Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 10,46.

Lucrările au fost conduse de domnul Mircea-Dan Geoană, preşedintele Senatului, asistat de domnii Orest Onofrei, secretar al Senatului, şi Valeriu Ştefan Zgonea, secretar al Camerei Deputaţilor.

Din prezidiu au făcut parte doamna Roberta Alma Anastase, preşedintele Camerei Deputaţilor, şi domnul Ioan Oltean, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

*

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Stimaţi colegi,

Vă rog să ne pregătim pentru începerea şedinţei comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului.

Domnule candidat, desemnat pentru funcţia de prim-ministru,

Domnilor candidaţi pentru funcţia de ministru,

Doamnelor şi domnilor deputaţi şi senatori,

Stimaţi invitaţi,

Vă rog să-mi permiteţi să declar deschisă şedinţa comună a Senatului şi Camerei Deputaţilor şi să vă anunţ că, din totalul de 470 de deputaţi şi senatori, şi-au înregistrat prezenţa la lucrări un număr de 391 de parlamentari, 79 fiind absenţi.

Cvorumul legal pentru desfăşurarea lucrărilor noastre este îndeplinit.

Proiectul ordinii de zi şi proiectul programului de lucru pentru şedinţa comună de astăzi, stabilite de Birourile permanente ale celor două Camere, cu participarea liderilor grupurilor parlamentare, v-au fost distribuite.

În proiectul ordinii de zi avem prezentarea Programului şi a Listei Guvernului de către domnul Lucian Croitoru, candidatul desemnat pentru funcţia de prim-ministru, urmate de dezbateri asupra Programului şi Listei Guvernului, şi, în final, bineînţeles, votul asupra cererii de acordare a încrederii Parlamentului asupra Programului şi a întregii Liste a guvernului propus.

Întreb dacă sunt obiecţii cu privire la proiectul ordinii de zi.

Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră ordinea de zi pentru şedinţa comună de astăzi.

Cine este pentru?

Voturi împotrivă?

Abţineri?

În unanimitate, ordinea de zi a fost aprobată.

Dacă în legătură cu programul de lucru sunt obiecţii? Nu sunt.

Vă supun votului programul de lucru de astăzi.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

În unanimitate, programul de lucru a fost aprobat.

Vă rog să-mi permiteţi să vă reamintesc faptul că, potrivit art.103 alin.(3) din Constituţia României, programul şi lista Guvernului se dezbat în şedinţa comună a celor două Camere ale Parlamentului României.

Parlamentul acordă Guvernului încrederea cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor.

Vreau să vă informez că au fost respectate toate prevederile constituţionale şi regulamentare cu privire la procedurile prealabile dezbaterii şi cererii de acordare a încrederii Guvernului propus.

Vă reamintesc faptul că, vineri, 23 octombrie, a fost primită scrisoarea domnului Lucian Croitoru, candidatul desemnat pentru funcţia de prim-ministru, însoţită de Programul şi Lista Guvernului, în vederea dezbaterii şi votului de astăzi.

În temeiul şi cu respectarea prevederilor art.72 din Regulamentul şedinţelor comune, au fost stabilite de către Birourile permanente programul de audiere, precum şi data şedinţei comune a celor două Camere.

Avizele comisiilor parlamentare referitoare la audierea candidaţilor de miniştri - 2 favorabile şi 12 nefavorabile - au fost distribuite tuturor deputaţilor şi senatorilor.

Înainte de a începe dezbaterea noastră, vă prezint propunerea Birourilor permanente privind timpul maxim afectat pentru prezentarea programului şi a listei Guvernului şi pentru participarea şi dezbaterea, din partea grupurilor parlamentare, la dezbateri.

Conform deciziei Biroului permanent reunit, şi conform cutumei Parlamentului României, candidatului desemnat, pentru funcţia de prim-ministru i se rezervă 60 de minute, pe care le utilizează la începutul şi la sfârşitul dezbaterilor; grupurilor parlamentare din Cameră şi Senat li se alocă timpul corespunzător numărului iniţial al membrilor lor, luând în calcul câte 20 de secunde pentru fiecare parlamentar, rezultând un timp cumulat: Grupul parlamentar al PD-L - 55 minute; Alianţa politică PSD+ PC - 54 de minute; Grupul parlamentar al PNL - 31 de minute; Grupul parlamentar al UDMR - 10 minute, Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale - 6 minute; deputaţi şi senatori fără apartenenţă la grupuri parlamentare - 6 minute.

Dacă sunt obiecţii cu privire la alocarea timpilor pentru dezbaterea de astăzi? Nu constat astfel de obiecţiuni.

Cine este pentru alocarea acestor timpi pentru dezbatere? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

În unanimitate, această alocare a momentelor dezbaterii de astăzi a fost aprobată.

Rog liderii grupurilor parlamentare să depună la secretarii de şedinţă lista cu numele deputaţilor şi senatorilor înscrişi la cuvânt pentru dezbateri.

Cu aceste formalităţi prealabile îndeplinite, vă rog să-mi permiteţi, stimate colege şi stimaţi colegi, să-l invit la tribuna Parlamentului României pe domnul Lucian Croitoru, candidatul desemnat pentru funcţia de prim-ministru, pentru a prezenta Programul şi lista Guvernului.

Domnule Croitoru, aveţi cuvântul. (Aplauze.)

Domnul Lucian Croitoru:

Domnule preşedinte al Senatului,

Doamna preşedinte al Camerei Deputaţilor,

Doamnelor şi domnilor parlamentari,

Am venit la cea mai înaltă tribună a democraţiei să solicit votul de încredere pentru mine, pentru echipa ministerială pe care am ales-o, vă asigur, cu foarte mare grijă, şi pentru Programul de guvernare pe care vi-l supunem judecăţii şi aprobării.

Sunt convins că, în aceste clipe, către Parlamentului României sunt îndreptate privirile şi interesul întregii noastre societăţi, inclusiv a celor care, prin votul lor, v-a oferit calitatea pe care o aveţi.

Nimănui nu-i este indiferent dacă astăzi, şi nu luna viitoare, ori peste câteva luni, România va avea un guvern cu prerogative depline, care să-şi asume răspunderea soluţionării rapide a problemelor complexe cu care ţara noastră se confruntă în acest sfârşit de an.

Contextul în care fac acest demers este definit de două aspecte esenţiale: primul, este acela că România, confruntată cu criza financiară mondială, şi-a asigurat o parte importantă a finanţării, încheind acorduri internaţionale cu Uniunea Europeană, cu Fondul Monetar Internaţional, Banca Mondială şi alte instituţii financiare.

Cel de-al doilea aspect, este legat de faptul că aceste acorduri sunt grav puse în pericol de evoluţiile în planul politic din România.

Mă voi referi pe rând la fiecare dintre cele două aspecte.

Criza economică nu a ocolit economia României. Efectele crizei economice s-au accentuat în ţara noastră, în partea a doua a anului 2008, care a fost un an electoral. Această coincidenţă a fost mai degrabă nefericită şi a condus, într-o perioadă scurtă, la deteriorarea finanţelor publice, astfel a slăbit capacitatea de acţiune a oricărui guvern rezultat în urma alegerilor din noiembrie 2008.

Anticipând efectele crizei asupra României, ţara noastră a solicitat sprijin de la Uniunea Europeană. În acest sens, guvernul susţinut de Partidul Democrat Liberal şi de Partidul Social Democrat a acţionat, după opinia mea, eficient, la scurtă vreme după instalarea guvernului, înainte ca efectele crizei mondiale să lovească din plin economia noastră, cu efecte greu de gestionat, iată, acordurile cu Uniunea Europeană, Fondul Monetar Internaţional, Banca Mondială şi alte instituţii financiare.

Vă pot spune că, în condiţiile crizei mondiale curente, multe ţări au înlocuit lipsa capitalurilor private cu bani publici. Nu în puţine cazuri, aceştia au venit de la instituţii financiare internaţionale, inclusiv de la Fondul Monetar Internaţional, ale căror fonduri au fost majorate în acest scop.

Vă amintiţi, desigur, că au existat dezbateri aprinse cu privire la necesitatea acordurilor. Vă pot spune, în cunoştinţă de cauză, că aceasta a fost o decizie responsabilă. Responsabilitatea apare, în primul rând, în lumina faptului că obiectivul fundamental al autorităţilor este convergenţa reală a nivelului de trai al românilor cu cel din Uniunea Europeană. Criza economică a întrerupt procesul de convergenţă, în mod brutal, şi a pus în evidenţă mai multe probleme privind eficienţa unor instituţii publice.

Încheierea la timp a acordurilor menţionate a atenuat recesiunea şi a scurtat perioada pentru care procesul de convergenţă a fost întrerupt. Este cert faptul că, în condiţiile unui volum ridicat al datoriei externe private, scadente pe termen scurt, şi al crizei de lichidităţi de pe pieţele externe, programul economic al Guvernului PD-L-PSD+PC, sprijinit de acordurile menţionate, a limitat impactul crizei internaţionale asupra României. A făcut acest lucru prin asigurarea unei finanţări relativ ieftine şi prin importul de credibilitate, dat de crearea unui cadru coerent pentru politicile publice.

Subsecvent, prima de risc percepută de investitorii străini pentru România a fost redusă, fluctuaţiile leului şi-au diminuat amplitudinea, cursul de schimb leu-euro stabilizându-se. Treptat, datoria externă pe termen scurt s-a redus. În acelaşi timp, rezerva valutară a crescut, în condiţiile în care o parte importantă a rezervelor minime obligatorii a fost eliberată pentru a asigura lichiditate pieţelor.

După o uşoară creştere determinată de deprecierea corectivă a leului, inflaţia s-a înscris pe un trend descendent. Totuşi, deşi a fost mult atenuată, recesiunea severă din anul 2009 nu a putut fi evitată.

În esenţă, aceste acorduri au fost cea mai importantă măsură anticriză a autorităţilor, deşi mulţi par să o ignore şi nu menţionează atunci când inventariază eforturile anticriză. Sumele primite au ajutat atât gospodăriile, cât şi firmele. Finanţarea externă obţinută a fost relativ ieftină. Stabilizarea cursului de schimb a însemnat protejarea economiilor în lei ale populaţiei şi ale resurselor financiare ale firmelor.

Mă voi referi, acum, la celălalt aspect, şi anume la pericolul ca aceste acorduri să fie întrerupte. Criza guvernamentală declanşată acum aproape o lună s-a transformat într-o criză politică al cărui rezultat riscă să fie neîndeplinirea angajamentelor asumate în acordurile menţionate. Această stare este similară cu aceea a unui bolnav care decide, de unul singur, să întrerupă un tratament care îl ajută.

Consider că situaţia actuală este chiar mai complicată decât cea existentă atunci când Guvernul, susţinut de PD-L şi PSD, a acţionat pentru a încheia la timp acordurile cu Uniunea Europeană, Fondul Monetar Internaţional, Banca Mondială şi alte instituţii financiare.

Doamnelor şi domnilor parlamentari,

România se confruntă în acest sfârşit de an cu probleme excepţionale, iar soluţionarea lor necesită măsuri excepţionale. Guvernul pe care vi-l propun şi Programul de guvernare pe care vi-l supun astăzi aprobării constituie soluţia adecvată pentru a depăşi dificultăţile şi a relua creşterea economică. Situaţia excepţională constă, întâi şi întâi, în faptul că şansele tratării corecte şi la timp a profundei crize economice în care se află ţara, sunt semnificativ reduse de criza politică.

În plus, vă semnalez că există o asimetrie periculoasă între evoluţiile economice şi întârzierea aplicării măsurilor structurale prevăzute în acordurile României cu Uniunea Europeană, cu Fondul Monetar Internaţional şi cu Banca Mondială şi alte instituţii financiare.

Asimetria constă în faptul că, în timp ce criza financiară a determinat sectorul privat să facă ajustări necesare foarte severe, unele reforme structurale, menite să ducă la restructurarea şi eficientizarea cheltuielilor publice, sunt amânate. Este datoria sectorului public să elimine urgent această asimetrie.

Depăşind cu mult anticipaţiile cele mai pesimiste, economia a intrat adânc în recesiune. Populaţia şi firmele se confruntă, în continuare, cu dificultăţi financiare mari; estimările curente arată că produsul intern brut ar putea scădea anul acesta cu 8 procente, o scădere semnificativ mai mare decât se estimează, de exemplu, pentru Cehia sau Ungaria. Deşi este încă mai mică decât în multe ţări din regiune, rata şomajului a atins 6,9 procente, numărul de şomeri ridicându-se deja la 602.000 persoane, cei mai mulţi provenind din sectorul privat.

Criza a afectat profund, de asemenea, şi sectorul public. Recesiunea a atras scăderea veniturilor bugetare, dar datorită rigidităţilor din legislaţie, cheltuielile bugetare curente nu au fost reduse în mod corespunzător. Mai mult, astăzi există pericolul să tăiem din nou cheltuielile pentru investiţii pentru a menţine deficitul în limitele programate.

O dificultate în plus vine de la faptul că, în timp ce criza cere măsuri de austeritate, pe care sectorul privat le-a luat deja, mişcările sociale amplificate şi de atmosfera electorală, sunt orientate spre a impune relaxări suplimentare în aria bugetară. Aceste relaxări ar conduce la o depăşire a deficitului programat, de 7,3 procente din p.i.b., periclitând stabilitatea macroeconomică.

Relaxările suplimentare nu sunt justificate, din moment ce condiţiile iniţiale avute în vedere la stabilirea acestei ţinte nu s-au deteriorat, iar o serie de reforme au fost blocate.

O soluţie la problema bugetară a venit de la Fondul Monetar Internaţional. Criza economică este atât de profundă pe plan mondial şi în România, încât a determinat Fondul Monetar Internaţional să se abată de la o practică pe care nu a încălcat-o timp de 50 de ani.

Fondul Monetar Internaţional a acceptat ca jumătate din valoarea tranşelor eliberate să fie trimise direct la Ministerul Finanţelor Publice. Este încurajator să vezi că Fondul Monetar Internaţional, care este adeseori criticat pentru severitatea sa, a înţeles gravitatea situaţiei.

În aceste condiţii, ar fi în interesul României ca autorităţile să acţioneze în aceeaşi direcţie, adoptând la timp măsurile de politică economică agreate cu Uniunea Europeană, Fondul Monetar Internaţional, Banca Mondială şi alte instituţii financiare. Dar, se pare, că aceasta este astăzi problema: să decidem dacă suntem în stare să luăm aceşti bani sau nu.

Datele privind volumul comenzilor noi din industria prelucrătoare, precum şi indicatorii similari pentru alte sectoare, ne arată că economia şi-ar putea reveni curând. Pentru ca aceasta să se întâmple, este necesar să menţinem stabilitatea economiei, iar această stabilitate depinde acum de continuarea reformelor în sectorul public, reforme care condiţionează accesarea banilor.

Mă întreb: Oare suntem pe deplin conştienţi de consecinţele amânării reformelor ?

Dacă reformele cheltuielilor publice s-ar derula la timp, conform programului fiscal pe anul 2009, statul român ar avea nevoie de aproximativ 3,5 miliarde de euro până la sfârşitul acestui an, adică pentru mai puţin de două luni.

Amânarea reformelor face ca nevoile de finanţare ale statului român să crească către 5 miliarde de euro, pentru aceeaşi perioadă, în condiţiile în care nici Uniunea Europeană şi nici Fondul Monetar Internaţional nu vor mai acorda tranşele.

Iată cum, în estimarea noastră, instabilitatea politică determină creşterea costului statului român cu aproape 1,5 miliarde de euro. Această situaţie forţează Guvernul României, oricare ar fi el, să găsească aproape 5 miliarde de euro în mai puţin de două luni.

Poate cineva să creadă că asigurarea acestei finanţări este o sarcină uşoară?

Am trei argumente care subliniază clar că, dimpotrivă, este o sarcină dificilă, a cărei nerealizare ar avea consecinţe în lanţ.

În primul rând, suma este mare şi nu ar putea fi obţinută decât la costuri foarte ridicate.

În al doilea rând, chiar dacă ar dori să acorde bani cu împrumut, unele bănci au atins limitele sumelor pe care au voie să le împrumute statului român.

În al treilea rând, obţinerea unui împrumut de pe piaţa internaţională, în actualele condiţii, ar putea dura mai mult de două luni.

Cu astfel de nevoie de finanţare ale Guvernului, satisfăcute preponderent de la băncile din România, şansele ca economia să repornească mai devreme se amână şi ele. Băncile vor prefera întotdeauna un client sigur, cum este Guvernul. În aceste condiţii, băncile vor fi reticente să împrumute sectorul privat, adâncind asimetria la care m-am referit.

Doamnelor şi domnilor parlamentari,

Criza politică actuală întârzie în mod major cuplarea economiei româneşti la trendul de revenire a creşterii economiei mondiale.

În ultimul timp, au început să se vadă semne ale ieşirii din criză în SUA, China, unele ţări cu economii mari din Europa. Creşterea şi comerţul global tind să-şi revină, pieţele de capitaluri şi-au reluat creşterea relativ rapidă, iar preţurile caselor, în Statele Unite ale Americii, se stabilizează. Mai mult, preţul petrolului revine la niveluri mai înalte, indicând deja creşterea cererii şi a anticipaţiilor că această tendinţă va continua.

Factorii care au dus la apariţia semnelor pozitive au fost, mai întâi, stimulii fiscali şi monetari. Acum, ei sunt înlocuiţi de refacerea încrederii. În aceste ţări, actorii economici încep să îndrăznească să aibă din nou încredere, iar încrederea are şanse să se refacă înainte de epuizarea stimulilor fiscali.

Odată refăcută încrederea, tot mai mulţi agenţi economici vor decide creşterea consumului şi a investiţiilor. Injecţiile monetare făcute anterior de băncile centrale se vor transforma în credit acordat sectorului privat, ceea ce va susţine creşterea globală. Mai devreme sau mai târziu aceste tendinţe se vor reflecta pozitiv şi asupra altor economii, inclusiv asupra economiei României. Dar nu ne este indiferent dacă vom resimţi semnele pozitive, printre primii sau printre ultimii. Am vrea să vedem cât mai curând că aceste forţe acţionează şi în România.

Permiteţi-mi să amintesc că, în principal, au existat patru canale, prin care criza internaţională a afectat România: comerţul, finanţarea externă, încrederea şi cursul de schimb. Simetric, ar fi de dorit ca economia mondială să influenţeze economia României, pe aceleaşi canale, grăbind reluarea creşterii economice. Din nefericire, criza politică împiedică acest lucru, în primul rând, în ceea ce priveşte refacerea încrederii şi, implicit, în ceea ce priveşte finanţarea externă. Iar de refacerea încrederii depind mai multe lucruri, inclusiv reluarea creditării sectorului privat, care este un factor important pentru ieşirea din recesiune.

Astăzi, în condiţiile în care economia mondială ar putea să-şi revine curând, şi, odată cu ea, şi cea românească, respectarea condiţiilor acordurilor cu instituţiile menţionate reprezintă un obiectiv critic pentru România. Este critic, pentru că de respectarea angajamentelor depinde reinstituirea încrederii.

Doamnelor şi domnilor parlamentari,

Acordurile cu Uniunea Europeană, Fondul Monetar Internaţional, Banca Mondială şi alte instituţii financiare au fost încheiate şi, ulterior, aprobate de autorităţi, pentru a susţine Programul de guvernare construit de alianţa dintre Partidul Democrat Liberal şi Partidul Social Democrat.

Am auzit unele critici, potrivit cărora Programul de guvernare pe care-l propun este similar celui anterior. Vreau să fiu foarte explicit în această privinţă. Programul de guvernare, pe care îl prezint, reflectă, în partea dedicată economiei, măsurile-cheie prevăzute de acordurile menţionate. Acest program nu poate fi modificat, în liniile lui de forţă, fără a afecta baza acordurilor. Motivaţiile care au stat la baza încheierii acordurilor rămân la fel de actuale atât astăzi, cât şi în viitorul apropiat.

Programul de guvernare lansat în decembrie 2008, a necesitat rectificări pentru a reflecta noi măsuri de politică economică, pe care autorităţile trebuie să le implementeze, având în vedere criza economică şi dezechilibrele existente. În partea referitoare la alte domenii, cum ar fi cultura, protecţia consumatorului etc., obiectivele şi politicile prevăzute sunt cele corecte şi trebuie păstrate şi îndeplinite.

În ceea ce priveşte economia, obiectivele pe care ni le asumăm sunt acelea de a stopa declinul economic şi de a asigura condiţiile pentru reluarea creşterii economice sustenabile. Daţi-mi voie să detaliez: stoparea declinului economic depinde de continuitatea finanţării de la Uniunea Europeană, Fondul Monetar Internaţional, Banca Mondială şi alte instituţii financiare internaţionale, iar aceasta din urmă depinde, la rândul ei, de o serie de reforme.

Reformele vizează eliminarea barierelor care împiedică astăzi creşterea eficienţei cheltuielilor publice şi reorientarea lor într-o măsură mai mare spre investiţii. În mod concret, este vorba despre reformarea sistemului de salarizare din sectorul public şi restructurarea agenţiilor, reforma sistemului de pensii şi crearea unui sistem care să asigure responsabilitatea fiscală.

Toate aceste reforme trebuie să se regăsească în bugetul pe anul 2010. Au mai rămas aproape 2 luni până la sfârşitul anului, un interval scurt, dar totuşi suficient pentru a parcurge etapele necesare aprobării acestor reforme. Pentru aceasta, trebuie ca autorităţile să ia, în următoarele săptămâni ale acestui an, şi nu mai târziu, o serie de decizii, care necesită o voinţă politică puternică. Este nevoie, în primul rând, de voinţă politică pentru menţinerea ţintei de deficit bugetar, pentru 2009, la 7,3 procente din p.i.b., aşa cum este agreat cu instituţiile menţionate.

Este nevoie de voinţă politică, pe care vă invit să o manifestaţi, începând chiar de astăzi, pentru instalarea unui guvern pe deplin funcţional, un guvern care să supună aprobării Parlamentului proiectul de buget pentru anul 2010, având ca parametru de bază respectarea unui deficit bugetar consolidat de 5,9% din p.i.b., conform angajamentelor.

Noul guvern va trebui să înainteze Parlamentului, spre aprobare, până la sfârşitul lunii noiembrie 2009, un proiect al Legii responsabilităţii fiscale, care să impună ordonatorilor de credite bugetare multianuală şi încadrarea în prevederile bugetare aprobate. Aceasta va împiedica continuarea practicii păguboase a rectificărilor bugetare, de cele mai multe ori motivată pur politic.

Din acelaşi motiv, Legea salarizării unitare a personalului bugetar şi cea a restructurării agenţiilor guvernamentale trebuie adoptate fără întârziere. Mai mult, România are nevoie de noua Lege a pensiilor, care să elimine privilegiile nemeritate. Dacă raţiunile morale nu sunt de ajuns pentru elimina astfel de privilegii, atunci trebuie să spun că, în forma actuală, legislaţia în domeniu nu asigură sustenabilitatea bugetului de pensii.

Cu alte cuvinte, la un moment dat, nu vor mai fi bani pentru pensii, privilegiate sau nu. Nu ne permitem să ajungem acolo. Trebuie să ţinem seama de evoluţiile demografice, dacă dorim ca generaţiile viitoare să beneficieze de drepturi de pensii, aşa cum beneficiază generaţia actuală.

Respectarea condiţiilor acordului de finanţare nu reprezintă, însă, singurul obiectiv pe care guvernarea trebuie să-l urmărească în mod prioritar în perioada următoare. La fel de importante sunt măsurile care, aşa cum am menţionat, vizează relansarea economică. În general, aceste măsuri sunt cele care stimulează investiţiile şi cresc eficienţa acestora. În mod particular, în sectorul public din România este nevoie să crească atât volumul investiţiilor, cât şi eficienţa cheltuielilor publice. Reforma sectorului public şi eficientizarea acestuia sunt importante pentru că, în ultimă instanţă, contribuie la îmbunătăţirea standardului de viaţă al cetăţeanului.

Reformele pe care le-am menţionat mai sus, trebuie adoptate anul acesta, dar o serie de alte măsuri trebuie adoptate în anii următori, pentru a asigura atingerea următoarelor obiective: continuarea protejării acelor categorii de populaţie afectată grav de criza economică; creşterea volumului de investiţii publice, efectiv realizate, cu efecte pozitive asupra creşterii numărului de locuri de muncă; aplicarea de măsuri temporare, de sprijinire a sectorului real al economiei, în linie cu regulile Comisiei Europene şi în limitele constrângerilor bugetare; creşterea semnificativă a gradului de absorbţie a fondurilor de la Uniunea Europeană şi a eficienţei utilizării acesteia; reducerea fraudei fiscale şi a arieratelor din economie; controlul eficient al cheltuielilor curente de administrare, pentru a nu periclita îndeplinirea obiectivelor fiscale în 2010 şi a nu conduce la reduceri substanţiale şi nedorite ale cheltuielilor de investiţii, cu efecte negative asupra redresării economiei; continuarea procesului de consolidare fiscală şi a agendei de reforme structurale, începând cu anul 2010, pentru a nu deteriora perspectivele de adoptare de facto a monedei euro la 1 ianuarie 2015; adoptarea Legii responsabilităţii fiscale până în martie 2010, care să instituie un cadru de proiectare şi implementare a planurilor fiscale multianuale; eliminarea cheltuielilor în exces la nivelul întreprinderilor de stat; continuarea reformării şi simplificării sistemului de salarizare în sectorul public; adoptarea de măsuri pentru eficientizarea comportamentului autorităţilor publice locale, astfel încât să fie minimizate riscurile de natură fiscală provenind din activitatea acestora; accelerarea procesului de descentralizare a administraţiei publice.

Doamnelor şi domnilor parlamentari,

Starea financiară a ţării este în acest moment sub control, dar trebuie să fim conştienţi şi de ce se întâmplă dacă, de exemplu, bugetul pe 2010 nu este aprobat rapid în parametrii agreaţi.

Neaprobarea bugetului echivalează cu pierderea credibilităţii, dar exact credibilitatea a fost un considerent major pentru care au fost încheiate aceste acorduri.

Astăzi suntem din nou într-o situaţie dificilă. Starea financiară a ţării este afectată considerabil de criza politică. Consecinţele neîndeplinirii angajamentelor din acorduri pot fi similare sau mai grave decât cele care ar fi apărut dacă acordurile nu ar fi fost perfectate.

De aceea, în ceea ce priveşte finanţarea deficitului bugetar în lunile următoare, nu avem timp nici pentru amânări, nici pentru ezitări, nici pentru erori. Acestea ar avea consecinţe serioase şi în lanţ pentru populaţie şi pentru companii.

Neadoptarea măsurilor menţionate sau adoptarea lor cu întârziere ar pune din nou presiuni pe leu. Deprecierea leului, din această cauză, ar echivala cu pierderea de importante resurse financiare în multe sectoare, inclusiv în sectorul gospodăriilor. Deja leul este sub presiune. Acest lucru s-a văzut în scăderea valorii leului, de la aproximativ 4,2 lei pentru un euro la sfârşitul lunii septembrie la 4,3 lei pentru un euro la sfârşitul lunii octombrie.

Mai mult, economiile în valută ale populaţiei au crescut în detrimentul economiilor în lei. Aceste tendinţe arată scăderea încrederii populaţiei în perspectivele implementării reformelor necesare.

Am spus încă de la început că o eventuală amânare sau pierdere a finanţărilor de la instituţiile financiare ar fi greu de compensat cu împrumuturi private externe în volumul necesar şi la costuri acceptabile. Dar, este la fel de dificil de obţinut un împrumut pe piaţa internă.

Aşa cum am arătat, pentru această piaţă, echivalentul a aproape 5 miliarde de euro este o sumă mare. O astfel de cerere va determina schimbări în comportamentul potenţialilor finanţatori. Ei ar putea exploata situaţia dificilă a bugetului public. Costul finanţărilor ar putea creşte rapid, chiar fără ca sumele oferite să fie la nivelul dorit de Guvern.

Mai mult, perioadele pentru care împrumuturile ar fi acordate ar scădea drastic. Curba randamentelor s-ar putea inversa, ceea ce s-ar traduce în creşterea datoriilor pe termen scurt. Cu greu ar putea fi oprită spirala ratelor dobânzii, care se va reflecta în creşterea cheltuielilor bugetare.

Creşterea ratelor dobânzii acum, în perioada crizei, ar afecta, de asemenea, şi procesul de creditare a sectorului privat, care s-a reluat recent foarte timid. Aceasta ar amâna în mod semnificativ procesul de reluare a creşterii economice.

Mai rău, ratele relativ mari ale dobânzii ar coexista cu presiuni de depreciere a monedei naţionale, ceea ce ar putea afecta negativ inflaţia. Această evoluţie nu ar întârzia să afecteze şi situaţia sectorului financiar, având în vedere ponderea ridicată a creditelor în valută, în totalul creditelor acordate sectorului privat.

Mulţi ar putea spune că această viziune este prea pesimistă şi că Banca Naţională a României ar putea acţiona astfel încât unele dintre consecinţele menţionate aici de mine să fie contracarate.

Este adevărat că de multe ori Banca Naţională a României a fost nevoită să repare derapajele altor politici. Toate aceste reparaţii au avut însă costuri mari, dar cred că astăzi nu ne mai permitem aceste costuri, fără a periclita obiectivul adoptării monedei euro în 2015.

Doamnelor şi domnilor parlamentari,

În programul de guvernare propus se arată clar că Guvernul doreşte să menţină cotele de impozitare a venitului şi profitului, precum şi a taxei pe valoarea adăugată la valorile existente, 16 procente şi respectiv 19 procente, pe parcursul perioadei de guvernare.

Totodată, Guvernul va promova o politică fiscală transparentă şi predictibilă, având ca scop final îmbunătăţirea mediului de afaceri.

Există şi opinia că soluţia la ieşirea din criză o constituie reducerea impozitelor, dar se ştie că viitorul creşterii economice depinde de menţinerea stabilităţii macroeconomice. Din această perspectivă, o reducere a impozitelor în această perioadă ar fi în contradicţie cu scopul menţinerii stabilităţii.

Pe de altă parte, mulţi analişti şi politicieni vorbesc despre creşterea impozitelor ca soluţie la problemele financiare cu care se confruntă sectorul bugetar. Nu împărtăşesc această viziune. Dimpotrivă, cred că date fiind condiţiile concrete, este o soluţie greşită, nu doar pentru că suntem în recesiune şi creşterea impozitelor ar reduce şi mai mult puterea de cumpărare a populaţiei sau puterea de a investi a firmelor, dar mai ales pentru că problemele sectorului public sunt în aria cheltuielilor.

În domeniul finanţelor publice provocările sunt enorme. Politica fiscală prociclică a stimulat comportamente iraţionale. În ultimii ani cheltuielile bugetare au atins niveluri nesustenabile. Cel mai mare deficit bugetar s-a atins în 2008, în timp ce sectorul privat îşi restrângea deficitul extern.

Aceste comportamente s-au reflectat în creşterea în ritmuri iresponsabile a salariilor şi în scăderea eficienţei cheltuirii banului public. Cheltuielile publice cu salariile s-au dublat în trei ani, dar mărimea şi calitatea infrastructurilor şi serviciilor au rămas mult în urmă.

Cu aceste tendinţe bugetul public ar fi avut probleme, chiar dacă expansiunea economiei ar fi continuat. Criza nu a făcut decât să scoată în evidenţă ineficienţa sistemului finanţelor publice şi să arate brutal necesitatea imperioasă a ajustărilor.

Faptul că există dificultăţi în finanţarea cheltuielilor bugetare nu este un rezultat exclusiv al crizei. Dificultăţile sunt cauzate mai degrabă de modelul nesustenabil al cheltuielilor.

Criza nu a făcut decât să pună în lumină acest caracter. Ştiu că pare cinic, dar criza economică oferă, în acelaşi timp, o şansă pentru restructurarea cheltuielilor.

O creştere a impozitelor ar fi ineficientă dacă nu ar fi precedată de restructurarea sectorului privat, din care să rezulte scăderea cheltuielilor bugetare. Altminteri, veniturile mai mari din rate de impozitare crescute ar servi la conservarea unui model nesustenabil al cheltuielilor bugetare.

Iată motivul principal pentru care în programul de guvernare am vorbit despre menţinerea cotei unice la 16% şi a t.v.a.-ului la 19%.

Vă mărturisesc, doamnelor şi domnilor parlamentari, că solicitând votul dumneavoastră de încredere, nu ignor nimic din tot ce s-a întâmplat în timpul de când am acceptat mandatul încredinţat de preşedintele României.

Am analizat în profunzime, cu maximă atenţie şi cu deplină răspundere toate mesajele pe care mi le-aţi trimis. Sunt multe şi exprimate într-o diversitate de forme, culminând cu faptul că în cursul audierilor din comisiile de specialitate, dintre cei 14 membri ai cabinetului propus, numai doi au primit aviz favorabil. Eu însumi, în tot acest timp, am primit îndemnuri directe sau indirecte să renunţ la mandat sau avertismente că nu îmi veţi da votul. Respect toate aceste puncte de vedere potrivnice şi le sunt recunoscător tuturor celor care şi-au exprimat deschis atât opiniile, cât şi deciziile.

Vă rog, totuşi, să-mi îngăduiţi să constat că am avut parte de o serie întreagă de antepronunţări, de un verdict dat înainte de a-mi fi fost ascultate în plenul Parlamentului argumentele cu care îmi susţin solicitarea de a primi votul dumneavoastră de încredere.

Doamnelor şi domnilor parlamentari,

Am lucrat la Fondul Monetar Internaţional patru ani. În această perioadă am văzut multe situaţii de criză în alte ţări. Unele dintre acestea s-au desfăşurat extrem de rapid. Această experienţă m-a învăţat, însă, să identific priorităţi şi mai ales să găsesc soluţii. Pentru România este nevoie de soluţii pentru două probleme care, aşa cum am arătat, nu suportă niciun fel de amânare. Le repet: asigurarea finanţării cheltuielilor statului din acest sfârşit de an, fără nicio depăşire a deficitului bugetar de 7,3% din produsul intern brut şi pregătirea economiei româneşti în vederea reluării creşterii cât mai curând. Nici prima, nici a doua problemă nu au cum să fie soluţionate fără a asigura de urgenţă adoptarea de către un Guvern cu depline puteri a proiectului bugetului pe 2010, pentru a putea fi trimis Parlamentului spre dezbatere şi aprobare şi fără a garanta, tot în regim de urgenţă, baza financiară a acoperirii deficitului bugetar şi a relansării creşterii economice.

Soluţionarea grabnică a acestor probleme a fost luată în calcul atunci când am alcătuit echipa ministerială. Un Guvern cu oameni noi la ministerele cheie, la finanţe şi la alte departamente de care depind în mod fundamental execuţia bugetară la sfârşitul anului şi alcătuirea fără întârziere a proiectului de buget pentru 2010 ar fi fost un eşec garantat.

Nu a mai rămas deloc timp pentru acomodări. Ţara are nevoie de stabilitate şi de un Guvern învestit de Parlament care să apese de îndată pe accelerator şi să demareze cu viteză.

Iată, onorat corp legiuitor, argumentele care mă îndreptăţesc să solicit astăzi un vot de încredere.

Vă mulţumesc. (Aplauze din partea Grupurilor parlamentare ale PD-L.)

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulţumesc.

Începem dezbaterile, stimaţi colegi şi stimate colege.

Din partea Grupului parlamentar al PD-L, dau cuvântul domnului senator Radu F. Alexandru.

Domnul Radu-Alexandru Feldman:

Domnule preşedinte al Senatului,

Doamnă preşedinte a Camerei Deputaţilor,

Domnule prim-ministru desemnat,

Distinşi membri ai echipei guvernamentale,

Stimaţi colegi,

Două sunt raţiunile pentru care vin astăzi în faţa dumneavoastră, în pofida refuzului permanent al parlamentarilor PSD, PNL, UDMR, de a angaja un dialog cu domnul Lucian Croitoru, prim-ministru desemnat.

Prima raţiune ţine de convingerea Partidului Democrat Liberal că, în situaţia de criză economică gravă cu care ne confruntăm, trebuie făcute în continuare toate eforturile pentru a ieşi cât mai repede dintr-o criză politică ce întreţine şi sporeşte costurile crizei economice.

Demiterea Guvernului Boc, inatacabilă din punct de vedere al legalităţii, ar fi putut fi un obstacol lesne de depăşit, dacă PSD, PNL, UDMR ar fi fost dispuse să respecte Constituţia şi să recunoască dreptul preşedintelui ţării de a desemna prim-ministrul.

Aţi obstrucţionat din prima clipă procedurile declanşate, aţi refuzat orice dialog cu prim-ministrul desemnat, aţi transformat audierea membrilor Cabinetului Croitoru într-o parodie, declarând cu cinism greu de egalat că nu vă interesează competenţa, câtă vreme este vorba de un vot prin excelenţă politic.

În virtutea acestui raţionament, aţi picat oameni de un bilanţ profesional demn de toată admiraţia şi astăzi, acum, din nou, aţi declarat că aţi venit la această şedinţă comună a Parlamentului României cu o singură variantă în minte: să vă opuneţi prin votul dumneavoastră formării unui nou Guvern de care România are atâta nevoie.

Şi, mai departe, ce se va întâmpla cu această ţară mâine şi poimâine şi în zilele care urmează? Ce se va întâmpla cu cetăţenii României de grija cărora vă declaraţi atât de preocupaţi şi pe care îi abandonaţi în momente de grea cumpănă?

Aşa cum bine ştiţi, delegaţia Fondului Monetar Internaţional condiţionează eliberarea celei de-a treia tranşe de adoptarea a trei legi obligatorii: bugetul, responsabilitatea fiscală, pensiile publice.

Cine va fi interlocutorul Fondului Monetar Internaţional care se va angaja în numele României, dacă în continuare ţara nu este guvernată de o echipă a cărei legitimitate a fost confirmată de Parlament?

Stimaţi colegi,

Suntem într-un moment în care nu ne mai putem ascunde în spatele cuvintelor şi în care deciziile politice pe care le luăm vorbesc în modul cel mai clar despre responsabilitatea şi despre cinstea fiecăruia dintre noi.

"Ţărişoară" şi "fraţi români" sunt trompetele de bâlci pe care le-aţi preluat din recuzita inegalabilului Caragiale şi cu care acum încercaţi să prostiţi lumea. În fapt, nu urmăriţi decât un singur lucru: evacuarea lui Traian Băsescu din Palatul Cotroceni! (Aplauze din partea Grupurilor parlamentare ale PD-L.) Şi orbiţi de ură şi de furie ajungeţi să comiteţi acte de o gravitate cu totul ieşită din comun.

Cea mai odioasă probă ne-a oferit-o recent conducerea BNS, Blocul Naţional Sindical, care în discuţiile cu delegaţia Fondului Monetar Internaţional a cerut să nu acorde României cea de-a treia tranşă, pentru că Guvernul nu şi-ar fi respectat angajamentele asumate şi pentru a da o lecţie clasei politice.

Cine sunt conştiinţele sindicale care au cerut sancţiunile acestea împotriva României? Deputatul PSD de Constanţa şi vicepreşedinte al Blocului, Matei Brătianu şi preşedintele BNS Dumitru Costin, administratorul trustului Realitatea-Caţavencu, proprietar Sorin Ovidiu Vântu.

Care pot fi consecinţele economice ale unor asemenea demersuri, până şi un elev de liceu şi le imaginează.

Perspectiva care dă, însă, măsura exactă a abjecţiei comise este, de fapt, folosirea oricăror mijloace pentru sporirea tensiunilor sociale.

Nimic nu este prea mult, nici un sacrificiu nu este prea mare, chiar şi suferinţa lesne previzibilă a electoratului, doar, doar să scăpăm de Băsescu. Clamaţi la infinit majoritatea parlamentară de 65%!

Care este programul vostru comun, stimaţi colegi? Care este viziunea, care sunt soluţiile pe care le avansaţi?

Nu există decât un singur liant care vă ţine legaţi zi şi noapte şi liantul acesta se numeşte, repet, ura. Ura împotriva lui Traian Băsescu. Dar pe ură şi din ură nu s-a născut niciodată ceva care să dureze. Nu am veleităţi de profet, dar sunt sigur că în ziua în care Traian Băsescu va fi reales preşedintele României, dumneavoastră, majoritatea, 65% veţi pupa Piaţa Independenţei cu aceeaşi rapiditate şi cu aceeaşi dăruire cu care v-aţi grupat astăzi şi vă veţi exprima disponibilitatea de a sluji România (Aplauze din partea Grupurilor parlamentare ale PD-L.) la guvernare, cu un prim-ministru PD-L.

Stimaţi colegi,

Cea de-a doua raţiune pentru care Partidul Democrat Liberal a considerat necesar să venim astăzi în faţa dumneavoastră ţine de apelul pe care-l facem oamenilor oneşti şi într-adevăr responsabili din rândurile parlamentarilor PSD, PNL, UDMR.

Aţi fost constrânşi până la umilinţă să votaţi în comisiile permanente împotriva celor care, pe parcursul audierilor, şi-au probat cu brio capacităţile profesionale.

Aţi fost constrânşi şi v-aţi supus, dar aceasta nu v-a împiedicat să strângeţi mâna şi să-i felicitaţi, mai mult sau mai puţin la vedere, pe oamenii în fruntea cărora domnul Croitoru se angajează să gestioneze interesele României, într-o perioadă atât de grea.

Astăzi aveţi posibilitatea să faceţi un gest cu adevărat demn de un om politic, în sensul cel mai nobil al cuvântului, să daţi ascultare conştiinţelor dumneavoastră.

George Duhamel, unul dintre marii scriitori ai Franţei moderne nota undeva: "Specia umană fiind, de regulă, incorigibilă, marile spirite se recunosc prin capacitatea de a-şi îndrepta greşelile".

Stimaţi colegi,

Onoraţi-vă libertatea şi daţi votul vostru Guvernului Croitoru. Este un gest cu care sunteţi datori României.

Dumnezeu să vă dea gândul cel bun!

Vă mulţumesc pentru atenţie. (Aplauze din partea Grupurilor parlamentare ale PD-L).

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulţumesc domnului senator Radu F. Alexandru.

Din partea Grupurilor Alianţei PSD+PC vă rog să-mi permiteţi să adresez mesajul nostru de la pupitrul Parlamentului. (Coboară la tribună).

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Domnule prim-ministru desemnat,

Domnilor miniştri desemnaţi,

Stimate colege şi stimaţi colegi,

Trăim astăzi o scenă de teatru absurd.

Probabil că nu vrem să ne dezicem de moştenirea unui Urmuz sau Eugen Ionescu.

Nu există precedent în istoria parlamentarismului democraţiilor consolidate, ca un grup minoritar să propună cu obstinaţie unei majorităţi parlamentare o soluţie care nu este nici oportună şi care în primul rând nu este nici măcar democratică.

există undeva, în vreun Parlament din Europa sau din alte ţări cu democraţii avansate, o situaţie mai absurdă decât cea în care o majoritate constituită, masivă, de 65%, cu o propunere de candidat de prim-ministru în persoana domnului Klaus Iohannis, care a fost bine primit şi de opinia publică şi bine receptat în străinătate.

Teatrul absurd nu îşi mai are locul în România! Şi într-un fel vreau să spun că regret. În afara acelor miniştri de profesie de la PD-L care au pielea mai tăbăcită şi mai groasă, că aşa este viaţa, dar, într-un fel, un număr de oameni, care sunt, în felul lor, buni profesionişti, au fost obligaţi, ademeniţi sau în mod cert împinşi să intre într-un joc în care vor ieşi şi cu reputaţia şifonată, vor ieşi până la urmă după o efemeră perioadă de glorie în faţa mass-mediei înapoi în instituţiile de unde au provenit.

La ceea ce asistăm astăzi în Parlament, la ceea ce asistăm de câteva bune săptămâni de când Guvernul Boc a rămas singur la guvernare, atmosfera de frică, tensiune, de intimidare şi şantaj pe care regimul Băsescu - Boc le impun României este atmosferă de agonie, de regim de sfârşit de domnie.

Şi este şi o veste bună: mai sunt patru săptămâni, patru zile şi nouă ore până pe 6 decembrie, când românii îşi vor putea alege un nou preşedinte şi să avem un guvern cu o majoritate solidă care să reclădească încrederea în România şi să redea românilor speranţa că putem să depăşim această criză. (Aplauze din partea Grupurilor parlamentare ale PSD+PC.)

Continuă în aceste zile şi am auzit şi din vocea respectatului nostru coleg senator jocul de-a cine este vinovat pentru criza politică, episodul III.

Credeţi că mai putem să ascundem faptul că această criză politică provocată în mod premeditat şi cinic de către actualul preşedinte nu reprezintă cel mai grav atentat la stabilitatea economică şi socială a României? Crede cineva că un personaj politic care şi-a făcut din participarea la fiecare guvernare, de la guvernarea CDR la guvernarea Alianţei DA şi la guvernarea PD/L-PSD o profesie în a dărâma guverne, îi crede cineva pe domnul Băsescu şi domnul Boc că, de fapt, în spatele acţiunii de eliminare a PSD de la guvernare nu s-a ascuns un calcul de a avea accesul la butoane, la resurse pentru alegerile prezidenţiale?

Da! Vorbeaţi de cinste şi de onoare, domnule senator Radu F. Alexandru. Cinste şi onoare înseamnă emisar în timp de noapte, mergând la parlamentarii altor partide, cu promisiuni de corupere, de şantaj şi intimidare?

Cinste şi onoare e să umblaţi în miez de noapte şi să încercaţi să deturnaţi voinţa suverană şi democratică a unei majorităţi de 65%?

Ruşine să vă fie! Asta nu e democraţie şi masca a căzut de pe faţa PD-L! Poate că este şi un lucru bun, poate că este şi un lucru bun! Este prima oară când guvernaţi singuri.

Întrebaţi oamenii de afaceri din teritoriu. Întrebaţi cum daţi banii pe care statul îi datorează firmelor româneşti pe criterii politice. Întrebaţi cum încercaţi să intimidaţi şi să daţi t.v.a.-ul înapoi, exclusiv pe criteriul contribuţiei la campania prezidenţială a lui Băsescu.

În acest moment v-aţi discreditat iremediabil şi adevărata faţă a regimului Băsescu - Boc - Udrea se arată în aceste săptămâni şi românii ştiu şi români vor vota în consecinţă.

Ruşine! Acest tip de atitudine nu este demn de un partid democratic european. (Aplauze din partea Grupurilor parlamentare ale PSD+PC.)

În câteva săptămâni, de când aţi rămas singuri la guvernare, aţi reuşit "performanţa" să amânaţi subvenţiile pentru agricultură, aţi reuşit să amânaţi decizia de cumpărare, pe baza hotărârii de Guvern din septembrie de vaccin antiviral de care România are nevoie, aţi reuşit doar în câteva săptămâni de guvernare să dirijaţi de o manieră cinică, în plină iarnă, resurse de miliarde de lei către primăriile dumneavoastră, lăsând Timişoara, Iaşiul, Piteştiul, Buzăul sau Oradea fără sprijin de încălzire în plină iarnă.

În câteva săptămâni v-aţi dat arama pe faţă şi într-un fel lumea va putea să vadă cine sunt cei care încearcă să mai ceară încă cinci ani de mandat.

Şi, da, aţi enunţat prin vocile cele mai autorizate care este adevăratul dumneavoastră plan economic după alegerile prezidenţiale. Preşedintele Băsescu a vorbit de 20% dintre bugetari trimişi în şomaj. A vorbit de 22% t.v.a. la anul. Domnul Stolojan a vorbit de întreruperea plăţii pensiilor şi salariilor.

Acest Guvern, acest regim nu merită să mai conducă România şi reprezintă un risc politic, social şi economic şi de reputaţie internaţională a României. Şi despre aceasta este vorba astăzi în Parlament şi în următoarele săptămâni.

În acelaşi timp, vreau să fac un apel către toate partidele parlamentare. Avem, într-adevăr - şi domnul Croitoru a subliniat cu justeţe acest subiect - o obligaţie de a asigura condiţiile minime necesare pentru a continua finanţarea internaţională a României.

Toţi cei care suntem aici, în sală, am fost o perioadă mai lungă sau mai scurtă în guvernarea României.

Avem obligaţia ca, într-o formulă politică şi juridică potrivită, să dăm ţării un buget pentru a permite eliberarea tranşei a doua. Fac un apel la coerenţă şi maturitate din partea majorităţii de 65% şi fac un apel la coerenţă şi maturitate din partea minorităţii care susţine Guvernul Boc, pentru a putea să găsim formula ca, până la început de decembrie, să avem un proiect de buget.

Este important şi vreau să vă asigur că ceea ce am comunicat şi mi-a fost comunicat din partea partenerilor internaţionali ai României este că viitorului Guvern, pe care-l vom instala până de Crăciun, îi va rămâne întreaga libertate ca în interiorul deficitului de 5,9% să-şi rearanjeze priorităţile în funcţie de Programul de guvernare pe care viitorul Guvern, cu o majoritate solidă, şi viitorul Preşedinte le vor arăta românilor.

Daţi ţării un buget, chiar dacă este o situaţie excepţională trebuie să avem maturitate, şi scoateţi acest subiect din partea de campanie electorală prezidenţială.

România are nevoie de acest sprijin internaţional şi este un gest de prietenie şi de încredere în România faptul că misiunea Fondului Monetar a venit la Bucureşti.

Vreau să fac un apel dintre cele mai serioase, de a nu periclita situaţia deja dificilă a României. Fac un apel la maturitate şi înţelepciune. Întreg Parlamentul României are această obligaţie.

Grupul parlamentar al PSD+PC va susţine acest demers, fără ezitare. Vom avea un buget în timp util, pentru a putea să dăm ţării finanţarea de care avem nevoie cu toţii. Indiferent cine va guverna, avem nevoie de acest sprijin. (Aplauze.)

Vreau, de asemenea, să explic ceea ce vom face imediat după votul din Parlament. Îi vom solicita actualului Preşedinte, după demonstraţia evidentă a lipsei de susţinere pentru candidaţii propuşi de PD-L şi de domnul Băsescu, reintrarea în logica democratică normală. Vom reveni cu propunerea domnului Iohannis ca prim-ministru. Şi vreau să văd ce argument ar mai putea invoca actualul Preşedinte şi cei de la PD-L, în a refuza după votul din Parlament, de astăzi, recunoaşterea elementarului joc democratic, că o majoritate are tot dreptul să propună Guvernul pe care-l doreşte.

În acest moment, responsabilitatea atârnă decisiv pe umerii actualului Preşedinte.

Dacă doreşte să aibă Guvernul Boc în continuare, să-l aibă, dar s-o spună. Din punctul nostru de vedere, gestul de azi din Parlament va reconfirma existenţa acestei majorităţi şi vom apela, în mod public, în plan intern şi internaţional pentru restaurarea unei minime decenţe democratice în România.

Poate că astăzi, fiind ziua actualului Preşedinte, să-i facem două cadouri. În primul rând, să-l lăsăm pe domnul Boc, pe doamna Udrea, pe domnul Berceanu şi domnul Videanu să fie la guvernare, pentru că aceasta este de fapt "pohta ce-a pohtit" domnul Băsescu. Şi, peste 4 săptămâni, 4 zile şi 9 ore să-i facem un alt cadou: un concediu binemeritat, de reculegere, de îndreptare şi să folosească carnetul de navigator pe care şi l-a reînnoit în această vară, probabil cu un sentiment de premoniţie pentru ceea ce se va întâmpla după 6 decembrie.

Fără ezitare, Grupul parlamentar al PSD+PC votează împotriva acestei imposturi democratice, fără ezitare susţinem primarul Klaus Iohannis, fără ezitare vom merge să eliberăm România pe 6 decembrie, de acest regim care seamănă prea mult cu regimul Ceauşescu de acum 20 de ani.

Dumnezeu să ne dea înţelepciune şi să depăşim acest moment greu pentru România!

Vă mulţumesc foarte mult. (Aplauze).

Domnul Mircea-Dan Geoană: (Domnul senator Mircea-Dan Geoană, preşedintele Senatului, îşi reia locul în prezidiu.)

În continuare, din partea Grupurilor parlamentare ale PNL, îl invit pe domnul senator Crin Antonescu să se adreseze plenului Parlamentului României. (Aplauze.)

Domnul George-Crin-Laurenţiu Antonescu:

Domnule preşedinte al Senatului,

Doamnă preşedinte al Camerei Deputaţilor,

Partidul Naţional Liberal, parlamentarii Partidului Naţional Liberal votează, categoric, împotriva acestui Guvern şi se pronunţă categoric împotriva acestei farse cu care suntem încă o dată confruntaţi.

Nici nu ar trebui să ne aflăm aici discutând aceste probleme. Pentru că în orice ţară civilizată, un premier desemnat, care constată că nu are sprijinul unei majorităţi parlamentare, îşi depune mandatul şi lasă locul altcuiva.

Din păcate, se pare că noi suntem pe cale să ne îndepărtăm din ce în ce mai mult de statutul de ţară normală şi civilizată, pe ultimii metri ai regimului Băsescu, şi iată că de două săptămâni reprezentanţii Partidului Democrat apar la televizor, zâmbesc enigmatic şi spun că nimic nu e sigur, că poate Guvernul Croitoru trece, nu se ştie cum, poate prin magie, poate prin şantaj, poate prin corupţie şi cumpărare, pur şi simplu.

O Românie adevărată, o Românie normală ar trebui să se întrebe cum ne aşezăm mai decis şi mai trainic unul lângă altul, ca să ne rezolvăm cu adevărat problemele.

România de azi e silită să se întrebe dacă Traian Băsescu şi ai lui au reuşit să mai cumpere nişte paramentari, ca să facă guverne cum vor, cu oamenii pe care-i vor, în ciuda votului pe care ceilalţi oameni din ţara asta l-au dat.

Nu mai am nimic de spus faţă de Guvernul propus de domnul Croitoru. De ce-i e frică nu va scăpa, dar, din păcate, asta nu ne rezolvă problemele reale, problemele autentice, problemele dificile ale României. Rezolvă doar această farsă inutilă şi, într-o anumită măsură, vulgară.

Ani mulţi de acum înainte, România va trebui să aibă guverne de coaliţie. Toate coaliţiile pe care le-am avut până azi au eşuat, din păcate.

Situaţia de azi, chiar ea, este efectul ultimului, celui mai recent eşec al unei coaliţii, al celei mai mari coaliţii politice şi parlamentare şi de guvernare din 1990 până azi - Coaliţia din 2009, PSD-PD-L.

Toate aceste eşecuri au însemnat ani de stagnare, generaţii irosite şi mulţi, foarte mulţi bani pierduţi. Toate aceste eşecuri s-au datorat faptului că mulţi dintre cei care au decis la un moment dat să guverneze împreună au avut, de fapt, altceva de gând. Au vrut doar să-i distrugă pe parteneri. Se ştiau incompetenţi, erau siguri de un dezastru, dar voiau, mai mult decât orice, să arate că ceilalţi sunt de vină. Orice, în afară de o guvernare bună, în cooperare, care le-ar fi adus inclusiv profitul politic.

Dacă vom continua aşa, nu vom ajunge nicăieri. Ni se sugerează de ani de zile că soluţia la aceste coaliţii care nu merg ar fi un mare partid prezidenţial, în aşa fel încât un singur om să controleze tot, să nu mai avem scandal, şi scandalul să fie înlocuit de incompetenţa pe tăcute, de hoţia pe întuneric.

Singurul lucru bun, stimaţi colegi, al sistemului politic românesc este faptul că suntem mai mulţi, că suntem mai multe partide, că avem, totuşi, un Parlament, că suntem diferiţi şi ne putem controla unii pe alţii. (Aplauze.)

Dacă vom fi toţi în slujba unui singur om, aceluiaşi om, nimeni nu va mai fi în slujba ţării acesteia.

A venit vremea ca noi, partidele şi politicienii, să învăţăm şi să vrem să nu fim doar adversari, să nu fim doar partide nervoase ale unui sistem care se rupe în bucăţi.

Dacă vrem cu adevărat să evităm momente penibile, asemeni celui de azi, trebuie să învăţăm să cooperăm, trebuie să învăţăm să facem cu adevărat guvernări de coaliţie care să aibă rezultate, care să profite tuturor partidelor care le compun şi să profite mai ales ţării în care trăim şi vom trăi şi după ce nu mai guvernăm.

România are nevoie, din partea noastră, a tuturor, nu doar din partea noului Preşedinte, de o viziune nouă, care să adune, şi nu să împrăştie.

Ştiu foarte bine şi am văzut şi azi deja, că în zilele următoare toţi purtătorii de cuvânt ai lui Traian Băsescu vor spune peste tot că respingerea aşa-zisului Guvern Croitoru aruncă ţara în mizerie, că pensiile şi salariile sunt în primejdie şi probabil chiar că gripa circulă mai repede din cauza asta.

Deşi ţara are o majoritate şi, dacă am proceda cum se procedează în toată Europa, în Anglia, în Germania, în Cehia, în Franţa, unde vreţi, oriunde în Europa, am fi avut un guvern stabil de mai bine de o lună. Dar noi nu procedăm ca în Europa, noi trebuie să procedăm ca în ţara lui Băsescu şi aşteptăm ca 30% din Parlament să numească Guvernul, ne mirăm ca asta nu se întâmplă şi dăm vina tocmai pe cei care vor proceduri şi reguli normale.

Câtă vreme vom mai accepta, dragi colegi parlamentari şi stimaţi compatrioţi, ca un singur om să încerce să ia ostatice salariile şi pensiile noastre? Să ia ostatică sănătatea noastră? Să ia ostatice şi sărbătorile de iarnă şi să ni le dea înapoi numai dacă acceptăm voinţa sa abuzivă, anormalitatea şi ilegalitatea?

Astăzi, într-o ţară normală, ar fi trebuit să spunem "La mulţi ani!" şi să ne gândim la ziua Preşedintelui. Dar realitatea ne impune să ne gândim nu la ziua Preşedintelui, ci la noaptea României, pe care o trăim cu toţii.

Avem nevoie de o altă politică, una capabilă să asigure guverne întregi, şi nu miniştri cu jumătate de normă.

Votul de azi - respingerea unei malformaţii politice fără precedent şi fără corespondent în Europa - este un moment de normalitate într-un ocean politic de aberaţii.

Este rolul nostru ca în lunile următoare să extindem normalitatea la scara întregii ţări.

Sincer, vă spun încă o dată că nu înţeleg, dincolo de orice joc politic, dincolo de orice context electoral, nu înţeleg, domnule Croitoru, şi nu înţeleg, domnilor care-l însoţiţi pe domnul Croitoru, ce căutaţi azi aici? Aici este Parlamentul României! (Aplauze.)

Parlamentul României s-a pronunţat clar, la consultările cu Preşedintele României, la discuţiile cu dumneavoastră, domnule Croitoru, printr-o hotărâre votată în Parlament de o majoritate absolută, s-a pronunţat limpede - acordă încredere altcuiva, şi dumneavoastră v-a solicitat să depuneţi mandatul. Pentru că nu puteţi deveni prim-ministru al României fără învestirea de către Parlament.

Faptul că dumneavoastră sunteţi prezent azi aici, în ciuda tuturor acestor lucruri, îmi arată că dumneavoastră şi - mai periculos! - oamenii politici care vă însoţesc, în frunte cu un om politic pentru care eu am păstrat mereu consideraţie, şi anume domnul Vasile Blaga, ne spun din două una: fie că în România nu mai contează Parlamentul şi noi suntem de decor aduşi aici, fie că dumneavoastră mizaţi pe şantajarea sau coruperea unor parlamentari.

Asumaţi-vă explicit acest lucru şi spuneţi: stimaţi parlamentari, sau domnilor, sau cum doriţi, pe mine m-a trimis Traian Băsescu în misiune şi eu de asta sunt aici; nu mă interesează ce votaţi voi! (Aplauze.)

A fost un domn pe aici - domnul Radu F. Alexandru, că poate are vreo replică -, un domn care nu mă mai deranjază de mult, dar care a vorbit azi încă o dată, cu gura plină, la figurat, despre onoare şi libertate.

Domnule Radu F. Alexandru, domnule senator, faceţi-vă datoria! Faceţi-vă numărul! Din asta trăiţi! Politiceşte. Lăudaţi-l pe domnul Băsescu, pe doamna Udrea, pe domnul Croitoru, pe cine mai trimite! Dar nu mai îndrăzniţi să mai deschideţi gura din condiţia unui slujitor al unei persoane abuzive şi de membru al unui partid care încercaţi să impuneţi o dictatură, încă o dată vă spun, vulgară în România şi în Parlament, să vorbiţi despre onoare şi libertate. (Aplauze.)

Am petrecut ani buni, în prima parte a anilor '90, luptând, ca parlamentar, împreună cu atâţia alţi colegi, pentru apărarea, instituirea şi apărarea drepturilor minorităţii: minorităţilor etnice, minorităţilor politice. S-au impus greu în România. N-am crezut să ajung în 2009 să lupt pentru drepturile majorităţii. (Aplauze.) N-am crezut să ajungem în 2009 să pledăm pentru ideea că o majoritate are, în cadre constituţionale şi în cadre parlamentare, dreptul de decizie, chiar dacă nu e acceptată, aprobată sau plăcută de stăpânul dumneavoastră - Traian Băsescu.

Este cel mai ruşinos moment pe care l-am trăit în aproape 17 ani în Parlamentul României şi îmi pare rău că unul dintre partidele care nu se numeşte bolşevic, care nu se numeşte partidul lui Băsescu, ci se numeşte Partidul Democrat şi face parte dintr-o familie politică europeană respectabilă - Partidul Popular European - se pretează la o asemenea atitudine, la un asemenea comportament şi la un asemenea discurs.

În fine, important este, în acest moment, nu doar să răspundem cum se cuvine unor asemenea tentative şi unor asemenea farse de prost-gust, pentru că e, politiceşte, de prost-gust, domnule Croitoru şi domnule Blaga.

E nevoie să găsim soluţii. Noi, cei din Partidul Naţional Liberal, am căutat soluţii, am găsit soluţii, am găsit o persoană, Klaus Iohannis, gata să-şi asume misiunea de a alcătui un guvern acum, pentru a rezolva toate problemele pe care dumneavoastră - şi nu noi, liberalii - le-aţi generat în anul 2009 în România. Am construit o majoritate şi suntem gata să operăm această soluţie.

Îi spun pur şi simplu "La mulţi ani!", pentru că este ziua domniei sale, Preşedintelui Traian Băsescu, şi-i cer, încă o dată, în al doisprezecelea ceas, să-şi facă datoria de Preşedinte. Datoria sa de Preşedinte nu este de a face ce vrem noi - şi nu i-am cerut niciodată asta -, ci este de a face ceea ce e raţional şi necesar pentru România.

Noi, liberalii, deşi nu am negociat noi Acordul cu Fondul Monetar Internaţional, deşi nu am fost parte a Guvernului şi a coaliţiei majoritate PD-L-PSD, atunci când acest acord s-a încheiat, deşi nu am fost parte şi nu am fost niciodată ascultaţi atunci când Guvernul acela şi coaliţia aceea au guvernat în aşa fel încât au pus, practic, sub semnul întrebării acest acord cu Fondul, venirea acestei tranşe, deşi nu am făcut toate aceste lucruri, suntem gata să facem ce putem noi, şi anume, să asumăm, în mod public, că vom susţine în Parlament un buget care se va construi pornind de la ţinta de deficit şi de la celelalte constrângeri sau indici macro-economici conveniţi cu Fondul Monetar Internaţional.

Ce putem face mai mult decât atât, pentru ca în România, cei care plătesc ambiţiile lui Băsescu, campania lui Băsescu, ambiţiile noastre politice, dacă vreţi, să nu mai sufere de pe urma acestor lucruri? Spuneţi-ne! şi vom face. Un singur lucru, însă, domnule Preşedinte Băsescu şi domnilor cântăreţi la curtea Preşedintelui nu vom face niciodată, pentru că atunci nu mai are rost să facem ceva, nu vom aboli democraţia în România, de dragul ambiţiilor nebuneşti ale unei persoane!

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Îi mulţumesc domnului senator.

Din partea Grupului parlamentar al UDMR, îl invit la cuvânt pe domnul deputat Kelemen Hunor.

Domnul Kelemen Hunor:

Stimată doamnă preşedinte,

Stimate domnule preşedinte,

Domnule prim-ministru desemnat,

Domnilor miniştri,

Stimaţi colegi parlamentari,

Suntem reuniţi astăzi, pentru a decide asupra cererii de învestire a unui nou Guvern, Guvern alcătuit de domnul Lucian Croitoru, persoana desemnată ca premier de Preşedintele în exerciţiu al României.

Această propunere de Guvern este rezultatul unei crize politice. La rândul ei, criza a apărut ca urmare a neînţelegerilor profunde dintre centrele de decizie ale celor două partide aflate la guvernare - PD-L-PSD.

Trebuie să spunem lucrurilor pe nume: criza nu este de acum, nu este nici de la moţiunea de cenzură; nu este nici de la demiterea domnului Nica, nu e nici din septembrie 2009. Această criză politică mocneşte în România de la sfârşitul anului trecut, când s-a format o majoritate uriaşă, cu promisiunea că ţara va fi scoasă din criză şi de aceea e nevoie de un Guvern cu o largă susţinere.

România nu numai că nu a fost scoasă din criza financiară şi economică, dar această criză a fost agravată de circul politic permanent din interiorul coaliţiei.

Am citit atent Programul de guvernare şi oferta echipei Croitoru. Aşteptam măsuri concrete şi imediate, prin care efectele crizei financiare şi economice puteau fi atenuate. Aşteptam măsuri de reducere a impozitelor şi taxelor, pentru că era necesar, este necesar să luăm povara de pe cetăţean. Aşteptam un program de guvernare prin care Executivul se angajază să facă reforme structurale fără de care România nu va fi un stat competitiv şi eficient, ci va rămâne la periferia Uniunii Europene.

Aşteptam măsuri concrete în sistemul sanitar, unde riscul de a bloca tot sistemul din cauza plăţilor neefectuate este iminent. Guvernul a fost surprins de gripa porcină, ca şi de prima zăpadă. Nu avem nici la această oră vaccinul pregătit, sistemul nu este pregătit să ofere protecţie cetăţeanului, dar e pregătit să ceară mai mulţi bani, din ce în ce mai mulţi bani.

Aşteptam de la acest Guvern şi un gest mărunt, o deschidere către minorităţile naţionale - niciun capitol, doar o propoziţie foarte scurtă; nicio ofertă la problemele specifice ale celor 19 minorităţi naţionale; tăcere totală, tăcere care, de fapt, ascunde un mesaj puternic.

Acum câteva zile, şeful statului vorbea de minorităţile etnice, comparându-le cu o perlă superbă la gâtul unei femei frumoase. Metaforă aparent măgulitoare, dar care în realitate ascunde o gândire profundă, prin care minorităţile naţionale sunt degradate la nivelul unui obiect de decor care poate să ofere plăcere estetică, dar care poate fi, la fel de bine, ţinut în vitrină sau în sertar.

Deci, acest Guvern este acelaşi Guvern care a fost demis în urma moţiunii de cenzură şi cu acelaşi program. Acest Guvern doreşte să meargă mai departe, cu aceeaşi lipsă de viziune cu care a guvernat un an de zile. Acest Guvern este un Guvern politic, cu o mască transparentă de tehnocraţi, fără majoritate, fără autoritate politică şi, până la urmă, fără răspundere politică.

Se vorbeşte de o criză politică, care putea fi rezolvată demult. Nu trebuia altceva decât respectarea principiului majorităţii; un principiu consacrat în democraţiile occidentale. Dacă acest principiu ar fi fost respectat, Klaus Iohannis şi echipa lui ar fi primit demult votul de învestitură. Şi încă nu e târziu. După votul de azi, Preşedintele în exerciţiu mai are şansa să pună capăt acestei crize politice, desemnându-l pe Klaus Iohannis în funcţia de premier. (Aplauze.)

În 2005, principiul majorităţii era bun. Era bun pentru Preşedinte. Şi, acum, vedem că nu mai e bun acest principiu.

Dacă Preşedintele ar fi aplicat soluţia înaintată - clară, transparentă, onestă - de majoritatea de 65% din Parlament, criza politică ar fi fost de mult rezolvată şi depăşită.

Şi partea cea mai supărătoare este faptul că Preşedintele dă vina pe Parlament şi pe parlamentari pentru această criză.

Practic, de aproape o lună, parlamentarii sunt ameninţaţi, mai voalat sau mai direct, cu dizolvarea Parlamentului. Oare cum se cheamă un regim politic în care Executivul bate cu pumnul în masă, în faţa Legislativului?

În 2009, nu Parlamentul a guvernat. Din păcate, nici Guvernul Boc nu a guvernat; mai mult a legiferat, a schimbat rolurile.

Doamnelor şi domnilor,

Cu alte cuvinte, folosind criza economică pe post de sperietoare, se forţează învestirea unui Guvern despre care nu ştim decât un singur lucru: este dorinţa unui singur om care, când nu mai visează o coaliţie PD-L-PSD, visează o struţocămilă teleghidată.

Criza politică este cronicizată şi menţinută artificial prin eludarea principiului clar al majorităţii şi prin ignorarea spiritului Constituţiei. Dar criza economică, criza financiară este reală, acută şi are nevoie de o reacţie urgentă şi responsabilă. Este imperios necesar ca în cel mai scurt timp să fie dezbătut un proiect de buget pentru 2010. Şi acest proiect trebuie adus în Parlament de un Guvern legitim, care să aibă o susţinere solidă.

Nu trebuie ca viitorul Guvern să ne promită lapte şi miere. Dimpotrivă, ştim cu toţii că anul 2010 va fi mult mai greu decât 2009; ştim cu toţii că Guvernul Boc, fosta coaliţie, nu a luat nicio măsură de forţă pentru a stăvili sau a restrânge efecteze crizei economice. Mai mult, împrumuturile nu s-au dus pe investiţii şi crearea de locuri de muncă, aşa cum ni se spunea înainte de a fi contractate, şi trebuie să spunem lucrurilor pe nume: banii de la FMI s-au dus pe salarii pentru liniştea Guvernului Boc.

Sunt de acord că actuala criză economică nu-şi are originea în România, dar are filiale foarte puternice şi în România. Sunt de acord că, pentru a fi oprită criza, măsurile majore trebuie luate în primul rând de marile economii ale lumii. Dar nu sunt de acord cu ideea că noi aici, în România, nu putem face nimic decât să ne împrumutăm. Nu suntem izolaţi faţă de restul lumii, dar nici nu suntem o frunză în vânt, condamnaţi înainte de proces.

Parlamentarii UDMR vor vota împotriva învestirii Guvernului propus de domnul Croitoru. Nu e vorba despre un vot pe competenţe tehnice. Este un vot pe răspunderea politică şi respectarea principiului majorităţii.

Doamnelor şi domnilor colegi parlamentari,

Ni se spune, de pe o mulţime de panouri amplasate în spaţiul public, că ne e frică. Şi aceleaşi panouri sugerează că ne e frică de cineva. Nu de Dumnezeu, nu de cetăţenii care ne-au votat, nu de conştiinţa noastră, ci de o persoană anume, supradimensionată, care ne priveşte ameninţător.

Stimaţi colegi,

Avem ocazia să arătăm azi, aici, în Parlamentul României, dacă ne e frică, sau nu.

Vă mulţumesc pentru atenţie. (Aplauze.)

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Îi mulţumesc, domnului deputat.

Din partea Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale, domnul deputat Varujan Pambuccian.

Domnul Varujan Pambuccian:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

De la bun început, am să vă anunţ cum vom vota. Şi anume, vă voi anunţa că nu vom vota. Ne vom ridica în picioare, vom spune: "Prezent, nu votez".

Am fost întrebat de ce? Am fost întrebat de foarte multă lume de ce procedăm în felul acesta. Şi am să vă dau un răspuns, făcând o parabolă, nu ştiu dacă foarte fericită.

Să presupunem că suntem în evul mediu şi colega noastră, Aura Vasile, este acuzată de vrăjitorie (Râsete.) în faţa unui tribunal popular. În situaţia aceasta, nu aş vota deloc. Pentru că eu nu cred că există vrăjitorie.

Din cauza aceasta nu vom vota, pentru că regula jocului este o regulă, aşa cum spunea un coleg, paradoxală. Acelaşi coleg spunea că este paradoxal să-l susţinem pe Klaus Iohannis, care este reprezentantul grupului nostru parlamentar. Cred că paradoxal ar fi să susţinem reprezentantul altui grup împotriva reprezentantului nostru. Cred că paradoxal ar fi să considerăm că sprijinul de care se bucură Klaus Iohannis masiv trebuie ignorat; cred că paradoxal ar fi să îl lăsăm sprijinit de alţii şi însingurat în raport cu noi. Asta da, ar fi paradoxal!

Se vorbeşte foarte mult în zilele acestea, şi acum am să fac o remarcă absolut personală, nu în numele grupului, despre Acordul cu Fondul Monetar Internaţional.

Nu sunt un fan al împrumuturilor şi nu sunt un fan al acestor genuri de aranjamente. Absolut nimeni nu ne-a întrebat (şi cred că toţi suntem martori) dacă este oportun sau nu, dacă e bine sau nu, dacă există soluţii alternative, şi existau. Acum avem, da, Acordul cu Fondul Monetar Internaţional şi-l vom respecta, pentru că aşa este firesc, să-ţi respecţi cuvântul dat. Este una din trăsăturile pe care întotdeauna grupul nostru le-a promovat.

Dar, tocmai pentru a-l respecta, tocmai pentru ca lucrurile acestea care nu sunt plăcute să poată să fie făcute cu cât mai puţină durere pentru cei care, până la urmă, plătesc acest acord, adică fiecare dintre cetăţeni, este normal să avem un guvern puternic, sprijinit bine în Parlamentul şi având în fruntea lui un om cât se poate de independent, de echilibrat şi care şi-a dovedit calităţile de administrator. Şi acest om este Klaus Iohannis, pe care îl sprijinim.

Aşa cum v-am spus, va fi şi prima noastră opţiune de prim-ministru după alegerile prezidenţiale, dacă nu se va întâmpla lucrul acesta înainte, şi pe care îl considerăm o soluţie fericită şi potrivită pentru acest moment.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulţumim domnului deputat. În continuare, din partea deputaţilor şi senatorilor fără apartenenţă la grupuri parlamentare, domnul deputat Eugen Nicolicea.

Domnul Eugen Nicolicea:

Din partea deputaţilor şi senatorilor independenţi, în număr de 19, am onoarea să iau cuvântul.

În continuarea colegului de la minorităţi, am să vorbesc şi eu despre un paradox, şi anume despre un paradox legislativ, un paradox de legiferare. Cei care astăzi vor vota, respectiv Grupul PD, pentru Guvernul Croitoru, vor vota, practic, pentru încetarea definitivă a mandatului preşedintelui lor, Boc.

Cei care vor vota, respectiv PSD-ul şi ceilalţi până la 65%, împotriva Guvernului Croitoru, vor vota, practic, pentru menţinerea Guvernului Boc.

Astfel, domnule Croitoru, dacă nu va fi validat guvernul dumneavoastră, se va datora şi faptului că iată, implicit, există o susţinere de peste 65% pentru menţinerea Guvernului Boc. (Aplauze din partea Grupurilor parlamentare ale PD-L.)

În acest paradox am fost adus de înţelepciunea unor conducători de grupuri. Urmările situaţiei, pe lângă faptul că sunt hazlii, au şi urmări deosebit de grave pentru ţară. Şi, în primul rând, lipsa bugetului, lipsă care a fost invocată de toţi vorbitorii de aici. Chiar şi UDMR a vorbit despre necesitatea întocmirii unui buget de către un guvern legitim.

PSD şi-a manifestat ieri îngrijorarea şi a încercat o soluţie constituţională, şi anume o hotărâre a Parlamentului să cerem Guvernului să facă un proiect de buget. Dacă era constituţional, nu era nevoie de această hotărâre. Dacă-i neconstituţional, degeaba o facem. Din nou o mostră de înţelepciune de conducători. (Aplauze din partea Grupurilor parlamentare ale PD-L.)

Vom ajunge în situaţia ca Parlamentul să ceară printr-o hotărâre Guvernului, chiar şi demis, să încalce Constituţia.

Noi, deputaţii şi senatorii independenţi, considerăm că este timpul să terminăm cu această stare de fapt. Să ne luăm rolurile în serios toţi parlamentarii - deputaţi şi senatori - şi să votăm pentru stabilitate, pentru că avem nevoie de un proiect de buget întocmit de un guvern legitim. (Aplauze din partea Grupurilor parlamentare ale PD-L.)

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulţumesc domnului deputat.

În continuare, din partea Grupului parlamentar al PD-L, domnul deputat Cezar Preda.

Domnul Cezar-Florin Preda:

Stimate doamnă preşedinte,

Stimate domnule preşedinte al Senatului,

Domnule prim-ministru desemnat,

Stimaţi membri desemnaţi ai Guvernului Croitoru,

Doamnelor şi domnilor colegi parlamentari,

Aş începe prin a face anumite, până la urmă, corecţii asupra unor adevăruri istorice care s-au spus de la această tribună.

Eu îi înţeleg pe cei trei candidaţi la funcţia prezidenţială că folosesc această tribună pentru a-şi face campanie, dar le transmit, aşa cum ei ne-au transmis nouă mesaje şi cetăţenilor României, aş vrea să transmit şi eu unul. Sunt trei candidaţi, trei loseri. Îi va bate Traian Băsescu pe toţi trei o dată. (Aplauze din partea Grupurilor parlamentare ale PD-L.)

În ceea ce priveşte urările făcute de un candidat la Preşedinţie actualului preşedinte al României, respectuos îi spun că un bun român şi un bun creştin întâi spune "La mulţi ani!". Dar, de la un partid care, până în 2005, a fost condus de un ateu şi acum e condus de un om foarte evlavios, care am văzut că ne citeşte din Biblie, ştiu sigur că, după 6 decembrie, se va retrage la Cozia, într-o viaţă monahală. A şi declarat-o. (Aplauze din partea Grupurilor parlamentare ale PD-L.)

S-a făcut aici o afirmaţie despre Guvernul care trebuie astăzi validat şi despre membrii săi. Şi s-a spus cu zâmbetul pe buze şi cu nasul în vânt că reputaţia fiecărui membru va fi şifonată, pentru că au vrut să lucreze pentru ţară, pentru că au acceptat - şi aş vrea nişte explicaţii aici. De ce devine şifonată reputaţia unui om valoros că acceptă să facă parte dintr-o echipă. Asta-i la mintea de cocoş a unora. Nu se întâmplă acest lucru şi cred că-i onorabil pentru orice om valoros din această ţară să facă acest lucru. (Amuzament, rumoare.)

Să nu vă agitaţi, că vă promit că n-am să cobor atât de jos cum au coborât candidaţii discursul parlamentar.

În ceea ce priveşte susţinerea pe care o aveţi, am văzut foarte mulţi şi, până la urmă, paternitatea pe care o manifestaţi faţă de domnul Klaus Iohannis, un om foarte respectat de altfel, v-aş spune o chestiune veche, românească, să ştiţi că: "Un copil cu multe moaşe rămâne cu buricul netăiat". Lăsaţi-l acolo, că îl lăsaţi bine şi să ştiţi că nu e corect ca unui om serios, alesul unui oraş, să-i vindeţi cioara de pe gard, lăsaţi-l cu vrabia în mână, cu ce are de făcut în următorii patru ani. Nu-l faceţi voi prim-ministru pentru trei săptămâni. (Aplauze din partea Grupurilor parlamentare ale PD-L.)

Aş vrea să continuu legându-mă tot de o afirmaţie făcută aici că, acest guvern, acum interimar şi guvernul care va să vină, al domnului Croitoru, se va gândi cum să împartă banii, cum se dau banii. I-aş spune distinsului candidat că cel mai bine ar fi să ne întrebăm cum se dau banii la EximBank acum şi cine-i dă. Aşa trebuie întrebat şi pe urmă vedem cum se dau banii în Guvernul României.

Atunci când au ieşit de la discuţiile cu reprezentanţii Fondul Monetar Internaţional, i-au urmărit pe toţi cei trei candidaţi care au venit aici. Aveau nişte feţe serioase, responsabile, chiar jenate despre ceea ce-i apasă şi ceea ce rezultă din discuţia cu Fondul. Ştiţi cât i-a ţinut? Până au ajuns la staff-ul de campanie, unde cei pe care nu-i interesează ce-i cu România şi cei care fac asemenea construcţii, care ne duc în impasuri constituţionale, i-au convins că nu-i de interes să respecte ceea ce trebuiau să facă şi ceea ce trebuie să facem toţi în relaţia cu Fondul Monetar.

Se spunea aici de doi candidaţi că ne sprijină să facem bugetul României. Se vede că vin foarte puţin la Parlament, se vede că au foarte puţine cunoştinţe de cine are iniţiativă în ceea ce înseamnă bugetul României şi vorbesc numai aşa, ca să arate ţării că au puţină bunăvoinţă, dar sunt sigur că n-o să-i ţină mult.

Am să închei nu înainte de a discuta despre ceea ce înseamnă ostatic. S-a pronunţat aici despre faptul că preşedintele României a luat ostatici pensiile, salariile, sănătatea.

Dragii mei,

E bine când un om transparent, pe cea mai înaltă funcţie în stat, îşi asumă o responsabilitate asupra acestor chestiuni. Mai rău este că cei care sunt în spatele dumneavoastră ca şi candidaţi au luat ostatici petrolul românesc, oţelul românesc, gazele româneşti. Alea sunt, într-adevăr, pierderi irecuperabile. (Aplauze din partea Grupurilor parlamentare ale PD-L.)

Vă rog, dragii mei, cu tot respectul, şi aici am să închei, spunând că n-am înţeles niciodată cum se pot jigni deputaţii şi senatorii unii pe alţii. Am văzut astăzi, aici, un candidat la Preşedinţia României care a jignit fără echivoc un coleg senator care, din câte ştiu eu, n-a fost pe locul trei în colegiu, ci ceva mai sus, şi cred că trebuie să ne respectăm pentru că fiecare care suntem aici vrem binele acestei ţări. Eu, cel puţin, aşa cred. (Aplauze din partea Grupurilor parlamentare ale PD-L.)

În ceea ce priveşte acest guvern şi de ce trebuie votat astăzi.

Dragii mei,

Pentru că, aşa cum se vorbea aici de paradox, paradoxul este că, în această ţară, prin respectarea Constituţiei, aşa cum am mai spus la acest microfon, făcută de dumneavoastră pentru domnul Adrian Năstase, aceasta este ordinea constituţională firească: preşedintele desemnează un prim-ministru.

Şi atrag atenţia unui candidat, îl rog frumos să ia aminte, că nu partidele fac majoritatea la primul-ministru desemnat, ci primul-ministru desemnat face majoritatea. Să vedem dacă o are, dacă nu, cred că preşedintele nu va face ce vreţi dumneavoastră, ci va face ceea ce trebuie. Va numi, aş dori, un prim-ministru desemnat de la partidul care are cele mai multe locuri în acest Parlament. Aşa e corect.

Vă mulţumesc. (Aplauze din partea Grupurilor parlamentare ale PD-L.)

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulţumesc domnului deputat.

În continuare, din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul senator Varujan Vosganian.

Domnul Varujan Vosganian:

Stimaţi colegi,

Nu vreau să fiu suspectat că nu sunt un bun creştin, deşi, vă mărturisesc, nu mi se pare locul cel mai potrivit pentru a-mi dovedi practica religioasă. Dar, pentru că ni s-a atras atenţia că cei care dis de dimineaţă nu urează la mulţi ani preşedintelui României nu sunt buni creştini, eu îi urez La mulţi ani. Şi, pentru ca să duc mai departe predica, vă spun că astăzi, împreună cu Traian Băsescu se sărbătoreşte şi Sfântul Porfirie. Sfântul Porfirie a fost un actor mincinos, care a luat în derâdere botezul Domnului, dar, care, până la urmă, după ce a părăsit actoria, s-a smerit, s-a îmbrăcat în tunică albă şi iată-l în calendarul sfinţilor. (Aplauze şi râsete.)

Nu e de râs, stimaţi colegi!

Şi, în privinţa aceasta, eu aş vrea, domnule Croitoru şi stimaţi colegi, să-mi manifest nedumerirea faţă de mesajul dumneavoastră, altminteri sobru şi plin de adevăruri adânci şi care sunt îngrijorătoare.

Domnule Croitoru,

Aveţi în Guvernul dumneavoastră şapte membri care au gestionat economia României până acum.

Vă rog eu, nu ne daţi nouă lecţii de responsabilitate!

V-am atras atenţia, stimaţi colegi, încă de la începutul anului că bugetul pe care l-aţi croit (iertaţi-mi trimiterea aceasta) nu este bugetul care trebuie şi nu-mi aduc aminte, domnule Croitoru, sincer, ca, de la Banca Naţională, cineva să fi atras atenţia că bugetul este situat în afara realităţii.

În luna iulie, cifrele au fost din nou modificate. În luna septembrie, Fondul Monetar a reevaluat indicatorii şi acum ne spune că o să ajungem chiar la un deficit de 8%.

Eu aş vrea să vă întreb: responsabilitatea cui este pentru toate acestea, astfel încât, atunci când vă prezentaţi în faţa naţiunii, explicaţi-le întâi de ce-am ajuns aici şi apoi să vedem ce-i de făcut. Pentru că dacă cei care ne-au adus până aici vor să ne şi scoată din impas, atunci ei nu vor face decât să ne îngroape mai adânc. Or, noi nu putem tolera acest lucru.

Al doilea lucru pe care vreau să vi-l spun şi aici, vă rog, aveţi miniştrii economici lângă dumneavoastră şi poate, din timpul Guvernului, ne daţi puţin să ne explice. De ce, stimaţi domni, n-aţi prezentat bugetul ţării până în 10 octombrie? Aud? De ce noi n-avem buget astăzi? Potrivit Legii bugetare, ar fi trebuit să aveţi prima lectură la începutul lui octombrie, a doua lectură până în 10 octombrie, după care să faceţi o scrisoare frumoasă şi, până în 13 octombrie, puteaţi să-l trimiteţi la Parlament.

Un căpitan de navă responsabil îşi ia toate măsurile înainte de naufragiu!

Dumneavoastră aţi aşteptat naufragiul în loc să salvaţi România înainte şi ne acuzaţi pe noi că am făcut moţiune de cenzură? Uite de aia am făcut-o! (Aplauze din partea Grupurilor parlamentare ale PNL şi PSD+PC.)

Deci, dacă România nu are un buget astăzi, bun-rău, în afara sau înăuntrul realităţii, este exclusiv din cauza Guvernului pe care noi l-am demis în 13 octombrie.

Al treilea lucru. Şi acum mă adresez dumneavoastră, domnule Croitoru.

Ştiţi la fel de bine ca şi mine şi ca şi alţi colegi, că mai avem nevoie de aproape 5 miliarde de euro ca să ieşim din impas. Explicaţi-le colegilor parlamentari, explicaţi ţării că, din cele 3 miliarde pe care le aşteptăm, 1,5 miliarde nu mai pot fi luate şi asta din cauza faptului că atât Comisia europeană, cât şi Banca Mondială ne-au avertizat că, potrivit procedurilor tehnice, a mecanicii interioare din instituţiile respective, orice am face, cu Porfirie cu tot, nu mai putem lua aceşti bani.

Aşadar, noi vorbim de doar jumătate din bani, pentru că jumătatea dumneavoastră aţi făcut-o să piardă iremediabil. Vorbim însă de 5 miliarde. Mai sunt încă 2 miliarde care trebuie luate şi care vor trebui luate de pe piaţă.

Deci, dumneavoastră, domnule Croitoru, ne sugeraţi să votăm acest Guvern pentru o treime din bani, dar nu ne explicaţi ce s-a întâmplat cu celelalte două treimi şi de ce trebuie să plătim.

Şi acum, aş vrea să vă spun cât ne costă faptul că dumneavoastră n-aţi făcut pasul îndărăt când trebuia. Noi v-am avertizat până acum de patru ori: o dată când am demis Guvernul, a doua oară când liderii partidelor au fost la Cotroceni, a treia oară când s-a dat hotărârea de susţinere a lui Klaus Iohannis, a patra oară când au fost respinşi colegii dumneavoastră din virtualul guvern, din acest guvern manciurian, în comisiile de specialitate. De patru ori. Dumneavoastră vreţi şi a cincea oară. Nu ştiu de unde această plăcere de a fi întruna respinşi. Dar, mă rog, eu nu discut această pornire a dumneavoastră de a vă tăbăci pielea în acest fel.

Însă, dincolo de plăcerea dumneavoastră personală de a vă chinui, vreau să vă spun că această îndărătnicie costă România peste 500 de milioane de euro. Atât va trebui să plătim dobânzi pentru banii pe care, în loc să-i luăm de la organismele internaţionale, îi luăm de pe pieţele monetare.

Nu este timp acum să facem aceste calcule, dar am să-l rog pe domnul Croitoru să ne spună dânsul la ce dobândă am putea să luăm aceşti bani pe emisiuni internaţionale şi pe pieţele monetare interne, mai ales că dânsul, ca fost reprezentant al Băncii Naţionale, chiar de aici a sugerat că ar trebui mărite dobânzile, avertizând că nu avem destui bani să acoperim aceste deficite.

Deci, stimaţi colegi, datorită dispreţului faţă de democraţie, românii plătesc 500 de milioane de euro. Chiar şi dacă noi astăzi dăm un gir Guvernului Croitoru, din aceste 500 de milioane peste 300 de milioane oricum ar trebui să le dăm fără niciun fel de reţinere şi probabil că şi restul.

Acuma, însă, vine întrebarea: dar de ce nu votăm noi acest guvern?

Am să vă spun o scurtă istorie, pe care o ştiu de la orientalii mei. Se zice că, un grup de negustori aveau de împărţit truda muncii lor, dar nu reuşeau să împartă, ieşea mereu rest. Şi atunci au lăsat pentru la noapte, să fie noaptea un sfetnic bun şi dimineaţa să împartă. Or, noaptea ce să vezi? S-a auzit fornăit de cai şi zgomot de paşi şi-au găsit pe unul din ei cu mâna până la cot în săculeţul cu galbeni. Şi l-au întrebat "Ce faci?" La care el a răspuns aşa: "Dragii mei, mie mi se pare că singurul mod în care împărţirea să fie rapidă este să iau eu toţi banii, pentru că împărţirea la unu n-are rest."

Dacă însă vom socoti că transformarea de la democraţie la dictatură, adică cineva dintre noi să bage mâna până la cot în tolba cu rânduieli şi s-o transforme în dictator numai pentru că împărţirea la unu e cel mai uşor de făcut, e o mare greşeală.

Niciodată, Partidul Naţional Liberal nu va putea accepta că o soluţie economică viabilă se poate face prin încălcarea regulilor democratice. Lucrul acesta să fie limpede. Economia este performantă când se bazează pe democraţie. Şi, în privinţa aceasta, s-a spus despre noi că suntem o majoritate ostilă, că suntem o majoritate iraţională, probabil din prea multă iubire, că suntem o majoritate de conjunctură.

Dragi colegi,

Cu unii dintre dumneavoastră mă cunosc de 20 de ani, când, vorba poetului "Eram mai tineri şi la trup curaţi." Majoritatea are nivele de competenţă: ordinară, organică şi constituţională. Majoritatea, însă, n-ave adjective. Nu există majoritate bună sau rea. Nu există majoritate eternă şi de conjunctură. Există majoritate. În clipa în care începi să pui adjective majorităţii, înseamnă că începi să ştirbeşti democraţia.

De aceea, stimaţi domni de la Cotroceni şi epigonii lor de aici, că am înţeles că sunt toţi urmaşii domnului Traian Băsescu... V-ar mai trebui şi-un Decebal, cred. (Aplauze, râsete.)

Stimaţi domni,

Majoritatea trebuie respectată ca atare, pentru că altfel o să începem ca negustorii de care vă vorbeam, să împărţim la unu. Şi nu-i bine ca, într-o ţară, unul să câştige şi ceilalţi să sufle a năduf, că prin asta am mai trecut o dată şi nu mai vrem a doua oară.

Chestiunea este ce e de făcut. Noi, astăzi, îi vom înceta acest periplu stânjenitor domnului Croitoru şi nu vom învesti acest guvern.

Problema este ce facem din clipa asta? Există încă şansa să putem evita o ofensă pe care o vom resimţi pe pieţele internaţionale din cauza plecării misiunii Fondului Monetar fără o soluţie.

Chestiunea este că noi va trebui aici să dăm o expresie de voinţă pentru susţinerea acestui acord. Unii dinte noi s-au îndoit de el la începutul anului, susţinând că argumentele Guvernului nu sunt corecte şi am avut dreptate. Guvernul şi Banca Naţională ne sugerau că avem nevoie de aceşti bani pentru a salva deficitul de cont curent al României şi noi am spus că probabil cea mai mare îngrijorare a lor este legată de incapacitatea Guvernului de a onora responsabilităţile fundamentale. Aşa s-a dovedit.

În vara acestui an, ni s-a spus o altă partitură, că banii îi va lua Guvernul, dar pentru investiţii. Nu, stimaţi colegi, Guvernul ia banii ca să plătească pensii şi salarii şi, până la urmă, dacă nu sunt bani din altă parte, trebuie s-o acceptăm şi pe asta. Însă, aş vrea să spuneţi adevărul până la capăt. Dacă nu avem buget nu înseamnă că salariile şi pensiile nu se plătesc. Ele şi în ianuarie şi în februarie se plătesc. Şi anul acesta s-au plătit, fără să avem buget.

Potrivit Legii bugetare, în ianuarie şi februarie, se alocă 8,5% din totalul anului trecut, deci practic media cheltuielilor lui 2009. Şi bani de salarii şi pensii vor fi. Problema este însă că trebuie să fim o ţară care să înţelegem datoria pe care o avem astfel încât să fim respectaţi de partenerii noştri financiari.

Şi atunci, eu vă propun aşa, pentru că este limpede că nu avem un interlocutor la Palatul Cotroceni, este limpede că nu avem, în acelaşi timp, un interlocutor pentru a crea un consens în Parlament cu Partidul Democrat, trebuie să existe o majoritate, care, printr-o declaraţie a Parlamentului, să asume indicatorii macroeconomici, să asume, de asemenea, faptul că se va face un proiect al Legii bugetului până la sfârşitul anului, să asume, de asemenea, că, în clipa în care legile de care vorbim vor fi promulgate, vor fi parte a bugetului. Nu e niciun risc în asta, pentru că toate legile de care vorbim şi cea privind Legea unică a salarizării şi cea privind structurarea agenţiilor şi cea privind responsabilitatea fiscală nu măresc cheltuielile, ci le reduc.

Aşadar, dacă noi concepem un buget chiar şi fără aceste legi, cu ele ne va fi chiar şi mai uşor. De aceea, Fondul Monetar trebuie să ştie că, în România, există un interlocutor responsabil. Trebuie să ştie că, în România, Parlamentul, pentru prima oară poate în 20 de ani, devine portavocea democraţiei şi că noi suntem cei care facem cu adevărat tranziţia de la democraţie la democraţie, având interludiu acest sfârşit de mandat al domnului Traian Băsescu.

De aceea, cred, stimaţi colegi, că e nevoie de o nouă consultare, poate chiar cu formaţiunile care au generat propunerea cu Klaus Iohannis şi eu aici mă despart de dumneavoastră în chestiunea cu "buricul", nu ştiu ce informaţii aveţi dumneavoastră legate de buricul domnului Iohannis, însă domnul Iohannis a luat de mai multe ori botezul focului şi a luat 80% la vot şi trebuie să-l respectaţi pentru asta.

Trebuie să asumăm politic aceste lucruri. Să solicităm o discuţie cu Fondul Monetar Internaţional, pornind de la grupurile parlamentare care asumă această voinţă politică şi, în acelaşi timp, să avem o consultare cu preşedintele României, unde să-i avertizăm de toate aceste pericole şi să le reiterăm voinţa noastră, astfel încât tot românul să ştie cât ne costă încăpăţânarea unui om care vrea să împartă totul de unul singur, dacă pot să spun aşa, şi care pune în pericol stabilitatea acestei ţări.

Nu uitaţi că noi, spre deosebire de domnul Traian Băsescu, vom fi aici şi în 2010. De aceea, trebuie să fim cu un minut mai responsabili decât domnia sa.

Şi încă un cuvânt la final. Nu ne acuzaţi pe noi că îl urâm pe domnul Băsescu. Eu personal nu-l urăsc. Am şi o oarecare compasiune pentru sufletul său chinuit.

Însă, să vă spun ceva, românii zic aşa: "Cine seamănă vânt, culege furtună." Meditaţi, vă rog, la aceste lucruri.

Eu vă mulţumesc. (Aplauze din partea Grupurilor parlamentare ale PNL şi PSD+PC.)

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulţumesc domnului senator. Timpul alocat Grupului parlamentar al PNL a fost epuizat.

În continuare, din partea Grupului parlamentar al PD-L, domnul deputat Bud Nicolae.

Domnul Nicolae Bud:

Doamnă preşedinte a Camerei Deputaţilor,

Domnule preşedinte al Senatului,

Domnule prim-ministru desemnat,

Domnilor miniştri,

Doamnelor şi domnilor parlamentari,

O vorbă biblică spune: "Ţineţi cu poporul ca să nu rătăciţi!"

Deosebirea, şi este una de fond, între candidaţii la preşedinţie care s-au adresat din această tribună şi candidatul nostru este că domnul Traian Băsescu se adresează poporului.

Stimaţi colegi,

Ne aflăm astăzi în Parlamentul României, în faţa unei alegeri dramatice între responsabilitate şi orgoliu, între interese de partid şi interesul ţării. Depinde acum de fiecare din noi pentru ce anume votează. L-am ascultat cu mare atenţie pe domnul Lucian Croitoru. Discursul domniei sale a fost un adevărat raport despre starea naţiunii, într-un moment în care finanţarea economiei a ajuns în impas.

Dacă viaţa politică ar intra rapid în normalitate, ceea ce ar presupune ca noi astăzi să-i dăm ţării un guvern cu prerogative depline, acest guvern, începând de mâine chiar, va trebui să se apuce de treabă şi să facă rost în mai puţin de două luni de o sumă în lei, echivalentă cu 3,5 miliarde de euro. Şi nu e vorba numai de a asigura plata salariilor bugetarilor şi a pensiilor, ci de a asigura toate cheltuielile curente ce sunt specifice unui sfârşit de an.

A nu asigura aceste cheltuieli, înseamnă a ne asuma riscul unor probleme sociale grave şi totodată a intra cu restanţe importante în anul viitor. Când spun că Guvernul cu care se prezintă astăzi pentru votul de învestitură, domnul Lucian Croitoru este o soluţie, am în vedere faptul că el are expertiza care să-l ajute să pună un diagnostic exact în acest moment şi să găsească tratamentul adecvat. Sunt, de fapt, argumentele pe care le-a avut în vedere şi Preşedintele României atunci când i-a încredinţat misiunea de a face un guvern şi de a se prezenta cu el în faţa Parlamentului.

Întreb, aşadar, coaliţia formată ad-hoc în Parlament, dincolo de argumentul majorităţii, are şi soluţii pentru rezolvarea acestor probleme? Din câte am văzut, nici alesul acestei coaliţii şi nici cei care îl susţin nu ne-au prezentat vreo analiză a problemelor, din acest moment, prin care trece ţara şi nici soluţii acestor probleme.

Ce va fi însă, dacă noi nu vom vota Guvernul, iar banii de la instituţiile financiare internaţionale nu vor veni în acest an? Vom simţi pe pielea noastră, pe fondul crizei politice, că finanţarea economiei până la sfârşitul anului va urca până peste 5 miliarde de euro. Iată, care ar fi costul nevoilor de finanţare pentru lunile noiembrie şi decembrie, fără să avem însă vreo garanţie că România va putea aduna aceşti bani până la 31 decembrie a.c.

Este oare corect ca, votând pentru orgoliu, în loc de responsabilitate sau pentru interesul de partid, în loc de interesul ţării, să punem în pericol finanţarea economiei naţionale?

Am auzit în Parlament voci care spun că există posibilitatea de a se găsi o cale inedită ad-hoc, pentru ca bugetul pe 2010 să primească votul corpului legiuitor până la 10 decembrie. Cred oare cei care visează un buget fără Guvern, că problema bugetului se rezumă la simpla trecere a legii prin Parlament?

Am desprins din analiza excepţională, pe care a prezentat-o în faţa noastră premierul desemnat, cât de complexe, cât de multe şi cât de greu de soluţionat sunt problemele de finanţare a economiei româneşti şi, mai ales, a deficitului bugetar. Am reţinut un tablou sintetic. Recesiunea a restrâns puternic în 2009 veniturile bugetare.

În acelaşi timp, numeroase acte normative, unele înglobând promisiuni făcute în campania electorală din 2008, au dus la creşteri de salarii bugetare, de pensii şi de ajutoare sociale, ce au umflat şi mai mult cheltuielile.

Grea problemă. Veniturile scad, cheltuielile cresc, iar deficitul bugetar trebuie să se încadreze în 7,3% din p.i.b. în 2009 şi în 5,9% din p.i.b. în 2010. Şi, iată că, în condiţiile în care FMI, pentru prima dată în 50 de ani, îşi calcă pe inimă şi admite să împartă împrumutul între BNR şi Ministerul Finanţelor Publice, pentru acoperirea deficitului bugetar, noi nu suntem în stare să luăm acest împrumut, pentru că nu avem un guvern cu drepturi depline.

Stimaţi colegi,

Vă adresez respectuos întrebarea: Ne putem permite astăzi să nu dăm un vot de încredere premierului desemnat şi Guvernului pe care ni l-a prezentat? În comisii, din cei 14 miniştri numai doi au primit aviz favorabil. S-a spus, a fost un vot politic. Va fi oare acest vot repetat astăzi? Dar ce înseamnă vot politic? Un vot în care interesul de partid e pus înaintea intereselor ţării?

Stimaţi colegi,

Demnitatea şi credibilitatea ţării noastre sunt strâns legate de cele ale Guvernului său. Nici o altă logică nu poate sta în acest moment, înaintea nevoii stringente a ţării de a-i da un guvern care să-i asigure grabnic finanţarea. Dar, asta depinde de votul dumneavoastră de astăzi.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulţumesc, domnului deputat.

Îl invit, în continuare, la cuvânt pe domnul deputat Oprea Gabriel, din partea Grupului parlamentarilor independenţi.

Domnul Gabriel Oprea:

Doamnelor şi domnilor parlamentari,

Stimaţi colegi,

Astăzi, poate mai mult decât oricând, România are nevoie de echilibru. Cunoaştem cu toţii faptul că traversăm o perioadă dificilă din punct de vedere economic, o perioadă în care românii au nevoie de soluţii.

Prioritatea României, în acest moment, o reprezintă finanţarea externă a economiei. Cu toţii avem nevoie de linişte şi de stabilitate, avem nevoie de un guvern, un guvern care are capacitatea să gestioneze problemele create de această criză, un guvern care să ne propună un buget viabil, un guvern care să ne aducă soluţiile cele mai potrivite pentru ţară.

Cabinetul propus de Lucian Croitoru, un tehnocrat cu expertiză financiară la nivel înalt, desemnat pentru funcţia de prim-ministru, este format din oameni valoroşi, profesionişti, în toate domeniile pe care le vizează. Un guvern format din specialişti este răspunsul cel mai potrivit pe care îl putem oferi organismelor financiare. Este tot ceea ce este necesar pentru a depăşi cu bine această perioadă dificilă.

Vă invit să lăsăm la o parte neînţelegerile, interesele şi confruntările politice, justificate de altfel, fiindcă suntem în campanie electorală şi să privim spre România. Să privim spre români, spre oamenii care, prin voturile lor, ne-au trimis aici să le reprezentăm interesele, să acţionăm în numele şi pentru binele lor.

Astăzi, în plină campanie electorală, interesele lor sunt singurele care trebuie să conteze. Ei s-au săturat de conflictele de la televizor şi aşteaptă de la noi rezolvarea problemelor, aşteaptă ca noi să facem dovada înţelepciunii noastre de aleşi ai poporului. Să le dăm deci un Guvern. Să lăsăm numai interesul naţional să ne ghideze atunci când vom vota astăzi.

Stimaţi colegi,

Doamnelor şi domnilor parlamentari,

În numele parlamentarilor independenţi din Senat şi Camera Deputaţilor, suntem 19 la număr, noi o să sprijinim Guvernul propus de premierul desemnat Lucian Croitoru. (Aplauze.)

Noi vom vota astăzi, atât eu cât şi colegii mei, pentru echilibru şi pentru progres, cu speranţa că va fi ultima zi a crizei politice din România.

Vă mulţumesc.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulţumesc.

Ultimul vorbitor înscris pe lista noastră, din partea Grupul parlamentar al PD-L, domnul deputat Adrian Gurzău.

Domnul Adrian Gurzău:

"Dumnezeu a creat totul din nimic, dar nimicnicia se mai vede chiar şi acum." Aceste vorbe nu sunt ale mele, dar vi se potrivesc perfect.

Mă uit la dumneavoastră şi văd cum disperarea a atins cotele obrăzniciei, ale impertinenţei, ba, chiar le-a întrecut şi au devenit nesimţire pură. (Vociferări.)

Cum putem uita, atât de relaxaţi, ce promisiuni mincinoase se servesc călduţe unui popor, ce în viziunea PSD-ului şi a PNL-ului ar fi format din 22 de milioane de idioţi? Asistăm la bătălia declaraţiilor, la împroşcături cu noroi, în loc să propuneţi, aşa cum face PD-L-ul, o bătălie a proiectelor. (Vociferări.)

Iată liniile noastre strategice, temele pentru o bătălie politică: încrederea în valori comune, consolidarea clasei de mijloc, solidaritate pentru cei aflaţi în nevoie, eficienţă în economie, beneficii de la Uniunea Europeană, modernizarea agriculturii şi a satului. Dar, bineînţeles, aceste temeri pentru dumneavoastră nu contează, ceea ce contează este cum să murdăriţi şi acest guvern, cum să-l discreditaţi, cum să nu-l votaţi.

Aţi uitat, domnilor, sau nu aţi ştiut niciodată că cel ce azvârle cu noroi pierde teren? Cum să reconstruim încrederea oamenilor, zdruncinată de ieşirea PSD-ului de la guvernare, cu consecinţe directe din partea FMI-ului? Nu este stabilitate politică, nu primiţi bani. Iată cum trădarea, minciuna sau şmecheriile de campanie ne afectează pe toţi. Nu pot să nu observ că toate partidele care au făcut coaliţie cu PD-L s-au dovedit, în final, nişte pietre de moară la gâtului unui partid ce e sortit să lupte singur. (Rumoare.)

Nu spun că nu sunt oameni de valoare în celelalte partide, dar comanda partidului e în mâna unor inşi imprevizibili, fără cuvânt, onoare şi scrupule. Atunci, vă întreb, cum poţi să construieşti ceva cu cineva care în loc să-ţi dea, cum se spune între constructori, cărămida la mână, îţi pasează din când în când dinamita şi apoi se felicită între ei că au dărâmat casa? Cât de acreieraţi sunt cei care pot crede că reţeta hai să-l facem pe Băsescu răspunzător pentru răul din lume va ţine?

De la gripa porcină, trecând prin lipsa hârtiei igienice din Parlament şi până la simpla venire a toamnei, noi toţi ştim cine e de vină. Băsescu!

Domnilor,

Sunteţi ridicoli! (Vociferări din partea Grupurilor parlamentare ale PNL şi PSD+PC.)

Când spun ridicol, mă gândesc în special la domnul Mircea Geoană şi promisiunile acestuia care ne arată clar că domnul Geoană are la fel de multă coloană vertebrală ca un ecler de ciocolată. (Hohote de râs în sala de şedinţe; Aplauze).

Din păcate pentru domnia sa, chiar dacă ar participa singur în turul al doilea, tot ar pierde. (Aplauze.)

Sunt convins că domnia sa ştie care e termenul englezesc pentru personalul pe care ni-l prezintă atât de serios şi asumat: loser.

Nu vreau să par lipsit de respect, dar cum altfel te poţi defini atunci când ieşi de sub pulpana domnului Ion Iliescu, acest "triumf al artei îmbălsămării"?

La rândul său, domnul Crin Antonescu ăl respectă pe domnul Ion Iliescu, pentru că au evoluat pe scena politică din 90 până în prezent.

Cu alte cuvinte, nu contează cum evoluezi, ci doar să evoluezi. Adoptând această logică, poţi spune că şi infractorii evoluează. Noi tehnici, noi ţepe, noi manevre, noi tunuri, dar asta nu înseamnă că trebuie să-i respectăm. (Vociferări în sala de şedinţe, în rândurile Grupului parlamentar al PNL.)

Apelul meu, către colegii parlamentari din celelalte partide, este pentru adevăr şi bun simţ.

Domnilor, spuneţi ce aţi făcut, nu ce vreţi să faceţi. Şi, mai ales, spuneţi ce veţi face concret pentru ţară, nu ce visaţi. (Aplauze.)

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Cu amuzament şi cu neţărmurită preţuire domnului deputat Gurzău îi mulţumim pentru această fulminantă intervenţie.

Avem două solicitări de drept la replică din partea colegilor noştri, în ordinea în care au fost menţionate numele colegilor, îl invit pe domnul deputat Matei Brătianu.

A solicitat, de asemenea, în continuare, un drept la replică, domnul Radu F. Alexandru, din partea Grupului parlamentar al PD-L.

Domnule deputat, vă rog.

Domnul Matei Radu Brătianu:

Stimaţi colegi,

Am să încerc să nu mă înscriu în tonul intervenţiilor de până acum, al unora dintre ele, şi o să fac referire aici la nişte cuvinte pe care le-a revărsat de la tribună un domn cu ceva timp înainte, folosind şi numele meu. O fac asta, nu pentru domnul în cauză, ci pentru că aş vrea să ştiţi care este adevărul. A spus că Blocul Naţional Sindical a cerut FMI-ului să nu acorde a doua tranşă şi a spus că Blocul Naţional Sindical înseamnă, de fapt, Dumitru Costin şi matei Brătianu.

Pentru domniile voastre, vreau să ştiţi că subsemnatul nu mai sunt prim-vicepreşedinte al BNS din septembrie anul trecut, nu am luat parte la nici o şedinţă de Birou executiv al confederaţiei, nu ştiu dacă afirmaţia lui Dumitru Costin este urmarea deciziei vreunei structuri de conducere a BNS sau este o iniţiativă a fostului meu coleg pe care, probabil, că o v-a supune aprobării structurilor de conducere ale BNS.

Eu sunt, în continuare, preşedintele Federaţiei Sindicatelor din Poştă şi Comunicaţii, cu peste 30 de mii de membri, membră a Blocului Naţional Sindical. pot să vă asigur, pe toţi colegii prezenţi aici, indiferent de partidul din care faceţi parte, că cei 35 de mii de salariaţi şi membri de sindicat din Poşta Română vor rezista oricăror presiuni care se fac acum asupra lor şi nu vor face campanie electorală în timpul serviciului, pentru nici unul din candidaţi, încercând să-şi menţină neutralitatea. este problema dumnealor ce fac în afara orelor de program.

Şi, în încheiere, domnului care a făcut aceste afirmaţii de aici, de la tribună, o să-i amintesc o vorbă a românilor care spune următoarele: "Câinele moare de drum lung" şi domnul în cauză, văd că a murit de grija mea şi a lui Costin.

Ca bun creştin, aşa cum cred că este şi dumnealui, eu îl iert, îl iert şi pentru ce o să spună dacă o să mai intervină, şi-l rog pe bunul Dumnezeu să-l ajute să iasă cu bine din grija altuia care văd că-l bântuie. (Aplauze.)

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulţumesc, domnului deputat.

Domnul senator Radu F. Alexandru, un drept la replică.

Vă rog.

Domnul Radu-Alexandru Feldman:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimate domnule Crin Antonescu, spre deosebire de dumneavoastră, pe mine mă interesează foarte mult opiniile pe care le rostiţi, mă interesează, în egală măsură, cum mă interesează opiniile tuturor colegilor din Parlament şi de pe scena politică.

Le ascult cu toată atenţia, mă bucur când împărtăşim aceleaşi puncte de vedere şi reflectez cum se cuvine când sunt într-un dezacord. Niciodată însă nu mi-am permis să transform un adversar politic, să tratez un adversar politic, într-un duşman şi niciodată nu mi-am permis, în dialogul de idei, să arunc cuvinte grele şi să jignesc pe nimeni. Sunt de 20 de ani implicat în viaţa politică, n-am jignit şi n-am spus niciodată un cuvânt de care să-mi fie ruşine, indiferent de care era miza disputei.

Vă asigur, domnule Crin Antonescu, că se pot spune multe despre mine. Niciodată în viaţa mea nu am probat vocaţie de slugă, niciodată în viaţa mea, domnule Crin Antonescu, nu am rostit cuvinte în care nu cred, doar pentru a face pe placul cuiva care, eventual, să mă răsplătească într-un fel sau altul. Dacă aş fi avut această vocaţie, domnule Crin Antonescu, ştiţi foarte bine, am fi fost şi astăzi colegi în partidul pe care îl conduceţi.

Într-un moment în care am avut nesăbuinţa să spun cu voce tare lucruri care nu mergeau bine în partidul pe care astăzi îl conduceţi, mi-aţi dat telefon şi m-aţi felicitat pentru curajul cu care am spus acele lucruri. A doua zi am fost exclus din partid, într-o şedinţă la care nici măcar nu am fost invitat. E în ordine.

În urmă cu ceva vreme, aţi ţinut un speech extrem de interesant, ca cele mai multe din speech pe care le-aţi rostit şi spuneaţi atunci, domnule Crin Antonescu, parafrazând un ilustru om politic, Wrong or right, it's my party.

Astăzi sunt membru al PD-L. Candidatul PD-L la preşedinţia ţării se numeşte Traian Băsescu. Mi se pare elementar, mi se pare de cea mai simplă noţiune de bun simţ şi de onestitate să susţin această candidatură. N-o fac pentru a fi pe placul lui Traian Băsescu, n-o fac pentru a proba o slugărnicie de care mă acuzaţi fără nici un motiv, o fac pentru că asta este datoria pe care mi-am asumat-o şi numai în felul acesta pot să fiu corect.

Îmi pare nespus de rău, că un om de factura dumneavoastră, cu calităţile dumneavoastră, pe care le-am respectat şi le-am preţuit întotdeauna, poate să coboare o campanie electorală la un asemenea nivel.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulţumesc.

Cu aceasta, s-au încheiat dezbaterile şi luările de cuvânt din partea grupurilor parlamentare.

În final dau cuvântul domnului Lucian Croitoru, candidat desemnat pentru funcţia de prim-ministru, pentru o intervenţie în finalul acestei părţi a dezbaterii noastre.

Vă rog. (Aplauze.)

Domnul Lucian Croitoru:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor parlamentari,

Nu am de adăugat, faţă de ceea ce v-am spus în discursul pe care l-am ţinut la începutul acestei şedinţe, vreau numai să precizez că mesajele de acolo trebuie luate cu maximum de responsabilitate şi vă invit să faceţi acest lucru atunci când veţi apela la conştiinţa dumneavoastră în momentul votului.

Daţi-mi voie să am şi eu două referiri la unele remarci pe care le-au făcut doi dintre colegii dumneavoastră.

În legătură cu mine, s-a vorbit de nesimţire politică şi pentru că mă gândesc că şi fiica mea urmăreşte la televizor această şedinţă a Parlamentului, s-ar putea întreba în ce sens este tatăl ei nesimţit politic.

Nu am nesimţire politică, nu acesta este motivul pentru care am venit în faţa Parlamentului, am venit pentru că am simţirea financiară pe care am încercat să v-o descriu în detaliu în cuvântul meu pe care le-am rostit acum aproape o oră.

Am fost întrebat ce caut aici. Nu cred că în faţa Parlamentului, nu cineva din Parlament trebuie să mă întrebe ce caut aici. Urmez procedurile constituţionale şi am venit să-mi fac datoria. Mi s-a încredinţat de către Preşedintele României acest mandat, am înţeles să-l duc la cap.

Şi, pentru că am văzut că s-a apelat de multe ori la religie, la versuri, am să-i spun şi eu domnului Crin Antonescu, pentru care am, în principiu, tot respectul, că recitând din Blaga:

"Pelerini prin Indii sunt.

ei trec râuri, codri, munte, şi se fac ei înşişi puncte,

când o ţin spre locul sfânt

la Banares, la Madura,

îşi întind în praf făptura.

gândul lor e dovedit.

Omul nu-i decât măsura

unui drum de împlinit."

De aceea, sunt, domnule Antonescu, astăzi aici. (Aplauze.)

Vă rog să-mi permiteţi să fac câteva referiri la Banca Naţională a României pentru că domnul senator Varujan Vosganian m-a invitat, în acest sens. Banca Naţională a României şi Ministerul Finanţelor Publice, dar şi cu alte instituţii cooperează, din câte ştiu eu, se întâlnesc o dată pe săptămâni, pentru lucruri tehnice, pentru reglarea lichidităţilor pe piaţă, pentru a vedea nevoile de finanţare ale ministerului, pentru a vedea disponibilităţile de lichiditate. Fac asta o dată pe săptămână.

Eu personal, din 2005, în continuu, am avertizat, în calitatea mea de reprezentant al României la FMI, dar şi de prieteni al domniilor lor, al domnului Vlădescu, al domnului Varujan Vosganian, al domnului Pogea. Le-am spus de multe ori că finanţele publice nu sunt pe un drum bun. Le-am spus de multe ori că va veni criza mondială şi a venit în 2007. Le-am spus că politica fiscală care este înfăptuită şi care a fost înfăptuită nu este cea adecvată.

Dar, pentru că domnul Vosganian este şi scriitor, daţi-mi voie să-i spun şi dânsului în versuri. (Vociferări, râsete în sala de şedinţe.)

Am încercat să-i transmit în următorul mesaj despre politica fiscală şi despre criza mondială care avea să vină.

"Din prag un gând se uită lung.

să-l las în casă? să-l alung?

cuvânt încerc-a se rosti:

veni-va zi! Veni-va zi!" Şi a venit, domnule Vosganian! (Aplauze.)

Vă mulţumesc, domnule preşedinte al Senatului.

Vă mulţumesc, doamna preşedinte a Camerei Deputaţilor.

Şi, vă mulţumesc, doamnelor şi domnilor parlamentari pentru timpul pe care mi l-aţi acordat.

Mulţumesc. (Aplauze, urale din partea Grupurilor parlamentare ale PD-L.)

Domnul Mircea-Dan Geoană:

După acest moment poetic, un drept la replică din partea domnului Vosganian.

Domnul Varujan Vosganian:

Mihai Eminescu: "Era pe când nu s-a zărit, /Acum îl vezi şi nu e!" (Aplauze din partea Grupurilor parlamentare ale PNL.)

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Aş dori să revenim la tonul sobru pe care un Parlament trebuie să-l aibă. Remarc efuziunea lirică din acest final de dezbateri.

Doamna deputat Aurelia Vasile, vă rog, pe procedură.

Vă rog, fără poezii!

Doamna Aurelia Vasile:

Mulţumesc, domnule preşedinte şi doamnă preşedinte.

În numele Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat şi al Partidului Conservator, bazându-mă pe art.9 din Regulamentul şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, solicit o pauză de 10 minute în care invit liderii grupurilor parlamentare de la Senat şi Cameră pentru a putea să aducem la cunoaştere completarea Ordinii de zi, pe care o vom propune, în baza acestui articol, plenului Camerei Deputaţilor.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulţumesc.

Dacă alţi lideri de grup parlamentar doresc să intervină.

Domnule Nicolăescu, vă rog.

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Domnule preşedinte,

Grupurile parlamentare ale PNL din Cameră şi Senat sunt de acord cu solicitarea Grupului parlamentar al PSD de a se realiza o pauză de consultări de zece minute, cu liderii grupurilor parlamentare şi în completare la această propunere, vă solicit să fiţi prezent şi dumneavoastră, în calitate de preşedinte de şedinţă, la această întâlnire, pentru că, în conformitate cu Regulamentul, o să vă solicităm o modificare şi completare a ordinii de zi pe care, stă în puterea dumneavoastră, ca preşedinte de şedinţă, s-o adoptaţi, după consultarea cu liderii grupurilor parlamentare.

Vă mulţumesc.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulţumesc.

Suntem în interiorul art.8 din Regulamentul comun.

Domnule Toader, vă rog. Din partea Grupului parlamentar al PD-L.

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Domnule preşedinte,

Doamna preşedinte,

Aşa este. Orice lider de grup poate să ceară o pauză de consultări, dar modificarea ordinii de zi trebuie să vă spun şi dumneavoastră şi tuturor colegilor, am avut un Birou permanent reunit astăzi. Dacă vreunul dintre colegii noştri dorea să modifice ordinea de zi, putea să o facă atunci, iar dacă dorea, de asemenea, putea să o facă în deschiderea şedinţei comune. Acuma nu e altceva decât o pierdere de timp. Dar, sigur, pauza de consultări este obligatorie.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulţumesc.

Dacă nu mai sunt alte intervenţii din partea altor grupuri parlamentare, vă propun să procedăm la această pauză de consultări de 10 minute.

Ne revedem imediat după aceea în plen pentru a continua dezbaterile noastre.

- după pauză -

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Stimaţi colegi,

Pauza de consultări a luat sfârşit.

Rog liderii grupurilor parlamentare să invite pe toţi colegii şi colegele în sala de plen.

Stimaţi colegi,

În conformitate cu art.8, teza doi, a Regulamentului şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, "în mod excepţional, în orice şedinţă comună, preşedintele Camerei sau preşedintele Senatului poate propune modificarea ordinii de zi, la cererea, pentru motive temeinice, a unuia din birourile permanente sau a unui grup parlamentar din oricare Cameră ori, după caz, la cererea Guvernului."

Am fost sesizaţi de două grupuri parlamentare cu privire la solicitarea modificării ordinii de zi. În urma consultării liderilor grupurilor parlamentare, s-a degajat următoarea propunere: de completare a ordinii de zi cu două acte politice ale Parlamentului, o declaraţie referitoare la angajamentul Parlamentului României de a respecta obligaţiile şi indicatorii macroeconomici stabiliţi prin Acordul cu Fondul Monetar Internaţional, respectiv, o hotărâre privind transmiterea de către Guvernul României a proiectului bugetului de stat şi a proiectului asigurărilor sociale pe anul 2010.

În condiţiile în care acest text a fost circulat la întâlnirea liderilor grupurilor parlamentare, doresc să vă supun votului completarea ordinii de zi cu aceste două documente.

De aceea, propun spre vot deschis, modificarea ordinii de zi, completarea acesteia cu cele două texte menţionate.

Cine este pentru?

aş dori să numărăm voturile pentru. Vă rog.

Vă rog să mă ajutaţi, domnilor secretari.

216 voturi în favoare.

Voturi împotrivă? Vă rog să votaţi. Un vot împotrivă.

Abţineri? 110 abţineri.

Cu 216 voturi în favoare, un vot împotrivă şi 110 abţineri, plenul reunit a aprobat completarea ordinii de zi.

Doresc în continuare să invit la microfon pe domnul deputat Eugen Nicolăescu pentru a da citire proiectului de declaraţie a Parlamentului României.

Domnul Oltean, procedură.

Domnul Ioan Oltean:

Domnule preşedinte al Senatului,

Doamna preşedinte a Camerei Deputaţilor,

Da. Broasca e într-un lac, a intrat într-un lac plin de noroi.

Domnule preşedinte al Senatului,

Doamna preşedinte a Camerei Deputaţilor,

Vă rog să observaţi că suntem în completarea ordinii de zi cu două puncte. Că s-a cerut o pauză pentru o discuţie a liderilor grupurilor parlamentare în timpul desfăşurării primului punct al ordinii de zi. În mod normal, şi într-o ordine firească, domnule preşedinte de şedinţă, se impune epuizarea primului punct de pe ordinea de zi şi abia pe urmă continuarea dezbaterilor cu cele două puncte care au fost acum adăugate pe ordinea de zi.

De altfel, domnule preşedinte Mircea Geoană, raţiunea celor două puncte adăugate pe ordinea de zi există numai în situaţia în care Guvernul aflat în faţa noastră spre a-l învesti cu încrederea Parlamentului, nu va primi votul de încredere. Pentru că este vorba de a adopta o hotărâre prin care să-i cerem Guvernului să vină de urgenţă cu proiectul Legii bugetului de stat şi a bugetului asigurărilor sociale în plenul Camerelor reunite. Or, este absolut clar că dacă îl vom învesti cu votul nostru de încredere, Guvernul Croitoru va face acest lucru fără să fie nevoie de o hotărâre a Camerei Deputaţilor şi a Senatului într-o şedinţă comună.

De aceea, domnule preşedinte, vă rog foarte mult să respectăm ordinea de zi, să dăm votul nostru de încredere Guvernului Croitoru, şi numai în situaţia respectivă, în caz că votul nostru nu va fi suficient, să trecem la punctele 2 şi 3 de pe ordinea de zi. Altfel, nu există absolut nici un fel de raţiune a acestui demers parlamentar de astăzi.

Vă mulţumesc.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Vă mulţumesc.

Doamna Aura Vasile.

Doamna Aurelia Vasile:

Mulţumesc.

Stimată doamna preşedinte,

Stimate domnule preşedinte,

Stimaţi parlamentari,

Ceea ce colegul meu a propus nu are ca susţinere vreun articol din Regulament. Completarea ordinii de zi, aşa cum cunoaştem, poate fi făcută - aşa cum s-a şi realizat - în baza art.8, după care se dezbat, prin votul nostru dat înainte am aprobat acest lucru, motiv pentru care, de asemenea, nu se justifică epuizarea punctului 1 prin votul care trebuie dat şi considerăm că există un vot final atunci când dăm toate voturile.

În condiţiile declaraţiei şi ale hotărârii, putem să ne bazăm într-un caz extremis pe Constituţie, acolo unde se spune "stare de necesitate, stare deosebită". Îmi argumentez, domnule preşedinte, dezbaterea primelor două puncte pe acest lucru în condiţiile în care în cele două materiale care vor fi prezentate plenului Senatului şi Camerei Deputaţilor nu facem referire la un Guvern. Dacă trece Guvernul domnului Croitoru, dânsul va înainta. Dacă rămâne Guvernul domnului Boc, demis, ne va înainta domnia sa.

Domnule preşedinte,

Am rugămintea să supuneţi votului Camerelor reunite propunerea domnului Oltean şi să trecem mai departe.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulţumesc.

O intervenţie din partea domnului Mircea Toader, liderul Grupului PD-L din Camera Deputaţilor.

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Domnule preşedinte,

Doamna preşedinte,

Noi susţinem în continuare să finalizăm primul punct al ordinii de zi şi am să vă dau şi motivaţia. Şi o să vedeţi că proiectul de hotărâre prevede o derogare; aşa cum a spus doamna Aura Vasile, că dacă Guvernul va vi învestit, nu mai am nevoie de derogare, pe de o parte.

Pe de altă parte, motivaţia principală pentru care s-a solicitat să dezbatem înainte de vot, a fost că parlamentarii nu vor rămâne în sală. Eu vă garantez că parlamentarii Partidului Democrat Liberal vor rămâne în sală până la finalizarea ordinii de zi.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulţumesc.

Domnul Oltean. Pe procedură.

Domnul Ioan Oltean:

Domnule preşedinte,

Distinsa noastră colegă spunea că nu am putut invoca un articol din Regulamentul şedinţelor comune, în ce priveşte imposibilitatea întreruperii desfăşurării primului punct sau finalizării primului punct al ordinii de zi. Îi reamintesc distinsei noastre colege că nici domnia sa nu poate să invoce un articol din Regulament care să dea posibilitatea ca în timpul desfăşurării unui anumit punct de pe ordinea de zi să-l întrerupem şi să introducem alte puncte în dezbaterea plenului celor două Camere.

Este o cutumă şi există o logică pe care n-o poate înfrânge nici Regulamentul şi nici reaua-voinţă a unui grup sau altor grupuri. Există o logică în desfăşurarea unor dezbateri. A fost logica intervenţiei grupurilor parlamentare, logica intervenţiei premierului desemnat şi în mod absolut corect logica votului de încredere acordat Guvernului Croitoru. Aceasta este logica! Dar dacă dumneavoastră vreţi să răsturnaţi logica, o puteţi face. Dar mi se pare inadmisibil şi totalmente nepotrivit în raport cu ceea ce astăzi Parlamentul este chemat - să ia o decizie foarte importantă legată de un Guvern pe care l-am adus în faţa noastră şi care aşteaptă astăzi votul de încredere al Parlamentului.

De aceea, domnule preşedinte, v-aş ruga să nu fiţi susţinătorul înlăturării sau a răsturnării logicii, şi s-o lăsaţi să decurgă aşa cum este ea.

Vă mulţumesc.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulţumesc.

Avem din partea Grupului PD-L o propunere ca acest punct să fie dezbătut după votul de acordare sau neacordare a încrederii pentru Guvernul desemnat.

De aceea, supun la vot această propunere făcută de Grupul PD-L.

Cine este pentru?

(Vociferări din partea Grupurilor parlamentare ale PD-L.)

Aţi făcut o propunere, o supun la vot.

Vă rog să votaţi.

Aţi făcut o propunere şi obligaţia noastră este s-o supunem votului.

Domnul Ioan Oltean:

Domnule preşedinte,

Eu nu îmi amintesc că am făcut o propunere. Este o procedură de vot pe care noi am întrerupt-o pentru o pauză în care liderii de grup s-au întâlnit. Noi nu putem supune votului plenului Camerei o procedură deja votată la începutul şedinţei. Eu v-am propus, domnule preşedinte, să continuăm şedinţa cu acordarea votului de încredere Guvernului Croitoru, după vot, să urmeze punctele 2 şi 3 în dezbatere. Aceasta v-am propus eu. Dar aceasta nu trebuie s-o supuneţi votului. Este de fapt ordinea firească a desfăşurării şedinţei de astăzi.

V-am spus: dacă vreţi s-o răsturnaţi cu fundul în sus, o puteţi răsturna! Puteţi face orice! Dar mi se pare totalmente nefiresc şi nedrept să procedaţi în felul acesta.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulţumesc.

Pe procedură, domnul deputat Zgonea.

Vreau, în acest interval, să vă lecturez teza ultimă a art.8: "Modificarea ordinii de zi se efectuează în aceleaşi condiţii ca şi aprobarea acesteia." Deci, plenul este suveran cu privire la modificarea ordinii de zi.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor,

Distinşi colegi senatori şi deputaţi,

Procedural, această chestiune a ridicat-o doamna Aura Vasile, viceliderul Grupului parlamentar al PSD+PC. Dumneavoastră, domnule Ioan Oltean aţi acceptat-o.

Şi acum daţi-mi voie să vă spun de ce învestirea Guvernului Croitoru are două puncte distincte, ca şi la textele de lege. Şi ceea ce am învăţat eu în Parlament de când dumneavoastră eraţi şi eu am venit. Textele de lege, moţiunile de cenzură, moţiunile simple, distinşi colegi, le-am votat de foarte multe ori, mai ales moţiunile simple şi alte acte, chiar şi în plen, în altă zi decât în ziua în care au fost dezbătute.

Mai mult, punctele de pe ordinea de zi cu privire la dezbaterea rapoartelor tuturor comisiilor şi instituţiilor publice care sunt în subordinea Parlamentului, alte chestiuni importante, chiar bugetul de stat şi rectificările le-am dezbătut şi după aceea am trecut la final la vot. Cutuma pe care dumneavoastră aţi inventat-o, care sunteţi mai vechi ca noi în Parlament, a fost aşa: primele voturi le face pe cele pe care le consideră plenul că sunt importante, şi după aceea schimbat faţă de ordinea de zi.

Ce s-a propus astăzi? Dumneavoastră aţi votat în plenul Camerei Deputaţilor modificarea ordinii de zi conform Regulamentului comun, acceptată.

Dezbaterea cu privire la candidatul şi Guvernul propus de către candidatul Lucian Croitoru s-a încheiat. Tot procedural, tot pe Regulament. Din acest punct de vedere, votul cu bile pe care noi îl desfăşurăm este rezultatul acestui eveniment şi este alt punct separat. Orice vot pe care dumneavoastră îl faceţi, şi votul final când îl faceţi... nu fiţi supăraţi. Votul final îl daţi marţi, la 12,30. La Senat la fel. Păi, de ce nu votăm în aceeaşi zi?

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Domnule deputat, aveţi două minute pe procedură.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnule preşedinte,

Vă rog frumos să intraţi în procedura regulamentară. În acest moment, dezbatem hotărârea şi declaraţia. Cine vrea să citească declaraţia, cine citeşte hotărârea. Dumneavoastră aveţi posibilitatea, conform Regulamentului comun, să sistaţi orice dezbatere, chiar şi pe procedură, şi să trecem la ceea ce este important. Discutăm despre cele două. Dacă aveţi altă opinie, că Parlamentul, care este acuzat astăzi că nu vrea buget, dumneavoastră, de la PD-L spuneţi că sunteţi împotrivă ca Parlamentul să dea o decizie, că nu este vina lui că n-a venit pe 15 octombrie Guvernul, e dreptul dumneavoastră să votaţi pentru sau împotrivă.

După care trecem la voturile finale, ceea ce înseamnă şi votul pentru Guvernul pe care dumneavoastră şi colegii care sunt tehnocraţi l-au propus şi care va pica sau nu va pica. Este votul fiecăruia dintre noi.

Vă mulţumesc. (Aplauze din partea Grupurilor parlamentare ale PNL şi PSD+PC.)

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Ultima intervenţie pe procedură, domnul Ioan Oltean.

Domnul Ioan Oltean:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Din 1990 încoace şi probabil că de mâine încolo, (vociferări, rumoare.) niciodată... Da, parcă ar fi un lac plin de broaşte! (Aplauze.)

Din 1990 încoace şi până astăzi, votul de învestitură al unui Guvern nu a fost dat decât după ce au încetat discuţiile pe marginea programului prezentat de către premierul desemnat. Din 1990 încoace şi până astăzi, votul pe o moţiune de cenzură, stimaţi colegi, nu pe o moţiune simplă, nu a fost dat, domnule Bogdan Duvăz, decât imediat după dezbateri.

Spunea domnul secretar Zgonea că supunem dezbaterii actele cele mai importante pe care le apreciază plenul reunit al celor două Camere.

Domnilor colegi,

este oare mai importantă declaraţia decât votul de încredere pentru un Guvern? (Deputaţii PNL şi PSD+PC răspund că da).

Spuneţi da! Stimaţi cetăţeni, aţi auzit? Spun da! Adică ţara are mai multă nevoie de o declaraţie decât de un Guvern stabil. Domnule Duvăz...(Aplauze.)

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Domnule deputat,

Aţi epuizat cele două minute pe procedură.

Domnul Ioan Oltean:

Vă rog să vă atenţionaţi colegii de majoritate, domnule preşedinte, să mă lase să vorbesc.

Dragi colegi,

În aceste momente, eu cred că nimic nu e mai important decât să dăm ţării un Guvern stabil. Iată-l, aici este! Vă rog să aveţi încredere în Guvernul Croitoru şi vă asigur că declaraţia dumneavoastră rămâne fără obiect dacă votul de încredere al Guvernului Croitoru, astăzi, este evident unul majoritar.

De aceea, domnule preşedinte, nu vă lăsaţi impresionat şi amăgit de colegii dumneavoastră de partid. Aici ne aflăm în plenul celor două Camere reunite. Aici o altă logică trebuie să ne conducă. Şi vă rog foarte mult să respectaţi ordinea de zi pe care astăzi noi am aprobat-o şi să votăm Guvernul Croitoru şi pe urmă toate celelalte puncte de pe ordinea de zi.

Vă mulţumesc.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulţumesc.

Domnul Cezar Preda. Pe procedură.

Domnul Cezar-Florin Preda:

Domnule preşedinte,

N-ascultaţi niciodată ce sfaturi vă dau oamenii buni pe care îi aveţi în partid. N-aţi ascultat nici astăzi la grup, când vi s-a spus să nu faceţi aşa ceva, că e neconstituţional. Aţi zis că nu contează. Nici acum n-ascultaţi, când vă spune cineva că pe procedură nu puteţi spune dumneavoastră cine e ultimul. Asta e procedura.

Spunea colegul meu Pambuccian, la dezbaterile care au avut loc pe Guvern, că este într-un paradox. Şi dădea un exemplu. Făcea o parabolă, aşa spunea domnia sa. Îl asigur că n-a greşit cu nimic. Ceea ce ne-a prezentat colega noastră e un fel de vrăjitorie, să ştiţi. Modul cum se încearcă interpretarea Constituţiei.

Domnul secretar a venit foarte calm, eu îl văd mereu că vine şi spune despre spiritul şi litera legilor şi a regulamentelor şi a venit să ne spună de fapt că nu vor să voteze şi să întârzie cât mai mult Guvernul Croitoru. Şi ne spune nouă, astăzi, colegi cu dânsul, că s-a mai pomenit vreodată în această aulă să duci la vot final învestirea unui Guvern sau a unei moţiuni de cenzură. Când s-a mai întâmplat treaba asta? Poate aşa îşi imaginează domnul Geoană că va fi România după 6 decembrie? Niciodată!

Vă mulţumesc. (Aplauze din partea Grupurilor parlamentare ale PD-L.)

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulţumesc.

Domnule deputat, vă rog, o scurtă intervenţie.

Domnul Ioan Timiş:

Domnilor preşedinţi,

Stimaţi colegi,

Nu ştiu de ce reprezentanţii PD-L-ului se grăbesc să dea votul pe învestitură. De ce fac apel la logică şi de ce fac apel la regulamente? Pentru că prin nerespectarea normelor constituţionale, Guvernul Croitoru s-a născut mort. Noi, astăzi, nu facem decât să-i semnăm certificatul de deces. Vă grăbiţi să-l semnăm? (Vociferări din partea Grupurilor parlamentare ale PD-L.)

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulţumesc.

Domnul deputat Mihai Voicu, din partea Grupului PNL.

Domnul Mihai Alexandru Voicu:

Vă mulţumesc.

O simplă precizare, pentru că eu cred că domnul Zgonea are dreptate. Şi vă amintesc că există şi acum o moţiune de cenzură PD-PRM o asociere care este mai actuală ca oricând, care nici astăzi nu este votată.

Vă mulţumesc.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulţumesc.

Doamna Aura Vasile.

Doamna Aurelia Vasile:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

O să-i mulţumesc şi colegului care a vorbit înaintea noastră de la PD, dacă am puteri supranaturale, atunci să ştiţi că acest Guvern nu va trece, că hotărârea va fi citită, că declaraţia va fi citită, iar Mircea Geoană va fi viitorul preşedinte al României. (Aplauze din partea Grupurilor parlamentare ale PNL şi PSD+PC; vociferări din partea Grupurilor parlamentare ale PD-L.)

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Apreciez atmosfera electorală intensă din Parlament. Dar aş dori să ne întoarcem...

Domnul Sever Cotoi-Voinescu a cerut primul cuvântul, pe procedură.

Domnul Sever Voinescu-Cotoi:

Domnule, cum să vă zic, fost, viitor, viitor fost Preşedinte al României, v-aş ruga să-mi pronunţaţi numele corect. Mă cheamă Voinescu-Cotoi, nu Cotoi-Voinescu. Iertaţi-mă, ţin la numele meu. Pe de altă parte, trebuie să ştiţi că mâţa blândă ştiţi ce face.

Vreau să revin la chestiunea procedurală. În realitate, lucrurile stau aşa: aţi trântit un Guvern, bravo! A fost ceva absolut constituţional. De aia nu sunt de acord cu doamna Aura Vasile când spune că ne aflăm într-o situaţie de necesitate. Nici vorbă! Suntem în situaţia în care avem un Guvern demis, avem un Guvern propus pe care trebuie să-l validăm sau nu. Astea sunt situaţii absolut normale într-o democraţie, deci, invocarea stării de necesitate acum e absolut ridicolă. (Din sală i se strigă să vorbească pe procedură.)

Chiar la procedură, domnul meu.

Pentru că doamna Aura Vasile asta a invocat: starea de necesitate. Şi vă spun că nu e cazul. Mai puneţi mâna pe o carte de drept să vedeţi ce înseamnă stare de necesitate. (Vociferări din partea Grupurilor parlamentare ale PNL şi PSD+PC.)

Vreau să spun un singur lucru: mie mi se pare că e absolut ciudat să despărţim votul final de dezbateri, atâta vreme cât în ordinea de zi nu e scris aşa.

În ordinea de zi nu este un punct care se referă la dezbateri, şi un alt punct care se referă la votul final. Este un singur punct, care se referă la învestirea Guvernului Croitoru.

Prin urmare, ne aflam în momentul în care dezbaterile încetaseră, urma votul, să facem votul, după care facem ce declaraţii vreţi dumneavoastră şi ne uităm pe ele.

De fapt, lucrurile stau aşa: v-aţi încurcat în propriile dumneavoastră acţiuni politice. Aţi dat guvernul jos, eraţi victorioşi, a venit FMI-ul, v-a băgat în şedinţă, aţi înţeles că aţi cam făcut-o de oaie, şi acum vă încurcaţi în proceduri, încercând să îndreptaţi ce aţi făcut. Ăsta este adevărul. (Aplauze.)

Mulţumesc.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Cred că toate aceste comentarii au fost foarte utile. În acest moment, majoritatea parlamentarilor reuniţi sub această cupolă au aprobat modificarea ordinii de zi, şi conform deciziei majorităţii senatorilor şi deputaţilor, invit pentru lecturarea proiectului de declaraţie pe domnul deputat Eugen Nicolăescu.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Declaraţie referitoare la angajamentul ferm al Parlamentului României de a respecta obligaţiile şi indicatorii macroeconomici stabiliţi prin Acordul încheiat de România cu Fondul Monetar Internaţional.

Având în vedere că România are nevoie de un buget de stat pentru anul 2010, în concordanţă cu prevederile şi angajamentele asumate prin Acordul cu Fondul Monetar Internaţional, dezbaterea publică arată că, în acest moment, nu se poate adopta Legea bugetului pe anul 2010, în care Guvernul Boc nu şi-a îndeplinit obligaţia legală de a transmite Parlamentului proiectul de Legii bugetului până la 15 octombrie 2009, aşa cum este prevăzut în lege, Constituţia şi legile ţării impun adoptarea Legii bugetului de stat numai la propunerea Guvernului, iar reprezentanţii FMI doresc din partea României un semnal politic clar privind continuarea politicilor prevăzute în cadrul acordului, Parlamentul României îşi exprimă întregul său angajament şi deplina sa susţinere pentru respectarea nivelului indicatorilor macroeconomici, aşa cum sunt prevăzuţi în Acordul cu Fondul Monetar Internaţional şi care trebuie să fundamenteze viitoarea Lege a bugetului de stat pentru anul 2010.

Numai în aceste condiţii România va putea depăşi criza economică cu care se confruntă şi îşi va afirma statutul de partener credibil pentru organismele internaţionale.

Această Declaraţie a fost adoptată de Camera Deputaţilor şi de Senat, în şedinţa comună din 4 noiembrie, în conformitate cu prevederile din Regulamentul şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, Secţiunea I, art.1 pct.22. Semnează preşedinţii celor două Camere.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulţumim domnului deputat.

Dacă grupurile parlamentare au amendamente sau sugestii cu privire la textul care a fost prezentat?

Domnul deputat Toader, vă rog.

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Sigur că această declaraţie este ca un angajament al Parlamentului că va vota bugetul. Alt lucru eu nu văd. Înseamnă că Parlamentul României va vota bugetul cu aceşti indicatori.

Dar sunteţi convinşi că bugetul României nu are aceşti indicatori? De ce este nevoie neapărat să ne angajăm? Sunt convins că vom vota un buget în care se respectă întocmai aceşti indicatori.

Preambulul, în schimb, că motivaţia principală este că nu a depus Guvernul Boc, este fără sens. Sunt de acord să fie o declaraţie, prin care noi vom respecta întocmai, asta presupune că ne-am şi pronunţat privind votul pe buget.

Bugetul României, care va fi depus de guvern, aşa cum o să solicităm şi noi, şi dumneavoastră, de guvernul învestit astăzi, va respecta întocmai prevederile Acordului cu Fondul Monetar Internaţional. Dacă nu le respectă, sigur că le vom modifica. Nu este nevoie de o astfel de declaraţie, dar, sigur, nu ne putem opune dacă dumneavoastră solicitaţi să ne angajăm înainte că votăm bugetul.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulţumesc domnului deputat.

Dacă nu sunt alte intervenţii, trecem mai departe la proiectul de hotărâre dedicat aceluiaşi subiect.

Îl invit pe domnul deputat Victor Ponta să ne prezinte proiectul.

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Conform deciziei plenului reunit, pe ordinea de zi urmează a fi înscris un nou punct, un punct privind "Hotărâre privind transmiterea de către Guvernul României a Proiectului bugetului de stat şi a Proiectului bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2010.

Având în vedere dispoziţiile art.138 alin.(2) din Constituţie, conform cărora Guvernul elaborează anual Proiectul bugetului de stat şi cel al asigurărilor sociale de stat, pe care le supune separat aprobării Parlamentului, ţinând seama de obligaţiile ce revin României în baza acordurilor cu Fondul Monetar Internaţional, Comisia Europeană şi Banca Mondială, luând act de situaţia de criză economică, socială şi politică existentă, Parlamentul României, reunit în şedinţă comună în data de 4 noiembrie 2009, în baza art.67 din Constituţie şi art.1 pct.22 din Regulamentul şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, adoptă prezenta hotărâre.

Articol unic: se solicită Guvernului României să transmită în cel mai scurt timp Parlamentului, prin derogare de la prevederile art.26 alin.(3) din Legea nr.90/2001 privind organizarea Guvernului, Proiectul bugetului de stat şi Proiectul bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2010, în vederea dezbaterii şi adoptării acestora.

Această hotărâre a fost adoptată de Camera Deputaţilor şi Senat în şedinţa comună din data de 4 noiembrie 2009.

Vă mulţumesc.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulţumesc.

Dacă sunt comentarii?

Domnul deputat Ioan Oltean, vă rog.

Domnul Ioan Oltean:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Partidul Democrat Liberal a subscris, fără niciun fel de reţinere, la declaraţia pe care mai înainte aţi citit-o.

Înţelegem prin aceasta că cele trei formaţiuni politice grupate în aşa-zisa majoritate parlamentară vor vota bugetul, evident, în parametrii pe care noul Guvern Croitoru îi va înainta de îndată Parlamentului.

De asemenea, înţelegem, stimaţi colegi, că, celelalte angajamente pe care Guvernul Boc şi le-a asumat faţă de Fondul Monetar Internaţional şi faţă de Uniunea Europeană - şi am aici în vedere Legea salarizării unice, Legea sistemului unitar de pensii, Legea educaţiei naţionale - vor fi cu siguranţă însuşite şi de această majoritate, pentru ca reforma demarată de către Guvernul Boc să nu fie împiedicată sub nicio formă de a fi pusă în valoare.

Dar, domnule preşedinte şi stimaţi colegi, această hotărâre, în opinia mea, nu-şi mai găseşte sub nicio formă locul. Dacă ea se adresează Guvernului, care se va bucura de încrederea noastră, cu siguranţă, în virtutea reglementărilor constituţionale şi a atribuţiilor pe care art.138 din Constituţie le atribuie Guvernului, vom avea de urgenţă proiectul de lege pe masa de lucru a tuturor parlamentarilor.

Dacă ne vom referi la Guvernul Boc, stimaţi colegi, am să vă citesc art.110 alin.(4) din Constituţia României, care spune că "Guvernul al cărui mandat a încetat, potrivit alin.(1) şi (2), îndeplineşte numai actele necesare pentru administrarea treburilor publice până la depunerea jurământului de membrii noului Guvern".

Conform acestor prevederi, Guvernul demis Boc, şi o să-i rog pe distinşii colegi să nu stea cu spatele la tribună, pentru că este un gest de nepoliteţe, Guvernul Boc nu va putea să înainteze Parlamentului României Proiectul Legii bugetului, pentru că îi interzice norma constituţională pe care v-am citit-o.

De aceea, stimaţi colegi, eu v-aş propune să renunţăm la această hotărâre, să acordaţi votul de încredere Guvernului Croitoru şi vă asigur că într-o săptămână veţi avea pe masa dumneavoastră de lucru noua Lege a bugetului de stat şi noua Lege a bugetului asigurărilor sociale.

Altfel, o ţară întreagă o să vă condamne pentru lipsa de responsabilitate şi pentru demagogia pe care astăzi aţi afişat-o de la acest microfon.

Vă mulţumesc.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulţumesc.

Domnule senator Vosganian, vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Varujan Vosganian:

Stimaţi colegi,

Înţeleg că există anumite reţineri fiind vorba de o procedură pe care noi n-am mai folosit-o, prin care o hotărâre de Parlament ar putea să modifice o lege, nivelurile de competenţă fiind diferite. O lege este promulgată de preşedinte, în timp ce o hotărâre nu are aceeaşi acoperire din punct de vedere al competenţelor.

Însă, poate că, dat fiind că, colegul nostru Victor Ponta a citit doar declaraţia, fără să explice şi care este temeiul ei - şi o s-o fac eu acum - vă rog, în acest nou context, să dezbateţi şi să votaţi.

Deci, noi nu cunoaştem care este proiectul de buget adoptat de Guvernul Boc, în şedinţă de Guvern, cel puţin aşa am fost încredinţaţi, până în 10 octombrie.

Noi solicităm ca acest proiect de buget, în forma în care a fost elaborat - şi avem declaraţii oficiale ale Guvernului cum că el este elaborat în interiorul Cabinetului, el să ne fie transmis. Se vor forma fie comisii speciale, fie vom porni pe comisiile existente de buget şi se va purcede la dezbaterea acestui proiect.

În momentul în care vom avea un Guvern învestit de Parlament, dat fiind că majoritatea care îl va învesti va avea un rol decisiv şi în dezbaterile anterioare, acest Guvern îşi va asuma Proiectul de buget în forma pe care o lucrăm şi vom scurta, în acelaşi timp, termenele, astfel încât să putem garanta, în baza voinţei politice exprimate, că vom avea un buget până la sfârşitul anului.

Aşadar, declaraţia citită de domnul Ponta are acest spirit, de a introduce în lucru Proiectul de buget şi de a scurta termenele. Deci, este o tentativă de a mări operativitatea şi nu dorim să facem nicio fraudă la lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulţumim mult.

Domnule Sever Voinescu-Cotoi, vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Sever Voinescu-Cotoi:

Domnule preşedinte,

Sigur, domnul senator Varujan Vosganian este un scriitor de forţă şi probabil asta îl face, citind această hotărâre, să ficţioneze în sens legal.

În realitate, lucrurile stau aşa: eu nu ştiu, poate că spiritul domnului Ponta este mult prea de neînţeles, când încearcă să-l exprime în proiecte de hotărâre, dar eu vorbesc pe ceea ce scrie aici. Zice aşa: prin această hotărâre a Parlamentului noi derogăm de la prevederile unei legi.

O putem face? Simplu, ca bună ziua. Deci, spuneţi tare, da. Bun. Este în regulă, ca să ştim cum citim lucrurile astea.

În al doilea rând, mai este ceva interesant aici. În preambul scrie aşa: "Ţinând seama de obligaţiile care revin României, în baza acordurilor cu FMI, Comisia Europeană şi Banca Mondială "..". Nu pot decât să salut faptul că Partidul Naţional Liberal, domnul preşedinte Crin Antonescu, care până mai ieri dorea să renegocieze acest acord, de data aceasta achiesează la acest acord, recunoaşte aceste obligaţii şi vrea, într-adevăr, să le implementeze şi printr-o Lege a bugetului. (Aplauze.)

Domnule preşedinte,

Dar dincolo de această chestiune politică, avem un impediment legal serios, încă o dată, răsturnăm ordinea legală din România. Nu putem prin hotărâre a Parlamentului să derogăm de la lege. Pur şi simplu nu putem.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulţumesc.

Domnul Victor Ponta.

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Domnule preşedinte,

Cred că este, într-adevăr, neconstituţional, ca, în atribuţiile unei şedinţe de plen reunit, să procedăm şi la culturalizarea juridică a domnului Voinescu. Cred că ne depăşeşte această sarcină, cu toate că prezintă oarecare bune intenţii de a învăţa. (Aplauze.)

Vreau să-i explic şi domnului Voinescu, ceilalţi cred că aţi înţeles, că o lege sigur se modifică printr-o lege. Proiectul de buget este o lege, poate nu ştiţi lucrul ăsta, că proiectul de buget este un proiect de lege şi că în acest moment, actul şi juridic, şi politic al Parlamentului este de a cere Guvernului să-şi îndeplinească o obligaţie constituţională de a transmite proiectele de buget de stat şi de asigurări sociale.

Nu mă aştept ca domnul Sever Voinescu să fi înţeles această explicaţie. Cred că va veni să ne explice că n-a înţeles din nou, dar vă rog să votaţi, în aşa fel încât Guvernul, oricare va fi acela, să-şi îndeplinească obligaţia constituţională de a transmite Parlamentului bugetele pentru 2010.

Vă mulţumesc.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulţumesc.

Domnul senator Verestoy, din partea Grupului parlamentar al UDMR.

Domnul Verestoy Attila:

Domnule preşedinte,

Doamna preşedinte,

Onoraţi colegi,

Sunt într-o situaţie nefericită de a vă ruga să fiţi de acord cu mine că s-au auzit absolut toate argumentele şi într-un sens, şi în altul. Nu cred că în momentul de faţă, fiind oameni aleşi şi cu experienţă, am mai avea nevoie să auzim încă o dată aceleaşi lucruri.

În momentul de faţă, fiecare dintre noi, fiecare grup parlamentar doreşte să trecem la vot. Acest lucru, în mod regulamentar şi în mod procedural vă cerem acum din partea UDMR-ului, grupul nostru.

Vă rog, domnule preşedinte, în conformitate cu Regulamentul, cerem sistarea discuţiilor - supuneţi la vot acest lucru, sigur că da -, şi după aceea la vot. (Aplauze.)

Mulţumesc.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Un drept la replică pentru domnul Voinescu. I-a fost menţionat numele.

Domnul Sever Voinescu-Cotoi:

Simt că am un fan-club foarte serios în partea asta, vă mulţumesc.

Vreau doar să spun un singur lucru legat de ceea ce spunea domnul Ponta. Chestiunea asta cu dreptul, sigur, este mai complicată. Domnul Ponta citeşte legile şi Constituţia aşa cum i se spune de la PSD, într-o şedinţă de dimineaţă. Asta nu-l califică neapărat ca jurist. În realitate, lucrurile stau cam aşa: Guvernul, care este acum în situaţia de a fi un guvern demis, datorită votului dumneavoastră nu poate pur şi simplu legal să facă asta. Asta este foarte simplu.

Încă o dată, după ce v-aţi dat seama ce aţi făcut, încercaţi s-o dregeţi comiţând o ilegalitate. Mai bine aveţi demnitatea, asumaţi-vă votul, aţi dat jos Guvernul, hai să votăm un nou guvern şi mergem în proceduri constituţionale. (Rumoare.)

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Supun votului dumneavoastră propunerea avansată de domnul senator Verestoy privind sistarea acestei dezbateri.

Avem o ordine de zi plină, avem şi un guvern pe care trebuie să-l votăm sau nu.

Cine este pentru sistarea acestei dezbateri? Vă rog să votaţi.

Împotrivă?

Abţineri?

Cu 260 în favoare am decis sistarea dezbaterilor. (Rumoare).

În continuare, supun votului plenului Declaraţia referitoare la angajamentul ferm al Parlamentului României de a respecta obligaţiile şi indicatorii macroeconomici stabiliţi prin Acordul încheiat de România cu Fondul Monetar Internaţional.

Cine este pentru? Vă rog să votaţi.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

În unanimitate, Parlamentul României a aprobat această declaraţie politică. (Aplauze).

Supun votului plenului reunit Hotărârea Parlamentului României privind transmiterea de către Guvernul României a Proiectului bugetului de stat şi a Proiectului bugetului asigurărilor sociale de stat pe 2010.

Cine este pentru? Vă rog să număraţi aceste voturi în favoare.

259 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? Vă rog să votaţi prin ridicare de mână.

4 voturi împotrivă.

Abţineri? 120 de abţineri.

Cu 259 voturi pentru, 4 împotrivă şi 120 de abţineri această hotărâre a Parlamentului României a fost aprobată.

Pe procedură, domnul deputat Mircea Toader.

Vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Pe procedură, că nu mi-aţi dat voie să-mi exprim un punct de vedere.

Avem o hotărâre care prevede o derogare de la un articol din lege. În condiţia în care Guvernul Croitoru trece, ceea ce ne dorim cu toţii, ce veţi face cu această hotărâre? Veţi prevedea în noua lege această derogare?

Acesta este sensul intervenţiei mele. Atunci trebuie să facem două hotărâri şi să le votăm după aceea.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulţumesc foarte mult.

Aş dori să vă informez, şi acest lucru a fost ridicat şi în discuţia cu liderii grupurilor parlamentare, că în cazul obligaţiilor pe care le avem în relaţia cu instituţiile financiare internaţionale, pe lângă aprobarea bugetului de stat în termenii macroeconomici conveniţi, mai există şi Legea responsabilităţii fiscale.

Acest lucru este doar pentru a informa plenul reunit şi pe cei care ne reprezintă în comisiile permanente, că şi această obligaţie este o obligaţie care trebuie îndeplinită înainte de întâlnirea board-ului Fondului Monetar Internaţional, o lege importantă, şi sunt convins că va fi dezbătută şi aprobată cu maximă celeritate.

Revenim la ordinea de zi.

Doamnelor şi domnilor deputaţi şi senatori,

Vă reamintesc că, în conformitate cu prevederile art.103 alin.(3) din Constituţia României şi ale art.31 şi art.74 din Regulamentul şedinţelor comune, Camera Deputaţilor şi Senatul, în şedinţă comună, aprobă prin vot programul şi lista Guvernului şi acordă încrederea Guvernului cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor.

Votul este unic pentru cele două propuneri, este secret şi se exprimă prin bile.

Vă reamintesc prevederile art.36 din Regulamentul nostru comun referitoare la votul secret cu bile: fiecare parlamentar primeşte o bilă albă şi una neagră. Bila albă introdusă în urna albă şi bila neagră introdusă în urna neagră înseamnă vot pentru acordarea încrederii Guvernului. Bila albă introdusă în urna neagră şi bila neagră introdusă în urna albă înseamnă vot contra acordării încrederii Guvernului.

Rog chestorii din partea Camerei şi din partea Senatului să-şi ocupe locurile destinate pentru înmânarea bilelor.

Doresc, de asemenea, să amplasăm cele două urne.

Mulţumim mult.

Rog domnii chestori să-şi ocupe locurile pentru a putea să înmânăm bilele de vot.

Doresc, de asemenea, să acceptaţi ca la această şedinţă comună să începem cu Camera Deputaţilor, pentru că ultimele două dăţi Senatul a avut întâietate şi mulţumesc colegilor deputaţi pentru faptul că au înţeles că Senatul a avut plen în acele momente.

Îl invit pe domnul deputat Valeriu Zgonea, secretar al Camerei Deputaţilor, să dea citire listei alfabetice a deputaţilor noştri.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Avem doi colegi care vor să voteze înainte, că pierd avionul.

- Adomniţei Cristian Mihai - prezent
- Albu Gheorghe - prezent
- Alecu Valeriu - prezent
- Almăjanu Marin - prezent
- Amet Aledin - prezent
- Ana Gheorghe - prezent
- Anastase Roberta Alma - prezentă
- Bădulescu Adrian - prezent
- Florescu Adrian - prezent
- Andon Sergiu - absent
- Andronache Gabriel - prezent
- Anghel Florin Serghei - prezent
- Antal István - prezent
- Antochi Gheorghe - prezent
- Apostolache Mihai Cristian - prezent
- Ardeleanu Sanda-Maria - prezentă
- Arion Viorel - prezent
- Atanasiu Teodor - prezent
- Avram Marian - prezent
- Axenie Carmen - prezentă
- Balan Ioan - prezent
- Balcan Viorel - prezent
- Banu Mihai - prezent
- Barbu Sulfina - prezentă
- Barna Maria Eugenia - prezentă
- Bădălan Eugen - prezent
- Bădulescu Adrian - prezent
- Bănicioiu Nicolae - prezent
- Bărbulescu Daniel-Ionuţ - prezent
- Bejinariu Eugen - prezent
- Berci Vasile - prezent
- Béres Ştefan Vasile - prezent
- Blaga Iosif Veniamin - prezent
- Bleotu Vasile - prezent
- Boabeş Dumitru - prezent
- Bobeş Marin - prezent
- Bode Lucian Nicolae - prezent
- Boghicevici Claudia - prezentă
- Boiangiu Victor - prezent
- Boldea Mihail - prezent
- Borbély László - prezent
- Bordeianu Dan - prezent
- Bostan Emil - prezent
- Bot Octavian - prezent
- Botiş Ioan-Nelu - prezent
- Boureanu Cristian Alexandru - prezent
- Brătianu Matei Radu - prezent
- Brînză William Gabriel - absent
- Buciuta Ştefan - prezent
- Bud Nicolae - prezent
- Buda Daniel - prezent
- Buda Viorel-Vasile - prezent
- Budurescu Daniel-Stamate - prezent
- Buhăianu-Obuf Cătălin Ovidiu - prezent
- Buican Cristian - prezent
- Burcău Doina - prezentă
- Burlacu Cristian-Ion - prezent
- Burnei Ion - prezent
- Buta Sorin Gheorghe - prezent
- Calimente Mihăiţă - prezent
- Canacheu Costică - prezent
- Cantaragiu Bogdan - prezent
- Cazan Mircea Vasile - prezent
- Călian Petru - prezent
- Călin Ion - prezent
- Cărare Viorel - prezent
- Cherecheş Cătălin - prezent
- Chircu Doiniţa-Mariana - prezentă
- Chirilă Constantin - prezent
- Chiriţă Dumitru - prezent
- Chisăliţă Ioan Narcis - prezent
- Chiţoiu Daniel - prezent
- Chiuariu Tudor-Alexandru - prezent
- Cindrea Ioan - prezent
- Ciobanu Gheorghe - prezent
- Ciocan Gheorghe - prezent
- Cionca-Arghir Iustin-Marinel - prezent
- Ciucă Liviu-Bogdan - prezent
- Ciuhodaru Tudor - prezent
- Coclici Radu Eugeniu - prezent
- Coroamă Gheorghe - prezent
- Covaci Dorel - prezent
- Cristea Victor - prezent
- Cristian Horia - prezent
- Croitoru Cătălin - prezent
- Damian Ioan - prezent
- Dascălu Constantin - prezent
- Derzsi Ákos - prezent
- Dobre Ciprian Minodor - prezent
- Dobre Cristina Elena - prezentă
- Dobre Victor Paul - prezent
- Dolineaschi Andrei - prezent
- Donţu Mihai-Aurel - prezent
- Dragomir Gheorghe - prezent
- Drăghici Mircea-Gheorghe - prezent
- Drăghici Sonia-Maria - prezentă
- Drăgulescu Iosif Ştefan - prezent
- Dugulescu Marius Cristinel - prezent
- Dumitrache Ileana Cristina - prezentă
- Dumitrescu Cristian-Sorin - prezent
- Dumitrescu Liana - prezentă
- Dumitrică George Ionuţ - prezent
- Dumitru Georgică - prezent
- Dumitru Ion - prezent
- Duşa Mircea - prezent
- Edler András György - prezent
- Erdei-Dolóczki István - prezent
- Farago Petru - prezent
- Farkas Anna-Lili - prezentă
- Fenechiu Relu - prezent
- Firczak Gheorghe - prezent
- Florea Damian - prezent
- Florescu Adrian - prezent
- Frunzulică Doru-Claudian - prezent
- Fuia Stelian - prezent
- Gabor Gheorghe - prezent
- Ganţ Ovidiu Victor - prezent
- Gavrilescu Graţiela Leocadia - prezentă
- Geantă Florian Daniel - prezent
- Georgescu Filip - prezent
- Gerea Andrei Dominic - prezent
- Gheorghe Tinel - prezent
- Gherasim Vasile - prezent
- Ghiţă Cornel - prezent
- Ghiţă-Eftemie Stelian - prezent
- Ghiveciu Marian - prezent
- Giurgiu Mircia - prezent
- Gliga Vasile Ghiorghe - prezent
- Göndör Marius-Sorin - prezent
- Gorghiu Alina-Ştefania - prezentă
- Gospodaru Gabriel-Dan - prezent
- Grama Horia - prezent
- Grosaru Mircea - prezent
- Gurzău Adrian - prezent
- Gust-Băloşin Florentin - prezent
- Hogea Gheorghe - prezent
- Holban Titi - prezent
- Holdiş Ioan - prezent
- Horj Pavel - prezent
- Hrebenciuc Viorel - prezent
- Iacob-Ridzi Monica-Maria - prezentă
- Iacob-Strugaru Stelică - prezent
- Ialomiţianu Gheorghe - prezent
- Iancu Iulian - prezent
- Ibram Iusein - prezent
- Iftime Dragoş-Adrian - prezent
- Ignat Miron - prezent
- Ionescu George - prezent
- Iordache Florin - prezent
- Iordache Luminiţa - prezentă
- Iorguş Zanfir - prezent
- Irimescu Mircea - prezent
- Itu Cornel - prezent
- Jipa Florina Ruxandra - prezentă
- Jolţa Nicolae - prezent
- Kelemen Atilla Béla-Ladislau - prezent
- Kelemen Hunor - prezent
- Kerekes Károly - prezent
- Korodi Attila - prezent
- Kötö Iosif - prezent
- Lakatos Petru - prezent
- Leşe Doru Braşoan - prezent
- Liga Dănuţ - prezent
- Longher Ghervazen - prezent
- Lubanovici Mircea - absent
- Luca Ciprian-Florin - prezent
- Lup Mircea Silvestru - prezent
- Lupu Mihai - prezent
- Macaleţi Costică - prezent
- Manda Iulian Claudiu - prezent
- Manolescu Oana - prezentă
- Marian Dan Mihai - prezent
- Marin Mircea - prezent
- Marinescu Antonella - prezentă
- Martin Eduard-Stelian - prezent
- Márton Árpád-Francisc - prezent
- Máté András-Levente - prezent
- Mazilu Constantin - prezent
- Merka Adrian-Miroslav - prezent
- Militaru Constantin Severus - prezent
- Mircovici Niculae - prezent
- Mitrea Manuela - absentă
- Mocanu Adrian - prezent
- Mocanu Vasile - prezent
- Mocioalcă Ion - prezent
- Moldovan Carmen Ileana - prezentă
- Moldovan Emil Radu - prezent
- Morega Dan Ilie - prezent
- Motreanu Dan-Ştefan - prezent
- Movilă Petru - prezent
- Munteanu Ioan - prezent
- Mustea-Şerban Răzvan - prezent
- Nassar Rodica - prezentă
- Năstase Adrian - prezent
- Neacşu Marian - prezent
- Nechifor Cătălin-Ioan - prezent
- Neculai Marius - prezent
- Negoiţă Robert Sorin - absent
- Negruţ Clement - prezent
- Nica Dan - prezent
- Nica Nicolae-Ciprian - prezent
- Nicolăescu Gheorghe-Eugen - prezent
- Nicolicea Eugen - prezent
- Niculescu Duvăz Bogdan - prezent
- Niculescu-Mizil Ştefănescu Tohme Oana - prezentă
- Nistor Laurenţiu - prezent
- Niţă Constantin - prezent
- Niţu Adrian Henorel - prezent
- Nosa Iuliu - prezent
- Novac Cornelia Brânduşa - prezentă
- Oajdea Vasile Daniel - prezent
- Olar Corneliu - prezent
- Olosz Gergely - prezent
- Oltean Ioan - prezent
- Oprea Gabriel - prezent
- Oprişcan Mihai Doru - prezent
- Orban Ludovic - prezent
- Pál Árpád - prezent
- Palaşcă Viorel - prezent
- Palăr Ionel - prezent
- Paleologu Theodor - prezent
- Pálfi Mozes Zoltan - prezent
- Pambuccian Varujan - prezent
- Pandele Sorin Andi - prezent
- Panţîru Tudor - prezent
- Pardău Dumitru - prezent
- Pâslaru Florin-Costin - prezent
- Păduraru Nicuşor - prezent
- Păsat Dan - prezent
- Păun Nicolae - prezent
- Petö Csilla-Mária - prezentă
- Petrescu Cristian - prezent
- Petrescu Petre - prezent
- Pieptea Cornel - prezent
- Pirpiliu Ştefan Daniel - prezent
- Plăiaşu Gabriel - prezent
- Pocora Cristina-Ancuţa - prezentă
- Ponta Victor-Viorel - prezent
- Pop Georgian - prezent
- Pop Virgil - prezent
- Popa Daniela - prezentă
- Popa Florian - prezent
- Popa Octavian-Marius - prezent
- Popeangă Vasile - prezent
- Popescu Adrian - prezent
- Popescu Cosmin Mihai - prezent
- Popescu Dan-Mircea - prezent
- Popescu-Tăriceanu Călin Constantin Anton - prezent
- Popov Duşan - prezent
- Popoviciu Alin Augustin Florin - prezent
- Postolachi Florin - prezent
- Potor Călin - prezent
- Preda Cezar-Florin - prezent
- Prigoană Vasile-Silviu - prezent
- Radan Mihai - prezent
- Răţoi Neculai - prezent
- Rebenciuc Neculai - prezent
- Resmeriţă Cornel-Cristian - prezent
- Riviş-Tipei Lucian - prezent
- Rizea Cristian - prezent
- Rogin Marius - prezent
- Roman Gheorghe - prezent
- Roman Ioan Sorin - prezent
- Roşca Lucreţia - prezentă
- Rusu Valentin - prezent
- Sârbu Marian - prezent
- Sava Andrei-Valentin - prezent
- Săftoiu Ana Adriana - prezentă
- Săniuţă Marian-Florian - prezent
- Săpunaru Nini - prezent
- Scutaru Adrian George - prezent
- Seremi Ştefan - prezent
- Seres Denes - prezent
- Socaciu Victor - prezent
- Solomon Adrian - absent
- Soporan Vasile Filip - absent
- Spînu Teodor-Marius - prezent
- Stan Ioan - prezent
- Stan Ion - prezent
- Stan Nicolae - prezent
- Stanciu Anghel - prezent
- Stavrositu Maria - prezentă
- Steriu Valeriu-Andrei - prezent
- Stoica Mihaela - prezentă
- Stragea Sorin Constantin - prezent
- Stroe Ionuţ-Marian - prezent
- Stroe Mihai - prezent
- Stroian Toader - prezent
- Surdu-Soreanu Raul-Victor - prezent
- Surpăţeanu Mihai - prezent
- Surupăceanu Mugurel - prezent
- Şandru Mihaela Ioana - prezentă
- Ştefan Viorel - prezent
- Ştirbeţ Corneliu - prezent
- Ştirbu Gigel-Sorinel - prezent
- Tabără Valeriu - prezent
- Tabugan Ion - prezent
- Taloş Gheorghe-Mirel - prezent
- Tărâţă Culiţă - prezent
- Tîlvăr Angel - prezent
- Teodorescu Horia - prezent
- Timiş Ioan - prezent
- Tiţa-Nicolescu Gabriel - absent
- Toader Mircea-Nicu - prezent
- Trăşculescu Alin-Silviu - prezent
- Tudose Mihai - prezent
- Turcan Raluca - prezentă
- Tuşa Adriana Diana - prezentă
- Ţaga Claudiu - prezent
- Ţintean Ioan - prezent
- Ţîmpău Radu Bogdan - prezent
- Ţurcanu Florin - prezent
- Ţurea Răzvan - prezent
- Udrea Elena Gabriela - prezentă
- Uioreanu Horea-Dorin - prezent
- Uricec Eugen Constantin - prezent
- Vainer Aurel - prezent
- Varga Attila - prezent
- Varga Lucia-Ana - prezentă
- Vasile Aurelia - prezentă
- Vasilică Radu Costin - prezent
- Vişan Gelu - prezent
- Vîlcu Samoil - prezent
- Vladu Iulian - prezent
- Vlase Petru Gabriel - prezent
- Vlădoiu Aurel - prezent
- Voicu Mădălin-Ştefan - prezent
- Voicu Mihai Alexandru - prezent
- Voinescu-Cotoi Sever - prezent
- Vreme Valerian - prezent
- Zamfirescu Sorin Ştefan - prezent
- Zătreanu Dan-Radu - prezent
- Zgonea Valeriu Ştefan - prezent
- Zistopol Dragoş Gabriel - prezent
- Zoicaş Gheorghe - prezent

Să mai citim o dată absenţii:

- domnul Andon Sergiu - prezent,
- William Brînză - absent,
- domnul Robert Negoiţă - prezent,
- Ileana Cristina Dumitrache - prezentă,
- Mircea Lubanovici - absent,
- Adrian Solomon - absent,
- Vasile Soporan - absent,
- Tiţa-Nicolescu Gabriel - absent.

Domnul Gheorghe David:

Doamnelor şi domnilor,

Continuăm cu Senatul.

- Albert Almas - prezent
- Andrei Florin-Mircea - prezent
- Andronescu Ecaterina - prezentă
- Arcaş Viorel - prezent
- Ariton Ion - prezent
- Antonescu George-Crin-Laurenţiu - prezent
- Badea Viorel-Riceard - absent
- Banias Mircea-Marius - prezent
- Bara Ion - prezent
- Başa Petru - prezent
- Bădescu Iulian - prezent
- Bălan Gheorghe-Pavel - prezent
- Belacurencu Trifon - prezent
- Berca Gabriel - prezent
- Berceanu Radu-Mircea - prezent
- Bîgiu Marian-Cristinel - prezent
- Bîrlea Gheorghe - prezent
- Blaga Vasile - prezent
- Boagiu Anca-Daniela - prezentă
- Boitan Minerva - prezentă
- Bokor Tiberiu - prezent
- Borza Dorel-Constantin- Vasile - prezent
- Bota Marius-Sorin-Ovidiu - absent
- Calcan Valentin-Gigel - prezent
- Câmpanu Liviu - absent
- Chelaru Ioan - prezent
- Chirvăsuţă Laurenţiu - prezent
- Chivu Sorin-Serioja - prezent
- Cibu Constantin-Sever - prezent
- Cinteză Mircea - prezent
- Coca Laurenţiu Florian - prezent
- Constantinescu Florin - prezent
- Constantinescu Viorel - prezent
- Cordoş Alexandru - prezent
- Corlăţean Titus - prezent
- Crăciun Avram - prezent
- Cseke Attila-Zoltan - prezent
- Daea Petre - prezent
- David Cristian - prezent
- David Gheorghe - prezent
- Diaconescu Cristian - prezent
- Diaconu Mircea - prezent
- Dobra Nicolae - prezent
- Dumitru Constantin - absent
- Fekete-Szabó András-Levente - prezent
- Feldman Radu-Alexandru - prezent
- Filip Petru - prezent
- Fodoreanu Sorin - prezent
- Frâncu Emilian-Valentin - prezent
- Frunda Gyórgy - prezent
- Găină Mihăiţă - prezent
- Geoană Mircea-Dan - prezent
- Ghişe Ioan - prezent
- Greblă Toni - prezent
- Grosu Corneliu - prezent
- Günthner Tiberiu - prezent
- Gyerkó László - prezent
- Haşotti Puiu - prezent
- Hărdău Mihail - prezent
- Humelnicu Augustin-Daniel - prezent
- Ichim Paul - prezent
- Igaş Traian-Constantin - prezent
- Ion Vasile - prezent
- Iordănescu Anghel - prezent
- Jurcan Dorel - prezent
- Lazăr Sorin-Constantin - prezent
- Luca Raymond - prezent
- Mang Ioan - absent
- Marcu Gheorghe - prezent
- Mardare Radu-Cătălin - prezent
- Marian Ovidiu - prezent
- Marian Valer - prezent
- Markó Béla - prezent
- Mazăre Alexandru - prezent
- Măgureanu Cezar-Mircea - prezent
- Mărcuţianu Ovidius - prezent
- Meleşcanu Teodor-Viorel - prezent
- Mihăilescu Petre-Şerban - prezent
- Mitrea Elena - prezentă
- Mitrea Miron-Tudor - absent
- Mîrza Gavril - prezent
- Mocanu Alexandru - prezent
- Mocanu Toader - prezent
- Moga Nicolae - prezent
- Mustăţea Vasile - prezent
- Mutu Gabriel - prezent
- Necula Marius-Gerard - prezent
- Nedelcu Vasile - prezent
- Nicoară Marius-Petre - prezent
- Nicoară Romeo-Florin - prezent
- Nicolaescu Sergiu-Florin - prezent
- Nicula Vasile-Cosmin - prezent
- Nistor Vasile - prezent
- Niţă Mihai - prezent
- Onofrei Orest - prezent
- Oprea Dumitru - prezent
- Oprea Mario - Ovidiu - prezent
- Panţuru Tudor - prezent
- Paşca Liviu - Titus - prezent
- Păran Dorin - prezent
- Pereş Alexandru - prezent
- Pintilie Vasile - prezent
- Plăcintă Sorina - Luminiţa - prezentă
- Pop Gheorghe - prezent
- Popa Cornel - prezent
- Popa Mihaela - prezentă
- Prodan Tiberiu Aurelian - prezent
- Prunea Nicolae Dănuţ - prezent
- Rasaliu Marian-Iulian - prezent
- Rădulescu Cristian - prezent
- Rădulescu Şerban - prezent
- Robu Nicolae - prezent
- Rotaru Ion - prezent
- Ruşanu Dan- Radu - prezent
- Ruşeţ Ion - prezent
- Saghian Gheorghe - absent
- Savu Daniel - prezent
- Sârbu Ilie - prezent
- Sbîrciu Ioan - prezent
- Secăşan Iosif - prezent
- Severin Georgică - prezent
- Silistru Doina - prezentă
- Staicu Dumitru Florian - prezent
- Stănişoară Mihai - prezent
- Şova Dan - Coman - prezent
- Tămagă Constantin - prezent
- Toma Ion - prezent
- Ţopescu Cristian - George - prezent
- Ţuţuianu Adrian - prezent
- Udriştoiu Tudor - prezent
- Urban Iulian - prezent
- Valeca Şerban Constantin - prezent
- Vasilescu Lia - Olguţa - prezentă
- Verestoy Attila - prezent
- Voicu Cătălin - absent
- Voiculescu Dan - prezent
- Vosganian Varujan - prezent

Revin cu cei care n-au fost prezenţi la prima strigare.

Bota Marius - prezent; Câmpanu Liviu - nu a venit; Dumitru Constantin - prezent; Frunda Gyorgy - prezent, a votat; Mang Ioan - nu este; Mitrea Miron - nu este; Saghian Gheorghe - absent; Voicu Cătălin - absent.

Vă mulţumesc.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Rog membrii birourilor permanente să se pregătească pentru numărarea voturilor, conform cutumei noastre.

Sala Biroului permanent al Camerei Deputaţilor, pentru întâlnirea birourilor permanente, pentru numărarea voturilor.

Propun să reluăm lucrările în plen după constatarea acestui rezultat al voturilor.

- după pauză -

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Îl rog pe domnul secretar al Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, să prezinte procesul-verbal referitor la rezultatul votului asupra propunerii de acordare a încrederii Guvernului.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Dar pentru guvernele care se succed, nu cred că sunt bila alba, sunt bila neagră ... care vin la noi să ne ceară votul.

Proces-verbal referitor la rezultatul votului de acordare a încrederii Guvernului.

Birourile permanente ale celor două Camere ale Parlamentului, în temeiul art.32 alin.(4) din Regulamentul şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, procedând la verificarea şi numărarea votului exprimat de către deputaţi şi senatori, prin vot secret cu bile asupra cererii de acordare a încrederii Guvernului au constatat următoarele: numărul total de deputaţi şi senatori - 470; numărul de deputaţi şi senatori prezenţi - 458; numărul total de voturi exprimate - 440; numărul de voturi anulate - 1; numărul total de voturi valabil exprimate, din care: voturi pentru acordarea încrederii Guvernului - 189; voturi contra acordării încrederii Guvernului - 250.

Potrivit prevederilor art.103 alin.(3) din Constituţia României, republicată, Parlamentul acordă încredere Guvernului cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor, respectiv minimum 236 de voturi pentru.

Ca urmare a faptului că din totalul de 470 de parlamentari, 189 au votat pentru acordarea votului de încredere a Guvernului, iar 250 au votat împotrivă, se constată că nu a fost întrunită majoritatea de voturi cerută de Constituţie pentru acordarea încrederii Guvernului. (Aplauze.)

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,

Având în vedere dispoziţiile constituţionale şi rezultatul votului consemnat în procesul-verbal citit în plenul celor două Camere, Parlamentul României nu a acordat votul său de încredere Guvernului, programului şi listei Guvernului prezentate şi dezbătute în această şedinţă comună.

Lucrările fiind epuizate, declar închisă şedinţa comună a plenului reunit al Parlamentului României.

Şedinţa s-a încheiat la ora 15,30.