Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 16,46.

Lucrările au fost conduse, în prima parte, de doamna Roberta Alma Anastase, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistată de domnii Valeriu Ştefan Zgonea şi Sever Voinescu-Cotoi, secretari, şi, în a doua parte, de domnul Ioan Oltean, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

*

Doamna Roberta Alma Anastase:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

declar deschisă şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor şi vă anunţ că din totalul celor 333 de deputaţi şi-au înregistrat prezenţa la lucrări un număr de 191, sunt absenţi 142, din care 9 participă la alte acţiuni parlamentare.

Pentru început, în conformitate cu prevederile regulamentare, vă informez că au fost distribuite tuturor deputaţilor ordinea de zi pentru şedinţele în plen pentru zilele de luni, 19 şi miercuri, 21 aprilie 2010, programul de lucru pentru perioada 19 - 24 aprilie, lista rapoartelor depuse în perioada 13 - 19 aprilie, informare cu privire la iniţiativele legislative înregistrate la Camera Deputaţilor şi care urmează să fie avizate de comisiile permanente, lista cu legile pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Curţii Constituţionale, sumarul privind conţinutul fiecărui Monitor Oficial.

Avem şi anunţuri de făcut de către parlamentari. Domnule deputat, vă rog.

Domnul Mircea Irimescu:

Doamna preşedinte,

Stimaţi colegi,

Deoarece am fost şi sunt membru al Partidului Naţional Ţărănesc Creştin şi Democrat, în condiţiile în care grupul deputaţilor independenţi tinde a fi şi se comportă ca o formaţiune politică distinctă, îmi declar, începând de astăzi, 19 aprilie 2010, independenţa faţă de acest grup politic din Camera Deputaţilor.

Vă mulţumesc. (Câteva aplauze.)

Doamna Roberta Alma Anastase:

Mai am o serie de anunţuri de făcut.

Doamna deputat Barna Maria Eugenia, aleasă în Circumscripţia electorală nr. 37, Colegiul uninominal nr. 4 ne aduce la cunoştinţă că din data de 14 aprilie 2010 devine deputat independent în Parlamentul României. În aceeaşi situaţie se află şi doamna Iordache Luminiţa, aleasă în Circumscripţia electorală nr. 24, Colegiul uninominal nr. 1, dumneaei cu data de 13 aprilie şi domnul Constantin Mazilu, deputat în Circumscripţia electorală nr. 40, Colegiul uninominal nr. 3, din data de 14 aprilie se declară deputat independent în Parlamentul României.

Intrăm în ordinea de zi. Am avut o discuţie telefonică cu preşedintele Comisiei pentru regulament din Camera Deputaţilor. Din cauza problemelor care există cu traficul aerian, dumnealui ne-a solicitat ca proiectele de hotărâre care sunt iniţiate de Comisia pentru regulament să le discutăm miercuri şi aş vrea să vă solicit acest lucru. Este vorba de punctele 3 şi 4 de pe ordinea de zi. Cu aceste proiecte să înceapă ordinea de zi de miercuri.

Dacă sunteţi de acord?

Voturi pentru?

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Nu sunt.

Vă mulţumesc.

Intrăm în raportul de activitate al Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, corupţiei şi pentru petiţii pe semestrul II al anului 2009. Am să rog reprezentantul comisiei să facă prezentarea acestui raport.

Domnul Ioan Stan:

Mulţumesc, doamna preşedinte.

Raport privind activitatea Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, corupţiei şi pentru petiţii pe semestrul II al anului 2009.

În semestrul II al anului 2009 s-au înregistrat la comisie 420 dosare, au fost primiţi în audienţă 78 cetăţeni şi au avut loc 4 audieri în cadrul acesteia.

Din analiza activităţii comisiei remarcăm faptul că pentru prima oară, în mai mulţi ani de zile, ponderea cea mai importantă în numărul petiţiilor o au reclamaţiile de natură socială.

Din totalul de 420 de petiţii, 77 sunt adresate comisiei de către persoane şi grupuri de persoane, ca necesitate cu privire la posibile abuzuri exercitate împotriva drepturilor lor de natură socială şi din sfera dreptului muncii.

Aproape jumătate din petiţiile cu tematică socială sesizează întârzieri în revizuirea erorilor intervenite în procesul recalculării pensiilor, erori în procesarea datelor cuprinse în adeverinţele depuse la dosarul pensiei în vederea valorificării sporurilor permanente, precum şi insuficienta comunicare a instituţiilor responsabile în domeniu în situaţia constituirii unor debite. Totuşi, numărul petiţiilor care reclamă acest tip de problematică este în scădere. Comisia remarcă şi faptul că CNPAS răspunde mai repede solicitărilor şi răspunsurile adresate petenţilor şi sunt mai bine fundamentate.

O problemă deosebită în domeniul asigurărilor sociale, pe care au supus-o atenţiei Comisiei foştii angajaţi ai S.C. CESAR S.A. Câmpulung Muscel, din judeţul Argeş este aceea a efectelor directe ale neplăţii contribuţiilor sociale, pentru perioade semnificative de timp, de către angajatorii care ulterior intră în faliment.

Analiza legislaţiei aplicabile în acest tip de situaţie a relevat faptul că aceasta nu este suficient de explicită.

Dat fiind că obligaţia de asigurare socială revine angajaţilor prin lege specială, comisia consideră că şi obligaţiile instituţiilor publice relativ la aspectele ce decurg din legea specială trebuie să fie precizate şi consolidate tot prin lege. Din analiza Proiectului de Lege privind sistemul unitar de pensii publice, făcut public de Guvern, reiese cu claritate că nu există nici în acest text suficiente dispoziţii care să prevină sau să soluţioneze satisfăcător situaţii similare celei cu care comisia a fost sesizată. Mai mult, în menţionatul proiect de lege se propune ca stagiul de cotizare să se certifice asiguraţilor din oficiu o dată la doi ani, certificarea la cererea asiguraţilor făcându-se în acest caz contra cost.

Or, dacă asiguraţii nu ştiu că angajatorul nu se achită de obligaţiile sale faţă de fondul de pensii, nu sunt în măsură să-şi achite drepturile legale în timp util.

În perioada de referinţă a raportului remarcăm şi creşterea numărului de petiţii care sesizează posibile abuzuri în sfera relaţiilor de muncă, în comparaţie cu perioadele anterioare.

Petenţii reclamă încălcarea condiţiilor stipulate în contractele de muncă de către angajatori, neplata integrală a drepturilor de natură salarială sau nerespectarea dispoziţiilor legale din domeniul sănătăţii şi securităţii în muncă.

O situaţie specială în acest domeniu este aceea creată prin adoptarea de către Guvernul României a Ordonanţei de urgenţă nr.37 din 2009 şi a Ordonanţei de urgenţă nr.105/2009 şi desfăşurarea unor concursuri prin care directorii coordonatori ai diferitelor instituţii publice deconcentrate au fost demişi, respectiv numiţi, prin ordine de ministru sau ordine ale conducătorilor unor agenţii şi instituţii centrale. În condiţiile în care cele două ordonanţe de urgenţă au fost deja declarate neconstituţionale, efectele lor rămân şi pun în sarcina statului obligaţii suplimentare. Chiar dacă, în răspunsurile lor, instituţiile argumentează că ordinele de demitere au fost emise cu respectarea dispoziţiile legale în vigoare la acel moment, comisia consideră că este absolut necesară o clarificare legislativă stabilă a capacităţii Guvernului de a interveni în execuţia contractelor de management încheiate cu directorii coordonatori.

În cursul semestrului II al anului 2009, cetăţenii au adresat comisiei un număr de 97 de memorii care se referă la domeniul justiţiei. Acestea au fost remise, pentru analiză şi soluţionare, Consiliului Superior al Magistraturii, Ministerului Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti şi diverselor structuri ale parchetelor.

Aceste memorii reclamă o serie de abuzuri ce ar fi fost comise de magistraţi (procurori şi judecători), anchete efectuate incomplet, finalizate de parchete cu soluţii nelegale ori pronunţări de achitări sau condamnări netemeinice de către instanţele de judecată.

Majoritatea acestor sesizări au avut la bază suspiciuni şi chiar unele indicii de superficialitate ori acte de corupţie ale magistraţilor care au avut spre finalizare asemenea cazuri.

Ne este semnalată, de asemenea, şi în această perioadă, o practică judiciară neunitară, mai ales din domeniul proprietăţii. Este, desigur, cunoscut faptul că multe dintre soluţiile date în acest domeniu de instanţele de judecată au făcut obiectul plângerilor la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. O parte din aceste plângeri au fost admise, iar statul român a fost condamnat la plata unor sume de bani ce au totalizat milioane de euro.

Cu ocazia analizelor efectuate la nivelul comisiei asupra modului de soluţionare şi comunicare a rezultatului s-a constatat că răspunsurile primite se referă doar la faptul că judecătorii şi procurorii sunt independenţi, se supun numai legii, iar Consiliul Superior al Magistraturii nu poate interveni în dosarele aflate pe rolul instanţelor şi nu poate pune în discuţie rezoluţiile emise ori hotărârile judecătoreşti pronunţate - care sunt supuse numai căilor de atac - precum şi recomandarea făcută petenţilor de a apela la consultarea unui birou de avocatură.

Faţă de cele de mai sus, considerăm că sistemul judiciar din România nu funcţionează în mod corespunzător. Considerăm că este necesară o analiză aprofundată a măsurilor ce trebuie să fie luate în direcţia grăbirii reformelor şi a creşterii calităţii actului de justiţie din partea Ministerului Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti şi a Consiliului Superior al Magistraturii. O asemenea analiză ar releva aspecte juridice şi instituţionale care determină disfuncţii de natură să lezeze dreptul cetăţenilor la o justiţie accesibilă şi corectă.

Comisia îşi exprimă speranţa ca eventualele modificări ale legilor în materie să urmeze cursul firesc al dezbaterilor publice şi parlamentare, întrunindu-se astfel condiţiile pentru îmbunătăţirea cadrului normativ în acest domeniu, în primul rând, în beneficiul cetăţeanului.

În domeniul recunoaşterii şi acordărilor prevăzute de legile fondului funciar, au fost înaintate comisiei, în perioada de referinţă, un număr de 26 de memorii.

Petiţionarii, în marea lor majoritate persoane fizice, au sesizat asupra disfuncţionalităţilor create de comisiile locale judeţene de fond funciar în recunoaşterea unor probe materiale, menite să soluţioneze anumite cauze, dar şi în punerea în aplicare a unor hotărâri judecătoreşti definitive şi învestite cu formule executorii privind punerea în posesie.

Trebuie să constatăm şi în cazul unora dintre aceste petiţii privind existenţa unor hotărâri definitive, că nemulţumirile cetăţenilor nu mai pot cunoaşte căi suplimentare de soluţionare.

Ne mai confruntăm încă şi acum cu situaţii în care petenţii ne sesizează asupra refuzului autorităţilor publice locale de punere în executare a unor hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile.

Comunicarea cu prefecturile s-a desfăşurat cu anumite sincope în ceea ce priveşte urmărirea şi soluţionarea aspectelor sesizate, dar mai ales referitor la respectarea termenului de transmitere a răspunsului. Dacă unele prefecturi au răspuns cu întârzieri de 15 sau 20 de zile, altele au înregistrat 80 de zile întârziere.

O situaţie aparte a reprezentat-o numărul relativ mare (50 de dosare - domeniul respectarea drepturilor omului) al memoriilor adresate comisiei de către cetăţeni din Republica Moldova, îndreptăţiţi la solicitarea redobândirii cetăţeniei române, care ne-au sesizat asupra procedurii greoaie de soluţionare a dosarelor, în special în etapa de înregistrare a acestora de către direcţia consulară. Aspectele deosebite ce ne-au fost semnalate, ne-au îndreptăţit să solicităm părţilor implicate un dialog în plenul comisiei, dialog care a fost util pentru identificarea unor soluţii normative şi funcţionale.

Am ţinut să vă semnalăm dumneavoastră şi opiniei publice câteva elemente semnificative din raport, fiind ferm convinşi că exercitarea dreptului fundamental de petiţionare al cetăţenilor, consacrat constituţional, ne obligă pe noi toţi la abordarea cu maximă responsabilitate a problemelor pe care le semnalează cetăţenii şi care într-un stat de drept grevează asupra bunului mers al societăţii.

În ceea ce ne priveşte, reiterăm respectul faţă de principiul separaţiei puterilor în stat, dar nu putem să trecem peste starea de decepţie pe care o exprimă numeroşi cetăţeni care nu primesc răspunsuri pertinente la petiţiile înaintate diverselor instituţii publice.

În ceea ce priveşte relaţia comisiei noastre cu autorităţile competente cu analiza pe fond a aspectelor sesizate în petiţii, s-a constatat că există un număr mare de dosare, 143, la care nu s-au primit răspunsuri în termen de 30 de zile prevăzut de Regulamentul Camerei Deputaţilor şi de Legea nr.233/2002 privind reglementarea activităţii de soluţionare a petiţiilor. Date detaliate veţi regăsi în anexa 4 la prezentul raport.

În acest context, amintim plenului că ne-am adresat încă de anul trecut Comisiei pentru Regulament cu o serie de amendamente care ar putea să consolideze atribuţiile şi activitatea comisiei noastre.

În final trebuie să subliniem faptul că în proporţie de 16% memoriile petenţilor au avut reclamaţii întemeiate, autorităţile competente dispunând soluţii favorabile.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Şi eu vă mulţumesc.

Dacă sunt intervenţii din partea grupurilor parlamentare pe marginea acestui raport? Nu sunt.

Atunci trecem la punctul 5, Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.116/2009 pentru instituirea unor măsuri privind activitatea de înregistrare în registrul comerţului. Procedură de urgenţă.

Îi dau cuvântul reprezentantului iniţiatorului.

Doamna Rodica Constantinovici (secretar de stat, Ministerul Justiţiei):

Mulţumesc, doamna preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Ordonanţa supusă aprobării a fost adoptată în contextul dificil de la sfârşitul anului trecut, când protestul magistraţilor a blocat practic soluţionarea cererilor de înregistrare în registrul comerţului, context ce impunea adoptarea unor măsuri rapide, pentru a nu se aduce atingere drepturilor comercianţilor şi securităţii circuitului comercial.

În aceste condiţii, ordonanţa a propus înlocuirea controlului judiciar prealabil înregistrării în registrul comerţului, cu un control administrativ, soluţie adoptată şi de alte state europene şi care este, de altfel, în acord cu acquis-ul comunitar în materia societăţilor comerciale.

Totodată, ordonanţa supusă aprobării răspunde solicitării instanţelor judecătoreşti şi Consiliului Superior al Magistraturii, precum şi recomandărilor Comitetului de Miniştri al Consiliului Europei, de a adopta măsuri energice care să conducă la degrevarea judecătorilor de competenţele extrajudiciare.

Volumul acestor sarcini impune alocarea de importante resurse umane şi din această cauză influenţează negativ capacitatea instanţei de a exercita principala sa competenţă, şi anume, actul de judecată.

Nu în ultimul rând, noul tip de control, mult mai flexibil, instituit de această ordonanţă, se preconizează a avea efecte pozitive asupra mediului de afaceri, cu atât mai necesare în situaţia social-economică actuală care impune luarea unor măsuri energice pentru fluidizarea procedurilor aferente activităţii comerciale.

În lumina celor expuse pe scurt, solicităm plenului adoptarea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.116/2009, cu amendamentele cuprinse în raportul Comisiei juridice, pe care le susţinem.

Mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Şi eu.

Domnul Iordache, din partea Comisiei juridice.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc, doamna preşedinte.

Doamna preşedinte,

Stimaţi colegi,

Prezint raportul asupra acestui proiect de lege.

Senatul, în calitate de primă Cameră, a adoptat proiectul de lege, Consiliul Legislativ l-a avizat, de asemenea, Consiliul Superior al Magistraturii a avizat favorabil proiectul privind Ordonanţa pentru unele măsuri referitoare la activitatea de înregistrare a registrului comerţului.

În urma dezbaterilor în Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, ţinând cont şi de avizele Comisiei pentru politică economică, cât şi Comisiei pentru industrii şi servicii şi ţinând cont de observaţiile şi amendamentele pe care le-am discutat împreună cu doamna secretar de stat Constantinovici, prezentă la dezbateri, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi propune plenului Camerei Deputaţilor adoptarea raportului Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.116/2009 pentru instituirea unor măsuri privind activitatea de înregistrare în registrul comerţului.

În funcţie de obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc.

Intervenţii din partea grupurilor parlamentare pe marginea acestui proiect de lege? Nu sunt. Dacă nu sunt, atunci intrăm în dezbaterea amendamentelor din raportul comisiei.

Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.116/2009 pentru instituirea unor măsuri privind activitatea de înregistrare în registrul comerţului.

Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Adoptat.

La punctul 2. Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 3. Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 4. Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

De la punctul 5 la punctul 9 dacă sunt observaţii? Nu sunt. Adoptate.

La punctul 10 dacă sunt observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 11? Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 12? Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 13? Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 14? Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 15? Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Rămâne pentru sesiunea de vot final. Sesiunea de vot final va avea loc miercuri.

Punctul 6, Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.159/2008 privind modificarea şi completarea Legii nr.51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat.

Punctul de vedere al Guvernului? Procedură de urgenţă.

Doamna Rodica Constantinovici:

Mulţumesc, doamna preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

După cum ştiţi, prin Decizia nr.109 din 2010, Curtea Constituţională a admis excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.159/2008 pentru modificarea şi completarea Legii nr.51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, constatând că prevederile acestui act normativ încalcă dispoziţiile art. 115 alin. (4) din Constituţia României, care stabilesc condiţiile în care Guvernul poate adopta ordonanţe de urgenţă. Este, practic, vorba de încălcarea condiţiei în ceea ce priveşte urgenţa.

Având în vedere aceste considerente, Guvernul va lua toate măsurile necesare pentru a asigura implementarea măsurilor legislative adoptate prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 159/2008, în prezent suspendate ca efect al deciziei Curţii Constituţionale, astfel încât să fie respectate exigenţele constituţionale, aşa încât susţinem şi noi raportul privind respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.159/2008.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc.

Intervenţii din partea grupurilor parlamentare, dar înainte de aceasta punctul de vedere al comisiei.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc, doamna preşedinte.

V-au fost prezentate de doamna secretar de stat argumentele. Comisia, cu unanimitate de voturi, propune respingerea acestei ordonanţe.

În raport cu obiectul şi conţinutul legii, acest proiect face parte din categoria legilor organice.

Mai trebuie precizat un singur lucru: avem nevoie de o lege care vizează profesia de avocat. Din câte ştiu eu, în acest moment, Ministerul Justiţiei are în dezbatere şi pe site-ul Ministerului Justiţiei se găseşte un proiect care vizează legiferarea şi reglementarea profesiei de avocat. Eu cred că prin dezbaterile, intervenţiile şi amendamentele care vor avea loc în Parlament, într-adevăr vom putea reglementa foarte bine această profesie.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Şi eu vă mulţumesc.

Nefiind nici amendamente, dacă nu sunt intervenţii din partea grupurilor parlamentare, urmează votul final.

Punctul 7, Proiectul de Lege pentru ratificarea Statutului Agenţiei Internaţionale pentru Energie Regenerabilă, deschis spre semnare la Bonn la 26 ianuarie 2009, semnat de România la Bonn la 26 ianuarie 2009.

Punctul de vedere al Guvernului? Procedură de urgenţă.

Vă rog.

Domnul Petre Lificiu (preşedintele Agenţiei Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei):

Mulţumesc, doamna preşedinte.

Stimaţi domni deputaţi,

Crearea unei agenţii internaţionale pentru energie regenerabilă, International Renewable Energy Agency IRENA, care să reprezinte un centru de excelenţă internaţională pentru energiile din surse regenerabile, să consilieze guvernele cu privire la întocmirea de programe naţionale pentru introducerea energiilor din acest tip de resurse, să ofere activităţi de formare şi sfaturi privind bune practici şi posibilităţi de finanţare este un subiect care s-a aflat în discuţie de multă vreme.

Statutul IRENA a fost semnat de 145 de state, printre care 20 de state membre ale Uniunii Europene, la Bonn, la data de 26 ianuarie 2009, între care şi România.

Statutul a fost deja semnat şi de Comunitatea Europeană în octombrie 2009. România trebuie în mod clar să fie reprezentată în cadrul unei agenţii al cărui statut prevede obligaţii care afectează sau care pot afecta măsurile stabilite prin acte naţionale şi comunitare adoptate în domeniul energiei şi mediului.

Obiectivele principale de îndeplinit pe termen lung sunt: diseminarea de bune practici în domeniul energiei din surse regenerabile, atât în cadrul Uniunii Europene, cât şi la nivel global, promovarea tehnologiilor speciale legate de energiile din surse regenerabile, la nivel comunitar şi la nivel mondial, reducerea barierelor în calea energiei din surse regenerabile şi stimularea bunelor practici şi a creşterii nivelului de informare.

IRENA va oferi, de asemenea, susţinerea internaţională necesară pentru dezvoltarea surselor de energie regenerabilă, domeniu în care Uniunea Europeană îşi propune să devină lider global.

România, ca stat membru al Uniunii Europene, se va bucura de un acces mai bun şi mai direct la informaţii privind activităţile din domeniul resurselor regenerabile de energie, atât în cadrul uniunii, cât şi la nivel global.

România şi statele membre înregistrează progrese în direcţia atingerii în 2020 a obiectivelor obligatorii privind energia din surse regenerabile.

Având în vedere cele prezentate mai sus, propunem plenului ratificarea prin lege a Statutului Agenţiei Internaţionale pentru Energie Regenerabilă, semnat şi de România la Bonn la 26 ianuarie 2009.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc.

Din partea comisiei, domnul deputat Leşe.

Domnul Doru Braşoan Leşe:

Mulţumesc, doamna preşedinte.

Raport asupra Proiectului de Lege pentru ratificarea Statutului Agenţiei Internaţionale pentru Energie Regenerabilă, deschis spre semnare la Bonn la 26 ianuarie 2009, semnat de România la Bonn la 26 ianuarie 2009.

În conformitate cu prevederile art. 95 şi art. 115 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru industrii şi servicii a fost sesizată spre dezbatere şi avizare în fond cu Proiectul de Lege pentru ratificarea Statutului Agenţiei Internaţionale pentru Energie Regenerabilă, deschis spre semnare la Bonn la 26 ianuarie 2009, semnat de România la Bonn la 26 ianuarie 2009, transmis cu adresa nr.76 din 16 martie 2010, înregistrat la comisie sub nr.23/62 din 17 martie 2010.

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, Comisia pentru politică externă şi Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic au avizat favorabil proiectul de lege, cu avizele nr.76 din 23.03.2010, 33/65 din 24.03.2010, respectiv 26/1.026 din 24.03.2010.

Consiliul Legislativ, cu avizul nr.103 din 11 februarie 2010 a avizat favorabil proiectul de lege, cu observaţiile şi propunerile care au fost preluate de iniţiator.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare ratificarea Statutului Agenţiei Internaţionale pentru Energie Regenerabilă, IRENA, adoptat la Bonn la 26 ianuarie 2009, semnat de România la 26 ianuarie 2009.

Statutul reprezintă un acord internaţional multilateral, încheiat la nivel de stat, care prin conţinutul său intră sub incidenţa art. 19 din Legea nr.590/2003 privind tratatele, urmând a fi supus ratificării de către Parlamentul României.

Membrii Comisiei pentru industrii şi servicii au examinat proiectul de lege în şedinţa din 13 aprilie 2010 şi au hotărât cu unanimitate de voturi adoptarea Proiectului de Lege pentru ratificarea Statutului Agenţiei Internaţionale pentru Energie Regenerabilă, deschis spre semnare la Bonn la 26 ianuarie 2009, semnat de România la Bonn la 26 ianuarie 2009, în forma prezentată.

La lucrările comisiei au fost prezenţi 27 de deputaţi din totalul de 28 de membri ai comisiei.

În raport de obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

În conformitate cu dispoziţiile art.75 alin.(1) din Constituţia României, republicată, şi ale art. 92 alin.(8), pct. 1 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Camera Deputaţilor este primă Cameră sesizată.

Doamna preşedinte, propun un timp de dezbatere de trei minute.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc.

Dacă sunt intervenţii din partea grupurilor parlamentare? Nu sunt. Urmează votul final miercuri, nefiind nici amendamente.

Punctul 8, Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României şi Guvernul Republicii Bulgaria privind cooperarea poliţienească transfrontalieră în materie penală, semnat la Vidin la 19 mai 2009 şi a Acordului între Guvernul României şi Guvernul Republicii Bulgaria privind înfiinţarea şi funcţionarea Centrului Comun de Contact de cooperare poliţienească şi vamală, semnat la Vidin la 19 mai 2009.

Doamna secretar de stat, vă rog să susţineţi acest proiect.

Doamna Irina Alexe (secretar de stat, Ministerul Administraţiei şi Internelor):

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Prin proiectul de lege supus aprobării, se solicită ratificarea a două acorduri încheiate între Guvernul României şi Guvernul Republicii Bulgaria, ambele semnate la Vidin, la 19 mai 2009. Primul se referă la cooperarea poliţienească transfrontalieră în materie penală, iar cel de al doilea, la înfiinţarea Centrului Comun de Contact de cooperare poliţienească şi vamală.

Necesitatea semnării primului dintre cele două acorduri a rezultat din dorinţa de cooperare. Acordul cuprinde prevederi referitoare la domeniile şi formele de cooperare, autorităţile competente desemnate pentru punerea în aplicare a prevederilor documentului internaţional, aspecte privind supravegherea şi urmărirea transfrontalieră, formele specifice de cooperare, precum şi dispoziţii privind schimbul de informaţii în domeniul prevenirii ameninţărilor la adresa ordinii şi siguranţei publice, măsurile care se iau în scopul salvării integrităţii sau vieţii persoanelor, aspecte legate de sprijinul reciproc privind manifestările publice şi alte evenimente de mare amploare, dezastre şi accidente grave.

De asemenea, sunt cuprinse dispoziţii privind înfiinţarea, în caz de necesitate, a unor noi puncte de trecere a frontierei de stat, dispoziţii privind protecţia datelor cu caracter personal şi a schimbului de informaţii clasificate, dispoziţii privind statutul juridic al agenţilor, refuzul asistenţei, modalităţile de soluţionare a diferendelor, dispoziţii referitoare la intrarea în vigoare şi la denunţarea Acordului.

În scopul concretizării cooperării poliţieneşti transfrontaliere, a fost supus negocierii şi semnării şi cel de al doilea Acord privind înfiinţarea şi funcţionarea Centrului Comun de Contact de cooperare poliţienească şi vamală.

Acordul conţine prevederi referitoare la modalităţile concrete de lucru în comun, în vederea creşterii eficienţei acţiunilor autorităţilor competente din cele două state, precum şi aspecte privind organizarea şi funcţionarea acestei structuri de contact.

Pentru toate aceste considerente, noi vă rugăm să supuneţi proiectul de lege aprobării în forma prezentată şi aş dori, dacă-mi este permis, să răspund la câteva întrebări care s-au pus în şedinţa trecută.

Există temei legal în Legea tratatelor pentru ratificarea prin acelaşi act normativ, a două sau mai multe Înţelegeri internaţionale, care au legătură unele cu altele. Acest temei este constituit de art.22 alin.(13) din Legea nr.590/2003 privind tratatele, iar problema de eroare, care a fost semnalată în textul celui de al doilea Acord în varianta în limba bulgară, a fost deja rezolvată printr-un schimb de note verbale, care s-a realizat şi, în acest moment, Acordul în forma prezentată nu mai are niciun fel de problemă.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Şi eu vă mulţumesc.

Intervenţii din partea Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională?

Domnul preşedinte Canacheu. Vă rog.

Domnul Costică Canacheu:

Bună seara!

Doamna preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

În fapt, este vorba de un raport suplimentar, generat de atenţia şi scrupulozitatea opoziţiei care a cerut să aibă datele privind eroarea materială din Tratatul bulgar. Mulţumim, pe această cale, opoziţiei pentru atenţia acordată proiectului de lege. Iată, avem acum la dispoziţie toate documentele. Aşa că comisia a reluat dezbaterea şi a întocmit acest raport suplimentar, de adoptare a acestui proiect de lege.

Vă mulţumim.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc şi eu.

Dacă sunt intervenţii din partea grupurilor parlamentare? Nu sunt. Urmează votul final.

Punctul 9. Proiectul de Lege pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.86 din 2006 privind organizarea activităţii practicienilor în insolvenţă.

Din partea iniţiatorilor, dacă sunt intervenţii?

Din partea Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi? Domnul Buda sau domnul Iordache?

Domnul Daniel Buda sau domnul Iordache? Hotărâţi-vă prin solvenţă!

Domnul Florin Iordache:

Senatul, în calitate de prima Cameră, a adoptat proiectul de lege.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

În urma dezbaterilor în Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, cu unanimitate de voturi, propunem plenului Camerei Deputaţilor, spre dezbatere şi adoptare, raportul de adoptare a Proiectului de Lege privind modificarea Ordonanţei Guvernului nr.86 privind organizarea activităţii practicienilor în insolvenţă.

În raport cu conţinutul şi obiectul reglementării, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc.

Dacă există şi un punct de vedere al Guvernului pe acest subiect?

Guvernul este de acord.

Intervenţii din partea grupurilor parlamentare? Nu sunt.

Prin urmare, intrăm în dezbaterea pe articole, a proiectului.

Titlul: "Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.86/2006 privind organizarea activităţii practicienilor în insolvenţă."

Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

La punctul 2, observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 3, observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Punctele 4, 5 şi 6, dacă sunt observaţii? Nu sunt. Adoptate.

De la punctul 6 la punctul 11, inclusiv. Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Adoptate.

La punctul 12. Dacă sunt observaţii? Menţionez că este şi un amendament respins. Nu sunt observaţii. Nu doreşte nimeni să susţină amendamentul respins. Se adoptă.

La punctul 13, observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 14, observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Punctele 15 şi 16 dacă sunt observaţii? Nu sunt. Adoptate.

Punctele 17, 18, 19,20 şi 21. Dacă sunt observaţii la aceste puncte? Nu. Adoptate.

Punctul 22, observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 23, observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 24 are şi un amendament respins. Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 25, observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 26, observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 27, observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 28, observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Punctele 29, 30 şi 31. Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Adoptate.

De la punctul 32 la 36, inclusiv, dacă sunt observaţii? Nu sunt. Adoptate.

Punctele 37 până la 43. Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Adoptate.

Punctul 44? Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

De la punctul 45 la 54. Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Adoptate.

Punctul 55, observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 56, observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 57, observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Punctul 58, observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Proiectul rămâne la vot final.

Punctul 10, Proiectul de Lege pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr.105 din 1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 martie 1945 din motive etnice.

Dacă din partea iniţiatorului doreşte să ia cineva cuvântul?

Dacă nu, din partea comisiei sesizate în fond?

Domnul preşedinte Victor Paul Dobre. Vă rog.

Domnul Victor Paul Dobre:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

În temeiul art.70 din regulament, proiectul de lege a fost retrimis Comisiei pentru muncă şi protecţie socială în vederea întocmirii unui raport suplimentar.

În urma rediscutării în şedinţa din 8 aprilie, comisia a hotărât, cu majoritate de voturi şi o singură abţinere, menţinerea soluţiei iniţiale, de aprobare a proiectului de lege cu amendamente, exprimată în raportul depus cu nr.27/50 în data de 9 martie 2010.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, conform Constituţiei.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Şi eu vă mulţumesc.

Dacă sunt intervenţii din partea grupurilor parlamentare? Vă rog, domnule deputat.

Domnul Ioan-Nelu Botiş:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Cerem retrimiterea la comisie, deoarece, dintr-o eroare legislativă, trebuia să intervenim pe Legea nr.189 din 2000 şi nu pe corpul Ordonanţei Guvernului nr.105 din 1999. La baza acestei ordonanţe stă Decretul-lege nr.118 din 1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum şi a celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, republicat, cu modificările ulterioare.

În consecinţă, există un dezacord între titlul ordonanţei şi corpul ordonanţei, dezacord rezolvat prin Legea nr.189 din 2000.

În consecinţă, trebuie să venim cu modificările la Legea nr.189 din 2000, astfel încât să luăm în considerare ultimul act legislativ aprobat în Parlament şi nu un act intermediar. Şi acest act intermediar este Ordonanţa nr.105. Se află între Decretul-lege nr.118 din 1990 şi Legea nr.189 din 2000.

Vă rog să acceptaţi retrimiterea în comisie şi rediscutarea, pentru a aproba în mod corect această modificare.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Şi eu vă mulţumesc.

Alte intervenţii? Domnul Vainer. Vă rog.

Domnul Aurel Vainer:

Doamna preşedinte,

Stimaţi colegi,

Din partea iniţiatorilor Propunerii legislative de modificare a Ordonanţei Guvernului nr.105, suntem de acord cu retrimiterea la comisie.

Urmează să clarificăm problema, dar ar fi bine într-un termen cât mai scurt posibil.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc şi eu.

Înţeleg că şi comisia încuviinţează acest punct de vedere.

Guvernul are un punct de vedere pe acest subiect? Nu.

supun la vot propunerea de retrimitere la comisie.

Voturi pentru?

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Şi, atunci, pentru că domnul Vainer a cerut un termen cât mai scurt, termenul vi-l propun să fie de o săptămână.

Trecem la următorul proiect, punctul 11, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.448 din 2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap.

Dacă, din partea iniţiatorului, doreşte cineva să ia cuvântul?

Vă rog. Doamna deputat Pocora.

Doamna Cristina-Ancuţa Pocora:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

Aproape 600 de mii de cetăţeni ai României urmăresc cu mare atenţie dezbaterea de astăzi din Camera Deputaţilor. Este vorba despre persoanele cu handicap care speră ca parlamentarii lor să facă ceea ce au promis în campaniile electorale, şi anume: să-i reprezentăm, să le apărăm drepturile şi să-i ajutăm.

Avem pe ordinea de zi o iniţiativă legislativă semnată de parlamentari din toate grupurile parlamentare. Este o lege care nu are culoare politică şi nici miză politică. Este o lege pe care trebuie să o votăm aşa cum ne spun alegătorii noştri, conştiinţa noastră, şi nu directiva de la partid.

Această lege vine să modifice Legea nr.448/2006, în sensul majorării prestaţiilor acordate lunar persoanelor cu handicap, în aşa fel încât să le asigure acestora cel puţin un trai minim. Este o lege care pleacă dintr-o iniţiativă a Guvernului Boc, stimaţi colegi, din Partidul Democrat Liberal, şi votată aici de toate partidele, şi anume Legea privind instituirea pensiei minime. Spunea Guvernul Boc atunci, de la acest microfon, că nu trebuie să existe nicio persoană, niciun pensionar în România, care să trăiască cu mai puţin de 350 de roni. Şi s-au găsit bani atunci, în plină criză.

Mergând pe logica pe care dumneavoastră şi guvernanţii noştri au instituit-o, noi, iniţiatorii acestei legi, spunem că nu trebuie să existe nicio persoană cu handicap în România, care să trăiască cu un venit mai mic de 350 de roni.

La dezbaterea din Senat, împreună cu colegii senatori şi cu Autoritatea Naţională pentru persoanele cu handicap, am amendat textul iniţial al legii, în aşa fel încât să diferenţiem prestaţia socială în funcţie de gradul de handicap. Am venit atunci în întâmpinarea punctului de vedere al Guvernului. A fost, deci, o propunere a ANPH, pe care atât senatorii, cât şi iniţiatorii, am acceptat-o. De asemenea, ANPH, la momentul acela, a spus că, prin reaşezarea bugetului instituţiei, ANPH va putea să suporte această mică majorare.

Între timp, odată cu schimbările din conducerea acestei instituţii, ANPH nu mai susţine această iniţiativă, fireşte, din motive financiare. Pentru aceşti oameni nu mai sunt bani.

Aş aminti ANPH că este o instituţie care trebuie să protejeze persoanele cu handicap, să le creeze politici, să le facă viaţa mai uşoară.

Doamna preşedinte, dumneavoastră aţi putea trăi cu 270 de roni pe lună? Şi sunteţi un om sănătos.

În cadrul comisiilor din Camera Deputaţilor, respectiv Comisia pentru muncă şi protecţie socială şi Comisia pentru sănătate şi familie, legea a primit raport favorabil. În ciuda punctului de vedere susţinut de ANPH, sau absenţei colegilor de la PDL la vot, în cadrul Comisiei pentru muncă şi protecţie socială.

În expunerea de motive, am propus ca sursă de finanţare pentru această lege instituirea unei taxe de lux pe jocurile de noroc. Astăzi, un grup de parlamentari de la toate grupurile am depus o nouă iniţiativă legislativă care aduce aceşti bani în plus pentru persoanele cu handicap, şi anume: Lege pentru modificarea şi completarea OUG nr.159/1999 privind înfiinţarea Companiei Naţionale Loteria Română S.A. şi a OUG nr.195/2001 privind repartizarea profitului Companiei Naţionale Loteria Română. Loteria, atunci când a fost ea iniţiată, a fost creată pentru astfel de scopuri.

Stimaţi colegi,

Astăzi, se află printre noi, dacă vă uitaţi la balcon, reprezentanţi ai persoanelor cu handicap. (Aplauze de la balcon.)

Au venit să-şi susţină legea, au venit să vadă cum noi le respectăm drepturile şi îi respectăm pe ei.

Vă rog pe toţi şi în special fac un apel la colegii de la Partidul Democrat Liberal, colegii independenţi şi cei ai UDMR-ului, să ne gândim la aceşti oameni, înainte de a ne gândi la ce ne spune Guvernul, sau domnul Boc.

Noi, parlamentarii, pe ei îi reprezentăm, iar ei nu au culoare politică.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Roberta Alma Anastase:

Din partea Comisiei pentru muncă şi protecţie socială, domnul Victor Paul Dobre.

Domnul Victor Paul Dobre:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Este un raport comun al Comisiei pentru muncă şi protecţie socială şi al Comisiei pentru sănătate şi familie.

În conformitate cu prevederile art.95 din Regulamentul Camerei, comisiile au fost sesizate cu dezbaterea pe fond a Propunerii legislative pentru modificarea Legii nr.448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap.

La întocmirea prezentului raport, comisiile au avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ, avizul favorabil al Comisiei pentru egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi, avizul negativ al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, avizul favorabil al Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci, punctul de vedere negativ al Guvernului.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea lit.a) a alin.(4) al art.58 din Legea nr.448/2006, în scopul de a acorda persoanelor cu handicap o indemnizaţie lunară la nivelul cuantumului stabilit pentru pensia socială minimă garantată, indiferent de venituri.

Membrii Comisiei pentru muncă şi protecţie socială au dezbătut propunerea legislativă în şedinţa din 17 martie. La dezbateri au fost prezenţi 12 deputaţi, din totalul de 20. Cu unanimitate de voturi, membrii comisiei au hotărât să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea iniţiativei legislative cu amendamentele redate în anexa la prezentul raport.

Membrii Comisiei pentru sănătate şi familie au dezbătut propunerea legislativă în şedinţa din 8 aprilie. La dezbateri au fost prezenţi 18 deputaţi din totalul de 18. Cu unanimitate de voturi, membrii comisiei au hotărât să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea iniţiativei legislative cu amendamentele redate în anexa la prezentul raport.

Propunerea face parte din categoria legilor organice. Ea a fost respinsă de Senat.

Camera Deputaţilor este camera decizională.

Şi, încă o dată, comisiile reunite vă propun adoptarea proiectului de lege.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Roberta Alma Anastase:

Din partea Guvernului? Punctul de vedere?

Punctul de vedere al Guvernului?

Doamna Ioana Mihaela Leşe (preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Persoanele cu Handicap):

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimată doamnă preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Prestaţiile sociale de care beneficiază persoanele cu handicap sunt reglementate prin art.58 alin.(4) din Legea nr.448/2006, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, potrivit căruia, adultul cu handicap beneficiază de următoarele prestaţii sociale: 202 lei handicap grav, 166 lei handicap accentuat şi de un buget personal complementar de 91 lei handicap grav, 68 lei handicap accentuat şi 33,5 lei handicap mediu.

În bugetul de stat pe anul 2010, aprobarea prin Legea nr.11/2010, sumele prevăzute în bugetul Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale pentru acordarea prestaţiilor sociale, au fost fundamentate pe baza cuantumurilor prestaţiilor sociale acordate în anul 2009, fără a fi avută în vedere majorarea acestora.

Având în vedere faptul că bugetul a fost aprobat, legea nu mai poate fi aplicată imediat, sumele necesare nefiind prinse în bugetul acestui an.

De asemenea, vă comunic faptul că la data de 31.12.2009, era înregistrat un număr de 601.730 persoane adulte cu handicap şi un număr de 61.340 copii cu handicap.

Din analiza efectuată, adoptarea acestei iniţiative legislative presupune angajarea de cheltuieli suplimentare de la bugetul de stat cu aproximativ 250 de milioane de euro anual.

Faţă de aceste motive, considerăm că nu este momentul oportun pentru asemenea iniţiativă legislativă, iar Guvernul nu susţine respectiva iniţiativă legislativă. (Rumoare, vociferări la balcon.)

Doamna Roberta Alma Anastase:

Din partea grupurilor parlamentare? vă rog să urmărim în linişte dezbaterile parlamentare.

Domnul Movilă Petru, Grupul parlamentar al PDL. (Rumoare, vociferări la balcon.)

Domnul Petru Movilă:

Doamna preşedinte,

Domnilor colegi,

În Comisia pentru sănătate şi familie am avut un punct de vedere care solicita ca pe cele două proiecte de legi, ambele care se refereau la acordarea unor drepturi persoanelor cu handicap, să avem un raport comun al celor două comisii.

Acest lucru cred că este normal să fie făcut ca un tratament corect şi egal faţă de colegii parlamentari care au iniţiat cele două proiecte de lege, care puteau fi cumulate într-un raport comun.

Doar pentru acest lucru, cer retrimiterea la comisie.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc.

Domnul Dobre şi doamna Aura Vasile, după aceea.

Domnul Victor Paul Dobre:

Deci, urmare discuţiilor din comisie, s-a prezentat acest proiect de lege, întrucât el se referă la nivelul indemnizaţiilor. Celălalt proiect de lege, iniţiat de colega, doamna Sulfina Barbu, se referă la alte prevederi ale legii. Deci, ceea ce era important, nivelul indemnizaţiei minime, care face obiectul acestui proiect de lege.

De aceea, vă solicit să continuăm dezbaterile.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc.

Doamna Aura Vasile.

O să vă rog să şi pregătiţi cartelele de vot.

Doamna Aurelia Vasile:

Doamna preşedinte,

Săptămâna trecută, îmi aduc aminte de o iniţiativă a senatorilor Grupului parlamentar al PSD+PC, că discutam din nou despre situaţia celor care au handicap şi celor care, în zilele de astăzi, de-abia îşi duc zilele de la lună la lună, în condiţiile în care chiar reprezentantul Guvernului a citit în faţa plenului Camerei Deputaţilor care sunt sumele privind prestaţia socială care este acordată.

La acest lucru, dacă luăm şi completăm cu întârzierile care au loc de foarte multe ori privind plata prestaţiei de către administraţia publică locală, ştiut fiind întârzierile pe care le au şi greutăţile pe care le au aceştia, cred eu că iniţiativa legislativă a colegilor deputaţi şi senatori din Partidul Social Democrat, Partidul Naţional Liberal şi Partidul Democrat Liberal, pentru că am văzut şi colegi din acest partid care au semnat iniţiativa legislativă, este binevenită.

S-a tot vorbit, în această bucăţică de timp, aş putea să spun, încă din toamna anului trecut, de "salarii nesimţite", de "pensii nesimţite", de faptul că unii câştigă prea mult şi unii deloc. Şi în perioada adoptării bugetului asigurărilor sociale şi a bugetului de stat, grupul meu, prin cei care au intervenit, a arătat că problemele care sunt ridicate ca argumente nu sunt corecte, că problema adevărată este reducerea veniturilor atât la pensionari, cât şi la cei care au handicap şi la alte categorii sociale.

Printr-o învăluire frumoasă, cu argumente care sunt populiste, învrăjbindu-se, dacă vreţi, o categorie socială cu o altă categorie socială, au venit să prezinte poporului, de la acest microfon şi nu numai, cât de bine ne va fi în condiţiile în care şi noi şi alte grupuri parlamentare au demonstrat aritmetic că punctul de pensie scade, nicidecum nu îngheaţă, iar veniturile celor care, într-adevăr, nu au nicio altă şansă decât ajutorul de stat pe care-l primesc vor conduce la imposibilitatea desfăşurării vieţii lor de zi cu zi.

Este cunoscut că, atât la persoanele cu handicap, cât şi la cei care sunt persoane cu handicap care, teoretic, au acest ajutor de stat, deci sunt asistaţi social, cât şi la pensionari, cei care nu sunt asistaţi de stat şi şi-au câştigat corect şi cinstit dreptul de a avea acest venit în momentul în care au ieşit la pensie, am putea spune că nevoile lor sunt sporite, în condiţiile în care la prima categorie au nevoie de protezare, au nevoie de medicamente, au nevoie de însoţitori, au nevoie de mult mai multe decât o persoană care nu are handicap. Indiferent de ce fel de handicap, începând, dacă vreţi, cu zonele auditive, mers sau, ştiu eu, maşini speciale de deplasare.

De asemenea, o să spunem: de ce nu muncesc sau de ce nu-şi completează veniturile. În condiţiile în care şomajul în România creşte, în condiţiile în care persoane care, să spunem că beneficiază de toată zvelteţea fizică, comparativ cu aceste persoane care au nevoie de ajutor, nu-şi găsesc loc de muncă, atunci cum să credem noi că atât cei din sistemul public sau sistemul privat vor avea o atitudine şi o mentalitate pozitivă faţă de aceşti oameni.

Cred eu, stimaţi colegi, că este timpul să privim cu atenţie spre problemele sociale, aşa cum partidul meu priveşte totdeauna profund şi încearcă să dea o mână de ajutor măcar prin amendamentele pe care le facem, prin iniţiativele legislative pe care le înregistrăm sau pe care le semnăm alături de colegii noştri din alte grupuri parlamentare, ar trebui să fie însuşite de către Guvern, în condiţiile în care ne întrebăm, de foarte multe ori, unde Dumnezeu se duc banii; în condiţiile în care, pe zona protecţiei sociale nu se duc, pe zona infrastructurii nu, agricultură nu ş.a.m.d.

Vă rog să susţineţi această iniţiativă legislativă pe care noi o s-o votăm. Nu vom vota retrimiterea la comisie, ştiut fiind că tema proiectului de lege care a fost amintit de colegul de la PD are altă filozofie decât cea care este astăzi prezentată dumneavoastră.

De asemenea, vă readuc aminte că s-au făcut tot felul de corecţii la o serie de categorii a cetăţenilor României, începând cu revoluţionarii, cu cei care au fost asupriţi de regimul comunist, cei care au fost deportaţi sau, ştiu eu, chinuiţi după zone şi criterii etnice, faţă de care ne-am aplecat cu responsabilitate pentru a le da o mână de ajutor. cred eu că şi aceşti oameni, care au nevoie de acest ajutor, şi cred că aţi reţinut cifrele prezentate de reprezentantul Guvernului, care spunea că 170 de lei e cel mai mare venit, la care se adaugă 91 de lei.

Aş dori celor care spun că sunt bani suficienţi, să trăiască ei cu suma asta şi pe urmă să vină să spună oamenilor că sunt suficienţi! (Aplauze din partea invitaţilor.)

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnul Eugen Nicolăescu, după care domnul Gergely, după aceea vă dau cuvântul şi pe procedură.

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Doamnă preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Doamnelor şi domnilor invitaţi,

În România, toată lumea ştie că se trăieşte rău. Numai Emil Boc şi Grupul parlamentar al PDL nu ştiu că se trăieşte greu în România! (Aplauze din partea invitaţilor.)

Aş adăuga, de asemenea, că există categorii sociale defavorizate şi care sunt tratate cu lipsă de respect de către guvernanţi. Şi dacă ne referim la acest proiect de lege, vom constata că Guvernul României, condus de Emil Boc, nu susţine acest proiect de lege. Fără să dea argumente şi, în acelaşi timp, fără să se aplece să găsească soluţii. Poate nu e acest proiect de lege cel mai bun, dar putea să găsească soluţii. N-a găsit soluţii şi s-a opus unui asemenea proiect de lege.

Aş spune că, în România anului 2010, ar trebui toţi să fim de acord că trebuie să îi respectăm pe oameni. Să le asigurăm demnitatea pe care le-o asigură alte ţări europene. Aşa cum le-o asigură, de altfel, Constituţia, Numai că în practică nu se realizează îndeplinirea demnităţii oamenilor. Eu cred că acest proiect de lege este un proiect minimal pentru această categorie de oameni. Pentru că aceşti oameni ar vrea să muncească dar nu pot să muncească, pentru că noi, societatea românească, nu le asigurăm locuri de muncă. Pentru că există o mentalitate specială... (Aplauze din partea invitaţilor.) prin care angajarea lor este dificilă, iar ei chiar vor să muncească.

În consecinţă, stimaţi colegi, dacă toate aceste lucruri le ştim, dacă toate aceste lucruri le trăim cu toţii în această ţară, este normal să fim de acord cu un asemenea proiect de lege. Indiferent ce sarcină şi ce dispoziţie politică aţi primit de la PDL, uitaţi, pentru un moment, că sunteţi politruci şi fiţi reprezentanţii oamenilor pe care îi reprezentaţi în Parlament. (Aplauze din partea invitaţilor.)

Stimaţi colegi,

Cred că sunt suficient de multe argumente ca noi toţi, astăzi, să dăm dovadă de conştiinţă şi, mai ales, să fim oameni responsabili.

Grupul parlamentar al PNL va vota acest proiect de lege şi este împotriva retrimiterii la comisie. (Aplauze prelungite din partea invitaţilor.)

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnul Gergely era înscris la cuvânt şi după aceea doamna Pocora era pe procedură, domnul deputat după aceea. Nu mai doreşte intervenţie? Doamna Pocora, pe procedură.

Doamna Cristina-Ancuţa Pocora:

Stimaţi colegi,

În perioada aceasta se împlineşte un an de când am depus această iniţiativă legislativă. Şi la Senat şi aici văd că tot există talentul s-o mai amânăm.

Are raport comun din partea Comisiei pentru sănătate şi din partea Comisie pentru muncă. Nu avem niciun motiv să amânăm această lege, ba, mai mult, din respect faţă de aceşti oameni, pentru că o parte dintre ei sunt nevăzători, eu vă propun ca atunci când veţi supune la vot retrimiterea la comisie să votăm nominal.

Mulţumesc. (Aplauze din partea invitaţilor.)

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnul Toader.

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Doamnă preşedinte,

Sigur, sunt surprins de luările de cuvânt. Cred că nu este nimeni în sala asta să nu susţină ca persoanele cu handicap să beneficieze de o alocaţie suficient de mare. (Comentarii.)

Vă rog să mă lăsaţi să termin.

Dar mă întreb, la rândul meu, când aţi fost la guvernare, stimaţi colegi liberali, şi aţi condus şi aveam resursele financiare necesare, de ce n-aţi propus aşa ceva.

De ce am ajuns în situaţia aceasta astăzi, să fim nevoiţi să găsim noi soluţiile - şi le vom găsi, de aceea solicităm retrimiterea la comisie - pe o altă grilă de departajare a persoanelor cu handicap, în aşa fel încât să fie asigurate aceste venituri. Asta mă întreb: aţi condus, aţi fost singuri la guvernare, aţi avut susţinerea PSD-ului, aţi avut resurse financiare şi nu v-aţi gândit la acest lucru. Vă gândiţi acum, când ştiţi că situaţia financiară a României este foarte dificilă, dar o retrimitem la comisie şi vom găsi soluţiile noi, dar nu aşa, prin creştere procentuală la toată lumea, ci diferenţiat, în funcţie de handicapul pe care-l au.

Şi vreau să-i asigur pe aceşti oameni pe care soarta i-a adus în această situaţie, că nu vor rămâne separat de ceea ce ne gândim şi noi. Vor primi aceste drepturi, aşa cum o gândim cu toţii. (Aplauze din partea invitaţilor.)

Doamna Roberta Alma Anastase:

Pe procedură. O să vă rog un singur lucru. Pentru că toate intervenţiile până în acest moment au fost intervenţii din partea grupurilor parlamentare. Intervenţiile pe procedură să nu fie declaraţii politice, să fie intervenţii pe procedură.

Doamna Pocora, după care domnul preşedinte Dobre. Vă rog.

Doamna Cristina-Ancuţa Pocora:

Stimaţi reprezentanţi ai PDL-ului, spuneţi că veţi rezolva problema.

Vreau să vă aduc la cunoştinţă că-n anul 2010, aceşti oameni nu şi-au primit indexat indemnizaţia, aşa cum prevede legea în vigoare. Deci în anul 2010 n-aţi rezolvat problema.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnul Dobre.

Domnul Victor Paul Dobre:

Domnul Toader a propus s-o retrimitem la comisie întrucât propunerea nu este diferenţiată.

Vă rog, stimate coleg, citiţi cu atenţie, este diferenţiată pe tipuri de handicap, inclusiv cu persoanele care asistă. Este făcută ca lumea şi eu vă rog să continuăm discuţia şi dezbaterea.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Eugen Bejinariu:

Doamnă preşedinte,

Eu, dacă se supune la vot, sunt în imposibilitatea de a vota, pentru că nu ştiu ce.

Reprezentantul Guvernului - nu?, e reprezentantul Guvernului doamna sau domnişoara care a venit la microfon şi a spus că nu susţine. Domnul Toader, care este liderul Grupului PDL, a venit şi a spus că susţine. Până la urmă unde suntem? Că nu înţeleg nimic. Aţi spus că toată lumea va avea şi va creşte şi...

Doamna Roberta Alma Anastase:

Intervenţie pe procedură, domnule deputat.

Domnul Eugen Bejinariu:

Pe procedură asta e, doamna preşedinte, că nu ştiu ce să fac. Păi susţinem sau nu susţine, asta spuneţi-ne.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnule deputat, aţi trecut la PDL, de aveţi dilemele astea?

Domnul Eugen Bejinariu:

Nu, dar nu înţeleg ce se întâmplă, pentru că reprezentantul Guvernului spune că nu susţine, iar reprezentantul PDL-ului din Parlament spune că susţine şi nu ştiu ce să fac.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Am înţeles.

Domnul deputat şi după aceea domnul deputat Movilă. Vă rog.

Domnul Octavian-Marius Popa:

Dacă domnul deputat are o dilemă, eu aş putea să spun că am o trilemă.

Vreau să-l întreb pe domnul deputat Toader, întrucât eu n-am mai fost parlamentar în mandatul trecut, dacă mai am voie să fac vreo propunere legislativă, noi, care n-am mai fost, pe motiv că în mandatul trecut colegi de-ai mei, de la liberali, n-au avut asemenea propuneri. Ca să înţeleg şi eu care-i logica.

Dar eu vreau să vă spun că tot credeam că n-o să învăţ nimic, dar văd că am început săptămâna bine. Am învăţat ceva, am învăţat ipocrizia. Îmi amintesc ce discursuri frumoase au ţinut unii dintre dumneavoastră în ziua în care în Parlament sărbătoream, ca să zic aşa, sau ne aduceam respectul nostru faţă de persoanele cu handicap. Cred că mai am şi acum vreo două batiste ude de lacrimi în urma discursurilor ţinute de colegii mei din Partidul Democrat Liberal.

Eu vreau să vă spun un lucru: oricum această propunere este insuficientă, pentru că o persoană cu handicap are nevoi mai mari decât o persoană normală. Numai medicamentele - sunt persoane pentru care medicamentele, partea lor de contribuţie, costă peste 300 de roni şi sunt numeroase cazuri.

Dar chiar şi aşa, să respingi o asemenea propunere, vă rog să credeţi că nu credeam că se va întâmpla asta în Parlamentul României, dar se pare că mai am multe de învăţat. (Aplauze din partea invitaţilor.)

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnul Petru Movilă; o să vă rog tot pe procedură.

Domnul Petru Movilă:

Aşa este, pe procedură. Aş vrea să reamintesc distinşilor mei colegi că a fost o situaţie mai interesantă pe care, sigur, unii o multiplică astăzi sau în viitor, aceea când Guvernul liberal nu a susţinut Legea salarizării cadrelor didactice de aici şi Grupul parlamentar al PNL a votat în favoare.

Am spus că solicit retrimiterea la comisie pe procedură, nu pe declaraţii politice, cum aţi făcut dumneavoastră până acum. Am spus că solicit retrimiterea la comisie pentru că mi se pare absolut normal, decent şi colegial ca două proiecte de lege care vizează acelaşi lucru, să aibă raport comun; vă rog să vedeţi stenogramele de la Comisia pentru sănătate. Însă, acum înţeleg un singur lucru, stimată colegă, şi vă rog frumos, v-am respectat, vă respect în continuare, am spus un lucru şi acum înţeleg de ce nu aţi dorit să avem raport comun la Comisia pentru sănătate şi Comisia pentru muncă pe cele două acte normative iniţiate de colegi parlamentari din diverse formaţiuni politice. Ceea ce faceţi astăzi aici mi se pare o lipsă totală de respect în primul rând faţă de cei care sunt acolo, în lojă, şi pentru care unii dintre noi chiar încercăm să facem ceva, nu numai campanie electorală.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc şi eu; tot pe procedură, doamna Aura Vasile, după aceea doamna Cristina Pocora, domnul Oajdea. Vă atrag atenţia că programul de lucru pentru astăzi a expirat.

Doamna Aurelia Vasile:

Da, doamna preşedinte, o să ne uităm şi la acel ceas, dar cred eu că este important să ne lămurim.

Am să readresez întrebarea pe care colegul meu, Eugen Benjinariu a făcut-o. Ce proiect de lege votăm? Ce spunea colegul despre profesori? Ce se întâmplă aici? Ce spune că va rezolva?

Stimaţi colegi,

Habar n-au! Şi astăzi, cei care vorbesc de la acest microfon din Partidul Democrat Liberal încearcă să-i păcălească, aşa cum încearcă să păcălească tot poporul.

Este clar, statistica a demonstrat: 50% din populaţie a sărăcit. Indiferent ce spun şi ce vină dau pe înaintaşi, ne-am învăţat că totdeauna moştenirea e grea. Dacă sunt buni, atunci de ce n-au făcut lucrurile care trebuiau făcute? Că au nenorocit nu numai handicapaţii, şi pensionarii şi salariaţii şi multe altele.

Doamna preşedinte, vreau să ştiu ce votez.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Pe procedură, doamna Aura Vasile.

Doamna Aurelia Vasile:

Vreau să ştiu ce votez.

Doamna Roberta Alma Anastase:

E-n regulă! Cred că ştiţi. Citiţi documentele pe care le aveţi în faţă.

Doamna Cristina Pocora.

Doamna Cristina-Ancuţa Pocora:

Stimate coleg,

Se pare că nu vă citiţi mapa de comisie. Într-adevăr, sunt mult mai multe iniţiative legislative pentru modificarea acestei legi, însă vizează articole diferite. Este bine să vă citiţi mapa atunci când veniţi la şedinţă, iar lipsa de respect o manifestaţi dumneavoastră faţă de aceşti oameni! (Aplauze din partea invitaţilor.)

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnul Oajdea.

Domnul Daniel Vasile Oajdea:

Domnilor colegi,

Nu vroiam să iau cuvântul, dar m-am hotărât să o fac. Deci eu cred că ar trebui găsită o soluţie pentru a mări veniturile acestor persoane, având în vedere că nici nu sunt un număr foarte mare. Pe de altă parte, dacă suntem corecţi şi nu suntem ipocriţi, ar trebui ca şi dumneavoastră, la rândul dumneavoastră, să sprijiniţi modificarea Legii nr.330, pentru micşorarea salariilor celor care au zeci de mii de euro lunar - ştim că sunt din toate partidele - şi atunci cred că am găsi şi acele fonduri ca să-i sprijinim pe aceşti oameni.

Şi de aceea v-am rugat şi pe dumneavoastră să fiţi corecţi şi să sprijiniţi toate modificările legislative corecte.

Pe de altă parte, atât PNL-ul, cât şi PSD-ul până acum au avut ocazia să crească veniturile la aceşti oameni şi n-au făcut-o, cred că trebuie făcută cel puţin acum şi ar trebui să vă puneţi cenuşă în cap, pentru că aţi aşteptat atât de mult, că aţi fost mai mulţi ani la guvernare. (Aplauze din partea invitaţilor.)

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnul deputat pe procedură şi... imediat.

Domnul Ion Burnei:

Doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

Eu apreciez că, în ordinea de zi, acum, după ceea ce spune colegul Movilă, a fost o găselniţă. De fapt se cere retrimiterea la comisie a acestui punct, şi la punctul 22, care are aspecte asemănătoare, se propune respingerea. Dacă începeam cu respingerea, era firesc că acest punct nu mai putea fi retrimis la comisie. Şi noi, la comisie, ca să nu avem probleme, am discutat împreună aceste aspecte, şi de la punctul 22 şi de la punctul 11 de pe ordinea de zi, şi ştie colegul Movilă lucrul acesta şi s-a folosit de acest mic tertip. Deci nu mi se pare normal. Acesta este un lucru şi la punctul 22 este altceva.

Dacă ordinea era inversă, lucrurile mergeau bine.

Deci meritaţi mult mai mult, domnilor.

Doamna Roberta Alma Anastase:

OK! Haideţi să lăsăm declaraţiile politice. E clar că sunt de faţă o serie de oameni care au, într-adevăr, probleme.

Înţeleg că există o propunere pentru retrimitere la comisie tocmai pentru a analiza şi a încerca să găsim soluţii, alte soluţii de finanţare. Eu o să supun la vot.

Tot pe procedură, domnul deputat, o intervenţie de un minut, ca să ne încadrăm, totuşi, în program.

Domnul Clement Neguţ:

Doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

O să fiu foarte scurt. În primul rând o procedură legislativă a colegului nostru, de retrimitere, nu este o găselniţă, stimate coleg.

În al doilea rând, îmi pare rău că această tribună a fost folosită pentru declaraţii politice deşănţate, stimaţi colegi, folosindu-vă de necazul acestor oameni.

Vreau să vă spun, şi mă adresez dumneavoastră, jumătate din cei care au vorbit astăzi aici, dacă nu eraţi acolo sus, nu erau în sală, stimaţi domni şi doamne.

Doamnă preşedinte,

Supuneţi la vot propunerea colegilor noştri. (Aplauze din partea invitaţilor.)

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc. Haideţi, doamna Aura Vasile.

Drept la replică, mai faceţi o declaraţie politică. Ar fi a treia pe ziua de astăzi.

Doamna Aurelia Vasile:

Doamna preşedinte,

Mă bucur că mi le număraţi!

Vreau să-i spun colegului meu că nu cred că nu m-aţi văzut la plen, nu cred că nu am luat totdeauna atitudine, nu cred că săptămâna trecută, atunci când distinsul meu coleg, domnul vicepreşedinte Ioan Oltean, a condus şedinţa, nu am susţinut proiectele de lege cu aceeaşi temă pe care o are şi această iniţiativă legislativă.

Deci, în momentul în care acuzaţi, vă rog să nominalizaţi, pentru că nu suntem toţi în aceeaşi oală. vă rog să vă retrageţi ceea ce aţi spus, în condiţiile în care vreau să ştiţi dumneavoastră, în primul rând, nu invitaţii noştri, că totdeauna grupul meu parlamentar va milita pentru această treabă, iar cenuşa în cap să şi-o pună cei care fac declaraţiile populiste pe posturile de televiziune şi cei care au minţit în campanie şi mint în continuare.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc, doamna Aura Vasile.

Vă rog să pregătiţi cartelele de vot.

În momentul acesta intrăm în procedură de vot. Vă rog.

Doamna Cristina-Ancuţa Pocora:

Domnule preşedinte,

De la acest microfon am făcut o propunere, ca această propunere pe care dumneavoastră doriţi s-o supuneţi la vot să se întâmple prin apel nominal şi vă rog să luaţi în considerare această propunere.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Eu o iau în considerare, plenul decide. Prima propunere pe care o supunem la vot - să fie apel nominal pe propunerea de retrimitere la comisie.

Deci, în primul rând votăm dacă votăm prin apel nominal.

Deci primul vot: votăm propunerea doamnei Pocora, de a se vota prin apel nominal.

Votul este deschis. Vă rog să votaţi. O să reluăm imediat. După cum putem observa, nu funcţionează cartela.

Mai încercăm o dată. Repetăm. Deci votul este deschis. Vă rog să votaţi.

57 de voturi pentru, 83 împotrivă, o abţinere.

Propunerea a fost respinsă.

Iar acum o să vă rog să votaţi propunerea de retrimitere la comisie.

Votul este deschis, vă rog să votaţi.

76 de voturi pentru, 57 împotrivă, 7 abţineri.

Merge la comisie cu termen două săptămâni.

Vă mulţumesc.

Cu aceasta am epuizat ordinea de zi. (Manifestări zgomotoase de nemulţumire din partea invitaţilor.)

(În continuare, lucrările au fost conduse de domnul Ioan Oltean, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.)

Domnul Ioan Oltean:

Liderii grupurilor parlamentare sunt rugaţi să participe la întâlnirea cu doamna preşedinte, în biroul domniei sale.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Deschidem şedinţa Camerei Deputaţilor consacrată răspunsurilor orale la întrebările, interpelările adresate de către colegii noştri deputaţi, membrilor Guvernului Emil Boc.

Domnul deputat Ştefan Valeriu Zgonea, membru al Grupului parlamentar al PSD, a adresat o întrebare ministrului administraţiei şi internelor.

O avem prezentă pe doamna secretar de stat Irina Alexe pentru a prezenta răspunsul.

Doamna secretar de stat, aveţi cuvântul.

Doamna Irina Alexe:

Vă mulţumesc.

Stimate domnule deputat,

În legătură cu interpelarea dumneavoastră prin care solicitaţi ministrului administraţiei şi internelor să vă comunice care a fost raţiunea desfiinţării Agenţiei Naţionale împotriva Traficului de Persoane, care este planul de acţiune în vederea combaterii traficului de persoane, ce măsuri au fost adoptate până în prezent în acest sens, precum şi care este stadiul anchetei ce se efectuează de către Europol cu privire la un caz foarte grav, aşa l-aţi caracterizat dumneavoastră, în care 1100 de copii români au fost traficaţi de grupări infracţionale cu acordul părinţilor pentru acţiuni ilegale, precum cerşetoria şi prostituţia, menţionăm următoarele: potrivit Ordonanţa Guvernului nr.20/2009 pentru modificarea art.13 alin.(2) şi (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.30/2007 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Administraţiei şi Internelor şi pentru reorganizarea unor unităţi din subordinea Ministerului Administraţiei şi Internelor, Agenţia Naţională împotriva Traficului de Persoane a fost reorganizată în cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române şi nu desfiinţată, cu preluarea atribuţiilor funcţionale în mod corespunzător. Raţiunea reorganizării agenţiei, în cadrul IGPR, este prezentată în instrumentul de motivare a proiectului de act normativ ce a devenit Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.20/2009, cât şi preambulul actului normativ anterior menţionat.

Totodată, precizăm că problematica referitoare la locul şi rolul Agenţiei în cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor face obiectul unei analize aflate în derulare la nivelul instituţiei noastre, urmând ca în funcţie de constatări să fie dispuse măsurile ce se vor impune.

Pe de altă parte, asigurarea premiselor de natură să contribuie la îmbunătăţirea modalităţilor de acţiune în ceea ce priveşte prevenirea şi combaterea traficului de persoane a reprezentat şi reprezintă un deziderat important pentru Ministerul Administraţiei şi Internelor.

Astfel, lupta împotriva acestui fenomen a avut şi care ca referinţă responsabilităţile ce decurg din mai multe acte normative interne şi internaţionale dintre care precizăm: Hotărârea Guvernului nr.1655/2006 privind aprobarea strategiei naţionale împotriva traficului de persoane pentru perioada 2006-2010; Hotărârea Guvernului nr.982/2008 privind aprobarea Planului naţional de acţiune 2008-2010 pentru implementarea strategiei naţionale împotriva traficului de persoane 2006-2010; Legea nr.678/2001 privind prevenirea şi combaterea traficului de persoane; Convenţia Naţiunilor Unite împotriva criminalităţii transnaţionale organizate şi cele două protocoale ale sale adoptate la New York la 15 noiembrie 2000, ratificată de România prin Legea nr.565/2002; Convenţia Consiliului Europei privind lupta împotriva traficului de fiinţe umane, adoptată la 3 mai 2005, ratificată de România prin Legea nr.300/2006. Acestea sunt principalele acte normative.

Pe de altă parte, una dintre măsurile importante adoptate de către România pentru combaterea şi prevenirea fenomenului traficului de persoane şi pentru asistenţa victimelor acestuia, o reprezintă strategia naţionale împotriva traficului de persoane 2006-2010 aprobată prin Hotărârea de Guvern nr.1654/2006, document care permite planificarea eforturilor instituţionale în vederea combaterii şi prevenirea acestui fenomen.

Prin obiectivele strategice, strategia naţională vizează constituirea sistemului naţional integrat de monitorizare a fenomenului traficului de persoane şi îmbunătăţirea următoarelor domenii de acţiune, pentru reducerea traficului de persoane: coordonarea inter-instituţională, prevenirea traficului de persoane; protecţia, asistenţa şi reintegrarea socială a victimelor; combaterea traficului de persoane şi cooperarea internaţională.

Totodată, precizăm faptul că la...

Domnul Ioan Oltean:

Vă rog să scurtaţi, doamna secretar de stat... dacă i-aţi dat şi răspunsul scris domnului deputat, n-o să citiţi tot răspunsul...

Doamna Irina Alexe:

Da, i-am transmis şi răspunsul scris.

Dar, aş mai vrea să precizez, referitor...

Domnul Ioan Oltean:

Da, vă rog să sintetizaţi răspunsurile.

Doamna Irina Alexe:

Referitor al cazul la care domnul deputat face referire în interpelare, menţionăm că în cauză s-a colaborat cu autorităţile judiciare britanice, au fost organizate mai multe întâlniri de lucru sub coordonarea Europol şi s-a semnat între autorităţile judiciare române şi cele britanice pentru constituirea unei echipe comune de investigaţie în cadrul Operaţiunii "Europa", având în vedere complexitatea cauzei.

Domnul Ioan Oltean:

Mulţumesc, doamna secretar de stat.

Doamna Irina Alexe:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Ioan Oltean:

Domnul deputat Zgonea, dacă aveţi vreo observaţie?

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Sigur, comentariul pe care îl am este legat de reînfiinţarea acestei agenţii. Deşi suntem la aproape un an şi jumătate de când a fost reorganizată, nu mi se pare normal ca o agenţie naţională care combate traficul de persoane să fie catalogată ca un serviciu în cadrul Poliţiei Române în cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor.

Puterea de decizie a acestei autorităţi care ar trebui să creeze politici publice în domeniu pentru prevenirea acestui fenomen care capătă, să zic aşa, valenţe necunoscute în România, şi în care traficul de persoane pentru exploatarea de muncă a ajuns să fie 20% din traficul de persoane din România numai în interiorul ţării. De aceea, eu l-am rugat şi pe domnul ministru Blaga, şi credeam că modul acesta de a scrie, doar de a face raportări la interpelări se schimbă un pic în România, am crezut că în cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor există o echipă foarte clară care înţelege rugămintea mea făcută acum aproape 2 luni de zile, refăcută acum o lună de zile şi care săptămâna trecută, datorită insistenţelor pe care le-am avut, şi mulţumesc şi Grupului parlamentar al PDL pentru acest lucru, s-a dat o hotărâre a Parlamentului prin care începe audierea instituţiilor relevante în România.

Aş ruga-o pe distinsa mea colegă să aibă o discuţie în cadrul echipei Ministerului Administraţiei şi Internelor, haideţi să nu ne mai batem joc, de ani de zile facem aceste răspunsuri "la mişto" care nu au nici o finalitate, n-au nicio concluzie, indiferent de guvern, dăm parlamentarilor nişte răspunsuri de dragul de a răspunde. Sunt lucruri pe care le poţi citi şi pe internet în ziua de astăzi.

De ce nu suntem în stare să facem raportul de ţară? Şi tot ne învârtim? De ce nu suntem în stare să conlucrăm cu parlamentarii şi să putem să punem capăt traficului de persoane, în momentul în care la Secţia 1 de Poliţie, în mijlocul Bucureştiului, la ora 11 noaptea apar fetele?

Haideţi să vedem că este un fenomen extrem de periculos care, datorită sărăciei ne aduce într-o zonă delicată. Şi am crezut şi din partea mea şi a colegilor parlamentari, indiferent de grupul politic, există o deschidere şi am crezut că şi la minister există o deschidere. Interpelarea mea a fost făcută în sensul de a atrage atenţia că instituţiile relevante din România nu se ocupă, mai puţin cele care condamnă şi urmăresc, DIICOT-ul, celelalte instituţii, serviciile secrete care lucrează excepţional. Dar, pe mine nu mă interesează ca procurorii şi ofiţerii acoperiţi să lucreze excepţional, pe mine mă interesează să existe un sistem de prevenire a acestui fenomen, extrem de delicat.

Probabil că puţini dintre noi pot să spună ce se întâmplă, până în momentul când cineva din familie va trăi o astfel de dramă. Şi, de aceea, vă rog încă o dată, domnule preşedinte de şedinţă, şi o rog pe distinsa mea colegă, haideţi să trecem de la ".. şi nu, mai bine nu-mi mai scrieţi, sunt parlamentar la al treilea mandat, vă rog frumos să nu mai îmi scrieţi, decât să-mi scrieţi aşa, copy-paste de pe internet, Ştiu şi eu despre Investigation Time în care ofiţerii români muncesc pe câteva sute de euro şi lucrează pentru britanici...

Domnul Ioan Oltean:

Vă rog să scurtaţi, domnule deputat.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Ştiu şi eu că suntem fraierii Europei şi le luăm milioane de euro şi le băgăm în comunităţile locale din Marea Britanie şi Spania.

Dar, haideţi să schimbăm un pic mentalitatea. Haideţi să lucraţi şi cu noi şi, domnule preşedinte, poate pentru dumneavoastră este un subiect mai puţin delicat, deşi am să vă spun că Bistriţa Năsăud este unul dintre judeţele de origine... de trafic de persoane.

Doamnă, se schimbă strategia. Anul acesta se încheie procedura şi trebuie să facem o nouă strategie. Stăm în minister şi nu suntem în stare, Grupul interministerial de lucru să-l unim? Am scris la toate ministerele să se întâlnească şi cu parlamentarii, după care o să veniţi cu acest proiect de ordonanţă să votăm noi planul de acţiune. Păi, o să vină alt Parlament, o să fie un Parlament făcut numai din PDL, credeţi că o să accepte orice? Noi facem un raport şi spunem că avem 765 de persoane traficate şi instituţia europeană ne spune că sunt 2000.

Domnul Ioan Oltean:

Domnule deputat, v-am ruga să sintetizaţi! Aţi depăşit timpul alocat răspunsurilor...

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Am o rugăminte, domnule preşedinte, eu nu prea vorbesc la ora 18 seara, dar acesta este un subiect extrem de delicat şi vă rog frumos să-mi acordaţi circumstanţele atenuante pentru că în ultimii 10 ani, dacă am vorbit de vreo 6-7 ori seara, dar este un subiect care afectează populaţia activă a României şi afectează viitorul României.

Din ce în ce mai mulţi copii traficaţi, din ce în ce mai mulţi copii învaţă cerşetoria, din ce în ce mai mulţi, cei din sistemul de învăţământ spun că nu e treaba lor, cei de la Justiţie spun că nu e treaba lor, cei de la Interne spun că ei îşi fac treaba foarte bine şi eu îi felicit. Dar, spiritul de a vorbi în echipă pentru acelaşi tip de politică publică nu mai există în România şi eu asta v-am rugat să atrageţi atenţia. Eu vreau ca MAI-ul să fie fanionul, să-i cheme pe ceilalţi şi să găsim politicile publice ca să nu se mai întâmple aşa ceva. Asta e singura mea rugăminte, distinsă doamnă, care reprezentaţi Ministerul Administraţiei şi Internelor. În rest, vă felicit, ştiu ce aţi făcut la Ţăndărei, ştiu ce faceţi acolo, dar nu este suficient să-i condamnăm pe nişte băieţi care-şi fac zeci de vile din trafic şi cerşetorie şi instituţiile româneşti nu le confiscă şi averile...

Domnul Ioan Oltean:

Domnule deputat, cu tot respectul, dar vă rog să încheiaţi.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnule preşedinte, vă mulţumesc şi iertaţi-mă că am întins un pic aşa, dar este un subiect extrem de delicat pe care, poate, nu-l vedem.

Domnul Ioan Oltean:

Da, dar nu aici e locul.

Mulţumesc.

Doamna ministru, vreţi să adăugaţi ceva? Nu.

Mulţumesc foarte mult.

Domnul Gabriel Andronache este? Da.

Domnul Ioan Timiş?

Doamna Cajal?

Doamna secretar de stat Cajal, din partea Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional. Aţi înaintat domnului deputat şi răspunsul scris? O să vă rog scurt, doar o sinteză de 3 fraze al răspunsului dacă i l-aţi dat şi în scris.

Doamna Irina Cajal-Marin (subsecretar de stat, Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional):

Stimate domnule deputat Gabriel Andronache,

Referitor la interpelarea dumneavoastră înregistrată la Camera Deputaţilor, nu mai spun numărul, privind măsurile pentru identificarea vinovaţilor care au distrus un monument istoric medieval braşovean, Turnul din Strada Mureşenilor nr.9, vă comunic următoarele.

Turnul care aparţine prin lege Consiliului judeţean s-a prăbuşit în 22 februarie 2008. La faţa locului s-a deplasat o comisie formată din reprezentanţi ai DJCCPCN Braşov şi reprezentantul Poliţiei Braşov, comisarul Neaga Gabriela, întocmindu-se nota de constatare, numărul..., care prevedea: asigurarea locului împotriva pericolului de prăbuşire şi prevenirea sustragerii materialelor de construcţie originale, recuperarea materialelor rezultate din prăbuşirea construcţiei şi depozitarea lor în condiţii de mediu uscat, reconstituirea Turnului cu materiale originale pe bază de proiecte de restaurare, şi conservate avizate de Consiliului Naţional al Monumentelor Istorice din cadrul Ministerului Culturii şi Cultelor.

CPJ Braşov a deschis o anchetă penală prin Dosarul nr.67/2007. Consiliul judeţean Braşov a formulat plângerea penală numarul... împotriva primarului oraşului Braşov. În prezent, există proiectul finanţat de Consiliul judeţean Braşov, avizat de Ministerul Culturii şi Patrimoniul Naţional cu nr.34M9 din 12/2009. La baza avizării au stat: expertiza tehnică întocmită conform T103/2008, elaborată de inginer Dan Ionescu, expert atestat de Ministerul Culturii, Cultelor şi Patrimoniului Naţional, Raportul de cercetare arheologică nr.818 din 2009 în sondaje pentru stabilirea nivelului de călcare întocmit de arhitect geolog Stelian Coşuleţ, proiect de consolidare întocmit de inginer Gheorghe Gabor şi proiect de restaurare elaborat de arhitect Marina Iliescu, expert atestat de Ministerul Culturii, Cultelor şi Patrimoniului Naţional.

În prezent, Consiliul judeţean a demarat procedura obţinerii autorizaţiei de construire în vederea deschiderii şantierului de restaurare. Cât despre posibila culpă privind prăbuşirea parţială a Turnului, aşteptăm pronunţarea instanţelor de judecată.

Cu deosebită consideraţie, Hunor Kelemen, ministrul culturii şi patrimoniului naţional.

Domnul Ioan Oltean:

Da. Mulţumesc, doamna secretar de stat.

Domnule deputat? O să vă rog, foarte pe scurt, dacă aveţi vreo nemulţumire.

Domnul Gabriel Andronache:

Da, foarte pe scurt.

Vreau să vă spun următoarele lucruri că nu am înţeles ce legătură are plângerea penală a Consiliului judeţean împotriva primarului Braşovului atâta timp cât lucrările neautorizate erau efectuate de Consiliul judeţean. Nu înţeleg, de asemenea, care este legătura cu ceea ce mi-aţi scris în răspunsul la interpelare, atâta timp când Turnul este deja restaurat şi înţeleg din ceea ce aţi spus dumneavoastră că preşedintele Consiliului judeţean Braşov de-abia acum cere autorizarea.

Aş fi dorit din răspuns să reiasă ce a făcut ministerul cu privire la această situaţie de reconstruire ilegală a acestui Turn, după ce, tot prin lucrările demarate de Consiliul judeţean Braşov, Turnul s-a prăbuşit.

Prin urmare, vă spun că nu sunt mulţumit de răspuns şi o să revin cu o nouă interpelare.

Vă mulţumesc.

Domnul Ioan Oltean:

Mulţumesc.

Rog şi pe doamna secretar de stat să revedeţi interpelarea distinsului meu coleg şi să oferiţi un răspuns exact la problema ridicată în faţa ministerului. Întrebările vizează teme precise şi dorim răspunsuri precise.

Domnul Anton Marin, secretar de stat din partea Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii n-a ajuns. E în trafic, nu ajunge la timp. Avem un răspuns scris pentru domnul deputat Popa Octavian-Marius. O să vi-l înmânăm, îl planificăm pentru şedinţa următoare şi vine domnul Anton să vă prezinte răspunsul şi oral în cadrul şedinţei. Deci, o să vă rog să reţineţi... stafful să reţină. Domnul Anton Marin se reprogramează pentru următoarea şedinţă pentru a oferi răspunsul oral domnului deputat Popa Octavian-Marius.

Domnul Holdiş Ioan nu este. În consecinţă, domnule secretar de stat Andrei Gheorghe Kiraly dacă i-am comunicat răspunsul în scris, toate cele bune...

Reprezentantul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului solicită o amânare în ce priveşte răspunsul pentru domnul deputat Dan Morega de la PNL.

Asemenea solicitare avem şi din partea Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale pentru domnul deputat Vasile Filip Soporan, precum şi din partea Ministerului Afacerilor Externe pentru domnul deputat Ştefan Valeriu Zgonea din partea Grupului parlamentar al PSD.

Cu acestea, încheiem şedinţa de astăzi consacrată răspunsurilor orale la întrebările şi interpelările deputaţilor.

Ne revedem mâine dimineaţă, la ora 8,30, în şedinţa consacrată declaraţiilor politice.

Bună seara, tuturor!

*

Şedinţa s-a încheiat la ora 18,30.