Parliamentary debates
Parliamentary debates
Joint sittings of the Chamber of Deputies and the Senate of December 22, 2008
| You are here:: | Prima pagina > Parliamentary debates > Joint sittings of the Chamber of Deputies and the Senate of December 22, 2008 |
Joint sittings of the Chamber of Deputies and the Senate of December 22, 2008
|
Şedinţa a început la ora 15,20. Lucrările au fost conduse de domnul Mircea-Dan Geoană, preşedintele Senatului, asistat de domnul Gheorghe David, secretar al Senatului, şi domnul Valeriu Ştefan Zgonea, secretar al Camerei Deputaţilor. Din prezidiu a făcut parte doamna Roberta Alma Anastase, preşedinta Camerei Deputaţilor. |
|
|||
|
|
Bună ziua! Prea-Fericirea Voastră, Domnule prim-ministru desemnat, Doamnelor şi domnilor candidaţi pentru funcţia de ministru, Domnilor consilieri prezidenţiali, Doamnelor şi domnilor deputaţi şi senatori, Distinşi membri ai corpului diplomatic acreditaţi la Bucureşti, Stimaţi invitaţi, Vă rog să-mi permiteţi să declar deschisă şedinţa comună a Senatului şi Camerei Deputaţilor. Din totalul de 471 de deputaţi şi senatori, sunt prezenţi la lucrările noastre un număr de 449 de senatori şi deputaţi, fiind absenţi 22. Suntem, aşadar, în cvorumul legal pentru desfăşurarea lucrărilor noastre. În conformitate cu prevederile art.103 alin.(3) din Constituţia României, programul şi lista Guvernului se dezbat de Camera Deputaţilor şi de Senat, în şedinţă comună, Parlamentul acordând încrederea Guvernului cu votul majorităţii senatorilor şi deputaţilor. Birourile permanente ale celor două Camere ale Parlamentului, întrunite în şedinţă comună, vă propun următoarea ordine de zi: prezentarea programului şi a listei Guvernului, de către domnul Emil Boc, candidatul desemnat pentru funcţia de prim-ministru, exprimarea punctelor de vedere de către grupurile parlamentare cu privire la programul şi lista Guvernului, urmate de răspunsul final al primului-ministru desemnat şi, în final, votul de încredere al Parlamentului asupra programului şi listei nominale a Guvernului României. De asemenea, doresc să vă informez că Parlamentul României a fost sesizat de către Preşedintele României, printr-o scrisoare referitoare la participarea militarilor români la operaţiunea din Irak în anul 2009, şi, în urma dezbaterii în Biroul permanent şi în comisiile de specialitate, vă propunem, după votul de învestitură al Guvernului, să avem şi acest al doilea punct pe ordinea noastră de zi. De asemenea, vreau să vă informez, şi doamna preşedinte Roberta Anastase m-a rugat să vă informez, pe cei din Camera Deputaţilor, că există o propunere de plen a Camerei Deputaţilor cu privire la Proiectul de Lege privind abilitarea Guvernului pe perioada vacanţei parlamentare. Vă supun această ordine de zi, cu cele două puncte, aprobării plenului dumneavoastră. Vă rog. |
||||
|
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Domnilor preşedinţi ai corpurilor legiuitoare, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Dacă admitem că învestitura Guvernului este un şir de acte şi de fapte juridice, precum şi de proceduri constituţionale, pentru a ne afla în prezenţa unei echipe legitime, unei echipe guvernamentale legitime şi legale, îl rog şi-l invit, în acelaşi timp, pe candidatul pentru funcţia de prim-ministru al României, desemnat de Preşedintele ţării, să retragă lista Guvernului şi să ceară amânarea dezbaterii asupra învestiturii Guvernului, pe motiv că două dintre cele patru faze ale învestirii constituţionale a Guvernului s-au realizat cu încălcarea normelor şi procedurilor constituţionale. Astfel, desemnarea primului-ministru s-a făcut fără consultarea partidelor politice din Parlament, reprezentate în Parlament. Aceasta este obligaţia imperativă a Preşedintelui, pentru că niciunde în Constituţie nu găsiţi asociaţii private, de drept privat să intre în raporturi de drept public, să devină subiecte de drept constituţional. Numai aici, în Constituţia României, partidele, ca entităţi, ca asociaţii, au onoarea câştigată prin alegeri, prin bătălii electorale, să fie consultate de Preşedintele statului. Chiar exegeţii Preşedintelui spun că neinvitarea tuturor partidelor parlamentare la desemnarea primului-ministru la consultări este o gravă încălcare a Constituţiei. dar lipsa acesteia? A doua: în structura Guvernului aţi introdus funcţia de vicepremier. Eu nu o găsesc niciunde în Constituţie şi, iertaţi-mă, sunt unul dintre membrii Comisiei constituţionale. O găsesc, în schimb, în Germania şi în Spania, dar acolo este prevăzută în Constituţie, sau în legea de organizare a Cabinetului. În al doilea rând, numai primul-ministru, în cadrul Constituţiei române, are o poziţie ierarhic superioară. În rest, legiuitorul constituţional a stabilit că există relaţii de egalitate între membrii Cabinetului şi nu a dorit să consacre o scară ierarhică interioară. În aceste condiţii, domnule candidat pentru funcţia de prim-ministru, aveţi trei opţiuni: fie să vă depuneţi mandatul, şi vă garantez eu că în foarte scurt timp îl veţi primi înapoi, fie să cereţi, aşa cum v-am invitat, retragerea listei Guvernului din Parlament şi amânarea dezbaterii, fie n-o să fiţi de acord şi o să mergeţi înainte; n-o să fiţi de acord cu ceea ce spun eu. Nu ştiu ce mă face să cred că veţi opta pentru ultima variantă, pentru că aveţi o majoritate covârşitoare, cu care puteţi transforma oricând România într-o republică prezidenţială, semi-prezidenţială sau bananieră, puteţi transforma Parlamentul într-una, două, trei, 28 de Camere şi nu vă veţi opri la nişte proceduri constituţionale, pe care chiar nu le observă oricine. Dacă nu doriţi să respectaţi Constituţia, domnule candidat pentru funcţia de prim-ministru, atunci, rog corpurile legiuitoare să scoată de pe ordinea de zi acest punct, pentru că, aşa cum am menţionat, au fost încălcate grav prevederile şi procedurile constituţionale. Vă mulţumesc pentru atenţie. (Aplauze în partea dreaptă a sălii.) |
||||
|
|
Vă mulţumesc. Dacă mai există intervenţii pe procedură? Domnul Firczak. Vă rog. |
||||
|
|
Doamnă preşedinte, Domnule preşedinte, Intervenţia mea este procedurală, dar, în acelaşi timp, vreau să vă amintesc dumneavoastră, tuturor, că astăzi este 22 decembrie, ziua victoriei Revoluţiei române din decembrie 1989 şi, în acelaşi timp, vă propun ca, într-un minut, să-i comemorăm pe eroii-martiri, înainte de a intra în fondul lucrările noastre. Vă mulţumesc. (Aplauze.) |
||||
|
|
Vă mulţumesc. Vă propun un moment de reculegere în onoarea martirilor Revoluţiei române. |
||||
|
(Se păstrează un moment de reculegere.) |
|||||
|
|
Vă mulţumesc. Tot pe procedură? Domnul Oltean. Vă rog. |
||||
|
|
Domnilor preşedinţi, Domnule prim-ministru desemnat, Domnilor miniştri, Doamnelor şi domnilor deputaţi şi senatori, Evident că încercarea Opoziţiei de a obstrucţiona mersul normal al şedinţei de validare a Guvernului este premeditată. Am în vedere interpretarea greşită sau rău-voitoare a art.103 din Constituţia României, care, în opinia mea, a fost respectat ad litteram de către Preşedintele României. Citesc pentru cei care nu-l cunosc sau nu l-au citit corect. Articolul 103 se referă la învestitura primului-ministru. "Preşedintele României desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru, în urma consultării partidului care are majoritatea absolută în Parlament ori, dacă nu există o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate în Parlament". Din câte ştiu eu, Preşedintele României a avut o asemenea discuţie la Cotroceni cu reprezentanţii tuturor partidelor parlamentare şi, în urma unei asemenea discuţii, a desemnat candidatul pentru funcţia de prim-ministru. Deci, în această privinţă, nu putem vorbi de existenţa unei încălcări a normei constituţionale. În ce priveşte funcţia de viceprim-ministru, din câte ştiu eu, actuala structură a Guvernului cuprinde această funcţia de viceprim-ministru, fiind reglementată prin Legea de organizare a Guvernului. În consecinţă, stimaţi colegi, nu există, din punctul meu de vedere, niciun fel de element care să justifice solicitarea făcută de către reprezentantul Partidului Naţional Liberal, şi, ca atare, procedura de validare poate să decurgă în mod constituţional. Vă mulţumesc. (Aplauze.) |
||||
|
|
Vă mulţumesc. Drept la replică nu există. (Domnul preşedinte se adresează domnului deputat Ioan Timiş, care se îndreaptă spre tribună, solicitând a i se acorda cuvântul.) Drept la replică nu există. Aţi avut o intervenţie pe procedură. (Rumoare, vociferări; aplauze. Domnul deputat Ioan Timiş insistă.) Nu v-a fost pronunţat numele. Îmi pare rău. De aceea, după aceste intervenţii... Văd că mai este o intervenţie pe procedură. Domnul deputat Stanciu. |
||||
|
|
Prea-Fericirea Voastră, Domnilor preşedinţi, Onorat prezidiu, Stimate doamne şi stimaţi domni senatori şi deputaţi, Domnilor viitori miniştri, Evident că distinsul nostru coleg Timiş a încercat, prin pregătirea de excepţie pe care o are, să ne inducă în conştiinţă o excepţie; o excepţie care, din păcate, nu este în conformitate cu prevederea regulamentară. Noi ne aflăm în cadrul prevederilor regulamentare, ale Regulamentului comun al celor două Camere, în care se precizează foarte clar că se convoacă cele două Camere pentru dezbaterea programului şi a listei Guvernului şi acordarea votului de încredere - art.103 din Constituţie. La ordinea de zi, care este propusă de Birourile permanente, are dreptul să-şi spună opinia câte un reprezentant, opinie motivată a fiecărui grup parlamentar. Nu voi veni cu alte argumente decât cele pe care le-a precizat domnul Oltean. Ele sunt corecte şi nu are sens să le repetăm. Venim, însă, în completare şi spunem că ordinea de zi, după motivarea cererii de modificare, care se face printr-o singură luare de cuvânt limitată în timp, se supune votului. De aceea, domnule preşedinte de şedinţă, vă rog să supuneţi la vot aprobarea ordinii de zi şi, în cazul în care aceasta nu va fi aprobată, se va reveni la procedurile pe care, probabil, unii dintre distinşii colegi le-ar dori acum, şi nu atunci când erau la putere. Sperăm că ceea ce trebuie să dăm ţării - un guvern viabil şi profesionist - se va întâmpla astăzi, indiferent de opoziţia unor distinşi colegi pe care nu aş vrea să-i nominalizez drept cârcotaşi. Este o încercare, probabil sigur, sortită eşecului. Vă mulţumesc. (Aplauze.) |
||||
|
|
Vă mulţumesc. (Domnul deputat Ioan Timiş se îndreaptă spre tribună, solicitând a i se acorda cuvântul.) Nu există drept la replică în acest moment. (Rumoare.) Conform art.28 din Regulamentul şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, preşedintele sau un grup parlamentar poate să ceară încheierea dezbaterii unei probleme supuse discuţiei. Această cerere de încheiere a dezbaterii se aprobă prin votul a jumătate plus unu dintre cei care sunt prezenţi în sală. Preşedintele de şedinţă, preşedintele Senatului, propune încheierea acestei dezbateri şi revenirea, după acest vot, la ordinea de zi pe care o avem în atenţia dumneavoastră. Cine este pentru încetarea dezbaterii pe acest subiect? Voturi împotrivă? Abţineri? Vă mulţumesc. |
||||
|
|
|
Vă supun, ca atare, votului ordinea de zi pentru şedinţa comună a Camerelor reunite ale Parlamentului României, aşa cum a fost prezentată anterior. Cine este pentru? Abţineri? 10 abţineri. Voturi împotrivă? 65 de voturi împotrivă. Ordinea de zi a fost aprobată prin votul majorităţii. Dacă doriţi pe procedură, acum puteţi interveni. Domnule Timiş, mai aveţi, pe procedură, o intervenţie? |
|
||
|
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte. În primul rând, nu aţi numărat bine voturile împotrivă. În al doilea rând, chestiunile pe procedură au prioritate la Camera Deputaţilor. Nu ştiu cum este la Senat, domnule preşedinte. Doream să intervin pe o chestiune de procedură, să vă spun următorul lucru: preşedintele este obligat, în orice moment în care se desemnează un nou candidat pentru funcţia de prim-ministru, să consulte partidele reprezentate în Parlament. Restul este o confuzie constituţională. Ce am auzit aici este o confuzie constituţională. Este obligat să facă lucrul acesta, pentru că, aşa cum v-am mai spus, partidele, ca entităţi, intră în raporturi de drept constituţional şi nimeni nu le poate refuza acest câştig. Vă mulţumesc pentru atenţie. (Aplauze în partea dreaptă a sălii.) |
||||
|
|
Vă mulţumesc. Cu majoritate de voturi, ordinea de zi a fost aprobată. Aş dori să vă supun atenţiei şi votului programul de lucru. Birourile permanente reunite propun să lucrăm până la finalizarea procedurii de acordare a votului de încredere al Parlamentului noului Guvern şi subiectului legat de participarea noastră în Irak. Sunt obiecţii la programul de lucru? Dacă nu, supun votului acest program de lucru. Cine este pentru? Abţineri? Voturi împotrivă? În unanimitate, programul de lucru a fost aprobat. (Rumoare, vociferări.) Mă iertaţi, mă iertaţi, mă iertaţi! Ridicaţi mâna mai sus. Nu se vede, să ştiţi! Să ştiţi că vă numărăm acum mai atent. Rog secretarii noştri să facă o numărătoare precisă. Sunt 76 de voturi împotrivă. Programul de lucru a fost aprobat. Vă mulţumim pentru precizie. În continuare, vreau să vă aduc la cunoştinţă faptul că au fost respectate toate procedurile prevăzute de Regulamentul şedinţelor comune ale Camerei şi Senatului în ceea ce priveşte învestirea Guvernului. În cursul zilei de vineri s-au primit Programul de guvernare şi lista Guvernului în vederea acordării votului de încredere al Parlamentului. Birourile permanente au stabilit graficul de desfăşurare a audierilor, iar aceste audieri au avut loc. Vreau să precizez, totodată, că avizele comune consultative ale comisiilor permanente reunite sunt favorabile pentru toţi candidaţii. Înainte de a-l invita pe domnul prim-ministru desemnat Emil Boc să ia cuvântul, aş dori să vă anunţ că Birourile permanente ale celor două Camere au hotărât să propună timpul maxim afectat pentru dezbaterea care va avea loc astăzi. Astfel, candidatului la funcţia de prim-ministru i se alocă 60 de minute pentru prezentarea Guvernului şi a listei Guvernului şi, în final, pentru răspunsuri; pentru grupurile parlamentare se alocă timp maxim de dezbatere calculat la 20 de secunde pentru fiecare membru al grupului, după cum urmează: Grupului parlamentar al PD-L - 55 de minute, timp maxim; Grupului parlamentar al Alianţei PSD+PC - 54 de minute, timp maxim; Grupului parlamentar al PNL - 31 de minute; Grupului parlamentar al UDMR - 10 minute; Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale - 6 minute. Dacă sunt obiecţii? Vă supun votului această repartizare a timpilor de intervenţii din partea grupurilor parlamentare. Cine este pentru? Abţineri? Voturi împotrivă? Cu 76 de voturi împotrivă, (Râsete, aplauze.) se aprobă alocarea de timpi pentru intervenţiile grupurilor parlamentare. Rog, de asemenea, liderii grupurilor parlamentare să depună la secretarii de şedinţă lista cu numele deputaţilor şi senatorilor înscrişi la cuvânt pentru dezbateri. |
||||
|
|
|
În acest moment, vă rog să-mi permiteţi, doamnelor şi domnilor deputaţi şi senatori, să-l invit la tribună pe domnul prim-ministru desemnat Emil Boc, pentru a prezenta lista Guvernului şi Programul de guvernare. Domnule prim-ministru, aveţi cuvântul. (Aplauze îndelungate.) |
|
||
|
|
Domnul Emil Boc: Domnule preşedinte al Senatului, Doamnă preşedinte al Camerei Deputaţilor, Domnilor lideri ai grupurilor parlamentare, Prea-Fericite Părinte Patriarh, Doamnelor şi domnilor parlamentari, Vă rog să-mi permiteţi, în primul rând, să vă felicit pentru faptul că aţi fost aleşi în Parlamentul României, să vă felicit pentru faptul că dumneavoastră constituiţi primul Parlament al României ales pe baza votului uninominal. Vă felicit şi vă urez succes în activitatea dumneavoastră! (Aplauze.) Este o onoare pentru mine, în calitate de prim-ministru desemnat, să vin în faţa dumneavoastră şi să vă solicit votul de încredere pentru formarea Guvernului României. Sunt aici pentru a vă cere încrederea nu numai pentru a forma un Guvern, ci pentru a da stabilitate ţării într-un moment extrem de dificil. Criza economică a făcut deja înconjurul lumii şi a afectat, fără excepţie, toate economiile lumii. Efectele crizei s-au manifestat deja puternic şi în România. Începând cu luna octombrie a acestui an, veniturile la bugetul de stat scad cu 10 procente în fiecare lună. Avem multiple situaţii în care nu se plătesc salarii, pensii, alocaţii pentru copii şi alte drepturi băneşti. Rata şomajului creşte în fiecare zi. Finanţările sunt aproape sistate, iar lipsa comenzilor pentru industria autohtonă devine cronică. Facturi de sute de milioane de euro, în special în domeniul infrastructurii din transport şi educaţie sunt neachitate. Pe fondul unei creşteri economice de peste 8% în anul 2008, deficitul bugetului general consolidat va fi de aproximativ 4% din produsul intern brut. De asemenea, deficitul de cont curent se menţine la valori ridicate, în jur de 13% din produsul intern brut. În aceste condiţii economice grele, vin în faţa dumneavoastră cu un Guvern rezultat din "Parteneriatul pentru România", parteneriat încheiat între Partidul Democrat-Liberal şi Alianţa PSD+PC. Suntem într-o perioadă în care stânga şi dreapta sunt obligate să dea centrul şi stabilitatea vieţii noastre economice şi politice. Este clar că cele două partide, PD-L şi PSD, care-şi respectă identitatea politică şi doctrinară, au şi vor avea electorate diferite. Asta nu înseamnă că există în România un popor de stânga împotriva unui popor de dreapta. Nu există decât un singur popor - poporul român capabil să-şi unească forţele pentru a depăşi o situaţie grea. Vremurile care urmează cer, pe de o parte, încrederea în legile economiei libere, dar şi intervenţia socială a statului, pe de altă parte. Depinde de noi, toţi, să depăşim cu bine perioada următoare. Trebuie să înfruntăm cu realism această perioadă de dificultate economică ce se va extinde în special în prima parte a mandatului. Guvernul pe care-l reprezint nu va ezita să aplice măsuri dure, după cum nu va sacrifica politicile sale sociale, pentru a atenua efectele negative ale crizei. Nu există nicio îndoială. Dacă cineva are nevoie de o atenţie specială în această perioadă, aceştia vor fi oamenii care sunt în pericol să-şi piardă locurile de muncă, oamenii care trăiesc din salarii şi pensii mici, dar şi întreprinzătorii care caută să-şi menţină sau să-şi dezvolte o afacere. Doresc o Românie care să rămână unită în faţa dificultăţilor, doresc o societate care nu va abandona pe nimeni. Vom fi un Guvern anticriză, dar nu şi un Guvern limitat la perioada crizei. Împreună cu partenerii de la Partidul Social Democrat şi de la Partidul Conservator, vin în faţa dumneavoastră cu un program şi o echipă care vor conduce România şi în vremuri mai grele şi în vremuri mai bune. Criza în sine nu este o scuză pentru a nu face reforme. Mandatul nostru nu este criza, ci rezolvarea ei şi continuarea reformelor. Mandatul nostru are patru ani şi-l vom duce riguros până la capăt, pentru a atinge, indiferent de obstacole, obiectivul naţional nrumărul 1: modernizarea României. Cuvântul de ordine al guvernării noastre va fi responsabilitate în vederea asigurării stabilităţii ţării. Echipa pe care o aveţi în faţă va guverna cumpătat. Nu ne putem permite să irosim banii încredinţaţi de cetăţeni pe cheltuieli inutile şi sfidătoare, pe maşini şi birouri de lux, pe călătorii şi prime fără noimă. Vom reduce cheltuielile administraţiei cu până la 20%. Şi ştiu că nu am o veste bună pentru colegii mei din administraţie, dar va trebui să facem ceea ce trebuie şi mai puţin ceea ce ne place. Adio bugetarilor de lux cu salarii de 30.000-40.000 de euro pe lună, din agenţiile guvernamentale! Vom introduce un moratoriu pe o perioadă de 12 luni, prin care se interzice achiziţionarea de bunuri şi servicii, inclusiv obiecte de inventar neesenţiale pentru funcţionarea, la parametrii optimi, a instituţiilor publice. Am două mesaje pentru demnitari, miniştri, oficiali şi funcţionari superiori. Primul mesaj este că vom avea mai mult de muncit. Al doilea mesaj este că va trebui să ne mulţumim cu ceea ce avem acum în dotare - aceleaşi maşini, aceleaşi birouri, aceleaşi canapele. Vom scăpa, aşa cum am spus, de salarii bugetare de lux şi de grija primelor. Primele nu vor fi nici mai mari, nici mai mici. S-ar putea să nu fie. Şi încă ceva: vom suspenda, pentru un an, plata drepturilor băneşti pentru membrii consiliilor de administraţie la societăţile cu capital de stat. Demnitarii publici vor fi primii care vor strânge cureaua în aceste vremuri grele şi vă cer sprijinul şi solidaritatea dumneavoastră. (Aplauze.) Angajamentul nostru pentru buna guvernare a ţării are la bază principiile şi obiectivele parteneriatului pentru România dintre Alianţa P.S.D.-P.C. şi Partidul Democrat-Liberal. Activitatea Guvernului se va desfăşura în consonanţă cu următoarele principii:
Obiectivele fundamentale pe care şi le asumă şi promovează Guvernul României sunt următoarele:
Ne propunem atingerea unei ţinte de 45% din salariul mediu brut pe economie a punctului de pensie, în condiţiile sustenabilităţii sistemului public de pensii, precum şi asigurarea unei pensii sociale minime garantate, care să completeze pensia până la 350 de lei lunar pentru toţi pensionarii cu cuantumul pensiei sub această sumă, finanţată din bugetul de stat. Aş vrea să fiu şi mai clar. Vom avea la bază cele două principii despre care am vorbit: principiul contributivităţii şi principiul solidarităţii. Avem două bugete; avem bugetul de stat şi avem bugetul asigurărilor sociale. Vom încerca să mărim pensiile ţinând cont de resursele financiare existente în aceste bugete. Cred că este normal ca, atunci când vorbim de o creştere a pensiilor cu 20% sau 30% sau 10%, să ne uităm şi să vedem cât ne permite bugetul asigurărilor sociale pentru a mări pensiile, pentru că aceşti bani rezultă din contribuţiile noastre pentru sistemul de pensii. Nu mi se pare firesc să aplicăm acelaşi procent şi unei persoane care are 5000 de roni pensie pe lună şi unei persoane care are 100 de roni pensie pe lună. Dacă luăm acest exemplu, celui care are o pensie de 5000 de roni pe lună i se majorează cu 20%, deci primeşte 1000 de roni, iar cel care are 100 de roni pe lună va primi, evident, 20 de roni. Cred că aici trebuie să realizăm o solidaritate a noastră. Adică, ceea ce ne va putea permite sistemul bugetului asigurărilor sociale vom da în mod unitar tuturor, ce însă vom lua de la bugetul de stat, din impozit şi taxele tuturor, va trebui să-i dăm pe baza principiului solidarităţii. Adică aceluia care are o pensie mai mică, să-i dăm o contribuţie mai mare, iar cel care o pensie mai mare, evident, să primească un cuantum mai mic. Numai aşa putem rămâne un popor unit şi care ne respectăm unii pe alţii şi suntem solidari într-un moment greu, pe care trebuie să-l traversăm.
De asemenea, obiectivul nostru este ridicarea monitorizării pe justiţie din partea Uniunii Europene, motiv pentru care am fost onorat ca domnul ministru Predoiu să accepte prezenţa în Cabinetul nostru pentru a duce până la capăt acest demers şi a putea vorbi anul viitor de ridicarea monitorizării pe justiţie şi de tratare a României ca membru cu drepturi egale în Uniunea Europeană.
Aici avem veşti bune pentru administraţiile locale. E timpul, într-adevăr, să modernizăm statul român; e timpul să dăm autorităţilor locale prerogativele pe care Constituţia le recunoaşte în virtutea descentralizării şi a autonomiei. Vom realiza o reală descentralizare în domeniul învăţământului, o reală descentralizare în domeniul sănătăţii. Îi asigurăm pe cei din administraţia locală că nu vor mai fi puşi în situaţii în care să primească doar sarcini, fără să primească resurse financiare. Îi asigurăm că nu vom mai lua taxe şi impozite la nivel local, cum a fost cazul impozitului pe tranzacţiile imobiliare sau pe taxa de timbru, bani care erau prevăzuţi în bugetele locale, dar care au fost, la scurt timp după ce s-au conceput aceste bugete locale, aduşi la bugetul general. Vom respecta administraţiile publice locale. Respectându-le pe ele, respectăm cetăţenii României din colectivităţile teritoriale.
Vom reduce acciza la motorină pentru lucrările agricole la pragul minim din Uniunea Europeană de 21 de euro/tonă, concomitent cu instituirea unor măsuri care să prevină şi să sancţioneze schimbarea destinaţiei. Se vor aplica scheme eficiente de finanţare a agriculturii, pentru absorbţia integrală a fondurilor europene şi asigurarea cofinanţării de la bugetul de stat prin proiecte de tip Fermierul şi SAPARD-ul românesc. Practic, dragi colegi, obiectivul nostru este să transformăm România dintr-o ţară importatoare de produse agroalimentare într-o ţară exportatoare de produse agroalimentare. Am fost cândva grânarul Europei. Avem capacitatea să hrănim 80 de milioane de oameni; avem capacitatea să devenim o ţară exportatoare de produse agroalimentare. Stă în puterea şi priceperea noastră să facem acest lucru.
Avem şansa unică de a atrage cele peste 30 de miliarde de euro de la Uniunea Europeană. Aceşti bani pot moderniza definitiv România. Vă propun acest parteneriat, să modernizăm România şi să reuşim să luăm aceşti bani care stau la îndemâna noastră, cu condiţia să avem expertiza şi voinţa politică să facem acest lucru.
Să nu uităm că statul are obligaţia să le acorde tinerilor o şansă să-şi poată achiziţiona prima locuinţă. Să nu uităm că statul are obligaţia să-i sprijine pe cei care se află într-o situaţie socială dificilă. Şi să nu uităm că tot statul a fost acela care, pe bună dreptate, a emis Legea cu privire la retrocedarea caselor naţionalizate. Proprietatea este un lucru care nu se discută, ci se aplică. Este o normă fundamentală a statului de drept, dar trebuie însă să avem grijă că, odată ce statul a dat această lege, să ne gândim şi la cei evacuaţi din casele naţionalizate. Vă spun şi ca fost primar că sunt şi foarte multe situaţii când persoane care, având o locuinţă, o casă, le-a fost demolată şi s-au mutat într-o casă naţionalizată, acum este retrocedată şi vin, pe bună dreptate, să întrebe autorităţile locale: eu ce fac? Aici este treaba statului şi în această componentă să aibă un program masiv de construcţii de locuinţe, pe cele trei componente: tineri, probleme sociale şi probleme legate de evacuările din casele naţionalizate.
Aş dori, în continuare, doamnelor şi domnilor, să vă prezint câteva dintre componentele crezului meu politic pe care, împreună cu echipa mea guvernamentală, voi dori să le aplic în actul de guvernare. Cred în principiul supremaţiei legii şi al primatului interesului public. Nimeni nu este mai presus de lege, iar interesul public trebuie să prevaleze în faţa oricărui interes privat sau de grup. Cred în principiul separaţiei şi colaborării puterilor în stat în vederea unei democraţii reale în România. Cred în valoarea parteneriatului. Cred în parteneriatul cu Parlamentul României. Cred în parteneriatul cu Preşedintele României. Cred în parteneriatul cu Biserica şi societatea civilă. Cred în parteneriatul cu sindicatele şi patronatele. Am fost şi eu pe băncile Parlamentului mai mulţi ani şi nu pot să nu văd în dumneavoastră parlamentarul care am fost. Cunosc principiul alternanţei la putere şi respect opoziţia. În democraţie, succesul unora nu înseamnă neapărat eşecul altora. Trebuie să ne respectăm convingerile. De aceea, opoziţia nu este un adversar, ci este un partener de discuţii, contradictorii, ce-i drept, dar aş dori ca aceste discuţii contradictorii să fie constructive. De asemenea, cunosc foarte bine faptul că, potrivit Constituţiei, Guvernul răspunde politic în faţa Parlamentului şi vă asigur că acest Executiv pe care-l reprezint se va comporta ca atare în faţa dumneavoastră, înţelegând faptul că principala funcţie a Parlamentului, pe lângă cea de legiferare, este cea de control a activităţii Executivului. Parteneriatul cu societatea civilă este o condiţie esenţială pentru consolidarea democraţiei româneşti. O constituţie poate reprezenta doar o simplă barieră de hârtie dacă cetăţenii nu sunt suficienţi să şi-o apere în calea abuzurilor puterii politice. Voi respecta societatea civilă în oricare dintre formele organizării ei. Cred în principiul guvernării responsabile şi în primordialitatea interesului general în raport cu interesul electoral sau de partid. Există în ţară, în acest moment, nevoia unei speranţe pentru tinerii care vor să facă primul pas de la o locuinţă cu părinţii sau de la o locuinţă cu chirie la o locuinţă personală, pentru familiile care doresc pentru copiii lor o educaţie mai bună, pentru salariaţii şi pensionarii aflaţi într-o situaţie dificilă, pentru cei care doresc să-şi menţină sau să-şi dezvolte o afacere proprie, pentru toţi cei care au luat un credit şi se tem că mâine nu-l vor mai putea returna, pentru toţi cetăţenii care cred într-o democraţie mai puternică în această ţară, pentru toţi aceştia, vin în faţa dumneavoastră, împreună cu Guvernul României, ca garant al îndeplinirii acestei speranţe. Vă cer încrederea dumneavoastră pentru a reda încrederea şi speranţa românilor. Doresc o România care va rămâne unită în faţa dificultăţilor, doresc o societate care nu va abandona pe nimeni. Permiteţi-mi, în final, dragi colegi, să vă prezint lista membrilor Guvernului, pentru care vă solicit respectuos votul dumneavoastră de încredere. Prim-ministru, Emil Boc. (Aplauze.) Viceprim-ministru, Dan Nica. (Aplauze.) Ministrul finanţelor publice, Gheorghe Pogea. (Aplauze.) Ministrul administraţiei şi internelor, Gabriel Oprea. (Aplauze.) Ministrul transporturilor şi infrastructurii, Radu Mircea Berceanu. (Aplauze.) Ministrul afacerilor externe, Cristian Diaconescu. (Aplauze.) Ministrul economiei, Adriean Videanu. (Aplauze.) Ministrul educaţiei, cercetării şi inovării, Ecaterina Andronescu. (Aplauze.) Ministrul dezvoltării regionale şi locuinţei, Vasile Blaga. (Aplauze.) Ministrul muncii, familiei şi protecţiei sociale, Marian Sârbu. (Aplauze.) Ministrul apărării naţionale, Mihai Stănişoară. (Aplauze.) Ministrul justiţiei şi libertăţilor cetăţeneşti, Cătălin Marian Predoiu. (Aplauze.) Ministrul agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale, Ilie Sârbu. (Aplauze.) Ministrul turismului, Elena Gabriela Udrea. (Aplauze.) Ministrul sănătăţii, Ion Bazac. (Aplauze.) Ministrul culturii, cultelor şi patrimoniului naţional, Theodor Paleologu. (Aplauze.) Ministrul mediului, Nicolae Nemirschi. (Aplauze.) Ministrul tineretului şi sportului, Monica Maria Iacob-Ridzi. (Aplauze.) Ministrul IMM-urilor, comerţului şi mediului de afaceri, Constantin Niţă. (Aplauze.) Ministrul comunicaţiilor şi societăţii informaţionale, Gabriel Sandu. (Aplauze.) Ultimul, dar nu cel din urmă, Ministrul pentru relaţia cu Parlamentul, Victor-Viorel Ponta. (Aplauze.) Doamnelor şi domnilor, Aceasta este echipa guvernamentală pentru care vă solicit votul de încredere, pentru a da României stabilitate şi o guvernare prin responsabilitate. Vă mulţumesc tuturor. (Aplauze.) |
||||
|
|
|
Mulţumim domnului prim-ministru desemnat, Emil Boc, pentru intervenţie. Vom proceda acum la dezbaterile noastre. Conform timpului alocat pe grupuri parlamentare, invit să ia cuvântul pe domnul deputat Toader Mircea, din partea Grupului parlamentar al PD-L. Aveţi cuvântul. |
|
||
|
|
Domnule preşedinte al Senatului, Doamnă preşedintă a Camerei Deputaţilor, Prea-Fericirea Voastră, Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi, Domnule prim-ministru desemnat, Domnilor viitori miniştri, Stimaţi invitaţi, Acum 19 ani, în această zi, democraţia se năştea în România în urma unei revoluţii glorioase a poporului român. Scopul acestei revoluţii a fost instaurarea unui regim politic democratic, pluripartid, bazat pe separaţia puterilor în stat, regim care să aducă tuturor cetăţenilor români încrederea în viitor şi în stabilitate. Procesul de naştere şi de implementare a democraţiei nu a fost unul simplu şi, probabil, nu s-a finalizat încă, dar procesul tinde să ajungă astăzi la forma sa de maturitate. Faptul că România are un regim democratic este demonstrat că de 18 ani se ţin repetat alegeri libere între partide care sunt în permanentă competiţie doctrinară şi de programe, o arată, de asemenea, şi integrarea noastră în structurile Alianţei Nord Atlantice şi ale Uniunii Europene, ceea ce demonstrează capacitatea clasei politice de a se uni în momentele importante de evoluţie a societăţii româneşti în ansamblu. Astăzi, pe 22 decembrie 2008, Parlamentul României, ales în mod democratic acum câteva săptămâni, printr-un sistem electoral nou, al votului uninominal, s-a întrunit în şedinţă solemnă pentru a discuta programul noului Guvern, ce a rezultat în urma acestor alegeri, Guvern condus de domnul Emil Boc. Acest guvern reflectă poate cel mai bine voinţa electoratului României, voinţă demonstrată în alegerile din 30 noiembrie. Niciunul dintre partidele care s-au prezentat în faţa alegătorilor n-a obţinut cele 50 de procente necesare pentru a forma singur guvernul, iar rezultatul alegerilor a arătat că poporul român doreşte, în acelaşi timp şi în egală măsură, dezvoltarea economică şi protecţie socială, un trai mai bun, dar şi siguranţa zilei de mâine. Din acest motiv, cele două mari partide, Partidul Democrat-Liberal şi Partidul Social Democrat, au hotărât să facă un parteneriat de guvernare, prin care să asigure cele două deziderate demonstrate în alegerile românilor. Desigur, cele două partide au fost în competiţie electorală atât între ele, cât şi în egală măsură faţă de toate celelalte partide care au intrat în competiţia electorală. Dar, odată competiţia încheiată, clasa politică devine responsabilă să guverneze ţara pe baza proiectelor şi programelor pe care partidele, care s-au bucurat de cea mai mare încredere populară, şi-o asumă. Competiţia electorală presupune prezentarea unor proiecte şi programe politice pe care cât mai mulţi cetăţeni să le accepte şi care vor afecta, pentru următorii ani, existenţa acestora. Pe data de 30 noiembrie, votul a arătat că Partidul Democrat-Liberal şi Partidul Social Democrat au convins pe cei mai mulţi cetăţeni să le încredinţeze puterea pentru a genera progres, dezvoltare şi siguranţa zilei de mâine. Astfel, în ciuda diferenţelor doctrinare şi programatice, cele două partide au demonstrat că sunt capabile să treacă peste animozităţile manifestate în decursul ultimilor ani, să facă un parteneriat pentru România, iar acesta este semnul democraţiei, căci niciun partid cu adevărat democratic nu este ireconciliabil faţă de alt partid, altfel putând să colaboreze cu orice partid care-şi asumă democraţia şi respectarea drepturilor omului. Democraţia înseamnă că voinţa celor mai mulţi cetăţeni trebuie respectată, iar această voinţă este un imperativ pentru partidele politice. Ca răspuns la acest imperativ dat de poporul român, s-a constituit Coaliţia Parteneriatului pentru România, formată din PD-L şi Alianţa politică PSD+PC. Această coaliţie se bazează pe cooperarea dintre cele două părţi, pentru a-şi asuma în comun guvernarea României sub conducerea domnului Emil Boc. Programul de guvernare al Coaliţiei s-a realizat îmbinând proiectele şi programele politice ale celor două partide, pentru a răspunde interesului naţional în faţa crizei economice ce se profilează. Parteneriatul dintre cele două mari partide ale României s-a constituit şi din cauza situaţiei economice extrem de tensionate în plan mondial. Nimeni nu mai poate nega existenţa crizei financiare şi economice şi nimeni nu mai poate crede că România nu va fi afectată de această criză. Or, în faţa acestei ameninţări, este nevoie de o pavăză puternică, pe care numai o structură stabilă o poate ridica. De aceea, s-a decis, pentru siguranţa celor mai mulţi dintre cetăţeni, constituirea unui guvern cu o majoritate consolidată, cum nu a mai existat în istoria modernă a României, căci, în perioada de criză economică trebuie luate măsuri extrem de grele, cu impact asupra cetăţenilor, care vor afecta vrând-nevrând popularitatea decidenţilor. De aceea, ei trebuie să fie asiguraţi că aceste măsuri sunt sprijinite în Parlament, în ciuda tuturor riscurilor electorale. Este un risc politic şi de imagine pe care aceste două partide şi le-au asumat, ceea ce dovedeşte că, în faţa unei situaţii economice dificile, interesul naţional este cel care primează faţă de cel partizan. Trebuie spus deci că Guvernul Emil Boc este un guvern pentru criză, şi nu un guvern de criză. El nu are de gestionat o criză politică, pentru că se bazează pe majoritatea constituită în jurul "Parteneriatului pentru România", ci o criză economică la nivel mondial, poate cea mai dură din acest secol. Vedem din programul de guvernare că noul Executiv îşi asumă responsabilităţi foarte mari. Printre ele: asigurarea stabilităţii macroeconomice a României în contextul unui climat economic european şi mondial dificil; limitarea efectelor crizei mondiale; continuarea reformelor pentru modernizarea României în scopul afirmării ei în cadrul sistemelor politico-economice consolidate ale lumii - aceasta va presupune realizarea unei reale descentralizări pe principiile subsidiarităţii; păstrarea locurilor de muncă, reducerea sărăciei şi asigurarea stabilităţii veniturilor pentru o parte cât mai largă a populaţiei; promovarea intereselor şi consolidarea statului român în structurile politico-administrative şi de securitate ale Uniunii Europene şi NATO, respectiv în ansamblul relaţiilor internaţionale. Toate aceste responsabilităţi sunt şi mai grele datorită, aşa cum se arată şi în program, intensificării efectelor crizei economice. Pentru a face faţă acestei crize, cele două partide au făcut apel la personalităţile cele mai proeminente din cadrul lor, cele care au cea mai mare putere de muncă şi cea mai mare legitimitate politică, capabile să impună măsurile pe care vor trebui să le ia. Au făcut apel la Vasile Blaga, cel care în perioada 2005-2006 a reuşit uriaşa performanţă de a elimina toate steguleţele roşii din domeniul administraţiei şi internelor, permiţând astfel României să fie primită ca stat cu drepturi depline în Uniunea Europeană. Au făcut apel la Cristian Diaconescu, ministrul justiţiei care a negociat şi închis în 2004 Capitolul 24 - "Justiţie şi afaceri interne", în cadrul procesului de aderare a României la Uniunea Europeană. Au făcut apel şi la miniştrii care au făcut parte şi din guvernele anterioare şi au realizat lucruri importante pentru ţară, precum Adriean Videanu, Dan Nica, Radu Berceanu, Ecaterina Andronescu, Gheorghe Pogea, Ilie Sârbu ş.a.m.d. Dar membrii acestui Guvern sunt şi oameni noi şi tineri, toţi însă cu un trecut care le confirmă capacitatea de a lucra într-un Executiv pentru gestionarea crizei. Vedem că cele două partide au ales persoanele pe care le-au considerat ca fiind cele mai indicate pentru a ocupa posturi de mare răspundere din Guvern, iar acest proces de alegere s-a bazat pe criterii de competenţă şi democratice în sânul ambelor partide. Posturile într-un Cabinet guvernamental sunt limitate şi probabil persoanele care consideră că au legitimitate de competenţă sunt mult mai multe, dar procesul democraţiei interne de partid este unul care presupune acceptul, în final, că majoritatea colegilor au cântărit mai bine pentru moment şi că, după ce acest proces de desemnare s-a încheiat, toţi vom acorda întregul nostru sprijin celor care au fost desemnaţi ca miniştri de partidele noastre. De altfel, în cadrul audierilor din comisiile parlamentare permanente, candidaţii pentru funcţiile de miniştri au demonstrat profesionalism, competenţă şi capacitate de sinteză, toate necesare perioadei grele pe care trebuie să o parcurgem. Parlamentarii Partidului Democrat-Liberal din Camera Deputaţilor înţeleg să sprijine prin toate mijloacele legale buna funcţionare a Executivului, să accelereze discuţia legilor importante şi să faciliteze raporturile cele mai bune dintre diversele componente legislative - comisii, departamente etc. - pentru ca procesul democratic să se consolideze în această perioadă. În acelaşi sens, însă, parlamentarii Partidului Democrat-Liberal îşi vor exercita şi funcţia de control şi interpelare a Guvernului, pentru a întări rolul democratic al primei puteri în stat, cea legislativă. Am lăsat la urmă credinţa mea că desemnarea de către preşedintele României a domnului Emil Boc în calitate de prim-ministru este cea mai bună în actualul context. Calitatea domniei sale de preşedinte al Partidului Democrat-Liberal va fi un factor extrem de important pentru realizarea coeziunii dintre cele două componente ale Parteneriatului pentru România. Domnia sa a câştigat de două ori demnitatea de primar al municipiului Cluj, ultima dată cu peste 70%, ceea ce demonstrează că cetăţenii Clujului au apreciat munca şi proiectele domniei sale, dar şi onestitatea şi cinstea cu care a gestionat transformarea Clujului într-un oraş cu adevărat european. Având în vedere toate cele spuse mai sus, declar, ca lider al Grupului parlamentar al Partidului Democrat-Liberal din Camera Deputaţilor, că toţi deputaţii Partidului Democrat-Liberal vor vota pentru punerea în aplicare şi în fapt a Programului de guvernare al Guvernului Boc. Vă mulţumesc. (Aplauze.) |
||||
|
|
Vă mulţumesc. Aţi consumat 10 minute din timpul alocat grupului dumneavoastră parlamentar. În continuare îl invit pe domnul senator Ion Toma, liderul Grupului parlamentar PSD din Senatul României. Domnule senator, vă rog. |
||||
|
|
Domnule preşedinte Mircea Geoană, Doamnă preşedinte Roberta Anastase, Domnule prim-ministru desemnat Emil Boc, Doamnelor şi domnilor miniştri desemnaţi, Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi, Stimaţi invitaţi, În politică este mai uşor să găseşti scuze decât soluţii. Sunt convins că şi PSD şi PD-L ar fi găsit scuze suficiente pentru a respinge formula de guvernare în faţa căreia ne găsim astăzi. Din fericire, atât partidul din care fac parte, cât şi partenerii democrat-liberali, au căutat şi au găsit o soluţie. Soluţia guvernării PSD - PD-L înseamnă înainte de toate o majoritate puternică în Parlament şi un Executiv solid, capabil să-şi ducă la îndeplinire angajamentele. Majorităţile fragile nu pot asigura stabilitate şi predictibilitate nici în procesul legislativ şi nici în actul de guvernare. Privind la configuraţia parlamentară rezultată în urma votului din 30 noiembrie, atât eu cât şi colegii din PSD am ajuns la o concluzie foarte clară: singura majoritate solidă este cea asigurată de PSD şi PD-L. Traversăm o perioadă de criză în care avem nevoie mai mult decât oricând de stabilitate şi de coerenţă guvernamentală. Criza economică nu are culoare politică. Sunt cele două condiţii fără de care România ar putea aluneca în orice moment spre un colaps economic. În situaţii excepţionale, soluţiile nu pot fi decât excepţionale, iar o guvernare PSD - PD-L este, înainte de orice, singura soluţie viabilă în această perioadă extrem de dificilă pentru România. Pentru mine şi pentru colegii mei există un singur criteriu de evaluare a acestei formule de guvernare: eficienţa. Când preţurile cresc, iar locurile de muncă se împuţinează vă asigur că nu este din cauza unei crize morale, ci din cauza unei crize economice. Iar răspunsul în faţa acestei crize nu poate fi decât unul economic, axat pe soluţii economice, pe oameni competenţi şi pe un program de guvernare bine articulat. Guvernarea PSD - PD-L a fost stabilită la urne. Românii au decis ca alegerile din acest an să nu aibă un câştigător, ci doi câştigători: PSD şi PD-L. Formula de guvernare în faţa căreia suntem astăzi are legitimitatea pe care o conferă votul din 30 noiembrie 2008. Faptul că PSD şi PD-L au încheiat "Parteneriatul pentru România" este o dovadă de responsabilitate şi de maturitate din partea celor două formaţiuni. Este o dovadă că, în timp de criză, cele două mari partide ale României pot trece peste orgolii şi-şi pot da mâna pentru a scoate ţara din criză. Grupul PSD din Senat va vota pentru Guvernul Partidului Social Democrat şi al Partidului Democrat-Liberal, condus de premierul desemnat Emil Boc. Argumentele sunt cele pe care le-am prezentat: România are nevoie de stabilitate, de eficienţă şi de competenţă. Însă, mai mult decât orice, România are nevoie de maturitatea unui efort comun din partea Partidului Social Democrat şi a Partidului Democrat-Liberal pentru a depăşi situaţia de criză în care ne aflăm. PSD va fi un partener onest şi competent în exerciţiul guvernării. Nu am motive să mă îndoiesc că şi PD-L îşi va asuma acelaşi rol. Partenerii democrat-liberali au responsabilitatea şi maturitatea necesare pentru a înţelege că România trebuie să depăşească acest moment dificil, astfel încât majoritatea românilor să nu plătească factura pentru criza economică. A aduce criza în politică atunci când economia este în criză este cu siguranţă un gest de iresponsabilitate la care nu se vor preta nici partidele de la putere şi nici cele din opoziţie. Votul pentru Guvernul PSD - PD-L este un vot pentru responsabilitate. În calitate de lider al Grupului parlamentar al PSD+PC, îi invit pe colegii mei senatori, dar şi deputaţi, să voteze noul Guvern. Domnule prim-ministru desemnat, Doamnelor şi domnilor miniştri, Vă doresc mult succes! (Aplauze.) |
||||
|
|
Mulţumim, domnule senator. Aţi consumat 8 minute din timpul alocat Grupului PSD. Invit în continuare la cuvânt, din partea Grupului parlamentar al PNL, pe domnul prim-ministru Călin Popescu-Tăriceanu. |
||||
|
|
Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu: Stimaţi preşedinţi ai Camerelor, Înalt Prea-Fericite Părinte Patriarh, Doamnelor şi domnilor, Am fost invitaţi să ne adunăm astăzi, aici, pentru a sărbători sfânta taină a căsătoriei dintre Partidul Democrat şi Partidul Social Democrat. Aşa cum se întâmplă în astfel de situaţii festive, simt că se aşteaptă de la mine ca şi de la ceilalţi oaspeţi un fel de toast. Din păcate, aşa cum s-a întâmplat mai mereu în istorie, atunci când s-au realizat astfel de căsătorii din interes politic, fericirea mirilor a ajuns pe ultimul plan şi cred că aşa stau lucrurile şi acum. Tatăl băiatului, care văd că nu a venit astăzi aici, dar poate că va veni mai târziu pentru masa festivă, pentru dans şi felicitări, a negociat acest mariaj din interes cu tutorii fetei, puternici baroni locali din diferite părţi ale ţării. Zestrea electorală a prinţesei se pare că a fost găsită mulţumitoare pentru toată lumea, astfel încât tatăl băiatului, el însuşi un mare nobil cu ambiţii politice, a trecut cu vederea defectele evidente ale miresei şi ale tutorilor ei, deşi le ştia prea bine, le ştim cu toţii şi nu vi le mai înşir acum, pentru a nu prelungi prea mult toastul. Totuşi, aş spune că am sentimente de regret pentru mire care, de la o vârstă tânără, este pus în situaţia de a se căsători din interes şi îl vedem acum plecând acasă, la palatul din deal, cu o soţie cam prea trecută prin viaţă, ca să vă spun aşa cum ştiţi că se spune, oricum, "Casă de piatră!". Ceea ce este de adăugat este că astăzi oricum s-a spulberat un mit, şi anume că PD-L-ul este partid de dreapta. După ce l-am auzit pe domnul Boc aveam emoţii. Acum aş spune că m-am liniştit ceva, pentru că l-am auzit de atât de multe ori pronunţând cuvântul "stat" şi aproape deloc cuvintele "investiţii" sau "locuri de muncă". Regret foarte mult însă că data nunţii este cam rău aleasă. Sărbătoarea lui 22 decembrie nu cred că face parte dintre momentele de referinţă ale marii familii politice care se reîntregeşte prin această fericită nuntă. Poate că era mai nimerit să alegem pentru această nuntă de pildă un 20 mai, un 14-15 iunie şi mai bine, tot în decembrie, data de 30, marea sărbătoare a instaurării Republicii Populare Române. Acestea fiind zise, nu aş mai prelungi prea mult această poveste şi aş trece la lucruri mai serioase pentru că, din păcate, aceasta nu este o poveste, ci este un vis. Nu este niciun vis, îmi cer scuze, ci este chiar realitatea politică. Măştile au fost date jos şi în faţa noastră se prezintă astăzi un Guvern format din PD şi PSD. Aşa-zişii rivali politici s-au împăcat. Acuzaţiile reciproce despre corupţie, despre abuzuri, discursurile goale despre stânga şi despre dreapta, jurămintele făcute în faţa electoratului că nu vor colabora niciodată unii cu alţii, toate acestea au fost uitate. Am văzut că presa a asemuit acest Guvern cu monstruoasa coaliţie din secolul XIX. Din punct de vedere jurnalistic, sintagma este bine aleasă şi sunt sigur că va face carieră, chiar dacă acum sunt, de fapt, cu totul şi cu totul alte condiţii istorice. Atunci, România, după cum ştiţi, avea de înfruntat o mare criză politică, fiind ameninţată de duşmanii săi externi. Acum nu ne mai ameninţă nimeni, doar propria incompetenţă, demagogia şi politicianismul. Criza economică este globală, dar depinde de noi să spunem dacă putem face faţă cu pierderi mai mari sau mai mici. Vom fi greu loviţi dacă ţara va fi condusă cu nepricepere din criză în criză, de azi pe mâine şi, din păcate, avem semne că aşa va fi. Vreau să îi spun de la început domnului Boc că datele pe care le-a prezentat la începutul discursului său mă pun în următoarea dilemă: ori sunteţi neinformat, ori sunteţi dezinformat, ori nu vă pricepeţi. Din păcate, datele nu sunt conforme deloc cu realitatea. Trebuie să vă spun că se plătesc salariile, se plătesc pensiile şi nu putem vorbi de nimic din ceea ce aţi făcut dumneavoastră referire. Am avut, după cum ştiţi, pentru trei zile, un Program de guvernare de stânga, bazat pe promisiuni demagogice: creşteri de salarii, de pensii, reduceri de preţuri, reduceri de t.v.a. Un adevărat bilet de tren către dezastrul economic! Acum avem un alt program de guvernare, despre care pot spune că este ceva mai prudent, dar mult mai vag. Am impresia că ni se va spune că acesta este un program de guvernare de centru, poate de centru-dreapta. Din păcate, nu este aşa. Este un program de guvernare fără nicio idee, fără nicio soluţie, fără niciun plan. Este un program de guvernare care ne spune să mai strângem cureaua, urmând să vedem mai târziu cât va fi de rău. Este un program de guvernare realizat în stilul Guvernului Văcăroiu, lipsit de orice viziune, fără niciun obiectiv clar, fără preocupare pentru viaţa de zi cu zi a oamenilor, fără soluţii reale de creştere a locurilor de muncă sau a puterii de cumpărare. Este programul de guvernare al lui "Trăim şi vedem". Este programul de guvernare al unui Guvern care se pregăteşte, se pare, să înveţe din greşeli şi nu din succes, iar faptul că strategia generală a programului de guvernare s-a schimbat de mai multe ori arată cât de mare este haosul din care se naşte noul parteneriat. Am plecat de la discursurile despre victoria dreptei din noaptea de 30 noiembrie rostite nu de PNL, singurul partid de dreapta, ci de PD. După câteva zile, victoria dreptei s-a transformat într-un program de guvernare radical de stânga. După alte câteva zile, avem un nou program de guvernare, de fapt fără niciun conţinut. Am văzut că nu are nici titlu şi cred că nu greşim dacă-i spunem simplu: "Programul de guvernare Băsescu-PSD." În mare măsură, l-am citit. Cred că autorii au uitat să ne spună cum vor face ceea ce spun că vor face. Se pare că sintagmele preferate ale autorilor Programului de guvernare sunt de genul: "asigurarea condiţiilor necesare", "armonizarea funcţională", "creşterea eficacităţii", "preluarea treptată", "eficientizarea structurilor", "reorganizarea activităţii", "creşterea rolului". Se pare însă că lipsesc celebrele "meandrele concretului" şi "sinergia faptelor", dar s-ar putea să fie, totuşi, pe undeva, nu garantez. Capitolul care m-a interesat cel mai mult este cel referitor la măsurile ce se pare că vor fi luate pentru reducerea impactului crizei economice asupra României. Ca să fiu sincer, cred că trebuiau să se gândească mult mai mult la acest pachet de măsuri. Nu am nicio îndoială că textul anunţă, de fapt, renunţarea la cota unică de impozitare, în ciuda pretenţiilor PD că va menţine acest principiu şi a formulărilor premeditat vagi din Programul de guvernare. Cred că este o mare greşeală şi o concesie foarte mare făcută retoricii populiste a PSD. Cota unică a fost un mare succes, a asigurat venituri majorate la bugetul de stat, a atras investiţii, a creat locuri de muncă. Prin urmare, renunţarea la cota unică reprezintă o poartă deschisă către evaziunea fiscală şi către munca la negru. Din punct de vedere politic, renunţarea la cota unică arată eşecul PD de a-şi menţine o direcţie politică coerentă mai mult de câteva zile. Aş nota apoi câteva enunţuri destul de interesante referitoare la reducerea cheltuielilor bugetare şi administrative. Că trebuie reduse cheltuielile bugetare, suntem de acord şi noi, dar nu ştiu dacă măsurile anunţate vor fi şi eficiente şi nici dacă vor fi aplicate, pentru simplul motiv că prima măsură reală luată de acest Guvern care astăzi vine să ne ceară votul de învestitură a fost creşterea numărului de miniştri de la 17, cât sunt acum, la 21. Vorbind cinstit, nu cred că vor reduce cheltuielile administrative. Nu cred că programul dă garanţii suficiente de reducere a numărului de posturi din instituţiile publice. Din contra, avem toate semnalele posibile, iar creşterea numărului de ministere este cel mai important dintre ele, că nevoia de a înghesui PD şi PSD la guvernare nu va duce decât la creşterea birocraţiei, a numărului de posturi administrative, pentru ca imensa clientelă politică a celor două partide să fie cazată undeva în posturi călduţe şi bine plătite. Mai sunt câteva intenţii lăudabile, dar foarte vag enunţate: realizarea de investiţii în infrastructură, folosind fondurile structurale, diferite forme de sprijin pentru sectorul IMM, colaborarea cu bancherii, cu sindicatele şi patronatele. Alte măsuri concrete nu am văzut. Reabilitarea termică a locuinţelor, investiţiile în infrastructura rurală, schimbările în sistemul de alocare a subvenţiilor pentru agricultură şi reducerea facturilor la energie pentru populaţie nefiind nici pe departe în măsură să conducă singure la rezolvarea problemelor economice ale României, generate de criza economică mondială. Simt că este datoria mea, ca lider politic, să dau un avertisment clar domnului Boc. Dacă nu vor fi luate măsuri extrem de clare pentru a întâmpina aşa cum se cuvine criza economică, pentru România vor fi consecinţe grave. Nu este timp de vorbe şi nu este timp de superficialitate. Tratarea fără profesionalism a mugurilor crizei economice ce încep să apară va conduce la o criză economică majoră pentru România. Mă adresez acum întregii populaţii pentru a spune că factura unui program de guvernare redactat fără pricepere va fi plătită de o ţară întreagă. Guvernul care va fi învestit astăzi nu are decât două variante: ori se apucă de treabă cu profesionalism, şi cred că este clară cealaltă variantă pe care o are la dispoziţie: se va trezi că trebuie să majoreze impozitele plătite dacă nu va face primul lucru, şi anume să trateze problemele economice cu competenţă şi profesionalism. Nu există cale de mijloc. Ne amintim cu toţii de impozitele enorme din anii '90. Ştim că ele au apăsat atunci pe întreprinderile economice performante şi pe clasa de mijloc. Nu avem nevoie de repetarea acelei epoci. Din contră, mediul de afaceri sănătos trebuie sprijinit, pentru că relansarea economică, atunci când va veni, va pleca de aici. Clasa de mijloc este temelia societăţii democratice. Am văzut în diferite locuri din Programul de guvernare că există planuri pentru viitor de a face ca această pătură socială să plătească impozite mai mari. Oricum se va ajunge aici dacă nu se vor lua măsuri serioase pentru preîntâmpinarea crizei. Îi avertizez pe viitorii guvernanţi să nu lovească în clasa de mijloc, pentru că întreaga creştere economică din ultimii ani s-a bazat pe eforturile acesteia, pe creşterea salariilor, pe creşterea consumului, pe sectorul imobiliar, pe creditele bancare ale acesteia. Dacă viitorul Guvern se va plasa pe poziţii populiste, va devaloriza salariile şi pensiile recent majorate, va mări impozitele pentru clasa de mijloc, el riscă să arunce România în urmă cu 10 ani. De aceea, cred că această dezbatere este momentul pentru a reaminti Guvernului ce este învestit astăzi principalele măsuri pe care am început să le iau ca prim-ministru pentru a evita criza economică. Trebuie susţinut un pachet de măsuri pentru a ajuta clasa de mijloc. Reducerea c.a.s. cu 10 puncte procentuale, pregătită de noi, ar aduce România la una dintre cele mai scăzute valori ale contribuţiilor sociale din Europa. De asemenea, cerem păstrarea premiului fiscal de 5% pentru persoanele şi firmele care îşi vor plăti obligaţiile fiscale la timp. România are nevoie de locuri de muncă. De aceea, este esenţial să fie introduse finanţări speciale pentru firmele care creează locuri de muncă şi care angajează şomeri, mai ales persoane aflate în şomaj de mai mult timp. Cerem viitorului Guvern să menţină şi să susţină planurile promovate deja de noi, de reducere a t.v.a. la 5% pentru achiziţionarea de locuinţe noi, ieftine şi cu suprafeţe mici şi medii destinate clasei de mijloc, ca măsură de stimulare a economiei. Totodată, trebuie sprijinit mediul de afaceri şi de aceea cerem viitorului Guvern ca, în cazul în care va fi învestit, să menţină proiectul nostru de a aloca 3 miliarde de euro sub formă de ajutor de stat destinat investiţiilor creatoare de noi locuri de muncă şi care înglobează inovaţie şi proces tehnologic. Cred că Partidul Naţional Liberal, partid care a asigurat o guvernare de creştere economică susţinută pentru România, are datoria să transmită acum Parlamentului următorul mesaj: atunci când va veni, criza economică nu poate fi depăşită cu succes decât dacă din prima zi vom lua măsuri pentru a pregăti revenirea economică, pentru a plasa România în block-starturi pentru momentul în care economia mondială se va relansa. De aceea, protejarea mediului de afaceri competitiv şi a clasei de mijloc este esenţială. Din contra, dacă la nivelul Guvernului ne vom mulţumi doar să gestionăm criza, să reducem cheltuielile şi să mărim impozitele, să nu ne pregătim pentru viitor, România va fi uitată de investitori, va pierde momentul de reapariţie a creşterii economice, iar decalajele faţă de ţările mai bogate în loc să scadă, din păcate, vor creşte. Doamnelor şi domnilor, Ne întrebăm cu toţii dacă acesta este Guvernul de care România are nevoie acum. Din punct de vedere politic, este imoral. Din punct de vedere al Programului de guvernare, lasă mult, mult de dorit. Oare au fost aleşi cei mai buni oameni? Majoritatea de fier PD - PSD a votat toţi miniştrii propuşi de cele două partide politice, dar audierile au arătat lipsuri destul de mari la cei audiaţi. Sigur, au fost şi momente vesele în cadrul audierilor de sâmbătă. "În lupta împotriva inundaţiilor nu putem separa pădurile de ape şi voi discuta acest lucru în Guvern" a declarat candidatul pentru postul de ministru al mediului. Noi credem că are dreptate. Dar ne dăm seama abia acum ce greşeală a fost separarea pământului de cer la începuturile lumii. Doamnelor şi domnilor, Audierile de sâmbătă au arătat că sunt mari şanse ca acest Guvern să fie învestit astăzi. Din păcate, noi nu putem crede că el reprezintă cea mai bună soluţie pentru România. Sunt prea multe verigi lipsă, sunt prea multe puncte slabe, sunt prea multe domenii pentru care ni se arată o clară lipsă de pregătire politică şi administrativă. Un adevărat diletantism. Guvernul este prea lipsit de coeziune politică. PD şi PSD nu au armonizat programele lor de guvernare, parţial pentru că cel al PD nu avea de fapt nicio idee, iar cel al PSD era plin doar de idei populiste, nepotrivite pentru România în acest moment. Prevedem un drum plin de eşecuri pentru acest Guvern. De aceea ne adresăm acum nu Parlamentului de faţă, ci opiniei publice. Îi cerem să fie alături de Partidul Naţional Liberal pentru a veghea ca viitoarele eşecuri ale noului Guvern să nu fie şi eşecurile României. Vă mulţumesc. (Aplauze din partea Grupului parlamentar al PNL.) |
||||
|
|
Mulţumim domnului deputat Popescu-Tăriceanu. Aţi consumat din timpul alocat Grupului parlamentar al PNL 16 minute. Invit, în continuare, reprezentantul Grupului parlamentar al UDMR, domnul preşedinte Bela Marko. |
||||
|
|
Doamnă preşedinte, Domnule preşedinte, Domnule prim-ministru desemnat, Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi, La câteva zile după alegeri, atunci când se formase coaliţia guvernamentală PD-L - PSD, în emisiunile de ştiri sau în talk-show-uri televizate s-a creat impresia că marea dilemă a perioadei actuale este dacă acest Făt Frumos cu 70 de procente, PD-L - PSD, va reuşi să învingă balaurul cu 7 procente, UDMR. În acele zile, vă spun sincer, eu însumi am avut un fel de sentiment de jenă, parafrazându-l pe marele predecesor al unor politicieni de astăzi, "Dacă voi nu mă vreţi, eu de ce să vă vreau?" Dar, în final, lucrurile au avut deznodământul folcloric, un happy end mult râvnit, mai ales de colegii din PSD, şi balaurul cel urât a fost învins de Făt Frumos cu cele două capete. În ajutorul acestor discuţii privind participarea sau neparticiparea Uniunii Democrate Maghiare din România în coaliţia guvernamentală s-a reuşit, pe de o parte, amânarea unor dezbateri privind conţinutul viitorului program de guvernare şi problema compatibilităţii programelor celor două formaţiuni politice, una de dreapta şi cealaltă de stânga. Pe de altă parte, s-a negat cu vehemenţă că ar fi vorba de vreo conotaţie etnică în cazul polemicii privind UDMR. În ceea ce priveşte prima problemă, programele, sunt convins şi eu că în România de astăzi ele pot fi reconciliate. Provocările perioadei care vine nu solicită neapărat răspunsuri de natură doctrinară, ci măsuri eficiente de reformă economică şi o protecţie socială cât mai cuprinzătoare, în acelaşi timp. Controversele, probabil, vor fi de altă origine. De exemplu, interese zonale şi regionale, care se vor confrunta şi în acest Guvern. Dar, acum, m-aş referi la cea de-a doua problemă, cea etnică. S-a negat cu înverşunare de majoritatea interlocutorilor că în România ar exista probleme etnice, deci prezenţa maghiarilor la diferite nivele de decizie şi execuţie nu are cum să ajute la rezolvarea unei probleme care nu există. Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi, Existenţa unui milion şi jumătate de maghiari într-o ţară de 22 de milioane, două judeţe majoritar maghiare în centrul ţării, aceasta nu este o chestiune obişnuită, aceasta nu poate fi înghesuită în niciun fel de calapod al experienţei democratice din alte ţări. Se pot nega cei 1,5 milioane de maghiari, se pot nega şi celelalte comunităţi minoritate, dar nu cred că pe termen lung ar fi un lucru înţelept să afirmăm că noi am rezolvat definitiv această problemă. A afirma că pentru minorităţi deja am creat cadrul juridic şi instituţional corespunzător, este echivalent cu ideea că mâine-poimâine vom rezolva o dată şi pentru totdeauna, fără drept de recurs, problema tinerilor, situaţia celor vârstnici, cea a agricultorilor sau a cadrelor didactice. Poziţia cinstită şi corectă ar fi să recunoaştem că am găsit şi am impus împreună multe soluţii bune pentru relaţiile interetnice, şi eu recunosc acest lucru, dar mai avem multe soluţii de găsit şi de impus ca, de altfel, în toate domeniile importante. Noi, împreună în România am realizat un lucru extraordinar, un model de dialog interetnic la nivel politic, în Parlament şi în diferite guverne. Un efort comun al UDMR şi al unor partide româneşti, în interesul reformei generale şi totodată în interesul reconcilierii etnice. Astfel, ne-am integrat în Uniunea Europeană, astfel, am reuşit să fim solidari într-o serie de momente cheie. Astfel, am adoptat noi drepturi pentru minorităţi şi am înfiinţat noi instituţii pentru păstrarea identităţii acestor comunităţi. Nu cred că avem voie să distrugem ceea ce am construit împreună. Trebuie să acceptăm că o colaborare politică în anumite momente nu este posibilă, dar o colaborare interetnică, un dialog interetnic, inclusiv la nivel politic, este absolut obligatoriu pentru noi toţi. Nu sub semnul apropierilor maghiaro-liberale, maghiaro-democrate sau maghiaro-social-democrate, ci cunoscând imperativul apropierii maghiaro-române în continuare. UDMR va fi în opoziţie şi probabil, deocamdată, nu vom avea un pact politic cu nimeni. În schimb, propunem un pact interetnic cu toate partidele care sunt dispuse să cuprindă într-o astfel de înţelegere toate soluţiile necesare păstrării şi dezvoltării identităţii naţionale, lingvistice, educaţionale şi culturale a acestor comunităţi. Programele politice trec, comunităţile etnice rămân, sper. Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi, Am făcut un efort deosebit să mă conving că acest program de guvernare este acceptabil şi pentru noi, mai ales că ştiu cu câtă grabă se elaborează aceste documente în cazul guvernelor de coaliţie. Am descoperit cu satisfacţie că unele din priorităţile noastre, de exemplu descentralizarea sau dezvoltarea infrastructurală, se regăsesc şi în acest program. Dar există o omisiune gravă, extrem de îngrijorătoare, problema minorităţii. Se pare că am avut dreptate. Dacă acest program va fi ghidul guvernanţilor, atunci Guvernul nu va fi preocupat de relaţiile interetnice. Va avea alte probleme mult mai urgente. Cu tot efortul, am găsit la Capitolul 9 - "Familia, protecţia copilului şi egalitatea de şanse" - un mic enunţ: "eliminarea discriminărilor etnice". Este promiţător acest enunţ, fiindcă recunoaşte că mai sunt discriminări etnice. Şi atât. La Capitolul 5 - "Educaţie" - am descoperit patru jumătăţi de frază, cea mai concretă afirmă că vor fi asigurate: "condiţiile de însuşire a limbii române şi limbii materne." Foarte bine. Dar, sper că ştiţi, stimaţi guvernanţi şi stimaţi opozanţi, că în România şi în acest moment se asigură nu însuşirea limbii materne, ci însuşirea în limba maternă a diferitelor materii, cu unele excepţii. În schimb, problemei românilor de pretutindeni i se consacră un întreg capitol, Capitolul 28. Suntem de acord! Dar, cel puţin tot atât, un astfel de capitol nu ar fi meritat şi problema relaţiilor interetnice din interiorul României? Domnule prim-ministru desemnat, Lista Guvernului, pe care aţi înaintat-o Parlamentului, conţine mai mulţi politicieni consacraţi, personalităţi cu experienţă, capabili să aplice un program guvernamental. Problema pentru noi este programul pe care această echipă va trebui să-l aplice. Cu alte cuvinte, noi am putea vota un guvern din care lipseşte UDMR, dar nu putem vota un program din care lipseşte problema minorităţilor. Deci, vom vota împotrivă. Vă mulţumesc. (Aplauze.) |
||||
|
|
Mulţumesc domnului preşedinte Bela Marko. Aţi utilizat nouă minute din timpul alocat Grupului parlamentar al UDMR. În continuare, domnul deputat Pambuccian, reprezentând Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale. Vă rog. |
||||
|
|
Vă mulţumesc. Doamnă preşedintă, Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Prea-Fericirea Voastră, Domnule prim-ministru, Domnilor miniştri, Grupul nostru parlamentar a avut săptămâna trecută o şedinţă în care am stabilit să vă acordăm votul pentru învestitură, ceea ce vom şi face. Sigur, este de înţeles că în perioada aceasta în care au fost foarte multe discuţii legate de formarea Coaliţiei, discuţiile cu alţi parteneri din Cameră au avut loc într-un mod informal şi probabil că acesta este şi motivul, sperăm noi, datorită căruia în Programul de guvernare chestiunile legate de problemele minorităţilor naţionale nu sunt dezvoltate. Noi credem că în urma unui dialog care, probabil, se va petrece după ce întreaga structură a Guvernului se va aşeza, după 12 ani de Parlament nu am naivitatea să cred că lucrul acesta se va întâmpla foarte repede, va urma şi o discuţie formală, aşezată, între Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale şi Guvern. Mai ales că bănuiesc că toată lumea ştie lucrul acesta, solicitările noastre în zona guvernamentală nu prea au existat, ele au fost legate strict de sprijinul nostru în zona parlamentară. Repet, am nădejdea şi toţi colegii mei au nădejdea că un asemenea dialog formalizat va urma în momentul în care structurile guvernamentale vor fi cât de cât definitivate. Aţi vorbit în programul acesta puţin despre minorităţi şi mult - şi este firesc să fie aşa - despre un lucru destul de neobişnuit prin care urmează să treacă şi România, şi anume, prin "depresia economică". Spun, urmează să treacă şi România, pentru că este un fenomen pe care nu l-am generat noi şi nu-l vom opri noi. Şi trebuie să fim conştienţi de lucrul acesta, aşa cum e bine să fim conştienţi că va fi un fenomen de lungă durată. Evident că aici există două atitudini posibile - să priveşti o depresie economică, aşa, ca pe o mare nenorocire sau ca pe o mare oportunitate. Şi cred că pentru o ţară cu o economie nu foarte dezvoltată, cum este România, criza economică poate fi privită şi ca pe o mare oportunitate, dacă vom şti să dezvoltăm domeniile cu mare valoare adăugată, adică cele care au acum şansa să ne dea mai multă vizibilitate economică, ceea ce înseamnă mai mulţi bani, nu doar la nivel naţional. Cred că acesta este principalul lucru care merită a fi luat în calcul, pe lângă toate dificultăţile inerente prin care un guvern care îşi asumă o asemenea responsabilitate, foarte mare. În momentul în care ai aproape trei sferturi din suportul parlamentar ai în mod clar de partea ta şi toate avantajele acestui suport, dar şi responsabilitatea totală care derivă din el. Repet, cred că unul dintre marile avantaje pe care le are un guvern care aparent pleacă în preajma unui moment economic extrem de dificil îl poate reprezenta şi transformarea acestui moment într-o oportunitate. Noi nutrim speranţa că acesta al doilea lucru se va întâmpla. Vă mulţumesc. (Aplauze.) |
||||
|
|
Mulţumesc domnului deputat Pambuccian. Aţi consumat cinci minute din minutele alocate Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale. În continuare, invit la cuvânt pe domnul senator Igaş Traian, liderul Grupului senatorial al PD-L. Urmează domnul deputat Bogdan Duvăz, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat. |
||||
|
|
Domnul Constantin Traian Igaş: Domnule preşedinte al Senatului, Doamnă preşedintă a Camerei Deputaţilor, Prea-Sfinţia Voastră, Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi, Asistăm astăzi în plenul Parlamentului României la învestitura unui guvern a cărui compoziţie politică este dată de votul democratic al poporului român. Chiar dacă momentul acestei învestituri poate fi socotită o singură coincidenţă, nu trebuie să uităm că acum 19 ani românii reuşeau să alunge de la putere un regim comunist, totalitar, antidemocratic, iar una dintre cele mai importante revendicări era: "Vrem alegeri libere!". Alegerile din 30 noiembrie 2008 au reprezentat un semnal extrem de relevant pentru maturitatea electoratului românesc, electorat care a arătat pentru prima dată după revoluţie că doreşte o guvernare puternică, formată din partide reprezentative pentru cele două mari curente ideologice existente la această oră. Rezultatul acestor alegeri nu poate fi mai fidel tradus ca voinţa cetăţenilor în formula guvernamentală decât prin Coaliţia Parteneriatului pentru România, formată din Partidul Democrat-Liberal şi Alianţa PSD+PC. Doamnelor şi domnilor parlamentari, Cetăţenii ne-au demonstrat nouă, servitorii intereselor lor în Parlament, că s-au săturat de vorbe grele, s-au săturat de veşnicele conflicte verbale dintre politicieni. Ne-am asumat, o dată cu introducerea unui nou sistem electoral, o funcţie mult mai importantă a parlamentarilor în relaţia directă cu cetăţenii, iar acest mandat, 2008-2012, trebuie să fie unul al responsabilităţii în faţa problemelor reale ale oamenilor. Putem avea diferite metode doctrinare de a răspunde acestor aşteptări, putem avea opinii divergente pe anumite subiecte, dar nu putem avea indecenţa de a pune mai presus imaginea sau interesul de moment al unui partid, faţă de interesul României şi al celor 22 de milioane de români. Iată de ce, oricât de paradoxală ar părea alăturarea PD-L şi PSD+PC, trebuie ca parlamentarii aleşi pentru susţinerea intereselor oamenilor să avem deschiderea şi maturitatea politică de a sprijini politicile guvernamentale care au drept scop menţinerea ţării pe linia de plutire, într-un context economic internaţional extrem de periculos. Nu trebuie să aprofundăm lecţii de politologie pentru a şti că atunci când nici un partid politic nu primeşte din partea electoratului majoritatea absolută în Parlament, partidele nu pot face altceva decât să identifice şi să aplice soluţii politice, cele mai responsabile şi cele mai adecvate contextului social şi economic. Or, aşa cum arată istoria politică recentă din Europa, în momente de criză oamenii politici trec peste divergenţe doctrinare pentru a alege cea mai bună soluţie pentru ţară. S-a întâmplat acum trei ani în Germania, se întâmplă de zeci de ani în Austria şi s-a întâmplat acum doi ani şi în Olanda, unde Partidul Creştin Democrat, membru al PPE, a format o mare coaliţie cu Partidul Muncii, de stânga şi membru PES, şi Partidul Uniunea Catolică. Motto-ul acestei coaliţii din Olanda a fost: "Trăim împreună, lucrăm împreună". Am detaliat mai mult exemplul olandez pentru că se pomeneşte mai puţin despre el în opinia publică. Îl consider un caz ce merită luat în considerare în ceea ce priveşte situaţia în care ne găsim acum, la sfârşitul anului 2008, când ne aflăm în faţa unor provocări noi. Nu este nici locul şi nici momentul să facem o radiografie a realităţii economice şi sociale din acest moment, la fel cum nu este momentul să facem un rechizitoriu privitor la politicile precedentului Guvern, din perioada 2007-2008. Trebuie totuşi să spunem că atunci când în trezoreria statului nu se mai găsesc fonduri pentru plata alocaţiilor pentru copii sau pentru plata salariilor unor categorii de angajaţi, situaţia economică a României nu este tocmai pe roze. Trebuie să spunem că atunci când în ultimele trei luni ale anului, s-au înregistrat cele mai mici încasări la bugetul de stat din plata taxelor din ultimii 19 ani, economia ţării nu se simte foarte bine. Apoi, este important să menţionez că atunci când la doi ani de la aderarea în Uniunea Europeană sistemul judiciar este încă aflat sub supravegherea Comisiei Europene, prin mecanismul de cooperare şi verificare, iar stadiul pregătirilor proiectelor din fondurile structurale şi de coeziune este extrem de îngrijorător, administraţia publică şi structurile de guvernare trebuie să treacă urgent la treabă. Am enumerat mai sus doar câteva dintre provocările pe care Cabinetul Boc va fi nevoit să le onoreze în mandatul neobişnuit de greu cu care se va învesti astăzi. Nu mai este loc de sentimentalisme care să dea bine la presă sau prin altă parte. Nu mai este loc de regrete sau de gânduri despre pierderea de capital politic ca urmare a acestei întreprinderi politice. România trebuie guvernată, România trebuie guvernată mai bine decât în ultimii doi ani, iar România poate fi guvernată mai bine doar dacă noi, Senatul şi Camera Deputaţilor, înţelegem să sprijinim marile proiecte de relansare a economiei, de asigurare a creşterii economice sustenabile şi de implementarea politicilor de solidaritate cu categoriile defavorizate. Cabinetul condus de domnul Emil Boc, preşedintele Partidului Democrat-Liberal, beneficiază deja de un atu în demersurile sale. Mă refer aici la Programul de guvernare, un program realist, coerent şi responsabil, dacă avem în vedere contextul economic actual. Nu veţi găsi în acest program propuneri populiste, vremea lor a trecut. Este cazul să avem decenţă, să armonizăm politicile noastre guvernamentale atât cu aşteptările electoratului, cât şi cu cifrele macroeconomice, atât de ameţitoare în acest moment. Am convingerea că Guvernul Boc va fi primul care va înţelege nevoia realizării marilor proiecte de infrastructură pentru România, proiecte care să genereze creşterea nivelului investiţiilor de capital în ţara noastră, creşterea gradului de ocupare a forţei de muncă şi creşterea veniturilor la bugetul de stat. În aceeaşi măsură, ştiu că administraţia Boc va reuşi deblocarea fondurilor europene şi vom avea astfel capitalul necesar dezvoltării infrastructurii de transport europene, construirii de spitale şi şcoli cu facilităţi moderne, crearea de ferme profitabile, adică mai multe locuri de muncă. Doamnelor şi domnilor, Cabinetul Boc are şi avantajul experienţei şi expertizei echipei sale ministeriale, oameni ca Adriean Videanu, Gheorghe Pogea, Cristian Diaconescu, Vasile Blaga sau Ilie Sârbu au competenţa necesară şi dovedită în alte momente dificile pentru a face faţă marilor provocări ale unei guvernări pe timpuri de criză. Iar domnul Emil Boc are puterea de muncă, echilibrul şi caracterul unui om politic conştient de gravitatea momentului şi răspunderea misiunii pe care o primeşte azi în faţa celor două Camere ale Parlamentului. Stimaţi colegi, Voi vorbi în minutele următoare despre misiunea noastră, a primei generaţii de parlamentari aleşi prin vot uninominal. Avem o datorie faţă de cei care ne-au votat şi faţă de toţi românii, să ne facem treaba, aici, în Parlament, să găsim cele mai bune soluţii pentru a le oferi cetăţenilor acestei ţări un trai mai bun. Acum, la 19 ani de la schimbarea unui regim din 1989 românii trebuie să găsească în Parlament şi în parlamentari reprezentarea intereselor lor şi ale statului român. Interesul primordial al românilor în acest moment este fie să fie protejaţi de efectele crizei economice mondiale, dar şi iminenţa scăderii gradului de creştere economică în ultimii ani de zile. Numai un guvern puternic şi orientat către rezultatele imediate poate întreprinde acţiuni urgente, uneori nepopulare, dar eficiente pentru scoaterea României din criză. Un guvern puternic are nevoie de un Parlament responsabil, care să-şi îndeplinească misiunea de control asupra activităţii executivului. Doamnelor şi domnilor, Acum 19 ani românii au vărsat sânge pentru a-şi câştiga libertatea, pentru a avea un regim democratic şi pentru un guvern reprezentativ. Legitimitatea sistemului nostru politic stă în acele momente, stă în curajul unor eroi pe care nu-i vom uita niciodată. Cabinetul Boc, pe care îl învestim noi astăzi, nu are menirea să revoluţioneze viaţa noastră politică. Cabinetul Boc, format din cele două partide - Partidul Democrat-Liberal şi Partidul Social Democrat + Partidul Conservator, în jurul "Parteneriatului pentru România", trebuie doar să readucă speranţa unor cetăţeni tot mai dezamăgiţi de acţiunile actorilor politici şi tot mai îngrijoraţi de soarta nivelului de trai. Ca lider de grup, în numele colegilor democrat-liberali din Senat, îmi pun toată speranţa în proiectele şi politicile pe care Cabinetul Emil Boc le va promova începând de azi, astfel încât cetăţenii României să simtă că sunt cu adevărat reprezentanţi în structurile de conducere ale statului. Chiar dacă va fi greu, sunt încrezător că tăria, caracterul domnului Boc, împreună cu experienţa miniştrilor din acest cabinet, vor determina îndeplinirea scopului acestui "Parteneriat pentru România" din următorii patru ani, creşterea nivelului de trai şi modernizarea României. Iar dacă problema cea mai apăsătoare a Cabinetului Emil Boc va fi împăcarea doctrinară dintre dreapta şi stânga, înseamnă că rezultatele bune pe care cu toţii le aşteptăm din partea acestui guvern vor reprezenta o victorie a centrului politic. Un centru care îşi asumă necesitatea promovării atât a politicilor de dreapta, care să conducă la creşterea economică, cât şi celor de stânga, care să asigure un grad mare de solidaritate a statului cu categoriile social defavorizate. Politica consensului este cel mai bun antidot în momentele de criză. Şi dacă nordicii au exersat de decenii, de ce n-ar funcţiona şi într-o Românie unde nevoia de maturitate politică este atât de stringentă? Domnule prim-ministru, Doamnelor şi domnilor miniştri, Închei prin a vă ura mult succes şi vă invităm să ne apucăm de pe acum de treabă. Vă mulţumesc. (Aplauze.) |
||||
|
|
Mulţumim, domnule senator. Îl invit pe domnul deputat Bogdan Niculescu Duvăz. |
||||
|
|
Domnul Bogdan Nicolae Niculescu Duvăz: Prea-Fericirea Voastră Părinte Patriarh, Domnule preşedinte Mircea Geoană, Doamnă preşedinte Roberta Anastase, Domnule prim-ministru desemnat Emil Boc, Doamnelor şi domnilor miniştri desemnaţi, Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi, Stimaţi invitaţi, Pe 30 noiembrie românii au răspuns la vot în faţa noastră, a politicienilor, pentru prima dată dând şi un vot nu numai politic, în legătură cu un program sau o speranţă, dar şi uitându-se în ochii celui pe care urmau să-l aleagă. Şi răspunsul acesta, printr-un paradox, poate, a adus în faţa unei crize de care toată lumea era conştientă în momentul votului, cele două mari forţei politice practic la egalitate. Deci răspunsul oamenilor care ne-au votat a fost: "Asumaţi-vă momentul de reconciliere". După 19 ani de bătălii politice uneori duşmănoase, după 19 ani în care democraţia românească prea adeseori a fost oarecum concepută ca un război, şi nu ca o luptă de idei, după 19 ani în care am încercat fiecare să-i convingem pe ceilalţi de adevărul nostru, oamenii au răspuns şi ne-au pus în situaţia că oricare din marile forţe politice româneşti ar fi dorit să formeze un guvern, ar fi însemnat un guvern şubred, precar, fără îndoială tot cu compromisuri, şi nu mici. Şi, atunci, practic, răspunsul lor ne-a invitat să facem o alianţă pentru România în faţa acestei situaţii de criză, în faţa unui moment dificil şi să luăm seama de ce ne-au spus în 30 noiembrie. Pentru asta poate că ar trebui, indiferent de cum am interpretat lucrurile în primele zile, să le mulţumim că ne-au dat o şansă şi să ne gândim foarte serios că ar fi foarte grav să irosim această şansă. Ar fi extrem de grav să dezamăgim acest răspuns. Stimate doamne şi domni, Una din certitudinile componenţei acestui guvern este că sigurul partid de stânga, Partidul Social Democrat, sigur, în alianţă, Partidul Social Democrat cu Partidul Conservator, reprezintă pilonul de stânga al politicii româneşti. Pentru noi, o bună guvernare înseamnă nu numai creştere economică, fără îndoială necesară, obligatorie chiar, dar şi reflectarea ei în viaţa cetăţenilor, şi mai ales a celor în dificultate. S-a dovedit, din păcate, în tot secolul XX, că au fost perioade de mare creştere economică în anumite ţări sau zone ale lumii şi care n-au rezolvat problema sărăciei, ba, dimpotrivă uneori. Deci această idee că orice fel de creştere economică trebuie să se regăsească în bunăstarea oamenilor şi, mai ales, în eradicarea sărăciei şi în eradicarea ignoranţei şi în eradicarea bolilor cronice şi a unei sănătăţi precare, aceste idei sunt ideile stângii, pentru ele ne-am bătut, pentru ele ne vom bate, ele fac parte din pachetul social care a fost introdus în Programul de guvernare, a fost introdus de către aliaţii noştri din această guvernare, fiind perfect conştienţi cu toţii că un răspuns pentru România în perioada viitoare este că nu trebuie scoasă din criză economia românească pe spinarea celor săraci şi celor în dificultate. Noi am câştigat aceste alegeri, aşa, după cum spuneam, la egalitate cu partenerii noştri, pentru că am propus tot ce v-am spus aici. Noi am intrat în guvernare şi am dorit să intrăm în guvernare, pentru ca să aplicăm ceea ce am spus şi nu vom abdica de la aceste principii şi prea uşor unii le arată cu degetul şi le numesc aceste măsuri populiste. Stimaţi domni, Există o clasă de mijloc pe care o vom sprijini poate mai mult decât aţi făcut-o dumneavoastră sau cel puţin tot atât. Dar există o clasă sau mai bine zis o lume a sărăciei româneşti la care nici nu v-aţi uitat, la care nici măcar n-aţi întors privirea, crezând cumva că pe cale naturală şi cum economia de piaţă rezolvă totul, după unii teoreticieni depăşiţi, de altfel, astăzi, aceasta va rezolva şi starea precară a acestor săraci şi a acestor oameni în dificultate. N-a rezolvat-o, vă garantez. Şi va trebui ca în momentul de criză şi nu în momentul în care creşterea economică a permis chiar opulenţă, exuberanţă şi de ce nu cheltuieli absurde guvernamentale, ci într-o perioadă de restrişte, într-o perioadă dificilă să rezolvăm şi această problemă. Pentru că una dintre obligaţiile noastre fundamentale este să sprijinim toate categoriile de cetăţeni pentru a avea şanse, şanse egale, să-şi înceapă viaţa, şanse egale să înveţe, şanse egale să-şi crească copiii, şanse egale să-şi întemeieze o familie. Nu diferite şanse. Oamenii sunt diferiţi. Aşa vor fi, aşa i-a dat Dumnezeu. Dar şansele trebuie să fie egale şi din cauza asta vom încerca ca tinerii noştri care întemeiază o familie să poată să aibă acces la o locuinţă în condiţii rezonabile de plată şi în condiţii accesibile pentru veniturile lor, vom încerca ca fiecare familie din România să-şi poată trimite copiii la şcoală fără grijă şi dacă se poate, în continuare, făcând şcolile cu orar prelungit, pentru că sunt familii care încă, datorită muncii, datorită solicitării părinţilor în special, nu au timpul material şi uneori nici capacitatea şi educaţia necesară să se ocupe de copiii lor. Pentru asta vrem ca şcolile noastre să aibă biblioteci, să avem o şcoală bună, să aibă toţi românii, toţi copiii noştri acces la internet. Şi această guvernare trebuie să-şi asume schimbarea radicală a sistemului de sănătate. Deci, toate astea care fac parte din pachetul social, sunt lucruri convenite, pe care le-aţi regăsit în programul de guvernare, ele nu sunt cuvinte goale şi nu sunt doar momente de oratorie post-electorală. Pentru că vă garantez, stimaţi prieteni, că aşa cum suntem aleşi fiecare în circumscripţiile noastre, pe colegii uninominale, vom fi extrem de atenţi, mult mai atenţi poate decât altădată, ca guvernele noastre, mai ales cei care susţinem aceste guverne, să-şi facă cu toată responsabilitatea datoria, pentru că, până la urmă, fiecare vom răspunde, de data asta, faţă în faţă, şi ochi în ochi, cu oamenii pe care i-am întâlnit şi cărora le-am promis aceste lucruri în perioada electorală. sigur, poţi să-i spui omului, nu putem face peste noapte tot, şi omul va înţelege. Poţi să-i spui omului: "Uite, m-am gândit, ăştia sunt paşii." şi cu siguranţă va pricepe. Dar nu poţi să-i spui "Ştii, nu mai ştiu despre promisiunea aia, sau n-am făcut nimic cu ea". Asta nu vom putea face şi, din fericire, asta va crea un plus de democraţie, pentru că în momentul în care Parlamentul va avea din ce în ce mai mult atenţia focalizată pe actul guvernamental, îşi va face de fapt datoria numărul unu al oricărui Parlament, şi anume de controlul public asupra guvernării. Stimaţi prieteni, O să spun câteva cuvinte şi pentru Opoziţia care văd că mă susţine. s-a vehiculat în ultima vreme că nu este mare pericol şi că nu este un mare pericol că Opoziţia nu reprezintă un număr solid de parlamentari. sunt parlamentari foarte valoroşi, majoritatea dintre dânşii, în parte, şi atunci Opoziţia, de fapt, este chemată să corecteze guvernarea şi să aibă voce. Şi, fără îndoială, dacă veţi avea momente de dificultate, contaţi pe noi, stimaţi prieteni. (Aplauze.) Vom fi şi noi cei care vom fi suficient de atenţi cu guvernarea. Un singur lucru însă, pentru că sunteţi puţini, va trebui să fiţi foarte prezenţi ca să puteţi lua şi cuvântul. Din punctul acesta de vedere, vă urez succes şi vă spun, cu toată sinceritatea, cred profund în vorbele lui Churchill care spunea: "Eu am dreptate, tu nu ai dreptate, dar pentru ca tu să te exprimi neavând dreptate, sunt gata să şi mor!" Pentru că eu cred că apărarea democraţiei este mai presus de interesele partidelor sau guvernelor care, până la urmă, vin şi trec. Astăzi, stimaţi prieteni, de 22 decembrie, afară e o zi însorită ca acum 19 ani. Poate că e un gând bun, poate că e o pronie, poate că într-adevăr este momentul reconcilierii pe care de data asta n-o să-l mai ratăm. Vă mulţumesc. (Aplauze.) |
||||
|
|
Mulţumim, domnule deputat Bogdan Niculescu Duvăz. În continuare, invit din partea Grupului parlamentar al PNL, pe domnul senator şi lider de grup, Puiu Haşotti. |
||||
|
(Înainte de a ajunge la tribună, domnul senator Puiu Haşotti înmânează domnului preşedinte Mircea-Dan Geoană şi domnului prim-ministru desemnat Emil Boc, câte un dosar voluminos.) |
|||||
|
|
Acum puteţi să începeţi cronometrul. Prea-Fericite Părinte Patriarh, Doamna preşedinte, Domnule preşedinte Doamnelor şi domnilor, Le-am înaintat domnului Emil Boc şi domnului Mircea Geoană un dosar cam cu 10% din ce a spus PSD-ul despre PD şi PD-ul despre PSD. (Aplauze din partea Opoziţiei.) Iar aici am mai puţin de 1% din ceea ce conţin dosarele respective. Să ştiţi că sunt foarte, foarte serios, sunt chiar grav. Gândiţi-vă, după ce voi da citire câtorva fraze, dacă politica este doar un compromis sau dacă, totuşi, nu trebuie să mergem până la limita propriei compromiteri. Vorbea liderul Grupului democrat din Senat, că şi în alte ţări, ca Germania, Olanda, s-a întâmplat ca stânga să-şi dea mâna cu dreapta. În Germania şi în Olanda nu s-au aruncat asemenea invective. Eu doar voi citi. Este, să-i spunem, "din presă luate şi-napoi la lume date". Vă rog să fiţi foarte agenţi că sunt chestii foarte serioase, să ştiţi. 24 august 2006. Mircea Geoană despre Partidul Democrat: "sunt o gaşcă de turnători şi de hoţi, au luat toate apucăturile noastre şi le-au perfecţionat. campionii moralităţii s-au dovedit a fi, în cele din urmă, nişte turnători jegoşi." Mircea Geoană, 25 august 2005: "Băsescu este un om al trecutului, s-a format în perioada comunistă, are reflexe comuniste şi este legat de fostele structuri ale statului totalitar." Mircea Geoană, 18 noiembrie 2006: "Traian Băsescu nu este un model, spune că dacă ai o blondă şi un şpriţ eşti un lider autentic. Nu acesta este modelul. Ţara are nevoie de alternativă. Să n-o lăsăm pe mâna unei democraţii de tip sovietic, cum vrea Traian Băsescu." 24 noiembrie 2006, Mircea Geoană: "Dacă-l scoţi pe Băsescu din PD, şi-l vom scoate, rămâne un partid de mormoloci. Parcă-l văd pe Traian Băsescu undeva la Cotroceni, între îndeletniciri mai voluptoase şi îndeletniciri mai lichide, dar având un singur plan în cap, cum să acapareze întreaga putere prin distrugerea PSD." 17 decembrie 2006, Victor Ponta: "În orice societate democratică, domnul Boc şi cei de la SNLO ar trebui să fie în închisoare mâine dimineaţă." Traian Băsescu despre Mircea Geoană: "Nu vorbeşte el, el este doar trompeta şefului real al PSD, Ion Iliescu". Replica lui Mircea Geoană, 20 decembrie 2006: "Traian Băsescu este de fapt dirijorul unui cor de trompetişti, majorete şi tromboane pe care l-a grupat în Partidul Democrat." Videanu, 29 ianuarie 2006: "Geoană riscă să devină ariciul-pogonici al politicii româneşti." (Râsete.) Nu-i de râs! 5 februarie 2006, Traian Băsescu: "Pe domnul Geoană l-a etichetat domnul Iliescu ca fiind...", mi-e ruşine s-o spun, "..a fost indulgent. 12 aprilie 2007, Mircea Geoană: "PD este un partid nereformat, corupt, fără lider, fără ideologie, un partid oportunist, care încearcă să pescuiască în ape tulburi". Parcă ar avea dreptate! Radu Mazăre, despre Traian Bălsescu: "Daţi-l jos, că ne-am săturat de nebunul ăsta!" Vlanghelie: "Videanu este un matur infractor obraznic." Mircea Geoană: "Băsescu ar trebui să se facă exorcist şi să înceapă chiar cu el." 12 mai, Vasile Blaga: "Sforarul şef al PSD, Viorel Hrebenciuc, devenit strategul Coaliţiei anti-Băsescu, reacţionează precum guzganii când simt că vasul se scufundă." 13 mai 2007. Geoană către Băsescu: "Dacă Ion Iliescu este oligarh, dumneata eşti capul mafiei din România". 15 decembrie 2007. Emil Boc: "Prin crearea PD-L, vom reuşi să guvernăm România, sigur putem fi primii în competiţia politică, dar nu mai e suficient. Împreună în PD-L vom fi învingători şi vom guverna România fără soluţii imorale şi fără UDMR." Pentru colegii de la UDMR! Vanghelie: "Traian Băsescu este un fel de errol flynn fără plete care se luptă cu duşmani imaginari". 19 mai 2006. "Traian Băsescu este, pe lângă prost, perfect inutil pentru cei mulţi", a zis Mircea Geoană. Domnul Emil Boc, 1 iunie 2006: "Am spus clar că nu voi pleca la Bucureşti pentru nici o funcţie, chiar dacă e de prim-ministru". (Aplauze.)Consecvent cu răzgândeala, cu altele! Din nou Radu Mazăre. 11 iulie 2008. "Traian Băsescu pozează în cavaler al dreptăţii când de fapt e plin de bube râioase". Mircea Geoană, 21 noiembrie 2008: "Traian Băsescu...", fiţi atenţi că este extraordinar de interesant, "...Traian Băsescu trimite emisari la partide, inclusiv la noi, la PSD, şi spune: ce-ar fi să intraţi voi, PSD, piua a doua într-un guvern PD-L, şi vă dăm câteva ministere şi în schimb să nu susţineţi un candidat la prezidenţialele din 2009". Elena Udrea: "Eu mă întreb dacă cetăţenii acestei ţări...", 13 noiembrie, doamnă, "...eu mă întreb dacă cetăţenii acestei ţări nu s-au săturat să fie furaţi la infinit de Năstase, Mitrea, Vanghelie şi toată gaşca pesedistă". Aveţi grijă de poşeta Luis Vuitton! Emil Boc, 16 iulie 2008: "Acest tip de guvernare îl pregăteşte PSD, cu lideri care pe de o parte fac orice le stă în putinţă numai să nu apară în justiţie, folosind ca exemplu pe Adrian Năstase, cu lideri ca Mircea Geoană, care votează în pur stil stalinist rezoluţii juridice de începere a urmăririi penale împotriva adversarilor politici." În sfârşit, un comunicat al PSD-ului: "Vorbiţi de Sorin Oprescu ca despre o păpuşă, dar treceţi cu vederea faptul că la Cluj aveţi propria dumneavoastră păpuşă ventriloc." Stimaţi colegi, Şi Partidul Naţional Liberal a avut schimburi de replici cu cele două partide, PSD şi PD-L, dar nu, nu în acest fel. Au fost schimburi de replici dure. Veniţi şi spuneţi că electoratul a votat în favoarea acestei coaliţii? Păi dacă aţi fi spus în timpul campaniei electorale că s-ar face această alianţă la guvernare, aţi fi avut probleme cu pragul electoral. Acum, sigur, s-a făcut un guvern puternic, veţi face ministere monocolore, veţi numi prefecţi de aceeaşi culoare politică cu preşedinţii consiliilor judeţene, peste România veţi încerca să se aştearnă liniştea, să se fure în linişte. Baronii vor deveni satrapi. Cineva a spus despre Partidul Democrat-Liberal că este partidul clătită, adică e când pe o parte când pe alta, când socialist, când popular, când la putere, când în opoziţie, când zice una, când zice alta. Vă întreb însă pe dumneavoastră, cei de la PSD, că mai aveţi puţin şi domnul Traian Ungureanu sau doamna Alina Mungiu Pippidi aproape că va săruta dulce pe frunte. Încă puţin! Am să închei şi am să vă spun că acum câteva zile m-am întâlnit cu un coleg de la PSD, un om absolut admirabil şi plin de umor, un mare adversar al PD-ului, şi mânca o grisină. Şi l-am întrebat: "Domnule senator, aţi făcut guvern cu PD-ul. De ce?". Şi mi-a arătat jumătatea de grisină şi mi-a spus: "Pentru că ne este foame!" Este real. (Aplauze din partea Opoziţiei.) Un om cu umor, un om foarte inteligent. Sigur, foamea e mare, puterea de asemenea e mare, totuşi, puterea e mare, dar foamea aşijderea. Şi să aveţi o foame de lup. Aveţi grijă însă că lupii când nu mai au ce mânca se mănâncă între ei. Poftă bună! (Aplauze.) |
||||
|
|
Cu cele nouă minute folosite de domnul senator Haşotti, Grupul PNL mai are la dispoziţie şase minute pentru o eventuală altă intervenţie. Grupul UDMR mai avea un minut la dispoziţie şi a renunţat la dreptul de a folosi acest timp rezidual. În condiţiile în care nu avem alte propuneri de intervenţii din partea celorlalte grupuri parlamentare, revenim la Grupul PNL pentru intervenţia următoare. Domnul deputat Crin Antonescu. |
||||
|
|
Domnul George Crin Laurenţiu Antonescu: Prea-Fericirea voastră Părinte Patriarh, Doamnă, domnule preşedinţi ai Camerelor, Onorabili senatori şi deputaţi, Cinstiţi boieri de la guvernare, Acum vreo două zile, ieri-alaltăieri, am văzut la televizor pe domnul Emil Boc în faţa unor camere de luat vederi, flancat de domnul Nica şi de domnul Marian Sârbu, cu nişte chipuri foarte severe. Am crezut o clipă că sunt în 2004, că Adrian Năstase şi partidul-stat au dat o lovitură, au pus în afara legii Partidul Democrat şi a fost prins Emil Boc. Când colo, nu! Omul vorbea, adică domnul Boc, susţinea că va fi prim-ministru şi cei doi domni, pe care i-am amintit, încuviinţau cu o gravitate pe măsura crizei. Dintre toate câte s-ar putea spune despre această împrejurare a învestirii unui guvern şi a constituirii acestei alianţe numite Parteneriat pentru România, tentaţia registrului satiric e uriaşă. Istoria, intriga, personajele, pot să ne ţină să vorbim şi să râdem, şi să râdem, probabil un mandat întreg. Am putea vorbi despre uniunea sacră dintre PSD, PD-L şi domnul Predoiu, acrobat politic şi moral, autosuspendat într-o poziţie care pe alţii i-ar stânjeni, dar se pare că domniei sale îi prieşte. Am putea vorbi despre faptul că avem propus un ministru de interne pe care-l respect şi căruia eu, personal, n-am nimic să-i reproşez, dar pe care preşedintele statului l-a calificat drept mafiot, nici mai mult, nici mai puţin. Am putea vorbi despre turismul ecumenic, sub îndrumarea roabei lui Dumnezeu, Elena, doamna ministru Udrea. Am putea vorbi despre cum i-au trecut spaimele, despre cum i-au trecut într-o noapte spaimele tânărului, sau micului domn Paleologu, spaimele de socialişti. Nu-i aşa că sunt şi dânşii oameni, domnule Paleologu? Nu vă mai speriaţi. Aţi crescut! Am putea vorbi despre toate aceste lucruri dar, din păcate, nu prea e de râs. Nu e de râs pentru că sunt câteva lucruri de speriat. Criza, această fantomă care pare să ne şteargă trecutul, să ne amestece ideologiile şi să ne îndemne pe toţi, aşa, la o Daciadă a guvernării, la care unii au încercat să intre, n-au reuşit, domnul Predoiu se pare că a fost constrâns de interesul naţional, în fine, mai, mai să nu fim înjuraţi că nu intrăm şi noi la guvernare, liberalii. Criza asta scuză orice şi criza este, cum spuneam, temeiul uniunii sacre. Dar este absolut îngrijorător şi de speriat că în faţa acestei crize, motivul, explicaţia, justificarea alianţei, noi ne prezentăm cu ceva ce pare mai degrabă incompetenţă. Ce avem în prima linie a crizei? O criză economică şi financiară. Avem vreun economist de talie? Avem o pereche de ingineri respectabili ca atare, domnul Videanu şi domnul Hogea, gemenii marmurei, care alături de primul-ministru, de viceprim-ministru, iată, ne dau o primă linie de abordare a crizei în care n-avem nici un economist. Avem, de asemenea, de speriat contradicţii între cele două partide, nu mai pun la socoteală aici pe domnul Predoiu, că nu ştiu ce le-a promis alegătorilor în campanie, că a participat şi dânsul la campania electorală, între electoratele acestor partide, între discursul din campanie, între lucrurile pe care le-au spus unii despre alţii, cum onorabilul Puiu Haşotti a arătat aici cu vârf şi îndesat. E de speriat că am ajuns din nou într-o debandadă aproape completă a criteriilor morale, politice, de orice fel. Nu doar politicienii dornici să facă bine României cât mai curând şi cât mai mulţi laolaltă, dar văd că deja avem analişti care justifică faptul că a doua zi după o campanie electorală nu se poate pune problema să-ţi ţii angajamentele din campanie. Văd că sunt oameni care ne spun "Aruncaţi la arhivă toate aceste lucruri!". Văd că sunt oameni care ne spun că... "Totul pentru front, totul pentru victorie!" Azi e 22 decembrie. Dumneavoastră, cei din majoritate, aţi făcut totul, se spunea pe vremuri, pentru ca directiva Preşedintelui, ca azi, pe 22 decembrie, o zi cu anumite semnificaţii, să se învestească guvernul, să fie îndeplinită. Şi o veţi face. Aş vrea să vă rog ca în această amiază, spre seară, când se împlinesc exact 19 ani de la naşterea FSN-ului, să medităm un pic. Se reface azi cu Guvernul Emil Boc, se reface FSN-ul? Nu e de loc sigur. Nu e de loc improbabil. Cred că depinde de noi. Cel mai de speriat lucru nu este că e opoziţie relativ fragilă aritmetic. Cel mai de speriat lucru este că în mâinile unui singur om se concentrează prea multă putere. Cel mai de speriat lucru este că democraţia nu se poate apăra cu mediocritate şi slugărnicie. Avem modele de succes, ca domnul Boc. Eu nu-l împărtăşesc. Îi urez succes. Dar, ultimul cuvânt pe care vreau să mi-l îngăduiţi este către parlamentarii care se află la primul mandat. Şi aş vrea să vă rog, în mod colegial, să meditaţi asupra faptului că dacă 73% din Parlamentul României se va comporta ca Marea Adunare Naţională, atunci avem într-adevăr o problemă cu democraţia în România. pentru că nimic, eu nu cred cel puţin, nimic nu e garantat şi nimic nu e imposibil în istorie. Şi democraţia, cum s-a spus de atâtea ori, trebuie apărată în fiecare moment. Nu datoraţi mandatul nimănui. Nu sunt naiv. Ştiu ce înseamnă viaţa de partid, ştiu ce înseamnă mecanismele interne ale unui partid politic. Dar gândiţi-vă, vă rog, stimaţi colegi din toate partidele, şi mai ales cei la primul mandat, că în afară de Preşedinţia României, nu există demnitate politică mai înaltă decât aceea de a fi senator sau deputat. Guvernul României, care are ca orice executiv pârghiile, influenţele sale, este subordonat acestui for, şi dacă acest for va fi Parlament şi nu Marea Adunare Naţională, vom putea să spunem că nu s-a refăcut, după 19 ani exact, F.S.N.-ul. Vă urez sărbători fericite şi democraţie îndelungată! (Aplauze.) |
||||
|
|
Mulţumesc domnului deputat. După epuizarea listei de deputaţi şi senatori înscrişi la cuvânt, dau cuvântul domnului Emil Boc, primul-ministru desemnat, pentru o nouă intervenţie. Aveţi cuvântul, domnule prim-ministru. (Aplauze.) |
||||
|
|
|
Domnul Emil Boc: Doamnelor şi domnilor, Voi încerca să fiu punctual şi să răspund la problemele care au fost ridicate de dumneavoastră. În primul rând, aş vrea să subliniez diferenţa pe care am putut-o constata cu ochiul liber între un Parlament din care şi eu am făcut parte, ales pe baza scrutinului reprezentării proporţionale a votului pe listă, şi un Parlament ales pe baza votului uninominal. Comparaţi şi veţi ajunge la aceeaşi concluzie ca şi mine: responsabilitate şi foarte multă decenţă. Şi acest lucru este un semnal că putem construi împreună ceea ce trebuie. (Aplauze.) În al doilea rând, vreau să spun că, în aceste vremuri dificile, n-aş vrea să le spun nici că sunt foarte grele, nici să lansez alte prognoze, când venim în faţa dumneavoastră cu un guvern rezultat din parteneriatul pentru România între PD-L şi PSD, tocmai acest parteneriat şi acest guvern poate fi şansa unui nou mod de a face politică după 19 ani. O politică în care, într-adevăr, decenţa, responsabilitatea să primeze şi, în acelaşi timp, locul vorbelor şi al certurilor să fie luat de fapte responsabile şi de lucruri făcute în beneficiul oamenilor. Cred în acest lucru. S-a vorbit aici că acest guvern vine să refacă FSN-ul. Acest guvern nu vine să refacă trecutul, ci vine să facă posibil viitorul. La 19 ani de la Revoluţie, românii, prin votul lor, au dat o pondere egală în Parlamentul României celor două formaţiuni politice, PSD şi PD-L, pentru a fi garantul democraţiei şi continuatorul democraţiei în această ţară. Acest guvern este chemat să arate că este produsul democraţiei şi că rămâne apărătorul acesteia. Şi poate că nu e întâmplător că tocmai acum, la 19 ani de la începutul noii lumi româneşti, suntem cu toţii în faţa unei încercări care ne va testa pe deplin solidaritatea. Vreau, de asemenea, să fac câteva referiri la creşterea economică pe care opoziţia, în condiţiile în care acest guvern va fi învestit, a menţionat-o. Mă refer la creşterea economică. Da, am avut şansa unei creşteri economice de 8%, dar din nefericire suntem în prezenţa celui mai mare deficit al bugetului general consolidat, cel puţin din anul 2000 încoace. nu trebuie să fii economist să-ţi dai seama că dacă acest deficit era dus în infrastructură, era foarte bine. Am fi avut sute de kilometri de autostrăzi, de şosele naţionale, de centuri ocolitoare. Era foarte bine. Măcar dacă era dus în infrastructură, în investiţii. Din nefericire, Guvernul a fost mai mult o casierie şi mai puţin un factor de asigurare a stabilităţii economice şi a deschis baierele pungii şi a lăsat ca banul public să fie utilizat fără ca el să convertească această creştere economică în lucrări masive de infrastructură în beneficiul cetăţenilor, al nostru, al tuturor. Vă asigur de toată transparenţa posibilă. Voi veni în faţa dumneavoastră şi voi prezenta exact ceea ce vom găsi cu privire la situaţia financiară şi bugetară a ţării, ca împreună să luăm cele mai raţionale şi mai bune decizii, să luăm cele mai bune lucruri pentru români. Vreau, de asemenea, să spun despre cota unică şi despre deducerile fiscale pe care le-am anunţat prin priorităţile Programului de guvernare. Aici nu am vorbit şi nu voi vorbi în calitate de preşedinte al Partidului Democrat-Liberal. Sunt cel care este garantul respectării şi aplicării principiilor şi problemelor pe care le-am trecut spre a le rezolva în "Parteneriatul pentru România". Sunt soluţii de stânga, sunt soluţii de dreapta. Sunt soluţii de dreapta, sunt soluţii de stânga. Am reunit într-un parteneriat pentru România ceea ce am avut mai bun, cele două formaţiuni politice pornind de la premisa nevoilor ţării de a da stabilitate, în primul rând. Avem, şi iată, acest exemplu cu cota unică este un exemplu când stânga şi dreapta pot să-şi dea mâna în momente dificile, pe probleme punctuale şi să facem faţă provocărilor pe care le avem. Avem cota unică, dar avem şi acel mecanism de stânga, de a-i proteja pe cei aflaţi în nevoi, cu salarii şi pensii mici, prin deduceri fiscale. Este un moment pe care nu l-am dorit. Viaţa ni-l impune şi venim în faţa românilor cu acest angajament, că vom respecta ceea ce am promis. De asemenea, vă amintiţi că în aceste zile a fost prezent la Bucureşti un primar, poate din cel mai important oraş american, Robert Giuliani, primarul New-York-ului, şi care a spus că în vremuri de criză, a fost întrebat, ce soluţii aţi aplicat, republicane, democrate? Şi a spus: "Pur şi simplu am aplicat cele mai bune măsuri pentru a rezolva problemele oamenilor, indiferent că au fost democrate sau republicane". Cred că în acest moment România trece printr-o situaţie în care trebuie să ne gândim că cele mai bune soluţii sunt cele care rezolvă problemele oamenilor, indiferent că sunt de stânga sau de dreapta. Suntem în acest parteneriat pentru România şi vreau să-i asigur pe colegii mei din Cabinet, pe dumneavoastră - colegi parlamentari de la PSD şi PC - că este un parteneriat onest, este un parteneriat în care cuvântul de ordine să fie responsabilitatea şi respectarea cuvântului dat, prin ceea ce am scris şi semnat. Vom rămâne competitori electorali în vremuri electorale. Până atunci, avem în faţa românilor şansa de a ne demonstra maturitatea şi capacitatea că putem face, după 19 ani, un alt tip şi un alt mod de a face politică. Vreau, în încheiere, pentru că nu este un moment festiv, poate acest guvern pleacă cu cel mai slab bagaj pozitiv de imagine din istoria României de după 1989. Plec, însă, cu convingerea că, aplicând responsabil ceea ce am scris în "Parteneriatul pentru România" şi transpus în Programul de guvernare, vom face ceea ce trebuie pentru această ţară şi vom reuşi împreună. Vă mulţumesc. (Aplauze puternice.) |
|
||
|
|
|
Mulţumim domnului prim-ministru desemnat Emil Boc. Doamnelor şi domnilor deputaţi şi senatori, Vă reamintesc că, în conformitate cu prevederile art.103 alin.(3) din Constituţia României, şi ale art.74 din Regulamentul şedinţelor comune, cele două Camere întrunite în şedinţă comună aprobă printr-un singur vot Programul de guvernare şi lista Guvernului. Votul este secret şi se exprimă prin bile, potrivit art.34 din Regulamentul şedinţelor noastre comune. Votul de încredere înseamnă votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor, minimum 236 de voturi pentru. Vă reamintesc prevederile regulamentare referitoare la votul secret cu bile. Fiecare parlamentar primeşte o bilă albă şi una neagră. Bila albă introdusă în urna albă şi bila neagră introdusă în urna neagră înseamnă vot pentru acordarea încrederii Guvernului. Bila albă introdusă în urna neagră şi bila neagră introdusă în urna albă înseamnă, evident, vot contra. Domnii chestori sunt rugaţi să-şi ocupe locurile destinate pentru înmânarea bilelor. Vă propun să începem votarea, şi am să-l rog pe domnul deputat Valeriu Zgonea, secretarul Camerei Deputaţilor, să dea citire listei de deputaţi şi senatori, pentru a proceda la exercitarea votului dumneavoastră. Dacă dorim să începem cu Senatul, atunci am să rog secretarul Senatului... Din curtoazie pentru doamna preşedintă Roberta Anastase... Da, există o chestiune practică, pe care doamna preşedintă Roberta Anastase mi-o aduce la cunoştinţă: Camera Deputaţilor mai are, după plenul reunit, un plen de Cameră, pentru abilitarea Guvernului, aşa că revenim în ordinea tradiţională, cu Senatul. Domnule Zgonea, vă rog să faceţi loc secretarului Senatului. Vă mulţumesc. Rog chestorii să-şi ia locurile în dispozitivul de vot. De asemenea, vă rog să nu uitaţi că avem şi un punct 2 pe ordinea de zi, legat de prezenţa noastră în Irak. De aceea, şi senatorii, după votul exercitat, vă rog să rămâneţi în sală pentru a putea să epuizăm ordinea de zi. |
|
||
|
|
Doamnelor şi domnilor senatori, v-aş ruga să fiţi atenţi, să dăm citire listei senatorilor. - Albert Almos - prezent V-aş ruga, cei care nu aţi fost, revin. - Bălan Gheorghe Pavel Mai este cineva dintre doamnele şi domnii senatori prezenţi şi care nu au votat? Nu. Mulţumesc. |
||||
|
|
Domnul Valeriu Ştefan Zgonea :Eu am o rugăminte de la un coleg de-al nostru, cu care o să încep: - domnul Leşe Doru Braşoan - prezent. Am o rugăminte la noii colegi: puteţi să spuneţi prezent, ca să pot să vă reţin şi eu pe retină, ca imagine, în următoarele sesiuni? - Balcan Viorel - prezent Daţi-mi voie să-i citesc încă o dată pe cei care la prima strigare nu au fost. Eu vă citesc şi dumneavoastră spuneţi - prezent. Îmi spuneţi în momentul respectiv, vă rog frumos. - Almăjanu Marin - prezent - Doamna Jipa Ruxandra Florina - prezentă. - Şandru Mihaela Ioana - prezentă |
||||
|
|
|
Toţi membrii Birourilor permanente sunt invitaţi pentru a asista la procedura de numărare a voturilor. Urnele au plecat către sala Biroului permanent. Stimaţi colegi, Aş dori să profităm şi să epuizăm agenda sesiunii noastre comune. În perioada în care se numără voturile, v-aş propune să procedăm şi la pct.2 de pe ordinea de zi, Scrisoarea trimisă de Preşedintele României cu privire la prezenţa noastră, menţinerea prezenţei noastre în Irak. Parlamentul României a fost sesizat de către Preşedintele României cu privire la continuarea prezenţei noastre în anul 2009, cu participare de forţe militare la misiuni în afara teritoriului naţional. Prin această scrisoare, referitor la participarea militarilor români la operaţiunea din Irak în 2009, - rog şi domnii miniştri candidaţi să acorde atenţia necesară acestui moment din Parlament -, având în vedere invitaţia adresată României de către Guvernul Republicii Irak, de a continua prezenţa cu forţe pe teritoriul irakian după 1 ianuarie 2009, în temeiul art.7 alin.(2) din Legea nr.42/2004 privind participarea cu forţe armate în misiuni în afara teritoriului statului român, Preşedintele României solicită încuviinţarea Parlamentului pentru continuarea menţinerii forţelor noastre, prezentate în anexa la scrisoare, cu actualul contingent, pe teatrul de operaţii în Irak, în anul 2009. Tipurile de operaţiuni şi activităţi care vor fi îndeplinite de forţele României în Irak, precum şi statutul acestora, vor fi stabilite de comun acord cu Guvernul Republicii Irak. Comisiile reunite pentru apărare şi politică externă din cele două Camere s-au întrunit pentru a dezbate această solicitare. Îl rog pe domnul preşedinte Canacheu să prezinte raportul comun întocmit de aceste comisii pe baza solicitării Preşedintelui României. Domnule preşedinte, vă rog. |
|
||
|
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Domnule prim-ministru desemnat, Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi, Comisiile pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională şi Comisiile pentru politică externă de la Camera Deputaţilor şi Senatul României au fost sesizate de către Birourile permanente în data de 22 decembrie 2008, spre a analiza solicitarea Preşedintelui României adresată Parlamentului, pentru a aproba continuarea menţinerii forţelor armate în teatrul de operaţiunilor din Irak în anul 2009. Din analiza Scrisorii Preşedintelui României şi a solicitării adresate de către Consiliul Naţional de Securitate al Republicii Irak, prin consilierul de stat pe probleme de securitate, domnul Mihai Stănişoară, comisiile au reţinut următoarele. România îşi va continua participarea în teatrul de operaţiunilor în Irak după data de 31 decembrie 2008, cu un număr total de 515 persoane. Tipurile de operaţiuni şi activităţi care vor fi îndeplinite de forţele României în Irak, precum şi statutul acestora vor fi stabilite de comun acord cu Guvernul Republicii Irak. Comisiile pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională şi Comisiile pentru politică externă din Camera Deputaţilor şi Senatul României au analizat solicitarea Preşedintelui României, au constatat că aceasta respectă prevederile art.7 alin.(2) din Legea nr.42/2004 privind participarea forţelor armate la misiuni în afara teritoriului statului român. Cu majoritate de voturi pentru, comisiile au avizat favorabil solicitarea Preşedintelui României şi au hotărât să supună spre dezbatere şi adoptarea plenului Parlamentului proiectul de hotărâre anexat. S-a distribuit proiectul de hotărâre şi raportul comisiei, aşa că vă rugăm să votaţi pentru adoptarea acestui proiect de hotărâre. Vă mulţumesc, domnule preşedinte. |
||||
|
|
|
Mulţumesc şi eu, domnule preşedinte. Pe baza raportului comun prezentat în faţa plenului reunit, vă propunem următorul text de Hotărâre a Parlamentului României, pe care îl vom supune votului dumneavoastră. "Parlamentul României adoptă următoarea Hotărâre - având în vedere, bineînţeles, solicitarea Preşedintelui României: Art.1. Se aprobă continuarea participării forţelor armate ale României în teatrul de operaţiuni din Irak după 31 decembrie 2008, în condiţiile stabilite de comun acord cu Partea irakiană. Art.2. Finanţarea pregătirii şi participării personalului militar şi tehnicii specifice la misiunea prevăzută la art.1 se reglementează prin hotărâre a Guvernului. Această hotărâre a fost adoptată de Camerele reunite, astăzi, 22 decembrie, cu respectarea prevederilor art.76 alin.(2) din Constituţia României, republicată". Semnează preşedintele Camerei Deputaţilor, respectiv preşedintele Senatului României. Supun votului dumneavoastră. Cine este pentru această hotărâre a Parlamentului nostru? Dacă se doreşte o explicaţie de vot politic, după vot, domnule ministru Meleşcanu, cu mare plăcere. Cine se abţine? Voturi împotrivă? Mulţumim foarte mult. Am cerut abţineri; dacă doriţi să număraţi abţinerile? 42 de abţineri. Voturi împotrivă? Cu 42 de abţineri, niciun vot împotrivă, cu vot majoritar, Hotărârea Parlamentului este adoptată. Îl invit pe domnul ministru Meleşcanu pentru o explicaţie de vot din partea Grupului PNL. |
|
||
|
|
Domnul Teodor Viorel Meleşcanu: Doamnă preşedinte al Camerei Deputaţilor, Domnule preşedinte al Senatului, Stimaţi colegi, Decizia care a fost adoptată astăzi, prin intermediul unei hotărâri a Parlamentului României, suferă, în opinia noastră, de o gravă deficienţă. Singurul titlu juridic pentru prezenţa noastră în Irak, l-a reprezentat Rezoluţia Consiliului de Securitate nr.1790, o rezoluţie care expiră la data de 31 decembrie anul acesta. Este foarte corect ca România să răspundă favorabil la orice cerere pe care partea irakiană o va face pentru implicarea noastră, în continuare, în procesul de stabilizare şi democratizare a Irakului. Singura problemă pe care o avem este că, dacă acest lucru nu se va întâmpla în perioada de astăzi, 22, până pe 31, trupele române vor rămâne în Irak fără să aibă niciun fel de bază juridică pentru şederea lor. Din punctul nostru de vedere ar fi un grav act de iresponsabilitate să-i lăsăm pe aceşti oameni fără niciun fel de protecţie, fără a stabili foarte clar care sunt misiunile lor şi aceste misiuni, în opinia noastră, ar trebui să fie aceea de a sta în baze, pentru a se pregăti în continuare, fără a participa la niciun fel de acţiuni. Acesta este primul motiv pentru care am considerat că proiectul de hotărâre nu răspunde intereselor şi preocupărilor noastre. Cel de-al doilea este mult mai simplu, nu ne aparţine numai nouă. Am propus ca amendament ideea stabilirii unui termen de trei luni, de şase luni, după care prezenţa trupelor noastre în Irak să înceteze. Având în vedere că majorităţii ţărilor, chiar şi celor cinci, care au fost invitate împreună cu Statele Unite să mai rămână în Irak, li s-a dat un termen până la 31 martie, noi am considerat că dacă nu includem un asemenea termen, ar însemna că singura noastră ambiţie pe care o avem este să fim cei care sting lumina în Irak. Nu cred că este rolul pe care trebuie să-l avem în vedere. Acestea sunt cele două raţiuni pentru care Grupurile Partidului Naţional Liberal din Cameră şi din Senat s-au abţinut la adoptarea acestei decizii. În acelaşi timp, aş dori să subliniez că, din punctul nostru de vedere, respectarea şi răspunsul favorabil la o cerere oficială din partea Guvernului irakian ar trebui să fie în continuare în atenţia noastră şi să-i răspundem favorabil. Vă mulţumesc. |
||||
|
|
Mulţumesc foarte mult. Explicaţia votului din partea grupului dumneavoastră. |
||||
|
|
Vă mulţumesc. Staţi liniştit. Am văzut că sunteţi foarte grăbit, domnule preşedinte, dar, totuşi, ministrul apărării a venit în faţa dumneavoastră şi v-a explicat un lucru pe care, cu siguranţă, marea majoritate nu-l ştiaţi - este normal să nu-l ştiţi - inclusiv preşedintele de şedinţă. V-a explicat că este anormal să se păstreze trupele româneşti în Irak dacă nu ne-o cere Guvernul irakian. Şi atunci mi s-ar părea foarte corect ca, la cererea preşedintelui Băsescu, să răspundem afirmativ, dar doar cu acest amendament, numai în condiţiile în care Guvernul irakian ne-o va cere. Altfel, ce vom căuta noi acolo? Dacă dumneavoastră consideraţi că nu este normal să reluaţi votul cu acel amendament, atunci, după părerea mea, domnule preşedinte, faceţi o gravă eroare. Vă mulţumesc. |
||||
|
|
Vreau să vă asigur de deplina cunoaştere a acestei speţe şi să-l invit în continuare pe domnul ministru Borbély pentru a prezenta explicaţia votului din partea Grupului parlamentar al UDMR. După acesta, domnul Corlăţean doreşte să aibă o intervenţie. |
||||
|
|
Doamna preşedinte, Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Stimate colege, Am avut o lungă discuţie în cele patru comisii de apărare şi de politică externă în legătură cu acest subiect, eu zic foarte important şi pe care trebuie să-l discutăm cu responsabilitate. Într-adevăr, şi eu am fost printre cei care am propus acest amendament cu un termen până când trebuie să avem grijă de oamenii care sunt acolo, dar să avem un termen până când luăm o decizie. Votul nostru "pentru" şi în comisie şi aici a fost datorită faptului că avem încredere şi asta am spus-o şi acolo. Noul Guvern, ministrul de externe, ministrul apărării naţionale, oricum, într-un termen foarte scurt, pentru că în Irak este o problemă cu o decizie sau o discuţie în Parlament, din cauza căreia Guvernul nu poate să facă pasul următor. Din informaţiile care ne-au fost prezentate, în termen util se va clarifica această problemă. Deci, haideţi să mai dăm o şansă Ministerului de Externe, Ministerului Apărării Naţionale ca, în termen de probabil cel mult două-trei săptămâni va trebui să clarifice această problemă, după care, oricum, va trebui să revină în Parlament, adică în urma informaţiilor pe care le avem, în urma dialogului bilateral, şi atunci, sigur va trebui să luăm o decizie, pentru că şi din punctul nostru de vedere este anormal. Din ce moment ce, iată, Anglia, care este un partener foarte apropiat al Statelor Unite prin primul-ministru, zilele acestea a declarat că, după 30 iunie, îşi vor retrage probabil trupele. Deci va trebui să luăm o decizie, dar probabil cam într-o lună de zile şi de aceea am dat acest vot de încredere că se va clarifica în termen de o lună de zile această problemă. Vă mulţumesc. |
||||
|
|
Mulţumesc mult. Îl invit pe domnul preşedinte al Comisiei pentru politică externă din Senatul României, domnul Corlăţean, să prezinte un punct de vedere al Comisiei pentru politică externă. |
||||
|
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimate colege, Stimaţi colegi, Nu doar Comisia pentru politică externă sau cel puţin marea sa majoritate, dar aş vrea acum să spun că şi grupurile parlamentare ale Alianţei PSD+PC, au votat pentru adoptarea acestei hotărâri şi am dat acest aviz în comisiile parlamentare reunite. Consider inoportună redeschiderea unei dezbateri care a avut loc în comisiile reunite, atâta vreme cât la dosarul reuniunii figura o solicitare care exprima dorinţa şi solicitarea Guvernului irakian ca prezenţa trupelor româneşti să aibă o anumită continuitate şi după 31 decembrie 2008, data la care expiră mandatul oferit de Naţiunile Unite. Aş mai face o precizare. A existat, într-adevăr, o dezbatere cu privire la introducerea unui amendament care să prevadă de o manieră explicită ce se întâmplă cu trupele româneşti, care este situaţia în măsura în care, după 31 decembrie 2008, nu s-a ajuns încă la un acord cu partea irakiană. Nu s-a dat curs în final acestui amendament, câtă vreme Legea nr.42/2004 prevede explicit competenţele Ministerului Apărării şi ministrului apărării de a decide efectiv ce se întâmplă cu trupele noastre care vor putea foarte bine să asigure prezenţa în interiorul bazelor şi nu pe teren, în misiuni combatante. Această competenţă este prevăzută de Legea nr.42/2004, poate ar fi putut fi prevăzută explicit şi în textul hotărârii, dar, în măsura în care legea română este foarte clară, n-a mai fost necesar. Acesta este motivul pentru care, încă o dată, Grupurile parlamentare ale Alianţei PSD+PC au votat pentru adoptarea acestei hotărâri. Mulţumesc. |
||||
|
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. Domnul preşedinte Canacheu mai doreşte să facă un comentariu, vă rog. |
||||
|
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. N-am să mai adaug nimic în legătură cu documentele avute la dispoziţie de către cele patru comisii şi dezbaterile care au avut acolo loc şi care au epuizat întrebările în legătură cu situaţia trupelor noastre în teatrul de operaţiuni din Irak. Am avut explicaţiile reprezentantului Ministerului de Externe şi explicaţiile reprezentantului Ministerului Apărării în detaliu şi au clarificat situaţia juridică şi operativă a trupelor noastre acolo. Ele se află în siguranţă şi dreptul de dispoziţie al Ministerului Apărării este prezervat. Vroiam doar să fac o legătură peste timp, pentru că tot suntem în 22 decembrie, România-Irak. Eu, de când am început noi să trimitem trupe - şi am avut şi eu ocazia să mă pronunţ, fiind în Parlament - am fost suporter al trimiterii trupelor noastre în teatre de operaţiuni, acolo unde este nevoie de stabilitate, de apărare a democraţiei, de promovare a democraţiei. Pentru că am simţit această nevoie înainte de '90, aici, la mine acasă. Mi-aş fi dorit să vină trupe care să ne ajute mai devreme să scăpăm de un regim dictatorial, nedemocratic. Mi-aş fi dorit acest lucru. Sunt convins că trupele noastre asta fac acolo. Sunt trupe necombatante, de menţinere a păcii, de reconstrucţie şi consolidare a democraţiei. Asta fac acolo şi sunt apreciate, după cum bine cunoaşteţi, prin numeroase medalii, prin numeroase exprimări explicite ale diferiţilor comandanţi din teatrele de operaţiuni unde trupele noastre participă. De aceea, în cunoştinţă de cauză şi cu dorinţa de a contribui la pacea, stabilitatea şi democraţia în regiune, în Irak, acolo unde se află trupele noastre, Grupurile parlamentare ale Partidului Democrat-Liberal au votat pentru adoptarea acestui proiect de hotărâre şi pentru continuarea misiunii noastre acolo. Vă mulţumesc. |
||||
|
|
Şi eu vă mulţumesc. Cred că această hotărâre reprezintă practic o decizie tranzitorie, până când echipele de negociatori de la Ministerul Apărării şi Ministerul de Externe vor ajunge la un acord bilateral cu Republica Irak. În mod cert, Parlamentul va fi, în perioada următoare, din nou chemat să se pronunţe cu privire la această speţă. Cred că, din motive evidente, nevoia de a acoperi această perioadă tranzitorie a făcut ca această cerere să fie aprobată de către Parlamentul României, cu observaţiile enunţate de toate grupurile parlamentare. Vă mulţumesc şi aşteptăm acum rezultatul votului pentru ".. Aşteptăm în câteva minute procesul-verbal de numărare a voturilor. Doamna preşedintă Roberta Anastase mă roagă încă o dată să comunic deputaţilor să rămână pentru votul pe proiectul de Lege privind abilitarea Guvernului pe perioada de vacanţă parlamentară. |
||||
|
- După pauză - |
|
|||
|
|
Doamnelor şi domnilor deputaţi şi senatori, Reluăm lucrările noastre. Îl invit pe domnul deputat Valeriu Zgonea pentru prezentarea procesului-verbal referitor la rezultatul votului cu privire la propunerea de acordare a încrederii Guvernului României. Domnule deputat, aveţi cuvântul. |
||||
|
|
Doamnelor şi domnilor colegi, Mulţumesc, domnule preşedinte. Proces-verbal referitor la rezultatul votului de acordare a încrederii Guvernului. Birourile permanente ale celor două Camere ale Parlamentului, în temeiul art.32 alin.(4) din Regulamentul şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, procedând la verificarea şi numărarea voturilor exprimate de către deputaţi şi senatori, prin vot secret cu bile, asupra propunerii de acordare a încrederii Guvernului, au constatat următoarele:
Potrivit prevederilor art.103 alin.(3) din Constituţia României, republicată, Parlamentul acordă încredere Guvernului cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor, minim 236. Ca urmare a faptului că, din totalul de 439 parlamentari, au votat pentru acordarea votului de încredere un număr de 324, ceea ce reprezintă majoritatea cerută de Constituţie, Parlamentul României acordă încrederea Programului Guvernului şi listei prezentate de domnul Emil Boc în şedinţa comună a celor două Camere din data de 22 decembrie 2008. (Aplauze.) |
||||
|
|
Adresăm felicitările noastre domnului prim-ministru al Guvernului României, Emil Boc, şi echipei ministeriale pe care o conduce din acest moment şi îl invit să spună câteva cuvinte în noua calitate, după votul de încredere acordat de Parlamentul României. Domnule prim-ministru, aveţi cuvântul. |
||||
|
|
Domnul Emil Boc: Domnule preşedinte al Senatului, Doamnă preşedintă a Camerei Deputaţilor, Doamnelor şi domnilor, În numele echipei de care o reprezint, vă mulţumesc pentru încrederea acordată. Vreau să vă asigur că ştiu ce responsabilitate apasă pe umerii noştri. Vreau să vă asigur că ştiu că există o speranţă în această ţară şi vreau să vă asigur că această echipă pe care o aveţi în faţa dumneavoastră astăzi îşi va pune toată priceperea şi ştiinţa ei pentru a reda românilor speranţa că putem să ducem ţara în direcţia bună, să-i asigurăm stabilitate, şi prin măsurile guvernamentale pe care le vom lua şi prin colaborarea cu dumneavoastră vom da stabilitate ţării şi speranţa de mai bine în România. Aşa să ne ajute Dumnezeu! Vă mulţumesc. (Aplauze.) |
||||
|
|
Stimaţi colegi, Ordinea de zi fiind epuizată, declar închisă şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului de astăzi, 22 decembrie 2008. Sărbători fericite, Dumnezeu să fie cu noi şi să ne vedem sănătoşi! Vă mulţumim foarte mult. (Aplauze.) |
||||
|
|
Şedinţa s-a încheiat la ora 19,16. |
||||
![]() |



