|
|
Domnul Emil Boc (prim-ministrul României): Doamna preşedinte a Camerei Deputaţilor, Stimaţi colegi din Guvern, Doamnelor şi domnilor parlamentari, Onorată asistenţă, Doamnelor şi domnilor, Proiectul de lege pentru care Guvernul îşi angajează răspunderea, răspunde în esenţă la două obiective: primul, reducerea cheltuielilor bugetare, şi, al doilea, susţinerea mediului de afaceri, toate în contextul procesului de reformă a statului. Spuneam la începutului discursului meu, şi nu o să reiau acele aspecte, că din nefericire statul român este uneori supradimensionat şi obez, iar în alte componente ale sale are resurse insuficiente pentru a-şi îndeplini obligaţiile faţă de cetăţeni. Reforma statului este dureroasă, dar ea presupune luarea unor măsuri decisive, inclusiv cele pe care le propunem astăzi, de desfiinţare, reducere, comasare a unor agenţii guvernamentale, de preluare la bugetul de stat a veniturilor acestor agenţii, astfel încât banii publici să fie utilizaţi în interesul tuturor românilor, şi nu doar în interesul unor privilegiaţi, care au avut şansa să beneficieze de legi speciale pentru gestionarea secvenţială a resurselor băneşti. În cele ce urmează, o să mă refer foarte pe scurt la cele două obiective pe care legea şi le propune. Reducerea cheltuielilor bugetare Statul trebuie reformat pentru a propaga în jur, în societate, respectul pentru banul public. Statul trebuie să dea primul exemplu. El trebuie să fie primul acela care oferă românilor exemple de răspundere şi eficienţă în cheltuirea banului public. Şi, de când am deschis această ofensivă pentru raţionalizarea cheltuielilor publice şi am pus cărţile pe masă, transparent, arătând ce există în sistem, aţi putut observa dumneavoastră, ca dealtfel toţi românii, derapajele la care am asistat, începând cu acele salarii de 30 de mii de euro, 40 de mii de euro, 50 de mii de euro, care erau la începutul guvernării noastre în sistemul agenţiilor guvernamentale - la şefi şi directori, la risipa ce exista şi încă pe alocuri mai există, până la intrarea în vigoare a acestei legi, a modului în care diverse agenţii utilizează bugetele lor, rezultate din taxele pe care le plătesc cetăţenii, aceste lucruri care s-au perpetuat în ultimii 20 de ani şi care reprezintă o sfidare a modului de utilizare a banului public trebuie să înceteze. Spun asta pentru că am venit cu cărţile pe faţă şi am arătat ce am găsit şi ce găsim în sistem. Am făcut analize riguroase şi venim cu soluţii, iar ele se regăsesc în acest proiect de lege. O parte din soluţii vizează desfiinţarea acelor structuri care nu se mai justifică şi reducerea unor posturi ale agenţiilor guvernamentale din aparatul central, care, repet, sunt supradimensionate şi nu răspund obiectivului principal de a oferi servicii cetăţenilor, şi aceste servicii să fie de calitate. Din acest punct de vedere, Guvernul pe care îl reprezint a fost consecvent. Reducerea cheltuielilor publice, a excesului de birocraţie a început din primele zile ale Guvernării şi, aşa cum spuneam, face parte dintr-o strategie coerentă de reformă a statului român. Am tăiat salariile de 30.000 de euro şi le-am înlocuit cu salarii de maximum 48 milioane de lei vechi, pentru şefii de agenţii; am desfiinţat Cancelaria primului-ministru şi am reorganizat aparatul de lucru al Guvernului, dând dovadă şi arătând ca semnal politic că se poate; şi am început, dacă vă amintiţi, cu desfiinţarea Cancelariei primului-ministru, cu preluarea atribuţiilor acesteia de către Secretarul general al Guvernului. Şi, s-a demonstrat că se poate lucra. S-a demonstrat că se poate face această restructurare, dacă există voinţă politică. Am înjumătăţit aparatul de lucru al primului-ministru, în comparaţie cu ceea ce aveau vechii premieri. Se demonstrează că se poate. Pentru asta, însă, trebuie să iei aceste decizii, care trebuie să fie continuate în sistem, dar dacă nu începeau de la nivelul primului-ministru, nu puteam merge mai departe şi să solicit celorlalţi din sistem, să spun: Voi să vă restructuraţi, dar eu la Palatul Victoria stau cu exact aceeaşi structură cocoloşită pe care mi-a lăsat-o vechiul Guvern, şi extrem de densă, şi de care să nu mă ating. Şi, vom face, în continuare, aceste demersuri de restructurare. Am blocat angajările din sectorul public şi am îngheţat salariile demnitarilor; am limitat cheltuielile cu bunuri şi servicii, pentru a disponibiliza fondurile necesare pentru investiţii. Această reducere a birocraţiei stufoase a agenţiilor guvernamentale, simplificarea şi reducerea numărului acestora va avea efecte pozitive în calitatea serviciilor prestate de aceste agenţii pentru cetăţii şi pentru mediul de afaceri, în reducerea costurilor acestor servicii. Prin reducerea cheltuielilor bugetare, urmărim şi adaptarea activităţii aparatului administrativ la condiţiile crizei economice, care ne va permite, prin această reducere a cheltuielilor bugetare, inclusiv să continuăm planul de investiţii publice pe care l-am propus la începutul anului, şi, de asemenea, să ne respectăm angajamentele pe care ni le-am asumat prin memorandumul încheiat cu Comisia Europeană şi Fondul Monetar Internaţional. Pentru toate acestea, Guvernul a avut în vedere cel puţin următoarele elemente: Unu: reorganizarea autorităţilor şi instituţiilor publice. De ce am ales să restructurăm agenţiile statului? Răspunsul este foarte clar: este vorba despre un aparat administrativ hipertrofiat şi suprapopulat. O parte a acestor agenţii finanţate extrabugetar s-a transformat în timp într-un adevărat sistem de rentă pentru clientela politică. Raţiunea de a fi a unora din aceste instituţii, în cazul în care pentru unele dintre acestea a existat vreodată, s-a pierdut pe parcurs. Am să vă dau câteva exemple care reflectă evoluţiile recente din administraţia publică. Potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică, între 2004 şi 2008, numărul angajaţilor din administraţia centrală a crescut cu 37%, de la 159.000 în 2004, la 218.000 în 2008. Mai mult decât atât, într-o agenţie numărul experţilor variază între doar 40 şi maximum 60% din personal, restul reprezintă aparatul de suport tehnico-administrativ, ceea ce vorbeşte de la sine despre eficienţa acestor structuri, şi nu mai reiau comparaţia cu funcţionarea service-ului auto, ca mod de exemplificare a funcţionării statului. La acest aspect m-am referit şi atunci. Multe dintre aceste agenţii stabilesc taxe şi tarife, în lipsa unor mecanisme necesare de control. S-a ajuns, astfel, la creşteri ale numărului şi cuantumului tarifelor care trebuie plătite de către populaţie şi de către operatorii economici. Ce se întâmplă, însă, cu aceste venituri proprii? Am constatat că agenţiile îşi creează rezerve nejustificate, care apoi sunt risipite pe sedii, mobilier, servicii, prime, sporuri care depăşesc cu mult limita bunului-simţ. Agenţiile dispun de fonduri la trezorerie şi în bănci de aproape 1 miliard de euro, asta în timp ce Ministerul Finanţelor se împrumută cu dobânzi de pe piaţa internă, pentru a putea asigura finanţarea deficitului bugetar. Este necesar să punem capăt acestei stări de lucruri, pentru că vorbim de bani publici pe care aceste agenţii îi foloseau discreţionar. Prin reducerile, inclusiv de posturi, care vor avea loc în urma desfiinţării, restructurării, comasării agenţiilor se vor face economii substanţiale la buget, ele cifrându-se la cel puţin 220 de milioane de lei pentru fiecare an bugetar. Am schimbat, de asemenea, regimul de finanţare. De acum, aşa-zisele venituri proprii ale agenţiilor - şi, aşa cum aţi aflat, vorbim de aproape un miliard de euro - aceste venituri se vor duce la buget şi se vor întoarce în folosul societăţii, în folosul cetăţenilor. Cu alte cuvinte, ca să folosesc o expresie pe care am mai utilizat-o, am oprit dezmăţul pe bani publici: adio, iahturi de 200 de mii de euro, adio, maşini de lux, adio, salarii de 30 de mii de euro pentru şefii de agenţii, adio, posibilităţii agenţiilor guvernamentale de a-şi utiliza veniturile proprii pentru sedii, mobilier, iahturi, conferinţe internaţionale ţinute pe toate continentele pe bani publici, fără justificare! Aceşti bani vor intra la bugetul de stat şi fiecare agenţie va primi resurse financiare în conformitate cu serviciile pe care le prestează, şi vor fi plătiţi ca toţi bugetarii, ca toţi muritorii din această ţară care lucrează în sectorul bugetar. Economiile care se conturează prin preluarea acestor venituri proprii la bugetul de stat se cifrează la cel puţin 100 de milioane de euro, în termeni precişi. Prin proiectul de lege pe care îl propunem, inclusiv în vederea îndeplinirii prevederilor din acordul de finanţare cu Comisia Europeană şi Fondul Monetar Internaţional, luăm măsuri suplimentare pentru consolidarea disciplinei financiare în cadrul regiilor autonome, companiilor naţionale şi societăţilor comerciale cu capital integral sau majoritar de stat. În anii anteriori, respectarea disciplinei financiare în cadrul regiilor autonome, companiilor naţionale şi societăţilor comerciale cu capital de stat a devenit, treptat, un simplu obiectiv declarativ. Nu a contat faptul că rezultatele economice nu justificau majorări salariale sau achiziţii halucinante. Nu a contat nici că multe dintre aceste entităţi exploatează bunuri sau reprezintă monopoluri ale statului care ar trebui administrate responsabil, în folosul cetăţenilor. Privilegiile şi risipa s-au multiplicat exponenţial, fără ca autorităţile în drept să ia vreo măsură de curăţare a sistemului. Nici măcar atunci când a devenit evident că România nu va fi ocolită de efectele crizei economice şi financiare, nu a fost strânsă cureaua utilizării acestor resurse de către regiile autonome, companiile naţionale şi societăţile comerciale cu capital integral sau majoritar de stat, ca, de altfel, nici de către agenţiile guvernamentale. Astăzi, suportăm aceste efecte ale lipsei de responsabilitate. De aceea, proiectul de lege propune completarea cadrului legal, în scopul întăririi disciplinei financiare şi al reducerii cheltuielilor, în special a celor de personal, la nivelul regiilor autonome, companiilor naţionale şi societăţilor comerciale cu capital de stat. În acest sens, am prevăzut instituirea, la nivel de lege, a politicii salariale a acestor operatori economici şi mandatarea reprezentanţilor statului, respectiv ai autorităţilor administrativ-teritoriale, în organele colegiale şi de conducere pentru aplicarea acestei politici. Dorim să instituim o practică unitară, la nivelul operatorilor economici cu capital de stat, în ceea ce priveşte termenul de negociere a contractului colectiv de muncă, în corelare cu termenul de aprobare a bugetului de venituri şi cheltuieli. Tot aici, am prevăzut termene clare pentru elaborarea bugetelor, pentru prezentarea acestora spre aprobare, precum şi sancţiunile pentru nerespectarea acestor termene. Această lege, pe aceeaşi linie a raţionalizării cheltuielilor bugetare, realizează şi o implementare legislativă a unei propuneri pe care am anunţat-o încă de la începutul actului de guvernare: mă refer, aici, la interzicerea exercitării, la stat, a cumulului între pensie şi salariu. A fost decizia Curţii Constituţionale ca o asemenea iniţiativă să nu poată fi luată prin ordonanţă de urgenţă, şi Curtea Constituţională a spus că ea poate fi luată doar prin lege. Astăzi, avem legea prin care stabilim în mod clar, transparent şi onest - spun, în raport cu interesul public - că, la stat, cei care cumulează şi pensia şi salariul, trebuie să aleagă, să opteze fie pentru pensie, fie pentru salariu; ei pot cumula, în continuare, în sistemul privat. Şi aici vreau să fiu foarte clar, şi să nu lăsăm urmă de îndoială sau de ambiguitate. Această măsură nu vizează pensionarii cu venituri mici, nu vizează nici pe cei din învăţământ, din sănătate, asistenţii persoanelor cu handicap şi nici actorii - îi vizează pe toţi cei care au o pensie peste 1.670 de lei, cât este salariul mediu brut avut în vedere de această lege. Asta ce înseamnă? Că, după intrarea în vigoare a acestei legi, toţi pensionarii din această ţară care au o pensie sub 1.670 RON, aproximativ 17 milioane de lei vechi, vor putea, în continuare, să cumuleze pensia cu salariul, ţinând cont că nivelul de trai este aşa cum este şi trebuie să aibă o posibilitate de a avea resurse financiare suplimentare, pentru a-şi achita obligaţiile sociale şi a putea avea un trai cât de cât decent. Dar, pentru toţi ceilalţi pensionari care astăzi au o pensie peste 1.670, deci peste aproximativ 17 milioane de lei vechi, aceştia vor trebui, în termenul prevăzut de lege - 15 zile - să opteze: rămân cu salariul sau rămân cu pensia, pentru că statul român are nevoie să pună şi aici ordine, spunând că resursele publice nu sunt nelimitate. Nu avem de-a face cu o îngrădire a dreptului la muncă: persoana în cauză poate, fără nici un fel de probleme, să lucreze în mediu privat şi să cumuleze salariul cu pensia. Dar la stat, unde avem banii pe care-i adunăm din impozite, taxe plătite de cetăţeni, din bani publici, trebuie să utilizăm aceşti bani în interesul tuturor şi să ne putem asigura susţinerea financiară a bugetului, astfel încât, pe de o parte, să putem plăti salarii, pensii dar şi să avem locuri de muncă pentru cât mai multe persoane din această ţară. De aceea, eu cred că această măsură este una de bun-simţ, corectă: pe de o parte, celor cu venituri mici legea le permite, în continuare, să cumuleze, dar cei care au peste ceea ce se apreciază, astăzi, ca fiind salariul mediu brut, potrivit legii - deci au un standard peste cel mediu existent în societate, din perspectiva salariului pe care statul îl oferă - aceia trebuie să opteze pentru una din cele două soluţii. Reamintesc faptul că există ţări în Europa unde acest cumul nu este posibil: Marea Britanie, Suedia, Irlanda, Cehia sau Germania, sau există forme de limitare a acestui cumul, precum în Franţa, Portugalia sau Grecia. Deci nu este o soluţie care să nu existe în Europa. Am optat, însă, pentru acea soluţie care, repet, să răspundă nevoilor societăţii româneşti, din perspectiva tuturor elementelor despre care am vorbit. Această lege conţine, aşa cum spuneam, şi câteva măsuri pentru susţinerea mediului de afaceri. Pentru că astăzi am vorbit foarte mult despre ceea ce înseamnă bugetul de stat, despre ceea ce înseamnă sistemul bugetar, despre ceea ce înseamnă salariile persoanelor plătite din fonduri publice, pentru că am avut - şi avem - ca obiect Legea salarizării personalului bugetar, dar trebuie să ştim că, în societate, pe lângă personalul bugetar, există mediul privat, există oameni care lucrează în mediul privat, există salariaţi care lucrează în mediul privat. Şi, Guvernul, deopotrivă, prin măsurile pe care le ia, trebuie să ţină cont de interesele tuturor. Şi, mai mult decât atât, aş spune că, înainte de a împărţi ceva, trebuie să ai grijă să produci ceva. Şi, de aceea, spun că susţinerea mediului de afaceri, susţinerea activităţii economice a fost, este şi rămâne o prioritate fundamentală a Guvernului. Şi, chiar în cadrul legii de astăzi, aducem câteva măsuri suplimentare, pe lângă cele pe care le-am luat, şi vorbeam la începutul discursului de menţinerea cotei unice, de menţinerea t.v.a.-lui, de menţinerea unui curs echilibrat euro-leu, de schemele de finanţare pentru întreprinderile mici şi mijlocii pe care le-am promovat, de sistemul modern de rambursare a t.v.a.-lui, transparent, şi care elimină orice formă de privilegiu sau de nedreptate, alături de investiţia publică masivă pe care o facem în economie: cei 20% din banii bugetului vor fi cheltuiţi pentru investiţii, în acest an, aşa cum au fost anunţaţi. Pe lângă aceste măsuri, astăzi propunem, prin proiectul de lege, scutirea de impozit a profitului reinvestit în echipamente tehnologice - maşini, utilaje sau instalaţii - utilizate în desfăşurarea activităţii de bază. Se urmăreşte, prin acest mecanism, stimularea reînnoirii tehnologice a companiilor din România, cu efecte pozitive asupra competitivităţii. Practic, din evaluările pe care le-am făcut, această măsură care vizează scutirea de impozit a profitului reinvestit - corelată cu celelalte măsuri în domeniu - odată cu aplicarea ei, de la 1 octombrie 2009, sumele suplimentare de care vor beneficia firmele pentru investiţii se ridică la aproape 80 de milioane de euro. De asemenea, estimăm că această măsură va conduce şi la o creştere economică de aproximativ 0,5 puncte procentuale; şi, nu în ultimul rând, estimăm că prin această măsură se va stimula crearea de noi locuri de muncă, iar la nivelul anului 2010 putem estima că prin această măsură, a neimpozitării profitului reinvestit, să aducem în economia românească cel puţin 15.000 de noi locuri de muncă. Companiile vor fi orientate spre domenii de înaltă tehnologie, în scopul obţinerii de valoare adăugată mare, cu impact asupra producţiei şi exporturilor. Evident că, în perioada următoare, Guvernul va continua implementarea şi a altor măsuri care să vizeze susţinerea mediului de afaceri, menţinerea şi crearea de noi locuri de muncă pentru români. Alte două măsuri pe care le propunem vizează stimularea înnoirii parcului naţional auto, inclusiv a celui destinat lucrărilor agricole. Prin această extindere şi perfecţionare a programului "Rabla", de la 1 ianuarie 2010 în program vor fi incluse şi persoanele juridice, ca beneficiari ai programului; şi, de asemenea, programul va fi extins şi în domeniul utilajelor agricole, prin includerea tractoarelor şi a altor utilaje în categoria vehiculelor eligibile. Sperăm ca, prin această măsură, să venim în sprijinul industriei auto, pe de o parte, dar şi a mediului de afaceri, pe de altă parte, şi, în acelaşi timp, să grăbim procesul de reînnoire a parcului auto naţional, prin scoaterea din uz a vehiculelor uzate care se află în proprietatea cetăţenilor şi firmelor din România. Faţă de actualele prevederi ale programului de stimulare a înnoirii parcului auto naţional se aduc următoarele îmbunătăţiri: pe lângă includerea persoanelor juridice ca beneficiari potenţiali, va fi introdus tichetul valoric având o valoare nominală de 3.800 de lei, ceea ce înseamnă echivalentul primei de casare, acordat în schimbul predării, spre distrugere, a unui autovehicul uzat; tichetul valoric va putea fi utilizat numai în cadrul programului şi numai pentru achiziţionarea unui autovehicul nou, de la un producător validat; tichetul valoric va fi utilizat fie de către proprietarul autoturismului uzat, fie de către o altă persoană care doreşte să achiziţioneze un autoturism nou, documentul putând fi tranzacţionat. Astfel, programul se va dinamiza şi vor fi eliminate unele dintre inconvenientele acestuia, în sensul că persoanele care deţin autovehicule uzate, dar nu au totuşi capacitatea financiară de a cumpăra autovehicule noi, vor fi stimulate să le predea spre casare, în schimbul obţinerii tichetelor valorice, pe care le pot înstrăina altor persoane juridice sau fizice care doresc înscrierea în program. În ceea ce priveşte programul de stimulare a înnoirii parcului naţional de tractoare, cuantumul primei de casare a fost stabilit la cel mult 17.000 de lei, fără ca acestea să depăşească, pentru persoana fizică, 50% din preţul de achiziţie al tractorului nou sau al maşinii agricole autopropulsate noi, iar, pentru persoana juridică, 40% din preţul de achiziţie fără t.v.a. O altă măsură vizează facilitarea accesului la finanţarea acordată beneficiarilor din sectorul agricol şi alimentar. Este vorba despre fondurile de garantare puse anual la dispoziţia fermierilor şi procesatorilor agricoli pentru finanţarea activităţii. Aceste măsuri propuse pentru sprijinirea sectorului privat, şi anume: scutirea de impozit a profitului reinvestit, stimularea înnoirii parcului naţional auto, adică programul "Rabla", extinderea lui pentru persoane juridice, dar şi pentru tractoare, şi facilitarea accesului la finanţare acordată beneficiarilor din sectorul agricol şi alimentar se adaugă celorlalte măsuri deja adoptate de la începutul mandatului. Ele vin în contextul în care, prin această lege, urmărim restructurarea agenţiilor, reducerea birocraţiei - tot atâtea măsuri care nu au putut decât să ajute deja sectorul privat. Sectorul privat duce greul crizei economice şi tot el va fi principalul sector care va contribui la relansarea economică. De aceea, Guvernul are datoria să sprijine sectorul economic iar, prin ceea ce facem în sectorul bugetar, să realizăm o reformă a statului care să facă din acest stat unul funcţional, în interesul cetăţeanului. Prin procesul de restructurare a agenţiilor, vreau să ştiţi că am avut în vedere 223 de agenţii care au fost analizate. Prin această lege şi prin alte hotărâri de guvern pe care le-am promovat sau le vom promova, numărul de agenţii rămâne 112; dintre acestea, 33 sunt obligatorii, în cadrul reglementărilor pe care le avem cu Uniunea Europeană. Vor fi reduse posturi - aproape 8.200 de posturi -, prin această lege, iar, prin restul restructurărilor pe care le vom face, prin hotărâri de guvern deja adoptate sau care vor fi aprobate, vom mai avea în vedere şi alte mii de posturi care vor fi restructurate, cu asigurarea mecanismelor de protecţie socială şi de compensare prevăzute de lege, potrivit Codului Muncii şi actelor normative în vigoare. Această lege se încadrează, aşa cum spuneam, în procesul de reformă a statului. El va continua. Avem, până la sfârşitul acestei luni, termen să adoptăm standardele naţionale de cost, cantitative şi calitative; aceste standarde vor coborî la nivel local şi ne vor spune, foarte exact, cel puţin două lucruri: care sunt structurile teritoriale sau cele care sunt subordonate ministerelor care vor trebui să mai funcţioneze în România şi, în al doilea rând, ce servicii prestează acestea pentru cetăţeni, care sunt standardele de calitate şi în ce număr, câte persoane vor trebui angajate acolo pentru a presta servicii de calitate. Guvernul, prin procesul de descentralizare care este în plin proces de desfăşurare, va rezolva şi această problemă. Va transfera, responsabil, spre administraţiile locale, pe baza principiului subsidiarităţii, foarte multe atribuţii, dar însoţite de responsabilităţi şi verificarea standardelor de calitate. Este, iarăşi, un demers extrem de dureros, dar atât de necesar României, un demers care va viza, practic, eficienţa funcţionării statului român şi a modului în care banii publici vor fi cheltuiţi efectiv în interesul cetăţenilor. Standardele de cost ne vor spune, în prelungirea acestei legi, câte persoane, de exemplu, la o structură descentralizată a Ministerului Agriculturii - pentru că tot am discutat în Guvern, la o direcţie agricolă - trebuie să existe, ce servicii va presta ea şi câte persoane vor trebui angajate. Standardul de cost ne va spune: ne trebuie o sută de persoane sau 80, acum putem să observăm că avem 150 sau 140. Va trebui să descentralizăm competenţele, atribuţiile, dar şi resursa umană necesară care să se încadreze în aceste limite, care înseamnă, repet, reforma statului, dureroasă dar, în acelaşi timp, necesară pentru ceea ce înseamnă funcţionarea instituţională a statului român. Doamnelor şi domnilor parlamentari, Am ajuns la finalul prezentării mele de astăzi. Formal, vreau să declar că, în temeiul art.114 din Constituţie, Guvernul îşi angajează răspunderea pentru proiectul de lege privind reorganizarea unor autorităţi şi instituţii publice, raţionalizarea cheltuielilor publice, susţinerea mediului de afaceri şi respectarea Acordului-cadru cu Comisia Europeană şi Fondul Monetar Internaţional. Vreau să vă mulţumesc pentru răbdarea şi pacienţa dumneavoastră. Vreau să mulţumesc încă o dată tuturor colegilor mei din Guvern, fără excepţie şi, în acelaşi timp, să mulţumesc în mod particular acelor miniştri care au avut responsabilitatea directă a coordonării procesului de elaborare a acestor legi - fie că vorbim aici de ministrul educaţiei, doamna Andronescu, vorbim de ministrul finanţelor, George Pogea, de ministrul muncii, domnul Marian Sârbu, vorbim de ministrul justiţiei, Cătălin Predoiu, care au coordonat cele trei proiecte de lege, fie că mulţumesc celorlalţi membri ai Guvernului şi secretari şi subsecretari de stat care au lucrat ore în şir. Vreau să mulţumesc Parlamentului României pentru atenţia pe care a acordat-o acestor proiecte, prin amendamentele pe care le-a formulat şi o bună parte din ele au fost incluse în proiectele de lege pe care le-am prezentat în faţa dumneavoastră. Vreau să mulţumesc echipei conduse de profesorul Miclea, cel care a lucrat la Pactul naţional pentru educaţie, pentru sprijinul constant pe care l-a acordat sistemului educaţional pentru susţinerea legii şi care vizează reforma sistemului educaţional, pentru că am convingerea că, prin ceea ce
am făcut, am venit în faţa dumneavoastră cu proiecte de legi responsabile şi care vor schimba în bine viaţa românilor, vor schimba în bine modul de funcţionare a statului român. Şi acesta este doar începutul procesului de reformă a statului, pe care Guvernul l-a declanşat şi va merge mai departe, evident, cu suportul dumneavoastră. Dumnezeu să vă dea gândul cel bun! Vă mulţumesc. (Aplauze.)
|
|
