Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 14,40.

Lucrările au fost conduse de domnul Alexandru Pereş, vicepreşedinte al Senatului, şi de domnul Ioan Oltean, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistaţi de domnii Dumitru Pardău, secretar al Camerei Deputaţilor, şi domnul Cornel Popa, secretar al Senatului.

Din prezidiu a făcut parte doamna Roberta Alma Anastase, preşedintele Camerei Deputaţilor.

Domnul Alexandru Pereş:

Domnule prim-ministru,

Domnilor miniştri,

Doamnelor şi domnilor deputaţi şi senatori,

Declar deschisă şedinţa comună de astăzi a Camerei Deputaţilor şi Senatului şi vă anunţ că din totalul de 471 deputaţi şi senatori şi-au înregistrat prezenţa 431, iar 40 sunt absenţi. Cvorumul legal de lucru este îndeplinit.

Birourile permanente ale celor două Camere ale Parlamentului au adoptat proiectul ordinii de zi şi programul de lucru pentru şedinţele comune, în forma distribuită tuturor parlamentarilor, începând de azi şi continuând în zilele următoare până la votarea proiectelor de legi. Precizez că programul va dura zilnic până la ora 24.

Dacă sunt comentarii în legătură cu ordinea de zi. Nu sunt. Vă mulţumesc.

Da. Pe procedură. Vă rog. Domnul deputat Voicu.

Domnul Mihai Alexandru Voicu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Doamna preşedinte a Camerei Deputaţilor,

Domnule prim-ministru,

Domnilor şi doamnelor miniştri,

Stimaţi colegi,

Conform procedurii pe care o cunoaştem de foarte, foarte mult timp, dezbaterile în plen asupra unui proiect se pot desfăşura dacă trec minim trei zile de la distribuirea către parlamentari a rapoartelor comisiilor avizatoare şi, bineînţeles, raportul comisiei în fond.

Cu toţii, cel puţin deputaţii, nu cunosc cazul senatorilor, dar este suficient, am primit raportul cu privire la Legea bugetului de stat astăzi, la ora 11. cu toată bunăvoinţa, nu văd cum de la 11 până la această oră au trecut trei zile şi de aceea, în numele grupului parlamentar al PNL, solicit să respectăm procedura regulamentară, să aşteptăm să treacă trei zile, deci să ne reîntâlnim în plenuri reunite peste trei zile, la ora 11.

Vă mulţumesc.

Domnul Alexandru Pereş:

Da. Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnule deputat, vă rog.

Domnul Mihai Alexandru Voicu:

Scuzaţi-mă, am vrut să mai adaug că nu există nici un articol din regulament care să permită o excepţie de la această regulă, sau cel puţin eu nu am regăsit o astfel de excepţie.

Vă mulţumesc.

Domnul Alexandru Pereş:

Vă mulţumesc.

Domnule deputat, vă rog să vă şi prezentaţi. Scuzaţi-mă!

Domnul Mihai Tudose:

Pentru memoria antevorbitorului. Face apel la anumite reglementări din regulament. Trebuia să citească mai înainte Constituţia care reglementa un termen pentru depunerea în Parlament şi avizarea bugetului de stat. Era anul trecut. N-au întârziat decât câteva luni! Acum îi deranjează o zi.

Domnul Alexandru Pereş:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Dacă mai sunt alte intervenţii.

Domnule deputat Timiş, vă rog.

Domnul Ioan Timiş:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Aş vrea să vă menţionez că normele procedurale din regulament sunt de strictă interpretare, adică nu putem să le interpretăm în alte moduri, aşa cum sunt învăţaţi juriştii, ci într-un singur mod. Cu atât mai mult, nu le putem interpreta în modul invers. Adică, trei zile sunt trei zile, 3 ori 24 de ore şi minutele şi secundele vă rog să le calculaţi dumneavoastră.

Iar preşedintele de şedinţă nu cred că are posibilitatea să supună votului plenului dacă respectăm sau nu respectăm regulamentul. Pentru că regulamentul a fost votat o dată. Domnia sa trebuie să ia act că s-a încălcat regulamentul şi că se amână această şedinţă până la împlinirea termenului de trei zile. Şi acest lucru nu a fost prevăzut întâmplător în regulament. Pentru că deputatul şi senatorul are nevoie de timp să-şi formeze o opinie, să se informeze şi să nu fie un roboţel care votează doar atunci când cineva apasă pe un buton.

Mai ales că această construcţie a bugetului de stat conţine nişte curiozităţi cu care nu am fost obişnuiţi. Am văzut pe de o parte amendamente care se discută, amendamente care nu se discută şi amendamente bune de aruncat la coş, adică amendamentele Opoziţiei. Am întâlnit priorităţi ale bugetului de stat, declarate ca priorităţi, care nu au fost finanţate şi am ajuns la concluzia, ca simplu deputat, că nu e vorba de alocări financiare, ci de favoruri financiare într-o perioadă de criză.

Aşa că alături de termenii folosiţi în construcţia şi filozofia bugetului de stat ca "derapaj prociclic", "oprirea recesiunii", lucruri pe care nu le-am auzit şi vreau să vă doresc, domnule ministru de finanţe, să reuşiţi să opriţi recesiunea în România, aţi fi cel mai bun ministru de finanţe al tuturor timpurilor.

Deci, pentru a ne forma un punct de vedere, vă rog să luaţi act de această încălcare procedurală şi să procedaţi în consecinţă.

Mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Alexandru Pereş:

Mulţumesc, domnule deputat.

Încă o intervenţie din partea colegilor de la Partidul Naţional Liberal, domnul deputat Gabor. Vă rog.

Domnul Gheorghe Gabor:

Doamna preşedinte,

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Corpurile legiuitoare ale României sunt astăzi întrunite în această sală. Noi toţi facem legi care trebuie să fie respectate. Dacă noi înşine nu respectăm legile pe care le facem, ce se cheamă? Putem să aşteptăm de la alţii să le respecte? Eu cred că nu.

Dar există un motiv pentru care este această grabă. Pentru că o serie de amendamente pe care noi le-am depus nu se găsesc nici la amendamente admise, nici la amendamente respinse. În decurs de două ore cât am avut timp să răsfoim documentele care ne-au fost prezentate, am constatat acest lucru. Dacă unele din amendamentele noastre nu au fost trecute la amendamentele respinse, n-au fost trecute nici la cele admise, atunci înseamnă că noi trebuie să solicităm plenului să retrimită bugetul la comisii pentru a discuta acele amendamente despre care nu se vorbeşte nimic. Şi acest lucru trebuie să se facă.

Dacă noi nu respectăm legile pe care le facem, nu putem să aşteptăm de la altcineva să le respecte sau să ne respecte pe noi.

Vă mulţumesc. (Câteva aplauze.)

Domnul Alexandru Pereş:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Dau cuvântul domnului deputat Marton Arpad, din partea Uniunii Democrate Maghiare.

Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Doamnelor şi domnilor,

N-aş fi dorit să intervin, deşi colegii noştri liberali au dreptate, pentru că într-adevăr, în art.17 al Regulamentul şedinţelor comune ale celor două Camere este o astfel de prevedere. Însă de la acest microfon, din păcate, s-a susţinut un nonadevăr cu care nu pot fi de acord ca populaţia să fie îndoctrinată. Şi mai ales că a fost spus de un coleg de-al nostru care ştie foarte bine că Guvernul Tăriceanu a depus proiectul de buget în legislatura trecută, în timpul normal, dar acel proiect de buget n-a mai fost discutat. Puteam să-l fi discutat în decembrie după ce am fost validaţi şi am fi avut la finele lunii decembrie un buget al statului. Dar, într-adevăr, era un buget care conţinea o altă filozofie, cei care au depus doar acum un alt proiect de buget nu sunt din acel Guvern din care şi noi am făcut parte.

Vă mulţumesc. (Câteva aplauze.)

Domnul Alexandru Pereş:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Sigur, suntem într-o situaţie mai deosebită, dar vreau să vă propun şi să-mi daţi dreptate că aţi avut posibilitatea să depuneţi amendamente în număr mare. Sigur aceste amendamente, unele au fost admise, altele respinse, o să aveţi posibilitatea în decursul acestei săptămâni, în şedinţele în plen, să le susţineţi şi să le supunem aprobării plenului Camerei Deputaţilor şi Senatului.

O ultimă intervenţie. Domnule deputat Călian, vă rog.

Domnul Petru Călian:

Vă mulţumesc.

Domnilor preşedinţi,

Stimaţi colegi,

Toate procedurile au fost respectate, inclusiv regulamentul, pentru că aţi avut la dispoziţie atât proiectul de buget, cât şi amendamentele pe suport electronic, pe suport de hârtie primiţi documentele atunci când le solicitaţi. În rest, toate amendamentele care au ajuns la comisie şi în special la Comisia de buget-finanţe, puteau fi susţinute acolo de către cei care le-au iniţiat. Cele care au fost susţinute în Comisia pentru buget, finanţe şi bănci au fost discutate, au fost supuse la vot, iar cele care nu au fost susţinute, evident, în unanimitate de voturi, ele au fost respinse.

În consecinţă, cred că putem să începem, astfel încât să avem în scurt timp un buget.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Alexandru Pereş:

Vă mulţumesc, domnule deputat Călian.

Domnule Voicu, aţi vorbit.

Domnul Mihai Alexandru Voicu:

Vreau să supuneţi la vot propunerea mea. Îmi pare rău.

Este vorba de supunerea la vot a propunerii Grupului parlamentar al PNL de scoatere de pe ordinea de zi a acestui proiect de lege datorită încălcării art.17 din Regulamentul şedinţelor comune. Atâta tot. E vorba de un simplu vot.

Mulţumesc.

Domnul Alexandru Pereş:

În primul rând, domnule deputat, nu este o încălcare a art.17 din Regulamentul Camerelor reunite. Tocmai de aceea, supun votului dumneavoastră ordinea de zi aprobată de către Birourile permanente ale celor două Camere şi de marea majoritate a liderilor de grup.

Supun votului dumneavoastră ordinea de zi.

Cine este pentru? Vă rog să număraţi. Mulţumesc.

Împotrivă? Mulţumesc.

Abţineri? Nu sunt.

Cu 310 voturi pentru şi 120 de voturi împotrivă, proiectul ordinii de zi a fost aprobat. (Aplauze.)

Dacă în legătură cu programul de lucru sunt comentarii. Nu. Vă mulţumesc.

Supun votului dumneavoastră programul de lucru de astăzi, de mâine şi de joi, până la terminarea celor două proiecte - ale bugetului de stat şi bugetului asigurărilor sociale.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă? Mulţumesc.

Abţineri dacă sunt.

Cu 310 voturi pentru, 108 voturi împotrivă şi 22 abţineri, am adoptat programul de lucru.

La primul punct al ordinii de zi avem constituirea unor comisii permanente comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului.

Pe procedură? Poftiţi, domnule deputat. Vă rog.

Domnul Gheorghe Gabor:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Vroiam să spun că astăzi, prin votul dat în Cameră, respectul pentru instituţiile statului a crescut.

Mulţumesc. (Aplauze din partea Opoziţiei.)

Domnul Alexandru Pereş:

Vă mulţumesc şi eu, domnule deputat.

Revin atunci. La primul punct al ordinii de zi avem constituirea unor comisii permanente comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului.

Începem cu prezentarea propunerilor pentru Comisia Parlamentului României pentru afaceri europene.

Componenţa numerică este de 35 de membri, din care 23 deputaţi şi 12 senatori.

Dau cuvântul liderilor grupurilor parlamentare pentru a prezenta propunerile nominale. Scuzaţi-mă! Dau citire atunci.

Comisia pentru afaceri europene a Parlamentului României:

1. Anca Daniela Boagiu, senator, membru în Partidul Naţional Liberal;
2. Plăcintă Sorina Luminiţa, senator, membru PD-L;
3. Oprea Dumitru, senator, membru PD-L;
4. Marian Ovidiu, senator, membru PD-L;
5. Ardeleanu Sanda Maria, deputat, membru PD-L;
6. Brînză William Gabriel, deputat, membru PD-L;
7. Leşe Doru Braşoan, deputat, membru PD-L;
8. Păduraru Nicuşor, deputat, membru PD-L;
9. Giurgiu Mircia, deputat, membru PD-L;
10. Cărare Viorel, deputat, membru PD-L;
11. Popescu Adrian, deputat, membru PD-L;
12. Ştirbeţ Cornel, deputat, membru PD-L;
13. Şova Dan Coman, senator, membru Alianţa Partidul Social Democrat + PC;
14. Arcaş Viorel, senator, membru Alianţa PSD+PC;
15. Toma Ion, senator, membru Alianţa PSD+PC;
16. Corlăţean Titus, senator, membru Alianţa PSD+ PC;
17. Apostolache Mihai Cristian, deputat, membru Alianţa PSD+PC;
18. Cherecheş Cătălin, deputat, membru Alianţa PSD+ PC;
19. Chiriţă Dumitru, deputat, membru Alianţa PSD+PC;
20. Duşa Mircea, deputat, membru Alianţa PSD+PC;
21. Hrebenciuc Viorel, deputat, membru Alianţa PSD+PC;
22. Niculescu Duvăz Bogdan Nicolae, deputat, membru Alianţa PSD+PC;
23. Surupăceanu Mugurel, deputat, membru Alianţa PSD+PC;
24. Zgonea Valeriu Ştefan, deputat, membru Alianţa PSD+PC;
25. Paşca Liviu Titus, senator, membru PNL;
26. Oprea Mario Ovidiu, senator, membru PNL;
27. Ghişe Ioan, senator, membru PNL;
28. Bostan Emil, deputat, secretar, membru al PNL;
29. Banu Mihai, deputat, membru PNL;
30. Chiuariu Tudor Alexandru, deputat, membru PNL;
31. Cristian Horia, deputat, membru PNL;
32. Albert Almos, senator, membru UDMR;
33. Derzsi Ákos, deputat, membru UDMR;
34. Máté András-Levente, deputat, membru UDMR;
35. Ganţ Ovidiu Victor, deputat, membru minorităţile naţionale.

Dacă sunt obiecţiuni. Nu. Mulţumesc.

Supun votului dumneavoastră atunci componenţa acestei comisii. Am rugămintea să votaţi.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă? Un vot.

Abţineri?

Cu 428 de voturi pentru, un vot împotrivă şi o abţinere, componenţa comisiei a fost aprobată.

Urmează prezentarea propunerilor pentru Comisia comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului privind statutul deputaţilor şi al senatorilor, organizarea şi funcţionarea şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului.

Componenţa numerică a comisiei este de 12 membri, din care 7 deputaţi şi 5 senatori.

Permiteţi-mi să vă prezint eu lista cu colegii propuşi de către liderii de grup:

1. Bîrlea Gheorghe, senator, preşedinte, membru al Partidului Democrat Liberal;
2. Igaş Traian Constantin, senator, membru Partidul Democrat Liberal;
3. Vişan Gelu, deputat, membru Partidul Democrat Liberal;
4. Gheorghe Tinel, deputat, membru Partidul Democrat Liberal;
5. Iordache Florin, deputat, membru Alianţa PSD+PC;
6. Nicolicea Eugen, deputat, membru Alianţa PSD+PC;
7. Anghel Stanciu, deputat, membru Alianţa PSD+PC;
8. Ţuţuianu Adrian, senator, membru Alianţa PSD+PC;
9. Antonescu George Crin Laurenţiu, senator, membru Partidul Naţional Liberal;
10. Timiş Ioan, deputat, membru Partidul Naţional Liberal;
11. Kerekes Karoly, deputat, membru şi secretar, din partea Uniunii Democrate a Maghiarilor din România;
12. Dumitrescu Liana, deputat, membru din partea minorităţilor naţionale.

Dacă sunt obiecţiuni. Nu. Vă mulţumesc.

Supun votului propunerile privind componenţa acestei comisii.

Cine este pentru? Vă rog să ridicaţi mâna. Vă rog frumos. Vă mulţumesc.

Împotrivă? Voturi împotrivă nu sunt.

Abţineri? Nici abţineri.

Cu 430 de voturi pentru, componenţa acestei comisii a fost aprobată.

Trecem la prezentarea propunerilor pentru Comisia permanentă comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru relaţia cu UNESCO.

Componenţa numerică a comisiei este de 21 de membri, din care 15 deputaţi şi 6 senatori

Permiteţi-mi să prezint eu lista propunerilor făcute de liderii de grup:

1. Başa Petru, senator, membru Partidul Democrat Liberal;
2. Feldman Radu Alexandru, senator, membru Partidul Democrat Liberal;
3. Dobra Nicolae, senator, membru Partidul Democrat Liberal;
4. Sava Andrei Valentin, deputat, membru Partidul Democrat Liberal;
5. Axenie Carmen, deputat. Membru Partidul Democrat Liberal;
6. Surpăţeanu Mihai, deputat, membru Partidul Democrat Liberal;
7. Bărbulescu Daniel Ionuţ, deputat, vicepreşedintele comisiei, membru Partidul Democrat Liberal;
8. Mircia Giurgiu, deputat, membru Partidul Democrat Liberal;
9. Nicula Vasile Cosmin, senator, membru Alianţa PSD+PC;
10. Prunea Nicolae Dănuţ, senator, membru Alianţa PSD+PC;
11. Burnei Ion, deputat, membru Alianţa PSD+PC;
12. Dolineaschi Andrei, deputat, membru Alianţa PSD+PC;
13. Luca Ciprian Florin, deputat, membru Alianţa PSD+PC;
14. Socaciu Victor, deputat, membru Alianţa PSD+PC;
15. Voicu Mădălin Ştefan, deputat, membru Alianţa PSD+ PC;
16. Diaconu Mircea, senator, membru Partidul Naţional Liberal;
17. Uioreanu Horea Dorin, deputat, preşedintele comisiei, membru Partidul Naţional Liberal;
18. Dobre Cristina Elena, deputat, membru Partidul Naţional Liberal;
19. Popa Octavian Marius, deputat, membru Partidul Naţional Liberal;
20. Farkas Anna-Lili, deputat, membru al Uniunii Democrate Maghiare;
21. Amet Aledin, deputat, membru din partea minorităţilor naţionale.

Obiecţiuni dacă există. Vă mulţumesc.

Supun votului dumneavoastră atunci componenţa Comisiei comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru relaţia cu UNESCO.

Cine este pentru?

Împotrivă? Vă rog, încă o dată.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt nici abţineri.

Cu 430 de voturi pentru a fost aprobată şi Comisia permanentă comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru relaţia cu UNESCO.

Doresc să fac o rectificare la ceea ce am spus, conducerile acestor comisii se vor alege la prima şedinţă la care se vor întruni aceste comisii. Deci, ceea ce am spus eu de preşedinte sau de vicepreşedinte, vă rog să nu luaţi în considerare.

Vă mulţumesc. Scuzaţi-ne acest mic derapaj.

Urmează punctul 2 al ordinii de zi. Proiectul de Hotărâre pentru aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli al Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare pe anul 2009.

Dau cuvântul doamnei Gabriela Anghelache, preşedinta CNVM, pentru a prezenta proiectul de buget de venituri şi cheltuieli pe 2009 a CNVM.

Doamna Gabriela Anghelache (preşedintele Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi.

Vă rog să-mi permiteţi ca în câteva cuvinte să exprim principalele fundamente care au stat la baza proiectului de buget pe anul 2009.

iniţial, am depus la Parlament, în termenul corespunzător, la începutul lunii noiembrie, proiectul de buget. Ulterior, datorită evoluţiilor pieţei de capital în context internaţional şi, bineînţeles, cu efecte pe plan naţional şi mai ales datorită unor măsuri pe care autoritatea pieţei le-a adoptat pentru sprijinirea operatorilor de piaţă şi a investitorilor, măsuri care se concretizează în reducerea unor tarife şi cote aplicate operaţiunilor de piaţă, precum şi în suspendarea aplicării altor tarife pentru operaţiuni cum ar fi, spre exemplu, ofertele publice în vederea tranzacţionării la bursă a instrumentelor financiare, măsuri care s-au luat în două etape: o primă etapă, în luna octombrie a anului trecut şi a doua etapă, în luna ianuarie, începutul lunii februarie anul acesta, am revizuit indicatorii bugetari şi am depus spre examinare comisiilor parlamentare şi plenului celor două Camere reunite un proiect revăzut.

În acest proiect revăzut, s-a operat o reducere atât a veniturilor, cât şi a cheltuielilor. Reducerea veniturilor reprezintă aproximativ 20%, faţă de execuţia anului anterior. În consecinţă, şi cheltuielile au suferit reduceri substanţiale la toate capitolele. Astfel, ţin să precizez că la capitolul "Cheltuieli de personal" s-a operat o reducere de aproximativ 23%, la capitolul de "Bunuri şi servicii", o reducere de 40%, iar în ceea ce priveşte capitolul "Cheltuieli de capital", reducerea este drastică, pentru că având în vedere faptul că bugetul a fost construit echilibrat, deci venituri egal cheltuieli, nemaipunându-ne problema în această perioadă a unui excedent la sfârşitul anului, soldul bugetului, care, de regulă, era utilizat pentru investiţii, practic, acum, este reorientat către acoperirea cheltuielilor necesare funcţionării Autorităţii pieţei de capital.

Funcţionarea Autorităţii a avut în vedere mai multe raţiuni, printre care, ţin să amintesc: întărirea supravegherii în această perioadă, creşterea monitorizării entităţilor autorizate şi supravegheate de către CNVM, şi în plus, asigurarea unei funcţionări normale şi în context european, deoarece, în conformitate cu prevederile statutului Autorităţii pieţei şi a obiectivelor asumate după momentul aderării la Uniunea Europeană, facem parte din toate grupurile de lucru la nivel european care au drept obiectiv principal revizuirea directivelor şi a regulamentelor europene aplicabile ca atare şi în România.

Faţă de toate acestea, cheltuielile au fost atent dimensionate pentru a nu pune sub semnul întrebării participarea în grupurile de lucru şi la nivelul Comisiei Europene.

Bugetul este un buget de austeritate şi pot să spun că, în ceea ce priveşte execuţia indicatorilor bugetului, mai ales pe partea de cheltuieli, vom avea o atenţie deosebită în cursul anului, pentru a realiza economii, dar fără a periclita funcţionarea normală a instituţiei, în condiţiile menţinerii numărului de personal faţă de anul precedent.

Vă mulţumesc.

Domnul Alexandru Pereş:

Vă mulţumesc, doamna preşedinte.

Dau cuvântul, în continuare, domnului deputat Ştefan Viorel, preşedintele Comisiei pentru buget-finanţe, pentru a prezenta raportul comun al comisiilor.

Vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Viorel Ştefan:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Comisiile pentru buget, finanţe şi bănci din cele două Camere, în temeiul Regulamentului de funcţionare a celor două Camere, în urma analizei proiectului de buget prezentat de către Comisia Naţională de Evaluări Mobiliare, supun spre dezbatere şi adoptare plenului celor două Camere Proiectul de Hotărâre privind aprobarea Bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2009, în forma prezentată în Anexa nr.3 de la raport.

Vă mulţumesc.

Domnul Alexandru Pereş:

Şi eu vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Dacă sunt intervenţii la dezbaterile generale din partea grupurilor parlamentare? Nu sunt.

Vă mulţumesc.

Trecem la dezbaterea pe articole a proiectului de hotărâre.

Dacă la titlu sunt obiecţiuni? Nu sunt.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă? 2 voturi împotrivă.

Abţineri? O abţinere.

Deci, cu 410 pentru, 2 voturi împotrivă şi o abţinere, titlul hotărârii a fost aprobat.

Art.1.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Cine este împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Cine se abţine? Nici abţineri.

Deci, cu 413 voturi pentru, art.1 a fost aprobat.

Art.2.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Cine este împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Cine se abţine? Nici abţineri.

Deci, cu 413 voturi pentru, a fost aprobat art.2.

Art.3.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Cine este împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Cine se abţine? Nici abţineri.

Deci, cu 413 pentru, articolul 3 a fost aprobat.

Hotărârea în ansamblu.

Cine este pentru?

Scuzaţi-mă, Anexa nr.1.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Cine este împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Cine se abţine? Nu sunt.

Cu 413 voturi pentru Anexa nr.1 a fost aprobată.

Anexa nr.2.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abţineri, vă rog? Nici abţineri nu sunt.

Cu 413 voturi pentru, Anexa nr.2 a fost aprobată.

Hotărârea în ansamblu, vă rog.

Cine este pentru? Vă mulţumesc, doamnelor şi domnilor deputaţi şi senatori.

Împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Scuzaţi-mă, un vot împotrivă.

Abţineri, vă rog? Nu sunt abţineri.

Deci cu 412 voturi pentru, un vot împotrivă şi nicio abţinere, Hotărârea a fost aprobată.

Trecem la punctul 3 al ordinii de zi: Proiectul Legii bugetului de stat pe 2009.

Pentru dezbaterea generală a acestui proiect de lege, Birourile permanente ale celor două Camere propun următoarele: Guvernului să i se rezerve 60 de minute, pe care să le utilizeze la începutul şi la încheierea dezbaterilor generale; a doua propunere: grupurilor parlamentare din Camera Deputaţilor şi Senatului, împreună, să li se aloce timpul corespunzător numărului membrilor lor, luându-se în calcul câte 20 de secunde pe fiecare parlamentar; a treia propunere: deputaţii şi senatorii care nu fac parte din grupurile parlamentare, să aibă la dispoziţie, de asemenea, câte 20 de secunde fiecare, timp care poate fi cedat între aceşti parlamentari sau la grupurile parlamentare.

Potrivit acestei repartizări a timpului maxim de dezbatere, grupurile parlamentare, deputaţii şi senatorii deveniţi independenţi au la dispoziţie timp maxim pentru participa la dezbateri, după cum urmează:

• Partidul Democrat Liberal - 166 deputaţi şi senatori - 55 minute;
• Alianţa politică PSD+PC - 163 senatori şi deputaţi - 54 minute;
• Partidul Naţional Liberal - 93 parlamentari - 31 de minute;
• Uniunea Democrată a Maghiarilor din România - 31 parlamentari - 10 minute;
• Minorităţile naţionale - 18 parlamentari - 6 minute.

Dacă sunt comentarii cu privire la această repartizare? Vă mulţumesc.

Supun votului această propunere.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă? Un vot împotrivă.

Abţineri? Nu sunt.

Deci, cu 412 voturi pentru, un vot împotrivă şi nicio abţinere, această propunere a fost aprobată.

Pentru prezentarea proiectului de lege a bugetului de stat, îl invit la tribună pe domnul prim-ministru Emil Boc.

Aveţi cuvântul, domnule prim-ministru.

Domnul Emil Boc (prim-ministrul României):

Doamna preşedinte a Camerei Deputaţilor,

Domnule vicepreşedinte al Senatului,

Doamnelor şi domnilor miniştri,

Doamnelor şi domnilor deputaţi şi senatori,

În primul rând, în numele Guvernului, vreau să vă mulţumesc pentru efortul pe care l-aţi făcut în vederea analizării în comisii a proiectului cu privire la bugetul de stat şi la bugetul asigurărilor sociale, cu mulţumiri speciale comisiilor reunite de buget finanţe, care au lucrat tot weekend-ul pentru ca astăzi să avem proiectul analizat în comisii, în vederea dezbaterii celor două Camere ale Parlamentului. Vă mulţumesc pentru acest spirit de solidaritate faţă de proiectul Legii bugetului de stat pentru anul 2009.

Guvernul vine astăzi în faţa dumneavoastră şi vă solicită sprijinul şi votul dumneavoastră pentru a adopta două proiecte de legi, extrem de importante pentru ceea ce înseamnă destinul românilor şi relansarea economică a României. Este vorba de proiectul Legii bugetului de stat şi proiectul Legii privind bugetul asigurărilor sociale de stat.

Proiectul de buget pe anul 2009 răspunde obiectivului pe care guvernul şi l-a asumat în faţa dumneavoastră, în faţa Parlamentului, şi anume obiectivul de a asigura stabilitatea ţării, printr-o guvernare responsabilă în această perioadă dificilă de criză. De fapt, acest obiectiv este şi obiectivul parteneriatului pentru România, semnat între PSD şi PD-L.

De fiecare dată, dezbaterea cu privire la proiectul Legii bugetului de stat a fost o dezbatere aprinsă, o dezbatere complexă, de cele mai multe ori greu de înţeles de către oamenii obişnuiţi, întrucât dezbaterile erau concentrate pe foarte multe cifre, pe foarte multe comparaţii şi mai puţin pe lucruri extrem de concrete. De data aceasta, dezbaterea va fi una pe înţelesul tuturor. banii trebuie cheltuiţi cu răspundere, locurile de muncă trebuie menţinute şi înmulţite, iar categoriile sociale cele mai vulnerabile din societatea românească trebuie să fie protejate. Cu alte cuvinte, avem nevoie de un buget care să asigure un echilibru între componenta dezvoltării economice a României şi componenta socială. Aici mă refer, în special, la nevoia de protecţie a categoriilor sociale cele mai dezavantajate de criza economică.

Guvernul vă prezintă un buget care luptă cu criza. Bugetul pe care vi-l prezentăm dumneavoastră astăzi este exigent cu prezentul, dar corect cu viitorul României şi al românilor. Bugetul pe anul 2009 exprimă viziunea unui Guvern care vrea să lase în urmă o economie stabilizată şi nu o ţară datoare. Bugetul pe anul 2009 elimină risipa şi nepăsarea iresponsabilă a guvernării anterioare.

Acest buget, pe care vi-l prezentăm, are şi este în contextul a două constrângeri majore: o constrângere externă şi una constrângere internă. Constrângerea externă este legată de criza economică globală, de fapt cea mai dură criză economică din ultimii 60 de ani. În Statele Unite, deşi au fost alocate sute de miliarde de dolari, economia încă n-a răspuns adecvat. De asemenea, Uniunea Europeană a pompat sute de miliarde de euro, iar creşterea economică este încă foarte scăzută. În acest context apare cea de-a doua constrângere în care a fost elaborat proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2009: constrângerea internă.

Dincolo de ceea ce avem în plan extern, această criză economică pe care am descris-o, avem implicaţiile acesteia în România, la care se mai adaugă risipa şi nepăsarea iresponsabilă a guvernării anterioare. Am avut, în anul 2008, poate cea mai mare creştere economică de după 1989. Şi se pune întrebarea: Ce au făcut vechii guvernanţi cu această creştere economică?

Voci din partea Grupului parlamentar al PNL:

Am mărit salariile şi pensiile!

Domnul Emil Boc:

Această creştere economică fără precedent ne-a lăsat un incredibil deficit bugetar de 5,3%. Această guvernare anterioară, când avea şansele să facă din creşterea economică a României şansa modernizării ţării şi a dezvoltării infrastructurii a compromis modernizarea ţării. Deficitul bugetar de 5,3% ne pune astăzi în situaţia de a fi în faţa declanşării procedurilor europene cu privire la deficitul bugetar excesiv. Tratatul de la Maastricht spune foarte clar că orice ţară membră a Uniunii Europene trebuie să rămână în deficitul bugetar de maxim 3%.

Guvernarea anterioară ne-a dus, însă, la 5,3% - şi, repet, în contextul în care am avut o creştere economică de 7,8%. Ce înseamnă asta pe înţelesul fiecărui român? Înseamnă că la fiecare 100 de lei produşi de români, Guvernul a cheltuit 105 fără să investească nimic pentru ziua de mâine, fără să investească nimic, practic, în infrastructură. Din păcate, banii au fost daţi pe consumul de bunuri de lux şi pentru susţinerea aparatului guvernamental, care s-a îngrăşat masiv şi a ajuns la obezitate birocratică. (Aplauze.)

Am să vă ofer, doamnelor şi domnilor, câteva date în acest sens. în anul 2008 au fost realizate cheltuieli suplimentare peste nivelul resurselor disponibile, care nu au fost canalizate către activităţi productive. Astfel, cheltuielile curente au înregistrat, în anul 2008, o creştere de 30% faţă de anul 2007. Cheltuielile de personal au crescut cu 29% faţă de anul 2007 şi au ajuns la 11,8 miliarde de euro, adică 8,4% din p.i.b.

Dinamica cea mai mare au înregistrat-o cheltuielile cu bunurile şi serviciile care au crescut 32% comparabil cu anul 2007, având cea mai mare dinamică de creştere a ultimilor ani, ajungând la valoarea de 9 miliarde de euro, 6,5% din pib, şi asta, în contextul în care tragerile din fondurile structurale şi de coeziune au fost în valoarea de 178 milioane de euro. În condiţiile în care alocările Uniunii Europene au fost de 3,1 miliarde de euro, cumulate pentru anii 2007 şi 2008, s-au tras, practic, 6% din volumul alocat.

Cheltuielile bugetului general consolidat în trimestrul IV al anului 2008 au crescut cu 30% faţă de trimestrul anterior, în timp ce încasările bugetare au scăzut cu 2,6%. Deficitul bugetar înregistrat doar în ultimul trimestru al anului 2008 a atins nivelul de 16 miliarde lei, faţă de un nivel de 2 miliarde înregistrat în trimestrul anterior.

Vechea guvernare a reuşit extraordinara performanţă de a cheltui în octombrie - noiembrie 4 miliarde de euro, bani care nu s-au dus în investiţii, ci s-au dus în bunuri şi servicii, în cheltuieli de personal, adică tocmai în acele cheltuieli care au sporit deficitul bugetar al României la 5,3%.

Aceasta este poza zilei cu privire la ceea ce a fost, din punct de vedere economic, anul 2008: o guvernare iresponsabilă, care a irosit această şansă extraordinară pe care a avut-o România, cu o creştere economică de 7,8%, şi în loc să transforme această şansă într-o oportunitate a atârnat plumb în dezvoltarea economică a României şi, practic, a blocat modernizarea ţării. În aceste condiţii, provocarea în faţa noului proiect de buget pe anul 2009 este dublă: pe de o parte, să lupte cu efectele crizei economice, iar, pe de altă parte, să instaureze ordinea şi stabilitatea finanţelor publice.

Cele mai importante răspunsuri pe care Legea bugetului de stat pe anul 2009 le oferă în contextul actualei situaţii economice a ţării sunt următoarele:

1. Investiţia publică masivă în infrastructură. 20% din banii bugetului merg pentru lucrări de investiţii, pentru investiţiile din infrastructura din această ţară. Este cel mai mare buget de după 1989 alocat investiţiilor şi aceasta, repet, într-un context în care nu avem o creştere economică, cum a avut guvernarea anterioară, de 7,8%, ci avem o creştere prognozată de 2,5%, nu avem un deficit bugetar de 5,2%, cum a avut guvernarea anterioară, ci avem un deficit bugetar de 2%.

Deci, iată, din start, ce constrângeri important are acest buget, pentru a recupera ceea ce făcut guvernarea anterioară şi de a da şansa acestei economii româneşti să se relanseze. facem ceea ce fac toate ţările din lume în acest moment, care doresc să scoată ţara lor din criză, adică să realizeze o investiţie publică masivă în infrastructură.

De departe, această investiţie în lucrări publice, pe care Guvernul o realizează, este cea mai bună măsură anticriză, este cea mai bună măsură pentru menţinerea şi crearea de noi locuri de muncă. În esenţă, banii cheltuiţi cu crearea şi menţinerea unui loc de muncă trimit banii înapoi la buget şi de acolo spre pensii şi salarii şi alte componente sociale.

În acelaşi timp, investiţiile publice sunt esenţiale pentru înviorarea economiei şi sănătatea sistemului financiar. Unde sunt direcţionate aceste investiţii publice? Priorităţile investiţionale ale bugetului din acest an sunt: infrastructura, pe de o parte, eficienţa energetică, pe de altă parte. Haideţi să vedem unde merg aceşti bani în materie de infrastructură şi eficienţă energetică?

Investiţiile publice vor fi orientate majoritar spre lucrări de infrastructură, din transport, din mediu, din educaţie, din sănătate, din agricultură, din reabilitarea termică a blocurilor de locuit, adică spre acele obiective care pot genera efecte multiplicatoare în economie. Investiţiile în infrastructură nu sunt niciodată izolate. Lucrările la o şosea sau la o reţea de apă pun în mişcare ramuri industriale din alte regiuni şi dau de lucru unor oameni aflaţi la mare distanţă de şantierul în care se lucrează, sau pentru care se lucrează.

Iată câteva exemple în domeniul infrastructurii. Banii vor merge la autostrada "Transilvania" pentru sectorul Câmpia Turzii - Gilău; vor merge la autostrada Bucureşti-Ploieşti, la autostrada Cernavodă - Constanţa, pentru centura ocolitoare Constanţa, pentru autostrada Arad-Timişoara, pentru lărgirea la 4 benzi a centurii Bucureştiului, pentru lărgirea la 4 benzi a centurii Vest - Ploieşti, pentru pasajul subteran Băneasa şi, nu în ultimul rând, lucrările din domeniul feroviar, dintre care amintesc reabilitarea cale ferată Bucureşti-Constanţa.

Pentru programul de reabilitare termică, 22.000 de apartamente sunt prevăzute a fi izolate termic în anul 2009, cu fonduri de la bugetul de stat şi, de asemenea, încă 28.000 de apartamente în baza celor 200 de milioane credit angajat. Acest proiect are câştiguri imediate: pe de o parte, vom da comenzi economiei româneşti, pe de altă parte, vom menţine şi crea locuri de muncă şi, nu în ultimul rând, factura la energia termică a cetăţeanului va avea de câştigat, în sensul că acele costuri vor fi diminuate cu cel puţin 30%.

La capitolul programe de construcţii de locuinţe vom începe construcţia a 18.703 apartamente, din care circa 6.000 vor fi finalizate anul acesta. Pentru reabilitarea, modernizarea şi asfaltarea drumurilor de interes local, finanţarea va fi de 5,63 ori mai mare decât în 2008. Pentru refacerea sistemelor de alimentare cu apă şi canalizare a staţiilor de tratare a apei potabile şi a staţiilor de epurare în 59 de localităţi, am alocat fonduri de 4,6 ori mai mari faţă de anul trecut.

În domeniul infrastructurii din educaţie, să mai iau un alt exemplu, cele 360 milioane de euro alocate spre infrastructura din educaţie, vor fi orientate spre campusuri şcolare, grădiniţe noi, cămine pentru studenţi, spaţii pentru învăţământul superior, reabilitarea şcolilor şi a spaţiului din învăţământul superior, informatizarea şcolilor, microbuze şcolare pentru şcolile din mediul rural.

Iată, deci, că cei 10,2 miliarde de euro, 20% din buget, pe care îi propunem, vor asigura banii necesari economiei pentru ca ea să fie relansată, iar locurile de muncă să fie menţinute şi, acolo unde este posibil, să creăm noi locuri de muncă.

2. Şi strâns legat de prima măsură: vom achita toate datoriile restante ale guvernării anterioare. Este vorba de 2,1 miliarde de euro, bani care deja în proporţie de 40% au fost achitaţi, deci datorii achitate în proporţie de 40%, astfel încât statul să nu fie un element care să conducă la blocaje în economie, ci să fie un factor care să conducă la dezvoltare economică şi la asigurarea resurselor financiare economiei româneşti.
3. În al treilea rând, este vorba de menţinerea cotei unice de impozitare de 16%.
4. În al patrulea rând, este vorba de neimpozitarea profitului reinvestit, începând cu trimestrul II al anului 2009, tot ca o măsură pentru sprijinirea mediului de afaceri, în vederea menţinerii şi creării de noi locuri de muncă.
5. Absorbţia fondurilor comunitare. Contraperformanţa guvernării anterioare în materie de atragere de fonduri europene trebuie să fie înlocuită cu un management performant, prin care banii europeni să ajungă în România. Din nefericire, guvernarea anterioară n-a avut nici măcar capacitatea să auditeze sistemele de management şi control din cadrul programelor operaţional-sectoriale, pentru ca banii europeni să ajungă în România. Un singur program operaţional sectorial a fost auditat înainte de 22 dec.2008. Deci, atâta grijă a avut vechea guvernare de banii europeni, încât nici măcar nu a acordat importanţă pregătirii documentaţiilor ca aceşti bani să poată fi acceptaţi. De aceea, România are restanţe majore în absorbţia fondurilor comunitare. De aceea, avem doar 178 de milioane de euro aduşi în doi ani de zile de către guvernarea anterioară. De aceea am înfiinţat un comitet interministerial, sub coordonarea premierului şi a vicepremierului, care monitorizează săptămânal graficul de absorbţie şi de contractare a fondurilor comunitare pentru România.
6. În al şaselea rând, este vorba de capitalizarea CEC şi EXIMBANK, capitalizare necesară pentru susţinerea mediului de afaceri sau întreprinderilor mici şi mijlocii.
7. În al şaptelea rând, este vorba de continuarea şi extinderea Programului "Rabla". Intrarea în program a maşinilor mai vechi de 10 ani, cu 2 ani mai tinere decât cele admise până anul trecut, precum şi majorarea sumei acordate de la 3.000 la 3.800 lei, precum şi finanţarea în limita a 60.000 de vehicule, faţă de 40.000 din anul 2008.
8. În al optulea rând: este vorba de raţionalizarea fondului de garantare a creditelor pentru IMM-uri şi înfiinţarea fondului de contragarantare a creditelor pentru întreprinderile mici şi mijlocii.
9. În al noulea rând, este vorba de alocarea, prin bugetul de stat, a cel puţin aceluiaşi volum de fonduri alocat pentru promovarea exportului ca şi în anul 2008.
10. În al 10-lea rând, este vorba de includerea în bugetul general-consolidat a veniturilor proprii ale instituţiilor şi agenţiilor guvernamentale.
11. În al unsprezecelea rând, este vorba de compensarea t.v.a.-ului de recuperat cu t.v.a.-ul de plătit sau cu alte impozite datorate bugetului de stat şi în unele ulterioare lunii în care s-a depus cererea de restituire, precum şi după expirarea termenului legal de 45 de zile.

Acestea sunt câteva dintre măsurile importante pe care le-am extras din proiectul Legii bugetului pe anul 2009 şi, evident, dumneavoastră aveţi întregul proiect la îndemână spre dezbatere şi analiză. Am selectat doar acele măsuri care vin să răspundă nevoilor urgente ale economiei româneşti şi a necesităţii de a crea locuri de muncă, de a le menţine pe cele existente şi de a putea oferi economiei şansa să meargă mai departe.

Aşa cum am spus, orice proiect de buget, şi cu atât mai mult un proiect de buget în vreme de criză economică, are şi o componentă socială. Am spus-o încă de la momentul votului de învestitură. Criza economică nu trebuie să fie un pretext pentru a-i uita pe cei care se află în nevoi, pe cei care sunt cu salarii şi pensii mici, adică acele categorii sociale care sunt vulnerabile în vremuri de criză. De aceea, ceea ce vă propunem spre dezbatere şi analiză este alocarea unei importante sume de bani, este vorba de 197 milioane de euro, pentru a institui în România pensia socială minimă, astfel încât niciun pensionar din această ţară, în acest an, să nu aibă o pensie mai mică de 350 lei, adică de 3.500.000 lei vechi. Este, în primul rând, un act de dreptate şi un act de solidaritate, în acelaşi timp, pentru cei care, practic, astăzi primesc o pensie cu care pot să-şi cumpere doar o pâine, două sau trei. De aceea, am propus ca, începând cu 1 aprilie, toate pensiile care sunt sub 300 lei să fie ridicate la 300 lei, iar, începând cu 1 noiembrie, practic, toate pensiile din România mai mici de 350 lei să ajungă la nivelul de 350 lei. Tot în acest sens, propunem compensarea cu 90% din preţul de referinţă pentru medicamentele din lista B pentru pensionarii cu pensii de până la 600 lei.

În acelaşi timp, în vederea sprijinirii şomerilor, am extins perioada de acordare a ajutorului de şomaj cu 3 luni pentru anul 2009, iar persoanele aflate în şomaj tehnic vor avea un sprijin din partea statului, pentru că nici companiile şi nici persoanele aflate în această situaţie nu vor achita impozitele şi contribuţiile sociale pentru o perioadă de maximum 3 luni de zile, iar ca măsură activă susţinem cu 50% costurile cu privire la formarea profesională continuă pentru angajaţi şi şomeri. Încă o intervenţie activă a statului, pentru că acele persoane care vor fi nevoite, datorită constrângerilor economice, să ajungă în stare de şomaj sau şomaj tehnic, să poată beneficia de sprijin pentru formarea profesională în vederea găsirii unui nou loc de muncă.

Am convenit cu partenerii sociali ca, după 15 aprilie, să declanşăm mecanismul de consultare în vederea creşterilor salariale pentru anul 2009. Acest proces va ţine cont de performanţa economiei româneşti în primul trimestru şi de prognoza pentru trimestrele următoare. Cu alte cuvinte, vrem să vedem în ce măsură economia românească va putea asigura creşteri salariale şi în ce procent.

Obiectul nostru este să păstrăm puterea de cumpărare a oamenilor, adică să păstrăm valoarea reală a salariilor ca oamenii să-şi păstreze puterea de cumpărare raportată la preţurile care există astăzi în România. De aceea, am propus ca, în privinţa demnitarilor, anul 2009 să însemne o îngheţare a salariilor la nivelul anului 2008. Este vorba de aproximativ 7 mii de demnitari din această ţară şi persoane asimilate, care vor avea îngheţate salariile la nivelul anului 2008.

Dacă economia ne va permite, celelalte categorii de bugetari, pornind cu cei care au salarii mai mici şi continuând cu ceilalţi, vor putea beneficia, în funcţie de performanţa economică a ţării, de creşteri salariale şi pe care le vom discuta cu partenerii sociali după 15 aprilie. Acelaşi element îl avem în vedere şi în privinţa creşterii pensiilor, cu 5% în două tranşe, începând cu luna aprilie, începând cu pensiile mai mici şi continuând după aceea cu pensiile mai mari, dând dovadă de solidaritate deplină într-un an, repet, care se anunţă dificil, dar nu imposibil de surmontat.

Putem să depăşim acest moment dificil, în primul rând printr-un proiect de buget orientat spre investiţii şi locuri de muncă şi, în acelaşi timp, cu solidaritatea tuturor, începând de la demnitari şi continuând cu ceilalţi cetăţeni ai României. şi nu în ultimul rând, chiar dacă este un buget de relativă austeritate, este un buget care este corect cu viitorul României.

Solicitarea noastră este ca, în cadrul dezbaterilor, mulţumindu-vă încă o dată pentru contribuţia pe care deja aţi adus-o, să aveţi în vedere aceste exigenţe ale economiei româneşti din anul 2009, ale necesităţii de a da în continuare stabilitate României, de a putea recupera deficitul pe care-l avem şi, în acest sens, faptul că România are probleme legate de finanţarea externă datorită faptului că, în perioada guvernării anterioare, România a suferit de degradări de rating din cauza deficitului excesiv, avem acum şansa ca, printr-un proiect de buget care este în limita unui deficit de 2%, să asigurăm, pe de o parte, posibilitatea ca România să-şi păstreze indicatorii macroeconomici de stabilitate şi, în acelaşi timp, să ofere speranţe românilor.

Vreau, de asemenea, să spun că şi în privinţa administraţiilor locale, în privinţa sumelor alocate pentru judeţe, ceea ce proiectul de buget propune înseamnă o creştere faţă de ceea ce proiectul de buget al anului anterior a aprobat. Dacă în proiectul de buget şi aprobat pentru anul 2008 din sumele defalcate din t.v.a. pentru judeţe aveam 13,6 miliarde de lei, în actualul proiect de buget pe anul 2009 avem prevăzute 16,67 miliarde de lei din sumele defalcate din t.v.a. pentru judeţe, deci o creştere de 22%. Ştiu că aceste sume încă nu sunt suficiente. Ştiu, pentru că vin din administraţia locală, dar Guvernul nu a neglijat această componentă a administraţiei locale şi, evident, în măsura în care resursele financiare ale ţării ne vor permite, vom aloca resurse suplimentare şi în perioada următoare.

Închei, mulţumindu-vă pentru atenţia pe care ne-aţi acordat-o şi, cu sprijinul dumneavoastră, putem avea în România cel mai puternic instrument de relansare economică, instrumentul legii bugetului de stat care, din momentul acesta, vă aparţine dumneavoastră.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Alexandru Pereş:

Vă mulţumesc şi eu, domnule prim-ministru.

Aţi folosit 36 de minute. Guvernul mai are la dispoziţie 24 de minute din cele 60 aprobate de plenul Camerei Deputaţilor şi al Senatului.

În continuare, are cuvântul domnul deputat Viorel Ştefan, preşedintele Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci, pentru a prezenta raportul comun al comisiilor.

Vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Viorel Ştefan:

Doamna preşedinte,

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Doamnelor şi domnilor invitaţi,

Comisiile pentru buget, finanţe şi bănci din cele două Camere, luând în dezbatere Proiectul Legii bugetului pe 2009, au întocmit un raport favorabil, cu doar 8 voturi împotrivă, şi vă supun dumneavoastră spre dezbatere şi aprobare proiectul de buget, împreună cu amendamentele pe care le veţi regăsi în Anexele nr.1 şi nr.2 de la respectivul raport.

Mai fac precizarea că acest proiect de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Domnul Alexandru Pereş:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Trecem la dezbateri generale şi dau cuvântul domnului senator Ovidiu Marian, din partea grupurilor parlamentare ale Partidului Democrat Liberal.

Se pregăteşte domnul deputat Viorel Ştefan, din partea Grupurilor parlamentare ale Partidului Social Democrat.

Aveţi cuvântul, domnule senator.

Domnul Ovidiu Marian:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Doamna preşedinte al Camerei Deputaţilor,

Domnule prim-ministru,

Doamnelor şi domnilor miniştri,

Stimaţi colegi,

A fost o perioadă de muncă intensă perioada în care am luat în calcul toate variantele privitoare la alcătuirea optimă a bugetului pentru anul 2009. Avem, în sfârşit, în faţa noastră un buget care răspunde perfect exigenţelor unui an de criză. Prin transpunerea sa în practică, putem fi siguri că problemele prioritare ale României vor fi rezolvate.

Intenţionez să punctez în faţă dumneavoastră câteva din elementele importante ale acestui buget. În primul rând, să vorbim despre locurile de muncă. În actualul context al crizei economice, în care nu ne mai putem permite măriri constante de salarii, principala preocupare a Guvernului a devenit problema locurilor de muncă.

Prin proiectul de lege supus astăzi aprobării dumneavoastră, Guvernul vine să aloce fonduri substanţiale destinate investiţiilor publice. Aceasta este, de fapt, şi modalitatea optimă pentru crearea de noi locuri de muncă şi pentru menţinerea, pe cât se poate, a locurilor de muncă din sectoarele active ale economiei.

În ceea ce priveşte investiţiile publice, Guvernul Boc a alocat 20% din bugetul pe 2009 pentru masive investiţii publice, investiţii în infrastructura rutieră, feroviară, de mediu, din energie, educaţie şi sănătate, pentru reabilitarea termică a blocurilor. Valoarea sumei alocate pentru investiţii este de aproximativ 10 miliarde euro. Acest nivel este de departe superior celui alocat de Guvernul Tăriceanu pentru investiţii publice în condiţiile mult mai favorabile ale unei creşteri economice de aproape 8%. Acest nivel al investiţiilor publice este nemaiîntâlnit, cel puţin din '89 şi până astăzi.

Dealtfel, investiţiile publice sunt arma principală de combatere a crizei economice, soluţia de a face economia să funcţioneze pe mai departe, să creeze locuri de muncă şi venituri la bugetul de stat. În acest context, orice companie cu capital majoritar sau integral de stat trebuie să-şi maximizeze investiţiile de capital în acest an. Orice leu disponibil trebuie să meargă la investiţii şi nu pe cheltuieli cu telefoanele, cu mobilierul, cu maşinile, cu plasmele etc.

Cât despre protecţia pensionarilor, putem spune că Guvernul Boc va proteja un milion de pensionari cu pensii mici. Mulţi dintre ei sunt pensionari c.a.p. Aceştia vor primi pentru prima oară în viaţa lor o pensie decentă. Asta se va rezolva prin pensia socială minimă în valoare de 3 milioane lei vechi. Astfel, vor dispărea pensiile ridicole de 5 lei, 6 lei, 25 lei, 100 lei, despre care presa a scris adesea. În sfârşit, se face reparaţia unei nedreptăţi istorice comise faţă de pensionarii cooperatori, simple victime ale fostului sistem care nu au fost o prioritate pentru niciun Guvern de până acum.

Ca să ne referim la puterea de cumpărare a populaţiei, trebuie să menţionăm că administraţia Boc păstrează puterea de cumpărare a populaţiei. Pensiile şi salariile vor fi indexate cu 5% în două tranşe. Efortul făcut în acest sens este cu atât mai semnificativ, în condiţiile actuale de criză economică.

Apoi, vorbim despre educaţie. Chiar şi în condiţiile unui an de criză economică, Guvernul Boc a dovedit că-şi ţine promisiunea într-un domeniu-cheie: educaţia, alocând 6% din p.i.b. pentru aceasta.

În plus, în alcătuirea bugetului, Guvernul Boc a pus accentul pe urgentarea şi simplificarea procedurilor de atragere a fondurilor europene. Aici trebuie să amintesc că Guvernul Tăriceanu a reuşit marea performanţă să atragă în 2007 şi în 2008 doar 5% din resursele Uniunii, puse la dispoziţia societăţii noastre.

Guvernul Boc a construit un buget responsabil, dictat de constrângerile realităţii. Bugetul pe 2009 este unul realist şi se bazează pe veniturile reale, pe banii reali care să meargă imediat în proiectele de investiţii.

De aceea, mă adresez dumneavoastră, stimaţi colegi, cu rugămintea de a vota bugetul pe anul 2009, având convingerea că, astfel, putem feri România de o lungă perioadă de lipsuri şi sărăcie.

Putem realiza acest lucru numai împreună, prin solidaritate, în efort şi cumpătare.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Alexandru Pereş:

Vă mulţumesc, domnule senator. Aţi consumat 8 minute din minutele acordate Grupurilor parlamentare ale Partidului Democrat Liberal.

Îl invit la microfon pe domnul deputat Viorel Ştefan, din partea Alianţei PSD+PC.

Se pregăteşte domnul deputat Călin Popescu-Tăriceanu, din partea Grupurilor parlamentare ale PNL.

Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Viorel Ştefan:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimate doamne şi stimaţi domni,

Pentru a curma orice emoţie, voi spune la început că noi, grupurile parlamentare din cele două Camere ale Partidului Social Democrat susţinem acest buget.

Asta nu înseamnă că ne aflăm în faţa unui proiect de buget perfect. Suportă discuţii, suportă îmbunătăţiri. Noi ne-am străduit, în cadrul dezbaterilor de la comisie, să venim cu o contribuţie constructivă să îmbunătăţim proiectul. Ne vom strădui în continuare, în cadrul dezbaterilor din plen, să îmbunătăţim acest proiect. Şi, când spun acest lucru, mă refer în principal la capitolul privind alocările către învăţământ şi cercetare. La momentul când vom ajunge la aceste anexe, la aceşti ordonatori de credite, afirmaţiile mele vor deveni mult mai concrete.

Aş vrea, în continuare, să prezint în faţa dumneavoastră câteva argumente care au stat la baza acestei decizii pe care am luat-o ca să susţinem bugetul.

În primul rând, este un proiect de buget ancorat în realitate. Sunt două teorii: unii recunosc indicatorii macro-economici pe baza cărora s-a fundamentat proiectul, alţii contestă aceşti indicatori. Poate au dreptate şi unii şi alţii. Dar eu vreau să vă reamintesc că, atunci când s-a proiectat bugetul, au avut loc consultări cu Banca Naţională care şi-a însuşit parametrii mari, ceea ce ne face să credem că reperele de bază nu sunt viciate de interese politice, politicianiste sau de a salva aparenţele. Deci, sunt nişte repere care au făcut obiectul consultărilor şi inclusiv autoritatea în domeniul politicii monetare confirmă aceste repere.

Este foarte important să plecăm de la o premisă pusă de acord cu Banca Naţională, pentru că, din păcate, am constatat în ultimii 4 ani de zile că a lipsit armonia între politica monetară şi politicile fiscal-bugetare. De multe ori am fost în situaţia să constatăm că sunt politici care se derulează în paralel şi uneori nu se întâlneau. De această dată, bugetul, aşa cum este gândit el, creează premisele coordonării celor două politici, fiind aşezat pe un deficit mic, fiind aşezat pe o creştere a ponderii cheltuielilor de capital în detrimentul cheltuielilor curente şi, mai ales un lucru foarte important pe care-l abordează această proiecţie de buget, se referă la modul în care va fi gestionată datoria publică. Şi aici este o dezbatere foarte amplă, care nu-şi are locul chiar aici. Probabil că, într-un alt context, va avea loc chiar în această aulă.

Un alt argument care a determinat decizia noastră se referă la faptul că acest proiect este construit, în principal, respectându-se principiul solidarităţii sociale.

Noi am declarat şi în campania electorală şi o spunem şi acum. Nu vrem ca efectele crizei să fie preluate în primul rând de segmentele de populaţie defavorizată. De aceea, suntem satisfăcuţi de faptul că, prin proiectul de buget, s-au prevăzut resursele care să facă posibil ca să se introducă pensia minimă în cele două etape despre care şi domnul prim-ministru a făcut vorbire. De asemenea, tot pe această idee se înscrie şi măsura privind compensarea medicamentelor pentru pensionarii cu pensii mici, sub 600 lei.

Dar, principiul solidarităţii sociale se manifestă şi legat de modul în care sunt redistribuite resursele către comunităţile locale. Şi aici este o chestiune în legătură cu care am avut multe discuţii la nivelul comisiilor, cu prietenii şi colegii noştri din diverse formaţiuni politice. Cei mai mulţi reclamă faptul că nu se întorc în teritoriu resursele într-un raport direct proporţional cu modul în care ele vin din teritoriu la centru. Tocmai aceasta este filozofia bugetului. Raportul este invers proporţional. Tocmai în aceasta constă principiul solidarităţii sociale, pentru că prin redistribuirea resurselor de la centru către teritoriu se încearcă atenuarea dezechilibrelor între unităţile administrativ-teritoriale. Şi acest lucru se regăseşte în construcţia acestui buget şi noi suntem pentru şi susţinem acest lucru.

De asemenea, pe noi ne interesează foarte mult crearea de locuri de muncă şi ne interesează crearea de locuri de muncă nu în sisteme birocratice, şi mă opresc aici. În raportul de prezentare a bugetului de către Executiv, vom regăsi mai multe informaţii. Pe noi ne interesează crearea de locuri de muncă în economia reală. Şi de aceea credem că alocarea a 7% pentru investiţii publice înseamnă, în primul rând creare de locuri de muncă pe şantierele care vor fi deschise, în mod direct; în mod indirect se vor crea locuri de muncă în fabricile care vor trebui să onoreze comenzile lansate de pe aceste şantiere şi, de asemenea, în mod indirect vor apărea locuri de muncă şi în comunităţile rurale, unde vor fi şantiere care vor dezvolta infrastructura rurală. Şi, atunci, acele comunităţi vor deveni interesante pentru investitori că vor avea partea de infrastructură rezolvată şi se vor crea locuri de muncă şi acolo, ca o consecinţă a acestor alocări.

Dar, poate cel mai tare punct al acestui buget, care, recunosc, ţine mai puţin de modul în care a fost proiectat bugetul, a fost făcută această construcţie şi ţine foarte mult de modul în care va fi gestionat bugetul în execuţie. Se referă la o dorinţă foarte ambiţioasă a Guvernului - aceea de a valorifica cele mai ieftine resurse pe care le avem la îndemână. Şi care sunt acestea? Prima şi cea mai ieftină, chiar pot să spun că este gratuită, rezidă în raţionalizarea cheltuielilor bugetare. Raţionalizare nu neapărat prin reducerea numărului de posturi în administraţie sau tăierea sporurilor şi orelor suplimentare, sau reducerea cheltuielilor de bunuri şi personal, măsuri necesare şi pe care Guvernul deja le-a atacat, dar mă refer şi din perspectiva creşterii eficacităţii şi eficienţei cheltuirii banului public.

Proiectul de buget îşi propune ca tot ce se cheltuieşte să se realizeze în strictă concordanţă cu strategia, cu obiectivele din strategia ordonatorilor de credite. Dacă vom reuşi în derulare, în execuţie, să transpunem în fapt această dorinţă, va fi un câştig extraordinar din punct de vedere al creşterii eficacităţii cheltuirii banului public.

Din punct de vedere al eficienţei banului public, nu este tot una să faci un kilometru de autostradă la un preţ de două ori mai mare decât în alte ţări, sau să-l faci la un preţ egal, cum se întâmplă în alte ţări. Că, atunci, din economia realizată, poate mai rezolvi şi drumurile pietruite dintr-o comună.

Aceste aspecte de eficienţă şi eficacitate, legate de cheltuirea banului public, eu cred că în execuţie vor face obiectul analizei şi evaluării pe care va trebui să o facă Curtea de Conturi a României, care implementează deja auditul de performanţă şi, probabil, atunci când se va prezenta raportul pe execuţie al Curţii de Conturi, vom afla de acolo şi opinia Curţii de Conturi legat de performanţa cheltuirii banului public, şi nu numai legat de legalitatea cheltuirii banului public. Avem toată nădejdea că, în condiţiile noii conduceri a Curţii de Conturi, acest lucru se va întâmpla fără doar şi poate.

A doua resursă care, iertaţi-mă, a fost la îndemâna noastră şi în anii trecuţi, din păcate, nu am folosit-o - fondurile europene. Nu vreau să dezvolt, ne dorim cu toţii să crească gradul de absorbţie. Ce putea să facă proiecţia bugetară în acest sens? Să asigure necesarul de cofinanţare.

Eu cred că necesarul de cofinanţare îl regăsim în proiectul de buget şi, mai mult decât atât, o să vă rog să observaţi că regăsim şi o formulă mai flexibilă a gestiunii acestor componente de cofinanţare între ordonatorii de credite. Deci, premisele sunt create. Urmează o execuţie care să le pună în valoare.

Sigur, mai este o resursă, despre care, ştiu eu, nu am făcut vorbire sau se făcea vorbire acum mulţi ani, dar, de această dată, parcă am uitat-o: creşterea gradului de colectare.

Stimaţi colegi,

Dacă ne uităm în statistici, o să vedem că a crescut în mod îngrijorător evaziunea fiscală. Am asistat în ultimii ani la două procese: cel de creştere a impozitelor indirecte - mă refer în principal la accize - şi, în paralel, un proces de scădere, sau o creştere mai lentă, a încasărilor din aceste poziţii. Deci, este evident că există evaziune fiscală pe indirect.

Ne mai uităm în datele statistice şi o să vedem un lucru care este chiar curios: deşi s-a adoptat cota unică, având ca ţintă principală reducerea muncii la negru, o să vedem că 50% din evaziune se aşează pe muncă la negru. Deci, iată resurse care ne stau la îndemână. Ele ţin nu de construcţia bugetului, ci de execuţia bugetului.

Aş vrea să mai amintesc un singur lucru, după care o să închei. Vreau să spun că, în ciuda protestelor, în ciuda discuţiilor pe care le-am avut în contradictoriu cu reprezentanţii administraţiilor publice locale, acest buget pune premisa, creează premisa creşterii autonomiei locale. De ce? Stimaţi colegi, nu putem vorbi de autonomie locală dacă nu vorbim de autonomie financiară. Autonomie locală, cu mâna întinsă la centru să ni se dea resurse din bugetul centralizat, nu există.

Deci, acest buget creează premisele ca, pe impozite şi taxe locale, să crească baza de impozitare cu 30%; sigur, pentru valorificarea acestor premise, trebuie să fim foarte atenţi cum vom rescrie sau cum vom modifica Codul fiscal. Şi, dacă acest lucru se întâmplă, atunci administraţia locală va câştiga, într-adevăr, în gradul de autonomie, crescându-i gradul de autonomie financiară. Şi, pe de altă parte, în acest buget se rezolvă o chestiune, mă refer la serviciile descentralizate la nivel de judeţ, unde este pentru prima dată când se lasă libertate autorităţii administraţiei publice locale, consiliilor judeţene, pentru a împărţi banii pe destinaţiile pentru care au fost direcţionate la bugetul de stat.

Deci, nu se mai dă reţeta completă, se dă suma globală şi cu libertatea ca, în funcţie de necesităţi constatate la faţa locului, autoritatea administraţiei publice locale să facă defalcarea pe destinaţii.

Eu mă opresc aici, rugându-vă ca, măcar în parte, să ţineţi cont de ceea ce am spus şi, în final, să fiţi de acord ca să votăm acest buget, pentru că toată ţara aşteaptă bugetul. Bugetul nu este o urgenţă pentru Bucureşti. Bugetul este o urgenţă pentru toate comunităţile locale din România.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Alexandru Pereş:

Şi eu vă mulţumesc, domnule deputat.

Îl invit la microfon pe domnul deputat Călin Popescu-Tăriceanu, din partea Grupurilor parlamentare ale PNL.

Se pregăteşte domnul deputat Lakatos Petru, din partea Grupului parlamentar al UDMR.

Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Călin Popescu-Tăriceanu:

Doamnelor şi domnilor deputaţi şi senatori,

Domnule prim-ministru,

Onoraţi membri ai Guvernului,

Mă bucur foarte mult că astăzi, în sfârşit, Guvernul ne permite să începem o dezbatere generală pe tema bugetului, după ce am înregistrat un record de viteză absolut la dezbaterea bugetului în comisii. Evident, un record nedorit, dar care aş spune că este caracteristic pentru un Guvern care vrea să acorde Parlamentului nu un rol de dezbatere serioasă, profundă, responsabilă, ci un rol mai degrabă figurativ.

Vă spun sincer că am aşteptat acest buget mai mult decât de obicei este aşteptată mireasa la nuntă şi sigur că mi-am pus şi speranţe. Din păcate, ceea ce ni se prezintă astăzi este un buget catastrofal, cel mai prost buget al României din anul 1990 până în prezent, şi care, din păcate, va avea un efect sigur şi garantat, şi anume: intrarea economiei româneşti în recesiune, cu consecinţe extrem de grave asupra nivelului de trai, asupra veniturilor cetăţenilor şi asupra locurilor de muncă.

Ce nu are acest buget? I-am atras atenţia domnului prim-ministru că trebuie să-şi propună o ţintă. Fie vrea ca prin acest buget să stimuleze creşterea economică şi menţinerea şi crearea locurilor de muncă, fie doreşte să investească în infrastructură, fie doreşte să facă politică socială. Oricare dintre aceste ţinte sunt onorabile şi sigur că sunt definitorii pentru un anumit Guvern şi o anumită majoritate politică.

Problema este că, stimaţi domni şi stimate doamne, toate acestea nu pot fi realizate simultan, din păcate. Şi, de aceea, domnul Boc a ales astăzi să vină în faţa noastră cu un discurs exclusiv politic, în care, evident, mă aşteptam, a pus aceeaşi placă pe care o turuie - a învăţat-o foarte bine - "greaua moştenire".

Şi ne-a spus câteva lucruri, formule politice, fără îndoială.

Irosirea iresponsabilă a banilor. Unde, domnule Boc? Că nu spuneţi unde.

Risipa şi nepăsarea iresponsabilă ale Guvernului anterior - deci epitete; da? "Ne-a lăsat un deficit bugetar." O să vă explic cum este şi cu deficitul bugetar imediat.

"S-a compromis modernizarea României". Poate ar trebui, domnule Boc, să vă duceţi în ţară şi să vedeţi că nu există localitate din România în care să nu se fi investit în drumuri, în şcoli, în grădiniţe, în policlinici sau în spitale.

Aţi spus că "Anul trecut cheltuielile salariale s-au majorat cu 29%", vă citez. Şi domnul Boc, care anul trecut, în campania electorală, vorbea de majorarea salariilor la bugetari cu 50%! Păi, atunci ce să înţeleg, domnule Boc? Că n-am făcut destul, nu că am făcut prea mult. Sau vreţi să recunoaşteţi acum că ceea ce aţi spus nu era decât o minciună electorală.

Cu banii irosiţi, de exemplu, cred că - aşa cum spuneţi dumneavoastră -, care n-au fost irosiţi, au fost cheltuiţi în investiţii în diverse domenii. Şi vă dau un singur exemplu. Cu banii alocaţi în agricultură, unde s-au făcut investiţii masive şi s-a făcut modernizarea agriculturii, am reuşit, în anul 2008, cea mai importantă producţie agricolă a României.

Aşadar, aceştia sunt aşa-zişii bani irosiţi de către Guvernul pe care l-am condus.

În fine, vreau să lămurim totuşi o chestiune, nu vreau să vă dau lecţii, puteţi să-l întrebaţi pe colegul dumneavoastră, domnul Pogea, cum stă problema cu deficitul bugetar.

Domnule Boc, ar trebui măcar astăzi să aflaţi următorul lucru: - deficitul bugetar şi excedentul bugetar nu se reportează de la un an la altul. Dacă Guvernul anterior ar fi avut un excedent de 1 miliard de euro - să spunem o cifră oarecare - acel miliard nu l-aţi fi putut pune în bugetul anul 2009.

Deci bugetul din 2009, ca să fie clar, construcţia lui nu are nimic de-a face cu bugetul anterior. Nemaivorbind de faptul că, stimate colege şi stimaţi colegi, trebuie să ţineţi cont că toată Uniunea Europeană, mă refer la ţările vechi au reuşit să se refacă după război, să se modernizeze, să-şi facă infrastructuri. Cum? Mergând cu deficite bugetare importante, cu alte cuvinte cheltuind bani mulţi pentru construcţia infrastructurii la care astăzi ne uităm cu jind.

Sigur că între timp regulile s-au schimbat, dar sunt ţări care au datorie publică de peste 100% din p.i.b., iar România, în momentul de faţă, are cea mai scăzută datorie publică din întreaga Uniunea Europeană. Şi să ştiţi că nu se moare din deficit bugetar. (Aplauze din partea Grupurilor parlamentare ale PNL.)

În sfârşit, vreau să fie foarte clar că banii care au fost aprobaţi prin bugetul anului 2008 şi s-au cheltuit au mers pe domenii esenţiale de investiţii, începând cu sănătatea, cu educaţia, cu infrastructura de transport, cu agricultura. Prin urmare, aceşti bani au folosit economiei şi vor folosi în continuare.

Sigur că, vreau să recunosc, s-au cheltuit şi bani pentru salarii şi pensii. Şi nu cred că este o ruşine, pentru că este normal ca atâta vreme cât avem creştere economică, să putem să transferăm această creştere economică în bunăstare pentru cetăţeni.

Totuşi, vreau să vă reamintesc că în luna noiembrie am atras atenţia că majorări de salarii promise, de genul celor cu 50% pentru salarii la profesori şi alţi bugetari, nu sunt posibile. Şi-mi aduc aminte că la vremea respectivă aţi urlat, v-aţi văicărit, ne-aţi măscărit în tot felul, şi acum poate ar trebui să vă fie puţin ruşine. (Aplauze din partea Grupurilor parlamentare ale PNL.)

Să vă fie ruşine poate nu de noi, liberalii, ci să vă fie ruşine faţă de românii pe care i-aţi minţit cu neruşinare în campania electorală. (Aplauze din partea Grupurilor parlamentare ale PNL.)

Vreau însă acum să atrag atenţia asupra acelor puncte unde actualul buget minte, unde nu este câtuşi de puţin realist, unde vinde iluzii şi înşeală aşteptările şi unde demonstrează că ne duce spre dezastru. Dacă analizăm o serie de cifre, vom vedea imediat.

Însă totuşi, pentru început, vreau să vă spun că, dacă n-am putea să analizăm aceste cifre şi n-am şti cum să analizăm un buget, din cele spuse de domnul Boc, astăzi ar trebui să considerăm că ne aflăm în faţa celei de a opta minune a lumii. Adică cum? Deci domnul Boc ne spune aşa: "Domnilor, creşterea economică în 2009 mai mică decât în 2008". În regulă. În aceste condiţii în care menţinem cheltuielile cu salariile, noi majorăm fondurile alocate investiţiilor. Păi de unde le majoraţi, domnule Boc, dacă sunt veniturile şi creşterea economică mai mici decât în anul trecut. Este sigur o ecuaţie la care nu mi-am propus să găsesc dezlegarea, pentru că nu cred că cineva va putea să ofere această soluţie. Şi, în condiţiile în care în Uniunea Europeană recesiunea se adânceşte, vă daţi seama că economia românească va fi trasă în jos.

De aceea, veniturile prognozate, care sunt în creştere cu 17,8% faţă de realizările anului 2008, sunt total nerealiste. La aceasta se adaugă un minus de venituri realizate pe primele luni, pe prima lună şi jumătate - şi domnul Pogea ştie acest lucru - de 10% ceea ce cască gaura la 28% între ceea ce se scontează a se obţine şi ceea ce se realizează ca venituri bugetare.

De aceea, nu trebuie să vă mire că, în câteva luni, foarte puţine, actualul Guvern va veni cu o rectificare bugetară, şi această rectificare bugetară se va face în jos. Cu alte cuvinte, cu diminuarea şi mai drastică a cheltuielilor.

Vorbiţi în buget, domnule prim-ministru, despre - în raportul despre buget sau la buget - despre extinderea economiei subterane - şi l-am auzit şi pe domnul preşedinte al Comisiei pentru buget, finanţe - despre extinderea economiei subterane între 2005 şi 2008, care ar fi crescut de la 14 la 21% din p.i.b., ceea ce pare straniu, având în vedere că cota unică de impozitare, care este şi la un nivel foarte scăzut, ar fi trebuit să ducă la diminuarea economiei subterane.

Corolarul la această afirmaţie ar fi următorul: desfiinţaţi cota unică, domnule Boc, şi majoraţi impozitele. Nu m-ar mira, pentru că în acest fel aţi închide scurta paranteză politică a dumneavoastră, a partidului dumneavoastră pe zona de centru-dreapta şi aţi reveni acolo de unde aţi plecat, adică pe stânga. Este adevărat, o stângă populistă, nu o stângă modernă, cum este social-democraţia.

În sfârşit, probabil că o să aveţi o mică problemă cu popularii europeni. "Nu vă speriaţi! Le spuneţi: "Domne', noi suntem şi socialişti şi populari". N-o să înţeleagă nimic, dar nu cred că mai contează. (Aplauze din partea Grupurilor parlamentare ale PNL.)

Şi sigur că trebuie, atunci când citim bugetul şi ne vindeţi aceste iluzii peste tot, să atragem atenţia. Şi eu vreau să atrag atenţia administraţiilor locale. Vă exemplific. Dacă în perioada 2005-2008, fondurile alocate bugetelor locale au crescut de trei ori, în anul 2009 ele nu cresc, ci scad în termeni reali. Aşa-zisa creştere în termeni nominali, de care aţi vorbit, se bazează pe o creştere a veniturilor proprii, atenţie! Cu 24%.

De unde să aibă administraţiile locale venituri în creştere cu 24%, când economia este în scădere? Când întreprinderile îşi reduc volumul activităţilor economice? Când oamenii sunt trecuţi în şomaj?

Deci acest lucru este, evident, o altă minciună a bugetului.

Şi pentru că vorbim de cheltuieli, haideţi să vedem ce mai face actualul buget.

Cheltuielile publice pentru investiţii, de care vorbiţi atât de mult, şi care vreau să vă spun că în ultimii patru ani de guvernare liberală au atins cele mai înalte niveluri din Uniunea Europeană, au o alocare extrem de redusă, de numai 2% din p.i.b. din resurse interne.

Iată o analiză succintă a cheltuielilor pe diferite capitole de acţiuni, care ne arată un tablou absolut jalnic: la învăţământ 4,5% din p.i.b., faţă de 6% în 2008; la sănătate 3% în 2009, faţă de 3,8% în 2008; transporturi, de la 4,2% din p.i.b. în 2008 la 3,4 în 2009; la cercetare, de la 0,7% din p.i.b. în 2008 la 0,3% în 2009 - vă bateţi joc de cercetarea românească, asta este concluzia; la agricultură coborâţi la 1,6% din p.i.b. şi, în felul acesta, vă spun clar că puneţi din nou pe butuci agricultura românească, dar aveţi în schimb grijă, evident, să creşteţi bugetele la Administraţia prezidenţială cu 47%; la Secretariatul General al Guvernului cu 43% şi Parlamentul, din păcate, nu face nici el excepţie, şi Camera şi Senatul îşi majorează cheltuielile cu 22 - 23%.

Însă trebuie totuşi anumite explicaţii. Fără îndoială, reduceţi bugetul cu 12 % la Ministerul Justiţiei şi vă propuneţi totuşi - probabil - să continuaţi lupta împotriva corupţiei. Stau şi mă întreb cum, domnule Boc? Cu angajamentele de fidelitate, nu? Formula nouă, inventată de curând în România.

Totodată, vreau să vă atrag atenţia că actualul buget cuprinde un set extrem de palid de măsuri anticriză. Cea mai mare parte, şapte dintre cele pe care le-aţi anunţat au fost deja adoptate anul trecut de Guvernul pe care l-am condus. Ceea ce aveţi dumneavoastră în prezent sunt măsuri de stimulare a economiei mai degrabă ipotetice şi iluzorii. Am să vă dau un exemplu: alocarea prin buget a aceluiaşi volum de fonduri pentru promovarea exporturilor ca în 2008. Şi atunci unde este stimulentul suplimentar?

După ce Partidul Democrat şi PSD-ul s-au întrecut cu moţiuni simple şi de cenzură pe tema taxei auto, acesta este un alt exemplu, acum acestea promovează Programul pentru prima de casare şi îl extind - este vorba de Programul "rabla" şi devine un subiect important pentru guvernanţi.

O altă măsură anticriză este cea de blocare a salariilor demnitarilor. Foarte bine! De acord cu ea, numai că la aceasta ar trebui, bineînţeles, adăugată şi îngheţarea salariilor bugetarilor şi reducerea în termen real a pensiilor, care trebuie neapărat corelate cu promisiunile pe care le-aţi făcut în campania electorală.

Prin urmare, viziunea aceasta despre dezvoltare economică şi stimularea pieţelor, precum şi a economisirii este cu totul şi cu totul una originală, ca să nu spun că este una jalnică.

În schimb, v-aş fi sugerat, domnule prim-ministru, dacă aţi fi avut curiozitatea să ne consultaţi înainte de întocmirea bugetului, v-aş fi sugerat câteva măsuri anticriză, cu efect clar şi dovedit.

De exemplu, ar fi trebuit să lăsaţi neschimbate contribuţiile de asigurări sociale, să micşoraţi - aşa cum a fost iniţial planificat - cu 2% nivelul acestor contribuţii, şi să nu le majoraţi cu 3,2%. Pentru că dumneavoastră cred că vă propuneţi, cel puţin la nivel declarativ, să stimulaţi angajările, să menţineţi locurile de muncă şi să aduceţi aşa-zisa economie gri la suprafaţă.

A doua măsură. Reducerea t.v.a. - ului la 16%, pentru că avem nevoie de stimularea consumului într-o perioadă de contractare economică, avem nevoie de stimularea cetăţenilor, consumatorilor să facă cumpărări, să mărească şi să stimuleze cererea internă şi oferta internă. Sigur că reducerea t.v.a.-ului la 16% ar fi putut să fie compensată de o majorare a t.v.a.-ului la 25% pentru produsele de lux, pentru a nu avea un minim de încasări pe veniturile la buget. V-aş şi propus, de asemenea, o a treia măsură, de reducere a t.v.a.-ului la 12% pentru produsele româneşti, pe o perioadă limitată de timp, pentru stimularea economiei româneşti.

Ştiu că o să-mi spuneţi că nu se poate, ştiu că domnul ministru Pogea o să-mi spună că nu se poate. Eu cred că dacă o să vă uitaţi la ceea ce se întâmplă astăzi în Europa, o să vă daţi seama că se poate şi trebuie să se poată.

Dacă preşedintele Franţei, Sarkozy, nu are niciun fel de reţinere în a spune că investeşte în industria auto, cu condiţia ca să fie păstrate locurile de muncă în Franţa; dacă în Marea Britanie se întâmplă acelaşi lucru prin infuziile în sistemul bancar pentru repornirea economiei; dacă o să vă uitaţi ceea ce se întâmplă în Belgia, în Olanda şi în alte ţări din Europa, o să vedeţi că peste tot guvernele adoptă politici proactive pentru ajutorarea economiilor, pentru a grăbi cât mai mult relansarea economică.

Aşadar, cred că nu ar fi niciun fel de problemă să ajungeţi la Buxelles şi să explicaţi de ce astfel de măsuri sunt necesare şi în România.

În fine, cred că programul anticriză pe care l-aţi prezentat ar fi trebuit - foarte sumar, de altfel - să conţină o serie de elemente de politici sociale.

Nu ne vorbiţi nimic despre cum vor fi trataţi românii care se întorc de la muncă din străinătate. Evident, nu prin măsuri de genul celor propuse de domnul Geoană în campania electorală, dar nişte ajutoare sociale trebuie să le fie date. De asemenea, ce ajutoare sociale daţi pentru oamenii din zonele deprimate economic, care au terminat perioada în care primesc indemnizaţiile de şomaj? ş.a.m.d.

Cred că toate aceste lucruri, fără îndoială, v-ar fi dus la un deficit bugetar majorat. Nu este, după părerea mea, cea mai mare tragedie. Cred că orice economie în acest moment are nevoie de injecţii solide de oxigen pentru a-şi relua ciclul corect de funcţionare.

Şi uitaţi-vă ce se întâmplă în alte ţări. Uitaţi-vă în Statele Unite, unde Guvernul american propune acel stimulus plan în valoare de 825 de miliarde de dolari, care, evident, va duce la o majorare consistentă a deficitului bugetar. Şi care-i problema? Nu se întâmplă absolut nimic, dar americanii sunt conştienţi că trebuie să repună economia pe roate. Deci, cred că astfel de măsuri ar fi fost extrem de necesare şi în România, pentru ca să puteţi depăşi dificultăţile care ne pasc.

Constată, însă, din păcate o incapacitate şi o lipsă de ştiinţă a Guvernului de a elabora un buget pe de o parte realist şi pe de altă parte un plan articulat şi eficient anticriză.

Din păcate, spuneam, aceste lucruri se constată şi mi se pare că sunteţi aşa, în situaţia cum aşteaptă mielul tăierea, să vă vină Fondul Monetar Internaţional peste cap.

Acest buget ştiţi bine că nu ţine, şi mă întreb de ce vreţi să vină FMI-ul? Probabil că vreţi să vă facă de râs în văzul întregii lumi. Pentru că o să vă spună exact ce vă spunem şi noi. Şi anume: că veniturile sunt nerealiste, că sunt umflate şi cheltuielile neajustate. Dacă o să cârâiţi niţel la FMI, ceea ce se poate, o să vă spună că trebuie micşorat consumul. Şi eu ştiu că n-o să vă lase inima să-l micşoraţi, pentru că este o chestiune care este esenţialmente nepopulară, şi atunci o să umblaţi la investiţii şi o să faceţi o mare greşeală. La venituri o să vă spună: majoraţi veniturile. Dar nici acest lucru nu este foarte simpatic, pentru că trebuie să majoraţi taxele şi impozitele şi sigur că ei vă dau sfaturi de genul acesta, pentru că aşa sunt ei, drăguţi din firea lor, eu i-am cunoscut foarte bine şi le-am mulţumit foarte mult pentru ajutorul pe care vroiau să ni-l dea.

În sfârşit, poate însă vreţi să vină FMI-ul pentru a certifica un lucru, şi anume să vă de o diplomă de incompetenţă, pentru că acordul cu FMI-ul nu este decât diploma de incompetenţă a Guvernului Boc, să ştiţi, altceva nu este. (Aplauze din partea Grupurilor parlamentare ale PNL.)

Îmi pare rău de această situaţie. Ca atare, recomandarea pe care v-o fac este să vă luaţi inima în dinţi şi să înghiţiţi câteva broaşte râioase - că aţi mai făcut-o, nu e prima dată - şi să luaţi măsurile economice pe care economia le cere.

Ştiu că este neplăcut, dumneavoastră probabil că aţi dori să fiţi şi cu - vorba proverbului ardelenesc - şi cu buzele unse şi cu slănina în pod. Nu se poate, domnule Boc, nu se poate!

Poate doriţi să amânaţi măsurile nepopulare. Eu ştiu că suntem în an electoral, avem alegeri prezidenţiale şi s-ar putea ca locatarul de la Cotroceni să nu fie prea încântat, însă vă spun că altfel nu se poate. Şi să ştiţi că altă soluţie nu aveţi, decât, la un moment dat, dacă vreţi să scăpaţi de adoptarea acestor măsuri, să vă daţi demisia. (Aplauze din partea Grupurilor parlamentare ale PNL.)

Şi asta se poate, însă cred că ar fi mai simplu în momentul de faţă să faceţi un proiect de buget realist, ca să vă faceţi de râs ceva mai puţin, vă faceţi de râs numai în România, nu vă faceţi de râs în toată lumea, cu FMI-ul, şi aici ştiţi că trece repede, câteva zile, şi după aceea mergem mai departe, dar sigur că avem o şansă să salvăm economia.

Sunteţi, după părerea mea, în ceasul al XII-lea, nu este prea târziu. Corectaţi acest buget absolut catastrofal cât mai este vreme, pentru că altfel, vă spun foarte clar, românii nu vă vor ierta. Nu vă vor ierta, pentru că, după ce i-aţi minţit în campania electorală, veniţi acum cu un buget care duce economia României spre catastrofă.

Şi că o să plătiţi dumneavoastră, acesta este un lucru sigur, dar ceea ce este păcat, este că vor plăti toţi românii. Şi este regretabil.

Vă mulţumesc. (Aplauze din partea Grupurilor parlamentare ale PNL şi ale UDMR.)

Domnul Alexandru Pereş:

Vă mulţumesc, domnule deputat. Aţi consumat 22 de minute din cele 31 aprobate pentru Grupurile parlamentare ale Partidului Naţional Liberal.

Pe procedură? Vă rog.

Domnul Puiu Haşotti:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă, şi-mi cer scuze.

Eu n-am vrut să dau crezare unor zvonuri, dar se pare că lucrurile rulează mult mai repede. Ştiam că PSD-ul va fi exclus de la guvernare la anul, dar văd că deja a şi început această procedură.

A rămas doar domnul ministru Nica. De ce oare tocmai domnul ministru Nica? Rămâne să vedem. (Aplauze din partea Grupurilor parlamentare ale PNL.)

Domnul Alexandru Pereş:

Dau cuvântul domnului deputat Lakatos Petru, din partea Grupurilor parlamentare ale UDMR, se pregăteşte domnul Adrian-Miroslav Merka, deputat din partea minorităţilor naţionale.

Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Lakatos Petru:

Stimate doamne şi domni senatori şi deputaţi,

Domnule prim-ministru,

Onoraţi membri ai Guvernului,

Lăsând la o parte lozinca "grelei moşteniri", analiza obiectivă, prin metoda SWAT a bugetului de stat, evidenţiază punctele tari şi punctele slabe ale acestuia, după cum urmează.

Punctele tari: poartă girul Cotrocenilor; împacă şi capra PD-L-ului şi varza PSD-ului; are susţinere parlamentară de peste 70% şi răgaz de un trimestru din partea liderilor de sindicat. (Aplauze din partea Grupurilor parlamentare ale PNL şi UDMR.)

Puncte slabe: bugetul de stat este asemănător depozitului de armament de la Ciorogârla. (Râsete.) Din buget lipsesc o serie de arme care ar putea fi folosite în lupta împotriva recesiunii, după cum urmează: lipseşte o strategie coerentă, realistă, cu priorităţi bine definite pentru relansarea şi stimularea creşterii economice, altfel spus, o strategie anticriză.

Firavele măsuri de sprijinire a agenţilor economici sunt ca o frecţie la un picior de lemn, eventual în 2010 îşi vor face efectul.

Lipseşte spiritul creativ, necesar mai ales în perioada de criză, pentru găsirea de noi soluţii.

Ideea fixă a unui deficit de 2% încorsetează economia, nu se justifică.

Lipseşte şi strategia fiscală. Guvernul a amânat discutarea Codului fiscal, care ar trebui să stea la baza politicii bugetare, la partea de venituri. Aplicând principiul: mulţi văd, puţini pricep, Guvernul încearcă să promoveze prin bugetul de stat o serie de majorări de taxe şi impozite, care, ulterior, vor fi concretizate în ordonanţe de urgenţă, neţinând cont de solicitarea mediului economic, de prevederile Uniunii Europene şi de practica din ţările europene.

Din arsenalul bugetului a dispărut complet reforma Administraţiei Publice Centrale, combinată cu reala descentralizare. Acestea sunt sacrificate pe altarele celor două alegeri din acest an. Sumele repartizate Consiliilor judeţene şi locale sunt la jumătatea celor primite în 2008, în schimb sunt rezerve ascunse pentru îmbunătăţirea tonusului populaţiei în preajma alegerilor; de exemplu: venituri din taxa de primă înmatriculare şi altele.

Măsurile de economisire anunţate, aplicate fără discernământ, ca o maşină de tuns iarbă, nu sunt eficiente şi nu ţin locul unor schimbări structurale de mult necesare.

Lipseşte şi grija faţă de sănătatea populaţiei. Prin reducerea cu peste 40% a sumelor alocate, se desfiinţează sistemul, şi aşa plăpând, al asistenţei medicale asigurată de medicii de familie.

Agricultura a ajuns din nou copilul vitreg al bugetului. Guvernul reduce subvenţiile cu peste 26% şi lasă totul în seama fondurilor Uniunii Europene, în loc să desemneze agricultura şi industria alimentară ca priorităţi strategice. Să nu mai vorbim de faptul că plata sprijinului acordat se face cu întârziere între şase luni şi un an, iar subvenţiile sunt impozabile. Deci statul ia înapoi 16% din ceea ce a dat. Veniturile bugetare din impozitul pe venituri din activităţi agricole cresc de 100 de ori în 2009, faţă de 2008.

Constatând atâtea lipsuri ale bugetului, îmi aduc aminte de acel banc în care, unul din cei doi melci care merg pe marginea drumului, zice: "Ce bine că mergem încet! Ce bine că mergem încet!" La un moment dat, celălalt întreabă: "Dar de ce este bine că mergem încet?" "Pentru că am luat-o în direcţie greşită!", vine răspunsul. (Râsete.)

Domnule prim-ministru Boc,

Domnule ministru Pogea,

Aţi luat-o în direcţie greşită! Aţi supradimensionat partea de venituri, bazaţi totul pe accesarea fondurilor Uniunii Europene, ceea ce dovedeşte lipsă de realism, aţi subevaluat criza şi refuzaţi dialogul cu Opoziţia.

Programul de convergenţă pe care-l pregătiţi, dacă va fi bazat pe cifre iluzorii, cum ar fi creştea economică de 2,5%, curs euro de 4 lei, va fi returnat de la Bruxelles cu prima poştă.

Noi vă propunem un dialog constructiv cu Opoziţia, pentru stabilirea celor mai adecvate măsuri anticriză, dar nu putem vota acest buget care nu corespunde realităţilor actuale.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Alexandru Pereş:

Vă mulţumesc, domnule deputat. Aţi consumat cinci minute din timpul aprobat pentru Grupurile parlamentare ale UDMR.

Îl rog pe domnul deputat Miroslav Merka să vină la microfon, se pregăteşte domnul deputat Petru Călian, din partea Grupurilor parlamentare ale PD-L.

Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Adrian-Miroslav Merka:

Vă mulţumesc.

Domnule preşedinte de şedinţă,

Domnule prim-ministru,

Doamnelor şi domnilor miniştri,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Ne aflăm în faţa dezbaterii uneia dintre legile celei mai aşteptate şi mai necesare pentru noi toţi.

Dincolo de probleme cu caracter strict etnic, trebuie să vă spun că Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale consideră măsurile de combatere a crizei economice ca fiind priorităţile esenţiale ale anului curent. Pentru că de modul în care România va continua să se dezvolte economic, va depinde şi felul în care minorităţile naţionale vor fi privite în România de acum înainte.

Este un test deosebit de greu, pe care-l va avea de trecut acest guvern.

Cele trei puncte pe care s-a construit bugetul - inflaţia, cursul de schimb, creşterea p.i.b.-ului - sunt destul de optimiste.

Adevărata provocare va fi aplicarea de urgenţă a măsurilor economice de natură să limiteze efectele crizei economice care începe să se resimtă şi în România.

Un pas ar fi ca propunerea de scutire de impozit pentru profitul reinvestit să poată fi implementată mai repede decât al doilea semestru al anului 2009, ca o primă măsură de ajutorare a companiilor din România, îndeosebi a firmelor mici şi mijlocii. Întârzierea acestei măsuri nu va face altceva decât să îngreuneze şi mai mult activitatea agenţilor economici, care vor fi în situaţia de a se lupta la limita supravieţuirii. Decizia anunţată de actualul Guvern - de a achita toate datoriile pe care le are faţă de agenţii economici privaţi, tocmai în sensul de a nu crea dificultăţi suplimentare pentru mediul privat în condiţiile crizei economice, o considerăm necesară.

În contextul în care efectul crizei economice se resimte deja în România, considerăm că este obligaţia Guvernului de a demara lucrări de investiţii în infrastructură, prin accesarea fondurilor europene care sunt alocate României. Demararea de urgenţă a acestor investiţii este cu atât mai importantă în acest an, cu cât, pe lângă importanţa lor pentru economia românească, ele sunt de natură să creeze locuri de muncă suplimentare, fapt ce ar limita efectele negative ale crizei economice la nivelul angajaţilor. Dar aceasta nu este o măsură nouă anticriză. La aceasta s-ar putea adăuga şi sprijinul statului, prin injectarea de lichidităţi cu ajutorul băncilor proprii, în stimularea IMM-urilor.

În decizia noastră de a vota bugetul ţării pe anul 2009 a contat foarte mult şi efortul Guvernului de a da valoare componentei sociale. Un pas important a fost făcut prin decizia de introducerea pensiei minime sociale, începând cu 1 aprilie 2009. Ne manifestăm, totuşi, speranţa că, în ciuda procedurilor administrative greoaie, această măsură va fi aplicată exact cu 1 aprilie 2009, aşa cum se prevede în proiectul propus.

Eu sper, domnule prim-ministru, doamnelor şi domnilor miniştri, să reuşiţi în ceea ce v-aţi propus. Este speranţa nu doar a noastră, a minorităţilor din România, care doresc să trăiască într-o ţară dezvoltată, ci este speranţa tuturor celor care îşi doresc ca viaţa lor să se îmbunătăţească.

Vă mulţumesc.

Domnul Alexandru Pereş:

Mulţumesc, domnule deputat. Aţi consumat 4 minute din timpul afectat Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale.

Dau cuvântul domnului deputat Petru Călian, din partea Grupurilor parlamentare ale Partidului Democrat Liberal.

Se pregăteşte domnul Gheorghe Marcu, senator, din partea Grupurilor parlamentare ale Alianţei PSD+PC.

Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Petru Călian:

Vă mulţumesc.

Domnilor preşedinţi,

Domnule prim-ministru,

Domnilor miniştri,

Stimaţi colegi,

Doresc pentru început să reamintesc domnului deputat Tăriceanu faptul că nu mai suntem în campanie electorală. Dacă domnia sa îşi începe astăzi în mod oficial campania electorală pentru a avea continuitate la şefia Partidului Naţional Liberal, îi spun de pe acum faptul că acolo va intra în recesiune. Nu va mai prinde acest post niciodată. De ce? Pentru că tot ceea ce a spus dânsul sunt, până la urmă, cel puţin exagerări.

Concret: anul trecut, Legea bugetului de stat şi Legea bugetului asigurărilor sociale s-au dezbătut în comisie tot în două zile, nicidecum într-o perioadă mai îndelungată.

Mai mult de atât, se ştia încă de la început faptul că deficitul bugetar prevăzut atunci de circa 2,8% nu era unul normal, era unul artificial, deoarece Călin Popescu-Tăriceanu, pentru a reuşi să treacă de Parlamentul României bugetul de stat şi bugetul asigurărilor sociale, a încheiat un troc politic, astfel încât a alocat o mulţime de bani fără să aibă acoperire, însă forţând într-un mod excesiv deficitul bugetar, fapt care ne-a adus astăzi, aşa cum spuneau antevorbitorii mei, la un deficit excesiv evidenţiat şi în Comisia Europeană.

Sigur că întreba domnul prim-ministru unde se regăseşte deficitul bugetar. Este foarte simplu: se regăseşte în mulţimea de facturi pe care nu le-aţi achitat anul trecut, pentru că aţi intrat într-o criză a lichidităţilor. Este un lucru cert şi vă rog să-l recunoaşteţi.

Este grav faptul că, încă de pe atunci, aţi avut în vedere şi eraţi conştienţi de faptul că deficitul de 2,8% va fi depăşit cu siguranţă, însă, pentru a rămânea agăţaţi la guvernare atunci, aţi încheiat acest troc la care am făcut referire.

Din aceste motive, să vă fie ruşine, domnule Tăriceanu, şi cred eu că era mai bine pentru toţi românii ca atunci dumneavoastră să vă fi dat demisia, pentru că nu eraţi în măsură decât în baza trocului politic să vă treceţi bugetul pe anul 2008.

Rectificări bugetare au fost şi pe parcursul anului trecut, chiar foarte multe, şi vreau să mai evidenţiez faptul că 12 legi în vigoare, publicate în Monitorul Oficial, nu au fost puse în aplicare niciodată pentru că nu au avut prevederi bugetare.

Nu are rost să insist şi să intru în detalii legate de bugetul pe anul 2009 pentru că, într-adevăr, este un buget realist, este un buget adaptat la condiţiile financiare şi economice de la nivel european şi mondial, însă trebuie ca, uniţi, să trecem peste această perioadă grea.

Dacă iluştrii liberali aveau capacitatea şi energia să vină şi să îmbunătăţească actualul proiect de buget, care va fi votat cu siguranţă, aveau posibilitatea să o facă în comisie. În comisie s-au grăbit, au tăcut chitic, fiecare, nu au avut argumente şi nu au venit cu nici un fel de soluţii. Păi, de ce nu aţi făcut-o atunci? O faceţi astăzi, pentru ca întreaga ţară să vă aplaude. Nu este corect, pentru că măsurile trebuiau să le trimiteţi în scris, la comisie, şi atunci aveam o bază de discuţie. (Vociferări din partea Grupurilor parlamentare ale PNL.)

Voci din partea Grupurilor parlamentare ale PNL:

2000 de amendamente!

Domnul Petru Călian:

Vă rog să nu mă întrerupeţi. Vă mulţumesc.

În încheiere, doresc să mulţumesc şi eu, în numele Grupului parlamentar al PD-L, membrilor Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci, atât din Camera Deputaţilor, cât şi de la Senat, pentru că şi-au dat toată silinţa şi cred eu că avem pe masă un buget aşa cum trebuie el să fie în aceste condiţii.

Vă mulţumesc şi vă doresc succes.

Domnul Alexandru Pereş:

Vă mulţumesc, domnule deputat. Aţi consumat 7 minute din timpul afectat grupului parlamentar.

Dau cuvântul domnului Gheorghe Marcu, dacă este în sală. Da, vă rog.

Se pregăteşte domnul deputat Eugen Nicolăescu, din partea grupurilor parlamentare ale PNL.

Aveţi cuvântul, domnule senator.

Domnul Gheorghe Marcu:

Domnule preşedinte de şedinţă Alexandru Pereş,

Domnule prim-ministru Emil Boc,

Doamnelor şi domnilor miniştri,

Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,

În accepţiunea largă, bugetul unei naţiuni reprezintă starea de fapt a economiei respectivei ţări, exprimate în cifre, iar structura acesteia este sinteza întregii politici de guvernare.

Bugetul de stat al României pentru anul 2009, prezentat astăzi în plenul Parlamentului, reprezintă acel optim economic şi social găsit de formaţiunile noastre politice, PSD şi PD-L, bazat pe realităţile interne şi internaţionale.

Evident că analiza şi aprobarea bugetului generează opinii diferite, acestea fiind determinate de poziţionarea fiecăruia dintre noi, la putere sau în opoziţie, pensionar sau salariat, angajat sau angajator, plătitor sau nu de taxe şi impozite şi lista poate continua.

La preluarea ştafetei de guvernare s-au constatat dezechilibre macroeconomice şi mari inechităţi sociale. Astfel, statul, pe de o parte, iar cetăţenii şi agenţii economici, pe cealaltă parte, se păcăleau reciproc, în loc să fie parteneri într-o relaţie contractuală având un ţel comun, şi anume creşterea nivelului de trai al tuturor cetăţenilor şi dezvoltarea ţării.

Am fost confruntaţi cu excese de impozitare, ne mai ştiindu-se numărul exact al tuturor taxelor şi impozitelor stabilite, controlate subiectiv de hoardele organismelor de control din partea statului şi încercări de eschivare ale contribuabililor de la plata acestora. Am ajuns aici ca urmare a incapacităţii Guvernului anterior de a elabora politici economice şi sociale realiste şi obiective.

Faţă de guvernarea anterioară, amintesc doar două exemple edificatoare în acest sens. Primul se referă la sfera economicului şi se referă la depăşirea deficitului bugetar cu 5,2% din p.i.b. Cel de-al doilea este din sfera politicilor sociale şi se referă la existenţa celui mai mare raport dintre veniturile salariale maxime şi minime din sectorul bugetar, de peste 50, iar în cazul pensiilor, acesta fiind de peste 100.

Acum, Guvernul PSD - PD-L a căutat acel optim între sectoarele în care se creează plusvaloarea atât de necesară veniturilor publice, pe de o parte, iar, pe de altă parte, o ierarhizare corectă a priorităţilor societăţii, utilizând cât mai eficient banul public.

Bugetul de stat pe care îl dezbatem depinde în mare măsură de capacitatea noastră de a menţine şi de a crea locuri de muncă în sfera producţiei şi a serviciilor. Este infinit mai uşor să ceri şi apoi să utilizezi banul public decât să produci într-un sistem concurenţial şi să contribui la formarea acestuia.

Întreaga politică fiscală se va axa pe mărirea arealului sectorului productiv, lărgind astfel baza de impozitare. În opinia noastră, construcţia unui buget asigură creşterea economică reală, urmare alocării investiţiilor a 7% din p.i.b., contribuie la reducerea deficitului bugetar prin restructurarea cheltuielilor publice şi asigură atragerea mult mai bună a fondurilor Uniunii Europene.

În acelaşi timp, bugetul cuprinde şi o prognozare a evoluţiilor bugetare pe termen mediu, datorită faptului că durata de implementare a multor investiţii depăşeşte un an de zile, fiind necesară urmărirea şi finalizarea acestora. De asemenea, încearcă să aplatizeze acel raport dintre venitul maxim şi minim, care doare şi revoltă pe mulţi introducând, în acest sens, pensia socială minimă de 350 de lei pe lună.

Am amintit doar câteva repere ce caracterizează acest buget care, urmat de bugetele anilor viitori, vor răspunde în totalitate programului de guvernare.

Stimate colege şi stimaţi colegi parlamentari,

Numai dimensiunea şi neutralitatea fiscalităţii promovate de stat poate duce la un parteneriat necesar şi real între contribuabil şi autorităţi, astfel încât primul să-şi onoreze obligaţiile fiscale, iar al doilea să distribuie banii colectaţi cât mai eficient în servicii de educaţie, sănătate, justiţie, ordine publică şi protecţie socială.

Nu cred că retorica populistă, presărată cu ironii ajută la fundamentarea unui buget mai bun.

Închei cu o remarcă care poate fi luată ca o sugestie pe viitor, şi anume că timpul alocat analizei bugetului, atât individual cât şi în comisii, a fost scurt. În opinia mea, noi, cei din Legislativ, înainte de a fi oameni politici, suntem profesionişti în domeniile în care ne-am educat şi ne-am format. Pe de altă parte, prin votul obţinut de fiecare dintre noi, reprezentăm întreaga paletă a categoriilor sociale şi avem capacitate de analiză şi de ierarhizare a priorităţilor din societatea românească.

Fie ca soluţiile cuprinse în buget să bucure pe cât mai mulţi cetăţeni ai acestei ţări.

Vă mulţumesc foarte mult pentru atenţia acordată.

Domnul Alexandru Pereş:

Vă mulţumesc, domnule senator. Aţi consumat 7 minute din minutele acordate Grupurilor parlamentare PSD+PC. Grupurile parlamentare PSD+PC mai au 30 de minute.

Îl invit la microfon pe domnul deputat Eugen Nicolăescu, din partea grupurilor parlamentare ale PNL.

Se pregăteşte domnul deputat Erdei Dolóczki István, din partea Grupurilor parlamentare ale UDMR.

Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi deputaţi şi senatori,

Domnule prim-ministru, când o să fiţi în sală,

Doamnelor şi domnilor miniştri,

Intervenţia mea este simplă şi ţinteşte o direcţie foarte clară: bugetul sănătăţii. Bugetul sănătăţii este în moarte clinică în 2009. De ce spun asta? Din 2005 până în 2008, an de an au crescut fondurile alocate sănătăţii de la 3,5% la 4% din produsul intern brut.

În anul 2009, din păcate, ajungem la numai 3,4% din p.i.b., cu consecinţe grave asupra întregului sistem de sănătate, evident, cu consecinţe asupra pacienţilor, în special a persoanelor vârstnice, bolnave, cu multiple afecţiuni.

În anii 2007 şi 2008, am alocat fonduri pentru medicina de urgenţă. Şi vedeţi multe ambulanţe, maşini SMURD, unităţi de primiri urgenţe la peste 60 de spitale din ţară. Am achiziţionat aparatură de înaltă performanţă, computere-tomograf, rezonanţă magnetică, laparoscopie, ecografie, dar am continuat şi lucrări la spitalele, începute cu peste 10 ani în urmă, de la Feteşti, Ineu, Huşi, Urziceni.

S-au consolidat şi s-au reparat spitale, s-au dezvoltat cabinetele medicilor de familie, s-au realizat, după cum ştiţi, mai multe programe de sănătate, printre care Programul naţional de evaluare a stării de sănătate a populaţiei, s-au îmbunătăţit programele de diabet, cancer, post-transplant, hepatită. Au scăzut preţurile la medicamente cu 24%. Am desfiinţat umilitoarele plafoane la farmacii, am redat demnitatea cetăţenilor.

În aceste condiţii, ne-am fi aşteptat să asistăm la creşterea investiţiilor şi a fondurilor din sănătate. Din păcate, acest Guvern se comportă cu dispreţ faţă de populaţie, bugetul fiind croit nu pentru a creşte speranţa în sistemul românesc de sănătate, ci pentru a distruge şi bruma de încredere care mai există.

Astfel, dacă în 2008 pentru investiţii se alocau 943,8 mil. lei, faţă de 755,4 în anul precedent, acum, în 2009, alocăm cu 20% mai puţin. Unde sunt atunci investiţiile din sănătate, pe care le clamează Guvernul Boc? Cu alte cuvinte, infrastructura sanitară nu este o prioritate pentru actualul Guvern.

La bugetul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate asistăm la o construcţie ciudată, dacă nu cel puţin cinică. Bugetul Casei scade în 2009, faţă de 2008, iar în loc să se închidă cu deficit, cum ar fi normal, fiind un buget mic, fondul de sănătate este bugetat cu excedent, adică se bugetează la cheltuieli, bani mai puţini decât s-au încasat.

Înainte de 2005, această practică era criticată şi de PD şi de deputatul, de la vremea respectivă, Emil Boc, şi toţi o numeam deturnare de fonduri. Dar frăţia de astăzi dintre PD şi PSD - ce frăţie! - introduce acest mecanism din nou şi de aceea vedeţi cum s-au micşorat fondurile alocate medicinei de familie cu 40%, asistenţei medicale spitaliceşti cu 12,5%, fondurilor pentru serviciile medicale din ambulatoriu cu 34,4% ş.a.m.d. Creşte suma alocată serviciilor de dializă cu peste 41%, acolo unde, de fapt, se pot face economii, pentru că tarifele din sectorul privat sunt mai mici cu circa 25% decât în sectorul public. Dar se pare că acest domeniu este un domeniu cu comisioane şi şpăgi pentru Guvern. De fapt, aşa se comportă actualii guvernanţi cu cetăţenii.

Atrag atenţia că se vor închide cabinete medicale, atât la ţară, dar şi la oraşe. Oamenii vor suferi şi nu vor mai obţine servicii medicale de la medicii de familie.

Atrag atenţia că oamenii nu vor mai face analize şi investigaţii paraclinice, respectiv computere tomograf, RMN pe gratis, ci le vor plăti din buzunar, dacă vor avea bani. Altfel, vor muri cu zile.

Atrag atenţia că situaţia din spitale se va agrava. Banii şi mai puţini nu vor ajunge pentru salarii, medicamente, investigaţii.

La nivelul de astăzi prevăzut în buget, spitalele nu vor avea fonduri decât până la 31 august. După aceea, ce vor face nu pot să vă spun eu, dar nu au decât două căi: ori să lucreze pe datorie, ori să se închidă.

Sunt numai câteva aspecte care vor introduce şi mai multe nemulţumiri în rândul oamenilor. De fapt, este un buget care măreşte criza din sistemul sanitar românesc.

Stimaţi colegi din majoritatea parlamentară,

Vă atrag atenţia că sunteţi responsabili de situaţia din sistemul sanitar românesc.

Mulţumesc.

Domnul Alexandru Pereş:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Mai aveţi 2 minute, grupurile parlamentare ale PNL.

Dau cuvântul domnului Erdei Dolóczki István, deputat, Grupul parlamentar al UDMR.

Se pregăteşte domnul deputat Gheorghe Ialomiţianu, din partea Grupurilor parlamentare ale PD-L.

Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Erdei Dolóczki István:

Mulţumesc mult.

Domnule preşedinte de şedinţă,

Domnule prim-ministru,

Stimaţi membri ai Guvernului, cei care aţi mai rămas în sală,

Doamnelor şi domnilor,

Pun întrebarea dacă timpul acordat deputaţilor şi senatorilor pentru dezbaterea generală a proiectului de Lege privind bugetul de stat a fost suficient sau nu. După majoritate, da. Conform Regulamentelor şi cutumei, nu.

Ministrul finanţelor, la şedinţa de audiere în comisia de specialitate din decembrie anul trecut promitea bugetul pentru a treia decadă a lunii ianuarie. De fapt, ce s-a întâmplat? Într-o zi de vineri, în data de 6 februarie, ora 11,29, sunt anunţat prin SMS că proiectul Legii bugetului de stat a fost depus la Parlament şi postat pe site-ul Camerei. Termenul afectat studiului şi depunerii amendamentelor începe să curgă, fără nici un preaviz, de parcă fiecare parlamentar ar fi trebuit să se afle în poziţia stand-by.

Termenul de depunere a amendamentelor a fost fixat pentru 10 februarie ora 9,00, miercuri, după ce în ziua de luni, după-masă, şedinţă în plen, marţi, înainte de masă, şedinţă în plen, după-masă şedinţă în comisii.

Pe 13 februarie ora 10,00, vineri, şedinţa comisiilor de buget începe fără să ni se pună la dispoziţie un material de sinteză cu amendamente depuse, admise sau respinse în comisiile de specialitate care au discutat bugetul.

Discutăm bugetul de stat, discutăm şi votăm articolele fără să avem cunoştinţă de amendamente, fără să fie prezenţi miniştrii de resort şi fără să fim luaţi în seamă.

Trebuie însă să mă corectez. Ministrul finanţelor a fost prezent 15 minute, iar pe parcursul discuţiilor, cu întârziere, au apărut pentru câteva minute şi miniştrii culturii şi cultelor, respectiv al educaţiei, cercetării şi inovării, pentru a obţine girul comisiilor de specialitate privind modificarea bugetului propriilor lor ministere. Adică a obţine nişte suplimentări de bani cu care, probabil, ministrul de finanţe sau altcineva nu a fost de acord. Cred, de fapt sunt convins că procedura aplicată nu este altceva decât umilirea Parlamentului, procedură cu care din 2000, de când sunt deputat, nu m-am mai întâlnit.

Şi iar este momentul să-mi cer scuze, pentru că am vorbit în numele colegilor. Personal, eu mă simt umilit, neglijat, nebăgat în seamă. Fără ca noi să ştim - pardon!, fără ca eu să o ştiu - se pregăteşte o ordonanţă de urgenţă care să transforme Parlamentul României în Marea Adunare Naţională care, într-o săptămână să voteze, să ridice la rang de lege toate decretele unui preşedinte.

Se pare că iarăşi am greşit. Aşa ceva nu se poate. O ordonanţă de urgenţă nu poate modifica Constituţia României. Dar bugetul de stat se poate adopta fără să fie luate în seamă amendamentele parlamentarilor. Dar bugetul de stat se poate discuta fără prezenţa miniştrilor. Raportul Legii bugetului de stat se poate împărţi tardiv şi pe CD-uri virusate. Asta se poate.

Doamnelor şi domnilor,

Nu am intrat în problemele de fond ale proiectului de Lege privind bugetul de stat. A făcut acest lucru colegul meu, Lakatos Petru, arătând lipsurile, inoportunităţile, inadvertenţele, găurile negre ale bugetului.

Oricum, nu avea nici un sens şi oricum voi fi întrebat de reprezentanţii mass-media din colegiul uninominal care mi-au încredinţat mandatul: ce aţi făcut pentru judeţ? Răspunsul meu va fi identic cu răspunsul multora dintre dumneavoastră: nimic! Nimic, pentru că majoritatea de 74% se consideră atât de puternică, încât nu respectă nici prevederile Regulamentului, nici cerinţele bunului-simţ.

Am mandatul de la grupurile parlamentare ale UDMR-ului ca să vă spun: UDMR nu va vota Proiectul Legii bugetului pe anul 2009.

Mulţumesc mult.

Domnul Alexandru Pereş:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Grupurile parlamentare ale UDMR au epuizat cele 10 minute acordate de către plen.

Pe procedură, da? Vă rog, domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Mă uitam în Regulamentul Camerelor şi este clar că, aşa cum e făcut Regulamentul, ne obligă să avem prezenţă în sală, adică să avem cvorum. Mă uit că, din păcate, şi deputaţii şi senatorii probabil sunt influenţaţi de slaba prezenţă a miniştrilor. Dacă miniştrii nu sunt în sală la discutarea celei mai importante legi, care e Legea bugetului, cum să mai stea şi parlamentarii în sală?

Eu cred că e de remarcat acest lucru şi modul în care tratează Guvernul Parlamentul nu este cel mai potrivit. Eu speram ca astăzi Guvernul chiar să fie aici, în plen, să vadă ce gândesc parlamentarii, să asiste la discursurile care se fac în Parlament, aşa cum este normal într-o democraţie.

În consecinţă, luând în consideraţie art.22, vă rog să verificaţi cvorumul de şedinţă.

Domnul Alexandru Pereş:

Da, vă mulţumesc, domnule deputat.

Am să fac apelul de intrare în sală. Secretarii îmi comunică că suntem în cvorum de lucru, aşa că o să continuăm. Pe de altă parte, fac şi apelul de intrare în sală; bine că mi-aţi adus aminte. (Semnal sonor.)

Dau cuvântul domnului deputat Gheorghe Ialomiţianu, din partea Grupurilor parlamentare ale PD-L.

Se pregăteşte domnul deputat Ioan Cindrea, din partea Grupurilor parlamentare ale PSD+PC.

Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Gheorghe Ialomiţianu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Domnule prim-ministru,

Stimaţi miniştri,

Stimaţi colegi,

Dezbaterea şi aprobarea proiectului bugetului de stat şi a bugetului de asigurări sociale pe 2009 reprezintă o mare responsabilitate a celor două Camere, având în vedere că administraţiile publice locale aşteaptă în regim de urgenţă să-şi adopte bugetele pentru a-şi planifica cheltuielile, să-şi realizeze investiţiile.

Şi mediul de afaceri aşteaptă aprobarea acestui buget, deoarece în 2008, în supraevaluarea veniturilor s-au angajat cheltuieli care n-au avut o finanţare reală. Sunt peste 7.000 de miliarde datorii ale instituţiilor publice.

S-a spus aici că în bugetul de stat pe 2009 nu sunt aceste cheltuieli. Este normal. Au fost angajate pe 2008. Dar, dacă ne uităm în situaţiile financiare ale instituţiilor publice, acestea au datorii pe care trebuie să le plătească prin efortul bugetar al anului 2009. Este un calcul foarte simplu şi cred că specialiştii finanţişti ai Partidului Naţional Liberal ştiu lucrul acesta.

Bugetul pe 2009 se deosebeşte foarte mult de bugetele din anii precedenţi. În primul rând, s-a făcut o fundamentare reală a veniturilor bugetare. Se va evita în 2009 să se angajeze cheltuieli care nu au la bază o finanţare reală.

Bugetul de stat pe 2009 are o nouă filozofie, având în vedere necesitatea utilizării în mod eficient a resurselor şi luării unor măsuri anticriză.

Din resursele bugetare, cel puţin 20% merg pe investiţii, un lucru necesar în perioadă de criză. Astfel, pe lângă faptul că se vor menţine locurile de muncă, se vor crea noi locuri de muncă. Aceste investiţii au şi un caracter social. Şi aici aş vrea să remarc Programul naţional de izolare termică a locuinţelor, ce va asigura crearea de noi locuri de muncă şi o reducere a facturii cu încălzirea. Aş dori ca acest program să fie monitorizat la nivelul Guvernului, pentru că foarte mulţi oameni aşteaptă înfăptuirea acestui program în regim de urgenţă.

Proiectul bugetului de stat pe 2009 respectă o serie de principii, printre care principiul transparenţei. Este pentru prima dată când acest principiu a fost respectat încă din faza de întocmire, de elaborare. Au fost foarte multe discuţii cu partenerii sociali, cu mediul de afaceri; un lucru extraordinar, nemaiîntâlnit până acum. Se ştie că, în materie de buget, acest principiu se respectă în momentul publicării bugetului.

Considerăm că discuţiile cu partenerii sociali şi cu mediul de afaceri a fost un lucru foarte bun şi ar trebui menţinut şi pe măsura execuţiei bugetului.

Respectarea principiului solidarităţii, şi anume resursele care se transferă de la bugetul de stat spre bugetul de asigurări sociale sunt destinate pentru majorarea pensiilor mici. Trebuie să fim solidari cu cei care sunt lipsiţi de resurse sau au resurse reduse, pentru că în perioada de criză aceste persoane trebuie ajutate şi este foarte bine că salariile mari vor fi îngheţate, iar sporurile şi alte stimulente vor fi eliminate. Este normal ca cei care au obţinut venituri foarte mari sau exagerate să suporte din efectele crizei. Principiul echilibrării bugetelor locale, şi anume respectarea prevederilor Legii finanţelor publice locale. Noi considerăm că respectarea prevederilor acestei legi asigură o repartizare mai echilibrată a cotelor defalcate. Banii vor ajunge acolo unde este nevoie, la acele localităţi care au resurse reduse.

Referitor la repartizarea cotelor defalcate, noi considerăm că trebuie să se asigure neutralitatea în repartizarea resurselor bugetare la nivel local. Ar fi foarte bine să accentuăm utilizarea principiului eficienţei în repartizarea resurselor, să stimulăm în primul rând acele localităţi care produc resurse. Am motiva aceste localităţi, ar crea oportunităţi, ar atrage investiţii. Sigur că nu trebuie să uităm principiul solidarităţii între localităţi, pentru că trebuie să asigurăm resurse pentru buna funcţionare a primăriilor, pentru ca cetăţenii să primească aceleaşi servicii publice.

Sigur că acest buget a fost discutat în Comisiile pentru finanţe-buget, în timp scurt. Dar să ştiţi că s-a discutat punct cu punct toate amendamentele, cele care au avut susţinători au fost discutate. Şi aici am avut şi o bună colaborare cu Ministerul de Finanţe, ceea ce a făcut ca acest buget să intre în dezbatere astăzi.

Sigur că acest buget trebuie aprobat într-un timp foarte scurt, şi din cauza aceasta fac apel la o decizie politică a fiecărui grup, să asigure aprobarea bugetului în timpul propus, pentru ca autorităţile locale să poată să-şi fundamenteze bugetele pe anul 2009.

Vă mulţumesc.

Domnul Alexandru Pereş:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Aţi consumat 7 minute. Grupurile parlamentare ale Partidului Democrat Liberal mai au 33 de minute.

Dau cuvântul domnului deputat Ioan Cindrea şi se pregăteşte domnul deputat Pavel Horj, din partea Grupurilor parlamentare ale Partidul Naţional Liberal.

Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Ioan Cindrea:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Domnule prim-ministru,

Stimaţi miniştri,

Stimate colege şi stimaţi colegi,

O să încerc să fac câteva aprecieri legate de bugetul asigurărilor sociale pentru anul 2009.

Înainte de a intra în subiect şi cu toată dorinţa mea de a aborda cât mai profesionist acest buget al asigurărilor sociale, eu cred că dezbaterea bugetului ţării este un moment care trebuie să reunească parlamentarii, să-i unească nu să-i dezbine.

Din păcate, asistăm astăzi din nou la un spectacol în care cei din Opoziţie văd partea goală a paharului, pesimiştii fiind, iar cei care sunt la Putere văd partea plină a paharului. Oricum am lua-o, optimist sau pesimist, de bună-credinţă sau nu, ar trebui să ne unească fiindcă paharul are aceeaşi cantitate, adică bugetul pe care îl produce România în condiţiile economice din păcate nefavorabile din această perioadă.

Aşa cum am spus, voi face câteva precizări legate de proiectul Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul acesta, pe cele trei componente ale sale, asigurări sociale obligatorii, garantate de stat, e vorba de asigurările sociale de pensii, asigurările sociale de şomaj şi asigurările sociale pentru accidente de muncă şi îmbolnăviri profesionale.

Aşa cum am spus la debutul intervenţiei mele, condiţiile economice, afectate de criza internaţională, din păcate impun responsabilitate şi prudenţă atât în stabilirea veniturilor prognozate pentru anul acesta, dar mai cu seamă a cheltuielilor pe care le prognozăm.

În aceste condiţii, s-a impus revenirea la cotele de contribuţii sociale din octombrie anul trecut. Era o greşeală să se meargă cu cotele diminuate, tocmai pentru a asigura o protecţie socială corespunzătoare categoriilor de pensionari, şomeri care sunt prevăzute a fi susţinute în această perioadă nu uşoară pentru România. Numai aşa se poate majora valoarea punctului de pensie de la valoarea actuală, de 697 de lei, la 732 de lei, în ritmul inflaţiei prognozate de 5% pentru anul viitor, şi numai aşa se poate menţine puterea de cumpărare a pensionarilor, a celor aproape 5 milioane de pensionari din România.

Cel mai important obiectiv al bugetului de asigurări sociale de pensii este tocmai acela de a proteja şi a creşte mai accelerat veniturile celor cu pensii mici. Introducerea pensiei minime garantate în plată, un obiectiv important al Partidului Social Democrat, iată realizabil în anul acesta, protejează pe cei cu venituri mici. Cred că este marele câştig al acestui buget şi faptul că bugetul prezentat de guvern asigură resursele financiare. S-a dat prioritate alocării acestor resurse spre cei cu pensii mai mici de 3 milioane, după data de 1 aprilie, şi mai mici de 350 de lei, respectiv după 1 octombrie. Este un lucru important şi cred că este marele câştig care trebuie văzut, adică partea plină a paharului, nu partea goală a paharului.

Toate aceste modificări au la bază principiul solidarităţii sociale, principiu prevăzut în sistemul de asigurări după care se organizează şi funcţionează sistemul asigurărilor sociale de stat, şi a permis pensionarilor şi familiilor de pensionari să le crească veniturile, pentru a face faţă influenţelor negative din economie asupra puterii lor de cumpărare.

Prin faptul că după 1 aprilie nu vom mai avea pensionari cu pensii de mizerie sub 300 de lei, nu facem altceva decât să redăm demnitatea acestor oameni, părinţii şi bunicii noştri, să le redăm demnitatea, nu să-i umilim, aşa cum am spus de nenumărate ori de la acest microfon, cu ajutoare sociale şi prin dosarele pe care trebuiau să le depună periodic la primării. Cred că este un act de echitate socială, o parte pozitivă a bugetului de pensii.

Legat de bugetul asigurărilor pentru şomaj, este un buget realist, este echilibrat, asigură sumele necesare pentru plata indemnizaţiilor de şomaj pentru cei peste 500 de mii de şomeri, prevăzuţi şi prognozaţi care vor fi în medie anul acesta în România, în condiţiile în care rata şomajului, evident, va creşte în România cu cel puţin un punct procentual.

Pe lângă aceste sume de protecţie pasivă a persoanelor care sunt fără un loc de muncă sau vor deveni fără un loc de muncă trebuie apreciată creşterea ponderii sumelor alocate din bugetul de şomaj pentru finanţarea măsurilor active pentru şomeri şi pentru alte persoane care îşi caută un loc de muncă, inclusiv pentru cei care revin din străinătate datorită crizei internaţionale şi au nevoie de acest sprijin. Mă refer aici la banii alocaţi pentru cursurile de formare profesională pentru şomeri indemnizaţi, neindemnizaţi şi pentru salariaţii care sunt la nivelul întreprinderilor, mă refer la finanţarea programelor de ocupare temporară a forţei de muncă, în special în lucrări în folosul comunităţilor, care vor asigura forţa e muncă necesară, foarte ieftină, pentru realizarea proiectelor de infrastructură la nivelul localităţilor mici, mijlocii şi chiar mari.

De asemenea, mă refer la sumele alocat pentru împrumuturile care se pot acorda din bugetul de şomaj pentru înfiinţarea şi dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii din România care vor încadra şomeri pe jumătate din locurile de muncă vacante. Şi mă refer şi la sumele care se doresc stimulente pentru încadrarea în muncă a acelor categorii de şomeri cu un acces mai greu pe piaţa muncii. E vorba de tinerii absolvenţi, e vorba de persoanele care au statutul de întreţinători unici de familie, e vorba de persoanele peste 45 de ani şi persoanele cu handicap.

De asemenea, în bugetul asigurărilor sociale de şomaj sunt prevăzute sume pentru cofinanţarea unor proiecte importante, cu finanţare internaţională externă nerambursabilă postaderare, şi mă refer la câteva din aceste proiecte extrem de importante pentru piaţa muncii din România. E vorba de studii şi analize şi previziuni privind piaţa forţei de muncă din România pe perioade medii şi lungi, cooperarea transnaţională pentru întoarcerea lucrătorilor români din străinătate şi un proiect important pentru sistemul asigurărilor de pensii - introducerea unui sistem informatic pentru casele de pensii, pentru serviciul public de pensii din România, extrem de important, care nu vor face altceva decât să ofere informaţii Guvernului pentru a lua măsurile legislative şi instituţionale necesare pentru întărirea capacităţii administrative a instituţiilor în cauză din România.

Având în vedere toate aceste aspecte pozitive ale bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2009, parlamentarii grupului PSD+PC vor da votul pentru bugetul pe care ne-a fost propus de Guvern, bineînţeles, cu speranţa că acea promisiune a noastră de creştere a punctului de pensie la 45% din salariul mediu brut pe economie, în condiţiile în care se va tempera criza economică, va fi realizată cât mai repede, ca o datorie faţă de bunicii şi părinţii noştri.

Vă mulţumesc.

Domnul Ioan Oltean:

Mulţumesc, domnule deputat.

Aţi consumat încă 9 minute din timpul alocat grupului dumneavoastră, au mai rămas 21 de minute pentru grupurile parlamentare ale Partidului Sociale Democrat.

Urmează să intervină domnul deputat Pavel Horj, din partea Grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal. Două minute aveţi, domnule deputat, şi se pregăteşte domnul deputat Nicolae Bud, din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat Liberal.

Domnule deputat, două minute.

Domnul Pavel Horj:

Domnule preşedinte,

Domnule prim-ministru,

Doamnelor şi domnilor parlamentari,

În calitatea pe care o am, de deputat şi în egală măsură de inginer silvic, intervenţia mea se va axa în mod firesc pe acea componentă a bugetului pentru anul 2009 care vizează Ministerul Agriculturii şi în mod nemijlocit domeniul silviculturii.

Aşa cum desigur cunoaşteţi cu toţii, în programul de guvernare al coaliţiei aflate la putere pentru perioada 2009-2012 în domeniul silviculturii, obiectivul principal îl reprezintă creşterea suprafeţei fondului forestier naţional, astfel încât ponderea acestuia să atingă 30% din suprafaţa ţării la finalul anului 2012, ceea ce în cifre absolute înseamnă circa 650 de mii de ha de terenuri împădurite în următorii patru ani. Pentru realizarea acestui obiectiv deosebit de ambiţios şi pentru asigurarea celorlalte condiţii necesare gestionării durabile a pădurilor ţării a fost emis şi un ordin special al ministrului agriculturii şi pădurilor, OM nr.37 din 11.02.2009 pentru aprobarea măsurilor prioritare în domeniul silviculturii pe anul 2009. Ca cetăţean al acestei ţări şi, repet, ca silvicultor de profesie, nu pot decât să salut aceste demersuri şi prefigurări de bune intenţii.

Întrebarea capitală care se pune însă, şi aici este esenţa intervenţiei mele, cu ce bani se vor pune în aplicare toate aceste măsuri? Pentru că dacă ar fi să ne luăm după ce ne propune Guvernul şi implicit ministerul de resort, pentru care cu tristeţe trebuie să o spun, folosind o metaforă agrozootehnică, silvicultura a fost oaia neagră, atâta timp cât s-a aflat în aceeaşi ogradă cu agricultura. Toate aceste măsuri care presupun cheltuieli de anvergură cu identificarea şi constituirea perimetrelor de ameliorare, cu asigurarea materialului săditor, cu acţiuni de plantare propriu-zisă şi cu efectuarea lucrărilor de îngrijire, cu asigurarea pazei pădurilor şi încă multe asemenea activităţi de gestionare durabilă a pădurilor, ar trebui să se realizeze cu cei 50 de milioane de lei alocaţi în proiectul de buget ramurii silviculturii, din totalul de 7,8 miliarde din bugetul total al ministerului.

În mod obiectiv vorbind, o asemenea sumă nu este suficientă nici măcar pentru împădurirea a 2.500 de ha de terenuri degradate, faţă de cele 175 mii de ha anual, conform programului de guvernare, fără să mai putem vorbi de lucrările de îngrijire, completări şi alte asemenea din cele menţionate mai sus. Suntem cu toţii conştienţi desigur că bugetul pe 2009 este unul de criză, chiar dacă Guvernul l-a botezat altfel. Dar cel puţin la fel de conştienţi trebuie să fim că în anii următori, fără aur negru vom putea trăi, putând să-l importăm, la nevoie, dar fără aur verde care, atenţie, înseamnă pădurea pe picior, şi nu în produsul acesteia, lemnul, pădurea pe care nu putem s-o importăm, destinul poporului român va fi unul sumbru.

Iată de ce, stimaţi colegi parlamentari, vă invit să măsuraţi de două ori înainte de a tăia, a se înţelege a vota, şi să acceptaţi propunerea mea ca pentru silvicultură în anul 2009 să se aloce cel puţin 150 milioane lei.

Vă mulţumesc.

Domnul Alexandru Pereş:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Grupurile parlamentare ale Partidului Naţional Liberal au epuizat cele 31 de minute acordate de plen.

Dau cuvântul domnului deputat Nicolae Bud, din partea Grupurilor parlamentare ale Partidului Democrat Liberal, şi se pregăteşte domnul Vasile Bleotu, deputat din partea Grupurilor parlamentare ale Partidului Social Democrat+Partidul Conservator.

Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Nicolae Bud:

Mulţumesc.

Domnule vicepreşedinte ale Senatului,

Domnule vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor,

Domnule prim-ministru,

Domnilor miniştri,

Doamnelor şi domnilor parlamentari,

Proiectul bugetului de stat pentru anul 2009 are un mare merit. Nu abdică de la necesitatea de avea un deficit bugetar cât mai mic.

O notă în plus şi pentru modul corect, lipsit de tradiţionalele trucuri în care se construiesc deseori bugetele. desigur, un buget, oricât de bine ar fi conceput, stârneşte critici. Finanţiştii au, de altfel, o vorbă: "dacă nimeni nu strigă, înseamnă că bugetul a fost făcut prost!" De data însă aproape nimeni nu este mulţumit. Trebuie să cădem însă cu toţii de acord că ţara are nevoie cât mai repede de buget, timp pentru amânări nu mai există. Dacă se vor ivi resurse noi, posibilităţi noi, vor putea fi făcute rectificări bugetare. Acum însă bugetul trebuie să fie adoptat în forma actuală. Sunt printre cei care consideră că a procedat bine Guvernul începând prin a anunţa măsuri menite să dea tonul, să îndemne la economii bugetare, unde acestea se dovedesc posibile, şi să ne invite a declina acest cuvânt atât de aspru prin tonalitatea lui: austeritate. Pentru că ne aflăm aici în situaţia de a gândi totul cu ochii pe fiecare bănuţ propus spre cheltuire şi cu grija de a consuma cât mai economicos, concomitent cu priceperea de a atrage la bugetul statului venituri cât mai consistente.

Avem datoria să încurajăm Guvernul în preocuparea sa de a ţine sub control deficitul bugetar. Stabilirea unei ţinte cât mai coborâte reprezintă primul pas în această direcţie, dar şi o normă de conduită în gestionarea banului public. Previziunile la scara Uniunii Europene sună ameninţător în cazul multor state comunitare, şi Guvernul nostru dovedeşte că a înţeles ce are de făcut, câtă vreme începe prin a strânge şurubul.

Austeritatea nu se dovedeşte confortabilă niciodată şi nicăieri, dar este un gest de înţelepciune în asemenea vremuri de criză, să ţi-o asumi şi să rămâi consecvent cu tine în a-i respecta rigorile. De aceea, mă înscriu între vocile care susţin acceptarea proiectului de buget pentru anul în curs, care şi-a consumat deja câteva săptămâni din cele ce trebuie să le acopere fără a avea, din pricini bine-cunoscute, încuviinţarea legală.

Nu ne vom atrage simpatii în rândul celor care au aşteptat cu încredere anotimpul postelectoral, aşa cum nu cred că ne-ar face să ne simţim mai bine dacă am gira cu ochii închişi cheltuirea de bani din puţinii pe care-i avem la capitole unde cerinţele ne depăşesc posibilităţile. Traversăm o perioadă grea, care poate deveni însă şi mai grea, dacă nu apelăm la chibzuinţă, la flexibilitate, la echilibru.

Evident, nu pot să împarţi ceea ce nu ai. Aşa cum este la fel de adevărat că nu este cazul să faci economie de efort, de imaginaţie, de proiecţii şi investigaţii pentru identificarea de resurse necesare în domenii de însemnătate vitală la nivel naţional ori în plan teritorial.

Guvernul care ne propune astăzi acest proiect de buget, înţelege de bună seamă că îl credităm cu puterea şi capacitatea de a practica politici fiscale şi de venituri foarte strânse, capabile să relaxeze politica monetară, conducând prin aceasta la eliminarea deficitelor. Spun asta şi observând cât verb se consumă în jurul nostru pentru a desena situaţia de acum în culori de Apocalipsă, de situaţie fără ieşire, de coşmar.

Nu este cazul să pretindem nimănui să-şi cenzureze vorbele, când e vorba de tristeţile existenţei, de nesomnul provocat de nesiguranţa traiului. Dar să nu ezităm să ne gândim că din orice apă învolburată se iese înotând, iar şansa de a ajunge la mal depinde uneori chiar de existenţa paiului care îşi vine la îndemână.

Vreau să spun că trebuie tras la răspundere oricine uită sau se face că uită ce are de făcut, indiferent de rangul conferit de societate. Suntem, la urma urmei, stimaţi colegi, într-o competiţie pentru viitorul acestei ţări. În orice competiţie, protagoniştii se bucură fie de sprijin, fie de dezaprobarea celor care i-au trimis pe teren. Suportul celor de pe margine, o ştim bine, îşi are un rol semnificativ, uneori decisiv în stabilirea învingătorului.

Noi, cei din această sală, şi înţeleg aici în egală măsură parlamentari la putere ori în opoziţie, şi miniştrii am fost selectaţi pentru a dobândi victoria într-o întrecere ce se numeşte prosperitatea României şi a cetăţenilor săi.

Putem câştiga la scor ori ne putem vedea învinşi. Alegerile viitoare vor stabili verdictul. Dar de un lucru nu poate fi convins oricine. Noi, cei de aici, nu am îmbrăcat echipamentul de jucători cu mentalitate de perdanţi, de persoane dispuse să piardă vremea, de indivizi care uită de ce au intrat în teren.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Simt că şansa noastră depinde de priceperea de a cere fiecăruia să dea măsura potenţialului de care dispune, în numele devizei care ne-a unit sub cupola parlamentară: Criza nu poate fi învinsă decât prin instrumentul potrivit situaţiilor de criză.

Se simte nevoia unui proces de restructurare a fiscalităţii, avem nevoie de o reformă fiscală profundă, care să stimuleze afacerile şi munca performantă, mai întâi fiindcă economia românească are nevoie de acţiuni în forţă, prin care să fie blocate motoarele neperformante şi în acelaşi timp să fie puse în funcţiune toate motoarele performante.

O nouă filozofie fiscală ar împinge lucrurile către un raport normal între venituri şi muncă. Ar fi, de fapt, un pas decisiv către legarea veniturilor de competitivitate, ţintă imposibil de atins fără o reformă a sistemului de stimulente. Astăzi în România nu putem spera să avem o nouă politică a stimulentelor fără o reformă a fiscalităţii. Nevoia de stimulente este o cerinţă obiectivă.

În prezent, dacă în privinţa cheltuielilor bugetare sunt probleme grele, în ceea ce priveşte încasările bugetare au apărut probleme şi mai grele. Nu de azi de ieri, ci de ani de zile România se confruntă cu dificultăţi majore în încasarea veniturilor. Şi dacă la Capitolul "Venituri" nu se vor aduna sumele scontate, nu vor putea fi efectuate cofinanţările la proiectele cerute de Uniunea Europeană, în acelaşi timp, întreprinderile corecte vor continua să se plângă de o fiscalitate nedreaptă, care încearcă să ia de la cei care plătesc şi ce se pierde de la cei ce nu plătesc.

Nu trebuie uitat că în România consumăm cu mult peste ce producem; un deficit reflectat dramatic în balanţa comercială a ţării, dar şi de bugetele întreprinderilor cu pierderi. Creşterea economică, întemeiată acum mai mult pe consum, începe să încetinească pasul. Iar consumul fără o echilibrare cu oferta nu va aduce nici redresarea exporturilor, nici echilibrarea balanţei de plăţi şi nici îmbunătăţirea condiţiilor de trai a populaţiei. De fapt, în economie funcţionează o lege de fier. Dacă salariile cresc fără a fi însoţite de mai multă productivitate şi mai multă eficienţă, nu se mai poate obţine profit decât prin explozia preţurilor; prin inflaţie deci. Pe o astfel de cale, degeaba se măresc salariile, degeaba se fac indexări, pentru că salariatul va cheltui în piaţă ce va primi în plus de la casierie, şi nu se va alege cu nimic.

Aşadar, nu avem de ales, nu avem decât o singură soluţie, să votăm bugetul aşa cum este. Adică aşa cum rezultă din raportul comun al comisiilor de specialitate. Grupurile parlamentare ale Partidului Democrat Liberal vă invită respectuos să procedaţi în consecinţă.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Alexandru Pereş:

Şi eu vă mulţumesc, domnule deputat. Aţi consumat 12 minute.

Grupurile parlamentare ale Partidul Democrat Liberal mai au la dispoziţie 21 de minute.

Dau cuvântul domnului deputat Vasile Bleotu, din partea Grupurilor parlamentare ale PSD+PC, şi se pregăteşte domnul deputat Zisopol Dargoş Gabriel, din partea Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale, pentru 2 minute.

Domnul Vasile Bleotu:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Domnule prim-ministru,

Domnilor miniştri,

Stimaţi colegi,

Bugetul de stat pe anul 2009 reflectă în mare starea de fapt a unei naţiuni. Dacă peste 70-80% din populaţie trăieşte în condiţii dificile, cu venituri insuficiente, tot aşa, ca o copie fidelă regăsim şi alocarea resurselor unei părţi din produsul intern brut către ministerele de resort. În concluzie, bugetul unei ţări nu poate fi diferite esenţial de realitatea economico-socială.

Astfel, Gabor Hunia, analist la Institutul Internaţional pentru analize economice, declară că perspectiva unei creşteri economice de 1% pe care o estimează acum institutul este optimistă, pentru că România este o ţară cu risc foarte ridicat în regiune, iar pericolul recesiunii este foarte mare. Perspectiva recesiunii în România a primit şi girul fondului Monetar Internaţional care, după ce iniţial considera posibilă o creştere a produsului intern brut de 1% , acum nu exclude o scădere de până la 1%.

Comisia europeană, în schimb, care a luat în calcul efectele măsurilor sociale promovate de fostul guvern, consideră că România va termina anul 2009 cu o creştere de 1,75%, dar în condiţiile unui deficit bugetar de 7,8% din produsul intern brut. România ar putea avea şi anul acesta o minimă creştere economică, dacă actualul guvern va alege varianta grea dar corectă de a gestiona strâns banii puţini de care mai dispune.

Dacă autorităţile vor alege să subvenţioneze fără logică industriile ce se împotmolesc acum sau să răspundă cerinţelor de creşteri salariale fără spor de productivitate a muncii, atunci speranţa unei creşteri economice se năruie cu totul. Dacă vom avea bani în plus pentru investiţii, tăind în carne vie cheltuielile nejustificate, atunci sunt şanse de redresare economică a ţării. S-a observat că încă din anul 2007 duduitul economiei româneşti nu era sănătos, iar creşterea record a economiei nu era sustenabilă, încât s-a evaporat acum ca un fum, spre deosebire de creşterea economică din anul 2004, de 8,3%, în treacăt fie spus, cea mai mare din istoria postdecembristă a României, care s-a dovedit că a fost sustenabilă, acţionând inerţial creşterea economică şi din următorii 2-3 ani.

Să nu uităm că în anul 2004 deficitul de cont curent a fost de circa 8%, faţă de 13,5% în 2007 şi de 12,3% în 2008, iar deficitul bugetar a fost de 1,1%, faţă de 5,2% în prezent. Deficitul de cont exagerat reflectă o lipsă de competitivitate pe plan intern şi extern.

Factorii care au destabilizat balanţa de plăţi externe au fost: ponderea relativ redusă a exporturilor, care reprezintă doar 25-28% din produsul intern brut; creşterea importurilor de bunuri de consum şi nu de instalaţii productive, pe fondul creşterii cererii interne, determinând creşterea consumului din import, mai ales pe credite de angajamente la instituţii de credit şi la companii; diminuarea competitivităţii externe a produselor autohtone, calitate scăzută, preţuri ridicate şi ineficienta stimulare a exporturilor.

Creşterea economică din România s-a bazat pe trei factori care s-au prăbuşit acum. Primul a fost o cerere internă excesivă întreţinută de majorările salariale şi de creşterea consumului pe credit.

Al doilea a fost cererea pentru export; chiar dacă nu era mare, aşa cum spuneam de 25-30% din p.i.b., faţă de ponderea exportului în p.i.b. din Cehia şi Ungaria de 70-80%, dar a constituit în anul 2007-2008 un factor de creştere economică. În prezent, greutăţile pe care le întâmpină marile companii care nu-şi mai găsesc pieţe de export generează dificultăţi pentru firmele mici care trăiau în umbra lor.

Al treilea, şi aici este ceva grav, a fost faptul că Guvernul Tăriceanu a adăugat la acestea o uriaşă cerere guvernamentală provocată de perspectiva alegerilor generale prin faptul că economia a fost forţată să crească anul trecut în mod artificial, nesustenabil.

Vechiul Guvern a decis să majoreze veniturile salariale ale bugetarilor în mod netransparent, ţinând cont că la venituri de peste 10 mii de lei ale bugetarilor, salariul reprezintă doar 30%, respectiv 3 mii de lei, restul regăsindu-se în diverse sporuri şi stimulente, acordate clientelar şi discriminatoriu. Spre deosebire de noi, Spania şi-a plătit funcţionarii publici cu o cotă din fondurile europene atrase şi aşa a ajuns să aibă printre cele mai mari rate de absorbţie a fondurilor europene.

Eu cred că ar fi bine dacă ne-am îndrepta politica investiţională în aceşti doi ani de criză spre infrastructura rurală mică şi spre proiecte mai uşor de administrat şi cu efecte rapide care ar permite dinamizarea funcţionării IMM-urilor.

Se naşte firesc întrebarea: ce s-a întâmplat brusc când România s-a transformat dintr-o pretinsă locomotivă a Europei într-una din cele mai vulnerabile economii din zonă? Unde s-a topit creşterea de 8%? La nivel regional, a venit recesiunea iar ea a fost mult mai puternică decât se anticipase, iar problemele noastre ţin de structura ineficientă a economiei.

Cererea externă vine în proporţie de 70% din Uniunea Europeană şi contează în structura produsului intern brut în proporţie de 30% şi normal că scade şi creşterea economică. Sistemul bancar reprezintă oficial aproape 40% din produsul intern brut, pentru că toate corporaţiile mari s-au finanţat din afară, suntem foarte dependenţi de finanţările externe. Reducerea fondurilor pe care băncile-mamă sunt dispuse să le aloce pentru susţinerea creditării în România se simte puternic.

Dată fiind conjunctura externă, vechiul Guvern a ales cel mai prost moment de realizare a unui deficit bugetar excesiv, de 5,2% din p.i.b.. datorită măsurilor neadecvate luate, ponderea serviciilor în produsul intern brut a scăzut mult în trimestrele III şi IV din anul 2008.

Trebuie să avem în vedere şi tendinţa deja manifestată la începutul anului de scădere a veniturilor care se va accentua în 2009. deprecierea leului şi inflaţia ameninţă să erodeze creşterile salariale şi de pensii de anul trecut, întrucât creşterea economică s-a bazat pe sectoare instabile precum cel imobiliar şi pe capitaluri străine care s-au retras rapid din economie.

Avem prin acest buget un program anticriză care vizează oprirea derapajului de deficit bugetar şi susţinerea economiei prin creşterea substanţială a cheltuielilor de capital. În aceste condiţii, eu cred că vom ieşi din criză şi vom începe să ne mişcăm abia după ce vom relua activităţile productive şi consumul.

Politica fiscală expansionistă din anii anteriori trebuie susţinută acum de cheltuieli publice care trebuie finanţate. Suntem caz unic în Europa, de fapt, în Uniunea Europeană. În anul 2008, având bum economic, creşterea estimată a produsului intern brut de 7,9% şi în acelaşi timp, derapaj financiar concretizat în deficit bugetar excesiv de peste 5,2% din p.i.b., cel mai mare de după 1989 până în prezent în România.

În acest sens, consider că sunt necesare următoarele măsuri legislative: adoptarea de către Parlament a Ordonanţei de urgenţă a vechiului Guvern care prevedea eliminarea impozitării dobânzii la depozitele populaţiei la bănci care să permită relansarea creditării economiei prin stimularea economisirii la un cost inferior finanţărilor externe; introducerea certificatelor fiscale populaţiei pentru creşterea veniturilor la bugetele locale care să permită o colectare de aproape 100% a impozitelor şi taxelor locale, mai ales în acest an de criză, când colectarea pe primele două luni nu va depăşi 43-45%.

Sunt unii dintre primari care au exercitat prin intermediul guvernanţilor vremelnici presiuni să crească ponderea sumelor şi cotelor defalcate pentru echilibrare în detrimentul creşterii gradului de colectare a impozitelor şi taxelor locale, întrucât aceştia au tendinţa de a-i scuti pe contribuabili de la plata taxelor şi impozitelor locale pe considerentul că-i vor vota.

O altă măsură ar fi stimularea dezvoltării agriculturii, în condiţiile în care Europa, întreaga lume se va confrunta în viitorul apropiat cu o gravă criză alimentară, iar propunerea mea este ca la rectificarea bugetară din acest an să direcţionăm o parte din sumele destul de mari alocate unor ministere care, personal, cred că nu vor fi performante pe măsura alocaţiilor bugetare.

Solicit aceasta întrucât rectificarea va avea loc înaintea susţinerii campaniei agricole din toamna acestui an.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Alexandru Pereş:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Aţi consumat 12 minute. Grupurile parlamentare ale PSD+PC mai au la dispoziţie nouă minute.

Pentru două minute, domnul Zisopol Dragoş Gabriel, Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale.

Se pregăteşte domnul Adrian Gurzău, din partea Grupurilor parlamentare ale PD-L.

Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Dragoş Gabriel Zisopol:

Domnule prim-ministru,

Doamnelor şi domnilor miniştri,

Dragi colegi,

Membrii Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale vor vota pentru adoptarea proiectului Legii bugetului de stat şi a proiectului Legii bugetului asigurărilor de stat pe anul 2009.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Alexandru Pereş:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Dau cuvântul domnului deputat Adrian Gurzău, din partea Grupurilor parlamentare ale PD-L.

Se pregăteşte domnul deputat Victor Surdu, din partea Grupurilor parlamentare ale PSD+PC.

Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Adrian Gurzău:

Domnule Tăriceanu,

N-am crezut că puteţi fi mai arogant decât domnul Năstase, dar văd că m-am înşelat. Spuneţi-mi un sector de activitate din România pe care l-aţi făcut să funcţioneze. Aţi făcut totul de mântuială şi acum vă răţoiţi la noi pentru că vrem să facem lucrurile temeinic.

Am să mă rog pentru dumneavoastră, domnule Tăriceanu, atunci când veţi ajunge la puşcărie, ca s-o suportaţi mai uşor.

Domnul Alexandru Pereş:

Două minute, domnule deputat.

Grupurile parlamentare ale PDL mai au la dispoziţie 19 minute.

Dau cuvântul domnului deputat Victor Surdu, din partea Grupurilor parlamentare PSD+PC.

Aveţi cuvântul, vă rog.

Domnul Raul-Victor Surdu-Soreanu:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Domnule prim-ministru,

Stimaţi membri ai Guvernelor,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Eu n-am venit aici să critic bugetul, n-am venit să vă spun că nu voi vota acest buget, am venit totuşi să pun câteva întrebări, în numele câtorva ingineri agronomi care au mai rămas prin ţara noastră, cam câte unul la 4-5 comune, cu nişte salarii de 6-7 milioane de lei pe lună, fără maşină, fără telefon, fără nimic, fără un birou, alungaţi de la o primărie la alta, ca şi cum, în această ţară, această meserie nu mai contează.

Am totuşi câteva întrebări. Dacă alţii se ocupă de agricultură, că tot s-a spus şi văd că şi în ultima perioadă de când lucrăm la buget, se spune că la agricultură şi la fotbal se pricepe toată lumea, ce vom face noi în acest an, pentru că la această dată, când mai sunt cam două săptămâni până va trebui să intrăm la semănat, mai avem de arat 3,5 milioane de hectare. Dacă, din meseria pe care o ştim noi, facem un calcul, cam 2000 de kilograme de porumb la hectar e pierderea când arăturile se fac în primăvară şi nu în toamnă, vom pierde cam 7 milioane de tone de porumb. Dacă mai adăugăm faptul că, de regulă, cam în ultimii ani au rămas cam două milioane de hectare necultivate, şi dacă am socoti că am putea face 5 mii de kilograme de porumb la hectar, ar mai fi vreo 10 milioane de tone de porumb. Dacă astea le-am aduna, sunt vreo 17 milioane de tone înmulţite doar cu 100 de euro pe kilogram şi care înseamnă produs intern brut, şi care înseamnă mai puţin import, şi mai multă producţie de cereale, şi mai multă producţie de carne, faceţi dumneavoastră o socoteală cam unde s-ar duce p.i.b.-ul.

Ne punem o întrebare. Ştim că Ministerul Agriculturii, cu ajutorul actualului guvern, a început să recupereze din subvenţiile neplătite din 2007-2008, dar sunt încă foarte mulţi bani neplătiţi, sunt bani neplătiţi pentru calamităţile naturale şi toţi banii neplătiţi şi neîncasaţi de agricultori împiedică în astea două-trei săptămâni când trebuie să înceapă să iasă la câmp, să se aprovizioneze cu seminţe, cu îngrăşăminte, cu motorină, să-şi repare tractoarele, maşinile agricole. Sunt foarte mulţi bani neplătiţi din 2008 către Autoritatea Naţională Sanitar-Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor, care ţin tot de buget şi fără de care avem mari probleme cu combaterea bolilor la animale.

Domnule prim-ministru, vă adresez o rugăminte. Aţi promis prin buget că veţi activa CEC-ul ca o bancă pentru agricultură, în primul rând, şi pentru IMM-uri, în general. Vă rog să acordaţi o mare atenţie acestui aspect pentru că majoritatea agricultorilor nu mai au o bancă la care să acceseze fonduri, să se îngreuneze prin creditare ca să înfiinţeze culturile de primăvară.

Vreau să vă mai informez că o situaţie foarte grea o au cercetătorii, majoritatea cercetătorilor din agricultură sunt neplătiţi, nu şi-au luat salariile.

Aş vrea, de asemenea, să vă rog ca în perioada care urmează să acordaţi măcar, ştiu eu, o jumătate de oră la începutul fiecărei şedinţe de Guvern, problemelor agriculturii, pentru că Ministerul Agriculturii este un minister cât ţara.

V-aş ruga, de asemenea, să încercaţi să mutaţi liceele agricole de la Ministerul Învăţământului la Ministerul Agriculturii şi să fie dotate cu cele necesare. Pentru că, astăzi, dacă cineva are o fermă, nu găseşte oameni pe care să-i angajeze calificaţi superior pe o combină, o combină care costă cât o uzină.

V-aş ruga, de asemenea, domnule prim-ministru, să aveţi în vedere că pe la ţară sunt foarte mulţi oameni în vârstă, aşa cum am văzut, ne-a impresionat mama dumneavoastră, la televizor, care nu vrea să renunţe la vacă. Dar aceşti oameni sunt în prezent ajutaţi şi înlocuiţi şi de oameni tineri. Sunt situaţii, peste 80 de ferme care se populează acum cu câte 20-30 de vaci, ferme construite cu fonduri din Uniunea Europeană, care n-au cotă de lapte.

Şi ultimul aspect pe care aş dori să-l aveţi în vedere, domnule prim-ministru şi stimaţi colegi, este acela că oricât de mic ar fi şi oricât de sărac ar fi acest buget, ar trebui totuşi să aveţi în vedere că ceva trebuie făcut pentru agricultură, pentru că agricultura are cel mai mic buget din ultimii 20 de ani de zile. Este un dezastru. (Aplauze.)

Domnul Alexandru Pereş:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Aţi consumat şase minute din cele nouă rămase. PSD-ul mai are la dispoziţie trei minute.

Dau cuvântul domnului deputat, de fapt ultimul vorbitor înscris la cuvânt la dezbateri generale, domnul deputat Frunzulică Doru, din partea PSD+PC.

Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Doru Claudian Frunzulică:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Domnule prim-ministru,

Doamnelor şi domnilor miniştri,

Doamnelor şi domnilor colegi şi prieteni,

Aproape toate guvernele României după 1990 încoace au văzut bugetul de stat al României ca pe o puşculiţă, în care pe o parte intrau bani şi pe partea cealaltă ieşeau, după o anumită aritmetică contabilă.

M-am uitat efectiv la bugetul Uniunii Europene. Bugetul Uniunii Europene se face anual, sunt bugete multianuale, bazat în primul rând pe priorităţi, pe programe. Ei bine, pentru prima dată putem spune, în istoria României postrevoluţionare, actualul guvern vine cu un buget multianual, bazat pe priorităţi naţionale, pe programe naţionale, pe coerenţă şi echilibru.

Şi de ce spun acestea, pentru că guvernul României actual vine cu un buget în care spune foarte clar: priorităţi naţionale, investiţii masive în infrastructură, crearea şi menţinerea locurilor de muncă, protecţie socială pentru categoriile cele mai defavorizate.

Doamnelor şi domnilor,

Vorbim de un deficit bugetar pentru exerciţiul financiar 2008 de 5,2%. Eu vă garantez că acesta va fi mult mai mare. O să-l vedem după 15 aprilie anul curent, unde el probabil se va duce spre 7% şi previziunile Uniunii Europene şi ale unor firme recunoscute privind ratingul economic al ţării vor fi reale.

Doamnelor şi domnilor,

Am văzut în 2008 un buget bazat pe incoerenţă, patru rectificări bugetare. Cele mai multe rectificări bugetare pe care le-a avut vreodată bugetul naţional al României. Un număr extrem de mare de posturi noi în administraţie. La populaţia României actuală de 21,5 milioane, ar trebui să avem, vorbesc de cheltuieli, nu neapărat de posturi, cu 25-30% mai puţin ţinând cont de media europeană.

Guvernul României vine prin acest buget în aplicarea unor programe foarte clare de creştere a productivităţii muncii, pentru că productivitatea muncii în România este mult sub media europeană, de creştere a competitivităţii produselor "made in România", de promovare a exporturilor.

Doamnelor şi domnilor,

Un lucru foarte important, Guvernul a început foarte bine cu promovarea din nou a dialogului social. Este momentul să trecem în 2009 de la dialog social la concertare socială şi economică în România. Pentru că în continuare avem o mare discrepanţă între oraş şi sat, între diferitele regiuni ale României, între diferitele categorii sociale.

Avem propus un proiect de buget care, într-o perioadă dificilă şi într-o perioadă specifică pe care o traversează România, se bazează pe echilibru şi stabilitate. Să sperăm că acest lucru, sau să folosesc un termen diplomatic, îmi exprim încrederea că acest lucru se va întâmpla. Să votăm acest buget realist.

Vă mulţumesc.

Domnul Alexandru Pereş:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Stimaţi colegi,

Am epuizat lista vorbitorilor. Au vorbit 18 colegi senatori şi deputaţi din partea tuturor grupurilor parlamentare.

Înainte de încheierea dezbaterilor generale, dau cuvântul domnului prim-ministru Emil Boc, pentru a da câteva răspunsuri la problemele ridicate.

Dau cuvântul acum domnului Gheorghe Pogea, ministrul finanţelor, pentru a prezenta câteva răspunsuri la lucrurile ridicate de dumneavoastră, stimaţi colegi.

Domnul Gheorghe Pogea (ministrul finanţelor):

Domnilor preşedinţi,

Domnule prim-ministru,

Domnilor parlamentari,

Îi spuneam primului-ministru să-mi permită să răspund, şi vreau să mă încadrez în zece minute, la câteva din criticile pe care eu le iau cu mare seriozitate, cele constructive, şi la propunerile pe care toţi cei care au luat cuvântul în legătură cu bugetul de stat le-au făcut. Şi încep prin a adresa mulţumiri tuturor celor care, într-un fel sau altul, ne-au dat o mână de ajutor şi n-au fost puţini, la construcţia acestui buget pentru anul 2009 şi chiar propunerile şi amendamentele care nu au putut fi cuprinse în acest proiect de buget, vă asigur de toată disponibilitatea mea şi a Ministerului Finanţelor, ca orice lucru care adaugă o valoare acestui buget, să le cuprindem în următoarea rectificare.

Cu permisiunea dumneavoastră, vreau să fac câteva referiri la aprecierile privind construcţia bugetară şi în special cele care vin din partea Opoziţiei, fără să intru prea mult în zona politică.

Nu aş fi crezut niciodată că o personalitate de prim rang în stat, un fost prim-ministru, poate să facă aprecieri nefondate, jignitoare, populiste la adresa muncii unui Guvern din care, cu ceva timp în urmă, şi eu am făcut parte, când ştie foarte bine că tot ce a spus nu poate argumenta.

Spune: "Astăzi, în sfârşit, s-a dezbătut bugetul." Răspunsul meu este următorul: astăzi avem 45 de zile de când suntem în Guvern, iar dumneavoastră aţi avut şase luni la dispoziţie să faceţi un buget consolidat, iar noi, pe 22 decembrie, a trebuit să îl retragem, fiindcă acel buget nici în clin, nici în mânecă nu avea cu realitatea economică.

Al doilea lucru, ne-aţi ruşinat şi nu este rău, dacă aveţi şi argumente. Ne spuneţi că vindem iluzii. Ne spuneţi despre un tablou jalnic. Dar ne spuneţi în ultimă instanţă, şi acesta este lucrul care mă face să vorbesc, despre incapacitate şi lipsă de ştiinţă.

Domnule fost prim-ministru, dacă acest buget este jalnic şi nu este real şi viaţa va demonstra acest lucru, atunci îmi asum responsabilitatea pentru el. (Aplauze.)

Eu n-am să jignesc, pentru că nu mi-e felul, dar vreau să vă aduc câteva lucruri la cunoştinţă care arată din partea criticilor dumneavoastră ori necunoaştere, ori rea-credinţă, ori lipsa de dorinţă de a participa constructiv la un buget pe care-l aşteaptă o ţară întreagă.

Încep cu primul lucru. Aţi făcut afirmaţia spunând că domnul premier Boc ar trebui să ştie că deficitul din anul anterior nu are treabă cu deficitul anului următor. Este o lipsă totală de cunoaştere şi cred că înţeleg acum mai bine de ce domnul fost ministru Varujan Vosganian nu este prezent în sală. dumnealui, dacă ar fi fost prezent, sunt sigur că n-ar fi făcut aceste afirmaţii.

Am să spun un lucru foarte exact: deficitul pe care l-aţi creat în anul 2008, actualul Guvern îl plăteşte şi ar fi trebuit să cunoaşteţi o regulă elementară: că orice deficit într-o bună zi este finanţat. Acesta este motivul pentru care actualul Guvern plăteşte un deficit care nu are nici în clin, nici în mânecă cu realitatea românească, peste 7,7 miliarde în anul 2008.

Al doilea lucru: v-aţi arătat surprinşi cum este posibil să poziţionezi într-un buget cheltuieli de 10 miliarde pentru investiţii, cele mai mari, e adevărat, din ultimii ani, atâta timp cât veniturile nu cresc decât cu 17%. V-aş reaminti că orice management public performant din oricare ţară civilizată care realizează performanţă apelează la singurul instrument cert şi sigur pe care-l are la îndemână, numind cheltuiala publică.

Doresc să vă reamintesc că măsurile de ajustare a cheltuielilor publice, fie şi ele cu personalul, care au ajuns la un nivel de nedescris, au făcut posibil ca astăzi să punem mai mulţi bani pentru dezvoltarea acestei naţiuni şi pentru asistenţă socială decât într-un an cu creştere de 7,9, când, în mod practic, nu vezi un lucru în firea lui făcut în România.

Al doilea lucru pe care vreau să vi-l reamintesc şi vi-l spun cu toată deschiderea, bugetul acesta nu este un buget de austeritate, ci este un buget care vrea să aducă România în normalitatea ei şi pe calea modernizării. Pentru că bugetul unui stat nu reprezintă decât modul de funcţionare a economiei.

Cum vă puteţi pune întrebarea de ce nu alocăm cheltuieli mai mari pentru educaţie, pentru agricultură, pentru dezvoltare regională, când toate aceste cheltuieli presupun venituri mai mari, iar economia noastră, după cum bine ştiţi şi acceptăm cu toţii, îşi încetineşte ritmul de creştere economică de la 7,8 la 2,5. în fiecare zi, vedem firme care se închid, înseamnă că avem bani puţini la buget; în fiecare zi, vedem şomaj, înseamnă că veniturile noastre scad.

Ar trebui să coborâm în realitatea economică şi răspunsul meu este următorul: acest buget care este asumat de către Guvern, şi vă propun şi propun Parlamentului să-l voteze, este un buget care nu vinde iluzii. Dumneavoastră, ani la rând aţi vândut iluzii românilor, pentru că dimensiunea politică a fost mai mare decât realitatea românească.

Aţi prevăzut venituri bugetare mai mari cu 5 puncte procentuale din produsul intern brut, adică peste 7 miliarde de euro, fără să le puteţi acoperi. Şi cu această ocazie, vreau să dau şi răspuns colegilor care au spus că nu este un buget inovativ. Categoric. Nu este un buget inovativ, noi nu inovăm venituri care n-au sursă de susţinere şi nu se bazează pe creştere economică.

Alt lucru pe care vreau să-l precizez, eu cred că trebuie să cunoaştem un lucru pe care vreau să-l spun o dată pentru totdeauna clar: orice deficit şi eu cred, repet, este dintr-o gravă eroare, trebuie să fie finanţat. Domnul deputat Nicolăescu mi-a spus că în anii care au trecut, bugetul alocat sănătăţii a fost de 4,5. şi eu afirm că aveţi dreptate. Cu o precizare: el a fost doar pe hârtie, pentru că dumneavoastră niciodată nu aţi asigurat resursele necesare, pentru ca sistemul de sănătate să poată funcţiona. Ba, mai mult, aş sugera să renunţăm la acest p.i.b. care astăzi poate fi al României, ca procent exprimat, mâine al Germaniei, sau al Maltei, şi să ne uităm la volumul de bani pe care l-aţi alocat sănătăţii, destul de mare, poate cel mai mare din ultimii ani pe care îl cunosc, fără ca, în schimb, rezultatele în ce priveşte sănătatea, reforma, starea de sănătate a populaţiei să fie pe măsură.

Am propus ca să coborâm cu picioarele pe pământ şi acele lucruri populiste despre care dumneavoastră vorbiţi în campanie s-au făcut în urmă cu şase luni de zile, când mulţi din această sală nu puteau să prevadă criza, dar unele persoane care au făcut parte din Guvernul României, prin poziţia pe care au avut-o, au avut informaţiile necesare, le-ar fi putut anticipa şi n-ar fi permis ca în trimestrul IV al anului 2008 să se consume în plus şi să se realizeze un deficit de 4 miliarde de euro, repet, de 4 miliarde de euro.

Ca să închei acest capitol, consolidarea fiscală înseamnă capacitatea de a trece de la un an financiar la altul şi să respect o regulă de aur: leagă sacul când e plin. Aţi avut creşteri economice de patru ani consecutiv, iar acum România înregistrează una dintre cele mai mari dezechilibre financiare, iar grija pe care noi o avem este pentru a asigura stabilitatea ţării. vă spun public, în Parlamentul României, dacă va trebui să ne adresăm şi Fondului, ne adresăm şi Fondului, pentru că nimic nu este scump atunci când este vorba de stabilitatea economico-financiară a unei naţiuni.

Aceasta este o decizie responsabilă şi nu ne este teamă de ea şi de constrângeri. Ba, dimpotrivă, poate ne ajută ca să intrăm pe un făgaş normal al cheltuirii banului public.

În ce priveşte răspunsul legat de sănătate, faceţi afirmaţia că este vorba despre un excedent nesemnificativ prevăzut la fondul de sănătate. Eu vreau să vă spun că acest lucru este stabilit prin lege, iar dacă unii propun ca să facem acest lucru prin deficit, rămâne o întrebare: de unde-l finanţăm? Dar aş vrea să vă dau un răspuns mai exact. Dumneavoastră, în intervalul de timp 2005-2008, aţi consumat tot excedentul pe care l-aţi avut la acest fond de când aţi preluat guvernarea.

În legătură cu proiecţia bugetară.

Domnule prim-ministru,

Stimaţi parlamentari,

Vă asigur că acesta este un buget care pentru prima oară în istoria României a fost construit împreună cu partenerii sociali, mediul de afaceri şi sindicate. Pentru că, credinţa acestui guvern este că, în momente de criză, nu putem să realizăm performanţă, decât dacă avem alături de noi pe cei care, în ultimă instanţă, contribuie şi sunt cei care suportă criza.

Aceasta este încrederea pe care noi am primit-o din partea mediului de afaceri - sau care ne-a dat-o - şi vă asigur că, în continuare, pe tot parcursul mandatului pe care îl avem, ca Guvern şi ca ministru al finanţelor, vom arăta că în România poate fi vorba şi despre un dialog real şi vom face ca aceste resurse să fie prezentate de o manieră transparentă.

De fapt, toate aceste critici care sunt aduse, eu spun că sunt critici pozitive, iar eu mă oblig, şi am luat această sarcină, ca în fiecare lună să prezint Guvernului modul de cheltuire a banului public, şi Parlamentului.

România este singura ţară din lume care-şi permite să nu aibă un control al cheltuirii banului public, pentru că cineva nu a dorit. Vă asigur că voi introduce acest lucru şi-l voi supune dezbaterii Parlamentului, pentru că noi nu suntem o ţară de lux, în care avem proceduri stabilite şi rigoare administrativă. Noi suntem o ţară în care, în curţile şcolilor se fac, să nu spun, cu 17.000 sau cu 3.000 de euro/mp, se alocă bani la şcoală, unde sunt 22 de elevi, 17 miliarde, în timp ce alte părţi ale ţării - de exemplu, Vaslui, unde sunt oameni gospodari şi gestionează bine banii, fac o şcoală întreagă.

Despre aceasta este vorba: una este să aloci resurse şi alta este să obţii rezultate. Iar marele lucru şi sprijinul pe care vi-l cer, şi vă rog să ne luaţi la întrebări, de fiecare dată când cine va cere bani mai mulţi, în dreapta trebuie să fie rezultatele pe care le promite şi se angajează să le facă.

Cât priveşte cheltuielile alocate pentru bugetele locale, şi cu asta vreau să închei. Orice descentralizare, după cum bine ştiţi, presupune două componente: descentralizare administrativă şi financiară. Iar descentralizarea presupune, înainte de toate, o autonomie financiară.

Eu doresc să vă spun că de ani de zile, în România, bugetele locale consumă circa 8,3% din produsul intern brut, iar veniturile lor proprii arareori depăşesc 1,7%. Deci, această preocupare de autonomie financiară trebuie să rezide în ultimă instanţă şi din preocuparea de a pune în valoare potenţialul economic, managerial, întărirea capacităţii administrative, pentru că numai aşa vom putea să asigurăm echilibrele.

Eu închei, asigurându-vă de toată disponibilitatea mea, în calitate de ministru al finanţelor publice, împreună cu ministerul pe care-l conduc. Vă spun public, în acest moment important, că vreau să dau o altă dimensiune Ministerului Finanţelor Publice din România, într-adevăr, să fie un minister inovativ, care alocă resursele şi urmăreşte rezultatele, care este responsabil de controlul banului public şi care va face de fiecare dată un buget echilibrat între ceea ce înseamnă dezvoltare, asistenţă socială şi, mai mult, va arăta capacitatea de a absorbi fondurile structurale de la Uniunea Europeană.

Vă mulţumesc pentru înţelegere. (Aplauze.)

Domnul Alexandru Pereş:

Mulţumesc, domnule ministru.

Dau cuvântul primului-ministru, Emil Boc.

Aveţi cuvântul, domnule prim-ministru.

Domnul Emil Boc:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

O să încerc, foarte scurt, să răspund în sinteză la câteva dintre criticile pe care distinşii colegi din Parlament le-au formulat, în consonanţă cu cele menţionate şi de ministrul finanţelor.

În primul rând, un mesaj direct către criticii din PNL. Eu cred că cei care au transformat o creştere economică de 8% într-un deficit bugetar de 5%, trebuie să-şi transforme acuzele în scuze, în faţa românilor (Aplauze.)

Cred că PNL-ul nu are cum să înţeleagă filozofia acestui buget şi rigorile lui, pentru că niciodată PNL-ul nu a înţeles ce înseamnă disciplina bugetară.

Credeţi, domnule Tăriceanu, că mai este cineva în această ţară, care mai este dispus să vă încredinţeze, spre păstrare şi administrare, un leu sau un metru pătrat din teritoriu, mai ales din cel submarin? Eu am mari îndoieli.

Am încercat să văd de ce PNL-ul este critic, şi critica este constructivă într-o societate democratică şi ţine de esenţa ei, atâta vreme cât ea se bazează pe susţineri coerente. Dar am putut observa că toate elementele lansate aici sunt doar acuze, fără susţinere reală. Şi atunci am găsit care, de fapt, sunt resorturile pentru care PNL-ul a formulat aceste critici.

În primul rând, PNL-ul este deranjat de faptul că nu mai avem un buget pentru clienţii politici, aşa cum era obişnuit în perioada când era la guvernare, ci avem un buget pentru România şi pentru relansarea economică a ţării. (Aplauze.)

În al doilea rând, PNL-ul este deranjat, şi în special domnul Tăriceanu, pentru că nu mai există bugetarii de lux pe care i-a creat. Nu mai există bugetari de lux cu salarii de 30.000 euro, de 40.000 euro pe lună, ci acestora le-au fost plafonate salariile la maxim 48 milioane de lei vechi.

Domnule Tăriceanu, vă înţeleg supărarea, dar s-au schimbat vremurile, iar românii nu mai sunt dispuşi să plătească bugetarii de lux ai dumneavoastră. (Aplauze.)

De asemenea, PNL-ul este deranjat de faptul că actualul guvern, Guvern PDL - PSD, realizează cea mai mare investiţie, după 1989, în infrastructură. Şi e păcat că un guvern PNL nu a putut să-şi asume un asemenea lucru, ci a reuşit doar o contraperformanţă de a lăsa un deficit bugetar de 5,2%.

Performanţa investiţiilor dumneavoastră va rămâne în istorie: 5km de autostradă. Asta este marca investiţiei PNL în România!

Am observat cu câtă nonşalanţă domnul Tăriceanu spunea: "Şi ce dacă am lăsat un deficit bugetar de 5,2%?" Doar există cine să-l plătească, nu? Românii, din buzunarul lor, că nu din buzunarul Partidului Naţional Liberal.

În al doilea rând, vreau să-i spun fostului prim-ministru că un asemenea deficit bugetar nu numai că are consecinţele pe care ministrul Pogea le-a spus, dar mai are şi o consecinţă dăunătoare pentru toţi românii: deficit bugetar excesiv, constatat de Uniunea Europeană, şi care ne va putea conduce, dacă acest guvern nu face ce trebuie, la pierderea unor importante fonduri europene.

Deci, pentru neglijenţa dumneavoastră pierd toţi românii fonduri europene. Iar acest guvern este obligat, dacă doreşte să păstreze credibilitatea în Uniunea Europeană, să rămână într-un deficit bugetar în limitele Tratatului de la Maastricht, pentru ca banii europeni să vină în continuare în România, şi ca românii să nu sufere din cauza iresponsabilităţii vechiului guvern. Aceasta este realitatea crudă, dar ea trebuie spusă.

De asemenea, este deranjat PNL-ul de faptul că acest guvern a început desecretizarea tuturor contractelor care vizează resursele publice ale României, bogăţiile solului şi subsolului. Ştiu că vă deranjează, ştiu că doare, dar o vom face, pentru că nu sunt bogăţiile PNL-ului, sunt resursele publice ale României, şi vom merge până la capăt. (Aplauze.)

De asemenea, probabil, este deranjat PNL-ul că acest Guvern PSD - PD-L şi-a propus o măsură de bun simţ: să îngheţe salariile demnitarilor pentru anul 2008, ca o primă formă de solidaritate cu toţi românii, având în vedere contextul crizei economice.

Ştiu că vă deranjează, ştiu că eraţi obişnuiţi cu salarii de lux, cu o birocraţie excesivă în aparatul ministerial, ştim că suferiţi de obezitate birocratică, dar, iarăşi, acele vremuri au trecut, sunt în istorie, domnule Tăriceanu, dragi colegi din PNL. (Aplauze.)

Acum venim în faţa dumneavoastră cu un buget responsabil, care este aspru cu prezentul şi, aşa cum am spus, corect cu viitorul României.

Este un buget care ne va permite, sperăm noi, relansarea economică. Nu ştim cât va dura criza economică, dar ştim că un asemenea buget poate constitui o şansă pentru a scoate România din criză.

Şi mai ştiu, că avem nevoie, colegii care astăzi reprezentăm Guvernul, colegii din PSD şi PDL, avem nevoie în continuare de ceea ce am demonstrat şi până acum, de când suntem la guvernare, avem nevoie de transparenţă şi solidaritate.

Şi, vă asigur că veţi avea în Guvernul României acelaşi partener, care s-a angajat ca, ceea ce am scris în Parteneriatul pentru România, în faţa românilor, să se respecte. (Aplauze.)

Domnul Alexandru Pereş:

Şi eu vă mulţumesc, domnule prim-ministru.

Dezbaterile generale s-au încheiat.

Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu (din sală):

Doresc dreptul la replică, deoarece permanent s-a pronunţat numele meu.

Domnul Alexandru Pereş:

Domnule preşedinte, ascultaţi-mă puţin. Aţi primit răspuns la ceea ce... Nu asta, de fapt, aţi...

Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:

Îmi pare foarte rău, am primit răspuns, şi am dreptul la replică, aşa cum s-a practicat întotdeauna în Parlamentul României.

Domnul Alexandru Pereş:

Un minut!

Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:

Doamnelor şi domnilor parlamentari, vă mulţumesc. (Aplauze.)

Cred că cei care sunteţi mai de curând în Parlament, ar trebui să ştiţi că este o regulă elementară, şi anume aceea a dreptului la replică.

Doresc să îi răspund domnului Boc cu câteva lucruri, care mi se par absolut obligatorii: domnia sa este jurist şi chiar înţeleg că predă la o facultate de ştiinţe juridice.

Deci, domnule Boc, când vorbiţi despre încredinţarea unui leu sau unui metru de teren, trebuie să ţineţi cont că în România funcţionează legi şi legile nu lasă loc la acte discreţionare. Legile obligă Executivul să le respecte şi să le pună în aplicare. Aşa încât, n-am niciun fel de problemă, inclusiv cu ceea ce dumneavoastră doriţi să faceţi şi cred că ar fi un lucru bine-venit: desecretizarea contractelor comerciale care sunt confidenţiale, conform legii, dar stă la puterea dumneavoastră să o faceţi, şi aş dori să o faceţi, pentru ca să lămurim această chestiune. Pentru că, altfel, în mod evident, vă veţi folosi cu fiecare prilej de a arunca o bombă fumigenă pentru a vă ascunde incapacitatea şi incompetenţa.

Cred că acest lucru trebuie făcut cât mai repede şi să vă asumaţi şi consecinţele pentru afirmaţiile pe care le faceţi la adresa mea şi la adresa Partidului Naţional Liberal.

În ceea ce priveşte bugetul, cred că astăzi, în loc să fi făcut un lung discurs cu acuze la adresa PNL-ului, prin care să vă justificaţi propria incapacitate, lipsa de imaginaţie, lipsa de soluţii, ar fi trebuit să veniţi cu propuneri serioase, solide, care să nu lase economia românească să fie afectată cât mai grav de criza economică mondială.

Aşa cum ne-aţi obişnuit, aţi ţinut un discurs politic... Ştiu că nu vă pricepeţi la economie, nu este nicio problemă! Aveţi timp să învăţaţi. Puteţi să-l lăsaţi pe ministrul de finanţe să facă ceea ce trebuie în astfel de situaţii. (Aplauze.)

Cred că România are nevoie nu de discursurile dumneavoastră politice, ci de politici economice, care să salveze locurile de muncă şi să nu afecteze nivelul de trai al cetăţenilor.

Vă urez mult succes.

Domnul Alexandru Pereş:

Mulţumesc, domnule deputat.

Doamnelor şi domnilor deputaţi şi senatori,

Intrăm pe dezbaterea pe articole a proiectului de lege.

Mulţumim, în acelaşi timp, domnului prim-ministru şi reprezentanţilor Guvernului pentru prezenţa în această după-masă în aula Camerei Deputaţilor.

Începem dezbaterea pe articole a proiectului de lege.

Problemă de procedură, înţeleg, da? Vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Horea-Dorin Uioreanu:

Mulţumesc, domnilor preşedinţi.

Doamnelor şi domnilor,

Citind cu atenţie acest raport, constatăm cu stupoare că raportul nu conţine amendamentele, fie ele admise sau respinse, amendamente făcute de către colegii noştri. Şi nu este vorba de două, trei amendamente, este vorba de 214 amendamente, care nu sunt cuprinse în acest raport.

Având în vedere cele constatate, Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal, grupurile reunite cer retragerea spre comisie şi completarea, cum este normal, a unui raport.

Vă mulţumesc.

V-aş ruga să supuneţi la vot acest lucru. În funcţie de ce se hotărăşte, Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal va hotărî dacă va cere sau nu o pauză de consultări.

Mulţumesc.

Domnul Alexandru Pereş:

Domnule deputat, vă reamintesc, atât programul de lucru, cât şi ordinea de zi au fost aprobate. Această problemă aţi mai ridicat-o. Aţi primit răspuns.

Intrăm, deci, pe dezbaterea pe articole a proiectului de lege.

Dacă la titlul proiectului de lege sunt observaţii? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră atunci titlul proiectului de lege.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Cu 235 de voturi pentru, 15 împotrivă şi nicio abţinere, titlul proiectului a fost aprobat.

Capitolul I - Dispoziţii generale.

Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră atunci Capitolul I.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri? Nu sunt.

Cu 235 de voturi pentru, 15 împotrivă şi o abţinere s-a aprobat.

Art.1 - Dispoziţii generale.

Dacă sunt observaţii la art.1, vă rog? Nu sunt.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Cu 185 de voturi pentru, 72 voturi împotrivă şi nicio abţinere art.1 a fost adoptat.

Secţiunea 1 - "Dispoziţii referitoare la bugetul de stat pe 2009".

Dacă sunteţi de acord cu titlul secţiunii?

Vă rog să votaţi.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri? 2 abţineri.

Mulţumesc.

Cu 235 de voturi pentru, 15 voturi împotrivă şi două abţineri s-a aprobat titlul Secţiunii 1.

Art.2 alin.(1).

Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Cu 205 voturi pentru, 72 împotrivă şi nicio abţinere, alin.(1) a fost aprobat.

Alin.(2) la art.2.

Dacă sunt observaţii? Vă rog, domnule deputat Anghel Stanciu, poftiţi la microfon.

Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Anghel Stanciu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Onorat prezidiu,

Stimate doamne şi stimaţi domni deputaţi şi senatori,

Domnilor miniştri,

Vă rog să-mi permiteţi ca, în numele colegilor mei din Iaşi, cel puţin a o parte dintre dânşii, să prezint un amendament care este la poziţia nr.1 din amendamentele respinse. Aceasta este de fapt singura schimbare, pe care o simt eu, ca om al puterii. Înainte eram mai la coadă cu acelea respinse, acum sunt primul şi mulţumesc.

Domnule ministru Pogea,

Îmi cer scuze că voi vorbi frumos de lucruri la care nu mă pricep, adică deficitul bugetar. Noi am propus la art.2 alin.(2), ca bugetul de stat să se stabilească la venituri în sumă de 75.704, 0 milioane lei, iar la cheltuieli în sumă de 94.933,208 milioane lei, cu un deficit de 19.229, 208 milioane lei.

Concret, noi am propus o creştere a deficitului, în ceea ce ne priveşte, pe cei din Iaşi, cu circa 150 de milioane lei, deci o creştere a deficitului bugetar. Din cărţile pe care le-am studiat şi eu, nu aşa de bine ca distinşii noştri miniştri, se spune clar, că deficitul bugetar sau regula deficitului bugetar, regula de aur este că acest deficit să se investească în infrastructuri.

Prietenul meu, oleacă mai bronzat, cum spunea Berlusconi, domnul Obama, la pag.167 se spune următorul lucru, că "prin tradiţie, de la Hamilton şi Lincoln, putem investi în infrastructură şi în oamenii noştri." Oamenii noştri, adică nu al meu şi al tău, adică în cei care produc. Şi spune mai departe, "în acest moment de criză, acele investiţii care pot face America mai competitivă în economia globală sunt: investiţiile în educaţie, ştiinţă şi tehnologie, şi independenţă economică."

Ca atare, pentru infrastructură, noi am spus puţin mai la vale, 45 de milioane pentru modernizarea şi dezvoltarea aeroportului Iaşi, ca să mai coboare şi la noi oficialităţile din Europa, în Moldova; 22,58 pentru drumurile judeţene, comunale, să mai scoatem poporul din glod; şi pentru "oamenii noştri", adică pentru modernizare şi continuarea modernizării şi reabilitarea şcolii, restul, inclusiv salariu. Pentru că, spune domnul Obama, că nu-i niciun pericol să dăm profesorilor 100.000 de dolari pe an.

Ceea ce s-ar putea să ne gândim noi, profesorii, să plecăm oleacă, cam toţi, să luăm mai puţin şi să ne înveţe cei cărora le este frică de şcoală.

Ca atare, domnule ministru, vă ridic aici o problemă concretă, creşterea deficitului cu aceste sume. Votarea sau nu, domnule preşedinte de şedinţă, acum sau mai târziu a acestui alineat, pentru că este posibil ca şi alţi colegi să ceară să obţină ce obţin şi eu, după virgulă: 0,0.

Dar problema, domnule ministru şi domnilor colegi, nu am ridicat-o numai să obţin aceşti bani, dar este o problemă extraordinar de importantă şi cred că domnul ministru Pogea va trebui să-şi asume, împreună cu noi, toţi, această chestiune. Pentru că, vedeţi, este aici o carte mare de buget, şi are aici o chestiune foarte interesantă, care spune că în perioadă de criză trebuie să creştem deficitul. Şi am aici ce spune Uniunea Europeană. (Aplauze.)

Uniunea Europeană spune că limita autorizată pentru deficitul public este de 3%, aşa spun. Eu spun că 2% este mic, pentru că am spus lucrul acesta şi domnilor liberali, acum patru ani. Domnul ministru Vlădescu a spus că nu mişcă o virgulă, rămânem cu 2% şi acum înţeleg că-i 5%. Haideţi, mai aplaudaţi odată, că mă simt bine! (Aplauze.)

De aceea, îl întreb pe domnul ministru: va menţine 2% ăsta, sau se va duce? Ungaria are 5, uitaţi ce spune aici; Franţa este într-o chestiune care merge înspre 3,5; mai spune, şi nu ştiu dacă este adevărat, că ţările membre zonei euro nu fac obiectul sancţiunilor Bruxelles, numai cele din zona noneuro şi numai cele care depăşesc 3%.

De aceea, problema care trebuie s-o tranşăm este o dată, dacă acceptăm deficitul pe care îl solicită Iaşiul; dar problema mai importantă este dacă acceptăm sau nu acest deficit de 2%, care este mult mai mic decât al Ungariei, în momentul de faţă, şi al altor ţări care au aderat împreună cu noi la Uniunea Europeană, şi asta ar însemna subdezvoltare sau dăm drumul motor, şi închei citind un singur lucru, e drept, cam vechi, care spune: "Abia în ultimele decenii ale secolului al XVIII-lea", bineînţeles că ştiinţa aceasta se duce, nu de râpă. Acest lucru poate fi vădit, începe să fie recunoscut de toţi.

Iar cel de-al doilea p.i.b. poate declara în Camera Comunelor că vigoarea şi chiar independenţa acestei naţiuni sunt clădite pe datoria naţională. Şi aici avem că România este ţara din Uniunea Europeană cu una din cele mai mici datorii naţionale.

Astea sunt lucrurile care trebuie să le tranşăm, domnule ministru. Restul, că punem capac la o şcoală sau acoperiş şi mai tragem o ţeavă din Marea Neagră, nu ştiu unde, sunt foarte importante. Dar, de aici trebuie să ştim exact cât ne întindem şi cât este plapuma, şi cum o tragem şi cum ne-o asumăm. Pentru că nu-i normal să începem cu 2 şi să terminăm cu 5.

Eu cred că un 2,5 ar fi media europeană şi ar permite României nici să atingă 3% cât este limita impusă de Bruxelles, dar nici să fie mai catolică decât Papa.

Până veţi aproba 2,5%, aprobaţi cifrele pe care le-am supus noi, iar dacă nu, nu votăm acest alineat până când nu se definitivează celelalte amendamente.

Vă mulţumesc pentru atenţie şi vă urez patru ani pe acest scaun, cu 2,5% deficit bugetar. (Aplauze.)

Domnul Alexandru Pereş:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Doriţi pe procedură, doamna Vasile.

Doamna Aurelia Vasile:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul deputat Anghel a vorbit în nume propriu!

Mulţumesc. (Râsete.)

Domnul Alexandru Pereş:

Domnul ministru Gheorghe Pogea, cu un scurt răspuns.

Domnul Gheorghe Pogea:

Domnule deputat,

În legătură cu aceste cărţi, viaţa şi ultimele evenimente arată că se pare că arhitectura pieţelor financiare internaţionale se va schimba.

Deci, răspunsul meu este următorul: un deficit nu este mare sau mic. Este sustenabil sau nesustenabil. Astăzi, deficit mai mare de 2 în România este nesustenabil. Pct.1.

Pct.2. Este adevărat că în perioade de criză trebuie aplicate politici anticiclice - deficite mai mari. Numai că în acea carte scrie de criză economică. Noi suntem într-o criză financiară care a declanşat o criză economică.

Ca atare, propunerea noastră, a Ministerului Finanţelor, este ca acest deficit să rămână în limitele stabilite de 2% din produsul intern brut.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Alexandru Pereş:

Vă mulţumesc, domnule ministru.

Supun, atunci, votului dumneavoastră amendamentul nr.1 la art.2 alin.(2) din Anexa nr.2, amendamente respinse.

Cine este pentru adoptarea amendamentului? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Deci, cu 201 voturi împotrivă, 88 pentru şi 4 abţineri, amendamentul a căzut. (Rumoare, vociferări.)

Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu (din sală):

Vă rog să faceţi numărătoarea corectă şi reluaţi votul! Nu se poate aşa!

Domnul Alexandru Pereş:

Domnule deputat, vă rog să mă lăsaţi să conduc şedinţa! Nu v-am conturbat în timp ce dumneavoastră vorbeaţi la tribună!

Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu (din sală):

Nu aţi numărat corect!

Domnul Alexandru Pereş:

Am numărat corect! Am secretari aici şi numără dânşii pentru mine, da? Vă rog.

Supun, atunci, votului dumneavoastră alin.(2) al art.2, aşa cum este trecut în Proiectul Legii bugetului de stat.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abţineri? Nu sunt abţineri.

Cu 205 voturi pentru, 89 împotrivă, nicio abţinere, alin.(2) a fost aprobat în varianta Proiectului de buget.

La alin.(3), dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră alin.(3).

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Cu 205 voturi pentru, 89 împotrivă, nicio abţinere, alin.(3) a fost aprobat.

Alin.(4).

Avem un amendament respins. Dacă se susţine?

Scuzaţi-mă, alin. (4) nu are amendament.

Alin.(4).

Supun votului dumneavoastră alin.(4) în forma Proiectului de buget.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Cu 205 voturi pentru, 89 împotrivă, nicio abţinere, alin.(4) a fost aprobat.

Alin.(5) al art.2.

Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră atunci alin.(5) al art.2.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri? Nu sunt abţineri.

Cu 205 voturi pentru, 89 împotrivă, nicio abţinere, alin.(5) a fost aprobat.

Art.2, în integralitatea sa.

Supun votului dumneavoastră art.2, cu cele 5 alineate aprobate.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă? Vă mulţumesc.

Abţineri?

Cu 205 voturi pentru, 85 voturi împotrivă şi 4 abţineri, art.2 a fost aprobat.

Art.3.

Dacă sunt observaţii?

Supun votului dumneavoastră art.3.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abţineri, dacă există? Două abţineri.

Cu 205 voturi pentru, 87 de voturi împotrivă şi două abţineri, art.3 a fost aprobat.

Secţiunea 1, în integralitatea sa, vă rog.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri, vă rog?

Cu 205 voturi pentru, 88 de voturi împotrivă şi o abţinere, Secţiunea 1 a fost aprobată.

Secţiunea a 2-a: "Dispoziţii referitoare la bugetele locale pe 2009".

Să dăm un vot pe titlul secţiunii.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Cu 225 de voturi pentru, 60 împotrivă, nicio abţinere, titlul secţiunii a fost aprobat.

Art.4.

Aveţi un amendament, da?

Domnul Vasile Mustăţea (din sală):

Procedură!

Domnul Alexandru Pereş:

Procedură?

Domnul Vasile Mustăţea:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor miniştri,

Stimaţi colegi,

Alocarea sumei de 17.608,2 milioane lei s-a făcut fără respectarea art.8 alin.(1) din Legea nr.215/2001 privind administraţia publică locală, în conformitate cu care autorităţile administraţiei publice centrale vor consulta, înainte de a... (A fost întrerupt microfonul.)

Domnul Alexandru Pereş:

Vă rog să mă ascultaţi puţin! Aţi spus de procedură.

Domnule deputat, opriţi-vă puţin din expunere, vă rog frumos! Domnule deputat, vă rog frumos! Aţi spus "problemă de procedură". (În continuare, microfonul este întrerupt.)

Intraţi pe fondul articolului, da?

Domnul Vasile Mustăţea:

(Fără microfon.) Nu am intrat pe fond, este problemă de procedură. (Rumoare, vociferări.)

Structurile administraţiei publice locale nu au fost consultate, aşa cum prevede art.8 alin.(1) din lege.

Aşa cum am consultat partenerii sociali, şi a fost foarte bine, mediul de afaceri, trebuia să avem şi această consultare a structurilor asociative ale autorităţilor administraţiei publice. Eu am primit, cel puţin de la o structură, chiar astăzi, confirmarea că nu s-a făcut... Mai mult, în comisiile de specialitate nu s-a discutat absolut nimic, nici nu au fost luată în considerare orice propunere a venit din partea lor.

Din aceste motive, eu consider că este necesar să retransmitem proiectul la comisiile de specialitate, în vederea îndeplinirii procedurii de consultare.

Domnul Alexandru Pereş:

Avem foarte multe structuri în ţara asta, domnule senator, vă rog frumos!

Domnul Vasile Mustăţea:

Am vorbit despre structurile asociative ale autorităţilor publice locale.

Domnul Alexandru Pereş:

Vă mulţumesc pentru intervenţie.

Nu e, sigur, eu cred că...

Răspundeţi, domnule ministru? Da, vă rog.

Domnul ministru Pogea.

Domnul Gheorghe Pogea:

Domnule senator,

În legătură cu problema ridicată de dumneavoastră, doresc să vă informez că am avut întâlniri şi discuţii cu structurile asociative, inclusiv la Bucureşti, în timpul elaborării Proiectului de buget.

Categoric că nu am avut cu toate cele la care dumneavoastră faceţi referire, dar nu am evitat nici discuţiile cu structurile asociative ale administraţiei publice locale.

Vă mulţumesc.

Domnul Alexandru Pereş:

Vă mulţumesc, domnule ministru.

Revenim, atunci...

Tot pe procedură, domnule deputat? Vă rog! La art.4, aveţi un amendament. Vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Márton Árpad-Francisc:

Domnilor vicepreşedinţi,

Domnilor şi doamnelor miniştri,

Stimaţi colegi,

Da, am un amendament, împreună cu alţi colegi, senatori şi deputaţi UDMR, legat de art.4.

Acest amendament propune măriri de sume la toate punctele şi este o modalitate de împărţire a acestor sume, prin hotărârile consiliilor judeţene.

A fost respins acest amendament. Mai mult, s-a făcut o trimitere la modul în care au fost mărite aceste sume faţă de Proiectul de buget de anul trecut. S-a omis, însă, să se facă o trimitere către ceea ce s-a realizat anul trecut şi, mai ales, la ceea ce aţi făcut multă referire, adică nişte datorii care s-au cheltuit, care, de fapt, arată care sunt necesităţile tuturor comunităţilor locale, indiferent de apartenenţă politică, atât la nivel judeţean, cât şi la nivel local.

Propunerile noastre mi se par corecte şi, domnule ministru Pogea, trebuie să vă mai spun ceva: dumneavoastră ziceţi că autorităţile publice locale, de fapt veniturile comunităţilor locale sunt mici faţă de ceea ce li se dă din bugetul de stat. Este adevărat. Dar, de ce? Pentru că avem o legislaţie păcătoasă, centralizată, întortocheată, conform căreia tot ce se adună în judeţele noastre se aduce la Bucureşti şi se reîmparte prin bugetul de stat.

Ia să facem o descentralizare corectă, pe care o tot promovaţi. Hai, s-o facem! Şi să rămână la consiliile locale, la judeţe, atât o parte din veniturile aduse ca aport de către diferite instituţii, de bugetari, de oameni care iau un salariu de la privaţi, sau de la stat, tot ceea ce plătesc ca impozit să rămână o parte în judeţ, şi restul să fie redistribuit; ce se ia din t.v.a., să rămână o parte în judeţ, şi restul să fie redistribuit şi aşa mai departe. Iată, asta este o adevărată autonomie! Da, vorbiţi, şi s-a vorbit foarte mult despre autonomii teritoriale, locale. În Spania există autonomii teritoriale care trimit către bugetul naţional doar o parte din ceea ce şi-au adunat. Dar, dacă lăsăm la autorităţile publice locale foarte puţin din sursele de venituri, încălcând prevederile pe care le-am ratificat, că trebuie să le alocăm surse de venituri pentru realizarea a ceea ce au de făcut, atunci să fim cinstiţi măcar când realocăm aceste sume de acolo colectate către aceste autorităţi locale.

Mai mult, dacă le-am dat aceşti bani la judeţe, la toate cele 41 de judeţe, inclusiv municipiul Bucureşti, deci al 42-lea, atunci să le lăsăm posibilitatea ca ei să aibă autoritatea să şi-o împartă, nu noi, de aici, să impunem modul cum să împartă, nu deconcentrata de finanţe să fie cea care să supravegheze cum să împartă consiliile judeţene aceste fonduri. Ce autonomie locală este aceea în care consiliile judeţene nu pot decide asupra acestor împărţiri? Indiferent dacă este la Constanţa, dacă este în Harghita, Covasna, sau la Cluj.

Vă mulţumesc.

Vă rog să votaţi amendamentul nostru.

Domnul Alexandru Pereş:

Şi eu vă mulţumesc, domnule deputat.

Dau cuvântul domnului preşedinte al Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci din Cameră.

Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Viorel Ştefan:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Ne aflăm în următoarea situaţie. La textul legii noi nu putem să ne pronunţăm decât pe partea de text. Cifrele inserate în textul legii se formează pe cale de consecinţă, după ce parcurgem anexele de la lege. Dacă noi acum votăm cifrele din textul de lege, înseamnă că niciun amendament care vizează anexele ordonatorilor nu mai poate fi discutat.

Deci, aşa se procedează şi v-aş ruga, domnule preşedinte, să ţineţi cont şi nu mai punem în discuţie cifrele din text, nu mai discutăm despre cât de mult se cuprinde în anexă, pentru că urmează să discutăm Anexa nr.4, Anexa nr.5, Anexa nr.6, care vizează defalcarea sumelor pentru administraţia publică locală. Şi acolo vor fi mult mai multe amendamente decât cele prezentate acum de domnul coleg.

Vă mulţumesc.

Domnul Alexandru Pereş:

Şi eu vă mulţumesc.

De procedură? Vă rog, domnule deputat.

Domnul Petru Călian:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Aş dori să supuneţi la vot următoarea propunere pe procedură.

Atunci când se susţine un amendament, să ne limităm la maximum 3 minute, pentru a fi mai operativi. Pentru că mulţi încearcă efectiv să boicoteze aceste dezbateri şi nu mi se pare normal. Propunerea mea este de 3 minute. Dacă sunt alte propuneri, le accept.

Două minute. Reformulez propunerea. Propun două minute pentru un amendament şi vă rog să supuneţi la vot, în numele Grupului parlamentar al PD-L.

Vă mulţumesc.

Domnul Alexandru Pereş:

Vă mulţumesc, domnule deputat Călian.

Sigur, puteam să facem din timp, să convenim asupra acestui timp de expunere a amendamentelor. Cred că este pe undeva bine-venită această propunere.

Supun votului dumneavoastră să ne limităm în expunere până la două minute, aşa cum a propus domnul deputat Călian.

Cine este pentru? (Rumoare, vociferări.)

Doamna Aurelia Vasile:

Domnule preşedinte,

Sau domnilor preşedinţi de şedinţă,

Grupurile mele parlamentare consideră că nu este corect sau oportun să limităm timpul de dezbatere. Este totuşi vorba de bugetul României, în condiţiile în care fiecare parlamentar are voie să se exprime. Bineînţeles că avem rugămintea ca cei care vor ieşi să susţină amendamentele să respecte ceea ce preşedintele Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci a adus ca argument, nereluându-se lucrurile care deja au fost votate.

Vă mulţumesc.

Deci nu cred, domnule preşedinte, că trebuie supus la vot.

Domnul Alexandru Pereş:

Doamna lider de grup...

Da? De procedură. Vă rog, domnule deputat.

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Domnule preşedinte,

Pentru a nu tensiona lucrările şi fiind în principiu de acord cu Grupul parlamentar al PSD de a nu stabili acum un termen în care să discutăm, vă rog să acordaţi, conform Regulamentului, o pauză de consultări de un sfert de oră pentru liderii grupurilor parlamentare, să stabilească, poate de comun acord, o strategie mai bună.

Vă mulţumesc.

Domnul Alexandru Pereş:

Domnule deputat, nu pot, dar vă propun altceva: să începem mâine de dimineaţă... (Rumoare, vociferări.)

Voci din sală:

Pauza este obligatorie, conform Regulamentului!

Domnul Alexandru Pereş:

Bine, o pauză de 10 minute, da? Şi vă rog să rămâneţi în sală, dacă este posibil. Liderii de grup se pot aduna undeva.

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Domnule preşedinte, vă rog să-mi permiteţi.

Domnul Alexandru Pereş:

Vă rog, tot pe procedură? Am dat deja pauza, domnule lider.

Vă rog, domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Domnilor preşedinţi de şedinţă,

Ne-am consultat cu colegii - liderii de grup - şi am convenit ca Partidul Democrat Liberal să-şi retragă propunerea de restrângere a timpului, sigur, cu observaţia că fiecare deputat poate să-şi susţină amendamentele într-o limită corectă a celor prezentate.

Deci, în aceste condiţii, v-aş propune să continuăm dezbaterile.

Domnul Alexandru Pereş:

Vă mulţumesc.

Reluăm, atunci. Pauza nu mai are motiv. Nu mai are niciun motiv. (Rumoare, vociferări.)

A fost şi liderul dumneavoastră la consultări şi am hotărât acest lucru, da?

Reluăm discuţiile.

Suntem la... Un moment, domnule deputat! Suntem la pct.3 din amendamente respinse, la art.4, amendamentul Grupului parlamentar al UDMR.

Supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru acest amendament? Vă rog să votaţi!

Vă mulţumesc.

Împotrivă? Vă rog să votaţi!

Abţineri, dacă sunt? Abţineri nu sunt.

Cu 193 de voturi împotrivă, 52 de voturi pentru, amendamentul a căzut.

Vă mulţumesc.

La pct.2.

Domnul Anghel Stanciu. Nu.

La pct.2. Dacă se susţine amendamentul de la pct.2, din amendamente respinse? Este un amendament al parlamentarilor PNL.

Susţine cineva? Vă mulţumesc.

Poftiţi, domnule deputat Dobre.

Domnul Dobre Paul Victor:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Cred că întâi şi întâi ar trebui să vă chemaţi secretarii. Şedinţa nu este regulamentară. Prezidiul nu există.

Domnul Alexandru Pereş:

Aţi cerut cuvântul pe procedură sau să susţineţi amendamentul, vă rog frumos?

Domnul Victor Paul Dobre:

Voiam să vă spun. Dacă vreţi să conduceţi conform Regulamentului.

Domnul Alexandru Pereş:

Susţineţi? Lăsăm la aprecierea prezidiului. Vă rog frumos.

Domnul Victor Paul Dobre:

Cred că este la aprecierea Regulamentului, domnule preşedinte.

Domnul Alexandru Pereş:

Sigur şi a Regulamentului. Aveţi perfectă dreptate.

Vă rog, atunci, pe amendament.

Domnul Victor Paul Dobre:

După cum ştiţi, una dintre marile probleme ale consiliilor judeţene este problema finanţării sistemului de protecţie a copilului.

Există foarte multe judeţe care nu contribuie la finanţarea acestei activităţi decât în proporţie de 10-15%.

De aceea, amendamentul nostru la alin. a) din art.4 este aşa: "finanţarea sistemului de protecţie a copilului şi a centrelor de asistenţă socială va fi asigurată în proporţie de 70% din bugetul de stat pe anul 2009 şi în proporţie de 30% din bugetele consiliilor judeţene; 2.022 milioane de lei pentru finanţarea cheltuielilor descentralizate la nivelul judeţelor va fi potrivit Anexei nr.4, restul urmând să fie de la bugetul de stat".

Vă mulţumesc.

Domnul Alexandru Pereş:

Şi eu vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnule Toader, pe ce? Vreţi să daţi răspuns? Nu sunteţi iniţiator.

Sunteţi iniţiator, da? Pe procedură. Vă rog.

Domnul Máté András-Levente:

Domnilor preşedinţi,

Stimaţi colegi,

Pentru a nu face o gafă procedurală, este precedent la Curtea Constituţională. Este obligatoriu să aveţi, domnule preşedinte de şedinţă, doi secretari. Altfel, riscaţi să rămâneţi fără buget.

Deci, v-aş ruga să respectaţi Regulamentul, totuşi.

Domnul Alexandru Pereş:

Da, vă mulţumesc pentru observaţie.

Rog secretarii de şedinţă, sau secretarul de şedinţă din partea Partidului Naţional Liberal să poftească la prezidiu. Domnul senator Popa.

Un răspuns din partea comisiei? Domnul preşedinte Viorel Ştefan.

Domnul Viorel Ştefan:

Desigur, comisia a respins acest amendament, motivat de faptul că sediul materiei nu se regăseşte în Legea bugetului. Există lege specială care reglementează chestiunea finanţării acestui serviciu descentralizat la nivel de Guvern.

În ce priveşte Proiectul de buget, o să vă rog să observaţi că în anexa la lege vom regăsi suma totală care se dă pentru finanţarea serviciilor descentralizate, fără defalcare pe protecţia copilului şi aşa mai departe.

Mai departe, este problema legii speciale, care să reglementeze cum contribuie bugetul de stat şi administraţia locală la întregirea sursei.

Deci, amendamentul poate fi constituit într-o iniţiativă legislativă.

Vă mulţumesc.

Domnul Alexandru Pereş:

Şi eu vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Supun atunci votului dumneavoastră cine este pentru adoptarea acestui amendament? Vă mulţumesc.

Împotrivă? Vă rog să votaţi.

Abţineri, dacă sunt? Nicio abţinere.

Cu 178 de voturi împotrivă, 72 pentru, nicio abţinere, amendamentul a căzut.

Tot la art.4, la pct.4 din amendamente respinse, dacă se susţine amendamentul de la pct.4?

Da, vă rog.

Domnul Erdei Doloczki Istvan:

Domnilor preşedinţi de şedinţă,

Am o propunere de modificare a art.4 care sună în felul următor: "Din taxa pe valoarea adăugată se alocă 17.608,2 milioane lei, sume defalcate pentru bugetele locale, din care - şi trecem la pct.d) - 1.983,4 milioane lei pentru echilibrarea bugetelor locale ale comunelor, oraşelor, municipiilor şi judeţelor prevăzute în Anexa nr.7, care se repartizează pe unităţi administrativ-teritoriale prin hotărârea consiliului judeţean, cu derogare de la art.33 alin.(3) până la (7) din Legea nr.273/2006 privind finanţele publice locale, cu modificările şi completările ulterioare".

Motivez această propunere pentru faptul că: consiliul judeţean de autoritate, de coordonare a activităţii administrativ-teritoriale şi a strategiilor de dezvoltare durabile este în măsură să cunoască cel mai bine problemele cu care se confruntă fiecare consiliu local.

De asemenea, experienţa anilor precedenţi a arătat că aplicarea formulei din Legea finanţelor publice locale a fost greşită şi ştim foarte bine că la dezbaterile care au avut loc în cadrul comisiilor reunite ale celor două comisii de specialitate am discutat despre această formulă şi am primit asigurări din partea Guvernului că se lucrează la modificarea Legii privind finanţele publice locale până în data de 31 martie, când se va discuta şi Codul fiscal.

Vă rog frumos să fiţi de acord cu derogarea de la această lege, care s-a dovedit a fi un pic greşită.

Vă mulţumesc.

Domnul Alexandru Pereş:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnul preşedinte al Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci din Cameră. Vă rog.

Domnul Viorel Ştefan:

Doamnelor şi domnilor colegi,

Şi de această dată avem o problemă în legătură cu acest amendament.

Să nu uităm că Legea bugetului este lege ordinară, iar Legea nr.273 - respectiv art.33 din Legea nr.273 privind finanţele publice - locale, este o lege organică.

De aceea, noi la comisie am respins acest amendament. Nu contestăm oportunitatea unei astfel de modificări, dar nu poate să producă efecte dacă o inserăm într-o lege ordinară. Şi ce s-a întâmplat în exerciţiul bugetar 2008 confirmă ce spun eu.

În 2008, prin Legea bugetului s-a încercat suspendarea art. 33 din Legea nr.273, în fapt, a prevalat prevederea din Legea nr. 273 ca fiind organică şi repartizarea, bineînţeles, administrativ teritorială s-a făcut ţinând cont de această prevedere.

Acesta este motivul pentru care, noi, la comisie, am respins şi stăruim în această soluţie, cu precizarea că, dacă până la 31 decembrie, în Legea nr. 273 se produc modificări printr-o altă lege cu putere de lege organică, acea prevedere va sta la baza împărţirii resurselor către unităţile administrativ teritoriale în cursul exerciţiului bugetar. Sau, pe scurt, şi în acest caz, nu aici este sediul materiei.

Vă mulţumesc.

Domnul Alexandru Pereş:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul deputat Márton Árpád, vă rog.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnilor vicepreşedinţi,

Doamnelor şi domnilor,

Îmi pare foarte rău, dar de la acest microfon s-au susţinut nişte lucruri -văd că zâmbeşte şi colega noastră - cu care niciun jurist nu poate fi de acord.

Deci, orice lege organică poate fi modificată prin orice lege, numai că în momentul în care (este chiar o decizie a Curţii Constituţionale) se modifică nişte prevederi organice din legea organică, atunci şi legea respectivă care o modifică va deveni organică. Dacă se modifică nişte elemente care nu ţin de natura organică, nu va fi organică. Deci nu există nicio astfel de interzicere.

Singurul lucru care se aplică este că de la general se poate deroga prin legea specială. Or, ne aflăm tocmai într-o cauză de lege specială, deci susţinerea dumneavoastră, din punct de vedere juridic, nu este acceptabilă.

Vă mulţumesc.

Domnul Alexandru Pereş:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnule Anghel Stanciu, nu sunteţi iniţiator, vă rog frumos. Deci, pe acest amendament. Pe procedură?

Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule preşedinte,

Onorat prezidiu,

Stimate doamne şi stimaţi domni deputaţi,

Domnilor miniştri,

Este o chestiune de procedură şi v-aş ruga să-mi permiteţi ca cele două chestiuni de procedură să le grupez.

În Regulamentul Camerei Deputaţilor, care completează Regulamentul comun, ce a spus doamna deputat Aura Vasile, vicelidera grupului, este corect. Se precizează limita de cinci minute la art.107 alin.(2) şi Regulamentul Camerei şi al Senatului completează Regulamentul şedinţelor comune. Aceasta este durata maximă a luării de cuvânt în susţinerea unui amendament; poate fi modificată la propunere, ceea ce am înţeles că nu s-a modificat şi rămân cinci minute.

A doua chestiune de procedură.

Domnilor colegi,

Deputaţii învechiţi, printre care mă aflu şi eu, au obiceiul să citească. Citind avizul Consiliului Legislativ, acesta precizează, este drept, prima dată citesc şi constat citind acest lucru, că legea bugetului de stat, care eu, din tată fiu, de 16 ani, ştiu că era ordinară, acum scrie că este organică. Scrie aici şi o să vă explice domnul preşedinte. Într-adevăr, aşa scrie şi eu spun spre preşedinte ca să stabilim ori că... că... ori... nu ştiu. Aşa scrie aici.

Deci asta este chestiunea de procedură care trebuie stabilită. Şi dacă şi îmi permiteţi, vă şi citesc.

Domnule preşedinte de şedinţă,

Vă rog să nu-mi permiteţi să dialoghez cu sala de acolo. Eu dialoghez cu sala mea.

La avizul referitor la proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2009, spune aşa: "Având în vedere că prin art.9 alin.(5) şi art. 26 se instituie derogări la dispoziţiile Legii nr.273/2006 privind finanţele publice locale, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv ale Legii nr.500/2002 privind finanţele publice, cu modificările ulterioare, acte normative care au fost adoptate ca legi organice, proiectul face parte din categoria legilor organice, urmând a fi adoptat în şedinţa comună a celor două Camere, potrivit art.65 alin.(2) lit.b) din Constituţia României, republicată."

Deci vedeţi că trebuie lămurită treaba aceasta, deoarece în funcţie de cum stabilim ce este, este şi votul de aprobare. Şi ne trezim că o aprobăm ordinară şi ea pică ca organică.

Vă mulţumesc.

Domnul Alexandru Pereş:

Mulţumesc, domnule deputat.

Pe procedură? Vă rog.

Domnul Horea-Dorin Uioreanu:

Vă rog, domnilor preşedinţi, să faceţi numărătoarea în sală, pentru că nu avem cvorum. Ne batem joc unii de alţii. Deci cvorum nu există şi noi facem discuţii.

Deci pe voia mea este să se facă apel nominal la modul serios, constatăm că nu suntem destui în sală, mergem acasă, venim dimineaţă mai odihniţi, cu mintea mai limpede.

Vă rog.

Domnul Alexandru Pereş:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Rog secretarii de şedinţă să facă numărătoarea în sală. Dau drumul şi la apelul sonor. Dacă nu suntem în cvorum, o să facem apel nominal.

Suntem la numărul curent 4, art. 4, un amendament al Grupului parlamentar al UDMR din Cameră. Am rugămintea să votăm.

Cine este pentru adoptarea acestui amendament, vă rog? 80, mulţumesc.

Cine este împotriva amendamentului? Mulţumesc.

Abţineri? Nu sunt abţineri.

Cu 165 de voturi împotrivă, 80 pentru, amendamentul a căzut.

Dacă la art. 4 din cele şase amendamente respinse iniţiatorii doresc să le susţină?

Înţeleg că nu se susţin amendamentele de la punctele 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11...

Domnul Anghel Stanciu (din sală):

Poz. 6!

Voci din sală:

A trecut. Gata!

Domnul Alexandru Pereş:

Am întrebat dacă se susţin. Vă rog, poftiţi şi susţineţi amendamentul de la poz. 6.(Proteste.)

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule preşedinte,

Domnilor senatori şi deputaţi,

Domnilor miniştri,

Această sală imensă prin ceea ce conţine, dar şi prin spaţiu, evident că limitează vederea şi atunci cei din spate, care vor fi în perspectivă cei din faţă, nu sunt văzuţi. Probabil că insistenţa mea deranjează. Deranjează şi pe colegi şi pe adversari. Vă anunţ că-s mai cuminte decât anul trecut şi decât acum doi ani.

Dar, trebuie să ştiţi, domnilor colegi, că în presa ieşeană, astăzi, parlamentarii PSD de Iaşi sunt făcuţi... foarte bine, că nu susţinem proiecte, nu susţinem amendamentele. Deci trebuie să le susţin. Şi le susţin nu pentru că au spus cei de acolo, ci că în mod corect îl susţin că a spus domnul premier Emil Boc. Că trebuie să investim în infrastructură, că acum vor fi fonduri mai multe pentru infrastructură. Şi la alin.(4) lit.c), unde se prevăd 551,8 milioane lei şi sunt de acord cu domnul preşedinte, domnul deputat Viorel Ştefan, că, într-adevăr, cifrele acestea se vor finaliza când vom vota şi anexele, dar este clar că ele se vor finaliza prin suplimentări de fonduri.

Deci, noi propunem acum, domnule preşedinte, cu toată îngăduinţa, să creştem de la 551,8 milioane lei destinate finanţării cheltuielilor privind drumurile judeţene şi comunale, prevăzute în anexa 6, să creştem la 571,268 milioane lei. Respingerea este motivată prin faptul că, pentru judeţul Iaşi, s-a asigurat în 2009 o creştere de 17 % comparativ cu cea din 2008.

Întra-adevăr, dar între timp au mai fost reajustări şi iată că acum, după socotelile noastre, după acele reajustări, suntem sub execuţia bugetară finală. Or, drumurile noastre toate care duc la Iaşi pentru toţi cei care au terminat facultatea la Iaşi, inclusiv pentru colegul meu Munteanu... dacă nu era acolo, nu era dânsul intelectual, trebuie să conţină aceste sume, pentru că este clar că ceea ce vedem noi acum în satele Moldovei, şi nu numai acolo, nu este demn de o ţară care este intrată cu fruntea sus în Uniunea Europeană. Drumurile, canalizările, aducţiunile de apă sunt elemente ale civilizaţiei.

Şi cred că această suplimentare şi noi am pus aici, evident, ca să nu ne mai criticaţi, să luăm din fondul de dezvoltare al Guvernului. Nu este o sumă prea mare, este o diferenţă - zicem noi - destul de mică, este vorba de în jur de 12 milioane şi ceva, care ar suplimenta ceea ce avem şi ar face ca şi noi să fim apreciaţi de organele locale, care ne-ar indica, în acest caz, să votăm bugetul.

Noi îi spunem că vom vota, fie că ne veţi da fie că nu ne veţi da. Dar trebuie clar să cerem, domnule preşedinte, şi dumneavoastră aveţi obligaţia să îi solicitaţi domnului ministru Pogea să ne mai răspundă şi dânsul de ce spunem, pe de o parte, că investim în infrastructură şi, pe de altă parte, nu dăm banii.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Alexandru Pereş:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnul Gheorghe Pogea:

Deci, domnule deputat, răspunsul nostru este următorul.

Cadrul bugetar s-a făcut pe un deficit de 2%, pe care l-am argumentat că poate fi susţinut. Orice altă modificare care presupune sume suplimentare înseamnă să depăşim acest cadru bugetar şi propunerea noastră şi rugămintea pe care v-o adresez este să vedem acest context bugetar: infrastructura şi sumele alocate pentru investiţie, de peste 10 miliarde de euro, cred că sunt suficiente. Urmează doar ca ele să fie repartizate inclusiv pentru aceste proiecte de care dumneavoastră discutaţi.

Vă mulţumesc.

Domnul Alexandru Pereş:

Şi eu vă mulţumesc, domnule ministru.

Comunic viceliderului Grupului parlamentar al PNL că suntem în cvorum, suntem 243 de parlamentari în sală. Vă mulţumesc.

Supun votului dumneavoastră amendamentul de la pct. 6.

Cine este pentru amendament?

Împotrivă vă rog? Vă rog să votaţi.

Abţineri?

Cu 160 de voturi împotrivă, 87 de voturi pentru, nicio abţinere.

Voci din sală:

Două abţineri!

Domnul Alexandru Pereş:

Scuzaţi-mă, cu 158 de voturi împotrivă, două abţineri, amendamentul a căzut.

Pe procedură, da? Domnule lider, vă rog.

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Domnule preşedinte,

Am rugămintea, când aţi trecut şi aţi solicitat susţinerea amendamentelor, nu vă întoarceţi, că aşa, dacă nu suntem atenţi ne întoarcem şi cu vreo două ore înapoi.

Domnul Anghel Stanciu (din sală):

Am la pct.7, spun de acum.

Domnul Alexandru Pereş:

Vă mulţumesc.

Dacă la art. 4... Vă rog, pe procedură, da?

Domnul Relu Fenechiu:

Îmi cer scuze. Am dorit doar să explic votul Grupului parlamentar al PNL, care este solidar cu propunerea domnului deputat PSD de Iaşi, pentru că, într-adevăr, infrastructura ieşeană are nevoie de investiţii.

Le mulţumesc colegilor din PNL pentru aceasta şi atrag atenţia parlamentarilor de Iaşi din Partidul Democrat Liberal şi din Partidul Social Democrat care au votat împotriva acestui proiect că nu au dreptul să spună că reprezintă colegiile din Iaşi.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Alexandru Pereş:

La pct. 7, art. 4. Domnul deputat Stanciu, vă rog.

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule preşedinte,

Onorat prezidiu,

Stimate doamne şi stimaţi senatori şi deputaţi,

Domnilor miniştri,

Domnule ministru Pogea,

Până acum am cerut bani şi mi-aţi dat sfaturi. Acum cer sfaturi, poate-mi daţi bani. (Râsete şi aplauze.)

Domnule preşedinte,

Cu voia dumneavoastră, am să dau citire distinsului amendament.

Art.4 alin. d): "1983,4 milioane lei pentru echilibrarea bugetelor locale ale comunelor, oraşelor, municipiilor, judeţelor, prevăzute în Anexa nr.7." Acest text este textul original.

Completarea noastră este următoarea: "Aceşti bani (nu discutăm de cifră, cum a spus domnul preşedinte) se repartizează pe unităţi administrativ-teritoriale prin hotărâre a Consiliului Judeţean, potrivit unor criterii specifice aprobate prin hotărâre a Consiliului Judeţean, prin excepţie de la prevederile Legii nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, după consultarea primarilor şi cu asistenţa tehnică de specialitate a Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Judeţene". Sper că domnul ministru Oprişan este de acord, dacă mai e în sală.

Deci, aici, este o chestiune de principiu. În anii '90 şi ceva, aveam prevăzută o astfel de chestiune. Încet, încet, chestiunea s-a translat... (Rumoare.)

Domnule preşedinte,

Vă rog, conform Regulamentului, să ne asiguraţi cele cinci minute...

Domnul Alexandru Pereş:

Am rugămintea să păstraţi liniştea în sală.

Domnul Anghel Stanciu:

Cei care vor şi au întrebări suplimentare, îi aştept la bufet, după votarea bugetului.

Deci continui, domnule preşedinte, cu voia dumneavoastră şi cu asistenţa tehnică a celor care mă bruiază, a fost această prevedere în bugetele anterioare. Treptat, treptat, Puterea, indiferent care a fost ea, a dorit să aibă o anumită viziune, prin prisma directorului pe care-l numeşte prin concurs, director la finanţe.

Acum, eu nu neapărat că susţin şi vreau asta, că sunt la Putere, chit că eu iau gaura din caşcaval şi alţii iau caşcavalul, chestiune de principiu, fiind vot uninominal la preşedinţii Consiliilor judeţene, aşa cum este şi la noi, lăsăm aceeaşi prevedere de administrare, de repartizare a banilor de către Direcţia de Finanţe, după formulă, sau implicăm mai mult pe principiul autonomiei, dar nu teritoriale, Consiliile Judeţene cu preşedinţii aleşi uninominal. Asta este chestiunea de principiu.

Deci nu avem decât ca domnul ministru Pogea să ne explice care este filozofia pentru care doreşte prin Direcţia de Finanţe. Dacă aceia cunosc mai bine realitatea din teren şi pot să ia o decizie strict tehnică sau trebuie o anumită decizie, cu un for deliberativ, care este Consiliul judeţean, cu un preşedinte ales prin vot uninominal.

Deci nu spun să facă aşa, că vrea Stanciu. Nu. Haideţi să alegem varianta care este cea mai bună şi să ne-o asumăm prin vot şi cred că înţelepciunea plenului mă va depăşi pe mine, în neînţelepciunea mea.

Vă mulţumesc.

Domnul Alexandru Pereş:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Am rugămintea să staţi pe aproape, că mai aveţi nişte amendamente, dacă doriţi să le susţineţi, să nu ne luaţi din timp prea mult.

Domnul Anghel Stanciu (din sală):

Să îmi spuneţi şi lângă cine să stau!

Domnul Alexandru Pereş:

Unde doriţi dumneavoastră, ia uitaţi acolo, în prima bancă.

Supun votului dumneavoastră amendamentul de la pct. 7.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Cine este împotrivă? Vă mulţumesc.

Abţineri? O abţinere.

Cu 171 de voturi împotrivă, 88 de voturi pentru şi o singură abţinere, amendamentul a fost respins.

Dacă se mai susţin amendamentele de la pct. 8? Nu. Vă mulţumesc.

Pct. 9? V-am rugat, domnule deputat, să staţi mai aproape de microfon.

Vă rog, domnule deputat Anghel Stanciu, aveţi cuvântul.

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule preşedinte,

Onorat prezidiu,

Stimate doamne şi stimaţi domni senatori şi deputaţi,

Domnilor miniştri,

Domnule ministru Pogea, (Râsete.)

Îmi cer scuze faţă de cei pe care, evident, îi împiedic astăzi, dar acum un an, acum doi ani, acum trei ani, când susţineam prin aceeaşi manieră bugetul, mă aplaudau. (Aplauze.)

Nu ştiu de ce acum s-a schimbat schimbarea. Eu sunt acelaşi şi-mi susţin amendamentele din judeţul meu. Dar nu vă faceţi probleme, că mai am 100 şi ceva la şcoli, la Ministerul Învăţământului. (Amuzament.)

Aici, domnilor colegi, este o chestiune care doare. Şi doare pentru că de 16 ani, de când sunt în Parlamentul României, nu vă faceţi probleme, nu cred că mai stau mult, că vin cei care ştiu treaba cu brelocul: dă-mi bre, locul! Sânge proaspăt! (Amuzament.)

Este chestiunea care doare o întreagă regiune, este vorba de Moldova în ansamblul său, este aeroportul. Dintr-o grabă, care a fost la vremea respectivă, acest aeroport are o pistă scurtă şi o geomorfologie care nu permite extinderea pe actualul amplasament.

Ca atare, fostul Guvern a alocat 10 milioane de euro pentru extinderea pistei în vecinătatea celei existente, pentru a-l transforma în aeroport internaţional, să mai vină şi în zona aceea, unde autostrada ajunge greu, legătură între vest-est cu staţie să zicem, sau haltă la Iaşi. Ca atare, fostul Guvern a dat 10 milioane de euro prin hotărâre de guvern din Fondul Naţional de Dezvoltare.

Noi, parlamentarii de Iaşi, am făcut un amendament, în sensul de a se suplimenta bugetul Consiliului Judeţean datorită transferului care ştiţi că s-a făcut cu 45 de milioane de roni.

Evident, nu suntem nici absurzi şi nici obtuzi să credem că vom obţine toate cele 45 milioane acum, dar trebuie să existe un gest. Un gest faţă de cei care au adus PSD-ul prin voturile lor din Moldova cu mai multe voturi decât PD-L-ul.

Acum, domnul Pogea sper să nu fie ranchiunos şi să nu ne dea din cauza acelor câtorva voturi, care prin Legea Stanciu s-a transformat în câteva mandate în plus pentru dânsul şi să punem mână de la mână şi să aprobăm acest amendament şi, aşa cum spunea domnul preşedinte, să îl aprobăm în ideea ca, prin HG, din Fondul de Dezvoltare, să se dea această sumă de demarare.

Eu aş fi îngăduitor cu domnul ministru Pogea, în sensul că aş renunţa poate la această formă, dacă dânsul îşi ia angajamentul în plenul Camerelor că vom găsi o soluţie pentru a mişca treburile din loc. Pentru că degeaba facem aeroporturi numai în zona Timişoara, Cluj ş.a.m.d., pentru că trebuie să ne extindem şi acolo unde avem şi alte interese, nu numai economice, dar şi geopolitice.

De aceea, domnule ministru, v-aş ruga să ne expuneţi clar punctul dumneavoastră de vedere faţă de acest amendament sau cum vedeţi rezolvarea acestei soluţii presante, mai ales că domnul preşedinte Băsescu, de 24 Ianuarie, a promis în public lui Cuza, lui Kogălniceanu, lui Alecsandri şi tuturor celor care se uitau la noi din Piaţa Unirii, că va sprijini acest lucru.

Să sperăm, domnule ministru, că răspunsul dumneavoastră în următoarele minute va fi favorabil şi vă vom primi cum se cuvine pe Aeroportul internaţional Iaşi, dacă veţi pune şi dumneavoastră umărul, că noi o să venim cu hârleţele.

Vă mulţumim.

Domnul Alexandru Pereş:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Din partea comisiei, vă rog, domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Gheorghe Ialomiţianu:

Îmi pare rău pentru colegul domnul Stanciu. Domnul Stanciu putea să prezinte în comisie amendamentul. Era posibil să găsim o soluţie în comisie. Dânsul nu a susţinut aceste amendamente. Sigur că noi, comisia, le-am respins, pentru că n-au fost susţinute în comisie.

Vă mulţumesc.

Domnul Alexandru Pereş:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Un moment, vă rog.

Haideţi să supun la vot acest amendament de la pct. 9.

Domnule Stanciu, că mai aveţi un amendament, o să răspundeţi atunci şi cu expunerea amendamentului şi la drept la replică.

Ba nu, este ultimul amendament al dumneavoastră, scuzaţi-mă.

30 de secunde, drept la replică.

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule preşedinte,

Onorat prezidiu,

Domnilor miniştri,

Domnule ministru Pogea,

Ştiam că regulamentele sunt făcute să fie încălcate, dar nu ştiam că sunt făcute să fie încălcate de cel care e garantul respectării regulamentului şi care este echidistant atunci când e la prezidiu preşedinte de şedinţă.

Dreptul la replică spune un minut. Dacă vreţi să schimbăm regulamentul, ne oprim, votăm alt regulament şi gata.

Domnul Alexandru Pereş:

Suntem în procedură de urgenţă!

Domnul Anghel Stanciu:

Acolo nu scrie urgenţă, domnule preşedinte. Tot respectul cuvenit!

Şi nu uitaţi un lucru, că eu am văzut mulţi coborând acolo, jos, când comentează şi e dreptul dumneavoastră. Aşa scrie tot la regulament. În rest, luaţi cuvântul, luaţi cuvântul...

Domnule preşedinte, dacă distinsul meu coleg, care este preşedinte de comisie - eu am fost 10 ani, îi urez şi domniei sale - crede că (s-au făcut cinci mii şi ceva de amendamente) dacă la cele cinci mii şi ceva de amendamente veneau toţi iniţiatorii să le susţină la Comisia pentru buget, finanţe şi le treceau, pe criteriul că au venit să le susţină, eu îmi cer scuze că nu am participat.

Dar cred că nu acesta a fost criteriul de admitere sau de respingere. E o chestiune de oportunitate, este o chestiune de necesitate şi a expedia Aeroportul Iaşi în acest stil nu pot să accept, domnule coleg.

Deci, soluţia e una singură. Ori îl acceptăm, ori votaţi dumneavoastră respingerea şi v-o asumaţi.

Domnul Alexandru Pereş:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Supun votului plenului amendamentul de la pct.9.

Cine este pentru? Vă rog să număraţi. Da, mulţumesc.

Împotrivă? Vă rog, votaţi. Mulţumesc.

Abţineri?

Cu 166 de voturi împotrivă, 93 pentru şi 2 abţineri, amendamentul a căzut.

Dacă la art.4 mai sunt colegi care doresc să intervină?

Aveţi amendament la pct.14, da?

Deci, amendamentele de la pct.10, 11, 12, 13 nu se susţin.

La pct.14, vă rog, domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Seres Dénes:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Amendamentul nostru vizează art.4 lit.e) şi are un caracter mai mult general şi se referă la amendarea sumei care este afectată pentru programul de dezvoltare a infrastructurii şi a unor baze sportive din spaţiul rural, Ordonanţa nr.7 din 2006, de la suma de 914 milioane la 1.500 milioane.

Motivaţia. Unul din programele cele mai acceptate şi benefice pentru spaţiul rural tocmai a fost instituit prin această ordonanţă şi are finalizare, o parte din proiecte, tocmai în 2009.

Noi am încercat să amendăm legea. În schimb, Guvernul şi majoritatea din Comisia pentru administraţie publică au fost împotrivă, în sensul de a extinde durata acestui program.

Având în vedere că sumele prevăzute nu acoperă finalizarea proiectelor pe 2009, dorim mărirea acestor sume, având în vedere că acele autorităţi locale care vor finaliza proiectele şi investitorii care lucrează vor ajunge într-o situaţie neplăcută la finalizarea proiectelor.

Cred că fiecare din colegii noştri se confruntă cu această situaţie atât la nivel de judeţ, cât şi la nivel de colegiu. Am rugămintea să sprijinim autorităţile locale din acest punct de vedere.

Vă mulţumesc.

Domnul Alexandru Pereş:

Şi eu vă mulţumesc, domnule deputat.

Supun votului dumneavoastră atunci amendamentul de la pct.14.

Cine este pentru? Vă rog să votaţi.

Împotrivă? Vă mulţumesc.

Abţineri? Nu sunt abţineri.

Cu 171 de voturi împotrivă, 89 de voturi pentru, amendamentul a căzut.

Dacă la art.4, la pct.15, 16, 17, 18 sunt intervenţii?

La 17, da? Vă rog.

Domnule deputat Márton Árpád, aveţi microfonul.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnilor vicepreşedinţi,

Doamnelor şi domnilor,

Ni s-a spus de vreo două-trei ori că sediul materiei este altul. Ne-am gândit şi noi că s-ar putea să fie mai corect să avem un articol 4¹, care să spună clar pentru toate aceste sume prevăzute în acest capitol de lege următoarele: "Prin derogare de la prevederile art.32 pct.1 şi 2 din Legea nr.273/2006 privind finanţele publice locale, cu modificările şi completările ulterioare, suma de 22% din impozitul pe venit încasat la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale se virează într-un cont distinct, pe seama consiliului judeţean, la trezoreria reşedinţă de judeţ, pentru echilibrarea bugetelor municipiilor, oraşelor, comunelor şi judeţului şi se repartizează pe unităţi administrativ-teritoriale, prin hotărâre a consiliului judeţean, pe criterii aprobate de acesta". Aceasta în spiritul autonomiei locale, prevăzută în Constituţia României şi cred că şi domnul deputat Stanciu va fi de acord cu noi şi va vota acest amendament.

Vă mulţumesc.

Domnul Alexandru Pereş:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Supun votului dumneavoastră amendamentul de la pct.17 din Anexa nr.2.

Cine este pentru, vă rog? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri? Nu sunt.

Cu 171 de voturi împotrivă şi 89 pentru, amendamentul a căzut.

Pe procedură, domnul deputat Cristian Dumitrescu. Vă rog.

Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:

Mulţumesc foarte mult.

domnilor preşedinţi de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Vreau să fiu în asentimentul dumneavoastră că toţi dintre noi, iar eu printre primii, doresc să susţin amendamentele pe care le am în legătură cu administraţia locală. Sunt convins de necesitatea creşterii sumelor necesare pentru administraţia locală.

Am făcut şi eu foarte multe amendamente împreună cu colegii mei din judeţul Vrancea. Vrancea este o zonă mai specială. În ultimii ani a suferit în urma unor inundaţii catastrofale şi este nevoie de bani pentru a continua măcar să reparăm ceea ce s-a stricat la ape.

Dar, de asemenea, eu sunt de acord cu domnul preşedinte de comisie. Locul unde facem aceste amendamente şi ni le susţinem este la anexe pentru că, dacă noi votăm acum şi închidem unul din articolele acestea, cum să vă spun, generale, riscăm ca atunci când vrem să facem un amendament la anexă şi reuşim să facem amendament la anexă, să fie articolul votat şi închis şi amendamentul respectiv să nu mai poată să opereze.

Deci, rugămintea mea este să ţinem cont de acest lucru şi susţinerile pe care şi eu vreau să mi le fac pentru amendamentele mele, să le facem acolo unde este locul şi aşa cum este procedura parlamentară, cum o ştiu şi eu de 16 ani, şi anume de a lăsa aceste articole deschise şi se votează toate, cu modificări, la anexe - şi sunt convins că cel puţin pentru judeţul Vrancea domnul ministru Pogea va acorda o parte din sumele necesare pentru ca efectele inundaţiilor catastrofale din 2005 să fie îndreptate.

Vă mulţumesc pentru apelul pe care l-am făcut pe procedură.

Domnul Alexandru Pereş:

Mulţumesc, domnule deputat.

Vă consult din nou dacă la art.4 mai sunt amendamente şi se susţin.

Vă rog, domnule deputat, spuneţi-mi poziţia.

Tot pe procedură? Vă rog.

Domnul Antal István:

Pe procedură.

Aş dori să susţin propunerea colegului nostru, să nu închidem acest articol şi vin şi cu argumentaţie puternică.

După cum de două sau de trei zile toată lumea vede pe la televizoare indicaţiile preţioase date de domnul preşedinte celor din judeţele Covasna şi Harghita şi vineri o să aibă loc o discuţie mai amănunţită vizavi de modernizarea drumurilor judeţene de acolo, dacă închidem acum capitolul la art.4 la lit.c), atunci înseamnă că o să pierdem încrederea în toată această deplasare, pentru că nu o să mai aibă de unde să ne dea. Înseamnă că rămâne o promisiune pur şi simplu acest lucru şi noi am dori de la acest microfon să vă atragem atenţia - n-aş dori să devin eu purtătorul de cuvânt al Administraţiei Prezidenţiale dar, totuşi, să vă aplecaţi cu atenţie deosebită asupra acestui fapt, ca să rămână cât de cât ceva rezervă la anexa respectivă, cu drumurile judeţene, pentru joi, probabil sau miercuri seara, mâine seară, când o să ajungem acolo că, dacă se închide capitolul cu 551, înseamnă că promisiunea respectivă nu poate să fie satisfăcută.

Presupun că domnii colegi din partea Partidului Democrat Liberal o să ne susţină acest demers. Respectuos vă rog, susţineţi amendamentul colegului nostru de dinainte, ca să nu închidem art.4 şi să rămânem cu închiderea acestui articol la dezbaterile de la anexa respectivă.

Domnul Alexandru Pereş:

Din păcate, domnule deputat, am votat poziţia 17 din amendamentele respinse.

Vă consult din nou dacă mai există solicitări pe art.4. Nu sunt. Vă mulţumesc.

(Domnul Horea-Dorin Uioreanu solicită cuvântul)

Da, vă rog, poftiţi. Mai vocal, vă rog.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Horea-Dorin Uioreanu:

Da, mulţumesc, domnule preşedinte.

Îmi pare rău că aţi început într-un mod prezentarea acestui buget, votarea amendamentelor pe numărul de criteriu, în ordinea pe care o avem şi noi în materiale şi acum aţi început să săriţi, să schimbaţi regula. Nu înţeleg de ce atâta grabă. Trebuie luate fiecare, fiecare dintre noi avem amendamente, fiecare dintre noi avem interese în judeţe, nu numai la Iaşi, nu numai la Vrancea. Mai sunt şi alte judeţe în ţara asta. De aceea spun, daţi-ne posibilitatea să ne susţinem aceste materiale. Nu schimbaţi regulile în timpul jocului.

La poz.53, Anexa nr. 4, se propune...

O voce din sală:

E pe articole!

Domnul Horea-Dorin Uioreanu:

Tocmai aceasta am acuzat şi eu, domnule deputat, îmi cer scuze. Am acuzat că s-a luat la un moment dat în ordine, eram la poz.17, sigur, tot la art.4, dar la poz.17 din înşirarea de amendamente respinse pe care o avem cu toţii în faţă. Şi acum s-a spus dacă mai avem amendamente la art.4. Da, mai avem amendamente la art.4.

Deci, la poz.53 se propune alocarea din fondurile prevăzute la Anexa nr.5, poz.42, a sumei de 300.000 de lei pentru expertiza tehnică şi studiul de fezabilitate necesar consolidării clădirii Teatrului "Masca" din B-dul Bucureştii Noi nr.66, Sector 1, Bucureşti.

Având în vedere că bugetul aşa cum este constituit, aşa cum îl vedem cu toţii, este foarte sărac în domeniul culturii, având în vedere că Teatrul "Masca", care este condus de un fost coleg de-al nostru, domnul Mihai Mălaimare, un distins om de artă, un distins om de teatru, având în vedere că acest teatru s-a impus în rândul teatrelor care sunt cu audienţă, credem că este necesară aprobarea acestui amendament şi mai ales că este vorba doar de studii de fezabilitate şi expertize tehnice a acestei clădiri care necesită, într-adevăr, o renovare. O renovare, o lucrare temeinică, o lucrare bună nu se poate face fără asemenea studii.

De aceea, vă rog respectuos pe toţi colegii, toţi care iubim teatrul, să aprobăm acest amendament.

Vă mulţumesc.

Domnul Alexandru Pereş:

Da, vă mulţumesc.

Domnule deputat, vă rog frumos, poz.23, da?, din amendamente respinse.

Domnul Horea-Dorin Uioreanu:

Încă o dată, vedeţi? Dar n-aţi reuşit să mă derutaţi pe mine. Dumneavoastră aţi întrebat cine mai are amendamente la art.4, uitând că noi eram la momentul acela la nr.crt.17. Şi atunci am venit şi v-am spus şi vă ajut în continuare. La poz.53! Sigur că este legată de art.4.

Doamna Aurelia Vasile:

Foarte bine. Mergem mai departe, de la 53!

Domnul Horea-Dorin Uioreanu:

Dacă a luat-o pe sărite, o iau şi eu pe sărite. Dar nici o problemă, eu pot să revin din nou, când se ajunge la acest număr.

Mulţumesc.

Domnul Alexandru Pereş:

Bine. Vă mulţumesc mult.

Domnul Dan Mihai Marian:

Procedură!

Domnul Alexandru Pereş:

Vă rog, dacă e pe procedură, aveţi cuvântul.

Domnul Dan Mihai Marian:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Vin cu o propunere şi cred că este în interesul tuturor colegilor, în special din Partidul Naţional Liberal.

La nr.crt.23 se face vorbire despre amendamentele propuse la art.4 lit.e) şi, după cum sesizaţi şi dumneavoastră, în dreptul amendamentelor propuse şi la autori este specificat Grupul parlamentar PNL, volumul E, poziţiile... şi se enumeră poziţiile ce se regăsesc în acest volum.

V-aş ruga, pentru a nu crea disconfort, ştiu eu, colegilor, să întrebaţi poziţie cu poziţie dacă se susţin amendamentele, pentru a putea fiecare dintre parlamentari să ia cuvântul.

Vă mulţumesc.

Domnul Alexandru Pereş:

Domnule deputat, îmi pare foarte rău, lăsaţi-mă pe mine să conduc şedinţa şi cum doresc eu.

La poz.23, sigur, aveţi - Grupul parlamentar al PNL - un amendament, susţineţi aici şi am să supun poz.23 art.4 lit.e).

Vă rog.

Domnul Horea-Dorin Uioreanu:

Da, într-adevăr, este o greşeală materială. Într-adevăr, poziţia la care discutam era poz.22, după care, de bună seamă, urmează poz.23, în ordine normală.

Dar e foarte interesant că, de exemplu, amendamentele respinse de la alte partide au putut fi puse în ordine. La noi, la Partidul Naţional Liberal, au fost puse în broşuri separate, că de aici încolo, de la 1 la 100, de la nu ştiu care înseamnă amendamentele PD-L-ului.

Mulţumesc.

Domnul Alexandru Pereş:

Sunteţi cei mai productivi din acest punct de vedere, domnule deputat, şi probabil că acesta a fost motivul.

Vă rog, tot pe procedură, da? Doamna Aura Vasile.

Doamna Aurelia Vasile:

Domnilor preşedinţi de şedinţă,

Aş dori să nu ducem în derizoriu ceea ce facem aici, să nu ducem în derizoriu munca colegilor noştri şi eforturile făcute de fiecare parlamentar pentru amendamentele pe care le-au depus pentru colegiile lor.

De aceea, conform procedurilor şi cutumelor, vă rog să mergem mai departe, de la poz.53 după lista de respingeri şi în continuare să supuneţi la vot art.4.

Domnul Alexandru Pereş:

Vă mulţumesc pentru sfat.

Totuşi, supun votului dumneavoastră amendamentul de la poz.22.

Doamna Aurelia Vasile:

De la poz.53!

Domnul Alexandru Pereş:

Vă rog frumos, da?

Cine este pentru amendamentul de la poz.22? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri? Nu sunt abţineri.

Cu 75 de voturi pentru, 178 de voturi împotrivă, amendamentul a căzut.

Supun votului dumneavoastră amendamentul de la poz.23, susţinut de către colegii noştri.

(Domnul Andrei Dominic Gerea se îndreaptă spre tribună.)

Un moment! Vă rog frumos, da? Staţi liniştiţi în sală, da?

E poz.23. Supun votului dumneavoastră amendamentul de la poz.23 din amendamente respinse.

Cine este pentru?

Suntem în timpul votului, vă rog frumos, domnule deputat. Nu vă dau cuvântul, vă rog frumos. După vot o să interveniţi. Vă rog frumos, luaţi loc în sală. Vă rog frumos să luaţi loc în sală, da?

Domnul Alexandru Pereş:

Încă o dată. Cine este pentru?

Domnul Andrei Dominic Gerea:

Am spus procedură, vă rog frumos să-mi daţi cuvântul!

Domnul Alexandru Pereş:

Domnule, sunt în timpul votului. După vot o să vă dau cuvântul pe procedură. Vă rog frumos. Suntem în timpul votului. Vă rog frumos să luaţi loc în sală, stimaţi colegi. Luaţi loc în sală. Amendamentul a fost susţinut.

(Domnii Horea-Dorin Uioreanu, Andrei Dominic Gerea şi Dan Mihai Marian protestează.)

Vă rog frumos să luaţi loc în sală. Încă o dată, insist! Insist!

Domnul Andrei Dominic Gerea:

Dar am cerut pe procedură!

Domnul Alexandru Pereş:

Sigur, dar nu în timpul votului, vă rog frumos. Luaţi regulamentul, domnule deputat. Vă rog mult, da?

Domnul Dan Mihai Marian:

Am cerută procedură înainte!

Domnul Alexandru Pereş:

O să vă dau cuvântul pe procedură, dar după vot.

Cine este împotrivă? Vă rog să votaţi.

Abţineri? 178 de voturi împotrivă şi restul colegilor nu s-au pronunţat. Sunt în sală, ia uitaţi la Grupul liberal. Amendamentul a căzut.

Art.4 în integralitate.

Aveţi dreptul la procedură. Vă rog frumos. Dar câte unul, da?

Domnul Andrei Dominic Gerea:

Stimaţi colegi,

Domnule preşedinte,

Este absolut uluitor cum dumneavoastră aţi ales să conduceţi această şedinţă. În primul rând că v-am cerut - şi vă rog să se consemneze acest lucru şi putem urmări şi pe înregistrările acestei şedinţe -, am cerut cuvântul pe procedură înainte să supuneţi dumneavoastră la vot. Sigur că dumneavoastră nu vreţi să auziţi atunci când nu vă convine, este firesc să puneţi la vot ceea ce vă convine.

Nu puteţi să interziceţi celor care au depus amendamente să susţină amendamentele, fie ele respinse sau nu. Deci, nu aveţi dreptul şi nimic nu vă dă dumneavoastră dreptul să faceţi acest lucru.

Eu aveam aici, să spunem, un număr de amendamente. Sunt în imposibilitatea să-mi justific, să spunem, activitatea faţă de cei care au votat în judeţul Argeş, pentru că n-aţi vrut dumneavoastră. Este un mod absolut abuziv în care conduceţi această şedinţă.

Eu îmi voi rezerva dreptul să fac o sesizare despre modul în care aţi condus această şedinţă. Rog pe doamna să consemneze acest lucru, că protestez şi consider că vreţi să ne puneţi pumnul în gură în tot ceea ce faceţi aici.

Vă mulţumesc.

Domnul Alexandru Pereş:

Şi eu vă mulţumesc şi chiar insist să urmaţi gândul care vă bântuie.

Supun votului dumneavoastră art.4, aşa cum este în proiectul de buget.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

189 de voturi pentru. Restul colegilor nu s-au pronunţat.

Domnul Dan Mihai Marian:

Mai e nevoie să votăm noi?!

Domnul Alexandru Pereş:

Suntem în cvorum. Art.4 a fost adoptat.

Domnul Horea-Dorin Uioreanu:

Procedură!

Domnul Alexandru Pereş:

Un moment! Vă rog frumos, tot procedură are şi domnul deputat. Vă rog frumos!

Domnul Borbély László:

Domnilor preşedinţi de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Am o anumită experienţă în acest Parlament. Din 1990, cu o întrerupere de 4 ani, sunt membru al Parlamentului României.

Vreau să vă spun că ceea ce se întâmplă astăzi nu s-a mai întâmplat în Parlamentul României, asemenea desconsiderare a Regulamentului Camerei Deputaţilor şi a Senatului. Nu mai avem asemenea precedent de 18 ani în Parlamentul României.

Este, de fapt, o jignire adusă deputaţilor şi senatorilor din Parlamentul României care, fiecare, de bună credinţă, a venit dintr-un colegiu uninominal, reprezintă interesele acelui judeţ, acelui colegiu.

Aceşti deputaţi şi senatori, de bună credinţă, au venit şi au depus amendamente. Unele din aceste amendamente au fost acceptate, altele respinse. Aşa este în Parlament, da? E o majoritate.

Dar nimeni, nimeni din această sală, nici un preşedinte de şedinţă, nici un secretar, nimeni nu poate lua dreptul deputatului să se exprime, dreptul deputatului să primească în timp util aceste cărţulii, să se pregătească.

Deci, eu solicit să se facă o întrunire a liderilor grupurilor parlamentare, pentru că au fost grave omisiuni şi aceasta au sesizat şi colegii liberali, grave omisiuni. N-am avut timpul să frunzărim până la capăt aceste amendamente respinse, amendamente respinse care nu apar.

Aceste lucruri trebuie puse la punct cu calm, fără nici un fel de alte conotaţii.

Nu vrem să întârziem votarea bugetului, să fie foarte clar. Cei din UDMR nu vrem să întârziem votarea acestui buget, dar trebuie să respectăm regulamentul, trebuie să dăm posibilitatea deputaţilor şi senatorilor să vină la acest microfon şi să-şi susţină acele amendamente şi atunci, da, stăm aici până când este posibil, să votăm cât mai repede bugetul.

Vă rog foarte mult, domnule preşedinte de şedinţă, respectaţi regulamentul şi acele deficienţe grave care au fost, să le corectăm, pentru că altfel ajungem la sesizări şi nu vrea nimeni să nu avem un buget al României.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Alexandru Pereş:

Şi eu vă mulţumesc, domnule deputat.

Problemă de procedură. Vă rog.

Domnul Andrei Dominic Gerea:

Da, domnule preşedinte.

Analizăm şi noi modul în care dumneavoastră vă comportaţi la conducerea acestei şedinţe. Trebuie, într-adevăr, să ne exprimăm încă o dată uluiala pe care ne-o provocaţi şi modul absolut aberant, dacă pot să mă exprim şi aşa, la maniera pe care dumneavoastră aţi ales-o.

De aceea, noi considerăm că trebuie să avem o discuţie în cadrul grupului parlamentar, dacă este cazul să mai asistăm sau nu la această bătaie de joc.

Deci, vă solicităm o pauză de consultări de 30 de minute.

Domnul Alexandru Pereş:

Da, o pauză de consultări de 10 minute. După pauză

Domnul Alexandru Pereş:

Fac un apel respectuos să vă ocupaţi locurile. (Apel sonor.)

Rog domnii secretari să poftească la prezidiu. Domnul secretar Popa Cornel? Domnul secretar Cezar Preda să poftească la prezidiu.

Doamnelor şi domnilor deputaţi şi senatori,

Reluăm lucrările la dezbaterea bugetului pe anul 2009 de la art.5.

la poz.24 din Anexa nr.2, amendamente respinse.

Poftiţi, pe procedură, da? Vă rog, domnule deputat.

Domnul Andrei Dominic Gerea:

Domnule preşedinte,

Bănuiesc că, sau, mă rog, s-ar putea să nu vă intereseze ce am discutat noi în cadrul grupului parlamentar, dar ar trebui să convenim un mod de lucru, totuşi, pentru că nu vrem să ne întoarcem în judeţe şi să le spunem, nu numai alegătorilor noştri, dar celor care se mai uită la ceea ce se întâmplă în Parlament şi vă asigur că nu se uită cu plăcere în aceste momente... Trebuie să le spunem cum vedem noi dezvoltarea judeţelor, trebuie să le spunem cum vedem noi ieşirea din criză şi aşa mai departe. Poate că pe dumneavoastră nu vă interesează, poate că aveţi deja o experienţă mult prea mare în acest Parlament şi aţi obosit sau v-aţi blazat, dar pe noi ne interesează şi sunt, iarăşi, vor Guvernului situaţii de genul celei pe care am întâlnit-o mai devreme şi vrem să stabilim un mod de lucru şi să ne spuneţi cum vedeţi dumneavoastră susţinerea amendamentelor de către deputaţii Partidului Naţional Liberal, în condiţiile în care dumneavoastră vreţi să desfăşurăm aici un mod de lucru cam ca la piaţă, iar noi dorim să desfăşurăm lucrările pe marginea acestui buget, conform regulamentului.

Şi anume, vă atragem atenţia că la pagina 131 din acel centralizator pe care l-aţi distribuit o dată cu raportul care, mă rog, a venit aşa cum a venit, la pagina 131 de fapt, avem punctele 156-157, sunt Anexele nr.3, la Ministerul Dezvoltării Regionale şi Locuinţei. Sunt acolo iarăşi grupate un număr foarte mare de amendamente ale parlamentarilor Partidul Naţional Liberal care vor trebui să fie susţinute. Nu puteţi să le puneţi pe toate la grămadă şi să le votaţi, să le cântăriţi ca şi cum aţi cântări un sac de cartofi.

De asemenea, vă atragem atenţia că avem iarăşi la pagina 91, îmi cer scuze că încurc un pic ordinea şi paginile, dar cam ăsta este şi spiritul materialului pe care dumneavoastră l-aţi transmis colegilor. Pct.102-103, iarăşi la pag.139 pct.171 Anexa nr.3/19 Ministerul Administraţiei şi Internelor.

Avem iarăşi la pct.217-218 pag.177 iarăşi numeroase amendamente. De asemenea, este de observat faptul că sunt aceleaşi amendamente. Ele se pot discuta şi la amendamente depuse la comisie sau separat pe poziţii, volumul E, amendamentele respinse ale Grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal.

Fac o paranteză şi vă întreb, domnule preşedinte, oare de ce aţi considerat şi cum s-a ajuns la concluzia că amendamentele Partidului Naţional Liberal trebuie grupate aşa într-un volum separat. Erau la "şi altele", nu erau de interes naţional, de interes local? Erau, eu ştiu, oarecum o jenă pentru dumneavoastră, de ce aţi ajuns la concluzia că trebuie grupate aşa într-un volum la "şi altele".

Continui, mai avem la pag.239, pct.283, tot la anexe, la Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii. Apropo de transporturi şi infrastructură, domnul prim-ministru Boc s-a deplasat săptămâna trecută în judeţul Argeş. Sigur, probabil că s-a deplasat cu elicopterul de n-a reuşit să vadă 15 km de autostradă, centura Piteştiului, care a fost finanţată şi finalizată de către Guvernul PNL. Ar fi putut să vadă şi un pod, ca multe altele care s-au făcut în această ţară în ultimii 4 ani şi ceva asfalt pus pe drumuri comunale şi judeţene, dar n-a avut timp probabil.

Mioveniul nu este, de exemplu, o localitate PNL. ştiţi, acolo se fac maşinile acelea care se numesc "Dacia" şi lucrează cam 144 de mii de oameni pe orizontală în această industrie. Iar la pag.327 avem pct.366-367, iarăşi un număr important de amendamente depuse de către parlamentarii liberali.

Deci, domnule preşedinte, în concluzie, vă rugăm să ne spuneţi dacă vom mai avea posibilitatea să ne susţinem amendamentele sau nu, pentru că vrem şi noi să ştim cu ce ne ocupăm în acest Parlament.

Vă mulţumesc.

Domnul Alexandru Pereş:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Sigur că vom ajunge la acele poziţii. vă rog să faceţi observaţii şi o să vă dau posibilitatea să vă susţineţi amendamentele, aşa cum doriţi.

Revenim deci la dezbaterea noastră.

Vă rog. Tot pe procedură, da?

Domnul Marton Árpád-Francisc:

Domnilor vicepreşedinţi,

Propunerile de procedură se supun votului chiar dacă nu ne convin. Şi dacă majoritatea nu este de acord, nici o problemă. Nu s-a votat.

S-a propus de la acest microfon, şi nu din partea Opoziţiei, ca art.4 să nu se închidă, pentru că în toate dezbaterile de până acum aceste prime articole atotcuprinzătoare au fost votate, e adevărat, dar doar de principiu, cu posibilitatea de a se reveni, dacă la anexă se va modifica suma. Dumneavoastră aţi declarat că s-a votat deja. Ca după aceea, când v-aţi dat şi dumneavoastră seama, că acel raport care ne-a fost dat azi dimineaţă, deci nu cu 3 zile înainte, este prost făcut şi mai există şi nişte amendamente tot la art.4 şi aţi supus votului încă 3 amendamente. E adevărat că aţi supus votului la poziţia 23, vreo 300 de amendamente, dar e problema liberalilor că au acceptat aşa ceva, noi nu am fi acceptat.

Totuşi, respectuos vă solicit să supuneţi votului ca acest aşa zis vot dat pe art.4, care de fapt nu s-a dat, dacă s-a mai votat sau s-au mai respins nişte amendamente la acest articol 4, să fie doar de principiu, putându-se să se revină la eventualele modificări de sume, da, care rezultă din anexă. S-a făcut această propunere de mai mulţi deputaţi, chiar din rândul partidelor de guvernământ, şi vă rog s-o supuneţi votului.

Domnul Alexandru Pereş:

Da, mulţumesc, domnule deputat.

Domnule deputat Ioan Oltean, vă rog. Procedură, da?

Domnul Ioan Oltean:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Nu-mi amintesc să fi fost o propunere exactă privind lipsa unui vot în ce priveşte articolul 4. Au fost câţiva deputaţi care au privit ca o recomandare ca acest articol ar fi bine să rămână deschis pentru a putea să-l votăm în final după ce s-au adoptat anexele.

Întrucât art.4 a fost votat, există un vot favorabil în această privinţă, eu vă propun, stimaţi colegi, să-l considerăm un vot de principiu asupra acestui articol, să putem avea posibilitatea să revenim dacă asupra anexelor bugetului se vor produce modificări sub aspectul cuantumului sumelor, în aşa fel încât satisfacţia s-o aibă toţi cei care vor avea bucuria de a li se admite amendamente în perioada următoare. Pentru a pune punct oricărei discuţii şi într-o altă ordine de idei, eu cred că există întreaga disponibilitate din partea noastră în ce priveşte susţinerea amendamentelor. Nu e datoria preşedintelui de şedinţă să urmărească îndeaproape ca fiecare deputat să vină la microfon să-şi prezinte sau să-şi susţină amendamentul. Este datoria fiecărui deputat, fiecărui senator să urmărească şi atunci când dezbaterea ajunge la punctul în care s-a făcut amendamentul, domnia sa să atenţioneze secretarii de şedinţă pentru a putea să ia cuvântul. Iar cei care iau cuvântul, să aibă bună-voinţa de a se referi strict la amendament şi nu de a face divagaţii care să ducă la reacţii negative din partea sălii.

Dacă fiecare dintre noi se va strădui să procedeze în felul acesta, eu sunt absolut convins că dezbaterea va fi în concordanţă cu Regulamentul Camerei Deputaţilor şi fiecare dintre noi va primi satisfacţia adecvată.

Vă mulţumesc.

Domnul Alexandru Pereş:

Vă mulţumesc.

Da, domnule deputat. Vă rog.

Domnul Andrei Dominic Gerea:

Sigur, nu mă pot opri să nu remarc condescendenţa de care a dat dovadă colegul nostru mai devreme şi bunăvoinţa sa superioară cu privire la, eu ştiu, un gest de mărinimie şi ne lasă, iată ce bucurie, să discutăm şi noi la "şi altele", aşa cum am spus mai devreme, amendamentele pe care noi le-am făcut cu acest buget. Dar, vă fac şi eu o propunere, domnule preşedinte, dacă tot doriţi să ne ajutaţi în munca noastră, să nu vă mai grăbiţi să supuneţi la vot, atâta timp cât vi se cere intervenţie pe procedură, pentru că practic dumneavoastră nu ne-aţi lăsat să vă spunem ce aveam de spus, nu ne-aţi lăsat să votăm şi să ne susţinem amendamentele la pct.4. Ştiţi foarte bine, şi acesta a fost şi motivul pentru care am cerut pauză de consultări, acesta este şi motivul pentru care Grupul parlamentar al PNL va face o sesizare cu privire la modul în care aţi condus şedinţa la punctul respectiv.

Vă mulţumesc.

Domnul Alexandru Pereş:

Da. Vă mulţumesc, domnule deputat.

Tot pe procedură?

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Korodi Attila:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Pentru că vorbim de bugetul statului, eu cred că cel puţin un minim respect ar trebui să existe, să fie ministrul finanţelor alături de noi, care la ora actuală nu este în sală. nu ştiu dacă în condiţiile acestea putem să lucrăm şi să avem dezbateri coerente pe ceea ce a fost deja respins în comisie, adică amendamentele noastre care totuşi sunt urmărite de oamenii care ne-au votat.

Vă mulţumesc.

Domnul Alexandru Pereş:

Vă mulţumesc.

Este secretarul de stat responsabil cu bugetul aici?

Supun atunci votului dumneavoastră, doamnelor şi domnilor, propunerea făcută de domnul deputat Ioan Oltean ca la art.4 să considerăm votul dat un vot de principiu, iar după eventualele modificări venite pe anexă să completeze articolul, să votăm din nou articolul.

Domnul Alexandru Pereş:

Vă rog.

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Domnule preşedinte,

Eu am citit regulamentele. Nicăieri nu este în vreun regulament "vot de principiu". Iertaţi-mă, vă rog, dar inventăm acum termeni, inventăm voturi, ce facem? Eu înţeleg deschiderea domnului Oltean, înţeleg că dânsul vrea să fie drăguţ cu noi, cu toţi, dar aşa ceva nu se poate supune la vot.

În consecinţă, cea mai bună soluţie ar fi să reveniţi la acest articol, să spunem colegilor noştri că s-a votat eronat, votăm că articolul este deschis şi îl avem în vedere în continuare. altfel, suntem într-un mare impas, încălcăm propriul regulament.

Domnul Alexandru Pereş:

Doamna deputat Aura Vasile, vă rog.

Doamna Aurelia Vasile:

Mulţumesc, domnilor preşedinţi,

Domnilor preşedinţi,

Vă rog să continuaţi toată procedura dezbaterii acestui proiect de lege. Am votat articolul 4, nu mai avem ce supune la vot, deci vă rog să trecem mai departe. Deci, nu există nicăieri nici procedura propusă de domnul Oltean, dar nici procedura propusă de domnul Eugen Nicolăescu.

Domnul Alexandru Pereş:

Vă mulţumesc, doamna deputat.

Continuăm lucrările cu art.5 din proiectul bugetului de stat pe 2009. Dacă la art.5 alin.(1) există intervenţii din partea colegilor deputaţi sau senatori. Nu?

La alin.(1) pct.a), b), c), d), e), f), alin.(3) pct.a), b), c), d), e), f), g). E cineva care doreşte să intervină? Nu.

Vă mulţumesc.

Da. Poz.27, tot art.5. Nu doreşte nimeni să intervină?

Art.5 alin.(2), poz.28.

Art.5, poz.29 din amendamente respins?

Poftiţi, domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Lakatos Petru:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Are să vă surprindă că n-am să propun suplimentarea fondurilor, ci propun un amendament ca după linia b) să introducem un nou alineat, b¹) care să dea posibilitatea ca din fondurile rezultate din taxa pe valoare adăugată către instituţiile descentralizate la nivel de comune, oraşe şi municipii să se poată finanţa şi casele de copii şi casele de bătrâni, deci să dăm posibilitate, nu cer mărirea sumelor. până acum, această posibilitate n-a existat. La nivel de comune, oraşe sunt asemenea centre de asistenţă a copiilor şi a oamenilor în vârstă şi să putem da posibilitatea ca din aceste sume, în funcţie de decizia lor, să poată fi folosit şi la aceste centre.

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Alexandru Pereş:

Şi eu vă mulţumesc, domnule deputat.

Dacă mai sunt intervenţii? Nu. Vă mulţumesc.

Supun votului dumneavoastră atunci poz.29 din amendamente respinse, art.5 alin.(3), amendament al domnilor deputaţi UDMR Seres Denes, Erdei Doloczki Istvan şi Lakatos Petru.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Cine este împotrivă?

Abţineri, dacă sunt?

Cu 69 de voturi pentru, 178 de voturi împotrivă şi nici o abţinere, amendamentul a fost respins.

La poz. 30, dacă se susţine amendamentul? Nu. Vă mulţumesc.

Poz.31? Art.5. Avem un amendament admis la art.5 alin.(4). supun votului dumneavoastră amendamentul admis.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Cine este împotrivă?

Abţineri?

Cu 178 de voturi pentru, 52 de voturi împotrivă, 10 abţineri, amendamentul din Anexa nr.1 de la amendamente admise a trecut.

Tot la art.5, alin.(4), la poz.31 din amendamente respinse. Dacă susţine cineva amendamentul? Nu. Vă mulţumesc.

Aveţi cuvântul.

Domnul Seres Dénes:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Fac o propunere, un amendament care nu necesită fonduri şi din start vă spun că este amendament comun cu asociaţia consiliilor judeţene. Sună în felul următor: "Repartizarea sumelor defalcate din t.v.a. prevăzută la alin.(3) pe comune, oraşe, municipii, sectoare şi municipiul Bucureşti, după caz, se face prin hotărâre a consiliului judeţean, respectiv a Consiliului general al municipiului Bucureşti, cu asistenţa tehnică de specialitate a Inspectoratului şcolar sau a Direcţiei de muncă şi incluziune socială, după caz, în funcţie de numărul de beneficiari ai serviciilor respective şi alte criterii specifice". Modificarea propusă are la bază principiul descentralizării administraţiei publice, conform căruia decizia se ia de către autorităţile elective locale în problematicile care privesc aceste comunităţi.

La punctul de vedere, la respingere, există... - probabil Freud ar putea să explice cum - următoarea sintagmă: "Se propune admiterea amendamentului. Deci, la Capitolul "Respingere" se propune admiterea amendamentului, întrucât autorităţile locale nu pot efectua cheltuieli pentru instituţii care sunt în competenţa de organizare şi patrimonială a altor autorităţi.

Noi, dacă ne uităm acum în proiectul de buget la articolul respectiv, alin.(4) scrie în felul următor, la ce activităţi se referă această repartizare: "Cheltuieli de personal, burse şi obiecte de inventar ale instituţiilor sau unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat". Sunt în subordinea consiliilor judeţene şi locale, da, "drepturile asistenţilor personali ai persoanelor cu handicap grav", tot acolo sunt, "ajutorul social şi ajutorul pentru încălzirea locuinţei cu lemne, cărbuni şi combustibili petrolieri", tot acolo sunt, şi aş putea să continui să citesc totul, dar v-aş ruga să fiţi de acord cu acest amendament care este susţinut, încă o dată spun, de liga sau de consiliile judeţene, de la ei pot să vă arăt, am primit şi adresa. Propunerea aceasta am susţinut-o şi anul trecut, ni s-a propus o dată cu descentralizarea. Ar fi momentul acum să trecem la o reală descentralizare.

Vă mulţumesc.

Domnul Alexandru Pereş:

Şi eu vă mulţumesc, domnule deputat.

Cred că este o eroare materială. Se propune respingerea amendamentului, e la amendamente respinse.

Cine este pentru adoptarea acestui amendament? Vă rog să votaţi. Vă mulţumesc.

Cine este împotrivă?

Abţineri?

Cu 72 de voturi pentru şi 180 de voturi împotrivă, amendamentul a căzut.

Art.5 alin.(5), dacă se susţine amendamentul de la poz.33. nu.

Poz.34? Din amendamente respinse. nu.

Am terminat cu amendamente la art.5.

Supun votului dumneavoastră art.5, în forma prezentată în proiectul de buget.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Cine este împotrivă?

Abţineri, vă rog? Nici o abţinere.

Cu 190 de voturi pentru, 58 împotrivă, nicio abţinere, articolul a fost votat.

Trecem la art.6. Avem un amendament admis la alin.(1), alin.(2) şi alin.(3). Propun să-l votăm.

Vă rog, domnule preşedinte. Comisia de buget, finanţe şi bănci, vă rog, aveţi microfonul.

Domnul Viorel Ştefan:

Aş vrea doar să sesizez o eroare materială. Deci, la amendamentul admis, printre autori s-a omis a se menţiona domnul senator Vasile Mustăţea. Deci, aş ruga să se reţină să adăugăm la autorii amendamentului şi pe domnul senator Vasile Mustăţea.

Vă mulţumesc.

Domnul Alexandru Pereş:

La poziţia 2, domnule preşedinte, sau la poziţia 1? Da. Mulţumesc.

Supun deci votului dumneavoastră amendamentul admis de la poziţia 2 din amendamente admise, art.6 alin.(1), (2) şi (3).

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abţineri, vă rog.

Cu 189 de voturi pentru, doar trei abţineri şi mulţi colegi care s-au abţinut, amendamentul admis a fost votat.

La poziţia 35 din amendamente respinse, dacă se susţine amendamentul. Nu. Mulţumesc.

Poziţia 36. Vă rog, domnule deputat, aveţi microfonul.

Domnul Seres Denes:

Domnule preşedinte

Doamnelor şi domnilor,

Înainte de a prezenta articolul, aş dori să fac următoarea solicitare: din când în când, să-l mai întrebăm pe domnul ministru al finanţelor, cum s-a mai obişnuit şi cu alte dăţi, ce punct de vedere are ministerul. Pentru că, spre deosebire de alţii, eu am o părere extraordinar de bună despre preşedintele Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci care continuă tradiţia PSD-iştilor de valoare în această funcţie şi în cadrul comisiei, când am dezbătut următoarele articole şi amendamente, mi s-a răspuns atunci că, în principiu, am dreptate. Dar ştiţi acel banc cu un principiu, eu aş dori să am dreptate aici.

Soluţia pe care a dat-o comisia, o să v-o citesc, dar eu aş dori să aud de la acest microfon cum am dorit şi mai înainte, dar nu a fost solicitat de către preşedintele de şedinţă domnul ministru să spună ce punct de vedere are ministerul faţă de reala descentralizare. Şi sper că acum o să-şi spună punctul de vedere dumnealui.

La art.6, propun un alineat nou cu următorul conţinut: "Prin derogare de la prevederile Legii nr.146/1997 privind taxele judiciare de timbru, cu modificările şi completările ulterioare, art.26 se modifică şi va avea următorul cuprins: Art.26 alin.(1) Sumele provenind din taxele judiciare de timbru, precum şi din impozitele încasate din onorariile avocaţilor, notarilor publici şi ale executorilor judecătoreşti constituie venituri la bugetele locale."

Prin votarea acestui amendament, mai bine zis includerea în textul legii, putem să rezolvăm încă de anul acesta ca, consiliile judeţene locale să aibă şi alte fonduri la dispoziţie. Dacă lăsăm...că asta a fost părerea distinsului preşedinte, pe care-l respect, şi din punctul dumnealui de vedere, are dreptate, ca să facem aceste modificări mai târziu la legea respectivă, atunci aş dori acum să aud punctul de vedere al ministrului şi garanţia, în cazul în care dumneavoastră o să respingeţi acest articol, că se angajează ca în termen de o lună jumătate să vină în faţa noastră cu o propunere de modificare a legii în acest sens. Aştept răspunsul domnului ministru.

Domnul Alexandru Pereş:

Da. Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnule ministru, aveţi cuvântul, vă rog. Daţi un răspuns domnului deputat.

Domnul Gheorghe Pogea:

Vă mulţumesc.

Dacă mă întrebaţi legat de descentralizare, punctul meu de vedere este că o serie de taxe locale care ulterior s-au constituit venituri la bugetul de stat ar trebui să rămână la nivelul autorităţilor locale. Spre exemplu, taxele din tranzacţiile imobiliare trebuie să rămână acolo. Taxele de timbru judiciar, ele se constituie în venituri la Ministerul Justiţiei şi acesta, la rându-i reprezintă cetăţenii care nu au avocat. Asta nu merge.

Dar restul, da. Şi alte taxe care au fost prelevate, să zic, oarecum în exces, în afara legii, punctul meu de vedere şi al ministerului, că le vom corecta cu ocazia elaborării Codului fiscal. Săptămâna viitoare e pe agenda de lucru şi vă invităm să participaţi pe toţi cei care aveţi un cuvânt de spus legat de Codul fiscal şi atunci vom corecta şi aceste lucruri despre care dumneavoastră vorbiţi.

Mulţumesc.

Domnul Alexandru Pereş:

Vă mulţumesc, domnule ministru.

Supun votului dumneavoastră amendamentul de la poziţia 36 din amendamente respinse.

Cine este pentru?

Împotrivă? Mulţumesc.

Abţineri? Nu sunt.

Cu 182 de voturi împotrivă, 58 de voturi pentru, nici o abţinere, amendamentul a căzut.

Poziţia 37, dacă se susţine. Nu. Vă mulţumesc.

Poziţia 38. Da. Scuzaţi-mă. Poziţia 37.

Domnul Seres Dénes:

Domnule preşedinte,

Am acum vreo 4-5, unul după altul şi din start mulţumesc domnului ministru pentru răspuns. Sincer, mă aşteptam la aşa ceva. Şi mă bucură faptul că în sfârşit avem un ministru care îşi ia angajamentul în faţa Camerelor reunite. Urmează să vedem cum se transpune treaba aceasta în realitate.

Deci, la pct.37, propun introducerea unui nou alineat, cu următorul conţinut: "Prin derogare de la prevederile art.32 alin.(1) din Legea nr.273/2006 privind finanţele publice locale, cu modificările şi completările ulterioare, din impozitul pe venit încasat la bugetul de stat la nivelul fiecărei unităţi administrativ-teritoriale, se alocă lunar în termen de 5 zile lucrătoare de la finele lunii în care s-a încasat acest impozit, o cotă de 50% la bugetele locale ale comunelor, oraşelor şi municipiilor pe al căror teritoriu îşi desfăşoară activitatea plătitorii de impozite, o cotă de 23% la bugetul local al judeţului şi o cotă de 22% într-un cont distinct deschis pe seama direcţiilor generale ale finanţelor publice judeţene, la trezoreria municipiului reşedinţă de judeţ pentru echilibrarea bugetelor locale ale comunelor, oraşelor, municipiilor şi a judeţului, prin hotărârea consiliului judeţean."

Modificarea propusă are la bază principiul descentralizării administraţiei publice, conform căruia decizia se ia de către autorităţile locale în problematicile care privesc aceste comunităţi.

La respingere, se motivează tot aşa, modificarea articolul din Legea nr.273 se poate aproba numai cu ocazia discutării, fiind vorba de lege organică.

Eu încă o dată spun, mă mulţumesc şi cu promisiunea că vom discuta şi aproba acest lucru asemănător cu cele următoare. Dar, oricum, îmi rezerv plăcerea să vi le citesc şi pe celelalte.

Domnul Alexandru Pereş:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Deci, am înţeles, răspunsul l-aţi primit cu ocazia amendamentului anterior.

Supun votului dumneavoastră amendamentul de la poziţia 37.

Cine este pentru? Vă rog să votaţi. Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri? Nu sunt.

Cu 184 de voturi împotrivă, 58 de voturi pentru şi nici o abţinere, amendamentul a căzut.

Poziţia 38 din amendamente respinse, Anexa nr.2.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Seres Dénes:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Iar vă pun în faţă un articol foarte important, probabil că va avea aceeaşi soartă ca şi celelalte, dar sunt convins că repetiţia e mama învăţăturii şi odată ajuns în discuţia mass-media şi a dumneavoastră, sper, când vom ajunge la modificarea Codului fiscal, în unanimitate să aprobaţi aceste propuneri, pe care şi atunci o să le depun.

Deci, propun introducerea unui alineat nou care sună în felul următor: «Prin derogare de la prevederile Legii nr.571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, Cap.IX, "Taxe speciale", art.282 alin.(4) va avea următorul cuprins: "Consiliile locale judeţene sau Consiliul General al municipiului Bucureşti, după caz, pot institui taxe speciale concesionarilor societăţi comerciale, regii autonome, la care peste 20% din capitalul social este privat sau sunt în asociere în participaţiune cu statul sau unitatea administrativ-teritorială în sectorul utilităţilor gaze naturale, apă, canal, energie electrică, telefonie şi alte activităţi economice pentru existenţa pe domeniul public privat al unităţilor administrativ-teritoriale a reţelelor de apă, de transport şi distribuţie a energiei electrice şi a gazelor naturale, a reţelelor de telefonie, televiziune sau ale activităţi economice.»

Tot aşa, modificarea propusă, pe de o parte, are la bază principiul descentralizării, pe de altă parte, vine să repare o inechitate de până acum. Conform legii, administraţiile publice au fost obligate să pună gratuit la dispoziţia acestor societăţi, care între timp au devenit particulare şi numai sunt de stat, terenurile aferente. Or, sunt îndreptăţiţi să primească redevenţă sau să poată institui taxe, modalitatea şi restul, nu numai la gaze cât şi la energie electrică, e problemă la toate. Sper să fiţi de acord cu mine, poate nu acum, ci data viitoare.

Mulţumesc.

Domnul Alexandru Pereş:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Vă rog, domnule ministru, daţi un răspuns.

Domnul Gheorghe Pogea:

Răspunsul Ministerului de Finanţe este următorul: dacă suntem un stat european şi spunem că suntem, trebuie să avem un tratament egal şi nediscriminatoriu şi nu avem voie ca prin legile noastre să distorsionăm concurenţa. Dumneavoastră aţi spus acolo, de pildă, cele care au 20%, de ce n-aţi trecut 28-30? Şi a doua, de ce n-aţi luat o măsură egală pentru toată lumea? Da, e o cifră. Acest lucru, din punctul meu de vedere nu este corect.

Al doilea, redevenţe pe care dumneavoastră le puteţi percepe ca urmare a trecerii prin localităţi a reţelelor de telefonie, utilităţi, aceste propuneri pot fi făcute cu ocazia modificării Codului fiscal, analizând toată legislaţia în vigoare. Repet, vă invităm la acest proces care va începe de săptămâna viitoare şi dacă cădem de comun acord asupra ultimelor propuneri, n-am nimic împotrivă.

Mulţumesc.

Domnul Alexandru Pereş:

Vă mulţumesc, domnule ministru.

Supun votului dumneavoastră amendamentul de la poziţia 38.

Cine este pentru?

Împotrivă? Vă rog.

Abţineri? Vă rog. Nu sunt abţineri.

Cu 214 voturi împotrivă şi 22 de voturi pentru, amendamentul a căzut.

La art.6, la poziţia 39, Grupul parlamentar liberal, volumul E, poziţia 919-920.

Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Mihai-Aurel Donţu:

Onorat prezidiu,

Stimaţi colegi,

Voi face susţinerea a două amendamente, pentru că nu ştiu dacă voi mai avea prilejul să iau cuvântul. Amândouă se referă la art.6 şi sunt cuprinse în anexa E, la capitolul "Şi alţii", unde sunt amendamentele liberale.

Şi anume, se propune introducerea unui nou articol cu următorul text: "În cursul întregului an, ordonatorii de credite pot efectua virări de credite bugetare prin derogare de la prevederile Legii nr.273/2006 privind finanţele publice locale, art.48 pct.1 şi art.49 pct.7."

De asemenea, citesc şi următorul amendament: "Alin.(2) şi (3) se abrogă."

Susţinem acest amendament având în vedere că în virtutea principiului autonomiei publice locale, dorim să se ridice aceste restricţii care se referă la restricţiile privind virările de credite numai în trimestru III al anului bugetar.

Mulţumesc.

Domnul Alexandru Pereş:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Supun votului dumneavoastră amendamentul de la poziţia 39, respectiv, e vorba de două amendamente de la poziţia 919 şi 920 din volumul E.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri? Vă rog. Nu sunt.

Cu 22 de voturi pentru, 216 împotrivă, nici o abţinere, amendamentele au căzut.

Supun votului dumneavoastră art.6, în varianta prezentată în proiectul de buget.

Cine este pentru? Vă rog să votaţi. Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri? Mulţumesc.

Cu 227 de voturi pentru, 21 de voturi împotrivă, art.6 a fost adoptat.

Vă rog, domnule Horea Uioreanu. Pe procedură, da?

Domnul Horea-Dorin Uioreanu:

Da. Noi am numărat a cincea oară oamenii din sală. Îmi cer scuze, domnule preşedinte. Probabil că e un mod diferit de a număra, dar cred că este un singur fel de a număra, se numără cei care sunt prezenţi în sală, nu sunt mai mult de 180 de oameni. Nu înţeleg de unde tot adunaţi şi puneţi una peste alta de iese tot pe muchie 237 sau eu ştiu câte o să fie.

Deci, rugămintea mea, faceţi cinstit un apel, n-are rost să ne furăm căciula. Hai să respectăm totuşi regulamentele, regulile care le avem, să constatăm ceea ce e de constatat şi să mergem acasă.

Domnul Alexandru Pereş:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Sigur, o să rog pe domnii secretari să facă o numărătoare. Până atunci, trecem mai departe.

Secţiunea a 3-a. Titlul: "Dispoziţii referitoare la bugetul fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate pe anul 2009".

Cine este de acord cu titlul? Vă rog să votaţi. Mulţumesc.

Împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abţineri? Mulţumesc.

Cu 141 de voturi pentru, nici o abţinere, nici un vot împotrivă, titlul secţiunii a fost adoptat. Scuzaţi-mă, 241.

La art.7 din proiectul de lege. Nu sunt amendamente.

Supun art.7 votului dumneavoastră.

Cine este pentru art.7? Vă rog votaţi.

Împotrivă?

Abţineri?

220 voturi pentru, 22 împotrivă şi nici o abţinere, art.7 a fost votat.

Secţiunea a 4-a. Titlul secţiunii: "Dispoziţii referitoare la proiecte cu finanţare din fondurile externe nerambursabile postaderare pe 2009".

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abţineri?

Cu 242 de voturi, titlul secţiunii a fost adoptat.

Art.8, 9 fac parte din această secţiune. Nu avem amendamente.

Supun votului dumneavoastră atât art.8, cât şi art.9.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă? Mulţumesc.

Abţineri?

Cu 220 de voturi pentru şi 22 de voturi împotrivă, nici o abţinere, art.8 şi 9 au fost adoptate.

Secţiunea a 5-a. Titlul: "Dispoziţii referitoare la proiecte cu finanţare din fonduri nerambursabile pe 2009."

Un vot pentru titlu, vă rog.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abţineri? Nu sunt.

Cu 242 de voturi pentru, titlul Secţiunii a 5-a a fost aprobat.

Art.10, nu sunt amendamente.

Art.11, fără amendamente.

Art.12, fără amendamente.

Art.13, fără amendamente.

Supun votului dumneavoastră aceste articole, 10, 11, 12 şi 13.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă? 22.

Abţineri? Nu sunt abţineri.

Cu 220 de voturi pentru, 22 împotrivă, nici o abţinere, articolele 10, 11, 12 şi 13 au fost adoptate.

Un vot pentru Capitolul I. din Proiectul Legii bugetului de stat.

Cine este pentru Capitolul I.? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

22 de voturi împotrivă, 220 de voturi pentru, Cap. I a fost aprobat.

Capitolul II. "Responsabilităţi în aplicarea prezentei legi."

Titlul capitolului.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă? Un vot.

Abţineri?

Cu 239 de voturi pentru, un vot împotrivă, nici o abţinere, titlul capitolului a fost aprobat.

Art.14. Nu are amendamente.

Art.15, la fel. Art.16, la fel. Art.17, la fel. Art.18, la fel.

Supun votului dumneavoastră articolele 14, 15, 16, 17 şi 18.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Cu 220 de voturi pentru, 24 împotrivă, articolele 14, 15, 16, 17 şi 18 au fost aprobate.

Suntem la art.19 din proiectul de buget.

Art.19. Există un amendament la amendamente respinse.

Domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Albert Almos:

Domnilor preşedinţi,

Stimaţi colegi,

Întrucât şcolile se află în patrimoniul unităţilor administrativ-teritoriale, nu se justifică faptul ca Ministerul Educaţiei să facă lucrări de investiţii, consolidări, reabilitări, achiziţii de imobile, edificarea, construirea de campusuri şcolare şi asigurarea utilităţilor de natura investiţiilor. Aceste lucrări propunem să fie scoase din art.19 şi am formulat articolul fără aceste lucrări.

Propunem ca aceste sume să fie alocate direct unităţilor administrativ-teritoriale, prin intermediul Ministerului Educaţiei, şi dacă nu, asta dă notă de o centralizare şi nu o descentralizare despre care tot discutăm, cum ar trebui să decurgă normal şi de fapt nu corespunde nici autonomiei locale.

Mulţumesc.

Domnul Alexandru Pereş:

Mulţumesc, domnule deputat.

Supun votului dumneavoastră amendamentul de la art.19, la poziţia 40. A, scuzaţi-mă! la art.19 avem şi un amendament admis la poziţia 4 din Anexa nr.1.

Supun votului dumneavoastră amendamentul admis, prima dată.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abţineri? 2 abţineri.

Cu 240 de voturi pentru, 2 abţineri, amendamentul la art.19 a fost admis.

Acum, supun votului dumneavoastră amendamentul de la poziţia 40, tot la art.19, amendament respins de către comisie.

Cine este pentru?

Cine este împotrivă? Vă rog să votaţi. Mulţumesc.

Abţineri? Nu sunt abţineri.

Cu 22 de voturi pentru, 218 împotrivă, amendamentul de la poziţia 40 a căzut.

Pe procedură. Da. domnule secretar Popa Cornel.

Domnul Cornel Popa:

Mulţumesc.

Doamnelor şi domnilor,

Am fost solicitaţi să numărăm votanţii din sală, fără să se ia...I-am spus de trei ori domnului vicepreşedinte că în sală sunt doar 186 de oameni. Îmi fac datoria să vă anunţ de la acest microfon.

Mulţumesc.

Domnul Alexandru Pereş:

Da, vă mulţumesc.

Tot pe procedură, da? Vă rog, domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Horea-Dorin Uioreanu:

Domnule preşedinte,

Dacă nu aveţi încredere în secretarii dumneavoastră, eu vă cer, şi asta este a nu ştiu câta oară, să faceţi apel nominal şi să ne clarificăm.

Mulţumesc.

Domnul Alexandru Pereş:

Domnule deputat Ioan Oltean, aveţi cuvântul.

Domnul Ioan Oltean:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor parlamentari,

Observăm că reprezentanţii Partidului Naţional Liberal din Parlament mereu invocă lipsa de cvorum în ceea ce priveşte adoptarea pe articole a bugetului de stat.

M-am uitat cu foarte multă atenţie în Regulamentul şedinţelor comune. Nu avem o prevedere expresă în această privinţă.

Într-o asemenea situaţie, conform unei cutume parlamentare de mulţi ani, ne raportăm la prevederile din regulamentele celor două Camere, Regulamentul Camerei Deputaţilor şi Regulamentul Senatului.

Vom constata că în Regulamentul Senatului la art.121 şi în Regulamentul Camerei Deputaţilor la art.144 se vorbeşte despre faptul că "adoptă legi şi hotărâri în prezenţa majorităţii". Şi când se spune "adoptă", mergem la o interpretare corectă, la votul final al acestei şedinţe. Atunci adoptă legi, adoptă alt gen de acte normative.

În consecinţă, credem că suntem în cvorum, că Parlamentul poate să lucreze, şi-i rugăm pe distinşii noştri colegi să nu mai obstrucţioneze sub nicio formă dezbaterile, şi să încerce să-şi susţină în continuare amendamentele, aşa cum au dorit.

Domnul Alexandru Pereş:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule deputat Marton Arpad, pe procedură, aveţi cuvântul.

Domnul Marton Arpad-Francisc:

Domnilor vicepreşedinţi,

Doamnelor şi domnilor,

Aş fi aşteptat ca să se citească, de către colegul nostru, toate articolele care se referă la această procedură. După cum ştim cu toţii, până în 2000 - 2003, mi se pare, şi în Camera Deputaţilor - şi la dezbaterea pe articole trebuia să fie prezentă majoritatea deputaţilor. Atunci s-a introdus un articol de derogare de la această regulă, într-adevăr, pe interpretarea dată prevederilor constituţionale conform căreia numai când se votează legea în întregime, atunci trebuie să fim prezenţi cu toţii.

La Senat nu este aşa, stimaţi colegi. Doamnele şi domnii senatori ştiu foarte bine că la Senat, când se votează electronic, la fiecare articol, dacă nu este cvorum, se suspendă şedinţa. Deci, există o altă prevedere la Senat.

Şi atunci, dacă între cele două Camere este o diferenţă, nu se poate aplica prevederea derogatorie din una din Camere. Trebuie să luaţi în considerare prevederea legală, pentru că este o trimitere la lege, conform căreia trebuie să fim în prezenţa cvorumului, adică majoritatea din numărul de deputaţi şi senatori.

Domnul Alexandru Pereş:

Vă mulţumesc.

Domnule deputat Cezar Preda, vă rog, tot pe procedură.

Domnul Cezar-Florin Preda:

Stimaţi colegi,

Eu nu sunt atât de vechi ca Marton Arpad în aceste regulamente, dar îmi permit şi eu să spun, pentru că este pe procedură, dumneavoastră aţi făcut trimitere la un Regulament al Senatului, dar în Regulamentul comun, domnule deputat, spune că acolo unde nu avem o prevedere expresă, ne ducem în Regulamentul Camerei Deputaţilor. Vă rog să citiţi ultimul articol din Regulament, domnule deputat.

Imediat, dacă ne ducem la art.144 - şi şi Senatul are în art.121 - exact prevederea când şi ce înseamnă a adopta o lege. Înseamnă că-i dau un vot final, iar cvorumul de şedinţă îl solicit la votul final, când am nevoie. Până atunci, suntem în dezbatere. Aceasta este o precizare pe procedură.

În ceea ce priveşte această contestaţie a colegilor noştri, de la prezidiu, de acolo, vreau să vă spun că n-am văzut niciodată o asemenea mişcare. La o lege au ieşit 20 de la liberali odată, au intrat iar, iar au ieşit...

Vă rog să ne spuneţi, domnilor deputaţi şi senatori, colegii noştri, dacă nu staţi la şedinţă, că aşa nu se poate, în funcţie de cum vă simţiţi, noi să urmărim foarte atent, şi-l puneţi într-o situaţie foarte jenantă şi pe colegul dumneavoastră, domnul secretar Popa.

Vă mulţumesc.

Domnul Alexandru Pereş:

Mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Gabor, vă rog, procedură.

Da, domnule Marton Arpad, vă rog, dreptul la replică.

Domnul Marton Arpad-Francisc:

Mi s-a pomenit numele în legătură cu Regulamentul, şi eu ţin ca să se cunoască. Eu cunosc Regulamentul. Colegul nostru a uitat să citească ultimele patru cuvinte din art.89, şi din Regulamentul Senatului, adică citiţi: "Dispoziţiile prezentului regulament se completează cu prevederile aplicabile din Regulamentul Camerei Deputaţilor şi din Regulamentul Senatului". Acesta este art.89.

Domnul Alexandru Pereş:

Vă mulţumesc.

Domnule deputat Gabor, aveţi cuvântul.

Domnul Gheorghe Gabor:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnilor preşedinţi,

Stimaţi colegi,

Cred că ceea ce începe strâmb, nu poate să se termine drept. Dacă am pornit strâmb, nerespectând Regulamentele Camerei Deputaţilor şi Senatului, sigur că am continuat, prin neacordarea posibilităţii unor parlamentari să-şi susţină amendamentele, pentru că la amendamentele respinse au fost trecute de-a valma tot felul de articole, de poziţii, fără să se spună ale cui sunt aceste amendamente, pentru că, nu s-a acordat timpul necesar pentru studierea materialului, în aceste condiţii lucrările noastre nu se pot desfăşura în mod normal.

Şi atunci, poziţia unui grup parlamentar sau al altuia este de înţeles. Toată lumea, inclusiv Partidul Naţional Liberal, are interesul ca bugetul României să fie adoptat cât mai repede. Dar acest lucru trebuie să se facă într-un mod corect, respectând regulamentele şi în mod democratic.

Atât timp cât asemenea cerinţe vor fi respectate, puteţi să fiţi siguri că şi Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal o să respecte legile, regulamentele şi pe dumneavoastră.

Vă mulţumesc.

Domnul Alexandru Pereş:

Pe procedură, domnule deputat, vă rog.

Domnul Dan Mihai Marian:

Domnilor preşedinţi,

Nu sunt jurist de meserie, în schimb pot să vă citesc din articolul nr.22 al Regulamentului şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, care precizează foarte clar: "În timpul şedinţelor, preşedinţii grupurilor parlamentare pot cere preşedintelui şedinţei comune verificarea întrunirii cvorumului.

În cazul în care cvorumul legal nu este întrunit, preşedintele suspendă şedinţa şi arată ziua şi ora de reluare a lucrărilor".

Prin urmare, nu se precizează de votul final, vă rog frumos, citiţi şi dumneavoastră.

Domnul Alexandru Pereş:

Domnul deputat Mircea Toader, prima dată.

Bine, întâi doamna Aura Vasile, vă rog.

Doamna Aurelia Vasile:

Domnilor preşedinţi de şedinţă,

Solicit colegului deputat să ne spună, după aprecierea domniei sale, prin interpretarea proprie şi scoaterea din context a articolului, care este cvorumul, ca să ştim despre ce vorbim! Pentru că, în acest moment, nu ştim despre ce vorbim.

Deci, în regulamente se spune clar: "Cvorumul trebuie stabilit în momentul votului final". Pentru dezbateri generale, putem să purcedem la activităţi; cei care doresc să-şi susţină amendamentele trebuie să stea în sală.

Domnul Alexandru Pereş:

Mulţumesc.

Domnul deputat Mircea Toader, vă rog.

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Sunt o pereche de ochelari, nu ştiu cine i-a lăsat aici. Îi punem pe margine. Cred că voia să citească alt amendament. (Râsete.)

Am observat tot felul de intervenţii: ba, că nu sunt în ordine amendamentele, ba, că nu sunt scrise, le am pe aici; sunt toate scrise, cu nume cu tot, iar încercarea de a stabili ce înseamnă cvorum la un vot de dezbatere este foarte clar. Numai la un vot final, atunci este nevoie de cvorum, cât se poate de clar. Şi până acum, aşa am procedat. În legislatura trecută, când conducea domnul Bogdan Olteanu, n-am auzit niciodată o problemă din aceasta.

Domnul Alexandru Pereş:

Vă mulţumesc.

Domnule deputat Erdei, vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Erdei Dolóczki István:

Mulţumesc mult.

Pentru doamna Aura Vasile, am găsit răspunsul cu trei rânduri mai sus, art.21 alin.(3), care sună în felul următor: "Preşedintele care conduce şedinţa comună este obligat să precizeze dacă este întrunit cvorumul legal şi să anunţe ordinea de zi".

Dacă ne uităm în stenogramă, la începutul acestei şedinţe domnul preşedinte a anunţat un cvorum legal, când a anunţat şi ordinea de zi.

Prin urmare, acesta este cvorumul legal.

Domnul Alexandru Pereş:

Domnule deputat, am anunţat prezenţa, dacă ţineţi minte, şi am spus că suntem în cvorum.

Sigur, au fost prezenţi atunci 431 de senatori şi deputaţi.

Deci, eram în cvorum. Vă rog, 431 de parlamentari nu înseamnă cvorum, este mult peste cvorum. Vă rog frumos, asta am anunţat.

Domnul Alexandru Pereş:

Doamna Aura Vasile, vă rog.

Doamna Aurelia Vasile:

Domnilor preşedinţi,

Vreau să-i spun colegului nostru că este cutuma, şi scrie şi în Regulament, iar ceea ce dumneavoastră aţi prezentat este prezenţa conform listelor de înscriere a parlamentarilor la şedinţa de lucru, şi ea nu constituie cvorum, în noţiunea şi accepţiunea filozofiei pe care colegii de la PNL au solicitat-o.

Deci, spun încă o dată: cvorumul pentru legea organică sau legea ordinară se aplică doar în momentul votului final.

În caz contrar, domnilor preşedinţi, vă rog să continuăm şedinţa, pentru că îndeplinim criteriile regulamentelor şedinţelor comune.

Domnul Alexandru Pereş:

Voi da cuvântul la câte un reprezentant din grupurile parlamentare.

Domnule deputat Erdei, vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Erdei Dolóczki István:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Se duce discuţia asupra sintagmei "cvorum legal". Încă o dată subliniez, această sintagmă apare în art.22 alin.(2): "În cazul în care cvorumul legal nu este întrunit, preşedintele suspendă şedinţa şi arată ziua şi ora de reluare a lucrărilor".

Deci, căutăm definirea cvorumului legal, iar cvorumul legal este dat de preşedintele care conduce şedinţa comună şi care este obligat să precizeze dacă este întrunit cvorumul legal.

A precizat domnul preşedinte?

Dacă n-a precizat, a greşit.

Dacă a precizat, putem afla care a fost cvorumul legal şi se anunţă ordinea de zi.

Nu ştiu, eu sunt de la UDMR şi nu înţeleg bine româneşte. Nu mă exprim foarte bine, dar vă rog frumos, cvorumul legal este cvorum legal.

Domnul Alexandru Pereş:

Urmează Partidul Naţional Liberal.

Domnule deputat, vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Andrei Dominic Gerea:

Stimaţi colegi,

Şi aş vrea să mă adresez acum şi antevorbitorului. Eu consider că dumneavoastră cunoaşteţi destul de bine limba română. Se pare că două treimi din cei prezenţi în această sală nu cunosc limba română.

Nu ştiu cum să interpretăm.

Domnule preşedinte,

Acest Regulament este facultativ sau este în funcţie de "mahmureala" de peste zi, pentru că, dacă aici vedem că scrie, după părerea mea, negru pe alb, că este vorba cum că preşedintele trebuie să precizeze dacă este întrunit cvorumul, şi dumneavoastră l-aţi precizat sau nu.

Dacă nu l-aţi precizat la începutul şedinţei, probabil că de emoţie, şi aţi uitat, şi n-aţi apucat să faceţi acest lucru.

Dacă l-aţi făcut, solicităm şi noi să ni se spună. Dacă l-aţi făcut, haideţi să apelăm la memoria scrisă de aici, de lângă noi, să vedem dacă aţi făcut acest lucru şi să vă întrebăm: de ce l-aţi făcut? Dacă nu l-aţi făcut, v-am întrebat, sigur, cu drag, de ce n-aţi făcut acest lucru? Evident, probabil, în necunoştinţă de cauză.

Vă rog frumos să constataţi că legea nu se discută. Este un regulament. Nu mai vorbim nici măcar de cutume. Aşa cum aţi desconsiderat posibilitatea parlamentarilor liberali de a-şi susţine amendamentele, probabil că veţi trece şi în continuare la desconsiderarea acestui regulament, care probabil, pentru prima oară de când există, este desfiinţat, pur şi simplu, printr-o simplă voinţă a dumneavoastră.

Domnul Alexandru Pereş:

Domnule deputat, îmi cer scuze, dar ştiu mai bine ce am spus. Sigur, am anunţat prezenţa în sală a deputaţilor şi senatorilor, şi am spus: cvorumul este îndeplinit, cvorumul de şedinţă.

Domnul deputat Ioan Oltean.

Domnul Ioan Oltean:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Îngăduiţi-mi în câteva cuvinte, domnilor colegi...

Domnule preşedinte,

Vă rog să-mi asiguraţi posibilitatea de a-mi exprima un punct de vedere.

Domnul Alexandru Pereş:

V-aş ruga să fie linişte în sală.

Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Ioan Oltean:

Domnilor colegi,

S-a făcut aici trimitere la Regulamentul şedinţelor comune, care se completează cu cele două regulamente. S-a arătat că cele două regulamente sunt contradictorii în ceea ce priveşte cvorumul de şedinţă.

În situaţia aceasta, recurgem la norma constituţională, pentru că aceasta nu mai poate fi deja comentată de către nimeni. Iar în art.67 din Constituţie, se spune: "Camera Deputaţilor şi Senatul adoptă legi, hotărâri şi moţiuni în prezenţa majorităţii membrilor".

Am aici, domnule profesor, "Constituţia României- comentariu pe articole", a domnului profesor Ioan Muraru, un constituţionalist care nu poate fi comentat şi contestat, care spune următorul lucru. N-am să citesc decât partea care este într-adevăr interesantă.

"În practica parlamentară, ca de altfel şi în regulamentele parlamentare, s-a stabilit regula potrivit căreia cvorumul trebuie îndeplinit doar cu ocazia votului final asupra unui proiect de lege sau unei probleme supuse deliberării parlamentare."

În consecinţă, este o interpretare, domnilor colegi, aşa cum şi dumneavoastră interpretaţi, este interpretarea unui specialist, care în opinia mea nu poate fi pusă la îndoială, sub nicio formă.

Ca atare, cvorumul de şedinţă, dacă chiar vrem să-l ştim cu toţii, este jumătate din prezenţi. Acesta este cvorumul de şedinţă la dezbaterea pe articole, şi nu un alt cvorum.

Vă mulţumesc.

Domnul Alexandru Pereş:

Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Oprim discuţia pe procedură aici. Suntem în sală 238 de colegi, mi se comunică de la secretariat.

Continuăm lucrările.

La art.19.

Suntem în sală 238 de colegi.

Domnule deputat, vă rog, aveţi cuvântul.

Ultimul vorbitor, domnul Stanciu.

Haideţi, vă rog.

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule preşedinte,

Domnilor,

Vă anunţ că nu m-a votat nimeni din această sală şi sunt dator, pentru cei care m-au votat, să cer respectarea procedurilor.

Ţineţi minte ce vă spune Anghel Stanciu. Va veni ziua în care, cei care astăzi cer nerespectarea Regulamentului, să vă ceară de la acest microfon respectarea Regulamentului.

Domnule preşedinte de şedinţă,

Se precizează foarte clar că în problemele de regulament, ca şi la replică, se dă cuvântul în orice moment. Este Regulamentul şedinţelor comune.

A doua chestiune: la Secţiunea privind bugetul, se precizează următorul lucru, în art.51: "Amendamentele şi articolele sunt adoptate dacă întrunesc majoritatea de voturi a deputaţilor şi senatorilor prezenţi la lucrările şedinţei comune".

Deci, vă repet: suntem la Capitolul II "Proceduri speciale" - Secţiunea 1-a, "Aprobarea bugetului de stat şi a bugetului asigurărilor sociale de stat" - art.51, care spune clar ceea ce trebuia demonstrat. Şi, dacă mă lăsaţi, domnule preşedinte, se termina discuţia într-un minut.

Vă mulţumesc pentru atenţie. (Aplauze.)

Domnul Alexandru Pereş:

Şi eu vă mulţumesc, domnule deputat.

Pe procedură?

Vă rog, domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Andrei Dominic Gerea:

Domnule preşedinte,

Vă rugăm să ne precizaţi care este cvorumul de şedinţă, aşa cum l-aţi anunţat la începutul şedinţei, pentru că domnul Oltean ne-a pus într-o dilemă fantastică. Adică, cvorumul de şedinţă este jumătate din cei prezenţi, parcă aşa s-a exprimat. Probabil că o fi citit din cărţi şi aşa o fi găsit acolo.

Deci, domnule preşedinte, care este cvorumul de şedinţă? Dacă puteţi să ne spuneţi în acest moment. Şi, după aceea, aş putea să continui, dar articolul acesta nr.52, la care a făcut referire domnul Stanciu, spune foarte corect, într-adevăr: "Amendamentele şi articolele sunt adoptate dacă întrunesc majoritatea de voturi...", dar în condiţiile în care există cvorum în sală. Pentru că, dacă nu există cvorum în sală, atunci, sigur, putem adopta articole de buget cu 3 la 2, şi sigur că da, iată că avem şi o majoritate.

Deci, este mai mult decât limpede, pentru că atât timp cât dumneavoastră trebuie să anunţaţi, la început de şedinţă, dacă există cvorum sau nu, pentru că dacă nu există cvorum atunci nu se poate ţine şedinţa, vă rugăm să ne spuneţi care este cvorumul pentru această şedinţă.

Domnul Alexandru Pereş:

Vă mulţumesc.

Tot pe procedură, domnule deputat Bogdan Olteanu, vă rog.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc.

Domnilor preşedinţi,

Doamnă prim-ministru Graţiela Iordache,

Stimaţi colegi,

Sigur că nu mă voi înclina în faţa operei de precedent creată astăzi, când aflăm cu toţii, cu uimire, că în şedinţa Camerelor reunite nu trebuie cvorum pentru orice discuţie.

Probabil, 17 ani, parlamentarii României, aleşi de poporul român, n-au ştiut să citească Regulamentul. Astăzi, ştim, în sfârşit, să-l citim.

Dar vă pun o singură întrebare, stimaţi domni preşedinţi, dacă nu este necesar cvorumul în sală, dacă se poate discuta cu orice prezenţă, de ce mai terorizaţi lumea de pe hol, punând soneria aceea să sune în disperare, că n-aveţi nevoie să vă aduceţi oameni în sală, că nu se numără nimic la cvorum. Lăsaţi oamenii să stea pe hol, şi votăm atâţia câţi suntem în sală!

Domnul Alexandru Pereş:

Ca să vă aducem pe dumneavoastră, domnule Bogdan Olteanu.

Deci, în acest moment suntem în sală 237 de deputaţi şi senatori.

Continuăm lucrările. Suntem la poziţia nr.41 din amendamente respinse.

Dacă se susţine amendamentul? Nu. Mulţumesc.

Poziţia nr.42 - tot art.19 - Grupul parlamentar al PNL, volumul E, poziţiile 19 - 21.

Se susţine? Nu. Mulţumesc.

Da, poftiţi vă rog, domnule Uioreanu, aveţi microfonul.

Domnul Horea-Dorin Uioreanu:

Acum, că am scăpat de dilema cu prezenţa, deci la amendament, la art.19, în bugetul Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Inovării, la Capitolul "Învăţământ" sunt prevăzute, pentru unităţile de învăţământ preuniversitar de stat, sume pentru achiziţionarea de mijloace de transport pentru transportul elevilor din mediul rural, dotarea cu mobilier şcolar, înfiinţarea şi modernizarea unor şcoli de artă şi meserii, dotarea bibliotecilor şcolare cu cărţi şi material didactic, dotarea laboratoarelor şcolare, reforma educaţiei timpurii, precum şi alte dotări specifice învăţământului.

Întrucât şcolile sunt în patrimoniul unităţilor administrativ-teritoriale, nu se justifică ca Ministerul Educaţiei să facă lucrări de investiţii, consolidări-reabilitări, achiziţii de imobile, reparaţii capitale, edificarea şi construirea de campusuri şcolare, asigurarea unităţilor de natură investiţională.

Este amendamentul grupului nostru parlamentar şi vă rugăm să-l supuneţi la vot.

Domnul Alexandru Pereş:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Supun votului dumneavoastră amendamentul de la poz.42.

Cine este pentru? 12 voturi pentru.

Împotrivă? 226 de voturi.

Abţineri? Nu sunt.

Cu 12 voturi pentru şi 226 voturi împotrivă, amendamentul a căzut.

Art.20.

Nu are amendament.

Supun votului dumneavoastră art.20.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Cu 44 de voturi împotrivă şi 98 voturi pentru, art.20 a fost votat.

Capitolul II - în integralitatea sa.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri, vă rog? Nu sunt.

Cu 44 de voturi împotrivă şi 198 de voturi pentru, Capitolul II a fost votat.

Capitolul III - "Dispoziţii finale."

Titlul capitolului, vă rog.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă? Nimeni.

Abţineri? Nu sunt.

Cu 238 de voturi pentru, titlul capitolului a fost votat.

Art.21.

Nu are amendamente.

Supun votului dumneavoastră art.21.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri? Nu sunt.

Cu 44 de voturi împotrivă, 198 de voturi pentru şi nicio abţinere, art.21 a fost votat.

La art.22 avem un amendament admis.

Amendamentul admis de la poz.3.

Cine este pentru acest amendament admis? Vă rog să votaţi.

Cine este împotrivă?

Abţineri, vă rog?

Cu 213 voturi pentru, 3 voturi împotrivă, 22 de abţineri, acest amendament a fost votat.

Vă rog. Domnul deputat Márton.

Domnul Márton Árpad-Francisc:

Stimaţi colegi,

Eu m-am abţinut la acest vot şi v-aş ruga, totuşi, să număraţi mai atent voturile pentru şi abţineri, chiar dacă suntem mai puţini. Eu sunt unul care din când în când mai interpretez textele de lege şi regulament, şi după conţinut îmi pun întrebarea: oare, de ce trebuie să anunţaţi dacă este întrunit cvorumul de lucru înaintea şedinţei, şi nu la începutul votului final, dacă nu avem nevoie de acest anunţ.

O altă problemă. În cazul menţinerii..., deci votului meu de abţinere îl pot motiva din următorul motiv, cel puţin pentru mine, în neconcordanţă.

La poz.43, amendamente respinse, apare acelaşi amendament. Este adevărat că scrie admis, dar mai exista şi un alt amendament, în care s-a scris că este admis, şi dumneavoastră aţi zis că este respins, dacă este la respinse. Şi acesta se află la amendamente respinse. Nu mai ştiu dacă este la admise sau respinse.

Ca atare, m-am abţinut.

Şi încă o dată: acest amendament pe care tocmai l-aţi votat, era la poz.3 şi l-aţi votat după votul dat pe poz.4, ca să argumentez ce bine este redactat şi să felicit comisia pentru acest raport.

Domnul Alexandru Pereş:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

La poz.43, amendamente respinse.

Dacă se susţine amendamentul? Nu. Vă mulţumesc.

Art.23, 24 şi 25 nu au amendamente.

Supun votului dumneavoastră art.23, 24, 25.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri? Nu sunt.

Cu 202 voturi pentru, 36 de voturi împotrivă, nicio abţinere, art.23, 24, 25 au fost votate.

Art.26.

Avem un amendament admis.

Supun votului dumneavoastră amendamentul de la poz.5 din amendamente admise, art.26.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Cu 200 de voturi pentru, 38 de voturi împotrivă, art.26 a fost amendat, aşa cum ne propune comisia reunită de buget-finanţe.

La poz.44, avem un art.26¹.

Dacă se susţine? Nu. Vă mulţumesc.

Poz.45 din amendamente respinse.

Dacă se susţine? Este? Vă rog. Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Olosz Gergely:

Mulţumesc.

Domnilor preşedinţi,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Permiteţi-mi să vă citesc acest amendament, dat fiind faptul că în comisiile reunite n-am avut posibilitatea să discutăm pe articole, fiindcă nu ne-a permis timpul, şi acest articol nou vine să sprijine Ministerul Transporturilor.

Vă citesc articolul şi pe urmă rămâne la latitudinea dumneavoastră să-l votaţi sau să-l respingeţi: "Se mandatează Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii pentru ca în numele statului, în calitatea de acţionar unic al Companiei Naţionale de Căi Ferate, să facă demersurile pentru majorarea capitalului social al acesteia."

Ştiţi foarte bine cu toţii că CFR-ul înregistrează datorii istorice şi este un sprijin pentru a salva această companie de la faliment. Acum, dumneavoastră guvernaţi, supun atenţiei acest amendament.

Vă mulţumesc.

Domnul Alexandru Pereş:

Vă mulţumesc şi eu, domnule deputat.

Supun votului dumneavoastră amendamentul de la poz. 45.

Cine este pentru? Împotrivă? Abţineri? Nu sunt.

Cu 204 voturi împotrivă, 34 de voturi pentru, amendamentul a căzut.

Poz. 46. Este o eroare materială, ni se comunică.

Am terminat.

Supun votului dumneavoastră Capitolul III în integralitatea sa.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă? Vă mulţumesc.

Abţineri, dacă sunt. Nu sunt.

Cu 205 voturi pentru şi 33 de voturi împotrivă, Capitolul III a fost adoptat.

Art. 27 o să-l votăm după ce votăm anexele de la 1 la 10, care fac parte integrantă din prezenta lege.

Trecem la dezbaterea pe anexe.

Anexa nr.1, dacă sunt amendamente? "Bugetul de stat pe anii 2007-2009 - sinteza". Vă rog.

Poz.49. Iniţiatorul nu este prezent. Mulţumesc.

Poz.51? Iniţiator? Nu se susţine. Mulţumesc.

Poz. 52? Vă rog, mai repede, domnule deputat; Poz.51 este a dumneavoastră, vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Andrei Dominic Gerea:

Domnule preşedinte,

Nu s-a votat sau s-a trecut peste 47 şi 48. Ar trebui să le pomeniţi. Aţi întrebat de 49, nu de 47 şi 49.

Domnul Alexandru Pereş:

Puţină atenţie, vă rog, şi din partea dumneavoastră.

La poz. 51, vă rog? Nu se susţine. Mulţumesc.

Poz. 52 din amendamente respinse. O susţine cineva? Nu. Mulţumesc.

Poz. 53 din Anexa nr. 1, dacă se susţine? Nu. Mulţumesc.

Poz. 54 din Anexa nr. 1? Mulţumesc.

Poz. 55 din Anexa nr.1? Nu.

Poz. 56 din Anexa nr. 1? Nu.

Poz. 57 din Anexa nr. 1? Mulţumesc.

Poz. 58 din Anexa nr. 1?

Poz. 59 din amendamente respinse, Anexa nr. 1? Nu.

Poz. 60 din Anexa nr. 1, amendamente respinse? Nu.

Poz. 61? Nu. Mulţumesc.

Poz. 62 din Anexa nr.1?

Poftiţi, aveţi cuvântul, domnule deputat Uioreanu.

Domnul Horea-Dorin Uioreanu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

La Anexa nr. 1, "Bugetul de stat pe anii 2007-2009 - sinteza" (n-am înţeles de ce 2007-2009 - mă rog), la Ordonanţa nr.7, ordonanţă dată în 2006, care se referă la infrastructura rurală şi terenuri de sport, se propune alocarea unei sume pentru judeţul Călăraşi - este Ordonanţa 7 adoptată în Parlamentul României - se propune alocarea unei sume prevăzute pentru judeţul Călăraşi pentru obiectivul "amenajare bază sportivă comuna Ciocăneşti", cu suma de 500 de mii de lei.

Inexistenţa unor baze sportive în aceste localităţi - în localităţile respective - creează imposibilitatea de a avea tineretul de acolo, elevii, competiţii şcolare, concursuri şi alte activităţi sportive, care, vă daţi seama, sunt un impediment, în special în zona rurală.

Răspunsul pe care l-am primit la acest amendament, răspunsul la respingerea acestui amendament mi se pare absolut incredibil. Se propune respingerea amendamentului, întrucât suma totală prevăzută în proiect se va repartiza în cursul anului - nu spune care - pe judeţe şi proiecte eligibile prin hotărâre de Guvern.

Deci, cu alte cuvinte, discutăm pe criterii politice, pentru că dacă un parlamentar din judeţul Călăraşi, din colegiul în care se află această comună identifică o asemenea problemă, cum sunt multe probleme în amendamente, pe care n-aţi vrut să le discutaţi, dumneavoastră propuneţi sau cine spune motivaţia respingerii propune să fie repartizată de către Guvern pe nişte criterii pe care noi încă nu le cunoaştem.

Vă mulţumesc.

Domnul Alexandru Pereş:

Şi eu vă mulţumesc, domnule deputat.

Supun votului dumneavoastră poz. 62 din amendamentele respinse.

Cine este pentru? Vă rog să votaţi.

Împotrivă?

Abţineri?

Cu 205 voturi împotrivă, 37 de voturi pentru, nicio abţinere, amendamentul a căzut.

Poz. 63. Dacă se susţine, vă rog, domnul deputat Uioreanu.

Domnul Horea-Dorin Uioreanu:

La poz. 63 există tot un amendament, în acelaşi spirit. Este vorba din nou de Ordonanţa nr. 7.

Dacă faceţi linişte, domnule preşedinte, să pot expune amendamentul, care eu cred că este de importanţă pentru cei care sunt în zona aceea.

Deci, tot legat de Ordonanţa nr.7, se propune suplimentarea sumei pentru obiective "baze sportive", tot în judeţul Călăraşi, în localitatea Lehliu Gară, sat Răzvani, cu suma de 73,5 milioane de lei. Şi aici, sigur, există motivaţia amendamentului, nu mai citesc, v-am citit-o la amendamentul trecut, nu vreau s-o mai repet, motivaţia pentru care s-a făcut acest amendament, şi motivaţia aceeaşi, motivaţie ca şi respingere, în care ne împinge spre exact aceeaşi hotărâre de Guvern care împarte bani pe criterii politice.

Mulţumesc.

Domnul Alexandru Pereş:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Supun votului dumneavoastră amendamentul de la poz. 63.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abţineri, dacă sunt? Nu sunt. Mulţumesc.

Cu 37 de voturi pentru, 205 voturi împotrivă, nicio abţinere, amendamentul a căzut.

Poz. 64. Vă rog, domnul Uioreanu.

Domnul Horea-Dorin Uioreanu:

Domnule preşedinte,

mulţumesc pentru faptul că-mi permiteţi totuşi să ne prezentăm amendamentul. Este un gest democratic.

Tot pentru Anexa nr. 1, la "Bugetul de stat pentru anii 2007-2009 - sinteza", tot pe Ordonanţa nr.7, se pare că se referă şi sigur se referă la suplimentarea unor sume pentru obiectivul "construire sală de sport Răzvani, judeţul Călăraşi, în localitatea Lehliu Gară". Suma este de 110 mii lei şi eu cred că ar trebui să facem un gest responsabil. Eu iau amendamentele la rând, nu eu le-am redactat. Ar trebui să facem un gest responsabil, să arătăm cetăţenilor din acele localităţi că Parlamentul României, Puterea în sine, este alături de ei, şi să votăm acest amendament.

Eu vă rog, dragi colegi, să susţineţi acest amendament. (Aplauze.)

Domnul Alexandru Pereş:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Supun votului dumneavoastră amendamentul de la poz. 64.

Cine este pentru?

Cine este împotrivă?

Abţineri, vă rog? Abţineri nu sunt.

Deci cu 38 de voturi pentru, 204 voturi împotrivă, amendamentul a căzut.

Poz. 65 din anexa cu amendamente respinse. Se susţine?

Vă rog, domnule Uioreanu.

Domnul Horea-Dorin Uioreanu:

Amendamentul de la Anexa nr. 1 tot pe "bugetul de stat pentru anii 2007-2009 - sinteza".

Se propune suplimentarea sumei pentru obiectivul "amenajare bază sportivă judeţul Călăraşi, comuna Alexandru Odobescu" cu suma de 993,85 mii lei.

Vă rog să susţineţi acest amendament. Dacă doriţi, pot să vă comunic şi motivaţia acestui amendament, dar se pare că acea zonă are nevoie de aceste investiţii şi eu de aceea vă rog să mă susţineţi şi bănuiesc că în această sală sunt parlamentari din judeţul Călăraşi, care vor susţine şi ei, indiferent că sunt la Putere, vor susţine şi ei acest amendament.

Eu le mulţumesc anticipat.

Domnul Alexandru Pereş:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Supun votului dumneavoastră amendamentul de la poz. 65.

Cine este pentru?

Împotrivă? Vă rog. Vă mulţumesc.

Abţineri? Nu sunt abţineri.

Cu 39 de voturi pentru, 204 voturi împotrivă, nicio abţinere, amendamentul a căzut.

Poz. 66 din amendamente respinse. Dacă se susţine? Poftiţi, domnule deputat Motreanu.

Domnul Dan-Ştefan Motreanu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Este o propunere foarte importantă şi vreau să specific încă de la început că există o mare aşteptare a locuitorilor din acea comună. Comuna se numeşte Independenţa şi, ceea ce este foarte important şi poate ar conta pentru dumneavoastră, este un primar independent, deci nu este un primar al Partidului Naţional Liberal, aşa că poate vă veţi gândi să votaţi. Oamenii sunt foarte implicaţi în activitatea sportivă şi de aceea cred că avem nevoie de o bază sportivă. Au o echipă în Divizia judeţeană, pare-mi-se că sunt pe primul loc, dacă nu mă-nşel şi cred că trebuie să susţinem...

Voce din sală:

Cum se numeşte echipa?

Domnul Dan-Ştefan Motreanu:

Echipa se numeşte... este foarte bună şi este pe primul loc.

De aceea, vă propun suplimentarea sumei pentru obiectivul "modernizare bază sportivă judeţul Călăraşi, comuna Independenţa" cu suma de 65 de mii de lei. V-am spus că este vorba despre echipa de fotbal, este vorba despre o comună unde cetăţenii sunt dornici să facă sport şi este foarte bine, pentru că ştiţi foarte bine, la fel ca şi mine, că în mediul rural nu sunt foarte multe oportunităţi pentru tineri şi cred că, din acest motiv, e important să susţinem acest amendament.

Domnul Alexandru Pereş:

Vă mulţumesc, domnule deputat Motreanu.

Supun votului dumneavoastră amendamentul respins de la poz. 66.

Cine este pentru?

Împotrivă, vă rog? Vă rog să votaţi. Mulţumesc.

Abţineri? O abţinere.

Cu 37 de voturi pentru, o abţinere şi 204 voturi împotrivă, amendamentul a căzut.

Poz. 67 dacă se susţine? Nu. Mulţumesc.

Poz. 68 din amendamente respinse? Nu.

Poz. 69? Nu. Mulţumesc.

Poz. 70? Nu. Mulţumesc.

Poz. 71 din... scuzaţi, am trecut deja la Anexa nr. 2.

O voce din sală:

Să rămână deschisă Anexa nr.1.

Domnul Alexandru Pereş:

Anexa nr. 1 rămâne anexă deschisă, vom da votul final după discutarea Anexelor nr. 2 şi 3.

Trecem la Anexa nr. 2, la poz. 71. Dacă susţine cineva amendamentul? Nu. Mulţumesc.

Scuzaţi-mă, poftiţi, aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Horia Cristian:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Doresc să vă supun atenţiei acest amendament, care are drept scop diminuarea sumelor alocate pentru administraţia centrală a Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate.

În condiţiile în care, din banii contribuabililor, respectiv şi ai dumneavoastră, 500 de milioane de lei se duc în altă parte decât pe servicii de sănătate, inclusiv la administraţia centrală, pentru a acoperi cheltuieli nejustificate, vă rog să votaţi acest amendament.

Vă mulţumesc.

Domnul Alexandru Pereş:

Şi eu vă mulţumesc, domnule deputat.

Suntem la poz. 71, amendamente respinse.

Cine este pentru aprobarea acestui amendament? Vă rog să votaţi.

Împotrivă?

Abţineri, vă rog?

Cu 35 de voturi pentru, 215 voturi împotrivă, nicio abţinere, amendamentul a căzut.

Poz. 72 din Anexa nr. 2. Dacă se susţine amendamentul? Nu. Mulţumesc.

Poz. 73? Mulţumesc.

Poz. 74? Mulţumesc.

Poz. 75? Mulţumesc.

Poz. 76? Nu. Mulţumesc.

Poz. 77 din amendamente respinse dacă se susţine? Nu. Mulţumesc.

Poz. 78 din amendamente respinse. Nu. Mulţumesc.

Poz. 79 tot Anexa nr. 2. Nu se susţine.

Poz. 80 din amendamente respinse. Nu se susţine. Mulţumesc.

Poz. 81 din amendamente respinse. Nu se susţine. Mulţumesc.

Poz. 82 din amendamente respinse. Nu se susţine. Mulţumesc.

Poz. 83 din amendamente respinse. Nu se susţine. Mulţumesc.

Poz. 84 din amendamente respinse. Nu se susţine. Mulţumesc.

Poz. 85 din amendamente respinse. Nu se susţine. Mulţumesc.

Poz. 86 din amendamente respinse. Nu se susţine. Mulţumesc.

Poz. 87 din amendamente respinse.

Vă rog, domnule deputat Gabor, aveţi cuvântul.

Domnul Gheorghe Gabor:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

La Anexa nr. 2 - "sinteza cheltuielilor pe surse de finanţare, capitole, subcapitole, paragrafe..."

Domnul Alexandru Pereş:

Mai tare, că nu se aude, domnule deputat, vă rog.

Domnul Gheorghe Gabor:

"...titluri de cheltuieli, articole şi alineate, după caz, pe anii 2007-2009", eu am propus suplimentarea sumei pentru anul 2009 la Grupa 51. art. 02 alin.(21) Transferuri de la bugetul de stat către bugetele locale pentru realizarea obiectivelor de investiţii în turism, poziţia 8 judeţul Braşov pentru obiectivul "dezvoltare culturală, turistică şi economică a Cetăţii Făgăraşului" cu suma de 80 de milioane de lei.

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Cetatea Făgăraşului este una dintre cele mai importante cetăţi medievale din sud-estul Europei. Ultimele lucrări de investiţii la această cetate s-au făcut în anul 1975. Ea se găseşte la baza unui triunghi turistic care este înscris între municipiile Braşov-Sibiu - aceasta fiind baza triunghiului şi se continuă pe o altă linie Rupea, Sighişoara, cetăţile săseşti din partea sud-estică a Ardealului.

Cred eu că Cetatea Făgăraşului merită să primească această sumă de la bugetul de stat. Ea va duce la o dezvoltare turistică care va aduce bani la bugetul de stat şi va duce, în acelaşi timp, şi la o dezvoltare culturală de care poate să beneficieze Ministerul Culturii.

De aceea, aştept cu încredere votul dumneavoastră.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Alexandru Pereş:

Şi eu vă mulţumesc, domnule deputat.

Supun votului dumneavoastră amendamentul respins de la poz. 87.

Cine este pentru?

Împotrivă, vă rog?

Abţineri, dacă sunt? Nu.

Cu 40 de voturi pentru, 201 voturi împotrivă, amendamentul a căzut.

Poz. 88 din amendamente respinse, dacă se susţine? Nu. Mulţumesc.

Poz. 89? Nu. Mulţumesc.

Poz. 90? Nu se susţine. Mulţumesc.

Poz. 91? Nu se susţine. Mulţumesc.

Poz. 92? Nu se susţine. Mulţumesc.

Poz. 93? Nu se susţine. Mulţumesc.

Poz. 94? Nu se susţine. Mulţumesc.

Poz. 95? Nu se susţine. Mulţumesc.

Poz. 96? Nu se susţine.

Poz. 97? Nu se susţine.

Poz. 98? Nu se susţine.

Poz. 99? Nu se susţine.

Poz. 100 din amendamente respinse, Anexa nr.2? Nu se susţine.

Poz. 101? Nu se susţine. Mulţumesc.

Mulţumesc, am încheiat Anexa nr.2. Pe Anexa nr.2 vom da votul după discutarea Anexei nr.3.

Trecem la Anexa nr.3/01 Administraţia Prezidenţială.

Îmi cer scuze, numai un moment, doamna deputat. (Consultări la prezidiu.)

Vă rog, haideţi, susţineţi amendamentul, vă rog frumos.

Doamna Adriana Diana Tuşa:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Este vorba de un amendament care, chiar dacă este trecut pe pag. 13, sper să nu aibă ghinion.

Pentru cine nu cunoaşte, este vorba de amendamentul din Anexa nr.2, Cap. 5001, Grupa 51, art. 01 alin. (38). Mai precis, se propune alocarea sumei de 950 de mii de lei pentru construirea Centrului de Îngrijire Bătrâni, din comuna Grădiştea, judeţul Brăila.

După cum bine ştiţi, centrele de asistenţă socială pentru îngrijire bătrâni nu sunt solicitate din pur moft, ci pur şi simplu pentru că este nevoie de aceste centre.

Pe de altă parte, vă rog frumos să vă gândiţi la toţi acei bătrâni care şi-au pus speranţa în domniile voastre, gândiţi-vă că nu este o sumă mare, este vorba de 950 de mii de lei, drept pentru care, inclusiv pe parlamentarii de Brăila, atât de la PSD, cât şi de la PD-L, îi rog să mă susţină cu acest amendament şi să voteze.

Mulţumesc mult.

Domnul Alexandru Pereş:

Vă mulţumesc, doamna deputat.

Tot pe acest amendament? Vă rog, doamna deputat Cristina Pocora, aveţi cuvântul.

Doamna Cristina Ancuţa Pocora:

Stimaţi colegi,

Tot pe Anexa C, fac un apel la dumneavoastră, pentru că ştiu că fiecare aveţi în judeţ blocuri care pun în pericol siguranţa cetăţenilor. Amendamentul meu se referă la patru blocuri din municipiul Feteşti, adevărate ghetouri care stau să se prăbuşească.

Anul trecut, am reuşit transferul blocului BN4 de la Ministerul Apărării la Consiliul Local Feteşti. Acest bloc este într-un stadiu foarte avansat şi mai este nevoie de o sumă aproape modică pentru a fi finalizate aceste blocuri şi pentru a fi mutaţi cetăţenii din cele patru ghetouri.

De aceea, vă rog să susţineţi amendamentul pentru alocarea sumei de 500 mii roni pentru construirea de locuinţe sociale în Municipiul Feteşti.

Vă mulţumesc.

Domnul Alexandru Pereş:

Şi eu vă mulţumesc, doamna deputat.

Supun votului dumneavoastră amendamentul de la poz. 102.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă, vă rog?

Abţineri? Nu sunt.

Cu 38 de voturi pentru, 201 voturi împotrivă, amendamentul a căzut.

Trecem la Anexa nr.3.

Tot pe Anexa nr.2? La ce poziţie, vă rog?

Domnul Andrei Dominic Gerea:

Cred că s-a făcut aşa din grabă sau, mă rog, din amestecul acesta de hârtii care ne-au fost prezentate... Să ştiţi că am făcut tot efortul astăzi să fim atenţi şi să încercăm să ne regăsim amendamentele în frunzişul acesta care ne-a fost prezentat.

Sigur, dumneavoastră văd că nu aveţi aceeaşi problemă, pentru că oricum n-aveţi nimic pe masă, nicio hârtie, niciun amendament, că nu vă interesează. Înţeleg că v-aţi retras şi nu vă mai susţineţi nici măcar amendamentele proprii, dar asta este altă problemă.

Aici, la anexele respective, mai avem la pct. 9, pct. 10, la pct.c) exact la ce am fost mai devreme. La Anexa nr.2 şi vă spun despre ce este vorba. Este vorba de construcţia unui centru de zi pentru copiii defavorizaţi din comuna Alexandru Ioan Cuza, din Iaşi, este vorba de un centru de îngrijire bătrâni din comuna Grădiştea, judeţul Brăila, de asemenea, un bloc de locuinţe sociale în Sălaj. Deci, toate aceste puncte au fost sărite şi ar trebui să fie susţinute. Este intervenţia pe care am făcut-o şi mai am o intervenţie pe procedură.

Domnule preşedinte, dacă tot a fost vorba că nu este important cvorumul şi, în mod evident, în sală numărul celor prezenţi a scăzut foarte mult de la ultima discuţie, vă rog frumos, haideţi să scădem totalul voturilor celor prezenţi, undeva de la 239 până la 242 - aţi tot variat această numărătoare -, hai să încercăm să ieşim măcar la un 230, la un 200, ceva de genul acesta, dacă tot nu este important cvorumul. Dar, dacă este important, haideţi să numărăm mai bine, poate nu sunt chiar 237.

Domnul Alexandru Pereş:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

N-am înţeles, totuşi, a fost tot amendamentul 102, pe care l-am votat. Doreaţi doar să susţineţi un punct de vedere.

La poz. 103 din amendamente...

Domnul Márton Árpád, da? La 103? Vă rog.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule preşedinte,

Vă spun încă o dată, pe mine m-a surprins. Aşa ceva, încă o dată vă spun, n-am mai întâlnit niciodată în Camera Deputaţilor. Mă rog, este problema colegilor liberali că pachetul lor de amendamente a fost pus separat şi se numără... un număr de la un punct. Dar, o astfel de batjocură la adresa unei comisii, în Parlamentul României, n-am mai văzut.

Şi permiteţi-mi să citesc acest punct, 102: " Comisiile pentru Administraţie publică, organizarea teritoriului şi protecţia mediului." Volumul C, poz. 7 - 23. Adică un număr de amendamente votate de o comisie specială reîntrunită, o comisie permanentă reîntrunită a celor două Camere, de la 7 până la 23 să se voteze cu un singur vot.

O astfel de batjocură eu n-am mai întâlnit. Vă rog să mă scuzaţi.

Domnul Alexandru Pereş:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Trecem mai departe, anexa... Vă rog, domnule deputat Bogdan Olteanu, aveţi cuvântul şi mă scuzaţi că nu v-am observat.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Eu îmi cer scuze, că sunt probabil mai puţin vizibil datorită orei.

Revenim, totuşi, la solicitarea de a discuta amendamentele de la pct. 102. Dorim să le susţinem, să le argumentăm. Suntem convinşi că o parte dintre ele vă vor convinge.

Deci, rugămintea este acele 15 amendamente, care, dintr-o eroare, dată fiind oboseala comisiei, dat fiind stresul, presiunea la care comisia era supusă pentru a lucra într-un asemenea ritm, nu s-au tras linioarele despărţitoare dintre amendamente şi nu s-au pus numere de ordine. Dar nu există, bineînţeles, posibilitatea ca mai multe amendamente să fie la aceeaşi poziţie dintr-un raport.

Deci, rugămintea este să le luăm pe rând, le discutăm, le supunem la vot şi sunt convins că o bună parte dintre ele vor fi şi susţinute. Deci, rugămintea este, haideţi să discutăm totuşi şi poz.102, că nu l-am discutat.

Domnul Alexandru Pereş:

L-am discutat, domnule deputat, şi am dat şi vot pe art. 102. Îmi pare rău. Am votat, domnule deputat, credeţi-mă.

Vă rog frumos, aveţi cuvântul.

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnule preşedinte,

Iertaţi-mă, la 102 s-au şi susţinut două dintre amendamente, iar la celelalte n-aţi mai dat posibilitatea... colegul Uioreanu era cu mâna ridicată, dorea să susţină celelalte amendamente, care, repet, dintr-o greşeală pentru care nu acuzăm, comisia era foarte obosită.

Comisiile pentru buget, finanţe nu au fost departajate. Dar, sigur, putem să nu le discutăm, dar suntem deja într-o încălcare a procedurii, care este de natură să încalce constituţionalitatea adoptării acestei legi.

Nu cred că asta ne dorim. Vreţi să terminăm cu o oră mai devreme şi să se adopte bugetul cu două săptămâni mai târziu la Curte? Haideţi să muncim. Noi suntem dispuşi să stăm până la 1,00 în loc de ora 24,00, dacă vă temeţi că poz.102 prelungeşte foarte mult dezbaterile, şi haideţi să le discutăm pe toate cu multă hărnicie. (Aplauze şi râsete.)

Domnul Alexandru Pereş:

Domnule deputat, îmi pare rău, probabil că reacţia dumneavoastră, din bănci, a fost mai întârziată. Eu am cerut, dar nu s-a mai înscris nimeni. Am supus poz. 102 la vot.

Domnul Horea Dorin Uioreanu (din bancă):

Un singur punct susţinut.

Domnul Alexandru Pereş:

Trecem la... nu pot, am votat poz. 102. Credeţi-mă, acum, aţi văzut că v-am dat cuvântul când aţi ridicat mâna, nu-i nicio problemă, dar, vă rog, credeţi-mă, încălcăm cutuma.

Vă rog.

Domnul Horea Dorin Uioreanu:

Aveţi dreptate, sigur. Renunţ la aceste amendamente, dar totuşi nu renunţăm la ce propuneri a făcut domnul Bogdan Olteanu. Sigur, volumul este mare, n-are rost să stăm nu ştiu câte zile. Propun şi Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal propune să stăm până la ora 1,00, să prelungim cu o oră timpul adecvat.

V-aş ruga să supuneţi la vot. Mulţumesc.

Sigur că, dacă sunt şi alte propuneri constructive, le aşteptăm şi chiar le acceptăm.

Domnul Alexandru Pereş:

Vă mulţumesc.

Doamna deputat Aura Vasile.

Doamna Aurelia Vasile:

Grupurile parlamentare ale PSD propun să rămânem până terminăm, domnule preşedinte. (Aplauze.)

Voci din sală:

Să repetăm cvorumul!

Domnul Alexandru Pereş:

Vă mulţumesc.

Eu vă propun să continuăm. Suntem doar la ora 10,25, probabil că ar fi bine să respectăm programul de lucru pe care ni l-am fixat atunci când am deschis şedinţa.

Trecem mai departe, la poz. 103, Anexa nr.3/01, Administraţia Prezidenţială, un amendament al Grupului parlamentar al PNL, poz. 742.

Aveţi cuvântul, domnule deputat Bogdan Olteanu.

Domnul Bogdan Olteanu:

Iertaţi-mă că am venit atât de repede.

La Anexa nr.3/01, Administraţia Prezidenţială, propunem diminuarea bugetului Administraţiei Prezidenţiale de la 48.817.000, propunerile pentru 2009, până la execuţia preliminată în 2008, adică atât cât a fost în stare să cheltuiască cu toate eforturile făcute, respectiv 33.297.000, o sumă extrem de generoasă, cu mult mai mare decât cea oferită pentru bătrânii din multe cartiere ale României, pentru construirea de aziluri, pentru construirea de grădiniţe sau cumpărarea de grădiniţe, care au fost toate refuzate prin amendamentele pe care nu le-aţi susţinut în aceste zile.

Noi nu considerăm că se justifică creşterea bugetului Administraţiei Prezidenţiale cu 46,61 % în anul care urmează. Este o creştere extrem de mare, poate cea mai mare, sigur, cu excepţia creşterii care iese din orice fel de calcul, din orice fel de normalitate şi din orice fel de raţiune, a Ministerului Turismului, dar Ministerul Turismului este mai presus de Administraţia Prezidenţială şi îmi cer scuze, nu credem...

O voce din sală:

Deasupra!

Domnul Bogdan Olteanu:

Mă iertaţi, nu, este mai presus Ministerul Turismului şi nu îndrăznesc...

Ştiu, stimaţi colegi, că de Administraţia Prezidenţială parcă mai pot să zic ceva, dar Ministerul Turismului ne stă foarte tare în gât. Nu-i niciun fel de problemă, sunt foarte importante cele 400 de milioane de euro de la Ministerul Turismului, care n-au avut timp să ajungă nici la pensionari şi nici la profesori. Le veţi vota.

Revin. Este criză economică, este buget de austeritate. Ordonatorii principali de credite suferă, Ministerul Agriculturii, Ministerul Apărării, Ministerul de Interne, Administraţia Locală nu au bani.

O voce din sală:

Iubire de moşie!

Domnul Bogdan Olteanu:

Iubire de moşie au! Şi îmi doresc ca şi Administraţia Prezidenţială, domnule coleg, să arate aceeaşi iubire de moşie. Să arate acelaşi spirit de sacrificiu. Să-i roage pe domnii Liiceanu şi Patapievici să renunţe le avionul prezidenţial când se duc la Neptun. Poate merg pe banii lor. Fără îndoială i l-a lăsat lui Nica.

De aceea, să ne mulţumim la nivelul execuţiei preliminate. Să ne mulţumim la nivelul cheltuielilor din 2008. Insist, insist... Şi să încercăm să deturnăm acest surplus către scopuri mai bune.

Iată, punctul de pensie n-a ajuns la 45 %, dar se poate să ajungă dacă Administraţia Prezidenţială face un mic efort.

Iată, salariile profesorilor n-au crescut cu 50 %, dar o rază de speranţă li se arată, poate Administraţia Prezidenţială renunţă la această majorare şi împreună, sigur, cu acea sumă despre care n-am voie să vorbesc, cele 400 de milioane de euro de la Ministerul Turismului, putem să dăm 6 milioane lei pe lună în plus fiecărui profesor doar renunţând la fantasmagorii, la fantezii şi la hatâruri personale.

Ar fi foarte simplu, numai să ne dorim.

Deocamdată, stimate coleg, hatârurile se dau prin reducerea redevenţelor domnilor care au fabrici de marmură şi celor de la Roşia Montană. Vă doresc mult succes în acest sens!

De aceea, eu constat că, iată, comisiile, probabil ca urmare a oboselii, a stresului, au propus respingerea amendamentului, întrucât prin proiectului bugetului Administraţiei Prezidenţiale pe 2009 au fost prevăzute fonduri la un nivel corespunzător pentru a asigura funcţionarea în condiţii normale a acestei instituţii.

Doamnelor şi domnilor colegi, este an electoral. Preşedintele nu va fi invitat nicăieri în străinătate, pentru că în ani electorali preşedinţii nu mai sunt invitaţi. Vor fi mari economii din acest punct de vedere. Sunt convins că, în deplasările sale prin ţară, va fi găzduit cu drag şi pe gratis şi în secuime şi în celelalte părţi ale ţării în care se duce atât de des. Sunt convins că toţi colegii noştri, inclusiv cei de la PNL, inclusiv cei de la UDMR, nu mai vorbesc de majoritate, vor fi atât de fericiţi să-l găzduiască acasă şi să facă economii.

Vă propun să fim de acord cu această reducere a bugetului Administraţiei Prezidenţiale şi să transferăm întreaga sumă către pensionari.

Au trecut cele cinci minute şi vă mulţumesc din inimă pentru îngăduinţă.

Vă mulţumesc cu acelaşi respect pe care şi eu vi l-am acordat, în anii trecuţi, la buget. (Aplauze.)

Domnul Alexandru Pereş:

Vă mulţumim, domnule deputat.

Supun votului dumneavoastră amendamentul respins de la poz. 103, Anexa nr.3/01 Administraţia Prezidenţială.

Cine este pentru?

Împotrivă, vă rog?

Abţineri? Nu sunt.

Cu 47 de voturi pentru, 193 de voturi împotrivă, nicio abţinere, amendamentul a căzut.

Poz. 104, Anexa nr.3/02 Senatul României.

Există un amendamentul respins. Dacă se susţine? Nu. Mulţumesc.

Poz. 105, Anexa nr.3/03 Camera Deputaţilor. Nu se susţine. Mulţumesc.

Poz. 106, Anexa nr.3/03 Camera Deputaţilor. Grupul parlamentar al PNL. Volumul E, poz. 743.

Domnul deputat Bogdan Olteanu, aveţi cuvântul.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Ştiu că ating un punct dureros, ştiu că ating un punct care stârneşte suferinţe multora dintre noi, cei care ne-am obişnuit aici, la Camera Deputaţilor, cu privilegii mai presus decât ale cetăţenilor de rând.

Premierul Emil Boc a cerut, de exemplu, ca toate cheltuielile de cazare ale demnitarilor să fie aduse la nivelul cheltuielilor de cazare ale oamenilor de rând. Am preluat această propunere a premierului, am susţinut-o în Biroul permanent atunci când am discutat bugetul Camerei, din păcate, fără succes.

Cred că, la momentul respectiv, colegii mei nu ştiau ce doreşte premierul.

Vin de aceea, în faţa dumneavoastră astăzi şi vă reamintesc această propunere a premierului. Această propunere ca şi noi, parlamentarii, să fim trataţi ca oamenii de rând. Să ni se acopere acelaşi nivel al cheltuielilor de cazare ca şi al oamenilor de rând. Sunt convins că domnul secretar general al Camerei ştie cât sunt cheltuielile de cazare pentru un om de rând în România. Presupun că ele au fost stabilite deja.

De aceea, constatând că, iată, bugetul Camerei Deputaţilor este mult prea mare pentru acest an, constatând "..

O voce din sală:

Mai uşor!

Domnul Bogdan Olteanu:

Nu, că vorbesc repede şi mult, nu-i nevoie să vorbesc încet şi mult!

O voce din sală:

Mult, prost, fără rost!

Domnul Bogdan Olteanu:

Fără îndoială, domnule deputat, dumneavoastră care aţi învăţat să vorbiţi în ultima legislatură ştiţi să vorbiţi mai bine ca mine, dar putem continua, că dialogurile nu se numără la cele cinci minute.

De aceea, vă rog, stimaţi colegi, să arătăm înţelepciune, să arătăm echilibru, să arătăm bun simţ până la urmă în acest an greu.

N-am dorit să reducem bugetul preşedintelui. Sigur, preşedintele reprezintă România. Haideţi, să reducem bugetul nostru. Haideţi, să arătăm că putem strânge cureaua începând de la noi, nu începând de la ceilalţi. Nu începând de la Guvern. Nu începând de la Preşedinţie. Nu începând de la oameni. Haideţi, să strângem cureaua începând de la noi.

Nu cred că se justifică o creştere cu 23,02 % a bugetului Camerei Deputaţilor faţă de anul 2008. Poate 5 %, cât este inflaţia. Poate deloc. Poate aşa cum a propus tot premierul Boc, o reducere de 20 % a cheltuielilor? Măcar a cheltuielilor de personal. Poate, aşa cum a propus unul dintre colegii parlamentari, o reducere cu 30% a indemnizaţiilor tuturor parlamentarilor. Nu-i aşa, domnule Prigoană, dacă-mi amintesc bine?

Haideţi, poate să ne gândim la asta, poate chiar domnul preşedinte se gândeşte şi trimite acest articol înapoi la comisie şi poate facem un amendament. Poate reluăm amendamentul domnului Prigoană şi-l rediscutăm la comisie.

Pentru că avem probleme. Pentru că sunt bani puţini. Pentru că atunci când ne temem că sunt prea puţini bani pentru cercetare, când medicii de familie spun că vor să plece toţi, în aceeaşi zi, în concediu, când nu sunt bani pentru învăţământ, nu vă voi mai aminti de creşterea cu 50 % a salariilor profesorilor, pentru că o ştiţi. Nu vă vom mai aminti de faptul că punctul de pensie n-a ajuns la 45 %, pentru că ştiţi. Dar sunt deja prea multe motive şi prea mic este bugetul Camerei Deputaţilor, ca să le putem acoperi pe toate.

Dar doamna preşedinte a Camerei Deputaţilor a făcut o propunere extraordinară: să ne reducem bugetul pentru a da bani cercetării. Această propunere trebuie dusă mai departe. Eu nu cred că trebuie s-o facem simbolic cu 1 %, aşa cum s-a făcut. 1 % este nimic.

Eu vă propun ca măcar acel 23,02 %, pe care-i majorăm în bugetul nostru faţă de anul trecut, deşi nu ne trebuie, deşi nu stăm să facem în anul acesta construcţii la Palatul Parlamentului, într-un an în care bugetul de autostrăzi este mai mic decât anul trecut, deci se vor face chiar mai puţin decât 5 kilometri în anul acesta, într-un an în care bugetul agriculturii, ştiţi - n-am să reiau - este jumătate din cel de anul trecut, vă rog, stimaţi colegi, haideţi să ne reducem bugetul nu prin discursuri afară, în faţa presei, ci printr-un vot. (Aplauze din partea Grupului parlamentar al PNL.)

Domnul Alexandru Pereş:

Mulţumim domnului deputat Bogdan Olteanu.

Supun votului dumneavoastră amendamentul respins de la poz. 106 din Anexa cu amendamente respinse.

Cine este pentru acest amendament, pentru adoptarea amendamentului? Cine este pentru, vă rog? Mulţumesc.

Împotriva amendamentului? Mulţumesc.

Abţineri? Nu sunt.

Cu 47 de voturi pentru şi 193 de voturi împotrivă, amendamentul a căzut.

La Anexa nr.3/04 Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Nu sunt amendamente.

La nr.3/05 Curtea Constituţională. Nu avem amendamente.

La Anexa nr.3/06 Consiliul Legislativ. Nu avem amendamente.

O voce din sală:

A fost 06!

Domnul Alexandru Pereş:

La Anexa nr.3/08, Consiliul Concurenţei. Am spus, deci: la 3/03, 3/04, 3/05 şi 3/06, 3/07, 3/08, 3/09 nu avem amendamente.

La 3/10, Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, nu avem amendamente.

La 3/11, Consiliul Naţional al Audiovizualului, nu avem amendamente respinse.

Scuzaţi-mă, la 3/11, este târziu şi mi-a scăpat, da, există un amendament, domnule deputat, aveţi cuvântul.

La poz. 107, vă rog.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Nu este nicio problemă. Dumneavoastră nu aveţi amendamente, eu însă am împreună cu domnul Kelemen Hunor.

Consiliul Naţional al Audiovizualului, prin propunerea de guvern, ar fi primit o sumă mai mică decât în 2008. Este o autoritate a statului, care trebuie să vegheze asupra domeniului audiovizualului, mai ales în ani electorali. Conducerea acestui consiliu a expus ce activitate au de făcut, ce sume ar trebui să mai primească.

Prin propunerea noastră, noi dorim un singur lucru, să mărim doar cu 5 %, inflaţia prognozată de cei care au făcut bugetul pentru acest Consiliu Naţional al Audiovizualului, un 5%, zic eu, rezonabil, pentru că suntem tot în an electoral, vom avea tot două alegeri, ca şi în 2008, deci ar trebui să menţinem la aceeaşi sumă de cheltuieli această autoritate.

Eu am mai propus, şi o să revin, şi mărirea bugetului la Televiziune. Am înţeles că am trecut dincolo de prevederile privind sumele alocate activităţii preşedintelui României, deşi poate era bine dacă am fi mărit şi acolo doar cu 5%. Asta este o altă problemă.

Eu am indicat sursa atât aici, cât şi la Televiziune, luând de la acea poziţie, de la 3/30/01 să nu numesc şi eu ministerul despre care era vorba. Eu propun ca acel minister să primească de două ori atât cât a primit în 2008, deci este o generozitate destul de mare. Eu cred că dacă, într-adevăr, se doreşte ca acest Consiliu Naţional al Audiovizualului să-şi facă treaba, să avem alegeri, din punct de vedere al campaniei, curate, atunci trebuie să votăm acest amendament.

Dacă nu dorim, e o altă treabă.

Domnul Alexandru Pereş:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Am o singură rugăminte, doamnelor şi domnilor deputaţi, să dăm un vot pentru Anexele nr.3/04, 05, 06, 07, 08, 09 şi 10, anexe pentru care nu avem amendamente, urmând ca după aceea să votăm amendamentul domnului Márton Árpád.

Deci cine de acord cu un vot pozitiv pe Anexele nr.3/04, 05, 06, 07, 08, 09 şi 3/10?

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă? Mulţumesc.

Abţineri dacă sunt? Două abţineri.

Cu 190 de voturi pentru, 47 de voturi împotrivă şi două abţineri, aceste anexe au fost aprobate.

Amendamentul de la poz.107, amendamente respinse.

Cine este pentru acest amendament? Vă rog să votaţi. Cine este împotrivă? Abţineri, dacă sunt? Nu sunt.

Cu 194 de voturi împotrivă, 47 de voturi pentru, nicio abţinere, amendamentul a fost respins.

Poz.108, Anexa nr.3/12, Cancelaria primului-ministru.

La amendamente admise, la poz.6 avem un amendament. Am rugămintea, doamnelor şi domnilor, să votăm. Amendamente admise de către comisie, poz.6 din amendamente admise.

Cine este pentru? Mulţumesc. Împotrivă? Abţineri, dacă sunt? O abţinere.

210 voturi, 26 împotrivă şi o abţinere. Amendamentul admis de la poz.6 din amendamente admise a fost adoptat.

Tot la Anexa nr.3/12, Cancelaria primului-ministru, există un alt amendament admis de comisie la poz.7.

Cine este pentru acest amendament? Vă rog să votaţi. Împotrivă? Abţineri, vă rog?

235 de voturi pentru, 2 voturi împotrivă, nicio abţinere. Amendamentul a fost adoptat.

La Anexa nr.3/12, Cancelaria primului-ministru, avem un amendament respins la poz.108. Dacă se susţine? Nu se susţine. Mulţumesc.

Vă rog să dăm un vot pentru Anexa nr.3/12, cu aceste modificări aduse prin amendamentele admise.

Cine este pentru? Vă rog să votaţi. Împotrivă? Abţineri, dacă sunt?

Cu 230 de voturi pentru, 10 voturi împotrivă, nicio abţinere, Anexa nr.3/12 a fost votată.

La Anexa nr.3/13, Secretariatul General al Guvernului, la poz.8 avem un amendament admis.

Supun votului dumneavoastră amendamentul admis de la poz.8 din amendamente admise.

Cine este pentru?

De procedură? Eroare materială. Vă rog.

Domnul Adrian Miroslav Merka:

Este o eroare materială, cu scuzele de rigoare.

La pct.8, Capitolul 6701, art.5904, Anexa nr.3/13/02 A, de la 55.845 la 70 de mii.

Domnul Alexandru Pereş:

Domnul preşedinte al Comisiei pentru buget, finanţe ne va lămuri.

Domnul Viorel Ştefan:

E corectă observaţia. Se suplimentează poziţia, cu afectarea fondului de rezervă pe diferenţă.

Domnul Alexandru Pereş:

Vă mulţumesc.

Supun atunci votului dumneavoastră acest amendament, cu corecţia făcută de către domnul preşedinte şi de către domnul deputat.

Cine este pentru acest amendament? Vă rog să votaţi. Mulţumesc. Împotrivă? Abţineri, vă rog? O abţinere.

Cu 235 de voturi pentru, o abţinere şi un vot împotrivă, acest amendament a fost aprobat.

Tot la Anexa nr.3/13/02, Secretariatul General al Guvernului, poz.109 din amendamente respinse.

Dacă se susţine? Vă rog, acum, domnule deputat.

Domnul Kelemen Hunor:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Domnule prim-ministru,

Ne obişnuim cu greu cu noua înfăţişare a dumneavoastră, dar vom încerca să facem un efort. (Amuzament.)

Stimaţi colegi,

Domnul prim-ministru Boc spunea că ne-a adus un buget de austeritate. Suntem în criză financiară, criză economică şi dacă reducem cheltuielile trebuie să începem cu noi înşine.

Parlamentul a dat dovadă de seriozitate şi de solidaritate cu cercetătorii. Am renunţat din bugetul Camerei Deputaţilor la 10 mil. lei noi şi am propus să fie această sumă să fie trecută la Capitolul "Învăţământ, cercetare" şi eu cred că un exemplu bun trebuie să dea şi Secretariatul General al Guvernului.

Până acum era un singur post de consilier de stat la Cabinetul vicepremierului. Cu austeritatea domnului Boc, de la un singur post am ajuns la 7 posturi. Asta este austeritatea Guvernului Boc II.

Noi propunem reducerea consilierilor de stat la numărul iniţial cum era până acum, un singur post. Înţelegem că domnul vicepremier este şi ministru al internelor şi administraţiei. Are posibilitatea şi acolo, la acel minister, să mai angajeze nişte consilieri foarte buni, mai ales pe siguranţa cetăţeanului. Vom economisi şi o sumă de peste 400 mii lei, sumă care poate fi dată la investiţii, investiţii în infrastructură, unde suma propusă de Guvern nu acoperă în mod real nici jumătatea cerinţelor şi necesităţilor formulate.

Eu cred că, stimaţi colegi, dacă noi am fost solidari cu cercetătorii, Guvernul Boc poate fi solidar cu toată ţara. Şi eu cred că veţi fi de acord şi veţi vota acest amendament.

Mulţumesc.

Domnul Alexandru Pereş:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Supun votului dumneavoastră, stimaţi colegi, amendamentul respins de la poz.109 din amendamente respinse.

Cine este pentru acest amendament? Vă rog să votaţi. Vă mulţumesc. Împotrivă? Abţineri, dacă sunt? Nu sunt.

Cu 207 voturi împotrivă, 33 pentru şi nicio abţinere, amendamentul a fost respins.

La poz.110 avem încă un amendament din partea UDMR.

Vă rog, domnule deputat Kelemen Hunor.

Domnul Kelemen Hunor:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Argumentaţia este foarte asemănătoare cu cea la amendamentul pe care, cu o majoritate covârşitoare, l-aţi respins şi n-aş vrea să reiau toate argumentele, dar aş vrea să mai demonstraţi o dată naţiunii această solidaritate cu cetăţenii, cu contribuabilii.

Noi am propus aici reducerea cu 3 posturi de secretar de stat, de la 12 la 9 funcţii. Credem că şi prin această reducere se poate economisi o sumă de cel puţin 241 mii lei şi, aşa cum cred eu, solidaritatea trebuie arătată şi din partea Guvernului şi din partea Parlamentului şi aş vrea să mai demonstraţi o dată această solidaritate cu principiile şi cu realitatea economică, financiară şi socială.

Domnul Alexandru Pereş:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Supun votului dumneavoastră, doamnelor şi domnilor deputaţi şi senatori, amendamentul respins de la poz.110.

Cine este pentru acest amendament, vă rog? Mulţumesc. Împotrivă? Abţineri, dacă sunt? Nu sunt abţineri.

Cu 37 de voturi pentru, 203 împotrivă, nicio abţinere, amendamentul de la poz.110 a fost respins.

La poz.111, dacă se susţine amendamentul? Nu. Mulţumesc.

Poz.112, Anexa nr.3/13, Secretariatul General al Guvernului. Dacă se susţine? Nu se susţine. Mulţumesc.

Anexa nr.3/13, cu amendamentele aprobate de către comisiile reunite.

Cine este pentru, vă rog? Împotrivă? Abţineri, dacă sunt? Nu sunt.

Cu 203 voturi pentru, 37 împotrivă şi nicio abţinere, Anexa nr.3/13 a fost votată.

Poz.113, Anexa nr.3/14.01, Ministerul Afacerilor Externe. Există un amendament.

Am înţeles, domnule deputat, vă dau cuvântul imediat.

Avem la anexa cu amendamente admise, la poz.9, un amendament - Ministerul Afacerilor Externe.

Am rugămintea, doamnelor şi domnilor, să ne exprimăm prin vot.

Cine este pentru acest amendament? Vă mulţumesc. Împotrivă? Abţineri, dacă sunt? Mulţumesc. 2 abţineri.

Cu 223 de voturi pentru, 15 voturi împotrivă şi 2 abţineri, pct.8, amendamentul admis, a fost votat.

Aveţi cuvântul, domnule deputat Bogdan Olteanu, poz.113 din amendamente respinse.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

La Ministerul Afacerilor Externe, Anexa nr.3/14/01, avem un amendament mai întâi de diminuare a bugetului Ministerului Afacerilor Externe la Titlul 1, "Cheltuieli de personal", cu suma de 29.873.000 de lei.

Amendamentul nu a fost susţinut de Comisia pentru politică externă, deşi susţinerea noastră arăta că majorarea sumei alocate Capitolului "Cheltuieli de personal" cu 11,65% faţă de execuţia preliminată din 2008 e nejustificată, în contextul măsurilor anunţate de Guvern privind îngheţarea salariilor.

Am propus de aceea ca suma aceasta să fie alocată Ministerului Administraţiei şi Internelor, aflat în grea suferinţă, pentru importantul program privind construcţiile de locuinţe şi săli de sport.

Există, totodată, o serie de considerente, considerente legate de importanţa reprezentării românilor aflaţi în străinătate, de importanţa desfăşurării funcţiei consulare de către Ministerul Afacerilor Externe, o funcţie grav desconsiderată, din păcate, în contextul - şi vorbesc de toate guvernele aici, de toate guvernele care s-au succedat - creşterii dramatice a numărului de români care se află în străinătate.

Avem nevoie de mai mulţi consuli şi de mai mulţi funcţionari consulari în străinătate şi, sigur, pentru asta ei trebuie să fie plătiţi, pentru a-şi îndeplini îndatoririle, pentru a merge în vizită la puşcării, pentru a rezolva actele de stare civilă, nevoile şi interesele cetăţenilor români aflaţi în străinătate. Repet, tot mai mulţi. Şi tare mă tem că în acest an de criză vor fi şi mai mulţi pentru că, la greu, există pericolul ca mai mulţi cetăţeni români să-şi caute soluţii în străinătate.

Având în vedere, pe de o parte, de aceea, necesitatea alocării unor sume suplimentare la programul privind construcţiile de locuinţe şi săli de sport, care este lăsat de izbelişte, şi, pe de altă parte, interesele cetăţenilor români care călătoresc în străinătate şi care au nevoie să fie reprezentaţi, Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal a hotărât să renunţe la amendamentul respins de la pct.113.

Domnul Alexandru Pereş:

Mulţumesc, domnule deputat.

Deci, renunţaţi la amendament. Nu-l mai supun votului. Vă mulţumesc. Ne-aţi încântat cu o pledoarie.

La Anexa nr.3/14, la poz.114 din amendamente respinse.

Domnule deputat Bogdan Olteanu, vă rog. Ne spuneţi tot că renunţaţi?

Domnul Bogdan Olteanu:

Nu.

Domnul Alexandru Pereş:

Să vedem până la urmă.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc.

Tot la Ministerul Afacerilor Externe. De data asta însă este vorba de o măsură nepotrivită şi nefericită, şi anume aceea a recentralizării tuturor funcţiilor de reprezentare în străinătate la Ministerul Afacerilor Externe. Am trecut prin această experienţă, am aflat ce înseamnă ca oameni care nu sunt de meserie în domeniul comerţului, în domeniul promovării comerciale a României, în domeniul promovării economice a României să se ocupe de aceasta din Ministerul Afacerilor Externe, unde se pricep la diplomaţie. Am aflat că nu e bine şi pentru acest lucru există specialişti care se ocupă de asta, reprezentanţi ai ministerelor de linie, ai Ministerului Comerţului, IMM-urilor, ai altor instituţii despre care nu putem vorbi aici, pentru că s-ar putea ca ele să se afle, desigur, printre noi.

De aceea, noi considerăm inoportun transferul acelor persoane, în număr de 13, şi acelor posturi de la Ministerul pentru IMM-uri, şi cum Dumnezeu se mai cheamă el în Guvernul Boc II, la Ministerul Afacerilor Externe, pentru că riscăm ca, o dată cu transferul posturilor să se piardă şi competenţele.

Riscăm ca o dată cu transferul posturilor să nu meargă oameni de meserie, ci să fie redistribuiţi în cadrul Ministerului Afacerilor Externe - cine oare? - fără îndoială, nu oamenii buni, pentru că oamenii buni vor fi folosiţi acolo unde sunt buni, ci oamenii mai puţin buni, oamenii mai puţin pregătiţi, oamenii care poate nu şi-au găsit un loc în acea direcţie sau direcţie generală sau în acea restructurare care se face în Ministerul Afacerilor Externe şi cred că ministrul Diaconescu este o lumină a actualului Guvern, este unul dintre miniştrii de mare valoare şi care ştie să-şi conducă ministerul şi-l cunoaşte.

De aceea, nu vreau să-l încurcăm pe domnul ministru Cristian Diaconescu, nu vreau să-i creăm dificultăţi, nu vreau să-i creăm probleme, nu vreau să-l împovărăm cu responsabilităţi care exced diplomaţiei, care trec dincolo de interesele diplomatice de politică externă, geostrategice ale României, pe care domnia sa atât de bine le stăpâneşte şi atât de frumos le mânuieşte, de fapt, preşedintele.

De aceea, noi credem că cele 13 posturi trebuie să rămână la Ministerul pentru IMM-uri, că ele nu trebuie să vină la Ministerul Afacerilor Externe şi de aceea, sigur, nici transferul banilor nu este oportun.

De aceea, noi considerăm că e bine să susţinem acest amendament. Considerăm că trebuie respectată în acelaşi timp Ordonanţa nr.223/2008 privind măsurile de reducere a cheltuielilor bugetare şi îngheţarea posturilor.

Credem, de asemenea, că foarte bine Expoziţia mondială 2010 "Un oraş mai bun, o viaţă mai bună", Shanghai, China, poate să fie organizată de specialişti din Ministerul pentru IMM-uri. Avem toată încrederea şi în domnul ministru Niţă. Avem toată încrederea în competenţa sa în problemele unei expoziţii mondiale organizate în China, în înţelegerea sa faţă de forţa şi înţelepciunea celor care organizează acea expoziţie.

De aceea, vă rugăm, stimaţi colegi, să fiţi de acord să lăsăm specialiştii acolo unde le e locul, la Ministerul pentru IMM-uri, să-l lăsăm pe domnul Diaconescu să se ocupe de ceea ce ştie, de politica externă a României, atât cât este lăsat, fără îndoială, să o facă, şi să lăsăm acest amendament, să-l votăm, să-l susţinem, astfel încât lucrurile să meargă bine şi, în 2010, România să fie onorabil şi corect reprezentată la Shanghai.

Vă mulţumesc.

Domnul Alexandru Pereş:

Vă mulţumim, domnule deputat.

Domnul preşedinte al Comisiei pentru buget, finanţe. Vă rog.

Domnul Viorel Ştefan:

Eu voi vorbi foarte scurt, din dorinţa de a rezolva lucrurile, nu a le încurca.

Dacă domnul coleg, domnul deputat Olteanu citea poz.9 de la amendamente admise, ar fi înţeles că problema este rezolvată şi am fi câştigat 10 minute din dezbateri.

Vă mulţumesc.

Domnul Alexandru Pereş:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Drept la replică! Mi-a pronunţat numele.

Domnul Alexandru Pereş:

Un minut! Dar un minut, vă rog.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă promit că vor fi 30 de secunde.

Stimaţi colegi,

Ştiţi foarte bine că de fiecare dată am citit toate proiectele şi v-am atras atenţia atunci când aţi greşit, în mod elegant şi discret, şi vreau să vă spun că, dacă ne-aţi fi dat raportul comisiei cu 3 zile înainte, puteţi să fiţi siguri că l-am fi citit şi stăpânit foarte bine.

Ni l-aţi dat foarte târziu, ni l-aţi dat în ultimul moment, chiar astăzi de dimineaţă, dacă nu mă înşel. Dacă au apărut asemenea încrucişări nefericite, nouă ne pare rău şi dumneavoastră vă cerem scuze.

Vă mulţumesc.

Domnul Alexandru Pereş:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Supun votului dumneavoastră amendamentul respins de la poz.114.

Cine este pentru acest amendament? Vă rog să voteze. Mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Nu sunt abţineri.

Cu 35 de voturi pentru amendament, 215 împotrivă, amendamentul a căzut.

Vă rog. Pe procedură, domnule Uioreanu? Vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Horea-Dorin Uioreanu:

Domnule preşedinte,

Având în vedere cererile repetate de a calcula şi a număra colegii din sală şi faptul că aţi refuzat să intraţi în legalitate şi să răspundeţi cererii noastre, eu, personal, în semn de protest, părăsesc sala.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Alexandru Pereş:

Continuăm şedinţa.

Poz.115 din amendamente respinse, tot Anexa nr.3/14. Dacă se susţine? Nu. Mulţumesc.

La poz.116, Anexa nr.3/14, Ministerul Afacerilor Externe. Dacă se susţine amendamentul? Nu. Mulţumesc.

Supun votului dumneavoastră Anexa nr.3/14, cu amendamentul admis. Vă rog să votaţi.

Cine este pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? Abţineri, dacă sunt?

Cu 238 de voturi pentru, nicio abţinere, niciun vot împotrivă, Anexa nr.3/14, Ministerul Afacerilor Externe, a fost votată cu amendamentul admis.

Anexa nr.3/15, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Locuinţei. Există un amendament admis, la poz.10 din amendamente admise.

Supun votului dumneavoastră amendamentul admis în comisiile de specialitate.

Cine este pentru? Mulţumesc. Împotrivă, vă rog? Nu sunt voturi împotrivă. Abţineri, dacă sunt? Nu sunt.

238 de voturi pentru, nicio abţinere, niciun vot împotrivă. Acest amendament a fost votat.

Avem şi amendamente respinse.

La poz.117, Anexa nr.3/15/02, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Locuinţei. Dacă se susţine? Nu. Mulţumesc.

La poz.118, dacă se susţine? Nu. Mulţumesc.

Poz.119. Mulţumesc.

Poz.120. Nu.

Poz.121. Nu. Mulţumesc.

Poz.122. Nu. Mulţumesc.

Poz.123. Nu. Mulţumesc.

Poz.124. Nu.

Poz.125. Nu.

Poz.126. Nu.

Poz.127. Nu.

Poz.128. Nu.

Poz.129. Nu.

Poz.130. Nu.

Poz.131. Nu.

Poz.132. Nu.

Poz.133. Nu.

Poz.134. Nu.

Poz.135. Nu.

Poz.136. Nu.

Poz.137. Nu.

Poz.138. Nu.

Poz.139. Nu.

Poz.140. Nu.

Poz.141.

Poz.142.

Poz.143.

Poz.144.

Poz.145.

Poz.146.

Poz.147.

Poz.148.

Poz.149.

Poz.150.

Poz.151. Nu.

Poz.152. Nu.

Poz.153. Nu.

Poz.154.

Poz.155.

Poz.156.

Poftiţi să vă susţineţi amendamentele.

Domnul senator Liviu Câmpanu. Aveţi cuvântul.

Domnul Liviu Câmpanu:

Domnilor preşedinţi,

Domnilor miniştri,

Stimaţi colegi,

Se pare că îmi va reveni plăcerea să închei discuţiile pe buget din această seară. M-am referit la faptul că voi vorbi despre un număr mai mare de amendamente care vin din judeţul Botoşani.

Îmi pare rău că trebuie să purtăm această discuţie mai îndelungată. Era normal ca bugetul, ca orice lucru creat de om, să fie perfectibil. Iată că în situaţia asta trebuie chiar să-l reanimăm, pentru că s-a născut, din păcate, supramaturat şi bolnav. N-are mamă, n-are tată. Se pare că are un tătuc. Dar asta e situaţia.

Şi sunt aici pentru că sunt obligat, la fel ca şi dumneavoastră, să susţin necesităţile oamenilor din colegiul meu din Botoşani.

Sper ca măcar la acest sfârşit de zi să aveţi demnitatea să vă desprindeţi de jugul politic, să vă aduceţi aminte că aţi fost votaţi uninominal şi că ar trebui, mai devreme decât vă gândiţi dumneavoastră, să munciţi în interesul celor pe care îi reprezentaţi aici. (Discuţii, vociferări în cadrul Grupului parlamentar al PD-L.)

Raluca, eşti din Botoşani, chiar mă bazez pe sprijinul tău. Cinci minute pentru un amendament, stimate coleg! Vreţi să discutăm...?

Domnul Alexandru Pereş:

Domnule senator, nu dialogaţi cu sala, vă rog. Urmăriţi-vă scopul.

Domnul Liviu Câmpanu:

Dacă mă ajutaţi şi dumneavoastră, domnule preşedinte, am absolut toată disponibilitatea să fim cât mai constructivi.

Domnul Alexandru Pereş:

Nu-l deranjaţi pe orator, vă rog!

Domnul Liviu Câmpanu:

Şi aş ruga o parte dintre colegi să-mi demonstreze că localităţile din colegiul meu sunt copy paste, sau poate îşi conving electoratul lor de acolo. Deci, este vorba despre amendamentul de la poz.566, Anexa nr.3/15/02, Capitolul 5001, grupa 51, art.02 alin.(4).

Se propune alocarea sumei de 500 de mii de lei pentru construcţia şi amenajarea unui teren de sport şi a unui spaţiu de joacă în oraşul Darabani, judeţul Botoşani.

Vreau să vă întreb un lucru de procedură: să mă duc înapoi în bancă şi să revin să citesc următorul amendament sau le citesc pe toate la rând?

Domnul Alexandru Pereş:

Haideţi cu toate la rând, ca să nu vă mai deranjaţi, vă rog frumos. (Rumoare.)

Domnul Liviu Câmpanu:

Vă mulţumesc.

Poz.567. Se propune alocarea sumei de 720 de mii de lei pentru construcţia unei săli de sport pe terenul aferent şcolii din satul Havârna, comuna Havârna, judeţul Botoşani.

Poz.568. Se propune alocarea sumei de 500 de mii de lei pentru construcţia terenului de sport în satul Bajura, oraş Darabani, judeţul Botoşani.

Poz.569. Se propune alocarea sumei de 900 de mii de lei pentru construirea sălii de sport din satul Miorcani, comuna Rădăuţi Prut, judeţul Botoşani.

Poz.570. Se propune alocarea sumei de 2 milioane mii lei pentru înfiinţarea unui teren sportiv în satul Avrămeni, comuna Avrămeni, judeţul Botoşani.

Poz.571. Se propune alocarea sumei de 400 de mii lei pentru construcţia terenului de sport în localitatea Păltiniş, comuna Păltiniş, judeţul Botoşani.

Poz.572. Se propune alocarea sumei de 1.500 mii lei pentru construirea sălii de sport din comuna Suharău, judeţul Botoşani.

Poz.573. Se propune alocarea sumei de 11.000 mii lei pentru construcţia sălii de sport la şcoala Răuseni, comuna Răuseni, judeţul Botoşani.

Pentru că toate aceste amendamente se refereau la construcţia de săli de sport, am să prezint o singură motivaţie. Construcţia unei săli de sport pe terenul aferent şcolilor, în general, aşa cum aţi urmărit în aceste amendamente, este necesară deoarece, în prezent, şcolarii acestora nu beneficiază de serviciile unui complex sportiv.

Proiectul oferă tinerilor o alternativă ocupaţională. Proiectul are ca scop creşterea nivelului de educaţie, de socializare şi a stării de sănătate cetăţenilor prin practicarea exerciţiilor fizice, dezvoltarea activităţilor sportive în mediul rural în corelaţie cu programele naţionale de dezvoltare rurală, dar şi creşterea numărului de copii şi tineri care participă la competiţii sportive ce se desfăşoară în spaţiul rural.

Domnule preşedinte,

Pentru că acestea au fost amendamente care se referă la amenajarea de terenuri sportive şi săli de sport în comunităţi rurale, urmând să trecem la o altă categorie de amendamente, v-aş propune să votăm aceste amendamente, iar înainte de vot, aş cere şi un punct de vedere din partea Ministerului de Finanţe la aceste propuneri.

Domnul Alexandru Pereş:

Vă mulţumesc, domnule senator.

Dacă la poziţia 156 mai sunt solicitări?

Vă rog, domnule ".. 156, Suntem la poz.156. Vă rog, hotărâţi-vă. Deci, la 156 nu susţineţi amendamentul? Deci, dumneavoastră aţi susţinut, eu v-am spus, poz.156, aveţi volumul C, poz.24-606. Dacă se susţin aceste amendamente?

Domnul Liviu Câmpanu:

Domnule preşedinte,

Eu chiar înţeleg că toţi suntem oameni şi suntem puţin obosiţi. Am prezentat un rând de amendamente care se referă la finalizarea unor lucrări de construcţie a unor săli de sport şi terenuri sportive. De la 566 până la 573, pentru că aceste amendamente erau pe zona construcţiilor de săli de sport, am cerut un punct de vedere din partea Ministerului de Finanţe la aceste amendamente, urmând ca ulterior să continui de la 574 până la 606 cu alte proiecte.

Domnul Alexandru Pereş:

V-aş ruga la poz. 157, dacă mai sunt intervenţii la această poziţie din amendamente respinse?

Domnule ministru, vă rog răspundeţi dumneavoastră.

Domnul Gheorghe Pogea:

Domnule deputat,

Aş vrea să spun un lucru, răspunsul Ministerului de Finanţe: el nu stabileşte priorităţi. Priorităţile aparţin ministerelor care au în responsabilitate politicile de dezvoltare publică. Sălile de sport intră în cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale şi sunt o componentă a politicii de dezvoltare regională. Despre asta este vorba. Şi vă mai spun ceva. Când resursele sunt limitate şi nevoile nelimitate, Parlamentul stabileşte priorităţi. Vă rog să consultaţi Parlamentul.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Alexandru Pereş:

De procedură?

Vă rog, domnule deputat Bogdan Olteanu.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc foarte mult, domnule preşedinte.

Dau dreptate domnului ministru de finanţe. Aşa este.

Nu Ministerul de Finanţe stabileşte aceste priorităţi, ci Ministerul Dezvoltării Regionale. De aceea, conform cutumei, procedurilor şi regulamentelor, solicităm suspendarea şedinţei şi invitarea domnului ministru al dezvoltării regionale care să ne spună punctul de vedere al Guvernului calificat asupra acestei chestiuni. (Aplauze.)

Domnul Alexandru Pereş:

Din păcate, domnule deputat, aţi fost şi preşedintele Camerei Deputaţilor şi ştiţi că prezenţa ministrului finanţelor... în sfârşit... (Vociferări.)

Domnul Gheorghe Pogea:

Domnule deputat,

Dumneavoastră, în calitate de fost preşedinte al Camerei Deputaţilor, da, ştiţi foarte bine, dar aţi fost...

Domnul Bogdan Olteanu (din sală):

Nu aţi cerut cuvântul domnului preşedinte de şedinţă...

Domnul Alexandru Pereş:

Da, are cuvântul domnul ministru Pogea.

Domnul Gheorghe Pogea:

Dumneavoastră ştiţi foarte vine că aceste proiecte se stabilesc, cum bine aţi spus, de Ministerul Dezvoltării Regionale prin hotărâre de Guvern.

Domnul Alexandru Pereş:

Da, vă mulţumesc.

Dacă la poz.157 din amendamente respinse, pentru că sunt... (Domnul Bogdan Olteanu vociferează în sala de şedinţe.) Da. Votăm, să dăm şi vot, da, bine. Votăm poz.156 din amendamente respinse. (Vociferări.)

Cine este pentru amendamentul de la poz.156? Vă rog. Deci, doriţi să votăm de la 24 până la 606? Da?

Domnule deputat, suntem la o oră târzie şi aşa e... Până la 4 dimineaţa tot votăm la poz.156.

Vă rog, doamna deputat Aura Vasile.

Doamna Aurelia Vasile:

Mulţumesc, domnilor preşedinţi.

Domnilor preşedinţi, vă rog să conduceţi şedinţa. Aţi început procedura de vot, vă rog să continuaţi şi parlamentarii care nu se supun felului în care dumneavoastră conduceţi, au alte posibilităţi să-şi arate nemulţumirea. Aţi început procedura de vot, vă rog să continuaţi.

Domnul Alexandru Pereş:

Da. Vă mulţumesc.

Vă rog, domnule deputat Bogdan Olteanu, poate ne luminaţi totuşi.

Domnul Bogdan Olteanu:

Eu vreau să vă mulţumesc şi să vă dau perfectă dreptate. Sigur că e normal ca, deşi cerusem eu cuvântul pe procedură, să-l primească doamna Aura Vasile, pentru că e o doamnă, şi sunt primul care să mă înclin în faţa acestei priorităţi şi s-o las pe dânsa să vorbească mai întâi pe procedură.

Eram pe procedura de vot, de asta am şi cerut cuvântul. Nu putem să votăm la pachet amendamente diferite, pentru că poate există colegi care doresc să susţină pe unele dintre ele şi-i punem într-o situaţie imposibilă. Nu s-a mai întâmplat niciodată să se respingă amendamente la pachet.

Amendamentele sunt pe teme diferite, pe localităţi diferite, pe vieţi ale unor oameni diferiţi. Nu putem să-i băgăm la grămadă, doar de ce, pentru că ne grăbim? Nu ne grăbim nicăieri, stăm până terminăm. Nu-i nici un fel de problemă, şi mâine e o zi, şi poimâine e o zi. Biroul permanent a decis în unanimitate că lucrăm până duminică, dacă e necesar. Dar lucrăm, nu ne prefacem că lucrăm.

Haideţi să votăm. Vreţi să discutăm jumătate de oră procedura, e păcat de Dumnezeu, în 10 minute, în 2 minute, în 3 minute terminăm de votat. Şi sigur că vă veţi manifesta, sigur că vă veţi asuma modul în care votaţi, sigur că va trebui după aceea să mergeţi, poate şi cei născuţi în Botoşani, sau parlamentari de Botoşani să spuneţi de ce aţi respins la grămadă. Voturi care vizează destinul a sute de mii oameni. Dar, asumaţi-vă răspunderea de a vota şi curajul de a vota mai întâi.

Domnul Alexandru Pereş:

Da, doamna deputat Aura Vasile, vă rog.

Doamna Aurelia Vasile:

Domnule preşedinte,

Sunt colegi de-ai noştri care de la ora 14 până acum au fost în alte locuri, poate s-au refrişat, poate au mâncat, dar în acelaşi timp, nu au luat cunoştinţă de cutumele şi de felul în care noi am hotărât să dezbatem acest proiect de lege. Motiv pentru care vă rog, domnilor preşedinţi, să continuăm această procedură de adoptare a acestui proiect de lege pe felul în care am hotărât noi, cei care am fost la Cameră, nu cei care nu au fost la Cameră în timpul şedinţei. (Aplauze.)

Domnul Alexandru Pereş:

Vă mulţumesc.

Poftiţi, doamna deputat.

Doamna Florina Ruxandra Jipa:

Domnilor preşedinţi,

Ţin să vă mulţumesc foarte mult. Văd că este o oră foarte târzie, am avut o răbdare dumnezeiască să asist la ceva la ce n-am asistat în 3 legislaturi. Sunt la a treia legislatură. Ne batem joc, îmi pare rău că domnul Olteanu conducea şedinţele foarte frumos. Într-adevăr, nu se plictisea lumea. Trebuie să înţeleagă că suntem la buget, iar votatul la pachet de care vorbea acum este total greşit. Colegul dânsului, senatorul care şi-a prezentat amendamentele, şi le-a prezentat tot la pachet, de la nr. cutare la nr. cutare şi, în această situaţie, probabil că şi dumneavoastră veţi supune la vot în aceeaşi manieră pe care au făcut-o dânşii.

Vă mulţumesc. Şi aş zice să încetăm, să ştiţi că s-a transmis pe toate posturile şi circul acesta nu face bine nimănui şi poate unii dintre noi chiar nu dorim să participăm la el.

Vă mulţumesc.

Domnul Alexandru Pereş:

Vă mulţumesc, doamna deputat.

Domnul Mircea Nicu Toader, vă rog, aveţi cuvântul. (Vociferări.)

Vă rog, faceţi linişte în sală.

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Deci, stimaţi colegi liberali, haideţi să nu facem circ. Îmi aduc aminte de domnul Bogdan Olteanu, când spunea: de la 1 la 50 e vreun amendament? Nu. Trecem mai departe... Haideţi să nu facem circ în asemenea Parlament.

Domnul Alexandru Pereş:

Da. Pe procedură? Vă rog.

Domnul Liviu Câmpanu:

În primul rând, nu din partea bărbaţilor, că eu sunt convins că noi recunoaştem totdeauna că putem înfrunta multe, dar doamnele sunt mai sensibile.

Aş ruga-o pe doamna Aura Vasile să îşi ceară scuze faţă de colegele dumneaei şi ale noastre din Parlament care au stat şi ele de la ora 14 împreună cu noi aici. Eu ştiu că am văzut aceste doamne în sală...

Domnul Alexandru Pereş:

Da. Mulţumesc.

Doamna Aura Vasile, vă rog, drept la replică.

Doamna Aurelia Vasile:

Vreau să spun că doamnele parlamentari, senatori şi deputaţi au stat în sală. Mă refeream la colegii mei, parlamentari ai Partidului Naţional Liberal care au lucrat în schimburi. Cei care sunt foarte vivaci în acest moment la microfon, au venit la plen acum o oră, o oră şi puţin.

Domnule preşedinte, solicit încă o dată să intraţi pe procedură şi să supuneţi la vot. (Aplauze.)

Domnul Alexandru Pereş:

Drept la replică, domnul deputat Bogdan Olteanu.

Domnul Bogdan Olteanu:

Mi s-a rostit numele, stimaţi colegi, şi mi s-a rostit cu multă consideraţie de un om care a muncit foarte mult în Guvernul pe care l-am reprezentat şi eu şi-i apreciez munca şi de aceea vreau să-i reamintesc că i-am trecut legile şi domniei sale tot aşa.

Vreau să mulţumesc celor care se uită spre stânga întotdeauna. Sigur, doamna colegă are o înclinaţie de a privi spre stânga, o înclinaţie politică, în acest sens, şi priveşte mult spre grupul nostru, unde poate lipsesc unul-doi colegi. Îmi pare foarte rău, doamna Aura Vasile, nu ştiu dacă sunteţi soacră, unde vă e ochiul de la spate? Ia, uitaţi-vă în spate un pic să vedeţi locurile din spate. (Vociferări.)

Domnul Alexandru Pereş:

Ultimul vorbitor, domnul Marton Arpad, vă rog.

Domnul Marton Arpad-Francisc:

Domnilor vicepreşedinţi,

Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi, cam puţini, la ora asta e normal, mai ales dacă se interpretează regulamentul cum se interpretează, totuşi trebuie să vă spun, n-aş fi venit la microfon, dar aici a fost un enunţ neadevărat.

În Regulamentul Camerei Deputaţilor este o prevedere conform căreia, dacă nu există amendament la un articol, articolul respectiv se consideră a fi adoptat, fără să se treacă la vot. Ceea ce nu există prevăzut în regulamentul comun. Unu.

Doi. În această situaţie au fost acele conduceri de şedinţă când s-a întrebat că de la poziţia până la poziţia dacă există intervenţii şi, dacă nu, s-a considerat că sunt adoptate.

Niciodată un pachet de amendamente respinse, deci niciodată nu s-a întâmplat ceea ce se întâmplă aici în acest raport, ceea ce v-am mai spus, 15 amendamente votate într-o comisie să se voteze cu un singur vot. Aşa ceva niciodată în Parlamentul României, din 1989 încoace, nu s-a întâmplat.

Fiţi atenţi, încercaţi să deveniţi marea adunare naţională! Încercaţi să deveniţi marea adunare naţională şi vă spun că greşiţi cumplit. Mâine puteţi să staţi în băncile Opoziţiei şi o să vă doară.

Domnul Alexandru Pereş:

Poftiţi, domnule Relu Fenechiu.

Domnul Relu Fenechiu:

Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Nu vă supăraţi, chiar am stat, am ascultat toate cele care s-au spus aici, am ascultat cu atenţie şi nu cred că e de râs în ceea ce a spus domnul Marton Arpad, pentru că, stimaţi colegi, unii dintre dumneavoastră am văzut că sunteţi foarte nerăbdători să mergeţi acasă. Sunt convins că faceţi parte din acei care sunteţi la primul mandat aici, dar să ştiţi că în momentul în care se creează precedente periculoase, aceste precedente, la un moment dat, pot să vă afecteze chiar pe dumneavoastră, pentru că eu vreau să vă urez multe mandate în Parlamentul României.

Domnule preşedinte,

Sincer sunt convins că sunteţi un parlamentar cu experienţă. Eu cred că aţi greşit atunci când aţi lăsat colegul nostru să-şi susţină amendamentele la pachet. Eu cred că trebuie să revenim cu picioarele pe pământ şi să-i cereţi colegului nostru să-şi susţină amendament cu amendament, aşa cum spune regulamentul.

Domnul Alexandru Pereş:

Da. Mulţumesc.

Ultimii trei vorbitori şi am sistat discuţiile pe acest subiect.

Domnule Kelemen Hunor, vă rog.

Domnul Kelemen Hunor:

Mulţumesc.

Domnule preşedinte,

Eu am înţeles că unii n-au mâncat, unii n-au dormit, zicea liderul Partidului Social Democrat, îmi pare rău pentru Partidul Democrat Liberal, un grup disciplinat care stă în sală şi această lipsă de solidaritate din partea Partidului Social Democrat, partenerii voştri de coaliţie, deci ar trebui să vedeţi cum funcţionează această majoritate.

Eu cred, domnule preşedinte, că trebuie să ne daţi şi vom cere o pauză de consultare, ca să vedem dacă se pot vota la grămadă sau nu se pot vota la grămadă aceste articole. Trebuie să ţin microfonul, fiindcă am impresia că nu mai stă nici microfonul... Noi vom cere o pauză de consultare de 30 de minute, după care vom vedea şi vom avea o poziţie, dacă se poate vota la grămadă sau nu.

Vă mulţumesc mult.

Domnul Alexandru Pereş:

Da. Vă mulţumesc, domnule deputat.

Pauză de consultare, 10 minute. După pauză

Domnul Alexandru Pereş:

Rog să vă ocupaţi locurile în sală. Reluăm şedinţa.

Vă rog să vă ocupaţi locurile, doamnelor şi domnilor deputaţi şi senatori.

Domnule deputat Mircea Toader, pe procedură.

Vă rog.

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Domnule preşedinte de şedinţă, vă rog să intraţi în prerogativele stabilite de regulament, atunci când discuţiile devin sterile şi pur politicianiste, vă rog întrerupeţi discuţiile, iar acolo unde nu aveţi o claritate a regulamentului, supuneţi la vot: dacă se votează întregul pachet, dacă se votează pe amendamente şi hotărâm toţi. 10 inşi faţă de 300 este inadmisibil să-şi bată joc de noi. (Aplauze.)

Domnul Alexandru Pereş:

Pe procedură? Da.

Ultima intervenţie din partea PNL, pe procedură. Vă rog.

Domnul Andrei Dominic Gerea:

Domnule preşedinte,

Cu tot respectul, nu puteţi limita luările de cuvânt pe procedură.

Stimaţi colegi, şi mă adresez aici şi doamnei Jipa, care a vorbit mai devreme foarte indignată de ce se întâmplă şi, mă rog, de faptul că, vedeţi, Opoziţia este cam vocală în seara asta.

Oare pe dânsa n-o deranjează faptul că toate aceste rânduri sunt goale, că se numără în bătaie de joc, că spunem că suntem 238-240-242 în sala asta şi sunt, de fapt, 60-70 de oameni. Asta nu vă deranjează, doamnă?

Stimate domnule preşedinte,

Reiau iarăşi discuţia aceasta pe care am tot avut-o. Este penibil să insistăm şi să ţinem de acest cvorum la nesfârşit. Vă rog şi pe dumneavoastră să constataţi, în mod evident că nu mai avem cvorum de şedinţă în seara asta şi să suspendaşi şedinţa şi mâine să ne vedem la orele 9, poate cu alt chef de muncă din partea Puterii, poate, eu ştiu, cu alt chef de muncă şi din partea Guvernului sau poate aici se aplică sloganul: "Dormiţi liniştiţi, că Guvernul veghează pentru dumneavoastră!" Poate pe la Cotroceni!

Vă mulţumesc.

Domnul Alexandru Pereş:

Tot pe procedură? Vă rog.

Domnul Marton Arpad-Francisc:

Domnilor vicepreşedinţi,

Doamnelor şi domnilor,

Totuşi n-ar trebui să ne batem joc de acest regulament, chiar dacă ar trebui să-l modificăm.

Art.50: "Preşedintele care conduce lucrările poate supune aprobării şedinţei comune sistarea discuţiilor la articolul dezbătut". Deci, în primul rând, nu la procedură, ci la un articol şi poate propune şi, atunci, într-adevăr, aveţi votul majorităţii. Nicidecum altfel.

Vă mulţumesc.

Domnul Alexandru Pereş:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnul Fenechiu, vă rog, domnule deputat...

Domnul Relu Fenechiu:

De data asta, da, strict pe procedură.

Domnul Alexandru Pereş:

Ultimul vorbitor şi după aceea supun sălii sistarea discuţiilor. Vă rog.

Domnul Relu Fenechiu:

Domnule preşedinte,

Încă o dată, cu tot respectul, nu puteţi dumneavoastră să hotărâţi că eu sunt ultimul vorbitor. Deci, avem dreptul pe procedură să discutăm, mai ales când un stimat coleg de-al nostru apreciază dumnealui de la sine că discuţiile au devenit "sterile".

Domnule preşedinte,

Parlamentul este un for de dezbatere. Noi suntem aleşi şi de data aceasta suntem aleşi uninominal, asta înseamnă că câteva mii sau zeci de mii de oameni ne-au dat votul dumnealor să-i reprezentăm în Parlament şi nu consider normal ca un domn să-mi spună mie că discuţiile sau ceea ce spun eu aici sunt discuţii sterile.

De aceea, pentru a continua dezbaterile, înainte de toate, cer domnului Toader să vină şi să-şi exprime scuzele public în faţa Parlamentului României. (Rumoare.)

Domnul Alexandru Pereş:

Vă mulţumesc.

Supun plenului atunci sistarea discuţiilor pe articolul, pe amendamentul de poz.156.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Cine este împotrivă?

Abţineri? Nu sunt.

Cu 208 voturi pentru, 38 voturi împotrivă, am sistat discuţiile la poz.156.

Supun votului dumneavoastră art.156.

Cine este pentru acest amendament respins? (Rumoare.)

Am rugămintea, domnule senator, să luaţi loc în sală. (Către domnul Liviu Câmpanu.) Aţi discutat şi mi-aţi spus pe procedură nu mai aveţi ce spune. Deci, cine este pentru amendamentele 24-606 de la nr.crt.156. Cine este pentru? (Domnul Liviu Cîmpanu insistă să ia cuvântul.)

Cine este împotrivă? Vă rog să votaţi. Mulţumesc.

Abţineri? O abţinere. Cu 236 de voturi pentru... un vot pentru, nici o abţinere, amendamentul a căzut.

Poz.157.Anexa 3/15.

Domnul Liviu Câmpanu (din sală):

Domnule preşedinte, vă solicit cuvântul pe procedură.

Domnul Alexandru Pereş:

Un singur reprezentant pe procedură, domnule senator, vă rog.

Domnul Liviu Câmpanu:

Stimaţi colegi,

Vă rog frumos, vă spun cu toată sinceritatea. Eu sunt dispus să renunţ la a susţine amendamentele, dar, stimaţi colegi, arătaţi o minimă responsabilitate faţă de poziţia pe care o ocupaţi. Eu sunt convins că dacă cineva, în momentul de faţă, vă întreabă ce aţi votat, nu veţi şti să spuneţi ce aţi votat, pentru că vi s-a cerut să votaţi articolul 156. Nu există aşa ceva. Stimaţi colegi, asta este realitatea.

De asemenea, colegul meu de Parlament, colegul dumneavoastră, domnul Fenechiu, tot pe procedură, a cerut domnului Toader să-şi ceară scuze. (Vociferări.) Un moment!

Tot pe procedură, vă spun că dumneavoastră şi eu ca parlamentar avem dreptul să ne susţinem amendamentele. Tot pe procedură, ceea ce s-a întâmplat acum n-a însemnat altceva decât a ni se pune, mie, în momentul de faţă, pumnul în gură.

Vreau să vă anunţ că pe acest incident mă voi adresa instanţei de contencios administrativ. (Vociferări.)

Domnul Alexandru Pereş:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Pe procedură, domnul deputat Kelemen Hunor.

Domnul Kelemen Hunor:

Stimaţi colegi,

Cu această majoritate de 74% puteţi să fiţi mai relaxaţi un pic şi mai generoşi. Aţi votat un articol care nu există, 156, aşa cum zicea şi colegul de la liberali. Art.156, să vedeţi în stenogramă, deci nu există aşa ceva.

Eu cred că în aceste condiţii, când domnul vicepreşedinte nu poate să...

Domnul Alexandru Pereş:

Este poziţia din amendamente respinse, domnule deputat. Poziţia din amendamentele respinse.

Domnul Kelemen Hunor:

Noi am fost foarte atenţi şi articolul 156 aţi spus. Aşa ceva nu există. Ar trebui să sistaţi lucrările până când veţi găsi acest articol sau veţi reformula propunerea pentru vot ca să nu fie contestabilă nici procedura şi să nu fie contestabil nici votul la Curtea Constituţională.

Domnul Alexandru Pereş:

Domnule deputat, sigur, colegii au înţeles, am zis nr.crt.156.

Mergem mai departe.

Domnul Andrei Dominic Gerea:

Procedură, domnule preşedinte. Mă iertaţi, dar stau aici de câtăva vreme.

Stimaţi colegi,

Pe cuvânt că nu înţeleg ...(Fără microfon.)

Dacă vreţi să continue circul aşa...

Domnul Alexandru Pereş:

Vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Andrei Dominic Gerea:

Stimaţi colegi,

Nu cred că este util nimănui modul acesta de dezbatere. Într-adevăr, circul este pe măsura dimensiunii acestei clădiri. Circul îl faceţi dumneavoastră, pentru că nu puteţi înţelege că dimensiunea grupului parlamentar pe care dumneavoastră o posedaţi n-are legătură cu dezbaterile şi corectitudinea şi cu regulamentul din această Cameră. Deci, trebuie să respectaţi în primul rând Opoziţia, nu trebuie să sistaţi dreptul la cuvânt. Pe procedură trebuie să daţi cuvântul şi cu atât mai mult trebuie să fiţi un pic atenţi la ce s-a propus aici.

Colegul meu mai devreme, de bună-credinţă, v-a rugat şi a zis, domnule, lăsaţi-mă să-mi susţin amendamentele ca să nu mai fac drumul ăsta du-te vino până în bancă, în mod evident urmând a fi votat fiecare articol pe rând. Dumneavoastră v-aţi bucurat, normal, uite le-a citit pe toate, dar după aceia, printr-o şmechereală pe care, pe cuvânt, n-o găsesc justificată, aţi zis: hai să le votăm pe toate, calup. Ar fi durat exact două minute să fie strigate pe rând de către dumneavoastră, domnule preşedinte, articolele punct cu punct, articolul cutare, cine e pentru, cine e contra. Eram de mult trecuţi de acest punct. Ne iertaţi că ţinem la nişte principii, ne iertaţi că vrem să fie totul dezbătut conform regulamentelor.

Dar ştiţi ce faceţi? Ne daţi apă la moară şi poate vom reuşi să contestăm şi să şi găsim câştig la Curtea Constituţională pentru modul în care dezbatem bugetul zilele acestea.

Nu se poate, este bătaie de joc. Vă rog frumos să vă reconsideraţi atitudinea faţă de dezbaterile parlamentare, să vă reconsideraţi atitudinea faţă de Opoziţie. Nu se poate să vă bateţi joc în acest mod.

Şi încă o dată vă mai fac propunerea, domnule preşedinte, v-am făcut-o şi mai devreme. Este iarăşi...nu am cuvinte să calific, cum puteţi să număraţi 238 de voturi pentru în sala aceasta, vă rog frumos să-mi spuneţi. Sunt camere de luat vederi, ne filmează, vede toată lumea. Unde ne vedeţi 238?

Domnul Alexandru Pereş:

Sunt în sală colegi exact aşa cum am numărat.

Pe procedură, domnule Marton Arpad.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Stimaţi colegi,

N-o s-o las. Şi vă spun de ce. Este un precedent foarte periculos. Încă o dată vă spun: pur şi simplu, prin procedura pe care o impuneţi, încercaţi să dizolvaţi Parlamentul României, ca instituţie.

Voi citi ceea ce aţi votat, dacă s-a votat nu art.156, ci poziţia 156, cum s-a precizat. Anexa nr.3/15, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Locuinţei. Şi acum fiţi atenţi, vă rog. Comisiile pentru administraţie publică, organizarea teritoriului şi protecţia mediului. Deci, amendament acceptat de această comisie. Volumul C, poziţiile 24-606. Deci, 576 de amendamente. Fără motivaţiile amendamentului, fără motivaţia admiterii sau respingerii şi asta aţi votat. La obiect. Bine.

Ştiţi că în conformitate - domnule preşedinte al Comisiei juridice - cu deciziile Curţii Europene de Justiţie, orice decizie a unei autorităţi nemotivată este nulă de drept şi considerată de către instanţa aceasta ca inexistentă?

Vă mulţumesc.

Domnul Alexandru Pereş:

Da. Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Având în vedere că este ora 24 fără 7 minute, şi văd că curg aceste intervenţii pe procedură, suspendăm şedinţa şi mâine dimineaţă la orele 9, ne vedem în sală.

Şedinţa s-a încheiat la ora 23,53.