Parliamentary debates

Lucrările sedinţei au fost conduse de doamna deputat Roberta Alma Anastase, preşedintele Camerei Deputaţilor, şi domnul senator Alexandru Pereş, vicepreşedinte al Senatului, asistaţi de domnul deputat Sever Voinescu-Cotoi, secretar al Camerei Deputaţilor, şi de domnul senator Orest Onofrei, secretar al Senatului.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Stimaţi colegi, vă rog să luaţi loc pentru a putea începe lucrările sedinţei noastre de astăzi.

Declar deschisă sedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului şi vă anunţ că, din totalul de 471 de deputaţi şi senatori, si-au înregistrat prezenţa 322 de deputaţi şi senatori, iar 149 sunt absenţi.

Cvormul legal de lucru este astfel îndeplinit.

Birourile permanente reunite ale celor două Camere ale Parlamentului au adoptat proiectul ordinii de zi şi proiectul programului de lucru pentru sedinţa comună de astăzi, în forma în care cele două proiecte v-au fost deja distribuite.

Sunt observaţii în legătură cu ordinea de zi? Nu sunt observaţii.

Supun votului dumneavoastră ordinea de zi.

Cine este pentru?

Cine este împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Sunt abţineri? Nu sunt abţineri.

Ordinea de zi a fost aprobată cu unanimitate de voturi.

Sunt observaţii în legătură cu programul de lucru? Nu sunt observaţii.

Supun votului dumneavoastră programul de lucru.

Cine este pentru?

Cine este împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Sunt abţineri? Nu sunt abţineri.

Programul de lucru a fost aprobat cu unanimitate de voturi.

Sunt înscrise în ordinea de zi trei proiecte de lege pentru aprobarea unor ordonanţe de urgenţă ale Guvernului, care privesc rectificări ale bugetului de stat pe anul 2008 şi anul 2009, precum şi reglementarea unor măsuri financiar-fiscale.

Pentru operativitatea dezbaterilor, vă propun următoarea procedură: prezentarea acestor trei proiecte, prezentarea rapoartelor comune ale Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci din cadrul Camerei Deputaţilor şi ale Comisiei pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital din Senat, dezbateri generale comune asupra acestor proiecte de lege, după care, dezbaterea pe articole şi votul în ansamblu asupra fiecărui proiect de lege în parte.

Sunt observaţii în legătură cu această procedură? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră această procedură.

Cine este pentru?

Cine este împotrivă? Un vot împotrivă.

Cine se abţine? Sunt 19 abţineri.

Propunerea a fost aprobată cu majoritate de voturi.

Îi ofer cuvântul reprezentantului Guvernului pentru a prezenta cele trei proiecte de lege.

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu (din sală):

Doresc să iau cuvântul pe procedură, doamnă preşedinte.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă rog, domnule deputat Nicolăescu.

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi deputaţi şi senatori,

Consider că, înainte de a începe dezbaterile, conform ordinii de zi aprobate, trebuie să aducem în faţă o procedură care, din punctul meu de vedere şi al Grupurilor parlamentare ale PNL din Camera Deputaţilor şi Senat, face imposibilă dezbaterea proiectului de lege privind rectificarea bugetară şi unele măsuri financiar-fiscale.

Am să vă explic despre ce este vorba.

În conformitate cu art. 12 din Regulamentul sedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, lucrările Comisiei pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital din cadrul Senatului şi Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci din cadrul Camerei Deputaţilor, reunite, se desfăsoară în prezenţa cvorumului de sedinţă.

Conform aprobărilor date de plenul comun, membrii comisiilor reunite trebuie să asigure un cvorum de sedinţă, în cadrul acestor comisii, de 22 de deputaţi şi senatori.

La lucrările în plen ale celor două comisii, de săptămâna trecută, au fost prezenţi 27 de deputaţi şi senatori până la un moment dat.

Am constatat că, în cadrul comisiilor reunite, nu se respectă procedurile, în sensul în care comisiile îsi desfăsurau activitatea fără să aibă rapoartele comisiilor avizatoare, asa cum stabiliseră Birourile permanente reunite ale celor două Camere si, în consecinţă, Grupurile parlamentare ale PNL din Camera Deputaţilor şi Senat, reprezentate în cele două comisii, au părăsit sala de sedinţă, explicând preşedintelui de sedinţă că, din acel moment, nu mai este cvorum legal, deoarece în sală se găseau numai 20 de deputaţi şi senatori.

Cu toate acestea, lucrările au continuat si, culmea, s-au finalizat cu un raport votat, iar în raport se spune că au fost 22 de deputaţi şi senatori pentru şi doi împotrivă.

Din punctul nostru de vedere, considerăm că s-a încălcat procedura parlamentară si, pentru a reveni la normal, pentru a pune lucrurile în regulă, pentru a nu minţi pe nimeni - mai ales noi, legislativul -, corect este ca acest raport să se întoarcă la comisiile reunite şi cele două comisii să se reîntrunească în cvorumul legal de sedinţă, să dezbată proiectul de lege si, în final, să facă un raport conform procedurilor parlamentare.

În consecinţă, doamnă preşedinte, vă supun, spre aprobarea plenului, propunerea de retrimitere a raportului la comisie, pentru încălcarea Regulamentului.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Si eu vă mulţumesc, domnule deputat Nicolăescu.

Vă rog, domnule deputat Viorel Ştefan.

Domnul Viorel Ştefan:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Nu am înţeles foarte bine propunerea, finalul prezentării domnului deputat Nicolăescu, care ne propune să trimitem raportul la comisii pentru încălcarea Regulamentului.

Înţeleg că acesta este obiectivul reexaminării la comisie.

Nu înţeleg foarte exact cum am putea s-o facem.

Cert este că, la momentul în care colegii nostri din Grupurile parlamentare ale PNL au părăsit sala de sedinţă, la comisiile reunite, sedinţa comisiilor reunite a fost întreruptă şi s-a reîntregit cvorumul.

Acesta este un detaliu care-i scapă colegului nostru care a plecat.

Avea altă treabă.

Sigur, era târziu, după-amiază, după ora 17.00.

Este greu să stai la Parlament până seara târziu.

Noi, stimaţi colegi, am stat până seara târziu, am votat raportul favorabil, cu 22 de voturi pentru şi 2 voturi împotrivă.

Deci iată că au fost şi colegi care, desi au avut o altă părere decât a majorităţii, au rezistat până la finalul sedinţei noastre şi si-au exprimat opţiunea prin vot, asa cum este normal, dacă vrem să avem o poziţie constructivă.

Dacă vrem să inventăm motive procedurale, chichiţe, ca să facem spectacol în plen, atunci procedăm într-o altă manieră.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Si eu vă mulţumesc.

Mai sunt alte intervenţii pe această solicitare? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră propunerea făcută de domnul deputat Nicolăescu, de retrimitere a raportului la comisii.

Cine este pentru? 66 de voturi pentru.

Cine este împotrivă? 252 de voturi împotrivă.

Cine se abţine? Nu sunt abţineri.

Propunerea de retrimitere a raportului la comisii a fost respinsă.

Îi ofer cuvântul ...(Rumoare în sală)

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Nu dau niciun drept la replică, pentru că nu merită.

Am o altă problemă de procedură, care este o consecinţă a faptului că s-a respins prima propunere.

Asa cum au adoptat decizia Birourile permanente reunite la dezbaterea acestui proiect de lege, şi anume, să fie sesizate în fond Comisiile pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital, reunite, si, bineînţeles, încă trei comisii, comisii avizatoare, colegii nostri au depus amendamente la comisiile lor de specialitate, pe care ar fi trebuit să le trimită către Comisiile pentru buget finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital, reunite, pentru a fi luate în consideraţie.

Din păcate, la Comisia pentru agricultură, silvicultură şi dezvoltare rurală, desi s-au trimis, în termen legal, de către colegii nostri - o serie de amendamente au fost înregistrate şi avem număr de înregistrare - ele nu au fost transmise Comisiilor pentru buget finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital, reunite şi nu au fost discutate.

În consecinţă, consider că acele amendamente sunt depuse corect şi în termenul legal, şi corect procedural, drept pentru care, ar trebui astăzi, în plen, să le luăm în consideraţie.

Ca urmare, vă propun, doamnă preşedinte, ca aceste amendamente, care au fost transmise în termenul legal şi pot fi verificate de presedinţii Comisiilor pentru buget reunite, să poată fi dezbătute în plen, atunci când le vine rândul, la articolele la care au fost efectuate acele amendamente.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnule deputat Viorel Ştefan, vă rog.

Domnul Viorel Ştefan:

Stimaţi colegi,

Eu nu fac decât să dau citire notei pe care am primit-o de la Secretariatul General, urmare analizei în Birourile permanente reunite, unde, se face precizarea că au fost sesizate pentru întocmire aviz doar Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic din cadrul Camerei Deputaţilor şi Comisia pentru administraţie publică, organizarea teritoriului şi protecţia mediului din cadrul Senatului, Comisia pentru sănătate şi familie din cadrul Camerei Deputaţilor şi Comisia pentru sănătate publică din cadrul Senatului, Comisia pentru muncă şi protecţie socială din cadrul Camerei Deputaţilor şi Comisia pentru muncă, familie şi protecţie socială din cadrul Senatului.

Deci noi nu puteam să asteptăm un aviz de la Comisia pentru agricultură, silvicultură şi dezvoltare rurală care nu a fost sesizată.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc.

Cred că acum putem să trecem la dezbaterile generale.

Îi ofer cuvântul domnului Gheorghe Pogea, ministrul finanţelor, pentru a prezenta punctul de vedere al Guvernului pe cele trei proiecte de lege. (Rumoare în sală)

Domnule deputat Calimente, vă ofer cuvântul după ce intervine domnul ministru Pogea.

Domnul Mihăiţă Calimente (din sală):

Mi s-a oferit cuvântul mie.

Procedura este înainte.

Domnul Gheorghe Pogea - ministrul finanţelor:

Doamnă preşedinte a Camerei Deputaţilor,

Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,

În primul rând, aş dori să spun că încerc să fiu cât se poate de sintetic şi să aduc argumente, în numele Guvernului, în legătură cu "de ce această rectificare bugetară?", rectificare bugetară care apare la mai puţin de două luni de la bugetul care a fost adoptat în Parlamentul României.

Fără să încerc să dau absolut nicio conotaţie politică, am să spun câteva lucruri şi supun atenţiei dumneavoastră de ce această rectificare bugetară?.

În primul rând, bugetul public este singurul instrument pe care un stat democratic îl poate avea la îndemână, prin care-si poate pune în aplicaţie şi susţine politicile sale, politicile publice fie că este vorba de politici sociale, fie că discutăm de politici de dezvoltare a unei naţiuni, fie că discutăm despre politici de interes general al societăţii.

Al doilea lucru pe care vreau să-l remarc: o rectificare bugetară sau o ajustare bugetară se impune de fiecare dată, atunci când, în mod obiectiv si, de multe ori, independent de Guvern, condiţiile economice interne şi externe sunt de natură încât să modifice unul dintre cei doi parametri esenţiali ai unui buget fie că discutăm despre venituri, fie că discutăm despre cheltuieli.

Iată că astăzi, din cauza crizei financiare, transformată ulterior în criză economică, suntem în situaţia ca, din cauza unor factori independenţi, externi nouă, unul din parametrii importanţi ai bugetului general consolidat s-a modificat.

De fapt, s-a modificat venitul public.

As vrea să fac o precizare şi să reamintesc următorul lucru.

În mod logic, astăzi, în luna aprilie, noi ar fi trebuit să fi discutat în Parlamentul României despre o ajustare bugetară a bugetului pe care fostul Guvern l-a depus în Parlament, pentru dezbatere, în anul 2008, în luna octombrie.

Asa este logic, urmând toate demersurile.

Numai că, proiecţia bugetară, care a fost depusă de către vechiul Guvern, cu toate că stia că începând din semestrul al doilea a început criza - eu am să spun toate aceste lucruri, pentru că "mai multe adevăruri, niciun adevăr - şi pe care a făcut-o, a fost făcută pe crestere economică de 6%, pe venituri ale bugetului general consolidat, atenţie, de 38,3% din PIB, în condiţiile în care, în niciunul din cei cinci ani anteriori, nu a depăsit vreodată 32%, pe cheltuieli ale bugetului general consolidat de 40,4% şi de deficit de 2%.

De fapt, acesta este începutul dezbaterii.

Guvernul nou instalat în 22 decembrie 2008 a retras acest buget din Parlamentul României, ţinând cont de efectele crizei economice financiare si, primul lucru pe care l-a făcut, a ajustat şi cresterea economică de la 6% la 2,5%.

A ajustat şi veniturile publice exagerate de la 38,3% la 33,5%, adică a început să-l aducă în parametri de normalitate.

Categoric că una dintre caracteristicile cele mai importante ale actualei crize financiare şi economice este legată de impredictibilitate.

Sunt foarte multe comentarii şi am avut toată disponibilitatea să le ascultăm de la specialisti din mediul economic.

În schimb, ceea ce nu se prezintă şi nu se susţine este lucrul legat de faptul că, în toată această perioadă, modificările în ce priveste cresterea economică şi perspectivele negative s-au succedat foarte rapid, astfel încât şi noi, astăzi, suntem obligaţi să ţinem cont de aceste realităţi.

Ca atare, rectificarea bugetară este mai mult decât necesară, pentru că o rectificare bugetară trebuie să aducă bugetul public în parametri de stabilitate economică, chiar în perioadă de criză, şi să ţină cont, în orice caz, de parametri macroeconomici.

As vrea să spun un lucru foarte interesant.

În intervalul de timp, 2005-2008 România a înregistrat una dintre cele mai mari cresteri economice, iar predictibilitatea cresterii economice, în niciun caz nu ar fi trebuit să conducă la multiple rectificări bugetare, pentru că nu era vorba de criză economică, ci, dimpotrivă, de crestere şi de susţinere.

Pentru informarea corectă a Parlamentului, să vedeţi cum se face politică în România, pentru că am primit critici foarte aspre de la colegii din opoziţie, pentru că de-abia au trecut două luni de zile în condiţii de criză şi facem rectificare, v-as ruga să-mi permiteţi, doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi, să vă spun că, în intervalul de crestere economică 2005 - 2008, Guvernul Tăriceanu a făcut 13 rectificări bugetare.

Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu (din sală):

Da, dar în sus, nu în jos.

Domnul Gheorghe Pogea:

Am să fac comentariile de rigoare.

În luna mai a făcut două rectificări, ceea ce arată că nu a fost capabil să aibă predicţie.

În anul 2006 a făcut patru rectificări bugetare, ceea ce arată capacitatea de predictibilitate.

În anul 2007 a făcut trei rectificări bugetare, ceea ce arată "capacitatea de predictibilitate" si, ca să încheie situaţia, cu toate că află despre criză, în anul 2008 face patru rectificări bugetare, dintre care ultima, foarte interesant, o face în sensul cresterii veniturilor şi cheltuielilor.

Concluzia, - şi am să vă spun date exacte - România este al treilea stat din Europa, care înregistrează cel mai mare deficit dintre toate statele membre.

Acestea sunt datele.

Dacă doriţi, vi le spun în fiecare an.

Guvernul Boc a făcut această rectificare bugetară şi ţine cont de noile condiţii macroeconomice.

Ca atare, noi anticipăm pentru anul 2009 o scădere a activităţii economice, o contracţie economică de 4%, dar, în acelasi timp, suntem ferm convinsi că măsurile propuse de Guvern şi ajustările, cât şi Acordul încheiat cu Comisia Europeană şi Fondul Monetar Internaţional, vor fi în stare să limiteze această descrestere economică si, începând cu 2010, să ne treacă în zona pozitivă.

Mai mult, aş vrea să precizez un lucru.

Dacă am fi menţinut politicile fiscale la nivelul anului 2009, asa cum sunt ele cu deficite, şi nu am fi luat măsuri de ajustare a cheltuielilor şi veniturilor bugetului general consolidat, în anul 2009 ne-am fi confruntat cu un deficit de 9%.

Ca atare, doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi, primele măsuri luate, prin prezentarea bugetului în Parlament, au fost şi au avut ca scop reducerea cu 3% a deficitului, iar pentru acest an, prin ordonanţa de Guvern care este supusă astăzi dezbaterii Parlamentului, discutăm, de fapt, despre o rectificare bugetară, o ajustare de 1,1% a bugetului general consolidat.

Drept urmare, chiar în ciuda acestei ajustări, doresc să informez plenul Parlamentului că, în continuare, investiţiile publice reprezintă prioritatea numărul unu.

Ca atare, veţi putea observa că în noul proiect de buget care este supus astăzi dezbaterii, investiţiile publice reprezintă 37,9 miliarde de lei, respectiv 7,1% din PIB sau 20% din cheltuielile totale.

Guvernul crede că doar investiţia publică, în acest moment, este de natură să limiteze scăderea economică generată de sectorul privat care, la rândul său, este afectat de criza economico-financiară.

În acelasi timp, doresc să fac precizarea că ordonatorii principali de credite nu au afectate cheltuielile de investiţii - şi aici doresc să precizez foarte exact discuţiile care au fost făcute în jurul rectificării aduse Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale şi aş vrea să spun că Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale are 1 870 000 000 suport din Trezoreria Statului, asa cum l-a avut şi pe parcursul anului 2008, şi nu poate fi vorba de o limitare a cheltuielilor acestui minister.

Despre Programul de măsuri anticriză care a fost prezentat în faţa dumneavoastră şi care a însoţit primul buget care a fost prezentat de Guvernul Boc vreau să vă vorbesc.

Peste 90% din măsurile care au fost prezentate, au fost duse la îndeplinire, şi stim foarte bine acest lucru şi doresc să vă spun că, după patru luni de zile, într-o perioadă deosebită din punct de vedere economic, pentru că multe companii si-au redus volumul de activitate - şi stiţi foarte bine - Guvernul Boc a reusit să menţină echilibrul bugetar şi să asigure resursele necesare atât pentru componenta socială, cât şi pentru componenta investiţională.

Vreau să fac toate aceste precizări, pentru că eu consider că sunt extrem de importante.

Mai mult, Acordul recent încheiat cu Fondul Monetar Internaţional şi Uniunea Europeană e de natură să asigură o finanţare, pentru România, mult mai ieftină decât ceea ce noi obţineam în prezent.

Ca atare, importanţa apelării la Fondul Monetar Internaţional se poate vedea şi din ceea ce G20 a decis, dublarea, practic, a resurselor Fondului Monetar Internaţional pentru a putea interveni.

De asemenea, am apelat la facilitatea privind balanţa de plăţi pentru România şi am apelat la acest împrumut de la Comisia Europeană, de 5 miliarde de euro, care va fi în măsură să asigure finanţarea investiţiilor de care România are nevoie si, cu această ocazie, tot ce este trecut în poziţiile bugetare, să ne asigurăm că va fi susţinut.

Închei spunându-vă că, ajustarea de 1,1% înseamnă, practic, rectificare, înseamnă 5,9 miliarde de lei, asa cum am prezentat în cadrul comisiilor de specialitate reunite.

Aceasta presupune o reducere a cheltuielilor de 4,5 miliarde de lei, echivalentul a 0,85%

din PIB şi ele se referă la eliminarea indexărilor referitoare la personal, ocuparea doar a 15% din posturile vacante prin plecările naturale din sistem, precum şi diminuarea cheltuielilor de deplasare.

Celelalte cheltuieli care sunt ajustate, în niciun caz nu sunt de natură să afecteze buna funcţionare a instituţiilor, ci, mai degrabă, această picătură cu picătură poate să asigure echilibrul bugetar de care România are atâta nevoie în prezent.

De asemenea, rectificarea bugetară prevede o ajustare a veniturilor în sensul cresterilor cu 1,37 miliarde sau 0,25% din PIB şi se referă, în principal, la mult dezbătutul impozit forfetar, care este un impozit minim.

Doamnelor şi domnilor parlamentari, As vrea să fac o precizare foarte exactă şi pentru că au fost foarte multe dezbateri legate de acest impozit minim.

În primul rând, aş vrea să spun că mi-am petrecut peste 20 de ani în economia reală si, în niciun caz, în calitate de ministru al finanţelor, nu pot să fac un gest care să duca la faliment firme, asa cum se susţine, fără să poată fi documentat.

Acest impozit minim nu afectează în niciun fel elementele de fiscalitate sau faptul că un contribuabil doreste să-si menţină, în continuare, dacă are microîntreprindere, cota de impozitare de 3%

pe venitul microîntreprinderilor.

Rămâne, în continuare, impozitul de 16% pe profit.

Problema este că noi dorim să avem un tratament egal al contribuabililor şi acest impozit minim care înseamnă 500 de euro pe an minim, nu este în măsură ca să ducă la faliment, asa cum se susţine, miile de firme, ba, dimpotrivă, nu reprezintă decât o atitudine corectă pe care ar trebui s-o aibă toţi contribuabilii din România faţă de adevăraţii contribuabili oneşti.

As vrea să fac o precizare în plenul Parlamentului si, înainte de a începe discuţiile, am transmis mai multe materiale în sală pentru informarea dumneavoastră.

Doamnelor şi domnilor parlamentari, România este statul din Uniunea Europeană care are cele mai mici venituri publice.

Fac această afirmaţie, întemeindu-mă pe o analiză făcută pe anii de crestere economică.

Aici nu este vorba de o critică, este o realitate. 32,8% din PIB, atâta sunt resursele naţiunii noastre.

Foarte puţine, comparativ cu oricare dintre toate celelalte state.

Bulgaria are 40%.

Celelalte state membre au 41%, iar statele nordice până la 55%, dacă este să vorbim despre nivel de taxare.

Eu ridic această chestiune în faţa dumneavoastră, în plenul Parlamentului, şi vreau să fie un semnal, deoarece cheltuielile publice viitoare tot mai mari şi obiective pe care trebuie să le îndeplinim fie că este vorba de investiţii în infrastructură educaţională, fie că este vorba de asistenţă socială, fie că este vorba de cofinanţarea proiectelor, impun venituri publice tot mai mari.

România nu-si va putea permite în viitor să stea la acest nivel de 32,9% venituri publice.

Despre acest lucru am auzit prea puţini critici vorbind.

De fapt, atunci când susţii necesitatea cresterii unei cheltuieli publice, în partea dreaptă sau stânga, depinde pe ce esichier te afli, trebuie să spui că trebuie să determini o anumită resursă.

Deci din punctul meu de vedere, demagogia nu mai poate avea loc într-un sistem public, pentru că, dacă continuăm în felul acesta, nu vom fi în stare, în anii următori - nu în acest an - să acoperim nevoile tot mai mari de cheltuieli publice.

Eu rămân la dispoziţia Parlamentului si, de asemenea, la Ministerul Finanţelor, împreună cu colegii mei, pentru a da orice răspuns la întrebările dumneavoastră.

Declar deschis, în faţa Parlamentului, indiferent din partea cui vine o anumită propunere constructivă - din partea opoziţiei sau din partea parlamentarilor aflaţi la putere - o susţinem, o analizăm, o implementăm, dar, în ultimă instanţă, cu toţii stim că responsabilitatea este a Guvernului.

Ca atare, rămânem deschisi la propunerile şi sugestiile dumneavoastră, dar ele trebuie să se constituie în soluţii, nu doar în critici.

Vă mulţumesc şi fac apel la întregul Parlament pentru a susţine această ajustare sau această rectificare bugetară care asigură, dacă vreţi, echilibrul bugetar şi va fi - spunem noi, pentru perioada următoare - un semn al seriozităţii Guvernului, cum că, în perioadă de criză, este capabil să ia măsuri chiar nepopulare pentru a asigura atractivitatea investiţională, pentru a reda încrederea investitorilor si, de ce nu, pentru ca mediul de afaceri privat să vadă că un Guvern ceea ce spune şi face.

Vă mulţumesc pentru atenţie si, încă o dată, fac apel la dumneavoastră pentru a susţine, această rectificare bugetară.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc şi eu, domnule ministru.

Domnul deputat Calimente ridicase o problemă de procedură.

Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Mihăiţă Calimente:

Doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

În primul rând, aş vrea să-i spun doamnei preşedinte că, fiind o problemă de procedură, în mod obligatoriu, conform Regulamentului sedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, ar fi trebuit să-mi dea cuvântul înaintea domnului ministru, pentru că asa prevede Regulamentul sedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului: problemele de procedură se discută înainte de a intra pe fond.

Mă bucur însă că l-am ascultat pe domnul ministru.

I-am admirat elocinţa cu care ne-a încântat prezentându-ne cifre şi date, sper să nu fie aceeasi pe care o avea atunci când era secretar cu propaganda la judeţeana UTC a judeţului Hunedoara.

Doamna Roberta Alma Anastase:

V-as ruga totusi să vorbiţi despre procedură.

Domnul Mihăiţă Calimente:

Problema de procedură o ridic acum, pentru că nu m-aţi lăsat să o ridic atunci când trebuia şi se referă la faptul că, în legătură cu bugetul Ministerului Apărării Naţionale, n-au fost sesizate pe fond decât:

Comisia pentru administraţie publică, organizarea teritoriului şi protecţia mediului, Comisia pentru sănătate publică şi Comisia pentru muncă, familie şi protecţie socială.

Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională nu a fost sesizată, nu am putut să ne spunem punctul de vedere, nu am putut asculta punctul de vedere al celor de la minister, în condiţiile în care, conform Anexei 3/18/13, Ministerului Apărării Naţionale, care a avut cel mai mic buget din istoria postdecembristă, 1.38%, i se reduc 696 de milioane lei, adică încă 9%, în condiţiile în care ministerul, şi asa cu 1.38%, nu va putea face faţă cerinţelor şi vom discuta când se va dezbate pe articole.

Pentru aceasta, pentru că nu s-a respectat procedura şi Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională nu si-a spus cuvântul, eu cer să trimiteţi înapoi, la comisie, acest raport.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnule deputat Calimente, în primul rând, cred că cu toţii ne-am lămurit că este bine să fim atenţi la lucrări, să solicitaţi intervenţii înainte de a se da cuvântul unui alt coleg.

Am votat o dată propunerea de retrimitere a raportului la comisie.

Cred că votul a fost relevant şi nu mai are niciun rost să repetăm votul însă o să-l rog pe domnul deputat Banu să ia cuvântul tot pe procedură.

Domnul Mihai Banu:

Doamna preşedinte, eu vă mulţumesc.

Sunt pentru prima oară în Parlamentul României şi am o mare încredere în această instituţie.

As dori să nu mă determinaţi să mi-o schimb.

Vă rog să reveniţi asupra deciziei ca amendamentul cu privire la agricultură să nu facă obiectul dezbaterii atunci când vom dezbate Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2000, pentru că, în conformitate cu art. 46 din Regulamentul sedinţelor comune, şi citesc acest articol în totalitate, "Grupurile parlamentare, deputaţii şi senatorii pot prezenta comisiilor amendamente scrise şi motivate în cel mult cinci zile de la data primirii proiectului".

Am aici amendamentul, l-am depus în termen şi nu ne puteţi lua acest drept.

Asa că vă rog să corectaţi greseala pe care a făcut-o secretarul general al Parlamentului, care n-a sesizat şi Comisia pentru agricultură, silvicultură şi dezvoltare rurală.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Si eu vă mulţumesc.

Asa cum stiţi, dezbaterile în plen pe marginea articolelor şi a amendamentelor vizează amendamentele care sunt cuprinse în raport, fie ele amendamente adoptate sau amendamente respinse.

Dau cuvântul, acum, domnului deputat Viorel Ştefan pentru a prezenta cele trei rapoarte ale Comisiei pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital din Senat şi Comisia pentru buget, finanţe şi bănci din Camera Deputaţilor.

Domnul Viorel Ştefan:

Mulţumesc, doamna preşedinte.

Stimaţi colegi, cu permisiunea dumneavoastră, voi prezenta raportul comun la Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 112/2008 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2008.

Comisia pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital din Senat şi Comisia pentru buget, finanţe şi bănci din Camera Deputaţilor au fost sesizate pentru dezbaterea şi întocmirea raportului la Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 112/2008 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2008.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare rectificarea bugetului de stat pe anul 2008, în sensul majorării deficitului bugetar cu suma de 862,6 milioane lei.

Consiliul Legislativ şi Consiliul Economic şi Social au avizat favorabil proiectul de lege.

Comisiile pentru cultură, artă şi mijloace de informare în masă ale Parlamentului au transmis aviz negativ.

Celelalte comisii avizatoare au transmis avize favorabile, fără amendamente.

Domnii senatori, la acea vreme, George Sabin Cutas şi Ioan Codruţ Seres au depus şi înregistrat în termen amendamente, astfel că în sedinţa comună, care a avut loc după încheierea dezbaterilor asupra proiectului de lege, membrii comisiilor au hotărât, în unanimitate, întocmirea unui raport de admitere cu amendamente respinse.

Amendamentele respinse prin vot se regăsesc în Anexa la prezentul raport.

La dezbaterea proiectului de lege a participat, în calitate de invitat din partea Ministerului Economiei şi Finanţelor, domnul director general Moise Popescu.

În consecinţă, supunem spre dezbatere şi adoptare plenului Parlamentului României raportul de admitere şi proiectul de lege.

În raport cu obiectul de activitate, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare şi urmează să fie adoptat, potrivit prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată în 2003.

Mai fac o precizare care mi-a scăpat: majorarea de deficit a avut ca raţiune ajustarea deficitului la nivelul Produsului Intern Brut, recalculat de Comisia Naţională de Prognoză în prognoza publicată în toamnă.

În continuare, tot cu permisiunea dumneavoastră, voi prezenta raportul comun la Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 186/2008 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2008.

Comisiile din cele două Camere au fost sesizate pentru dezbatere şi întocmirea raportului la prezenta ordonanţă privind o altă rectificare a bugetului pe anul 2008.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare rectificarea bugetului, în sensul diminuării cheltuielilor bugetului de stat cu 570 milioane lei şi suplimentarea cu aceeasi sumă a cheltuielilor bugetelor locale.

Prin proiectul de lege s-au suplimentat fondurile alocate unor ordonatori principali de credite, precum şi redistribuirea în cadrul bugetelor altor ordonatori.

Fondurile alocate în plus au fost necesare pentru asigurarea plăţii drepturilor de asistenţă socială în luna decembrie, în special a alocaţiilor de stat pentru copii, indemnizaţiilor pentru cresterea copilului în vârstă de până la doi ani, respectiv trei ani în cazul copilului cu handicap, drepturile persoanelor cu handicap, precum şi pensiilor agricultorilor, având în vedere devansarea majorării punctului de pensii începând cu 1 octombrie 2008.

Sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată s-au alocat pentru finanţarea cheltuielilor descentralizate la nivelul judeţelor, în sumă de 136,9 milioane lei, şi pentru finanţarea cheltuielilor descentralizate la nivelul comunelor oraselor, municipiilor şi sectoarelor municipiului Bucuresti, în sumă de 433,1 milioane lei.

În sedinţa comună din 24 martie 2009, după încheierea dezbaterilor asupra proiectului de lege, membrii comisiilor au hotărât, în unanimitate, întocmirea unui raport de admitere.

La dezbaterea proiectului de lege a participat, din partea Ministerului Economiei şi Finanţelor, domnul director general Moise Popescu.

În consecinţă, supunem, spre dezbatere şi adoptare plenului Parlamentului, raportul de admitere şi proiectul de lege.

În raport cu obiectul de reglementare, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare şi urmează să fie aprobat potrivit prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată în 2003.

În final, vă rog să-mi permiteţi să dau citire raportului comun la Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2009 cu privire la rectificarea bugetară pe anul 2009 şi reglementarea unor măsuri financiar-fiscale.

Comisiile de specialitate din cele două Camere au fost sesizate pentru dezbaterea prezentului proiect de lege.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare rectificarea bugetului de stat pe 2009, bugetului asigurărilor sociale de stat şi a bugetului asigurărilor pentru somaj pe anul 2009, modificarea şi completarea Codului fiscal şi a Codului de procedură fiscală, stabilirea limitelor valorice a garanţiilor de stat pentru anul 2009, potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 64/2007 privind datoria publică, instituirea unor măsuri de reducere a unor cheltuieli bugetare, precum şi reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege.

Comisiile reunite pentru administraţie publică, organizarea teritoriului şi protecţia mediului, Comisiile pentru muncă, familie şi protecţie socială au transmis avize favorabile, iar Comisiile pentru sănătate publică au transmis avize favorabile cu amendamente.

În sedinţa comună din 22 aprilie 2009, după încheierea dezbaterilor asupra proiectului de lege, membrii comisiilor au hotărât, cu 22 de voturi pentru şi două voturi împotrivă, întocmirea unui raport de admitere cu amendamente respinse.

Amendamentele respinse se regăsesc în Anexa la prezentul raport.

La dezbaterea proiectului de lege au participat, în calitate de invitaţi, reprezentanţi ai Ministerului Finanţelor Publice, domnul ministru Gheorghe Pogea, doamna şi domnul secretar de stat Graţiela Iordache şi Gheorghe Gherghina, însoţiţi de o echipă tehnică din cadrul ministerului.

În consecinţă, supunem, spre dezbatere şi adoptare plenului Parlamentului României, raportul de admitere şi proiectul de lege în forma prezentată de Guvernul României.

În raport cu obiectul de reglementare, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare şi urmează să fie adoptat potrivit prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată în 2003.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Si eu vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Intrăm acum în cadrul dezbaterilor generale.

Dacă sunt solicitări de intervenţie, vă reamintesc, din partea grupurilor parlamentare vorbeste câte un reprezentant.

Sunt solicitări de intervenţie?

Vă rog, mai întâi, domnul deputat Ialomiţianu, din partea Grupului parlamentar al PD-L.

Domnul Gheorghe Ialomiţianu:

Doamna preşedinte a Camerei Deputaţilor, Domnule vicepreşedinte al Senatului, Domnule ministru al finanţelor, Stimaţi colegi, Rectificarea bugetară pe 2009 reprezintă o necesitate având în vedere prelungirea efectelor crizei financiare şi asigurarea resurselor de finanţare a cheltuielilor publice şi prin alte surse, şi anume împrumuturi.

Toate statele europene au efectuat rectificări bugetare în ultima perioadă, din cauza efectelor crizei financiare.

Guvernul Boc a analizat încasările pe primele trei luni ale anului 2009 şi a ajuns la concluzia că veniturile bugetare nu au fost realizate la nivelul prognozat.

Pentru a se evita angajarea cheltuielilor publice fără finanţare, s-a procedat la modificarea nivelurilor veniturilor.

Se stie că în 2008, Guvernul Tăriceanu, în loc să reducă cheltuielile bugetare ca urmare a nerealizării veniturilor, a majorat aceste cheltuieli creând blocaj financiar, înregistrându-se peste 8000 de miliarde euro de către instituţii faţă de sectorul privat.

Prin rectificarea bugetară s-a modificat şi deficitul bugetar de la 2 la peste 4% din PIB, cu asigurarea finanţării prin împrumutul FMI.

Mulţi au criticat, la adoptarea bugetului pe 2009, de ce avem un deficit de 2%.

Este foarte simplu.

Guvernul nu a vrut să fie un concurent pentru mediul privat privind contractarea de împrumuturi de pe piaţa monetară.

Prin rectificarea bugetară s-au redus cheltuielile curente, şi anume acolo unde aceste cheltuieli erau excesive şi nu afectau buna funcţionare a instituţiilor publice.

Este lăudabil că prin rectificarea bugetară nu este afectat planul de investiţii.

Aici, amintim izolarea termică a blocurilor, construirea de autostrăzi.

Salariile personalului din instituţiile publice şi pensiile nu sunt afectate, se garantează plata acestora şi chiar majorarea lor.

Locurile de muncă din instituţiile publice nu au suferit modificări.

Sigur că trebuia să se asigure resurse bugetare.

Firmele trebuie să plătească impozite.

Nu trebuie să înfiinţăm o firmă numai de dragul de a spăla bani sau de a cere rambursări de TVA.

Se stie că, în 2007 şi 2008, multe firme au înregistrat pierderi chiar în condiţiile cresterii economice.

Dacă analizăm câte firme au declarat pierderi în momentul modificării Codului fiscal, prin trecerea de la impozitul microîntreprinderilor la impozitul pe profit, cred că datele sunt relevante.

Am vrea să analizăm câte firme, în 2007-2008, au fost declarate insolvabile pe crestere economică.

De ce? Pentru că nu-si îndeplinesc obligaţiile fiscale.

Sigur că sunt şi firme de bunăcredinţă, dar acestea îsi plătesc impozitele şi respectă legea.

Grupul parlamentar al PD-L din Camera Deputaţilor şi din Senat susţine rectificarea bugetară şi va vota favorabil.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Si eu vă mulţumesc.

Din partea Grupului parlamentar al Alianţei Politice PSD+PC, domnul deputat Bleotu.

Domnul Vasile Bleotu:

Doamnă preşedinte, Domnule ministru, Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi, Se naste firesc întrebarea: de ce este necesară acum o rectificare bugetară, la două luni, la trei luni de la execuţia lui.

Este nevoie pentru că coordonatele macroeconomice ale României sunt mult schimbate faţă de estimările iniţiale.

Colegii din stânga mea ne-au lăsat mostenire un deficit bugetar de 5,2% în condiţiile în care România a înregistrat în trimestrul III o crestere economică de 9,4%, iar în trimestrul IV, când deja se vedeau efectele crizei economice mondiale, crizei financiare, o crestere economică de numai 2,4%.

Deci s-a făcut, asa cum spunea şi domnul ministru Pogea, o nouă rectificare.

În loc să se diminueze cheltuielile bugetare, ele au fost majorate.

De fapt, fără a încerca să jignesc pe cineva, sunt niste mecanisme economice care sunt elementare pentru un bun economist şi care spune că atunci când ai o crestere economică foarte mare, nu trebuie să înregistrezi deficit bugetar.

Din păcate, România a înregistrat cel mai mare deficit bugetar din perioada postdecembristă, şi anume cel de 5,2%, înregistrând la finele anului o crestere economică de 7,1%.

Normal şi indicat ar fi fost să înregistrăm un excedent bugetar care ar fi permis României o dezvoltare mai echilibrată şi inerţial ar fi permis să dezvolte politici macroeconomice stabile.

De ce este necesar Acordul cu Fondul Monetar Internaţional?

Este necesar pentru că dacă vechiul Guvern, sfidând rigorile unei medicini sănătoase a economiei în care trebuie foarte bine să te structurezi şi să ajustezi veniturile şi cheltuielile, a preferat, în general, finanţarea speculativă prin pieţele de capital, care au venit în România în voiosie atunci când erau condiţii speculative şi principii economice nesănătoase şi care, după aceea, la începerea crizei financiare şi a crizei economice mondiale, s-au retras din mediul investiţional privat din România, punând România în posibilitatea existenţei unei incapacităţi de finanţare a principalelor activităţi şi a cheltuielilor publice.

Acest împrumut, asadar, permite României, şi bineînţeles că Fondul Monetar Internaţional pune condiţii pentru o economie sănătoasă, pentru respectarea echilibrelor macroeconomice, deci permite României o dezvoltare, ca să spun asa, sustenabilă pe o perioadă în care indicatorii macroeconomici să fie corect estimaţi şi care să îndrume la echilibru şi la o predictibilitate sigură.

Ar fi important de reţinut câţiva indicatori statistici: dacă anul trecut, Banca Europeană de Investiţii a acordat IMM-urilor 8,1 miliarde euro, este important de reţinut că România nu a accesat decât 35 de milioane euro.

Ar mai fi tot important de reţinut că au scăzut cu peste 350 de milioane euro depozitele în valută ale companiilor private în depozitele bancare din România.

Deci băncile din România, în proporţie de 98% cu capital străin, au fost nevoite să apeleze la rezerva valutară de bani.

Acest deficit bugetar, care îi permite României în perioadă de criză acest deficit de 4,6%, trebuie finanţat din investiţii străine directe.

Din păcate, aceste investiţii străine directe, per totala recesiune economică existentă, în România vor fi de numai 4 - 4,5 miliarde euro, asa cum estimează Banca Naţională, faţă de peste 8 miliarde euro cât au fost în anul 2008.

Acest împrumut de la FMI ar trebui să permită economiei României o aterizare lină, cu o depreciere nu foarte puternică, cu o depreciere mai lentă a leului şi cu o ţintire a inflaţiei, asa cum ne-am estimat la 4,5%, care să permită în anul 2010 o trecere la 2,9 - 3%, pentru a ne apropia de criteriile de la Maastricht, în vederea trecerii României, în perioada 2012, la moneda euro în cei doi ani de preaderare, de la 2012 la 2014.

Această absenţă a investitorilor privaţi din economia României va fi suplinită de intrările de capital de la Fondul Monetar Internaţional.

Tocmai acest lucru va permite economiei, asa cum spuneam, o aterizare lină.

În asteptarea banilor meniţi să dezmorţească economia şi să relanseze creditarea şi consumul, Guvernul României ar trebui să sprijine programele de finanţare în domeniile infrastructurii, al energiei si, mai ales, al IMM-urilor prin politici sectoriale.

Trebuie să croim în România o economie viitoare în care să realizăm lucruri mult mai bune.

Se naste, firesc, o nouă întrebare: dacă ponderea exporturilor în 2008 în PIB-ul României era de numai 25 - 30%, deci când nu aveam o economie competitivă, ce s-ar fi întâmplat cu România, astăzi, dacă România ar fi fost dependentă şi ar fi avut ponderea exporturilor în PIB de 75 - 80%?

Asadar, trebuie regândite jaloanele unei noi economii, unor direcţii reale, stabile şi puternice, pentru că ne confruntăm, în prezent, cu un somaj în crestere şi cu un sector imobiliar în suferinţă, cu firave sectoare industriale care sunt imobile şi inelastice, fără a avea o agricultură competitivă, fără a avea cercetare şi fără iniţiative private.

În faţa acestor provocări, România ar fi o victimă sigură dacă nu regândim politici sectoriale bune.

Va fi deci foarte important în viitor modul cum se va acţiona după rectificarea bugetului de stat şi modul în care vom gestiona provocările economiei româneşti.

În consecinţă, Grupul parlamentar al Alianţei Politice PSD+PC susţine această rectificare de buget şi o vom vota.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul senator Crin Antonescu, vă rog.

Domnul George Crin Laurenţiu Antonescu:

Doamnă preşedinte, Doamnelor şi domnilor colegi, Domnule ministru, Mai întâi de toate, regret că nu este prezent, sau nu sunt eu foarte atent, şi premierul Emil Boc la o discuţie, la o dezbatere care mie mi se pare foarte importantă, care depăseste, prin miza, semnificaţiile şi efectele ei, o discuţie la o rectificare uzuală de buget.

Nemaivorbind de faptul că, domnule ministru, aţi amintit că Guvernul sau Guvernele Tăriceanu au avut vreo 13 rectificări, dar vedeţi că este o problemă: acelea erau rectificări pozitive în care se suplimentau bugete în diferite domenii, pe când acum avem o rectificare cu semnul pe care îl cunoasteţi şi încercaţi să-l justificaţi.

Domnul ministru Pogea a afirmat aici că nu se poate să fie atâta demagogie sau nu se poate demagogie în sistemul public.

Eu afirm că nu domnul ministru Pogea personal, desigur, dar actuala coaliţie de guvernare transformă, tinde să transforme sistemul public într-un sistem al demagogiei, al cinismului, al nepriceperii şi înselătoriei.

Vorbim foarte mult despre criza economică şi este foarte clar că, în momentul în care şi dumneavoastră, domnule ministru, şi colegii dumneavoastră de guvernare, adică domnul preşedinte Traian Băsescu, domnul preşedinte Mircea Geoană si, desigur, domnul prim-ministru Emil Boc, discutaţi despre toate nenorocirile care în fiecare zi apar, aveţi două puncte de referinţă: criza mondială şi greaua mostenire a guvernării liberale PNL-UDMR.

Eu cred că este cazul să observaţi şi dumneavoastră, ceea ce noi am observat de la bun început, că noi nu avem o problemă cu mostenirea, ci cu mostenitorii, că nu avem atât o problemă cu criza care, într-adevăr, există pe plan mondial, care este o criză amplă, care este o criză chiar feroce şi ne afectează, ci cu criza care sunteţi dumneavoastră însivă ca Guvern şi care nu-i generată de criza mondială şi care suplimentează dificultăţile crizei mondiale.

Eu vreau să vă reamintesc foarte repede, pe sărite, alegând cele mai scandaloase exemple, că dumneavoastră, partidele aflate azi la guvernare, dimpreună cu Presedintele României, în câteva din aceste cazuri, aţi făcut în toamna anului trecut, în plină criză economică mondială şi în plină discuţie publică în România despre criză şi efectele ei, câteva promisiuni electorale: mărirea cu 50% a salariilor cadrelor didactice, nici mai mult, nici mai puţin 50%, şi vă amintiţi dezbaterea de aici, dezbaterea publică; mărirea cu 50% a grupelor I şi II de muncă, a pensiilor de la grupele I şi II de muncă;

punctul de pensie la 45% din salariul mediu brut pe economie.

Ceea ce noi am făcut, dumneavoastră nu aplicaţi: dublarea pensiilor agricultorilor, reducerea masivă a fiscalităţii, eliminarea taxei pe poluare, scutirea impozitului pe profitul reinvestit, reducerea TVAului cu 5% la alimentele de bază, reducerea impozitului pe salariile mai mici decât salariul mediu brut.

Ce să vă mai amintesc? Las la o parte plecările în Cosmos organizate de domnul Geoană; las la o parte 25.000 euro bani pesin, în mână, fiecărui repatriat de la căpsuni, tot de la domnul Geoană;

las la o parte sutele de impozite pe care le-a anulat dintr-o strigare domnul Stolojan, altfel om reputat a fi serios în materie de taxe şi impozite.

Reamintesc aceste lucruri pentru că dumneavoastră aţi făcut aceste promisiuni în condiţiile în care se cunostea că există criză şi că efectele ei vin.

Le-aţi făcut, le-aţi făcut! Destui v-au crezut, aţi câstigat alegerile, aţi alcătuit o coaliţie în faţa crizei împotriva crizei.

Aţi trecut peste prieteniile care vă legau şi aţi făcut un gest pentru naţiune, dar atunci când aţi venit cu prima propunere de buget, deja nu mai vorbeam de toate aceste promisiuni anterioare, dar nu mai vorbeam nici de marele dumneavoastră program de investiţii, nu mai vorbeam de 6% în educaţie, vorbeam de 4%; nu mai vorbeam de 6% în sănătate, vorbeam de 3%; nu prea mai vorbeam de 1000 de kilometri de autostradă si, în acelasi timp, de 1000 de kilometri de cale ferată, pentru că eu nu doresc să vă compar bugetul cu ceea ce aţi promis, pentru că stim cu toţii că am avut de-a face, cu ocazia promovării acestui buget în prima lui formă, cea bună, cea blândă, cu cel mai mare moment de cinism politic, afisat din 1990 într-o ţară care numai de cinism nu a dus lipsă din partea politicienilor.

Pur şi simplu, le-aţi spus oamenilor:

"Am glumit în campania electorală, v-am minţit, nu se poate". "De ce nu se poate?" "Pentru că este criză şi pentru că au guvernat liberalii.

Îngrozitor au guvernat liberalii".

Acum, problema se pune că totusi în condiţiile în care la această rectificare - cauzată, fireste, de criză şi de guvernarea liberală - în care agricultura mai pierde vreo 24%, Ministerul Apărării Naţionale mai pierde vreo 9,1%, cu toate că deja de la alocarea iniţială eraţi mult, cu 1,3% din PIB, sub ceea ce angajamentele noastre, la nivelul NATO, prescriau şi ne-am angajat cu toţii; educaţia mai pierde 5,6%.

Ce mai are de pierdut educaţia în timpul dumneavoastră? Nu mai contează.

Ministerul Administraţiei şi Internelor, 4,2%.

Cine nu pierde? Cine stă bine? Mmmm... Vorba dumneavoastră.

Ministerul Turismului şi toţi ne punem speranţele într-acolo... (Aplauze) şi Ministerul Comunicaţiilor.

Este foarte clar că, atunci când s-a discutat primul buget, era limpede că pe primele două luni ale guvernării dumneavoastră, cât v-a luat să preluaţi o mostenire asa de îngrozitoare, mostenitori asa de ageri şi de bine intenţionaţi, deja veniturile la bugetul statului erau cu 20% sub ceea ce se întâmplase în anul precedent.

Aţi vorbit curajosi despre un deficit de 2% din PIB.

La acea dezbatere, şi domnul Tăriceanu şi domnul Vosganian v-au spus că trebuie să abordaţi şi să abordăm cu toţii cu realism, că nu facem aici doar politică.

În fine, aţi câstigat niste alegeri, acum trebuie să guvernaţi.

Nu aţi vrut să stiţi de nimic. 2% şi nimic mai mult.

V-aţi mai răzgândit, acum este 4,6%, nu este realist nici asta, dar problema dumneavoastră, a noastră şi a cetăţenilor României este că nici măcar dumneavoastră nu vă răzgândiţi, vă răzgândesc alţii.

Practic, dumneavoastră aţi abdicat de la guvernarea României, (Aplauze)

pentru că nu puteţi să o faceţi, v-o face FMI- ul, noi nu am fost de acord.

Considerăm că România putea să găsească alte soluţii economice pentru parcurgerea acestui moment de criză fără Acordul cu FMI, dar acum îmi dau seama cam ce s-ar întâmpla dacă nu v-ar ţine în frâu FMI - ul.

Este întru-totul înspăimântător si, chiar asa, cu FMI- ul dumneavoastră, ne arătaţi că FMI-ul vă pune niste limite în interiorul cărora nu stiţi ce să faceţi mai departe, pentru că după trei luni de guvernare este deja un deficit, domnul ministru, şi îi mulţumesc, îmi înaintează niste documente unde sunt trei miliarde lei, dar nu este o cifră publică, nu este pe situl Ministerului Finanţelor Publice, nu este nicăieri.

Noi avem informaţii că ar fi 10 miliarde, în fine, situaţia nu este roză de loc si, undeva, aproape 40% din deficitul acesta recalculat de 4,6% este deja realizat, ca să spun asa, pentru că aveţi şi realizări.

Aţi găsit şi dumneavoastră soluţii şi aţi găsit soluţia cu impozitul forfetar.

Eu, în legătură cu acest impozit forfetar, dacă ordonanţa aceasta trece, şi ceva îmi spune că va trece, o să discutăm într-o moţiune de cenzură pe care o să o înaintăm.

Eu vă întreb atât: dacă dumneavoastră, ca Guvern, v-ar impune o lege să aduceţi bani de acasă pentru că aveţi deficit, v-ar plăcea? Cam asta vreţi să faceţi cu întreprinderile mici şi mijlocii, cam asta se alege din toată declaraţia dumneavoastră de prietenie şi de încurajare a întreprinderilor mici şi mijlocii.

Singurele exemple pe care ni le daţi, Franţa şi Ungaria, merită discutate şi o vom face la momentul respectiv, pentru că au fost asemenea măsuri fiscale luate acolo într-o altă conjunctură, nu de criză, iar în conjunctură de criză cei de acolo se gândesc să renunţe la aceste măsuri, şi nu să le aplice.

La noi, ca la nimeni ! Cred că FMI-ul ar trebui să facă ceva mai mult în legătură cu monitorizarea dumneavoastră.

Nu cumva, vă rog din suflet, că vă stiu oameni care stiţi socoti, nu cumva să veniţi din nou cu vreo rectificare şi să ne spuneţi că v-a impus-o FMI-ul.

Nu cumva să le explicaţi oamenilor ale căror salarii, ale căror pensii îngheaţă, ale căror putere de cumpărare scade, ale căror asteptări sunt batjocorite, nu cumva să le explicaţi că este de vină FMi-ul pentru că domnul Boc, colegul dumneavoastră, care zice că este prim-ministru, a venit extrem de bucuros, ne-a spus extraordinar de bucuros că FMI-ul nu ne-a impus, practic, nicio condiţie, ne-a dat niste bani, o datorie frumusică, puţin mai mare decât a făcut Ceausescu şi ne guvernăm cum stiţi dumneavoastră mai bine.

Dar, dumneavoastră domnilor, şi cu asta închei deocamdată, dumneavoastră nu stiţi, dumneavoastră dovediţi incapacitate, nu doar de calcul, dovediţi lipsă de onestitate şi dovediţi, categoric, lipsă de orice soluţie.

Avem într-adevăr o criză mondială, dar aven o criză românească.

Avem o sursă de haos, o lipsă de soluţii, o criză românească şi criza, domnilor, sunteţi dumneavoastră.

Să ne ajute Dumnezeu să trecem cu bine de criza aceasta.

Mulţumesc. (Aplauze)

Doamna Roberta Alma Anastase:

Din partea Grupului parlamentar al UDMR domnul deputat Petru Lakatos.

Domnul Lakatos Petru:

Doamna preşedinte, Domnule ministru, Stimate doamne şi domni senatori şi deputaţi, Recunosc că este greu de vorbit după preşedintele Partidului Naţional Liberal.

Voi încerca totusi să nu repet prea multe dintre cele prezentate de Domnia Sa.

Nu pot să trec cu vederea faptul că vorbesc numai despre ultima rectificare bugetară, şi nu despre primele două puncte, nu numai pentru că este o rectificare în minus, ci pentru că va fi o repetiţie pentru următoarele rectificări, dacă continuăm tot asa.

Îmi pare rău că trebuie să îl contrazic pe domnul ministru, care spunea că în februarie nu am avut de unde să stim evoluţiile ulterioare.

Stau dovadă stenogramele, discuţiile şi Domniilor Voastre, care sunteţi în sală, nu le mai repet ceea ce am spus la trecerea prin Parlament în mars forţat a bugetului de stat în februarie.

La nici 50 de zile de la adoptarea bugetului, apare una din ordonanţele de urgenţă loz în plic.

Stiţi de ce este ordonanţă loz în plic? Pentru că poporul totdeauna trage necâstigătorul şi doar Presedintele Traian Băsescu are posibilitatea să mai tragă o dată şi să zică Guvernului: vai, gândiţi-vă, vă dau timp 2-3 zile. (Aplauze)

Acest tip de ordonanţă ne deranjează foarte mult pentru că amestecăm pe lângă rectificarea bugetului şi modificarea Codului fiscal ocolind temporar Parlamentul.

Ar fi fost normal să aflăm şi noi, măcar senatorii şi deputaţii din Parlamentul României, care sunt condiţiile Acordului cu FMI- ul, pentru că se tot picură informaţii, dar nici până astăzi nu cunoastem toate detaliile.

Am înţeles că domnul ministru este deschis pentru dialog şi pentru propuneri, mă bucur foarte mult, dar realitatea arată următorul lucru: că la toate măsurile, amendamentele propuse de noi, care am rămas în Comisia pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital, propuneri pe care veţi avea posibilitatea să le auziţi din nou, ni s-a răspuns:

"nu se poate modifica nicio virgulă, asa este Acordul cu FMI-ul".

Aici începe marea cacealma.

De ce? Dezbaterea publică, iniţial, vorbea de impozit forfetar, acum avem impozit minim obligatoriu plătit anticipat.

Deci este sistemul "afară-i vopsit gardul, înăuntru-i leopardul"? Sau cum gândim dezbaterile acestea publice, ca să nu mai vorbesc de faptul că domnul ministru trece foarte usor cu vederea primele două transe din categoria impozitelor minime, şi sunt de acord cu dumnealui, celelalte transe se potrivesc calculelor, dar şi ei am făcut un calcul.

De exemplu, la un venit de 26 000 lei/an, care este media primei transe de impozitare în care se încadrează majoritatea microîntreprinderilor, impozitul minim obligatoriu de 2 200 lei reprezintă 8,46%.

Deci, nu putem să vorbim că nu au nici un efect asupra microîntreprinderilor pentru că au şi necazul că schimbăm regulile în timpul jocului.

Metoda în Uniunea Europeană este - şi de multe ori s-a mai spus de la acest microfon, ca modificările Codului fiscal să intre în aplicare după 6 luni de la adoptare, ca oamenii să aibă timp să se pregătească.

Si pe această temă am depus un amendament şi sper ca să fiţi de acord cu acel amendament.

În general, sistemul acesta de a privi toate microîntreprinderile, întreprinderile mici şi mijlocii, operatorii economici ca incorecţi, evazionisti fiscali ne deranjează, pentru că dacă am lua vestitele Coduri, prezumţia de nevinovăţie în economie ar trebui să fie valabilă, deci nu spui din start, toţi sunt evazionisti şi aplicăm măsura aceasta a impozitului minim obligatoriu.

Ca să nu mai vorbesc prea mult totusi trebuie să mai trag un semnal de alarmă, anume că apariţia crizei financiare la noi în ţară a fost urmată de criză economică.

Atunci am tras semnalul de alarmă, dar nu s-a ţinut cont, iar acum ministerul repetă greseala şi nu sesizează că următoarea criză, dacă continuăm cu aceste măsuri, va fi criza somajului.

Repet, următoare criză va fi criza somajului în România.

Neapărat trebuie spus acest lucru pentru a rămâne în stenogramă şi să nu fie discuţii la următoarea rectificare că nu s-a stiut.

În final, aş dori să arăt că până acum s-a vorbit despre împrumutul de 20 de miliarde şi cum va fi folosit.

Din păcate, dar încă nu este târziu pentru a lua măsurile necesare, în lipsa unor programe concrete circuitul creditării rămâne îngheţat, deci nu s-a făcut concret drumul acela prin care fondurile publice investite în bănci se pot transforma în împrumuturi care să ajute la revigorarea economiei.

Dacă tot se doreste rectificarea bugetului în minus, cu care Grupul parlamentar al UDMR nu suntem de acord, de pe acum promit domnului ministru că vom fi de acord cu toate programele care sunt destinate pentru revigorarea economiei şi iesirea din criză.

Mulţumesc. (Aplauze)

Doamna Roberta Alma Anastase:

Din partea Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale, domnul deputat Varujan Pambuccian.

Domnul Varujan Pambuccian:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi, Am să spun de la bun început că aveţi votul nostru, pentru că asa am promis şi ne ţinem întotdeauna promisiunile.

Dar numai din acest motiv.

Numai pentru faptul că ne ţinem întotdeauna promisiunile.

Tot ceea ce voi spune acum ar conduce în mod logic la o lipsă a votului nostru, pe care, repet, îl veţi avea pentru că noi ne ţinem întotdeauna promisiunile.

Credem că măsurile, care însoţesc rectificarea de acum, vor avea în mod predictibil, logic şi aş spune implacabil efecte care vor agrava şi vor accentua depresia economică în care tocmai am intrat.

Iată de ce.

Măsura legată de microîntreprinderi.

Sigur, am auzit spunându-se că foarte multe microîntreprinderi nu îsi plătesc dările către stat şi că lucrul acesta este un lucru verificat.

Trec peste nedumerirea pe care o am, dacă stim precis lucrul acesta, de ce ministerul nu acţionează în consecinţă, asa cum ar fi firesc şi de ce este necesară o măsură care să afecteze toate microîntreprinderile.

Efectul va fi unul foarte simplu, îl vedem acum realizat la nivelul unui număr de multinaţionale, multe îsi mută rezidenţa fiscală în ţări vecine, în Bulgaria şi în Ungaria, lucrul acesta îl vom vedea şi cu multe firme româneşti de acum înainte.

Asta înseamnă că cei care vor face lucrul acesta nu îsi vor mai plăti dările în România şi vom pierde bani în loc să câstigăm bani.

Al doilea efect este legat de faptul că mulţi dintre cei care nu vor face acest lucru vor ajunge în situaţia de a consuma bani de la Fondul de somaj.

După părerea mea, efectul predictibil al acestei măsuri va fi că, pe de o parte, buzunarul în care veneau dările se va goli şi mai mult, iar mâna cu care oferim banii către zona de somaj va trebui să fie mai mult alimentată cu bani.

Nu stiu de unde.

A doua măsură legată de autoturismele în leasing.

Aproape 70% dintre companiile de autoturisme care se vând în momentul de faţă în România sunt autoturisme luate în leasing de către companii, pentru careplaning-ul angajaţilor sau pentru uz propriu.

O să scadă.

Vom afecta trei verticale care deja sunt afectate de prima criză, din toată încrengătura care formează depresia economică în care am intrat.

Prima va fi industria de leasing, care şi asa era afectată, va fi şi mai rău afectată.

A doua va fi cea a producătorilor interni de masini, a celor care sunt constelaţia din jurul lor, service, asistenţă tehnică, industria de componente va fi şi ea foarte mult afectată de măsura pe care o luăm şi a treia verticală pe care o vom afecta va fi cea a carburanţilor, de unde până acum luam accize.

Ceea ce realizăm cu această măsură este o scădere a veniturilor la bugetul de stat, în niciun caz o crestere.

Dacă am acţiona protectiv în momentul de faţă, logic ar fi să nu votăm, dar repet, vom vota pentru că asa am promis şi ne ţinem întotdeauna promisiunile.

Ceea ce cred că facem acum este să scădem veniturile la bugetul de stat şi să crestem nevoia de cheltuieli, de data aceasta la bugetul de asigurări sociale şi nu stiu de unde vom lua banii.

După părerea mea, predictibil, cam după un an s-ar putea să fim pusi în situaţia de a nu mai putea onora plăţi curente în zona bugetară.

Dacă vorbim de soluţii cred că, în vremuri de genul acesta cea mai bună soluţie este relaxarea fiscală, nu accentuarea fiscalităţii, pentru că investitorii, care şi asa au temeri foarte multe şi bani foarte puţini, sunt foarte greu de atras în vremuri din acestea, pentru că este mult mai bine să ţii un om ocupat la un loc de muncă decât să-l ţii în plata somajului.

O măsură care pare foarte ciudată, dar pe care, sincer să fiu, nu a mai lut-o nimeni până acum, ar fi poate mărirea până la 25% a TVA-ului şi aducerea până aproape de zero a impozitului pe profit şi a impozitului pe salariu.

Stiu că pare ciudat, dar ar încuraja deopotrivă investiţia şi munca.

Aparent ar descuraja consumul, dar nu cred că acesta ar fi efectul ei cel mai periculos.

Măcar menţinerea nivelului de impozitare şi de taxare asa cum este acum şi menţinerea mecanismelor de impozitare şi de taxare asa cum sunt acum, dublată de o returnare - pentru că acesta a fost motivul pentru care unele multinaţionale au preferat alte jurisdicţii fiscale - la timp a TVAului, nu mai îndrăznesc să vorbesc de plata TVA-ului în momentul încasării, şi nu al facturării, dar măcar returnarea într-un timp rezonabil, pentru că statul tot timpul consideră un privat datornic din a doua zi, în schimb el îsi permite să fie datornic către mediul privat oricât de mult, măcar returnarea într-un timp rezonabil şi tot ar mai ţine investiţii şi rezidenţă fiscală a unor companii în România.

Măcar lucrurile astea dacă am putea să le facem şi trecerea prin ceea ce urmează ar putea fi ceva mai blândă.

Mă tem însă că asa cum pornim acum, lucrurile vor duce la un soi de efect al bulgărelui de zăpadă, încasările vor scădea, o să încercăm să descoperim noi taxe şi impozite, încasările vor scădea în continuare şi probabil ne vom opri undeva la un nivel de sărăcie extremă.

Cred că drumul pe care mergem nu este bun.

Cu toate acestea, pentru că ne ţinem întotdeauna promisiunile, vom vota, dar cu o mare strângere de inimă.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Si eu vă mulţumesc.

Cu această ultimă intervenţie am încheiat dezbaterile generale.

Începem dezbaterea pe articole a fiecărui proiect de lege.

La Proiectil de lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 112/2008 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2008, avem trei amendamente respinse.

Vă consult dacă iniţiatorii doresc să susţină aceste amendamente.

Primul amendament vizează Anexa 3/27/02/b.

Nu doreste nimeni să susţină amendamentul.

Al doilea amendament vizează Anexa 3/27/02/b.

Doreste cineva să susţină amendamentul? Nu doreste nimeni.

Al treilea amendament din Anexa 3/27/02/b.

De asemenea, nu doreste nimeni să susţină amendamentul.

Supun votului dumneavoastră Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 112/2008 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2008.

Cine este pentru? 177 de voturi pentru.

Cine este împotrivă? 2 voturi împotrivă.

Cine se abţine? Nicio abţinere.

Vă mulţumesc.

Cu 177 de voturi pentru, 2 voturi împotrivă şi nocio abţinere, proiectul a fost adoptat.

Trecem la Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 186/2008 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2008.

Raportul nu conţine amendamente, prin urmare, supun votului dumneavoastră proiectul de lege.

Cine este pentru? 238 de voturi pentru.

Cine este împotrivă?

Niciun vot împotrivă.

Cine se abţine? Nicio abţinere.

Vă mulţumesc.

Cu 238 de voturi pentru, niciun vot împotrivă şi nicio abţinere proiectul a fost adoptat.

Trecem la Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2009 cu privire la rectificarea bugetară pe anul 2009 şi reglementarea măsurilor financiar-fiscale.

Avem o serie de amendamente respinse.

Primul amendament respins vizează art. 6.

Vă consult dacă doreste cineva să susţină acest amendament.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Mihai-Aurel Donţu:

Onorat prezidiu,

Stimaţi colegi senatori şi deputaţi,

Aş vrea să spun şi domnule ministru, dar nu mai este aici, Art.6 din Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2009 vizează Capitolul învăţământ, referitor la diminuarea bugetului Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Inovării.

Noi propunem eliminarea acestui articol, pentru că, precum aţi auzit şi ieri la moţiunea iniţiată de liberali, învăţământul se află într-o situaţie nu tocmai potrivită, iar prin aceste măsuri financiare se vor diminua investiţiile, unele deja începute, altele în faza de desfăsurare sau care vor continua în alte faze.

Investiţiile vor fi grav afectare.

De asemenea, prin această diminuare cu până la 6% din bugetul învăţământului vor fi afectate şi salariile profesorilor, nu mai vorbesc de promisiunile electorale de 505 măriri, dar măcar aceste cresteri pe anul bugetar 2009 să fie realizate.

De aceea, vă cer să fiţi de acord cu adoptarea acestui amendament şi să eliminăm art.6, prin aceasta să putem păstra valoarea de 6% din PIB pentru învăţământ.

Dacă nu se va putea păstra această valoare, asa cum s-a stabilit în Pactul pentru învăţământ, măcar să se păstreze la nivelul adoptat prin bugetul pe anul 2009.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Si eu vă mulţumesc.

Alte intervenţii nu sunt.

Supun votului dumneavoastră amendamentul respins de comisie.

Cine este pentru? 81 de voturi pentru.

Cine este împotrivă?

175 de voturi împotrivă.

Cine se abţine? 3 abţineri.

Vă mulţumesc.

Cu 81 de voturi pentru, 175 de voturi împotrivă şi 3 abţineri, amendamentul a fost respins.

Trecem la art.7.

Vă consult dacă susţine cineva acest amendament.

Poftiţi domnule deputat Mihăiţă Calimente.

Domnul Mihăiţă Calimente:

Doamnă preşedinte, Stimaţi colegi, În acest amendament se propune eliminarea art.7 şi păstrarea bugetului Ministrului Apărării Naţionale în limitele bugetare adoptate prin Legea bugetului pe anul 2009.

Am făcut acest lucru deoarece se propune reducerea bugetului cu 696 de milioane, ceea ce reprezintă 9% din acest buget propus pentru anul 2009.

La motivarea respingerii acestui amendament se spune că aceasta nu afectează cheltuielile bugetului de stat şi nici cele ale ministerului.

Noi considerăm că prin reducerea bugetului cu 696 de milioane se afectează exact ceea ce se propune aici în vederea securizării depozitului de armament şi muniţie, reparării împrejurimilor perimetrale la sectoarele tehnice, reabilitării sistemului de iluminat perimetral la depozite, şi aici cred că este o greseală: delaborării muniţiilor.

Noi susţinem în continuare amendamentul de la art.7.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc.

Supun votului dumneavoastră acest amendament.

Înţeleg că mai există o susţinere.

Vă rog.

Domnul Mario-Ovidiu Oprea:

Vă mulţumesc, doamna preşedinte.

Tot la acest amendament vreau să intervin, cu permisiune dumneavoastră, bineînţeles, pentru că acest amendament suntem îndreptăţiţi să îl includem, iar dumneavoastră să îl votaţi, deoarece face parte din programul de guvernare şi reprezintă soluţii, nu critici, asa cum a solicitat domnul ministru de finanţe.

Mă refer la faptul că în Programul de guvernare, la Capitolul 29 - Securitate Naţională, la "Obiective de guvernare", bineînţeles, "se asigură îndeplinirea obligaţiilor ce decurg din calitatea de membru al NATO şi Uniunii Europene".

La nr. 2 - Participarea activă la promovarea democraţiei şi construcţiei securităţii în vecinătatea apropiată a României, în special în bazinul extins al Mării Negre.

România trebuie să-si asume rolul de vector în susţinerea dimensiunii estice a securităţii NATO şi UE.

Dar ceea ce este mai important este că la "Direcţii de acţiune" avem o prevedere care asigură alocarea anulă a unui procent de minim 2% din produsul intern brut pentru cheltuieli de apărare şi până la 2,38% pe proiecte concrete.

Cresterea semnificativă a fondurilor destinate gestionării situaţiilor de urgenţă, asigurarea unei bugetări corespunzătoare pentru structurile militare şi de informaţii, precum şi pentru celelalte instituţii cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale.

De aceea noi am venit în faţa dumneavoastră cu acest amendament, care nu propune altceva decât introducerea unui nou articol ce va avea trei aliniate, şi anume:

Ministerul Apărării Naţionale poate încheia angajamente legale peste limita creditelor bugetare aprobate prin buget, al doilea, cheltuielile legate de participarea forţelor armate române la operaţiunile în străinătate sub egida ONU, OSCE, NATO, Uniunii Europene sau în cadrul unor coaliţii multinaţionale vor fi suportate din alte fonduri guvernamentale, care pot finanţa acest tip de acţiuni, si, în fine, creditele de angajament care se încheie pe acest an nu pot depăsi 2,38% din produsul intern brut.

Deci, vă rog să votaţi acest amendament pentru a nu vă dezice de programul de guvernare.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Si eu vă mulţumesc.

Dumneavoastră aţi susţinut deja amendamentul nr.3.

Supun votului dumneavoastră amendamentul nr. 2, amendament respins de comisie.

Cine este pentru? 83 de voturi pentru.

Cine este împotrivă? 177 de voturi împotrivă.

Cine se abţine? O abţinere.

Vă mulţumesc.

Cu 83 de voturi pentru, 177 de voturi împotrivă şi o abţinere, amendamentul a fost respins.

Supun votului dumneavoastră amendamentul nr. 3.

Cine este pentru? 75 de voturi pentru.

Cine este împotrivă? 182 de voturi împotrivă.

Cine se abţine? O abţinere.

Vă mulţumesc.

Cu 75 de voturi pentru, 182 voturi împotrivă şi o abţinere, amendamentul a fost respins.

Amendamentul 4, amendament respins.

Vă consult dacă doreste cineva să susţină acest amendament.

Vă rog, doamna deputat.

Doamna Lucia Ana Varga:

Doamnă preşedinte, Stimaţi colegi, Grupul parlamentar al PNL vă propune eliminarea art.11, a articolului care se referă la diminuarea sumelor alocate pentru proiecte cu finanţare din fonduri externe nerambursabile postaderare de la bugetul Ministerului Mediului.

Nu suntem de acord cu reducerea a peste 675 de mii lei, de fapt din cofinanţarea proiectelor pe care autorităţile locale trebuie să le asigure pentru realizarea lucrărilor de alimentare cu apă, canalizare, epurare în judeţe.

Avem nevoie de aceste investiţii.

Uniunea Europeană ne acordă finanţare.

Putem demara aceste finanţări din aceste fonduri de cofinanţare şi prin urmare vă cer să votaţi această eliminare pentru a fi în sprijinul autorităţilor locale.

Prin realizarea lucrărilor de alimentare cu apă, canalizare şi epurare, nu facem altceva decât continuăm politica demarată de Guvernul Liberal şi realizăm condiţii de viaţă mai bune cetăţenilor României.

Vă mulţumesc.

Domnul Alexandru Pereş:

Si eu vă mulţumesc, doamna deputat Lucia Varga.

Vă consult dacă mai sunt intervenţii la acest amendament.

Nu. Vă mulţumesc.

Supun votului dumneavoastră acest amendament.

Vă rog să număraţi.

Cine este pentru? 83 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 181 de voturi împotrivă.

Abţineri? Două.

Vă mulţumesc.

Amendamentul fost respins.

Amendamentul de la poziţia 5 se susţine?

Vă rog, domnule senator Belacurencu.

Domnul Trifon Belacurencu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi, am insistat să intervin la acest punct pentru ami susţine amendamentul, având în vedere că propunerea mea se referă la a corecta o greseală materială săvârsită la aprobarea bugetului de stat pe anul 2009.

Amendamentul constă în introducerea unui articol suplimentar, art. 121, în sensul că "În Anexa nr.3/27/02b la bugetul Ministerul Culturii, Cultelor şi Patrimoniului Naţional, la poziţia 34, în locul Casei de cultură "Grigore Kiazim", orasul Măcin, judeţul Tulcea, cu o valoare de 280 mii lei, să fie trecut Căminul cultural comuna Topolog, judeţul Tulcea cu valoarea de 280 mii lei".

Motivaţia este aceea că obiectivul Casa de cultură "Grigore Kiazim" este prins în Programul "Construire asezăminte culturale", finanţat prin bugetul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Locuinţei, în Anexa nr.3/15/29.

De asemenea, o a doua motivaţie este că în comuna Topolog, o comună mare, importantă a judeţului Tulcea, Căminul cultural se află într-o situaţie jalnică, stă să cadă.

Vă mulţumesc.

Domnul Alexandru Pereş:

Vă mulţumesc, domnule senator Belacurencu.

Mai sunt intervenţii la acest amendament? Nu sunt.

Vă mulţumesc.

Supun votului dumneavoastră, doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi, amendamentul de la poziţia 5.

Cine este pentru? 93 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 175 de voturi împotrivă.

Abţineri? Nu sunt.

Amendamentul fost respins.

Amendamentul de la poziţia 6 se susţine? Domnul senator Fodoreanu nu doreste să-l susţină.

Amendamentul de la poziţia 7.

Domnule senator Mustăţea, aveţi cuvântul.

Domnul Vasile Mustăţea:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de sedinţă.

Stimaţi colegi, amendamentul de la poziţia 7 se referă la eliminarea art.7 din ordonanţă care prevede diminuarea sumelor defalcate din TVA pentru finanţarea cheltuielilor descentralizate la nivelul comunelor, oraselor şi municipiilor.

În speţă, se referă la finanţarea cheltuielilor de personal pentru unităţile din învăţământul preuniversitar de stat.

Nu putem să fim de acord cu această reducere din două motive.

În primul rând, conform Legii bugetului de stat, art. 5 alin.(5), în această situaţie unităţile administrativ-teritoriale ar trebui să aloce din fonduri proprii sumele care li s-au redus prin acest proiect.

Stim foarte bine că, în această perioadă de criză economico-financiară, veniturile unităţilor administrativ-teritoriale sunt din ce în ce mai mici şi nu vor avea, în mod sigur, resursele necesare alocării acestor fonduri.

Al doilea motiv este acela că s-au încălcat prevederile art. 8 alin.(1) din Legea nr.215/2001 privind administraţia publică locală, în conformitate cu care autorităţile publice centrale sunt obligate să consulte, înaintea adoptării oricărei decizii, structurile asociative ale autorităţilor publice locale, în toate problemele care îi privesc.

Din expunerea de motive, secţiunea 6, nu rezultă că această consultare a avut loc cu structurile asociative ale autorităţilor administraţiei publice locale, motiv pentru care consider că se impune eliminarea acestui articol.

Vă mulţumesc.

Domnul Alexandru Pereş:

Vă mulţumesc, domnule senator Vasile Mustăţea.

Încă o intervenţie pe amendamentul de la poziţia 7.

Domnul senator Varujan Vosganian.

Domnul Varujan Vosganian:

Stimaţi colegi, suntem în faţa unui articol care se referă la două lucruri: în primul rând, la reducerea unor cheltuieli si, în al doilea rând, la reducerea acestor cheltuieli în transferurile de TVA

către administraţiile locale.

Am două chestiuni de prezentat în susţinerea amendamentului colegului meu.

Cea dintâi este de fond.

Stimaţi colegi, suntem într-o situaţie paradoxală care, cred eu, este lămuritoare în legătură cu modul în care Guvernul, prin legile bugetare şi prin această rectificare, înţelege să-si configureze politicile publice.

Politicile publice se dezvoltă printr-o viziune strategică şi prin susţinere financiară.

Cu cât banii sunt mai mulţi, cu atât politicile publice respective se pot face mai bine.

Anul trecut, cheltuielile bugetului de stat, în timpul guvernării liberale, au fost de 80 miliarde lei.

Se presupune că, dacă cheltuielile cresc peste rata inflaţiei, atunci şi politicile publice au susţinere mai mare.

Stupoare! Guvernul Boc prefigurează prin rectificare mai mulţi bani decât anul trecut, dar este mai sărac.

Stimaţi colegi, potrivit acestei rectificări, Guvernul Boc are la dispoziţie în bugetul de stat 92 miliarde lei, ceea ce înseamnă cu 15% mai mult decât anul trecut.

Stimate domnule locţiitor de ministru, vă rog eu să nu mai evocaţi deficitul pe anul trecut, pentru că sunteţi în defect.

Pe bugetul de stat, deficitul dumneavoastră va fi de 5,6% din PIB, iar asta din plecare, în timp ce deficitul nostru a fost de 3,8% la final.

Nu-mi vorbiţi mie de titlurile de proprietate de la Fondul "Proprietatea" şi de Fondul de rulment de la administraţiile locale, pentru că acelea nu au fost cheltuieli ale anului 2008, ci au intrat pe deficit din cauza metodologiei europene.

Dar, de fapt, pe comparaţiile de deficit, deficitul nostru a fost de 3,3%, iar al dumneavoastră de cel puţin 4,6%, la bugetul de stat aveţi un deficit mai mare decât noi cu peste 2,5 miliarde euro.

În aceste condiţii, vă întreb: dacă dumneavoastră aveţi de cheltuit 92 miliarde lei, iar noi am avut de cheltuit 80 miliarde lei, cum am reusit noi să mărim salariile, cum am făcut noi 6 miliarde euro pe investiţii din surse interne, cum am reusit noi să facem transferuri astfel încât pensiile să crească, punctul de pensie să atingă 45% în octombrie, iar dumneavoastră scădeţi salariile, amânaţi Legea privind cresterea pensiilor, subfinanţaţi ministerele, subfinanţaţi administraţia locală?!

Opinia mea este că luaţi lucrurile foarte usor şi aruncaţi povara prea repede pe administraţia locală.

Vă previn, stimaţi colegi parlamentari, pentru că mulţi dintre dumneavoastră reprezentaţi mediul rural, că primăriile nu au bani decât de salarii şi asta numai până în luna august, vă previn că toate proiectele de investiţii sunt oprite şi că administraţiile locale nu au bani de investiţii, vă reamintesc..., de fapt, nu vă reamintesc, fiindcă nu aţi stiut niciodată, fiindcă acest Guvern nu v-a prezentat niciodată fisa bugetului consolidat şi nici fisele pe domenii când aţi votat bugetul şi ar fi trebuit să refuzaţi votarea lui fără a avea aceste cifre, dacă le-aţi fi avut aţi fi stiut că deja finanţarea administraţiei locale este, în termeni nominali, cu 10% mai mică decât anul trecut, în termeni reali, cu 15%, iar acum mai tăiem 800 milioane lei şi de unde? De la învăţământ.

Stimaţi colegi, acest alineat este total împotriva, nu doar a promisiunilor PD-L-ului şi PSD-ului, care ameninţau că dau înapoi şi din urmă banii din taxa pe tranzacţiile imobiliare pe care noi iam transferat de la orasele mari la orasele mici şi comune, ci este în flagrantă contradicţie cu toate celelalte principii despre care vorbim: principiul autonomiei locale, Strategia de la Lisabona, eficienţa politicilor publice.

Pentru acest motiv mă alătur acestui amendament şi vă rog să respingeţi textul la care s-a făcut vorbire. (Aplauze)

Domnul Alexandru Pereş:

Vă mulţumesc, domnule senator.

Supun votului dumneavoastră amendamentul de la poziţia 7.

Cine este pentru acest amendament? 84 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 174 de voturi împotrivă.

Abţineri? O abţinere.

Amendamentul fost respins.

Amendamentul de la poziţia 8.

Se susţine?

Domnul deputat Bogdan Olteanu.

Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Bogdan Olteanu:

Domnule preşedinte de sedinţă, Stimaţi colegi, După un amendament cu consecinţe la nivel naţional, vă facem o propunere pentru un amendament cu implicaţii importante la nivel local, mai ales la nivelul unei zone mai puţin favorizate din municipiul Bucuresti.

Este vorba de două proiecte de interes social în municipiul Bucuresti, pentru care vă rugăm să vă daţi votul.

Vă mulţumesc.

Domnul Alexandru Pereş:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Cine este pentru acest amendament? 84 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 177 de voturi împotrivă.

Abţineri? Nu sunt.

Amendamentul fost respins.

Amendamentul de la poziţia 9.

Domnul deputat Dobre.

Domnul Victor-Paul Dobre:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Amendamentul nostru se referă la eliminarea din textul ordonanţei a alin.(4) art. 12 prin care se diminuează veniturile sistemului de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale.

Diminuarea este în contradicţie cu practica Uniunii Europene, sumele respective putând fi utilizate atât pentru plata concediilor medicale, cât şi pentru tratamente, proteze, pensii de invaliditate sau boli profesionale, iar, prin eliminarea lui, degrevăm bugetul asigurărilor sociale de stat.

Vă mulţumesc.

Domnul Alexandru Pereş:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Supun votului dumneavoastră amendamentul de la poziţia 9.

Vă rog să votaţi.

Cine este pentru? 85 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 178 de voturi împotrivă.

Abţineri? Nu sunt.

Amendamentul fost respins.

Amendamentul de la poziţia 10 se susţine? Nu se susţine.

Amendamentul de la poziţia 11 se susţine? Domnul deputat Márton Árpád.

Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Márton Árpád Francisc:

Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor, Astfel de prevederi, desi par corecte din punctul de vedere al matematicii simple a Ministerul Economiei şi Finanţelor, pot duce la perturbări importante într-un domeniu sau altul.

Vă supun atenţiei două domenii de această natură: sănătatea şi învăţământul.

Noi suntem de acord să regândim sistemul de învăţământ si, după ce lam regândit, să aducem în consonanţă cu această regândire numărul de personal didactic angajat în învăţământ.

Însă, aplicarea alin.(2) în mod mecanic, va agrava şi mai mult situaţia din învăţământ pentru că nu vom avea profesori, nu vom putea angaja profesorii necesari pentru derularea normală a sistemului de învăţământ.

Mai mult decât atât, studenţii care termină facultăţile şi care ar urma să se angajeze conform acestor studii, nu vor mai avea locuri de muncă, decât cel mult o proporţie de 15% în întregul sistem de învăţământ, în condiţiile în care stim că există - fiindcă ni s-a spus ieri, de către doamna ministru - o necesitate mult mai mare, deocamdată, pentru o derulare normală a învăţământului.

Aceeasi problemă este şi în sănătate cu medicii şi celelalte cadre medicale.

Ce facem? Nu putem angaja un medic?! Pentru funcţionarea unui post pe ambulanţă avem nevoie de cel puţin trei medici, deci nu mai pot angaja un medic, pentru că am fost blocat prin ordonanţă?! Nu am nici un medic sau, eventual, am un singur medic.

Deci sunt niste lucruri care trebuie totusi avute în vedere pentru derularea normală a instituţiilor.

Pe aceste considerente, am propus la alin.(1) o completare, pentru că au fost niste derogări de la regula generală, să mai fie una: "sau care sunt necesare pentru buna funcţionare a instituţiei".

V-am dat ca exemplu, situaţia în care trebuie să am asigurată o permanenţă pe salvare, am nevoie de trei medici.

În alin.(2), am propus mărirea procentului de la 15 la 25 şi - încă o dată, revin la cele spuse ieri de doamna ministru, la dezbaterea moţiunii -introducerea aceleiasi prevederi: "fără periclitarea bunei desfăsurări a sistemului de învăţământ".

Este situaţia în care avem suplinitori, iar în toamnă acele funcţii trebuie scoase la concurs, dar nu pot fi scoase la concurs, fiindcă sunt blocate.

Deci toate funcţiile pe care sunt angajaţi suplinitori pentru un an, din toamnă vor fi blocate; vor fi libere, dar nu va exista personal didactic care să înceapă anul scolar în toamnă, în foarte multe scoli, în primul rând, în mediul rural.

Nu cred că se poate aplica mecanic această prevedere.

Vă rog ca atunci când votaţi, să vă gândiţi cu mare responsabilitate la cele două sectoare: sănătatea şi învăţământul.

Vă mulţumesc.

Domnul Alexandru Pereş:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Supun votului dumneavoastră aceste două solicitări de modificare a textelor.

Vă rog să votaţi.

Cine este pentru includerea în art. 22 a acestor modificări? 85 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 178 de voturi împotrivă.

Abţineri? Nu sunt.

Amendamentul fost respins.

Vă mulţumesc.

Amendamentul de la poziţia 12 se susţine?

Domnule deputat Márton Árpád Francisc, aveţi cuvântul.

Domnul Márton Árpád Francisc:

Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi, suntem într-o situaţie de criză în care, în foarte multe ţări din Europa şi America de Nord, se încearcă sprijinirea producţiei de autoturisme, inclusiv prin intervenţia statului.

Noi avem producţie internă de autoturisme.

O modalitate prin care statul o poate susţine este tocmai achiziţionarea acestor produse din bani publici, evident, o achiziţionare raţională, pentru că trebuie să ai acei bani pentru a-i putea cheltui.

Dacă dorim să sprijinim o astfel de activitate, putem pune o limită prin care să dirijăm aceste achiziţii către anumite tipuri de autoturisme produse la noi în ţară.

În loc să facem asta, ce facem noi? Blocăm toate achiziţiile publice de autoturisme, deci, prin asta, nu ajutăm.

Dimpotrivă, restricţionăm posibilitatea ca, din bani publici, să se poată achiziţiona acele produse, să fie ajutată acea industrie auto care în alte ţări este ajutată într-un fel sau altul.

Eu cred că numai prin Programul "Rabla" am rezolvat toate problemele industriei noastre auto.

De aceea, am propus eliminarea lit. a) de la acest articol.

Vă mulţumesc.

Domnul Alexandru Pereş:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Supun votului dumneavoastră amendamentul de la poziţia 12.

Vă rog să votaţi.

Cine este pentru acest amendament? 85 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 177 de voturi împotrivă.

Abţineri? O abţinere.

Amendamentul fost respins.

Vă mulţumesc.

Amendamentul de la poziţia 13.

Domnul deputat Erdei.

Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Erdei-Dolóczki István:

Domnule preşedinte de sedinţă, Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi, Pentru rigurozitatea textului şi pentru a preciza data până la care este în vigoare interdicţia prevăzută în această ordonanţă, aş dori să se insereze în textul art. 24 alin.(1) următoarea frază: "De la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă până la data de 31.XII.2009, autorităţile şi instituţiile"... iar textul continuă.

Găsesc că este benefic să fie stabilită şi cuprinsă în textul legii data până la care este în vigoare această interdicţie, nu cumva să se gândească cineva că putem lucra şi în anul 2010 tot cu acest text de lege.

Domnul Alexandru Pereş:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Supun votului dumneavoastră amendamentul de la poziţia 13.

Vă rog să votaţi.

Cine este pentru adoptarea amendamentului?

82 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 180 de voturi împotrivă.

Abţineri? Nu sunt.

Amendamentul fost respins.

Amendamentul de la poziţia 14.

Domnul deputat Máté András Levente.

Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Máté András Levente:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Fiind la rectificarea bugetului, susţin acest amendament în continuare.

Cred că interzicerea aspectelor prevăzute la lit. a) lit. b) şi lit. c) contravine unui climat al economiei care ar trebui să prospere, nu să fie îngreunat din ce în ce mai mult.

Astfel, a interzice cumpărarea de autoturisme, mobilier şi aparatură de birotică, cred că este un non-sens.

Vă mulţumesc.

Domnul Alexandru Pereş:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Supun votului dumneavoastră amendamentul de la poziţia 14.

Vă rog să votaţi.

Cine este pentru? 84 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 181 de voturi împotrivă.

Abţineri? O abţinere.

Vă mulţumesc.

Amendamentul fost respins.

Amendamentul de la poziţia 15 se susţine? Nu se susţine.

Amendamentul de la poziţia 16 din Anexa cuprinzând amendamentele respinse se susţine?

Domnul Lakatos Petru.

Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Lakatos Petru:

Domnule preşedinte de sedinţă,

Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,

La art. 24, am propus o literă nouă, lit. d), şi anume "autorităţile publice locale, cu condiţia încadrării în cheltuielile bugetare aprobate cu această destinaţie să aibă posibilitatea să achiziţioneze mobilier, autoturisme" sau ce doresc aceste autorităţi locale.

Din păcate, găsesc următoarea explicaţie absolut hilară, în ceea ce priveste motivaţia respingerii: "Se propune respingerea, întrucât s-ar crea o discriminare faţă de măsurile luate pentru restrângerea şi eficientizarea cheltuielilor publice între autorităţile şi instituţiile publice ale administraţiei publice centrale şi cele ale administraţiei publice locale."

Deci, când vorbim de descentralizare, noi, de la Bucuresti, trebuie să stabilim dacă consiliul local poate să cumpere un stingător sau un alt mijloc fix, dacă se încadrează în bugetul aprobat de consiliul local?! Asta este reala descentralizare?! Ca să nu mai vorbim de faptul că, în următorul articol, aceeasi diferenţiere o face inclusiv Guvernul prin propunerea "text existent în ordonanţa de urgenţă".

Iniţiatorii ordonanţei nu sunt consecvenţi cu propriile lor păreri.

Eu v-as propune să fiţi de acord nu numai în vorbe, ci şi în fapte ca autorităţile publice locale, respectiv consiliile locale să aibă posibilitatea, în cadrul bugetului, în cadrul sumelor aprobate în acest scop, să facă achiziţiile respective.

Vă mulţumesc.

Domnul Alexandru Pereş:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnule deputat Borbély, aveţi cuvântul.

Domnul Borbély László:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de sedinţă.

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

În alocuţiune, domnul ministru a spus - şi am apreciat acest gest - că este deschis la orice propunere de bun-simţ, de oriunde ar veni ea, dacă este justificată.

Domnia Sa nu a avut răbdarea să stea la discutarea acestei foarte importante ordonanţe, dar, vă rog foarte mult, domnule secretar de stat Gherghina, pentru că aveţi o experienţă vastă în domeniu şi având în vedere că aici s-au adus observaţii pertinente, măcar să răspundeţi.

Să vină iniţiatorul să explice de nu este de acord, pentru că s-au adus argumente în plus faţă de ceea ce s-a discutat în comisie.

Deci vă rog respectuos să veniţi să explicaţi de ce nu acceptaţi aceste amendamente, multe din ele, de bun-simţ, să stie toată lumea, şi colegii din grupurile parlamentare, care este poziţia dumneavoastră.

Vă mulţumesc.

Domnul Alexandru Pereş:

Domnule secretar de stat Gherghina, vă rog, răspundeţi-i domnului deputat Borbely. (Intervenţie neinteligibilă din sală)

Si dumneavoastră, şi deputat domnului Lakatos.

De altfel, nu trebuia să vă dau cuvântul, pentru că nu sunteţi iniţiator de amendamente, domnule deputat Borbely.

Domnul Gheorghe Gherghina:

Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi, Vreau să vă reamintesc că atât Comisia Europeană, cât şi celelalte organisme financiare internaţionale judecă deficitul unei ţări pe tot sectorul public, denumit S13 - sectorul public.

În acest sector public intră şi administraţia centrală, şi administraţia locală, şi administraţiile sistemelor de asigurări sociale.

Noi raportăm, iar la Maastricht s-a stabilit acel deficit pentru tot acest sector public.

În aceste condiţii, Parlamentul si, respectiv, Guvernul sunt responsabili pentru încadrarea în deficitul pe tot acest sector.

Prin urmare, nu vom scăpa de această problemă si, de foarte multe ori, Guvernul va fi obligat să ia măsuri pentru respectarea deficitului, măsuri care vor presupune şi diminuarea cheltuielilor administraţiilor publice locale.

Deci în acest context a fost luată şi această măsură, întrucât este necesar să facem economie şi la nivel central, şi la nivel local, pentru această categorie de cheltuieli, şi să încercăm să diminuăm deficitul sectorului public.

Vă mulţumesc.

Domnul Alexandru Pereş:

Si eu vă mulţumesc, domnule secretar de stat.

Supun votului dumneavoastră, stimaţi colegi, amendamentul de la poziţia 16.

Cine este pentru aprobarea acestui amendament? Vă rog să votaţi.

81 de voturi pentru.

Cine este împotrivă? 176 de voturi împotrivă.

Sunt abţineri? Nu sunt.

Amendamentul a fost respins.

Se susţine amendamentul de la poziţia 17?

Domnule senator Cseke Attila-Zoltán, poftiţi, aveţi cuvântul.

Domnul Cseke Attila-Zoltán:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi, Amendamentul formulat de mine a pornit, de fapt, de la o întrebare retorică, şi anume: în ce stat dorim să trăim? Într-un stat cu principii de drept solide, cu democraţie bazată pe neamestecul statului în sfera privată, cu o economie de piaţă liberă? Aceasta este întrebarea retorică.

Cred că toţi suntem de acord cu răspunsul că dorim să trăim într-un asemenea stat.

Stimaţi colegi, Capitolul IV al Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.

34/2009 reglementează constituirea unui Fond social la care vor contribui, prin sponsorizări, producătorii interni şi distribuitorii de gaze naturale, în mod benevol, desigur, cum prevede Guvernul.

Este discutabilă întreaga filozofie a constituirii acestui Fond social, dar eu m-as referi numai la art. 29 alin. (2), alineat pentru care am solicitat abrogarea prin acest amendament.

Ce prevede acest alineat? "Sumele cu care vor sponsoriza şi vor contribui la Fondul social producătorii interni şi distribuitorii de gaze naturale sunt, de regulă, sume obţinute din majorarea de preţ la gazele naturale în cursul anului 2008."

Stimaţi colegi, am cerut abrogarea acestui alineat, deoarece statul nu poate impune, nici măcar cu titlu orientativ, agenţilor economici respectivi - mulţi dintre ei fiind persoane juridice cu capital majoritar privat, în care statul nu deţine majoritatea, deci statul nu poate impune acestor agenţi economici - categoria de sume din care să sponsorizeze un anumit fond, fie el şi social.

Este, din punctul meu de vedere, un amestec nepermis al statului în ceea ce priveste economia de piaţă, regulile de funcţionare ale acestei economii şi dreptul de dispoziţie asupra capitalului privat în economie.

Susţin şi vă rog să fiţi de acord cu acest amendament, prin care se elimină acest amestec al statului prevăzut în alineatul respectiv.

Vă mulţumesc.

Domnul Alexandru Pereş:

Si eu vă mulţumesc, domnule senator.

Supun votului dumneavoastră amendamentul de la poziţia 17, amendament respins de comisii.

Cine este pentru aprobarea acestui amendament? Vă rog să votaţi.

85 de voturi pentru.

Cine este împotriva amendamentului? 178 de voturi împotrivă.

Abţineri? O abţinere.

Amendamentul a fost respins.

Se susţine amendamentul de la poziţia 18?

Domnule deputat Lakatos Petru, vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Lakatos Petru:

Domnule preşedinte de sedinţă,

Doamnelor şi domnilor,

Propunerea respectivă se poate califica ca propunere indecentă.

Nu amendamentul propus de mine este indecent, ci propunerea iniţială este indecentă si, dacă am dori să mergem mai departe, am sesiza că iniţiatorii doresc să ne facă părtasi la evaziune fiscală, respectiv să fim de acord să devenim evazionisti fiscali.

De ce? Pentru că se propune ca acea contribuţie despre care putem discuta toată ziua dacă e benevolă sau nu, cum rezultă, din ce profit, să nu fie impozitată.

Practic, statul scoate dintr-un buzunar banii, din păcate, în acel buzunar se găseste bugetul, şi îi introduce în celălalt buzunar, al Guvernului, din care poate să folosească sumele fără control parlamentar, pentru că acesta este un fond special.

Dacă dorim să mergem mai departe pe linia evaziunii, atunci nu aveţi decât să votaţi, dar eu aş propune să fim corecţi, să nu fim de acord cu diminuarea bugetului cu sumele respective, care se constituie din impozit, asa cum prevede Codul Fiscal, pentru că sponsorizarea este deductibilă numai în anumite condiţii, deci să menţinem prevederile din Codul Fiscal, iar cei care doresc să doneze foarte cinstit din profitul lor să contribuie, în aceste condiţii, la Fondul social.

Vă mulţumesc.

Domnul Alexandru Pereş:

Vă mulţumesc şi eu, domnule deputat.

Supun votului dumneavoastră amendamentul de la poziţia 18.

Cine este pentru aprobarea acestui amendament? 85 de voturi pentru.

Împotrivă? 179 de voturi împotrivă.

Abţineri? Nu sunt abţineri.

Mulţumesc.

Amendamentul a fost respins.

Se susţine amendamentul de la poziţia 19?

Domnule deputat Márton Arpád, aveţi cuvântul.

Domnul Márton Árpád Francisc:

Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi, Eu am propus eliminarea întregului capitol, pentru că nu mi se pare corect să se modifice Codul Fiscal printr-o lege a bugetului.

Codul Fiscal se modifică asa cum prevede legea, cu sase luni înainte de a intra în vigoare şi alte asemenea lucruri.

Este în interesul siguranţei activităţii financiare si, evident, are repercusiuni şi asupra celor ce se întâmplă în economia reală.

Cealaltă problemă pe care vreau s-o ridic... Poate o să-mi daţi crezare că cei care au făcut aceste propuneri au lipsit de la orele de aritmetică, pentru că - foarte usor vă voi demonstra - prin impozitarea minimă anuală a unor întreprinzători care nu au profit, deci li se impun aceste impozitări minimale, pentru primele cinci poziţii, bugetul de stat, dacă se închide prăvălia, chiar cu doi angajaţi, va pierde mai mult decât câstigă.

Dacă un astfel de întreprinzător are doar doi angajaţi, cu salarii minime de 600 lei, anual, va plăti mai mult de 7 200 lei ca: impozit pe venit, asigurări de sănătate, asigurări sociale.

Va mai plăti încă 2 700 lei, pentru că trebuie să scoată acei bani, este vorba de plata TVA pentru activitatea desfăsurată.

Iar statul, dacă cei doi angajaţi vor deveni someri, va trebui să plătească, în cel mai bun caz, 10.800 lei anual pentru ajutor de somaj.

Deci sunt în jur de 20.000 lei pe care statul, adică bugetul naţional, îi va pierde în urma acestui impozit.

V-am demonstrat că cei care au propus această soluţie vor păgubi statul cu foarte mulţi bani, vor păgubi bugetul de stat, iar toate celelalte impozite, create tot asa anapoda, zic eu, vor avea aceeasi înrâurire asupra economiei.

Vă spun încă odată, trebuie să eliminăm acest capitol, să se vină cu o lege de modificare a Codului Fiscal, care să intre în vigoare peste sase luni, asa cum prevede legea.

Vă mulţumesc.

Domnul Alexandru Pereş:

Mulţumesc, domnule deputat.

(Domnul deputat Kelemen Attila Bela-Ladislau solicită cuvântul).

Domnule Kelemen, este legat de amendamentul acesta? După ce dăm votul acesta, vă ofer cuvântul pe procedură.

Vă rog, cine este pentru adoptarea acestui amendament de la poziţia 19?

Vă rog să votaţi, stimaţi colegi.

82 de voturi pentru.

Împotrivă? 180 de voturi împotrivă.

Abţineri? Nu sunt.

Amendamentul a fost respins.

Acum, pe procedură, domnule deputat Kelemen, vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Kelemen Attila Bela-Ladislau:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Eu văd, domnule preşedinte, că masina de vot funcţionează perfect.

Voiam să vă atrag atenţia că nici la votul precedent, nici la votul dat pe celelalte două articole, la conducerea sedinţei nu participau reprezentanţii Camerei Deputaţilor.

La sedinţele comune trebuie să fie la masa prezidiului reprezentanţii ambelor Camere.

Acum văd că domnul secretar a sosit de undeva, deci intervenţia mea, oarecum, si-a pierdut obiectul.

Domnul Alexandru Pereş:

Vă mulţumesc, domnule deputat, pentru atenţionare.

Aveţi perfectă dreptate, asa este.

Mergem mai departe, la poziţia 20 din Anexa cu amendamente respinse.

Vă rog, domnule deputat Eugen Nicolăescu, aveţi cuvântul pentru a vă susţine amendamentul.

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Domnule preşedinte de sedinţă, Doamnelor şi domnilor colegi, Este foarte greu, în câteva cuvinte, să încerci să convingi pe cine nu vrea să fie convins de necesitatea eliminării acestui articol.

De fapt, acest articol introduce impozitul minim.

Corect ar fi fost să se numească acest capitol "impozitul minim obligatoriu", pentru că, atât timp cât se referă şi la întreprinderi care au pierdere, că acestea trebuie să plătească un impozit, atunci, acest impozit este minim şi obligatoriu.

M-am uitat pe motivaţia pe care a adus-o ministerul împreună cu majoritatea din comisiile reunite la respingerea acestui amendament.

Este si, aş spune, amatorist scrisă, dar, mai ales, este o motivaţie care nu are nicio legătură cu realitatea, ca să nu folosesc cuvinte tari.

Eu nu cred că există echitate în a impozita pe cei care au profit şi pe cei care nu au profit.

Cei care nu au profit nu au profit din diverse considerente.

Unii dintre ei fac investiţii şi în primul, al doilea, poate chiar al treilea an, nu au cum să aibă profit.

Unii dintre ei se confruntă cu situaţii dificile de piaţă, în funcţie de obiectul de activitate pe care îl au şi încearcă o perioadă de timp să supravieţuiască si, pe măsură ce pieţele se rearanjează, pot să revină pe piaţă într-o poziţie favorabilă, iar atunci pot avea profit şi pot plăti din nou impozit pe profit.

Unele firme au probleme cu propriii salariaţi şi sunt în procese de reorganizare-restructurare, ca să poată ajunge din nou pe profit şi asa mai departe.

Situaţiile sunt multe, sunt diverse, în practică.

Nu putem noi, de la Bucuresti, din această sală, să luăm în braţe Ministerul Finanţelor Publice şi să spunem că el are dreptate, că toată lumea trebuie să aibă un profit într-un anume cuantum.

Adică noi să planificăm toate firmele cu profit, că asa vrem noi, indiferent ce se întâmplă în realitate.

Cred că este şi o măsură antieconomică, este şi o măsură ambiguă, dar, mai ales, este o măsură care ţine, mai degrabă, de mentalitatea altor vremuri decât de o piaţă liberă concurenţială, o piaţă normală.

De aceea, vă propun să fiţi de acord cu eliminarea acestui tip de impozit care va avea ca efect înmormântarea firmelor mici şi mijlocii.

Deja - probabil că aţi citit şi dumneavoastră în presă - sunt foarte mulţi contribuabili care s-au dus la Registrul Comerţului să-si radieze firmele, s-au dus să le schimbe statutul juridic, s-au dus să le transforme din persoane juridice în persoane fizice autorizate, să le suspende activitatea, tocmai pentru că micul întreprinzător stie mai bine ce înseamnă acest impozit asupra vieţii fiecăruia în parte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi şi senatori, Dacă, într-adevăr, ţineţi la mediul de afaceri românesc, dacă, într-adevăr, vă interesează soarta contribuabilului român, atunci, vă rog să votaţi pentru eliminarea acestei aberaţii economice.

Vă mulţumesc.

Domnul Alexandru Pereş:

Si eu vă mulţumesc, domnule deputat.

Supun votului dumneavoastră amendamentul de la poziţia 20, amendament susţinut de domnul deputat Eugen Nicolăescu.

Cine este pentru acest amendament? 86 de voturi pentru.

Împotrivă? 174 de voturi împotrivă.

Abţineri? 3 abţineri.

Amendamentul a fost respins.

Amendamentul de la poziţia 21.

Domnule deputat Máté András-Levente, aveţi cuvântul.

Domnul Máté András-Levente:

Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Observ că gravitaţia în plenul celor două Camere este destul de mare, pentru că fiecare amendament susţinut a "căzut".

Eu sper că amendamentul meu nu va fi respins de data aceasta.

Într-adevăr, are acelasi scop pe care l-a avut amendamentul anterior, respectiv al colegilor liberali.

Pe lângă acele motive, v-as propune să facem un calcul, ce înseamnă acest venit minim care ar trebui să existe şi impozitul care este progresiv deja, şi nu o cotă unică, asa cum a fost până acum.

Aproape în fiecare sat sau comună există un magazin mic, cu doi-trei angajaţi, care susţine traiul acelor persoane şi al familiilor lor, respectiv al proprietarului.

Sunt acei comercianţi mici care, cât de cât, contribuiau la bugetul de stat.

În urma acestor reglementări, aceste societăţi comerciale îsi vor înceta activitatea, iar acele persoane vor deveni someri, urmând să suportăm din bugetul asigurărilor sociale plata acelor sume care revin somerilor pe o perioadă determinată.

Pentru acest motiv, v-as ruga foarte mult să susţineţi amendamentul meu.

Vă mulţumesc foarte mult.

Pe procedură, aş dori să stiu dacă, într-adevăr, n-ar trebui să fie lângă dumneavoastră şi un reprezentant al Camerei Deputaţilor.

Domnul Alexandru Pereş:

Este aproape, aici, la telefon, după cum vedeţi...

Domnul Máté András-Levente:

Eu vă înţeleg, domnule preşedinte, dar stiţi, trebuie să fie doi secretari şi doi presedinţi de sedinţă.

Dumneavoastră sunteţi singur, iar până acum am votat încălcând Regulamentul sedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului şi este bine să fie consemnat acest lucru în stenograma sedinţei.

Domnul Alexandru Pereş:

Vă mulţumesc pentru observaţii.

Imediat o să avem prezidiul complet.

Supun votului dumneavoastră amendamentul de la poziţia 21, amendament propus de domnul deputat Máté András-Levente.

Cine este pentru acest amendament? 84 de voturi pentru.

Împotriva amendamentului? 173 de voturi împotrivă.

Abţineri? Nu sunt.

Vă mulţumesc.

Amendamentul a fost respins.

Amendamentul de la poziţia 22.

Domnule deputat Lakatos Petru, vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Lakatos Petru:

Domnule preşedinte de sedinţă, Doamnelor şi domnilor, Dau posibilitatea, prin acest amendament, Domniilor Voastre să fiţi de acord cu mine, fără să atrageţi reprosuri din partea FMI, fără să se modifice bugetul de stat, fără să aibă repercusiuni domnul secretar de stat, că nu a apărat cauza ministerului.

Ce am propus? Am propus ca prima transă din impozitul minim obligatoriu, plătit anticipat, pe care nu aţi dorit să-l eliminaţi, să înceapă, nu de la zero, ci de la un leu.

O să ziceţi: ce importanţă are un leu, în ziua de astăzi? Un leu, în ziua de astăzi, doamnelor şi domnilor, are o importanţă foarte mare, pentru că, în perioadă de criză, mai ales la începutul acestui an, foarte mulţi dintre operatorii economici la care se referă această ordonanţă au stat şi stau pe gânduri nestiind ce să facă: să renunţe, să ceară suspendarea activităţii?

Problema stă în felul următor.

Se poate cere o singură dată suspendarea activităţii pe o perioadă de trei ani, dar este un procedeu un pic mai complicat.

Si mai complicat este dacă se solicită radierea.

Asta durează două-trei luni.

Deci ar trebui, prin această măsură, să dăm posibilitatea operatorilor economici onesti, care nu sunt evazionisti fiscali, dacă nu au avut niciun leu venit pe anul 2009, să nu fie obligaţi să plătească impozitul minim.

Explicaţia respingerii amendamentului sună asa: "Crearea primei transe de impunere pornind de la "zero" a avut în vedere plata impozitului de către toţi contribuabilii care desfăsoară activitate.

Persoanele juridice care se află în inactivitate temporară, înregistrată la Registrul Comerţului, nu aplică prevederile art. 18 alin. (2) pe perioada de inactivitate".

Eu m-am referit la persoanele care nu se află încă în evidenţa Registrului Comerţului, practic, nu au cerut suspendarea activităţii pe trei ani, speră că Guvernul României va lua măsurile cele mai juste, cele mai corecte, speră că economia se va revigora si, poate, în trimestrul III al anului 2009 să-si reînceapă activitatea.

Si atunci, să nu-i obligăm pe ei, până nu încep această activitate... Sau poate vor începe în 2010, că nici atunci n-ar fi rău dacă am putea iesi din criză, dar mă tem că, dacă luăm măsurile acestea restrictive, n-o să ajungem la mal.

Deci, un leu, doamnelor şi domnilor, vă rog să fiţi de acord.

Domnul Alexandru Pereş:

Da, domnule deputat.

Supun votului dumneavoastră, stimaţi colegi, amendamentul de la poziţia 22.

Cine este pentru acest amendament? Vă rog să votaţi.

86 de voturi pentru.

Cine este împotriva amendamentului? 174 de voturi împotrivă.

Abţineri? O abţinere.

Mulţumesc.

Amendamentul a fost respins.

Poziţia 23 din Anexa cu amendamentele respinse se susţine?

Domnul deputat Lakatos Petru, da? Aveţi cuvântul.

Domnul Lakatos Petru:

Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor, Oricum, mi-am pierdut orice speranţă să fiţi dumneavoastră de acord măcar cu un singur amendament, pentru că cel dinainte ar fi fost cel mai usor şi corect de aprobat, dar, stiţi cum este, trebuie să fii consecvent până la capăt, chiar dacă nu esti bou, - (Aplauze) - şi să arăţi că există posibilităţi pentru a rezolva problema pe cale amiabilă, pe baza amendamentelor.

Am propus eliminarea art. 32, pct. 2, care sună asa: "Cheltuielile de funcţionare, întreţinere şi reparaţii, exclusiv cele privind combustibilul, aferente autoturismelor folosite de persoanele cu funcţii de conducere şi de administrare ale persoanei juridice, deductibile limitat la cel mult un singur autoturism aferent fiecărei persoane cu astfel de atribuţii."

De ce am propus eliminarea? Pentru următorul raţionament simplu.

Stiţi şi Domniile Voastre, aferent autoturismelor din dotarea agenţilor economici, se plăteste un impozit mai mare decât impozitul pentru aceeasi masină.

Deci nu este indiferent dacă ai "Loganul" ca persoană fizică sau ai "Loganul" ca operator economic, plătesti un impozit cu 60-70% mai mare pentru autoturismul din dotarea societăţii.

Si atunci, de ce să iei posibilitatea, dacă poate justifica cu documente legale, să deducă carburanţii pentru autoturismele folosite, din parcul propriu? Este, după părerea mea, un amestec nepermis în mediul privat.

Mai mult ca sigur că n-o să fiţi de acord cu mine, dar, poate, totusi...

Domnul Alexandru Pereş:

Mulţumesc, domnule deputat.

Supun votului dumneavoastră şi acest amendament al domnului Lakatos Petru.

Cine este pentru? Vă rog să votaţi. 87 de voturi pentru.

Cine este împotrivă? Vă rog să votaţi.

Stimaţi colegi, vă rog să votaţi. 172 de voturi împotrivă.

Abţineri? 8 abţineri.

Mulţumesc.

Amendamentul a fost respins.

Poziţia 24, domnul senator Marcu Gheorghe? Nu se susţine.

Poziţia 25?

Poftiţi, domnule deputat Dan Marian.

Vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Dan-Mihai Marian:

Sper că eu o să reusesc să vă conving, dacă antevorbitorul meu, domnul deputat Lakatos, nu a avut suficiente argumente.

Poate reusesc eu.

Voi vorbi despre amendamentele de la poziţiile 25, 29 şi 33.

Domnul Alexandru Pereş:

Eu vă rog să vorbiţi despre amendamentul de la poziţia 25, vă rog frumos.

Domnul Dan-Mihai Marian:

Aceste amendamente se referă la eliminarea deductibilităţii cheltuielilor legate de combustibil, de funcţionare, reparaţie şi întreţinere, dar şi a TVA-ului aferent pentru vehiculele utilizate în activitatea agenţilor economici.

Prin această măsură, Guvernul, de fapt, propune o crestere mascată de taxe şi impozite, care, cu siguranţă, va duce la o blocare a activităţilor companiilor private.

Grupul parlamentar al PNL propune eliminarea acestor articole, prin amendamentele acestea.

Domnul Alexandru Pereş:

Vă mulţumesc, domnule deputat Marian Dan.

Supun votului dumneavoastră amendamentul de la poziţia 25.

Cine este pentru? Vă rog să votaţi. 88 de voturi.

Cine este împotrivă? Vă rog să vă exprimaţi votul. 173 de voturi.

Abţineri? O abţinere.

Mulţumesc.

Amendamentul a fost respins.

Poziţia 26 de la amendamente respinse? Nu se susţine.

Poziţia 27? Nu se susţine.

Poziţia 28, domnul Lakatos Petru? Nu se susţine.

Poziţia 29, domnul Marian Dan? Tot asa, deci nu se susţine.

Poziţia 30?

Poftiţi, vă rog.

La poziţia 30, da ?

Vă rog, domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Dan-Mihai Marian:

Stimaţi colegi, Guvernul, care nu este prezent în această sală, propune prin acest articol, de fapt, o supraimpozitare a agenţilor economici.

Vreau să vă asigur că o astfel de măsură nu este de natură să producă o stimulare economică sau să încurajeze activitatea firmelor private într-un astfel de moment de criză economică.

Prin urmare, Grupul parlamentar al PNL propune eliminarea acestui articol.

Vă mulţumesc.

Domnul Alexandru Pereş:

Si eu vă mulţumesc.

Supun votului dumneavoastră amendamentul de la poziţia 30.

Cine este pentru? Vă rog să votaţi. 88 de voturi.

Cine este împotrivă? Vă rog să votaţi. 174 de voturi.

Abţineri? Nu sunt abţineri.

Amendamentul a fost respins.

Poziţia 31?

Poftiţi, domnule deputat Donţu.

Vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Mihai-Aurel Donţu:

Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, La poziţia 31, am neplăcerea să vă aduc în atenţie o situaţie în care o firmă - şi dau exemplul pe care l-am dat şi în comisie - este supraimpozitată la momentul demarării unei alte afaceri.

Precum bine stim, toate investiţiile parcurg o linie a vieţii care, în prima parte, se referă la cheltuieli.

Acţionarii, cei care finanţează, vin cu o sumă de bani, fie împrumutată, fie din fonduri proprii, pentru a susţine investiţia.

De acum înainte, din momentul adoptării acestei ordonanţe şi asumării în lege, în acest plan de afaceri cu care vor veni, va trebui să fie şi o linie de buget în care să scrie "impozit minim datorat".

Acest lucru este legat de art. 20, în care avem o sumă şi pentru perioada de investire, un an, 2, 3 sau mai mulţi, în care nu sunt venituri.

Este o prevedere, într-adevăr, în ordonanţă în care se spune că start-up-urile, noile întreprinderi, sunt scutite.

Dar ce facem în situaţia în care avem o întreprindere, o firmă, cu o perioadă de funcţionare anterioară şi care demarează un nou proiect? Va trebui să plătească impozit minim datorat, cum am spus, şi în această perioadă.

De aceea susţinem eliminarea acestui punct din textul ordonanţei şi scoaterea din robie a firmelor care, din păcate, vor fi supuse la agresiune fiscală în perioada următoare.

Vă mulţumesc.

Domnul Alexandru Pereş:

Vă mulţumesc, domnule deputat Donţu.

Supun votului dumneavoastră amendamentul de la poziţia 31 din anexa cu amendamente respinse.

Cine este pentru? Vă rog să votaţi. 86 de voturi pentru.

Cine este împotrivă? Vă rog să vă exprimaţi votul. 175 de voturi împotrivă.

Abţineri, dacă sunt ? Nu sunt abţineri.

Amendamentul a fost respins.

Poziţia 32.

Se susţine amendamentul? Nu.

Vă mulţumesc.

Poziţia 33? Nu se susţine.

Poziţia 34? Da.

Vă rog, domnule deputat Erdei, aveţi cuvântul.

Domnul Erdei-Dolóczki István:

Domnule preşedinte de sedinţă, înainte de a prezenta amendamentul meu, daţi-mi voie să fac o observaţie procedurală.

Felicitări pentru că dumneavoastră aţi reusit deja să reduceţi cu 25% numărul persoanelor care conduc sedinţa comună.

Ar fi bine ca asta să se oglindească şi în indemnizaţiile de sedinţă.

Acum, amendamentul meu la art. 107 este foarte simplu, şi anume se elimină.

Solicit eliminarea acestui articol pentru că în perioada de criză, mai ales pentru întreprinzătorii de existenţă, impozitul trebuie să fie real, şi nu cel impus.

Dacă vorbesc de întreprinzătorii de existenţă, este vorba de niste oameni care au rămas fără slujbă, fără loc de muncă şi care nu au altceva de făcut decât, pentru a-si întreţine familia, să-si deschidă o mică afacere.

Un zidar începe să lucreze ca zidar cu, eventual, încă doi angajaţi sau un lăcătus începe să facă niste garduri.

Pentru acesti oameni, acest impozit minim care, putem spune, se pare că este un venit garantat pentru stat, este devastator.

Si dacă veniturile sunt sub cele garantate, atunci şi impozitul să fie proporţional cu aceste venituri.

Asa că solicit eliminarea acestui articol şi susţin încă o dată acest amendament pentru faptul că nu este normal să schimbăm regula jocului în timpul jocului, cu atât mai mult cu cât pentru aceste întreprinderi, microîntreprinderi, regula de 3% impozit din venit funcţionează numai anul acesta.

Vă mulţumesc mult.

Domnul Alexandru Pereş:

Si eu vă mulţumesc, domnule deputat Erdei.

Este un amendament de eliminare.

Supun votului dumneavoastră amendamentul de la poziţia 34 din anexa cu amendamente respinse.

Cine este pentru? 88 de voturi pentru.

Cine este împotrivă? Vă rog să vă exprimaţi votul. 174 de voturi împotrivă.

Abţineri, dacă sunt? O abţinere.

Amendamentul a fost respins.

Poziţia 35 se susţine?

Vă rog, domnule deputat Marian Dan, aveţi cuvântul.

Domnul Dan-Mihai Marian:

Vă mulţumesc.

Vreau să vă comunic faptul că, prin această măsură, Guvernul Boc nu face altceva decât să semneze decesul a cel puţin 300 de mii de afaceri familiale.

Este vorba despre introducerea unei cote de impozitare de 3% pe veniturile microîntreprinderilor, dar şi de stabilirea unui impozit minim anual.

Stimaţi colegi, eu vă îndemn să votaţi pentru eliminarea acestui articol şi nu o să fac altceva decât să vă mulţumesc, de asemenea, pentru atenţia acordată.

Domnul Alexandru Pereş:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Un amendament tot pentru eliminarea punctului 8 al art. 32.

Cine este pentru? Vă rog să votaţi. 88 de voturi pentru.

Cine este împotrivă? Vă rog să vă exprimaţi votul. 173 de voturi împotrivă.

Abţineri, dacă sunt ? Nu sunt abţineri.

Vă mulţumesc.

Amendamentul a fost respins.

Poziţia 36? Nu se susţine.

Poziţia 37? Nu se susţine.

Poziţia 38?

Poftiţi, domnule deputat Lakatos.

Aveţi cuvântul.

Domnul Lakatos Petru:

Domnule preşedinte de sedinţă, Doamnelor şi domnilor, Stiu că nici acest lucru nu va fi aprobat de majoritate, dar doresc totusi să fac acum un mic exerciţiu pentru specialistii Ministerului Finanţelor Publice, şi anume să vedem unde se încadrează autoturismul Logan Combi, folosit de serviciile funerare, care doresc să deducă costul benzinei şi TVA, pentru că este un autoturism pentru transport de persoane, dar se foloseste la activitatea de bază.

De aceea, am venit cu soluţia şi v-am propus dumneavoastră, asa cum apare în text, un nou alineat: "autoutilitarele, automobilele mixte utilizate pentru transporturi de mărfuri, materii prime, utilaje şi echipamente - depinde unde vrem să încadrăm persoanele decedate - necesare activităţii de bază a contribuabilului.

Pentru a fi deductibile fiscal, cheltuielile trebuie justificate cu documente legale."

Vă mulţumesc.

(Conducerea sedinţei este preluată de preşedintele Camerei Deputaţilor, doamna deputat Roberta Alma Anastase).

Doamna Roberta Alma Anastase:

Supun votului dumneavoastră amendamentul de la poziţia 38 din anexa cu amendamente respinse.

Cine este pentru? 86 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 179 de voturi împotrivă.

Abţineri? O abţinere.

Amendamentul a fost respins.

Poziţia 39? Nu se susţine.

Poziţia 40? Nu se susţine.

Poziţia 41?

Domnule deputat Lakatos, vă rog.

Domnul Lakatos Petru:

În sfârsit, pot să spun şi stimată doamnă preşedinte, Doamnelor şi domnilor, Insist.

Punctul 41, practic, nu face altceva decât majorează birocraţia.

De ce? În actualul Cod fiscal, până la suma de - dacă nu mă însel eu - 10 000 de euro, dacă un operator economic făcea o achiziţie intracomunitară - cu alte cuvinte, cumpăra o marfă dintr-o ţară din Uniunea Europeană -, făcea decontul TVA la sfârsitul trimestrului.

Acum, pentru orice aprovizionare de acest gen, trebuie să-l facă lunar, indiferent că a cumpărat o singură dată, si, să zicem, în valoare de 5 000 de euro sau face achiziţii până la suma prevăzută în actualul Cod fiscal.

Este o măsură birocratică în plus care, din acest punct de vedere, îngreunează situaţia nu numai a agenţilor economici, prin modul arătat, ci creează următoarea obligaţie: plata TVA-ului în luna imediat următoare.

Deci, săracul, nici măcar nu a apucat, la un moment dat, să vândă marfa, căci deja se naste obligaţia plăţii TVA-ului.

De aceea, vă propun eliminarea şi reducerea, astfel, a birocraţiei.

Dacă actualul Cod fiscal, aprobat tot cu sprijinul unei părţi din Parlamentul actual, prevede niste reglementări, de ce să nu le menţinem în continuare? De ce dorim să majorăm birocraţia?

Doamna Roberta Alma Anastase:

Supun votului dumneavoastră amendamentul de la poziţia 41 din anexa cu amendamente respinse.

Cine este pentru? 86 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 178 de voturi împotrivă.

Abţineri? 3 abţineri.

Amendamentul a fost respins.

Poziţia 42? Nu se susţine.

Poziţia 43?

Domnul deputat Lakatos.

Mă bucur să vă revăd.

Domnul Lakatos Petru:

Plăcerea este de partea mea, doamna preşedinte.

Doamnelor şi domnilor, cu ceea ce vă spun acum, 100% o să fiţi de acord, pentru că spun de pe acum că este ultima mea intervenţie pe ziua de astăzi.

Ea se referă la un articol care nu reduce încasările, nu bulversează bugetul, dar vine să elimine o obligaţie care este în contradicţie cu descentralizarea de care vorbim cu toţii, numai că nu toţi o aplicăm.

Prin acest articol din ordonanţa de urgenţă se creează obligativitatea ca instituţiile publice să facă decontările doar în perioada 24-31 a lunii respective.

Să nu mai vorbim de faptul că s-ar putea să existe alte contracte peste care, nici prin legea bugetului şi nici prin Codul fiscal, nu prea am avea posibilitatea să intervenim dacă cele două părţi s-au înţeles asupra unei anumite date.

Va fi foarte greu aplicată, mai ales dacă între 24 şi 31 cade o perioadă de 2-3 zile de sărbătoare, o duminică.

Planificarea fluxului de numerar nu poate fi asa de importantă, ca să obligăm noi toate consiliile locale să facă plăţile numai în această perioadă.

De aceea vă solicit eliminarea art. 36.

Mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Si eu vă mulţumesc.

Supun votului dumneavoastră amendamentul de la poziţia 43 din anexa cu amendamente respinse.

Cine este pentru? 86 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 178 de voturi împotrivă.

Abţineri? O abţinere.

Amendamentul a fost respins.

Poziţia 44 se susţine?

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Radu-Bogdan Ţîmpău:

Vă mulţumesc, doamna preşedinte.

Bună ziua, stimaţi colegi.

Dacă nu aţi fost de acord cu eliminarea art. 36, poate veţi fi de acord cu amendarea acestuia, datorită următoarelor cauze: indisponibilizarea veniturilor proprii ale bugetelor locale de la data de 1 a lunii până în data de 24 contravine principiului autonomiei locale, asa cum este el definit prin Legea nr. 215/2001, republicată şi actualizată.

Astfel, la art. 3 se stipulează: "Prin autonomie locală se înţelege dreptul şi capacitatea efectivă a autorităţilor administraţiei publice locale de a soluţiona şi gestiona, în numele şi interesul colectivităţilor locale pe care le reprezintă, treburile publice, în condiţiile legii."

Acesta este garantat şi prin Constituţia României, art. 119, şi anume: "Administraţia publică din unităţile administrativ-teritoriale se întemeiază pe principiile descentralizării, autonomiei locale şi deconcentrării serviciilor publice."

Având în vedere această susţinere şi faptul că art. 36, în forma sa actuală, va afecta în mod direct şi grav toate societăţile comerciale care au contracte în desfăsurare cu administraţiile publice locale, vă propunem amendarea acestui alineat astfel: "Plata facturilor reprezentând contravaloarea bunurilor achiziţionate, a serviciilor prestate sau a lucrărilor efectuate se realizează de către instituţiile publice finanţate integral din bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale, din venituri proprii şi subvenţii acordate de la aceste bugete, cu excepţia celor finanţate din bugetele locale, în perioada 24-31 a fiecărei luni."

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Si eu vă mulţumesc.

Supun votului dumneavoastră amendamentul de la poziţia 44 din anexa cu amendamente respinse.

Cine este pentru? 84 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 181 de voturi împotrivă.

Abţineri? Două abţineri.

Amendamentul a fost respins.

Poziţia 45 se susţine? Da.

Vă rog, domnule deputat Erdei.

Domnul Erdei-Dolóczki István (din sală):

Ce nume aţi spus, doamna preşedinte ?

Doamna Roberta Alma Anastase:

O să vă rog să vă prezentaţi la microfon.

Domnul Erdei-Dolóczki István:

Bine.

Cu atât mai mult trebuie să mă prezint, deoarece presedinţii de sedinţă au obiceiul să mă confunde cu domnul Lakatos, care este colegul meu.

Pentru mine, bineînţeles, asta este o mândrie.

Doamna preşedinte, daţi-mi voie să fac referire la un amendament la art. 38.

As dori ca punctul şi virgula să se pună după sintagma "asigurări de sănătate".

Textul să sune în felul următor: "Blocarea deschiderilor de credite bugetare pentru ordonatorii principali de credite ai bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat, bugetului asigurărilor pentru somaj, bugetului Fondului naţional unic de asigurări de sănătate;"

Fac acest amendament în virtutea respectării principiilor descentralizării şi autonomiei locale, care sperăm că se va îndeplini odată si-odată.

Totodată, aş dori să fac încă un anunţ, ca să fiu la unison cu colegul meu Lakatos.

Eu mă numesc Erdei Dolóczki István.

Este ultima mea intervenţie pentru ziua de astăzi.

Mulţumesc mult.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Si noi vă mulţumim mult.

Supun votului dumneavoastră amendamentul de la poziţia 45 din anexa cu amendamente respinse.

Cine este pentru? 86 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 177 de voturi împotrivă.

Abţineri? Nu sunt.

Amendamentul a fost respins.

Poziţia 46, Capitolul VI.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Radu-Bogdan Ţîmpău:

Mulţumesc.

Având în vedere numărul mare de societăţi comerciale care au încheiate contracte cu administraţiile publice locale şi care, în baza acestor contracte, au accesat credite - aceste credite au date fixe de rambursare a ratelor -, noi vă propunem ca art. 38 lit. c) să fie modificat prin adăugarea următorului text: "cu excepţia cazurilor în care furnizorul refuză adiţionarea contractelor în sensul prevederilor art. 36 alin. (5), desi instituţia publică beneficiară a depus toate diligenţele în acest sens."

Dacă nu vom face această adăugire, vom pune numeroase societăţi comerciale în imposibilitatea de a-si plăti la termen ratele la credite.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Si eu vă mulţumesc.

Vă rog să votaţi.

Cine este pentru? 84 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 178 de voturi împotrivă.

Abţineri? Nu sunt.

Amendamentul a fost respins.

Poziţia 47, Capitolul VI.

Domnul senator Cseke Attila.

Domnul Cseke Attila-Zoltan:

Vă mulţumesc, doamna preşedinte.

Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2009 cu privire la rectificarea bugetară pe anul 2009 şi reglementarea unor măsuri financiar-fiscale, după cum îi spune şi titlul, reglementează mai multe categorii de domenii: de la rectificarea bugetară, trecând prin măsuri privind cheltuielile publice, monitorizarea operatorilor economici cu capital unic sau majoritar de stat, constituirea unui fond social, până la instituirea unui nou impozit numit minim.

Or, având în vedere complexitatea acestui act normativ, constatând că acesta nu prevede obligativitatea elaborării unor norme metodologice de aplicare, desi cred că acest lucru ar fi necesar, am propus un amendament în acest sens, şi anume de a introduce un nou articol, art. 43, cu următorul conţinut: "Ministerul Finanţelor Publice elaborează norme de aplicare a prezentei ordonanţe de urgenţă, pe care le supune spre adoptare Guvernului în termen de 45 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă."

Consider că ar fi necesar un asemenea text pentru a putea asigura punerea în aplicare în mod unitar a acestui act normativ.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Si eu vă mulţumesc.

Supun votului dumneavoastră amendamentul de la poziţia 47.

Cine este pentru? 88 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 175 de voturi împotrivă.

Abţineri? Nu sunt.

Amendamentul a fost respins.

Poziţia 48, Anexa nr. 2.

Domnul deputat Calimente.

Domnul Mihăiţă Calimente:

Doamna preşedinte, În motivarea respingerii amendamentului propus de noi, se fac precizări cu privire la reducerea cheltuielilor bugetare ale acestei instituţii publice şi în corelaţie cu nivelul de încasare a veniturilor bugetului de stat pentru respectarea ţintei de deficit bugetar.

Cât priveste însă ţinta de apărare naţională - pentru că bugetul la care ne-am angajat atunci când am intrat în NATO trebuia să fie de 2,38% -, în acest an avem şi la nivelul forţelor terestre, de uscat, şi la nivelul aviaţiei, şi la nivelul marinei câte două programe de înzestrare a armatei.

Mai mult de-atât, domnul preşedinte Traian Băsescu, la reuniunea de la Bruxelles, si-a luat angajamentul că România va spori numărul trupelor dislocate în Afganistan şi ne trezim că, de fapt, se diminuează bugetul Ministerului Apărării Naţionale, şi asa cel mai mic buget, asa cum spuneam într-o luare de cuvânt anterioară, cel mai mic din perioada postdecembristă.

Noi propunem eliminarea poziţiei 17: ordonatorul principal de credite - Ministerul Apărării Naţionale, din Anexa nr. 2.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Supun la vot acest amendament.

Cine este pentru? 87 de voturi pentru.

Cine este împotrivă? 175 de voturi împotrivă.

Abţineri? O abţinere.

Amendamentul a fost respins.

Poziţia 49, Anexa nr. 2.

Doreste cineva să susţină acest amendament?

Domnule deputat Mihai-Aurel Donţu, vă rog.

Domnul Mihai-Aurel Donţu:

Onorat prezidiu,

Stimaţi colegi,

Această anexă face referire la Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării, respectiv diminuarea sumelor propuse la art. 6, primul amendament discutat astăzi.

Prin urmare, vă readuc aminte poziţia noastră, care este aceea de a nu diminua bugetul Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Inovării, de a menţine măcar această sumă mică ce s-a aprobat prin bugetul adoptat acum o lună şi jumătate şi de a nu da posibilitatea să îngreunăm procesul de investiţii în domeniul învăţământului, de acordare a drepturilor salariale şi posibilitatea măririi acestor drepturi si, astfel, de a nu considera învăţământul o Cenusăreasă, cum a fost considerat şi la primul buget din acest an.

Deci vă propunem eliminarea poziţiei 24 din Anexa nr. 2.

De asemenea, un motiv suplimentar este că în această anexă mai apar şi măriri de cheltuieli bugetare pe capitolul privind învăţământul, fără a fi precizată sursa.

Deci încă o dată vă propunem păstrarea sumelor măcar la bugetul de la începutul anului şi nediminuarea sumelor pentru învăţământ.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Si eu vă mulţumesc.

Vă propun să votăm.

Cine este pentru? 85 de voturi pentru.

Cine este împotrivă? 181 de voturi împotrivă.

Abţineri? Nu sunt.

Amendamentul a fost respins.

Poziţia 50, Anexa nr. 2.

Doreste cineva să susţină acest amendament? Nu.

Poziţia 51, Anexa nr. 3.

Doreste cineva să susţină amendamentul?

Domnule senator Vasile Mustăţea, aveţi cuvântul.

Domnul Vasile Mustăţea:

Mulţumesc, doamna preşedinte.

Stimaţi colegi,

Prin amendamentul de la poziţia 51 propunem eliminarea Anexei nr. 3, prin care se stabileste diminuarea fondurilor alocate din TVA pentru finanţarea cheltuielilor de personal, pe fiecare judeţ

în parte.

Motivaţia am dat-o când am susţinut amendamentul de la poziţia 7, adică eliminarea art. 16.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Supun la vot acest amendament.

Cine este pentru? 88 de voturi pentru.

Cine este împotrivă? 178 de voturi împotrivă.

Abţineri? Nu sunt.

Amendamentul a fost respins.

A fost ultimul amendament.

Urmează să supun la vot proiectul în ansamblu.

Vă rog să votaţi.

Cine este pentru? 181 de voturi pentru.

Cine este împotrivă? 88 de voturi împotrivă.

Abţineri? Nu sunt.

Cu majoritate de voturi, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2009 cu privire la rectificarea bugetară pe anul 2009 şi reglementarea unor măsuri financiar-fiscale a fost adoptat.

În conformitate cu prevederile Legii nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, s-au depus la secretarii generali ai Senatului şi Camerei Deputaţilor, în vederea exercitării de către senatori şi deputaţi a dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale, următoarele legi:

• Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 112/2008 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2008;

• Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 186/2008 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2008;

• Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34 /2009 cu privire la rectificarea bugetară pe anul 2009 şi reglementarea unor măsuri financiar-fiscale.

Fiind epuizată ordinea de zi, înainte de a încheia lucrările plenului, domnul deputat Călin Popescu-Tăriceanu are un anunţ de făcut.

Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu (din sală):

Doresc să explic votul.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Este o intervenţie privind explicarea votului.

Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:

Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,

Permiteţi-mi ca în numele Grupului parlamentar al PNL să prezint câteva elemente care să vină în argumentarea poziţiei noastre la votarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2009 cu privire la rectificarea bugetară pe 2009 şi reglementarea unor măsuri financiar-fiscale.

Prin această ordonanţă de rectificare bugetară, Guvernul avea la dispoziţie posibilitatea să ne demonstreze că a înţeles ceva din greselile pe care le-a făcut de curând, atunci când a prezentat în Parlament primul său proiect de buget si, ca atare, să ne demonstreze pe cele două direcţii fundamentale, politicile bugetare şi politicile fiscale, ce are de gând să facă în continuare.

Evident că ceea ce am ascultat astăzi din partea ministrului de finanţe publice care, din păcate, văd că nu mai este prezent la această oră printre noi nu a fost decât o nouă încercare de a justifica situaţia proastă pe care o gestionează dânsii, încercând să arunce vina pe greaua mostenire.

Astăzi, cred că greaua mostenire nu mai este ceea ce domnul ministru Gheorghe Pogea spunea că a lăsat Guvernul liberal, ci greaua mostenire este ceea ce au făcut dânsii cu ocazia adoptării primului proiect de buget pe anul 2009, pentru acest exerciţiu financiar bugetar.

Si, din păcate, iată câteva elemente care cred că sunt definitorii.

În ceea ce înseamnă politica bugetară, văd că acest Guvern este în continuare speriat de deficitul bugetar.

Domnul secretar de stat Gherghina ne-a vorbit iarăsi despre Tratatul de la Maastricht şi despre criteriile de deficit bugetar.

Stimaţi colegi, Vreau să vă anunţ că, la nivelul Guvernului nostru şi al majorităţii, oamenii par să fie atât de rău speriaţi... Stiţi că există chiar o expresie: "Domnule, speriaţi ca de bombe!" Sunt speriaţi ca de bombe de deficitul bugetar, iar deficitul bugetar prognozat e numai 4,6%.

Puteţi să citiţi, sunt informaţii publice, Marea Britanie va avea anul acesta deficit 12% la nivelul bugetului.

Să stiţi că şi ei sunt membri ai Uniunii Europene, şi ei trebuie să se încadreze în aceleasi reguli ca şi România, dar nu-si fac probleme, pentru că îsi dau seama că în perioadă de criză economică, dacă nu pui la dispoziţie mijloacele financiare necesare pentru a scoate economia din marasm, nu vei face decât să prelungesti efectele crizei, ceea ce, din păcate, cred că se va întâmpla în România cu această politică timidă, timorată, care asteaptă permanent să fie împinsă de la spate de alţii, în speţă de Fondul Monetar Internaţional sau de Comisia Europeană.

Asadar, primul lucru care trebuie spus este că acest deficit bugetar este insuficient pentru a putea aloca mai multe resurse pentru relansarea economică în această perioadă de criză.

Al doilea lucru pe care doresc să-l spun este că, în ciuda unui deficit bugetar mic, cheltuielile care sunt prevăzute nu sunt suficiente pe capitolele de investiţii.

Mai mult decât atât, astăzi am asistat la o întreagă paletă de măsuri privind reducerile de cheltuieli bugetare.

Aveţi impresia că s-a redus undeva cheltuiala bugetară pe consum? Nu.

Din păcate, cheltuielile bugetare care au fost reduse sunt exclusiv pe capitolele de investiţii, iar acest lucru este extrem de păgubos pentru economia românească.

În ceea ce priveste politicile fiscale, pentru că ar fi fost un prilej ca Guvernul să rectifice tirul, asistăm, bineînţeles, la măsurile care sunt deja cunoscute: impozit forfetar, majorarea contribuţiilor de asigurări sociale, lipsa unor măsuri stimulative pentru angajarea celor care sunt disponibilizaţi.

Deci pe aceste componente nu avem nimic, din păcate, care să ne semnaleze că Guvernul a înţeles din greselile pe care le-a făcut până acum şi rectifică usor tirul.

Pot să vă spun însă altceva.

Că domnul Emil Boc, dacă s-ar duce la o administraţie fiscală, s-ar întâlni cu contribuabilul care stă la ghiseu şi care vine să-i spună funcţionarului de la ghiseu, într-o formulă care este, practic, o butadă: "Nu am venit că am venit, am venit că n-am venit."

Ce vrea să spună acest lucru?

Contribuabilul, care este persoană fizică sau o firmă, îi spune funcţionarului: "Nu am venit la dumneavoastră pentru că am venit la firmă sau venit personal pe care să-l impozitaţi, ci am venit să vă spun că nu am venit si, ca atare, nu aveţi ce să impozitaţi."

Si la ce o să asistăm? La faptul că veniturile bugetare, care au fost umflate la primul buget, a trebuit să fie reconsiderate, asa cum l-am avertizat pe domnul Boc acum două luni, şi nu numai atât.

Din păcate, acest sistem fiscal apăsător, fie că vorbim de firmele mari, fie că vorbim de întreprinderile mici şi mijlocii, nu va face decât să ducă la diminuarea şi mai importantă a veniturilor bugetare si, prin urmare, la incapacitatea de realizare a acestui proiect de rectificare bugetară pe care astăzi Parlamentul, din păcate, l-a votat.

Pentru aceste considerente, parlamentarii liberali au considerat că nu pot să dea un vot în favoarea rectificării bugetului şi vreau să vă mai spun, stimaţi colegi, tuturor, că dacă ar fi să ne luăm după ceea ce spune Fondul Monetar Internaţional, după ceea ce spun diferiţi funcţionari din minister, care cred că mărind taxele vom aduce mai mulţi bani la buget, în acest spirit probabil că în anul 2004, la sfârsit, nu am fi putut niciodată să aplicăm cota unică de impozitare.

Si, ca să încheiem tot asa, cu ceva simpatic şi nostim, o să le aduc aminte un adagiu din Franţa, legat de fiscalitate: ,,Trop d'impôt tue l'impôt." - "Prea mult impozit omoară impozitul."

Deci nu cumva să vă faceţi iluzii că noile măsuri adoptate în privinţa impozitului forfetar şi a altor măsuri de acest gen vor aduce vreun leu în plus la buget.

Vor aduce bani mai puţini la buget, mai mulă evaziune fiscală şi sanse mai mici pentru a vedea economia românească redresându-se.

Din păcate, acestea sunt concluziile noastre.

Vă mulţumesc că m-aţi ascultat. (Aplauze puternice din partea Grupului parlamentar al PNL)

Doamna Roberta Alma Anastase:

Si eu vă mulţumesc.

Domnule deputat Frunzulică, aveţi cuvântul, dar o să vă rog să folosiţi oportunitatea de explicare a votului într-un timp mai scurt, dacă se poate, pentru că nu sunt declaraţii politice.

Domnul Doru-Claudian Frunzulică:

Doamna preşedinte, Cred că întotdeauna am încercat să fiu scurt.

Vreau să spun doar un singur lucru: asistăm la moartea unui sistem economico-financiar.

Sistemul economico-financiar neoliberal îsi trăieste ultimele clipe.

Intervenţia statului în economie este extrem de importantă pentru economia şi socialul ţărilor din Europa şi din întreaga lume. (Discuţii în sală, rumoare, gălăgie)

Vorbeau aici colegii nostri de neintervenţia statului în economie.

Doamnelor şi domnilor, în ultimii 20 de ani, de la 1,5 miliarde, la ora actuală sunt 6 miliarde de locuitori în economia de piaţă.

Banii s-au creat în ultimii 20 de ani pe speculaţii economicofinanciare ale sistemului economic neoliberal care, din păcate, nu a avut în spate productivitate şi muncă.

Acum o lună, primul-ministru britanic, Gordon Brown, spunea un lucru foarte important: "Trebuie să regândim un sistem economico-financiar mondial bazat pe productivitate şi pe muncă."

Nu în ultimul rând, s-au făcut propuneri, inclusiv pe plan internaţional, la ONU, de înfiinţare a unui Consiliu de Securitate Economico-Social.

Trebuie să ne gândim că economiile Uniunii Europene sunt economii sociale de piaţă, iar acest element social va juca un rol din ce în ce mai important în lume, în ţara noastră, în Uniunea Europeană.

Doamnelor şi domnilor, Se naste o nouă lume - acesta este cel mai important lucru -, se naste un nou sistem economico-financiar, care va duce la nasterea unui nou sistem politic.

Suntem martorii acestor vremuri extrem de importante şi trebuie să ne aducem contribuţia la acest nou sistem.

Deja am intrat într-un sistem postcapitalist, nu l-am denumit încă, dar în câţiva ani veţi vedea că acest nou sistem va fi definit pe plan internaţional, iar România trebuie să facă parte din acest nou sistem, bazat pe muncă şi productivitate.

Vă mulţumesc foarte mult.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Si eu vă mulţumesc.

Domnule deputat Varujan Pambuccian, aveţi cuvântul.

Domnul Varujan Pambuccian:

Vă mulţumesc, doamna preşedinte.

Nu aş fi intervenit, dar cred că este bine să rămână undeva scris că a existat şi cineva care a gândit altfel.

Din păcate, de 70 de ani încoace, în lume nu mai există nici liberalism, nici capitalism, nici nimic, există un etatism care a început cu "New Deal"-ul lui Roosevelt, a continuat cu ce s-a întâmplat la Bretton Woods în 1944, s-a accentuat cu marea eroare pe care a făcut-o Nixon în 1971, a continuat cu eroarea care a dus la ce se întâmplă acum din 2003.

Într-adevăr, asistăm la un sfârsit, la sfârsitul unui intervenţionism care nu a dus la nimic bun, a umplut holul de note de plată care s-au tot acumulat, pe care nu mai are cine să le mai plătească, a umplut holul de iluzia unei prosperităţi care a fost mult prea mult pe datorie.

Si poate că omenirea va reusi să iasă în mod natural din lucrul acesta, dar marea mea îndoială este că sfârsitul a 70 de ani de socialism în două viteze, pe-aceea în viteaza a V-a am trăit-o noi până la Revoluţie, restul omenirii o trăieste pe-aceea în viteza întâi, o să fie o formă de societate mult mai aberantă.

Este trist că este asa, este trist că sistemul economic şi social nu se mai dezvoltă de mult în naturalitatea în care a fost alcătuit omul.

Poate că undeva, în viitor, nu stiu dacă o să-l apucăm noi, omenirea va reveni la lucruri care ţin mult mai mult de felul ei firesc de a fi.

Vă mulţumesc. (Aplauze puternice)

Din sală: Discurs conservator adevărat! Bravo!

Doamna Roberta Alma Anastase:

Si eu vă mulţumesc.

Cu aceasta am epuizat ordinea de zi şi vă mulţumesc mult.

Şedinţa s-a încheiat la ora 14.00.