Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 17,10.

Lucrările au fost conduse de doamna Daniela Popa, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistată de domnii Dumitru Pardău, şi Sever Voinescu-Cotoi, secretari.

*

Doamna Daniela Popa:

Bună ziua.

Stimaţi colegi,

Declar deschisă şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor şi anunţ că din totalul celor 334 de deputaţi şi-au înregistrat prezenţa la lucrări un număr de 178, sunt absenţi 156, din care 23 participă la alte acţiuni parlamentare.

Pentru început, în conformitate cu prevederile art. 94 din Regulamentul nostru, republicat, vă informez că au fost distribuite tuturor deputaţilor următoarele documente: ordinea de zi pentru şedinţele în plen, programul de lucru pentru perioada 5 - 10 octombrie 2009, lista rapoartelor depuse în perioada 30 septembrie - 5 octombrie de către comisiile permanente sesizate în fond, informarea cu privire la iniţiativele legislative înregistrate la Camera Deputaţilor şi care urmează să fie avizate de comisiile permanente, lista cu legile pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Curţii Constituţionale şi sumarul privind conţinutul fiecărui Monitor Oficial al României, Partea I.

Până să intrăm în ordinea de zi, în conformitate cu Regulamentul Camerei Deputaţilor, dau cuvântul pentru un minut domnului deputat Burlacu Cristian.

Vă rog, domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Cristian-Ion Burlacu:

Mulţumesc, doamna preşedinte.

Stimaţi colegi,

Doresc să vă aduc la cunoştinţă că începând cu data de astăzi am prezentat demisia din Grupul PNL şi înscrierea la Grupul PD-L.

Mulţumesc. (Aplauze din partea Grupului parlamentar al PD-L.)

Doamna Daniela Popa:

Mulţumesc, domnule deputat.

Doamna deputat Dobre Cristina Elena.

Aveţi cuvântul, doamna deputat.

O voce din sală:

La tine nu mă aşteptam!

Doamna Cristina Elena Dobre:

Mai aveţi şi surprize în viaţă!

Stimaţi colegi, doresc să vă anunţ că am părăsit Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal din Camera Deputaţilor şi m-am alăturat Grupului Partidului Democrat Liberal. (Aplauze din partea Grupului parlamentar al PD-L.)

Doamna Daniela Popa:

Stimaţi colegi, intrăm în ordinea de zi.

Punctul 2 pe ordinea de zi, Proiectul de Hotărâre privind modificarea Anexei la Hotărârea Camerei Deputaţilor nr.43/2008 pentru aprobarea componenţei nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor.

În temeiul art.42 şi 60 alin.(1) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Camera Deputaţilor adoptă prezenta hotărâre.

Articolul unic. Anexa la Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 43/2008 pentru aprobarea componenţei nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 875 din 23 noiembrie 2008, cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează: domnul deputat Gheorghe Coroamă, aparţinând Grupului parlamentar al PD-L este desemnat în calitate de membru al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi.

Domnul deputat Valentin Rusu, aparţinând Grupului parlamentar al PD-L trece de la Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare la Comisia pentru apărare, ordine publică, siguranţă naţională, în calitate de membru.

Domnul deputat Valerian Vreme, aparţinând Grupului parlamentar al PD-L trece de la Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională la Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare, în calitate de membru.

Domnul deputat Gheorghe Roman, aparţinând Grupului parlamentar al PD-L trece de la Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă la Comisia pentru industrii şi servicii, în calitate de membru.

Domnul deputat Sava Andrei Valentin, aparţinând Grupului parlamentar al PD-L trece de la Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare la Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, în calitate de membru.

Domnul deputat Iftime Dragoş Adrian, aparţinând Grupului parlamentar al PD-L trece de la Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice la Comisia pentru politică externă, în calitate de membru.

Dacă sunteţi de acord, stimaţi colegi, ca votul nostru să fie în totalitate pe această hotărâre, mâine la votul final.

La următorul punct al ordinii de zi, punctul 3, avem solicitarea plenului Camerei Deputaţilor prevăzută în art. 3 din Hotărârea Camerei Deputaţilor nr.34/2009 referitoare la raportul Comisiei parlamentare de anchetă pentru verificarea sumelor cheltuite de Ministerul Tineretului şi Sportului, sub semnătura doamnei ministru Monica Maria Iacob-Ridzi, pentru organizarea "Zilei Tineretului", Raportul Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi referitor la această solicitare şi Proiectul de Hotărâre privind cererea de urmărire penală a doamnei Monica Maria Iacob-Ridzi, fost ministru.

De asemenea, avem sesizarea doamnei deputat Monica Maria Iacob-Ridzi, înregistrată la Biroul permanent cu nr.832 din 16.09.2009.

Ca la orice proiect legislativ, rog Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi să prezinte raportul.

Vă rog. Domnule deputat Iordache, aveţi cuvântul.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc, doamna preşedinte.

Doamna preşedinte,

Stimaţi colegi,

Voi prezenta raportul asupra Hotărârii Camerei Deputaţilor nr.34 din 27.07.2009 referitoare la Raportul Comisiei parlamentare de anchetă pentru verificarea sumelor cheltuite de Ministerul Tineretului şi Sportului, sub semnătura doamnei ministru Monica Iacob-Ridzi, pentru organizarea "Zilei Tineretului".

Cu adresa nr.34 din 27.07.2009 secretarul general a trimis Hotărârea Camerei Deputaţilor referitoare la Raportul Comisiei parlamentare de anchetă pentru verificarea sumelor cheltuite de Ministerul Tineretului şi Sportului, sub semnătura doamnei ministru Monica Iacob-Ridzi, pentru organizarea "Zilei Tineretului", pentru ca în termen de 15 zile, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi să întocmească un raport privind începerea urmăririi penale împotriva doamnei deputat Monica Iacob-Ridzi, fost ministru al tineretului şi sportului, în legătură cu infracţiunile de delapidare, prevăzute de art.215¹ din Codul penal şi abuz în serviciu contra intereselor publice, prevăzute de art.248 din Codul Penal.

În conformitate cu art.155 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia juridică a fost sesizată cu Adresa nr.54, înregistrată sub nr.31/686 cu scrisoarea secretarului general, care a transmis Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi solicitarea Biroului permanent de a se pronunţa printr-un raport asupra Raportului Comisiei parlamentare de anchetă privind sumele cheltuite de Ministerul Tineretului şi Sportului, sub semnătura doamnei ministru Monica Iacob-Ridzi, pentru organizarea "Zilei Tineretului".

Faţă de documentele supuse analizei Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, membrii comisiei au susţinut puncte de vedere diferite, în problematica supusă dezbaterilor.

În esenţă, domnul deputat Daniel Buda, preşedintele Comisiei juridice, a apreciat că prevederile art.155 şi art.74 trebuie privite corelat şi nu se poate face abstracţie de niciunul dintre ele. Domnia sa a considerat că nu există elemente care să justifice o cerere pentru urmărirea penală pentru infracţiunea de delapidare şi a formulat o propunere în acest sens. Supusă votului, propunerea a întrunit 13 voturi împotrivă şi 9 voturi pentru, propunerea fiind respinsă.

Domnul deputat Lup Silvestru a supus atenţiei Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi soluţia de a propune plenului Camerei Deputaţilor cererea pentru începerea urmăririi penale împotriva doamnei deputat Monica Iacob-Ridzi pentru faptele de delapidare care fac obiectul Comisiei parlamentare de anchetă. Supusă votului, propunerea a întrunit 12 voturi pentru şi 8 voturi împotrivă.

Doamna Daniela Popa:

Mulţumim domnului vicepreşedinte al Comisiei juridice.

Dau cuvântul doamnei deputat Monica Maria Iacob-Ridzi pentru prezentarea sesizării sale şi pentru exprimarea punctului de vedere cu privire la raportul Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi.

Doamna deputat, aveţi cuvântul, vă rog.

Doamna Monica Maria Iacob-Ridzi:

Doamna preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

În urmă cu peste două luni de zile, pe 27 iulie 2009, veneam în faţa dumneavoastră solicitându-vă să aprobaţi cererea de ridicare a imunităţii mele parlamentare, pentru a nu bloca ancheta procurorilor, în legătură cu faptele ce formează obiectul dosarului nr. 147/2009.

După cum bine ştiţi, acest dosar se referă la acţiunea desfăşurată de Ministerul Tineretului şi Sportului la 2 mai 2009, Ziua Tineretului.

V-am cerut atunci să luaţi această decizie, din respect pentru instituţiile judiciare ale statului şi din respect pentru principiul fundamental al statului de drept, acela al separaţiei puterilor.

Apreciam şi atunci şi consider şi astăzi că activitatea justiţiei nu trebuie îngrădită în nici un mod, nici prin excepţii procedurale nefondate, nici prin interpretări nelegale ale legii, nici prin comisii parlamentare paralele şi nici prin trasarea unor linii directoare procurorilor sau judecătorilor.

Consideram şi atunci şi cred şi astăzi că pentru acţiunile din 2 mai 2009 doar procurorii sunt aceia care trebuie să stabilească situaţia de fapt, doar ei vor face încadrări juridice şi doar ei vor dispune trimiterea în judecată sau scoaterea de sub urmărire penală în cauză. Şi cât de temeinic sau de superficial o vor face va fi doar atributul judecătorilor să aprecieze, nu al altor foruri, comisii sau oameni politici.

Este inacceptabil - şi în opinia mea profund abuziv - ca o comisie parlamentară de anchetă să se suprapună peste activitatea procurorilor.

Este inacceptabil ca în paralel cu actele premergătoare ale procurorilor, o comisie parlamentară să facă cercetări paralele, să audieze oameni, să ridice documente, să ceară explicaţii, să pună verdicte şi să stabilească încadrări juridice.

Şi, în această manieră de a proceda, mâine, poimâine vom avea comisii de anchetă care vor trasa condamnări, vor face aprecieri asupra trimiterilor în judecată sau, mai grav, vor stabili pedepse şi moduri de executare a pedepselor.

Vă spun cu sinceritate că nu m-a surprins nici votul deputaţilor din Comisia juridică. Dominaţi de interese politicianiste, mai presus de respectul faţă de profesia juridică de bază, deputaţii PSD şi PNL au ales să calce în picioare principii de drept, teorii despre separaţia puterilor în stat şi supremaţia legii, principii constituţionale de bază.

Domniile lor au dat expresie linşajului politic la adresa unui adversar politic PD-L, trecând peste probele din dosarul comisiei de anchetă, trecând peste acte şi declaraţii care îmi demonstrează nevinovăţia.

Este nevoie de circ! şi-au spus domniile lor. Circul să continue! După cum bine ştiţi, eu m-am prezentat deja la Parchet, am dat o serie de declaraţii, s-a început urmărirea penală faţă de mine, dar şi faţă de alţi angajaţi din minister, cărora le-am dat, prin ordine ale ministrului, sarcini clare în derularea evenimentelor din 2 mai.

Ştiţi probabil că încadrările juridice date de procurori şi prezentate prin referatul înaintat Parlamentului s-au modificat substanţial.

Ştiţi că niciodată nu am cerut nimănui să facă ilegalităţi! Ştiţi că nu am semnat ordonanţările de plată şi toate acestea reies din dosarul Comisiei de anchetă.

Fără a intra în argumente juridice complicate, vreau să vă spun foarte clar că sunt nevinovată şi îmi voi demonstra nevinovăţia, indiferent câte energii va trebui să aloc pentru acest lucru şi chiar dacă pseudoprofesioniştii jurişti din PSD şi PNL vor încerca să acrediteze contrariul, forţând nota şi bunul simţ juridic. Sunt datoare mie însămi şi celor aproape 14.500 de alegători ai mei din Valea Jiului, dar şi sutelor de mii de tineri pentru care am văzut un alt mod de viaţă.

Acest lucru îl voi face în faţa justiţiei, pe care vă solicit încă o dată să o lăsaţi să-şi continue activitatea, fără a-i trasa încadrări juridice şi linii de anchetă.

În ceea ce priveşte respectarea dispoziţiilor de procedură parlamentară şi având în vedere sesizarea mea privind încălcarea de către unii membrii ai Comisiei parlamentare de anchetă a dispoziţiilor din Regulamentul Camerei Deputaţilor, lucrurile sunt în opinia mea foarte clare. Astfel, conform art.74 alin.(1) din Regulamentul Camerei Deputaţilor: "Anchetele parlamentare nu pot avea ca obiect investigarea unor fapte sau activităţi care fac obiectul unor anchete judiciare sau care se află pe rolul unor instanţe de judecată.

Alineatul (2), teza 1: "O anchetă parlamentară încetează de drept în momentul deschiderii unor proceduri judiciare privitoare la faptele sau activităţile care constituie obiectul ei".

Articolul 8 alin. (1) din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Comisiei parlamentare: "Anchetele parlamentare nu pot avea obiect investigarea unor fapte sau activităţi care fac obiectul unor anchete judiciare sau care se află pe rolul unor instanţe de judecată".

În lumina acestor dispoziţii din Regulament, este evident că, independent de împrejurarea că plenul Camerei a dispus înfiinţarea Comisiei de anchetă, era obligaţia preşedintelui acesteia de a veghea ca activitatea comisiei să se desfăşoare fără încălcări de Regulament.

Or, din momentul în care s-a aflat despre existenţa unui paralelism între activitatea comisiei şi cea a procurorilor DNA, era de obligaţia preşedintelui comisiei să dispună încetarea imediată a anchetei.

Vă rog să observaţi că în repetate rânduri parlamentarii PD-L au atras atenţia preşedintelui comisiei asupra existenţei acestui paralelism.

Mai mult, personal am pus la dispoziţia comisiei acte din care reieşea existenţa unui dosar în lucru la Parchet şi am cerut oprirea cadrului abuziv de desfăşurare a controlului parlamentar.

Pe acest fond, apreciez că raportul Comisiei parlamentare de anchetă a fost întocmit pe baza unei cercetări nule de drept şi pe baza unor investigaţii care, în mod nepermis şi profund neconstituţional şi nelegal, au creat un paralelism cu ancheta desfăşurată de structurile abilitate ale statului.

Un exemplu nepermis al paralelismului de acţiune între Comisia de anchetă şi activitatea procurorilor este dat şi de corespondenţa purtată cu Garda Financiară.

Astfel, Comisia parlamentară a solicitat Gărzii Financiare o serie de documente, în contextul în care, în acelaşi timp, aceleaşi acte, procesele verbale de constatare şi înscrisurile rezultate în urma verificărilor constituiau mijloace de probă în dosarul penal 147/2009 al DNA.

În plus, audierea în cadrul comisiei a persoanelor care, în acelaşi timp, erau martori în procedura derulată la nivelul Parchetului, reprezintă o încălcare grosolană a principiilor procesual-penale în materie, precum şi o ingerinţă nepermisă în ancheta penală. Or, aceste grave abateri nu pot rămâne nesancţionate.

Pe lângă cererea pe care am adresat-o instituţiilor abilitate ale statului, exprimată într-o plângere penală, pentru abuzul în serviciu al unor membri ai Comisiei de anchetă, eu cer aplicarea de îndată a Regulamentului Camerei Deputaţilor în materia sancţiunilor, fie că vorbim de cele prevăzute expres în Capitolul IV, Secţiunea a 5-a din acest act normativ, fie că ne referim la sancţiunea specifică actelor nule de drept, respectiv invalidarea raportului Comisiei de anchetă prin constatarea nulităţii.

Problema pe care eu, însă, astăzi o ridic nu ţine neapărat de fondul cauzei, ci este mai degrabă una de procedură parlamentară, iar prin decizia dumneavoastră va trebui să creaţi un precedent în practica noastră, respectiv să legitimaţi sau nu paralelismul între o comisie parlamentară de anchetă şi o anchetă judiciară desfăşurată de procurori.

Stimaţi colegi,

Am crezut că în România politica se face şi în alt mod, cu alte mentalităţi şi voi crede în acest lucru până la final.

Mai cred şi acum că problemele majore ale României, criza pe care România o traversează, nu trebuie rezolvate prin fabricarea unor scandaluri politice artificiale, prin linşarea mediatică a adversarilor politici, prin declaraţii belicoase făcute la ore de maximă audienţă, prin circ ieftin! (Rumoare.) Văd că vă deranjează ce vă spun. Puţin respect, dacă se poate, finalizez imediat.

Vă cer dumneavoastră, stimaţi colegi, să aveţi eleganţa şi înţelepciunea de a pune punct derapajului politico-juridic pe care Comisia parlamentară de anchetă l-a creat, menţinut şi promovat încă de la înfiinţarea ei şi până în prezent şi de a reda demnitate şi legalitate dezbaterilor din plen.

Rămâne ca dumneavoastră să decideţi dacă acest mod de a face politică trebuie să continue.

Rămâne ca dumneavoastră să opriţi corul demagogiei ieftine şi să analizaţi, în raport de propriile noastre competenţe, aici, în Parlament, dacă putem suprapune sau nu comisii parlamentare peste anchetele procurorilor.

Rămâne ca dumneavoastră să decideţi dacă evoluăm dintr-un infantilism politic al răfuielilor nejustificate, spre o maturitate politică, specifică unui stat de drept.

Vă cer să nu votaţi raportul Comisiei de anchetă. În caz contrar, aţi legitima, aşa cum şi Comisia juridică, prin votul său consultativ încearcă să vă determine să faceţi, un abuz, aţi da valoare unui act nul de drept şi aţi genera consecinţe nule din punct de vedere juridic.

A nu vota sau exprima un vot negativ înseamnă a reda Parlamentului imaginea de garant al respectării principiilor constituţionale într-un stat de drept. (Rumoare.)

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Intervenţia doamnei deputat s-a încheiat.

Începem dezbaterile asupra raportului Comisiei juridice şi rog reprezentanţii grupurilor parlamentare să se înscrie la cuvânt.

Grupul parlamentar al PD-L. Vă rog.

Domnul Mihail Boldea:

Doamna vicepreşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Aş vrea întâi de toate să vă aduc în atenţie un principiu în faţa căruia, atât ca membrii ai Legislativului, dar şi ca cetăţeni ai acestei ţări, ne supunem necondiţionat.

Parlamentul României este cel care elaborează legi şi, ca atare, ca membri ai săi, suntem primii care trebuie să le respectăm.

Monica Iacob-Ridzi a solicitat expres în plen suspendarea imunităţii sale şi s-a pus la dispoziţia organelor de anchetă şi am votat în acest sens.

Din punctul nostru de vedere, atât legal, cât şi moral, ne-am făcut datoria, conform principiului potrivit căruia nimeni nu este mai presus de lege.

Dacă cineva este suspectat că a încălcat legea, el nu trebuie să se ascundă în spatele imunităţii parlamentare. Verdicte, însă, poate da doar justiţia, nu vreo comisie sau plenul Camerei Deputaţilor.

Acesta este fundamentul unui stat de drept, iar principiul separaţiei puterilor în stat se aplică tot timpul şi nu în funcţie de campania electorală, aşa cum vreţi dumneavoastră, domnilor colegi din opoziţie!

Ceea ce s-a petrecut după ridicarea imunităţii doamnei Ridzi nu mai are nici o legătură cu nici un act de anchetă sau justiţie.

Comisia Ridzi, manevrată politic de PNL şi PSD, nu a făcut altceva decât să speculeze politic şi oportunist acest subiect. Comisia de anchetă a ministrului tineretului şi sportului şi-a continuat ostentativ activitatea, în condiţiile în care, conform Regulamentului Camerei Deputaţilor, nu putea fi desfăşurată o anchetă paralelă, în cazul în care exista o anchetă demarată de DNA.

Un astfel de demers demonstrează fără umbră de îndoială că această comisie de anchetă nu a avut şi nu are drept obiectiv anchetarea vreunui ministru, ci urmăreşte doar reflectoare şi camere de luat vederi pentru propria imagine. Acesta ar fi un prim abuz.

Un al doilea abuz se referă la un principiu fundamental de drept, care spune: "Non bis in idem", pentru cine ştie latină, respectiv că încălcarea unei prevederi legale nu poate fi pedepsită de două ori. Imunitatea Monicăi Iacob-Ridzi a fost ridicată pe 27 iulie pentru suspiciunea de abuz în serviciu.

Raportul Comisiei face, de această dată, aceeaşi recomandare. Eu înţeleg că dacă-ţi îndeplineşti un obiectiv, acesta este bun îndeplinit. Dar ce imunitate mai dorim să ridicăm noi astăzi, în condiţiile în care aceasta a fost ridicată? O a doua ridicare a imunităţii deja ridicate este doar un spectacol electoral ieftin, care nu are decât un singur temei: rating TV şi colectarea de voturi, care nu există pentru Geoană şi Antonescu.

Am o rugăminte la dumneavoastră, stimaţi colegi. Sub nici o formă nu putem verifica respectarea legii de către un ministru sau altul, încălcând la rândul nostru legea.

Acest paradox este singurul motor al Comisiei Ridzi, comisie care la momentul ridicării imunităţii ministrului nu-şi mai justifică existenţa.

Eu aş sugera, atât membrilor fostei comisii, cât şi doamnelor şi doamnelor deputaţi să ne ocupăm de cazuri penale de notorietate, care nu au atins nici până acum acest stadiu, respectiv ridicarea imunităţii şi demararea anchetei judiciare. Avem câteva exemple vii în jurul nostru. Soluţia este să lăsăm justiţia să facă dreptate, iar politicienii să facă politică. (Câteva aplauze.)

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Vă mulţumesc. Din partea celorlalte grupuri parlamentare, dacă doreşte să ia cineva cuvântul?

Vă rog, pe procedură, domnul deputat Florea Damian.

Domnul Damian Florea:

Doamna preşedinte,

Am înţeles că la Guvern s-au întâmplat înlocuirile, nu şi în Parlament. Înţeleg că avem doi secretari de la acelaşi partid în plen?

Domnul Sever Voinescu-Cotoi:

Dacă vreţi, mă ridic şi plec.

Domnul Damian Florea:

Nu ştiu.

Doamna Daniela Popa:

Domnule deputat, n-aţi fost informat de către liderul de grup, a fost o hotărâre a liderilor de grup.

Domnul Damian Florea:

Am înţeles. Vă mulţumesc. Nu mă legam de domnul...

Doamna Daniela Popa:

Mulţumesc.

Dacă mai sunt înscrieri la cuvânt? Domnul deputat Eugen Nicolăescu, Grupul parlamentar al PNL. Vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Doamnă preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Vreau să vă spun încă de la început că n-am avut de gând să iau cuvântul, pentru că după ce am citit raportul Comisiei de anchetă, am fost edificat că acolo sunt foarte multe lucruri în neregulă şi că hotărârea noastră de a determina un vot pe începerea urmăririi penale împotriva unui fost ministru este corectă şi că ea nu se pune sub nici o formă în discuţie.

Dar, acum, când am auzit-o pe doamna Ridzi vorbind, m-am îngrozit, chiar m-am speriat, aş putea spune, că un asemenea om poate avea atâta trufie, atâta aroganţă, atâta lipsă de respect, aş fi vrut să spun nesimţire, dar este o doamnă... (Rumoare.)

Cu toate acestea, eu cred că astăzi ne aflăm într-o situaţie inedită. Un om care este suspect că a băgat mâna în banii publici, care poate nu trebuia să pună mâna în banii publici, doamna Ridzi ştie mai bine şi poate o să ne spună, poate o să aibă, în sfârşit, curajul să fie cinstită şi sinceră. Până acum a făcut demagogie cât cuprinde!

Este ciudat că un deputat atât de tânăr poate fi atât de lipsit de respect pentru o instituţie importantă a statului care este Parlamentul. Sunt surprins cum acest partid, PD-L, care peste tot reclamă faptul că este un apărător al dreptăţii, îi apără pe cei care fură sau, mă rog, care sunt presupuşi că fură. Doamna Ridzi, doamna Udrea şi mai ştiu eu cine o mai fi pe acolo! Probabil că o să mai facem comisii de anchetă şi la alde Berceanu şi alţii asemenea, ca să vedem, într-adevăr, cum se fură banul public, de către cei care ar trebui să-l apere.

Eu cred, stimaţi colegi, că suntem într-o situaţie inedită. Cea care este suspicionată că ar fi băgat mâna în banii publici, vine astăzi cu o atitudine complet ciudată, ca să nu spun alte cuvinte mai dure, şi ne critică pe noi şi îi reclamă la Curte, la tribunal, la justiţie, pe alţi colegi de-ai noştri că şi-au făcut datoria.

Doamnă, pe ce lume trăiţi? Oare, chiar nu vă daţi seama că dumneavoastră încălcaţi legea mai mult decât vă puteţi permite?

Eu cred că sunteţi într-o situaţie în care ar trebui să plecaţi capul, să lăsaţi justiţia să-şi facă treaba şi când justiţia vă va declara nevinovată să veniţi aici să spuneţi ce doriţi, iar până atunci să tăceţi.

Stimaţi colegi,

Cred că lucrurile sunt simple. Cred că, în acest moment, noi avem un singur lucru de făcut: să aprobăm acest raport ca fiind un raport al colegilor noştri care cred că au tratat toată această situaţie cu bună-credinţă, cu sinceritate, cu dorinţa de a spune oamenilor adevărul. cred că aceasta este singura atitudine corectă pe care putem să o avem.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Daniela Popa:

Vă mulţumesc.

Din partea Grupului parlamentar al PSD+PC, domnul deputat Robert Negoiţă.

Aveţi cuvântul.

Domnul Robert Sorin Negoiţă:

Stimată doamnă preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Aş fi vrut să încep prin a cere doamnei Mona dacă poate să-mi aducă mapa. Şi aş fi vrut să o întreb dacă ţin bine mâinile. (Aplauze.)

Stimaţi colegi,

Am activat într-o comisie de anchetă care a studiat modul în care au fost cheltuite anumite sume mari de bani, într-o perioadă complicată, la un minister pe care am crezut, sincer, că merită să-l înfiinţăm.

Acest minister a organizat nişte evenimente cu nişte bani mulţi şi vreau să vă fac cunoscute câteva detalii din activitatea noastră referitor la aceste contracte, care s-au încheiat cu nişte firme de garsonieră, înfiinţate câteva săptămâni mai devreme.

Nişte detalii importante le-aţi văzut şi dumneavoastră în presă, referitoare la nişte sume de 75 de mii de euro pe nişte scene. Tot nişte detalii, probabil lipsite de importanţă, care doamnei Mona nu-i spun nimic, vreau să-i spun că fiecare participant la acele evenimente, conform semnăturii doamnei ministru, plătea acelei firme câte 7 milioane lei fiecărui participant. Adică, dacă Georgel se ducea să cumpere pâine din piaţă şi căsca şi el gura la un concert, ministerul plătea acelei firme care nu a organizat concertul, suma de 7 milioane lei, timp în care noi nu puteam să dăm salarii la profesori din lipsă de bani la buget.

Tot ministerul a plătit nişte miliarde multe pe materiale promoţionale şi nu se specifica ce fel de materiale - dacă sunt albastre, dacă sunt portocalii, dacă sunt kaki, dacă scrie pe ele MTS sau EBA. Nu a ştiut nimeni să ne spună, pentru că nu era specificat în niciun contract.

De asemenea, în acele contracte nu erau specificate decât sumele, adică multe miliarde, dar nu se specifica numărul materialelor: că sunt 3 tricouri, sau 30 de mii de tricouri. Iar recepţia lor, din declaraţiile funcţionarilor din minister, s-au făcut pe filmări, pe imagini video, puse la dispoziţie de către firma prestatoare.

În urma a ceea ce am constatat noi în comisie, noi, care nu suntem instanţă de judecată, noi nu dăm verdicte, noi am considerat că un astfel de comportament este iresponsabil vizavi de banul public şi că instituţiile statului, acele instituţii cărora le-au trebuit două luni de zile, adică mai mult decât până am depus noi raportul la Parlament, să se sesizeze şi să-şi dea seama că, de fapt, neregulile sunt mult mai multe decât le-am constatat noi în comisie.

Bineînţeles, că eu, ca tânăr, am o mare problemă, în sensul că toţi românii am avut o mare speranţă, şi anume că vor veni tinerii în politică, tineri care să nu fie infestaţi de acea boală de băgat mâna până la umăr. Evident că avem o problemă reală, ca tineri, pentru că s-a decredibilizat însăşi această idee, mai ales pentru că principalul partid - adică partidul unic, de astăzi, de la guvernare - are în fruntea tineretului său o persoană care, conform raportului de astăzi pe care-l vom vota, evident, ne spune că ar fi delapidat şi ar fi făcut abuz în serviciu.

Eu cred că este o palmă grea şi greu de suportat dată generaţiei tinere şi întregii societăţi româneşti care avea speranţa că, în sfârşit, vom avea parte de o nouă generaţie de politicieni care să nu mai fure.

Deci, eu cred că, în bunul spirit al nostru, al parlamentarilor, care nu ne substituim, evident, organelor judiciare, nu noi dăm sentinţe, ci noi lăsăm instituţiile statului să-i facă treaba.

Eu sper ca instituţiile statului să-şi facă treaba cu toată lumea la fel, să nu aibă măsuri diferite şi, mai ales, mai ales începând cu începutul anului viitor să sperăm că vom avea nişte instituţii mai eficiente şi mai echidistante, mai nepolitizate.

Noi, grupul PSD, votăm acest raport. Aveţi toată încrederea că am muncit mult la el. Nu am avut nevoie de discurs scris de către alţii. V-am spus din memorie, din ce am muncit eu în comisie şi este foarte adevărat, documentele pot să confirme ce am spus eu.

Eu vă mulţumesc mult pentru atenţie şi sper din suflet că veţi vota cu toţii acest raport, pentru că eu nu cred că cineva îşi permite să împiedice o anchetă pe subiectul care tocmai l-am menţionat, în situaţia în care au v-am menţionat-o. Altfel, cei care votează împotrivă va trebui să specifice, să spună electoratului şi celor care i-a votat şi le cere votul iarăşi, cum anume justifică faptul că un participant la o petrecere primeşte mai mulţi bani decât primeşte un profesor stagiar.

Eu vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Daniela Popa:

Mulţumim domnului deputat Negoiţă.

Dacă, din partea altor grupuri parlamentare, sunt înscrieri la cuvânt? Nu.

Dezbaterile asupra raportului Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi s-au încheiat.

Dau cuvântul vicepreşedintelui comisiei să prezinte...

Doamna deputat Monica Iacob-Ridzi, doriţi să mai luaţi cuvântul? Vă rog.

Doamna Monica Maria Iacob-Ridzi:

Un scurt drept la replică. Mi-a fost rostit numele.

În primul rând, mă surprinde atitudinea domnului Nicolăescu. Şi dânsul a fost cercetat de DNA în 2008 şi i-am respectat opinia privind nevinovăţia.

Domnule Nicolăescu, nu vă voi face nesimţit, pentru că aţi avut tupeul să vorbiţi astăzi, deşi dumneavoastră, în calitatea de ministru al sănătăţii, aţi fost campion al plângerilor penale.

Iar, în ceea ce priveşte pe domnul Robert Negoiţă, mă surprinde că dânsul spune că a citit cu foarte mare atenţie actele, spunând că s-au făcut plăţile sub semnătura mea. Nu am semnat ordonanţările de plată. Nu s-au făcut sub semnătura mea. Eu vă rog să reluaţi, eventual, acea comisie parlamentară de anchetă, că văd că vă place să faceţi circ în Parlament. Continuaţi-l, dacă asta doriţi, şi poate că atunci vă veţi convinge de nevinovăţia mea, dacă veţi citi, într-adevăr, documentele din raportul Comisiei parlamentare de anchetă şi documentele din raport care, practic, ar fi trebuit să vă convingă şi pe dumneavoastră de nevinovăţia mea.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Îl rog pe domnul vicepreşedinte al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi să prezinte proiectul de hotărâre.

Domnul Florin Iordache:

"Hotărâre privind cererea de urmărire penală a doamnei deputat Monica Iacob-Ridzi, fost ministru.

Camera Deputaţilor adoptă prezenta hotărâre. Articol unic. Camera Deputaţilor cere urmărirea penală a doamnei deputat Monica Iacob-Ridzi, fost ministru, pentru faptele de delapidare, care fac obiectul Comisiei parlamentare de anchetă, ale cărei concluzii şi propuneri au fost aprobate prin Hotărârea Camerei Deputaţilor nr.34/2009".

Doamna Daniela Popa:

Vă mulţumesc.

La dezbateri generale, dacă doreşte cineva să ia cuvântul şi dacă există intervenţii la proiectul de hotărâre, la preambul sau la articolul unic.

Vă rog, Grupul parlamentar al PD-L.

Domnul Mihail Boldea:

Doamna vicepreşedinte,

Cred că am un amendament referitor la acest proiect de hotărâre, în condiţiile în care Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a votat în unanimitate respingerea cererii de începere a urmăririi penale în ceea ce priveşte săvârşirea infracţiunea de abuz în serviciu, faptă prevăzută de art.248, şi în condiţiile în care această comisie permanentă a Camerei Deputaţilor a fost învestită şi cu o astfel de solicitare, logica juridică spune că este necesar ca plenul să se pronunţe şi cu privire la acest aspect, în condiţiile în care, din raportul comisiei reiese acest lucru în mod evident, cert şi fără de tăgadă.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Da, vă rog, domnul vicepreşedinte Iordache, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Aveţi cuvântul.

Domnul Florin Iordache:

Asupra aspectului ridicat de colegul nostru, nu ne mai putem pronunţa. Să nu uităm că plenul Camerei Deputaţilor a dat un vot privind începerea urmăririi penale la solicitarea procurorului general.

Din singurul aspect care a rămas în urma comisiei de anchetă a fost acesta, pe care-l supunem votului dumneavoastră.

Doamna Daniela Popa:

Vă mulţumesc.

Dacă mai sunt înscrieri la cuvânt?

Dacă nu sunt, vă anunţ, stimaţi colegi, că în conformitate cu art.15 din Legea nr.115/1999 privind răspunderea ministerială, republicată şi cu modificările ulterioare, votul, fiind cererea de urmărire penală, este secret, se exprimă cu bile şi va fi la sesiunea de vot final de mâine, de la ora 12,30.

Continuăm cu următorul punct de pe ordinea de zi.

La iniţiativele legislative, la prima Cameră sesizată, pct.I, punctul 6, Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate.

Dacă iniţiatorul doreşte să ia cuvântul? Nu doreşte.

Din partea Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi?

Domnul Florin Iordache. Vă rog.

Domnul Florin Iordache:

Voi da citire Raportului asupra Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Legii privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate.

Consiliul Legislativ a dat un aviz favorabil.

Guvernul nu a depus un punct de vedere.

Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic a avizat favorabil.

Obiectul de reglementare este acela privind modificarea şi completarea Legii privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, republicată, în sensul instituirii obligaţiei depunerii declaraţiilor de avere şi pentru preşedinţii, vicepreşedinţii, secretarii, trezorierii organizaţiilor sindicale.

În urma dezbaterilor în comisie, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, să întocmească un raport de adoptare a propunerii legislative, cu amendamentele admise prezentate în anexă.

În raport cu obiectul şi cu conţinutul reglementării, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Doamna Daniela Popa:

Vă mulţumesc.

Dacă, din partea grupurilor parlamentare doreşte cineva să ia cuvântul? Nu.

Trecem direct pe raport.

La pct.1 din raport, dacă are cineva observaţii şi propuneri? Adoptat.

Pct.2 din raport, referitor la articolul unic.

Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Pct.3 din raport.

Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Pct.4 din raport.

Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Propunerea legislativă rămâne la vot final.

Punctul 7, Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.550/2004 privind organizarea şi funcţionarea Jandarmeriei Române.

Dacă iniţiatorul doreşte să ia cuvântul?

Vă rog.

Domnul Gabriel Andronache:

Doamna preşedinte,

Permiteţi-mi să prezint expunerea de motive privind iniţiativa legislativă referitoare la modificarea şi completarea Legii nr.550/2004, pe care am depus-o împreună cu domnul deputat Daniel Buda.

În anul 2009, s-au produs o serie de evenimente infracţionale deosebit de grave, de natură să tulbure grav siguranţa socială şi securitatea personală a cetăţenilor din România.

Flagelul tâlhăriilor săvârşite în stradă, sau al furturilor din instituţiile bancare a generat un sentiment de insecuritate în rândul populaţiei care, în procent ridicat, afirmă că nu se mai simte în siguranţă pe stradă.

Principala cauză a acestei situaţii a constituit-o absenţa forţelor de ordine din stradă. În acest context social, menţinerea prevederilor prin care Jandarmeria este ţinută în cazarmă, pentru că prin lege nu-i sunt conferite atribuţii în materia asigurării şi menţinerii ordinii publice, apare ca fiind o atitudine legislativă împotriva societăţii, în general, şi a climatului de siguranţă publică, în special.

Pe cale de consecinţă, propunem completarea dispoziţiilor Legii nr.550/2004 privind organizarea şi funcţionarea Jandarmeriei Române, prin introducerea atribuţiilor de asigurare şi menţinere a ordinii publice, pe lângă cea de restabilire a ordinii publice, care este în prezent consacrată prin art.19.

Suntem convinşi că sporirea numărului de forţe de ordine prezente în stradă va genera întărirea climatului de siguranţă publică, din următoarele motive: Jandarmeria dispune de cadre calificate şi foarte bine pregătite în domeniul asigurării ordinii publice. Mai multe trupe de siguranţă publică bine dispuse în zonele de risc înseamnă descurajarea săvârşirii de infracţiuni în stradă, în special a celor săvârşite cu violenţă.

Iniţiativa legislativă vizează modificarea şi completarea art.19 alin.(1) lit.b) din Legea nr.550/2004 privind organizarea şi funcţionarea Jandarmeriei Române.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Vă mulţumesc.

Raportul Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională este de respingere.

Dacă din partea grupurilor parlamentare doreşte cineva să ia cuvântul? Nu.

Iniţiativa legislativă rămâne la vot final.

Punctul 8, Propunerea legislativă de modificare şi completare a Hotărârii nr.977/2003 privind taxa pentru serviciul public de radiodifuziune şi a Hotărârii nr.978/2003 privind taxa pentru serviciul public de televiziune.

Iniţiatorul, dacă doreşte să ia cuvântul? Nu.

Din partea Comisiei pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă?

Dar aveţi raport de respingere, nu? Vă rog. Pe scurt.

Domnul Aledin Amet:

Vă mulţumesc.

În conformitate cu prevederile art.95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Propunerea legislativă de modificare şi completare a Hotărârii nr.977/2003 privind taxa pentru serviciul public de radiodifuziune şi a Hotărârii nr.978/2003 privind taxa pentru serviciul public de televiziune, a fost transmisă comisiei.

Conform prevederilor art.75 alin.(1) din Constituţia României, republicată, şi art.92 pct.2 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Camera Deputaţilor este prima Cameră sesizată.

La lucrările comisiei au fost prezenţi 13 deputaţi, din totalul de 19 membri ai comisiei.

Membrii comisiei au analizat conţinutul propunerii legislative şi au subliniat că, pe fond, acest subiect a constituit obiectul mai multor iniţiative legislative succesive ori amendamente ce au fost respinse cu o motivaţie temeinică.

În urma dezbaterii, Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă propune plenului respingerea Propunerii legislative de modificare şi completare a Hotărârii nr.977 din 2003 privind taxa pentru serviciul public de radiodifuziune şi a Hotărârii nr.978 din 2003 privind taxa pe serviciul public de televiziune.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Vă mulţumesc.

Raportul fiind de respingere, din partea grupurilor parlamentare, dacă doreşte cineva să ia cuvântul? Nu.

Iniţiativa legislativă rămâne pentru votul final.

Stimaţi colegi,

Cu aceasta, încheiem şedinţa de astăzi.

Urmează sesiunea consacrată răspunsurilor la întrebări şi formularea de interpelări.

Vă mulţumesc.

O seară bună!

- după pauză -

Doamna Daniela Popa:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Deschidem şedinţa consacrată răspunsurilor orale la întrebări.

Domnul deputat Tudor Ciuhodaru, Grupul parlamentar al PSD+PC, are o întrebare către Ministerul Sănătăţii, întrebare referitoare la situaţia Spitalului clinic de urgenţă Sfântul Ioan din Iaşi. Este o revenire a acestei întrebări.

Ministerul Sănătăţii solicită amânarea răspunsului.

Domnul deputat Ioan Stan, Grupul parlamentar al PSD+PC, este în sală? Nu este în sală.

Răspunsul la întrebarea domnului deputat să-i parvină în scris, vă rog. Transmiteţi Ministerului Economiei.

Din partea Grupului parlamentar al PNL, doamna deputat Lucia Ana Varga, dacă este prezentă. Este prezentă în sală.

Din partea Ministerului Educaţiei, doamna secretar de stat Oana Badea, este prezentă?

Îmi pare rău, doamna deputat. Secretarul de stat de la Ministerul Educaţiei n-a venit la sesiunea noastră de răspunsuri la întrebări. Să sperăm că în şedinţa următoare veţi primi răspunsul solicitat şi rog şi secretariatul, prin relaţia cu Parlamentul, să anunţe ca domnii miniştri, eventual secretari de stat, să participe la şedinţele noastre.

Tot doamna Oana Badea trebuia să dea şi un răspuns doamnei deputat Maria Eugenia Barna, Grupul parlamentar al PSD+PC, referitor la decontarea navetei elevilor din judeţul Timiş.

De asemenea, acest răspuns să fie reprogramat.

Din partea Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii, domnul secretar de stat Anton Marin dacă este prezent în sală. Nu este.

Aceeaşi procedură: amânarea răspunsurilor.

Răspunsuri la interpelările domnilor deputaţi Victor Socaciu, Grupul parlamentar al PSD+PC, Nicolae Bănicioiu, Grupul parlamentar al PSD+PC; din partea Grupului parlamentar al UDMR, Korodi Attila.

Şi, în sfârşit, din partea Ministerului Sănătăţii, un răspuns care trebuie dat la întrebarea domnilor deputaţi Valentin Rusu şi Călin Potor, referitoare la respectarea legalităţii în cazul demiterii managerului Serviciului judeţean de ambulanţă Caraş-Severin.

În sală trebuia să fie domnul secretar de stat Cristian Anton Irimie. Nu a venit.

De asemenea, răspunsul la această întrebare să fie reprogramat.

Şi vă rog să anunţaţi ca miniştrii şi secretarii de stat să participe la şedinţele Camerei Deputaţilor consacrate acestor răspunsuri la întrebări şi interpelări, ca o obligaţie pe care o au.

Urmează prezentarea pe scurt a interpelărilor şi avem pe domnul deputat Gheorghe Ana. O prezentaţi pe scurt. Da? o singură interpelare. Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Gheorghe Ana:

Doamna preşedinte,

Stimaţi colegi, interpelarea este adresată domnului ministru Adriean Videanu şi are ca subiect strategia pe termen lung, cu măsuri concrete de atragerea investitorilor străini.

Domnule ministru,

Anul 2009 este unul deosebit de slab din punct de vedere economic şi social. Pe fondul social de criza mondială, dar şi din cauza lipsei unor măsuri coerente de sprijinire a investitorilor, multe dintre firmele româneşti şi-au închis porţile. Acelaşi lucru l-am observat şi în cazul agenţilor economici cu capital străin, care au hotărât să-şi reducă până la nivel de avarii activitatea sau, mai grav, să-şi mute capacităţile de producţie în alte ţări.

Recent, directorul executiv al Consiliului investitorilor străini, Doina Ciomag, a dat publicităţii date din care reiese că România nu a făcut nimic pentru a atrage investitori străini, iar semnalul venit din partea oamenilor de afaceri este că ţara noastră trebuie să întocmească o strategie, să gândească măsuri pe o perioadă mai lungă de timp, măsuri concrete de nişă pentru a deveni atractivă.

Competiţia în atragerea investiţiilor străine s-a mutat la nivel mondial, România concurând în prezent atât cu ţări din zonă, precum Rusia şi Ucraina, dar şi cu cele din Asia.

Potrivit datelor Băncii Naţionale Române, investiţiile străine directe au totalizat în primele 7 luni 3.000.097.000 de euro, în scădere cu 48% faţă de valoarea înregistrată în perioada similară din 2008.

Vă întreb, domnule ministru, când va avea România o strategie pe termen lung, cu măsuri concrete de atragere a investitorilor străini?

Solicit răspuns scris şi oral.

Deputat, Gheorghe Ana.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Ioan Stan are două interpelări depuse în scris.

Domnul deputat Marian Neacşu, o singură interpelare.

Vă rog, aveţi cuvântul, pentru a fi prezentată pe scurt.

Domnul Marian Neacşu:

Foarte pe scurt, doamna preşedinte.

Bună seara, doamnă preşedinte!

Bună seara, stimaţi colegi!

Interpelarea se adresează domnului ministru, numai al finanţelor, Gheorghe Pogea, şi se referă la o neconcordanţă legislativă existentă între prevederile Legii nr.571 privind Codul fiscal şi ale Legii nr.44/1994 privind veteranii de război, precum şi unele drepturi ale invalizilor şi văduvelor de război.

Neconcordanţa de care vorbesc şi care creează, ca aplicare în teritoriu, o mulţime de probleme, se referă la facilităţile fiscale pe care această categorie, care merită respectul şi atenţia noastră, le are în legea specială, Legea nr.44, modificată prin Legea nr.303/2007, art.16 alin.(1) lit.c), şi respectiv prin art.284 din Legea nr.571/2003.

Dacă, potrivit legii speciale, care, ca principiu de drept, are aplicabilitate imediată, aceştia beneficiază de scutire de impozit pentru teren până la 5 ha, prin Legea nr.571 a Codului fiscal, această scutire se referă numai la terenul de sub locuinţă.

Având în vedere faptul că Legea nr.44 este lege specială, dar şi faptul că Legea nr.571 are prevalenţă în materie fiscală, îi solicităm domnului ministru al finanţelor să-şi precizeze un punct de vedere.

Aştept răspuns scris şi verbal.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Cornel Itu, o interpelare depusă în scris. Domnul deputat Cătălin Ioan Nechifor, trei interpelări depuse în scris. Domnul deputat Răzvan Mustea-Şerban, două interpelări depuse în scris. Domnul deputat Stelică Iacob Strugaru, o singură interpelare depusă scris. Doamna deputat Anna-Lili Farkas, o interpelare depusă în scris. Domnul deputat Iuliu Nosa, două interpelări depuse în scris. Domnul Adrian Năstase, două interpelări. Doamna deputat Alina Ştefania Gorghiu, patru interpelări. Domnul deputat Marius Sorin Göndör, o interpelare. Doamna Maria Stavrositu, o singură interpelare. Domnul Ioan Holdiş, o interpelare. Domnul Sorin Ştefan Zamfirescu, o interpelare. Domnul Dan Gabriel Gospodaru, o interpelare. Domnul Mircia Giurgiu, aşa cum ne-a obişnuit, de fiecare dată, 10 interpelări.

Domnul Amet Aledin, două interpelări.

Vă rog, aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul deputat Amet Aledin.

Domnul Aledin Amet:

Vă mulţumesc.

Într-adevăr, sunt două interpelări, ambele adresate domnului Cătălin Predoiu, ministrul afacerilor externe.

În cursul lunii august, anul curent, la Mangalia s-a desfăşurat un simpozion dedicat românilor stabiliţi în alte zone ale lumii.

Au fost discutate probleme specifice, anumite aspecte fiind particularizate. Astfel, s-a evidenţiat faptul că românii din zona Cernăuţi întâmpină probleme din partea autorităţilor din Ucraina în privinţa înfiinţării unui centru cultural românesc.

În ce fel gestionează Ministerul Afacerilor Externe din România această situaţie?

Iar cea de a doua este adresată, cum specificam, tot domnului Cătălin Predoiu.

În cadrul simpozionului desfăşurat la Mangalia, s-a solicitat un răspuns din partea autorităţilor noastre în ceea ce priveşte recunoaşterea românilor din Serbia din punct de vedere religios.

Care sunt, în acest sens, demersurile?

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Mulţumesc.

Domnul Sorin Ştefan Zamfirescu doreşte să-şi prezinte pe scurt interpelarea.

Vă rog, domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Sorin Ştefan Zamfirescu:

Doamnă preşedinte,

Interpelarea este adresată domnului secretar de stat şef al Corpului de Control al primului-ministru.

Domnule secretar de stat, am onoarea de a mă adresa cu o problemă gravă, o problemă de eludare a drepturilor persoanei, situaţie în care se află Matei Elena, domiciliată în Călimăneşti, Calea lui Traian nr. 226, judeţul Vâlcea.

În urma pierderii actelor de identitate, i s-a eliberat un certificat de naştere cu o dată de naştere greşită.

Datorită acestei erori, astăzi, se află în situaţia - o femeie în vârstă, născută în 1941 - se află în situaţia de a pierde şi casa în care mai locuieşte; este contestată, sunt nişte succesiuni în care nu este recunoscută datorită pierderii acestor acte de identitate şi eliberării unor acte de identitate cu date greşite de naştere.

Persistenţa în această eroare a instituţiilor abilitate (s-au făcut o groază de verificări) ne duce cu gândul că această atitudine este voită sau stimulată de rudele care vor să îndepărteze pe reclamantă de succesiunile şi partajările care sunt pe rol în acest moment. Fac şi menţiunea că şi autorităţile locale sunt cumva, cred eu, implicate, fiindcă acest lucru se putea rezolva, de altfel, foarte uşor.

În concluzie, vă rog să efectuaţi, în limita competenţelor de care dispuneţi prin lege, verificările necesare pentru a se constata dacă păgubitei i-au fost încălcate drepturile sale cetăţeneşti.

Solicit răspuns scris şi verbal.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Gheorghe Ciobanu are două interpelări, domnul Ciprian Florin Luca o interpelare, domnul Cătălin Cherecheş o singură interpelare, domnul deputat Emil Bostan o interpelare, domnul deputat Mihai Cristian Adomniţei două interpelări, domnul Teodor Atanasiu o interpelare, domnul deputat Cristian Buican o interpelare, domnul deputat Dan Morega două interpelări, domnul deputat Gigel-Sorinel Ştirbu o interpelare, doamna deputat Lucia-Ana Varga o singură interpelare, domnul deputat Samoil Vîlcu, o interpelare.

Vă rog s-o prezentaţi.

Domnul Samoil Vîlcu:

Mulţumesc, doamna preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Obiectul interpelării: Blocajul financiar din sistemul de sănătate în ceea ce priveşte asigurarea cu medicamente a populaţiei şi se adresează domnului ministru al sănătăţii, Adriean Videanu.

Domnule ministru,

Din informaţiile neoficiale şi sesizările diverşilor furnizori de medicamente, mi-a fost adus la cunoştinţă că sistemul sanitar se află într-un blocaj financiar fără precedent, problemele existente acum pe piaţa farmaceutică fiind următoarele: o lipsă acută de fonduri; întârzieri de plată către furnizorii de medicamente; intenţia de scădere a preţurilor la decontare, care se vor elibera în cadrul programelor naţionale de sănătate, această scădere de preţuri urmând să se facă prin reducerea adaosurilor comerciale ale farmaciei şi distribuitorilor; lipsa oricărui mecanism de control al consumului de medicamente compensate şi gratuite, în lipsa fondurilor necesare.

În momentul în care consumul de medicamente a fost crescut foarte mult, nu a fost întreprins niciun demers pentru stoparea abuzurilor din sistem, situaţia ajungând într-un punct în care cu greu mai poate fi identificată o soluţie eficientă, care să garanteze accesul permanent al populaţiei la medicamente.

Având în vedere toate acestea, vă solicit să aveţi în vedere introducerea cât mai rapid a unui plafon pentru eliberarea medicamentelor în farmacii sau la medici, astfel încât să nu fie blocat sistemul medical.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Mulţumesc, domnule deputat.

Doamna deputat Sanda-Maria Ardeleanu a depus o interpelare, Daniela Popa o interpelare, domnul deputat Mircea Irimescu o singură interpelare, domnul deputat Cornel Pieptea o interpelare, domnul deputat Florin-Costin Pâslaru are două interpelări depuse în scris, domnul deputat Nicolae Bănicioiu o singură interpelare, domnul deputat Florin Iordache o interpelare, domnul deputat William Brînză o interpelare şi domnul deputat Seres Denes o interpelare.

Cu aceasta, şedinţa consacrată răspunsurilor la întrebări şi prezentarea pe scurt a interpelărilor s-a încheiat.

Vă mulţumesc tuturor, o seară bună!

Şedinţa s-a încheiat la ora 18,20.