Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 16.45.

Lucrările şedinţei au fost conduse de domnul senator Alexandru Pereş, vicepreşedinte al Senatului, şi de domnul deputat Ioan Oltean, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistaţi de domnul senator Orest Onofrei, secretar al Senatului, şi de domnul deputat Niculae Mircovici, secretar al Camerei Deputaţilor.

Domnul Alexandru Pereş:

Domnule prim-ministru,

Doamnelor şi domnilor miniştri,

Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,

Declar deschisă cea de-a doua şedinţă comună de astăzi a Senatului şi Camerei Deputaţilor şi vă anunţ că, din totalul de 469 de deputaţi şi senatori, şi-au înregistrat prezenţa la această şedinţă 338, iar 131 sunt absenţi. Astfel, cvorumul legal este îndeplinit.

Birourile permanente ale celor două Camere, cu participarea liderilor grupurilor parlamentare, au adoptat proiectul ordinii de zi şi proiectul programului de lucru pentru această şedinţă, în forma care v-au fost distribuite.

Sunt observaţii în legătură cu ordinea de zi? Nu sunt. Mulţumesc.

Supun votului dumneavoastră ordinea de zi.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abţineri sunt? Nu sunt.

Deci, în unanimitate, ordinea de zi a fost aprobată.

În legătură cu programul de lucru sunt observaţii? Nu sunt observaţii.

Supun votului dumneavoastră programul de lucru.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abţineri sunt? Nu sunt.

În unanimitate, şi programul de lucru a fost aprobat.

Pe ordinea de zi a acestei şedinţe avem angajarea răspunderii Guvernului asupra Proiectului Legii Dialogului Social.

Vă reamintesc faptul că proiectul de lege a fost depus la Parlament la data de 8 aprilie 2011. Birourile permanente ale celor două Camere, cu participarea liderilor grupurilor parlamentare, în şedinţa din 11 aprilie 2011, în conformitate cu prevederile art. 114 alin. (3) din Constituţie, au stabilit termenul pentru depunerea amendamentelor, până vineri, 15 aprilie 2011, şi transmiterea acestora la Guvern, urmând ca Guvernul să hotărască asupra amendamentelor şi să prezinte Parlamentului proiectul de lege asupra căruia îşi asumă răspunderea.

Cu aceste precizări, dau cuvântul domnului Emil Boc, prim-ministru, pentru a prezenta proiectul de lege.

Domnule prim-ministru, aveţi cuvântul.

Domnul Emil Boc (prim-ministrul României):

Domnule preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,

Distinşi colegi, membri ai Cabinetului,

Doamnelor şi domnilor,

Guvernul şi-a asumat un amplu proces de reformare a statului şi, în acest sens, a promovat, în aceşti ultimi doi ani, un ansamblu de proiecte de lege care au vizat reformarea unor domenii importante, precum: educaţia, salarizarea unitară, pensiile, reforma agenţiilor guvernamentale, Codul muncii, codurile judiciare şi, evident, nu în ultimul rând, legislaţia dialogului social.

Astăzi, Guvernul îşi angajează răspunderea în faţa dumneavoastră pentru a continua seria reformelor majore în domeniul relaţiilor de muncă. Din acest punct de vedere, după adoptarea Codului muncii, era obligatoriu să finalizăm această reformă în domeniul muncii cu Legea Dialogului Social.

Acest proiect de lege vine să completeze Codul muncii, constituind împreună un ansamblu coerent de reglementări în domeniul relaţiilor individuale şi colective de muncă, generând un cadru instituţional adecvat şi modern, în cadrul căruia partenerii sociali să poată contribui la dezvoltarea economică şi socială a României.

Încep prezentarea acestui proiect de act normativ specificând că această lege integrează într-un mod unitar acte normative elaborate în perioade diferite de timp, în contexte socio-economice diferite, fapt ce a impus revizuirea şi coroborarea acestora, în conformitate cu realităţile actuale din punct de vedere economic şi social.

De asemenea, proiectul de lege pe care vi-l supunem atenţiei îşi propune revizuirea acelor acte normative în aplicarea cărora, în decursul timpului, s-au constatat disfuncţionalităţi şi compatibilizarea acestor texte cu reglementările din deciziile Curţii Constituţionale.

Construcţia actului normativ cu care venim astăzi în faţa dumneavoastră s-a realizat cu participarea şi consultarea specialiştilor din rândul organizaţiilor sindicale şi patronale, al societăţii civile, al mediului academic, al experţilor, al practicienilor din domeniul relaţiilor de muncă, precum şi cu experţi ai Comisiei Europene.

Legea Dialogului Social reglementează modalităţile prin care se organizează structurile partenerilor sociali vizând compatibilizarea, pe baza principiului simetriei juridice, drepturilor şi obligaţiilor acestora, modalităţile de constituire a structurilor asociative ale acestora, precum şi structurile teritoriale.

De asemenea, au fost revizuite şi criteriile de reprezentativitate pe care trebuie să le îndeplinească structurile partenerilor sociali, fiind, totodată, reglementate şi procedurile de constatare a îndeplinirii acestor criterii.

Prezentul proiect de lege reglementează cadrul instituţional în care se derulează dialogul social pe multiple paliere de dialog. Astfel, sunt reglementate modalităţile de organizare şi funcţionare a comisiilor de dialog social atât la nivel sectorial, în cadrul ministerelor, cât şi în plan teritorial, la nivelul fiecărui judeţ. La nivel naţional, proiectul de lege propune o reformă majoră a Consiliului Economic şi Social, conform modelului Comitetului Economic şi Social European, prin retragerea din Consiliul Economic şi Social a reprezentanţilor Guvernului şi înlocuirea acestora cu reprezentanţii societăţii civile. Această modificare structurală este de natură a aşeza pe poziţii de egalitate sau, mai bine spus, îşi propune să adune la masa dialogului pe cei mai importanţi actori şi parteneri ai societăţii.

Aşadar, includerea societăţii civile în Consiliul Economic şi Social reprezintă atât transformarea acestei structuri tripartite din instituţie de dialog social în instituţie de dialog civic, cât şi o recunoaştere a rolului societăţii civile în procesul decizional. În acest context, societatea civilă îşi va putea desemna reprezentanţii în Consiliul Economic şi Social din rândul structurilor cooperatiste, profesiunilor liberale, organizaţiilor pentru protecţia consumatorilor, comunităţii ştiinţifice şi academice, organizaţiilor de agricultori, organizaţiilor de pensionari, organizaţiilor comunităţilor locale, asociaţiilor care reprezintă familia şi persoanele cu dizabilităţi şi al altor organizaţii neguvernamentale.

În acest fel, societatea civilă va deveni un partener real de dialog şi va avea prilejul de a se pronunţa asupra tuturor problemelor de interes social şi economic, inclusiv prin avizarea tuturor actelor normative dezbătute în cadrul Consiliului Economic şi Social.

În contextul acestei modificări structurale au fost revizuite atribuţiile Consiliului Economic şi Social şi a fost modificată structura comisiilor permanente ale acestuia.

Coroborat cu modificarea structurii Consiliului Economic şi Social, se înfiinţează Consiliul Naţional Tripartit pentru Dialog Social, în vederea asigurării continuităţii mecanismului de consultări tripartite Guvern - sindicate - patronate. Astfel, Consiliul Naţional Tripartit pentru Dialog Social va prelua o parte din atribuţiile Consiliului Economic şi Social, precum şi atribuţii specifice consultării tripartite la nivel naţional.

Constituirea Consiliului Naţional Tripartit pentru Dialog Social a fost convenită cu partenerii sociali pentru asigurarea continuităţii practicilor în domeniul dialogului social la nivel naţional.

Importanţa pe care Guvernul o asigură şi o acordă dialogului social este subliniată de faptul că acest organism consultativ va fi prezidat de prim-ministru, iar membrii de drept vor fi preşedinţii confederaţiilor sindicale şi patronale reprezentative la nivel naţional, reprezentantul Băncii Naţionale, precum şi alte persoane ce urmează a fi nominalizate cu acordul partenerilor sociali.

Prin înfiinţarea Consiliului Naţional Tripartit pentru Dialog Social răspundem şi cerinţelor Organizaţiei Internaţionale a Muncii privind dialogul social tripartit.

De asemenea, modificările propuse de Proiectul Legii Dialogului Social vizează consolidarea rolului organizaţiilor sindicale la nivel de unitate, grup de unităţi şi sector de activitate pentru a asigura posibilitatea negocierii unor contracte colective de muncă mult mai aplicabile şi aplicate domeniului şi specificului activităţii.

Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,

Un aspect foarte important, reglementat prin acest proiect de lege, îl reprezintă negocierile colective de muncă. Proiectul de lege propune înlocuirea negocierilor la nivelul ramurilor de activitate, care nu sunt definite prin niciun act normativ, fiind stabilite convenţional, numai de către partenerii sociali, cu negocierea la nivel de sector, denumit şi definit conform Codului CAEN.

De asemenea, pentru a asigura o flexibilitate cât mai mare în negocierea contractelor colective de muncă, la nivelul grupurilor de unităţi se prevede posibilitatea constituirii voluntare a acestora, conform apartenenţei angajatorilor la aceeaşi diviziune, grupă sau clasă a Codului CAEN.

În acest context, o problemă extrem de importantă o reprezintă aplicarea principiului erga omnes cu privire la contractele colective de muncă.

Aşa cum am menţionat şi cu alte ocazii şi, de altfel, aşa cum au menţionat şi reprezentanţii organismelor internaţionale, considerăm că, deşi există această practică încetăţenită, aplicarea erga omnes a contractelor colective de muncă nu se susţine nici juridic şi nici principial, întrucât impune unor părţi neafiliate la organizaţiile sindicale şi patronale, semnatare ale unui contract colectiv de muncă, obligativitatea aplicării acestuia.

Deci, din acest punct de vedere, considerăm că a impune unei părţi care nu este parte, în mod obligatoriu, un contract colectiv de muncă nu constituie nicio chestiune juridică corectă şi niciun punct de vedere principial.

Prezentul proiect de lege elimină aplicarea erga omnes, adică a opozabilităţii tuturor, a contractelor colective de muncă şi condiţionează la nivel de sector înregistrarea contractului de reprezentarea la negocieri a cel puţin 50% din numărul de salariaţi din sectorul respectiv, în caz contrar, acesta fiind înregistrat ca şi contract colectiv de muncă la nivel de grup de unităţi.

Prin prezentul proiect de lege se elimină negocierea contractului colectiv de muncă la nivel naţional.

Eliminarea negocierii contractului colectiv de muncă la nivel naţional se impune, întrucât, prin efectele sale, se suprapune reglementărilor legale în vigoare, generând în cascadă dezechilibre economice prin aplicarea exhaustivă tuturor unităţilor economice şi distorsionarea majoră a principiului negocierii voluntare.

Practica europeană nu cunoaşte astfel de contracte colective de muncă la nivel naţional, poate cu excepţia Spaniei. În toată Europa, acestea sunt, de regulă, sectoriale.

De altfel, contractul colectiv de muncă la nivel naţional, aşa cum este reglementat de legea în vigoare, transformă acest contract în lege care stabileşte drepturi şi obligaţii pentru toţi angajaţii din ţară, precum şi pentru toate unităţile economice atât bugetare, cât şi private, excedând în ultimă instanţă prerogativelor constituţionale de legiferare ale Parlamentului şi, eventual, ale Guvernului.

Prin contractul colectiv de muncă la nivel naţional se stabilesc obligaţii financiare şi de altă natură care depăşesc de multe ori posibilităţile bugetare ale unităţilor în care se aplică, neţinând cont de situaţia economică a acestora.

De aceea, din punctul nostru de vedere, nu se justifică caracterul naţional al contractului colectiv, pentru că nu este corect să impui unor unităţi care nu sunt parte şi care nu au resursele bugetare aferente obligaţii negociate de către alţii şi în altă parte.

În ceea ce priveşte conflictele colective de muncă, proiectul de lege pune accentul pe promovarea soluţionării prin dialog a conflictelor colective de muncă, prin conciliere, mediere şi arbitraj.

În scopul promovării soluţionării amiabile şi cu celeritate a conflictelor colective de muncă prin dialog social, pe lângă Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, se înfiinţează Oficiul de Mediere şi Arbitraj al Conflictelor Colective de Muncă.

Modalitatea de înfiinţare, organizare şi funcţionare a acestuia urmează să fie reglementată prin hotărâre de Guvern cu consultarea partenerilor sociali, iar componenţa şi criteriile de accedere în corpul de mediatori şi în corpul de arbitri ai conflictelor colective de muncă, precum, de altfel, şi competenţa, atribuţiile şi procedurile de mediere şi arbitraj se vor stabili prin Regulament, elaborat de către acest oficiu.

Dragi colegi,

Doamnelor şi domnilor,

Acestea sunt principalele modificări de substanţă din Legea Dialogului Social.

Evident că mai sunt şi multe alte prevederi care compun acest corp al Legii Dialogului Social pentru că, în ultimă instanţă, e vorba de o lege care reuneşte, în esenţă, cinci acte normative, cinci domenii distincte: sindicate, patronate, contracte colective de muncă, Consiliul Economic şi Social şi soluţionarea conflictelor colective de muncă.

De asemenea, profit de această ocazie ca, în încheiere, să mulţumesc tuturor parlamentarilor care au depus amendamente la aceste două proiecte de acte normative asupra cărora Guvernul îşi angajează răspunderea.

Vă asigur că le-am tratat cu maximă atenţie şi responsabilitate.

O bună parte din aceste amendamente au fost preluate şi integrate în corpul actelor normative pe care astăzi le supun atenţiei dumneavoastră, prin procedura angajării răspunderii.

Având în vedere toate acestea, în temeiul art. 114 din Constituţia României, Guvernul îşi angajează răspunderea asupra Proiectului Legii Dialogului Social.

Vă mulţumesc. (Aplauze)

Domnul Alexandru Pereş:

Şi eu vă mulţumesc, domnule prim-ministru, pentru aceste precizări şi clarificări.

Doamnelor şi domnilor deputaţi şi senatori,

Reamintesc faptul că, urmare a prezentării proiectului Legii Dialogului Social, pentru care Guvernul şi-a angajat răspunderea, poate fi depusă moţiune de cenzură, în termen de trei zile de la prezentare, potrivit art. 114 alin. (2) din Constituţia României.

Ordinea de zi fiind epuizată, declar încheiată şi această a doua şedinţă comună.

Urmează ca cele două Camere ale Parlamentului să-şi desfăşoare activitatea conform programului aprobat.

Vă mulţumesc.

Domnul Ioan Oltean (de la prezidiu):

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Şedinţa în plen a Camerei Deputaţilor se reia la ora 18.00, cu şedinţa consacrată răspunsurilor la întrebările şi interpelările adresate Guvernului.

Şedinţa s-a încheiat la ora 17.05.