Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 10,45.

Lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Ioan Oltean, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnul deputat Dumitru Pardău, secretar al Camerei Deputaţilor, şi de domnul senator Gheorghe David, secretar al Senatului.

Din prezidiu a făcut parte şi domnul senator Teodor-Viorel Meleşcanu, vicepreşedinte al Senatului.

Domnul Ioan Oltean:

Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,

Domnilor miniştri,

Declar deschisă şedinţa comună de astăzi a Camerei Deputaţilor şi Senatului şi vă anunţ că din totalul celor 470 de deputaţi şi senatori şi-au înregistrat prezenţa 251, iar 219 sunt absenţi.

Cvorumul legal de şedinţă este îndeplinit.

Birourile permanente ale celor două Camere, cu participarea liderilor grupurilor parlamentare, au adoptat proiectul ordinii de zi şi proiectul programului de lucru pentru această şedinţă, în forma în care v-au fost distribuite la casetele dumneavoastră.

Dacă sunt comentarii în legătură cu ordinea de zi şi cu... Da, domnul lider Mircea Duşa.

Domnul Mircea Duşa:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Conform documentelor pe care le-aţi distribuit la casetă, rezultă că astăzi urmează să se prezinte moţiunea de cenzură pe Legea salarizării bugetarilor pe anul 2011.

Dar mă întreb cum aţi programat această dezbatere înainte ca moţiunea de cenzură să existe.

De altfel, nu mă mir foarte tare că în Parlamentul României este posibil orice, pentru că dumneavoastră aţi adus în asemenea stare plenul, mai ales al Camerei, dar vă că începeţi să faceţi acest lucru şi în şedinţe comune.

Păi, dacă tot aţi făcut acest lucru pe o moţiune abstractă, pe o moţiune care nu exista, vă propun şi eu să modificăm astăzi ordinea de zi sau să programăm ordinea de zi a şedinţelor comune pentru săptămâna viitoare şi vă propun să introducem un punct nou în prima şedinţă de luni, acela de a aproba, de a da un vot de încredere Guvernului, ca urmare a restructurării acestuia, că poate, până luni, se produce. Cam aşa aţi gândit dumneavoastră când aţi programat moţiunea opoziţiei pe Legea privind salarizarea pe anul 2011. E posibil, oare, aşa ceva? Oare nu trebuie să respectăm regulamentul? Oare, graficul pentru dezbaterea moţiunii şi prezentarea ei nu trebuie să se realizeze, să se propună, de către Birourile permanente reunite, plenului, după ce moţiunea de cenzură a fost depusă?

Aştept un răspuns la problemele pe care eu le-am ridicat şi poate vă justificaţi cum credeţi dumneavoastră că trebuie să respectaţi Regulamentul şedinţelor comune ale Camerei şi Senatului, cum vă gândiţi dumneavoastră să respectaţi prevederile constituţionale şi poate o dată şi o dată, totuşi, "vă intră mintea în cap" şi începeţi să respectaţi principiile democratice privind modul de desfăşurare atât a şedinţelor plenului reunit, cât şi a şedinţelor Camerei.

Poate chiar de la dumneavoastră aştept această explicaţie, domnule preşedinte de şedinţă.

Domnul Ioan Oltean:

Mulţumesc, domnule deputat.

Vă asigur că, dacă dumneavoastră aţi fi fost prezent la şedinţa Birourilor reunite, aţi fi participat direct la convocarea şedinţei comune de astăzi. Vă rog să aveţi puţintică răbdare, domnule lider.

Reprezentanţii Partidului Social Democrat în Senat au participat la această şedinţă şi au fost pe deplin informaţi legat de acest lucru.

Intuiţia membrilor Biroului permanent al Camerei şi al Senatului s-a confirmat. Moţiunea a fost depusă şi şedinţa este absolut corect convocată.

Vă rog, domnule lider.

Domnul Mircea Duşa:

Domnule preşedinte,

Noi nu aprobăm nici în Birou, nici în plen, pe baza intuiţiilor. Noi aprobăm pe certitudini. Or, nu aveaţi o certitudine că ar exista o moţiune pe ambele legi sau pe cele două proiecte de lege pe care primul-ministru şi-a angajat răspunderea sau va exista o singură moţiune.

Şi vă spun cu tot respectul că aţi discutat, în Birourile permanente la care noi am lipsit, de o singură moţiune. Hai să presupunem, prin absurd, că ar fi asta de astăzi, dar, probabil, vor fi două moţiuni. Mai stabilim astăzi graficul pe o moţiune care, probabil, va exista sau nu va exista?

Domnul Ioan Oltean:

Vă reamintesc - şi pentru dumneavoastră şi pentru ceilalţi membri ai Parlamentului - că Birourile reunite şi şedinţa reunită de marţi a aprobat convocarea în şedinţă comună a celor două Camere şi astăzi şi mâine. În nota aflată în subsolul paginii pe care vi se comunica programul şi ordinea de zi, exista precizarea necesară.

Domnul vicepreşedinte Zgonea. Vă rog, domnule vicepreşedinte, aveţi cuvântul.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnule preşedinte,

Tot îmi daţi explicaţii de sus şi îmi plac. Aş vrea să ştiu şi eu, pentru memoria noastră, colectivă, dacă intuiţia dumneavoastră este feminină sau masculină, ca să putem să ne dăm seama ce se va întâmpla în următoarea săptămână.

Şi dacă eu aş propune acum, pe ordinea de zi, introducerea căsătoriei dumneavoastră cu domnişoara Roberta Anastase, putem s-o supunem la vot? Aşa, ca intuiţie, că poate o să vă îndrăgostiţi de dânsa şi noi o să vă susţinem la chestia aceasta.

Domnul Ioan Oltean:

Domnule Zgonea...

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Aşa, înainte de sărbători, am vrut să vă întreb. Măcar la prima parte a întrebării să-mi răspundeţi.

Domnul Ioan Oltean:

Am să vă răspund la amândouă întrebările.

Intuiţia mea este 100% masculină, iar dacă aş fi necăsătorit, mi-ar face o mare bucurie să se întâmple ceea ce dumneavoastră aţi intuit. (Aplauze.)

Mulţumesc.

Domnul deputat Dumitrescu.

Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:

Domnilor colegi,

Nu ştiu de ce sunteţi aşa de veseli, că nu avem niciun motiv să fim aşa de veseli.

Şi eu chiar aş vrea să încercăm să respectăm instituţia în care ne aflăm şi vreau, înainte să intru pe fondul intervenţiei mele, - uite, l-am văzut aici şi pe colegul nostru cu "teoria galoşului" - eu nu susţin "teoria galoşului", ci a respectului faţă de această instituţie.

Unu - domnule preşedinte de şedinţă, vă rog, înainte, vorbeşte un parlamentar al României, vorbiţi cu banca ministerială, ce se întâmplă acolo...

Domnul Ioan Oltean:

Domnule deputat, numai puţin.

Rog domnii deputaţi să nu mai conturbe intervenţia domnului deputat Dumitrescu. Domnul Cezar Preda, domnul...

Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:

Nu, pe mine nu mă conturbă, domnule; deranjează şi e lipsă de respect faţă de Parlament.

Domnul Ioan Oltean:

Domnule Cezar Preda, vă rog să ocupaţi locurile în sala de şedinţe.

Daţi-mi voie, înainte de a...

Domnilor colegi!

Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:

Mulţumesc. Pot să vorbesc?

Domnul Ioan Oltean:

Domnul coleg, vă rog să vă ocupaţi locul în sala de şedinţe. Vă rog să lăsaţi masa membrilor Guvernului liberă şi dânşii să poată să urmărească cu maximă atenţie intervenţiile extrem de interesante ale dumneavoastră.

Vă rog.

Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:

A doua intervenţie, care vă priveşte personal, domnule preşedinte de şedinţă - să nu cumva să se supere domnul prim-ministru că am avut o intervenţie legată de prezenţa domniei sale, de şi n-are nicio vină că a fost înconjurat de domnii deputaţi -, vreau să vă readuc aminte că, în conformitate cu Regulamentele şedinţelor comune, şedinţele se conduc prin alternanţă.

Aşa că, vă rog foarte frumos, dacă dumneavoastră aţi uitat acest lucru, să predaţi conducerea şedinţei domnului vicepreşedinte al Senatului, Meleşcanu, pentru această şedinţă de astăzi, pentru că ieri a fost condusă şedinţa de Camera Deputaţilor, prin doamna Roberta Anastase.

Trei...

Voci din sală:

Au fost două!

Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:

A fost a treia şedinţă? Vă mulţumesc. Am greşit eu.

Atunci, tot pentru domnul deputat preşedinte de şedinţă, vă rog să asiguraţi altă condiţie necesară şi obligatorie, aceea ca secretarii să fie unul din partea opoziţiei, unul din partea majorităţii, da? Aşa, pentru ca să respectăm instituţia asta, să lucrăm conform...

Eu, cât voi sta in acest Parlament, n-o să-mi bat joc de Parlamentul României şi o să vă spun foarte sincer de ce - pentru că asta a fost doar o simplă introducere la "teoria galoşului".

Ceea ce se întâmplă în Parlamentul României este inadmisibil. În loc să lucrăm conform principiilor de drept - cu certitudini... dreptul nu ne permite să ne referim la o acţiune, cel puţin din punct de vedere procedural, viitoare, dacă aceasta nu este certă şi există.

În aceste condiţii, sunt cel puţin trei lucruri care pe mine mă determină să cred că nu mai există niciun pic de respect faţă de activitatea Parlamentului. Respect, nu mai zic de respectarea procedurilor.

A avut loc acest vot abuziv, prin care, activitatea Birourilor permanente reunite a fost înlocuită cu voinţa plenului. O să spuneţi că plenul-i suveran şi că nu poate fi un vot abuziv. Ba da! pentru că regulamentele şi modul de funcţionare a Parlamentului prevăd atribuţii speciale pentru Birourile permanente, pentru Biroul permanent al fiecărei Camere. De ce? Pentru că nu plenul este chemat să verifice anumite condiţionalităţi legate de instrumentele pe care le aducem noi în plen: legi, hotărâri şi aşa mai departe. Lucru pentru care trebuie să funcţioneze Birourile permanente şi trebuie să aibă aceste atribuţii. Numai atunci când Birourile permanente ajung în situaţia de a avea un termen de blocaj pe o anumită problemă pot să vină în faţa plenului să tranşeze. Nu lucruri care nu s-au discutat în Biroul permanent. Nu vă interesează, nu-i nicio problemă.

Al patrulea lucru şi lucru foarte important. Ce facem noi astăzi este o bătaie de joc la adresa legislaţiei din România. Discutăm legi după care se supune aprobării Parlamentului bugetul României, sub condiţia că ele vor fi adoptate într-o formulă sau alta. Este vorba şi de Legea salarizării şi de Legea educaţiei şi celelalte două legi care sunt în componenţa acestui pachet pe care dumneavoastră l-aţi votat într-o - cum să spun - majoritate atât de veselă şi atât de nerespectuoasă faţă de instituţia în care au venit să-şi prezinte interesele cetăţenilor.

Cum putem noi să discutăm despre o acţiune probabilă şi viitoare? Şi vorbim despre aceste moţiuni, pentru că ăsta e subiectul intervenţiei mele pe fond.

Aţi văzut foarte bine că a existat o moţiune şi că moţiunea se poate consuma, cum de fapt s-a şi consumat, înainte ca ea să fie dezbătută. Cum? Prin retragerea semnăturilor.

Deci, toate acţiunile acestea sunt probabile, nu sunt sigure şi nu pot fi...

Domnul Ioan Oltean:

Domnule deputat, cu tot respectul pentru dumneavoastră, vă rog să reveniţi la chestiunea zile; ordinea de zi, acesta este scopul.

Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:

Asta este ordinea de zi. Ordinea de zi a fost în mod abuziv pregătită pentru astăzi prin votul care a fost dat şi pe care nu putem, în Parlamentul României, să-l luăm în considerare, pentru că ştiţi foarte bine că plenul se referă la ordinea de zi - acum mă întrebaţi de ordine de zi.

Păi de aia, domnule coleg, nu aveţi voie să mă întrebaţi de ordinea de zi, când dumneavoastră aţi aprobaţi ordinea de zi cu o săptămână înainte şi program pe o săptămână înainte. Ordinea de zi şi programul se stabilesc pentru perioada şi ziua în care se desfăşoară.

Toate aceste lucruri nu vi le-am spus dumneavoastră, domnule coleg, pentru că ştiţi că vă respect şi ştiu că ştiţi aceste lucruri. Le-am spus, ca de obicei, pentru stenogramă, pentru că numai stenograma, istoria şi memoria Parlamentului pot să dovedească care din noi are sau nu are dreptate.

În rest, dumneavoastră, majoritatea, puteţi să dictaţi orice, dar e un principiu iarăşi de drept, care spune că nu contează dreptul forţei, ci forţa dreptului.

Vă rog.

Domnul Ioan Oltean:

Mulţumesc, domnule deputat.

Daţi-mi voie, mai întâi de toate, să salut şi prezenţa domnului Emil Boc, primul-ministru al Guvernului României. (Aplauze.)

Domnul secretar David, vă rog.

Domnul Gheorghe David (de la tribună):

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Aş vrea doar colegului şi prietenului meu să-i răspund la o mică întrebare pe care a ridicat-o şi anume cu privire la prezidiu, respectiv la secretarii care asistă de această dată.

Într-adevăr, eu sunt aici, nu eram în grafic ca să fiu prezent la prezidiu, numai că, colegul de la Grupul PSD lipseşte. În aceste condiţii, cineva trebuia să fie sus (la prezidiu) şi, regulamentar, conform acestui regulament al nostru, sunt îndeplinite aceste condiţii şi am să recitesc art.18: "Lucrările şedinţelor comune sunt conduse alternativ, de preşedintele Camerei Deputaţilor şi de preşedintele Senatului, asistaţi de doi secretari, câte unul de la fiecare Cameră.", ceea ce este îndeplinit - şi se completează cu regulamentele Camerelor, care spun că, de regulă, să fie unu de la opoziţie, unu de la putere. Dar este acea obiecţie, doar "de regulă".

Mulţumesc. ( îşi reia locul la prezidiu.)

Domnul Ioan Oltean:

Mulţumesc.

Domnul deputat Márton Árpád.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnilor vicepreşedinţi,

Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,

Eu nu-mi permit ca să promit să dau consultaţii unor colegi, cum a făcut-o o stimată doamnă colegă de-a noastră, mai ales când sunt sigur că aceşti colegi cunosc foarte bine Regulamentul nostru. Însă, ori de câte ori văd o diferenţă între susţinerea ideatică şi textul literar al Regulamentului nostru, sunt obligat să-l citesc pentru stenogramă.

Art.3 din Regulamentul comun, la Secţiunea a 2-a - "Atribuţiile Birourilor permanente", zice astfel: "Birourile permanente ale Camerei Deputaţilor şi Senatului se întrunesc în şedinţă comună, la convocarea preşedinţilor acestora pentru:

a) adoptarea proiectului ordinii de zi a şedinţelor comune ale Parlamentului;

b) stabilirea datei şi locului desfăşurării şedinţelor comune."

Deci, Biroul permanent stabileşte ziua când ne convoacă. Atunci noi trebuie să venim în această sală şi dezbatem proiectul ordinii de zi, care, conform art.8 din acelaşi Regulament, care zice astfel: "Proiectul ordinii de zi este supus aprobării Parlamentului în ziua stabilită pentru şedinţa comună."

Deci s-a stabilit ziua. Dacă constatăm că nu există nicio moţiune de cenzură depusă, atunci nu votăm ordinea de zi de astăzi.

Dacă acest impediment formal nu există, putem să votăm pentru sau împotriva acestei ordini de zi.

Nu vreau să citesc alte articole din text, dacă dorim, putem să completăm această ordine de zi, să o lăsăm aşa cum ne-a propus Biroul permanent. Decizia ne aparţine. Mai mult, este obligaţia noastră de a da un vot pentru ordinea de zi, că aşa prevede Regulamentul.

Vă mulţumesc.

Domnul Ioan Oltean:

Mulţumesc, domnule deputat.

Precizările cred că au înlăturat orice fel de dubiu în ceea ce priveşte ordinea de zi şi programul.

De aceea, supun votului dumneavoastră ordinea de zi. Vă rog să votaţi. Rog secretarii să numere voturile.

Împotrivă? Vă rog să număraţi voturile împotrivă.

Abţineri?

Deci pentru 148, contra 53 şi 19 abţineri.

Ordinea de zi a fost votată.

Dacă în legătură cu programul de lucru există observaţii? dacă nu există, îl supun votului dumneavoastră.

Vot pentru?

Voturi împotrivă?

Abţineri?

149 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, 26 de abţineri.

Şi programul de lucru a fost adoptat.

Domnul deputat Sever Voinescu a solicitat cuvântul. vă rog, domnule deputat, s-o faceţi cu maximă operativitate.

Domnul Sever Voinescu-Cotoi:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

În numele mai multor colegi, precum şi al meu personal, am să citesc în faţa plenului o declaraţie.

DECLARAŢIE

În anul în care se împlinesc 130 de ani de la stabilirea relaţiilor diplomatice dintre România şi Statele Unite ale Americii,

Recunoscând importanţa deosebită a relaţiei dintre România şi Statele Unite ale Americii,

Afirmând clar interesul României de a aprofunda şi dezvolta această relaţie bilaterală,

Având în vedere faptul că aprofundarea parteneriatului transatlantic este în deplin acord cu interesul naţional al României, membră a Uniunii Europene şi NATO,

Având în vedere faptul că atât în sistemul democraţiei americane, cât şi în sistemul democraţiei române, parlamentarii reprezintă expresia directă a voinţei poporului,

Având în vedere faptul că, până în acest moment, nu există un grup de parlamentari organizat anume pentru a susţine relaţia cu Statele Unite ale Americii în plan parlamentar,

Având în vedere faptul că, în Congresul Statelor Unite ale Americii, există deja un grup de membri ai Congresului care s-au constituit într-un caucus sub numele "Congressional Romania Caucus",

Având în vedere faptul că buna dezvoltare a relaţiei bilaterale cu Statele Unite ale Americii implică dinamizarea dimensiunii ei parlamentare,

Următorii membri ai Parlamentului României au decis să se constituie într-un grup organizat similar cu cel din Congresul Statelor Unite, dedicat susţinerii şi dezvoltării relaţiei României cu Statele Unite ale Americii, sub numele Grupul Pro-America:

Domnul Georgian Pop, deputat PSD,

Domnul Valeriu Zgonea, deputat PSD,

Domnul Doru Frunzulică, deputat PSD,

Domnul George Scutaru, deputat PNL,

Domnul Tudor Chiuariu, deputat PNL,

Domnul Teodor Meleşcanu, senator PNL,

Domnul Derzsi Akós, deputat UDMR,

Domnul Olosz Gergely, deputat UDMR,

Domnul Béres Ştefan, deputat UDMR,

Domnul Aurel Vainer, deputat Grupul minorităţilor naţionale,

Doamna Maria Stavrositu, deputat PDL,

Domnul William Brînză, deputat PDL,

Domnul Sever Voinescu, deputat PDL.

Grupul Pro-America nu este un grup de prietenie în sensul regulamentelor celor două Camere, ci este un grup din care fac parte, pe bază de voluntariat şi indiferent de apartenenţa lor politică, toţi acei parlamentari care împărtăşesc valorile democraţiei americane, care cred că, pe baza acestor valori parteneriatul româno-american trebuie dezvoltat şi care susţin că România trebuie să contribuie activ la susţinerea Statelor Unite ale Americii ca promotor al păcii, libertăţii şi democraţiei în lume.

Scopul asumat al Grupului Pro-America este acela de a sprijini dezvoltarea cooperării politice, strategice, civice, culturale şi, mai ales, economice şi tehnologice dintre România şi Statele Unite ale Americii, în cadrul şi spiritul parteneriatului strategic intensificat existent între cele două ţări.

Prin urmare, invităm să ni se alăture pe orice membru al Parlamentului României, senator sau deputat, care este dedicat susţinerii şi dezvoltării unei relaţii privilegiate între România şi Statele Unite ale Americii, pe baza valorilor fundamentale ale democraţiei şi libertăţii, consacrate în Constituţia României şi în Constituţia Statele Unite ale Americii.

Vă mulţumesc.

(Declaraţie susţinută de domnul deputat Sever Voinescu-Cotoi.)

Domnul Ioan Oltean:

Mulţumesc, domnule deputat.

Stimaţi colegi,

Conform votului dumneavoastră, la ordinea de zi avem un singur punct, şi anume prezentarea moţiunii de cenzură iniţiate de 201 deputaţi şi senatori, ca urmare a angajării răspunderii Guvernului asupra Proiectului de lege privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice.

Dau cuvântul acum, din câte am auzit, doamnei deputat Cristina Pocora, deputat PNL, pentru a citi, cu foarte multă siguranţă, un conţinut bine pregătit de către opoziţie.

Doamna deputat, vă ascultăm cu toată atenţia.

Doamna Cristina-Ancuţa Pocora:

Mulţumesc.

Domnule preşedinte,

Domnule prim-ministru,

Remarc că aveţi un guvern destul de suplu astăzi, aici.

Stimaţi colegi,

Moţiunea de cenzură se numeşte: «Legea privind salarizarea în anul 2011 - ultima "ţeapă" trasă românilor de guvernarea Băsescu-Udrea-Boc».

Societatea românească este, astăzi, agresată şi sufocată de o grupare politico-financiară mânată de un singur scop: perpetuarea, cu orice preţ, la putere, în scopul prăduirii banului public. Acest fapt este cu atât mai grav, cu cât mulţi dintre miniştrii Guvernului Băsescu-Boc sunt simple marionete ale unei clientele politice hrănită din avuţia publică. Preţul plătit de români, fie ei întreprinzători ori angajaţi din mediul privat, sau producători de valoare intelectuală din zona bugetară, pentru incompetenţa şi ticăloşia actualilor guvernanţi, creşte direct proporţional cu scăderea veniturilor, a consumului şi a investiţiilor.

Sloganul de căpătâi al guvernării portocalii a devenit în aceşti doi ani sintagma: "Nu avem bani!", dar nimeni din interiorul guvernului nu recunoaşte adevărul: da, nu sunt bani pentru profesori, medici, pensionari sau funcţionari publici, pentru că aceştia sunt direcţionaţi către firmele-căpuşă care în scopul acestui târg îşi iau angajamente de susţinere electorală.

Agresiunea actualului guvern Băsescu-Udrea-Boc împotriva societăţii româneşti îşi găseşte expresia ultimă în aşa-numita Lege privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din fonduri publice. Acest act normativ este cel mai bun indicator atât pentru lipsa de pricepere a guvernanţilor, cât şi pentru ticăloşia lor. Şirul de articole, alineate şi paragrafe din această lege constituie, în fapt, un masacru îndreptat împotriva salariilor bugetarilor şi demonstrează fără echivoc minciunile şi nedreptăţile înregistrate, afirmate sau comise de guvernul lui Traian Băsescu, al Elenei Udrea şi - oarecum - al lui Emil Boc împotriva salariaţilor de la stat. Inventarul "ţepelor" trase de Partidul Democrat societăţii româneşti, prezent în Legea privind salarizarea în anul 2011, reprezintă un argument în sine pentru punerea în aplicare a unui fapt dorit de majoritatea covârşitoare a românilor: plecarea acestui guvern.

Acest guvern trebuie să plece pentru că a ridicat minciuna şi furtul la rang de act normativ. Iar actul normativ în cauză este chiar...

Domnule preşedinte,

Poate cineva să asigure liniştea în această sală? Ca să pot să citesc moţiunea?

Vă mulţumesc.

Domnul Teodor-Viorel Meleşcanu:

Stimaţi colegi,

O să vă rog să păstrăm liniştea în sală pentru a putea asculta textul moţiunii.

Vă mulţumesc.

Doamna Cristina-Ancuţa Pocora:

Acest guvern trebuie să plece pentru că a ridicat minciuna şi furtul la rang de act normativ. Iar actul normativ în cauză este chiar legea despre care discutăm astăzi, care, deşi prevede că salariile vor creşte cu 15% în anul 2011, recuperează în fapt doar 1,4% din salariul pierdut în anul 2010, deoarece pe anul 2011 nu se mai acordă premii, prime de vacanţă sau al 13-lea salariu. Mai mult decât atât, se taie tichetele de masă sau tichetele cadou, se elimină plata orelor suplimentare efectuate peste durata normală a timpului de lucru, precum şi munca prestată în zilele de repaus săptămânal şi sărbători legale, încălcându-se astfel Codul Muncii.

De fapt, această lege demonstrează clar că scopul principal al Guvernului este să bage mâna adânc în buzunarele bugetarilor, deşi în luna mai a acestui an, când salariile au fost reduse cu 25%, se preconiza că această reducere va opera doar până la 1 ianuarie 2011. O altă minciună a actualului guvern!

Curtea Constituţională a României a considerat că măsura temporară de reducere a salariilor bugetarilor este constituţională, dar este mai mult decât clar că domnii guvernanţi nu doresc decât să reducă definitiv salariile în sectorul public.

Acest guvern trebuie să plece deoarece prin această lege nu face altceva decât un nou abuz legislativ, abuz prin care transformă în stare de fapt permanentă o măsură vândută ca temporară de propaganda portocalie: micşorarea veniturilor personalului bugetar. Această situaţie are două cauze: incapacitatea guvernului de a creşte veniturile bugetare pentru anul 2011, prin stimularea creşterii economice şi îmbunătăţirea gradului de colectare a veniturilor, şi nevoia disperată de fonduri pentru întreţinerea grupării politico-financiare care a sechestrat statul român şi banii publici. Oricare din aceste cauze constituie un temei suficient pentru fiecare dintre noi, reprezentanţii aleşi ai românilor, să decidem astăzi plecarea acestui guvern. Să punem, împreună, capăt şirului de ţepe pe care Băsescu, Udrea şi Boc le-au tras românilor!

Acest guvern trebuie să plece deoarece a adus în faţa noastră un proiect important pentru români, dar asupra căruia nu s-a consultat cu nimeni. Nu este pentru prima dată când acest guvern îşi asumă răspunderea pe o lege atât de importantă pentru cetăţeni, căci nu mai târziu de anul trecut, acelaşi guvern venea în faţa noastră cu o lege a salarizării unitare ce s-a dovedit a fi inaplicabilă. Faptul că ea nu a fost discutată cu partenerii sociali sau cu partidele politice şi nu a fost dezbătută în cadrul comisiilor parlamentare a condus la un eşec în domeniul salarizării bugetarilor. Acum se încearcă acelaşi lucru, iar faptul că nu există acordul sindicatelor nu face decât să crească tensiunile sociale şi cel mai probabil să aducă din nou oamenii în stradă. Guvernul Băsescu-Boc a demonstrat că a ratat nu doar lecţia competenţei, ci şi pe cea a dialogului social, alegând să se închidă în spatele porţilor de la diverse palate şi ignorând vocea bugetarilor care şi-au petrecut întreaga toamnă strigându-şi nemulţumirea în stradă.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Deşi poate părea un paradox, dat fiind faptul că ne aflăm în faţa unui act normativ care se referă la salarizarea din sectorul bugetar, oamenii cei mai înşelaţi prin această lege sunt românii din mediul privat, cei mai mulţi plătitori de taxe şi impozite din această ţară. Aceşti oameni vor ca în schimbul banilor, nu puţini, pe care-i varsă în vistieria statului, să primească servicii publice de calitate. Aceşti oameni vor ca medicul care-i tratează să fie cel mai bun specialist, vor ca profesorii copiilor lor să se ocupe aşa cum trebuie de educaţia acestora, vor ca funcţionarul de la ghişeu să le rezolve problemele repede şi bine. Dar din moment ce categoriile mai sus menţionate nu beneficiază de salarii întregi pentru anul 2011, de stimulente şi alte drepturi pe care guvernul cu nonşalanţă le fură, nu putem concluziona decât că aceste sume vor ajunge în buzunarele incompetenţilor cu carnet portocaliu de partid, de diferite grade şi ranguri, care au ocupat instituţiile statului român, de la Palatul Cotroceni şi până la ultima autoritate deconcentrată.

Proiectul de lege a salarizării unitare pentru anul 2011, asupra căruia actualul guvern pretinde că îşi angajează răspunderea, construieşte o realitate sumbră: bugetarii vor continua exodul profesional către statele din Uniunea Europeană, iar calitatea actului medical, a celui din învăţământ, competenţa celor din administraţie sau a celor cu atribuţii în domeniul siguranţei naţionale va continua să scadă dramatic. Foarte probabil, România va concura, la acest capitol, cu statele subdezvoltate din lumea a treia. Din cauza incompetenţei şi ticăloşiei guvernării Băsescu-Udrea-Boc, copiii noştri vor fi mai bolnavi şi vor avea o educaţie precară. Şi asta, pe banii noştri, stimaţi colegi şi stimaţi cetăţeni ai acestei ţări.

"Statul nu e responsabil pentru fiecare român", este declaraţia Preşedintelui acestei ţări. Aceasta este nu numai o recunoaştere a politicii de stat pe care o practică acest guvern, ci este însăşi esenţa Legii privind salarizarea în anul 2011. Ce aşteptări mai putem avea de la un guvern obedient, când însuşi stăpânul spune răspicat că statul pe care l-a creat nu este interesat de niciunul dintre cei pe care ar trebui să-i aibă în grijă, chiar dacă aceştia sunt plătitori de taxe şi impozite. Această ultimă şi cinică recunoaştere a politicii de dispreţ şi sfidare a drepturilor cetăţenilor României este cel mai important motiv pentru care acest guvern trebuie să plece.

Stimaţi colegi, doamnelor şi domnilor parlamentari,

Vă cerem astăzi nu să fiţi solidari cu noi, ci să vă desolidarizaţi de Traian Băsescu şi de acoliţii lui, votând în favoarea acestei moţiuni de cenzură!

Vă mulţumesc. (Aplauze din partea parlamentarilor din opoziţie)

Domnul Ioan Oltean:

Cam firave aplauzele la o lectură atât de frumoasă.

Mulţumesc doamnei deputat pentru frumuseţea textului prezentat.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Aceasta a fost moţiunea pe care noi o vom dezbate conform Hotărârii Birourilor permanente reunite în şedinţa de marţi, luni, în şedinţa de luni, ora 10.

Stimaţi colegi,

Tot Birourile permanente în şedinţa de marţi au hotărât ca mâine, vineri, să ne revedem în şedinţă comună la ora 10, pentru a asculta, a lectura a doua moţiune pe care opoziţia o va depune cu certitudine astăzi.

Deci, vă reamintesc tuturor: mâine, la ora 10, şedinţă comună a celor două Camere pentru a asculta a doua moţiune. Iar luni, la ora 10, şedinţa comună a celor două Camere pentru a lua în dezbatere cele două moţiuni depuse de către opoziţie.

Cu acestea, stimaţi colegi, ordinea noastră de zi a fost epuizată. Vă doresc tuturor o zi bună. Ne revedem cu toţii mâine, la ora 10, în această sală.

Şedinţa s-a încheiat la ora 11,20.