Parliamentary debates
Parliamentary debates
Joint sittings of the Chamber of Deputies and the Senate of December 23, 2010
- Abstract of the sittings
- Full-text of the sittings
- Published in Monitorul Oficial no.204/2010
Video - Flash & IOS
| You are here:: | Prima pagina > Parliamentary debates > Joint sittings of the Chamber of Deputies and the Senate of December 23, 2010 |
Joint sittings of the Chamber of Deputies and the Senate of December 23, 2010
|
Şedinţa a început la ora 10.05. Lucrările şedinţei au fost conduse de domnul senator Mircea-Dan Geoană, preşedintele Senatului, şi de doamna deputat Roberta-Alma Anastase, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistaţi de domnul senator Gheorghe David, secretar al Senatului, şi de domnul deputat Mihai-Alexandru Voicu, secretar al Camerei Deputaţilor. |
|
|||
|
|
Declar deschisă şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului de astăzi, 23 decembrie 2010. Vreau să vă anunţ că până în acest moment, din totalul de 471 de parlamentari ai României, şi-au înregistrat prezenţa 332, 139 fiind încă aşteptaţi în plenul reunit. Cvorumul legal de şedinţă este astfel îndeplinit. Birourile permanente ale celor două Camere au adoptat şi vă propun proiectul ordinii de zi de astăzi şi programul de lucru pentru şedinţa comună, care prevăd prezentarea, dezbaterea şi votul asupra moţiunii de cenzură iniţiate de 204 deputaţi şi senatori ca urmare a angajării răspunderii Guvernului în faţa Camerei Deputaţilor şi Senatului asupra Proiectului Legii-cadru privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice. Vă consult dacă sunt observaţii cu privire la ordinea de zi de astăzi. Dacă nu sunt, supun votului dumneavoastră - şi rog atenţia tuturor colegilor - ordinea de zi, care include prezentarea, dezbaterea şi votul asupra moţiunii de cenzură. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? În unanimitate, plenul reunit a aprobat ordinea de zi. Supun votului dumneavoastră programul de lucru, care include dezbaterea, votul şi anunţul rezultatului votului. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Plenul reunit a aprobat programul de lucru. |
||||
|
|
|
Daţi-mi voie ca înainte să intrăm în prezentarea şi dezbaterea moţiunii de cenzură să vă informez cu privire la dreptul parlamentarilor români de a ataca la Curtea Constituţională următoarele legi:
Aceste legi pot fi atacate la Curtea Constituţională şi această procedură de anunţ public declanşează termenul legal pentru o eventuală depunere a unor astfel de contestaţii. |
|
||
|
|
|
Rog atenţia dumneavoastră, intrăm în dezbaterea moţiunii de cenzură. Îmi fac datoria să întreb, aşa cum facem de fiecare dată, dacă printre iniţiatorii moţiunii, printre semnatarii moţiunii, există intenţia în plenul reunit de retragere a unor astfel de semnături. Constat că nu. În legătură cu maniera de dezbatere, este ceea ce am făcut de fiecare dată la moţiuni de cenzură. Vă propunem, din partea Birourilor permanente reunite, următorii timpi alocaţi dezbaterilor asupra moţiunii:
Dacă nu sunt obiecţii, supun votului dumneavoastră alocarea acestor timpi pentru dezbatere. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Alocarea timpilor a fost aprobată. Rog liderii grupurilor parlamentare sau viceliderii să ne comunice numele colegelor sau al colegilor care doresc să intervină, pentru a putea să îi anunţăm în ordinea înscrierii. Deja Grupul parlamentar al PNL şi Grupul parlamentar al PDL înţeleg că ne-au transmis numele colegilor care vor interveni. Rog şi celelalte grupuri parlamentare să ne trimită propunerile respective. În conformitate cu art. 79 din Regulamentul şedinţelor comune ale celor două Camere ale Parlamentului, dau cuvântul doamnei deputat Doina Burcău pentru prezentarea moţiunii de cenzură iniţiate de cei 204 parlamentari. Doamna deputat, aveţi cuvântul. |
|
||
|
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. Domnule preşedinte al Senatului, Doamnă preşedinte al Camerei Deputaţilor, Domnule prim-ministru, Domnilor miniştri, Stimaţi colegi, Voi da citire moţiunii de cenzură cu denumirea "Legea salarizării Guvernului iresponsabil". Legea salarizării pe care şi-a angajat răspunderea Guvernul Boc, şi anume Proiectul legii-cadru privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, este, prin efectele pe care le produce:
Obiectivul real al proiectului de lege pentru care îşi angajează Guvernul Boc răspunderea este reducerea cheltuielilor cu salariile pentru personalul plătit din fonduri publice. Va scădea ponderea cheltuielilor cu salariile bugetarilor de la 9,4% în 2009, respectiv 8,7% în 2010, la 7,97% în anul 2011, la 7,3% în anul 2012, la 6,7% în anul 2013, la 6,3% în anul 2014, la 6% în 2015 şi în următorii ani. Acesta este singurul şi adevăratul scop al legii-cadru privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice. Reducerile programate sunt în urma angajamentului României prin Memorandumul cu Fondul Monetar Internaţional, care prevede că "noua lege a salarizării va asigura respectarea ţintelor stabilite cu salariile în sectorul public, iar propunerea respectivă va fi bazată pe o analiză integrală a costurilor". Efectele negative, economice şi sociale reale pe care le produce legea şi pentru care partidele de opoziţie - PSD, PNL şi PC - se pronunţă împotrivă, sunt: 1. Noua angajare a răspunderii Guvernului pe noua lege-cadru a salarizării personalului plătit din fonduri publice este cea de-a doua în ultimul an. Practic, prin această nouă asumare a răspunderii, Guvernul Boc îşi condamnă şi îşi reneagă propria angajare a răspunderii din noiembrie 2009, pe o lege cu acelaşi obiect de reglementare, Legea-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. O lege de o asemenea importanţă, care ierarhizează societatea românească, nu poate să nu fie supusă dezbaterii parlamentare, acolo unde şi opoziţia se poate exprima. Asumarea răspunderii Guvernului cu privire la această lege reprezintă o procedură constituţională fără îndoială, dar, dată fiind importanţa legii, asumarea în cauză devine nu numai imorală, însă conferă proiectului în sine şi legii ca atare ilegitimitate, ea putând fi oricând contestată. Oricum, maniera de abordare nu este normală, acelaşi procedeu l-a folosit Guvernul anul trecut, cu aceeaşi lege care astăzi este abrogată. Alte legi, la fel de importante pentru societatea românească - legea educaţiei, codurile de procedură penală şi civilă, legile reducerii drastice a salariilor şi altor drepturi sociale -, au fost asumate de Guvern în dispreţul Parlamentului, al dezbaterii democratice şi al respectului datorat electoratului român, ceea ce demonstrează dispreţ pentru democraţie, derapaje de la ceea ce înseamnă stat de drept şi lipsa valorilor care stau la baza oricărei construcţii sociale. 2. Se recunoaşte, după un an, că prima angajare a răspunderii Guvernului Boc în domeniul salarizării personalului plătit din fonduri publice este un grav eşec al Guvernului şi e nevoie urgentă de a se schimba radical cadrul legislativ. Considerăm că legea, sub forma actuală, va fi un nou eşec în domeniul salarizării bugetarilor. Abrogarea după numai un an a vechii legi a salarizării unitare, asumată în aceleaşi condiţii tot de Guvernul Boc, supusă unor critici acerbe de aproape toate segmentele şi categoriile sociale şi profesionale, demonstrează faptul că o lege care ierarhizează societatea românească şi distribuie resursele societăţii după criterii nediscutate şi mai ales neagreate în Parlamentul ţării nu are cum să fie legitimă, nu are cum să reziste, ea este şi va rămâne un "hibrid", o improvizaţie a unor experţi ai Băncii Mondiale şi poate şi a unor români desprinşi de realităţile sociale, de nevoile, de priorităţile şi de direcţiile de dezvoltare a societăţii. 3. Prin noua lege se reduc definitiv salariile de bază cu 25%, aşa cum au fost stabilite prin Legea nr. 118/2010, din iulie 2010. Reducerea salariilor de bază cu 25% începând cu iulie 2010 era o măsură temporară, până la finele anului 2010, în baza art. 53 din Constituţia României. Curtea Constituţională a României a considerat că măsura temporară de reducere a salariilor bugetarilor este constituţională. Prin faptul că se încearcă, prin Proiectul legii-cadru privind salarizarea unitară, să se reducă definitiv salariile în sectorul public, considerăm că legea pe care Guvernul Boc îşi asumă răspunderea este neconstituţională şi trebuie atacată la Curtea Constituţională. 4. Propaganda guvernamentală a puterii afirmă că salariile vor creşte în 2011 cu 15%. În realitate, se va recupera din reducerea de 25% a salariilor, decisă de Guvern în baza Legii nr. 118/2010, doar 1,4% din salariul pierdut în anul 2010. Calculul corect trebuie să ţină cont că în anul 2011 Guvernul nu va mai acorda primele de vacanţă, nu va mai acorda al treisprezecelea salariu şi trebuie să ţină cont şi de inflaţia pentru semestrul II al anului 2010 şi pentru anul 2011. 5. Proiectul legii-cadru privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice nu are acordul sindicatelor şi al Consiliului Economic şi Social, care nu s-a întrunit din lipsă de cvorum. Având în vedere importanţa socială majoră a legii, este de neacceptat angajarea răspunderii Guvernului Boc în condiţiile lipsei acordului tuturor sindicatelor reprezentative din România. Lipsa acordului tuturor confederaţiilor sindicale poate duce la creşterea tensiunii sociale la cote alarmante pentru pacea socială din România. 6. Aplicarea noului cadru legislativ va conduce pentru a doua oară într-un an la reîncadrarea personalului din sectorul public în noile grile de salarizare. Reîncadrarea în noile grile, pe clase de salarizare, pe noile funcţii, gradaţii şi grade, se va face în raport cu funcţia şi vechimea, şi nu în concordanţă cu competenţele profesionale reale ale salariaţilor, cum ar fi normal. 7. Legea pentru care Guvernul Boc îşi angajează răspunderea:
Toate aceste limite grave ale Legii-cadru privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice transformă legea în factor nestimulativ, care va reduce performanţa viitoare a sistemului public din România, care va reduce capacitatea administrativă a instituţiilor româneşti şi va scădea calitatea serviciilor oferite populaţiei. O lege a salarizării poate - în condiţiile în care ea corespunde valorilor şi priorităţilor unei societăţi - "să împingă" societatea înainte, spre dezvoltare şi progres. O lege de o asemenea importanţă, prost croită, nediscutată şi necunoscută populaţiei, neasimilată, lege însuşită doar din necesitatea încadrării în nişte parametri cantitativi străini de ceea ce societatea doreşte, o lege în care priorităţile nu sunt clar exprimate, iar valorile promovate sunt îndoielnice, este, cu siguranţă, mai degrabă o "frână" în calea dezvoltării noastre. 8. Nu se asigură prin această lege de salarizare un proces de ierarhizare obiectivă a salariilor pe cele 7 familii ocupaţionale din sistemul bugetar (administraţie, sănătate, învăţământ şi culte, justiţie, cultură, diplomaţie, apărare, ordine publică şi securitate naţională) şi în interiorul familiilor ocupaţionale. Procesul de stabilire a ierarhizărilor este rezultatul unui proces subiectiv, de exerciţiu de forţă politică în interiorul Guvernului, proces care a întârziat enorm de mult definitivarea legii şi a întârziat fundamentarea bugetului de stat, cu repercusiuni grave asupra stării economice şi sociale a României. România este într-o etapă de dezvoltare a societăţii în care este nevoie acută de o calitate mult mai bună a muncii în educaţie, în învăţământ, în sănătate, în asistenţă socială, în pregătirea forţei de muncă pe parcursul întregii vieţi active, fără a subestima o calitate mai bună a actului de justiţie, a mediului, a siguranţei cetăţeanului. Din acest punct de vedere, este cel puţin curios cum tocmai calitatea muncii depuse nu se regăseşte printre criteriile care ierarhizează societatea şi membrii ei, este cel puţin curios cum calitatea muncii nu contează în legea salarizării unitare. Este cel puţin curios cum activităţile considerate de noi de o importanţă socială deosebită într-o societate a cunoaşterii şi dezvoltării - educaţie, cercetare ştiinţifică, sănătate, pregătirea continuă a forţei de muncă - nu figurează între priorităţile acestei legi, astfel că ea adânceşte hiatusurile între cum ar trebui modelată realitatea ţării şi ideile puterii despre mersul societăţii. 9. Stabilirea valorii de referinţă a coeficientului de ierarhizare aferent clasei de salarizare 1 în anul 2011 la 600 de lei s-a realizat subiectiv, fără nicio fundamentare obiectivă, în corelaţie cu indicatorii de salarizare şi/sau performanţă economică a României. Prin Legea nr. 330/2009, valoarea de referinţă a fost de 705 lei în 2009 şi era prevăzut să crească la 765 de lei în 2011, faţă de 600 de lei, cât se prevede prin noul cadru legislativ. S-a stabilit arbitrar acest indicator fundamental al sistemului de salarizare propus de Guvern. Singura raţiune a nivelului de 600 de lei este aceea de încadrare în cheltuielile cu salariile în sectorul public la 39 de miliarde de lei în anul 2011 şi de reducere, în continuare, în anii următori. În aceste condiţii, orice discuţie devine inutilă, cu atât mai mult una despre valori, principiile democraţiei, stat de drept, dezvoltare, priorităţi, calitate a muncii, echitate, calitate a vieţii, demnitate. 10. Sistemul de salarizare propus presupune reducerea în continuare a personalului din sectorul public. În anul 2011, numărul de salariaţi va continua să se reducă la 1 290 000 de persoane. Reducerea de personal din sectorul public, conform datelor statistice reale, va fi de aproximativ 70 000 de persoane. Procesul de reducere a personalului nu are la bază o analiză obiectivă şi se va realiza pe criterii subiective, ceea ce va conduce la scăderea capacităţii administrative şi a calităţii serviciilor publice oferite de instituţiile din România. 11. Prin noul cadru legislativ va creşte raportul dintre salariul de bază minim şi cel maxim în sectorul bugetar, de la 1 la 12 la 1 la 15, contrar celor afirmate public şi în defavoarea bugetarilor cu venituri mici. Creşterea raportului dintre salariul minim şi cel maxim în sectorul public de la 12 la 1 la 15 la 1 este de neacceptat în condiţiile crizei economice şi financiare actuale. Este un act de nedreptate socială şi de sfidare a bugetarilor cu salarii mici. 12. Se încalcă grav Codul muncii şi legislaţia muncii prin faptul că:
Democraţia pe piaţa muncii nu permite o astfel de încălcare gravă a legislaţiei muncii. încălcările grave ale democraţiei şi legislaţiei muncii sunt specifice regimurilor autoritare, dictatoriale şi nedemocratice. 13. Legea nu corespunde din punct de vedere al tehnicii legislative, pentru că nu cuprinde un capitol absolut necesar, de definire a termenilor şi noţiunilor utilizate. Se creează astfel confuzii, neclarităţi şi contradicţii în aplicarea viitoare a legii. 14. Legea salarizării nu a fost dezbătută cu partidele politice din opoziţie, motiv pentru care punctele de vedere constructive şi obiective ale opoziţiei nu au putut fi exprimate şi susţinute pentru îmbunătăţirea cadrului legislativ. Lipsa de transparenţă publică a Guvernului Boc este fără măsură. Spre exemplu, deşi Guvernul a anunţat public că va depune legea-cadru joi, 25 noiembrie a.c., la Camera Deputaţilor, practic, conţinutul legii a fost prezentat public doar în ziua de 30 noiembrie a.c. Probabil că încă s-a lucrat la definitivarea legii în această perioadă. În concluzie, având în vedere deficienţele grave ale proiectului de lege-cadru privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, efectele economice şi sociale grave pe care le generează o eventuală aplicare a ei, considerăm că:
În aceste condiţii, considerăm că sunt întrunite elementele constituţionale legale, economice şi sociale, pentru care partidele de opoziţie - PSD, PNL şi PC - să depună prezenta moţiune de cenzură în urma angajării răspunderii Guvernului României pe proiectul legii-cadru privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice. Facem apel la toţi parlamentarii să voteze pentru stoparea acestui demers, de legiferare a Legii-cadru privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice. Stimaţi colegi, considerăm că prin votul dumneavoastră împotriva acestei legi veţi da dovadă de respect faţă de cetăţenii români, care, prin votul lor, ne-au trimis în Parlamentul României să le reprezentăm şi să le votăm corect interesele. Numai votând împotriva legii salarizării unitare vom putea stopa abuzul de putere, manifestările nedemocratice, antisociale şi antieconomice ale Guvernului Boc. Vă mulţumesc. (Aplauze din partea Grupurilor parlamentare ale Alianţei Politice PSD+PC şi a Grupurilor parlamentare ale PNL). |
||||
|
|
Mulţumim foarte mult, doamna deputat Burcău. În continuarea dezbaterii noastre îl invit la microfonul Parlamentului României pe domnul Emil Boc, prim-ministrul Guvernului României. Domnule prim-ministru, vă rog. |
||||
|
|
Domnul Emil Boc - prim-ministrul Guvernului României: Domnule preşedinte al Senatului, Doamnă preşedinte al Camerei Deputaţilor, Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi, (Proteste în balconul sălii de şedinţe a Camerei Deputaţilor) Distinşi colegi, membri ai Guvernului... (Protestatarul se aruncă de la balcon; agitaţie mare în sală) |
||||
|
|
Urgent! Vă rog, urgent asistenţă medicală! Vă rog, urgent 112, luaţi măsuri... Întrerupem lucrările până la clarificarea acestei situaţii. Din sală: Medic! Cine este medic? Sunaţi la 112! |
||||
|
- PAUZĂ - |
|||||
|
|
Stimaţi colegi, Stimate colege, După acest gest dramatic, decizia mea este de a suspenda şedinţa noastră. Convoc Birourile permanente reunite, împreună cu doamna preşedinte, imediat, iar după 15 minute aştept opiniile liderilor politici cu privire la continuarea acestui moment. Din punctul meu de vedere, gestul dramatic şi situaţia fără precedent în care ne găsim... (Parlamentarii Grupurilor parlamentare ale PDL protestează.)... impun suspendarea dezbaterii noastre. Ne reîntâlnim după un sfert de oră, după ce liderii se vor întruni în Birourile permanente reunite. Întâlnire - aici, în Camera Deputaţilor. Vă mulţumesc. |
||||
|
- PAUZĂ - (Din acest moment conducerea şedinţei este preluată de domnul senator Petru Filip, vicepreşedinte al Senatului.) |
|||||
|
|
Stimaţi colegi, vă rog să vă ocupaţi locurile în sală. Au avut loc discuţii la nivelul liderilor grupurilor parlamentare şi, ţinând cont de faptul că procedura de desfăşurare a moţiunii trebuie să continue, pentru ca ea să se încheie din punct de vedere juridic, s-a decis continuarea lucrărilor şedinţei Camerelor reunite în câteva condiţii. În primul rând, s-a considerat că acest incident, total neplăcut, pe care îl regretăm, să nu ducă la discuţii şi comentarii politice, pentru că nu este cazul pentru astfel de atitudine. În al doilea rând, pentru continuarea acestei proceduri juridice, liderii grupurilor parlamentare au convenit ca luările de poziţie cu privire la moţiune să nu mai aibă loc şi vă propunem ca procedura să continue, să vedem în ce măsură există cvorum pentru vot. Trecem la vot direct, fără intervenţii, şi de aceea rog chestorii să pregătească bilele, urnele şi să începem citirea cataloagelor celor două Camere. Rog chestorii să-şi facă datoria. Îl invit pe secretarul Camerei Deputaţilor să înceapă citirea catalogului. |
||||
|
|
- Adomniţei Cristian Mihai - absent Domnule deputat Budurescu, sunteţi prezent sau vă trec absent? |
||||
|
|
Domnul Daniel-Stamate Budurescu (din sală): Prezent, nu votez. |
||||
|
|
Prezent? |
||||
|
|
Vă mulţumesc, domnule secretar. Domnule senator David, vă rog să citiţi catalogul de la Senat. |
||||
|
|
1. - Albert Álmos - prezent, nu votează |
||||
|
|
Rog membrii Birourilor permanente ale celor două Camere să meargă în sala Biroului permanent al Camerei Deputaţilor să numărăm şi să constatăm modul cum s-a desfăşurat votul. Vă rog. |
||||
|
- PAUZĂ - |
|||||
|
|
Domnule secretar Pardău, vă rog să citiţi procesul-verbal de numărare a voturilor. |
||||
|
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Proces-verbal referitor la rezultatul votului exprimat de către deputaţi şi senatori asupra moţiunii de cenzură iniţiate de 204 deputaţi şi senatori, ca urmare a angajării răspunderii Guvernului asupra Proiectului Legii-cadru privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice. Birourile permanente reunite ale celor două Camere ale Parlamentului, în temeiul art. 32 alin. (4) din Regulamentul şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, procedând la verificarea şi numărarea voturilor exprimate de către deputaţi şi senatori, prin vot secret cu bile, asupra moţiunii de cenzură iniţiate de 204 deputaţi şi senatori, ca urmare a angajării răspunderii Guvernului asupra Proiectului Legii-cadru privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, au constatat următoarele: Chestorii au primit 471 de bile albe şi 471 de bile negre.
Potrivit prevederilor art. 113 alin. (1) din Constituţia României, moţiunea de cenzură se adoptă cu votul majorităţilor deputaţilor şi senatorilor, ceea ce reprezintă minimum 236 de voturi pentru. Ca urmare a faptul că, din totalul de 471 de parlamentari, au fost prezenţi 246, din care niciunul nu a votat pentru moţiunea de cenzură, se constată că nu a fost întrunită majoritatea cerută de Constituţie. Semnează membrii Biroului permanent prezenţi în şedinţă. Încheiat astăzi, 23 decembrie 2010. |
||||
|
|
Vă mulţumesc, domnule secretar. Potrivit rezultatului constatat de Birourile permanente prin procesul-verbal prezentat, moţiunea de cenzură a fost respinsă. Potrivit art. 114 alin. (3) din Constituţia României, Proiectul Legii-cadru privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice se consideră adoptat. |
||||
|
|
|
În conformitate cu prevederile art. 15 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, s-a depus la secretarii generali ai Camerei Deputaţilor şi Senatului, în vederea exercitării de către deputaţi şi senatori a dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale, Legea-cadru privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice. Atacarea la Curtea Constituţională are termen astăzi, 23 decembrie 2010, şi mâine, 24 decembrie 2010. Cu aceasta, ordinea de zi fiind epuizată, declar încheiată şedinţa comună. Vă mulţumesc celor prezenţi. Domnule prim-ministru, Stimaţi colegi, Vă doresc toate cele bune. La revedere! |
|
||
|
|
Şedinţa s-a încheiat la ora 12.00. |
||||
![]() |



