Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 16,45.

Lucrările au fost conduse, în prima parte, de doamna Roberta Alma Anastase, preşedintele Camerei Deputaţilor, şi, în a doua parte, de doamna Daniela Popa, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistată de domnul Sever Voinescu-Cotoi, secretar.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Dragi colegi,

Invit secretarii la prezidiu.

- pauză -

Doamna Roberta Alma Anastase:

Dragi colegi,

solicit, încă o dată, prezenţa celui de-al doilea secretar la prezidiu pentru a putea începe şedinţa, ţinând cont de faptul că eu mă aflu la prezidiu de o oră.

Unde e doamna lider de grup? Domnul Valeriu Zgonea unde este?

- pauză -

Doamna Roberta Alma Anastase:

Dragi colegi,

Suntem în situaţia delicată în care domnul Valeriu Zgonea nu îşi onorează atribuţiile pe care le are, de secretar al Camerei, pentru a veni să stea la prezidiu. Prin urmare, vă solicit acordul pentru a conduce lucrările în absenţa unui secretar.

Domnul Márton Árpád spune că nu. vă rog să poftiţi la microfon. dacă nu, rămâne să reluăm lucrările mâine, începând cu ora 10,00 dimineaţa, aşa cum este în programul agreat de Cameră.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Doamna preşedinte,

Bine aţi decis. În orice situaţie, când nu se poate continua dezbaterea în Camera Deputaţilor, dumneavoastră anunţaţi că suspendaţi şedinţa şi arătaţi ora şi ziua când vom continua. E regulamentară soluţia aleasă de dumneavoastră.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Şi eu vă mulţumesc mult.

Reluăm lucrările mâine, sau începem lucrările mâine, la ora 10,00.

- după pauză -

În continuare, lucrările şedinţei au fost conduse de doamna Daniela Popa, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

Doamna Daniela Popa:

Bună seara, stimaţi colegi!

Deschidem şedinţa consacrată răspunsurilor orale la întrebări.

Doamna deputat Alina Gorghiu, Grupul parlamentar al PNL, are o întrebare referitoare la lipsa de implicare a Ministerului Afacerilor Externe în cazul a doi cetăţeni români expulzaţi din Republica Moldova.

Din partea Ministerului Afacerilor Externe va da răspunsul la această întrebare doamna secretar de stat Natalia Intotero; aveţi cuvântul, doamna secretar de stat.

Doamna Natalia Elena Intotero (secretar de stat, Ministerul Afacerilor Externe):

Vă mulţumesc.

Doamna preşedinte de şedinţă,

Domnilor deputaţi,

Răspunsul Ministerului Afacerilor Externe la întrebarea formulată de doamna deputat Alina Gorghiu.

Atitudinea Republicii Moldova în domeniul relaţiilor biconsulare bilaterale cu România a fost caracterizată, în ultima perioadă, prin existenţa unor elemente de provocare, de diferită intensitate, manifestate pe următoarele planuri:

• expulzarea unor diplomaţi români, a unor jurnalişti şi retragerea acreditării corespondentului TVR Doru Dendiu;
• blocarea procedurilor specifice pentru deschiderea consulatelor României de la Cahul şi Bălţi;
• lipsa unui răspuns oficial la propunerea României de iniţiere a negocierilor în vederea încheierii unui acord privind micul trafic la frontieră;
• adoptarea, de către Parlamentul Republicii Moldova, a unei legi care condiţionează accesul la funcţii publice de deţinere exclusivă a cetăţeniei Republicii Moldova, afectând vizibil persoanele care deţin cetăţenia română;
• sistarea traficului prin punctele de trecere a frontierei Sculeni - Leuşeni - Cahul şi Giurgiuleşti, la sfârşitul lunii martie şi începutul lunii aprilie a.c.;
• introducerea regimului de vize pentru cetăţenii români, începând cu data de 9 aprilie 2009.

Referitor la cetăţenii români Popescu Radu şi Cazacu Răzvan, aceştia au fost expulzaţi de către autorităţile Republicii Moldova la 24 martie 2009, după ce, în seara zilei de 23 martie, ora 21,00, au fost arestaţi sub acuzaţia de huliganism şi injurii aduse poliţiei. Cei doi cetăţeni români aveau reşedinţa temporară în Chişinău şi acordau asistenţă voluntară Partidului Liberal Democrat din Republica Moldova.

După noaptea petrecută în arestul Poliţiei din Chişinău, aceştia au fost judecaţi, instanţa luând decizia ca aceştia să fie expulzaţi în termen de zece zile. Totuşi, la 24 martie 2009, aceştia au fost expulzaţi.

În perioada în care au fost în arest, nu li s-a permis să contacteze Ambasada României pentru a li se asigura asistenţa şi protecţia consulară prevăzută de lege, fiind încălcate prevederile Convenţiei de la Viena din 24 aprilie 1963 cu privire la relaţiile consulare.

Consulul român a fost informat despre caz de către avocatul celor doi, domnul Alexandru Tănase, prim-vicepreşedinte PLDM. Consulul român a luat legătura de urgenţă cu şeful Poliţiei de frontieră de la Albiţa, domnul Vali Bodoca, pentru a facilita trecerea prin vama română a autoturismului cu care cei doi au fost transportaţi la frontiera cu România.

La sugestia consulului Ion Nuică, avocatul Alexandru Tănase i-a însoţit pe cei doi cetăţeni români pe traseul Chişinău-Leuşeni şi s-a aflat permanent în contact cu acesta.

Urmare a acestor evenimente, Ambasada României în Republica Moldova a întreprins demersurile necesare pentru clarificarea cazului celor doi cetăţeni români. Până în prezent, autorităţile Republicii Moldova nu au răspuns la solicitarea ambasadei.

Ministerul Afacerilor Externe reafirmă şi pe această cale că pune pe prim plan al întregii activităţi consulare apărarea drepturilor legitime ale cetăţenilor români aflaţi în străinătate, inclusiv respectarea drepturilor procesuale şi la libera circulaţie.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Mulţumesc, doamna secretar de stat, şi vă rog să transmiteţi doamnei deputat acest răspuns şi în scris, dânsa nefiind prezentă aici, în sală.

Vă mulţumesc mult de tot.

V-aş cere permisiunea, stimaţi colegi, să trecem la prezentarea interpelărilor pe scurt, astfel încât să dăm răgaz secretarilor de stat care sunt prezenţi la Senat să ajungă aici, la Camera Deputaţilor.

Din partea Grupului parlamentar al PD-L, domnul deputat Mircia Giurgiu.

Înţeleg că aveţi opt interpelări.

Domnul Mircia Giurgiu:

Mulţumesc, doamna preşedinte.

O să le prezint foarte pe scurt, doar obiectul interpelării.

Prima interpelare este adresată domnului Nicolae Nemirschi, ministru mediului.

Obiectul interpelării îl reprezintă problemele cu care se confruntă cetăţenii oraşului huedin, şi anume poluarea, în urma unei excavări care este făcută acolo de către o firmă şi care duce la poluarea apei.

A doua interpelare este adresată domnului ministru Adriean Videanu, ministrul economiei.

Obiectul interpelării îl reprezintă obiectivul energetic care urmează a fi construit în localitatea Lăpuşteşti, comuna Râşca, judeţul Cluj.

A treia interpelare este adresată domnului Dan Nica, ministrul administraţiei şi internelor.

Obiectul interpelării îl reprezintă problema cu care se confruntă primăriile care nu mai au fondurile necesare pentru cofinanţarea proiectelor europene, pe care le-au câştigat deja.

O altă interpelare este adresată doamnei Ecaterina Andronescu, ministru educaţiei, cercetării şi inovării.

Obiectul interpelării îl reprezintă programul Cornul şi laptele; e vorba de continuarea acestui program, chiar dacă pe unele surse au anunţat că este posibil să fie oprit.

O altă interpelare este adresată domnului Ion Bazac, ministrul sănătăţii.

Obiectul interpelării îl reprezintă locaţia Spitalului regional de urgenţă Cluj, începerea lucrărilor şi sumele necesare pentru construcţia acelui spital.

O altă interpelare este adresată domnului Ilie Sârbu, ministrul agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale.

Obiectul interpelării îl reprezintă plăţile care ar trebui efectuate de către APIA pentru fermierii clujeni, pentru anul 2008 şi până în acest moment. deocamdată există foarte mari întârzieri la plăţi în toate comunele din judeţul Cluj.

O altă interpelare este adresată domnului Marian Sârbu şi este vorba despre strategia ministerului cu privire la stimularea ocupării şi creării de noi locuri de muncă, în condiţiile în care şomajul este în continuă creştere.

Şi o altă interpelare este adresată domnului Radu Berceanu, ministrul transporturilor şi infrastructurii.

Obiectul interpelării îl reprezintă centura ocolitoare Vâlcele - Apahida, de lângă municipiul Cluj-Napoca, unde deocamdată lucrările au întârziat.

Mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Mulţumesc, domnule deputat.

Tot din partea Grupului parlamentar al PD-L, invit la microfon pe domnul deputat Gheorghe Ialomiţianu. Aveţi o singură interpelare. Vă rog.

Domnul Gheorghe Ialomiţianu:

Mulţumesc, doamna preşedinte.

Interpelarea este adresată Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Inovării, doamnei ministru Ecaterina Andronescu.

Subiectul interpelării: Şcoala generală nr. 14 din municipiul Braşov, judeţul Braşov.

În ciuda celor 96 de milioane pe care Ministerul Educaţiei şi Cercetării le-a cheltuit pentru informatizarea şcolilor, calculatoarele continuă să lipsească din majoritatea unităţilor de învăţământ, sau, acolo unde chiar s-au înfiinţat astfel de laboratoare, lipseşte personalul calificat, deşi cei care îi învaţă pe elevi cum se utilizează calculatorul doresc acest lucru.

Doresc să vă evidenţiez problema de la Şcoala generală nr. 14 din Braşov, unde există două laboratoare de informatică, dar nu se fac ore deoarece acestea au fost scoase din grila de materii de Inspectoratul Şcolar Judeţean.

Copiii din această şcoală doresc să înveţe a folosi calculatorul, dar, din cauza problemei strecurate în grila de materii, nu o pot face.

Vă rog să luaţi măsurile necesare redeschiderii laboratoarelor de informatică, mai ales că există profesori specializaţi pe acest domeniu în cadrul şcolii.

Vă solicit răspunsul scris şi verbal.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Mulţumesc, domnule deputat.

Din partea Grupul parlamentar al PSD+PC invit la microfon pe domnul deputat Victor Socaciu, care prezintă o singură interpelare. Vă rog, domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Victor Socaciu:

Mulţumesc, doamna preşedinte.

Interpelarea mea se adresează Ministerului Culturii, Cultelor şi Patrimoniului Naţional, domnului ministru Theodor Paleologu. obiectul interpelării: Câteva întrebări la cinci luni de guvernare.

Au trecut aproape cinci luni de la învestirea Guvernului şi, respectiv, de la aprobarea, de către Parlament, a programului de guvernare pentru perioada 2009-2012.

În semn de recunoaştere a importanţei pe care actualul Guvern o acordă problematicii culturii, programul de guvernare acordă un spaţiu distinct, Capitolul 27, respectiv, obiectivelor şi direcţiilor de acţiune ce vor fi urmărite în domeniile culturii şi cultelor.

În acest sens, formulez următoarele întrebări:

1. Există un plan de acţiune stabilit de conducerea ministerului privind aplicarea programului de guvernare în domeniul culturii şi cultelor, Capitolul 27, adoptat de Parlament la 22 decembrie 2008?
2. Care este planul de măsuri privind descentralizarea activităţii în Ministerul Culturii, Cultelor şi Patrimoniului Naţional?
3. Care este tabloul investiţiilor majore şi al tuturor cheltuielilor de capital pe care conducerea ministerului le-a stabilit pentru anul 2009? Vă rog să precizaţi sursele de finanţare, obiectivele, firmele constructoare şi termenele de execuţie.
4. Care este stadiul aplicării de către conducerea ministerului a protocolului privind numirile pe funcţii în minister, în serviciile deconcentrate şi în instituţiile subordonate ministerului, pe baza acordului politic convenit între cele două partide?

Solicit răspuns scris.

Doamna Daniela Popa:

Mulţumesc, domnule deputat.

Dacă din partea Grupului parlamentar al PSD+PC mai doreşte cineva să prezinte? Vă rog, domnule deputat, aveţi cuvântul. Vă rog să vă şi prezentaţi pentru stenogramă.

Domnul Adrian Solomon:

Mulţumesc, doamna preşedinte.

Adrian Solomon sunt deputat ales în Colegiul uninominal nr. 4, Circumscripţia electorală Vaslui.

Întrebarea mea se adresează domnului ministru Radu Berceanu, ministrul transporturilor şi infrastructurii, şi are ca obiect reabilitarea DN 24, limita judeţelor Galaţi şi Vaslui, şi DN 24 B Crasna-Albiţa. În perioada 2009-2011 vor fi reabilitate aceste drumuri naţionale din fonduri FDR şi fonduri guvernamentale.

Aş dori să cunosc dacă, în proiectul tehnic privind această reabilitare, precum şi în documentaţia de execuţie, zona cuprinsă între kilometrul 65 plus 850, 73 plus 0,85, sector care traversează oraşul Bârlad este evidenţiată ca făcând parte integrantă din acest proiect de reabilitare.

Menţionez că, deşi acest sector de drum se află în administrarea Consiliului Local Bârlad, conform legii, bugetul local este insuficient pentru a permite reabilitarea acestuia la standarde europene.

Astfel, ajutorul ministerului pentru a reabilita acest drum este esenţial şi, de aceea, aş vrea să cunosc dacă există intenţia, din partea ministrului şi a ministerului, de a se ocupa de această problemă.

Solicit răspunsul în scris.

Mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al PNL invit la microfon pe doamna deputat Diana Tuşa. Doamna deputat, aveţi cuvântul.

Doamna Adriana Diana Tuşa:

Mulţumesc mult, doamna preşedinte.

Interpelarea mea este adresată domnului Gheorghe Pogea, ministrul finanţelor publice.

Obiectul interpelării vizează neregulile din activitatea de colectare şi gestionare a veniturilor provenite din drepturile de proprietate intelectuală şi a drepturilor conexe, a Centrului Român pentru Administrarea Drepturilor Artiştilor Interpreţi - CREDIDAM.

Stimate domnule ministru,

Adoptarea Legii nr.329/2006 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.123/2005 pentru modificarea şi completarea Legii nr.8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe a reprezentat o etapă importantă a procesului de consolidare a cadrului juridic necesar pentru ca artiştii români să fie principalii beneficiari ai activităţii şi talentului lor.

Mai mult, înfiinţarea organismelor de gestiune colectivă a drepturilor de autor şi a drepturilor conexe a urmărit crearea unor autorităţi competente în materie, care să permită, pentru fiecare domeniu al creaţiei artistice, colectarea şi repartizarea sumelor cuvenite artiştilor din utilizarea creaţiei lor. Astfel, prin funcţionarea acestor organisme de gestiune colectivă, s-a ajuns ca toate prestările artistice să colecteze de la utilizatori sume importante, sume, care fiind impozabile, au adus şi statului român un profit considerabil. Pentru exemplificare, fondurile gestionate de Centrul Român pentru Administrarea Drepturilor Artiştilor Interpreţi s-au ridicat, în 2005, la valoarea de 2 878 199 de euro, iar în 2006, cele ale Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor, Asociaţia pentru Drepturile de Autor, la valoarea de 53,7 de milioane de lei. Nu mai aduc în discuţie fondurile celorlalte uniuni de creaţie, specifice breslelor culturale.

Din nefericire, uriaşele sume colectate de către aceste organisme nu se regăsesc în veniturile oamenilor de cultură români. Sunt prea numeroase cazurile în care mari oameni de cultură, binecunoscuţi în întreaga lume, au fost nevoiţi să apeleze la mila publică pentru a-şi rezolva problemele de sănătate sau, mai mult, care s-au stins în mizerie, după o viaţă în slujba artei şi a neamului lor.

De-a lungul timpului, nemulţumirile din rândul artiştilor, legate de modul în care se împart banii colectaţi din drepturile conexe, au condus la sesizări repetate privind neregulile existente în gestionarea drepturilor artiştilor de către aceste organisme de gestiune colectivă.

Pe de altă parte, potrivit legislaţiei existente în acest domeniu, deşi activitatea de colectare şi repartizare a sumelor aparţinând artiştilor este desfăşurată de ONG ca organizaţii autonome nonprofit, conduse de organe executive supuse deciziilor adunărilor generale ale membrilor lor, supravegherea acestora în ceea ce priveşte respectarea legii şi a propriului statut revine organismelor guvernamentale abilitate, în speţă Oficiul Român pentru Drepturile de Autor pentru avizarea înfiinţării şi analizarea dărilor de seamă anuale şi Ministerului Finanţelor Publice pentru analizarea bilanţului contabil anual.

Având în vedere toate aceste probleme cu care se confruntă artiştii din România, vă solicit, domnule ministru, să dispuneţi efectuarea unui control de fond al activităţii CREDIDAM, astfel încât, împreună cu Oficiul Român pentru Drepturile de Autor, prin îmbinarea celor două competenţe de control, financiară şi juridică, să se clarifice situaţia sumelor colectate în numele artiştilor interpreţi.

Menţionez că solicit răspunsul atât în scris, cât şi oral.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Mulţumesc, doamna deputat.

Salutăm prezenţa în sală a domnului Marian Hoinaru, secretar de stat la Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale. Va prezenta răspunsul la întrebarea domnului deputat Mircia Giurgiu, Grupul parlamentar al PD-L, referitor la memoriul doamnei Lucreţia Tişă.

Vă rog, domnule secretar de stat, aveţi cuvântul.

Domnul Marian Hoinaru (secretar de stat, Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale):

Doamnă preşedinte, mulţumesc mult.

Domnule deputat Mircia Giurgiu,

La întrebarea formulată de dumneavoastră şi înregistrată la Camera Deputaţilor sub nr.460A/2009, prin care solicitaţi precizări cu privire la subvenţia aferentă cotei de lapte predată către SC Napolact Huedin SA, vă comunicăm următoarele.

Conform evidenţelor Centrului judeţean Cluj şi din copia cererii cu nr.2534/23 ianuarie 2009, transmisă de Consiliul Judeţean, doamna Tişă Lucreţia a solicitat sprijin financiar pentru cantitatea de 241 de kilograme de lapte livrat la SC Napolact SA în lunile octombrie, noiembrie şi decembrie 2008.

Conform prevederilor legale mai sus menţionate, cererea este însoţită de adeverinţa eliberată în 14.01.2009, eliberată de către cumpărător, respectiv SC Napolact Huedin SA, care atestă aceeaşi cantitate de lapte şi care îndeplineşte condiţiile de calitate pentru obţinerea sprijinului financiar acordat de la bugetul de stat.

Facem menţiunea că valoarea sprijinului financiar solicitat în cerere, aprobat de către Centrul judeţean Cluj şi plătit de Direcţia Economică APIA Central, este în sumă de 36 de lei, adică 132 de kilograme x 0,3 lei/kilogram.

Doamna Daniela Popa:

Mulţumesc, domnule secretar de stat.

Domnule deputat, dacă aveţi observaţii la răspunsul oferit de minister.

Domnul Mircia Giurgiu:

Mulţumesc, doamna preşedinte.

Mulţumesc, domnule secretar de stat.

Acum, din răspuns reiese că totul e în regulă, dar nu ştiu dacă a fost plătită şi luna octombrie, că acolo cred că era o problemă. O să verificăm şi vedem ce s-a întâmplat.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Şi eu vă mulţumesc.

Tot domnul secretar de stat Marian Hoinaru va da răspunsul domnului deputat Pál Árpád, Grupul parlamentar al UDMR, la întrebarea referitoare la art. 131 din Codul silvic.

Aveţi cuvântul, domnule secretar de stat.

Domnul Marian Hoinaru:

Mulţumesc mult, doamna preşedinte.

Domnule deputat Pál Árpád,

La întrebarea formulată de dumneavoastră şi înregistrată la Camera Deputaţilor cu nr.371A/2009, prin care solicitaţi precizări privind Registrul Naţional al Administratorilor de Păduri şi al Ocoalelor silvice, vă comunicăm următoarele:

1. Potrivit art.3 alin.(4) din Ordinul nr.198/03.04.2009, funcţionarea ocoalelor silvice se autorizează de către Autoritatea Publică Centrală, care răspunde de silvicultură, în termen de 60 de zile de la depunerea documentelor necesare în vederea înscrierii în Registrul Naţional al Administratorilor de Păduri şi al Ocoalelor silvice.
2. Referitor la stadiul actual al emiterii autorizaţiilor şi certificatelor de înregistrare, menţionăm că, până la data de 08.04.2009, au fost emise autorizaţii pentru un număr de 68 de ocoale silvice, documentaţiile acestora fiind depuse până la data de 30.04.2009.

Atât în cazul ocoalelor silvice de stat, cât şi al celor private, prevederile legale privind conţinutul documentaţiilor necesare autorizării au fost respectate cu stricteţe.

Menţionăm că Ordinul nr.198/03.04.2009 pentru aprobarea procedurii privind constituirea şi autorizarea ocoalelor silvice şi atribuţiile acestora, modelul documentelor de constituire, organizare şi funcţionare, precum şi conţinutul Registrului Naţional al Administratorilor de Păduri şi al Ocoalelor Silvice este un act normativ, cuprins în legislaţia subsecventă Codului silvic, fiind emis în baza prevederilor art.13 alin.(3) şi art. 15 alin.(1) şi (4) din Legea nr.46/2008 privind Codul silvic.

Doamna Daniela Popa:

Mulţumesc, domnule secretar de stat.

Dacă aveţi observaţii, domnule deputat, vă rog, conform Regulamentului, aveţi dreptul la două minute.

Domnul Pál Árpád:

O să fiu mult mai scurt. O singură remarcă aş avea, la pct. 4.

Întrucât termenul era 27.03.2009, conform Codului silvic, iar ordinul la care se referă a fost semnat la data de 03.04.2009, este o problemă care a dus în eroare şi a pus probleme la ocoalele silvice.

Mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Stimaţi colegi,

Vă anunţ că mai sunt pe lista noastră răspunsurile la două întrebări, unul din partea Ministerului Finanţelor Publice către domnul deputat Pavel Horj, Grupul parlamentar al PNL, referitoare la despăgubirile acordate deponenţilor CEC. Rog secretarul de stat Graţiela Iordache să transmită în scris răspunsul la această întrebare domnului deputat.

Aceeaşi procedură şi pentru următoarea întrebare, respectiv domnul secretar de stat Marius Lazăr, din partea Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, să transmită în scris domnului deputat Petru Călian, Grupul parlamentar al PD-L, răspunsul la întrebarea referitoare la alocaţia de hrană a unui copil din centrele de plasament.

Continuăm cu prezentarea interpelărilor pe scurt, am ajuns la Grupul parlamentar al UDMR. Domnul deputat Pál Árpád, depuneţi în scris? Depuneţi în scris; o singură interpelare aveţi, da?

Domnule deputat Kötö Iosif o prezentaţi. Vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Kötö Iosif:

Doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

Interpelarea se adresează Ministerului Afacerilor Externe şi obiectul interpelării este Problema accesului cetăţenilor români din Colegiul uninominal nr. 4, diaspora, pe care-i reprezint la vot privind alegerile pentru Parlamentul European.

Foarte pe scurt, succint, în două fraze.

Doamna Daniela Popa:

Vă rog.

Domnul Kötö Iosif:

Ministerului îi scapă problemele reale, cu care se confruntă cetăţenii români care trăiesc în teritoriile palestiniene. Deşi am solicitat Ministerului Afacerilor Externe, printr-o declaraţie politică anterioară, asigurarea dreptului de vot al cetăţenilor români care trăiesc în teritoriile palestiniene, ministerul nu a luat nicio măsură în acest sens.

Revin şi insist că şi cetăţenii români care trăiesc în aceste teritorii să-şi poată exercita dreptul consfinţit prin Constituţia României de a vota. Drept urmare, solicit Ministerului Afacerilor Externe să ia măsurile necesare, prin Ambasada de la Tel Aviv, pentru obţinerea permiselor de trecere a cetăţenilor români din Cisiordania, pentru a putea vota la secţia de votare din Ierusalim.

Sper ca, prin organizarea şi informarea corectă a cetăţenilor români, inclusiv a celor din teritoriile palestiniene, prezenţa la vot va fi mai mare, asigurând astfel o reprezentare cât mai bună a României în Parlamentul European.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Doamna Daniela Popa:

Şi eu vă mulţumesc, domnule deputat.

Dau cuvântul, în continuare, domnului deputat Anghel Stanciu, Grupul parlamentar al PSD+PC, să prezinte interpelarea domniei sale.

Vă rog, domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Anghel Stanciu:

Mulţumesc, doamna preşedinte de şedinţă.

Voi prezenta pe scurt obiectul interpelării: Concordanţa dintre prevederile reglementărilor existente, Legea nr.529/2002, Legea nr.307/2004, abrogată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 144/2008, privind exercitarea profesiei de asistent medical generalist, a profesiei de moaşă şi a profesiei de asistent medical, precum şi organizarea şi funcţionarea Ordinului asistenţilor medicali, cu prevederile Directivei nr. 205/36 a Uniunii Europene privind recunoaşterea calificărilor profesionale.

Doamna Daniela Popa:

Mulţumesc, domnule deputat.

Vă anunţ, în încheierea şedinţei de astăzi, că o serie dintre colegii noştri au depus în scris interpelările, şi anume: domnul deputat Adrian Bădulescu, opt interpelări; domnul deputat Mircea Marin, o interpelare; Nicuşor Păduraru, trei interpelări; Ioan Stan, două interpelări; câte o interpelare, Lucreaţia Roşca, Angel Tîlvăr şi Gheorghe Ciocan; Aurel Vlădoiu, patru interpelări; Alina Gorghiu, o interpelare; Borbély László, o interpelare; Filip Georgescu, două interpelări; Ion Dumitru, o interpelare; Pavel Stroian, o singură interpelare; Cristian Mihai Adomniţei, două interpelări; câte o interpelare, Gheorghe Gabor, Victor Paul Dobre, Mirel Taloş, Teodor Atanasiu, George Scutaru; Lucia-Ana Varga, două interpelări; câte o interpelare, Emil Bostan, Pavel Horj, Ioan Ţintean, Gheorghe Ciobanu; Amet Aledin, trei interpelări; Victor Surdu, două interpelări; Constantin Chirilă, două interpelări; tot două interpelări şi domnul deputat Andrei Valentin Sava; câte o interpelare, domnii deputaţi Petru Călian, Tudor Panţîru, Stelică Iacob-Strugaru, Mircea Drăghici, Mihai Cristian Apostolache, Gheorghe Ana, Marian Ghiveciu, Marius Rogin, Pál Árpád; Daniel Oajdea, patru interpelări; Mircea Silvestru Lup, o interpelare; Cătălin Cherecheş, trei interpelări; Marian Neacşu, o interpelare; Cornel Itu, două interpelări; tot două interpelări, domnul deputat Virgil Pop; Adriana Săftoiu, o singură interpelare; la fel şi doamna deputat Liana Dumitrescu; o singură interpelare, domnii deputaţi Titi Holban, Radu Bogdan Ţîmpău, Cristian Burlacu, Cristian Buican, Ion Tabugan, Nicolae Jolţa, Viorel Palaşcă; două interpelări, Gigel-Sorinel Ştirbu; o singură interpelare, domnii deputaţi Ciprian Dobre, Neculai Rebenciuc şi Andrei Gerea.

Cu aceasta, stimaţi colegi, şedinţa consacrată răspunsurilor orale la întrebări şi prezentarea interpelărilor pe scurt se încheie.

Încheiem şi şedinţa noastră din această seară.

O seară bună, tuturor!

Vă mulţumesc.

Şedinţa s-a încheiat la ora 18,30.