Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 16,25.

Lucrările au fost conduse de doamna Roberta Alma Anastase, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistată de domnii Cezar-Florin Preda şi Mihai Alexandru Voicu, secretari.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă rog să luaţi loc, pentru a putea începe lucrările noastre de astăzi.

Domnule prim-ministru,

Doamnelor şi domnilor miniştri,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Declar deschisă şedinţa Camerei Deputaţilor şi vă anunţ că, din totalul celor 334 de deputaţi, şi-au înregistrat prezenţa 235 şi sunt absenţi 99. Cvorumul de lucru este, deci, îndeplinit.

Conform programului de lucru aprobat, în prima parte a şedinţei de astăzi avem dezbateri politice organizate în temeiul art.180 din Regulament, la solicitarea Grupului parlamentar al PNL, cu tema "Programul şi măsurile Guvernului de combatere a crizei economice".

Biroul permanent împreună cu Comitetul liderilor grupurilor parlamentare propun următoarea procedură de desfăşurare a acestor dezbateri politice: mai întâi un reprezentant al Grupului parlamentar al PNL, care a solicitat dezbaterea politică, va expune principalele aspecte ale temei supuse dezbaterii.

După această expunere, domnul prim-ministru va prezenta poziţia Guvernului cu privire la problemele supuse dezbaterii, iar în continuare vor avea loc dezbateri din partea grupurilor parlamentare. În final, domnul prim-ministru va da răspuns la problemele ridicate.

Timpul maxim afectat dezbaterilor propus de Biroul permanent se repartizează astfel: 10 minute rezervate Grupului parlamentar al PNL pentru expunerea principalelor probleme; 45 de minute rezervate Guvernului, minute pe care le utilizează la începutul şi la sfârşitul dezbaterii. Timpii alocaţi grupurilor sunt împărţiţi astfel: Grupul parlamentar al PD-L şi Grupul parlamentar al PSD+PC - 38 de minute; PNL - 22 de minute; UDMR 7 minute şi Grupul minorităţilor naţionale - 6 minute.

Dacă sunt observaţii cu privire la procedura prezentată? Nu sunt observaţii.

Vă supun la vot această procedură de desfăşurare, prin vot deschis.

Cine este pentru? Voturi împotrivă? Abţineri? Nu sunt. Vă mulţumesc.

Cu unanimitate de voturi, procedura şi timpul afectat dezbaterilor au fost aprobate.

Îi dau cuvântul, pentru început, domnului deputat Călin Popescu-Tăriceanu pentru a prezenta principalele aspecte ale temei supuse dezbaterii astăzi.

Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:

Doamnă preşedinte,

Domnule prim-ministru,

Onoraţi membri ai Guvernului,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Mă bucură foarte mult că, după lungi insistenţe, am reuşit să aducem Guvernul în Parlament pentru o dezbatere serioasă legată de măsurile anticriză, însă văd că această prezenţă a debutat cu discuţii între parlamentari şi premier şi membrii Guvernului şi v-aş ruga, domnule prim-ministru, poate acordaţi audienţele parlamentarilor în alt timp decât cel destinat acestei dezbateri, în aşa fel încât să nu începem ca acum, cu o jumătate de oră întârziere.

Am solicitat organizarea acestei dezbateri acum mai mult de o lună, cum spuneam, şi Guvernul ne-a arătat multă abilitate şi a tot amânat această dezbatere.

Fuga domnului Boc săptămâna trecută la Bruxelles este evident, chiar dacă e ruşinoasă, probabil că e sănătoasă şi, în acest fel, dânsul a mai avut o săptămână de reflecţie, de gândire şi suntem curioşi dacă a folosit într-un fel această săptămână pentru că nu numai noi, ci toţi românii, suntem nerăbdători să aflăm ce fel de plan anticriză are Guvernul condus de domnul Boc.

România avea nevoie de la începutul preluării mandatului de către actualul Guvern de a fi prezentat un plan anticriză şi sigur că ne-am imaginat în zadar că acest plan va fi prezentat cu ocazia bugetului. Acum aş spune că începe să devină din ce în ce mai dificil şi mai târziu pentru a prezenta un plan eficient, pentru că situaţia economiei astăzi s-a înrăutăţit faţă de aceea de acum trei luni sau de acum două luni sau chiar şi de acum o lună. Situaţia, după cum vedeţi, evoluează peste tot în lume din ce în ce mai prost şi de aceea guvernele responsabile încearcă să prezinte măsuri de limitare şi de prevenire a efectelor crizei.

Guvernul condus de domnul Emil Boc a pierdut, după părerea mea, trei luni fără să facă nimic şi, mai mult de atât, spuneam şi un pic mai devreme, a pus căruţa înaintea boilor, adoptând bugetul de stat pe anul 2009 fără niciun fel de măsură anticriză care să fie bugetată în acest nou buget.

Avem în schimb, după cum ştiţi, un buget al promisiunilor electorale încălcate de PD şi de PSD, avem un buget care transformă şomajul tehnic, îngheţarea salariilor şi a pensiilor, curbele de sacrificiu în politici economice de stat. Avem un buget care ignoră propunerile administraţiei publice locale, ale sindicatelor, ale mediului de afaceri. Avem un buget care este nerealist şi greşit întocmit şi care nu va putea fi pus în practică pe parcursul acestui an şi care va avea nevoie cât mai curând de o rectificare.

În acelaşi timp, avem un buget care nu conţine nicio politică serioasă îndreptată împotriva crizei economice. Nu trebuie să ne mai mire faptul că acum Guvernul PD-PSD şi preşedintele Băsescu se aruncă la picioarele Fondului Monetar, spunând că nu au idee despre ce ar trebui să facă pentru a combate efectele crizei economice. Şi, totodată, căutând un alibi pentru măsurile de austeritate pe care vor trebui să le ia pentru a combate efectele crizei, ei doresc să spună românilor: "Luăm aceste măsuri economice pentru că aşa ne cere Fondul Monetar Internaţional". Va fi corect să spună: "Luăm aceste măsuri pentru că aşa ne cere Fondul şi noi nu am fost în stare să facem un plan propriu anticriză şi am apelat la un plan şablon, făcut de contabilii de la FMI şi aplicat ţărilor din lumea a treia".

Doamnelor şi domnilor parlamentari,

La nivelul Partidului Naţional Liberal, ca partid responsabil de opoziţie, am constituit un grup de lucru care să pregătească un plan propriu, bazat pe idei şi principii liberale, pentru combaterea efectelor crizei economice. Acest plan a fost discutat în săptămânile trecute cu partenerii sociali, cu mediul de afaceri şi cu reprezentanţii sindicatelor.

Folosim această dezbatere pentru a prezenta opiniei publice planul nostru şi pentru a-l aduce în dezbaterea Parlamentului. Însă, înainte de acest lucru, vreau să atrag atenţia onoraţilor membri ai Guvernului şi domnului prim-ministru: noi considerăm că această politică deliberată de a funcţiona cu un buget limitat la numai 2% este o greşeală fundamentală.

Domnule prim-ministru,

În condiţiile crizei economice, în care sectorul privat cunoaşte o înrăutăţire a situaţiei, o înrăutăţire evidentă, o situaţie în care capacitatea lor de a investi în economie este mult diminuată, nu rămâne să folosim decât celălalt motor pe care îl avem la îndemână, şi anume investiţiile publice, investiţiile publice în infrastructură care, fără îndoială, pot să ducă la o majorare a deficitului bugetar. Toate ţările din Uniunea Europeană vor funcţiona anul acesta cu deficite bugetare mai mari şi nu e nicio tragedie. Li se aplică şi loc criteriile de la Maastricht, dar ştiu că aceasta este singura soluţie pentru a limita efectele crizei şi a scoate economiile din criză.

Dacă dumneavoastră veţi insista în continuare pe această politică restrictivă de deficit bugetar foarte redus, şansa României este să intre în recesiune. Şi doresc să vă mai spun ceva: în toată perioada anilor '50 şi '60, pentru reconstrucţia Europei toate statele occidentale au mers cu deficite bugetare mari. Şi au reuşit un lucru: au făcut investiţii într-o infrastructură de care astăzi se bucură şi la care noi ne uităm cu jind.

Noi avem două variante: ori mergem cu deficite bugetare reduse şi atunci în 30 de ani probabil că o să ajungem ţările occidentale din urmă, ori acceptăm şi noi acelaşi principiu de a face astăzi deficite bugetare mai importante pentru a dezvolta România, a o moderniza şi a o aduce la standardele şi nivelul Europei occidentale şi, bineînţeles, românii se vor putea bucura de aceste realizări şi sigur că se va putea plăti din bugetele anilor următori datoria publică care se acumulează. Nu a murit nimeni pentru că astăzi are datorie publică! Nicio ţară europeană! În schimb, cu toţii beneficiază de ceea ce au putut să realizeze într-un interval scurt de timp. Şi eu cred că românii nu sunt dispuşi să mai aştepte 30 de ani pentru ca România să arate ca statele occidentale.

Ca atare, noi, liberalii, considerăm că principalele direcţii pe care trebuie acţionat sunt următoarele: uşurarea poverii fiscale pentru întreprinderi şi sprijinirea mediului de afaceri prin măsuri fiscale, cum ar fi reducerea cotei unice de impozitare de la 16 la 15%; reducerea t.v.a.-ului de la 19 la 15% - şi aş spune că mai multe detalii va prezenta colegul meu Eugen Nicolăescu într-o expunere mai detaliată a tuturor acestor măsuri; reducerea, de asemenea, ca altă măsură complementară, a cotelor de contribuţii de asigurări sociale cu 2% faţă de nivelul înregistrat în decembrie 2008; suplimentarea cheltuielilor pentru proiectele mari de investiţii, cu păstrarea funcţionalităţii pieţelor prin supravegherea monopolurilor - şi aici mă refer, pe de o parte, la investiţii pentru construcţia de locuinţe sociale, alocarea unor sume suplimentare pentru Programul "Fermierul", precum şi sume mai mari alocate pentru acordarea de garanţii şi stimulente pentru întreprinderile din sectorul privat care doresc să facă investiţii; în al patrulea rând, cooperarea cu Comisia Europeană pentru maximizarea fondurilor europene şi, în al cincilea rând, sprijin pentru întreprinderile cu capital românesc care nu beneficiază de finanţare din partea altor guverne, prin intermediul firmelor-mamă şi susţinerea campionilor economici regionali.

Doamnelor şi domnilor,

Criza economică bate în fiecare zi la uşă. Din păcate, Guvernul condus de domnul Boc nu a dovedit şi nu dovedeşte decât lipsă de pregătire, de hotărâre şi de curaj. Criza a câştigat deja meciul de box cu Guvernul din prima repriză, prin inferioritatea adversarului. Prosopul a fost aruncat de preşedintele Băsescu, care este antrenorul Guvernului, şi acest lucru l-a făcut lunea trecută, când a venit aici, în Parlament.

Nu ne mai putem uita unii la alţii, pentru că nu mai este timp. În scurt timp, vom depune un proiect legislativ în Parlament, care să conţină principalele măsuri propuse de noi şi sperăm ca Parlamentul să aibă înţelepciunea de a-l adopta pentru a duce România în direcţia cea bună.

Vă mulţumesc. (Aplauze din partea Grupului parlamentar al PNL.)

Doamna Roberta Alma Anastase:

Pentru a prezenta poziţia Guvernului cu privire la tema supusă dezbaterii, îl invit pe domnul prim-ministru Emil Boc pentru a lua cuvântul.

Domnul Emil Boc:

Doamnă preşedintă a Camerei Deputaţilor,

Doamnelor şi domnilor miniştri,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Vreau să vă mulţumesc pentru invitaţia adresată de a participa la dezbaterea cu privire la programul şi măsurile Guvernului de combatere a crizei economice.

Încă din start vreau să îi spun domnului Tăriceanu că eu nu am fost la Bruxelles. Poate domnia sa a fost în campanie electorală şi nu m-a văzut. Dar asta rămâne să stabilească istoria.

Primul lucru pe care vreau să vi-l spun este următorul: Guvernul are un program anticriză. El a fost inclus şi adoptat o dată cu bugetul de stat pe anul 2009 şi principalele măsuri din programul anticriză au fost cuprinse în bugetul de stat. Programul anticriză al Guvernului a fost generat de două realităţi: o realitate a crizei economice externe şi o realitate a situaţiei economice a României la sfârşitul anului 2008.

Criza economică externă.

Criza este o realitate mondială. Criza nu şi-a spus ultimul cuvânt şi are un parcurs extrem de brutal. Realităţile economice din ţările din preajma noastră, din ţările din Uniunea Europeană sau din America confirmă acest lucru. Criza nu s-a născut la noi, dar pentru foarte mulţi români asta nu contează. Criza a intrat în casele lor şi a devenit partea nedorită a vieţii lor.

Cu privire la realitatea economică anului 2008, câteva cifre şi fapte cred eu că sunt relevante.

1. Anul trecut, România a înregistrat o creştere economică de 7,8%, dar a încheiat anul cu un deficit de 5,2%. Cu alte cuvinte, guvernarea anterioară, în loc să profite de creşterea economică şi să pună bani de-o parte pentru vremuri mai grele, a cheltuit tot ce se putea cheltui şi ne-a lăsat şi datori. Ne-a lăsat cel mai mare deficit bugetar de după 1989. Cu alte cuvinte, o datorie publică suplimentară de peste 6 miliarde de euro doar anul trecut. Asta este realitatea, pentru cei care astăzi vin să ne dea lecţii.

2. Banii din fondul naţional de dezvoltare, în special cei rezultaţi din vânzarea BCR, au fost risipiţi de guvernarea anterioară. Numai în ultima parte a anului 2008 au fost risipite 3 miliarde de euro din fondul naţional de dezvoltare. Astăzi, economia românească nu mai are la dispoziţie banii pe care i-a câştigat ieri din privatizări. 3 miliarde de euro contează. Ei trebuia să ajungă în fondul de dezvoltare şi de acolo în investiţii. Din nefericire, au fost risipiţi.

3. Fonduri europene. În 2007 şi în 2008, România putea primi de la Uniunea Europeană din fonduri structurale, potrivit alocării Uniunii Europene, 3,129 miliarde de euro, bani care să fie efectiv plătiţi către beneficiari în România. Guvernarea trecută a reuşit să aducă efectiv 6% din aceşti bani, adică 176 milioane euro, din care 100 mil. euro reprezintă plata aferentă Programului "Jeremy", program de asistenţă.

Deci, aceasta este performanţa guvernării anterioare, în doi ani de absorbţie a fondurilor comunitare: 6% din cât ne-a alocat Uniunea Europeană.

4. Bani din împrumuturi rambursabile. Din împrumuturi rambursabile de la BEI, BERD, BIRD, BDCE în valoare de 4,809 miliarde de euro, vechea guvernare a reuşit extraordinara performanţă ca în unele situaţii să plătim comisioane de milioane de euro pentru neutilizarea acestor bani.

Să analizăm câteva exemple şi câteva proiecte cu bani rambursabili şi cu un grad scăzut de utilizare. De exemplu, proiectul de reabilitare drumuri naţionale, etapa a şasea, beneficiază de un contract de împrumut de la BEI în valoare de 450 milioane de euro, încheiat în 2007, şi acest împrumut are un grad de utilizare de 2,22%. Adică, din cei 450 de milioane de euro, guvernarea anterioară a reuşit să cheltuiască în doi ani 10 milioane de euro: 2,22% din cuantumul împrumutului.

Şi exemplele pot continua. Proiectul pentru construcţia Autostrăzii Bucureşti-Constanţa, tronson Cernavodă-Constanţa: împrumut BEI în valoare de 250 milioane de euro. Grad de utilizare: zero.

Şi exemplele pot continua. Proiectul "Educaţie timpurie", împrumut BDCE din 2007 în valoare de 66 milioane de euro. Grad de utilizare: 1,74%. Adică s-au cheltuit doar 1,16 milioane de euro dintr-un total de 66 milioane de euro.

Sau proiectul "Servicii comunitare copii". Împrumut BDCE din anul 2007 în valoare de 10 milioane de euro. Grad de utilizare: 2%. Adică s-au cheltuit 0,20 milioane de euro,

Sau programul "Incluziune socială". Împrumut BIRD din 1007 în valoare de 47 milioane de euro. Grad de utilizare: 3,9%. Adică s-au cheltuit doar 1,46 milioane de euro din cele 47 milioane de euro alocate.

Din totalul acestor bani mai există astăzi 3,55 miliarde de euro, ce pot constitui o sursă pentru actualul Guvern de a finanţa investiţiile.

Acestea sunt condiţiile interne şi externe, în sumar prezentate, în care se află actuala guvernare. Din nefericire, nu am profitat de contextul extern şi intern favorabil al anilor trecuţi şi am risipit bani foarte mulţi, când puteam economisi, cheltui cumpătat şi moderniza ţara prin reforme structurale.

Aud astăzi vorbindu-se de cât de importantă este reforma structurală a societăţii româneşti, de cât de importante sunt proiectele de infrastructură, când performanţa guvernării anterioare se reduce la 5 km de autostradă.

Trecutul explică, dar nu scuză. Problema Guvernului pe care îl conduc nu e trecutul, ci prezentul şi viitorul, în ultimă instanţă. Prezentul e criza şi nimic nu trebuie să transforme acest prezent în viitor. Aceasta este fişa postului Guvernului şi fişa tuturor demnitarilor din această ţară. Am început să lucrăm cu tot ce avem şi cu tot ce ne pune la dispoziţie calitatea de stat membru al Uniunii Europene. Pornim de la o situaţi critică şi simplă: economia României a pierdut o mare parte a pieţelor de export, produsele stau blocate şi ucid locuri de muncă, de la bănci nu mai curge creditul care pune în mişcare economia, iar bugetul e supus unor presiuni uriaşe.

Problemele economiei au redus veniturile la buget, iar efectele crizei au obligat la creşterea cheltuielilor de asistenţă socială.

Atât criza economică mondială, cât şi impactul ei asupra economiei româneşti nu pot fi evitate. Tot ceea ce poate face Guvernul prin actul de guvernare este, pe de o parte, să limiteze consecinţele economico-sociale negative ale crizei şi să asigure condiţiile pentru o relansare economică cât mai rapidă.

Ştim ce şi cum trebuie să facem. Am conceput la nivel guvernamental un program de măsuri anticriză, plan inclus în bugetul de stat, care urmăreşte cel puţin următoarele scopuri:

1. Relansarea creşterii economice şi sprijinirea mediului investiţional şi de afaceri în vederea menţinerii şi creării locurilor de muncă.
2. Protejarea populaţiei de efectele crizei economice şi în special protejarea categoriilor sociale care sunt cel mai nefavorizate în contextul crizei economice - şi mă refer aici în special la cei cu pensii şi salarii mici.
3. Relansarea creditului şi a lichidităţii în vederea finanţării economiei româneşti. Este poate cea mai importantă problemă a economiei şi cea mai importantă preocupare a Guvernului în momentul de faţă de a relansa creditul şi de aici de a relansa economia românească şi nu în ultimul rând pentru a putea da speranţe celor peste 500.000 de români care au credite angajate la bănci şi pentru care acestea încep să devină o povară în fiecare zi.

Principalele măsuri şi politici anticriză sunt următoarele:

1. Investiţia publică masivă în infrastructură. Principalul nostru răspuns la criză îl reprezintă investiţiile. Am alocat 20% din banii bugetului, adică 10,2 miliarde de euro pentru investiţii. De ce eu am făcut din investiţii preocuparea majoră a programului anticriză? Pentru că este cea mai bună modalitate de a păstra şi crea locuri de muncă, pentru că avem întârzieri istorice în materia investiţiilor în infrastructură. Şi o să dau câteva exemple, cu permisiunea dumneavoastră, ce am făcut de la momentul adoptării bugetului până astăzi pe această componentă a investiţiilor publice masive în infrastructură.

În domeniul transporturilor au fost întreprinse şi demarate cel puţin următoarele obiective:

Lărgirea la patru benzi a centurii existente a Bucureştiului pe partea de nord. Ce s-a făcut în acest proiect? Începând cu ianuarie 2009, s-au deblocat exproprierile necesare acestui proiect prin promovarea de hotărâri de Guvern pentru identificarea şi plata acestor terenuri. S-au promovat hotărâri de Guvern privind preluarea unor terenuri din proprietatea privată a statului, situaţie ce stagna de un an de zile. S-au plătit datoriile înregistrate în 2008 şi terenuri aferente acestui proiect în valoare de 11.640 mii lei. Pentru lucrări, am alocat la începutul acestui an, prin bugetul de stat, 96.680 mii lei.

Pentru Centura Ploieşti Vest, începând cu ianuarie 2009, s-au deblocat exproprierile necesare acestui proiect prin promovarea de hotărâre de Guvern şi plata a 965 mii lei, contravaloare terenuri. S-a făcut un nou program de lucrări, astfel încât la finalul anului să fie gata sistemul rutier, urmând ca primăvara anului 2010 să fie finalizat tot sectorul, lărgirea pasajelor la patru benzi.

Pasaj subteran DN 1 Băneasa. S-au plătit toate datoriile înregistrate în 2008 pentru execuţie în valoare de 4.173 mii lei. S-a deblocat situaţia utilităţilor, ce stagna de 14 luni la Primăria Sectorului 1 şi Primăria Generală. Prin bugetul de stat s-a alocat suma de 36.877 mii lei pentru lucrări în 2009.

Autostrada Bucureşti-Ploieşti. S-a deblocat situaţia prin hotărâre de Guvern şi plata a 149.000 mii lei a terenurilor ce blocau constructorii să atace diferite sectoare de autostradă. De asemenea, s-au plătit către constructori datoriile înregistrate în 2008 pentru execuţie în valoare de 67.600 mii lei. În 2009, suma totală alocată acestui proiect este de 410 mii lei. După plata datoriilor şi a terenurilor, au mai rămas pentru lucrări 197.000 mii lei. În luna martie s-a deblocat situaţia juridică a pădurilor, situaţie ce a blocat lucrările timp de 14 luni.

Autostrada Transilvania. În luna februarie s-a semnat un protocol adiţional contractului cu firma Bechtel, care prevede finalizarea a 42 km de autostradă pe Tronsonul 2 B Câmpia Turzii-Gilău până la finalul anului şi continuarea lucrărilor, de asemenea, la Tronsonul 3 C Suplacu de Barcău-Borş. Tot prin acest protocol, statul român nu mai plăteşte avansul, peste 150 milioane de euro, şi plăţile pentru lucrări vor fi efectuate jumătate în euro şi jumătate în lei, ceea ce produce economii la bugetul de stat. Anul acesta s-au finalizat exproprierile la Tronsonul 2 B, 26% din total, care blocau execuţia, terenuri în valoare de 14.448 mii lei. S-au încheiat în regim de urgenţă 5 contracte de mutare utilităţi, cu finalizare în perioada martie-aprilie 2009. S-a accelerat aprobarea proiectelor tehnice pe celelalte tronsoane, de la Câmpia Turzii la Borş. S-au certificat lucrări executate în 2008, în valoare de 130.000 mii lei.

Varianta de ocolire Arad la nivel de autostradă. În luna martie s-a semnat contractul de execuţie în valoare de 120 milioane de euro şi este primul proiect din România care are, înainte de semnarea contractului de execuţie, terenurile necesare în proporţie de peste 80%. Contractul semnat este prevăzut cu clauze clare, termene intermediare şi penalităţi, astfel încât să se poată rezilia rapid în cazul în care constructorul nu performează.

Autostrada Arad-Timişoara. S-a dat ordinul de începere a lucrărilor pe 26 ianuarie. În această săptămână se va publica în Monitorul Oficial hotărârea de Guvern privind exproprierea unor terenuri necesare în valoare de 67.371 mii lei, astfel încât constructorul să nu aibă motive de întârziere.

Varianta de ocolire Constanţa, la nivel de autostradă. În cursul acestei săptămâni se publică în Monitorul Oficial hotărârea de Guvern privind exproprierile unor terenuri în valoare de 128.557 mii lei. În acest moment, se promovează o hotărâre de Guvern privind transferul din proprietatea publică a statului în proprietatea Ministerului Transporturilor a unor suprafeţe de teren de 142.000 mp necesari acestui proiect.

- Autostrada Cernavodă - Medgidia - Constanţa. Săptămâna trecută s-au semnat contractele de execuţie pe cele două tronsoane în valoare de 260 milioane de euro. S-a reziliat contractul cu firma de consultanţă, ce avea întârzieri, pe luna aprilie urmând a fi desemnat un nou consultant.

Iată doar un capitol şi am mers într-o manieră explicită pentru a observa că ceea ce am scris în buget la capitolul "Investiţii din domeniul infrastructurii" se face. Şi nu sunt doar simple vorbe, aşa cum a fost situaţia în perioada anterioară acestei guvernări.

De asemenea, un proiect extrem de important îl reprezintă reabilitarea termică a blocurilor, proiect care are cel puţin două avantaje majore: economie la factura plătită de cetăţean; pe de altă parte, este vorba de locuri de muncă şi comenzi pentru industria autohtonă.

Am adoptat deja ordonanţa de urgenţă cu privire la reabilitarea termică a blocurilor de locuit. Potrivit ordonanţei, 50% din costuri sunt suportate de la bugetul de stat, 30% de administraţiile locale şi 20% de către asociaţiile de proprietari. Programului de reabilitare a blocurilor de locuinţe îi sunt alocaţi 360 milioane de lei. Aceştia vor asigura lucrărilor de intervenţie la aprox.50.000 de apartamente.

În cursul lunii februarie, au fost solicitate primarilor cereri de finanţare pentru blocurile de locuinţe cu indicatori tehnico-economici aprobaţi de consiliile locale. Până în prezent, cererile centralizate totalizează aproximativ 11.000 de apartamente cu indicatori tehnico-economici aprobaţi şi aproximativ 34.000 de apartamente cu indicatori tehnico-economici în curs de aprobare. Principiul de finanţare va fi "Primul venit, primul servit".

De asemenea, în ceea ce priveşte programul de modernizare a infrastructurii locale, pe componenta "Drumuri" avem alocate în total 800 milioane de lei, faţă de 148 milioane de lei în 2008, iar pe componenta construirii sisteme de alimentare cu apă 250 milioane de lei, faţă de 92 milioane de lei în 2008. Deja au fost comunicate consiliilor judeţene alocările, urmând ca lista obiectivelor finanţate şi termenele de punere în funcţiune să fie definitivate imediat, prin ordin al ministrului, până la sfârşitul lunii martie.

Aceeaşi este situaţia şi la programul de construire sisteme de alimentare cu apă la sate sau programul de reabilitare a sistemelor de alimentare cu apă şi canalizare în localităţile cu o populaţie de până la 50.000 de locuitori.

În domeniul infrastructurii din sănătate a fost stabilit deja graficul eşalonării fondurilor pe obiective de investiţii. Astfel, cei 155.343 mii lei au fost repartizaţi după cum urmează: 110.262 mii lei pentru obiective de investiţii în continuare; 3.544 mii lei pentru obiective de investiţii noi şi 41.537 mii lei pentru consolidări clădiri. Deja, Ministerul Sănătăţii a făcut necesare ca aceşti bani să ajungă în teritoriu, iar lucrările de modernizare a infrastructurii de sănătate să fie realizate.

În domeniul infrastructurii din educaţie, pe lângă achitarea restanţelor pentru lucrările efectuate şi nedecontate în anul 2008, în valoare de peste 825 de milioane de lei, sunt pregătite demersurile investiţionale pentru achiziţionarea de microbuze, continuarea realizării a 84 de campusuri şcolare în judeţe, pentru continuarea şi demararea lucrărilor de construcţie la peste 33 de cămine studenţeşti în principalele centre universitare sau pentru continuarea sau demararea lucrărilor de modernizare la peste 125 de spaţii de învăţământ în principalele centre universitare.

De asemenea, este în plină desfăşurare programul lucrărilor de reabilitare la circa 2000 de şcoli.

În domeniul agriculturii au fost achitate aproape toate subvenţiile restante pentru anul 2008, în valoare de peste un miliard de lei. De asemenea, s-au făcut plăţi în sectorul vegetal de 251,3 milioane de lei, în sectorul zootehnic de 490 milioane de lei, şi în sectorul îmbunătăţiri funciare de 42,4 milioane de lei. Şi, în ultima şedinţă de guvern, am alocat sectorului de îmbunătăţiri funciare sumele din buget, pentru ca aceste lucrări să fie efectuate la timp.

Iată doar câteva exemple şi, evident, putem continua cu mediul, putem continua cu turismul, putem continua cu foarte multe alte domenii unde lucrările sunt deja în desfăşurare, tocmai, pe de o parte, să dăm de lucru economiei româneşti, să asigurăm menţinerea locurilor de muncă, să asigurăm lichiditate, atât cât se poate, de bani în piaţă, cu atât cât putem în momentul de faţă, un guvern care, repet, a făcut din investiţii preocuparea majoră. Nici un alt guvern din istoria României nu a reuşit să aloce 20% din banii pe care îi are pentru lucrări de investiţii.

Tot la acest capitol al investiţiilor, aş menţiona faptul că am achitat deja 80% din datoriile restante ale vechiului guvern. Şi mă refer aici la lucrări efectuate, facturate şi neplătite la 31 decembrie 2008. Atrag atenţia şi de aici, de la tribuna Parlamentului, ordonatorilor secundari şi terţiari de credite, să plătească aceşti bani către firmele care au efectuat lucrări. Degeaba deschid finanţare Ministerul Finanţelor şi ministerele de resort spre structurile teritoriale, dacă ordonatorii terţiari şi secundari de credite nu fac aceste plăţi. Şi vom avea o monitorizare exactă prin intermediul prefecturilor, asupra modului cum aceşti bani pe care Guvernul, cu eforturi substanţiale îi procură pentru a-i pune la dispoziţia unităţilor economice, astfel încât activitatea economică să fie relansată.

De asemenea, am modificat deja printr-o ordonanţă de urgenţă Legea achiziţiilor publice. Împreună cu domnul vicepremier Dan Nica am lucrat la acest proiect cu o echipă de specialişti şi am urmărit prin această modificare a Legii achiziţiilor publice, pe de o parte, să întărim transparenţa şi controlul banului public, dar pe de altă parte, să eliminăm mecanismele birocratice ce puneau atâtea frâne în procesul achiziţiilor publice. Am scurtat termenul de organizare a unei licitaţii de la 90 de zile la 30 de zile, am stabilit termene precise pentru analiza ofertei - la 20 de zile, cu un surplus de maxim 20 de zile, termene precise în instanţă pentru judecarea cererilor, în cazul în care există contestaţie, şi introducerea unei taxe de timbru de 2% din valoarea contractului, pentru a împiedica acţiunile şicanatorii care blochează acţiunile de licitaţie cu privire la utilizarea banului public.

Absorbţia fondurilor comunitare

Absorbţia banilor europeni reprezintă şansa modernizării României şi a depăşirii crizei economie. În doi ani, şi anume în 2007 şi în 2008, vechea guvernare a adus în ţară 6% din banii care au fost alocaţi de Uniunea Europeană şi nu este de mirare de ce au realizat doar atât.

În primul rând, pentru că doar un singur program operaţional sectorial a fost auditat la Capitolul "Sistem de management şi control" şi era firesc că plăţi intermediare nu puteau fi făcute câtă vreme programele operaţional-sectoriale nu erau auditate în privinţa sistemelor de management şi control.

Ce am făcut noi? Încă din primul moment de când am ajuns la guvernare am înfiinţat un comitet interministerial sub coordonarea directă a premierului şi a vicepremierului care monitorizează săptămânal gradul de absorbţie al banilor comunitari şi procedurile care trebuie simplificate pentru ca aceşti bani să ajungă mai repede în România. Şi rezultatele se văd deja spunem noi.

2. În doar două luni ale actualei guvernări au fost semnate 141 de contracte de finanţare, în timp ce într-un an şi jumătate al vechii guvernări, din iunie 2007 până la sfârşitul anului 2008, au fost semnate doar 177 de contracte de finanţare. Cu alte cuvinte, am făcut în două luni ceea ce a făcut fostul guvern în mai bine de un an.

3. Menţinerea cotei unice de impozitare, a treia prioritate din Programul anticriză: cota unică este un bun câştigat, şi această cotă unică trebuie păstrată.

4. Capitalizarea CEC şi EximBank, în vederea susţinerii mediului de afaceri. Am decis să cheltuim în sprijinul întreprinderilor mici şi mijlocii care sunt expuse unor riscuri grave, în primul rând riscului valutar şi de neachitare a plăţilor. Aceste presiuni asupra i.m.m.-urilor au fost provocate de criza financiară şi de încrederea de pe pieţele globale. Vom interveni printr-o injecţie substanţială de capital la CEC şi EximBank pentru a degaja traseele comerciale şi de export ale sectorului privat.

De asemenea, domnul ministru Niţă are un program ambiţios de simplificare a procedurilor pentru sprijinirea întreprinderilor mici şi mijlocii, program care deja a fost aprobat printr-un memorandum în guvern şi va fi extins la toate componentele de atragere a fondurilor europene, tocmai pentru a aduce cât mai mulţi bani pentru sprijinirea i.m.m.-urilor în România.

5. Alocare prin bugetul de stat a cel puţin aceluiaşi volum de fonduri alocat pentru promovarea exporturilor ca în anul 2008.

6. Operaţionalizarea Fondului de garantare a creditelor pentru i.m.m.-uri şi înfiinţarea Fondului de contragarantare a creditelor pentru întreprinderile mici şi mijlocii.

Chiar în ultima şedinţă de guvern, la propunerea Ministerului Întreprinderilor Mici şi Mijlocii, am aprobat acest act normativ prin care asigurăm contragarantarea creditelor pentru întreprinderi mici şi mijlocii, pentru a menţine şi genera noi locuri de muncă.

7. Continuarea şi extinderea Programului "Rabla" prin cel puţin două modalităţi: intrarea în program a maşinilor mai vechi de 10 ani, cu doi ani mai "tinere" decât cele admise până anul trecut, şi majorarea sumei acordate de la 3000 de lei la 3800 de lei, precum şi finanţarea în limita a 60 de mii de vehicule, faţă de 40 de mii în anul 2008.

De asemenea, am modificat taxa auto pentru a răspunde, pe de o parte, nevoilor industriei autohtone, intereselor cetăţenilor români şi nu în ultimul rând reglementărilor Uniunii Europene.

8. Includerea în bugetul general consolidat al statului al veniturilor proprii ale instituţiilor şi agenţiilor guvernamentale.

Programul anticriză are nu numai o componentă economică, care este vitală pentru relansarea economiei româneşti, dar are şi o componentă socială. Aşa cum am spus încă din primul moment, această criză nu trebuie să fie decontată de cei care sunt cei mai vulnerabili în societatea românească, de cei cu venituri mici, de cei cu pensii şi salarii mici.

Această criză trebuie să ne găsească solidari. De aceea, Programul anticriză are şi un set de măsuri pentru protejarea populaţiei, pentru protejarea intereselor economice ale populaţiei, şi aceste măsuri ar fi pe scurt, următoarele.

1. Instituirea pensiei sociale minime este un act de dreptate, este un act moral, este un act care vine în sprijinul acelora care trăiesc la limita subzistenţei. Este un act prin care instituim în România o pensie socială minimă de 350 de lei, începând cu 1 aprilie până la 300 de lei şi de la 1 octombrie până la 350 de lei. Deja a fost emis actul normativ care instituie în România pensia socială minimă, un act de care beneficiază peste 1.200.000 de persoane care vor avea un pic mai mult decât ieri, în vederea asigurării unui trai cât de cât decent şi este păcat că o asemenea măsură nu s-a putut lua mai repede. Dar, în vremuri de criză, poate este momentul să ne gândim cu atât mai mult la cei care sunt vulnerabili, la cei care au probleme sociale.

2. Compensarea cu 90% din preţul de referinţă pentru medicamentele din lista B, pentru pensionarii cu pensii de până la 600 de lei. Deja, la propunerea ministrului sănătăţii, acest act normativ a fost emis şi este în vigoare.

3. Tratarea veniturilor din perioada de şomaj tehnic, maxim 3 luni, după cum urmează: din punct de vedere al angajatului, ca venituri de natură nonsalarială şi aplicarea regimului corespunzător de impozitare; din punct de vedere al angajatorului, scutirea de la plata contribuţiilor către bugetul de stat şi al asigurărilor sociale.

4. Susţinerea cu 50% a formării profesionale continue pentru angajaţi şi şomeri.

5. Pentru anul 2009 se va prelungi perioada de acordare a ajutorului de şomaj cu 3 luni. Şi, nu în ultimul rând, aş face menţiunea, dacă tot am vorbit de solidaritate, ea trebuie să fie exemplificată şi prin câteva date concrete, am propus ca pentru demnitari, salariile pentru ei în anul 2009 să fie îngheţate.

Acest set de politici şi măsuri anticriză set, cuprins în proiectul bugetului de stat, evident că în funcţie de evoluţia economică va fi urmat de alte măsuri şi politici anticriză.

În perioada următoare, avem în analiză mai multe măsuri care vin să completeze programul pe care l-am prezentat, şi m-aş referi cu titlul exemplificativ la câteva dintre ele, măsuri viitoare.

1. Reducerea numărului de taxe şi tarife, începând cu cele ale căror costuri de administrare sunt superioare încasărilor efective. Chiar dacă suntem în perioadă de criză, această guvernare merge pe mâna unei fiscalităţi reduse, menţinem cota unică de impozitare de 15% şi reducem numărul de tarife, impozite şi taxe.

În prezent, există în România 558 de impozite şi taxe, din care 74 în Registrul fiscal al contribuţiilor sociale şi 484 în Registrul taxelor şi tarifelor fiscale. Aceste impozite sunt prevăzute într-un număr de 185 de acte normative.

2. Neimpozitarea profitului reinvestit, începând cu trimestrul II al anului 2009. O altă măsură ce vine în sprijinul mediului de afaceri pentru susţinerea activităţii economie, pentru menţinerea şi crearea de noi locuri de muncă.

3. Stimularea investiţiilor, prin acordarea de garanţii de stat, acordarea de ajutoare de stat şi elaborarea unor scheme noi de ajutor de stat pentru întreprinderile şi domeniile strategice ale economiei româneşti.

4. Majorarea prefinanţării proiectelor la 20%.

5. Măsuri privind t.v.a.-ul pentru anumite proiecte.

6. Corelarea politicilor fiscale ale Guvernului, cu politica monetară a Băncii Naţionale, în vederea reluării creditării economiei româneşti. În acest context este analizată şi posibilitatea unui împrumut extern de la Comisia Europeană şi Fondul Monetar Internaţional, în vederea asigurării necesarului de finanţare. În acest sens, am înfiinţat la nivelul Guvernului un comitet interministerial care analizează necesarul de finanţare internă şi externă a României.

7. Accesarea rapidă şi eficientă a fondurilor rambursabile de la BEI, BIRD, BDCE pentru investiţii majore în economia românească. Există fonduri rambursabile în valoare de 3,55 miliarde de euro.

8. Măsuri de sprijin a unor sectoare şi domenii cheie ale economiei româneşti, ce reprezintă un avantaj competitiv în raport cu alte ţări. Cu alte cuvinte, Guvernul îşi propune să stabilească un set de măsuri pentru sprijinirea acelor domenii ale economiei româneşti care prezintă un avantaj competitiv în raport cu alte ţări. Mă refer aici, în special, la agricultură şi turism, dar avem în vedere şi energia sau domeniul construcţiilor. Sunt domenii unde putem aduce plusvaloare în economia românească.

Domnul ministru Sârbu deja lucrează la un asemenea plan pe termen mediu şi lung pentru a face din România o ţară exportatoare de produse agroalimentare şi nu, aşa cum este în momentul de faţă, o ţară net importatoare de produse agroalimentare. Pentru asta este nevoie de o strategie cu paşi precişi pe termen mediu şi lung, prin care România, care are posibilitatea de hrăni 80 de milioane de oameni, trebuie să devină o ţară exportatoare de produse agroalimentare. Din nefericire, agricultura n-a reprezentat o prioritate strategică a nici unui guvern de până în momentul de faţă. Este un domeniu strategic şi care, repet, va fi în atenţia Guvernului în perioada următoare, cu măsuri pe termen scurt, mediu şi lung pentru atingerea acestui obiectiv.

De asemenea, în încheiere aş vrea să mai spun doar câteva lucruri.

Criza care ne obligă astăzi la adevăruri neconvenabile şi măsuri decisive trebuie să fie baza modernizării statului. Această criză ne poate face totuşi un serviciu. Ea trebuie să fie dieta care pune capăt obezităţii birocratice a statului. Criza va grăbi modernizarea. Rezultatele pe care le vom avea vor depinde în primul rând de noi. Reformele structurale nu ne sunt dictate de FMI, ele sunt necesare pentru că fostul guvern a stopat complet aceste reforme care ar fi fost mult mai uşor de aplicat în vremuri de creştere economică. Cu sau fără FMI, Guvernul a început aceste reforme din primele zile ale mandatului. Cu sau fără FMI, Guvernul este decis să modernizeze România. Mă refer aici la acele reforme structurale pe care acest guvern trebuie să le ducă până la capăt. Mă refer la descentralizare, şi deja am stabilit în guvern ca descentralizarea, în principalele domenii, educaţie, sănătate, agricultură, cultură şi administraţie locală, să plece pe drumul actelor normative până la începutul lunii mai, după care o dată cu această toamnă şi începutul anului viitor să regăsim descentralizarea în termeni reali în România. Asta înseamnă că noi, cei din Bucureşti, cei de la puterea centrală vom da mai multe prerogative spre autorităţile locale, pentru ca ei să gestioneze interes ele în raport cu ceea ce le cere comunitatea, şi nu şeful de la Bucureşti.

Evident că această descentralizare va fi însoţită de o alocare a resurselor financiare corespunzătoare.

În al doilea rând, este vorba de proiectul Legii salarizării unice. Este un proiect care trebuie să elimine privilegiile din sistemul de salarizare din România. Este vorba de un proiect care va lămuri pentru totdeauna problema sporurilor, indemnizaţiilor şi altor bonusuri. Fiecare cetăţean român va fi plătit în concordanţă cu pregătirea pe care o are şi cu munca pe care o desfăşoară, fără privilegii şi fără privilegiaţi.

Acest proiect va fi finalizat în luna mai şi va intra spre dezbatere la Parlament pentru a pune ordine în sistemul salarizării publice din România. Ştim cu toţii că avem funcţionari publici care sunt prost plătiţi. Ştim că avem nevoie de funcţionari care să fie mai bine plătiţi, pentru că fac o muncă foarte bună.

După cum ştim că sunt foarte mulţi funcţionari care, aşa cum spuneam, taie frunză la câini şi care nu trebuie să mai fie plătiţi din banii publici. Asta poate fi realizat numai printr-o reformă reală a statului, atât prin Legea salarizării unice, cât şi prin cea de-a treia componentă, restructurarea agenţiilor şi a aparatului guvernamental. Deja câteva semnale au fost date, am desfiinţat Cancelaria primului-ministru, Ministerul de Interne a început un amplu proces de restructurare, el continuă şi va continua la nivelul agenţiilor şi al altor structuri subordonate ministerelor, pentru că avem nevoie de un stat suplu, avem nevoie de un stat eficient, avem nevoie de un stat cu structuri care să răspundă nevoilor oamenilor.

Aceste lucruri, repet, pot fi realizate de un guvern care are voinţa, ştiinţa şi capacitatea de a face aceste lucruri. Şi tocmai de aceea spun că acea criză poate fi - cum spune românul, tot răul şi un bine - un prilej să modernizăm statul român pe calea acestor reforme structurale. Dar această criză trebuie poate să ne găsească, mai mult ca oricând, solidari. A fi solidari înseamnă, pe de o parte, să avem grijă de creşterea economică, iar pe de altă parte, să avem grijă de cei care sunt vulnerabili în aceste vremuri dificile. Noi nu putem cere românilor decât două lucruri: încredere şi luciditate. La vremuri grele, oameni solidari.

Nu ne putem înşela unii pe alţii şi nici nu avem voie să ne înşelăm cu speranţa că vremurile o să fie mai bune cu noi decât sunt cu alţii. Vom trece prin încercări grele şi neaşteptate, dar vom trece împreună şi vom reuşi împreună dacă vom fi solidari şi vom face ceea ce trebuie pentru România, în interesul românilor.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Roberta Alma Anastase:

Intrăm în dezbateri generale, în dezbaterile alocate grupurilor parlamentare şi începem cu reprezentantul Grupului parlamentar al Partidului Democrat Liberal, doamna Sulfina Barbu.

Doamna Sulfina Barbu:

Doamna preşedinte,

Domnule prim-ministru,

Stimate doamne şi stimaţi membri ai Guvernului,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Dacă există o problemă mai mare decât criza economică, atunci aceasta este, cu siguranţă, iresponsabilitatea şi demagogia unor politicieni care folosesc momentul de criză economică pentru a-şi face capital politic. Participăm la un spectacol de pantomimă, care este pusă în scenă de fostul prim-ministru al României, cu obiectivul de a poza într-un om politic responsabil.

Vedem cum guvernarea celor 70 de mii de euro pentru un Logan s-a transformat în opoziţia celor 70 de mii de amendamente la buget.

Vedem cum domnul deputat Călin Popescu-Tăriceanu pozează într-un om responsabil, dar ceea ce este mai grav este că această liberală profesie, domnule deputat, este plătită de către cetăţeanul României. Ce se întâmplă astăzi, este, cu siguranţă, un joc politicianist. Preocuparea reală a domnului Tăriceanu este să se menţină la putere în Partidul Naţional Liberal. Soluţiile pentru criză sunt ultima preocupare a domniei sale. Nu mai devreme de acum 6 luni, ne povestea că pentru noi criza este o mare oportunitate. Nu mai departe de acum 6 luni, ne povestea că nu vom fi afectaţi de această criză. Diferenţa este că domnul Tăriceanu vine acum să-şi facă o campanie electorală în propriul partid, iar noi, cei de la putere, suntem preocupaţi de soluţii, suntem preocupaţi de fiecare român în parte, şi acest lucru este dovedit de fapte, şi nu de vorbe.

Tot preşedintele Partidului Naţional Liberal ne spunea acum câteva luni că: "Am lăsat o economie pregătită să facă faţă crizei economice". Bineînţeles, minciuni şi demagogie. Care este adevărul?

Guvernul Tăriceanu a lăsat un deficit de 5,2%. În condiţiile în care România a beneficiat de cea mai mare perioadă de creştere economică, Guvernul Tăriceanu nu a fost în stare să pună deoparte nici un ban. Dimpotrivă, a cheltuit tot ce putea cheltui, dar şi mai mult, a cheltuit mai mult decât îşi permitea să cheltuiască. Ce se întâmplă acum? România riscă să fie sancţionată pentru deficit excesiv. Şi am să dau câteva cifre. Nu plictisitoare.

Veniturile totale realizate în anul 2008 au reprezentat 32% din p.i.b. Domnul Tăriceanu şi-a planificat nerealist, bineînţeles, 37,25% din p.i.b. Din fondurile europene constatăm că a atras o sumă foarte mică. Şi-a programat 2,8 miliarde de euro şi nu a reuşit să atragă decât vreo 800 de milioane de euro. La taxa pe valoare adăugată au fost prevăzute venituri de 47 de miliarde de lei, iar încasările, bineînţeles, au fost doar de 40 de miliarde de lei. Peste tot constatăm că au fost supraestimate toate veniturile.

Ce mai spunea domnul fost prim-ministru? Că au fost create multe locuri de muncă, că economia României duduie. Manipulare şi iresponsabilitate. Care este adevărul?

Guvernul Tăriceanu a lăsat în urma lui cel mai mare aparat birocratic pe care l-a avut România vreodată. Din 300 sute de mii de locuri de muncă create în ultimii ani, 160 de mii, stimaţi colegi şi stimaţi invitaţi, au fost doar în sectorul public.

Constatăm că în anul 2008 cheltuielile pe sectorul public, cheltuielile de personal au reprezentat 8,4% din p.i.b.-ul României. 11,8 miliarde de euro, atât a cheltuit vechiul guvern pe cheltuieli de personal. Dar, surpriză, dinamica cea mai mare au înregistrat-o cheltuielile cu bunuri şi servicii. Şi aici constatăm că au fost cheltuiţi 9 miliarde de euro în anul 2008, reprezentând 6,5% din p.i.b. Şi probabil că vă întrebaţi câţi bani au fost cheltuiţi pentru investiţii? Ei, aici, se vede o altă nonperformanţă a vechiului guvern, pentru că au fost cheltuiţi doar 4,5% din p.i.b. pentru investiţii în anul 2008.

Mă bucur că domnul prim-ministru a amintit aici o altă nonperformanţă a Guvernului Tăriceanu, şi anume faptul că 9 miliarde de euro, bani proveniţi din credite externe, au stat neutilizaţi, şi ce plăteşte România, plăteşte atât dobânzi, cât şi penalităţi de neutilizare a acestor fonduri. Acesta este adevărul, şi nu demagogie, şi nu campanie electorală pentru păstrarea unei funcţii în propriul partid.

Este nevoie de măsuri, aşa cum spunea Guvernul, de măsuri clare pentru relansarea economică, este nevoie de creşterea încrederii investitorilor în sistemul din România, este nevoie de măsuri de reducere a cheltuielilor publice.

Partidul Naţional Liberal ne mai spunea că Guvernul nu are un plan anticriză. Spectacol electoral şi demagogie. Guvernul a prezentat încă de la momentul dezbaterii bugetului, dar sunt convinsă că dumnealor erau foarte preocupaţi cu zecile de mii de amendamente pe care, după cum bine ştim, le-au şi încurcat, şi nu au fost atenţi că încă din acel moment a fost prezentat pachetul de măsuri anticriză, şi acesta a fost doar primul pas. Pentru că este o preocupare permanentă a Guvernului. Aceste măsuri au fost luate şi la nivelul fiecărui minister în parte şi trebuie să aduc aminte că 20% din buget pentru anul 2009 au fost alocaţi pentru investiţie publică în infrastructură, trebuie să amintim că actualul guvern plăteşte datoriile neachitate de vechiul guvern, şi sunt datorii guvernamentale, trebuie să amintim aici de neimpozitarea profitului reinvestit, de capitalizarea CEC-ului şi EximBank-ului, de susţinerea întreprinderilor mici şi mijlocii, de Programul de izolare termică a locuinţelor, de Programul "Rabla" şi toate celelalte măsuri pe care Guvernul nu numai că le-a anunţat, ci le şi le aplică. Acestea sunt vorbe clare, acestea sunt fapte clare, şi nu doar poveşti.

PNL-ul întreabă care sunt măsurile sociale. Aş aminti două dintre ele: pensia socială minimă garantată şi Programul de subvenţionare a medicamentelor. Din nou, acestea sunt fapte.

PNL-ul se mai întreabă ce face Guvernul Emil Boc? A trebuit să strângă mizeria lăsată sub preş de către Guvernul Tăriceanu. A făcut un plan de reducere a cheltuielilor publice. Lucrează la Legea salarizării unice şi, cel mai important, a trecut birocraţia grasă, lăsată de Tăriceanu, pe dietă de slăbire, bazată pe eficienţă şi obiective.

Domnule Tăriceanu,

Dacă există vreo problemă mai mare decât criza economică, atunci aceasta este iresponsabilitatea şi demagogia acelor politicieni care folosesc momentul de criză pentru a-şi face capital politic. Adică, exact ceea ce faceţi dumneavoastră acum pentru a mai câştiga puţin capital politic în campania internă din Partidul Naţional Liberal.

Eu nu vă urez succes la congres.

Vă mulţumesc pentru atenţie. (Aplauze.)

Doamna Roberta Alma Anastase:

Îl invit să ia cuvântul pe domnul Ioan Cindrea, din partea Grupului parlamentar al Alianţei PSD+ PC.

Domnul Ioan Cindrea:

Mulţumesc, doamna preşedinte.

Ca să ştiţi ce s-a întâmplat. Noi ştiam că venim în altă ordine, dar oricum mulţumim pentru microfon.

Domnule prim-ministru,

Domnilor miniştri,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Îmi revine o misiune destul de complicată, să fac câteva comentarii legate de planul de combaterea crizei prezentat astăzi, aici, mai cu seamă că această dezbatere a fost generată de cei care au condus România până în decembrie şi n-am văzut prea multe planuri anticriză.

Dar am să încerc un mesaj neutru, fiindcă eu cred că această dezbatere democratică în Parlament este necesară. Este necesară pentru noi, este necesară pentru Guvern, pentru noi, oamenii politici şi pentru cetăţenii din România. Cu trei condiţii: această dezbatere să fie obiectivă şi să nu degenereze într-o dezbatere politică care se rupe de realitate, să fie profesionistă şi să începem de la cauze, efecte şi soluţii posibile de realizat şi să fie realistă. Adică, să ne limităm la resursele pe care le are România în acest moment.

Suntem cu adevărat într-o situaţie fără precedent. Este o criză, unii spun financiară, alţii economică, este o criză care a avut la origini o criză financiară şi este o criză economică fără precedent nu numai la noi, în toată Europa şi în toată lumea şi cu cât o economie este mai slabă, cu atât efectele crizei vor fi mai puternice şi acest lucru trebuie să ne dea de gândit.

Dacă aruncăm vina, cei de dinainte spre cei actuali şi cei actuali spre cei dinainte, cred că nu servim nimănui. Nu servim în primul rând intereselor cetăţenilor din România, care se uită şi aşteaptă de la noi soluţii, să poată trece mai uşor aceste momente de criză economică şi nu ne aduce nici nouă nici un fel de avantaj. Şi cred că este momentul să devenim responsabili la această dezbatere şi în perioada care urmează să căutăm să venim cu soluţii şi să limităm efectele crizei. Altfel, nu ne merităm nici unii locul, nici Opoziţia, nici Puterea, nici cei care se consideră neutri, nici cei care sunt la guvernare, nici cei care sunt în Opoziţie.

Şi vă spun aceste lucruri fiindcă atunci când partidul m-a desemnat să iau cuvântul, mi-am permis să sun un fel de înţelept în colegiul meu din judeţul Sibiu, Agnita, un om respectat în acea zonă, de o pregătire medie, dar un înţelept, un om în vârstă. Şi l-am întrebat ce aş putea să spun în plenul Parlamentului. Mi-a spus că a prins criza din '33, deci este un om în vârstă, şi mi-a spus că atunci oamenii ajungeau de cerşeau pe stradă, oameni care în viaţa lor n-au crezut că vor ajunge într-o astfel de situaţie, fiindcă, independent de voinţa lor, n-au mai reuşit să-şi găsească un loc de muncă. Mi-a spus să transmit acest lucru şi să evităm o astfel de situaţie. Şi eu sper că nu se va ajunge astfel în România.

Cred că în ţara noastră în ultimele 7-8 luni de zile, de când vorbim de criză, au fost câţiva factori care au perturbat misiunea noastră, misiunea Guvernului, a Parlamentului. De ce? Fiindcă am fost în preajma alegerilor şi eram preocupaţi mai mult de politică decât de măsuri şi planuri anticriză. Deşi Guvernul anterior declara că pune în mişcare un program anticriză, nu s-a întâmplat nimic, şi faptul că instalarea Guvernului şi bugetul s-au aprobat cu întârziere, au fost doi factori care au condus la instalarea puternică a crizei în România.

În prezent, avem Guvern cu o majoritate puternică, şi este un lucru bun. În prezent, avem buget şi avem un program anticriză şi eu cred că toţi suntem responsabili să susţinem acest program anticriză al Guvernului şi dacă suntem responsabili trebuie să venim cu soluţii şi nu să criticăm. Toţi cei care se pricep şi ştiu să vină cu soluţii, soluţii concrete, soluţii reale, posibil de finanţat, nu utopii.

Noi, cei din Partidul Social Democrat, mâine şi poimâine, avem o dezbatere amplă cu oamenii noştri din partid pe planul anticriză, pe planul de combatere a crizei şi de relansare a economiei, fiindcă e nevoie şi de o astfel de componentă şi probabil o să venim spre Guvern cu măsuri suplimentare, fiindcă nimeni nu este deţinătorul adevărului absolut şi avem nevoie de toţi specialiştii din partid şi discuţia aceasta se va purta în zilele următoare. Şi eu sper ca acest lucru să se întâmple.

Stimaţi colegi,

Eu voi prezenta sau voi accentua câteva din măsurile luate în două direcţii: în primul rând, de păstrare sau recreare a locurilor de muncă care se vor pierde şi care se pierd zi de zi şi cele sociale pentru protejarea categoriilor sociale cele mai vulnerabile faţă de care suntem datori să avem grijă să suporte sau efectele crizei să fie cât mai reduse.

În primul rând, mă voi referi la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale şi bugetele locale. Eu cred că bugetul aprobat de noi a fost un buget bine pregătit, care asigură un echilibru optim între banii sau fondurile pentru dezvoltare şi fondurile pentru consum. De ce spun acest lucru? Fiindcă mă voi referi la câteva din fondurile pentru dezvoltare care au scop menţinerea sau recrearea locurilor de muncă. Faptul că 20% din bugetul public este destinat investiţiilor publice, creează condiţii pentru a menţine, pentru a recrea locurile de muncă care se vor pierde inevitabil în această perioadă de criză în economia reală, adică în întreprinderile cu capital privat sau majoritar privat care vor fi afectate de criză.

Din bugetul de şomaj există un set de măsuri active care îşi propun sprijinirea şomerilor, persoanelor aflate în şomaj sau care vor deveni şomere, să-şi regăsească un loc de muncă şi de măsuri pentru formarea profesională a acestora.

În primul rând, vreau să spun că din bugetul de şomaj, în programul de ocupare temporară a şomerilor, lucrări în folosul comunităţii, sunt alocate sume care vor putea finanţa locurile de muncă pentru un număr de peste 12 mii de şomeri care vor fi ocupaţi temporar la lucrări comunitare. Cred că este un aspect important şi trebuie ştiut de toată lumea fiindcă el are o dublă valenţă: asigură ocuparea temporară a şomerilor şi o forţă de muncă ieftină în susţinerea programelor de dezvoltare, fie cu finanţare naţională, fie cu finanţare de la Uniunea Europeană.

De asemenea, tot din fondul de şomaj, se asigură sume importante pentru stimularea încadrării în muncă a celor mai vulnerabile categorii de şomeri. Şi mă refer la tinerii absolvenţi care vor locuri de muncă şi trebuiesc ajutaţi. E vorba de persoanele peste 45 de ani, e vorba de întreţinătorii unici de familie. Considerând că prin aceste alocări spre angajatori, aceste categorii de persoane cele mai vulnerabile la şomaj şi şomajul de lungă durată, îşi vor câştiga mai uşor un loc de muncă.

Tot din bugetul de şomaj sunt prevăzute sume pentru creditarea întreprinderilor mici şi mijlocii care creează locuri de muncă şi care angajează pe locurile de muncă nou create cel puţin pe jumătate dintre acestea şomeri şi bineînţeles măsurile de stimulare a mobilităţii forţei de muncă.

O altă categorie de fonduri sunt cele prevăzute pentru formarea profesională. În primul rând, a şomerilor, prin bugetul aprobat de noi, bugetul asigurărilor sociale de şomaj se pot recalifica în meserii cerute pe piaţa muncii peste 40 de mii de şomeri. Este un lucru bun, la care se adaugă sume neutilizate, neutilizate din 2007 până acum, din fonduri europene destinate dezvoltării resurselor umane. Bani care se îndreaptă spre calificarea, recalificarea persoanelor aflate în şomaj, bani sau fonduri care se adresează formării profesionale a resurselor umane în interiorul agenţilor economici, şi bani destinaţi unităţilor de învăţământ, învăţământ iniţial şi învăţământul ulterior al persoanelor adulte pentru adaptarea reţelei şcolare.

Cred că sunt lucruri importante prevăzute de Guvern în planul anticriză, aprobate de noi prin bugetele aprobate săptămânile trecute.

În partea a doua, vreau să fac referire la măsurile de protejare a categoriilor vulnerabile. Am spus-o public, noi, cei din PSD, că suntem la guvernare şi suntem datori să protejăm acele categorii de persoane vulnerabile în faţa crizei. În primul rând, salariaţii, în al doilea rând, pensionarii şi în această direcţie împreună cu Guvernul s-au luat câteva măsuri la care voi face referire.

În primul rând, salariul minim. Aşa cum s-a stabilit şi de vechiul Guvern, cu partenerii sociali, patronat-sindicate, cu girul Guvernului, s-a majorat de la 1 ianuarie salariul minim. Ce înseamnă acest lucru? Acest lucru înseamnă că cei care sunt la baza sistemului de salarizare au avut cea mai mare creştere a salariilor şi le-au crescut mai puternic salariile în această perioadă de criză, fără să pună în pericol funcţionarea agenţilor economici în care-şi desfăşoară activitatea, deci, în concordanţă cu productivitatea minimă a muncii în aceste sectoare.

În al doilea rând, indexarea salariilor funcţionarilor publici la nivelul inflaţiei prognozate şi la care se adaugă intenţia Guvernului de a păstra locurile de muncă pentru funcţionarii publici şi pentru cei care lucrează în sectorul bugetar, limitarea salariilor mari şi foarte mari, prin măsurile luate şi, bineînţeles, la toate acestea se adaugă un proiect important de lege la care lucrează Ministerul Muncii şi alte ministere. E vorba de noua lege de salarizare a funcţionarilor publici şi a bugetarilor, care va aduce mult mai multă echitate în sistemul de salarizare din România.

Pentru pensionari: în primul rând, s-a asigurat creşterea valorii punctului de pensie cu rata prognozată a inflaţiei şi este un lucru bun, chiar dacă o parte dintre noi suntem nemulţumiţi că nu am păstrat acei 45% din salariul mediu brut pe economie, aşa cum era prevăzut în sistemul legislativ, dar eu cred că partea plină a paharului pe care trebuie s-o vedem este că s-a indexat valoarea punctului de pensie cel puţin cu rata prognozată a inflaţiei.

Măsurile luate prin ordonanţă de urgenţă a Guvernului de a introduce pensia minimă garantată, cred că este una din cele mai importante măsuri adresate pensionarilor în aceste vremuri grele de criză. Faptul că de la 1 aprilie vom avea o pensie minimă garantată de 300 de lei şi de la 1 octombrie de 350 de lei pentru toate categoriile de pensionari, cred că este marele câştig al acestei categorii şi datoram acest lucru celor care sunt în pensie şi care, din păcate, datorită nivelului pensiilor aveau nevoie de acest sprijin, la care se adaugă şi medicamentele compensate 90%.

Stimaţi colegi,

Am prezentat câteva din măsurile spre păstrarea locurilor de muncă şi măsurile sociale pentru protejarea salariaţilor şi pensionarilor.

Eu cred că în această perioadă şi după această dezbatere şi dezbaterile care vor avea loc în perioada următoare, toţi cei care vor să pună umărul în această perioadă complicată pentru România trebuie să vină cu soluţii şi nu cu critici.

Aşa ne vom face datoria faţă de cei care ne privesc, care ne-au dat încrederea şi aşa vom recâştiga încrederea cetăţenilor în structurile statului şi în Parlamentul României.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Roberta Alma Anastase:

Şi eu vă mulţumesc.

Din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul Eugen Nicolăescu.

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Doamna preşedinte,

Domnule prim-ministru,

Doamnelor şi domnilor miniştri,

Vreau să vă spun că am stat mult şi m-am gândit dacă să-mi prezint discursul pe care l-am pregătit cu foarte multă greutate şi în acelaşi timp cu foarte multă responsabilitate sau să încerc să vorbesc şi eu, aşa cum a vorbit primul-ministru, en passant, vorbind despre orice numai despre temă nu. Şi mă gândesc totuşi că dumneavoastră şi oamenii care ne privesc merită respectul nostru. Şi atunci trebuie să ne gândim serios când abordăm o asemenea problemă care este de fapt programul de măsuri anticriză, un program pe care Guvernul ar fi trebuit să-l prezinte Parlamentului conform procedurii parlamentare şi opiniei publice.

Din păcate, opinia publică cred că deja s-a lămurit în acest interval de timp despre cine încearcă să conducă cu adevărat România, despre actul de guvernare, despre poziţionarea guvernanţilor faţă de criză, în concluzie, despre funcţionarea coaliţiei aflată la putere.

Vă aduc aminte că am solicitat încă din luna ianuarie Guvernului Boc să-şi respecte atribuţiile şi să participe la o dezbatere parlamentară privind criza economică în România, pentru a-şi prezenta soluţiile concrete şi măsurile reale de contracarare a efectelor crizei. Am fost refuzaţi constant şi chiar dezbaterea de astăzi reprezintă o amânare faţă de solicitarea iniţială a PNL.

Din păcate, refuzul coaliţiei aflat la putere de a discuta despre măsurile anticriză ascunde un lucru foarte simplu: incapacitatea Guvernului de a guverna şi de a prezenta un program coerent de relansare economică a României. Boacănele din actul de guvernare, certurile din sânul coaliţiei, numirile din funcţii publice ale unor persoane controversate aflate în atenţia justiţiei, îngheţarea salariilor, au avut prioritate în lipsa unui program de măsuri de dreapta care să dea încredere pe piaţă şi cetăţenilor.

Apropo de asta, domnule prim-ministru, partenerul dumneavoastră de coaliţie, Mircea Geoană, tot solicită un program de măsuri anticriză, pentru că probabil şi dumnealui s-a săturat să audă guvernanţii vorbind de vechea moştenire, fără să existe nici o măsură concretă de combatere a efectelor crizei. Poate că totuşi vă gândiţi şi dumneavoastră să faceţi ceva în acest sens.

Şi mai simt nevoia unei clarificări: domnule prim-ministru, cu toată prudenţa necesară, constat că dumneavoastră nu aţi aflat încă că banii nu sunt transferabili de la un an la altul şi eventualele excedente le găsim în investiţii, ceea ce guvernul liberal a făcut.

În ciuda, mă feresc să spun, a minciunilor, în ciuda neadevărurilor pe care le-aţi spus, România a încasat de la Uniunea Europeană peste 1,6 miliarde de euro în anul 2007, iar pentru anul 2008, cifrele oficiale încă nu sunt date publicităţii. Dar ne puteţi spune câţi bani aţi încasat dumneavoastră ca primar din fonduri europene, că noi am auzit că vreo 70 de mii de euro. Dacă este aşa, credeţi că sunteţi îndreptăţit să ne daţi lecţii? Poate că mai luaţi lecţii.

Lipsa de profesionalism şi incompetenţa Guvernului au devenit vizibile încă de la proiectarea bugetului pe anul 2009. Aceste slăbiciuni s-au accentuat în timp. Bugetul de stat şi măsurile propuse de actuala putere nu au fost şi nu sunt realiste. Faptul că puterea actuală vorbeşte despre alte ţinte bugetare în contextul unui acord cu FMI şi despre o rectificare a bugetului, evidenţiază fără tăgadă incompetenţa celor care acum conduc România.

Dumneavoastră, Guvernul Boc, aţi venit în Parlament şi aţi legiferat cu forţa pe care o aveţi, un deficit bugetar de 2%. La vremea respectivă, PNL a propus mărirea deficitului pentru a putea implementa un volum mai mare de investiţii publice în infrastructură. Concluzia: Guvernul este acum pe cale să negocieze o nouă ţintă, un deficit bugetar mult mai mare decât cel care a fost aprobat prin bugetul de stat.

Că vorbiţi despre reducerea birocraţiei şi a cheltuielilor publice ca măsuri anticriză, mi se pare şi demagogic şi ieftin, având în vedere că dumneavoastră aţi crescut aceste cheltuieli, că aţi mărit birocraţia, chiar dacă vă lăudaţi cu desfiinţarea Cancelariei, dar cu mutarea tuturor salariaţilor aduşi de la Cluj la Secretariatul general.

Ne-aţi promis reducerea de taxe şi impozite. Ne-am bucurat. Din păcate, se vorbeşte numai de majorarea acestora, unele le-aţi şi majorat deja, cum ar fi, şi ştiţi foarte bine, contribuţia de asigurări sociale de stat, cum aţi majorat golăneşte, dacă nu şmechereşte impozitul pe clădiri şi pe terenuri, cum vreţi să introduceţi impozitul forfetar şi aşa mai departe.

Am sperat ca măcar astăzi să veniţi cu o schiţă de guvernare a unui program anticriză prin care să ne arătaţi că vreţi să faceţi ceva în această ţară. Din păcate, vă ascundeţi în continuare incompetenţa, luptând cu vechea guvernare şi cu greaua moştenire. Dacă veţi continua aşa, mi-e teamă că introduceţi România într-o mare dramă.

Tot văzând ce aţi făcut, ne întrebăm dacă poate dumneavoastră, Guvernul Boc, nu aveţi nevoie de sprijinul FMI Probabil că aşa speraţi să vă ascundeţi incompetenţa, incapacitatea de care daţi dovadă în actul de guvernare. Poate aşa încercaţi să-l salvaţi şi pe domnul Băsescu la alegerile prezidenţiale.

V-am ascultat cu multă atenţie discursul pe care l-aţi rostit. Nu ne-aţi spus nimic referitor la viziunea Guvernului şi ne-aţi prezentat o înşiruire de acţiuni ale unor ministere, în termeni foarte generali şi atât. Era o glumă pe vremuri: "Cea mai bună soluţie, nici o soluţie!" Se pare că la dumneavoastră se aplică foarte bine acest lucru.

Stimaţi colegi,

România are cu adevărat nevoie de un program de măsuri anticriză, care să atenueze efectele crizei financiare şi economice globale şi să utilizeze avantajele pe care le are în scopul realizării unei creşteri economice reale şi asigurării de locuri de muncă, cu rolul de a permite efectuarea cheltuielilor bugetare necesare. Din păcate, în absenţa unui asemenea program, toată construcţia bugetară aprobată în mare viteză demonstrează lipsă de soluţii, dar mai ales nerealizarea obiectivelor importante pentru această ţară.

România nu trebuie să se împrumute de la FMI dacă va şti să utilizeze fondurile europene în investiţii publice, adică să beneficieze de bani fără nici un cost financiar, ceea ce este real. Iar după munca noastră de a crea proiecte şi programe eligibile, acest lucru este perfect posibil.

România nu trebuie să crească impozitele şi taxele, aşa cum a făcut-o şi intenţionează să o mai facă guvernul dumneavoastră, ci dimpotrivă, să reaşeze o parte din fiscalitate în sensul de reducere, pentru că numai aşa se poate accelera consumul, se poate asigura creşterea forţei adevărate a agenţilor economici, crearea de lichiditate la aceştia, sporirea competitivităţii şi atractivităţii produselor româneşti pe pieţele internaţionale.

România trebuie să diminueze evaziunea fiscală şi este nevoie de o relaxare fiscală pentru a sprijini un asemenea demers de scoaterea unei părţi însemnate din economia neagră şi gri la suprafaţă, concomitent cu întărirea procesului de administrare fiscală, fapt dovedit cu brio de guvernarea liberală.

România trebuie să aloce fonduri către anumite sectoare care vor afecta viaţa oamenilor în condiţii de austeritate, în special în domeniul sănătăţii, pensiilor şi salariilor mici, iar pentru asta are nevoie de priorităţi legate de oameni şi nu interese de grup şi electorale.

România trebuie să-şi apere interesele în interiorul Uniunii Europene şi să-şi utilizeze inteligent şi ferm statutul de ţară membră a Uniunii şi să nu accepte un tratament discriminatoriu, dar pentru asta este nevoie de responsabilitate.

Bănuim că un împrumut de la FMI va justifica nerealizarea promisiunilor electorale şi a programului de guvernare, dar va avea ca efect antrenarea unor circuite financiare, atenţie!, către unii politicieni sau susţinători ai puterii şi vă atenţionăm asupra acestui lucru. Asta nu justifică intrarea României în sfera de constrângeri ale FMI care nu sunt necesare dacă am avea un Guvern responsabil, competent şi cu multă responsabilitate în ceea ce face.

Un acord cu FMI înseamnă închiderea gurii tuturor celor care acuză Guvernul de minciună, incompetenţă şi imoralitate. Ştim că asta doriţi, că asta urmăriţi şi că asta încercaţi să folosiţi ca să vă salveze.

Vreau să dau câteva exemple referindu-mă strict la discursul dumneavoastră, domnule prim-ministru. Am făcut o comparaţie între măsurile pe care dumneavoastră, de fapt pretinsele măsuri, că altfel nu le pot spune, pe care dumneavoastră le anunţaţi, şi măsurile adevărate pe care Guvernul Tăriceanu, guvernul liberal, le-a luat printr-un act normativ, şi am constatat că aţi preluat din actul normativ pe care, ulterior, l-aţi abrogat, câteva măsuri, şapte la număr, şi aţi mai adăugat sau v-aţi propus să mai adăugaţi câteva pe care nu le puteţi face. Vorbiţi, de exemplu, despre neimpozitarea profitului reinvestit. Cum să faceţi acest lucru dacă n-aţi modificat Codul fiscal? Iar acest lucru se poate întâmpla numai de la 1 ianuarie 2010 dacă respectaţi legea.

Cum să compensaţi t.v.a. de plată cu cel de recuperare, dacă nu aveţi cadrul legal? Iar dacă aveţi cadrul legal şi respectaţi legea, tot de la 1 ianuarie 2010 se va întâmpla acest lucru.

Cu alte cuvinte, vorbiţi de măsuri pe care nu le puteţi implementa că nu aveţi legi şi ca atare mai trec luni de zile din anul 2009 fără să luaţi nici o măsură concretă anticriză care să rezolve problemele pe care România le are. Sigur, cele pe care le-aţi preluat de la noi erau gândite într-o altă conjunctură, erau gândite în noiembrie 2008, când viaţa era alta şi când problemele României nu erau atât de grave cum sunt astăzi.

Câteva măsuri anticriză în abordare liberală pe care vi le enunţăm, stimate domnule prim-ministru, şi pe care vi le punem la dispoziţie să le puteţi utiliza: prima, şi poate cea mai importantă problemă pe care dumneavoastră trebuie s-o rezolvaţi, se referă la viziune: creştere economică, menţinere şi creare de locuri de muncă, implicarea investiţiilor publice, consolidare fiscală şi bugetară. Dacă plecaţi de la aceste lucruri, domnule prim-ministru, veţi avea succes.

Abordarea liberală a măsurilor anticriză are la bază următoarea filozofie fiscală: fără creşteri de taxe şi impozite, din contră, relaxare şi stimulare fiscală.

Şi vă spuneam că am dori să reducem cota unică de impozitare, de la 16% la 15%, şi puteţi s-o faceţi; am dori să reducem taxa pe valoarea adăugată de la 19% la 15%, şi puteţi s-o faceţi, inclusiv cu două taxe derogatorii: 5% pentru preţurile reglementate, acolo unde statul poate să controleze cu adevărat reducerea preţurilor, cu efect benefic pentru creşterea consumului şi pentru buzunarele oamenilor - mă refer la medicamente, la energie electrică, la gaze naturale, dar şi cu o cotă derogatorie majorată la 25% pentru produsele de lux, acolo unde, într-adevăr, se pot încasa sume importante.

Nu mai să vreţi acest lucru, domnule prim-ministru, pentru că este în puterea dumneavoastră să faceţi asemenea lucruri posibile pentru o ţară care are nevoie de asemenea măsuri: un deficit bugetar care să se ducă către 4%, şi în felul acesta nu asfixiaţi România, ci dimpotrivă, îi daţi o gură de oxigen; investiţiile publice în anumite domenii, acolo unde avem fonduri europene pe care le putem utiliza, şi n-am să revin asupra lor, pentru că vi le punem la dispoziţie în scris; redarea sentimentului de încredere pe pieţele de capital bancare şi reluarea creditării.

Dacă dumneavoastră aţi aborda o serie de măsuri în acest domeniu, aţi reda românilor încrederea în sistemul bancar, şi românii ar şti că economiile lor sunt în siguranţă; companiile, de asemenea, ar putea să aibă acces uşor la finanţare pentru a continua să investească, pentru a continua să-şi deruleze proiectele. Aţi uitat de fiecare dată piaţa de capital, un segment important al pieţei financiare, capitaluri de risc, fonduri cu capitaluri de risc, instrumente de piaţă de capital, obligaţiuni pentru i.m.m.-uri, dar mai ales înfiinţarea depozitelor pentru i.m.m.-uri, care să le salveze de la faliment şi insolvenţă, şi aceste certificate de depozit să poată fi evident utilizate în piaţa financiară; un control mai riguros în privinţa politicilor şi cheltuielilor publice.

Vorbim aici de o nouă Lege a finanţelor publice şi a finanţelor publice locale, care să poată duce la o consolidare bugetară mult mai serioasă şi mult mai controlabilă; vorbim, de asemenea, de proiecte şi programe de investiţii multianuale, şi pentru aceasta este nevoie de modificarea cadrului legislativ; maximizarea accesării fondurilor europene, ceea ce cred că se poate face şi fără să apelaţi la Fondul Monetar Internaţional; şi nu în ultimul rând, un set de măsuri sociale, şi vă amintesc în primul rând punctul de pensie, 45% din salariul mediu pe economie; vă mai amintesc contribuţiile la asigurări sociale de stat în valori mai mici, care să poată să ducă la o contribuţie serioasă din partea angajatorilor şi angajaţilor, în sensul de a plăti voluntar, şi nu a se duce o parte din aceste contribuţii în economia neagră; multe alte ajutoare care pot fi utilizate de noi, de toţi românii în această perioadă.

În consecinţă, domnule prim-ministru, PNL v-a pregătit un program de măsuri anticriză pe care vi-l oferim gratuit, pentru că românii au nevoie de un asemenea program, şi nu ne interesează paternitatea unora dintre măsuri, ci ne interesează ca aceste măsuri să producă efecte pentru toată lumea.

Credem că un asemenea program deja este întârziat. El ar fi trebuit din luna ianuarie să funcţioneze, ca să putem să atenuăm efectele unei asemenea crize care a început să se simtă cu adevărat şi în România.

Domnule prim-ministru,

sper să ţineţi cont de faptul că PNL-ul vă pune cu sinceritate şi cu onestitate la dispoziţie o abordare de dreapta a unui program de măsuri anticriză.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal i-au mai rămas 6 minute.

Cu îngăduinţa domnului Lakatos Petru, am să-i dau cuvântul acum domnului Varujan Pambuccian, din partea Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale.

Aveţi la dispoziţie 6 minute, domnule deputat.

Domnul Varujan Pambuccian:

Vă mulţumesc, doamna preşedinte, şi mulţumesc şi colegului de la UDMR. L-am rugat, pentru că nu mă simt foarte bine, să mă lase să vorbesc înainte.

Domnule prim-ministru,

Stimaţi miniştri,

Stimaţi colegi,

Noi vorbim aici, şi sincer să fiu mă aşteptam să avem o dezbatere, şi nu o polemică, despre un fenomen foarte serios: îi spunem criză, dar este mult mai mult de atât.

Vorbim despre o depresie economică, adică o încrengătură de crize care se vor manifesta, pentru că România încă nu a intrat în depresie economică, mai sunt o lună, două, până când lucrul acesta se va întâmpla, despre primele două crize care formează acest fenomen, ştim deja câte ceva din ceea ce s-a întâmplat acolo unde el a început, în Statele Unite şi câteva ţări dezvoltate economic, şi cred că ar fi bine să învăţăm din ce se întâmplă acolo, şi să ne pregătim, pentru că lucrurile vor arăta similar.

Nu trebuie să ne îmbătăm cu apă rece. Suntem o economie marginală şi, de obicei, lucrurile care se întâmplă în economiile majore, ajung să se replice aproape identic în cele marginale.

Este un lucru cert că economia românească nu are absolut nicio vină pentru ceea ce urmează să ni se întâmple. Ceea ce urmează să ni se întâmple este rezultatul felului în care a fost gândită economia lumii după al doilea război mondial. Nu este un lucru despre care nu s-a vorbit până acum. S-a vorbit, fără să fie luat foarte mult în serios, de către economişti mari, majoritatea lor fiind grupaţi în jurul a ceea ce se numeşte şcoala de la Viena, şcoala austriacă.

Din păcate, felul în care au vorbit ei despre economie nu avea doza aceea de optimism care a dus aici lucrurile. Era un fel foarte echilibrat şi foarte sănătos.

Oricum, lucrurile au ajuns în situaţia aceasta şi avem deja o evaporare a banilor pe hârtie, datorită felului în care a fost gândit creditul, şi apariţia unei crize evidente de cash operaţional, lucru care afectează întreprinderea.

De aici încolo, sunt posibile două abordări: una, care mă tem că va fi abordarea majorităţii, dacă nu a tuturor statelor lumii, va fi cea politică. De ce? Pentru că oricât de rău ar fi, oricât de mult o asemenea abordare ar agrava sau ar îngreuna economia, sentimentul pe care îl are cetăţeanul că este protejat, este unul câştigător în alegeri.

A doua abordare, care este abordarea economică, şi pe care cred că niciun stat nu o va urma, este cea în care, sigur, de trecut treci prin depresie, va dura, va dura mai mult decât mandatul nostru, va dura cel puţin 5 ani fenomenul acesta; este cea în care, indiferent de duritatea fenomenului economic prin care treci, încerci să salvezi cât mai multe entităţi economice, pentru că altfel ai bani de plătit din bani pe care îi vei încasa din ce în ce mai puţin.

Nu cred că lucrul acesta se va întâmpla în prea multe locuri, probabil niciun stat nu va aborda strict economic acest fenomen.

Sigur că din ce în ce mai multe segmente vor fi antrenate. Este o depresie economică de anvergura celei din 1929 - 1933, şi vine într-o ţară în care toate crizele au fost "de ziar". Am citit că este criză şi am zis că este şi la noi. Acum, va fi prima dată când chiar va fi aşa ceva.

Din cauza aceasta, cred că este bine să încercăm să ne gândim la măsuri simple, foarte simple, de care au nevoie întreprinderile acum, şi măcar să încercăm să vedem ce efecte au ele.

Din păcate, am numai 6 minute la dispoziţie. Nu ştiu câte mi-au rămas, probabil foarte puţine, şi am să încerc puţin să schiţez câteva idei venite de la întreprinderi.

Prima este una despre care vorbesc de foarte mult timp. Cred că este timpul ca statul să nu îi ia întreprinderii ceea ce nu are. Adică, să nu impoziteze sumele în momentul facturării, ci în momentul încasării banilor facturaţi. Este o măsură foarte simplă, foarte, foarte simplă, care va face diferenţa între un număr mai mare de falimente şi un număr mai mic de falimente.

O altă măsură foarte simplă, pe care iarăşi o putem lua, este cea legată de absorbţia fondurilor europene. Vorbim mult despre asta, dar dacă ne uităm la deschiderea şi închiderea unei finanţări, pe oricare dintre axe doriţi dumneavoastră, o să vedeţi că anunţurile se fac târziu, se fac târziu şi se fac foarte puţin mediatizat. Timpul pe care îl au întreprinderile la dispoziţie pentru a se pregăti este mic, iar ghidurile sunt scrise confuz, de cele mai multe ori prost, funcţionăreşte, de oameni care, oricât şi-ar da silinţa, nu au o înţelegere a realităţii întreprinderii. Nu mai vorbesc de o înţelegere a realismului unui proiect de genul acela, din punct de vedere economic.

Sunt lucruri simple pe care am putea să le facem, şi sigur ele ar face diferenţa între o trecere cu o pierdere economică mai mare sau mai mică prin depresia care urmează.

Este greu de prevăzut acum care vor fi toate mecanismele care vor fi antrenate în această depresie economică. Câteva sunt, însă, predictibile; câteva s-au şi întâmplat în economiile majore şi este bine să învăţăm din ele.

Avem un noroc, fiind o economie marginală, lucrurile vin cu o întârziere de 6-8 luni aici. Avem timp să ne pregătim şi să prevedem lucruri prin care alţii deja trec acum, şi este bine s-o facem.

Nu cred, mă îndoiesc foarte mult că metodele care au scos din criză omenirea în 1929 - 1933 vor funcţiona. Văd că sunt foarte multe state care le adoptă, dar să nu uităm că marea depresie din perioada aceea a avut cu totul alte cauze şi că faptul că tehnologia era la un nivel destul de scăzut a permis antrenarea unei mase mari de forţă de muncă în acele proiecte.

Acum, aceleaşi proiecte se fac cu mult mai puţini oameni, dar nu cu mult mai puţini bani, însă.

Doamna Roberta Alma Anastase:

O să vă rog să încheiaţi.

Domnul Varujan Pambuccian:

Rădăcinile crizei sunt altele.

OK, am înţeles! Mi-am epuizat timpul.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Roberta Alma Anastase:

Şi eu vă mulţumesc pentru înţelegere.

Domnul Lakatos Petru, din partea Grupului parlamentar al UDMR.

Domnul Lakatos Petru:

Doamna preşedinte,

Domnule prim-ministru,

Onoraţi membri ai Guvernului,

Doamnelor şi domnilor,

Iniţiativa colegilor liberali de a dezbate programul Guvernului de combatere a crizei economice, în termeni hollywoodieni se poate numi "misiune imposibilă 3". Este o misiune imposibilă să analizezi ceva ce nu există, fapt recunoscut chiar de preşedintele PSD, Mircea Geoană.

Drept urmare, primul-ministru s-a văzut obligat ca măcar în al 12-lea ceas să vină în faţa Parlamentului. Din păcate, a adus cu domnia sa placa veche, aia cu "greaua moştenire", pe care am mai auzit-o.

Ţin să atrag atenţia domnului prim-ministru că plata datoriilor nu este o măsură de relansare a economiei, ci eventual de supravieţuire temporară.

Domnule prim-ministru,

ne-am fi aşteptat la o analiză de prim-ministru, şi nu la un discurs de primar la începutul mandatului. Din punctul nostru de vedere, pentru ieşirea din criză, Guvernul, Coaliţia guvernamentală are de ales între două strategii fundamentale: strategia pasivă, de supravieţuire, care se rezumă la reducerea cheltuielilor bugetare, combinată cu majorarea taxelor şi impozitelor pentru menţinerea echilibrului bugetar.

Este o strategie simplistă, care poate asigura ieşirea din criză în 2 - 3 ani, fără împrumut extern, dar ne va situa pe ultimul loc în "clasamentul adevărului", în Campionatul Uniunii Europene, ca să folosesc o comparaţie din fotbal cu privire la punctele pierdute pe teren propriu, şi pierderea zecilor de mii de locuri de muncă; sau o strategie activă, care îmbină măsurile de relansare a economiei cu reforma administraţiei centrale, cu descentralizarea reală, dar care presupune finanţarea externă masivă.

Ambele variante pot asigura păstrarea puterii de cumpărare a salariilor şi pensiilor, dar strategia activă, în caz de reuşită, va permite şi majorarea, în funcţie de creşterea productivităţii muncii.

În cazul alegerii strategiei active, Coaliţia guvernamentală va avea o dilemă serioasă: să folosească împrumutul extern contractat exclusiv pentru sprijinirea marilor agenţi economici, în speranţa păstrării locurilor de muncă şi câştigării acordului sindicatelor, pe care nu îi interesează salariaţii nesindicalişti de la întreprinderile mici şi mijlocii, sau, să utilizeze o treime din împrumutul extern pentru programe de sprijinire a întreprinderilor mici şi mijlocii.

Guvernul ar fi trebuit ca până acum să parcurgă acest şir logic, să fi luat deciziile politice adecvate - eu recunosc, în Coaliţie acest lucru este cel mai greu - şi să fi dat ca temă pentru acasă specialiştilor de la Ministerul de Finanţe calcularea variantei optimiste de creştere a economiei cu maximum 1% în 2009, şi variantei pesimiste de recesiune, deci -2%, şi de aici, bineînţeles, necesarul de finanţare.

Problema cu adevărat grea abia de aici începe. Care pot fi metodele şi mijloacele concrete, practice, imediat aplicabile, care să şi producă efecte încă din acest an, şi nu teorii science-fiction, cu care ne-a tratat până acum primul-ministru.

În rolul opoziţiei constructive, în scurtul timp pe care-l am la dispoziţie, propun o serie de măsuri pentru relansarea economiei, aplicabile în cadrul strategiei anticriză active: reducerea cheltuielilor cu munca vie, atât pentru angajator, cât şi angajaţi; lansarea unor programe naţionale concrete, purtând numele unor personalităţi istorice, spre exemplu: Kogălniceanu, Titulescu, Brătianu, Kos Karoly, prin care firmele mici şi mijlocii efectiv au acces la credite cu dobândă subvenţionată, după cum urmează: pentru agenţii economici nouînfiinţaţi, pentru agenţii economici care au câştigat proiecte cu finanţare UE, dar nu au resursele necesare realizării proiectului, ţinând cont că Uniunea Europeană decontează ulterior, după depunerea documentelor justificative; pentru agenţii economici şi consiliile locale care au câştigat proiecte cu cofinanţare UE, au semnat contractul, dar devalorizarea leului îi aduce în starea de a nu reuşi să facă dovada contribuţiei proprii.

În sectorul agricol, pentru că la acest sector nu s-a referit încă nimeni: reducerea perioadei de întârziere a plăţii subvenţiilor cuvenite de la 6 - 12 luni în prezent, la o perioadă de maximum 60 de zile; subvenţiile acordate în cadrul programelor să fie scutite de impozit - în prezent, sunt considerate venituri impozabile, deci statul ia înapoi 19% din ceea ce a dat pentru agenţii economici; creditul agricol, în cazul animalelor de prăsilă, să fie stabilit pe baza categoriei de încadrare valorică a animalului; propunerea de reînfiinţare şi autorizare a abatoarelor mici, zonale, pentru a se încadra în prevederile reglementărilor Uniunii Europene; revizuirea sistemului actual nefuncţional al eliberării certificatelor de depozitare pentru cereale, în aşa fel încât să aibă garanţiile necesare pentru a putea fi utilizate în sistemul economico-financiar şi bancar; măsurile pentru relansarea turismului rural, al agroturismului, le-am prezentat doamnei ministru, care a dat dovadă de receptivitate, nu le mai repet, din lipsă de timp.

Nu am făcut propuneri privind Ministerul Dezvoltării, întrucât este singurul domeniu în care se văd progrese.

Am lăsat la urmă Ministerul de Finanţe, cu două lucruri extraordinar de grave: Codul fiscal şi Codul de procedură fiscală. Aşteptăm cu viu interes.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Roberta Alma Anastase:

Din partea Grupului parlamentar al PD-L, domnul Octavian Bot.

Domnul Octavian Bot:

Doamnelor şi domnilor,

Înţeleg frustrarea unui partid care timp de 4 ani a guvernat pe muchie de cuţit, realizând o adevărată echilibristică în încercarea de a se menţine la putere.

Desigur, cererea Partidului Naţional Liberal de a organiza o dezbatere pe această temă, în încercarea de a juca rolul Opoziţiei, Partidul Naţional Liberal a venit cu această propunere de a se organiza o dezbatere pe marginea programului anticriză.

Evident că cererea Partidului Naţional Liberal este regulamentară, este statutară, numai că tema propusă mi se pare o dovadă de lipsă de inspiraţie crasă din partea Partidului Naţional Liberal, este, dacă vreţi, un curaj care frizează inconştienţa, pentru că partidul care a adus România în situaţia de a face cu greu faţă, într-adevăr, unei crize economice mondiale, vine acum să ceară un program anticriză şi, mai mult, îndrăzneşte să propună un astfel de program, pentru care are pretenţia, nici mai mult, nici mai puţin, că este un program de dreapta.

Eu le sugerez celor din Partidul Naţional Liberal să se gândească ce înseamnă liberalismul şi să constate că programele pe care le propune Partidul Naţional Liberal fac parte din categoria liberalismului de stânga.

Programul anticriză pe care-l propune Partidul Naţional Liberal, tema de a discuta acest program mi se pare o capcană în care Partidul Naţional Liberal, în încercarea - doamna preşedinte, daţi-mi voie să beau un pahar cu apă, a mai rămas ceva din economia românească în urma guvernării liberale, şi spuneţi-le domnilor liberali să-mi asigure, cât de cât, condiţii decente de a mă exprima. (Vociferări, aplauze din partea Grupului parlamentar al PNL.)

Sper că Partidul Naţional Liberal va aprecia blândeţea primului-ministru al Guvernului, al Coaliţiei de guvernare care, în programul anticriză pe care l-a prezentat, a trecut - aşa după cum greşit vă exprimaţi, domnule Nicolăescu, en passant, nu, se spune en passant. Deci, limba franceză se vorbeşte totuşi cu accent.

Coaliţia de guvernare nu a făcut decât să treacă, en passant, într-adevăr, peste greşelile şi abuzurile comise de Partidul Naţional Liberal în guvernarea care a trecut.

Până nu demult ne spuneau că economia românească duduie, şi mă miră faptul că cei care se pricep la motoare, din Partidul Naţional Liberal, nu au realizat faptul că, dacă un motor duduie, înseamnă că nu funcţionează la parametri nominali, ci că urmează să explodeze. (Aplauze.)

Aşa s-a întâmplat şi cu economia românească, care "a duduit până când a bubuit". (Aplauze.)

Partidul Naţional Liberal a reuşit o mare performanţă în cei patru ani de guvernare şi a transformat principiul, străvechiul principiu liberal "prin noi înşine", în principiul "pentru noi înşine". (Aplauze.)

Există două feţe ale liberalismului, pe care celebrul politolog John Gray le-a zugrăvit în cartea cu acelaşi nume: "Cele două feţe ale liberalismului", pe care, însă, Partidul Naţional Liberal încearcă să le contrazică şi ne dezvăluie acum o altă faţă a liberalismului, o faţă a liberalismului care seamănă izbitor de mult cu ceea ce zugrăvea cu măiestrie Mihai Eminescu într-un articol din ziarul "Timpul", intitulat: "Liberalii şi conservatorii faţă cu interesele ţării". Permiteţi-mi să vă citesc un pasaj din acest articol şi, doamnelor şi domnilor, comparaţi şi judecaţi: "Ce dezminţire mai grozavă i se putea da liberalismului de la noi decât tocmai faptele domniilor lor de 2 ani şi mai bine." La noi este "de 4 ani şi mai bine". "A ajunge tocmai la contrariul celor ce susţinuseră nu este oare dezminţire destulă? Câştigat-a, oare, poporul românesc minte destulă pentru a vedea ce făgăduinţe deşerte, ce fraze de nimic, ce laude bombastice sunt acelea cu care liberalii ajung la putere? Asta e nenorocirea acestor oameni şi nenorocirea tuturor demagogilor din lume: promit ceea ce nimenea nu poate face.

Dar, dacă tendinţele Partidului Naţional Liberal ar fi numai teoretice, de a rezolva adecă, cu bună-credinţă, problemele vieţii statului, ele n-ar fi atât de periculoase. Răul stă într-altă parte: toţi aceşti oameni vor ca ideile liberale să-i şi hrănească, să le dea de mâncare şi de băut. În momentul în care cei nevinovaţi dintre ei se conving că nu sunt în stare de a face nimic, ei devin tot atât de corupţi şi de făţarnici ca şi şefii lor.

Atunci fac concluzia următoare: nu putem face nimic, dar totuşi putem rămâne la putere. Ţara păgubeşte în orice zi, dar noi câştigăm. Aşadar, ţara ca ţara, noi să stăm bine." La acest punct a ajuns acum Partidul Naţional Liberal.

Sper, ca unul care cunoaşte lumea liberală, să văd într-o zi o altă faţă a liberalismului românesc, şi urez succes prietenului meu, Crin Antonescu, în alegerile care urmează. (Aplauze.)

Doamna Roberta Alma Anastase:

Din partea Grupului parlamentar al Uniunii PSD+PC, domnul deputat Mircea Duşa.

Domnul Mircea Duşa:

Doamna preşedinte,

Domnule prim-ministru,

Domnilor miniştri,

Stimaţi colegi,

Faptul că astăzi se dezbate în Parlamentul României problema crizei economice este un lucru bun, pentru că de vreo şase, şapte luni vedem dezbateri pe această problemă la televiziuni, în presă, vedem specialişti, cetăţeni care îşi dau cu părerea, şi aici, unde de fapt este forul suprem de dezbatere, această temă n-a apărut. chiar dacă ea este la cererea Grupului parlamentar al PNL eu consider că este un lucru bun, şi mă aşteptam ca în această dezbatere să lăsăm demagogia deoparte şi să discutăm lucruri serioase, vizavi de propunerile făcute de primul-ministru referitor la programul anticriză, să venim cu soluţii noi, cu soluţii pe care trebuie să le avem în vedere în perioada următoare.

Criza economică nu este o criză a României, nu este o criză a primului-ministru, nu este o criză a Guvernului, este o criză sistemică, este o criză globală şi ea priveşte întreaga Românie, începând de la Guvern, Parlament, până la societatea civilă şi la administraţiile locale.

Sigur că este uşor să aruncăm cu noroi unul în altul, să dăm vina pe vechea moştenire, să vină vechiul Guvern să critice măsurile anticriză ale noului Guvern.

Însă, stimaţi colegi, sunteţi veseli, aţi provocat această discuţie în Parlamentul României astăzi, deşi dumneavoastră nu sunteţi vinovaţi. Este o criză globală, este o criză care vizează mapamondul, dar dumneavoastră, în conştiinţa cetăţeanului, în conştiinţa publică, veţi rămâne ca Guvernul care aţi adus criza în România.

Sigur, aşa este! A început criza anul trecut, dumneavoastră ştiaţi că această criză va urma şi se va amplifica. Nu aţi luat nicio măsură anul trecut. V-aţi bătut joc de banul public. Aţi împărţit bani tuturor care aveau nevoie şi care nu aveau, în loc să luaţi măsuri restrictive începând de anul trecut.

Discutăm aici de programul anticriză. Toată lumea se referă la indicatorii macroeconomici, la faptul că trebuie să facem infuzie de capital în infrastructură pentru a crea locuri de muncă, pentru a crea bază de impozitare serioasă, la faptul că trebuie să facem economii şi să restrângem cheltuielile bugetare şi multe alte cheltuieli care se fac anapoda, începând de la guvernarea ultimilor 4 ani. De asemenea, la faptul că există un dezastru foarte mare în salarizarea bugetarilor, şi aţi gestionat acest dezastru, şi la multe alte chestiuni. Însă, aşa cum spuneam, criza nu priveşte numai Guvernul şi pe cei care guvernează astăzi. Criza priveşte întreaga societate.

De aceea, cred că mulţi colegi de aici s-au referit la aceste aspecte. Cred că aceste aspecte trebuie avute în vedere şi la nivelul societăţii civile şi mai ales la nivelul administraţiei locale. Administraţia locală este o administraţie care ajunge la om, care ajunge la cetăţean. Şi poate că atunci când gândim programe anticriză, gândim şi ce măsuri trebuie să ia administraţia locală în această perioadă de criză. Sigur, unele dintre măsuri sunt cele care deja au fost reglementate în ceea ce priveşte restrângerea unor cheltuieli cu personalul, restrângerea unor cheltuieli din acestea materiale, cu dotare: maşini, calculatoare şi mobilier şi alte cheltuieli.

Dar, atunci când vorbim de administraţia publică, a subliniat aici primul-ministru şi este hotărât Guvernul să facă acest lucru, trebuie să realizăm acea măsură pe care încă Guvernul Năstase a început-o din 2004, de descentralizare a activităţii administrative. Pentru că decizia trebuie să fie lângă cetăţean, lângă cel care suferă în fiecare zi. Şi dacă această criză economică pe care noi o dezbatem zi de zi este subiectul nostru, ea va atinge pe cetăţean. Şi, până la urmă, măsurile economice care trebuie luate şi programul anticriză trebuie să se refere în primul rând la cetăţean, trebuie să se refere la administraţia locală. Când vorbesc de deconcentrare, vorbesc de multe măsuri pe care dumneavoastră le-aţi amintit doar la nivel macroeconomic. Vorbesc de acele măsuri care să dea posibilitatea administraţiei locale să creeze locuri de muncă, să rezolve problemele economice şi sociale din unităţile administrativ-teritoriale. Şi, în acest sens, trebuie să perfecţionăm foarte repede legislaţia în domeniu, trebuie să perfecţionăm legislaţia în domeniul finanţelor publice locale şi a impozitelor şi taxelor locale. Pentru că era domnul ministru al finanţelor aici, atunci când vorbim de Codul fiscal trebuie să vorbim şi de acel capitol din Codul fiscal care se referă la administraţia locală, pentru că anumite ambiguităţi din Codul fiscal, referitoare la finanţele locale şi la impozitele locale, au creat ambiguităţi şi au fost înfiinţate încă o mie şi una de taxe locale care nu au nicio legătură cu administraţia locală, dar probabil că la timpul respectiv aşa au gândit cei care au iniţiat aceste impozite şi taxe locale şi care nu-şi au rostul. Şi cea mai tare taxă sau impozit local, ştiţi care este? acea taxă pe care nu o plăteşti! Pentru că dacă mergi la primărie să-ţi plăteşti o taxă, cea mai simplă este cea de timbru fiscal pentru a-ţi legaliza un act. Nu ţi se iau banii, nu ştiu, 5 lei sau 10 lei, cât este timbrul fiscal, pentru că nu ţi-ai plătit celelalte taxe. Păi, aceasta nu ştiu dacă este o gândire corespunzătoare şi o apropiere de cetăţean.

De aceea, încă o dată repet că trebuie foarte repede să perfecţionăm legislaţia în domeniul administraţiei locale şi mai ales acea legislaţie care priveşte descentralizarea. Şi în anul 2004 a fost adoptată o lege privind descentralizarea şi deconcentrarea, a mai fost adoptată şi în 2006, dar au rămas simple texte pe hârtie, şi în realitate nu s-a făcut nimic.

Poate că în această perioadă de criză, ameninţaţi fiind şi de criză, vom face acest lucru.

Sigur că şi descentralizarea trebuie să se facă cu măsură şi să se asigure un echilibru just între ceea ce se descentralizează şi un echilibru just între puterile noi care se nasc. e acea "dictatură" care a apărut, a preşedinţilor consiliilor judeţene care vor descentralizare, dar numai până la nivelul consiliilor judeţene, şi sigur a primarilor care într-adevăr vor o descentralizare reală, până la nivelul consiliului local şi al primarilor. Cred că aceasta este o descentralizare reală, nu a limita descentralizarea... Sigur că unele servicii, unele activităţi se pot descentraliza numai până la nivelul consiliilor judeţene. dar ceea ce trebuie să ajungă la cetăţean şi la nivelul administraţiei locale, să ajungă la administraţia locală.

De asemenea, când vorbesc de un echilibru just, trebuie să vedem că există şi anumite sectoare de activitate, anumite domenii de activitate care trebuie păstrare la nivel naţional, sunt instituţii de interes naţional şi poate că, în funcţie şi, anumite zone specifice ale ţării, această descentralizare să nu se facă unitar, să se facă cu măsură, astfel încât să nu bulversăm actualul sistem în administraţia locală.

Sigur, sunt multe de spus despre descentralizare, despre deconcentrare. Eu, fiind un cetăţean care provine din administraţia locală, ţin mult la acest lucru. Am să mă opresc aici, repetând, încă o dată, că această dezbatere privind criza economică trebuie să fie una serioasă, şi nu una demagogică şi una care să împroaşte cu noroi într-o parte sau în alta a sălii.

Poate că dacă la ceea ce spunea primul-ministru aici, la măsurile pe care Guvernul le-a luat, la măsurile anticriză, veneam şi noi din sală, indiferent de culoarea politică, cu o soluţie care este pertinentă şi care este în folosul stăpânirii crizei economice, era mai bine.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnul Bogdan Olteanu. Aveţi 6 minute la dispoziţie.

Domnul Bogdan Olteanu:

Fără griji.

Doamnă preşedinte,

Domnule prim-ministru,

Doamnelor şi domnilor,

Există pentru navigatori o analogie potrivită situaţiei economice de astăzi. nu vă temeţi, domnule prim-ministru, nu vorbesc de domnul Băsescu, ci de alt navigator aflat aici, azi, în sală. Dar nu voi vorbi despre Titanic. Comandanţii de astăzi dau foc vaselor şi nu le mai lovesc de aisberguri.

Voi face în schimb o analogie biblică: potopul.

Când a venit potopul, noe a construit o arcă mare şi a salvat animalele de toate neamurile, ca să aibă de unde repopula lumea mai apoi.

Azi, domnule prim-ministru, este potop economic. Trebuie să salvăm locurile de muncă şi întreprinderile, ca să avem de unde reporni ţara. fabricile pe care astăzi le lăsaţi să se închidă, locurile de muncă pe care astăzi le lăsaţi să dispară vor reapărea după criză, dar nu neapărat în România. Şi după criză vor trebui autovehicule; şi după criză va trebui oţel şi după criză vor trebui vapoare. Dar nu neapărat fabricate în România. Ceea ce închideţi astăzi, domnule prim-ministru, va redeschide premierul altei ţări. Acolo vor munci oameni din altă ţară, iar impozitele vor fi vărsate într-un alt buget. Ţineţi cont de pilda lui Noe, stimaţi guvernanţi, şi faceţi, vă rugăm, o arcă a bugetului mai mare. cu un deficit bugetar de doar 2%, multe locuri de muncă, multe companii vor rămâne sub apă şi nu vor supravieţui.

Încă de la primele măsuri intuitive anticriză din vremea marii depresii, apoi în toate studiile postbelice, investiţiile în mari lucrări publice de infrastructură au fost privite ca o soluţie de creare de locuri de muncă, o soluţie de angrenare a economiei în vreme de criză.

La noi, proiectul de buget reduce investiţiile în infrastructură în favoarea tichetelor de vacanţă pentru Ministerul Turismului şi pentru cheltuielile cu opere de artă ale Preşedinţiei României. La dezbaterea Proiectului de buget pe anul 2009 în comisii, domnul ministru al transporturilor, Radu Berceanu, declara: "avem un buget mic, dar va trebui să ne descurcăm cu el. Sincer să fiu, ne-ar ajung doar pentru marcarea şi semnalizarea celor 16.800 km de drumuri naţionale". Completez, cu un buget mai mic decât anul trecut.

Preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, profesorul Irinel Popescu, declara cu o lună în urmă că proiectul spitalelor regionale este în mare pericol, deoarece aproape sigur nu vor exista bani de la buget pentru finalizarea lor în acest an. Între timp, domnul profesor s-a liniştit, chiar nu există bani.

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu (din sală):

A demisionat! Aşa am auzit.

Domnul Bogdan Olteanu:

A demisionat! Doamne fereşte! Ar fi fost un profesionist.

Din declaraţiile doamnei ministru al educaţiei nu mai citez, dânsa îşi schimbă părerile des.

În fine, a treia mare categorie de măsuri anticriză presupune creşterea consumului. Statele Unite, Marea Britanie au redus impozitele drastic, mai ales pentru clasa mijlocie. Consiliul Miniştrilor Economiei şi de Finanţe al Uniunii Europene vizează şi recomandă reducerea taxei pe valoarea adăugată în toate ţările membre. La noi, impozitele au crescut dureros. Aţi majorat contribuţiile sociale cu 5%; urmează contribuţiile de sănătate. Ştim că vreţi să majoraţi taxa pe valoarea adăugată. Pensiile au fost reduse, în acelaşi timp, cu 2%, de la 1 ianuarie. Salariile se blochează sau scad. Puterea de cumpărare scade dramatic, ca urmare a căderii leului, după instaurarea Guvernului Boc. Ca efect cumulat, putem estima că puterea de cumpărare ar putea scădea anul acesta cu 20 până la 40%. Deci, o scădere drastică a consumului, care va împinge mai jos şi oferta de pe piaţă, deci, va reduce şi mai mult producţia industrială şi agricolă, va reduce şi mai mult sumele colectate la buget.

Este adevărat, doamnelor şi domnilor, că dintre cele trei categorii de măsuri pentru combaterea unei crize economice: protecţia întreprinderilor, investiţiile publice şi creşterea consumului, unele state le utilizează pe toate şi altele aleg atât cât pot.

România reuşeşte, iarăşi, să fie singura dintr-o categorie. România este singura ţară care nici nu salvează locuri de muncă şi companii, nici nu investeşte în infrastructură şi nici nu reduce impozitele. Cel puţin prin măsurile pe care deocamdată le-aţi spus şi nu le-aţi pus în aplicare.

Aş concluziona, ardeleneşte, că filozofia Guvernului Boc în combaterea crizei aduce mult cu vorba bunicului meu ardelean când a fost dus la Canal: "cei graşi o să slăbească, cei slabi o să pierească!" (Aplauze.)

Doamna Roberta Alma Anastase:

Am încheiat lista celor înscrişi la cuvânt pentru dezbateri.

În încheiere, îl invit pe domnul prim-ministru Emil Boc, pentru a da răspuns la problemele ridicate.

Domnul Emil Boc:

Doamnă preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Vă mulţumesc pentru timpul pe care mi l-aţi acordat în vederea acestei dezbateri.

Am venit pregătit pentru o dezbatere serioasă. Vă mulţumesc pentru unele idei şi recomandări pe care le-aţi făcut. Din nefericire, aşteptam de la Grupul parlamentar al PNL nu un gest de campanie electorală, ci o dezbatere publică serioasă. Am găsit de la PNL doar afirmaţii de genul: "potopul." Cred că aţi definit exact cum trebuie guvernarea liberală. "După noi, potopul." Aceasta a fost sintagma guvernării liberale, aceasta a fost ceea ce a lăsat guvernarea liberală în România la sfârşitul anului 2008. (Aplauze din partea Grupului parlamentar al PD-L.)

Am avut şansa unor vremuri foarte bune - 2007-2008, ani de creştere economică, un context internaţional favorabil, şi am irosit-o. Am cheltuit şi atunci când am avut o creştere de 7,8% mai mult decât am produs. În loc ca atunci să fi pus, aşa cum am mai spus, bani deoparte, pentru vremuri grele, am lăsat un deficit bugetar de 5,2%. Aceasta este lecţia guvernării liberale, pe care au lăsat-o românilor, un deficit de peste 5,2%. Şi asta, repet, în condiţii extrem de favorabile.

Şi am mai spus-o încă o dată: trecutul nu scuză, dar el trebuie să fie cunoscut. Acum avem de apărat prezentul şi de construit viitorul. Asta înseamnă că în aceste condiţii, în care pe de o parte avem o criză economică internaţională fără precedent, şi în condiţiile în care această criză, evident că nu ne poate ocoli nici pe noi, trebuie, pe de o parte, să limităm efectele acestei crize în România şi, pe de altă parte, să pregătim, prin măsurile pe care le luăm, relansarea economică a României.

Programul anticriză este cuprins în Programul bugetului de stat pe anul 2009. Pentru cei care mai spun, de la Partidul Naţional Liberal, că nu există program anticriză, îi invit să citească raportul privind situaţia macroeconomică pentru anul 2009 şi proiecţia acesteia în perioada 2010-2012 şi, începând cu pagina 45 din acest raport, veţi regăsi măsurile anticriză pe care le-am propus şi le-am adoptat odată cu bugetul de stat.

Evident că avem nevoie să aducem şi alte corecţii, pe măsură ce atât criza economică internaţională evoluează, cât şi situaţia economică din România. Deja astăzi am enunţat un set de noi măsuri şi propuneri pe care Guvernul le are în vedere în perioada următoare.

Cea ce este însă important acum este următorul lucru: prin ceea ce am făcut acum, practic, am făcut ceea ce au făcut toţi europenii şi nu numai în perioada de criză: investesc masiv în infrastructură. Este păcat că o guvernare liberală nu s-a putut mândri niciodată cu 20% din banii bugetului alocaţi spre infrastructură.

Semnul clar al acestui proiect al nostru este că am majorat de la 6% la 7% din p.i.b. banii alocaţi investiţiilor. În 2008, Guvernarea Tăriceanu avea 6% din p.i.b. pentru investiţii.

Noi, în 2009, avem cu un procent mai mare din p.i.b. alocat pentru investiţie bani, în condiţiile, repet, ale unei crize economice şi în care nu mai avem de-a face cu o creştere economică de 7,8%, cum a avut şansa România în anul 2008, ci cu o creştere mult, mult mai mică.

Iar pe de altă parte, am redus cheltuielile cu bunuri şi servicii, de la ceea ce a avut domnul Tăriceanu în 2008, de la 6%, la 4,8% din p.i.b., ca o dovadă a faptului că banii trebuie orientaţi spre activităţi productive, cu efect multiplicator în economie, care să menţină locuri de muncă şi să creeze noi locuri de muncă.

Pe de altă parte, ne spuneau colegii liberali că nu sunt măsuri anticriză, dar, după aceea spun că ne-am inspirat din măsurile lor. Decideţi-vă, dragi colegi, o dată! Ori există, ori nu există? A treia soluţie nu există din punct de vedere logic.

Acest program anticriză este cel pe care l-am prezentat şi care este aplicat în momentul de faţă şi am prezentat timp de 30 de minute doar noutăţile pe care le-am adus de la adoptarea Legii bugetului de stat până astăzi, data discuţiei din Parlament a programului anticriză. Şi vom merge în continuare pe această linie. Vom investi masiv în infrastructură. În fiecare şedinţă de Guvern facem o analiză riguroasă a modului cum sunt cheltuiţi banii pe investiţiile publice. În fiecare săptămână monitorizăm modul cum sunt atrase fondurile europene.

Am stabilit termene precise pentru descentralizare. Am stabilit termenele precise pentru legea salarizării unice. Am stabilit termene precise pentru restructurarea agenţiilor şi a altor structuri din subordinea ministerelor.

Cu alte cuvinte, procesul de modernizare a României a început, şi acest Guvern are capacitatea să ducă aceste lucruri mai departe. Şi trebuie să le spunem românilor că această criză economică ce nu ne ocoleşte ne va pune şi probleme. Solidari, o putem depăşi. Şi am dat primul semnal încă de la nivelul demnitarilor, tăind salariile stabilite de domnul Tăriceanu, de 30 de mii de euro, de 40 de mii de euro pentru şefii de agenţii, la 48 de milioane de lei vechi. a fost un gest prin care am eliminat sfidarea banului public a vechii guvernări.

De asemenea, am propus, tot ca un gest de solidaritate, ca în primul rând demnitarii să nu aibă niciun fel de majorări de salariu în anul 2009, tot ca o expresie a unui gest de solidaritate cu românii care trebuie să suporte şi ei, alături de demnitari, şi mai ales demnitarii, alături de români, consecinţele acestei crize.

Am instituit măsuri sociale, ca o dovadă a faptului că acest Guvern nu este nici al PSD-ului, nici al PD-L-ului, este al românilor, iar românii nu sunt psd-işti, sau pd-l-işti, românii sunt oameni care au probleme şi de stânga şi de dreapta, sunt oameni care au nevoie de salarii şi de pensii decente, sunt români care au nevoie să-şi continue investiţiile, să aibă locuri de muncă şi să se creeze noi locuri de muncă.

De aceea, acest Guvern va lua acele măsuri pe care le-am stabilit în Parteneriatul pentru România, măsuri care sunt necesare românilor, şi le va aplica.

Pensia socială minimă a fost doar unul dintre exemplele pe care le-am dat cu privire la faptul că suntem solidari cu cei care au pensii foarte mici. Sunt cei care astăzi trăiesc cu pensii sub un milion de lei vechi, chiar cu 500 lei vechi. aceştia vor avea anul acesta o pensie minimă de 350 lei.

Încercăm să ne onorăm şi alte obligaţii şi alte promisiuni pe care le avem, în limita resurselor bugetare pe care le avem.

Tot cu privire la pensionari, am reuşit să propunem majorarea punctului de pensie până la o valoare apropiată de 45%, exact 42,5%.

De asemenea, avem în vedere ca în perioada următoare resursele bugetare să fie alocate spre cei cu venituri şi salarii mici. Ei trebuie să beneficieze în primul rând de o susţinere din partea statului, în această perioadă dificilă de criză. Dar evident că nu putem uita de ceea ce este foarte important - producerea de prosperitate, producerea de bogăţie, menţinerea locurilor de muncă, iar acestea nu pot fi făcute decât dacă menţinem cota unică în continuare de 16%, alocăm bani foarte mulţi pentru investiţii, nu impozităm profitul reinvestit, continuăm cu programul "rabla", apropo de susţinerea consumului pentru ceea ce înseamnă industria românească în domeniul auto, de stabilirea unor priorităţi pentru agricultură, şi am stabilit că avem ca prioritate să transformăm această ţară dintr-o ţară importatoare de produse agroalimentare într-una net exportatoare a produselor agroalimentare, pentru că nu este firesc ca fabricile din România să aducă carne din străinătate pentru a produce produse de acest fel în România, când avem aceste resurse aici, la noi în ţară, dar nu am ştiut până acum să abordăm o asemenea temă într-o manieră coerentă, ca agricultura să dea României şansa şi pentru ţărani, şi pentru agriculturi, şi pentru fermieri, de a avea ce trebuie.

Şi, în acest context de solidaritate, sunt convins că putem depăşi această perioadă de criză economică şi, prin solidaritatea Guvernului, putem da românilor speranţa că dincolo de greutăţile crizei, ne poate fi mai bine.

Vă mulţumesc pentru dezbaterea de astăzi şi vă asigur că vor fi prezent ori de câte ori va fi nevoie în faţa dumneavoastră, pentru a prezenta ceea ce Guvernul doreşte să facă împreună cu dumneavoastră.

Vă mulţumesc. (Aplauze din partea Grupului parlamentar al PD-L şi Grupului parlamentar al PSD.)

Doamna Roberta Alma Anastase:

Şi eu vă mulţumesc, domnule prim-ministru.

În continuare, potrivit programului de lucru, urmează răspunsurile la întrebările adresate membrilor Guvernului şi prezentarea pe scurt a interpelărilor.

După pauză, lucrările şedinţei au fost conduse de doamna Daniela Popa, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

Doamna Daniela Popa:

Bună seara, stimaţi colegi!

Deschidem şedinţa consacrată răspunsurilor orale la întrebări şi la prezentarea pe scurt a interpelărilor.

Anunţ pe domnul deputat Daniel Ionuţ Bărbulescu - Grupul parlamentar al PD-L - că Ministerul Sănătăţii, căruia i-a adresat o întrebare, solicită amânarea răspunsului.

Domnul deputat Eugen Nicolăescu, Grupul parlamentar al PNL, a avut o întrebare către Ministerului Turismului referitoare la dezvoltarea turismului în municipiul Călăraşi. Este prezent în sală domnul secretar de stat Cornel Popovici şi-l invit să ia cuvântul.

Aveţi cuvântul, domnule secretar de stat, pentru a da răspunsul la întrebarea domnului deputat.

Domnul Cornel Popovici (secretar de stat, Ministerul Turismului):

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Voi da citire răspunsului venit din partea doamnei ministru al turismului, doamna Elena Gabriela Udrea, referitor la întrebarea adresată de domnul deputat Eugen Nicolăescu.

"Referitor la interpelarea sub nr.81A din 25.02.2009, avem următorul răspuns.

Masterplanul pentru dezvoltarea turismului naţional al României realizat de către experţii Organizaţiei Mondiale a Turismului în anul 2007 cuprinde un program de acţiune pe 6 ani - 2007-2013, în conexiune cu susţinerea financiară şi cu fondurile structurale la care România are acces ca urmare a integrării în Uniunea Europeană.

Acest plan reprezintă politica de umbrelă care include diferitele planuri şi strategii descrise în aşa fel încât să optimizeze contribuţia sectorului la economia naţională, iar prin recomandările incluse în planul de acţiune, cu referire la croazierele pe Dunăre, se enumeră şi cea potrivit căreia este necesară asigurarea de sisteme comune pentru operaţiuni de încărcare şi operaţiuni administrative pentru operatorii de croaziere pentru toate porturile de pe Dunăre din România.

În ceea ce priveşte implicarea ministerului în proiectele regionale turistice, aceasta se poate realiza în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr.1762 din 14.XII.2006 privind alocarea unor sume din fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului prevăzut încă din bugetul anului 2006, în vederea finanţării studiilor de fezabilitate şi a proiectelor tehnice, precum şi prin intermediul programului anual de dezvoltare a produselor turistice, care urmează a se aproba."

Semnează ministrul turismului, Elena Gabriela Udrea.

Doamna Daniela Popa:

Vă mulţumesc, domnule secretar de stat.

Din păcate, domnul deputat Eugen Nicolăescu nu ne poate spune dacă este mulţumit sau nu de răspuns, pentru că nu este prezent în sală. Şi am rugămintea de a-i transmite şi în scris răspunsul din partea Ministerului Turismului.

De asemenea, tot domnul deputat Eugen Nicolăescu mai avea o întrebare către Ministerul Dezvoltării Regionale şi Locuinţei referitoare la dezvoltarea turismului în municipiul Călăraşi. Nefiind în sală, o să rog secretarul de stat care a fost mandatat cu prezentarea răspunsului să-i transmită în scris răspunsul la această întrebare.

Domnul deputat Mircia Giurgiu, din partea Grupului parlamentar al PD-L, a avut o întrebare către Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor. Este vorba de memoriul domnului Ioan Goia, din Cluj-Napoca. Din păcate, domnule deputat, domnul vicepreşedinte Andrei Micu, de la Autoritatea Naţională, nu este prezent astăzi la şedinţa noastră de răspunsuri şi rog secretariatul şedinţei să anunţe pe ministrul pentru relaţia cu Parlamentul de acest lucru şi amânăm răspunsul pentru întrebarea dumneavoastră pe data viitoare.

Acelaşi lucru se întâmplă şi cu răspunsul la întrebarea domnului deputat Marian Neacşu, Grupul parlamentar al PSD+PC o întrebare către Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii referitoare la strategia de reabilitare a infrastructurii rutiere la nivelul judeţelor.

De asemenea, întrebarea se va amâna pentru data viitoare, domnul secretar de stat Valentin Preda fiind prezent la Senat, într-o şedinţă similară de răspunsuri la întrebări.

Tot astăzi, avem o serie de parlamentari care îşi vor prezenta pe scurt interpelările. O parte le-au depus în scris, o parte le vor prezenta în această şedinţă.

Este vorba de domnul deputat Cornel Ghiţă, care are două interpelări, şi-l rog pe domnul deputat să ia cuvântul.

Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Cornel Ghiţă:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

Voi face două interpelări, voi fi foarte succint şi mulţumesc anticipat pentru răspunsul pe care-l voi primi.

Prima interpelare se adresează Ministerului Sănătăţii, domnului ministru Ion Bazac.

Ea se referă la medicina primară din România şi, mai concret, la alocarea cotei de 15%, aşa cum este prevăzut de lege, din bugetul alocat pentru sănătate.

Trebuie spus că această cotă de 15% nu este respectată la ora actuală, în anii anterior s-au primit sume de la 4,5 la 9,2% din fondurile Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate.

Ca o concluzie, dacă medicina primară ar primi procentul prevăzut de lege, 15%, suma rezultată din aceasta ar permite o dotare a cabinetelor medicale ale medicilor de familie cu aparatură absolut identică cu cea din Germania, ceea ce ar duce la un act medical comparabil din punct de vedere al calităţii şi eficienţei cu cel din Germania.

Dorinţa mea către domnul ministru este să ştiu în ce măsură cota de 15% din fondurile Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate se poate acorda cabinetelor medicale, într-un timp optim.

Doamna preşedinte, vă rog să-mi permiteţi să citesc cea de a doua interpelare.

Doamna Daniela Popa:

Vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Cornel Ghiţă:

Ea se adresează domnului ministru Nicolae Nemirschi. Se referă la activitatea de depozitare a deşeurilor nepericuloase în depozitele existente, care sunt neconforme, din zona urbană.

Depind de acest aspect oraşele: Vânju Mare, Drobeta-Turnu Severin, Baia de Aramă şi Orşova.

Pe scurt, încetarea activităţii acestor depozite neconforme trebuie neapărat corelată cu implementarea sistemului colectare selectivă, transport deşeuri şi realizarea staţiilor de transfer şi cu investiţia depozit ecologic de deşeuri menajere în judeţul Mehedinţi.

Rugămintea mea către domnul ministru este de decalare a termenelor de conformare privind sistarea activităţii de depozitare în depozitele existente neconforme, cât şi urgentarea aprobării planului judeţean de gestionare a deşeurilor, a studiului de fezabilitate privind colectarea selectivă, transportul deşeurilor şi realizarea staţiilor de transfer în judeţul Mehedinţi, precum şi a lucrării la depozitul ecologic de deşeuri menajere.

Tot la acest aspect o să mă refer şi la punctul 2: este vorba de poluarea repetată cu deşeuri menajere a Golfului Cerna în zona Orşova, ca urmare a aceluiaşi aspect în judeţul Caraş-Severin şi am rugămintea să se analizeze şi aceste probleme.

Solicit răspuns oral şi scris pentru problemele ridicate.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Mulţumesc, domnule deputat.

Îl invit la microfon pe domnul deputat Vasile Popeangă. Înţeleg că aveţi o singură interpelare, domnule deputat.

Aveţi cuvântul.

Domnul Vasile Popeangă:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Dragi colegi,

Interpelarea mea se adresează domnului ministru al finanţelor, Gheorghe Pogea, şi am să vă rog să-mi permiteţi s-o prezint foarte pe scurt.

Ea se referă la obligaţia Ministerului Finanţelor Publice de a emite un act normativ pentru a stabili suma finală pe care statul român o are de plătit persoanelor îndreptăţite să primească despăgubiri băneşti pentru sumele care au fost depuse la Casa de Economii şi Consemnaţiuni.

Precizez că au fost făcute toate demersurile de către BRD - Groupe Société Générale şi Ministerul Finanţelor este în posesia datelor privind clasificarea persoanelor îndreptăţite să primească aceste despăgubiri, urmând ca, printr-un act normativ pe care-l va emite, să stabilească aceste sume, pentru că BRD - Groupe Société Générale nu poate să stabilească suma finală pe care statul român o are de plătit acestor persoane.

În consecinţă, rog pe domnul ministru Gheorghe Pogea şi Ministerul Finanţelor Publice să analizeze cele prezentate şi să-mi comunice în scris modul de soluţionare a acestei situaţii.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Invit în continuare la microfon pe domnul deputat Aurel Vlădoiu. Văd că sunteţi campion la interpelări; figuraţi aici cu cinci interpelări. Probabil că o interpelare se adresează mai multor miniştri.

Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Aurel Vlădoiu:

Doamnă preşedinte,

Vă mulţumesc.

O interpelare este adresată domnului ministru Ilie Sârbu, domnului ministru Nemirschi şi are următorul conţinut.

Judeţul Vâlcea este pe locul IV privind alunecările de teren, deci un fenomen care a afectat un număr important de localităţi din judeţul Vâlcea, peste 25 de localităţi. În acest sens, cer sprijin pentru o analiză atentă a celor două ministere privind această - zic eu - acţiune destul de delicată, care afectează judeţul Vâlcea. Sunt localităţi precum: Mateeşti, Muiereasca, Goleşti, Runcu, Olăneşti ş.a.; sunt locuinţele puse în pericol şi trebuie o gândire unitară şi de la Ministerul Mediului şi de la Ministerul Agriculturii pentru această problemă foarte, foarte importantă a judeţului Vâlcea.

A doua este adresată domnului ministru Pogea, Ministerul Finanţelor Publice. Am avut în audienţă peste 25 de locuitori din judeţul Vâlcea, care au depus dosare în vederea atribuirii sumelor de bani care li se cuvin pe Legea nr. 10/2001. Sunt persoane în vârstă, de peste 70 de ani, care aşteaptă să li se dea sumele de bani care li se cuvin, conform legii privind despăgubirile care se cuvin caselor care au fost naţionalizate, expropriate, demolate şi alte locuinţe.

Şi ultima este a domnului ministru Videanu, este o întrebare - zic eu - foarte importantă, care se referă la despăgubirile pe care trebuie să le acorde Electrica şi în speţă zona Vâlcea CEZ Craiova, pentru stâlpii care se găsesc în curţile oamenilor, pe terenurile oamenilor, afectează o suprafaţă de teren foarte importantă, dar nimeni nu se întreabă, pentru că acum este o firmă privată şi să acorde despăgubiri pentru terenul care este ocupat de aceşti stâlpi de iluminat.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Interpelări au mai depus domnii deputaţi: Cezar-Florin Preda, are două interpelări pe care le-a depus în scris, domnii deputaţi Zanfir Iorguş o interpelare şi Ciprian-Florin Luca două interpelări, Nicolae Păun o interpelare, Vasile Gherasim două interpelări, Ioan Stan o interpelare, Petru Movilă o interpelare, Sorin Zamfirescu o singură interpelare, Adrian Bădulescu trei interpelări, domnul deputat Marian Neacşu patru interpelări.

Vă rog, domnule deputat, prezentarea pe scurt a interpelărilor.

Aveţi cuvântul.

Domnul Marian Neacşu:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

Cele patru interpelări pe scurt.

Prima dintre ele este adresată ministrului agriculturii şi se referă la reintroducerea în cadrul măsurii 1, 2, 3 din Planul naţional de dezvoltare rurală a schemei de ajutor de stat XS13 privind finanţarea activităţilor de procesare a produselor agricole în vederea obţinerii unor produse alimentare altele decât cele aflate în Anexa nr. 1 a Tratatului Comunităţii Europene. Este foarte important acest lucru, pentru că prin această schemă de finanţare se finanţau produse de foarte mare importanţă, cum sunt, de exemplu, laptele şi produsele de panificaţie, precum şi producerea de biocombustibil.

A doua interpelare este adresată domnului ministru Radu Berceanu şi se referă la problematica deosebită, determinată de degradarea Drumului naţional 21, Călăraşi-Brăila, pe tronsonul Slobozia-Bărăganu, unde se constată denivelări şi gropi care conduc la deteriorarea autovehiculelor care trec prin zonă, iar de la începutul anului şi până acum au avut loc acolo, din această cauză, nu mai puţin decât cinci accidente de circulaţie.

O a treia interpelare este adresată ministrului educaţiei, cercetării şi inovării, doamnei Ecaterina Andronescu şi se referă punctual la cazul elevului Păun Nicolae din comuna Gheorghe Lazăr şi propunem nişte măsuri de modificare a ajutorului bănesc, care se acordă pentru copii, intitulat generic programul "Bani de liceu".

Şi ultima dintre ele este adresată domnului ministru al afacerilor externe, Cristian Diaconescu. Se referă punctual la cazul unui medic român, Mihaela Tila, care are o problemă cu una dintre autorităţile unuia din arondismentele franceze, privind dreptul de reşedinţă.

Doamna Daniela Popa:

Mulţumesc, domnule deputat.

Aveţi şi răspunsul din partea Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii la întrebarea dumneavoastră referitoare la strategia de reabilitare a infrastructurii rutiere la nivelul judeţelor.

A sosit la şedinţă domnul secretar de stat Valentin Preda, din partea ministerului, căruia îi dau cuvântul. La microfon, vă rog.

Domnul Valentin Preda (secretar de stat, Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii):

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Domnule deputat Marian Neacşu,

Referitor la întrebarea dumneavoastră, ce vizează domeniul de activitate al ministerului nostru, vă comunicăm următoarele:

Obiectul de activitate al Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România constă în administrarea, exploatarea şi întreţinerea reţelei de autostrăzi şi drumuri naţionale din România.

Drumurile judeţene şi comunale intră sub jurisdicţia administraţiilor publice locale, care au propriile programe de reabilitare şi au posibilitatea de a accesa fonduri externe nerambursabile în completarea plafonului bugetar alocat.

În acest context, strategia de reabilitare a infrastructurii rutiere judeţene şi locale din judeţul Ialomiţa depăşeşte sfera de competenţă a CNADNR SA.

Cu stimă,

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Domnule deputat, conform regulamentului, aveţi posibilitatea să interveniţi dacă nu sunteţi mulţumit de răspuns.

Vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Marian Neacşu:

Vă mulţumesc.

Întrebarea mea a avut la bază faptul că domnul ministru al transporturilor, Radu Berceanu, la audierea în vederea nominalizării domniei sale ca ministru al transporturilor, s-a referit în mod punctual la faptul că, în acest an, în viziunea Ministerului Transporturilor va exista şi această problematică a drumurilor comunale şi judeţene.

Mai mult decât atât, din memorie citez: "Vom construi şi moderniza drumuri judeţene câte 100 de km în fiecare judeţ, în fiecare an ai acestor patru ani de mandat".

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Mulţumesc.

Domnule secretar de stat, dacă aveţi acum răspunsul pregătit, dacă nu, la şedinţa următoare îi oferiţi răspunsul în scris.

Domnul Valentin Preda:

Aş prefera, vă rog, să-l pregătesc fundamentat şi să vi-l ofer în scris.

Doamna Daniela Popa:

E-n regulă. Vă mulţumesc şi eu.

Pentru prezentarea pe scurt a interpelărilor, continuăm cu lista parlamentarilor care le-au depus în scris: domnul Angel Tîlvăr două interpelări, Adrian Solomon o interpelare - vreţi s-o susţineţi. Aveţi cuvântul, vă rog.

Domnul Adrian Solomon:

Mulţumesc, doamna preşedinte.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Interpelarea mea se adresează domnului Radu Berceanu, ministrul transporturilor şi infrastructurii; se referă la şoseaua ocolitoare a municipiului Bârlad. Acest obiectiv de investiţii a fost în atenţia Guvernului Tăriceanu, iar prin Hotărârea de Guvern nr. 1340/31.10.2007 au fost însuşiţi indicatorii tehnico-economici pentru această investiţie.

În acest context, aş dori să cunosc care este strategia Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii sub mandatul domnului Berceanu, în ce stadiu se află obiectivul şoseaua ocolitoare a municipiului Bârlad şi dacă aceasta, împreună cu cele 25 de şosele de centură, cuprinse în programul de guvernare, vor fi finalizate şi când.

Mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Gheorghe Ciocan o singură interpelare. Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Gheorghe Ciocan:

Doamna preşedinte,

Stimaţi colegi,

Interpelarea mea se adresează domnului Radu Berceanu, ministrul transportului şi infrastructurii.

În programul de guvernare al Coaliţiei PDL şi Alianţei PSD+PC, au cuprinse mai multe obiective ce au rolul să îmbunătăţească infrastructura în România, care să conducă şi la fluidizarea traficului auto. Printre aceste obiective s-a numărat şi centura ocolitoare a municipiului Satu-Mare.

La aprobarea bugetului de stat pe anul 2009 au figurat mai multe obiective prezentate în programul de guvernare, mai puţin acest obiectiv foarte necesar pentru municipiul şi judeţul Satu Mare.

Vă rog, domnule ministru, să dispuneţi verificarea acestei situaţii create şi a obiectivului centura ocolitoare a municipiului Satu- Mare, începând cu anul 2009.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Mulţumesc, domnule deputat.

Domnii deputaţi Marius-Sorin Göndör şi Iustin-Marinel Cionca-Arghir au împreună o singură interpelare. Vă rog s-o susţineţi pe scurt, aveţi cuvântul.

Domnul Marius-Sorin Gőndor:

Mulţumesc, doamna preşedinte.

Interpelarea este adresată, stimaţi colegi, doamnei ministru al educaţiei, cercetării şi inovării, Ecaterina Andronescu. Este cunoscut faptul că, în anii scurşi de la Revoluţia română, baza materială a învăţământului românesc a avut de suferit din cauza finanţării precare în acest domeniu.

Cu toate acestea, începând din 2006, au început o serie de investiţii în cel puţin patru direcţii majore: reabilitări, reparaţii capitale, introducerea de utilităţi, obiective noi. Respectiv, a început un program de construcţie reabilitare a campusurilor şcolare şi a campusurilor pentru şcolile de arte şi meserii.

În contextul celor enumerate mai sus, solicit doamnei ministru să primim un punct de vedere oficial privind sumele de bani care mai sunt necesare pentru a onora în totalitate contractele încheiate de către inspectoratele şcolare sau consiliile locale municipale şi care se află deja în desfăşurare privind aceste reabilitări, reparaţii capitale, introducerea de utilităţi şi construcţia de noi obiective în sistemul preuniversitar.

Solicităm totodată ca separat să avem o situaţie legată de sumele de bani care mai sunt necesare pentru a onora în totalitate contractele încheiate de către consiliile locale municipale şi care se află deja în desfăşurare privind construcţia de campusuri şcolare, respectiv campusuri pentru şcoli de arte şi meserii.

În final, solicităm doamnei ministru să aibă amabilitatea să ne precizeze criteriile care vor sta la baza emiterii hotărârilor de Guvern din anul 2009 privind finanţarea investiţiilor în baza materială a învăţământului preuniversitar.

Am solicitat răspuns scris şi oral şi-i mulţumim anticipat doamnei ministru şi dumneavoastră.

Doamna Daniela Popa:

Mulţumesc, domnule deputat.

Doamna Corina Popa a depus în scris două interpelări, Diana Tuşa o singură interpelare, Dan Morega o interpelare, Mihai Cristian Adomniţei trei interpelări, Virgil Pop o singură interpelare, Titi Holban o interpelare, Radu Bogdan Ţîmpău o interpelare, Gheorghe Coroamă o singură interpelare, Lucia-Ana Varga o interpelare, Marin Almăjanu o interpelare, Cristian Burlacu o singură interpelare, Andrei Dominic Gerea o interpelare, Gheorghe Dragomir o interpelare, Mihai Alexandru Voicu două interpelări, Mirel Taloş două interpelări.

Domnul deputat Gheorghe Ana, o interpelare; înţeleg că o şi susţineţi. Poftiţi la microfon, aveţi cuvântul.

Domnul Gheorghe Ana:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Interpelarea se adresează ministrului dezvoltării regionale şi locuinţei, domnului ministru Blaga, şi se referă la sistemul integrat de reabilitare a sistemului de alimentare cu apă şi canalizare a staţiilor de tratare a apei potabile şi staţiilor de epurare a apelor uzate în localităţile cu o populaţie sub 50 de mii de locuitori.

Acest program a fost lansat în 12 mai 2006, în 11 judeţe ale ţării, printre care şi Dâmboviţa, şi face parte din programul operaţional regional Axa prioritară III, cu o valoare totală de 510 milioane de euro, din care prima etapă este de 208,1 milioane de euro.

Prin Legea nr. 224/iulie 2007 s-a aprobat acordul cadru de împrumut între România şi BDCE pentru finanţarea acestui program.

În septembrie 2007, s-au semnat la sediul Consiliului Judeţean Dâmboviţa convenţii între Ministerul Dezvoltării Lucrărilor Publice şi Locuinţei prin Compania Naţională de Investiţii, pe de o parte, şi Consiliul Judeţean Dâmboviţa, oraşele Pucioasa, Fieni, Moreni, Titu şi Găeşti, pe de altă parte, convenţie ce reglementează implementarea acestui program.

Până la această dată, se derulează lucrările din program în oraşele Găeşti şi Titu, cu o valoare de 3,3 milioane, respectiv 2,55 milioane. În oraşele Pucioasa, Fieni şi Moreni nu s-au scos la licitaţie aceste lucrări.

Interpelarea se referă la întrebările: de ce în cele trei oraşe, după mai bine de un an şi jumătate, nu s-au organizat licitaţii, când va fi organizată această licitaţie pentru oraşele Pucioasa, Fieni şi Moreni şi cine se face vinovat de aceste tergiversări.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Mulţumim domnului deputat Gheorghe Ana.

Domnul deputat Cornel Cristian Resmeliţă are două interpelări pe care le-a depus în scris.

Domnul deputat Aledin Amet o singură interpelare, o şi susţineţi. Vă invit la microfon, aveţi cuvântul.

Domnul Aledin Amet:

Vă mulţumesc, doamna preşedinte.

Stimaţi colegi,

Interpelarea este adresată domnului Victor Ponta, ministrul pentru relaţia cu Parlamentul.

La data de 19.10.2007, a fost înaintat Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor dosarul având numărul de înregistrare 10853, Legea nr. 9, pe numele Ciobanu Marin. Solicitantul nu a primit încă un răspuns la cererea formulată. Care este situaţia respectivului dosar?

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Bogdan Cantaragiu şase interpelări, domnul deputat Liviu Bogdan Ciucă o singură interpelare.

Domnul deputat Mircia Giurgiu. Mă scuzaţi, domnule deputat, nu domnul Vlădoiu este campion la interpelări cu cinci, dumneavoastră cu nouă interpelări.

Vă rog, domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Mircia Giurgiu:

Mulţumesc, doamna preşedinte, dar săptămâna trecută a fost o pauză şi s-au cam adunat.

Trei interpelări adresate domnului Ilie Sârbu, ministrul agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale. La primul, obiectul interpelării îl reprezintă problema cu care se confruntă producătorii de lapte, al cărui preţ a scăzut. A doua se referă la cota de lapte - obiectul interpelării. Iar a treia este vorba despre sprijinul fermelor de subzistenţă, unde s-au depus dosare, dar au fost foarte mari probleme în momentul în care s-au şi primit dosarele, dar şi în momentul selecţiei acelor dosare.

Următoarele trei interpelări sunt adresate doamnei Ecaterina Andronescu, ministrul educaţiei şi cercetării. Obiectul interpelării la prima îl reprezintă scăderea orelor de învăţământ pentru educaţie fizică. A doua interpelare este din partea Sindicatului Liber al Universităţii Craiova, probleme cu care se confruntă acesta. Iar a treia reprezintă problema domnului inspector Emil Creangă, cel care este la conducerea Federaţiei Sportului Şcolar Universitar.

Următoarele două interpelări sunt adresate domnului Theodor Paleologu, ministrul culturii, cultelor şi patrimoniului naţional, Federaţiei Artiştilor Interpreţi din România.

Prima se referă la abrogarea Hotărârii Guvernului nr. 1672/2008, iar a doua se referă la aplicarea art. 4 din Legea nr. 130/1996.

Şi ultima interpelare este adresată doamnei Monica Iacob- Ridzi; obiectul interpelării îl reprezintă transmiterea meciurilor de fotbal din Liga I naţională.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Mulţumesc, domnule deputat.

Este prezent în sală şi domnul Andrei Micu, vicepreşedinte la Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor şi astfel primiţi şi răspunsul la întrebarea adresată, referitoare la memoriul domnului Ioan Goia, din Cluj-Napoca.

Domnule vicepreşedinte, vă invit la microfon şi aveţi cuvântul.

Domnul Andrei Răzvan Micu (vicepreşedintele Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor):

Bună seara!

Vă mulţumesc, doamna preşedinte.

Analizând solicitarea dumneavoastră referitoare la dosarul domnului Goia Ioan, înregistrată la ANRP cu nr. 791419/10 martie 2009, vă comunicăm următoarele.

Dosarul domnului Goia Ioan, cuprinzând Dispoziţia nr. 2941/2007, emisă de către Primăria Municipiului Cluj-Napoca, a fost înaintat Secretariatului Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor şi înregistrat cu nr. 33282.

Pentru valorificarea tuturor pretenţiilor de restituire prin echivalent, decurgând din aplicarea Legii nr. 10/2001, va fi urmată procedura prevăzută de Titlul 7 al Legii nr. 247/2005, cu modificările şi completările ulterioare aduse de Ordonanţa de urgenţă nr. 81/2007, pentru accelerarea procedurii de acordare a despăgubirilor aferente imobilelor preluate abuziv.

Potrivit Deciziei nr. 2815/16.09.2008 a Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, dosarele transmise Secretariatului Comisiei Centrale se vor împărţi în două categorii, după cum urmează: dosare transmise Secretariatului Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor înainte de intrarea în vigoare a Ordonanţei nr. 81/2007 şi dosare transmise Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor după intrarea în vigoare a Ordonanţei nr. 81/2007.

Din fiecare categorie mai sus arătată şi în ordinea înregistrării lor, dosarele analizate şi constatate a fi complete vor fi transmise evaluatorului în vederea întocmirii raportului de evaluare.

În acest context, vă informăm că, până la data redactării prezentei, dosarul nr. 33282 nu a fost atribuit unui consilier din cadrul Secretariatului Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor în vederea analizării şi înaintării unui evaluator autorizat.

Potrivit art. 3 din Decizia nr. 2815/16.09.2008, a Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, în cazuri temeinic motivate, Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor va putea decide, în baza cererilor persoanelor îndreptăţite, tratarea cu prioritate a unui dosar.

În conformitate cu prevederile art. 18¹ alin.(9) al Legii nr. 247/2005, Titlul 7 cu modificările menţionate, opţiunile persoanelor îndreptăţite a primi despăgubiri, celor cărora le-au fost emise titlurile de despăgubire de către Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor se pot realiza prin prezentarea personală sau prin mandatar cu procură autentificată la sediul ANRP din Calea Floreasca nr. 202, sector 1 Bucureşti, însă numai după emiterea deciziei sau titlului de despăgubire de către Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Mulţumesc, domnului vicepreşedinte.

Domnul deputat Mircia Giurgiu, dacă aveţi observaţii la răspunsul acordat? Vă rog.

Domnul Mircia Giurgiu:

Mulţumesc, doamna preşedinte.

Mulţumesc, domnule vicepreşedinte.

Sunt mulţumit şi de răspuns, numai că mi se pare că merge foarte greu activitatea acolo şi, dacă aţi putea, măcar să-mi daţi estimativ un termen până la care s-ar putea să intre în lucru acel dosar, fiindcă sunt oameni bătrâni şi aşteaptă de mult o rezolvare.

Doamna Daniela Popa:

Puteţi să acordaţi acum răspunsul sau comunicaţi cu domnul deputat ulterior, spunând termenul.

Vă mulţumesc mult, domnule vicepreşedinte pentru prezenţa dumneavoastră aici, la şedinţă.

O interpelare depusă în scris de către domnul deputat Marian Avram şi o interpelare depusă în scris de doamna deputat Mihaela Ioana Şandru.

Cu aceasta, încheiem şedinţa noastră, consacrată răspunsurilor orale la întrebări şi la prezentarea pe scurt a interpelărilor.

Ne revedem mâine dimineaţă la ora 8,30, la declaraţiile politice.

O seară bună, tuturor!

Şedinţa s-a încheiat la ora 19,35.