Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 12.05.

Lucrările şedinţei au fost conduse de doamna deputat Roberta-Alma Anastase, preşedintele Camerei Deputaţilor, şi domnul senator Mircea-Dan Geoană, preşedintele Senatului, asistaţi de domnul deputat Mihai-Alexandru Voicu, secretar al Camerei Deputaţilor, şi domnul senator Gheorghe David, secretar al Senatului.

Doamna Roberta-Alma Anastase:

Domnule preşedinte al Parlamentului European Jerzy Buzek, Distinşi reprezentanţi ai Corpului Diplomatic, Doamnelor şi domnilor deputaţi şi senatori, Declar deschisă şedinţa comună solemnă a Camerei Deputaţilor şi Senatului consacrată vizitei în România a domnului Jerzy Buzek, preşedintele Parlamentului European.

Îmi face o deosebită plăcere să-i urez astăzi bun venit preşedintelui Parlamentului European.

Vizita Domniei Sale în România ne onorează şi este cel mai important moment al dialogului constant pe care Camerele noastre legislative îl au cu instituţiile europene la toate nivelurile.

Vizita domnului preşedinte Buzek vine într-un moment delicat, dificil pentru România, dar şi pentru Europa, în ansamblul ei.

Noi, împreună cu partenerii noştri din Uniunea Europeană, traversăm o criză fără precedent în istoria noastră recentă.

De modul în care alegem să gestionăm această criză va depinde viitorul cetăţenilor noştri, dar şi cel al construcţiei europene.

Prezenţa domnului preşedinte Buzek alături de noi este un moment important şi are o semnificaţie aparte.

Domnia Sa s-a remarcat atât prin activitatea de preşedinte al Parlamentului European, cât şi de-a lungul carierei sale drept unul dintre cei mai fermi promotori ai principiilor şi valorilor europene.

Aş puncta faptul că preşedintele de astăzi al Parlamentului European a ocupat, în perioada 1997 - 2001, şi poziţia de prim-ministru al Poloniei.

În acea perioadă, echipa executivă condusă de preşedintele Buzek a introdus în politica Poloniei o serie de reforme extrem de dure, dar importante, iar rezultatul îl putem vedea astăzi cu toţii.

Polonia trece mult mai uşor prin această criză economică.

Astăzi, la Bucureşti, îl primim, într-o şedinţă solemnă, pe primul preşedinte al Parlamentului European care vine dintr-o ţară fostă comunistă.

Este, poate, dovada cea mai clară că proiectul european este un succes şi că reunificarea continentului a reuşit pe deplin.

La două decenii de la căderea "Cortinei de fier", valoarea simbolică a acestui moment este, cu siguranţă, evidentă fiecăruia dintre noi.

Cu aceste gânduri, daţi-mi voie să-i dau cuvântul domnului preşedinte Jerzy Buzek, preşedintele Parlamentului European.

Domnule preşedinte, vă rog. (Aplauze)

Domnul Jerzy Buzek - preşedintele Parlamentului European:

Doamnă preşedinte al Camerei Deputaţilor, Domnule preşedinte al Senatului, Dragi colegi, Dragi membri ai Parlamentului României, Înainte de a face observaţiile dorite, aş vrea în primul rând să vă mulţumesc pentru cuvintele de sprijin şi solidaritate din partea dumneavoastră şi din partea cetăţenilor români după accidentul în care a fost ucis domnul preşedinte Kaczynski şi alţi 96 de pasageri la Smolensk.

Printre aceştia au fost 18 parlamentari şi 3 deputaţi din ambele Camere ale Parlamentului polonez.

Pentru început, aş vrea să spun câteva cuvinte despre istoria noastră europeană comună.

Ţările noastre, România şi Polonia, au fost întotdeauna aliate şi prietene şi, la un moment dat, chiar vecine.

Polonia nu va uita niciodată faptul că ţara dumneavoastră a oferit un adăpost Guvernului Poloniei în 1939, precum şi oferta de asistenţă militară în momentul în care Polonia a fost invadată.

E o istorie pe care am dori să nu o vedem repetată.

Uniunea Europeană ne poate ajuta în acest sens, aşa cum o face de 60 de ani.

Dragi prieteni, Pentru România şi alte ţări din regiunea noastră, intrarea, aderarea la Uniunea Europeană nu a fost un scop în sine, ci doar un prim pas, urmat apoi de continuarea reformelor începute.

Astfel, vom putea profita de ocaziile pe care le oferă Uniunea Europeană pentru a ajunge din urmă vestul continentului european.

Istoria noastră tragică a dus ţările noastre nu pe calea subdezvoltării, ci mai degrabă pe calea unei dezvoltări greşite, parţial.

De aceea, trebuie să continuăm aceste transformări în Europa Centrală şi de Est, transformări pe care le-am început acum 20 de ani.

E o provocare nu doar pentru ţările din Europa Centrală şi de Est, în prezent, ci pentru întreaga Uniune Europeană.

Lumea se schimbă în jurul nostru şi trebuie să ne schimbăm şi noi odată cu ea, pentru a răspunde tuturor provocărilor şi pentru a găsi răspunsuri pentru aşteptările cetăţenilor.

Uniunea Europeană ne poate ajuta, de pildă, cu politicile de coeziune.

Suntem sub egida măsurilor de solidaritate.

Asta este răspunderea noastră şi răspunderea dumneavoastră, de asemenea, ca membri ai Parlamentului României, să mergeţi mai departe pe calea reformelor necesare în toate statele membre în prezent.

Nu-mi este uşor să spun ceea ce doresc să spun de fapt.

Singurul lucru care mă încurajează şi mă îndreptăţeşte să vorbesc deschis şi cinstit cu dumneavoastră este experienţa mea personală, aşa cum a spus doamna preşedinte, experienţa mea de implementare a unor reforme dureroase şi dificile de acum 20 de ani.

Pot să spun astăzi exact ce am spus acum câteva zile în Grecia şi ce sunt gata să spun în Portugalia şi Spania - unde voi merge peste câteva zile -, ceea ce am spus şi în Lituania, şi în Letonia când am fost acolo într-o vizită oficială, în toamna trecută, la începutul perioadei de criză pe care au traversat-o ambele ţări.

Dragi colegi, primul lucru pe care vreau să vi-l spun este că România trebuie să facă reforme, să se reformeze.

Este răspunderea noastră comună, ca politicieni, ca parlamentari.

Totodată, este răspunderea Parlamentului României, împreună cu alte parlamente.

Şi clasa politică trebuie să dea dovadă de spirit de lider şi să promoveze reformele necesare.

S-ar putea să nu vă bucuraţi de mai multă popularitate, însă în perioadă de criză este foarte important să luaţi măsurile corecte şi să nu faceţi ceea ce este comod.

Să vă slujiţi ţara, să nu vă uitaţi la beneficiile pe termen scurt pentru partid, la beneficiile politice.

Ştiu că nu este uşor, pentru că traversăm o criză economică şi ea ar trebui rezolvată prin mijloace economice, însă, după părerea mea, românii au un loc special printre popoarele Europei, au o istorie specifică care se manifestă mai ales în perioade de criză.

Aţi fost puşi la încercare de foarte multe ori, ca naţiune, ca popor, ca ţară.

De multe ori, aţi fost supuşi unor presiuni, dar aţi supravieţuit ca naţiune, cultură şi familie.

Ştiu că reformele sunt dificile şi uneori trebuie plătit un preţ politic mare, însă de dumneavoastră depinde să puneţi în aplicare aceste reforme, în mod responsabil.

De noi, ca parlamentari europeni, ţine să ne asumăm o anumită răspundere în această perioadă de criză în Uniunea Europeană.

În timp ce puneţi în aplicare reformele, va trebui să rezolvaţi şi alte probleme, aşa cum fac şi alte ţări-membre: corupţia, transparenţa vieţii economice sau politice şi consolidarea statului de drept, pentru că, altfel, reformele nu vor fi încheiate cu succes şi rezultatele nu vor fi atât de bune pe cât ar putea fi.

Acum 10 ani, Guvernul Poloniei, pe care îl conduceam, a fost nevoit să introducă reforme în domeniul sănătăţii, pensiilor, administraţiei locale, învăţământului şi am fost nevoiţi să închidem 22 din 60 de mine de cărbune, în regiunea mea, în circumscripţia mea electorală.

În urma acestei măsuri, peste 100 000 de mineri au rămas şomeri.

A fost poate cea mai importantă experienţă a vieţii mele.

Aceste reforme au fost profund nepopulare, însă ele au stat, poate, la temelia succesului de astăzi al Poloniei.

Nu acestea sunt singurele reforme responsabile pentru reuşita din prezent, însă, cu siguranţă, că o parte dintre ele au influenţat situaţia prezentă a Poloniei.

Stimaţi colegi, mai am trei scurte observaţii de făcut.

Singurul mod în care putem să traversăm aceste vremuri tulburi este prin intermediul creşterii economice şi al creării de locuri de muncă în toată Uniunea Europeană.

Uniunea Europeană trebuie să stimuleze economia prin schimbări structurale şi prin inovaţie.

Trebuie ca oamenii să-şi recapete locurile de muncă şi trebuie să creăm ocazii pentru cei tineri.

Trebuie să investim în cercetare, infrastructură şi trebuie să modernizăm economiile ţarilor noastre.

A treia observaţie pe care aş dori să o fac.

În curând ne vom confrunta cu provocarea următorului cadru financiar multianual în Uniunea Europeană.

Va trebui să echilibrăm, pe de o parte, o economie ecologică bazată pe cunoaştere şi, pe de altă parte, să continuăm politicile agricole comune - comisarul român răspunde de acest portofoliu -, politicile de coeziune.

Ştiţi foarte bine cum ne pot ajuta aceste politici în partea centrală şi estică a Europei, însă fără reforme, aceste obiective vor fi mai greu de atins.

Noi răspundem în calitate de politicieni.

Să explicăm acest lucru colegilor europeni, celorlalţi europeni.

Aveţi o frontieră externă lungă cu Uniunea Europeană, de aceea, dumneavoastră, ca români, trebuie să vă exprimaţi punctul de vedere pentru ca noi să ţinem seama de acesta în momentul în care se vorbeşte despre imigraţia ilegală, despre traficul de persoane şi despre politicile de azil.

Trebuie să existe şi o reacţie, un răspuns la nivel european, trebuie să se transmită un semnal de solidaritate.

Sunt aspecte foarte importante şi dificile pentru anumite ţări.

Ar trebui să existe un răspuns la nivel european pentru acestea.

După cum vă spuneam am fost la Atena săptămâna trecută, m-am adresat Parlamentului Greciei şi am transmis acolo un mesaj asemănător.

Voi spune şi dumneavoastră ce am spus şi colegilor din Grecia.

Uniunea Europeană înseamnă mult mai mult decât o piaţă comună, mult mai mult decât fonduri structurale sau decât politici agricole.

Sigur, toate acestea sunt importante, însă Uniunea Europeană înseamnă mai mult decât atât.

În primul rând, este o comunitate şi, ca atare, trebuie să existe un simţ al solidarităţii, între noi, dar şi între statele membre.

Uniunea Europeană va fi solidară cu dumneavoastră în această perioadă de criză.

Acesta este cel mai important principiu al Uniunii Europene şi el rămâne în picioare.

România joacă un rol foarte important în Europa şi la Bruxelles, avem aşteptări mari de la România.

Vă rugăm să nu uitaţi că trebuie să ne îndepărtăm de obiceiul de a vorbi despre cei de la Bruxelles ca despre nişte străini.

În prezent, Bruxelles-ul suntem noi.

Dragi colegi, vocea dumneavoastră ca Parlament trebuie să fie auzită.

Sunteţi un actor-cheie în regiunea Europei şi trebuie să fiţi motorul în contextul strategiei Dunării, în contextul cooperării de la Marea Neagră, în contextul parteneriatului estic, în contextul relaţiei cu Moldova - este o frontieră comună lungă între Moldova şi România - şi, de asemenea, aveţi un rol important de jucat în Balcanii Occidentali.

Vedeţi cât de importantă este România pentru întreaga Uniunea Europeană.

Experienţa dumneavoastră de negociere cu Uniunea Europeană poate ajuta ţările din jurul dumneavoastră să ia deciziile corecte.

Vom promova pacea şi stabilitatea în regiune.

Este un aspect esenţial pentru dumneavoastră, dar şi pentru restul Europei.

Dragi prieteni, încă o dată vreau să vă spun că românii nu sunt singurii europeni care se confruntă cu dificultăţi economice şi care trebuie să ia măsuri de austeritate dure.

Toate statele Uniunii Europene traversează o perioadă dificilă din punct de vedere economic.

Ştiu că problemele diferă de la o ţară la altă şi că în anumite ţări s-ar putea ca situaţia să fie chiar mai grea decât în altele.

Am venit în vizită la dumneavoastră în numele Parlamentului European, în numele a 735 de colegi şi în nume propriu pentru a vedea ce se întâmplă în România, o ţară extrem de importantă pentru Uniunea Europeană.

Această perioadă economică dificilă afectează şi ţări din afara Uniunii Europene.

Să nu uităm că pentru ţările candidate:

Islanda, cele din Balcanii Occidentali, Turcia, Uniunea Europeană a rămas foarte atrăgătoare datorită principiului solidarităţii care ne uneşte.

Asta înseamnă că problema nu este doar una europeană, ci una globală.

Este mai bine să faci parte din Uniunea Europeană, pentru că există o "coadă" de candidaţi.

Putem spune că istoria României a fost o succesiune de crize şi nenorociri aproape fără seamăn în Europa.

Am auzit acest punct de vedere, însă nu trebuie să ne fie teamă de enormitatea posibilului, aşa cum spunea filozoful român Emil Cioran.

Drumul înainte este dificil, însă, de data aceasta, nu sunteţi singuri.

Sunteţi un membru important al Uniunii Europene, cu un glas care trebuie auzit şi suntem aici pentru a vă ajută, indiferent cât de lung sau de dificil va fi acest drum.

Mesajul solidarităţii, acesta este cel mai important mesaj pe care vreau să vi-l transmit din partea colegilor de la Parlamentul European şi din partea întregii Uniuni Europene.

Vă mulţumesc foarte mult pentru atenţie. (Aplauze puternice în sală)

(Lucrările şedinţei au fost preluate de domnul senator Mircea-Dan Geoană, preşedintele Senatului.)

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulţumim foarte mult domnului preşedinte Jerzy Buzek, preşedintele Parlamentului European.

Într-un moment dificil pentru România, pentru Europa şi, în general, pentru valorile noastre, mesajul de solidaritate, mesajul de unitate şi mesajul de sprijin sunt mai bine-venite decât oricând.

De asemenea, aş dori să subliniez în încheierea şedinţei noastre cât de important este pentru ţările nou-venite în Uniunea Europeană ca un reprezentant al regiunii să ajungă într-o poziţie atât de influentă la nivel european.

Faptul că un polonez, un cetăţean al unei naţiuni prietene României, a ajuns, în premieră, într-o poziţie atât de influentă este o recunoaştere a influenţei crescânde a zonei noastre şi este un moment care, sunt convins, va fi urmat şi de alte exemple la fel de fericite.

Daţi-mi voie să salut, pe lângă preşedintele Parlamentului European, delegaţia care-l însoţeşte.

Aş dori, de asemenea, să salut prezenţa în plenul nostru a preşedintelui Comisiei pentru afaceri europene din Parlamentul Danemarcei, pe doamna preşedinte Anne-Marie Meldgaard. "Bine aţi venit în Parlamentul nostru!" (Aplauze în sală)

Urez, de asemenea, "Bine aţi venit!" şi delegaţiei care o însoţeşte.

De asemenea, aş dori să salut prezenţa tinerilor care asistă aici la un exerciţiu democratic european. (Aplauze în sală)

Dragi colegi, dincolo de apartenenţa la grupuri parlamentare diferite, daţi-ne voie mie şi doamnei preşedinte Anastase să înmânăm, în numele dumneavoastră, al nostru, al Parlamentului României, Medalia Parlamentul României înaltului nostru oaspete, un om deosebit şi a cărui prezenţă în Parlament sunt convins că va avea urme adânci şi legături instituţionale mult mai pronunţate.

Domnule preşedinte Buzek, este o onoare să vă înmânăm Medalia Parlamentul României pentru tot ceea ce reprezentaţi şi pentru ceea ce aţi făcut pentru construcţia europeană.

(Doamna Roberta-Alma Anastase, preşedintele Camerei Deputaţilor, şi domnul Mircea-Dan Geoană, preşedintele Senatului României, înmânează domnului Jerzy Buzek, preşedintele Parlamentului European, Medalia Parlamentul României; Aplauze îndelungate în sală.)

Salutăm şi prezenţa Corpului Diplomatic.

Daţi-mi voie să declar încheiată şedinţa solemnă comună de astăzi, 9 iunie 2010, a Senatului României şi Camerei Deputaţilor, consacrată vizitei în ţara noastră a domnului Jerzy Buzek, preşedintele Parlamentului European.

Şedinţa noastră a luat sfârşit şi vă mulţumesc tuturor pentru interes şi pentru participare. (Aplauze în sală)

Şedinţa s-a încheiat la ora 12.30.