Parliamentary debates
Parliamentary debates
Sittings of the Chamber of Deputies of March 4, 2009
- Abstract of the sittings
- Full-text of the sittings
- Published in Monitorul Oficial no.26/2009
Video - Flash & IOS
| You are here:: | Prima pagina > Parliamentary debates > Sittings of the Chamber of Deputies of March 4, 2009 |
Sittings of the Chamber of Deputies of March 4, 2009
|
Şedinţa a început la ora 10,18. Lucrările au fost conduse de doamna Roberta Alma Anastase, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistată de domnii Dumitru Pardău şi Mihai Alexandru Voicu, secretari. * |
|
|||
|
|
Declar deschisă şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor şi vă anunţ că din totalul celor 334 de deputaţi, până în acest moment şi-au înregistrat prezenţa 212; sunt absenţi 122, din care 10 participă la alte acţiuni parlamentare. Prin urmare, cvorumul legal este îndeplinit. Vă rog, domnule Toader, aveţi cuvântul. |
||||
|
|
Procedură, doamna preşedinte. Vreau să anunţ că prin votul dumneavoastră, modificându-se structura la Comisia comună permanentă a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii SRI, doi colegi de-ai noştri, respectiv domnul Bălan Ioan, nu mai este membru al Comisiei pentru buget-finanţe şi bănci; de asemenea, domnul Preda Cezar-Florin nu mai este membru al Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională. Totodată, vreau să vă anunţ că domnii deputaţi Boldea Mihail este membru numai la Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, nu mai este membru şi la Comisia pentru cercetarea abuzurilor, corupţiei şi pentru petiţii; de asemenea, domnul deputat Neculai Marius rămâne numai membru la Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic, nu mai este şi membru în Comisia pentru politică externă, iar domnul deputat Sava Andrei-Valentin rămâne ca membru numai în Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare. Vă mulţumesc. |
||||
|
|
Şi eu vă mulţumesc. Tot pentru un anunţ, îl invit la microfon pe domnul Eugen Nicolăescu, viceliderul Grupului parlamentar al PNL. |
||||
|
|
Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu: Doamna preşedinte, Stimaţi colegi, Într-adevăr, în cadrul Grupului parlamentar al PNL, domnul Ioan Ţintean, care activa în Comisia pentru cercetarea abuzurilor, corupţiei şi pentru petiţii, a demisionat ca urmare a incompatibilităţii, dânsul fiind ales şi în Comisia comună permanentă a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii SRI. În consecinţă, rămâne un loc vacant în Comisia pentru cercetarea abuzurilor, corupţiei şi pentru petiţii, la dispoziţia PNL. Mulţumesc. |
||||
|
|
Şi eu vă mulţumesc. |
||||
|
|
|
Dacă nu mai sunt alte anunţuri de făcut, pe ordinea de zi de astăzi avem solicitarea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în vederea formulării de către Camera Deputaţilor a cererii de urmărire penală a domnului deputat Adrian Năstase, fost prim-ministru al Guvernului României, şi a raportului Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi privind această solicitare. Biroul permanent şi Comitetul liderilor grupurilor parlamentare propun următoarea procedură pentru desfăşurarea lucrărilor. Mai întâi, voi da citire solicitării procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Va urma prezentarea raportului Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi. Ar fi trebuit să urmeze intervenţia domnului deputat Adrian Năstase. Dânsul ne-a solicitat ca această intervenţie să aibă loc la sfârşitul dezbaterilor generale, şi cred că putem agrea o astfel de procedură. Urmează dezbaterile generale şi, după o intervenţie a domnului deputat Adrian Năstase, exprimarea votului secret cu bile privind cererea de urmărire penală. Pentru prezentarea raportului şi intervenţia domnului deputat Adrian Năstase se alocă 30 de minute. Aşa cum ştiţi, raportul conţine şi un raport suplimentar, o opinie separată. De asemenea, am să-i dau cuvântul pentru prezentarea acestei opinii separate domnului Florin Iordache. Grupurilor parlamentare li se alocă pentru dezbateri 90 de minute, timp care, potrivit configuraţiei politice, este repartizat astfel:
Dacă sunt obiecţii cu privire la această procedură? Dacă nu sunt obiecţii, vă supun votului prin ridicare de mână procedura pentru desfăşurarea lucrărilor de astăzi. Cine este pentru? 189 de voturi pentru. Cine este împotrivă? Nu sunt. Cine se abţine? Nu sunt. Vă mulţumesc. Dacă îmi permiteţi să dau citire solicitării procurorului general. |
|
||
|
(Doamna preşedinte Roberta Alma Anastase coboară la tribună şi ia cuvântul de la microfon.) |
|||||
|
|
"În conformitate cu prevederile art.109 alin.(2) din Constituţia României, art.12 şi 19 din Legea nr.115/1999 şi ale Deciziei nr.270/10 martie 2008 a Curţii Constituţionale vă înaintez alăturat copii ale înscrisurilor din dosarele nr.68/2008 şi nr.227/2006, pentru ca plenul Camerei Deputaţilor să se pronunţe asupra sesizărilor Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cu privire la formularea cererii de începere a urmăririi penale împotriva deputatului Năstase Adrian, pentru săvârşirea infracţiunilor de dare de mită, prevăzute de art.255 alin.(1) Cod penal, raportat la art.6 şi art.7 alin. (2) din Legea nr.78/2000 pentru luare de mită, art.254 alin.(1) Cod penal, cu aplicarea art.6 din Legea nr.78/2000 şi a art.41 alin.(2) Cod penal, şi şantaj, prevăzut de art.194 Cod penal, raportat la art.13 din Legea nr.78/2000. Menţionăm că înscrisurile ne-au fost restituite ca urmare a deciziei Biroului permanent al Camerei Deputaţilor, pentru a ne conforma procedurii reglementate de art.210 alin.(2) Cod procedură penală, cu referire la art.109 alin.(2) din Constituţie, art.12 din Legea nr.115/1999 şi art.154 din Regulamentul Camerei Deputaţilor. Potrivit dispoziţiilor constituţionale, competenţa de a cere urmărirea penală a membrilor Guvernului aparţine Camerei Deputaţilor, decizia fiind adoptată pe baza raportului Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, cu votul majorităţii deputaţilor prezenţi, în conformitate cu procedura reglementată de art.123 - 153 din Regulamentul Camerei Deputaţilor şi de Decizia nr.989/1.10.2008 a Curţii Constituţionale. Atribuţia de a se pronunţa asupra sesizărilor Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie aparţine în exclusivitate plenului Camerei Deputaţilor şi nu poate fi cenzurată de Biroul permanent, care nu are printre atribuţiile reglementate de Regulament soluţionarea sesizărilor referitoare la formularea cererii de începere a urmăririi penale. Precizăm că sesizările procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au fost adresate Camerei Deputaţilor ca urmare a aplicării directe a prevederilor art.109 alin.(2) din Constituţia României, cu respectarea procedurilor descrise din motivarea Deciziei nr.270/10 martie 2008 a Curţii Constituţionale, în cuprinsul căreia se arată că organele de urmărire penală pot efectua acte premergătoare începerii urmăririi penale în cauzele privind membrii Guvernului, iar sesizarea Camerelor Parlamentului vizează doar prezentarea datelor şi informaţiilor din care rezultă necesitatea formulării cererii de începere a urmării penale, pentru ca Parchetul să-şi poată continua activitatea. Raportat la aceste argumente, dispoziţiile art.210 alin.(2) Cod procedură penală, invocate în cuprinsul adresei prin care ne-au fost restituite dosarele şi care se referă la obligaţia organului de cercetare penală necompetent de a transmite sesizarea organului competent să efectueze cercetări, sunt inaplicabile în speţă, având în vedere că ele se referă exclusiv la organe judiciare, şi nu pot fi extinse cu privire la instituţii din afara autorităţii judecătoreşti. Argumentul care a justificat restituirea cauzelor, potrivit căruia Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu poate efectua acte premergătoare cu privire la săvârşirea unor fapte prevăzute de Legea penală de către un ministru parlamentar, după stabilirea calităţii acestuia, iar singura autoritate competentă să efectueze cercetări cu privire la aceste fapte este Camera Deputaţilor, nu este concordant principiilor constituţionale referitoare la separarea puterilor în stat, iar aplicarea acestuia ar avea ca efect extinderea atribuţiilor autorităţii legislative în domeniul autorităţii judecătoreşti. Ataşăm copii ale referatelor întocmite de către procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, ale adreselor prin care s-au comunicat date suplimentare, la solicitarea Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi din cadrul Camerei Deputaţilor, şi ale înscrisurilor din dosarele nr. 68/2008 şi nr.227/2006 potrivit opisului anexat. Cu deosebită consideraţie, Procuror General, Laura Codruţa Kövesi" |
||||
|
(Doamna preşedinte Roberta Alma Anastase îşi reia la prezidiu.) |
|||||
|
|
Daţi-mi voie să-i dau cuvântul acum domnului Daniel Buda, preşedintele Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, pentru a prezenta raportul. |
||||
|
|
Mulţumesc, doamna preşedinte. În conformitate cu prevederile art.155 şi art.193 alin.(3) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a fost sesizată, prin adresa cu nr.1/155, cu solicitarea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cu privire la formularea cererii de începere a urmăririi penale a domnului deputat Adrian Năstase, fost prim-ministru în Guvernul României, şi întocmirea unui raport. Odată cu solicitarea, au fost înaintate Camerei Deputaţilor şi copii ale dosarelor. La data de 3 februarie 2009 a avut loc o primă dezbatere a doamnei procuror general cu privire la cererea de urmărire penală. Preşedintele comisiei a solicitat ca dezbaterea pe fond a cererii să aibă loc peste o săptămână, termen înăuntrul căreia fiecare parlamentar să aibă posibilitatea de a studia materialul înaintat de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Cererea a fost susţinută de către toţi parlamentarii Partidului Democrat Liberal. Domnul vicepreşedinte Florin Iordache a solicitat ca această cerere să fie discutată a doua zi, apreciind că în acest interval de timp Partidul Social Democrat va putea să-şi formuleze un punct de vedere. Cele două propuneri au fost supuse la vot, iar în urma votului exprimat a fost adoptată propunerea domnului Florin Iordache. Reprezentanţii grupurilor parlamentare ale UDMR, PNL şi minorităţilor naţionale s-au abţinut la vot. În aceste condiţii, s-a luat decizia ca un membru al staff-ului tehnic să rămână la dispoziţia membrilor Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi până la ora 0,00 şi, de asemenea, începând cu ora 7,00 a zilei următoare. Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi având cvorumul îndeplinit - 19 deputaţi prezenţi, dintr-un total de 25 de membri - a examinat solicitarea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în şedinţa din 4 februarie 2009. Cu această ocazie, reprezentanţii fiecărui grup parlamentar din Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi au prezentat punctul de vedere al grupului din care fac parte. Grupul parlamentar al Partidului Democrat Liberal, reprezentat de domnul deputat Boldea Mihail, precum şi de alţi parlamentari aparţinând acestui grup, a considerat, în luările de cuvânt, că solicitarea supusă analizei ar trebui să plece de la dispoziţiile constituţionale şi ar trebui avute în vedere dispoziţiile art.16 din Constituţia României, republicată, care prevăd în mod expres că toţi cetăţenii sunt egali în faţa legii, fără privilegii şi fără discriminări. De asemenea, având în vedere hotărârile date de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, precum şi Decizia Curţii Constituţionale, care a tranşat această problemă a răspunderii ministeriale atât din punct de vedere procedural, cât şi în ceea ce priveşte procedura penală şi Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi ar trebui să întocmească un raport prin care să se recomande Camerei Deputaţilor să formuleze cererea de urmărire penală a domnului deputat Adrian Năstase, conform dispoziţiilor art.155 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat. Mai mult decât atât, hotărârile date în materie penală de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sunt exprese, au autoritate de lucru judecat şi, în acelaşi timp, statuează în mod strict şi limitativ aspectele asupra cărora Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi ar trebui să se pronunţe şi, în acelaşi timp, stabilesc şi situaţia probelor administrate la dosarul cauzei. Din studiul acestei decizii reiese, şi anume din Decizia nr.650/2007 reiese că nu se poate reţine incidenţa în cauză a dispoziţiilor art.197 alin.(2) din Codul de procedură penală, deoarece nu există niciunul din cazurile de nulitate absolută prevăzute expres şi limitativ de dispoziţia legală menţionată. Totodată, există prezumţia de nevinovăţie, iar simpla începere a urmăririi penale nu este un act de condamnare. Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie are şi alte posibilităţi, respectiv de a dispune scoaterea de sub urmărire penală sau, eventual, trimiterea în judecată, şi nici atunci nu se poate vorbi de o hotărâre de condamnare. Abia în momentul în care hotărârea judecătorească rămâne definitivă, prin epuizarea tuturor căilor de atac, se poate vorbi despre o condamnare. Punctul de vedere este foarte clar, în sensul de a se înainta un raport favorabil de sesizare a plenului Camerei Deputaţilor, pentru a fi pusă în discuţie această problemă a formulării cererii de începere a urmăririi penale. Pe cale de consecinţă, grupul Partidului Democrat Liberal, prin reprezentanţii săi, a considerat că probele cuprinse în dosarele transmise Parlamentului de către Parchetul General sunt valabile şi au valoare de acte premergătoare începerii urmării penale, astfel încât sunt suficiente temeiuri ca membrii comisiei să se pronunţe pentru întocmirea unui raport care să fie transmis Biroului permanent al Camerei Deputaţilor. Prin raportul ce se va întocmi să se ceară urmărirea penală a domnului deputat Adrian Năstase, în conformitate cu prevederile art.155 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat. De asemenea, preşedintele comisiei a invocat faptul că prerogativa stabilirii vinovăţiei sau nevinovăţiei domnului deputat Adrian Năstase aparţine, potrivit Constituţiei, exclusiv instanţelor de judecată, Parlamentul României fiind o instituţie eminamente legiuitoare. În timpul dezbaterii, deputaţii PSD Florin Iordache, Florina Jipa şi Eugen Nicolicea au precizat că Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a declarat nule probele în cazul dosarului domnului deputat Adrian Năstase. Domnii deputaţi au precizat că în legislatura trecută Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a cerut de două ori procurorului general să transmită să trimită documentele declarate nule de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, iar acesta nu a dat curs acestui demers. A spune acum că fără să ne uităm pe materiale să înceapă urmărirea penală înseamnă ocolirea legii, a precizat vicepreşedintele comisiei, domnul deputat Florin Iordache. Doamna Florina Jipa a precizat că nu se poate trece peste aceste probe lovite de nulitate şi că, dacă Parchetul General doreşte să-l vadă pe Adrian Năstase trimis în judecată, să trimită probe noi. Domnul deputat Gheorghe Gabor, reprezentantul Grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal, a precizat că nu este de acord cu formularea unui punct de vedere în orb şi fără a avea timp suficient pentru a studia dosarul şi a se pronunţa în cunoştinţă de cauză. Domnia sa a precizat că Partidul Naţional Liberal susţine formularea unui punct de vedere care să aibă la bază o decizie juridică, şi nu una politică. De asemenea, reprezentanţii Grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal, fiind implicaţi în alte activităţi parlamentare, au părăsit lucrările şedinţei anterior finalizării acesteia. Domnul deputat Mate Andras-Levente, reprezentantul Uniunii Democrate Maghiare din România, a precizat faptul că, neputând exprima un punct de vedere în cunoştinţă de cauză, nu va participa la vot. Domnul deputat Florin Iordache, în numele Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, a propus să se înainteze o adresă Biroului permanent, în care să se solicite procurorului general atât un răspuns concret privind actele procedurale care nu au fost declarate nule de către instanţele judecătoreşti, cât şi clarificări asupra celorlalte aspecte menţionate în corespondenţa comisiei cu Parchetul General, care să sprijine învinuirile cuprinse în solicitarea adresată Camerei Deputaţilor de a cere urmărirea penală a domnului deputat Adrian Năstase. Numai în baza acestor lămuriri, Grupul parlamentar al Partidul Social Democrat îşi va fundamenta un punct de vedere care să fie cuprins în raportul Comisiei juridice. Domnul deputat Florin Iordache a solicitat să se întocmească o adresă către Biroul permanent prin care să se solicite Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie să răspundă la următoarele întrebări: la ce dată şi prin ce act prevăzut la art.221 a fost învestit DNA cu soluţionarea dosarului nr.8/P/2008? Care au fost actele procedurale efectuate de procurori în intervalul cuprins între data învestirii DNA şi data de 7 februarie 2006? Când a fost începută urmărirea penală în dosarul cu nr.8/P/2006? Ce acte procedurale nu au fost declarate nule de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în dosarul cu nr.8? La ce dată a fost învestit DNA şi de către cine, în conformitate cu prevederile art.221 Cod de procedură penală, cu existenţa unor fapte penale în dosarul cu nr.227/P/2006? Care au fost actele procedurale efectuate de procurori în conformitate cu prevederile art.224 alin.(1) Cod de procedură penală şi art.224 alin. (3) Cod de procedură penală, în intervalul dintre data învestirii DNA şi data de 31 mai 2007, în dosarul nr. 227/P/2006? La ce dată şi prin ce act procedural dosarul cu nr.41/P/2006 al DNA a fost înregistrat sub nr.227/P/2006? De asemenea, care au fost actele procedurale întocmite în conformitate cu prevederile art.224 alin.(1) Cod de procedură penală şi art.224 alin.(3) Cod de procedură penală efectuate în dosarul cu nr.41/P/2006 al DNA, în intervalul cuprins între data constituirii şi data de 24 mai 2006? Şi, în ultimul rând, ce acte procedurale au fost declarate nule de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în dosarul cu nr.227/P/2006? În urma luărilor de cuvânt pe această solicitare adresată de către domnul deputat Florin Iordache, preşedintele Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi a precizat că, în temeiul art.155 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a fost învestită de către Biroul permanent cu întocmirea unui raport, iar răspunsul transmis către Biroul permanent nu poate îmbrăca o altă formă decât cea cu care a fost sesizată comisia. De asemenea, domnia sa a precizat că, până în prezent, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a realizat deja o corespondenţă în acest sens cu Parchetul General de pe Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, iar în răspunsurile transmise Parchetul General a lămurit toate aspectele asupra cărora a ridicat excepţii domnul deputat Florin Iordache. Corespondenţa aferentă este ataşată în anexele nr.1 şi 7, care fac parte integrantă din acest raport. Astfel, prin adresa nr.3982/2008, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a precizat că niciuna dintre cele două hotărâri - Sentinţa penală cu nr.611/2007 şi Decizia penală cu nr.219 - nu a constatat nulitatea tuturor actelor şi lucrărilor efectuate de către procurori după începerea urmăririi penale. Raportat la aceste argumente, punctul de vedere al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este acela potrivit căruia se impune ca Parlamentul României, în speţă Camera Deputaţilor, să se pronunţe asupra solicitării cu care a fost învestit în considerarea întregului material care i-a fost înmânat. Prin adresa cu nr.391/2008, de asemenea, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie spune că niciuna dintre cele două hotărâri - Sentinţa penală cu nr.650 de această dată din 2007 şi 228/2008 - nu a constatat nulitatea actelor şi măsurilor ce au urmat rezoluţiei de începere a urmăririi penale, invocată în cuprinsul adresei pe care a înaintat-o Camera Deputaţilor, iar în cuprinsul Sentinţei penale cu nr.650/2007 se precizează în mod expres că nu se poate reţine incidenţa în cauză a dispoziţiilor art.197 alin.(2) Cod de procedură penală, deoarece nu există niciunul dintre cazurile de nulitate absolută prevăzute expres şi limitativ de dispoziţia legală menţionată. Într-o altă adresă, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a întărit punctul de vedere deja transmis, respectiv că întregul material înaintat trebuie considerat valabil şi se impune să fie luat în considerare în momentul în care Parlamentul României se va pronunţa asupra solicitării transmise de procurorul general. În adresa sus-menţionată se precizează faptul că Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu se poate substitui reprezentanţilor Camerei Deputaţilor în prerogativa acestora de a studia materialul înaintat în susţinerea sesizării şi de identificare a elementelor relevante, întrucât o asemenea prerogativă excede competenţelor Ministerului Public. În contextul în care toate actele procedurale menţionate în cuprinsul adresei înaintate de Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi se regăsesc în dosarul cauzei care a fost înaintat Camerei Deputaţilor, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie consideră că identificarea acestora şi atribuirea relevanţei juridice corespunzătoare reprezintă responsabilitatea exclusivă a reprezentanţilor Camerei Deputaţilor. Mai mult decât atât, interpretarea atribuită unor dispoziţii legale, înşiruirea sau înlăturarea punctelor de vedere formulate de către alte instituţii şi modalitatea de soluţionare a unei sesizări, în funcţie de care se poate realiza sau nu înfăptuirea justiţiei, reprezintă prerogativa şi responsabilitatea exclusivă a instituţiei căreia îi este atribuită această competenţă prin dispoziţiile constituţionale, în speţă Parlamentul României. Totodată, în adresa transmisă se precizează că toate actele procedurale menţionate în cuprinsul adresei sosite la Camera Deputaţilor se regăsesc la dosarul cauzei înaintat de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi că identificarea acestora reprezintă, de asemenea, responsabilitatea exclusivă a reprezentanţilor Camerei Deputaţilor, care poate fi îndeplinită doar prin studierea nemijlocită a înscrisurilor puse la dispoziţie. Pe cale de consecinţă, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu este în măsură să dea curs solicitării de a indica data la care a fost sesizat DNA, de către cine sau actele procedurale întocmite de către procurorii la care se referă în adresa înaintată de Camera Deputaţilor. Deputaţii aparţinând Grupului parlamentar al Partidului Democrat Liberal au considerat că pentru bunul mers al justiţiei şi pentru respectarea dispoziţiilor art.16 din Constituţia României, republicată, şi având în vedere întreg materialul transmis de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi ar trebui să înainteze Biroului permanent un raport prin care să se recomande plenului Camerei Deputaţilor să ceară urmărirea penală a domnului deputat Adrian Năstase, în conformitate cu dispoziţiile art.155 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat. Supusă la vot, această propunere a fost respinsă cu majoritate de voturi: 9 voturi pentru propunere şi 10 voturi împotriva propunerii. Punctele de vedere exprimate de către membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, reprezentând poziţia fiecărui grup parlamentar, se înaintează plenului Camerei Deputaţilor care, potrivit dispoziţiilor art.109 alin.(2) din Constituţia României, republicată, şi ale art.155 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările ulterioare, are dreptul să ceară sau nu urmărirea penală a domnului deputat Adrian Năstase, fost prim-ministru al Guvernului României. De asemenea, se anexează la prezentul raport şi punctul de vedere exprimat în scris de către reprezentanţii Alianţei PSD + PC. Vă mulţumesc. |
||||
|
|
Şi eu vă mulţumesc. Membrii PSD din Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi au dorit să-şi exprime o opinie separată, nuanţată, faţă de raportul comisiei, şi au întocmit un raport suplimentar. Am să-l rog pe domnul vicepreşedinte Florin Iordache să prezinte acest raport suplimentar. |
||||
|
|
Doamna preşedinte, Stimaţi colegi, Voi da citire unei sinteze a raportului suplimentar care deja v-a fost înaintat, pentru ca în momentul în care se fac dezbateri generale şi apoi va urma votul, să puteţi vota în deplină cunoştinţă de cauză. Răspunderea ministerială şi procedura de începere a urmăririi penale împotriva miniştrilor ce au şi calitatea de parlamentari este reglementată de art.109 alin.(2) din Constituţie, Legea nr.115/1999 privind răspunderea ministerială, Regulamentul Camerei Deputaţilor, aprobat prin Hotărârea nr.8/1994. Curtea Constituţională a pronunţat mai multe decizii: este vorba de Decizia nr.93/16.06.1999 asupra obiecţiilor de neconstituţionalitate a Legii privind răspunderea ministerială. În esenţă, prin această decizie s-a reţinut că: "Afirmaţia potrivit căreia prin dispoziţia legală criticată s-a creat o imunitate guvernamentală, reprezintă o premiză ce nu concordă cu dispoziţiile constituţionale. Constituţia nu a instituit imunitatea, ci condiţionarea dreptului de a cere urmărirea penală pentru fapte săvârşite în exerciţiul funcţiei". Au fost, de asemenea, pronunţate: decizia nr.605/2007, Decizia nr.1.133/2007, cât şi Decizia nr.270/10.03.2008, care a statuat că: "Organele de urmărire penală pot efectua diverse acte premergătoare începerii urmăririi penale, în condiţiile legii. ele nu îşi pot continua activitatea fără a sesiza una din cele trei autorităţi publice pentru a cere urmărirea penală". Şi a reafirmat că art.109 alin.(2) din Constituţie nu instituie o imunitate guvernamentală, ci condiţionarea dreptului de a cere urmărirea penală pentru fapte săvârşite în exerciţiul funcţiei, aceasta fiind o măsură de ocrotire a interesului public, care subzistă şi după încetarea mandatului membrilor Guvernului. Prin rechizitoriul nr.8/P/13.11.2006, Adrian Năstase a fost trimis în judecată sub acuzaţia de a fi săvârşit infracţiuni de corupţie constând în primirea de foloase necuvenite ce s-ar fi concretizat în apartamentul construit în Str. Zambaccian nr.16. Prin Sentinţa penală nr.611/18.10.2007 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, s-a dispus: "În temeiul art.300 alin. (2) Cod de procedură penală, combinat cu art.332 alin.(2) Cod de procedură penală, raportat la art.197 alin.(2), restituirea cauzei la DNA pentru refacerea urmăririi penale şi a actului de sesizare a instanţei". Prin Decizia nr.219 din 7.04.2008 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Completul de 9 judecători, recursul DNA a fost respins, iar în cuprinsul acestei decizii se reţine, între altele, că actele de urmărire penală efectuate în condiţii de nelegalitate sunt lovite de nulitate absolută, potrivit art.197 alin.(2) din Codul de procedură penală, aşa cum a reţinut, de altfel, şi prima instanţă prin hotărârea atacată. Prin Rechizitoriul nr.227/P/2007 din 3.05.2007, DNA a trimis în judecată pe Ion Melinescu şi Năstase Adrian pentru pretinsa săvârşire de către Adrian Năstase a infracţiunii de dare de mită. Prin Sentinţa penală nr.650 din 30.10.2007 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Secţia penală, şi această cauză a fost restituită la procuror, în temeiul art.332 Cod procedură penală, pentru refacerea urmăririi penale. În considerentele sentinţei s-a reţinut că "Rezoluţia din 24.05. 2006, prin care s-a dispus în cauză începerea urmăririi penale, fiind conformă unor dispoziţii legale cu privire la care s-a constatat că sunt contrare Legii fundamentale, nu poate fi menţinută" şi că, "Pe cale de consecinţă, nu pot fi menţinute nici celelalte acte îndeplinite şi nici măsurile luate ulterior, impunându-se restituirea cauzei la procuror pentru refacerea urmăririi penale". Deci, în ambele cauze, s-a decis că urmărirea penală a fost nelegal începută împotriva domnului Adrian Năstase, astfel încât nulitatea actelor de începere a urmăririi penale atrage nulitatea urmăririi penale însăşi, respectiv a celorlalte acte de procedură, a materialului probator obţinut în conformitate cu art.64 alin.(2) din Codul de procedură penală, mijloacele de probă obţinute în mod ilegal nu pot fi folosite în procesul penal. La data de 4.08.2008, sub nr.3.505 şi la data de 31.07.2008, sub nr.3.497, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a înaintat, în vederea formulării cererii de urmărire penală împotriva deputatului Adrian Năstase două referate - de 51 şi respectiv 25 de pagini -, ce constituie în realitate o sinteză a Rechizitoriilor nr.8/P/2006 şi nr.227/P/2006. Urmare a corespondenţei cu Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi a soluţionării conflictului juridic de natură constituţională generat de Parchet, au fost trimise şi Dosarele nr.68/P/2008 şi nr.227/P/2008 şi au fost formulate comentarii de către Procurorul General ale hotărârilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi a Curţii Constituţionale în legătură cu efectele pe care trebuie să le aibă hotărârile judecătoreşti şi modul în care trebuie să acţioneze Parlamentul. Ceea ce solicită, însă, Parchetul Camerei Deputaţilor este în esenţă ca Parlamentul să se conformeze solicitării sale şi să se pronunţe fără a face examen propriu şi fără o concluzie trasă din probe obţinute în mod legal, pe o cerere de începere a urmăririi penale viciate atât în formă, cât şi în fond. Îi cere să valideze probe şi mijloace de probă procedurale ce trebuie refăcute, îi cere să încalce dispoziţiile art.64 alin.(2) Cod procedură penală, îi cere să cenzureze hotărârile Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie care a dispus refacerea urmăririi penale în totalitate şi îi cere să transfere responsabilitatea demarării şi derulării unor procese împotriva deputatului Adrian Năstase. În conformitate cu art.155 alin.(1) teza ultimă din Regulamentul Camerei Deputaţilor, "dacă ministrul are şi calitatea de deputat, cererea se trimite spre examinare Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi care va elabora un raport pe care-l înaintează Camerei". Raportul Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi nu se poate întemeia, însă, decât pe examenul pe care trebuie să-l facă în conformitate cu Regulamentul Camerei Deputaţilor şi al comisiei în legătură cu sesizarea organului de urmărire penală şi actelor făcute înainte de începerea urmăririi penale, acte care ar putea fi considerate ca nesupuse nulităţii. Comisia, însă, nu a funcţionat ca o comisie de anchetă, domnul deputat Adrian Năstase nefiind invitat pentru a-şi prezenta punctele de vedere în legătură cu solicitările Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, încălcându-se grav dreptul acestuia la apărare şi prezumţia de nevinovăţie. A obţinut Parlamentul de la Parchet şi de la Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi elemente necesare pentru a decide dacă este relevant ca să permită începerea urmăririi penale, aşa cum a solicitat Procurorul General, prin adresele din 21 octombrie 2008 Procurorul General refuzând să identifice din miile de pagini acele acte de procedură sau probe care au fost administrate în condiţii de legalitate? Din punctul nostru de vedere, numai după obţinerea acestor relaţii membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi vor putea elabora un raport relevant, necesar adoptării de către plenul Camerei Deputaţilor a unei decizii constituţionale privind începerea urmăririi penale. |
||||
|
|
Îi mulţumesc domnului Florin Iordache. Intrăm în dezbateri generale şi am să urmez lista înaintată de liderii grupurilor parlamentare. Din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat Liberal, îl invit la microfon pe domnul Petru Călian. |
||||
|
|
Vă mulţumesc. Doamna preşedinte, Stimaţi colegi, Grupul parlamentar al Partidului Democrat Liberal a luat act de raportul Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi prezentat în faţa dumneavoastră de către domnul preşedinte Daniel Buda. Considerăm că au fost întrunite toate procedurile regulamentare, iar, mai mult de atât, Constituţia României, art.72 alin. (2), precum şi art.16, de asemenea, Statutul deputaţilor şi senatorilor - art.23, art.28 şi art.52 lit.a), lit.b) şi lit.c), ne obligă să respectăm procedurile parlamentare şi, de asemenea, ne obligă ca, în conformitate cu Regulamentul Camerei Deputaţilor, art.193, să luăm act şi să decidem asupra solicitării Procurorului General privind cererea începerii urmăririi penale. Aşadar, cele trei acte fundamentale coroborate - Constituţia, Statutul deputaţilor şi senatorilor, precum şi Regulamentul Camerei Deputaţilor -, ne obligă astăzi ca, în baza raportului prezentat de domnul preşedinte Daniel Buda, să ne pronunţăm prin vot asupra solicitării procurorului general. Considerăm că, prin acest demers, distinsul nostru coleg, domnul Adrian Năstase, va avea posibilitatea ca să-şi exprime şi să se apere, astfel încât să-şi dovedească nevinovăţia pe care dânsul o susţine în mod justificat. Prezumţia de nevinovăţie este respectată de către Grupul parlamentar al PD-L, însă, astăzi, respectând Constituţia României, vom vota aşa cum prevede inclusiv Regulamentul Camerei Deputaţilor, în baza raportului prezentat. Vă mulţumesc. |
||||
|
|
Şi eu vă mulţumesc. Îl invit la microfon, din partea Grupului parlamentar al PSD, pe domnul Florin Iordache. |
||||
|
|
Doamnă preşedinte, Stimaţi colegi, Iată, suntem în 2009, prima dată după revoluţie, într-un Parlament în care toţi am fost aleşi uninominal şi, de aceea, cred că, înaintea unei decizii de partid sau a unei hotărâri luate în grup, fiecare dintre noi trebuie să răspundem prin hotărârile, legile, sau ceea ce propunem la încrederea pe care ne-au adresat-o cetăţenii atunci când ne-au votat. Şi, de aceea, pentru că se spunea mai devreme că ar trebui să ţinem cont de solicitarea pe care a făcut-o domnul Adrian Năstase de începere a urmăririi penale, eu cred că Parlamentul şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, în special, nu trebuie să venim în faţa dumneavoastră cu rapoarte, cu proiecte care să răspundă unuia sau altuia. Noi trebuie să venim cu argumente juridice, noi trebuie să venim şi să răspundem în faţa dumneavoastră dacă trebuie luată o anumită decizie, dacă sunt argumente, dacă sunt într-un fel sau altul motivaţii pentru această decizie. În niciun caz Parlamentul nu trebuie să se substituie justiţiei. În niciun caz nu ar trebui să fim noi judecători, să dăm sancţiuni, să spunem dacă cineva este vinovat sau nu este vinovat. Acest lucru trebuie foarte clar să-l facă instanţa şi, de aceea, din punctul meu de vedere, stimaţi colegi, s-a spus la un moment dat că sunt dosare politice. Păi, eu nu văd nicio deosebire între Adrian Năstase, care dimineaţa era preşedinte de partid şi trebuie să dea socoteală câte steguleţe sau şepcuţe s-au făcut în 2004 şi cu toţii am văzut acum, la alegerile parţiale care s-au desfăşurat, că niciunul dintre noi nu ştim într-o comună câte steguleţe, şepcuţe sau bannere au fost depuse, dar un preşedinte de partid acum, după 4 ani de zile, pentru că, iată, vine campania electorală, trebuie să dea socoteală de ce s-a întâmplat la Constanţa, la Bacău sau la Oradea, câte bannere, şepcuţe sau steguleţe s-au făcut în acea campanie electorală. Eu vă cer dumneavoastră aici, în Parlament, pentru că Parlamentul, din punctul meu de vedere, este cel mai înalt şi locul suprem în care putem avea dezbateri, putem avea un schimb de păreri, trebuie să ne susţinem într-un fel sau altul punctele de vedere, dar eu vă cer un singur lucru: ca Parlamentul să nu devină o anexă a DNA-ului, ca Parlamentul să nu devină o anexă a Parchetului General, pentru că modul în care Parchetul General şi DNA-ul ne-au tratat în această perioadă, eu nu îl pot califica altfel. De ce? pentru că la toate solicitările pe care noi le-am făcut potrivit art.76 din Regulament - şi vreau să vă uitaţi, alin.(3) - spune că în cazul unei comisii de anchetă organele solicitate trebuie să dea răspuns acestei comisii de anchetă. În tot ceea ce am solicitat noi Parchetului General, nu ni s-a răspuns niciodată, am fost trataţi cu refuz şi a trebuit să ne conformăm solicitării pe care a făcut-o. Sunt două posibilităţi, stimaţi colegi: ori luăm decizia că trebuie să respectăm Constituţia şi atunci, potrivit art.109 alin.(2) din Constituţie, să ne pronunţăm pentru începerea sau neînceperea urmăririi penale, sau, dacă nu e nevoie, haideţi să hotărâm cu toţii să modificăm Constituţia şi să scoatem pur şi simplu acest articol şi să spunem: cu sau fără acordul Parlamentului poate începe urmărirea penală. Eu consider, stimaţi colegi, că hotărârile pe care le dă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sunt obligatorii şi pentru lucrătorii de la DNA. Le spun lucrători, pentru că dumnealor, înainte de a ne trimite nouă 31 de dosare voluminoase, pentru a face o telejustiţie, ar trebui să ţină cont de hotărârile pe care le-a dat Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie care a spus foarte clar: să-şi facă curăţenie, să ne stabilească care sunt probele, care sunt dosarele asupra cărora trebuie să ne pronunţăm. Au fost toate declarate nule? Foarte bine. Pot veni cu o singură solicitare şi, pe această simplă solicitare, noi trebuie să ne pronunţăm. Dar, a ne apuca noi să facem şi să umblăm în 31 de dosare, în mii de pagini să stabilim care probe sunt nule, care probe nu sunt nule, cred că excede cadrului în care ne aflăm acum. De aceea, stimaţi colegi, eu nu vă voi spune cum să votaţi, dar cred că v-am dat destule argumente, astfel încât, atunci când veţi merge la vot, să fiţi conştienţi că, într-adevăr, instituţia supremă în ceea ce priveşte legiferarea este Parlamentul, să ne batem pentru rolul constituţional pe care-l avem aici şi, înainte de toate, să votăm şi cu inima, dar şi cu capul. Vă mulţumesc mult. |
||||
|
|
Şi eu vă mulţumesc mult. Îi dau cuvântul domnului Eugen Nicolăescu, din partea Grupului parlamentar al PNL. |
||||
|
|
Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu: Doamnă preşedinte, Stimaţi colegi, Aş începe prin a spune că nimeni nu este mai presus de lege. De asemenea, tot de la început aş spune că Partidul Naţional Liberal a fost totdeauna consecvent, în sensul în care a votat şi va vota, de fiecare dată, pentru respectarea Constituţiei şi a legilor ţării. În consecinţă, pentru a permite justiţiei să-şi facă datoria. Considerăm că nicio îngrădire nu trebuie pusă ca barieră în faţa justiţiei, atunci când ea trebuie să facă dreptate. De la început, afirm: Partidul Naţional Liberal, grupurile parlamentare PNL, întotdeauna, în Cameră şi în Senat, au avut aceeaşi atitudine: să voteze pentru ca justiţia să-şi facă datoria. Astăzi, Grupul parlamentar al PNL din Camera Deputaţilor va vota pentru începerea urmăririi penale a deputatului Adrian Năstase, dar trebuie să fac unele precizări. Prima: procurorul general al României, procurorul şef al DNA au fost şi sunt sfidători la adresa Parlamentului, sunt aroganţi şi nu au măsură în ceea ce fac, în modul în care se adresează Legislativului. De fapt, asistăm la o nouă inchiziţie - inchiziţia procurorilor sprijiniţi de Traian Băsescu. Aş vrea, de asemenea, să subliniez faptul că începerea urmăririi penale împotriva unui fost membru al unui cabinet, indiferent că a fost prim-ministru sau ministru, nu înseamnă rezolvarea problemelor cetăţenilor, nu înseamnă că oamenii nu vor mai avea probleme cu această justiţie ineficientă, cu această justiţie care, de ani de zile, pe foarte mulţi cetăţeni îi pune pe drumuri. Avem, în continuare, cazuri de abuzuri; avem, în continuare, cazuri de ineficienţă, iar încrederea populaţiei în justiţie este ca şi inexistentă. Apreciez că nu putem să trecem peste acoperirea permanentă asupra unor abuzuri pe care justiţia le face împotriva drepturilor fundamentale ale cetăţenilor. Şi când spun justiţie, mă refer în primul rând la Procuratură. Parlamentul are obligaţia să asigure buna funcţionare a democraţiei şi a respectării drepturilor cetăţenilor din această ţară. De aceea, la dezbaterea viitoarelor coduri - Codul penal, Codul de procedură penală, Codul civil, Codul de procedură civilă - vă invit, stimaţi colegi parlamentari, să vă exersaţi dreptul, să eliminaţi exagerările şi, în acelaşi timp, să realizaţi un cadru prin care să le daţi speranţă oamenilor în justiţia din România şi că dreptatea va triumfa. Colegul meu Ioan Timiş, care va lua cuvântul în continuare, va spune o serie de lucruri de natură tehnică, arătând ceea ce am încercat să spun sintetic despre abuzurile pe care Procuratura le-a făcut în acest caz, despre modul în care a tratat Parlamentul în acest caz. În consecinţă, PNL va vota împotriva nerespectării drepturilor omului, dar va vota pentru începerea urmăririi penale în această situaţie. |
||||
|
|
Vă mulţumesc, domnule Nicolăescu. Îi dau cuvântul domnului Timiş Ioan, din partea Grupului parlamentar al PNL. |
||||
|
|
Doamnă preşedinte, Stimaţi colegi, Noi, liberalii, am studiat foarte bine cele două dosare cunoscute public - "Mătuşa Tamara" şi dosarul "Zambaccian" şi am ajuns la concluzia pe care a exprimat-o liderul grupului nostru parlamentar. Asta nu înseamnă că ne prefacem că nu observăm că Direcţia Naţională Anticorupţie este o armă politică în mâna Puterii şi locatarului de la Cotroceni. Asta nu înseamnă că ne prefacem că nu vedem că s-a început urmărirea penală în mod repetat în mai multe cazuri, acolo unde existau cauze de neîncepere a urmăririi penale prevăzute de Codul de procedură penală. Orice procuror, când începe urmărirea penală, se uită dacă este legal sesizat şi dacă există o cauză de neîncepere a urmăririi penale. Şi cauza de neîncepere este atât de clară, încât şi un orb o putea vedea. Ea este înscrisă în art.109 alin.(2) din Constituţie şi care prevede că numai Camera Deputaţilor, Senatul şi Preşedintele ţării au dreptul - deci, nu se prevede "nu poate" sau "poate", ci "au dreptul"; adică, dreptul nostru suveran, al Parlamentului, a fost încălcat. Şi vreau să spun că nu din necunoştinţă. Este absurd să credem că un procuror, despre care prezumăm că ştie toate legile, nu cunoaşte Constituţia. Este absurd. Asta, de asemenea, nu înseamnă că ne prefacem că nu vedem că în cazurile menţionate s-a început urmărirea penală, s-au administrat probe, iar instanţa supremă, compusă din complet de 9 judecători, a declarat sau a constatat că sunt lovite de nulitate absolută toate probele administrate. Şi nu-i aşa cum spune Parchetul General, că este lovită de nulitate absolută doar ordonanţa de începere a urmăririi penale. Acest lucru îl spun trei judecători din nouă; majoritatea spune că toate probele sunt nule. De asemenea, nu ne putem preface că nu observăm că în cazurile Adrian Năstase s-au încercat şi disjungeri, în aşa fel încât, într-o jumătate de zi, Adrian Năstase era şef de partid, în altă jumătate de zi era prim-ministru. Că nu s-au încercat formulări de sintetizare a unor dosare penale, ca să înlăture această interdicţie prevăzută de Constituţie, şi anume, dreptul Camerei Deputaţilor de a cere începerea urmăririi penale în acest caz. Nu pledez pentru domnul deputat Adrian Năstase. Nici nu cred că are nevoie de pledoaria mea. Nu mă pronunţ asupra vinovăţiei sau nevinovăţiei acestui domn. Acest lucru îl vor face instanţele de judecată. Dar nu pot să nu constat modul defectuos în care s-a făcut instrucţia penală în aceste cazuri. Nu pot să nu constat relaţiile instituţionale incalificabile între Direcţia Naţională Anticorupţie şi Parlamentul României. V-aş spune numai o situaţie: primele documente au venit cu căruciorul, fără să fie înscris pe ele dacă sunt secrete de serviciu, secrete de stat sau mai ştiu eu ce secrete şi fără o adresă semnată de procurorul general care intră în relaţii constituţionale cu Parlamentul. Şi, de acolo, au urmat toate lucrurile pe care le-aţi auzit spunându-se aici. Stimaţi colegi, Nu ne prefacem că nu vedem. Nu ne prefacem că nu ştim. Nu ne prefacem că nu auzim. Dar, am luat act de cererea publică - nu am auzit-o încă exprimată aici - a domnului deputat Adrian Năstase, că domnia sa doreşte trimiterea acestor dosare în instanţă. Am luat act că opinia publică este saturată de această poveste. Şi, de aceea, suntem pentru începerea urmăririi penale împotriva domnului Adrian Năstase. Asta pentru simplul motiv că dorim ca aceste dosare să depăşească faza în faţa procurorilor. Că este foarte clar că nu-l trimitem pe domnul Adrian Năstase direct în instanţă. Va ajunge din nou pe mâna procurorilor, care i-au încălcat drepturile procesuale şi chiar demnitatea. Dar sperăm că într-o zi, peste 3-4 luni, apreciez eu, aceste dosare vor ajunge în instanţă. Şi vrem să dăm un cec în alb justiţiei române, pentru că justiţia nu se face la DNA sau în cabinetele procurorilor. Justiţia se face în sălile de judecată. Şi vrem să credem că judecătorii români sunt şi dacă nu vor deveni o putere, până instanţele judecătoreşti nu vor deveni o putere, nu există democraţie în România. Pentru că va trebui, de acum încolo, să credem şi să fim convinşi că viaţa noastră, avutul nostru, drepturile şi libertăţile noastre fundamentale vor fi protejate de judecători. Şi să avem încredere în asta. Pentru că aceasta este justiţia, nu justiţia la DNA sau la Parchetul General. De aceea, cerem trimiterea, începerea urmăririi penale împotriva domnului Adrian Năstase. Cu această ocazie, aş vrea să atrag atenţia de la această tribună domnului ministru al justiţiei să-şi exercite atribuţiile sale şi să pună procurorii la treabă, să-i pună să fie eficienţi, să respecte drepturile şi libertăţile fundamentale, să fie corecţi şi juşti. Pentru că, dacă nu se întâmplă acest lucru, într-o zi, domnul premier Boc, care tot caută să reducă cheltuielile bugetare, în loc să reducă personalul de la Cancelarie, probabil că va desfiinţa DNA-ul. Şi dacă nu va vrea să desfiinţeze DNA-ul, poate va reuşi să desfiinţeze toate instituţiile statului şi rămâne DNA-ul şi nu mai are pe cine chema acolo. Stimaţi colegi de la PD-L şi, dintre dumneavoastră, chiar unii prieteni, am o sugestie să vă fac: în momentul în care veţi modifica Constituţia "marca Cotroceni" şi veţi realiza acea republică bananieră, prezidenţială, semiprezidenţială, nu mai contează, vă rog să aveţi în vedere că tot vorbim de imunităţi şi tot vorbim astăzi că am ajuns la concluzia că nimeni nu e mai presus de lege, că Adrian Năstase este egal cu Traian Băsescu, vă rog să modificaţi şi art.84 alin.(2), pentru că domnul Boc şi domnul Stoica, atunci când au modificat Constituţia, l-au lăsat pe Preşedinte fără imunitate, şi prevedeţi acolo clar: "Preşedintele are imunitate de jurisdicţie şi pe perioada mandatului este complet inocent". Vă mulţumesc pentru atenţie. (Aplauze din partea Grupului parlamentar al PSD+PC şi Grupului parlamentar al PNL.) |
||||
|
|
Şi eu vă mulţumesc. Cu această ultimă intervenţie s-au încheiat dezbaterile generale. Pentru a încheia toate dezbaterile înaintea votului, am să-i dau cuvântul domnului deputat Adrian Năstase. |
||||
|
|
Doamnelor şi domnilor deputaţi, Stimaţi colegi, Mă aflu astăzi în faţa dumneavoastră pentru a vă vorbi de dosare. Nu de dosare energetice, nu de dosare geostrategice, nu de mari proiecte pentru viitor. Ei bine, este vorba, din păcate, de aceleaşi compilaţii cu acuzaţii nefondate, lansate din laboratoarele DNA şi, aşa cum ştiţi, DNA-ul a trimis Parlamentului o cerere de aprobare a începerii urmăririi penale împotriva mea în două cauze. Ambele fuseseră anterior examinate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. La acea dată, domnul Morar nu ceruse aprobarea Parlamentului şi, pentru că actele i-au fost declarate nule de 24 de judecători de la Curtea Supremă, el încearcă să acopere acum ilegalităţile pe care le face de patru ani. Cu puţine zile în urmă, la Palatul Cotroceni, Traian Băsescu impunea celor mai înalţi reprezentanţi ai puterilor statului din Parlament, Curtea Constituţională, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Parchetul General să fie rezolvat cazul Năstase întocmai şi la timp. Sigur, indicaţii de acest gen exced cadrul democratic şi constituţional, dar cine să judece acest lucru, mai ales cine să acuze, când toţi reprezentanţii statului stăteau în poziţie de drepţi. Cu acelaşi prilej, a spus celor prezenţi că a văzut probe din dosarele mele şi că ştie ce este în ele. Cu asemenea garanţii, eu cred că nici nu mai era nevoie de votul de astăzi al Parlamentului sau de pronunţarea instanţelor. O să vă rog acum să-mi permiteţi să încalc uzanţele şi să încep cu finalul discursului meu. Vă voi solicita, doamnelor şi domnilor deputaţi, să ignoraţi prevederile Constituţiei şi să acceptaţi cererea procurorilor de a permite începerea urmăririi penale, în aşa fel încât, în final, justiţia să se pronunţe. De fapt, ştiu, şi ştiţi şi dumneavoastră, că dosarele vor trimise înapoi domnului Morar, care le va trimite în instanţă când şi dacă va avea nevoie Traian Băsescu. Dar probabil că acesta este doar un amănunt. Sunt conştient că făcând acest lucru le cer multora dintre dumneavoastră să acţioneze împotriva propriilor convingeri. Până acum, urmând prevederile legale, mulţi dintre dumneavoastră aţi votat împotriva cererilor nefundamentate ale DNA. Dacă am discuta doar despre lege, acesta ar fi probabil votul cel mai firesc şi acum, aici, în plen. Ştiu că argumentele juridice par complicate, greoaie. Din acest motiv, nici nu voi apela astăzi la argumente juridice, pentru că în fapt aceste dosare sunt politice. Ar fi trebuit, spre exemplu, să comentez afirmaţiile domnului deputat Călian, care fundamenta această cerere şi votul de astăzi pe art.72 din Constituţie, care se referă la cu totul altceva - este vorba de imunitatea parlamentarilor şi de eventuale fapte penale ale deputaţilor, respectiv senatorilor - pe când aici, discutăm, de fapt, de o altă instituţie, instituţia răspunderii ministeriale, reglementată în Constituţie prin art.109 şi care are ca sediu de materie, pentru discuţia noastră de astăzi, alin.(2). De aceea, nici Statutul deputatului şi senatorului nu este relevant în această discuţie, pentru că acolo nu sunt prevăzute reguli referitoare al răspunderea ministerială, şi nici art.193 din Regulament, care preia, de fapt, regulile din art.72. Dar acestea sunt chestiuni strict tehnice, juridice, care nu au niciun fel de importanţă, cum n-au avut importanţă, de fapt, nici prevederile constituţionale sau legale sau regulamentare în această discuţie. Aşadar, nu voi vorbi despre prevederile Constituţiei sau ale legilor, ci de nevoia unui semnal politic, iar acest semnal politic trebuie dat. Vreau să subliniez foarte clar că nu eu am tărăgănat luarea unei decizii în Parlament. De altfel, după cum ştiţi, o altă creaţie a DNA, dosarul despre pixurile şi brichetele din campania electorală din 2004, a ajuns în faţa instanţei abia acum, după patru ani, deşi nu s-a cerut acordul Parlamentului, care - fie vorba între noi - ar fi fost necesar. Acest dosar este încă o dovadă că nu s-a dorit clarificarea acuzaţiilor ce mi se aduc. S-a întâmplat ceva cu acest dosar? Există vreo evoluţie? S-a demonstrat cumva vreo vinovăţie a mea? Nu! Fiindcă în acele dosare nu există nimic. Doar 972 de martori propuşi de DNA, ce vor trebui audiaţi în următorul deceniu, probabil în ordinea vârstei, pentru a asigura posibilitatea ca în acest lung interval de timp fiecare dintre ei să se poată prezenta în faţa instanţei. De fapt, cui îi este cu adevărat frică de clarificarea acuzaţiilor? Cu siguranţă nu mie. Există însă oameni în România care au câştigat voturi şi putere promiţând că vor impune în ţară legea şi ordinea. Din păcate, în acest moment, ţara este în dezordine şi în fărădelegi mai mari ca oricând. Acestor oameni le este frică. Le este frică pentru că, dacă nu ar exista subiecte artificiale, precum dosarele mele şi, ocazional, spionii detonaţi la comandă, lumea s-ar uita mai atent la neîmplinirile lor, la gargara permanentă, la promisiunile lipsite de suport. Cerându-vă să adoptaţi această conduită, sunt conştient că, într-o anumită măsură, eu însumi încalc legea sau îndemn la încălcarea ei. A venit însă momentul în care nu mai vreau să fiu... şi nu mai vreau să ofer, de fapt, combustibil demagogiei întreţinute de Traian Băsescu şi de corul său antic de lăudători. Suntem în al cincilea an în care Traian Băsescu este preşedinte şi vedem cum mereu dă vina pe altcineva pentru ce se întâmplă în ţara pe care o conduce. Ani de zile, eu am fost prezentat românilor drept principal motiv al lipsei de performanţă din mandatul său. La alegerile parlamentare, Traian Băsescu nu şi-a asumat nimic din starea în care se află ţara. Mai mult, chiar colegii mei din PSD au acceptat să-şi asume responsabilitatea să rezolve o bună parte din problemele pe care Băsescu le-a produs ţării în ultimii ani. Ştiu că sunt idealist, dar sper ca măcar la alegerile prezidenţiale să se poată discuta, în aceste condiţii, despre rolul pe care l-a avut Traian Băsescu în stagnarea şi involuţia ultimilor ani în România. S-a vorbit până la saţietate despre faptul că aceste dosare sunt piatra de hotar dintre România săracă şi subdezvoltată şi cea bogată şi modernă. S-a spus că de soluţionarea lor depind: integrarea europeană a ţării, oprirea monitorizărilor, imaginea ţării şi a fiecărui român în parte, reforma clasei politice şi multe alte enormităţi. Oamenilor li s-a oferit un discurs halucinant. Despre cum lipsa de performanţă şi de eficienţă din România sunt rezultatul blocajului luptei anticorupţie în dosarele mele. A fost un joc în care oficiali şi neoficiali români au implicat şi Comisia Europeană. Aşa este politica, vor spune mulţi. Aşa este un anumit tip de politică!, voi răspunde eu. Pentru că poate să existe, în opinia mea, şi o altă politică, aşezată nu între copertele dosarelor fabricate despre mine sau despre alţii. O politică aşezată cu faţa spre realitate. Iar realitatea, stimaţi colegi, este din ce în ce mai înfricoşătoare. Şi nu mă refer doar la criza economică; măcar despre ea ştim sigur că e un fenomen de care noi, românii, nu suntem direct răspunzători, chiar dacă suntem obligaţi să-i suferim consecinţele multă vreme de acum înainte. Dar, spre deosebire de majoritatea statelor occidentale care înfruntă criza cu instituţii solide, bazate pe tradiţii şi pe reguli clare şi respectate, România intră în această nenorocire având o foarte serioasă criză de sistem şi de atitudine. O criză care, spre deosebire de toate jocurile de imagine, construite cu migală în aceşti ani, produce efecte palpabile, directe şi dureroase pentru majoritatea românilor ce intră în contact cu ea. Instituţiile noastre au tradiţii rele. Sunt slăbite. Se bazează pe reguli ceţoase şi mereu negociabile. Descentralizarea, începută cu ani în urmă, se transformă într-o feudalizare care scapă de sub controlul oricui. Reformele, începute în urmă cu câţiva ani, s-au blocat după intrarea în Europa, fiindcă ele nu sunt nici simpatice şi nici aducătoare de voturi pe termen scurt. Modernizarea sistemului, proces în plină desfăşurare la începutul anilor 2000, s-a transformat dintr-o acţiune politică într-una de imagine. Preşedintele Băsescu ne-a arătat cum se face politica televizată: cum se recuperează jurnaliştii răpiţi, cum se conduce fără atribuţii constituţionale Guvernul, cum se dau ordine procurorilor şi cum se fac glume proaste, cum se trăieşte şi cum se dansează la televizor. Problema cu acest stil de politică este că, deşi aduce voturi, el nu rezolvă niciodată nimic. Dacă în perioada în care economia creştea acest model de a conduce era amuzant şi inofensiv, acum el are o mare problemă: nu ajută pe nimeni. România are probleme majore, grave. Criza economică face să scadă veniturile şi nivelul de trai, aduce înapoi FMI-ul, locurile de muncă sunt în pericol, oamenii chiar sunt omorâţi pe străzi, bătrânii chiar sunt batjocoriţi. Pentru românii care ne-au votat, noi ne-am asumat acum guvernarea. Riscăm însă să plătim pentru probleme pe care nu noi le-am creat şi pe care nu vom avea puterea să le rezolvăm în actuala formulă. Iar la final, când vom trage linie, vom vedea că Traian Băsescu va spune din nou, probabil începând de săptămâna viitoare de aici, din Parlament, că nu el este responsabil. Din păcate însă reformele şi ieşirea din criză nu se mai pot face doar la televizor. În acest timp, criza economică generează condiţiile pentru apariţia de noi dificultăţi în ţară. Microbii unui stat slab acum se dezvoltă, odată cu germenii unor mişcări de extremă, reflectând dezorientarea tinerilor şi lipsa locurilor de muncă. Primele simptome le vedem deja în cel mai violent început de an de după 1989. Ani de zile, în loc să ne ocupăm de problemele reale ale acestei ţări, am acceptat agenda pe care ne-a impus-o Traian Băsescu. Sistemul pe care el îl conduce este cel care a permis să apară pe străzi criminali, să vedem lupte de stradă între bande de infractori, să se fure arme şi secrete din armată. De patru ani, criza de sistem din România s-a accentuat. Pentru că nu ne-am ocupat de ce trebuia. Pentru că ne-am ocupat de dosarele adversarilor politici. Vă întreb însă, dragi colegi, cui i-a folosit toată această agitaţie? Astăzi, România se află în plină epocă a dezordinii, dar principalul vinovat nu este nici criza, nici istoria, nici Adrian Năstase. Vinovatul este cel care o hrăneşte zi de zi, fiindcă dezordinea este singurul său proiect. Acesta este nu doar un drum foarte periculos la vreme de criză economică. Acesta este şi un drum aproape clasic spre statul totalitar. Când instituţiile menite să facă ordine sunt slabe, şi dezordinea devine cronică, terorizând cetăţeanul, când clasa politică se luptă fratricid, apare imediat un om care spune cu lacrimi în ochi, desigur, că patria e în pericol, şi care insistă pe ideea că soluţia înseamnă mai multă putere, concentrată în aceleaşi mâni apte să facă ordine. Chiar dacă pare că situaţia dosarelor mele mă priveşte doar pe mine, atunci când vorbim de aplicarea legii niciodată nu este implicată doar o persoană. Niciodată nu vorbim doar despre cel în cauză, ci şi - sau mai ales -, despre principiul în cauză. Dacă personalizăm de fiecare dată, creăm precedente periculoase. Aş vrea să vă întreb, stimaţi colegi, sunteţi mulţumiţi de felul în care s-a modificat Legea răspunderii ministeriale special pentru mine? De modificarea de ieri, în procedură de turbo-urgenţă, a Regulamentului Camerei, astfel încât astăzi să se voteze mai confortabil? Aveţi în Regulament numeroase exemple în care hotărârile Camerei se iau cu votul majorităţii tuturor deputaţilor, nu cu votul celor prezenţi. Este şi cazul alegerii, spre exemplu, a preşedintelui Camerei. Preşedinta Camerei a fost aleasă conform art.21 alin.(2) pe o prevedere, care, în opinia Curţii, nu respectă un principiu constituţional. Pentru votul de astăzi, special pentru mine, a fost modificată procedura prevăzută de Regulament, stabilindu-se o majoritate şi mai redusă: majoritatea deputaţilor prezenţi. Inutil să vă spun că hotărârea de desemnare de către Parlament a judecătorilor Curţii Constituţionale, cei care au interpretat Constituţia în acest sens, prevede - poate neconstituţional - "votul favorabil necesar al majorităţii din numărul total", şi nu din numărul parlamentarilor prezenţi. Un mic paradox pe care doresc să vi-l semnalez tocmai pentru a arăta farmecul acestor proceduri care au un obiectiv foarte bine stabilit, pe care sper că, în ordine, disciplinat, la timp, îl vom împlini împreună, pentru a rezolva o problemă care, iată, de foarte multă vreme, stă pe agenda problemelor nerezolvate a preşedintelui Traian Băsescu. M-au deranjat şi chemările la ordine ale unor colegi din Grupul pentru minorităţi, acuzaţi că nu au votat corespunzător la Comisia juridică şi îmi cer scuze pentru eventualele neplăceri pe care le-au avut. Dragi colegi, Până acum am preferat să insist pe aplicarea şi pe respectarea legii. Am decis însă ca astăzi să vă cer un vot diferit. De ce fac acest lucru? Din două motive. Primul este dat de criza economică şi de dorinţa de a nu fi folosit cazul meu pentru a justifica lipsa de performanţă şi de eficienţă a guvernării. Al doilea motiv ţine de noua relaţie dintre PSD şi PD-L, o relaţie care stă la baza funcţionării noului Guvern şi de care depinde trecerea cu bine a României prin acest an greu. Nu vreau să se afirme că prin aceste dosare stau în calea unei coabitări armonioase între PSD şi PD-L. Doamnelor şi domnilor deputaţi, Acceptând cererea mea, corul antic al demagogiei va trebui să găsească alte teme. Domnul Băsescu va trebui, poate, să se ocupe şi de problemele reale ale ţării. Personal, nu voi accepta să rămânem - eu şi atâtea alte persoane din jurul meu, familie, prieteni, colaboratori - ţinte vii ale abuzurilor unei administraţii politice şi ale unui DNA devenit "Departamentul antiNăstase Adrian". Nu voi accepta să ne transformăm în exemple vii de intimidare şi ameninţare la adresa adversarilor politici sau în sperietori că n-o să ne mai iubească Uniunea Europeană şi nu o să ne mai dea bani din acest motiv. Ca om al dreptului, dar şi ca om politic sunt pregătit să lupt în continuare pentru a-mi afirma opiniile şi mai ales nevinovăţia, în ciuda hărţuielilor de tot felul care vor fi folosite împotriva mea de maşinăria condusă de la Cotroceni. Sunt convins că toate aceste lucruri nu vor putea dura şi că cei răspunzători pentru ele, în final, vor plăti într-un fel sau altul. Ca bun român, îmi doresc ca ţara să aibă măcar de acum înainte un preşedinte care să se preocupe de viaţa românilor loviţi de criză, şi nu de fugărirea adversarilor politici. Votul dumneavoastră poate echivala cu o revoluţie, îl poate elibera pe Traian Băsescu de obsesia dosarelor mele şi atunci, poate, vom avea şansa unui preşedinte mai bun; acesta sau, mai probabil, următorul. Şi acum, stimaţi colegi, în încheiere, am o rugăminte practică - că au fost diverse comentarii privind eventuale declaraţii de formă şi intenţii ascunse, negocieri de tot felul. Aş vrea să vă rog să-mi faceţi o favoare. Chiar dacă nu aveţi niciun fel de element pentru a decide începerea urmăririi penale în ceea ce mă priveşte. Nu cred că aţi primit un raport din care să înţelegeţi despre ce este vorba. Cei care au făcut raportul nici măcar nu s-au uitat în dosarele respective. Nu ştiu care din probele din dosare sunt nule şi care, eventual, nu sunt nule. Nu am fost audiat la comisie. Raportul vizează două cauze care sunt complet diferite, şi dumneavoastră veţi vota în bloc, în devălmăşie, începerea urmăririi penale pentru ambele, fără să faceţi o eventuală diferenţiere. Eu nu ştiu de ce nu s-a făcut o cerere generală, în care să se spună, să se voteze astăzi începerea urmării penale în orice dosare s-ar putea face de acum înainte împotriva mea de către DNA. O astfel de chestiune ar fi rezolvat, poate, momente delicate în viitor, în care poate că ar trebui să ne reîntâlnim pentru aceeaşi procedură şi să ascultaţi aceste discursuri ale mele, pe care le veţi considera prea politice într-o chestiune atât de tehnică. Doresc însă, pentru a evita orice fel de neclaritate în legătură cu votul pe care-l veţi exprima în aceste condiţii, un vot pe care să-l daţi în cunoştinţă de cauză, citind, recitind art. 109, care vă dreptul să hotărâţi dacă sunt argumente pentru începerea urmăririi penale sau nu, în condiţiile în care Procurorul General n-a dorit să clarifice aceste lucruri, deşi Regulamentul Camerei îl obliga să facă acest lucru. Eu cred că lucrul cel mai firesc este să votaţi începerea urmăririi penale, pentru că un astfel de vot arată forţa parlamentarismului în România; capacitatea parlamentarilor de a asigura un echilibru în ceea ce priveşte viaţa politică din România; faptul că Parlamentul nu este o secţiune a Palatului Cotroceni. În felul acesta veţi dovedi, acceptând începerea urmăririi penale, că parlamentarii reprezintă o forţă de echilibru în sistemul puterilor statului din România. Şi pentru ca acest lucru să poată să fie făcut în aşa fel încât să nu apară comentarii din partea unora sau altora, eu fac apel în primul rând la colegii mei din Grupul parlamentar al PSD să voteze cu bilele la vedere, ca să nu existe niciun fel de neclaritate, stimaţi colegi. (Aplauze din partea Grupului parlamentar al PSD.) Să nu vină cineva să spună... şi îmi permit o rugăminte colegială la colegii din Alianţă din PD-L, dacă şi dânşii ar putea să facă acelaşi lucru, ca să nu existe cumva suspiciuni de undeva de sus că vreunul dintre dumneavoastră ar putea să voteze cumva contrar a ceea ce este, de fapt, spiritul democratic. Vă mulţumesc foarte mult. În felul acesta, eu cred că vom elimina din viaţa noastră politică un subiect, iată, sensibil. Se fac dezbateri la televizor, sunt dezbateri de dimineaţă până seara, vin televiziunile aici, ne-au invadat în acest Palat al Parlamentului, pentru a transmite un vot de care depinde viitorul ţării. Şi de aceea, pentru că faptele sunt clare, pentru că aţi aflat şi ce se întâmplă cu termopanele mele între timp şi cu căzile care erau, de fapt, piscine sau piscinele erau căzi, pentru că aţi aflat toate aceste lucruri, inclusiv felul în care DNA-ul îi pune pe cei care sunt - cât stau, o vreme - din când în când în puşcărie să facă denunţuri sau autodenunţuri într-unele din aceste dosare, eu cred că, în felul acesta, am făcut cu toţii un seminar despre funcţionarea justiţiei sub regimul Traian Băsescu. Rămâne să vedeţi dumneavoastră dacă veţi dori ca acest sistem să continue. Şi, până la urmă, discursul meu de astăzi nu vizează de fapt aceste dosare, ci felul în care ne vom raporta la propriile noastre competenţe aici, în Parlament, şi la propria noastră ţară, în deciziile pe care le vom lua în acest an. Eu vă mulţumesc şi insist să votaţi în acest mod, pentru a nu exista niciun fel de neclaritate în legătură cu acest vot, care, fără îndoială, întăreşte vâna parlamentarilor şi arată că ei sunt cei care pot, în cunoştinţă de cauză, să decidă conform propriei lor conştiinţe, pe baza unui vot uninominal, care a transferat dinspre alegători către parlamentari dreptul de a decide în chestiuni importante. Vă mulţumesc şi vă doresc succes în continuare, în ceea ce înseamnă rezolvarea problemelor importante ale ţării. Vă mulţumesc. (Aplauze din partea Grupului parlamentar al PSD.) |
||||
|
|
|
Încheindu-se dezbaterile, urmează exprimarea votului secret cu bile asupra Proiectului de Hotărâre privind cererea de urmărire penală a domnului deputat Adrian Năstase, fost prim-ministru al Guvernului. |
|
||
|
Doamna Aurelia Vasile (din bancă): S-a anunţat la ora 12,00 votul. |
|||||
|
|
Mai sunt încă 15 minute. Până atunci, eventual putem să citim şi propunerea de hotărâre şi procedura, după care să începem efectiv votul. Înţeleg că domnul Nicolicea are o intervenţie pe procedură. |
||||
|
|
Prin Decizia nr.9/89/1 octombrie 2008 a Curţii Constituţionale, a fost declarat neconstituţional art.155 alin.(3), care stipula că această cerere se adoptă cu votul a cel puţin două treimi din numărul deputaţilor. Camera Deputaţilor a pus în acord Regulamentul Camerei cu această decizie a Curţii Constituţionale, stabilind votul majorităţii membrilor Camerei, dar procedura se face după art.154, 155 alin.(1) (2) (3) şi art.156. Conform Legii de funcţionare a Curţii Constituţionale, dacă unele articole sunt în legătură directă şi nu se pot disocia de alte articole declarate neconstituţionale, ar fi trebuit să fie luate în discuţie şi declarate şi ele, la rândul lor, neconstituţionale. Prin urmare, art.155 alin.(1) şi (2) sunt constituţionale, pentru că altfel ar fi fost declarate neconstituţionale alături de alin.(3). În aceste condiţii, dezbaterea cererii trebuia să se facă pe baza raportului întocmit de o comisie permanentă ca urmare a unei anchete sau de o comisie specială de anchetă, constituită în acest scop. Această precizare o fac nu pentru a tărăgăna lucrurile, pentru stenogramă şi pentru ca, pe viitor, ori să se anuleze şi art.155 alin.(1), ori să se urmeze procedura respectivă, şi anume cererea respectivă să o facem în urma unei anchete realizate de o comisie permanentă sau de o comisie specială constituită în acest scop, aşa cum spune art.155 alin.(1), articol care este constituţional, în urma verificării făcute de Curtea Constituţională. |
||||
|
|
Dau citire Proiectului de Hotărâre privind cererea de urmărire penală a domnului deputat Adrian Năstase, fost prim-ministru. "Având în vedere solicitarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie privind formularea cererii de urmărire penală a domnului deputat Adrian Năstase, fost prim-ministru al Guvernului României, transmisă Camerei Deputaţilor cu Adresa nr. 5417/C/2008, din 9 ianuarie 2009, În temeiul prevederilor art.109 alin.(2) din Constituţia României, republicată, şi ale art. 155 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Camera Deputaţilor adoptă prezenta hotărâre: Articol unic - Camera Deputaţilor cere urmărirea penală a domnului deputat Adrian Năstase, fost prim-ministru, pentru faptele care fac obiectul Dosarului nr.68/P/2008 şi Dosarului nr.227/P/2006 ale Direcţiei Naţionale Anticorupţie - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie". Înainte de a începe votarea, potrivit art.123 alin.(6) din Constituţia României, republicată, şi ale art.155 din Regulament, trebuie să constituim o Comisie de numărare şi validare a voturilor. Înainte de aceasta, voiam să vă întreb dacă există observaţii cu privire la Hotărâre. Domnul Márton Árpád. Vă rog. |
||||
|
|
Doamnă preşedinte, Doamnelor şi domnilor, Nu vreau să tergiversez lucrările. Am intervenit în acest moment pentru că nu ştiu dacă aveţi intenţia să explicaţi ce înseamnă votul "pentru" şi ce înseamnă votul "contra". Votăm acest text al Hotărârii sau votăm, aşa cum prevede Regulamentul nostru, raportul comisiei? Trebuie să fie clar. Preşedintele care conduce şedinţa trebuie să explice înaintea începerii votului ce înseamnă votul "pentru" şi ce înseamnă votul "contra". Aceasta doresc ca, înainte să începem votul, să fie clar. Vă mulţumesc. |
||||
|
|
Şi eu vă mulţumesc. Sigur, se va intra în explicarea procedurii de vot. Până atunci, invit liderii grupurilor parlamentare să prezinte propunerile dumnealor pentru Comisia de numărare şi validare. Domnul Toader. |
||||
|
|
Din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat Liberal îl propun pe domnul deputat Marius Rogin. |
||||
|
|
Doamna Aura Vasile. |
||||
|
|
Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat şi Partidului Conservator o propune pe doamna Doina Burcău. |
||||
|
|
Domnul Nicolăescu. |
||||
|
|
Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu: Grupul parlamentar al PNL îl propune pe domnul deputat Gigel Ştirbu. |
||||
|
|
UDMR, domnul Márton Árpád. |
||||
|
|
Îl propunem pe domnul Béres István. |
||||
|
|
Domnul Dragoş Gabriel Zisopol: Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale îl propune pe domnul deputat Radan Mihai. Mulţumesc. |
||||
|
|
Vă mulţumesc. Supun votului dumneavoastră componenţa comisiei, astfel prezentată de liderii grupurilor. Cine este pentru? 192 de voturi. Cine este împotrivă? Abţineri? Nu sunt. Cu unanimitate de voturi, a fost aprobată componenţa Comisiei de numărare şi validare a voturilor. În ceea ce priveşte votul secret cu bile, reamintesc că, potrivit art.126 din Regulament, bila albă introdusă în urna albă şi bila neagră introdusă în urna neagră înseamnă vot pentru cererea de urmărire penală. Bila neagră introdusă în urna albă şi bila albă introdusă în urna neagră înseamnă vot contra cererii de urmărire penală. Ambele bile introduse în aceeaşi urnă înseamnă vot nul. Evident, acestea sunt cuprinse în proiectul de Hotărâre. De asemenea, reamintesc că, potrivit art.155 alin.(3) din Regulament, text modificat ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr.989 din 1 octombrie 2008, cererea se adoptă cu votul majorităţii deputaţilor prezenţi. Domnul Timiş. Vă rog. |
||||
|
|
Mulţumesc, doamnă preşedinte. Este o chestiune procedurală pe care trebuie să o lămurim foarte clar; are dreptate colegul Márton. În baza solicitării Parchetului General, comisia a fost învestită de Biroul permanent să elaboreze un raport. Raportul a fost un raport de respingere. Nu ştiu cine a făcut Hotărârea dacă raportul comisiei era raport de respingere. Cred că trebuie să votăm raportul. Dacă există o hotărâre, este foarte bine, şi, dacă voturile vor fi pentru respingere, atunci Hotărârea nu-şi mai are rostul şi, dacă voturile vor fi pentru începerea urmăririi penale, atunci Hotărârea va fi validă. Deci, suntem într-o situaţie procedurală pe care trebuie să o lămuriţi foarte clar. Mulţumesc. |
||||
|
|
Procedura cred că am prezentat-o destul de clar. Se referă la votul asupra Hotărârii, aşa cum prevede şi textul constituţional. Numai Camera Deputaţilor se poate pronunţa asupra acestei solicitări a procurorului general. Prin urmare, pentru a începe votarea, îi rog pe domnii chestori Gheorghe Albu şi Dan Motreanu să ocupe locul destinat pentru înmânarea bilelor. În acelaşi timp, îi dau cuvântul domnului Pardău pentru a citi apelul nominal. |
||||
|
|
Doamnă preşedinte, Cei doi colegi, de la UDMR şi de la PNL, au cerut o precizare. Deci, dorim să se enunţe încă o dată întrebarea pentru vot. |
||||
|
|
Deci, supun votului dumneavoastră Hotărârea privind cererea de urmărire penală a domnului deputat Adrian Năstase, fost prim-ministru. |
||||
|
|
- Adomniţei Cristian Mihai - absent |
||||
|
Domnul Ioan Timiş (din bancă): Procedură! |
|||||
|
|
A început votul. S-au încheiat discuţiile pe procedură. |
||||
|
|
- Albu Gheorghe - prezent |
||||
|
|
O să reiau lista. - Adomniţei Cristian Mihai - absent |
||||
|
|
Îi invit pe membrii Comisiei pentru verificarea şi numărarea voturilor, împreună cu cei doi secretari de şedinţă la sala Biroului permanent, pentru numărarea şi constatarea rezultatului votului. |
||||
|
- după pauză - |
|||||
|
|
Dau cuvântul domnului Marius Rogin pentru a prezenta procesul-verbal cu privire la rezultatul votului. |
||||
|
|
Proces-verbal referitor la rezultatul votului exprimat de deputaţi asupra proiectului de Hotărâre privind cererea de urmărire penală a domnului deputat Adrian Năstase, fost prim-ministru. Procedând la verificarea şi numărarea voturilor exprimate de deputaţi prin vot secret cu bile asupra proiectului de Hotărâre privind cererea de urmărire penală a domnului deputat Adrian Năstase, fost prim-ministru, Comisia de numărare şi validare a voturilor a constatat următoarele: numărul total al deputaţilor - 334; numărul deputaţilor prezenţi - 288; numărul total de voturi exprimate - 288; numărul de voturi anulate - 2; numărul de voturi valabil exprimate - 286. Din care: voturi pentru - 158; voturi contra - 128. (Aplauze.) Potrivit art.76 alin.(2) din Constituţia României, republicată, şi ale art.155 alin.(3) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările ulterioare, cererea de urmărire penală se adoptă cu votul majorităţii deputaţilor prezenţi. Având în vedere că din totalul de 334 de deputaţi au fost prezenţi 288, din care şi-au exprimat votul 288, iar 158 au votat pentru, se constată că a fost întrunită majoritatea voturilor cerută de Constituţie şi Regulament şi, ca urmare, Camera Deputaţilor adoptă Hotărârea privind cererea de urmărire penală a domnului deputat Adrian Năstase, fost prim-ministru. Vă mulţumesc, doamna preşedinte. Vă mulţumesc, stimaţi colegi. |
||||
|
|
Şi eu vă mulţumesc. Fiind aprobată, Hotărârea privind cererea de urmărire penală a domnului deputat Adrian Năstase, fost prim-ministru al Guvernului, se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Lucrările fiind finalizate, declar închisă şedinţa de astăzi. * |
||||
|
|
Şedinţa s-a încheiat la ora 12,48. |
||||
 |
