Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 10,00.

Lucrările au fost conduse de domnii Bogdan Olteanu, preşedintele Camerei Deputaţilor, Eugen Nicolicea, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, Norica Nicolai, vicepreşedinte al Senatului şi Doru Ioan Tărăcilă, vicepreşedinte al Senatului, asistaţi de domnii Valeriu Ştefan Zgonea şi Dan Radu Ruşanu, secretari ai Camerei Deputaţilor, şi Ivan Cismaru, secretar al Senatului.

Domnul Bogdan Olteanu:

Doamnelor şi domnilor deputaţi şi senatori,

Declar deschisă şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului şi vă anunţ că din totalul de 464 de deputaţi şi senatori şi-au înregistrat prezenţa 302. Sunt absenţi 162. Cvorumul legal de lucru este îndeplinit.

Birourile permanente ale celor două Camere ale Parlamentului au adoptat proiectul ordinii de zi şi proiectul programului de lucru pentru şedinţa comună de astăzi, în forma în care au fost distribuite tuturor deputaţilor şi senatorilor.

Dacă sunt comentarii în legătură cu ordinea de zi? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră ordinea de zi.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Ordinea de zi a fost aprobată în unanimitate.

Dacă, în legătură cu programul de lucru sunt comentarii? Vă informez că, potrivit deciziei Birourilor permanente reunite, l-am invitat pe guvernatorul Băncii Naţionale să prezinte raportul B.N.R. şi, de asemenea, să facă o scurtă informare asupra situaţiei economico-financiare internaţionale. Domnia sa va veni la ora 15,00. De aceea, la ora 15,00 vom prelua punctul de pe ordinea de zi care vizează Banca Naţională.

Dacă, în legătură cu programul de lucru, cu aceste observaţii, sunt obiecţii, observaţii? Nu. Vă mulţumesc.

La vot.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri? O abţinere.

Programul de lucru a fost adoptat.

Stimaţi colegi,

Primele puncte pe ordinea de zi sunt proiecte de lege pentru aprobarea unor ordonanţe sau ordonanţe de urgenţă ale Guvernului, care privesc modificări, completări, rectificări ale bugetului de stat şi bugetului asigurărilor sociale de stat, precum şi aprobarea unor conturi generale de execuţie a bugetului de stat.

Rog secretariatul să invite de la comisiile reunite de buget finanţe pe unul dintre membri, care să prezinte raportul la aceste proiecte.

V-aş propune, pentru operativitate, ca aceste proiecte de lege să fie prezentate împreună, să se prezinte rapoartele comune de asemenea concomitent, urmând să avem împreună dezbateri generale pe toate aceste proiecte de lege şi apoi dezbatere pe articole şi vot în ansamblu pe fiecare proiect de lege în parte.

Dacă sunt obiecţii la această procedură? Nu sunt.

Supun la vot propunerea.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Procedura sa fost adoptată.

Dau cuvântul domnului secretar de stat Carol Kovacs pentru a prezenta cele 20 de proiecte de lege pentru aprobarea unor ordonanţe sau ordonanţe de urgenţă ale Guvernului privitor la modificări, completări, rectificări ale bugetului de stat şi bugetului asigurărilor sociale de stat.

O să a avem imediat şi un reprezentant al Comisiilor pentru buget-finanţe.

Domnul Kovacs Carol-Emil (secretar de stat, Departamentul pentru Relaţia cu Parlamentul):

Domnilor preşedinţi,

Doamnelor şi domnilor parlamentari,

Pe ordinea de zi se află o serie de proiecte de lege pentru aprobarea ordonanţelor de urgenţă ale Guvernului referitoare la unele reglementări ale unor măsuri financiare, şi mă refer în mod deosebit la cele referitoare la rectificările bugetare.

Ca atare, în numele Guvernului, cu tot respectul, vă propunem spre aprobare aceste proiecte de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

În legătură cu amendamentele propuse de comisii? Poziţia Guvernului?

Domnul Kovacs Carol-Emil:

De asemenea, vreau să fac precizarea că amendamentele care au fost puse în discuţie la comisiile de buget-finanţe reunite ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, aceste amendamente a fost acceptate.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc foarte mult.

Rog raportul comisiilor.

Înţeleg că comisiile îşi menţin raportul de adoptare pentru toate aceste proiecte.

Trecem, pe rând, la dezbaterile pe aceste proiecte, dezbateri pe articole.

Pct.1. Proiectul de Lege nr.486/2006.

(Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.6/2007 pentru modificarea şi completarea Legii bugetului de stat pe anul 2007 nr.486/2006.)

Lucrăm pe anexa cu amendamentele comisiei, pe anexa cu amendamente admise. Nu există amendamente respinse.

Pct.1. Obiecţii, observaţii, comentarii? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră pct.1 din raport.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Adoptat.

Pct.2. Obiecţii, observaţii, comentarii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Adoptat.

Pct.3. Obiecţii, observaţii, comentarii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Adoptat.

Pct.4. Observaţii? Nu.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Adoptat.

Am finalizat dezbaterea pe articole.

Supun votului dumneavoastră proiectul în ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Adoptat.

Acesta a fost Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.6/2007.

Pct.2. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.21/2007.

Intervenţii la dezbateri generale? Nu sunt.

Trecem la dezbaterile pe articole. Lucrăm pe anexa cu amendamentele comisiei, anexa cu amendamente admise. Nu există amendamente respinse.

La pct.1, obiecţii, observaţii, comentarii? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră pct.1.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Adoptat.

Pct.2. Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Adoptat.

Textul ordonanţei.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Adoptat.

Supun votului dumneavoastră Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.21/2007.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri? Nu sunt.

În unanimitate s-a adoptat.

Pct.3. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.26/2007 privind reglementarea unor măsuri financiare.

Intervenţii la dezbateri generale? Nu sunt.

Comisia, vă rog?

Domnul Ştefan Baban:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Am rugămintea să deschideţi la amendamente admise şi pct.4 şi pct.5 să le retragem. Deci, faţă de raportul cu amendamentele admise, rog ca pct.4 şi pct.5 să fie retrase.

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Bogdan Olteanu:

Am înţeles. Vă mulţumim foarte mult.

Trecem atunci la dezbaterile pe articole.

Pct.1. Obiecţii, observaţii, comentarii? Nu.

Supun votului dumneavoastră pct.1.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri? Nu sunt.

Adoptat.

Pct.2. Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri? Nu sunt.

Adoptat.

Pct.3. Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri? Nu sunt.

Adoptat.

Am finalizat dezbaterea pe articole.

Supun votului dumneavoastră Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.26/2007.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

În unanimitate, adoptat.

Pct.4. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.32/2007 pentru modificarea Legii bugetului de stat pe 2007, nr.486/2006.

Intervenţii la dezbateri generale? Nu mai sunt.

Lucrăm pe anexa cu amendamente admise.

Pct.1. Obiecţii, observaţii, comentarii? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră pct.1.

Cine este pentru? Adoptat. Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri? Nu sunt.

Pct.2. Obiecţii, observaţii, comentarii? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră pct.2.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri? Nu sunt.

Adoptat.

Trecem la votul pe Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.32/2007.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Proiectul a fost adoptat în unanimitate.

Pct.5. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.37/2007 pentru modificarea Legii bugetului de stat pe anul 2007.

Intervenţii la dezbateri generale? Nu sunt.

Trecem la dezbaterile pe articole.

Nu există amendamente respinse.

Pct.1. Obiecţii, observaţii, comentarii? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră pct.1.

Cine este ? vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Adoptat.

Pct.2. Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Adoptat.

Supun votului dumneavoastră legea în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Adoptat, în unanimitate.

Trecem la pct.6, Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.40/2007 privind modificarea Legii bugetului de stat pe 2007.

Dezbateri generale? Nu sunt.

Trecem la dezbaterile pe articole.

Lucrăm pe anexa cu amendamente admise ale comisiei.

Pct.1. Obiecţii, observaţii, comentarii? Nu.

Supun votului dumneavoastră pct.1.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Adoptat.

Pct.2. Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Adoptat.

Am finalizat dezbaterile pe articole.

Supun votului dumneavoastră proiectul de lege în ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Adoptat în unanimitate.

Pct.7. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.40/2007 cu privire la rectificarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2007

Intervenţii la dezbateri generale? Nu sunt.

Trecem la dezbaterile pe articole.

Lucrăm pe anexa cu amendamentele comisiei.

Există un singur amendament.

Obiecţii, observaţii, comentarii? Nu.

Supun votului dumneavoastră acest amendament.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră legea în ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri? Nu sunt.

Legea a fost adoptată în unanimitate.

Pct.8. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.47/2007.

Dacă există intervenţii la dezbateri generale? Nu sunt.

Trecem la dezbaterile pe articole.

Există şi amendamente respinse. Vă consult dacă se susţin. Nu se susţin.

Pct.1 din anexa cu amendamente admise. Obiecţii, observaţii, comentarii? Nu.

Supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Adoptat.

Pct.2. Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Adoptat.

Trecem la votul pe proiectul de lege.

Supun votului dumneavoastră proiectul de lege de la pct.8.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Adoptat în unanimitate.

Pct.9. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.78/2007 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2007.

Dacă există intervenţii la dezbateri generale? Nu există intervenţii la dezbateri generale.

Trecem la dezbaterile pe articole.

Lucrăm pe anexa cu amendamente admise.

Există un singur amendament respins. Se susţine? Nu se susţine.

Trecem la votul final asupra acestui proiect de lege.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Proiectul de lege a fost adoptat în unanimitate.

Pct.10. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.88/2007 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2007.

Dacă există intervenţii la dezbateri generale? Nu sunt intervenţii la dezbateri generale.

Trecem la dezbaterile pe articole.

Există 5 amendamente respinse.

Vă consult dacă se susţin. Nu se susţin amendamentele respinse.

Supun votului dumneavoastră proiectul de lege în ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Adoptat în unanimitate.

Pct.11. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.111/2007 cu privire la rectificarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2007, aprobat prin Legea nr.487/2006.

Dacă există intervenţii la dezbateri generale? Nu sunt.

Nu există amendamente admise sau respinse.

Supun votului dumneavoastră legea în ansamblul său.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri? Nu sunt.

Legea a fost adoptată în unanimitate.

Pct.12. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.134/2006 cu privire la rectificarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2007.

Dacă există intervenţii la dezbateri generale? Vă consult.

Nu sunt intervenţii la dezbateri generale.

Trecem la dezbaterile pe articole.

Există un amendament respins. Vă consult dacă se susţine. Nu se susţine.

Trecem la votul pe ansamblu asupra legii.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri? Niciunul.

S-a adoptat în unanimitate.

Pct.13. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.25/2008 cu privire la rectificarea bugetului de stat.

Dacă există intervenţii la dezbateri generale? Nu sunt intervenţii la dezbateri generale.

Trecem la dezbaterile pe articole.

Există trei amendamente respinse.

Vă consult dacă se susţin. Nu se susţin.

Supun votului dumneavoastră Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.25/2008.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri? Nu sunt.

S-a adoptat în unanimitate.

Pct.14. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar.

Dacă există intervenţii la dezbateri generale? Vă rog.

Domnul Ştefan Baban:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Vă rog să vă uitaţi la amendamente admise şi la pct.(2) lit.g) - organizarea şi desfăşurarea Summit-ului N.A.T.O., alegerilor locale şi parlamentare şi pentru participarea României la Expoziţia internaţională 2008, "Apa şi dezvoltarea durabilă", Saragosa, Spania, şi "pentru Camera Deputaţilor."

Deci, trebuie adăugat, după "şi", "pentru".

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc.

Este o îndreptare. Este un amendament de natură tehnico-legislativă. Vă rog să se consemneze.

Fără îndoială, este o completare.

Dacă există alte intervenţii la acest proiect?

Vă rog, domnule deputat Străchinaru, la amendamente respinse, vă rog.

Domnul Petre Străchinaru:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

A devenit o practică faptul de a supune aprobării Parlamentului prevederile unor ordonanţe de urgenţă ale Guvernului, care au ca obiect în special rectificări bugetare doar la final de sesiune, când acestea şi-au produs deja efectul şi când orice modificare prin lege devine superfluă.

Dar prevederile acestei ordonanţe de urgenţă produc efecte şi în viitor. Or, acestea se reflectă negativ în activitatea instituţiilor de cultură. Din acest motiv, comisiile reunite ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, comisiile de cultură, artă şi mass-media au depus un amendament pentru anularea art.19, abrogarea art.19 care, după părerea noastră şi în urma semnalării de către directorii unor instituţii culturale, provoacă foarte multe greutăţi în activitatea lor financiară.

Acest aspect a fost remarcat la timpul său de Ministerul Culturii care l-a semnalat Ministerului Finanţelor, arătând faptul că bugetele de venituri şi cheltuieli ale instituţiilor publice de cultură, odată aprobate ca anexe la bugetele ordonatorilor principali de credite, creează situaţia în care nu se pot respecta prevederile art.63 din Legea nr.500 din 2002 privind finanţele publice.

Practica aplicării Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.37 arată îngreunarea procesului de procedură, de adaptare, modificare a acestora, în condiţiile în care anexele la bugetul Ministerului Culturii şi Cultelor se pot modifica numai prin acte normative de rang superior.

Printr-o adresă a Ministerului Culturii şi Cultelor s-a semnalat acest lucru în timpul elaborării acestei ordonanţe de urgenţă.

Dincolo de aspectele negative menţionate, adoptarea proiectului ordonanţei de urgenţă în forma prezentată va avea ca efect principal imposibilitatea îndeplinirii atribuţiilor specifice ale instituţiilor publice de cultură.

Eu vă solicit să aprobaţi acest amendament privind abrogarea art.19.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc foarte mult, domnule deputat.

În momentul în care vom ajunge atunci la acest punct, îl voi supune, fără îndoială, votului dumneavoastră.

Trecem la dezbaterile pe articole.

Pct.1 din anexa cu amendamente admise.

Obiecţii, observaţii, comentarii? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Adoptat.

Pct.2 din anexa cu amendamente admise.

Obiecţii, observaţii, comentarii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

S-a adoptat.

Amendamentul respins de la pct.1 din anexă. Se susţine? Nu se susţine.

Amendamentul respins de la pct.2 din anexă. Se susţine?

Poziţia comisiei? Comisia îşi menţine poziţia.

Supun votului dumneavoastră propunerea de eliminare a art.19.

Vă rog să votaţi.

Cine este pentru? Vă rog să număraţi. 39 de voturi pentru.

Voturi contra eliminării? Vă rog să număraţi. 47 voturi.

Abţineri? O abţinere.

Restul colegilor nu au votat.

Pct.3. Obiecţii, observaţii, comentarii? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră... Este amendament respins, nu este necesar.

Supun votului dumneavoastră pct.14 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.37/2008, în ansamblu.

Vă rog să votaţi.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Vă rog să număraţi. 17 voturi împotrivă.

Abţineri? O abţinere.

Proiectul de lege a fost adoptat.

Pct.15. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.43/2008 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.37/2008.

Intervenţii la dezbateri generale? Nu sunt.

Trecem la dezbaterile pe articole.

Există un amendament respins.

Vă consult dacă se susţine? Nu se susţine.

Supun votului dumneavoastră legea în ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Unu.

Abţineri?

Cu un vot împotrivă, Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.43 a fost adoptat.

Pct.16. Proiectul de Lege pentru aprobarea contului general anual de execuţie a bugetului de stat, a contului de execuţie a bugetului fondului unic naţional de asigurări sociale de stat şi a contului general al datoriei publice aferente anului 2005.

Se discută împreună cu raportul public al Curţii de Conturi pe anul 2005.

Dacă există intervenţii la dezbateri generale? Nu sunt intervenţii la dezbateri generale.

Supun votului dumneavoastră Proiectul de Lege pentru aprobarea contului general anual de execuţie a bugetului de stat şi a contului de execuţie a bugetului fondului naţional unic de asigurări sociale de stat, precum şi a contului general al datoriei publice aferente anului 2005.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri? O abţinere.

Proiectul a fost adoptat.

Pct.17. Proiectul de Lege pentru aprobarea contului general anual de execuţie a bugetului asigurărilor sociale de stat pe 2005, precum şi a contului general anual de execuţie a bugetului asigurărilor pentru şomaj pe anul 2005.

Se discută împreună cu raportul public al Curţii de Conturi pe anul 2005.

Dacă există intervenţii la dezbateri generale? Nu sunt intervenţii la dezbateri generale.

Supun votului dumneavoastră Proiectul de Lege pentru aprobarea contului general anual de execuţie a bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2005, precum şi a contului general anual de execuţie a bugetului asigurărilor pentru şomaj pentru 2005.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Cu o abţinere, proiectul de lege a fost adoptat.

Pct.18. Proiectul de Lege pentru aprobarea contului general anual de execuţie a bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2006, precum şi a contului general anual de execuţie a bugetului asigurărilor pentru şomaj pe anul 2006.

Se discută împreună cu raportul public al Curţii de Conturi pe anul 2006.

Dacă există intervenţii la dezbateri generale? Nu sunt intervenţii la dezbateri generale.

Supun votului dumneavoastră Proiectul de Lege pentru aprobarea contului general anual de execuţie a bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2006, precum şi a contului general anual de execuţie a bugetului asigurărilor de şomaj pe anul 2006.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Cu o abţinere, proiectul de lege a fost adoptat.

Pct.19. Proiectul de Lege pentru aprobarea contului general de execuţie a bugetului de stat, a contului de execuţie a bugetului fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate şi a fondului general al datoriei publice aferente anului 2006.

Se discută împreună cu raportul public al Curţii de Conturi pe anul 2006.

Dacă există intervenţii la dezbateri generale? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră Proiectul de Lege pentru aprobarea contului general de execuţie a bugetului de stat, a contului de execuţie a fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate şi a contului general al datoriei publice aferente anului 2006.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Vă rog să număraţi.

Cu 22 de abţineri, proiectul de lege a fost adoptat.

Pct.20. Proiectul de Lege pentru aprobarea contului general anual de execuţie a bugetului de stat, a contului de execuţie a bugetului fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate şi a contului general al datoriei publice aferente anului 2007.

Se discută împreună cu Proiectul de Lege pentru aprobarea contului general anual de execuţie a bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2007, precum şi a contului general anual de execuţie a bugetului asigurărilor de şomaj pe 2007, dar înţeleg că comisiile pentru buget cer prelungirea termenului la aceste proiecte. Nu avem raportul public al Curţii de Conturi. Pentru prelungirea termenului, voi solicita votul plenului. Termen, o lună? 3 luni? 3 luni.

Supun votului dumneavoastră propunerea de prelungire a termenului de raport cu 3 luni, până la depunerea raportului Curţii de Conturi.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

În unanimitate, s-a retrimis la comisie, cu termen 3 luni.

Vă mulţumesc foarte mult.

Pct.21. Propunerea legislativă pentru completarea art.44 din Legea nr.96/2006 privind statutul deputaţilor şi senatorilor.

Am primit un raport de respingere pentru această propunere în sesiunea precedentă. Raportul nu a întrunit numărul necesar de voturi pentru a fi adoptat. Ca urmare, potrivit prevederilor Regulamentului Camerei, care completează Regulamentul Camerelor reunite, s-a hotărât dezbaterea pe articole a proiectului într-o şedinţă ulterioară, urmând a se supune votului adoptarea proiectului.

Vă rog, domnul Kerekes, din partea comisiei.

Domnul Kerekes Károly:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Comisia îşi menţine propunerea de respingere şi dacă-mi permiteţi să reamintesc că această propunere legislativă nu este compatibilă cu acquis-ul comunitar, întrucât sunt încălcate dispoziţiile art.23 din Tratatul de la Amsterdam, care statuează libera circulaţie a mărfurilor în întregul spaţiu comunitar.

De asemenea, propunerea încalcă şi principiile liberei concurenţe, întrucât creează un regim discriminatoriu între produsele naţionale şi produsele care provin din celelalte state membre ale Uniunii Europene.

În consecinţă, domnule preşedinte, propunem respingerea acestei iniţiative legislative.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Dragoş Dumitriu.

Domnul Dragoş Petre Dumitriu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

În calitate de iniţiator, vreau să afirm aici, la tribuna Parlamentului, că doresc să încalc acquis-ul comunitar la fel de mult cum îl încalcă şi Preşedintele Franţei, care nu utilizează pentru deplasările oficiale decât maşini de producţie naţională, franceză.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc foarte mult, domnule deputat.

Eu sunt obligat, fără îndoială, să supun votului această lege, chiar dacă ea este împotriva legislaţiei comunitare şi a bunului-simţ.

Vom vota. Procedura, o reamintesc şi o subliniez şi pentru colegii senatori procedura pe care o aplicăm. Votăm pe articole, cu propunere de adoptare, după care, la votul final, va fi propunere de adoptare, chiar dacă articolele au fost respinse. Propunerea de adoptare a trebuit să întrunească majoritatea calificată de 234 de deputaţi şi senatori.

Supun votului dumneavoastră titlul legii.

Cine este pentru? 7 voturi pentru.

Voturi împotrivă? Vă mulţumesc.

Abţineri?

Cu 7 voturi pentru şi o abţinere, titlul legii a fost respins.

Supun votului dumneavoastră articolul unic.

Cine este pentru? 6 voturi.

Voturi împotrivă? Vă mulţumesc.

Abţineri?

Cu un vot împotrivă şi o abţinere, articolul unic a fost respins.

Vom supune plenului reunit propunerea de adoptare a acestui proiect, în speranţa că nu va întruni cele 234 de voturi.

Supun votului dumneavoastră, stimaţi colegi, propunerea de adoptare a propunerii legislative pentru completarea art.44 din Legea nr.96/2006 privind statutul deputaţilor şi senatorilor, atrăgându-vă atenţia că s-au respins atât titlul, cât şi articolul unic.

Cine este pentru? Un vot pentru. Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Vă mulţumesc.

Abţineri?

Cu un singur vot pentru, propunerea legislativă a fost respinsă.

Pct.22. Reexaminarea unor prevederi din Legea pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru modificarea şi completarea Legii nr.67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, a Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 1177/2007.

Rog Comisia juridică să ne explice ce facem noi în Camerele reunite pe tema unei legi privitoare la alegeri, că nu înţeleg foarte clar.

Reexaminarea unor prevederi din Legea pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului, raport comun al celor două Comisii. Dar ce treabă are cu Camerele reunite? Ne-aţi făcut raport. Cred că este vorba de o clarificare între cele două comisii juridice, dar acest proiect nu are a se regăsi pe ordinea de zi a Camerelor reunite.

Mulţumesc.

Pct.23. Raportul Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor privind activitatea desfăşurată şi evoluţia pieţei de asigurări în anul 2006.

Rog comisia să ne prezinte raportul.

Domnul Ştefan Baban:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Nu cred că doreşte plenul să asculte tot raportul, pentru că sunt câteva zeci de pagini. O să vă citesc numai un rezumat.

În şedinţa comună a Birourilor permanente ale Camerei Deputaţilor şi Senatului din data de 5 septembrie 2007 au fost prezentate următoarele materiale: raportul Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor privind activitatea desfăşurată şi evoluţia pieţei de asigurări în 2006; raportul anual al Băncii Naţionale a României; raportul de audit al activităţii Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private în perioada 7 decembrie 2005 - 31 decembrie 2006; raportul special al Avocatului Poporului privind execuţia bugetară a Fondului Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate.

Birourile reunite au decis să transmită raportul de audit al activităţii Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisiei pentru muncă şi protecţie socială din Camera Deputaţilor, pentru ca împreună cu Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, activitate bancară şi piaţa de capital şi Comisia pentru muncă, familie şi protecţie socială din Senat să întocmească, până la data de 25 septembrie, raportul necesar prezentării acestuia într-o viitoare şedinţă a Camerei Deputaţilor şi Senatului.

În ceea ce priveşte raportul special al Avocatului Poporului privind execuţia bugetară a Fondului Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate, Birourile permanente reunite au decis să îl transmită spre informare Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci, Comisiei pentru sănătate şi familie din Camera Deputaţilor, precum şi comisiilor similare din Senat.

Domnule preşedinte,

Raportul este pozitiv asupra Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor şi numai dacă doriţi să-l citesc în integralitatea lui, eu vă pot citi.

Domnul Bogdan Olteanu:

Propunere. Mulţumesc.

Domnul Ştefan Baban:

Să-l supuneţi spre vot plenului Camerei...

Domnul Bogdan Olteanu:

Doamne fereşte! Nu-l supunem la vot pe acesta.

Dacă există intervenţii la dezbateri generale, stimaţi colegi? Nu sunt intervenţii la dezbateri generale.

Luăm act de prezentarea şi dezbaterea raportului, acesta nu se supune votului plenului Parlamentului.

Pct.24. Raportul Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor privind activitatea desfăşurată şi evoluţia pieţei de asigurări în anul 2007.

Comisia, vă rog.

Domnul Ştefan Baban:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

În baza Regulamentului de funcţionare a celor două Camere, Comisia pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital din Senat şi Comisia pentru buget, finanţe şi bănci din Camera Deputaţilor propun plenului Parlamentului supunerea spre dezbatere a raportul Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor privind activitatea desfăşurată şi evoluţia pieţei de asigurări în anul 2007.

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulţumesc foarte mult.

Intervenţii la dezbateri generale? Nu sunt. Luăm act de prezentarea şi dezbaterea raportului Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor privind activitatea desfăşurată şi evoluţia pieţei de asigurări în anul 2007.

Pct.25. Raportul de activitate, Raportul anual de audit financiar şi Execuţia bugetului de venituri şi cheltuieli ale Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private pe anul 2006.

Comisia, vă rog.

Domnul Ştefan Baban:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Voi citi tot concluzia comisiilor.

Comisiile permanente ale celor două Camere apreciază că, în cursul anului 2006, Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private şi-a creat propria structură organizatorică, cu direcţii şi servicii specializare, care îşi desfăşoară activitatea conform prevederilor actelor normative în vigoare.

În acelaşi timp, a pus la dispoziţie, prin intermediul paginii proprii de internet, www.csspp.ro, informaţii publice, rapoarte anuale, acte normative elaborate, precum şi toate comunicatele, respectiv informaţii de presă difuzate către comisii.

În baza Regulamentului de funcţionare a celor două Camere, Comisia pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital din Senat, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci din Camera Deputaţilor, Comisia pentru muncă şi protecţie socială din Senat şi Comisia pentru muncă şi protecţie socială din Camera Deputaţilor propun plenului Parlamentului supunerea spre dezbatere a raportului de activitate pe anul 2006 al Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulţumesc foarte mult, domnule deputat. Dacă există intervenţii la dezbateri generale? Nu sunt intervenţii la dezbateri generale. Nu se supune votului.

Luăm act de prezentarea şi discutarea raportului.

Pct.26. Raportul asupra execuţiei bugetului Curţii de Conturi pe anul 2005, însoţit de Proiectul de Hotărâre privind aprobarea execuţiei bugetului Curţii de Conturi pe anul 2005.

Comisia, vă rog.

Domnul Ştefan Baban:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

În şedinţa comună din data de 5 septembrie 2006, Birourile permanente ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, examinând lista problemelor care fac obiectul şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, au decis să solicite Comisiei comune speciale a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru controlul execuţiei bugetului Curţii de Conturi pe 2005 să finalizeze dezbaterea raportului asupra execuţiei bugetului Curţii de Conturi pe anul 2005, termen 13.06.2007, astfel încât raportul Comisiei comune speciale să fie depus până la data de 10 octombrie 2007.

Voci din sală:

Mai tare.

Domnul Ştefan Baban:

Da? Bine!

Ceea ce s-a şi făcut şi propun spre analiză Camerei Deputaţilor şi Senatului raportul asupra execuţiei bugetului Curţii de Conturi pe anul 2005.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc foarte mult, domnule deputat.

Stimaţi colegi,

Trebuie să adoptăm o hotărâre a Parlamentului României privind aprobarea execuţiei bugetului Curţii de Conturi pe anul 2005.

Hotărârea a fost distribuită la casetele parlamentarilor. Ea cuprinde un articol unic prin care se aprobă execuţia şi are în anexă contul de execuţie bugetară, detalierea pe articole de cheltuieli.

Supun votului dumneavoastră titlul hotărârii.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri? o abţinere.

S-a aprobat titlul hotărârii.

Articolul unic. Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri? o abţinere.

S-a adoptat articolul unic.

Supun votului dumneavoastră anexa.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Cu o abţinere s-a adoptat şi anexa.

Supun votului dumneavoastră Hotărârea privind aprobarea execuţiei bugetului Curţii de Conturi pe anul 2005 în ansamblul său.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă? 2 voturi împotrivă.

Abţineri? o abţinere.

Cu două voturi împotrivă şi o abţinere, proiectul de hotărâre a fost adoptat.

Înainte de a trece mai departe, stimaţi colegi, avem o clarificare legată de pct.22, s-a lămurit situaţia. Deci am clarificat responsabilitatea Camerelor reunite pentru proiectul de la pct.22.

(Reexaminarea unor prevederi din Legea pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru modificarea şi completarea Legii nr.67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, a Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 1177/2007.)

Rog Comisiile juridice să prezinte pe scurt raportul, pentru că va trebui să ne pronunţăm prin vot.

Domnul Florin Iordache:

Este un proiect care a fost adoptat prin asumarea răspunderii, iar Comisiile juridice au un raport de respingere. De aceea, trebuie supus plenului acest raport de respingere.

Mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc.

Raportul de respingere vine ca urmare a obiecţiilor Curţii Constituţionale şi în urma preluării prevederilor legii pe care Guvernul şi-a asumat răspunderea în actuala legislaţie, referitoare la votul uninominal.

Practic este vorba de o procedură tehnică, prin care acest proiect de lege este respins.

Supun votului dumneavoastră propunerea de respingere.

Vă rog să votaţi cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? un vot împotrivă.

Abţineri? Nu sunt.

Proiectul a fost respins, fiind înlocuit cu cel adoptat în Parlament.

Pct.27. Raportul de activitate pe anul 2006 al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării.

Comisia, vă rog frumos, dacă vreţi să prezentaţi raportul.

Domnul Costache Canacheu:

Bună ziua!

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Comisiile pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională ale Camerei Deputaţilor şi Senatului au analizat raportul Consiliului Suprem de Apărare a Ţării privind activitatea desfăşurată în anul 2006 şi au reţinut în sinteză principalele aspecte şi concluzii.

În anul 2006, activităţile desfăşurate de Consiliu au vizat, cu prioritate, finalizarea şi aprobarea strategiei naţionale de securitate a României, elaborarea strategiei naţionale de apărare a ţării, consolidarea profilului distinct al României în cadrul Alianţei Nord-Atlantice, a Uniunii Europene şi a celorlalte organizaţii internaţionale la care România este parte.

A constat, de asemenea, în urmărirea activităţii de elaborare a strategiei de transformare a armatei României, dezbaterea şi avizarea acesteia, precum şi aprobarea planului-cadru pentru continuarea procesului de modernizare şi restructurare a forţelor armate.

Pentru anul 2007, Consiliul a prevăzut în programul său de activitate o serie de măsuri în scopul asigurării direcţiilor de acţiune pentru participarea activă a instituţiilor statului la înfăptuirea unor deziderate majore atât în plan intern, cât şi în plan extern.

În urma analizei, comisiile au avizat favorabil raportul Consiliul Suprem de Apărare a Ţării privind activitatea desfăşurată în anul 2006 şi au hotărât să-l supună spre examinare şi aprobare plenului, în conformitate cu prevederile art. 65 alin.(2) lit.g) din Constituţia României, republicată.

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulţumesc foarte mult, domnule deputat.

Dacă există intervenţii la dezbateri generale? Nu sunt intervenţii la dezbateri generale.

Luăm act de raportul de activitate pe anul 2006.

Pct.28. Raportul de activitate pe anul 2007 al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării.

Vă rog, domnule preşedinte.

Domnul Costică Canacheu:

Ce repede trec anii!

În conformitate cu competenţele ce le revin, Comisiile pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională ale celor două Camere ale Parlamentului României au fost sesizate pentru analiză şi întocmirea raportului comun privind activitatea desfăşurată de Consiliul Suprem de Apărare a Ţării în anul 2007.

În urma analizei raportului prezentat, comisiile au concluzionat că, în anul 2007, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării şi-a axat eforturile pe continuarea modernizării domeniului securităţii naţionale, printr-o mai bună coordonare a instituţiilor naţionale cu atribuţii în acest domeniu.

Eforturile s-au focalizat asupra structurilor, normelor, relaţiilor, misiunilor, instruirii şi resurselor sistemului, cu stricta respectare a principiilor democraţiei, eficienţei, transparenţei şi non-partizanatului politic.

Conform prevederilor strategiei de securitate naţională a României, principalele direcţii de acţiune a tuturor instituţiilor care au responsabilităţi în domeniul securităţii naţionale, în concordanţă cu principiile democratice, sunt: consolidarea rolului României în cadrul Alianţei Nord-Atlantice şi al Uniunii Europene, concomitent cu întărirea capacităţii noastre de a acţiona ca vector dinamic al politicilor vizând securitatea Euro-Atlantică; crearea unui sistem modern, eficient şi participativ de proiectare, planificare şi evaluare a politicii de securitate; participarea la fundamentarea unui nou cadru legislativ privind transformarea instituţiilor cu responsabilităţi în domeniu, în acord cu cerinţele noului mediu de securitate; elaborarea şi implementarea unei noi concepţii privind rolul politicii de apărare în cadrul politicii de securitate, pentru a face faţă noilor provocări.

În acest context, în anul 2007, au fost adoptate 174 de hotărâri care au fost îndeplinite sau care sunt în curs de a se realiza.

Pentru a prezenta în detaliu activităţile desfăşurate, raportul Consiliului Suprem de Apărare a Ţării a fost structurat pe zece capitole, care se referă la: coordonarea activităţii instituţiilor sistemului securităţii naţionale pentru consolidarea statutului României în cadrul Alianţei Nord-Atlantice; activitatea de apărare şi ordine publică; coordonarea unitară a activităţii de informaţii, contrainformaţii şi de securitate; precum şi măsurile destinate întăririi securităţii naţionale şi sunt menţionate, de asemenea, şi alte activităţi.

Pentru anul 2008, raportul prezintă o serie de considerente şi perspective strategice, avându-se în vedere măsurile şi acţiunile preconizate pentru participarea susţinută a instituţiilor statului la înfăptuirea unor deziderate majore atât pe plan intern, cât şi pe plan extern.

În urma analizei, Comisiile pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională ale Camerei Deputaţilor şi Senatului au avizat favorabil raportul comun privind activitatea desfăşurată de Consiliul Suprem de Apărare a Ţării în anul 2007 şi au hotărât să-l supună spre examinare şi aprobare plenului Parlamentului, în conformitate cu prevederile art. 65 alin.(2) lit.g) din Constituţia României, republicată.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc foarte mult, domnule preşedinte.

Dacă există intervenţii la dezbateri generale? Nu sunt intervenţii la dezbateri generale.

Vă propun să luăm act, atunci, de raportul de activitate pe 2007 al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării.

Conform informării pe care v-am făcut-o la începutul şedinţei... Vă salut doamna preşedinte şi vă invităm un loc de prim-ministru acolo... (În sală a intrat doamna Lidia Bărbulescu, preşedinta Consiliului Superior al Magistraturii.)

Cele trei puncte, 29, 30 şi 31, se vor discuta la ora 15.

Trecem la pct.32. Raportul asupra activităţii desfăşurate de Consiliul Legislativ în anul 2006.

Vă rog, domnule preşedinte, dacă doriţi pe scurt să prezentaţi raportul. Dacă doriţi să le prezentaţi pe amândouă - şi 2006 şi 2007.

Întâi autorul raportului şi pe urmă vă invit să vă prezentaţi raportul.

Domnul Dragoş Iliescu (preşedintele Consiliului Legislativ):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor parlamentari,

Cele două rapoarte de activitate ale Consiliului Legislativ, pe 2006 şi 2007, au în vedere activitatea desfăşurată de această instituţie în îndeplinirea rolului său constituţional.

Avem în vedere, în principal, avizarea tuturor proiectelor de acte normative, proiecte de lege, propuneri legislative, ordonanţe, ordonanţe de urgenţă, hotărâri ale Guvernului, avizarea republicărilor şi rectificărilor, ţinerea evidenţei oficiale a legislaţiei.

Având în vedere faptul că trebuie prezentat extrem de pe scurt, am să vă spun doar că, în cei doi ani de activitate care fac obiectul celor două rapoarte, au fost avizate circa 4000 de proiecte de acte normative, cam 2000 de proiecte în fiecare din cei doi ani.

S-a constatat o creştere calitativă a modului de elaborare a acestor proiecte, astfel încât avizele au putut să direcţioneze modul de redactare al acestora, în principal din punct de vedere al tehnicii legislative.

O altă preocupare a fost aceea că am urmărit modul în care documentele Uniunii Europene sunt transpuse în planul legislaţiei interne, mai ales începând cu anul 2007, când România a căpătat un alt statut.

În ceea ce priveşte evidenţa oficială a legislaţiei, ştiţi foarte bine, sunt convins că cunoaşteţi, elaborăm un repertoriu anual, la care am reuşit, începând de anul trecut, să ataşăm un CD, deci cu forma informatizată a acestor informaţii.

Toate celelalte aspecte legate de activitatea Consiliului se regăsesc în cele două rapoarte dezvoltate pe larg, atât în cuprinsul lor, cât şi în anexe, astfel încât, cu permisiunea dumneavoastră, n-am să vă reţin atenţia mai mult decât trebuie.

Vă mulţumesc foarte mult pentru atenţie.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc foarte mult, domnule preşedinte.

Vă rog, domnule preşedinte Andon, raportul comisiilor pentru amândouă, dacă doriţi, şi 2006 şi 2007.

Domnul Sergiu Andon:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

De altfel, concluziile sunt comune.

Analizele s-au efectuat simultan.

Confirmăm cele prezentate aici de domnul preşedinte al Consiliului Legislativ. Ele au fost analizate cu atenţie şi de membrii celor două comisii.

Prezent la analiză, domnul preşedinte al Consiliului Legislativ a răspuns întrebărilor care i-au fost puse şi a prezentat o serie de probleme cu care se confruntă, totuşi, instituţia, printre care: oportunităţi de finanţare a tuturor posturilor atribuite.

Preşedintele Consiliului Legislativ ne-a asigurat că, pe viitor, intenţionează să anexeze o listă cu actele normative incidente în materie la emiterea avizelor pentru a susţine şi mai documentat activitatea legislativă.

Membrii celor două Comisii juridice au apreciat în mod deosebit activitatea desfăşurată în cei doi ani de personalul Consiliului Legislativ, competenţa şi seriozitatea sa, eficienţa şi cu unanimitate de voturi ale celor prezenţi, cele două comisii au hotărât să supună spre dezbatere şi adoptare Camerelor raportul de activitate pe anul 2006, raportul de activitate pe anul 2007.

Mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulţumesc foarte mult.

Dacă există intervenţii la dezbateri generale? Vă rog frumos, domnul deputat Vainer.

Domnul Aurel Vainer:

Domnilor preşedinţi,

Stimaţi colegi deputaţi şi senatori,

Îngăduiţi-mi să spun câteva cuvinte despre activitatea Consiliul Legislativ, în nume personal şi al Grupului minorităţilor naţionale.

Apreciem, cel puţin pentru trei motive activitatea Consiliului:

1. Caracter operativ, adică promptitudine în acordarea avizelor Consiliului Legislativ.
2. Caracter constructiv.
3. Competenţă şi acurateţe profesională.

Daţi-mi voie să spun că pentru noi, mai ales cei de la comisii, eu mă refer la Comisia pentru politică economică, întotdeauna avizul Consiliului Legislativ este un document extraordinar de important pentru abordarea diferitelor proiecte de lege.

Aşadar, mulţumesc domnilor şi doamnelor de la Consiliul Legislativ, preşedintelui şi, de ce nu, tuturor oamenilor care lucrează acolo.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc foarte mult, domnule deputat.

Alte intervenţii la dezbateri generale? Nu sunt alte intervenţii la dezbateri generale. Atunci luăm act de prezentarea raportului asupra activităţii desfăşurate ale Consiliului Legislativ în 2006, respectiv 2007.

Vă propun să trecem la pct. 36. Raport privind activitatea Consiliului Superior al Magistraturii în anul 2007; Raport privind starea justiţiei în anul 2007, elaborat de Consiliul Superior al Magistraturii.

Salut prezenţa doamnei preşedinte a CSM, doamna judecător Lidia Bărbulescu, şi o invit să prezinte cele două rapoarte. Vă rog, doamna preşedintă.

Doamna Lidia Bărbulescu (preşedinta Consiliului Superior al Magistraturii):

Domnule preşedinte,

Domnilor parlamentari,

Consiliul Superior al Magistraturii a continuat să-şi îmbunătăţească activitatea începând cu 2005, când a preluat atribuţiile de la Ministerul Justiţiei, continuând cu 2006 şi devenind eficient în 2007.

Consiliul Superior al Magistraturii şi-a îndeplinit, credem noi, obligaţia constituţională de garant al independenţei justiţiei, iar între atribuţiile cele mai importante, pe care le-a avut în vedere în anul 2007, a fost unificarea practicii judiciare, ocuparea posturilor vacante din sistem şi planificarea resurselor de personal pe următorii cinci ani, consolidarea capacităţii instituţionale a Consiliului, colaborarea eficientă cu toate instituţiile din sistemul judiciar.

De asemenea, am avut în vedere o continuă îmbunătăţire a activităţii în sistemul judiciar, nu numai pe resursa umană - sens în care am folosit pentru aducere în sistem toate pârghiile legale, am reuşit să ocupăm o parte din posturile vacante, sperăm ca, în continuare, activitatea în acest sens să fie una foarte bună.

De asemenea, prin inspecţia judiciară, am căutat să facem o evaluare a sistemului şi din punct de vedere calitativ, dar şi cantitativ, pentru a identifica cele mai bune pârghii de acordare a sistemului la cerinţele societăţii.

Ne-am preocupat, îndeosebi, de o bună colaborare cu celelalte instituţii ale statului şi credem că am şi reuşit, atât prin atributul pe care legea de organizare ni-l conferă, al avizării actelor normative, ceea ce de altfel am şi făcut în anul 2007.

M-aş referi acum la activitatea desfăşurată şi raportul privind starea justiţiei, arătând că, prin inspecţia judiciară a CSM-ului, am efectuat controale de fond la aproape toate Curţile de apel şi Parchetele de pe lângă acestea, tocmai pentru a identifica vulnerabilităţile sistemului.

Am făcut o analiză cantitativă a volumului de activitate, constatând că acesta a suferit creşteri atât la nivelul instanţelor, cât şi la nivelul parchetelor.

Evident că analiza cantitativă nu este una care să indice parametrii situaţiei din justiţie, de aceea, prin acelaşi mod, am făcut şi o analiză calitativă a activităţii instanţelor şi parchetelor, constatând că, atât din punct de vedere al aplicării legii, dar şi al legislaţiei internaţionale, s-au făcut progrese.

În acest sens, ne-a preocupat şi ne va preocupa în continuare şi vom acorda importanţă deosebită pregătirii iniţiale şi continue a magistraţilor, prin Institutul Naţional al Magistraturii, care îşi desfăşoară activitatea în coordonarea CSM-ului, dar sigur că nu ne este indiferentă pregătirea personalului auxiliar de specialitate, astfel încât şi în această direcţie avem programe pe care le desfăşurăm printr-o pregătire iniţială şi continuă, cu ajutorul Şcolii Naţionale de Grefieri, instituţie aflată, de asemenea, în coordonarea Consiliului Superior al Magistraturii.

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc foarte mult, doamna preşedinte.

Îl rog pe domnul preşedinte Sergiu Andon să prezinte raportul comisiilor reunite.

Domnul Sergiu Andon:

Domnule preşedinte,

Datele expuse sintetic de doamna preşedinte a Consiliul Superior al Magistraturii au fost ascultate cu atenţie - datele celor două rapoarte - şi de către membrii Comisiilor juridice reunite în şedinţă comună, în ziua de 13 octombrie 2008.

Având în vedere activitatea depusă de către Consiliul Superior al Magistraturii, în calitate de garant al independenţei justiţiei, cele două comisii au apreciat că aceasta s-a desfăşurat potrivit atribuţiilor stabilite prin Legea nr.303/2004 şi Legea nr.304/2004 şi Legea nr.317/2004, republicate, cu modificările şi completările ulterioare.

În consecinţă, cele două Comisii juridice au hotărât cu unanimitate de voturi să supună spre prezentare Camerelor reunite ale Parlamentului atât raportul de activitate al Consiliului Superior al Magistraturii pe anul 2007, cât şi raportul privind starea justiţiei pe anul 2007, potrivit prevederilor art.38 alin.(6) din Legea nr.317/2004 privind această instituţie, cu republicările ulterioare.

Totodată, facem precizarea că prezentarea rapoartelor Consiliului Superior al Magistraturii în faţa Parlamentului nu se finalizează cu o calificare prin exprimarea unui vot, avându-se în vedere principiul constituţional al separaţiei şi echilibrului puterilor în stat, în cadrul democraţiei constituţionale, consfinţit prin art.1 alin.(4) din legea fundamentală a statului nostru.

Mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulţumesc foarte mult, domnule preşedinte.

Dacă există intervenţii la dezbateri generale?

Vă rog, domnule deputat Ponta, aveţi cuvântul.

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Nu o să am o intervenţie lungă, pentru că vroiam doar să spun că, la fel ca şi în comisie, ieri - sigur, ieri au fost câţiva colegi prezenţi - se pare că starea justiţiei şi activitatea CSM-ului este foarte puţin importantă.

Regret modul mai mult decât formalist în care s-au discutat. Probabil că foarte puţini din colegi au văzut cele două rapoarte, sunt foarte voluminoase şi, dacă trebuie să facem ceva doar pentru că scrie în lege, să ne facem că am citit rapoartele, să ne facem că le discutăm, din punctul nostru de vedere este o pierdere pentru raportul normal între Parlament şi justiţie.

Mi-aş fi dorit să avem cu adevărat o discuţie în comisii şi în plen asupra problemelor, împlinirilor şi neîmplinirilor din justiţie. Se pare că nu-i posibil, e mai importantă campania electorală. Dar vroiam să spun acest lucru, în numele meu şi al colegilor mei din PSD.

Mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulţumesc.

Domnul deputat Costache Mircea.

Domnul Costache Mircea:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Fac de la început precizarea că raportul pe 2007, cu bune şi cu rele, nu vizează instituţia sub preşedinţia doamnei Bărbulescu. Deci, ne referim la o perioadă pe care dânsa o reprezintă aici, fără să şi-o asume din punctul de vedere al modului cum a funcţionat Consiliul Superior al Magistraturii în anul 2007.

Ceea ce ştim noi toţi este că cetăţenii care ni se adresează la birourile parlamentare, cetăţenii care se adresează la Comisia pentru cercetarea abuzurilor, corupţiei şi pentru petiţii, la alte comisii - pentru drepturile omului, cea juridică, de învăţământ, la toate comisiile Parlamentului, evidenţiază faptul că există mari nemulţumiri în rândul populaţiei în legătură cu felul cum funcţionează justiţia. Şi cazuri concrete se pot furniza, când comisii parlamentare dispun instituţiilor abilitate ale statului reanalizarea, verificarea felului cum s-au derulat anumite acţiuni în instanţe, iar răspunsul din partea Consiliului Superior al Magistraturii este invariabil, acela că nu s-au semnalat deficienţe majore, că judecătorii sunt suverani şi nu răspund decât în faţa propriei conştiinţe. Iar unii dintre ei nu au.

Am dori ca pe viitor justiţia să-şi facă datoria, iar Inspecţia Judiciară să manifeste mai multă exigenţă faţă de felul cum se înfăptuieşte justiţia în România.

Atâta am vrut să precizez.

Mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulţumesc foarte mult.

Domnul deputat Florin Iordache.

Domnul Florin Iordache:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Într-adevăr, apreciem activitatea CSM-ului şi o analizăm pentru 2007.

În 2008, într-adevăr, CSM-ul a făcut nişte paşi importanţi dar cred că, pentru că tot suntem în Parlament, ar trebui la o viitoare modificare constituţională să dăm CSM-ului şi dreptul de iniţiativă legislativă, pentru că, iată, avem o serie de acte normative, mă refer la Codurile penale - Codul de procedură penală, Codul civil - care, datorită lipsei de activitate a ministrului de tristă amintire Monica Macovei, au fost blocate în Parlament, miniştrii care s-au succedat apoi la justiţie n-au făcut nimic şi de aceea cred că trebuie să facem şi să dăm puteri mai mari CSM-ului pentru că, într-adevăr, CSM-ul a demonstrat în 2008, sub preşedinţia noii conduceri, că poate face mai mult şi este garantul într-adevăr al independenţei justiţiei, Parlamentul fiind un organism politic.

Sper că viitorul Parlament va da puteri mai mari CSM-ului, pentru că singurul care poate schimba în acest moment este nu ministrul justiţiei, care este un om politic, ci CSM-ul, ca reprezentant al judecătorilor şi procurorilor.

Mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulţumesc foarte mult.

Domnul deputat Manta.

Vă rog.

Domnul Pantelimon Manta:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Este în afară de orice îndoială faptul că justiţia în ultimii ani s-a perfecţionat şi funcţionează din ce în ce mai bine.

În acelaşi timp, cred - şi acesta este un lucru bun - faptul că, iată, s-au majorat salariile, care să le asigure o independenţă reală, politicul n-are o influenţă sau are o influenţă din ce în ce mai mică. Eu aş zice că, dimpotrivă, uneori se manifestă influenţe, să zic aşa, subiective, de la caz la caz. Dar una peste alta, se poate afirma cu certitudine că politicul nu mai are influenţă în activitatea justiţiei.

Cu toate acestea, din nefericire şi pentru justiţie şi pentru societatea românească s-a creat această senzaţie că judecătorii nu răspund în faţa nimănui, nici măcar în faţa justiţiei. Şi aceasta este o dramă, repet, şi pentru justiţie şi pentru societatea românească.

De aceea, aş propune - şi pentru acest lucru am venit aici, la microfon - ca CSM-ul, prin Inspecţia Judiciară, evident, prin organul său de specialitate să fie cu adevărat un organ care controlează pe cei ce greşesc pentru că, până la urmă, toată lumea trebuie să răspundă pentru ceea ce face, şi parlamentarul şi judecătorul, ca orice om de rând.

Din câte ştiu eu - şi vă vorbesc oarecum în cunoştinţă de cauză, sunt şi jurist de meserie -, judecătorii, indiferent cât ar greşi, nu răspund decât dacă cumva Inspecţia Judiciară este obligată să facă acest lucru, adică, dacă au fost prinşi eventual în flagrant, dacă au fost trimişi în judecată. Altminteri, n-am văzut, n-am auzit să existe un judecător sancţionat şi, slavă Domnului, se greşeşte foarte mult. Şi când spun se greşeşte, am în vedere şi când se greşeşte intenţionat; evident, cu ghilimelele de rigoare.

Aşadar, ca sugestie, domnilor, faceţi rău şi judecătorilor pentru că, atunci când sunt controlaţi şi văd că nu păţesc nimic - judecătorilor, procurorilor, corpului magistraţilor - atunci când văd că nu fac nimic, dimpotrivă, cred că vor persista în această atitudine. Aşadar, să vedem sancţiuni, chiar mai blânde. Nu trebuie, pentru nu ştiu ce greşeală, fie ea şi intenţionată, iarăşi cu ghilimelele de rigoare, trebuie să sancţionăm cu sancţiuni foarte drastice. Dar cred că Inspecţia Judiciară, atunci când constată nereguli, ar trebui să procedeze la sancţionarea lor, pentru că am simţi, prin această prismă, societatea civilă în general, o satisfacţie pentru modul cum fiecare îşi face datoria la locul de muncă.

De acord cu propunerea şi a domnului Iordache pentru viitoarea lege fundamentală ca, într-adevăr, şi CSM-ul să aibă iniţiativă legislativă.

Mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc foarte mult, domnule deputat.

Alte intervenţii la dezbateri generale?

Vă rog, doamnă senator Vedinaş.

Doamna Verginia Vedinaş:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Distinşi colegi,

Am vrut să iau cuvântul ca să spun câteva lucruri despre raportul care priveşte o instituţie, în speţă Consiliul Superior al Magistraturii, care gestionează într-un fel sau participă la gestionarea destinului uneia din puterile importante în statul de drept, şi anume justiţia.

Am auzit, ca parlamentar, de foarte multe ori de la tribuna fie a fiecărei Camerei, fie a Camerelor reunite, pronunţându-ne ca oameni politici în fel şi chip despre modul în care justiţia funcţionează, criticând-o cu mai mult sau mai puţină vehemenţă, acuzând-o, punând-o la colţ etc.

Întotdeauna am crezut şi vă mărturisesc şi dumneavoastră această credinţă a mea că un stat de drept autentic este în primul rând un stat în care instituţiile sale fundamentale sunt respectate. Nu cred că facem nimănui bine comportându-ne într-un mod care să nu facă altceva decât să alimenteze lipsa de respect faţă de instituţiile statului.

Ca senator de Bihor, de multe ori eram întrebată şi sunt întrebată: "Ce credeţi, doamna senator, justiţia din Bihor este coruptă?" sau "Administraţia din Bihor este coruptă?" Şi întotdeauna am răspuns şi-mi permit să reiterez în faţa dumneavoastră că nu avem dreptul nici ca oameni politici, nici ca simpli cetăţeni, până la urmă, să blamăm în integralitatea ei o instituţie.

Avem legitimitatea în mod evident să scoatem în evidenţă anumite aspecte, dar nu să ne exprimăm într-un mod care vizează întreaga putere a statului, în speţă puterea judecătorească.

De ce spun toate aceste lucruri? Pentru că CSM-ul are, totuşi, responsabilitatea constituţională de a garanta independenţa justiţiei, de a fi garantul acestui principiu constituţional fundamental, care se regăseşte şi în art.1 alin.(3) care enumeră valorile fundamentale în stat, dar şi între limitele de revizuire a Constituţiei.

Cred că putem spune aşa, cu o satisfacţie ţinută, totuşi, în frâu, că şi din acest punct de vedere avem reprezentarea, că s-au făcut paşi pozitivi. Eu personal, ca femeie, sunt mândră şi permiteţi-mi să rămân eu însămi şi să vă mărturisesc că la cârma acestei instituţii se află o femeie, iată, domnilor colegi bărbaţi, poate veţi cugeta mai mult în viitor asupra semnificaţiei prezenţei noastre în fruntea unor instituţii fundamentale ale statului şi nu fac decât să-mi exprim acordul faţă de modul care a fost, până în prezent cel puţin sub conducerea doamnei preşedinte.

Evident că mai sunt multe lucruri de făcut şi m-aş opri asupra unui aspect foarte important. Vedeţi, în 2003, când am revizuit Constituţia, am introdus în art.52 o dispoziţie care reglementează, pe de o parte, răspunderea patrimonială a statului pentru erorile judiciare iar, pe de altă parte, am completat textul şi am spus că răspunderea statului nu elimină răspunderea judecătorilor care au acţionat cu rea credinţă sau gravă neglijenţă. Poate că aici ar trebui să umblăm pentru că, până la urmă, responsabilitatea şi a judecătorilor şi creşterea calităţii actului de justiţie cred eu că vor avea de câştigat în momentul în care acest principiu constituţional al responsabilităţii judecătorilor va fi cu adevărat respectat în practică.

Vă spun şi ca avocat: sunt foarte multe împrejurările în care nici nu ştiu cum să comentez unele soluţii, care sunt în egală măsură şi soluţii în faţa cărora îmi scot cu respect pălăria sau, mă rog, baticul.

Eu vă mulţumesc pentru că mi-aţi dat posibilitatea să mă exprim în faţa dumneavoastră. Felicit pe doamna preşedintă pentru activitatea desfăşurată şi o asigur că-i vom fi în continuare aproape atunci când este vorba de o muncă comună pentru a îmbunătăţi activitatea acestei instituţii fundamentale în stat.

Vă mulţumesc, domnilor colegi.

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulţumesc foarte mult.

Domnul deputat Marcu Tudor.

Domnul Marcu Tudor:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Sigur că nu există o instituţie coruptă. CSM-ul nu poate fi numit niciodată de către nimeni că este o instituţie coruptă, aşa cum nu poate fi denumit un partid corupt, un guvern corupt, un parlament corupt sau nu ştiu ce altă instituţie democratică sau mai puţin democratică, ca fiind coruptă.

Există însă oameni corupţi în aproape toate instituţiile pe care le-am enunţat. Ca atare, există şi în justiţie foarte mulţi oameni corupţi, lucru dovedit, de altfel, prin plângerile pe care doamna Bărbulescu şi Consiliul Superior al Magistraturii le analizează aproape zilnic, din toată ţara. Sunt foarte mulţi judecători şi, ca atare, desigur că există şi multe plângeri împotriva lor, unele mai puţin justificate, dar cele mai multe sunt justificate. Au fost şi condamnaţi judecători în acest sens.

Importanţa pe care acest consiliu o are în bunul mers al justiţiei, în final, al societăţii din România, societăţii româneşti, este mai mare chiar decât cea pe care o închipuim şi o discutăm noi acum, deoarece nu mai există un alt tampon faţă de abuzurile pe care unele tribunale sau judecătorii sau chiar eşaloane mai mari le fac împotriva cetăţeanului petiţionar decât acest Consiliu. Este greu să dai în judecată un judecător pentru hotărârile pe care le ia, cu toate că acele hotărâri sunt extrem de criticabile şi încalcă pur şi simplu legea, deoarece imediat zice cineva, judecătorul: "Mai denunţat calomnios" şi te dă în judecată.

Mai există şi situaţia când vine şi eşalonul superior şi-i dă dreptate, împotriva tuturor argumentelor invocate de petiţionarul care se plânge faţă de judecătorul corupt.

Şi acum vin la problema pentru care am ieşit în faţa dumneavoastră. Doamna Bărbulescu şi cei care conduc Consiliul Superior al Magistraturii sunt puşi în faţa a două tabere, să zic aşa, a două opţiuni. Toată lumea are aşa, toate conducerile din orice nivel din ţară şi nu numai de la noi sunt puse în faţa a două opţiuni: una reprezentată de către unii membri care sunt de bună credinţă şi vor să dea sancţiuni celor care le pătează onoarea şi altă tabără formată din prieteni, din colegi, din alţii care şi ei au avut la rândul lor probleme cu acuzele de corupţie şi, în felul acesta, Consiliul este pus în situaţia, uneori, să voteze împotriva evidenţelor.

Îmi place să cred că acestea sunt numai nişte spuse, dar că nu se întâmplă sau că nu se pot întâmpla în continuare şi fac apel la doamna Bărbulescu şi la cei din jurul domniei sale, din conducere, să fie aceiaşi oameni pe care i-au cunoscut cei care i-au promovat, adică integri şi corecţi, şi să nu cadă în capcana celor care din prietenie, din colegialitate cu cei care sunt pârâţi Consiliului, să facă presiuni asupra domniilor lor, chiar şi prin vot, şi să scape nesancţionaţi anumiţi judecători, pentru că aici este toată buba. Datorită câtorva astfel de judecători, apare un oprobriu asupra unui întreg segment reprezentat de tot ce ţine de judecătorie.

Şi cum oamenii sunt foarte nemulţumiţi în toată ţara, toţi ştim asta, plângerile curg cu nemiluita împotriva actelor de judecătorie nedreaptă - şi nu numai la noi, ci şi în Consiliul Europei şi la Parlamentul European şi în alte organisme internaţionale, ne monitorizează cu toată forţa, pentru ca să vadă dacă ne înlăturăm aceste acte de corupţie.

Ca atare, repet, rugăm cel puţin prin mine, dacă sunteţi de acord, pe doamna Bărbulescu, să facă mai mult decât a putut până acum, pentru că deja e mai veche în funcţie şi să prevină astfel de situaţii, când colegialitatea prost înţeleasă între judecători să primeze asupra actului de dreptate pe care acest Consiliu este îndreptăţit să-l facă prin votul nostru.

Ca atare, luaţi de bună-credinţă, doamnă Bărbulescu, ce am vrut să spun, înţelegeţi poate chiar mai bine decât pot eu spune acum, pentru că sunteţi mult mai în temă decât sunt eu, la noi ajung numai nişte plângeri şi să încercaţi să duceţi la îndeplinire, spre corecta dumneavoastră comportare, ca şi cea de până acum, până la finalul acestui mandat de preşedinte al Consiliului Superior al Magistraturii.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc foarte mult, domnule deputat.

Domnul senator Gavrilă Vasilescu.

Vă rog.

Domnul Gavrilă Vasilescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Doamnă preşedinte,

Aş vrea să punctez câteva probleme de care trebuie să ţinem cont şi cel puţin, dacă nu mai avem noi timp, să o facă colegii care vor veni în mandatul viitor.

Am pus câteva întrebări doamnei preşedinte atunci când a fost în Comisiile juridice. Una din problemele de care ar trebui să ţineţi cont şi trebuie să fie rezolvată, mandatul de un an pentru preşedintele CSM-ului este insuficient şi lucrul acesta poate să-l confirme şi doamna preşedinte. Deci, ai un proiect, ai un program, vrei să-l aduci la îndeplinire, de-abia l-ai demarat, într-o ţară cu birocratismul dus la culme, cum e România, nici n-ai timp aproape să te apuci de el şi a încetat mandatul.

A doua problemă pe care vreau să o pun este cea legată de bani, de buget. Deci, CSM-ul este garantul independenţei justiţiei, dar CSM-ul nu are garanţia unei independenţe proprii, atâta timp cât banii şi cât fondurile nu sunt la CSM, pentru justiţie, ci sunt în altă parte. Şi aceasta este o problemă pe care va trebui să o rezolvaţi.

Şi încă o problemă pe care vreau să v-o pun, deşi o parte dintre noi, vorbesc de Cameră, a dat un vot, atunci domnul preşedinte al Camerei a vrut vot nominal, probabil că, dacă nu era vot nominal, trecea. În Senat, Cameră decizională, a trecut. Deci, promovarea procurorilor în funcţii, aşa cum este şi la judecători, să se facă de către CSM.

Constituţia vorbeşte în acest sens, dar se pare că, cu tot respectul pe care îl am pentru Curtea Constituţională şi pentru deciziile ei, le vom aplica, pentru că nu avem ce face, aşa trebuie, dar putem să ne spunem un punct de vedere şi punctul de vedere pe care vi-l exprim - şi eu o s-o rog pe doamna preşedintă să îşi spună punctul de vedere şi în plenul Camerelor referitor la acest subiect - este că numirea procurorilor în Corpul procurorilor se face de preşedintele României. Odată intrat în Corpul procurorilor şi intrat în această activitate şi în această instituţie, după aceea promovarea este de competenţa CSM-ului.

Deci, ceea ce înseamnă cariera de procuror, aşa cum înseamnă şi cariera de judecător, este un apanaj şi este atributul şi de competenţa CSM-ului.

Poate că în momentul în care se vor rezolva toate aceste probleme şi poate că o Constituţie care să clarifice şi mai explicit acest lucru, deci, iată altă modificare de care trebuie să ţinem cont, va rezolva şi această problemă.

Trebuie să punem şi să aşezăm CSM-ul, dacă l-am constituit, acolo unde îi este locul; deci, una dintre cele trei puteri, cele trei autorităţi ale statului.

Mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulţumesc foarte mult.

Alte intervenţii la dezbateri generale?

Vă rog, domnule deputat Mircea Puşcă.

Domnul Mircea Valer Puşcă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,

Pentru că ne aflăm la punctul de pe ordinea de zi privind raportul Consiliului Superior al Magistraturii, este ocazia să-mi spun un punct de vedere privind construcţia instituţională în România, pentru că justiţia este doar una dintre cele trei puteri care fac posibilă funcţionarea sistemului democratic.

Cu siguranţă, performanţa în România a tuturor celor trei puteri va creşte în măsura în care şi regulile după care funcţionează fiecare în parte vor fi coerente şi consistente. Nu de puţine ori chiar regula, deci legea, stabileşte că rolul este al unuia, iar răspunderea a celuilalt.

Aici s-a făcut vorbire de principiul separaţiei puterilor în stat. Cu siguranţă trebuie ca regulile după care funcţionează justiţia să-i asigure rol în măsura în care are responsabilitate. Cu siguranţă, niciodată un sistem nu poate să funcţioneze bine dacă responsabilitatea este a unora, iar rolul este deplasat în altă parte, care n-are responsabilitate.

Dar nu s-a vorbit de la această tribună de un alt principiu al sistemului democratic, şi anume de controlul şi echilibrul puterilor în stat. Cu siguranţă, şi din acest punct de vedere sistemul nostru reglementat este lacunar. Nu există mecanisme certe privind controlul şi echilibrul puterilor în stat.

Eu, ca cetăţean în primul rând şi mai apoi ca demnitar, în calitate de deputat, pot să spun că am constatat şi o lipsă privind înţelegerea modului în care democraţia trebuie să funcţioneze.

Din păcate, începând cu 1990 şi până astăzi, încercăm să copiem instituţii, încărcându-le cu rol şi responsabilitate, fără să înţelegem sensul acestor instituţii. Şi când spun "fără să înţelegem", mă refer la percepţia generală în societate, pentru că, cu siguranţă, noi aici suntem reprezentanţi politici în care, pe de o parte, s-a învestit încredere din partea cetăţeanului, pe de altă parte, suntem în sfera jocului percepţiilor. Realitatea este una, percepţia este alta.

Dacă este să vorbim de măsura în care cetăţeanul este mulţumit de sentinţele pe care le dau instanţele judecătoreşti, trebuie să luăm act de faptul că acolo se întâlnesc de regulă două părţi, iar fiecare dintre părţi crede că are dreptate. Orice ar face justiţia, 50% din cei prezenţi în faţa instanţelor vor pleca de acolo cu un gust amar, pentru că, spun ei, nu li s-a făcut dreptate.

Nu vreau să trec pe nota poetică, dar pot să spun că, de fapt, justiţia nici nu poate să facă dreptate, decât în măsura în care legile sunt drepte, pentru că rolul justiţiei este să aplice reguli. Or, regulile sunt urmare a efortului şi activităţii Parlamentului, ca for legiuitor.

De aceea, cu ocazia acestui raport, eu urez viitorului Parlament să facă legi drepte şi egale pentru cetăţenii României, astfel încât, cel puţin la nivel de aşteptare, cetăţeanul să fie asigurat că, în faţa instanţei, drepturile sale vor fi respectate, indiferent cu cine se întâlneşte într-un proces.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Intervenţii? Nu mai sunt intervenţii la dezbateri generale.

Doamna preşedintă, doriţi să mai aveţi o intervenţie? Vă rog.

Doamna Lidia Bărbulescu:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor parlamentari,

Doresc să vă mulţumesc pentru cuvintele frumoase şi de încurajare pe care le-aţi adresat de la această tribună, de asemenea, pentru criticile formulate. Recunosc sau recunoaştem că nimeni nu este perfect sau nimic nu este perfect, totul este perfectibil.

Vreau să vă asigur însă că din punctul de vedere al Inspecţiei Judiciare avem preocuparea ca aceasta să-şi facă datoria. Nu vă ascund faptul că la noul buget pe care îl elaborăm, avem trecut şi în intenţie, dar şi valorificat, cel puţin pe hârtie, necesitatea unui număr de alţi 20 de inspectori regionali. CSM-ul s-a preocupat de sancţionarea magistraţilor, anul trecut am eliberat din profesie doi judecători, am dat şi alte sancţiuni administrative şi da, răspunderea şi a judecătorilor şi a procurorilor este ca şi pentru toţi ceilalţi cetăţeni ai acestei ţări, deopotrivă răspundere administrativă, disciplinară, penală, dar chiar şi materială.

Prin urmare, vă asigur de faptul că şi Consiliul Superior al Magistraturii este responsabil şi doreşte să-şi facă curăţenie în propria ogradă. În acest sens, când a fost necesar şi s-a constatat săvârşirea unor infracţiuni, am acordat aviz de urmărire penală, am dispus suspendarea din funcţie atât a unor judecători, cât şi a unor procurori. Vă asigurăm de tot respectul nostru.

Vă mulţumesc că mi-aţi dat prilejul să mă adresez dumneavoastră şi, pentru că sunt prima dată în plen, din păcate, la sfârşit de legislatură, vă doresc succes în campania electorală şi în alegeri.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc foarte mult, doamnă preşedinte.

Cu scuzele de rigoare, mai era o înscriere la cuvânt, însă, domnul senator Constantin Gheorghe, pe care o să-l rugăm să intervină şi domnia sa, dacă doreşte.

Domnul Constantin Gheorghe:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Aş fi vrut să iau cuvântul înainte de a spune ultimul cuvânt, în faţa Camerelor reunite, doamna preşedinte Bărbulescu, dar e bine şi acum, acceptăm cu plăcere urările dumneaei de bine. Numai că, dumneaei ne-a creat o problemă foarte mare la Senat în această toamnă, tocmai prin prisma a ceea ce propunea colegul nostru, distinsul deputat Florin Iordache. Adică, prin faptul de a avea abilitatea constituţională sau legală să propună iniţiative legislative.

Ne-am confruntat cu o situaţie recunoscută parţial şi poate nu ferm de către toţi, că CSM-ul a înaintat către Comisia juridică a Senatului o propunere legislativă în care ne-a înaintat şi două variante de text de modificare a Legii nr.303 privind statutul judecătorilor şi procurorilor. A fost o confruntare politică provocată de această iniţiativă curioasă a CSM-ului, care, pe această lege, încă din 2007 îşi dăduse un aviz, iar acum ne propunea nişte texte de modificare.

Sigur, la televizor l-am auzit pe distinsul deputat Ponta, care spunea că e foarte bine că CSM-ul are iniţiative legislative, că e activ. Deocamdată nu este abilitat prin lege. În urma acestor discuţii, au fost confruntări politice foarte dure. Până la urmă, vă anunţ, doamnă Bărbulescu, că legea, în forma în care aţi propus-o dumneavoastră, aceea de a scoate din joc preşedintele României la numirea şefilor parchetelor şi a numi CSM-ul la propunerea ministrului a fost declarată neconstituţională. Şi vreau să vă spun că a fost declarată şi pe procedură şi pe fond. De aceea, eu aş vrea să vă rog ca pe viitor să nu ne mai puneţi în mijlocul unor dispute politice prin asemenea gesturi, pe care eu personal le consider neavenite.

Sunt membru în Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi de aceea, am rămas surprins de această formă de a se adresa CSM-ul Parlamentului României, Senatului, în special, şi am făcut o observaţie. Sigur că din punct de vedere politic şi din punct de vedere al faptului că momentul în care eu am luat cuvântul şi mi-am exprimat nedumerirea n-a fost cel mai potrivit, pentru că a creat reacţii politice, având în vedere şi faptul că suntem în precampanie electorală, până la urmă, nu am avut un câştig politic, nu am avut un câştig nici în Senat la vot, dar Curtea Constituţională ne-a dat dreptate.

De aceea, aş vrea să reflectaţi mai mult la realitatea cu care ne confruntăm noi, parlamentarii, la cabinetele parlamentare din teritoriu. Vreau să vă spun că majoritatea oamenilor care vin în audienţă reclamă nedreptăţi din justiţie. Eu am o statistică pe cabinetul meu parlamentar, în care 82% din cei care au venit reclamă nedreptăţi în justiţie.

Aceasta este problema care trebuie să vă domine activitatea şi cu care trebuie să veniţi la viitorul raport să spuneţi că încrederea populaţiei în justiţie a crescut, că nemulţumirile justiţiabililor s-au diminuat şi eu personal vă doresc mult succes.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulţumesc foarte mult, domnule senator.

Înţeleg că am finalizat dezbaterile, dacă doriţi să mai comentaţi asta, dacă nu... Nu.

Vă mulţumim foarte mult, atunci, doamnă preşedinte, şi asigurăm Consiliul Superior al Magistraturii de toată consideraţia noastră şi de sprijinul instituţional pe care Parlamentul şi în actuala legislatură şi, cu siguranţă, şi în viitoarea îl vor acorda, urmând să asigurăm colaborarea instituţională dintre cele două puteri ale statului la cel mai bun nivel.

Vă dorim succes în continuare, doamna preşedinte.

Pct.34 şi Pct.35. Trecem, stimaţi colegi, la Raportul de activitate al Instituţiei Avocatului Poporului pe anul 2006, la Raportul de activitate al Instituţiei Avocatul Poporului pe anul 2007.

Îl rog pe Avocatul Poporului să facă o scurtă prezentare a celor două rapoarte, dacă vreţi, împreună.

Vă rog, domnule profesor.

Domnul Ioan Muraru (Avocatul Poporului):

Domnule preşedinte al Camerei Deputaţilor,

Domnule preşedinte al Senatului,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Supunem atenţiei şi dezbaterii şedinţei comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului rapoartele de activitate ale Instituţiei Avocatului Poporului. Prin aceasta, ne conformăm dispoziţiilor art.60 din Constituţia României, precum şi celor ale art.5 din Legea nr.35/1997 privind organizarea şi funcţionarea Instituţiei Avocatului Poporului.

Făcând o privire generală şi retrospectivă, vă putem informa că în aceşti ani activitatea instituţiei a cunoscut un spor, nu numai cantitativ, ci şi calitativ. Acest lucru s-a datorat, pe de o parte, pregătirii profesionale sporite şi responsabilităţii sporite a lucrătorilor din Instituţia Avocatului Poporului, precum şi faptului că în anul 2007 Birourile permanente ale celor două Camere au numit cei 4 adjuncţi ai Avocatului Poporului. De asemenea, în anul 2007, am încheiat activitatea de înfiinţare a celor 14 birouri teritoriale pe care legea le-a prevăzut.

Voi face o expunere scurtă. În anul 2007 s-au prezentat în audienţă la sediul central şi la birourile teritoriale ale Instituţiei Avocatului Poporului un număr de 15.517 cetăţeni, cu 3.556 mai mulţi faţă de anul 2006, deci anul precedent. Au fost înregistrate 6.919 petiţii, dispeceratul telefonic a fost solicitat de 5.616 cetăţeni. La acestea s-au adăugat 18 anchete. Prin intermediul anchetelor efectuate s-au solicitat autorităţilor administraţiei publice informaţiile sau documentele necesare soluţionării petiţiilor, s-au audiat şi s-au luat declaraţii de la conducătorii autorităţii publice sau funcţionarii care au încălcat drepturi sau libertăţi ale persoanelor fizice.

În anul 2007 au fost formulate mai multe recomandări decât în 2006, şi anume 12 recomandări. Prin aceste recomandări Avocatul Poporului a sesizat autorităţile administraţiei publice asupra ilegalităţii actelor sau faptelor administrative.

În anul 2007, Avocatul Poporului, de asemenea, a trimis Curţii Constituţionale 1 635 de puncte de vedere cu privire la excepţiile de neconstituţionalitate şi 3 puncte de vedere privind obiecţiile de neconstituţionalitate. Totodată, Avocatul Poporului a ridicat direct în faţa Curţii Constituţionale 4 excepţii de neconstituţionalitate.

Şi în aceşti ani, Avocatul Poporului a continuat relaţiile de colaborare cu ombudsmanii europeni şi mai ales cu curţile constituţionale atât din Europa, cât şi din Asia.

Avocatul Poporului, prin reprezentanţii săi, a participat la conferinţele ombudsmanilor europeni în măsura în care fondurile financiare le-au fost posibile, de asemenea, trebuie să spun că o activitate nouă care s-a desfăşurat la noi este legată de practica studenţilor. Prin activitatea sa, de asemenea, Avocatul Poporului a acordat ajutoare sociale copiilor din şcoli sau din instituţiile sociale ale statului în funcţie de bugetul acordat prin Legea bugetului de stat.

În legătură cu unele aspecte pentru care aş dori să atrag atenţia Parlamentului, trebuie să observ că şi în anul 2007 ca şi în anul 2006, mass-media centrală, nu cea locală, a ignorat activitatea instituţiei Avocatului Poporului, deşi sprijinul acesteia asigură o puternică mediatizare. Acest comportament este discutabil faţă de faptul că în anul 2007 numai Instituţia Avocatul Poporului a efectuat peste 28 de mii de acţiuni, iar aceste acţiuni exprimă relaţii directe cu cetăţenii ţării. Ca şi în anul 2006, forma principală de activitate a instituţiei Avocatul Poporului a rămas audienţa. Aceasta permiţând contactul direct instituţie-cetăţean şi fiind primul pas spre mediere.

De asemenea, ca şi în anii precedenţi, unele petiţii au fost declarate ca nefiind de competenţa Avocatului Poporului, pentru că ele exced competenţei constituţionale şi legale, şi nu pentru că Avocatul Poporului nu ar aprecia ca îndreptăţite solicitările. Este o nuanţă foarte importantă.

Ne menţinem poziţia pe care am relatat-o şi în raportul precedent, în legătură cu exprimări de genul: "Nu ştim ce este Avocatul Poporului sau Avocatul Poporului este o instituţie inexistentă." Unii autori ai unor asemenea exprimări ocupă demnităţi sau funcţii publice şi sunt exponenţi importanţi ai mass-media care se declară şi formatori de opinie.

Trebuie apreciate aceste persoane care afirmă public şi deschis că nu cunosc Constituţia ţării, că nu cunosc legile. Se poate pune însă o firească întrebare: poţi fi funcţionar public sau formator de opinie dacă nu cunoşti Constituţia ţării tale sau nu cunoşti legile sau nu cunoşti realităţile din ţara ta, este acesta un limbaj european?

Ca şi în anul precedent, şi în anul 2007 activitatea noastră a fost mult îngreunată datorită ostilităţii şi repet acest cuvânt, ostilităţii Ministerului Economiei şi Finanţelor, utilizându-se aceleaşi procedee pe care le-am remarcat şi în raportul pe anul 2006.

Ca atare, menţinem propunerea ca legea bugetului de stat să conţină o prevedere care să interzică Guvernului şi Ministerului Economiei şi Finanţelor să obstrucţioneze finanţarea instituţiilor bugetare prin modificări ale prevederilor legii.

În conţinutul său, rapoartele cuprind multe alte propuneri de perfecţionare a cadrului legislativ privitor la drepturile cetăţenilor şi raporturile lor cu autorităţile publice. Asigurăm pe toţi cei interesaţi că prin lectura raportului vor putea aprecia realist activitatea instituţiei Avocatului Poporului.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulţumesc foarte mult, domnule profesor.

Raportul comisiilor?

Vă rog, doamna senator Norica Nicolai.

Doamna Norica Nicolai:

Domnule preşedinte, daţi-mi voie să fac o prezentare globală a celor două rapoarte.

Primul vizează activitatea pe 2006, cel de-al doilea pe 2007, suportul constituţional al instituţiei îl reprezintă prevederile art.60 din Constituţie. Această instituţie şi-a desfăşurat activitatea în conformitate cu dispoziţiile constituţionale şi ale legii de bază. Constat se poate sesiza o îmbunătăţire a activităţii desfăşurate de Avocatul Poporului şi de adjuncţii acestuia. A crescut numărul anchetelor, numărul petiţiilor rezolvate şi, în opinia noastră, a crescut şi eficienţa acestei activităţi.

În anul 2007, putem constata o îmbunătăţire şi din punct de vedere calitativ a acestei instituţii. Nu voi preciza decât faptul că în audienţă au fost primite 15.517 persoane, acest tip de acţiune a fost un mijloc de dialog cu cetăţenii şi a permis sesizarea şi soluţionarea mai rapidă a diverselor problematici. S-au desfăşurat, de asemenea, anchete şi faptul că funcţionează şi la nivel teritorial a adus această instituţie foarte aproape de cetăţeni.

Raportul de activitate a fost evaluat pozitiv de către membrii celor două comisii juridice.

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulţumesc foarte mult, doamna senator.

Dacă există intervenţii la dezbateri generale?

Vă rog, domnule deputat Călian.

Domnul Petru Călian:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Am ascultat cu multă atenţie sinteza raportului de activitate al Avocatului Poporului.

Aşa, după cum rezultă din Constituţie, precum şi din alte acte normative, Instituţia Avocatului Poporului are atribuţiuni foarte clare, foarte precise sau cel puţin ar trebui să aibă atribuţiuni foarte clare şi foarte precise.

În urmă cu un an, tot cu această ocazie, cu ocazia prezentării raportului de activitate la aceste instituţii, am luat cuvântul şi m-am adresat şi atunci plenului celor două Camere, invocând anumite neajunsuri pe care eu le consider că există în cadrul instituţiei Avocatului Poporului.

În primul rând, s-a menţionat în sinteza raportului faptul că există la ora actuală, dacă bine am reţinut, 14 filiale în 14 judeţe sau municipii reşedinţă de judeţ din ţară. Evoluţia faţă de anul trecut este total nesemnificativă, în opinia mea, din acest punct de vedere şi, atunci eu cred că nu trebuie să ne fie jenă când anumiţi demnitari îşi permit să aducă chiar critici instituţiei Avocatului Poporului, pentru că, din păcate, în foarte multe localităţi din România, această instituţie nu este cunoscută de către cei care trebuie să fie asistaţi sau poate chiar "apăraţi" în unele cazuri.

În altă ordine de idei, vreau să mai precizez faptul că personal am iniţiat un proiect de lege care viza înfiinţarea Instituţiei Avocatului copilului. Nu înţeleg şi n-am primit niciodată un răspuns ferm din partea Avocatului Poporului, nu înţeleg faptul că Instituţia Avocatul Poporului s-a opus demarării, în continuare, a acestui act normativ şi din acest motiv iniţiativa mea legislativă zace şi astăzi într-un sertar în Senatul României.

Cred eu că din momentul în care Avocatul Poporului, ca instituţie, este subordonată Parlamentului, nu trebuie să deranjeze pe nimeni atunci când se aduc critici, pentru că, la rândul nostru, eu cred că am fost criticaţi astăzi, poate pe bună dreptate, însă criticile trebuie să fie acceptate reciproc. Sper ca peste un an, cei care vor mai fi în Parlamentul României să se bucure de un raport mult mai pozitiv şi măcar atunci să fie anunţate cel puţin 30 de filiale în România ale acestei instituţii extrem de importante pentru noi toţi.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Alte intervenţii? Nu mai există alte intervenţii la dezbateri. Nu mai e necesară, înţeleg, o altă intervenţie din partea domnului profesor Muraru.

Luăm act, stimaţi colegi, de raportul de activitate al instituţiei Avocatului Poporului pe anii 2006 şi 2007. Ele nu se supun votului.

Vă mulţumesc foarte mult, domnule profesor, pentru participare la dezbateri.

Stimaţi colegi, trecem mai departe.

Pct.37. Modificări în componenţa nominală a Delegaţiei Parlamentului României la Adunarea Uniunii Europei Occidentale.

Propunerea Grupului Parlamentar al PNL - domnul deputat Nicolae Popa trece din calitatea de membru supleant în calitatea de membru titular, în locul devenit vacant ca urmare a demisiei din Parlament, din calitatea de parlamentar a domnului Adrian Emanuil Semcu.

Doamna deputat Mărculeţ Petrescu Mira Anca Victoria, aparţinând Grupului parlamentar al PRM, este desemnată în calitatea de preşedinte al Delegaţiei, în locul doamnei deputat Florina Jipa. Obiecţii? Observaţii? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră aceste modificări.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri? Nu sunt.

Aprobate în unanimitate.

Pct.38. Modificări în componenţa nominală a Grupului parlamentar de prietenie cu Republica Federală Germania. Domnul senator Matei Mircea Leontin, aparţinând Grupului parlamentar al Partidul Democrat-Liberal, se desemnează în calitate de membru al Grupului parlamentar de prietenie cu Republica Federală Germania, în locul domnului senator Nicolae Neagu. Obiecţii? Observaţii? Intervenţii? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră această propunere.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate de voturi, s-a aprobat.

Pct.39. Raportul Comisiei parlamentare de anchetă pentru investigări şi clarificări referitoare la conturile lui Nicolae Ceauşescu, constituită prin Hotărârea Parlamentului nr.39/2006.

Rog prezentarea raportului. Domnul senator Sabin Cutaş.

Domnul George Sabin Cutaş:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Aşa cum aţi spus şi dumneavoastră, comisia a fost înfiinţată prin Hotărârea Parlamentului nr.39 din octombrie 2006. În toţi aceşti doi de activitate a comisiei, am invitat diferite persoane care au făcut parte din sistemul de stat de atunci. Oameni din Banca de Comerţ Exterior, jurnalişti care s-au ocupat de acest subiect, de altfel, tot raportul comisiei cuprinde mărturiile acestor persoane. Noi am căutat practic să nu ne substituim şi concluziile sunt bazate pe aceste mărturii.

Concluzia comună - şi repet, comună a tuturor celor audiaţi a fost că Nicolae Ceauşescu nu a avut conturi în afara ţării. Toţi cei audiaţi, fără excepţie, au insistat asupra faptului că Nicolae Ceauşescu nu vedea nici un motiv pentru care să depoziteze bani în afara ţării, atâta timp cât era convins că are controlul total asupra situaţiei.

Aş dori doar să menţionez mărturia domnului Constantin Anghelache, fost şef al unităţii de raport special valutar: "Ceauşescu nu avea în cap să mute banii ţării în altă parte, banii erau ai lui, ţara era a lui, muncitorii erau ai lui."

De asemenea, cred că este importantă şi o altă declaraţie, a domnului Petre Mihai Băcanu, unul din jurnaliştii care au avut o preocupare consistentă pe tema conturilor lui Ceauşescu şi care au desfăşurat mai multe investigaţii pe parcursul anilor ´90, pentru a elucida existenţa unor astfel de sume, care a declarat foarte clar, contrar părerii generale "Mai toţi dictatorii au avut averi personale foarte mari puse deoparte, cred că Ceauşescu nu a avut."

Domnul Marcu Tudor (din sală):

Au cei de azi...

Domnul George Sabin Cutaş:

Au avut alţii...

Deci, concluzia acestui raport este aceasta.

Eu cred că şi colegii mei, membri în comisie, au dovedit bunăvoinţă. Cel puţin prin materialele şi audierile pe care le-am făcut, nu există o altă concluzie asupra banilor domnului Nicolae Ceauşescu.

Vă mulţumesc.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulţumesc, la dezbateri, vă rog.

Domnule deputat Dragoş Dumitriu, aveţi cuvântul.

Domnul Dragoş Petre Dumitriu:

Stimaţi colegi,

Doresc să precizez de la început că este o intervenţie făcută în nume personal şi nu în numele grupului.

Aş vrea să felicit comisia pentru că este prima pe care o aud că are curajul că afirme că Nicolae Ceauşescu nu a avut conturi şi averi ascunse prin străinătate.

În al doilea rând, aş vrea să întreb când se vor pune pe tapet cheltuielile făcute în aproape 20 de ani cu căutarea acestor fantome numite averile lui Ceauşescu şi, în fine, în al treilea rând, reiese şi din acest raport, că Ceauşescu a fost un om mai mult decât cinstit în comparaţie cu hoţii din ziua de azi. Hoţi pentru care nu se întreprind nici cercetări, instituţiile statului care se ocupă de control, instituţiile statului care se ocupă de justiţie sunt felicitate, chiar şi aici, în Parlament şi, în realitate, aceşti hoţi mişună printre noi, se bucură de privilegii, se bucură, iată, şi se vor bucura şi de imunitate, probabil, şi după următoarele alegeri şi se bucură şi de laudele presei.

Vă mulţumesc.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Alte intervenţii?

Vă rog, doamna deputat Petrescu. Aveţi cuvântul.

Doamna Mira Anca Victoria Petrescu Mărculeţ:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Şi eu vreau să fac o precizare în nume personal. Şi eu doresc să felicit comisia pentru acest raport. Este un raport foarte obiectiv şi vreau să subliniez că, într-adevăr, Ceauşescu a fost un om foarte cinstit şi totodată a fost un mare patriot.

Clădirea în care vă găsiţi acum şi ne găsim împreună este rezultatul acestei iniţiative mari de investiţii care dorea să aducă România în vizorul Europei şi a lumii întregi pentru demnitatea naţională. Deci s-au spus multe cuvinte, foarte multe cuvinte despre această clădire, chiar zona în care se află Senatul şi chiar întreaga clădire a fost considerată ca un apartament imens al grandomanului Ceauşescu, deci numai prostii s-au spus şi s-a dovedit prin acest raport că, de fapt, acest om care a fost preşedintele ţării, a fost un om serios şi a dorit ca România să fie respectată în lume.

Vă mulţumesc.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulţumesc, doamna deputat.

Vă rog, dacă mai sunt intervenţii? Nu mai sunt intervenţii. Declar închise dezbaterile asupra raportului.

Domnul Bogdan Olteanu:

Da, am finalizat dezbaterile generale.

Supun votului dumneavoastră raportul acestei comisii.

Vă rog să votaţi.

Voturi pentru. Vă rog să număraţi. 97 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 13 voturi împotrivă.

Abţineri? 58 abţineri.

Raportul a fost adoptat.

Pct.40. Raportul Comisiei parlamentare de anchetă pentru investigarea şi clarificarea modului în care au fost cheltuite sumele din fondul constituit în cotă de 2% din sumele obţinute din privatizări, destinat construcţiei de locuinţe sociale, prevăzut la art.44 alin.(2) din Legea nr.10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989.

Vă rog, raportul. Doamna deputat Lia Ardelean. Vă rog.

Doamna Lia Ardelean:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor senatori,

Comisia parlamentară de anchetă pentru investigarea şi clarificarea modului în care au fost cheltuite sumele din fondul constituit în cotă de 2% din sumele obţinute din privatizări, destinat construcţiei de locuinţe sociale, prevăzut la art.44 alin.(2) din Legea nr.10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi-a început activitatea în conformitate cu Hotărârea Parlamentului României nr.50/20 iunie 2007.

Legea nr.10/2001 prevede acordarea unor locuinţe sociale construite dintr-un fond de 2% din sumele obţinute din privatizare familiilor cu mijloace financiare situate sub nivelul minim pe economie, invalizilor şi pensionarilor, fond care va fi prevăzut anual în Legea bugetului de stat.

Este evident că foştii proprietari trebuiau repuşi în drepturi, iar Legea nr.10/2001 stipulează clar constituirea acestui fond destinat construirii de locuinţe pentru chiriaşii evacuaţi. Există cazuri absolut dureroase de familii care au rămas a doua oară fără locuinţe după ce au deţinut case în proprietate, acestea au fost demolate de comunişti din cauza planurilor urbanistice din acea perioadă, iar ulterior au primit o altă locuinţă într-un imobil supus acum retrocedării. Aceşti oameni au trăit astfel de două ori în viaţă imensa tragedie a rămânerii pe drumuri.

Perioada desfăşurării anchetei a fost 20 iunie 2006-12 martie 2008. Demersurile efectuate au fost următoarele: comisia de anchetă a solicitat miniştrilor şi altor autorităţi abilitate informaţiile, datele şi materialele care certifică modul în care au fost folosite sumele acumulate în fondul destinat construcţiei de locuinţe sociale prevăzut la art.44 alin.(2) din Legea nr.10/2001.

Şi am să vă prezint concluziile şi recomandările.

Concluzii. Comisia de anchetă a constatat că dispoziţiile art.44 alin.(2) din Legea nr.10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, în perioada 2001-2006, sumele prevăzute de Legea nr.10/2001 nu au fost constituite într-un fond special şi nu au fost folosite pentru adevărata destinaţie, respectiv construcţia de locuinţe sociale destinate familiilor cu mijloace financiare sub nivelul minim pe economie, invalizilor, pensionarilor şi persoanelor cu handicap care au fost evacuate din casele naţionalizate retrocedate. Acest fapt se poate verifica şi prin neincluderea fondului respectiv în legile bugetului din perioada 2001-2006.

Conform datelor furnizate de AVAS, valoarea totală a fondului ar fi fost, în perioada 2001-2006, de 225.422.820 RON, sumă din care nu s-a construit absolut nici o locuinţă cu destinaţia prevăzută de Legea nr.10/2001.

Începând cu anul 2007, la sesizarea expresă a deputatului Partidului Conservator, subsemnata Lia Ardelean, ministrul dezvoltării lucrărilor publice şi locuinţelor a solicitat Ministerului Finanţelor Publice suplimentarea fondurilor alocate de la bugetul de stat pentru sprijinirea finanţării construcţiei de locuinţe sociale prin aplicarea prevederilor art.44 alin.(2) din Legea nr.10/2001.

Astfel, în anul 2007, au fost alocate fonduri în valoare de 25 milioane RON, aprobate prin Hotărârea de Guvern nr.567 din 13 iunie 2007, pentru derularea programului de finanţare a construcţiilor de locuinţe sociale pentru chiriaşii evacuaţi.

Deşi în anul 2008 au fost alocate de la bugetul de stat 20 milioane RON pentru derularea programului de finanţare a construcţiilor de locuinţe sociale pentru chiriaşii evacuaţi prevăzut de Ordonanţa de urgenţă nr.74/2007, nu a fost constituit fondul de 2% din sumele obţinute din privatizări prevăzut de Legea 10/2001.

De nefolosirea banilor publici, potrivit prevederilor Legii nr.10/2001 sunt răspunzătoare instituţiile statului, respectiv guvernele din perioada 2001-2004 şi 2004-2008 şi ministerele de resort din aceleaşi perioade care au avut în subordine alocarea şi utilizarea respectivelor sume. De asemenea, răspunderea revine şi consiliilor locale care nu au solicitat sumele necesare şi aplicarea actelor normative în vigoare.

Membrii Comisiei parlamentare de anchetă consideră că motivele care au stat la baza neaplicării art.44 alin.(2) din Legea nr.10/2001, cu modificările şi completările ulterioare, sunt lipsa de coerenţă, anumite contradicţii în prevederile unor acte normative, precum şi nerespectarea dispoziţiilor legale.

De asemenea, majoritatea covârşitoare a consiliilor locale din ţară au dat dovadă de indiferenţă în abordarea acestei probleme, nesolicitând sumele necesare pentru construcţia de locuinţe sociale.

Recomandări. Pentru a evita astfel de fenomene nedorite din punct de vedere legislativ şi cu consecinţe sociale grave şi având în vedere că sumele obţinute din privatizări, pe viitor, vor fi insuficiente pentru construcţia de locuinţe sociale, comisia parlamentară de anchetă recomandă Executivului să solicite consiliilor judeţene şi consiliilor locale din ţară un inventar riguros al necesarului de locuinţe sociale destinate familiilor cu mijloace financiare situate sub nivelul minim pe economie, invalizilor, pensionarilor şi persoanelor cu handicap, care au fost evacuate sau urmează să fie evacuate din casele naţionalizate retrocedate pentru a identifica în timp optim toate etapele necesare pentru satisfacerea acestui proces investiţional social.

În acest fel, Guvernul va determina responsabilizarea consiliilor locale de a inventaria cazurile potenţialilor beneficiari ai Legii 10/2001 din fiecare localitate, prevenind astfel eventualele convulsii sociale generate de nerespectarea drepturilor conferite oamenilor de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc foarte mult, doamna deputat.

Dacă există intervenţii la dezbateri generale. Nu sunt intervenţii la dezbateri generale.

Atunci vom trece la votarea acestui raport. E vorba de raportul Comisiei parlamentare de anchetă pentru investigarea şi clarificarea modului în care au fost cheltuite sumele din fondul constituit în cotă de 2% din sumele obţinute din privatizări destinat construcţiei de locuinţe sociale.

Vă rog să votaţi.

Cine este pentru adoptarea acestui raport? Vă rog să număraţi. 107 voturi pentru.

Voturi împotrivă? Vă rog să votaţi. Un vot contra.

Abţineri? 74 abţineri.

Raportul a fost adoptat.

Stimaţi colegi,

Vreau să vă anunţ că în această după-masă, începând cu ora 15, vom avea cele trei puncte legate de activitatea Băncii Naţionale a României, scurta informare a domnului guvernator, urmată de dezbaterea celor două rapoarte de activitate pe anii 2006-2007. De asemenea, vom mai avea de dezbătut o serie de rapoarte la care lucrează comisiile de cultură reunite şi strategia naţională de apărare a ţării care se aprobă în Camerele reunite.

Vă propun să organizăm un apel nominal pentru a verifica existenţa cvorumului, urmat de votul la numirea membrilor Curţii de Conturi, membri în C.N.A., modificări în componenţa nominală a Comisiilor SRI şi SIE.

Rog secretarul Camerei Deputaţilor, pe domnul Dan Radu Ruşanu, să facă apelul nominal la Cameră.

Consult liderii de grupuri: credeţi că este oportun să distribuim de la început buletinele de vot? Da. Ca să câştigăm timp? Da. Eu v-aş propune dacă sunteţi de acord să începem şi distribuţia buletinelor de vot. Până se face apelul nominal pe parcurs şi dacă există...da, domnule preşedinte, vă rog.

Bun. Trecem la apelul nominal pentru a verifica existenţa cvorumului.

Vă rog, domnule secretar Ruşanu.

Domnul Dan Radu Ruşanu:

- Adam Ioan
- Adomnicăi Mirela Elena
- Adomniţei Cristian Mihai
- Albu Gheorghe
- Almăjanu Marin
- Almăşan Liviu
- Alui Gheorghe Adrian
- Amarie Constantin
- Amet Aledin
- Andea Petru
- Andon Sergiu
- Andreica Romică
- Andronescu Ecaterina
- Antal István
- Antonescu George Crin Laurenţiu
- Apostolache Mihai Cristian
- Ardelean Lia
- Asztalos Ferenc
- Avram Dumitru
- Baban Ştefan
- Barbu Gheorghe
- Bardan Cornel Ştefan
- Bădălău Niculae
- Băeşu George
- Bălan Doru
- Băluţ Lucian
- Bănicioiu Nicolae
- Bărbuleţiu Tiberiu
- Becsek-Garda Dezső-Kálmán
- Becşenescu Dumitru
- Bejinariu Eugen
- Bentu Dumitru
- Bivolaru Ioan
- Bîrsan Iulian-Gabriel
- Bleotu Vasile
- Boagiu Anca-Daniela
- Bobeanu Răzvan-Petrică
- Boeriu Valeriu-Victor
- Bolcaş Lucian Augustin
- Bonis Istvan
- Borbély László
- Boşneac Valentin Samuel
- Boureanu Cristian Alexandru
- Brânză William Gabriel
- Brînzan Ovidiu
- Bruchental-Pop Ionela
- Buciu Angela
- Buciuta Ştefan
- Buda Daniel
- Buda Ioan
- Buhăianu Obuf Cătălin Ovidiu
- Burnei Ion
- Buruiană Aprodu Daniela
- Buşoi Diana Maria
- Butnaru Vasile
- Buzatu Dan Horaţiu
- Buzea Cristian Valeriu
- Calimente Mihăiţă
- Câmpanu Liviu
- Canacheu Costică
- Cantaragiu Bogdan
- Cazan Romeo Gheorghe Leonard
- Călian Petru
- Călin Ion
- Chiper Gheorghe
- Chiş Filonaş
- Cindrea Ioan
- Ciocănea Teodorescu Adrian
- Ciocâlteu Alexandru
- Ciontu Corneliu
- Ciopraga Mircea
- Ciucă Liviu Bogdan
- Cliveti Minodora
- Coclici Radu Eugeniu
- Cocrea Olguţa
- Codîrlă Liviu
- Constantinescu Anca
- Constantinescu Viorel
- Coşea Dumitru Gheorghe Mircea
- Cristea Ioan
- Cutean Vasile Emilian
- Diaconescu Marin
- Diaconescu Renică
- Dobre Traian
- Dorneanu Valer
- Dragomir Dumitru
- Dragomir Gheorghe
- Drăguş Radu-Cătălin
- Dreţcanu Doina Micşunica
- Dumitrescu Cristian Sorin
- Dumitrescu Liana
- Dumitrescu Zamfir
- Dumitriu Dragoş Petre
- Dumitriu Mihai
- Dumitru Ion
- Duşa Mircea
- Duţu Stelian
- Ehling Elena
- Erdei-Dolóczki István
- Eserghep Gelil
- Faina Constantin
- Fârşirotu Vladimir Mircea
- Fenechiu Relu
- Firczak Gheorghe
- Florea Damian
- Frâncu Emilian Valentin
- Fuia Stelian
- Furo Iuliu Ioan
- Gabor Gheorghe
- Ganţ Ovidiu Victor
- Gavrilescu Graţiela-Leocadia
- Găleteanu Monalisa
- Georgescu Filip
- Gerea Andrei Dominic
- Ghişe Ioan
- Giurgiu Mircia
- Glăvan Ştefan
- Godja Petru
- Grigore Dan
- Grosaru Mircea
- Gubandru Aurel
- Guşă Cozmin Horea
- Gvozdenovici Slavomir
- Hanganu Romeo Octavian
- Haszmann Pál-Péter
- Hellvig Eduard Raul
- Hoban Ioan
- Hogea Vlad Gabriel
- Hoinaru Marian
- Hrebenciuc Viorel
- Iancu Iulian
- Ibram Iusein
- Ifrim Mircea
- Igaş Traian Constantin
- Ignat Miron
- Ilie Cristian
- Iliescu Valentin Adrian
- Ionescu Daniel
- Iordache Florin
- Iordache Graţiela Denisa
- Iriza Marius
- Iustian Mircea Teodor
- Jipa Florina Ruxandra
- Kelemen Attila Béla Ladislau
- Kelemen Hunor
- Kerekes Károly
- Király Andrei-Gheorghe
- Kónya-Hamar Sándor
- Lakatos Petru
- Lambrino Radu
- Lari-Iorga Leonida
- Lefter Ioan Silviu
- Lificiu Petru
- Liga Dănuţ
- Longher Ghervazen
- Luchian Ion
- Macaleţi Costică
- Magheru Paul
- Manda Iulian Claudiu
- Manolescu Oana
- Manta Pantelimon
- Marian Dan Mihai
- Marin Constantin
- Martin Eduard-Stelian
- Márton Árpád-Francisc
- Máté András-Levente
- Matei Cătălin Lucian
- Mazăre Alexandru
- Mălaimare Mihai Adrian
- Mănăstireanu Vladimir Alexandru
- Mănescu Rareş Şerban
- Mărculeţ Petrescu Mira Anca Victoria
- Mătuşa Tudor
- Meir Nati
- Merce Ilie
- Merka Adrian-Miroslav
- Micle Ioan Radu
- Micula Cătălin
- Mihalache Sorin Dan
- Mihei Andrian-Sirojea
- Mircea Costache
- Mircovici Niculae
- Mironescu Laurenţiu
- Miroşeanu Liviu Alexandru
- Mitrea Manuela
- Miuţescu Gheorghe Adrian
- Mînzînă Ion
- Mocanu Vasile
- Mocănescu Coloros Dan Constantin
- Mocioalcă Ion
- Mohora Tudor
- Moisoiu Adrian
- Moldovan Emil Radu
- Momanu Corneliu
- Motreanu Dan Ştefan
- Movilă Petru
- Munteanu Ioan
- Muşetescu Tiberiu-Ovidiu
- Nádudvary Gheorghe Augustin Eugen
- Nassar Rodica
- Năstase Adrian
- Nechita Aurel
- Nedelcu Gabriela
- Nica Dan
- Nicolae Alexandri
- Nicolăescu Gheorghe-Eugen
- Nicolicea Eugen
- Nicula Vasile Cosmin
- Niculescu-Duvăz Bogdan Nicolae
- Nistoran Dorin-Liviu

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnule deputat, cvorumul la Cameră este evident.

Vă rog să facem apelul nominal la Senat, să verificăm acolo cvorumul.

Vă mulţumesc.

Domnul senator, vă rog frumos, domnul secretar Cismaru.

Rog deputaţii care doresc să-şi înregistreze prezenţa, s-o facă la domnul secretar de şedinţă.

Domnul Ivan Cismaru:

Prezenţa la Senat. Doamnelor şi domnilor senatori, vă rog să fiţi atenţi.

- Alexandru Viorel - prezent
- Antonie Ştefan-Mihail - absent
- Apostol Neculai - absent
- Arcaş Viorel - prezent
- Ardelean Aurel - prezent
- Arion Viorel - prezent
- Athanasiu Alexandru - prezent
- Basgan Ion - absent
- Berceanu Radu Mircea - absent
- Blaga Vasile - absent
- Bobeş Marin - absent
- Cazacu Cornelia - absentă
- Câmpeanu Radu-Anton - absent
- Cârlan Dan - absent
- Chelaru Ioan - absent
- Cinteză Mircea - absent
- Ciornei Silvia - absentă
- Cioroianu Adrian Mihai - prezent
- Cismaru Ivan - prezent
- Ciuclea Ilie - absent
- Copos Gheorghe - absent
- Corodan Ioan - absent
- Cozmâncă Octav - prezent
- Cucuian Cristian - prezent
- Cutaş George Sabin - prezent
- Daea Petre - absent
- David Cristian - absent
- David Gheorghe - prezent
- Diaconescu Cristian - absent
- Dina Carol - prezent
- Dîncu Vasile - prezent
- Duca Viorel Senior - absent
- Dumitrescu Ion Mihai
- Dumitrescu Gheorghe Viorel - prezent
- Dumitru Constantin - absent
- Eckstein Kovács Péter - absent
- Fekete Szabó Andras Levente - absent
- Florescu Ion - prezent
- Frunda György - absent
- Funar Gheorghe - absent
- Găucan Constantin - absent
- Geoană Mircea Dan - absent
- Georgescu Radu Cristian - prezent
- Gheorghe Constantin - prezent
- Haşotti Puiu - prezent
- Ilaşcu Ilie - prezent
- Iliescu Ion - absent
- Iluşcă Daniel - absent
- Ion Vasile - prezent
- Iordănescu Anghel - absent
- Iorga Nicolae - absent
- Ivănescu Paula Maria - prezentă
- Jurcan Dorel - absent
- Loghin Irina - absentă
- Lupoi Mihail - prezent
- Mardare Radu Cătălin - prezent
- Marinescu Marius - absent
- Markó Belá - prezent
- Matei Mircea Leontin - prezent
- Mărăşescu Niculae - absent
- Mândru Traian - prezent
- Meleşcanu Teodor Viorel - absent
- Mereuţă Mircea Gheorghe - prezent
- Mihăiescu Eugen - absent
- Mihăilescu Petru Şerban
- Miheţu Ioan Gheorghe
- Mohaci Mihai - absent
- Moisuc Viorica Georgeta Pompilia - prezentă
- Moldoveanu Ileana - absentă
- Moldoveanu Viorel - absent
- Moraru Ion - absent
- Morţun Alexandru - absent
- Nasleu Ioan - prezent
- Neagu Nicolae - absent
- Néméth Csaba - prezent
- Nicolae Şerban - prezent
- Nicolai Norica - prezentă
- Novolan Traian - prezent
- Onaca Dorel-Constantin - absent
- Oprea Mario-Ovidiu - prezent
- Panţuru Tudor - prezent
- Pascu Corneliu - prezent
- Păcuraru Paul - prezent
- Păunescu Adrian - absent
- Pereş Alexandru - absent
- Pete Ştefan - absent
- Petrescu Ilie - absent
- Popa Aron Dan - prezent
- Popa Dan Gabriel - absent
- Popescu Dan Mircea - prezent
- Popescu Ionel - absent
- Popescu Irinel - absent
- Popescu Mihail - prezent
- Prodan Tiberiu Aurelian - prezent
- Rădoi Ion - prezent
- Rădoi Ovidiu - absent
- Rebreanu Nora - prezentă
- Roibu Aristide - prezent
- Rotaru Ion - prezent
- Sabău Dan - absent
- Savu Daniel - absent
- Sârbu Ilie - absent
- Silistru Doina - prezentă
- Solcanu Ion - absent
- Stan Petru - absent
- Stănoiu Mihaela Rodica - prezentă
- Stoica Ilie - absent
- Stragea Cristian Dimitrie - prezent
- Strătilă Şerban-Cezar - prezent

Domnul Bogdan Olteanu:

Rog chestorii să se pregătească cu buletinele de vot.

Domnul Ivan Cismaru:

- Stroe Radu - absent
- Szabó Ilona - prezentă
- Szabó Károly Ferenc - prezent
- Şerbănescu Verginia - absent
- Şerbu Gheorghe Vergil - absent
- Şereş Ioan-Codruţ - absent
- Ştefan Viorel - absent
- Şter Sever - prezent
- Talpeş Ioan - absent
- Tănăsescu Carmen - prezentă
- Tănăsescu Claudiu - absent
- Tărăcilă Doru Ioan - prezent
- Terinte Radu - prezent
- Theodorescu Emil Răzvan - prezent
- Tîlvăr Angel - absent
- Toma Ion - absent
- Tomoioagă Liliana Lucia - prezentă
- Tudor Corneliu Vadim - absent
- Ungheanu Mihai - absent
- Ungureanu Vasile - absent
- Vasilescu Gavrilă - prezent
- Văcăroiu Nicolae - prezent
- Vărgău Ion - absent
- Vedinaş Verginia - prezentă
- Verestóy Attila - prezent
- Vişan Gelu - prezent
- Vosganian Varujan - absent
- Vraciu Jan - prezent
- Zsombori Vilmos - prezent
- Szabo Levent - prezent
- Jurcan Dorel - prezent

(Senatorii care au intrat în sală ulterior apelului nominal şi-au înregistrat prezenţa la secretarul de şedinţă.)

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc.

Se constată existenţa cvorumului. Suntem 268 de senatori şi deputaţi prezenţi. Fiecare Cameră se află în cvorum.

Stimaţi colegi,

Vom avea mai întâi prezentarea raportului comisiilor reunite pentru Curtea de Conturi; comisiilor reunite de cultură pentru numirile de la CNA; de asemenea, veţi mai primi încă două buletine de vot pentru votul la comisiile speciale de control SRI şi SIE.

(Numirea membrilor Curţii de Conturi şi votul secret cu buletine de vot privind:

• numirea membrilor şi a conducerii Curţii de Conturi;
• modificări în componenţa nominală a Comisiei comune permanente a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii Serviciului Român de Informaţii;
• modificări în componenţa nominală a Comisiei speciale a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii Serviciului de Informaţii Externe;
• numirea unor membri în Consiliul Naţional al Audiovizualului.)

Stimaţi colegi,

Vă atrag atenţia că în ceea ce priveşte numirea consilierilor de conturi, preşedintelui şi vicepreşedintelui Curţii de Conturi, numirea se face pe listă blocată. Deci, dacă veţi tăia, tăiaţi toată lista. Orice tăiere de pe listă înseamnă tăierea listei întregi.

La CNA, votarea se face separat, pe fiecare candidat.

Vă atrag, de asemenea, atenţia că, potrivit deciziei Curţii Constituţionale, care a fost comunicată Parlamentului, hotărârile Parlamentului se adoptă cu majoritate simplă. Deci, majoritatea necesară pentru adoptarea fiecăreia dintre hotărâri este majoritatea simplă a parlamentarilor care votează.

Dau cuvântul mai întâi domnului preşedinte Aurel Gubandru, pentru a prezenta raportul la numirea Curţii de Conturi.

Domnul Aurel Gubandru:

Domnilor preşedinţi,

Doamnelor şi domnilor deputaţi şi senatori,

Stimaţi invitaţi,

Raport comun privind propunerile pentru numirea consilierilor de conturi şi a conducerii Curţii de Conturi a României, conform prevederilor Constituţiei României, republicată, şi a Legii nr.94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

În conformitate cu prevederile art.140 şi 155 din Constituţia României, republicată, precum şi ale art.9, art.10 alin.(1), art.104 alin.(1) şi art.105 din Legea nr.94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a Camerei Deputaţilor şi Comisia pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital a Senatului, întrunite în ziua de 14.10.2008, au procedat la audierea următorilor candidaţi propuşi de grupurile parlamentare pentru a fi numiţi membri ai Curţii de Conturi: Nicolae Văcăroiu, Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat, pentru un mandat de 9 ani; Vorniceanu Marius, Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat, pentru un mandat de 6 ani; Anton Ioan, Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat, pentru un mandat de 3 ani; Neicuţescu Gheorghe, Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat, pentru un mandat de 3 ani; Donovici Constanţa Anca, Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat, pentru un mandat de 6 ani; Oană Gheorghe, Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat, pentru un mandat de 9 ani; Dascălu Doina Elena, Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal, pentru un mandat de 9 ani; Popa Ioan Aron, Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal, pentru un mandat de 9 ani; Stoina Cristian Nicolae, Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal, pentru un mandat de 3 ani; Sandu-Capră Mihai, Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal, pentru un mandat de 3 ani; Alămâie Dumitru, Grupul parlamentar al Partidului Democrat-Liberal, pentru un mandat de 6 ani; Popescu Mircea Vasile, Grupul parlamentar al Partidului Democrat-Liberal, pentru un mandat de 6 ani; Băghină Domnica, Grupul parlamentar al Partidului Democrat-Liberal, pentru un mandat de 3 ani; Popeangă Petre, Grupul parlamentar al Partidului România Mare, pentru un mandat de 3 ani; Vedinaş Verginia, Grupul parlamentar al Partidului România Mare, pentru un mandat de 9 ani; Funar Marioara Sabina, Grupul parlamentar al Partidului România Mare, pentru un mandat de 6 ani; Pete Ştefan, Grupul parlamentar al Uniunii Democrate a Maghiarilor din România, pentru un mandat de 9 ani; Hură Mihai, Grupul parlamentar al Partidului Conservator, pentru un mandat de 6 ani.

În urma audierilor, comisiile reunite, cu majoritate de voturi, propun plenului Parlamentului următoarele:

1. Se numeşte domnul Nicolae Văcăroiu în funcţia de preşedinte al Curţii de Conturi.
2. Se numeşte doamna Dascălu Doina Elena în funcţia de vicepreşedinte al Curţii de Conturi.

La şedinţa comisiilor reunite au fost prezenţi 32 de membri din totalul de 39.

Anexăm alăturat curriculum vitae al membrilor Curţii de Conturi propuşi mai sus şi vă solicităm - din partea celor două comisii - votul dumneavoastră pentru cei 18 consilieri de conturi, preşedintele şi vicepreşedintele Curţii de Conturi.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc foarte mult, domnule preşedinte.

Dacă există intervenţii la dezbateri pe raport? Nu sunt intervenţii la dezbateri pe raport.

Stimaţi colegi,

Numirea membrilor Curţii de Conturi se face prin vot secret cu buletine de vot.

Vă atrag atenţia că, din şedinţa precedentă a Camerelor reunite, am rămas la faza procedurii de vot pentru numirea unor membri în comisia parlamentară de control SRI, comisia parlamentară de control SIE şi Consiliul Naţional al Audiovizualului.

În urma discuţiilor din Biroul permanent reunit, vă propun ca exprimarea votului să se desfăşoare, în acelaşi timp, cu 4 buletine de vot pentru aceste patru chestiuni.

Vă consult dacă sunt obiecţii. Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră propunerea să votăm simultan pe cele 4 buletine de vot.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri? O abţinere.

Vă mulţumesc.

Cu o abţinere, s-a aprobat această propunere.

Aşa cum am hotărât, urmează să trecem la votul secret cu buletine de vot.

Vă reamintesc faptul că, potrivit art.37 din Regulament, în cazul votului cu buletine de vot, parlamentarul votează pentru, lăsând neatinse pe buletin numele şi prenumele persoanei propuse; votează contra, ştergând numele şi prenumele candidatului.

Vă atrag atenţia, de asemenea, că la Curtea de Conturi, conform legii, lista este blocată. Deci, tăierea unui candidat înseamnă tăierea întregii liste.

De asemenea, vă amintesc că, potrivit deciziei recente a Curţii Constituţionale, toate aceste numiri se fac cu majoritatea voturilor parlamentarilor prezenţi. Deci, prevederile contrarii din Regulamentul comun sau din Regulamentul Camerei Deputaţilor au fost suspendate.

În conformitate cu art.104 alin.(3) din Legea nr.94/1992, republicată, membrii Curţii de Conturi depun apoi jurământul în faţa preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, iar noii membri ai Comisiilor de control SRI şi SIE vor depune jurământul în şedinţa comună a Parlamentului. Îi voi invita pe membrii comisiei proaspăt validaţi să depună acest jurământ astăzi, la ora 15,00.

Domnii chestori sunt rugaţi să ocupe locurile rezervate pentru înmânarea buletinelor de vot. Domnii chestori de serviciu, vă rog.

Haideţi, domnule chestor Popa, vă rugăm.

Întâi de la Senat? Cine este de la Senat?

Vă rog, domnule chestor Oprea.

Dau cuvântul domnului senator Cismaru, pentru a face apelul nominal la Senat.

Urnele de vot le aveţi, stimaţi colegi, în faţa dumneavoastră.

Atrag atenţia membrilor Birourilor permanente că, după finalizarea procedurii de vot, se vor întruni la sala de şedinţe a Biroului permanent al Camerei Deputaţilor pentru consultarea rezultatului voturilor.

Vă rog, domnule senator Cismaru, aveţi cuvântul.

Strigaţi-vă numele, dacă aţi votat.

Domnul Ivan Cismaru:

- Alexandru Viorel
- Antonie Ştefan-Mihail
- Apostol Neculai
- Arcaş Viorel
- Ardelean Aurel - prezent
- Arion Viorel
- Athanasiu Alexandru
- Basgan Ion
- Blaga Vasile
- Bobeş Nicolae
- Cazacu Cornelia - prezentă
- Câmpeanu Radu-Anton
- Cârlan Dan
- Chelaru Ioan
- Cinteză Mircea
- Ciornei Silvia
- Cioroianu Adrian Mihai
- Cismaru Ivan - prezent
- Ciuclea Ilie Ionel
- Copos Gheorghe
- Corodan Ioan - absent
- Cozmâncă Octav - prezent
- Cucuian Cristian - prezent
- Cutaş George Sabin - prezent
- Daea Petre
- David Cristian
- David Gheorghe
- Diaconescu Cristian
- Dina Carol
- Dâncu Vasile - prezent
- Duca Viorel Senior - prezent
- Dumitrescu Ion Mihai
- Dumitrescu Viorel - prezent
- Dumitru Constantin
- Eckstein Kovacs Peter - prezent
- Fekete Szabó Andras Levente - prezent
- Florescu Ion - prezent
- Frunda György
- Funar Gheorghe
- Găucan Constantin
- Geoană Mircea Dan
- Georgescu Radu Cristian
- Gheorghe Constantin - prezent
- Haşotti Puiu
- Ilaşcu Ilie
- Iliescu Ion
- Iluşcă Daniel
- Ion Vasile - prezent
- Iordănescu Anghel
- Iorga Nicolae
- Ivănescu Paula
- Jurcan Dorel
- Loghin Irina
- Lupoi Mihail
- Mardare Radu Cătălin
- Marinescu Marius
- Markó Bela
- Matei Mircea Leontin
- Mărăşescu Niculae - prezent
- Meleşcanu Teodor Viorel
- Mândru Traian
- Mereuţă Mircea
- Mihăescu Eugen
- Mihăilescu Petru Şerban
- Miheţiu Ioan Gheorghe
- Mohaci Mihai
- Moisuc Viorica Georgeta Pompilia
- Moldoveanu Ileana
- Moldoveanu Viorel - prezent
- Moraru Ion - prezent
- Morţun Alexandru Ioan
- Nasleu Ioan - prezent
- Neagu Nicolae
- Németh Csaba
- Nicolae Şerban - prezent
- Nicolai Norica
- Novolan Traian - prezent
- Onaca Dorel-Constantin
- Oprea Mario-Ovidiu - prezent
- Panţuru Tudor - prezent
- Pascu Corneliu
- Păcuraru Paul
- Păunescu Adrian
- Pereş Alexandru
- Pete Ştefan
- Petrescu Ilie
- Popa Aron Dan - prezent
- Popa Dan Gabriel
- Popescu Dan Mircea - prezent
- Popescu Ionel
- Popescu Irinel
- Popescu Mihail - prezent
- Prodan Tiberiu Aurelian - prezent
- Rădoi Ion
- Rădoi Ovidiu
- Rebreanu Nora Cecilia - prezentă
- Roibu Aristide
- Rotaru Ion
- Sabău Dan
- Savu Daniel
- Sârbu Ilie
- Silistru Doina
- Solcanu Ion
- Stan Petru
- Stănoiu Mihaela Rodica - prezentă
- Stoica Ilie
- Stragea Cristian - prezent
- Strătilă Şerban-Cezar
- Stroe Radu - prezent
- Szabó Ilona
- Szabó Karkoly Ferenc - prezent
- Şerbănescu Verginia
- Şerbu Gheorghe Vergil
- Şereş Ioan-Codruţ
- Ştefan Viorel
- Şter Sever - prezent
- Talpeş Ioan
- Tănăsescu Carmen Felicia
- Tănăsescu Claudiu
- Tărăcilă Doru Ioan - prezent
- Tîlvăr Angel
- Theodorescu Emil Răzvan - prezent
- Terinte Radu - prezent
- Toma Ion
- Tomoioagă Liliana Lucia - prezentă
- Tudor Corneliu Vadim
- Ungheanu Mihai
- Ungureanu Vasile
- Vasilescu Gavrilă - prezent
- Văcăroiu Nicolae - prezent
- Vărgău Ion
- Vedinaş Verginia - prezentă
- Verestóy Attila - prezent
- Vişan Gelu - prezent
- Vosganian Varujan
- Vraciu Jan
- Zsombori Vilmos

Dacă mai este cineva care nu şi-a auzit numele sau nu a votat?

Domnul Rădoi Ovidiu, este? Nu.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

- Adam Ioan
- Adomnicăi Mirela Elena - prezentă
- Adomniţei Cristian Mihai
- Albu Gheorghe
- Almăjanu Marin - prezent
- Almăşan Liviu
- Alui-Gheorghe Adrian - prezent
- Amarie Constantin - prezent
- Amet Aledin - prezent
- Andea Petru - prezent
- Andon Sergiu - prezent
- Andreica Romică
- Andronescu Ecaterina
- Antal István - prezent
- Antonescu George Crin Laurenţiu -
- Apostolache Mihai Cristian - prezent
- Ardelean lia - prezentă
- Asztalos Ferenc - prezent
- Avram Dumitru - prezent
- Baban Ştefan - prezent
- Barbu Gheorghe - prezent
- Bardan Cornel Ştefan - prezent
- Bădălău Niculae - prezent
- Băeşu George
- Bălan Doru Geany
- Băluţ Lucian
- Bănicioiu Nicolae
- Becsek-Garda Dezső-Kálmán
- Becşenescu Dumitru - prezent
- Bejinariu Eugen - prezent
- Bentu Dumitru - prezent
- Bivolaru Ioan
- Bîrsan Iulian-Gabriel - prezent
- Bleotu Vasile - prezent
- Boagiu Anca-Daniela
- Bobeanu Răzvan-Petrică - prezent
- Boeriu Valeriu-Victor - prezent
- Bolcaş Lucian Augustin -
- Bonis Istvan - prezent
- Borbély László Guvern
- Boşneac Valentin Samuel - prezent

Bună ziua, domnule Bejinariu! Mă bucur să vă revăd! Domnul Bejinariu Eugen prezent.

- Boureanu Cristian Alexandru - prezent
- Brânză William Gabriel - prezent
- Brînzan Ovidiu - prezent
- Bruchental-Pop Ionela - prezentă
- Buciu Angela - prezentă
- Buciuta Ştefan -
- Buda Daniel - prezent
- Buda Ioan - prezent
- Buhăianu Obuf Cătălin Ovidiu
- Burnei Ion - prezent
- Buruiană Aprodu Daniela - prezentă
- Buşoi Diana Maria - prezentă
- Butnaru Vasile - prezent
- Buzatu Dan Horaţiu - prezent
- Buzea Cristian Valeriu - prezent
- Calimente Mihăiţă - prezent
- Câmpanu Liviu - prezent
- Canacheu Costică - prezent
- Cantaragiu Bogdan
- Cazan Romeo Gheorghe Leonard - prezent
- Călian Petru - prezent
- Călin Ion - prezent
- Chiper Gheorghe - prezent
- Chiş Filonaş - prezent
- Cindrea Ioan - prezent
- Ciocănea Teodorescu Adrian - prezent
- Ciocâlteu Alexandru
- Ciontu Corneliu - prezent
- Ciopraga Mircea - prezent
- Ciucă Liviu Bogdan - prezent
- Cliveti Minodora - prezentă
- Coclici Radu Eugeniu - prezent
- Bărbuleţiu Tiberiu - prezent
- Cocrea Olguţa
- Codîrlă Liviu
- Constantinescu Anca
- Constantinescu Viorel
- Coşea Dumitru Gheorghe Mircea - prezent
- Cristea Ioan - prezent
- Cutean Vasile Emilian - prezent
- Diaconescu Marin - prezent
- Diaconescu Renică - absent
- Dobre Traian
- Dorneanu Valer - prezent
- Dragomir Dumitru - prezent
- Dragomir Gheorghe - prezent
- Drăguş Radu-Cătălin - prezent
- Dreţcanu Doina Micşunica - prezentă
- Dumitrescu Cristian Sorin - prezent
- Dumitrescu Liana - prezentă
- Dumitrescu Zamfir
- Dumitriu Dragoş Petre - prezent
- Dumitriu Mihai -
- Dumitru Ion - prezent
- Duşa Mircea - prezent
- Duţu Stelian
- Ehling Elena
- Erdei-Dolóczki István - prezent
- Eserghep Gelil
- Faina Constantin - prezent
- Fârşirotu Vladimir Mircea
- Fenechiu Relu
- Firczak Gheorghe - prezent
- Florea Damian - prezent
- Frâncu Emilian Valentin -
- Fuia Stelian - prezent
- Furo Iuliu Ioan - prezent
- Gabor Gheorghe - prezent
- Ganţ Ovidiu Victor - prezent
- Gavrilescu Graţiela-Leocadia
- Găleteanu Monalisa - prezentă
- Georgescu Filip - prezent
- Gerea Andrei Dominic - prezent
- Ghişe Ioan - prezent
- Giurgiu Mircia - absent
- Glăvan Ştefan - prezent
- Godja Petru - prezent
- Grigore Dan - absent
- Grosaru Mircea
- Gubandru Aurel - prezent
- Guşă Cozmin Horea
- Gvozdenovici Slavomir - absent
- Hanganu Romeo Octavian - absent
- Haszmann Pál-Péter
- Hellvig Eduard Raul - prezent
- Hoban Ioan - prezent
- Hogea Vlad Gabriel - prezent
- Hoinaru Marian - prezent
- Hrebenciuc Viorel - prezent
- Iancu Iulian - prezent
- Ibram Iusein - prezent
- Ifrim Mircea
- Igaş Traian Constantin - prezent
- Ignat Miron - prezent
- Ilie Cristian - prezent
- Iliescu Valentin Adrian - prezent
- Ionescu Daniel - prezent
- Iordache Florin - prezent
- Iordache Graţiela Denisa
- Iriza Marius
- Iustian Mircea Teodor
- Jipa Florina Ruxandra - prezentă
- Kelemen Attila Béla Ladislau - absent
- Kelemen Hunor - absent
- Kerekes Károly - prezent
- Király Andrei-Gheorghe - prezent
- Kónya-Hamar Sándor
- Lakatos Petru - prezent
- Lambrino Radu - prezent
- Lari-Iorga Leonida
- Lefter Ioan-Silviu
- Lificiu Petru - prezent
- Liga Dănuţ - prezent
- Longher Ghervazen
- Luchian Ion
- Macaleţi Costică - prezent
- Magheru Paul - prezent
- Manda Iulian Claudiu - prezent
- Manolescu Oana
- Manta Pantelimon - prezent
- Marian Dan Mihai
- Marin Constantin - prezent
- Martin Eduard-Stelian
- Márton Árpád-Francisc - prezent
- Máté András-Levente - prezent
- Matei Cătălin Lucian - prezent
- Mazăre Alexandru - prezent
- Mălaimare Mihai Adrian - prezent
- Mănăstireanu Vladimir Alexandru - prezent
- Mănescu Rareş Şerban - absent
- Mărculeţ Petrescu Mira Anca Victoria - prezentă
- Mătuşa Tudor - prezent
- Meir Nati - prezent
- Merce Ilie - prezent
- Merka Adrian-Miroslav - prezent
- Micle Ioan Radu - prezent
- Micula Cătălin - prezent
- Mihalache Sorin Dan - prezent
- Mihei Andrian-Sirojea - prezent
- Mircea Costache - prezent
- Mircovici Niculae - prezent
- Mironescu Laurenţiu - prezent
- Miroşeanu Liviu Alexandru - prezent
- Mitrea Manuela - prezentă
- Miuţescu Gheorghe Adrian - prezent
- Mînzînă Ion -
- Mocanu Alexandru - prezent
- Mocanu Vasile
- Mocănescu Coloros Dan Constantin
- Mocioalcă Ion
- Mohora Tudor - prezent
- Moisoiu Adrian
- Moldovan Emil Radu
- Momanu Corneliu - prezent
- Motreanu Dan Ştefan
- Movilă Petru
- Munteanu Ioan - prezent
- Muşetescu Tiberiu-Ovidiu - prezent
- Nádudvary Gheorghe Augustin Eugen
- Nassar Rodica - prezentă
- Năstase Adrian - prezent
- Nechita Aurel - prezent
- Nedelcu Gabriela
- Nica Dan - prezent
- Nicolae Alexandru
- Nicolăescu Gheorghe-Eugen - absent
- Nicolicea Eugen
- Nicula Vasile Cosmin - prezent
- Niculescu-Duvăz Bogdan Nicolae - prezent
- Niţă Constantin
- Niţulescu Teodor -
- Nosa Iuliu - prezent
- Oancea Viorel - prezent
- Olosz Gergely - absent
- Oltean Ioan - prezent
- Olteanu Bogdan - prezent
- Oprea Gabriel - prezent
- Ovidenie Costel - prezent
- Pambuccian Varujan -
- Pardău Dumitru -
- Pascu Bogdan - prezent
- Pavelescu Aurelian
- Paveliu Marian Sorin - absent
- Păun Nicolae - absent
- Petrea Constantin - prezent
- Piteiu Marcel Adrian - prezent
- Plăiaşu Gabriel - prezent
- Podgorean Radu - prezent
- Ponta Victor-Viorel - prezent
- Pop Claudiu Adrian - prezent
- Popa Cornel - prezent
- Popa Daniela - prezentă
- Popa Nicolae
- Popeangă Petre - prezent
- Popescu Corneliu - prezent
- Popescu Dan Ioan
- Popescu Ionica Constanţa
- Popescu-Tăriceanu Călin Constantin Anton
- Preda Cezar Florin
- Puchianu Ioan Dumitru
- Pupeză Viorel - prezent
- Purceld Octavian-Mircea - prezent
- Puşcă Mircea Valer - prezent
- Puzdrea Dumitru
- Radan Mihai
- Rădulescu Cristian - prezent
- Rogin Marius - prezent
- Romanescu Marcel Laurenţiu - prezent
- Rus Ioan Aurel
- Rusu Liviu Alin
- Rusu Mihaela-Adriana - prezentă
- Rusu Valentin
- Ruşanu Dan Radu - absent
- Sanda Victor - prezent
- Sandu Gabriel - prezent
- Sandu-Capră Mihai - prezent
- Săniuţă Marian Florian -
- Săpunaru Nini - prezent
- Sârb Gheorghe - prezent
- Sârbu Marian - prezent
- Sasu Ioan - prezent
- Scutaru Adrian George - prezent
- Seres Dénes - prezent
- Silaghi Ovidiu Ioan - absent
- Sireţeanu Mihail - prezent
- Sóki Béla - prezent
- Soporan Vasile Filip - prezent
- Stan Ioan
- Stan Ion
- Stanciu Anghel
- Stativă Irinel Ioan - prezent
- Stănescu Alexandru-Octavi - prezent
- Stănescu Cristian - prezent
- Stănescu Mircea
- Stoica Ion -
- Străchinaru Petre - prezent
- Strungă Emil - prezent
- Szekely Levente Csaba - prezent
- Şandru Marcela Lavinia
- Ştirbeţ Cornel - prezent
- Ştireanu Octavian - prezent
- Ştiucă Alecsandru
- Tabără Valeriu
- Taloş Gheorghe Mirel - prezent
- Tămagă Constantin
- Tănăsescu Tudor - prezent
- Tărniceru Petru
- Teodorescu George Alin - prezent
- Timar Liviu - prezent
- Timiş Ioan
- Todoran Pavel - prezent
- Toma Florentina Marilena
- Toma Horia-Victor - prezent
- Tóro Tiberiu - prezent
- Tudor Constantin - prezent
- Tudor Marcu
- Tudose Mihai - prezent
- Turc Ioan - prezent
- Turcan Raluca
- Ţundrea Ioan
- Uioreanu Horea Dorin - prezent
- Ujeniuc Dragoş - prezent
- Ungureanu Petre - prezent
- Ungureanu Valeriu Alexandru - prezent
- Ursărescu Dorinel
- Uricec Eugen Constantin - prezent
- Vainer Aurel - prezent
- Varga Attila - prezent
- Vasil Mihaela Adriana - prezentă
- Vasile Aurelia - prezentă
- Vasilescu Lia Olguţa - prezentă
- Văsioiu Horia - prezent
- Vladu Iulian - prezent
- Vlase Petru Gabriel - prezent
- Vlasov Mihail - prezent
- Vlădoiu Aurel - prezent
- Voicu Cătălin - prezent
- Voicu Mădălin Ştefan - prezent
- Voicu Mihai Alexandru
- Voinea Florea
- Zaharia Claudius Mihai - prezent
- Zamfir Gabriel Sorin
- Zamfirescu Dan Dumitru
- Zgonea Valeriu Ştefan - prezent
- Zisopol Dragoş-Gabriel - prezent

Mai luăm o dată de la început, acum.

- Adam Ioan
- Almăşan Liviu
- Andreica Romică
- Antonescu George Crin Laurenţiu - prezent
- Băeşu George
- Bălan Doru Geany
- Băluţ Lucian
- Bănicioiu Nicolae
- Becsek-Garda Dezső-Kálmán
- Bivolaru Ioan
- Boagiu Anca-Daniela
- Bolcaş Lucian Augustin
- Buciuta Ştefan
- Buhăianu Obuf Cătălin Ovidiu
- Cantaragiu Bogdan
- Ciocâlteu Alexandru
- Cocrea Olguţa
- Codîrlă Liviu
- Constantinescu Anca
- Constantinescu Viorel
- Diaconescu Renică
- Dobre Traian
- Dumitriu Mihai
- Dumitrescu Zamfir
- Duţu Stelian
- Ehling Elena
- Eserghep Gelil
- Fârşirotu Vladimir Mircea
- Frâncu Emilian Valentin
- Gavrilescu Graţiela-Leocadia
- Giurgiu Mircia
- Grigore Dan
- Guşă Cozmin Horea
- Gvozdenovici Slavomir
- Hanganu Romeo Octavian
- Haszmann Pál-Péter
- Ifrim Mircea - prezent
- Iordache Graţiela Denisa
- Iriza Marius
- Iustian Mircea Teodor
- Kelemen Attila Béla Ladislau
- Kelemen Hunor
- Lari-Iorga Leonida
- Lefter Ioan-Silviu
- Longher Ghervazen -
- Luchian Ion
- Manolescu Oana
- Marian Dan Mihai
- Martin Eduard-Stelian
- Mănescu Rareş Şerban
- Mînzînă Ion
- Mocanu Vasile
- Mocănescu Coloros Dan Constantin
- Mocioalcă Ion
- Moisoiu Adrian
- Moldovan Emil Radu
- Motreanu Dan Ştefan - prezent
- Nedelcu Gabriela
- Nicolae Alexandru
- Nicolicea Eugen
- Niţă Constantin
- Niţulescu Teodor
- Olosz Gergely
- Pambuccian Varujan
- Pardău Dumitru
- Paveliu Marian Sorin
- Păun Nicolae
- Popa Nicolae
- Popescu Dan Ioan
- Popescu Ionica Constanţa
- Popescu-Tăriceanu Călin Constantin Anton
- Preda Cezar Florin - prezent
- Puchianu Ioan Dumitru
- Puşcaş Vasile - prezent
- Puzdrea Dumitru
- Radan Mihai
- Rogin Marius - prezent
- Rusu Liviu Alin
- Rusu Ioan Aurel
- Rusu Valentin
- Săniuţă Marian Florian
- Sireţeanu Mihail
- Stan Ioan
- Stan Ion
- Stanciu Anghel
- Stănescu Mircea
- Stoica Ion
- Şandru Marcela Lavinia
- Ştiucă Alecsandru
- Tabără Valeriu
- Tărniceru Petru
- Timiş Ioan
- Toma Florentina Marilena
- Tudor Marcu
- Ţundrea Ioan
- Turcan Raluca
- Ursărescu Dorinel
- Vlasov Mihai
- Zamfir Gabriel Sorin
- Zamfirescu Dan Dumitru

(Prezenţa sau absenţa deputaţilor şi senatorilor a fost consemnată în stenogramă corespunzător menţiunii făcute în cursul apelului nominal.)

Şi s-a încheiat.

Domnul Bogdan Olteanu:

Dacă mai sunt colegi care trebuie să voteze? Rog membrii Birourilor permanente reunite să...

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnul Mircea Ifrim, domnule profesor, sunteţi prezent. Dacă mai vreţi încă o dată prezent, mai strig o dată: Mircea Ifrim prezent.

Domnul Bogdan Olteanu:

Rog membrii Birourilor permanente reunite să se deplaseze spre sala de Birou permanent pentru a asigura numărarea, întocmirea procesului-verbal. Imediat după aceea vom anunţa rezultatul şi voi invita persoanele desemnate în biroul meu pentru a depune jurământul.

Domnul Ivan Cismaru:

Pentru stenogramă, la Senat au mai venit domnul Daea Petru, domnul Duca Viorel, domnul Eckstein Kovács Péter, domnul Frunda György, domnul Iordănescu Anghel, domnul Jurcan Dorel, domnul Mărăşescu Niculae, domnul Miheţiu Ioan Gheorghe, domnul Moraru Ion, domnul Nasleu Ioan, domnul Pete Ştefan, domnul Popescu Dan Mircea, domnul Sabău Dan, domnul Solcanu Ion, domnul Stroe Radu şi atât. Am anunţat.

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnule general, vă rugăm.

Invit membrii Biroului permanent la sala de Birou permanent.

- după pauză -

Domnul Bogdan Olteanu:

Doamnelor şi domnilor deputaţi şi senatori,

Dau cuvântul domnului secretar Valeriu Zgonea pentru a prezenta raportul Birourilor permanente referitor la numărarea şi validarea voturilor.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Daţi-mi voie să vă prezint primul proces-verbal, referitor la rezultatul votului exprimat de către deputaţi şi senatori cu privire la numirea consilierilor Curţii de Conturi, a preşedintelui şi vicepreşedintelui Curţii de Conturi şi a celuilalt preşedinte - al Curţii de Audit.

Birourile permanente ale celor două Camere ale Parlamentului, în temeiul art.32 alin.(4) din Regulamentul şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, au procedat la verificarea şi numărarea voturilor exprimate, prin vot secret cu buletine, de către deputaţi şi senatori, asupra candidaţilor propuşi pentru numirea consilierilor de conturi, a preşedintelui Curţii de Conturi şi a preşedintelui Curţii de Audit.

În conformitate cu prevederile art.9 şi art.105 alin.(1) din Legea nr.94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, republicată, modificată şi completată prin Legea nr.77/2002, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale art.140 alin.(4) şi (5) din Constituţia României, republicată, au constatat următoarele:

1. Numărul total al deputaţilor şi senatorilor: 464
2. Numărul total al deputaţilor şi senatorilor prezenţi: 307
3. Numărul total de voturi exprimate: 307
4. Numărul de voturi anulate: 0
5. Numărul total de voturi valabil exprimate: 307

Consilierii de conturi, preşedintele şi vicepreşedintele Curţii de Conturi sunt: Văcăroiu Nicolae, consilier de conturi, Vorniceanu Marius, consilier de conturi, Anton Ioan, consilier de conturi, Neicuţescu Gheorghe, consilier de conturi, Donovici Constanţa Anca, consilier de conturi, Oană Gheorghe, consilier de conturi, Dascălu Doina Elena, Popa Ioan Aron, consilier de conturi, Stoina Cristian Nicolae, consilier de conturi, Sandu-Capră Mihai, consilier de conturi, Alămâie Dumitru, consilier de conturi, Popescu Mircea Vasile, consilier de conturi, Popeangă Petre, consilier de conturi, Băghină Domnica, consilier de conturi, Vedinaş Verginia, consilier de conturi, Funar Marioara Sabina, consilier de conturi, Pete Ştefan, consilier de conturi, Hură Mihai, consilier de conturi. Domnul Nicolae Văcăroiu a fost ales preşedintele Curţii de Conturi şi doamna Dascălu Doina Elena preşedinta Curţii de Audit, sau cum se numeşte, nu pot să-mi dau seama.

Potrivit prevederilor art.38 alin.(7) din Regulamentul şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, numirile în funcţie se hotărăsc cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor prezenţi.

Ca urmare a faptului că din totalul de 464 parlamentari au fost prezenţi şi şi-au exprimat votul 307, din care 305 au votat pentru, ceea ce reprezintă majoritatea cerută de Regulament, Parlamentul României numeşte consilierii de conturi, precum şi preşedintele şi vicepreşedintele Curţii de Conturi nominalizaţi mai sus, în prezentul proces-verbal.

Proces-verbal referitor la rezultatul votului exprimat de către deputaţi şi senatori cu privire la alegerea unui membru al Comisiei comune permanente a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii Serviciului Român de Informaţii.

Birourile permanente ale celor două Camere ale Parlamentului, în temeiul art.32 alin.(4) din Regulamentul şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, procedând la verificarea şi numărarea voturilor exprimate de către deputaţi şi senatori, prin vot secret cu buletine, asupra propunerii de alegere a domnului senator Jan Vraciu în calitatea de membru al Comisiei comune permanente a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii Serviciului Român de Informaţii, au constatat următoarele:

• Numărul total al deputaţilor şi senatorilor: 464.
• Numărul total al deputaţilor şi senatorilor prezenţi: 307.
• Total de voturi exprimate: 307.
• Voturi anulate: 0.
• Total voturi valabil exprimate: 307,
  din care:
  • voturi pentru 305,
  • voturi contra 2.

Potrivit art.76 alin.(2) din Constituţia României, republicată şi ale art.38 alin.(7) din Regulamentul şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, numirile în funcţie se hotărăsc cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor.

Ca urmare a faptului că din totalul de 464 parlamentari au fost prezenţi 307, din care au votat pentru 305, ceea ce reprezintă votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor, domnul senator Jan Vraciu este ales în calitatea de membru al Comisiei comune permanente a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii Serviciului Român de Informaţii.

Proces-verbal referitor la rezultatul votului exprimat de către deputaţi şi senatori cu privire la alegerea unui membru şi secretar al Comisiei speciale a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii Serviciului de Informaţii Externe şi a biroului acesteia.

Birourile permanente ale celor două Camere ale Parlamentului, în temeiul art.32 alin.(4) din Regulamentul şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, procedând la verificarea şi numărarea voturilor exprimate de către deputaţi şi senatori, prin vot secret cu buletine, asupra propunerii de alegere a deputatului Iriza Marius în calitatea de membru şi secretar al Comisiei speciale a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii Serviciului de Informaţii Externe şi a biroului acestuia, în conformitate cu prevederile art. 3 alin.(1) din Legea nr.1/1998 privind organizarea şi funcţionarea Serviciului de Informaţii Externe, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Hotărârii Parlamentului nr.44/1998 privind constituirea, organizarea şi funcţionarea Comisiei parlamentare speciale pentru controlul activităţii Serviciului de Informaţii Externe, au constatat următoarele:

• Numărul total al deputaţilor şi senatorilor: 464.
• Numărul total al deputaţilor şi senatorilor prezenţi: 307.
• Voturi exprimate: 307.
• Voturi anulate: 0.
• Voturi valabil exprimate: 307,
  din care:
  • voturi pentru 306,
  • un vot contra.

Potrivit art.76 alin.(2) din Constituţia României, republicată, şi ale art.38 alin.(7) din Regulamentul şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului alegerea membrilor Comisiei speciale a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii Serviciului de Informaţii Externe şi a biroului acesteia, se face cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor prezenţi.

Ca urmare a faptului că din totalul de 464 parlamentari au fost prezenţi 307, din care au votat pentru un număr de 306 parlamentari, ceea ce reprezintă majoritatea necesară, domnul deputat Marius Iriza este ales în calitate de membru şi secretar al Comisiei speciale a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii SIE.

Proces-verbal referitor la rezultatul votului exprimat de către deputaţi şi senatori cu privire la numirea unor membri titulari şi a unor membri supleanţi în Consiliului Naţional al Audiovizualului.

În temeiul prevederilor art. 32 alin.(4) din Regulamentul şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, Birourile permanente ale celor două Camere ale Parlamentului au procedat la verificarea şi numărarea voturilor exprimate de către deputaţi şi senatori, prin vot secret cu buletine de vot, asupra candidaţilor propuşi pentru numirea unor membri titulari şi a unor membri supleanţi în Consiliul Naţional al Audiovizualului, potrivit art. 11 alin. (5) din Legea audiovizualului nr.504/2002, modificată şi completată prin Legea nr.402/2003, şi au constatat următoarele:

• Numărul total al deputaţilor şi senatorilor: 464.
• Numărul total al deputaţilor şi senatorilor prezenţi: 307.
• Total de voturi exprimate: 307.
• Voturi anulate: 0.
• Voturi valabil exprimate: 307.

Din verificarea şi numărarea voturilor rezultă următoarele voturi obţinute de candidaţi:

• Iorga Narcisa Clementina, membru titular, 307 voturi pentru, 0 contra;
• Dinu Elena, membru supleant, 307 voturi pentru, 0 contra.
• Trepcea Cristina, membru titular, 307 voturi pentru, 0 contra.
• Hodor Manuela Floricica, membru supleant, 307 voturi pentru, 0 contra.
• Mălaimare Mihai Adrian, membru titular, 307 voturi pentru, 0 contra.
• Mititelu Cristian, membru titular 307, voturi pentru, 0 contra.

În conformitate cu prevederile art. 38 alin.(7) din Regulamentul şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului candidaturile se aprobă cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor prezenţi.

Ca urmare a faptului că toţi candidaţii au întrunit majoritatea cerută de lege, Parlamentul României numeşte membrii Consiliului Naţional al Audiovizualului nominalizaţi în prezentul proces-verbal.

Semnează membrii celor două Birouri permanente.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc foarte mult, domnule deputat.

Doresc să felicit în numele Parlamentului României persoanele desemnate astăzi în funcţii de înaltă responsabilitate în statul român şi să le doresc succes în exercitarea acestui mandat.

Invit cei doi colegi ai noşti, reprezentanţi în Comisiile SIE şi SRI, să se prezinte în faţa plenului la ora 15,00 pentru a depune jurământul.

De asemenea, invit acum membrii proaspăt aleşi ai Curţii de Conturi să depună jurământul în holul din faţa plenului, în faţa preşedinţilor celor două Camere, în mod public.

Înţeleg că mai există un anunţ sau o declaraţie, vă rog, domnul Constantin Gheorghe, liderul Grupului PD-L, de la Senat.

Domnul Constantin Gheorghe:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte, pentru cuvântul acordat.

Aş vrea să exprim câteva idei care decurg din cele întâmplate ieri în şedinţa Biroului permanent al celor două Camere, în care Partidul Democrat-Liberal a solicitat scoaterea de pe ordinea de zi a discuţiei referitoare la alegerea membrilor Curţii de Conturi.

Sigur că nu am avut succes la vot, pentru că am fost înfrânţi datorită voturilor de la celelalte partide, fapt care confirmă un anume lucru pe care îl ştiam: era vorba despre un anume aranjament politic, să-l numesc, care astăzi s-a confirmat.

Sigur că Curtea de Conturi, ca instituţie, trebuie să lucreze şi este o necesitate pentru România. Dar, încă din februarie, când a expirat mandatul membrilor Curţii de Conturi, Parlamentul a făcut această prelungire care a fost, să spunem, la limita constituţionalităţii.

Ieri s-a vorbit despre vid de putere constituţională. Acest vid de putere constituţională referitor la Curtea de Conturi se întâmpla şi în februarie, se întâmpla şi în iunie. S-a vorbit despre faptul că o instituţie a statului român este dizolvată. Această idee putea fi expusă şi în februarie şi în iunie.

Însuşi preşedintele Senatului, când a condus şedinţa Birourilor permanente ne-a mobilizat, ca să spun aşa, pentru a elabora această lege atât de necesară pentru ca noua structură a Curţii de Conturi să fie votată şi validată de către Parlament.

Ieri, la Biroul permanent al Camerelor reunite, s-a schimbat total optica care fusese până atunci şi ni s-a cerut în mod imperativ ca astăzi să dăm un vot pentru noii consilieri ai Curţii de Conturi, pe legea veche. Dar, până acum, legea veche a fost considerată proastă şi ni s-a spus că este foarte bine să elaborăm noua lege şi, în lumina acestei noi legi, să fie aleşi consilierii de conturi.

S-a schimbat optica şi astăzi s-a purces la acest vot, deşi noi am semnalat că este vorba doar de ore până când Curtea Constituţională va da verdictul în cazul acestei legi.

Mâine, în data de 15, Curtea îşi va da verdictul.

S-a făcut acest vot rapid, pe picior, tocmai pentru a ne convinge încă o dată că acest aranjament politic la nivel înalt funcţionează.

Ceea ce mă surprinde, însă, şi "...

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnule lider, vă rog, să vă sintetizaţi intervenţia, aveţi dreptul la două minute şi aţi depăşit.

Domnul Constantin Gheorghe:

Da.

Ceea ce mă surprinde în mod neplăcut este faptul că, în semn de protest pentru acest aranjament politic şi pentru această forţare a acestui vot, marea parte a parlamentarilor PD-L n-au introdus în urnă buletinul de vot privind Curtea de Conturi şi totuşi numărul de voturi este acelaşi, 307, la toate voturile care s-au exprimat.

Pe cale de consecinţă, mă văd nevoit să contest rezultatul acestui vot care a fost dat astăzi.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc foarte mult, domnule senator.

Vă invit să consultaţi Regulamentul şi să constataţi care erau procedurile de monitorizare a votului şi să-i întrebaţi pe colegii dumneavoastră din Birourile permanente de ce au lipsit de la procedura de numărare a voturilor. Au lipsit. Un singur membru al Birourilor permanente din partea PD-L a fost prezent şi găsesc genul acesta de atitudine politică incorectă şi o spun în mod public.

Vă rog, domnule Zgonea, aveţi de făcut o precizare.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnule preşedinte,

Vă rog frumos să mă iertaţi, am să fac o precizare, din repezeală şi din lipsă de experienţă în citirea Curţii de Conturi, ultima frază: Nicolae Văcăroiu - preşedintele Curţii de Conturi, doamna Dascălu Doina Elena - vicepreşedintele Curţii de Conturi. În rest, aţi comentat dumneavoastră celelalte chestiuni legate de Regulament.

Domnule lider de grup, să ştiţi că sunteţi bine-venit la numărarea voturilor.

Domnul Bogdan Olteanu:

Mulţumesc, domnule Zgonea.

Dacă doriţi, domnule Rădulescu, să interveniţi.

Domnul Cristian Rădulescu:

Domnule preşedinte,

Nu o să reuşiţi în felul acesta să ascundeţi o realitate.

S-a distribuit un număr de buletine de vot pentru cele patru voturi care trebuiau făcute şi, dintre acestea, membrii Grupului parlamentar - senatori şi deputaţi - ai Partidului Democrat-Liberal, în semn de protest faţă de ceea ce a expus mai devreme colegul nostru, aranjamentele de ultimă oră şi votarea pe picior a componenţei Curţii de Conturi, în semn de protest, spun eu, ei nu au introdus aceste buletine în urnă; pe celelalte le-au introdus. Diferenţa trebuia să fie de câteva zeci de voturi între un vot la Curtea de Conturi şi celelalte voturi.

Şi atunci, cu atât mai mult cu cât noi nu am avut reprezentanţi acolo, vă întreb cum de aţi reuşit ca, în final, să ne citiţi un proces-verbal prin care voturile exprimate la Curtea de Conturi sunt acelaşi număr ca voturile exprimate în partea cealaltă.

Contestăm rezultatul acestui vot şi vă cerem explicaţii.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc foarte mult, domnule deputat. Am luat act de această procedură pe care o ridicaţi.

Procedura de numărare şi validare a rezultatelor în asemenea situaţie este cunoscută tuturor parlamentarilor. Obligaţia de a participa la procedura de numărare pentru membrii Birourilor permanente este prevăzută prin Regulament; de asemenea, pentru liderii de grupuri.

În aceste condiţii, aveţi toate pârghiile necesare să vă duceţi contestaţiile mai departe.

Suspend şedinţa.

Invit membrii conducerii Curţii de Conturi proaspăt aleşi să ne însoţească pentru depunerea jurământului.

- După pauză -

În continuare, lucrările au fost conduse de domnul Eugen Nicolicea, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnii Valeriu Ştefan Zgonea şi Dan Radu Ruşanu, secretari ai Camerei Deputaţilor, şi Ivan Cismaru, secretar al Senatului.

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă rog să luaţi loc în bancă.

Doamnelor şi domnilor deputaţi şi senatori,

Continuăm lucrările şedinţei noastre de astăzi.

Urmează depunerea jurământului de către noii membri ai Comisiilor speciale de control al SRI şi SIE.

Domnul senator Vraciu Jan, vă rog. Aveţi cuvântul pentru a depune jurământul.

Domnul Jan Vraciu:

Eu, Jan Vraciu, membru al Comisiei comune permanente a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii Serviciului Român de Informaţii,

Jur să păstrez secretul asupra documentelor, datelor şi informaţiilor de care voi lua cunoştinţă în exercitarea atribuţiilor atât pe timpul mandatului, cât şi după încetarea acestuia.

Jur pe propria răspundere că nu am făcut parte din structurile fostei Securităţi şi că nu fac parte din cadrele Serviciului Român de Informaţii sau ale altor servicii secrete de informaţii.

Bucureşti, 14 octombrie 2008.

(Domnul senator Jan Vraciu semnează jurământul şi îl înmânează preşedintelui de şedinţă.)

Domnul Eugen Nicolicea:

La pct.29 al ordinii de zi continuăm cu prezentarea, de către guvernatorul Băncii Naţionale a României, a unui raport referitor la consecinţele colapsului Sistemului Bancar Internaţional asupra economiei româneşti.

Invit la tribună pe domnul Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naţionale a României.

Domnul Mugur Constantin Isărescu (guvernatorul Băncii Naţionale a României):

Domnule preşedinte al actualei şedinţe,

Doamnelor şi domnilor deputaţi şi senatori,

Stimat auditoriu,

Voi încerca, pe parcursul a câtorva minute, să fac un punctaj al principalelor efecte pe care actuala situaţie financiară internaţională, caracterizată la început ca fiind una de turbulenţă, mai recent ca fiind de criză, iar în ultimele două săptămâni ca fiind o criză fără precedent în plan financiar internaţional după al II-lea Război Mondial şi principalele efecte asupra economiei româneşti.

Subliniez de la început că Banca Naţională a României îşi reiterează şi aici, în faţa dumneavoastră, punctul de vedere conform căruia aceste tensiuni, fenomene de criză nu au afectat şi nu credem că au potenţialul să afecteze direct economia şi sectorul bancar din ţara noastră, dar că există efecte indirecte, acestea sunt tot mai evidente şi mai putem adăuga acum, într-un anumit context, efectele indirecte, dacă sunt amplificate de dezechilibre pe plan intern, pot, într-adevăr, să ridice probleme şi economiei româneşti.

Vă mai spun de la început că Banca Naţională monitorizează cu deosebită atenţie evoluţiile de pe pieţele internaţionale, dar şi de pe pieţele interne şi din economia reală şi este pregătită pentru a lua măsurile adecvate în caz de nevoie.

Concentrând analiza asupra situaţiei sectorului bancar din România, încep prin a vă spune că el are un rol dominant în sistemul financiar din România. România are un sistem financiar bancar de tip continental, deosebit de cel anglo-saxon. În acest sistem continental, băncile comerciale, băncile de afaceri - ca să folosesc o denumire din limba franceză, băncile comerciale au rolul dominant. În România, mai mult de 90 şi ceva la sută din totalul activităţii de finanţare pentru întreaga economie şi pentru întreaga populaţie se desfăşoară prin sistemul bancar.

Pieţele de capital sau piaţa de capital, ca şi bursa de valori, ca şi sistemul de asigurări ocupă o pondere mult mai mică. Fac această precizare atât pentru a spune din ce motiv mă concentrez asupra sistemului bancar, cât şi pentru a sublinia că ceea ce se întâmplă la Bursa de Valori din Bucureşti este, într-adevăr, îngrijorător, dar dimensiunea acestei îngrijorări trebuie să o adecvăm la influenţa sau la importanţa bursei faţă de economia românească şi faţă de întregul sistem financiar din România.

Făcând această precizare, subliniez de la început că noi am făcut la Banca Naţională o analiză şi sectorială şi, să spunem bancă cu bancă, a sistemului bancar şi am constatat şi constatăm în continuare că impactul intensificării tulburenţelor financiare internaţionale este în continuare limitat. Şi voi face referire la sfârşit unde se observă în prezent şi unde credem noi că se vor observa şi în viitor principalele influenţe.

Dar, întrucât au apărut întrebări şi în mass-media, au apărut întrebări şi la nivelul publicului, categoric ele au o bază. În esenţă, întrebarea fundamentală este cum de reuşeşte România să facă faţă acestor valuri de crize financiare internaţionale.

Datoria mea este să repet în faţa dumneavoastră de ce sistemul bancar românesc, fără să fie vaccinat, fără să pretindem că el nu va fi deloc afectat de criza financiară internaţională, de ce sistemul bancar din România are această particularitate, adică, aşa cum am declarat în repetate rânduri, este solid, este bine capitalizat şi poate să depăşească fenomenele de criză.

În primul rând, pentru că el a fost ferit de ceea ce acum întreaga lume vorbeşte sau cataloghează ca fiind produse toxice, produse financiare extrem de sofisticate - în terminologia de specialitate se numesc derivative - şi, de asemenea, a fost ferit, nu a avut "şansa" să intre în contact nici cu expuneri pe produse financiare care se află la originea actualei crize şi care, iarăşi, în limbaj de specialitate se numesc creditele supreme din Statele Unite ale Americii.

De ce s-a întâmplat acest lucru? Nu pentru că sistemul a fost primitiv. În prezent, intermedierea financiară din România depăşeşte 50%, în funcţie de cum ea este comensurată, cu alte cuvinte nu mai avem un sistem bancar puţin dezvoltat, aş spune acum că avem un sistem bancar destul de bine dezvoltat. Motivele au fost altele. În primul rând pentru că băncile româneşti au găsit pe piaţa internă, în condiţiile oferite de marjele ample de dobândă din economia românească, au găsit suficient câmp de dezvoltare.

Cu alte cuvinte, când noi vorbeam de creşteri ale creditului în România de 50-60%, şi cam aceasta a fost media în România în ultimii patru ani, ne refeream la o bancarizare, dezvoltarea creditului nu în principal, ci aproape în exclusivitate în economia românească. A existat, într-adevăr, o tentaţie şi pentru produse sofisticate, în special de partea băncilor străine. Ele sunt în legătură cu băncile-mamă. Dar, aici, Banca Naţională a avut o atitudine, uneori catalogată drept exagerată, de întărire a normelor prudenţiale, de supraveghere foarte atentă şi această tentaţie, cât a existat ea, a fost descurajată înainte de a se materializa.

Al doilea motiv pentru care efectele asupra sistemului bancar românesc sunt limitate este legat de faptul că, în ciuda temerilor, uneori emoţionale, ca să nu le numesc iraţionale, emoţionale, că ar exista un efect de domino, şi anume că dacă banca care a investit într-o bancă românească ar întâmpina probleme, banca străină ar întâmpina probleme, atunci şi banca românească ar întâmpina probleme, avem toate motivele şi argumentele, pe care le-am dezvoltat ieri într-o conferinţă de presă şi le spun din nou, pe scurt, în faţa dumneavoastră, vă spunem în clar că un asemenea efect de domino nu există sau nu se poate întâmpla.

Avem, într-adevăr, două filiale de bănci străine, acolo legătura între banca-mamă şi banca-fiică din România este mai directă. În rest, singurul lucru direct, ca să mă exprim aşa, este de multe ori denumirea. O bancă care are denumirea din Franţa, să spunem, se repetă cel puţin în jumătate din titlul din România. Încolo, în fapt, băncile româneşti, cea mai mare parte a lor, sunt bănci independente. Sunt constituite ca entităţi, ca persoane juridice româneşti, au capital propriu, care n-are o legătură directă cu banca-mamă, nu poate să fie retras sub nici o formă. În momentul în care ai investit în capitalul unei bănci, acela rămâne până la eventuala desfiinţare a societăţii bancare. Au contracte de entităţi independente cu alte bănci, eventual şi cu băncile-mamă, în această accepţiune, şi băncile-mamă le pot influenţa cel mult prin numirea conducerii sau numirea de personal în conducerea acestor bănci, ca orice acţionar majoritar.

În plus, ele sunt sub normele de prudenţialitate emise de Banca Naţională a României care, aşa cum vă spuneam, a fost pe aici mai încăpăţânată decât în mod obişnuit şi nu a relaxat normele de prudenţialitate. Sunt supravegheate de Banca Naţională a României şi, cu alte cuvinte, legăturile cu societăţile-mamă sunt relativ limitate.

Mai este un al doilea argument, ca să nu intru în detalii, într-adevăr, ele s-au împrumutat, aceste bănci din România s-au împrumutat în sume considerabile din străinătate. Pasivele totale în valută ale tuturor băncilor din România se ridică la circa 23 de miliarde de euro, sumă considerabilă. Din acestea, 20 de miliarde de euro sunt împrumutate de la băncile-mamă, dar fac din nou precizarea să nu se înţeleagă spunând "mamă" că există vreo legătură directă, ombilicală cu băncile din România.

Suma este, de asemenea, mare, dar două treimi din această sumă, în jur de 14 miliarde de euro sunt credite sau împrumuturi pe care băncile româneşti le-au luat din străinătate cu scadenţă mai mare de un an de zile.

Nu au clauze deosebite, că s-a ridicat şi această problemă de, să spunem, executare înainte de scadenţă, o bună parte din aceste 14 miliarde, aproape 70%, sunt cu scadenţele peste doi ani de zile, deci un eventual efect de domino are şanse extrem de reduse să se declanşeze şi băncile, bineînţeles, româneşti trebuie să se gândească la substituiri, atunci când apar scadenţele respective.

Un al treilea argument este faptul că, din vreme, respectând normele europene, Banca Naţională a României a cerut băncilor comerciale - şi acest lucru a fost reiterat de doi ani de zile, de când facem un raport asupra stabilităţii financiare din ţara noastră -, a cerut băncilor din România să aibă programe sau planuri de urgenţă, de situaţii speciale. Aceasta intră, să spunem aşa, în funcţiune automat dacă anumiţi indicatori se deteriorează. în ciuda faptului că există aceste planuri şi în ciuda zvonisticii care a dominat, să spunem, viaţa socială din România cel puţin în ultimele 10 zile, niciunul dintre aceste planuri nu a intrat în funcţiune. Cu alte cuvinte, băncile au fost departe de o situaţie reală care să necesite intervenţii. Şi zvonistica o cataloghez, din nou, ca fiind simplă zvonistică, bineînţeles, exacerbate câteodată de repetiţiile care apar, altminteri normale, în presă, la televiziuni despre criză, criză, cu referiri la criza financiară internaţională. Aici este un pericol de imitaţie, trebuie să-l recunoaştem. Prin extrapolare, se poate ajunge la o judecată de tipul, dacă suntem în Europa şi ţările de acolo sunt în criză, noi de ce n-am fi, dar fundamental nu există motive pentru asemenea judecată.

Un al patrulea motiv este faptul, cum vă spuneam, că băncile româneşti sunt foarte bine capitalizate. Iniţial, ele au fost foarte bine capitalizate pentru că lumea nu prea avea încredere în România şi în anii '99-2000, 2001, după dificultăţile financiare din acea perioadă, Banca Naţională a României a cerut o supracapitalizare a băncilor româneşti.

La un moment dat, pe întreg sistemul românesc din România capitalizarea ajunsese la 26%. A fost poate un vârf, o excepţie pe care o găsim rar în vreo ţară din lume. O capitalizare normală este în jur de 8%. Apoi, indicatorul, chiar dacă a fost coborât la 12%, capitalizarea ca atare, ca medie la nivelul întregului sistem bancar din România, dacă a coborât undeva între 13 şi 14%. Şi avem în continuare bănci, chiar dintre cele care, nu ştiu dacă întâmplător sau nu, mai apar prin SMS-uri, prin bloguri, ca potenţial având probleme, aceste bănci sunt cu capitalizări extrem de mari faţă de ceea ce se întâmplă în lume. Deci, nu este exagerat să spun că din acest punct de vedere băncile româneşti sunt chiar o excepţie. Dar acum se dovedesc o excepţie pozitivă. În condiţii de bum, de creştere economică, un capitalist adevărat, optimist ar spune că băncile nu şi-au utilizat cum trebuie capitalul, adică au fost mult prea prudente. Acum s-a dovedit că acest lucru este extrem de pozitiv.

Fără să fac nicio referire concretă, sunt numai la capitolul exemplificări, o să vă spun că băncile acelea, giganţii aceia despre care lumea nu credea că se pot prăbuşi şi s-au prăbuşit sau au fost naţionalizaţi au ajuns cu capitalizarea adevărată, după ce şi-au reevaluat activele, în funcţie de ce s-a întâmplat pe piaţă, cu mult sub 8%.

Lichiditatea - al cincilea factor care a făcut şi face ca impactul asupra sistemul bancar românesc să fie limitat. Aceasta este superabundentă. Banca Naţională a rămas în toată această perioadă în poziţia de debitor al sistemului bancar. Cu alte cuvinte, pentru a ne atinge obiectivul de inflaţie am absorbit lichiditate de la bănci, am plătit dobânzi, cum s-ar spune, băncilor comerciale pentru a le lua o parte din lichiditate.

Tindem spre o poziţie de echilibru. Este adevărat că şi datorită acestei zvonistici s-a retras ceva numerar din băncile comerciale şi atunci lichiditatea a mai scăzut, dar, pe total sistem, există încă exces de lichiditate, iar la aceasta se adaugă nivelul foarte ridicat pe care nu l-am introdus, într-adevăr, nu pentru motive cu deosebire prudenţiale, ci din considerente de politică monetară, atât la pasivele în lei, cât şi la pasivele în valută, 20% pentru depozitele în lei, 40% pentru cele în valută.

Băncile au un stoc masiv de lichiditate, care este la Banca Naţională în condiţii de maximă siguranţă şi care poate să fie folosit oricând, dacă cumva ar apărea vreo problemă de lichiditate. În plus, conform legii pe care dumneavoastră aţi aprobat-o, Legea Băncii Naţionale, noi suntem o bancă naţională, o bancă centrală, cu funcţie de împrumutator de ultimă instanţă. Suntem, deci, obligaţi prin lege că, dacă apare vreo problemă de lichiditate, nu de solvabilitate, de lichiditate în sistem, să asigurăm lichiditatea necesară.

Cu această ocazie, explic de ce nu ar trebui să luăm măsurile pe care multe din ţările occidentale le-au anunţat, pentru că, în acele ţări, băncile centrale nu erau neapărat împrumutător de ultimă instanţă. Deci, noi nu vom face nimic altceva decât vom aplica legea, dacă cumva va apare vreo lipsă de lichiditate. Probabilitatea aceasta însă este relativ mică, pentru că băncile au acest nivel mare de rezervă minim obligatorie.

Un al şaselea motiv este legat de, cum vă spuneam, încăpăţânarea Băncii Naţionale să solicite permanent băncilor comerciale din România, inclusiv când euforia era la vârf şi când noi eram într-un fel sub oprobriul, să nu zic public, dar, în orice caz, cel puţin al presei şi al unor bancheri comerciali, să le solicităm ca mereu să aibă ca, să spun, portstindard prudenţa, şi nu cota de piaţă.

Trebuie să spun acum, în faţa dumneavoastră, că nu toate băncile ne-au ascultat, unele şi-au pus cota de piaţă ca obiectiv principal şi ele sunt primele care acum plătesc şi care probabil s-au plâns sau se vor plânge public că respiră mai greu, ca să vorbesc metaforic. Dar normele prudenţiale ale Băncii Naţionale au ajutat şi spun eu că acum ajută din plin sistemul bancar din România să depăşească eventualele efecte negative care pot să apară din exterior.

Tot la capitolul prudenţă, noi, când am vorbit despre prudenţă şi când am solicitat ca băncile comerciale să fie mai atente la creditare, ne-am referit la viteza de creditare. În general, când creditarea creşte cu 60-70%, poţi să fii cel mai bun bancher, cel mai inspirat şi cel cu instinctul cel mai tare, probabilitatea de a greşi creşte. Exact ca un şofer care conduce cu viteză excesivă, deci probabilitatea de accident creşte.

Cu alte cuvinte, niciodată Banca Naţională, ca să fie încă o dată clar şi pentru opinia publică, nu s-a opus creşterii creditării. Noi am discutat despre viteza cu care creşte creditarea, viteza cu creşte creditarea şi care a fost excesivă. În consecinţă, şi acum, când o să mai auziţi despre faptul că se va bloca creditarea... creditarea va creşte în România, creşte şi în aceste zile, viteza de creştere probabil că nu va mai fi de 50-60% şi se va reduce pe la - dau o cifră orientativă - ceva 25-30% creşteri anuale.

Al şaptelea motiv pe care l-am pregătit pentru dumneavoastră se referă la funcţionarea pieţelor monetare şi valutare, cele care sunt primele ce resimt eventualele elemente de risc. Cred că aţi observat, de exemplu, că acum, în Europa, s-au luat măsuri de garantare a operaţiunilor interbancare pentru că neîncrederea apare prima oară acolo. Băncile care operează cu expuneri unele faţă de altele la sume eventual mari, deci pe bază de încredere, se fac operaţiuni rapide; în momentul în care aud o anumită zvonistică, prima lor reacţie este să-şi reducă expunerile, să-şi reducă limitele şi atunci, operaţiunile interbancare efectuându-se din ce în ce mai greu, impactul este acesta de crunch, ca să folosesc terminologia anglo-saxonă, deci de restrângere automată a operaţiunilor bancare cu impact asupra plăţilor ş.a.m.d.

Noi, aici, trebuie să recunosc că resimţim unele efecte. Nu sunt efecte fundamentale. Cum vă spuneam, nu avem probleme de lichiditate. Cu atât mai mult, nu avem nici un fel de problemă de solvenţă, dar tensiunile, neîncrederea, mişcarea aceasta dezordonată a informaţiilor, uitaţi ce s-a întâmplat în Danemarca, uitaţi ce se întâmplă în Franţa, precum şi remarci, aş spune eu pripite, de tipul dacă ei au luat măsuri, noi de ce nu am lua, toate acestea, ca să mă refer numai la o parte dintre ele, au creat tensiuni în piaţa monetară şi valutară. Şi cum s-au observat ele? Dobânzile au crescut cu mult peste nivelul dobânzii de politică monetară practicat de Banca Naţională, cu toate că, paradoxal, există la nivelul întregului sistem exces de lichiditate. Unele bănci, cele care au avut mai multă lichiditate, au preferat să ţină lichiditatea, să nu câştige nimic, decât să se expună în piaţă.

Aşa, ca o remarcă pe care aş vrea să o înţelegeţi în contextul actual, şi apariţia potenţială a Ministerului de Finanţe cu sume mari, care ar trebui să fie împrumutate de piaţa monetară, a creat acelaşi sentiment şi contribuie la majorarea dobânzilor.

Pe piaţa valutară, aceleaşi tensiuni au dus la o volatilitate exagerată a cursului. Pentru economişti, pentru experţi, lucrurile par normale, dar mişcările de curs, amplificate de temerea că nu se va face faţă la plata ratelor scadente pentru creditul în valută (peste 50% din creditul contractat de populaţie este în valută, sumă destul de mare, 14 miliarde de euro), toate acestea, de asemenea, au mers ca un cerc vicios, adică au mărit tensiunile şi au amplificat volatilitatea cursului.

Dar, ca să nu lungesc prea mult vorba aici, am încercat ieri să explic şi câteva mecanisme tehnice prin care se amplifică tensiunile, trebuie să vă spun că lucrurile sunt sub control, nu avem per total lipsă de lichiditate. Sunt bănci care găsesc mai greu lichiditate pe piaţa monetară, exact datorită acestei neîncrederi, Banca Naţională este gata să le sprijine cu injecţii de lichiditate, avem instrumentele necesare pentru acest lucru, pe unele le-am pus în funcţiune, pe altele le pregătim pentru a intra în funcţiune.

De asemenea, în domeniul cursului valutar, cu toate că am prefera cursul să fie determinat numai de către piaţă şi, conform legii noastre şi conform politicii şi strategiei pe care am adoptat-o şi în conformitate cu ceea ce se întâmplă în mod concret în lumea de astăzi, transmitem un mesaj în clar că nu agreăm variabilităţile extrem de mari de curs. Uneori, mişcările de curs sunt bune ele, au rolul de a regla, de a descuraja speculaţiile ş.a.m.d. Când capătă amploare prea mare şi mai ales când se desprind de realitate, când mişcarea de curs este amplă, iar volumul de tranzacţie este mic, ceea ce s-a întâmplat în unele momente din zilele precedente, toate acestea le catalogăm drept anomalii şi suntem gata să intervenim şi pe piaţa valutară, indirect sau direct, pentru a le atenua.

Ultimele două puncte, şi mă apropii de partea a doua a acestui raport.

Creditele neperformante. Oricât de bună ar fi lichiditatea, oricât de bun ar fi sistemul bancar, dacă volumul creditelor neperformante este mare, bineînţeles că, mai devreme sau mai târziu, sistemul bancar şi financiar va resimţi acest lucru.

Nu avem date nici trecute şi nici prezente şi extrapolările noastre, analizele noastre arată că nici pentru viitorul cel puţin apropiat care să arate o deteriorare semnificativă a portofoliului de credite neperformante, adică creditelor care nu se mai încasează, se încasează greu, sunt întârziate ş.a.m.d.

La nivelul întregului sistem bancar din România, cifra este de 2,7; o cifră mai mult decât rezonabilă, comparativ cu ce se întâmplă în alte ţări. Este o medie, într-adevăr, cifra aceasta medie ascunde, ca orice medie, o dispersie destul de mare. Sunt, n-aş spune bănci, dar sunt câteva produse - şi o spun fără nici un fel de maliţiozitate, fără nici un fel de răutate - în special produsele acelea care au fost promovate agresiv şi mai puţin responsabil pe la televiziuni, creditul cu buletinul, "Veniţi la noi să vă dăm 5.000 de euro, că s-a terminat concediul şi aveţi nevoie de bani". Deci, avem produse unde gradul de nerambursare, deci neperformante, este semnificativ mai mare, uneori depăşeşte 20%. Dar, repet, pe produse şi acolo Banca Naţională, prin organele de supraveghere, deja a acţionat.

În sfârşit, ultima, ne referim la garanţii. Deşi 99,2% din totalul depozitelor bancare din România sunt sub 20.000 de euro, iar limita de garanţie pentru economisirile populaţiei este de 20.000 de euro, ca să spunem aşa, 99,2% din deponenţi sunt acoperiţi de această garanţie. Avem o asimetrie aici. Restul de 0,8% din depozite, adunate, reprezintă o cifră considerabilă, ceva de ordinul a 40% din totalul economisirilor. Este şi aici o anumită polarizare şi din acest motiv adăugăm faptul că o decizie în acest sens s-a luat şi la nivelul Uniunii Europene, Guvernul - şi noi suntem de partea Guvernului cu această decizie - hotărăşte (înţelegem că se va hotărî probabil chiar astăzi) să majoreze nivelul de garantare la 50.000 de euro pe depozit. Ne aliniem şi la noul standard european, 20.000 de euro era vechiul standard european, şi în acelaşi timp acoperim o parte mult mai mare, mai substanţială din totalul depozitelor.

Tot aici trebuie să mai spun poziţia de principiu exprimată lunea trecută de Guvern şi de Banca Naţională, şi anume că ne vom alinia şi vom lua toate acele măsuri care se iau la nivelul Uniunii Europene. Nu avem motive să ne lansăm noi primii. Aş vrea să înţeleagă formularea mea, cea care urmează, în adevăratul ei sens, cei care s-au lansat, ţările care s-au lansat în a adopta măsuri suplimentare de garantare le vedeţi acum pe lista cu anumite probleme. Deci, noi n-am avut motive să fim în faţă. În plus, personal nu cred că aici trebuie să intrăm într-o cursă a garanţiilor, pentru că este tot o formă de concurenţă neloială, cu efecte care trebuie atent studiate la nivelul unei uniuni monetare. Deci, în măsura în care ţările europene vor adopta şi alte măsuri, noi suntem gata să mergem în aceeaşi direcţie.

Acestea sunt motivele pentru care asupra sistemului bancar românesc, componenta dominantă a sistemului financiar din România, efectele au fost şi vor fi în continuare limitate, pe cale de consecinţă şi asupra economiei româneşti. Totuşi, nu trăim într-o oază, nu avem cum să trăim într-o oază, facem schimburi cu străinătatea. Cum vă spuneam, impactul indirect asupra băncilor româneşti poate să fie chiar major, mai ales dacă se manifestă sub forma unor momente de panică, cu deosebire.

Daţi-mi voie să trec la a doua parte a raportului meu şi să vă spun că eventualele efecte (nici nu mai pot să le numesc eventuale efecte, că s-au manifestat deja), efectele posibile, indirecte însă, asupra economiei şi sistemului financiar românesc le-aş grupa în cinci categorii.

Indiferent ce ar face Banca Naţională, avem o volatilitate mai mare de curs. Însă, aici, a stăpâni lucrurile..., cursul va manifesta o sensibilitate cu totul deosebită şi la ştiri care anterior erau sau păreau nesemnificative. Noi vom încerca să atenuăm această volatilitate, dar şi o prezenţă mult prea frecventă în piaţa monetară şi în piaţa valutară nu cred că ar da bine.

Deci, aici trebuie să păstrăm un echilibru şi să se înţeleagă faptul că aceste variaţii de curs au logica lor, uneori sunt chiar ca, să spunem, reacţii de autoapărare ale sistemului bancar românesc şi economiei româneşti la şocurile externe, deci în anumite limite au chiar rol pozitiv, sunt un fel de anticorpi care ne apără, descurajează, de exemplu, mişcările speculative, care altminteri s-ar manifesta direct pe rezerva valutară sau pe variabilele reale ale economiei româneşti.

Partea neplăcută, ca să n-o numesc altfel, a acestor variaţii de curs se referă - cel puţin la nivelul emoţiilor - la acea parte din populaţie care a luat credite în valută; sunt jumătate de milion de oameni, n-aş vrea să fiu în pielea lor. Noi încercăm să le majorăm confortul, dar aici, cum vă spuneam, efectele din exterior pot fi uneori chiar semnificative.

Al doilea efect, de data aceasta nu probabil, ci cert, s-a manifestat deja, este legat de creşterea costurilor finanţării externe. Chiar dacă dobânzile practicate de băncile centrale, marile bănci centrale ale lumii, Statele Unite, Anglia, Uniunea Europeană, Japonia, au fost scăzute semnificativ, pe piaţă dobânzile sunt cu mult mai mari decât în urmă cu un an de zile.

Aş spune că vom asista şi la următorul paradox. În prezent au loc operaţiuni de swap, de schimburi de valută între Uniunea Europeană, Statele Unite, Japonia, Marea Britanie. Piaţa monetară internaţională este invadată, să spunem, de cantităţi mari de valută. Până când nu se reduce neîncrederea, până când nu se restabileşte încrederea, confidenţa, cum se spune, în sistemul financiar internaţional, vom avea dobânzi foarte mari.

Şi aici, România trebuie să fie foarte atentă pentru că, istoric, ţările mici sunt captatori de criză. Chiar dacă nu sunt declanşatori de criză, ţările mici pot să ajungă în situaţia să capteze fenomenele de criză. Şi nici cel puţin n-am face o excepţie în istorie, mai degrabă aceasta este regula istoriei şi de aceea invitaţia este spre mai mare prudenţă.

O primă victimă în România a creşterii în continuare a costurilor finanţării externe şi a dificultăţilor în a găsi surse de finanţare externă va fi creditul în valută.

Avem şi o parte bună în toată această poveste, în înţelesul că el, creditul în valută, extins uneori nesăbuit în România, a fost una din marile probleme cu care s-a luptat Banca Naţională în încercarea de a ţine sub control cererea-agregat şi a tempera inflaţia. Deci, partea bună, o reducere a creditului în valută în limite rezonabile şi, de asemenea, limitarea lui la cei care au toate motivele să facă credite în valută, să ia credite în valută, exportatorii, importatorii, deci cei care, prin activitatea pe care o desfăşoară au venituri în valută şi care nu trebuie să se acopere la riscurile valutare. Deci limitarea creditului în valută pentru toţi ceilalţi dornici de credite în valută, în esenţă, este un fenomen pozitiv, dar o reducere foarte abruptă a creditului în valută, probabil că va afecta şi cererea la nivel global şi anumite sectoare de activitate.

Al treilea impact este că în condiţii de neîncredere, Banca Naţională întrevede cel puţin o slăbire a ritmului de creştere, dacă nu chiar o diminuare în termeni absoluţi a volumului intrărilor autonome de capital. pot să aibă loc în această situaţie şi repatrieri de dividende până acum, România a beneficiat de faptul că la investiţiile străine dividendele au fost reinvestite în mare măsură, în proporţie covârşitoare, tot în economia românească, ceea ce a amplificat fenomenul pozitiv. Am putea să asistăm în perioada următoare la o amplificare a repatrierilor de dividende. Aici, legătura cu societăţile-mamă din economia reală, s-ar părea că este mult mai directă.

Cum se poate face faţă la o asemenea eventualitate? bineînţeles, prin stimularea surselor interne de investiţii, a economisirii interne şi prin schimbarea, să spunem, a climatului de la o atmosferă care încurajează consumul şi importul de resurse din exterior spre o atitudine care să încurajeze mai mult o poziţie conservatoare, s-o numesc, prudentă şi o atitudine de stimulare a muncii şi a economisirii.

Şi, în sfârşit, datorită recesiunii din economia mondială despre care acum nu mai vorbim în termeni potenţiali, ci în termeni aproape reali, cu deosebire din economia Uniunii Europene, este posibil să asistăm la o decelerare a cererii pentru exporturile româneşti, vedeţi, nu mă arunc în a spune că vom avea o scădere a cererii pentru exporturile româneşti, nu avem produse extrem de sensibile din acelea de tehnologie de vârf, adică primele care, în momentul în care economia intră în recesiune, scad. Exporturile noastre sunt încă exporturi tradiţionale, dar sunt alte produse foarte sensibile la ciclul economic. Unul dintre ele este oţelul, de exemplu. Şi aţi observat că reacţia producătorului de oţel de la Galaţi nu a întârziat să apară. Poate să fie compensate, bineînţeles, printr-o stimulare a, să-i spunem, unui sector de activitate în România, aşa, potenţial vorbind.

Ultima şi cea care mi se pare cea mai importantă, România se va ajusta. Este un mesaj pe care vreau să-l aduc şi aici în faţa dumneavoastră, nu mai putem să amânăm o ajustare a economiei, ajustarea economiei înseamnă că ajungând la deficitul maxim de 14% din p.i.b. dintre balanţa de plăţi externe, în balanţa conturilor externe, cu alte cuvinte, consumând şi investind mai mult decât producem cam cu 14%, este o sumă considerabilă, în jur de vreo 18-19 miliarde de euro, este evident că, în noile condiţiile, nu vom mai găsi resurse de a finanţa un asemenea deficit şi treptat va trebui să producem mai mult şi să luăm mai puţin din exterior.

Acest proces de ajustare înseamnă şi o reechilibrare între economisire şi investiţie, mai mult din investiţiile care se fac în România trebuie făcute din economisirea internă. În prezent, investiţiile interne ocupă undeva cam la jumătate, scuzaţi-mă, economisirile interne finanţează undeva cam la jumătate din totalul investiţiilor. Se poate compensa şi aici printr-o mai bună utilizare a fondurilor comunitare. ajustarea, de asemenea, trebuie făcută în raportul între producţie şi consum, producţie şi productivitate pe muncă şi mai mult pe consum.

Ce formulare caut să am în faţa dumneavoastră, eu cred că România, în perioada următoare, va trebui să aibă înţelepciunea politică, ca această ajustare s-o facă treptat, controlat, cu mintea limpede, cu luciditate şi să nu lăsăm ca această ajustare care este inevitabilă s-o facă piaţa, pentru că piaţa o va face într-o manieră abruptă, aşa cum s-a întâmplat, de exemplu, în ţările baltice. Dintr-o dată de la 10% creştere economică s-au dus la -1%, piaţa o poate face sub formă de şocuri, de la un anumit punct, şocul poate să fie interpretat drept criză şi piaţa poate s-o facă sub o formă total dezordonată, cu costuri colaterale extrem de mari. Este o opţiune pentru ceea ce iarăşi, în terminologia internaţională, se numeşte "soft landing" versus "hard landing", deci un aterizaj lin, o trecere uşoară spre un echilibru sau un dezechilibru extern finanţabil. experţii Băncii Naţionale a României l-au calculat, în condiţiile actuale, ca fiind undeva între 9 şi 10% faţă de 14% cât a fost anul trecut şi, probabil, vreo 13% cât va fi anul acesta. Deci, deocamdată, corecţia nu trebuie să fie majoră. Un "hard landing", de multe ori, forţează, pentru că creează şi panică şi sperietură, forţează o corecţie mult mai abruptă. şi, fără a face similitudini, vă reamintesc că suntem în al zecelea an de creştere economică, că după atâţia ani de creştere economică, de regulă, logica ciclurilor economice ne învaţă că urmează şi perioade de slăbire a creşterii economice şi că, de data asta, cred că va trebui să avem înţelepciunea să evităm ce s-a întâmplat în '98-99, adică să ajungem în situaţia în care finanţatorii externi să ne oblige să facem această corecţie.

Cam care ar fi principalele direcţii de acţiune pentru acest lucru? în primul rând, stimularea economisirii. Noi, la Banca Naţională a României, aţi văzut că am majorat dobânzile, chiar dincolo de ceea ce uneori nu numai opinia publică, dar şi analiştii au spus că am cam sărit calul, că am majorat dobânzile cam mult, dar dobânzile şi depozitele bancare sunt numai o parte a economisirii. Economisirea într-o societate este un proces mult mai complex, deci e vorba de o atitudine faţă de consum, versus a pune bani deoparte. Deci, un alt timp de limbaj, cred, şi alt tip de dialog public este absolut necesar. Nu este plăcut. Nu. Nu este plăcut ca în loc de promisiuni să vorbeşti despre cumpătare, despre un echilibru şi aşa mai departe.

O a doua direcţie este stimularea creşterii productivităţii muncii. Productivitatea muncii a crescut cel puţin în ultimii 5 ani incredibil de rapid în România, 12, 13, 14%. Dar, vedeţi chiar la aceste creşteri de productivitate, creşterile de salarii solicitate au fost mult mai mari. Recâştigarea unui echilibru între productivitate şi salarii este, în opinia Băncii Naţionale, un imperativ pentru perioada următoare.

Aici reformele structurale trebuie continuate, inclusiv pe piaţa forţei de muncă, trebuie stimulată sub orice formă activitatea productivă şi munca productivă, stimulate investiţiile în noi domenii, stimulate domeniile unde avem potenţial şi unde apar blocaje, agricultura, investiţiile în infrastructuri. Acolo avem blocaje evidente care, la un moment dat, ar putea să blocheze chiar creşterea economică.

Şi, în sfârşit, a treia direcţie pe care Banca Naţională a României a făcut-o, de altminteri, publică, ceea ce vă spun acum nu sunt noutăţi, le repetăm de un an de zile, este să facem efortul să ţinem sub control cererea agrega. Bineînţeles că aici, de fiecare dată, optimiştii vin, dar decât să ţinem sub control cererea mai bine să crească producţia. Aşa este. Dar producţia nu creşte pentru că cineva decretează, sau productivitatea, creştem cu 20% sau cu 15%. Este vorba de a ţine sub control cererea agregat ca între cerere şi producţie să se păstreze un echilibru rezonabil şi unul realist care să aibă în vedere ceea ce se întâmplă şi în economia românească şi în lume. Asta înseamnă politică de venituri mult, mult mai prudente decât a fost în ultimii ani.

Dar aici, în faţa Parlamentului României, trebuie s-o spun din nou, dacă problema nivelului de trai şi a veniturilor s-ar rezolva prin decizii politice, toate ţările din lume ar fi bogate, or, experienţa lumii a arătat că exact acolo unde legităţile economice fundamentale, cum este această corelaţie între productivitate şi salarii, exact acolo unde nu au fost respectate aceste legităţi, ţările respective au intrat într-un declin agresiv chiar al nivelului de trai şi Argentina este cel mai bun exemplu al lumii, nu? În 1938 era a zecea ţară a lumii ca nivel de dezvoltare şi ca nivel de trai.

Bugetul României nu poate să fie în perioada următoare altfel decât cu un deficit extrem de mic, dacă nu echilibrat, deci o gândire mult mai atentă a veniturilor şi a cheltuielilor este absolut necesară, iar politica monetară nu poate să fie relaxată, chiar dacă unii o solicită prea mult. Ea trebuie să rămână prudentă, adecvată situaţiei interne şi internaţionale.

În final, vreau să spun aici, în faţa Parlamentului României, că Banca Naţională a României reiterează că va continua şi pe viitor să manifeste maximă vigilenţă în îndeplinirea mandatului său prevăzut de lege, atât în ceea ce priveşte stabilitatea preţurilor, cât şi în ceea ce priveşte asigurarea stabilităţii financiare şi că şi pe termen scurt şi pe termen lung, stabilitatea preţurilor nu este incompatibilă cu creşterea economică, este perfect compatibilă, dar cu creşterea economică de durată, sustenabilă şi cea care face bine României.

Vă mulţumesc mult. (Aplauze.)

În continuare, şedinţa a fost condusă de doamna Norica Nicolai, vicepreşedinte al Senatului, asistată de domnii Valeriu Ştefan Zgonea şi Dan Radu Ruşanu, secretari ai Camerei deputaţilor, şi Ivan Cismaru, secretar al Senatului. Din prezidiu a făcut parte şi domnul Eugen Nicolicea, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

Doamna Norica Nicolai:

Mulţumesc domnului guvernator pentru prezentarea pe care a făcut-o Parlamentului României.

La pct.30 şi 31 pe ordinea de zi a şedinţei comune se află rapoartele anuale al Băncii Naţionale a României pe anii 2006 şi 2007.

Vă rog, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, domnule preşedinte, aveţi cuvântul.

Domnul Aurel Gubandru:

Domnilor preşedinţi,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Domnule guvernator,

Stimaţi invitaţi,

Voi prezenta raportul anual pe 2006 al Băncii Naţionale a României, de fapt, raportul comun al comisiilor de specialitate pentru buget, finanţe şi bănci din Senat şi Camera Deputaţilor. După care voi prezenta şi raportul pe 2007.

Având în vedere mărimea acestor rapoarte, vă rog să-mi permiteţi, doamna preşedinte, să fac o prezentare succintă.

Comisia pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital din Senat şi Comisia pentru buget, finanţe şi bănci din Camera Deputaţilor au analizat Raportul Băncii Naţionale a României pe anul 2006. Şi, în conformitate cu prevederile art.35 alin.(4) din Legea nr.312/2007 privind statutul Băncii Naţionale a României, raportul cuprinde activităţile desfăşurate de această instituţie, situaţiile financiare anuale şi raportul de audit, ele urmând a fi dezbătute fără a fi supuse votului în şedinţa comună a celor două Camere ale Parlamentului de astăzi.

Comisiile permanente de specialitate ale celor două Camere apreciază că Banca Naţională a României a reuşit să prezinte o analiză coerentă a evoluţiilor economice şi financiare în anul 2006, cu sublinierea relaţiilor de intercondiţionare între politici, pieţe şi indicatori specifici la nivel de sistem.

De asemenea, comisiile consideră că obiectivele generale şi orientările politicii monetare promovate de Banca Naţională a României în 2006 sunt în concordanţă cu prevederile statutului său aprobat de Legea nr.312/2004 şi cu angajamentele asumate de autorităţile române prin documentele programatice elaborate în cadrul procesului de negociere a aderării României la Uniunea Europeană.

În conceperea şi implementarea politicii monetare, Banca Naţională a României a acţionat cu responsabilitate, acţiunile şi măsurile întreprinse fiind ferm subordonate asigurării şi menţinerii stabilităţii preţurilor, obiectivul său fundamental prevăzut de Legea nr.312/2004.

Comisia pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital a Senatului şi Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a Camerei Deputaţilor consideră că Banca Naţională a României a participat activ la realizarea obiectivelor stabilite prin Programul naţional de aderare a României la Uniunea Europeană pentru domeniul financiar-bancar, precum şi la negocierile cu Fondul Monetar Internaţional, Banca Mondială şi alte organisme financiar-bancare internaţionale.

Comisiile permanente de specialitate ale celor două Camere apreciază că şi în anul 2006 Banca Naţională a României a desfăşurat o activitate susţinută în domeniul autorizării, reglementării şi supravegherii instituţiilor de credit, aceasta amplificând preocupările pentru consolidarea sistemului bancar, perfecţionarea cadrului legislativ şi armonizarea acestuia cu prevederile comunitare, precum şi pentru întărirea supravegherii bancare cu accent pe latura sa prudenţială.

Comisiile pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital a Senatului şi Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a Camerei Deputaţilor avizează favorabil raportul anual pe anul 2006 al Băncii Naţionale a României.

În continuare, vă prezint, stimaţi colegi, raportul comun la Raportul Băncii Naţionale a României pe anul 2007.

Suntem în aceeaşi situaţie, raportul nu va fi supus votului, el urmând a fi dezbătut în şedinţa noastră de astăzi.

Comisiile permanente de specialitate ale celor două Camere apreciază că Banca Naţională a României a reuşit să prezinte o analiză coerentă şi aprofundată a evoluţiilor economice şi financiare în anul 2007, a politicilor care au stat la baza acestora şi a eficienţei lor asupra nivelului atins de România în ceea ce priveşte criteriile de convergenţă cu ţările membre ale zonei euro.

De asemenea, comisiile consideră că obiectivele generale şi orientările politici monetare promovate de Banca Naţională a României în 2007 sunt în concordanţă cu prevederile statutului său aprobat prin Legea nr.312/2004 şi cu angajamentele asumate de autorităţile române prin documentele programatice elaborate atât în perioada de preaderare, cât şi în procesul de pregătire a adoptării monedei euro în care România a intrat la 1 ianuarie 2007.

Comisiile de specialitate ale Parlamentului României apreciază că în anul 2007, an istoric pentru România din perspectiva noului statut de membru cu drepturi depline al Uniunii Europene, Banca Naţională a României, alături de alte autorităţi ale statului român, a participat activ la asumarea şi soluţionarea responsabilităţilor noi şi complexe privind ajustarea şi integrarea politicilor naţionale în cadrul european de lucru. De asemenea, este de remarcat contribuţia Băncii Naţionale a României la reuşitele colaborări cu instituţiile economice şi financiare internaţionale.

Comisiile permanente de specialitate ale celor două Camere apreciază că, în 2007, Banca Naţională a României a acţionat pentru asigurarea unei activităţi eficiente în domeniul autorizării, reglementării şi supravegherii instituţiilor de credit, ceea ce a contribuit esenţial la consolidarea sistemului bancar românesc.

De asemenea, Comisiile pentru buget, finanţe şi bănci din Camera Deputaţilor şi Senat apreciază activitatea desfăşurată de Banca Naţională a României în anul trecut, în ceea ce priveşte asigurarea numerarului necesar bunei desfăşurări a circulaţiei băneşti, funcţionarea fără perturbări a sistemelor de plăţi, administrarea rezervelor internaţionale, care au crescut semnificativ atingând, la 31 decembrie, nivelul de 27,19 miliarde euro, din care 25,31 miliarde euro reprezentau rezerve valutare şi 1,88 miliarde euro echivalent a 103,71 tone de aur. A contribuit la eficientizarea managementului resurselor umane.

Comisiile pentru buget-finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital a Senatului şi Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a Camerei Deputaţilor avizează favorabil raportul anual pe 2007 al Băncii Naţionale a României.

Vă mulţumesc.

Doamna Norica Nicolai:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule guvernator, dacă pe marginea celor două rapoarte de activitate mai doriţi să interveniţi? Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi, dacă sunt intervenţii pe marginea celor două rapoarte de activitate ale Băncii Naţionale a României? Mulţumesc.

Luăm act de prezentarea şi dezbaterea celor două rapoarte.

Stimaţi colegi, Birourile permanente ale celor două Camere vă propun, în completarea ordinii de zi pentru şedinţa comună de astăzi, prezentarea şi adoptarea a încă 5 rapoarte: Strategia Naţională de Apărare a Ţării, Societatea Română de Radiodifuziune şi de Televiziune, Consiliul Naţional al Audiovizualului şi Agerpres.

Dau cuvântul domnului preşedinte al Comisiei de apărare...secretar de stat, cine este, domnul Dobriţoiu, da? O secundă!...

Domnul Eugen Nicolicea:

Tot ca un supliment la ordinea de zi, propunem un Proiect de Hotărâre privind prelungirea mandatelor membrilor Curţii de Conturi.

Dau citire proiectului de hotărâre.

Parlamentul României adoptă prezenta hotărâre.

Art.unic. Mandatul următorilor membri ai Curţii de Conturi se prelungeşte până la data de 15 octombrie 2008: Dan Drosu Şaguna - preşedinte, Anghel Iordan - preşedinte al Secţiei de control financiar ulterior, Miercan Paul - consilier de conturi - Secţia de control financiar, Ştefan Ionel - consilier de conturi - Secţia de control financiar, Rotaru Pătru - consilier de conturi - Secţia de control financiar, Szarka Edit - consilier de conturi - Secţia de control financiar, Alămîie Dumitru - consilier de conturi - Secţia de control financiar, Popa Ştefan - consilier de conturi - Secţia de control financiar, Băghină Domnica - consilier de conturi - Secţia de control financiar, Mihai Popescu - consilier de conturi - Secţia jurisdicţională, Bomboş Sever Gabriel - consilier de conturi - Secţia jurisdicţională, Stănciulescu Liviu - consilier de conturi - Secţia jurisdicţională, Popescu Mircea Vasile - consilier de conturi - Secţia jurisdicţională.

Această prelungire este necesară, având în vedere că efectiv mandatul acestora încetează pe data de 15 octombrie, după publicarea în Monitorul Oficial al României a hotărârii pe care am avut-o astăzi.

Doamna Norica Nicolai:

Mulţumesc, domnule vicepreşedinte.

Dacă nu sunt observaţii, supun votului dumneavoastră această hotărâre care nu are un caracter pur tehnic.

Vă rog să votaţi.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Se abţine cineva?

Este cineva împotrivă? Un vot împotrivă. Vă rog să consemnaţi.

Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, un reprezentant al comisiei, vă rog. Strategia Naţională de Apărare a Ţării?

Raportul anual al Societăţi Române de Radiodifuziune pe anul 2007. Comisiile pentru cultură?

Domnule Micula, vă rog. Ocupaţi-vă locul pentru a prezenta raportul pentru Radiodifuziune.

Domnul Cătălin Micula:

Mulţumesc.

Am să fiu scurt la cererea colegilor mei.

Comisiile reunite ale Senatului şi Camerei Deputaţilor de specialitate au analizat raportul de activitate al Societăţii Române de Radiodifuziune pe anul 2007, ţinând cont şi de avizul comun favorabil dat de comisiile de specialitate reunite ale Senatului şi Camerei Deputaţilor de buget-finanţe.

În urma dezbaterii raportului activităţii Societăţii Române de Radiodifuziune, membrii comisiilor au hotărât să propună plenului Parlamentului aprobarea raportului de activitate şi a contului de execuţie bugetară a societăţii Române de Radiodifuziune pe anul 2007 cu unanimitatea voturilor parlamentarilor prezenţi.

Vă mulţumesc.

Doamna Norica Nicolai:

Mulţumesc şi eu.

Doamnă preşedinte, vă acord cuvântul şi fac menţiunea că anul acesta aniversăm şi 80 de ani de la înfiinţarea Radiodifuziunii Române. Este, probabil, ultimul raport de activitate al acestei instituţii pe care îl analizăm şi de aceea am ţinut să precizez în avans.

Aveţi cuvântul, vă rog.

Doamna Maria Ţoghină (preşedintele-director general al Societăţii Române de Radiodifuziune):

Mulţumesc.

Doamna preşedintă,

Domnule preşedinte,

Domnule preşedinte al Comisiei pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă a Camerei Deputaţilor,

Doamnelor şi domnilor parlamentari,

Aş începe această intervenţie a mea prin a vă mulţumi în numele Consiliului de administraţie al Societăţii Române de Radiodifuziune. Vă mulţumesc că în urmă cu aproape 4 ani, pe 27 iunie 2005, dumneavoastră, cei care astăzi sunteţi chemai să aprobaţi raportul de activitate al Societăţii Române de Radiodifuziune pe anul 2007, votaţi învestirea unui nou consiliu de administraţie la Societatea Română de Radiodifuziune.

Consider că toate rezultatele pe care le-am obţinut la Societatea Română de Radiodifuziune sunt şi meritul dumneavoastră.

În urmă cu 4 ani de zile dădeaţi un vot de încredere unei tinere de nici 34 de ani pe care o cunoşteaţi doar ca jurnalistă. Pentru încrederea pe care mi-aţi acordat-o în urmă cu aproape 4 ani, vă mulţumesc. Ştiu că este, poate, pentru prima şi ultima oară când mă adresez dumneavoastră, celor care în urmă cu 4 ani m-aţi învestit în această calitate.

Dacă Societatea Română de Radiodifuziune se mândreşte astăzi cu statutul de radio public, cu adevărat european, care împărtăşeşte valorile B.B.C.-ului, Radio-France, Deutsche-Welle, RAI, dacă împărtăşim aceste valori şi principii, dacă suntem cu adevărat un post public, este cu adevărat meritul dumneavoastră. Prin votul dumneavoastră, în urmă cu aproape patru ani de zile, aţi dat un vot pentru un radio public european.

Vă mulţumesc că m-aţi sprijinit în toţi aceşti ani şi vă doresc dumneavoastră, pentru că urmează o perioadă electorală, mult succes.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Norica Nicolai:

Mulţumesc şi eu, doamna preşedinte.

Stimaţi colegi,

Dacă doriţi să interveniţi pe marginea raportului comisiei. Constat că nu sunt intervenţii. Mulţumesc.

Da, domnule deputat Vainer, aveţi cuvântul.

Domnul Aurel Vainer:

Doamna preşedinte de şedinţă,

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

În calitatea mea de radio-ascultător "Radio România" de multe zeci de ani, daţi-mi voie să spun două-trei cuvinte.

În primul rând, apreciez evoluţia continuu ascendentă pozitivă a radioului public "România" în general, cu toate derivatele sale.

În al treilea rând, aş dori să spun că apreciez acurateţea şi seriozitatea muncii şi a informaţiilor transmise. Nu mi-amintesc să fie o ştire captată pe Radio "România actualităţi" care să fie dezminţite ulterior. E un lucru extraordinar când în mass-media captezi informaţii adevărate.

În al doilea rând, aş dori să spun că, în afară de emisiuni consacrate, de real succes, să spunem emisiunile lui Paul Grigoriu, matinalul şi altele, radioul evoluează, se modernizează, introduce mereu ceva nou şi de calitate.

De altfel, pot să vă spun, din informaţiile pe care le am, a recuperat foarte mult în audienţă în raport cu celelalte posturi de radio. În sfârşit, pentru noi, vorbesc ca parlamentari, Radio România Actualităţi face o treabă bună prin faptul că seară de seară, în cursul săptămânii, transmite "Viaţa partidelor parlamentare", care se realizează fără nici un fel amestec din partea radioului, a redactorilor.

Fiecare dintre noi, indiferent de culoarea politică, avem timpul nostru, ne putem spune gândurile şi proiectele. Ca atare, vă spun, în opinia mea, putem vota acest raport cu toată încrederea şi într-adevăr faptul că am dat credit unei echipe noi, tinere, iată, doamna preşedinte director general Ţoghină şi-a declarat şi vârsta, acum are probabil 38 de ani, ne bucură. Şi se vede că dacă încredere în tineret, poţi să ai şi rezultate bune.

Eu mulţumesc tuturor şi mai ales celor care lucrează zi de zi pentru a da ascultătorilor emisiuni adevărate, bune şi serioase, şi plăcute în multe privinţe.

Ca atare, personal, voi vota şi îmi exprim şi gândurile colegilor mei de la Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale că suntem de acord cu acest raport.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Doamna Norica Nicolai:

Şi eu vă mulţumesc, domnule deputat.

Dacă mai sunt intervenţii. Dacă nu mai sunt, supun votului dumneavoastră raportul comun al Comisiilor de cultură al celor două Camere cu privire la activitatea Societăţii Române de Radiodifuziune.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Este cineva împotrivă?

Se abţine cineva?

Cu unanimitate de voturi, raportul a fost votat.

La pct.3 pe ordinea de zi este înscris raportul de activitate al Societăţii Române de Televiziune pe anul 2007.

Domnule preşedinte Micula, vă rog să prezentaţi raportul.

Domnul Cătălin Micula:

Vă mulţumesc.

Raportul comun privind raportul de activitate şi contul de execuţie bugetară al Societăţii Române de Televiziune pe anul 2007 a fost dezbătut în şedinţa comisiilor reunite de specialitate ale Senatului şi Camerei Deputaţilor. Raportul de activitate, de asemenea, a fost aprobat cu unanimitate de voturi.

De menţionat în cadrul acestui raport că anul 2007 din activitatea TVR a fost marcată de schimbarea consiliului de administraţie şi a preşedintelui-director general la jumătatea anului, raportul fiind axat în principal pe activitatea noului consiliu de administraţie.

De asemenea, faptul că Societatea Română de Televiziune a încheiat anul cu o pierdere în valoare de 29.451.567 lei, noul consiliu de administraţie axându-şi activitatea în principal pe diminuarea pierderilor înregistrate până la data numirii în funcţie.

Comisiile reunite de buget, finanţe, bănci ale Camerei Deputaţilor şi Senatului avizează favorabil contul de execuţie bugetară încheiat la 31 decembrie 2007.

În consecinţă, repet, comisiile aprobă raportul şi vă supun aprobării plenului raportul Societăţii Române de Televiziune.

Vă mulţumesc.

Doamna Norica Nicolai:

Vă mulţumesc şi eu, domnule preşedinte.

Domnule preşedinte Sassu, dacă doriţi să interveniţi. Domnul preşedinte e eficient, nu doreşte să intervină.

Dacă sunt intervenţii pe marginea raportului, din sală. Mulţumesc.

În aceste condiţii, supun votului dumneavoastră...

Da, domnule Dumitriu, eraţi prea în stânga şi nu reuşeam să vă văd.

Vă rog. Cu mare plăcere.

Domnul Dragoş Petre Dumitriu:

Doamna preşedinte,

Stimaţi colegi,

Aş vrea, de data aceasta, spre deosebire de alţi ani, să aduc un cuvânt de laudă echipelor televiziunii naţionale, singurele care au prezentat şi aspecte favorabile ale muncii noastre parlamentare şi de aici, dar şi din teritoriu.

Vă felicit.

Doamna Norica Nicolai:

Mulţumesc.

Supun votului dumneavoastră raportul de activitate al Societăţii Române de Televiziune pe anul 2007. Vă rog să votaţi.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Este cineva împotrivă?

Se abţine cineva?

Cu unanimitate de voturi, raportul de activitate a fost adoptat.

Domnule preşedinte Micula, vă dau cuvântul pentru pct.4 al ordinii de zi suplimentare, pentru a prezenta raportul cu privire la Consiliul Naţional al Audiovizualului.

Vă rog.

Domnul Cătălin Micula:

De asemenea, activitatea Consiliului Naţional al Audiovizualului a fost analizată în şedinţa comună a comisiilor de specialitate ale Camerei Deputaţilor şi Senatului.

Raportul a fost prezentat de către domnul preşedinte Răsvan Popescu, în calitate de reprezentant al C.N.A., care a expus comisiei şi dumneavoastră, prin raportul pe care l-a prezentat, toate acţiunile pe care Consiliul Naţional al Audiovizualului le-a întreprins în anul 2007, în special la cele îndreptate spre o mai bună calitate a emisiunilor din domeniul audiovizualului.

Raportul de activitate a fost votat de către membrii comisiilor, de către toţi membrii comisiilor reunite, în unanimitate şi se doreşte sau se sugerează aprobarea raportului de către plenul Camerei Deputaţilor.

Vă mulţumesc.

Doamna Norica Nicolai:

Mulţumesc şi eu.

Dacă domnul preşedinte Răsvan Popescu doreşte să ni se adreseze.

Domnul Răsvan Popescu (preşedintele Consiliului Naţional al Audiovizualului):

Doamnelor şi domnilor parlamentari,

Activitatea C.N.A. în anul 2007 a fost marcată de o serie de acţiuni cu bătaie lungă, spunem noi, şi mă voi referi foarte pe scurt la cele mai relevante.

După cum ştiţi, în anul 2007, s-a adoptat de către Parlamentul European noua Directivă a serviciilor mass-media audiovizuale. Pentru transpunerea ei în legislaţia internă, CNA a elaborat, împreună cu Ministerul Culturii, un proiect de modificare a legii audiovizualului care la ora actuală a fost finalizat, încheindu-se de curând întregul circuit de avizare.

În afara implementării în legislaţia internă a noilor reglementări europene, modificările la Legea audiovizualului propuse de C.N.A. şi Ministerul Culturii, au vizat şi pregătirea cadrului juridic necesar trecerii la transmisia digitală.

O dată adoptat de către dumneavoastră acest proiect, vom avea posibilitatea de a ne încadra în termenul acordat pentru trecerea la televiziunea digitală, respectiv, 2012. C.N.A. a continuat strategia de diversificare a peisajului audiovizual. În anul 2007, C.N.A. a acordat 48 de licenţe audiovizuală de radio, 34 de licenţe audiovizuală de televiziune şi 58 de licenţe pentru televiziunea prin cablu. S-a făcut astfel un pas important de a asigura o mai bună informare a cetăţenilor prin programe de radio şi televiziune destinate în principal comunităţilor locale.

Tot în anul 2007, s-au organizat licitaţiile pentru desemnarea furnizorilor datelor de audienţă la televiziune şi radio pentru perioada 2008-2011. Câştigători au fost Compania GFK România pentru televiziune, şi Societîţile IMAS şi Mercury pentru radio.

Un alt proiect pe termen lung şi care ne preocupă din ce în ce mai mult vizează îmbunătăţirea calităţii limbii române folosite la posturile de televiziune şi de radio. În acest sens, am încheiat contracte de consultanţă cu Academia Română, care prin Institutul de Lingvistică, realizează periodic rapoarte de monitorizare pentru CNA. În baza acestor rapoarte profesioniste, dăm sancţiunile necesare, somaţii şi amenzi acolo unde se identifică cele mai numeroase greşeli. Mai mult, am făcut şi un proiect de colaborare cu Ministerul Educaţiei pentru editarea unei lucrări care să valorifice aceste monitorizări lingvistice în beneficiul elevilor, un fel de gramatică distractivă construită din erorile cele mai frecvente ale jurnaliştilor.

Tot în anul 2007, CNA a derulat un proiect PHARE în valoare de 770 de mii de euro consacrat consolidării şi dezvoltării expertizei profesionale în audiovizual. În cadrul proiectului, au fost elaborate mai multe studii de cercetare care ne ajută în acţiunea noastră, respectiv, consumul de media şi influenţa acestuia asupra comportamentului electorale şi sociale, expunerea copiilor la programe TV şi radio, obiceiuri, atitudine şi satisfacţia publicului radio şi TV.

Conform ultimului studiu, CNA a înregistrat în 2007 un nivel de notorietate de 85% şi de încredere mare sau foarte mare de 57%.

În cadrul aceluiaşi program PHARE, CNA a iniţiat o campanie media pentru creşterea conştientizării părinţilor privind efectele televiziunii asupra copiilor. Îngrijoraţi de violenţa din programele de televiziune destinate copiilor, am realizat o serie de spoturi TV cu mesajul "Nu lăsa copilul educat de televizor!". Campania a fost gândită şi realizată în mai multe planuri: spoturi TV şi radio, outdoor, broşuri difuzate în şcoli şi aşa mai departe. Ideea este de a dezvolta în rândul publicului, părinţi şi copii, un spirit critic faţă de fenomenul audiovizual, în aşa fel încât să nu mai ia de bun chiar tot ce se vede la televizor.

În cadrul proiectului PHARE am organizat şi o conferinţă internaţională pe tema "Mass-media şi alegerile europarlamentare" care ne-a făcut cunoscute experienţa altor ţări cu privire la rolul presei în alegerile pentru Parlamentul European. Am valorificat această experienţă în campania electorală privind alegerile europarlamentare şi iată că nici publicul şi nici actorii politici nu s-au plâns de modul în care CNA a gestionat această campanie. Aşa a fost şi la locale, aşa va fi şi la alegerile care ne stau în faţă.

Pentru nerespectarea de către radio-difuzor şi distribuitorii de serviciu prin cablu a legislaţiei în domeniul audiovizualului, Consiliul a aplicat în 2007 un număr de 661 de sancţiuni. Valoarea cuantumului amenzilor aplicat în 2007 este de 929 de mii de lei noi, un număr de decizii de amendare însumând 795 de mii au fost trimise în vederea executării silite, iar un număr de 10 amenzi în cuantum de 134 de mii de lei se află în curs de soluţionare în diverse faze procesuale.

Aş dori să închei această prezentare succintă cu evocarea unui premiu important pentru noi, pentru semnificaţia lui, la sfârşitul anului 2007, Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării ne-a premiat pentru contribuţia la promovarea drepturilor omului şi implementarea principiului nediscriminării.

Vă mulţumesc pentru atenţie şi pentru încredere.

Doamna Norica Nicolai:

Mulţumesc şi eu, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi, vă consult dacă doriţi să interveniţi pe marginea raportului prezentat.

Constat că nu sunt intervenţii. Parlamentul ia act de prezentarea acestui raport.

La pct.5 pe ordinea de zi este înscris Raportul de activitate al Agenţiei Naţionale de Presă - Agerpres.

Domnule preşedinte Micula, aveţi cuvântul. Sunteţi un preşedinte solicitat.

Domnul Cătălin Micula:

Doamna preşedinte,

Domnule preşedinte,

Agerpres, începând din anul 2008, însă pe anul 2007 avem raportul de activitate al Agenţiei Naţionale de Presă Rompres. A fost transformat numele din Rompres în Agerpres, în baza unei legi în anul 2008. Este ultimul raport de activitate al Agenţiei de Presă Rompres. A fost avizat, de asemenea, favorabil de către comisiile reunite de buget, finanţe, bănci ale Camerei Deputaţilor şi Senatului.

De asemenea, după încheierea dezbaterilor, comisiile reunite de cultură, artă şi mass-media din Senat şi Camera Deputaţilor au hotărât să propună plenului Parlamentului aprobarea raportului de activitate al Agenţiei Naţionale de Presă - Rompres, şi a contului de execuţie bugetară pe anul 2007, cu unanimitatea voturilor celor prezenţi în sală.

Vă mulţumesc.

Doamna Norica Nicolai:

Mulţumesc şi eu, domnule preşedinte.

Vă consult dacă doriţi să interveniţi pe marginea acestui raport. Constat că nu. Parlamentul ia act de prezentarea acestui raport de activitate.

Revenim la pct.1. Vine un coleg de la Comisia pentru apărare.

Domnule Calimente, aveţi cuvântul pentru a prezenta raportul celor două comisii cu privire la Strategia Naţională de Apărarea Ţării.

Vă anunţ că domnul general Degeratu, din partea Administraţiei Prezidenţiale, ne stă la dispoziţie pentru a răspunde eventualelor intervenţii ale dumneavoastră.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Mihăiţă Calimente:

În conformitate cu competenţele ce ne revin, comisiile pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională a Camerei Deputaţilor şi Senatului au fost sesizate pentru a Consiliul Suprem de Apărare a Ţării în anul 2007 în vederea prezentării şi aprobării acestuia de către Parlamentul României.

În urma analizei raportului prezentat, comisiile au concluzionat că, în anul 2007, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării şi-a axat eforturile pe continuarea modernizării domeniului securităţii naţionale pentru o mai bună coordonare naţională a instituţiilor şi asigurarea integrării în funcţionare în sistemele de securitate din care România face parte.

Eforturile s-au focalizat asupra structurilor, normelor, relaţiilor, misiunilor, instruirii şi resurselor sistemului, cu stricta respectare a principiilor democratice, eficienţei, transparenţei şi nonpartizanatului politic.

Pe baza prevederilor Constituţiei şi a legilor în vigoare, atât în cadrul celor 7 şedinţe desfăşurate în cursul anului 2007, cât şi în intervalele dintre acestea, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării a acţionat pentru îndeplinirea obiectivelor cuprinse în strategia de securitate naţională cu predilecţie asupra transformării şi impulsionării procesului de modernizare în domeniile apărării şi ordinii publice şi al activităţii de informaţii, contrainformaţii şi de securitate.

În cadrul şedinţelor Consiliului, au fost analizate concepţii şi strategii, planuri de activitate, rapoarte, informări, proiecte de legi, regulamente şi alte acte normative, hotărârile adoptate fiind obligatorii pentru autorităţile administraţiei publice şi instituţiile cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale. În acest context, în anul 2007, au fost adoptate 174 de hotărâri care au fost îndeplinite sau care sunt în curs de realizare.

Pentru prezentarea în detaliu a activităţii desfăşurate, raportul Consiliului Suprem de Apărare a Ţării a fost structurat în 10 capitole care se referă la coordonarea activităţii instituţiilor sistemului de securitate naţională pentru consolidarea statului român în cadrul Alianţei Nord-Atlantice, activităţi de apărare şi ordine publică, coordonarea unitară a activităţii de informaţii şi contrainformaţii de securitate, activitatea de avizare a proiectelor de acte normative, asigurarea resurselor şi infrastructurii necesare apărării, ordinii publice şi siguranţei naţionale, pregătirea economiei şi rezervele de mobilizare pentru apărare, protecţia informaţiilor clasificate naţionale, NATO, U.E., precum şi a celor care fac obiectul acordurilor internaţionale, gestionarea urgenţelor civile, asigurarea securităţii energetice, structura de forţe şi de personal în armata României, precum şi unele aspecte privind protecţia socială a militarilor.

În urma analizei, comisiile pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională ale Camerei Deputaţilor şi Senatului au avizat favorabil raportul comun privind activitatea desfăşurată în Consiliul Suprem de Apărare a Ţării în anul 2007 şi au hotărât să-l supună spre examinare şi aprobare plenului Parlamentului, în conformitate cu prevederile art.65 alin.(2) lit.g) din Constituţia României, republicată.

Doamna Norica Nicolai:

Mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Vă consult dacă doriţi să interveniţi pe marginea raportului prezentat.

Domnul Dumitriu.

Domnul Dragoş Petre Dumitriu:

Stimaţi colegi,

Sigur că încheierea unui mandat este un motiv pentru a trece cu uşurinţă peste rapoarte, cum ar fi cel al CSAT-ului. Dar, dacă dumneavoastră aţi înţeles că CSAT-ul ne-a reprezentat interesele şi s-a implicat în problemele majore de apărare şi securitate a ţării, eu cred că am înţeles un pic greşit.

Bunăoară, acum câteva luni, a existat o interceptare telefonică între un procuror şi un terorist. Din interceptarea respectivă reieşea că şeful suprem al CSAT-ului ar putea fi asimilat cu un personaj din acea interceptare. Un distins şi un prea priceput senator a adresat o întrebare, pentru a lămuri cazul. Este oare respectivul, profesor parcă, nu? E un cuvânt la modă. Este oare unul şi acelaşi cu respectivul înalt personaj politic? Nici un răspuns.

Acum câteva săptămâni, a apărut o declaraţie, de data aceasta, publicată de presă, a respectivului terorist în care personajul politic respectiv este nominalizat, nu mai e nici un dubiu din acest punct de vedere. Oare s-a discutat în CSAT ipoteza ca un superînalt personaj politic să facă parte din acest organism? Şi cum contribuie relaţiile acestuia cu teroriştii la apărarea ţării? Stau şi mă întreb.

În al doilea rând, în timpul prestigiosului for NATO desfăşurat pe teritoriul României, eu am pus problema în scris, am adresat o scrisoare deschisă în legătură cu temele pe care delegaţia României urma să le abordeze la summit-ul NATO şi dacă această tematică a fost dezbătută şi în CSAT, mai bine zis, întrebam ce caută soldaţii noştri într-un război care se dovedeşte că ar fi fost început pe baze ireale, să le spunem, ca să nu spunem interesate într-o direcţie, contrar adevărului, pe cine reprezintă ei acolo şi, în fond, care este până la urmă interesul României acolo.

Scuzaţi-mă, poate nu am o părere asemănătoare cu a majorităţii. Dar reprezint o mulţime de cetăţeni care au acelaşi punct de vedere. Nu mă refer numai la cei NATO-sceptici, să le spunem, dar la foarte mulţi oameni care, ca şi mine, au zis, da, domnule, e bine să intrăm în NATO, iniţial, ulterior văzând că avantajele mai mult nu există. Oameni care, pur şi simplu, au fost ignoraţi nu numai de reprezentanţii noştri la NATO, dar în primul rând de CSAT sunt ignoraţi, şi această tematică care interesează pe foarte multă lume şi provoacă foarte multe întrebări, inclusiv cu privire la cheltuirea banilor României, şi nu s-a ajuns ca aceste întrebări să se pună în cadrul sau după summit-ul NATO.

De aceea, cred că nu ştiu dacă e bine să trecem aşa de uşor peste aceste rapoarte CSAT, indiferent câte probleme mai neortodoxe ni s-ar putea pune.

Vă mulţumesc.

Acum înţeleg de ce intelectualul care se adresează cu "mă" în Parlamentul României a avut atât de mult succes ca ministru de externe! (Se referă la domnul senator Adrian Mihai Cioroianu.)

Vă mulţumesc.

Doamna Norica Nicolai (de la tribună):

Sigur, fără îndoială că strategia de securitate a ţării este deosebit de actuală astăzi când atacurile de securitate vulnerabilizează România, dar sunt total asimetrice, pentru că ele vin din fragilitatea competenţei şi fragilitatea moralei unora care sunt aşezaţi de Constituţie şi de lege să apere securitatea naţională, dar nu mă pot abţine să nu dau un răspuns la ceea ce domnul coleg deputat comenta aici, am primit un răspuns la întrebarea mea, din nefericire pentru România mi l-a dat Omar Haissam şi nu cine ar fi trebuit să mi-l dea.

Aşa că, stimaţi colegi, instituţiile au şi ele oamenii pe care-i merită şi păcat, că România şi instituţiile sale ar merita mai mult. (Aplauze.)

Domnul Eugen Nicolicea:

Da. Vă mulţumesc. Am luat act de prezentarea şi dezbaterea raportului.

Întrucât nu mai avem nimic la ordinea de zi, declar şedinţa închisă.

Şedinţa s-a încheiat la ora 17,00.