Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 15,40.

Lucrările au fost conduse de domnul senator Mircea-Dan Geoană, preşedintele Senatului, şi domnul deputat Ioan Oltean, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistaţi de domnul senator Gheorghe David, secretar al Senatului, şi domnul deputat Dumitru Pardău, secretar al Camerei Deputaţilor.

*

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Bună ziua, stimate colege şi stimaţi colegi.

Declar deschisă şedinţa plenului comun al Camerei Deputaţilor şi Senatului României, de astăzi, marţi, 31 mai 2011.

Împreună cu domnul vicepreşedinte Ioan Oltean şi cu colegii - domnii Dumitru Pardău şi Gheorghe David - vom asigura conducerea acestei şedinţe.

Evident, în funcţie de evoluţiile discuţiei, o să încercăm să facem o diviziune a muncii cât mai eficientă cu putinţă.

Vă informez că din totalul de 468 de deputaţi şi senatori şi-au înregistrat, până în acest moment, prezenţa 392; 76 sunt absenţi.

Suntem în cvorumul legal de şedinţă.

Birourile permanente reunite au decis şi aprobat un proiect de ordine de zi pentru astăzi, şi un proiect de program de lucru pentru astăzi.

Dacă sunt comentarii în legătură cu ordinea de zi? Nu sunt.

Vă supun votului ordinea de zi pentru astăzi.

Cine este pentru? Vă rog să votaţi.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Ordinea de zi a fost aprobată.

Pentru programul de lucru, dacă sunt comentarii din partea dumneavoastră? Nu sunt.

Vă supun votului programul de lucru.

Cine este pentru?

Împotrivă? Un vot împotrivă.

Abţineri?

Cu un vot împotrivă, programul de lucru a fost aprobat.

1. Modificări în componenţa nominală a Comisiei comune speciale a Camerei Deputaţilor şi Senatului privind elaborarea pachetului de legi privind securitatea naţională.

Înţeleg că din partea Grupului parlamentar al PSD există o propunere de înlocuire, pe care domnul senator Verestóy Attila o va prezenta de la microfonul plenului nostru reunit.

Domnule senator, vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Verestóy Attila:

Domnilor preşedinţi,

Doamnelor şi domnilor colegi şi invitaţi,

La primul punct de pe ordinea de zi vă voi prezenta esenţa unei hotărâri care priveşte modificarea anexei la Hotărârea Parlamentului României nr.31/2009 privind constituirea Comisiei comune speciale a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru elaborarea pachetului de legi privind securitatea naţională.

În esenţă, articolul unic conţine, la punctul 10: "Domnul senator Ilie Sârbu, aparţinând Grupului parlamentar al PSD, este desemnat, în calitate de membru, în locul domnului senator Cătălin Voicu".

În acelaşi timp, vă voi prezenta şi conţinutul adresei pe care am înaintat-o Biroului permanent reunit, care solicită prelungirea termenului prevăzut la art.4 din Hotărârea Parlamentului României nr.31/29.06.2009 privind constituirea acestei comisii, cu prelungirea, cu 18 luni, în vederea continuării lucrărilor comisiei până la elaborarea pachetului de legi privind securitatea naţională.

Vă rog, domnule preşedinte, să supuneţi la vot ambele părţi ale bunei funcţionări a acestei comisii.

Vă mulţumesc.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulţumesc, domnule senator.

Vă supun votului Proiectul de Hotărâre cu privire la schimbarea componenţei nominale a Comisiei pentru elaborarea acestui pachet de legi privind securitatea naţională.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri? O abţinere.

Proiectul de hotărâre a fost aprobat, cu o abţinere, mă iertaţi.

De asemenea, vă supun votului propunerea de prelungire a mandatului acestei comisii speciale, cu termenul prezentat de către domnul senator Verestóy.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Abţineri?

Voturi împotrivă?

În unanimitate, şi această propunere a fost adoptată de plenul reunit.

2. Modificări în componenţa nominală a Comisiei permanente a Camerei Deputaţilor şi Senatului privind statutul deputaţilor şi senatorilor.

Există o propunere din partea Grupului parlamentar al PSD, de înlocuire a domnului senator Adrian Ţuţuianu, cu domnul senator Mitrea Miron Tudor.

Este propunerea formală avansată de Grupul parlamentar al PSD.

Dacă sunt obiecţiuni faţă de această propunere?

Dacă nu sunt, vă propun votului proiectul de hotărâre care, de asemenea, conţine şi partea a doua, care se referă la domnul deputat Mircea Grosaru, aparţinând Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale, care este desemnat, în calitate de membru al comisiei, pe locul devenit vacant ca urmare a decesului doamnei deputat - regretatei noastre colege - doamna Liana Dumitrescu.

Deci, cu aceste două propuneri, acesta este corpul proiectului de hotărâre.

Vă supun votului proiectul de hotărâre cuprinzând aceste modificări.

Cine este pentru?

Abţineri?

Voturi împotrivă?

În unanimitate, proiectul de hotărâre a fost aprobat.

3. Modificări în componenţa nominală a Comisiei permanente comune pentru relaţia cu UNESCO.

Grupul parlamentar al PSD propune înlocuirea domnului senator Prunea Nicolae-Dănuţ, cu domnul senator Crăciun Avram.

Dacă sunt obiecţiuni faţă de această propunere? Nu sunt.

Vă supun votului proiectul de hotărâre care consfinţeşte această modificare.

Cine este pentru?

Abţineri?

Voturi împotrivă?

În unanimitate, proiectul de hotărâre a fost adoptat.

4. Modificări în componenţa nominală a delegaţiei Parlamentului României la Adunarea Parlamentară a Francofoniei.

Grupul parlamentar al PDL din Senat ne propune înlocuirea domnului senator Georgică Severin, cu domnul senator Ion Bara, iar Grupul parlamentar al PSD, propune înlocuirea doamnei deputat Doina Burcău, cu domnul senator Georgică Severin.

Dacă sunt obiecţiuni faţă de aceste modificări în componenţa nominală a Comisiei pentru francofonie?

Dacă nu sunt, vă supun votului proiectul de hotărâre cu privire la acest subiect?

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Abţineri?

Voturi împotrivă?

În unanimitate, modificările au fost confirmate de plenul reunit.

5. Modificări în componenţa nominală a Comitetului Director al Grupului Român al Uniunii Interparlamentare.

Pe procedură, liderul Grupului parlamentar al PDL din Camera Deputaţilor, domnul Toader.

Vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Domnule preşedinte,

În proiectul de hotărâre este introdusă şi solicitarea noastră, dar fac cuvenita precizare, că nedepunând în termen, la birourile reunite, o să solicit să introduceţi în proiectul de hotărâre această modificare, a domnului Giurgiu, cu domnul Ovidius mărcuţianu.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulţumesc.

Procedură, doamna Aura Vasile.

Doamna Aurelia Vasile:

Mulţumesc, domnule preşedinte,

Aşa cum domnul deputat Toader cunoaşte, nu se poate face această propunere în timpul dezbaterii. Ea trebuie să treacă, obligatoriu, prin comisia care trebuie să facă raportul.

Dorim ca domnul Toader să facă această solicitare şi să urmeze parcursul: birourile reunite, repartizare comisie ş.a.m.d.

dacă, într-adevăr, respectăm ceea ce dumneavoastră mereu spuneţi, că: legea, Constituţia şi Regulamentul pentru dumneavoastră sunt sfinte.

Cred, eu, că confundaţi icoanele.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Aş dori să clarific acest subiect.

Propunerea avansată de domnul Toader se află în raportul şi în proiectul de hotărâre pe care le avem în mape.

Deci, din punctul meu de vedere, cred că este mai degrabă o desincronizare, pentru a putea să animăm puţin atmosfera în acest plen reunit.

Dar, aş dori să vă informez că, în proiectul de hotărâre şi în raportul pe care le avem în mapele noastră, inclusiv noi, cei care conducem şedinţa, sunt următoarele modificări de componenţă nominală: domnul senator Iulian Bădescu, PSD, înlocuieşte ca trezorier pe domnul Ion Vasile, Grupul parlamentar al PNL; domnul senator Ovidius Mărcuţianu, aparţinând independenţilor - îl înlocuieşte ca membru pe domnul deputat Mircia Giurgiu - Grupul parlamentar al PDL, şi, la punctul 21 - domnul senator şi lider al Grupului parlamentar al PNL din Senat, domnul senator Haşotti îl înlocuieşte, în calitate de membru, pe domnul senator Ioan Ghişe, aparţinând aceluiaşi grup.

Acestea sunt modificările care conţin, de fapt, propunerile avansate şi care fac parte din proiectul de hotărâre pe care vi-l supun acum votului.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi de abţinere? Un vot de abţinere.

Voturi împotrivă?

Cu o abţinere, proiectul de hotărâre a fost aprobat de plenul reunit.

6. Modificări în componenţa nominală a unor grupuri parlamentare de prietenie din Parlamentului României.

Dacă există obiecţiuni faţă de modificările propuse? Aveţi în mapele dumneavoastră toate aceste modificări. Ele sunt confirmate de Birourile reunite şi de comisiile de specialitate.

Dacă nu sunt obiecţiuni, vă supun votului proiectul de hotărâre cu privire la modificarea hotărârii Parlamentului României cu nr.21/2009 privind constituirea unor grupuri parlamentare de prietenie.

Cine este pentru aceste modificări? Mulţumesc.

Abţineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

În unanimitate, modificările au fost aprobate.

Grupul parlamentar de prietenie România - Sultanatul Oman - constituire.

Nu au fost făcute propuneri nominale.

Îl rog pe domnul preşedinte...

Pe procedură, doamna Aura Vasile.

Doamna Aurelia Vasile:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule preşedinte,

Se tot vorbeşte permanent de partidele de la guvernare, de cum trebuie să facem economie, economie luând laptele praf al copiilor, economie luând scaunul invalidului ş.a.m.d.

Nu înţeleg de ce trebuie să facem grup parlamentar de prietenie cu Sultanatul Oman? E cumva în Uniunea Europeană şi n-am aflat eu, avem, ştiu eu, proiecte economice, avem vreun avantaj? Cred că ar trebui ca cel care a făcut această propunere să ne explice prin expunerea de motive sau unul dintre preşedinţii comisiei sau dintre vicepreşedinţi, nu înţeleg de ce, de data aceasta, Grupurile PD şi UDMR nu vin la microfon să spună: "Domnilor, noi vrem economie. Noi tăiem tutunul soldaţilor, noi facem modificări pe legi electorale şi nu mai face turul doi, pentru a face economie. Nu facem cutare şi cutare." Să vină cineva să ne spună de ce trebuie grup de prietenie cu Sultanatul Oman?

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulţumesc.

Pe procedură domnul Toader.

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Domnule preşedinte, am să-i comunic doamnei Aura Vasile că Grupul PSD a solicitat înfiinţarea acestui grup de prietenie... (Vociferări.) Sigur că nu a participat la aceste discuţii, îmi pare rău!

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Aş dori să vă informez că este o propunere consolidată din partea GRUI, deci este o chestiune care a fost discutată la nivelul Grupului Uniunii Interparlamentare şi există şi o propunere nominală de componenţă a conducerii acestui nou grup de prietenie pentru ţările din Golf, ţări cu resurse financiare şi lichidităţi deosebite în această perioadă complicată pentru economia mondială, şi în anexă aveţi şi componenţa nominală a acestui grup, evident dacă plenul reunit va fi de acord cu înfiinţarea acestui grup: preşedinte Cristian Rizea, vicepreşedinte Ştirbu Gigel-Sorinel, secretar Mocanu Alexandru şi restul membrilor, senatori şi deputaţi.

Dacă elementul de oportunitate a fost clarificat, chiar prin intervenţia mea, şi elementul de reprezentare echilibrată al grupurilor parlamentare a fost rezolvat prin lecturarea listei, vă supun votului proiectul de hotărâre pentru înfiinţarea acestui grup de prietenie.

Cine este pentru înfiinţarea acestui grup?

Abţineri? O abţinere.

Cine este împotrivă? 10 voturi împotrivă.

Propunerea a fost aprobată cu majoritate de voturi.

La punctul 8 cred că există o dificultate cu privire la componenţa nominală pentru Grupul de prietenie cu Republica Camerun. În mapele noastre nu există propuneri nominale pentru componenţa acestei comisii. Vom reporta decizia cu privire la acest grup la proxima şedinţă reunită a celor două Camere ale Parlamentului.

Punctul 9. Proiectul de Hotărâre pentru modificarea art.2 din Hotărârea Parlamentului României nr.2/2011 privind instituirea Comisiei comune speciale a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru controlul execuţiei bugetelor Curţii de Conturi pe anii 2005, 2006, 2007, 2008 şi 2009.

Proiectul de hotărâre a fost distribuit deja.

Dacă sunt intervenţii de ordin general cu privire la acest proiect de hotărâre? Nu.

Dacă există obiecţiuni cu privire la titlu? Nu.

Dacă pe articolul unic al hotărârii sunt comentarii sau obiecţiuni? Nu.

Dacă nu, vă supun votului proiectul de hotărâre în ansamblul său.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Abţineri?

Voturi împotrivă?

În unanimitate, proiectul de hotărâre a fost aprobat.

Punctul 10. Proiectul de Hotărâre pentru abrogarea Hotărârii Parlamentului nr.52/2006 privind constituirea Comisiei pentru afaceri europene a Parlamentului României.

V-a fost distribuit acest proiect de hotărâre. Intervenţii pe subiectul general? Nu sunt.

La titlu? Obiecţiuni? Nu.

Articolul unic? Nu sunt obiecţiuni.

Vă supun votului proiectul de hotărâre în ansamblul său.

Cine este pentru?

Abţineri? O abţinere.

Voturi împotrivă?

Cu o abţinere proiectul de hotărâre a fost adoptat.

Punctul 11. Înţeleg că aici există o modificare, da?

Proiectul de Hotărâre pentru aprobarea rectificării bugetului de venituri şi cheltuieli al Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare pe anul 2010.

Doamna preşedinte Anghelache se află în plenul nostru reunit. Am s-o invit la microfonul plenului reunit pentru a ne prezenta punctul său de vedere.

Doamna preşedinte, vă rog.

Doamna Gabriela-Victoria Anghelache (preşedintele Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Rectificarea constă în realocarea unor sume între Titlul II "Bunuri şi servicii" şi Titlul XII "Cheltuieli de capital" ale bugetului de venituri şi cheltuieli al Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare pe anul 2010.

Această realocare este necesară ca urmare a unor evenimente excepţionale care au intervenit în cursul anului 2010 şi care au necesitat cheltuieli suplimentare la bunuri şi servicii. Totalul veniturilor şi cheltuielilor aprobate de Parlament rămâne nemodificat, cu rugămintea de a accepta această modificare, care nu reprezintă decât o realocare a aceleiaşi sume, între cheltuielile de capital şi cheltuielile pentru bunuri şi servicii.

Vă mulţumesc.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulţumesc, doamna preşedinte.

Doamna preşedinte Barna, vă rog, punctul de vedere al comisiei.

Doamna Maria Eugenia Barna:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport comun la Proiectul de rectificare a bugetului de venituri şi cheltuieli al Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare pe anul 2010.

Comisiile de specialitate din Senat şi Camera Deputaţilor au fost sesizate de Birourile permanente reunite, în vederea elaborării raportului comun la proiectul menţionat anterior.

Analizând Proiectul de rectificare a bugetului de venituri şi cheltuieli al Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare pe anul 2010, Comisiile pentru buget din Senat şi Camera Deputaţilor au hotărât, cu majoritate de voturi, aprobarea acestuia şi supun spre dezbatere şi aprobare plenului Parlamentului Proiectul de Hotărâre pentru aprobarea rectificării bugetului de venituri şi cheltuieli al Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare pe anul 2010.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulţumesc doamnei preşedinte.

Dacă cu privire la conţinutul proiectului de hotărâre, titlul sau articolele sale sunt obiecţiuni pe fond, pe probleme generale? Dacă nu sunt, am să vă propun votul asupra proiectului de hotărâre în ansamblul său.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Abţineri?

Voturi împotrivă? Un vot împotrivă.

Proiectul a fost aprobat cu majoritate de voturi.

Punctul 12. Proiectul de Hotărâre pentru aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli al Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM) pentru anul 2011.

Dacă din partea Comisiei pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor sau Comisia economică, industrii şi servicii din Senat? Vă rog, domnule deputat.

Domnul Constantin Chirilă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport comun asupra bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2011 al Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii.

În conformitate cu prevederile art.14 alin.(3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.22/2009, Comisia pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor din Camera Deputaţilor şi Comisia economică, industrii şi servicii din Senat au fost sesizate de către cele două Birouri permanente, reunite în şedinţa comună din 8 martie 2011, spre dezbatere şi avizare cu bugetul de venituri şi cheltuieli pe anul 2011 al Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii.

La analiza bugetului au participat din partea Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii domnul preşedinte Cătălin Marinescu şi doamna expert Alina Şumudică. Bugetul de venituri şi cheltuieli, supus aprobării, cuprinde resursele financiare pentru realizarea obiectivelor ANCOM în perioada exerciţiului financiar 2011. Finanţarea cheltuielilor curente şi de capital ale ANCOM se asigură integral din venituri proprii.

Veniturile totale previzionate se vor realiza în principal din tariful de utilizare a frecvenţelor spectrului radio şi din tariful de utilizare a resurselor de numerotaţie. ANCOM a diminuat veniturile din tarifele de utilizare a spectrului radio cu 15% pentru a stimula investiţiile în noi tehnologii ale furnizorilor de reţele şi servicii de comunicaţii electronice, în condiţiile în care aceştia au înregistrat în ultima perioadă scăderi ale veniturilor din activităţile specifice comunicaţiilor electronice.

Bugetul de venituri şi cheltuieli ale ANCOM se stabileşte în sumă de 212.000 mii lei venituri şi 308.341 mii lei cheltuieli, cu un deficit în valoare de 96.341 mii lei, care se acoperă din excedentul anilor precedenţi.

Disponibilităţile înregistrate la data de 31 decembrie 2010 sunt în sumă de 425.984 mii lei, din care 68.980 mii lei reprezintă venituri din cota pe cifra de afaceri în domeniul comunicaţiilor electronice destinate serviciului universal.

În şedinţa din 29 martie, cele două comisii reunite au hotărât cu majoritatea de voturi a membrilor prezenţi să supună plenului celor două Camere reunite aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe 2011 al Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii, în forma prezentată de ANCOM.

Mulţumesc.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulţumesc. Şi preşedintele agenţiei este prezent în plenul nostru şi cred că raportul comun prezentat de comisiei este concludent.

Dacă există observaţii faţă de proiectul de hotărâre distribuit deja şi aflat în mapele dumneavoastră? Dacă sunt obiecţiuni cu privire la titlu sau la conţinutul articolelor? Nu sunt.

Vă supun votului proiectul de hotărâre în ansamblul său.

Cine este pentru?

Abţineri?

Voturi împotrivă? 89 de voturi împotrivă.

Cu majoritate de voturi, proiectul de hotărâre a fost aprobat.

Punctul următor, punctul 13 - Proiectul de Lege pentru ratificarea Protocolului de modificare a Protocolului privind dispoziţiile tranzitorii anexat la Tratatul privind Uniunea Europeană, la Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene şi la Tratatul de instituire a Comunităţii Europene a Energiei Atomice, semnat la Bruxelles la 23 iunie 2010.

Dacă din partea Guvernului există... ? Vă rog, domnule secretar de stat Niculescu, Ministerul Afacerilor Externe.

Domnul Anton Niculescu (secretar de stat, Ministerul Afacerilor Externe):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor parlamentari,

Vă rugăm să adoptaţi această Lege de ratificare a Protocolului de modificare a dispoziţiilor tranzitorii la Tratatul privind Uniunea Europeană. Modificările privesc creşterea numărului de deputaţi. Se vor adăuga trei europarlamentari germani, aleşi în cadrul alegerilor din iunie 2009. Menţionez faptul că mandatul lor nu poate fi întrerupt.

Vă mulţumesc.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Este vorba de redistribuirea mandatelor în Parlamentul European.

Dacă sunt intervenţii cu privire la acest subiect? Din partea comisiei, vă rog.

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Comisiile reunite, juridică din Senat şi Camera Deputaţilor şi Comisia pentru afaceri europene a Parlamentului României, au avizat favorabil acest proiect, în sensul în care îl supune dezbaterii şi adoptării Parlamentului celor două Camere reunite.

Proiectul de lege se referă la faptul că modificările duc la creşterea numărului de deputaţi de la 736 la 754, 751, conform Tratatului de la Lisabona, plus trei europarlamentari germani deja aleşi şi al căror mandat nu poate fi întrerupt. România nu este afectată de această modificare a numărului de europarlamentari, întrucât atât prin Tratatul de la Nisa, cât şi prin cel de la Lisabona, beneficiem de un număr de 33 de reprezentanţi în Parlamentul European. Derogarea temporară de la numărul maxim de 751 de europarlamentari reprezintă o modificare a dreptului primar european. Ratificarea de către toate statele membre se va realiza printr-o procedură echivalentă cu cea pentru intrarea în vigoare a tratatelor şi este necesară corelarea numărului de parlamentari europeni, corespunzător Tratatului de la Nisa, cu prevederile Tratatului de la Lisabona, intrat între timp în vigoare.

În consecinţă, comisiile reunite vă supun spre adoptare acest proiect de lege.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulţumesc domnului deputat Nicolăescu.

Dacă sunt intervenţii pe dezbateri generale? Nu sunt. Este până la urmă o obligaţie pe care trebuie să ne-o asumăm.

Trecem la dezbaterea pe articole. Dacă există observaţii cu privire la articolele din corpul acestui proiect de lege? Nu sunt. Cu privire la titlu? Nu.

Vă supun votului proiectul de lege în ansamblul său.

Cine este pentru?

Abţineri? 2 abţineri.

Voturi împotrivă?

Cu majoritate de voturi proiectul de hotărâre a fost adoptat.

Am să rog serviciile noastre să pregătească comunicarea oficială către parlamentele interesate. Am primit solicitări din partea parlamentelor german, austriac, pentru urgentarea acestei proceduri şi vreau să comunicăm că şi Parlamentul României a ratificat aceste dispoziţii tranzitorii.

Punctul 14. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.103/2010 pentru rectificarea bugetului de stat pe anul 2010.

Reprezentantul Guvernului? Domnule preşedinte Ghizdeanu?

Domnul Ion Ghizdeanu (preşedintele Comisiei Naţionale de Prognoză):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor parlamentari, vă adresăm rugămintea de a aproba acest proiect de lege. Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea Legii bugetului de stat din anul 2010. Având în vedere rezultatele care au fost la acel moment pe nouă luni, practic s-au majorat veniturile bugetului de stat şi cheltuielile. Dintre cheltuieli trebuie menţionate cele pentru plata unor arierate în domeniul sănătăţii, pentru Ministerul Muncii, transfer la buget pentru a face echilibrul bugetului asigurărilor de stat în acel moment, în condiţiile menţinerii deficitului bugetar la 6,8. De asemenea, s-au alocat mai multe fonduri pentru proiectele de investiţii.

În consecinţă, susţinem adoptarea acestui proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulţumesc şi eu, domnule preşedinte.

Domnule preşedinte Ovidiu Marian, punctul de vedere al comisiilor.

Domnul Ovidiu Marian:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea Legii bugetului de stat pentru punerea de acord a planificării bugetare cu execuţia bugetului general consolidat la nouă luni.

Întruniţi în şedinţa comună din data de 5 aprilie 2011 membrii celor două comisii, după încheierea dezbaterilor asupra proiectului de lege au hotărât cu majoritate de voturi adoptarea proiectului de lege.

În consecinţă, supunem spre dezbatere plenului Parlamentului României raportul de admitere, împreună cu proiectul de lege.

Mulţumesc.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulţumesc, domnule preşedinte Ovidiu Marian.

Dacă sunt intervenţii pe fond la dezbateri generale? Nu.

Dezbaterea pe articole. Dacă sunt observaţii la articolele proiectului de lege? Nu sunt.

Vă supun votului proiectul de lege în ansamblul său.

Cine este pentru? Aş dori să verificăm voturile în favoare. 146 de voturi în favoare.

Abţineri?

Voturi împotrivă? 110 voturi împotrivă.

Proiectul de lege a fost aprobat.

Punctul 15. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.18/2010 privind rectificarea bugetului de stat pe anul 2010.

Domnule preşedinte Ghizdeanu!

Domnul Ion Ghizdeanu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor parlamentari, acest proiect de lege se referă la prima rectificare, cel anterior la a doua rectificare, deci este vorba de rectificarea bugetului de stat din anul 2010, în principal datorită schimbării unor indicatori macroeconomici din acel moment şi ţinându-se cont de estimarea principalilor indicatori macroeconomici. În contextul evoluţiei economice şi financiare din acel moment s-a considerat că este adecvat un deficit bugetar de 6,8% din PIB, în loc de 5,9% în bugetul iniţial.

Ca urmare a acestuia, s-au majorat veniturile bugetului de stat pe anul 2010 pe sold cu suma de 2.018 milioane lei, pe diferite categorii de impozit, corespunzător şi majorării deficitului, cheltuielile bugetului de stat la acel moment s-au majorat cu suma de 3.940,6 milioane lei, alocate în principal, fiind problema care a fost arhicunoscută, în principal Ministerului Muncii cu 3,8 miliarde, Ministerului Sănătăţii cu 2,8 miliarde, reprezentând transferuri din bugetul de stat către bugetul Fondului Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate pentru plata datoriilor din sectorul sanitar, Ministerului Mediului pentru cofinanţarea fondurilor din Uniunea Europeană şi altor ministere, pentru diferite proiecte cu finanţare europeană.

În consecinţă, Guvernul, prin Ministerul Finanţelor Publice, vă adresează rugămintea de a aproba acest proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulţumesc. Doamna preşedinte Barna.

Doamna Maria Eugenia Barna:

Domnule preşedinte, am întocmit raport comun Comisia pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital din Senat şi Comisia pentru buget, finanţe şi bănci din Camera Deputaţilor.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea Legii bugetului de stat, pentru punerea de acord a planificării bugetare cu evoluţia prognozată a indicatorilor macroeconomici.

Întruniţi în şedinţă comună în data de 5 octombrie 2010, membrii celor două comisii, după încheierea dezbaterilor asupra proiectului de lege, au hotărât cu 24 de voturi pentru şi o abţinere respingerea proiectului de lege.

În timpul dezbaterii proiectului de lege s-au prezentat o serie de amendamente. Amendamentele admise sunt prezentate în Anexa nr.1, iar amendamentele respinse sunt prezentate în Anexa nr.2 la prezentul raport.

La dezbaterea proiectului de lege a participat, în calitate de invitat, reprezentantul Ministerului Finanţelor Publice, domnul secretar de stat Gherghina.

În consecinţă, vă supunem spre dezbatere plenului Parlamentului României raportul de respingere a Ordonanţei Guvernului privind rectificarea bugetului de stat pe 2010, cu amendamentele prezentate în anexă, împreună cu proiectul de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulţumesc. Domnule Toader, vă rog.

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Domnule preşedinte,

La dezbateri generale, după cum aţi văzut, raportul comisiei este un raport de respingere. Realitatea este cu totul alta. Nevoia de rectificare a bugetului s-a datorat condiţiilor pe care le-a avut economia României, fiind necesară această rectificare, fapt pentru care Grupul Partidului Democrat Liberal va vota împotriva raportului, adoptând în acest fel cu lege proiectul de ordonanţă.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulţumesc pentru această precizare de poziţie.

Dacă sunt alte intervenţii pe fondul dezbaterii generale? Nu sunt.

După cum aţi constatat, raportul comun este un raport de respingere. Aceasta va fi şi propunerea pe care v-o avansez spre vot.

Intervenţie? Vă rog, domnule deputat Călian.

Domnul Petru Călian:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

V-aş ruga să supuneţi aprobării şi amendamentele admise la această ordonanţă, astfel încât să ne putem pronunţa prin vot.

Mulţumesc.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Cu mare plăcere. Problema este că avem în faţa noastră un raport de respingere care este primul care va fi supus... Este un raport de respingere cu amendamente admise, dar votul este făcut pe raportul de respingere. După aceea, evident, intrăm în faza în care, după rezultatul votului, vom putea vedea care este calea de urmat.

În acest moment vă supun votului raportul de respingere, aşa cum a fost prezentat de comisiile reunite.

Cine este pentru raportul de respingere? 113 voturi în favoare, cu domnul Haşotti.

Voturi împotrivă? 152 de voturi împotriva raportului de respingere.

Abţineri? Nu sunt.

Raportul de respingere nu a fost adoptat de plenul reunit.

Deci, în acest moment vă propun transmiterea către comisiile de specialitate, în această situaţie, pentru a putea să revină către plenul reunit cu un alt raport, evident conţinând şi amendamentele pe care le vor considera colegii şi colegele ca fiind necesare.

Cine este pentru transmiterea la comisie a acestui raport? Vă rog să votaţi. Pentru transmiterea la comisii pentru un raport suplimentar. Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Vă mulţumesc.

Punctul 16. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.104/2010 cu privire la rectificarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2010.

Punctul de vedere al Guvernului? Doamna preşedinte Pârcălabu.

Doamna Domnica Doina Pârcălabu (preşedintele Casei Naţionale de Pensii şi alte Drepturi de Asigurări Sociale):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2010, în vederea menţinerii deficitului bugetar la un nivel sustenabil, cât şi respectarea angajamentelor interne şi internaţionale asumate de Guvernul României.

Principalele modificări la bugetul asigurărilor sociale de stat: se prevede diminuarea veniturilor bugetului asigurărilor sociale de stat aferente sistemului public de pensii cu 215 milioane de lei din diminuarea veniturilor curente ale sistemului public de pensii cu 695,4 milioane lei şi majorarea subvenţiei acordate de la bugetul de stat cu suma de 480,4 milioane lei; diminuarea cheltuielilor bugetului asigurărilor sociale de stat aferente sistemului public de pensii cu suma de 215 milioane lei datorate în principal diminuării cu 195 milioane lei la titlul "asistenţă socială"; diminuarea cheltuielilor sistemului pentru asigurări de accidente de muncă şi boli profesionale cu 8,3 milioane lei; la bugetul asigurărilor pentru şomaj, diminuarea veniturilor bugetului asigurărilor pentru şomaj cu suma de 100 de milioane lei; diminuarea veniturilor fondului de garantare pentru plata creanţelor salariale şi diminuarea cheltuielilor bugetului asigurărilor sociale pentru şomaj aferente sistemului asigurărilor pentru şomaj cu 210,8 milioane lei.

Având în vedere aceste prevederi, susţinem şi propunem dumneavoastră aprobarea acestui proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Vă mulţumesc şi eu, doamna preşedinte.

Domnul preşedinte Ovidiu Marian.

Domnul Ovidiu Marian:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Pentru că doamna preşedinte a prezentat în detaliu ce conţine proiectul de lege, mă voi mărgini la a spune că, întrunit în şedinţa comună din data de 5 aprilie 2011, membrii celor două comisii, după încheierea dezbaterilor asupra proiectului de lege, au hotărât, cu majoritate de voturi, adoptarea proiectului de lege.

În consecinţă, supunem spre dezbatere plenului Parlamentului României raportul de admitere, împreună cu proiectul de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Vă mulţumesc şi eu, domnule preşedinte.

Dacă sunt intervenţii pe dezbaterea generală, pe dezbaterea de fond? Nu sunt.

Comisiile propun adoptarea acestui proiect de lege.

Am să vă supun votului proiectul de lege.

Cine este pentru? 149 de voturi.

Împotrivă? 115.

Abţineri? Nu sunt abţineri.

Cu majoritate de voturi, proiectul de lege a fost adoptat.

Ordonanţa nr.19/2010 - rectificarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe 2010.

Doamna Pârcălabu. Vă rog.

Doamna Domnica Doina Pârcălabu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 19 pentru rectificarea bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2010 a avut ca modificări asigurarea prevederilor necesare acordării prestaţiilor de natură socială, respectiv pensii şi ajutor de şomaj.

În ceea ce priveşte modificările aduse de actul normativ în discuţie, la bugetul asigurărilor sociale de stat, s-au majorat veniturile bugetului asigurărilor sociale cu suma de 1.893 milioane lei, prin diminuarea veniturilor curente ale sistemului public de stat şi majorarea subvenţiei acordate în sumă de 3.823,9 milioane lei; diminuarea pe sold a veniturilor sistemului de asigurări pentru accidente de muncă şi boli profesionale cu 8,4 milioane lei; majorarea cheltuielilor bugetului asigurărilor sociale de stat cu suma de 1.893,9 milioane lei, ca urmare a suplimentării cu suma de 1.942,3 milioane lei la Titlul "Asistenţă socială" pentru plata integrală a pensiilor până la sfârşitul anului; diminuarea cheltuielilor sistemului de asigurări pentru accidente de muncă şi boli profesionale cu 21,9 milioane lei.

La bugetul asigurărilor pentru şomaj, prin actul normativ de rectificare, s-a prevăzut: diminuarea veniturilor bugetului asigurărilor sociale pentru şomaj aferente sistemului asigurărilor pentru şomaj cu suma de 321,6 milioane lei; diminuarea veniturilor fondului de garantare pentru plata creanţelor salariale cu suma de 48,7 milioane lei; majorarea cheltuielilor bugetului asigurărilor pentru şomaj aferente sistemului asigurărilor pentru şomaj cu 1.163,9 milioane lei; suplimentarea cheltuielilor fondului de garantare pentru plata creanţelor salariale cu suma de 16,5 milioane lei.

Având în vedere aceste considerente, Guvernul susţine aprobarea prezentului proiect de act normativ.

Vă mulţumesc.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Vă mulţumesc. Doamna preşedinte Barna.

Doamna Maria Eugenia Barna:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport comun la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.19/2010 privind rectificarea bugetului asigurărilor sociale pe anul 2010.

Comisiile de specialitate au fost sesizate şi s-au întrunit în şedinţă comună. După încheierea dezbaterilor asupra proiectului de lege, membrii comisiilor au hotărât, cu 19 voturi pentru şi 12 voturi împotrivă, întocmirea unui raport de respingere.

Suntem în aceeaşi situaţie ca şi la precedentul proiect.

În consecinţă, supunem spre dezbatere şi adoptare plenului Parlamentului României raportul de respingere a Ordonanţei Guvernului nr.19/2010 privind rectificarea bugetului asigurărilor sociale pe 2010.

Vă mulţumesc.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Vă mulţumesc. Domnul lider Mircea Toader.

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Domnilor preşedinţi,

Aceeaşi poziţie are grupul Partidului Democrat Liberal referitor la proiectul de lege pentru aprobarea ordonanţei. Comisia, prin votul ei, a dat un raport de respingere. Noi vom vota împotriva raportului de respingere. Logic, această ordonanţă a obligat Guvernul sau a obligat, până la urmă, bugetul de stat să poată să rectifice, în condiţiile în care fondurile bugetare puteau fi redistribuite spre bugetul de asigurări sociale.

În consecinţă, Grupul PDL va vota împotriva raportului de respingere.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Vă mulţumesc.

Dacă pe dezbaterea generală există intervenţii? Nu.

Vă supun votului raportul de respingere.

Cine este pentru? 117 voturi în favoare.

Împotrivă? 146.

Abţineri? O abţinere.

Raportul de respingere nu a fost aprobat.

Va merge la comisie pentru raport suplimentar.

Pe procedură, domnul senator Emilian Frâncu.

Domnul Emilian-Valentin Frâncu:

Domnilor preşedinţi,

Stimaţi colegi,

Este pentru a treia oară când vin de la tribuna Camerelor reunite pentru a solicita într-un fel rezolvarea unei situaţii neplăcute pentru noi toţi, parlamentarii. Cred că suntem singura ţară din Uniunea Europeană unde, la şedinţele comune sau la orice şedinţă, se practică, în mod curent, votul cu mâna ridicată.

Domnule preşedinte, vă rog mult de tot, am primit până acum două asigurări din partea Birourilor permanente reunite că se vor face acele 139 de cartele de vot de tip Camera Deputaţilor, care să poarte pe ele numele senatorilor. Şi, atunci, votul nu va mai fi unul subiectiv, nu va mai fi unul contestat, ci se va putea merge obişnuit, aşa cum se face în orice ţară civilizată, spre un vot corect şi transparent.

Rugămintea mea este, totuşi, ca la o primă şedinţă, să se facă totuşi ceva pentru a rezolva această chestiune.

Vă mulţumesc.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Vă mulţumesc.

Rugămintea mea este şi către Secretariatul general al Camerei Deputaţilor, care este titularul operaţiunii. Şi am rugămintea ca la proximul Birou reunit să venim poate cu o propunere, să vedem ce înseamnă din punct de vedere costuri, tehnologie. Este o propunere mai mult decât legitimă din partea domnului senator. (Vociferări.)

Bun. Dacă sunt şi alte motive care întârzie această decizie, mă desolidarizez total faţă de aceste eventuale tentaţii.

Domnul Frâncu a propus în mod repetat o astfel de situaţie. Şi pentru colegii senatori cred că este mult mai corect şi mai colegial să fie întâmpinaţi pe picior de egalitate aici, în Camera Deputaţilor.

Vă mulţumesc.

Trecem mai departe.

Punctul 18 - completarea bugetului de stat pe 2010; Propunere legislativă pentru modificarea şi completarea Legii bugetului de stat pe 2010.

Dacă iniţiatorul doreşte să prezinte propunerea legislativă?

Reprezentantul Guvernului?

La punctul 18, domnule preşedinte Ghizdeanu.

Iniţiatorul nu a răspuns apelului meu insistent. Ba da, ba da.

Punctul de vedere al Guvernului. Domnul Ghizdeanu.

Domnul Ion Ghizdeanu:

Domnule preşedinte, vă rog să mă scuzaţi.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

În microfon, domnule preşedinte. Vă rog. Vă obişnuiţi cu politica, uşor, uşor.

Primul gest este să trageţi microfoanele către dumneavoastră.

Domnul Ion Ghizdeanu:

Şi cu bugetul. Acum mă obişnuiesc şi cu bugetul. Mă scuzaţi că domnul Gherghina a avut o delegaţie...

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Atunci, poate-l chemaţi pe domnul Gherghina, dacă nu vă pricepeţi la buget. Spuneţi-ne cinstit.

Domnul Ion Ghizdeanu:

Încerc. Fac eforturi.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Bine.

Domnul Ion Ghizdeanu:

Referitor la Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea bugetului de stat, Guvernul, prin Ministerul Finanţelor Publice, nu susţine adoptarea acestei propuneri legislative.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Da, după această propunere sintetică, domnul preşedinte Ovidiu Marian.

Domnul Ovidiu Marian:

Da, mulţumesc, domnule preşedinte.

Este vorba despre celebra Lege Cojocaru, care are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii bugetului de stat pe anul 2010, în sensul majorării veniturilor de la bugetul de stat şi reducerii deficitului bugetar prin micşorarea rezervei valutare a României.

După încheierea dezbaterilor asupra propunerii legislative, membrii comisiilor au hotărât, cu 15 voturi pentru, 5 voturi împotrivă şi 9 abţineri, întocmirea unui raport de respingere.

În consecinţă, supunem spre dezbatere şi adoptare plenului Parlamentului României raportul de respingere a propunerii legislative.

Vă mulţumesc.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Vă mulţumesc şi eu, domnule preşedinte.

Propunerea de respingere a acestei iniţiative v-a fost prezentată de către preşedintele Comisiei pentru buget, finanţe din Senat.

Vă supun votului propunerea de respingere a acestei propuneri.

Vă rog să votaţi.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Vă mulţumesc. Cu unanimitate de voturi, propunerea legislativă a fost respinsă.

Punctul 19 - Propunerea de completare a art.5 alin.(4) din Legea bugetului de stat pe 2010.

Dacă iniţiatorii doresc - 20 de deputaţi şi un senator - doresc să prezinte acest text, această iniţiativă, această propunere? Nu.

Reprezentantul Guvernului.

Domnul preşedinte Ghizdeanu.

Domnul Ion Ghizdeanu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Propunerea legislativă are ca obiect finanţarea burselor de studii. În fapt, propunerea legislativă reprezintă o lege de rectificare bugetară, un proiect de lege de rectificare bugetară, ceea ce contravine Constituţiei, iar bursele pentru elevi din învăţământul preuniversitar de stat se finanţează din bugetele locale şi, ca urmare, nu pot face obiectul rectificării bugetului de stat.

Având în vedere considerentele menţionate, Guvernul nu susţine adoptarea acestei propuneri legislative.

Vă mulţumesc.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Vă mulţumesc. Doamna preşedinte Barna.

Doamna Maria Eugenia Barna:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Comisiile de specialitate au fost sesizate pentru dezbaterea şi întocmirea raportului la această propunere legislativă.

Propunerea are ca obiect inserarea în categoria cheltuielilor în sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată a burselor de studii pentru elevii din învăţământul preuniversitar, iar în şedinţa comună, după încheierea dezbaterilor asupra propunerii legislative, membrii comisiei au hotărât respingerea acesteia, doarece finanţarea cheltuielilor cu bursele elevilor pe anul 2010 se asigură din bugetele locale, inclusiv din sumele defalcate din TVA, pentru echilibrarea bugetelor locale şi din cotele defalcate din impozitul pe venit.

În consecinţă, supunem spre aprobare şi spre dezbaterea plenului Parlamentului României raportul comun de respingere a propunerii legislative.

Vă mulţumesc.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Vă mulţumesc.

Dezbateri generale? Nu sunt intervenţii.

Vă supun votului raportul de respingere a propunerii legislative.

Cine este pentru? 151 de voturi în favoare.

Cine este împotriva propunerii de respingere? 116 voturi împotrivă.

Abţineri? Fără abţineri.

Propunerea legislativă a fost astfel respinsă.

Punctul 20 - Proiectul de Lege pentru aprobarea contului general anual de execuţie a bugetului de stat, a contului anual de execuţie a bugetului Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate şi a contului general al datoriei publice aferente anului 2009.

Din partea Guvernului, domnul preşedinte Ghizdeanu.

Domnul Ion Ghizdeanu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor parlamentari,

Proiectul de lege reflectă modul de derulare şi execuţia bugetului de stat, a bugetului Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate şi a contului general al datoriei publice aferente anului 2009.

În anul 2009, veniturile încasate la bugetul de stat au fost în sumă de 56.434,8 milioane lei, reprezentând 99,7 din prevederile generale definitive, încadrându-se în deficitul de 6,8% din PIB.

De asemenea, în cadrul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate au fost realizate venituri şi cheltuieli în jur de 15 miliarde, cu un deficit doar de 783 milioane lei.

Contul general al datoriei publice aferent anului 2000, care cuprinde o datorie publică în valoare de 147 miliarde lei, cu o structură în special cea mai mare parte reprezentând datoria publică guvernamentală directă a statului în sumă de 126 miliarde.

Faţă de cele de mai sus, Guvernul, prin Ministerul Finanţelor Publice, vă roagă să aprobaţi şi susţine acest proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Vă mulţumesc. Domnul preşedinte Ovidiu Marian.

Domnul Ovidiu Marian:

Da, mulţumesc, domnule preşedinte.

În urma dezbaterilor, comisiile au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte un raport de admitere a proiectului de lege în forma prezentată de Guvern şi supun Parlamentului pentru dezbatere şi adoptare raportul de admitere şi proiectul de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Dacă sunt intervenţii la dezbateri generale? Nu.

Dacă, pe articole, există intervenţii sau obiecţiuni? Nu.

Comisiile propun aprobarea acestui proiect de lege.

Vă supun votului proiectul de lege în ansamblul său.

Cine este pentru? 140.

Împotrivă? 118 voturi împotrivă.

Abţineri? Fără abţineri.

Cu majoritate de voturi, proiectul a fost adoptat.

Punctul 21 - Proiectul de Lege pentru aprobarea contului general anual de execuţie a bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2009 şi pentru şomaj pe anul 2009.

Domnul preşedinte Ghizdeanu.

Domnul Ion Ghizdeanu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Proiectul de lege se referă la aprobarea contului general anual de execuţie a bugetului asigurărilor sociale şi a contului general anual de execuţie a bugetului asigurărilor pentru şomaj pentru anul 2009, pe baza situaţiilor financiare la 31 decembrie 2009, prezentate de Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, prin Casa Naţională de Pensii şi alte Drepturi de Asigurări Sociale şi Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă.

Veniturile şi cheltuielile sunt prezentate în detaliu. Este de menţionat că au fost făcute verificările de către Curtea de Conturi.

Faţă de cele de mai sus, Guvernul, prin Ministerul Finanţelor Publice, susţine acest proiect de lege şi vă adresează rugămintea de a fi adoptat.

Vă mulţumesc.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamna preşedinte Barna.

Doamna Maria Eugenia Barna:

Comisiile de specialitate au fost sesizate cu acest proiect de lege. Au analizat execuţia bugetului asigurărilor sociale de stat şi execuţia bugetului asigurărilor pentru şomaj şi, în urma dezbaterilor, au hotărât, cu majoritate de voturi, să adopte raport de admitere a proiectului de lege în forma prezentată de Guvern.

Deci, vă supunem spre dezbatere şi adoptare raportul de admitere a proiectului de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Dacă sunt intervenţii la dezbateri generale? Nu sunt.

Pe articole? Nu.

Comisiile propun adoptarea acestui proiect de lege.

Vă supun votului proiectul de lege în ansamblul său.

Cine este pentru? 133.

Împotrivă? 116 ne informează domnul Ţuţuianu.

Am să propun ca domnul Popeangă să fie inclus în echipele noastre viitoare.

Vă mulţumesc.

Proiectul de lege a fost adoptat cu majoritate de voturi.

Punctul 22 - Raportul privind activitatea desfăşurată de Consiliul Suprem de Apărare a Ţării în anul 2009.

Îl invit la microfonul Parlamentului pe domnul general Ion Oprişor, secretarul CSAT, pentru prezentarea raportului activităţii instituţiei menţionate.

Domnul Ion Oprişor (secretarul Consiliului Suprem de Apărare a Ţării):

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,

Vă mulţumesc pentru posibilitatea pe care mi-o oferiţi, pentru a prezenta câteva aspecte referitoare la activitatea CSAT în anul 2009.

Un prim aspect pe care doresc să-l evidenţiez se referă la faptul că în exercitarea prerogativelor conferite de legislaţia în vigoare, Consiliul Superior de Apărare a Ţării a acţionat ca autoritate învestită cu organizarea şi coordonarea unitară a activităţilor care privesc securitatea naţională, participarea la menţinerea securităţii internaţionale şi la apărarea colectivă, în sistem de alianţă militară, urmărind consolidarea instituţiilor cu responsabilităţi în domeniul securităţii naţionale, afirmarea României pe scena internaţională, ca factor de stabilitate.

În al doilea rând, raportul privind activitatea desfăşurată de Consiliu în anul 2009 este un document care abordează de o manieră cuprinzătoare acţiunile întreprinse de această instituţie în intervalul analizat. Acesta reflectă modul de îndeplinire a planului de activitate aferent anului 2009, raţiunile care au stat la baza luării hotărârilor de către Consiliu, precum şi măsurile care au fost întreprinse de către instituţiile responsabile pentru aplicarea celor decise în CSAT.

Având în vedere cele prezentate şi conform atributelor conferite de Constituţie şi de cadrul legal aplicabil, Consiliul, fiind învestit cu organizarea şi coordonarea unitară a activităţilor care privesc securitatea naţională, a analizat permanent domeniile importante ale securităţii şi a emis hotărâri conţinând măsuri obligatorii pentru autorităţile administraţiei publice şi pentru instituţiile cu atribuţii în domeniu, care au vizat: coordonarea activităţii instituţiilor sistemului securităţii naţionale pentru consolidarea statutului României în cadrul Alianţei Nord-Atlantice, Uniunii Europene şi al celorlalte organizaţii internaţionale, modernizarea instituţiilor cu responsabilităţi în domeniul securităţii naţionale, cu referire la activitatea de apărare şi de ordine publică, coordonarea unitară a activităţii de informaţii, contrainformaţii şi de securitate, activitatea de avizare a proiectelor de acte normative iniţiate sau emise de către Guvern privind domeniul securităţii naţionale, pregătirea economiei şi rezervei de mobilizare pentru apărare, protecţia informaţiilor clasificate naţionale NATO şi Uniunii Europene, precum şi a celor care fac obiectul acordurilor internaţionale.

De asemenea, în conformitate cu competenţele legale şi cu imperativele situaţiei operative, Consiliul Superior de Apărare a Ţării a fost în permanenţă informat despre activităţile sau stările de fapt potenţial generatoare de insecuritate la adresa valorilor şi intereselor fundamentale şi a decis măsurile specifice de protecţie împotriva ameninţărilor menţionate.

Totodată, Consiliul Superior de Apărare a Ţării a avut în vedere căile şi direcţiile prioritare de acţiune ale instituţiilor statului român în scopul adoptării unor măsuri de operaţionalizare adecvate pentru realizarea securităţii naţionale, consolidarea puterii naţionale, integrarea ei adecvată în actuala configuraţie a Alianţei Nord-Atlantice, Uniunii Europene şi multiplicarea avantajelor competitive ale României, cât şi transformarea instituţiilor cu responsabilităţi în domeniul securităţii naţionale.

În anul 2009, Consiliul a emis 136 de hotărâri. Acestea au fost îndeplinite în cea mai mare parte, 76%. Restul de 24% din hotărâri, fiind în diferite stadii de implementare.

În procesul de formulare şi de adoptare a deciziilor Consiliului, membrii acestuia au avut în vedere evaluarea realistă şi oportună a riscurilor şi ameninţărilor şi identificarea corectă a valorilor şi intereselor fundamentale ce trebuie promovate, protejate şi apărate cu prioritate, stabilirea judicioasă a căilor şi mijloacelor de înfăptuire a lor, determinarea modalităţilor adecvate de angajare şi mobilizare a resurselor.

Continuarea proceselor de modernizare iniţiate în anii precedenţi, recalibrarea şi redimensionarea corespunzătoare a instituţiilor sistemului de securitate naţională, precum şi regândirea unor concepte privind rolul acestora în asigurarea apărării şi ordinii publice au condus la adoptarea unor hotărâri referitoare, printre altele, la derularea proceselor de restructurare şi modernizare a Armatei României, adoptarea planurilor privind întrebuinţarea forţelor în diverse situaţii, modificarea organigramei structurilor centrale ale Ministerului Apărării Naţionale şi Ministerului de Interne.

Referitor la competenţele Consiliului Superior de Apărare a Ţării pentru organizarea şi coordonarea unitară a activităţilor de informaţii, contrainformaţii şi de securitate desfăşurate de instituţiile de profil, agenda de lucru a inclus în anul 2009 un ansamblu de activităţi menite să orienteze performanţa comunităţii naţionale de informaţii şi să asigure resursele necesare analizei în format integrat pentru informarea strategică în domeniul securităţii naţionale.

Membrii Consiliului Superior de Apărare a Ţării au fost, de asemenea, informaţi cu privire la situaţia sistemului naţional de protecţie a informaţiilor clasificate, enunţându-se, de asemenea, o serie de propuneri în vederea eliminării disfuncţiilor şi vulnerabilităţilor remanente pe această dimensiune a securităţii naţionale.

Raportul de activitate pentru anul 2009 face referire şi la documentele ce vor fi analizate, promovate sau aprobate în anul 2010.

În concluzie, activitatea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării a fost adaptată în funcţie de realităţile şi priorităţile din anul 2009 şi de urgenţele impuse de specificul fiecărei instituţii a sistemului naţional de apărare, contribuind, astfel, la realizarea obiectului legal de activitate al Consiliului, şi anume acela de a organiza şi coordona unitar activităţile care privesc securitatea naţională.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulţumesc, domnule general.

Dacă sunt intervenţii din partea comisiilor de specialitate? Domnul preşedinte Canacheu.

Domnul Costică Canacheu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Bună ziua!

În cadrul şedinţei comune din 04.05.2010, pe baza competenţelor care le revin, Comisiile pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională ale Camerei Deputaţilor şi Senatului au analizat raportul Consiliului Suprem de Apărare a Ţării privind activitatea desfăşurată în anul 2009. Şi prin documentul pe care-l aveţi la dispoziţie şi prin prezentarea făcută de domnul general Oprişor, secretar al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, aveţi toate elementele legate de acest raport şi de activitatea Consiliului în anul 2009.

Aş vrea doar să precizez că, pe timpul dezbaterilor, comisiile au sesizat existenţa câtorva situaţii în care Guvernul, în pofida prevederilor legale, a prezentat Parlamentului - vorbim de anul 2009 - proiecte de acte normative pentru care era necesar avizul Consiliului Suprem de Apărare a Ţării. De exemplu, proiectul de Lege privind sistemul unitar de pensii publice şi proiectul de Lege privind administraţia naţională a rezervelor de stat, precum şi structura organizatorică şi efectivele Ministerului Administraţiei şi Internelor.

Totodată, comisiile au recomandat consiliului să abordeze periodic, în analizele sale, problematica privind buna guvernare, precum şi sporirea rolului şi credibilităţii României în cadrul Alianţei Nord-Atlantice şi a Uniunii Europene.

În urma analizei desfăşurate, comisiile au avizat favorabil raportul Consiliului Suprem de Apărare a Ţării privind activitatea desfăşurată în anul 2009 şi cu majoritate de voturi pentru au hotărât să-l supună spre examinare şi aprobare plenului Parlamentului, în conformitate cu prevederile art.65 alin.(2) din Constituţia României, republicată.

Vă mulţumesc.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulţumesc şi eu, domnule preşedinte.

Dezbateri generale, dacă doreşte cineva să intervină pe acest subiect? Nu.

Luăm act de această prezentare şi de dezbaterea raportului. Conform legislaţiei în vigoare nu este nevoie de un vot formal, de un vot explicit în Parlamentul României.

Punctele 23 şi 24, Raportul anual 2008 şi Raportul anual pe 2009 al Băncii Naţionale a României.

Îmi face plăcere să-l invit pe prim-viceguvernatorul băncii centrale, domnul ministru Florin Georgescu, să ne prezinte ambele rapoarte.

Vă rog, domnule prim-viceguvernator. (Aplauze.)

Domnul Florin Georgescu (prim-viceguvernator al Băncii Naţionale a României):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnilor preşedinţi,

Doamnelor şi domnilor deputaţi şi senatori,

Vă rog să-mi permiteţi ca, în temeiul art.35 din Legea nr.312/2004 privind Statutul Băncii Naţionale a României, să vă prezint în mod sintetic principalele activităţi ale băncii centrale şi rezultatele acestora în anii 2008 şi respectiv 2009.

Doresc să precizez că raportul anual, în forma extinsă, care v-a fost supus spre examinare, abordează detaliat direcţiile în care banca centrală, pentru a-şi îndeplini obiectivele sale, a susţinut ajustarea instituţională, structurală şi operaţională a economiei româneşti, în concordanţă cu cerinţele Uniunii Europene.

Anul 2008 a fost marcat de o serie de evenimente, atât externe, cât şi interne, care au complicat misiunea autorităţilor de asigurare a stabilităţii macroeconomice.

Pe plan internaţional, turbulenţele declanşate în vara anului 2007 în Statele Unite ale Americii de creditele ipotecare cu grad ridicat de risc s-au transformat, pe parcursul anului 2008, în cea mai gravă criză economică internaţională consemnată după marea depresiune din 1929-1933.

Pe plan intern, tabloul economic a fost complicat de deteriorarea substanţială a poziţiei fiscale, un deficit bugetar de 5,7% din produsul intern brut, cel mai ridicat din perioada 1999-2008; apoi persistenţa deficitului extern la un nivel ridicat nesustenabil, respectiv 11,6% din produsul intern brut, mai ales în condiţiile în care gradul de acoperire prin investiţii străine directe nu depăşea 55%.

Potrivit statutului său, Banca Naţională a României are ca obiectiv fundamental asigurarea şi menţinerea stabilităţii preţurilor, principala atribuţie a autorităţii monetare constituind-o configurarea şi implementarea unei politici monetare adecvate.

În contextul specific al anului 2008, obiectivul general al băncii centrale a constat în reluarea şi continuarea dezinflaţiei în ritmul necesar atingerii ţintelor anuale stabilite, asumate împreună cu Guvernul.

Rezultatul obţinut în anul 2008 în ceea ce priveşte inflaţia, şi anume 6,3% decembrie faţă de decembrie anul anterior, a fost marginal mai bun decât cel din anul precedent, şi anume 6,57%, fără a se încadra însă în intervalul-ţintă stabilit de BNR, şi anume 3,8% ą1 punct procentual.

În primul semestru al anului respectiv, dificultatea atingerii acestui obiectiv a derivat din prelungirea şi chiar amplificarea, pe termen scurt, a şocurilor de natura ofertei, generate de tensiunile manifestate pe piaţa agroalimentară ca o consecinţă directă a scăderii producţiei în anul 2007, a majorării preţurilor de materii prime agricole, de produse neprocesate şi a unui efect de bază nefavorabil, apoi, impactul creşterii cotaţiilor petrolului la nivel mondial asupra preţurilor combustibililor şi gazelor naturale şi, în acelaşi timp, caracterul lax al politicii veniturilor.

Aceşti factori şi-au atenuat progresiv influenţa în semestrul al doilea, însă au persistat presiunile provenite pe partea cererii, pe fondul ritmului ridicat de creştere economică, 7,3% în termeni anuali, la nivelul anului 2008, nivel situat peste potenţialul economiei româneşti.

În acest context, rata dobânzii de politică monetară a fost ajustată în sens crescător, în cinci etape consecutive, de la 8% la 10,25% în perioada februarie-iulie, în paralel cu continuarea gestionării ferme a lichidităţii de pe piaţa monetară, prin intermediul operaţiunilor de piaţă. Totodată, în scopul consolidării restrictivităţii condiţiilor monetare în sens larg, ratele rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei şi a celor în valută ale băncilor au fost menţinute, pe durata primelor trei trimestre, la nivelurile de 20% şi respectiv 40%.

În trimestrul al IV-lea, însă, în contextul restrângerii graduale a excedentului structural de lichiditate, rata rezervelor minime obligatorii aferente pasivelor în lei ale băncilor a fost redusă de la 20 la 18%, iar maniera de gestionare a lichidităţii a fost flexibilizată.

Activitatea băncii centrale de administrare a rezervelor internaţionale - respectiv aurul şi valuta - ale României s-a concretizat în creşterea acestora cu 1,1 miliarde de euro până la 28,3 miliarde la 31 decembrie 2008. Cea mai mare parte a acestei majorări s-a datorat extinderii rezervei valutare. În pofida crizei financiare internaţionale şi a creditării accelerate din ultimii ani, sistemul bancar românesc s-a dovedit a fi stabil în ansamblul său în anul 2008, cu niveluri ale capitalizării, solvabilităţii şi lichidităţii conforme cu cerinţele prudenţiale. În contextul internaţional, un avantaj net l-a constituit politica prudenţială pe linia reglementării, aplicată în ultimii ani de banca centrală, ceea ce a făcut ca sectorul bancar românesc să fie mai solid decât în alte ţări în perioada apariţiei crizei economice.

La nivelul întregului sistem, rata solvabilităţii a rămas relativ constantă, aproape 14%, toate băncile continuând să înregistreze un raport de solvabilitate superior celui minim obligatoriu, adică 8%, iar deteriorarea portofoliului de credite, inerentă în condiţiile crizei internaţionale, nu a atins proporţii îngrijorătoare.

De asemenea, indicatorul de lichidate, precum şi indicatorii de rentabilitate au depăşit nivelurile de la finele anului anterior, 2007.

Întrucât pregătirea în avans pentru gestionarea potenţialelor crize financiare reprezintă o parte importantă a activităţii BNR în domeniul stabilităţii financiare, în anul 2008, banca centrală a urmărit dezvoltarea de proceduri şi instrumente de gestiune a crizelor financiare prin, în primul rând implicarea în organizarea unui exerciţiu de simulare a unei crize financiare, alături de Ministerul Economiei şi Finanţelor, CNVM, Comisia de Supraveghere a Asigurărilor, Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private şi Fondul de Garantare a Depozitelor din Sistemul Bancar. Apoi, s-a derulat un test de rezistenţă a sistemului bancar la şocuri puternice, dar plauzibile, în colaborare cu specialiştii Fondul Monetar Internaţional şi ai Băncii Mondiale şi, totodată, s-au elaborat proceduri specifice, în scopul acţiunii în situaţii neprevăzute.

În ceea ce priveşte atribuţiile ce-i revin ca bancă de emisiune, în anul 2008, BNR a asigurat, din punct de vedere cantitativ, calitativ şi în structură, pe cupiuri, numerarul corespunzător nevoilor circulaţiei băneşti.

Noile cantităţi de însemne monetare fabricate conform programului de imprimare a bancnotelor şi de batere a monedelor metalice au fost destinate înlocuirii însemnelor monetare uzate şi deteriorate, precum şi acoperii creşterii anuale a numerarului aflat în afara sistemului bancar.

În încheiere, pentru anul 2008, având în vedere eforturile constante ale BNR pe linia diminuării inflaţiei şi menţinerii stabilităţii financiare, s-au creat premisele pentru revenirea băncii centrale din poziţia de debitor net în poziţia de creditor al sistemului bancar, ceea ce, coroborat cu preocuparea constantă pentru încadrarea cheltuielilor proprii de funcţionare a băncii în limitele aprobate, toate acestea au generat condiţiile ca rezultatele financiare ale băncii să se îmbunătăţească substanţial pe parcursul anului 2008, astfel, profitul realizat, de 3,3 miliarde lei a depăşit de peste opt ori nivelul din anul precedent şi a fost repartizat în totalitate pentru acoperirea pierderilor reportate din anii anterior, care au fost, astfel, acoperite în proporţie de 54%.

Închei aici prezentarea în sinteză a raportului pentru anul 2008.

Domnule preşedinte,

Cum apreciaţi?

În continuare, şedinţa a fost condusă de domnul deputat Ioan Oltean, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnul senator Gheorghe David, secretar al Senatului, şi domnul deputat Dumitru Pardău, secretar al Camerei Deputaţilor.

Domnul Ioan Oltean:

Vă rog să continuaţi şi cu 2009, dar faceţi o sinteză a sintezei, domnule prim-viceguvernator.

Domnul Florin Georgescu:

Am înţeles.

Domnul Ioan Oltean:

Vă mulţumesc pentru înţelegere.

Domnul Florin Georgescu:

Referitor la anul 2009, acesta a cunoscut o serie de evenimente externe şi interne, care, sub impactul crizei financiare şi economice internaţionale, au complicat deciziile în plan economic intern.

Astfel, dacă în plan economic internaţional s-a înregistrat un declin al produsului intern brut de 0,6%, la nivelul Uniunii Europene, acesta a fost de 4%, cu toate măsurile de stimulare ale guvernelor şi băncilor centrale europene.

România, datorită modelului de afaceri din băncile prezente în ţara noastră, bazat pe prevalenţa produselor bancare tradiţionale, precum şi datorită măsurilor prudenţiale şi administrative adoptate în mod proactiv de BNR, a putut să evite prezenţa, în portofoliul băncilor româneşti a activelor toxice şi astfel s-a putut menţine stabilitatea financiară.

Însă, inversarea fluxurilor de capital privat sub impactul crizei, reflectată în reducerea de o manieră rapidă a deficitului extern, a generat slăbirea activităţii economice, transformarea deficitelor fiscale structurale, de mărime considerabilă, formate anterior, în deficit fiscal efectiv, ceea ce, la rândul său, a generat declin al activităţii economice.

Dacă sectorul privat s-a ajustat mai rapid ca răspuns la criză, ajustările din sectorul public au fost, în acel an, insuficiente.

Acest cumul de factori interni şi externi a generat: scăderea semnificativă a pib ­7,1%, faţă de o creştere de 7,3% în anul anterior; deteriorarea deficitului bugetar de la 5,7 în anul anterior la 8,5; deprecierea monedei naţionale până la 4,2-4,3%; şi diminuarea substanţială a deficitului de cont curent, de la 11,6% în anul anterior, la 4,2%.

Rata inflaţiei s-a plasat la un nivel inferior celui anterior, deci a avut loc un proces de dezinflaţie - 4,74 în 2009, faţă de 6,30 în 2008, decembrie la decembrie, dar, totuşi, şi acest 4,74 s-a situat peste limita superioară a intervalului de variaţie din jurul ţintei, respectiv 3,5 ą1 punct procentual.

Am să trec la măsurile de politică monetară care au fost adoptate în acest an, 2009.

Domnul Ioan Oltean:

Foarte pe scurt, foarte, foarte pe scurt.

Domnul Florin Georgescu:

pentru a relaxa condiţiile monetare şi a crea condiţiile pentru o minimizare, o reducere, pe cât se poate, a declinului economic, rata dobânzii a fost coborâtă în cinci paşi consecutivi de la 10,25 la 8%, apoi rezervele minime obligatorii în lei de la 18 la 15%, cele în valută de la 40 la 25% în cinci paşi consecutivi.

Aceste măsuri, coroborate cu o gestionare fermă şi flexibilă în cea mai mare parte a timpului, a condiţiilor lichidităţii de pe piaţa monetară, au permis reducerea ratei inflaţiei la nivelurile pe care vi le-am menţionat.

Rezerva valutară a crescut până la 30,9 miliarde, respectiv cu 2,6 miliarde, cea mai mare parte pe seama rezervei valutare, mă refeream la totalul rezervei internaţionale, respectiv aur şi valută 31 de miliarde, în creştere cu 2,6, ca urmare a creşterii rezervei valutare.

Ca urmare a nevoilor de finanţare internaţională, România a semnat acordul cu instituţiile financiare internaţionale: Uniunea Europeană, Fondul Monetar Internaţional şi alte instituţii financiare internaţionale, în valoare de 19,9 miliarde, acord care a fost dus la îndeplinire în bune condiţii, pe parcursul perioadei aprilie 2009 - aprilie 2011.

Pentru a se evita fluxurile de capital inverse, respectiv ieşirile de capital din România, s-a semnat la Viena, în martie 2009, un acord cu cele mai mari grupuri de bănci care deţin subsidiare în România, respectiv circa 75% din piaţa românească este dominată de aceste grupuri, băncile respective s-au obligat ca, pe toată durata acordului stand-by aprilie 2009 - aprilie 2011, să nu-şi retragă expunerile de pe piaţa românească şi să majoreze, la nevoie, capitalul social al băncilor pe care le aveau în România. Şi şi-au respectat în totalitate aceste angajamente.

De asemenea, Banca Naţională a stimulat reluarea creditării prin flexibilizarea reglementărilor în materie de provizionare şi calcul al lichidităţii, cu menţinerea stabilităţii sistemului bancar.

La persoanele juridice a fost crescut plafonul de garantare de la 20 de mii de euro la 50 de mii, ceea ce se realizase pentru persoanele fizice, iar perioada maximă de plată a compensaţiilor s-a redus la 20 de zile lucrătoare.

În încheiere, trebuie să vă spunem că, în 2009, plasându-se în continuare pe poziţia de creditor al sistemului bancar, BNR a continuat să realizeze profit. Acesta s-a situat la 4,6 miliarde, ceea ce era un plus de 38% faţă de anul anterior, ceea ce a permis, în final, acoperirea totală a pierderilor înregistrate în anii anteriori şi, totodată, virarea către bugetul statului a 1,4 miliarde, respectiv 0,3% din produsul intern brut.

Subliniez în încheiere faptul că şi în 2010 BNR a realizat profit, însumând 1,4 miliarde, din care s-au virat către bugetul de stat 1,1 miliarde, reprezentând 0,2% din produsul intern brut.

Vă mulţumesc pentru atenţie. (Aplauze.)

Domnul Ioan Oltean:

Domnule prim-viceguvernator,

Vă mulţumim şi noi pentru rapoartele prezentate.

Rog comisia, doamna deputat Barna, preşedinta Comisiei pentru buget din Cameră, să prezinte raportul comun al celor două comisii.

V-aş ruga, doamna preşedinte, să faceţi şi dumneavoastră o sinteză a raportului.

Doamna Maria Eugenia Barna:

Mulţumesc foarte mult, domnule preşedinte de şedinţă.

Cele două comisii de specialitate au dezbătut raportul anual 2008 şi raportul anual 2009 al Băncii Naţionale a României şi prezintă plenului Parlamentului, pentru dezbatere, raportul comun la raportul anual 2008 al Băncii Naţionale a României şi raportul comun la raportul anual pe 2009 al Băncii Naţionale a României.

Vă mulţumesc.

Domnul Ioan Oltean:

Vă mulţumesc foarte mult.

Dacă sunt intervenţii din sală? Dacă nu doreşte nimeni să ia cuvântul, am luat act de prezentarea celor două rapoarte.

Mulţumim domnului prim-viceguvernator pentru rapoartele prezentate, îi dorim succes şi-l rugăm să vegheze ca moneda naţională să se întărească cât mai mult în raport cu celelalte monede.

Mulţumesc, domnule prim-viceguvernator.

La poziţia 25 a ordinii de zi avem Raportul de activitate al Avocatului poporului pe anul 2009. Avem prezentă aici conducerea acestei instituţii. Îl rog pe domnul profesor universitar doctor Ioan Muraru, Avocatul poporului în exerciţiu, să prezinte raportul şi îl rog, pe domnia sa, dacă se poate, să facă o sinteză a acestuia.

Vă mulţumesc, domnule profesor.

Domnul Ioan Muraru (Avocatul Poporului):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Distins auditoriu,

Raportul pe care-l prezentăm astăzi Camerelor reunite ale Parlamentului României este realizat în îndeplinirea obligaţiei constituţionale şi legale privind organizarea şi funcţionarea instituţiei.

El se referă la activitatea desfăşurată în anul 2009.

Raportul evidenţiază progresele înregistrate nu numai din punct de vedere cantitativ, ci şi calitativ. Astfel, în cifre, putem observa că, în anul 2009, în comparaţie cu anul 2008: au fost înregistrare peste 8.000 de petiţii, cu 3% mai multe; dispeceratul telefonic a fost solicitat de aproximativ 6.000 de cetăţeni, cu un spor de 2%; s-au prezentat în audienţă un număr de peste 16.000 de cetăţeni, activitatea în acest domeniu menţinându-se la un nivel apropiat faţă de cel înregistrat în anul 2008.

La acestea, s-au adăugat 30 de anchete, şase recomandări, 1.900 puncte de vedere privind excepţiile de neconstituţionalitate, patru excepţii de neconstituţionalitate ridicate direct în faţa Curţii Constituţionale.

Acest spor de activitate s-a putut realiza în condiţiile existenţei unei scheme incomplete de personal la sediul central.

Raportul detaliază şi explică problemele care au stat în atenţia instituţiei pe domeniile de specializare stabilite de lege.

Sunt oferite informaţii complete privind: procedeele şi mijloacele specifice de acţiune la dispoziţia instituţiei; resursele materiale şi bugetare; cooperarea cu instituţiile şi autorităţile internaţionale similare.

În această şedinţă comună, avem prilejul de a prezenta şi alte explicaţii pertinente, care privesc reuşite în activitatea instituţiei Avocatului poporului. A existat o preocupare aparte pentru protecţia drepturilor persoanelor fizice. Au fost rezolvate problemele concrete semnalate în petiţii, s-au adăugat acţiuni întreprinse pentru protejarea drepturilor unor segmente de populaţie, atunci când petiţiile individuale în acelaşi domeniu erau numeroase.

Ne referim aici la rapoartele speciale ale Avocatului poporului, pe care Parlamentul, cel puţin la nivelul comisiilor parlamentare, ar fi util să le reia în dezbatere. Avem în vedere, cu precădere, rapoartele speciale privind sistemul public de pensii, sistemul de ocrotire a sănătăţii, drepturile copiilor şi tinerilor cu handicap, respectarea drepturilor veteranilor de război, văduvelor de război şi văduvelor nerecăsătorite ale veteranilor de război, înaintate Parlamentului şi care conţin propuneri de măsuri şi soluţii judicioase cu privire la probleme juridice dificile.

De asemenea, Avocatul poporului a continuat corespondenţa cu domnul Janusz Kochanowsky, comisarul pentru protecţia drepturilor civile din Republica Polonă - cel care a decedat în accidentul de la Katyn - în legătură cu evoluţia cazului unui cetăţean român decedat într-un penitenciar din Polonia.

Răspunsurile prompte primite din partea Ombudsmanului polonez, cuprinzând informaţii actuale privind investigaţiile efectuate de autorităţile poloneze în legătură cu circumstanţele în care a decedat cetăţeanul român, au fost de natură să clarifice unele elemente ale acestui caz tragic.

În calitatea sa de membru al reţelei europene a Ombudsmanilor, Avocatul poporului a continuat schimbul de corespondenţă şi experienţă cu Ombudsmanii din ţările Uniunii Europene. Aceasta exprimă preocuparea acestor instituţii pentru protecţia drepturilor şi libertăţilor persoanelor fizice şi reprezintă o modalitate eficientă pentru clarificarea cu celeritate a problemelor semnalate.

Informăm pe această cale Parlamentul României că instituţia Avocatului poporului ar recomanda înfiinţarea unui Ombudsman pentru armată, după modelul existent, spre exemplu, în Germania, Olanda, Norvegia, Belgia, Irlanda sau Regatul Unit al Marii Britanii. O asemenea instituţie, creată după modelul celor care deja funcţionează în Europa, ar fi de mare utilitate pentru protecţia drepturilor personalului militar.

Ne-am implicat în controlul de constituţionalitate prin mai multe puncte de vedere, peste 1.900 de puncte de vedere.

Avocatul poporului s-a exprimat ca o autoritate autonomă şi independentă şi deplin angajată în realizarea unui comportament constituţional loial. Acţiunile realizate în cadrul controlului de constituţionalitate au fost energice, fără îndoială critice la adresa unor acte normative. Amintim aici excepţia de neconstituţionalitate cu privire la dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.230/2008 pentru modificarea unor acte normative în domeniul pensiilor din sistemul public, pensiilor de stat şi al celor de serviciu, act normativ cu un puternic impact social.

Cei care au observat atent şi cu bună credinţă activitatea Avocatului poporului în acest domeniu, pot constata că, între Avocatul poporului şi autorităţile publice care emit acte normative supuse controlului de constituţionalitate, nu au existat şi nu există conflicte. Toate autorităţile şi-au îndeplinit obligaţiile constituţionalitate, Curtea Constituţională şi-a îndeplinit, de asemenea, obligaţia constituţională de garant al supremaţiei Constituţiei, iar aceste acţiuni ale Avocatului poporului au fost rezultatul unor viziuni din planuri diferite.

Ca atare, activitatea Avocatului poporului în acest domeniu a fost o activitate firească într-o societate liberă, organizată într-un stat de drept dominat de principiile legalităţii, pluralismului şi transparenţei.

În anul 2009, s-a intensificat comunicarea cu mass-media, interesată în formarea opiniei publice cu privire la rolul şi activitatea instituţiei. Au existat, astfel, peste 190 de manifestări la nivelul posturilor de televiziune şi radio, ziarelor centrale şi locale.

În condiţiile limitărilor financiare din anul 2009, Avocatul poporului a depus eforturi pentru a continua participarea la activităţile institutului european al Ombudsmanului. De altfel, cu prilejul adunării generale a membrilor acestui institut, care a avut loc la Florenţa, pe 5 octombrie 2009, Avocatul poporului din România a fost reales membru al consiliului.

Totodată, instituţia Avocatul poporului a devenit membru al reţelei Ombudsmanilor pentru copiii din Europa de Sud-Est, care urmăreşte protecţia şi promovarea drepturilor copiilor la nivel naţional şi internaţional, prin facilitarea schimbului de experienţă şi răspândirea informaţiilor între membri, prin colaborarea şi prin adoptarea şi, bineînţeles, prin publicarea unor declaraţii comune referitore la drepturile copiilor.

Sigur, activitatea desfăşurată în anul 2009 nu ar putea fi caracterizată obiectiv dacă nu am menţiona aici şi unele neîmpliniri. Nu am reuşit să determinăm unele autorităţi publice, de regulă, din structurile primăriilor, autorităţilor publice cu rol în reconstituirea dreptului de proprietate, să fie receptive la solicitările instituţiei şi, fără îndoială, la cele ale cetăţenilor.

Mijloacele aflate la dispoziţia instituţiei Avocatului Poporului s-au dovedit în acele cazuri ineficiente, în timp ce sprijinul autorităţii ierarhic superioare a fost inexistent.

Eforturile instituţiei Avocatului Poporului pentru trecerea în administrare proprie a imobilului din Bucureşti în care-şi desfăşoară activitatea în vederea unei eficiente administrări a resurselor bugetare alocate instituţiei şi, prin urmare, pentru realizarea unei economii în bugetul public au rămas fără efecte.

Faţă de lipsa de sprijin din partea Guvernului României, considerăm că Parlamentul României ar putea realiza această solicitare a instituţiei Avocatului Poporului.

În plan financiar, în contextul crizei economico-financiare, constrângerile bugetare din anul 2009 au generat dificultăţi în desfăşurarea activităţii instituţiei. Un impact semnificativ l-a avut aplicarea prevederilor Legii nr.329/2009 privind reorganizarea unor autorităţi şi instituţii publice, raţionalizarea cheltuielilor publice, susţinerea mediului de afaceri şi respectarea acordurilor cadru cu Comisia Europeană şi Fondul Monetar Internaţional, când schema de personal a instituţiei, atât la sediul central, cât şi la sediul birourilor teritoriale a fost descompletată.

Efectele acestor măsuri au fost resimţite cu atât mai mult cu cât volumul de activitate a înregistrat progrese, în timp ce ocuparea prin concurs sau examen a posturilor vacante din autorităţile şi instituţiile publice era suspendată.

Realitatea ne obligă aşadar să solicităm Parlamentului României sprijin concret şi eficient pentru soluţionarea unor probleme. Solicitarea noastră se fundamentează pe realitatea că, potrivit Constituţiei, instituţia Avocatului Poporului este subordonată Parlamentului României. Ea nu face parte din sistemul autorităţilor administrative, iar datorită acestei situaţii constituţionale, Guvernul României şi Ministerul Finanţelor Publice, de regulă, neglijează orice referire concretă şi diferenţiată la instituţia Avocatului Poporului.

Aşa se explică de ce măsurile de constrângeri financiare, fireşti, de altfel, într-o perioadă de recesiune economică, nu au fost aplicate ţinând cont de specificul instituţiei. Reducerea uniformă a fondurilor a afectat grav activitatea instituţiei, atât pe planul realităţii interne, cât şi pe planul realităţii europene, având în vedere că instituţia face parte din sistemul Ombudsmanilor europeni, iar în acest sistem anumite activităţi se desfăşoară după reguli proprii, specifice, la care participarea este obligatorie.

Mai mult, interdicţia ocupării prin concurs a posturilor devenite vacante a fost pentru instituţia Avocatului Poporului o veritabilă lovitură, având în vedere numărul redus de personal bugetat pentru această instituţie, 99 de posturi.

O altă problemă care a afectat grav activitatea a fost faptul că exerciţiul bugetar s-a îndepărtat exagerat de mult de dispoziţiile Legii bugetului de stat pe anul 2009. De aceea, sperăm că Parlamentul României va lua toate măsurile ca exerciţiul bugetar pe anul 2010 să respecte întru totul cifrele aprobate prin bugetul de stat.

Am avut şi unele propuneri, unele s-au realizat, cum ar fi perfecţionarea cadrului legislativ. O rugăminte este, ca şi în anii trecuţi, instituţia Avocatului Poporului s-ar fi aşteptat să fie consultată de iniţiatorii proiectelor de legi şi ordonanţe care prin conţinutul reglementărilor privesc drepturile şi libertăţile cetăţenilor. Prin această consultare s-ar evita utilizarea mijloacelor de sesizare a Curţii Constituţionale pentru îndreptarea eventualelor reglementări pe care Avocatul Poporului le consideră neconstituţionale.

Raportul cuprinde şi alte propuneri de perfecţionare a cadrului legislativ şi organizatoric.

Vă mulţumesc.

Domnul Ioan Oltean:

Mulţumesc, domnule profesor.

Din partea comisiei sesizate în fond, domnule senator, vă rog să prezentaţi foarte pe scurt... domnul senator Toni Greblă, raportul comisiilor sesizate în fond. Vă rog.

Domnul Toni Greblă:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

În urma analizării activităţii instituţiei Avocatului Poporului pe anul 2009, cele două Comisii juridice ale Parlamentului României au hotărât cu unanimitate de voturi să vă propună spre dezbatere şi adoptare un raport de admitere, urmând ca dumneavoastră să luaţi act de faptul că activitatea desfăşurată de instituţia Avocatului Poporului pentru anul 2009 a fost considerată corespunzătoare de către cele două comisii reunite ale Parlamentului.

Mulţumesc.

Domnul Ioan Oltean:

Mulţumesc, domnule senator.

Stimaţi colegi,

Dacă doreşte cineva să intervină din sală.

Dacă nu, luăm act de raportul prezentat de către domnul profesor. Mulţumim întregii conduceri a acestei instituţii. Le dorim succes în continuare.

Stimaţi colegi,

În continuare, la poziţiile 26 şi 27 din ordinea de zi avem rapoartele asupra activităţii desfăşurate de Consiliul Legislativ în anii 2008 şi 2009.

Domnul preşedinte Dragoş Iliescu, preşedintele Consiliului Legislativ. Îl rugăm să prezinte pe scurt, vă rog, domnule preşedinte, foarte pe scurt pentru că ele au fost prezentate în cadrul comisiei de specialitate. Deci, vă rog, o sinteză a acestor rapoarte.

Vă rog.

Domnul Dragoş Dan Şerban Iliescu (preşedintele Consiliului Legislativ):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnilor parlamentari,

Având în vedere că cele două rapoarte de activitate au fost depuse la Parlament imediat după elaborarea lor, precum şi faptul că ele au făcut obiectul analizei în cele două Comisii reunite juridice ale Camerei şi Senatului, în cele ce urmează, cu permisiunea dumneavoastră, am să fac doar o prezentare succintă, o sinteză a acestora.

Pornind de la prevederile Constituţiei şi ale Legii nr.73 din 1993 privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Legislativ, principalele paliere ale activităţii desfăşurate de noi au privit avizarea proiectelor de acte normative elaborate de Guvern, precum şi a propunerilor legislative elaborate de parlamentari, de deputaţi şi senatori, avizarea tuturor cererilor de republicare şi de rectificare a proiectelor de acte normative, ţinerea evidenţei legislative oficiale a României, informatizarea activităţii de evidenţă legislativă şi o activitate de documentare legislativă.

În 2008, Consiliul a fost sesizat cu un număr de 1.824 de proiecte de acte normative. În raport sunt prezentate, atât pe categorii, cât şi pe surse, deci din punct de vedere al iniţiatorilor, de la Guvern, 1.078, Senatul 400, Camera Deputaţilor, 346.

În 2009 am fost sesizaţi cu un număr şi mai mare de proiecte, 2.312: de la Guvern, 934; Senat, 522; Cameră, 852, dar din care un număr important au fost cereri de rectificare.

De remarcat că în 2009 am avizat şi trei iniţiative legislative cetăţeneşti. Specialiştii Consiliului au participat în paralel cu activitatea de avizare la desfăşurarea în bune condiţii a lucrărilor comisiei instituite la Ministerul de Justiţie pentru elaborarea celor patru coduri, civil, penal, proceduri, în prezent lucrându-se la legile de punere în aplicare a acestora.

În prezent, lucrăm, deci, în 2011, participăm împreună cu Ministerul de Interne la elaborarea Codului administrativ.

Domeniile în care am activat sunt: penal, procedură penală, civil, contravenţional, legislaţie agrară, asociativă, financiar-bancară, în fine, o mulţime de activităţi de acest gen.

Nu ştiu dacă pot să mai prezint, dacă nu răspund cu mare plăcere la observaţiile dumneavoastră.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Ioan Oltean:

Şi noi vă mulţumim foarte mult, domnule preşedinte.

Dacă vor fi întrebări, o să vă rog să aveţi amabilitatea de a răspunde.

Rog pe domnul senator Toni Greblă, preşedintele Comisiei juridice din Senat, să prezinte foarte pe scurt raportul comun al celor două comisii.

Domnule senator, aveţi cuvântul.

Domnul Toni Greblă:

Cele două comisii, succesiv, au analizat rapoartele de activitate pentru anii 2008 şi, respectiv, 2009 desfăşurată de Consiliul Legislativ, apreciind în mod deosebit activitatea desfăşurată de personalul Consiliului Legislativ, în special eficienţa şi profesionalismul acestuia, în condiţiile unui volum din ce în ce mai mare de muncă.

Faţă de cele prezentate, Comisiile reunite au hotărât cu unanimitate de voturi să supună spre dezbatere şi adoptare Camerelor reunite ale Parlamentului raportul asupra activităţii desfăşurate de Consiliul Legislativ în anii 2008 şi, respectiv, 2009.

Domnul Ioan Oltean:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Foarte operativ.

Dacă din sală doreşte cineva să ia cuvântul.

Domnul deputat Vainer, vă rog, aveţi un raport de-al dumneavoastră? Vă rog să-l prezentaţi.

Vă rog, domnule deputat, cu tot dragul, vă rog să vă adresaţi plenului reunit al celor două Camere.

Doamna Aurel Vainer:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi, colege deputaţi şi senatori,

Mi-am îngăduit să iau cuvântul pentru a susţine raportul Consiliului Legislativ din câteva raţiuni. Lucrez de mai mulţi ani la Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare şi pot să vă spun că primul document, după expunerea de motive sau de lege, pe care-l iau în analiză este raportul Consiliului Legislativ. Toată consideraţia, tot respectul pentru munca depusă, pentru valoarea fiecărui raport pe care-l primim de la Consiliul Legislativ, competenţă profesională, cunoaşterea legislaţiei şi recomandările cele mai bune. De multe ori, vreau să recunosc, fac amendamente pe baza raportului Consiliului Legislativ.

Aşadar, votez din toată inima acest raport, activitatea depusă şi în numele Grupului minorităţilor naţionale din Camera Deputaţilor.

Şi pentru că am votat şi pentru raportul Băncii Naţionale, îmi îngădui să motivez votul. Banca Naţională a României, o instituţie pe cât de demult, pe atât de prestigioasă în viaţa economică a României, în viaţa financiară, în tot ceea ce înseamnă a ne descurca în vremuri complicate, cu soluţii complicate, dar de multe ori foarte bune.

Aşadar, cele mai bune gânduri pentru Banca Naţională a României...

Domnul Ioan Oltean:

Vă mulţumesc.

Domnul Aurel Vainer:

...pentru conducerea băncii.

Vă mulţumesc şi doresc mult succes acestor instituţii.

Domnul Ioan Oltean:

Mulţumesc pentru frumoasele cuvinte adresate conducătorilor instituţiilor ale căror rapoarte au fost deja prezentate. Sunt convins că v-aţi exprimat în numele multora dintre cei prezenţi astăzi aici.

Daţi-mi voie şi eu să mulţumesc domnului preşedinte Dragoş Iliescu pentru rapoartele prezentate, pentru modul în care de-a lungul timpului pune la dispoziţia parlamentarilor puncte de vedere corecte într-o strictă concordanţă cu legislaţia românească.

Mulţumim, domnule preşedinte, vă dorim succes în continuare şi aceleaşi raporturi foarte bune cu cele două Camere ale Parlamentului României. O după-amiază plăcută în continuare!

Stimaţi colegi,

Noi ne continuăm dezbaterea. De la poziţia 28 la 39 avem rapoartele de activitate ale Autorităţii Electorale Permanente pe anii 2005, 2006, 2007 şi 2008, precum şi rapoartele asupra organizării şi desfăşurării unor alegeri din anii 2007, 2008 şi 2009.

Pentru operativitate, v-aş propune să fiţi de acord ca reprezentantul Autorităţii să prezinte toate aceste rapoarte. Apoi, preşedintele comisiilor sesizate în fond, pe scurt, punctul de vedere, şi, evident, dacă vor fi intervenţii din sală, să o facem tot cu maximă operativitate.

Îl rog pe domnul vicepreşedinte Marian Muhuleţ să încerce în trei fraze de cinci propoziţii fiecare să sintetizeze rapoartele ale căror obiect de dezbatere oricum a avut loc la nivelul comisiilor sesizate în fond.

Domnule vicepreşedinte, aveţi cuvântul.

Domnul Marian Muhuleţ (vicepreşedinte, Autoritatea Electorală Permanentă):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor parlamentari,

Rapoartele noastre de activitate ilustrează evoluţia...

Domnul Ioan Oltean:

Vă rog să vorbiţi în microfon ca să vă audă toţi colegii din sală.

Domnul Marian Muhuleţ:

...ilustrează evoluţia Autorităţii Electorale Permanente în plan instituţional în perioada 2004-2008, atât la nivel central cât şi la nivelul filialelor regionale, ilustrează totodată implicarea Autorităţii Electorale Permanente în organizarea şi desfăşurarea proceselor electorale desfăşurate în aceşti ani, totodată, contribuţia Autorităţii Electorale Permanente în plan extern, prin aderarea la Asociaţia Oficialilor Electorali din Europa Centrală şi de Est.

În ceea ce priveşte rapoartele privind alegerile şi referendumurile organizate în această perioadă, vă pot sublinia că ele conţin atât referiri la modul în care aceste procese electorale au fost organizate, cât şi concluzii privind îmbunătăţirea legislaţiei electorale în domeniu, concluzii pe care le-am cuprins de altfel şi în propunerea de Cod electoral lăsată la Birourile permanente ale Camerei Deputaţilor şi Senatului.

Vă mulţumesc.

Domnul Ioan Oltean:

Domnule vicepreşedinte, aţi întrecut orice aşteptări. Vă mulţumesc frumos pentru operativitate.

Rog preşedintele în exerciţiu al Comisiei juridice a Camerei Deputaţilor, domnul deputat Andronache, să prezinte în acelaşi mod şi rapoartele comisiilor reunite pentru analiza Autorităţii Electorale.

Vă rog.

Domnul Gabriel Andronache:

Da, vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Există două situaţii pe care doresc să vi le supun atenţiei. Prima situaţie se referă la punctul 28 de pe ordinea de zi. Cu privire la acest punct de pe ordinea de zi, Comisiile juridice reunite de la Senat şi Camera Deputaţilor au înaintat în anul 2008 un raport iniţial de respingere a raportului de activitate al Autorităţii Electorale Permanente.

Birourile reunite ale Senatului şi Camerei Deputaţilor au retransmis comisiilor acest raport pentru o nouă analiză. Au fost reanalizate, iar în urma analizei, Comisiile juridice reunite au hotărât să transmită Birourilor permanente o scrisoare prin care solicitau Birourilor permanente să ia act că dezbaterea asupra acestui raport este caducă. Această chestiune implica din partea Birourilor permanente să nu mai introducă pe ordinea de zi acest raport.

Dat fiind faptul că Birourile permanente reunite au urmat o altă procedură, şi anume, au introdus pe ordinea de zi acest raport, suntem nevoiţi să vă solicităm retransmiterea către comisie a acestui raport de la pct.28 pentru o nouă analiză, urmând ca cele două comisii să vină cu un raport, fie de respingere, fie de aprobare a raportului de activitate pentru anul 2005 al Autorităţii Electorale Permanente.

Cu privire la celelalte puncte de pe ordinea de zi referitoare la Autoritatea Electorală Permanentă, Comisiile juridice reunite de la Camera Deputaţilor şi Senat vă propun rapoarte favorabile de adoptare a rapoartelor înscrise pe ordinea de zi la punctele menţionate mai înainte.

Vă mulţumesc.

Domnul Ioan Oltean:

Da, mulţumesc, domnule vicepreşedinte.

Era bine dacă aţi fi rezolvat şi problema raportului pe 2005. Dar, timpul se pare că nu le rezolvă întotdeauna pe toate.

Am să supun votului dumneavoastră, stimaţi colegi, retrimiterea raportului pe anul 2005 al Autorităţii Electorale Permanente pentru o nouă analiză la nivelul celor două comisii.

Vă rog să vă exprimaţi prin vot.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri? Nu avem.

În unanimitate propunerea comisiei a fost adoptată.

Rugăm comisia ca într-un termen relativ scurt să se pronunţe asupra chestiunii rămase neclarificate.

Dacă referitor la celelalte rapoarte sunt probleme, sunt întrebări.

Dacă nu sunt, înţeleg că toate lucrurile sunt foarte clare. Am luat act de conţinutul rapoartelor, iar noi continuăm dezbaterea punctelor înscrise pe ordinea de zi, nu înainte de a mulţumi conducerii Autorităţii Electorale, spunându-le că am dori ca data viitoare şi domnul preşedinte Opriş să facă cunoştinţă cu plenul reunit al celor două Camere.

Mulţumim, domnule vicepreşedinte.

În continuare, la poziţiile 40, 41, 42, avem rapoartele de activitate ale Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare, rapoartele de audit asupra execuţiei bugetelor de venituri şi cheltuieli şi execuţia bugetelor de venituri şi cheltuieli pe anii 2007, 2008, 2009.

Doamna Gabriela Anghelache, preşedinta acestei instituţii. O să vă rog, doamna preşedinte, să respectaţi şi dumneavoastră cutuma deja instalată de a prezenta foarte pe scurt rapoartele, chiar scurt, scurt de tot.

Doamna Gabriela Victoria Anghelache:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,

Vă rog să-mi permiteţi ca doar în câteva cuvinte să sintetizez activitatea Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare, începând cu anul 2007 până în anul 2009, inclusiv.

Anul 2007 a fost un an care a marcat trendul ascendent al evoluţiei pe piaţa de capital, a fost un an care nu a ridicat probleme nici din punctul de vedere al entităţilor autorizate şi reglementate, nici din punctul de vedere al desfăşurării normale a activităţii Autorităţii Pieţei de Capital.

În anul 2007, CNVM a devenit membru cu drepturi depline la organismele Uniunii Europene care supravegheau şi desfăşurau activităţi pentru piaţa de capital, în sensul elaborării de noi directive şi noi regulamente pentru aplicarea directă în ţările membre ale Uniunii Europene a acestor directive.

Pe piaţa internă s-au făcut paşi înainte, în sensul că s-a desprins activitatea de posttranzacţionare de cea de tranzacţionare, numărul investitorilor a crescut, au avut evoluţii favorabile toţi indicatorii, ponderea capitalizării bursiere în produsul intern brut a reprezentat aproape 30% în anul 2007, indicii Bursei de valori Bucureşti cu creşteri de peste 20%.

În ceea ce priveşte bugetul de venituri şi cheltuieli al Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare pe anul 2007, în execuţia bugetului s-a înregistrat depăşirea veniturilor cu aproximativ 26% şi economii la cheltuieli cu 30%. Bugetul s-a încheiat cu excedent.

Raportul de audit arată riscul scăzut atât în ceea ce priveşte încasarea veniturilor, cât şi efectuarea cheltuielilor, ceea ce s-a concretizat şi în execuţia bugetului.

Pentru anul 2008, în raportul de activitate am prezentat situaţia existentă pe piaţa de capital în perioada aceasta de început a crizei financiare, faptul că CNVM a fost obligată să adopte o serie de măsuri în ceea ce priveşte reducerea unor cote şi tarife aplicate la tranzacţiile de piaţă şi suspendarea pentru un interval de timp determinat a altor cote, în ideea de a putea impulsiona activităţile de piaţă, atât ale intermediarilor, cât mai ales reducerea costurilor la investitori.

Totuşi, se remarcă în anul 2008 că deşi pe piaţa bursieră volumele de tranzacţionare şi preţurile au scăzut drastic uneori, în ceea ce priveşte piaţa organismelor de plasament colectiv, s-au înregistrat evoluţii pozitive ale indicatorilor.

S-a intensificat de către CNVM activitatea de monitorizare a entităţilor reglementate de supraveghere şi de control tocmai pentru a preîntâmpina situaţii cu impact inclusiv social referitoare la eventuale situaţii de faliment al entităţilor supravegheate.

Bugetul pe anul 2008 a reflectat faptul că s-au adoptat măsuri de reducere a veniturilor. Veniturile au înregistrat o nerealizare de 27%, dar au fost luate în cadrul managementului intern, măsuri de diminuare a cheltuielilor, cheltuielile s-au diminuat cu 30%, tocmai pentru a asigura echilibrul bugetar. Şi în acest an, deşi a fost an de criză, bugetul s-a încheiat cu excedent.

Raportul de audit de asemenea nu a semnalat riscuri crescute decât în ceea ce priveşte încasarea unor surse de venit.

Raportul pe anul 2009 pune în evidenţă faptul că a continuat criza financiară, a existat impactul evoluţiilor pieţelor europene şi asupra pieţei de capital a României, valoarea tranzacţiilor a scăzut pe piaţa bursieră cu aproximativ 20%, în schimb, s-a intensificat piaţa obligaţiunilor, obligaţiunile fiind instrumente cu risc scăzut.

Piaţa fondurilor de investiţii a avut o evoluţie favorabilă, dinamica fiind una dintre cele mai bune din ţările Uniunii Europene, numărul investitorilor pe piaţa fondurilor de investiţii a crescut cu aproximativ 80%, iar activele acestor fonduri au sporit de peste două ori.

Sigur că şi în acest an au fost dificultăţi în ceea ce priveşte încasarea surselor de venit, dar CNVM a menţinut măsurile de stimulare a pieţei, măsurile anticriză cu privire la suspendarea unor surse de venit.

Toate acestea s-au reflectat şi în bugetul de venituri şi cheltuieli, veniturile curente au fost realizate în proporţie de 83%, iar cheltuielile au fost realizate cu economii de 17%. Totuşi, în acest an, soldul la începutul anului care reprezenta excedentul bugetelor din anii precedenţi a fost folosit pentru acoperirea cheltuielilor, bugetul pe anul 2009 s-a încheiat cu un excedent de aproximativ 3 milioane lei.

Raportul de audit, sigur că şi aici a tras semnale în ceea ce priveşte nerealizarea unor surse de venit. Totuşi, la sfârşitul anului, evoluţia bugetului de venituri şi cheltuieli a indicat un sold favorabil.

Vă mulţumesc.

Domnul Ioan Oltean:

Mulţumim, doamna preşedinte.

Am constatat că sunteţi în formă astăzi. Ne-aţi prezentat pe larg rapoartele.

Rog comisia sesizată în fond, domnul preşedinte...

Domnule senator Marian, v-aş ruga să fiţi extrem de concis.

Domnul Ovidiu Marian:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Comisiile au analizat şi au dezbătut toate aceste rapoarte din 2007, 2008, 2009, iar în baza regulamentului de funcţionare a celor două Camere, Comisia pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţa de capital din Senat şi Comisia pentru buget, finanţe şi bănci din Camera Deputaţilor şi Comisia economică, industrii şi servicii din Senat şi Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare din Camera Deputaţilor, propun plenului Parlamentului supunerea spre dezbatere a acestor rapoarte de activitate pe anii 2007, 2008 şi 2009 a Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare.

Mulţumesc.

Domnul Ioan Oltean:

Aşa, domnule senator. Mulţumesc foarte mult pentru operativitate.

Dacă din sală doreşte cineva să intervină. Nu sunt observaţii. Lucrurile sunt foarte clare. Am luat act de rapoartele prezentate de către doamna preşedinte, îi mulţumim foarte mult pentru prezenţă, pentru modul în care ne-a prezentat rapoartele. Îi dorim succes în continuare.

La poziţiile 43, 44 şi 45 din ordinea de zi avem rapoartele de activitate ale Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii pe anii 2007, 2008 şi 2009.

Sper că n-aveţi surprize pentru noi, domnule preşedinte.

Domnul preşedinte al Colegiului, domnul doctor Dragoş Petrescu.

V-aş ruga foarte pe scurt, domnule Dragoş. Chiar dacă aveţi noutăţi, să fiţi foarte concis.

Domnul Dragoş Petrescu (preşedintele Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii):

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor parlamentari,

Sigur, nu este uşor să prezint activitatea Colegiului, mai ales că este vorba de cele trei rapoarte de activitate, pe anii 2007, 2008, 2009. am să încep prin a spune că gestionăm, în acest moment, 24 km liniari de arhivă, care prezintă o parte importantă din memoria istorică a naţiunii române.

activitatea Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, pe perioada celor trei rapoarte 2007, 2008, 2009, a înregistrat o tendinţă pozitivă, de creştere la toţi indicatorii, mă refer aici la accesul la propriul dosar, numărul de vizionări la sală, numărul de copii eliberate petenţilor sau cercetătorilor, aceste cifre fiind foarte pe larg detaliate în rapoartele care v-au fost prezentate.

Am să spun, însă, că în perioada despre care vorbim, Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii şi-a intensificat activitatea în ceea ce priveşte impactul şi vizibilitatea asupra publicului. Este vorba de numărul cererilor care au venit către Colegiu, numărul de copii eliberate, este vorba de modul în care Colegiul a încercat să răspundă cererilor, mai ales cererilor victimelor.

În acelaşi timp, am intensificat activitatea în ceea ce priveşte programele educaţionale, pentru că este vorba de un trecut traumatic, este vorba de activitatea represivă a fostei securităţi şi asta ne-a preocupat în mod deosebit.

În plus, ceea ce aş vrea să subliniez, fără să vă reţin prea mult atenţia, trebuie să menţionez că, în anul 2008, Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii a suferit un şoc instituţional: este vorba de Decizia Curţii Constituţionale din 31 ianuarie 2008, ceea ce a impus schimbarea legii. Vreau să-mi exprim aici, în numele meu şi al colegilor mei, gratitudinea faţă de modul în care Parlamentul României a reuşit să repună în funcţiune Colegiul, prin adoptarea Legii nr.293/2008. În ciuda acestui şoc instituţional, cum am spus, trendul a fost pozitiv, creşteri s-au înregistrat la toţi indicatorii.

Există probleme, şi cu asta am să închei, există două probleme foarte importante: una, este vorba de modul în care trebuie să vedem funcţionarea pe mai departe a acestei părţi importante a memoriei naţionale a României şi este vorba de digitizare. Începând cu anii 2008-2009, am început un proiect foarte clar de digitizare a arhivei şi de punere gratuit pe site-ul instituţiei a diferite documente importante de interes public.

În sfârşit, am să spun acum că, începând cu anul 2008, CNSAS este parte a reţelei europene a instituţiilor care se ocupă de administrarea dosarelor fostelor poliţii politice comuniste din Europa Centrală şi de Est: este vorba de 7 instituţii din Germania, Polonia, Republica Cehă, Slovacia, Bulgaria, Ungaria şi România.

Anul trecut, în 2010, CNSAS a fost aleasă ca instituţie sub autoritatea Parlamentului României să conducă această reţea, iar anul acesta, din nou, cu sprijinul Parlamentului României, CNSAS va organiza în Sala Drepturilor Omului - pe 14 iulie 2011 - Reuniunea anuală a acestei reţele. Eu cred că este vorba aici şi de o recunoaştere, la nivel european, a activităţii noastre.

Vă mulţumesc.

Domnul Ioan Oltean:

Vă mulţumim şi noi pentru raportul prezentat.

Din partea Comisiei juridice, prezintă raportul domnul vicepreşedinte Gabriel Andronache.

Vă rog, domnule coleg, pe scurt.

Domnul Gabriel Andronache:

Raport comun asupra raportului de activitate al Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii pe anul 2007, pe anul 2008 şi pe anul 2009.

Comisiile juridice ale Camerei Deputaţilor şi Senatului s-au întrunit în şedinţă comună, pentru a discuta şi întocmi un raport comun asupra raportului de activitate al Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii pe anul 2007, pe anul 2008 şi pe anul 2009.

Potrivit dispoziţiilor art.10 şi 12 din Regulamentul şedinţelor comune, Comisiile juridice ale celor două Camere au examinat documentaţia în şedinţa din 28 septembrie 2010.

În urma dezbaterilor, pe baza documentelor prezentate, s-a constatat că rapoartele pe anii 2007, 2008 şi 2009 respectă prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008.

În urma dezbaterilor, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să înainteze Birourilor permanente reunite un raport favorabil asupra raportului privind activitatea Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii pe anul 2007, pe anul 2008 şi pe anul 2009.

Vă mulţumesc.

Domnul Ioan Oltean:

Mulţumesc foarte mult, domnule vicepreşedinte.

Dacă cineva din sală doreşte să intervină? Nu avem intervenţii. Luăm act de prezentarea celor trei rapoarte.

Continuăm dezbaterea noastră asupra punctelor înscrise pe ordinea de zi.

La poziţiile 46 şi 47 avem rapoartele Comisiei de supraveghere a asigurărilor asupra pieţei de asigurări şi a activităţii desfăşurate în anii 2008 şi 2009.

O avem prezentă aici pe doamna preşedinte Toncescu, pe care o rugăm să prezinte foarte, foarte pe scurt rapoartele pe cei doi ani.

Vă asigurăm, doamna preşedinte, că vă ascultăm cu maximă atenţie. aveţi cuvântul, doamna preşedinte.

Doamna Angela Toncescu (preşedintele Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,

O să fac o sinteză a celor două rapoarte, cu activităţile principale desfăşurate de către Comisia de supraveghere a asigurărilor în cei doi ani.

Comisia de supraveghere a gestionat şi pe parcursul anului 2008, şi a anului 2009, reglementarea domeniului asigurărilor în corelaţie cu evoluţiile pieţei locale şi ale legislaţiei Uniunii Europene specifice asigurărilor, autorizarea societăţilor de asigurare şi a brokerilor de asigurare; a supravegheat prudenţial, atât la sediul comisiei, cât şi la sediile societăţilor de asigurare şi ale brokerilor; a luat măsuri pentru protejarea intereselor asiguraţilor şi menţinerea stabilităţii financiare a pieţei româneşti de asigurări, în contextul declanşării crizei financiare, care s-a resimţit pe piaţa asigurărilor, dar cu toate acestea, piaţa asigurărilor a evoluat pe un trend pozitiv.

Ne-am adus contribuţia, din partea României, la elaborarea proiectelor legislative în cadrul Uniunii Europene, în cadrul comitetelor specifice asigurărilor din Uniunea Europeană.

Ca acte normative importante ale anului 2009, aş vrea să reliefez doar două: s-a introdus constatarea amiabilă; s-a introdus sistemul bonus malus, prin care am încercat să facem ordine în piaţa asigurărilor de răspundere civilă auto şi cred că cel mai important lucru pe care Comisia de supraveghere a asigurărilor l-a elaborat şi-l susţine în continuare este pregătirea profesională a oamenilor care lucrează în acest domeniu.

Vă mulţumesc.

Domnul Ioan Oltean:

Mulţumesc, doamna preşedinte, foarte pe scurt.

Domnule senator, vă rog, din nou dumneavoastră, raportul comun al celor două comisii.

Domnul Ovidiu Marian:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Comisiile de specialitate au analizat şi au dezbătut rapoartele pe 2008 şi pe 2009 ale Comisiei de supraveghere a Pieţei Asigurărilor, iar în baza Regulamentului de funcţionare a celor două Camere, Comisia pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital din Senat şi Comisia pentru buget, finanţe şi bănci din Camera Deputaţilor propun plenului Parlamentului supunerea spre dezbatere a acestor două rapoarte pe 2008 şi 2009 a Comisiei pentru supravegherea asigurărilor.

Mulţumesc.

Domnul Ioan Oltean:

Mulţumesc, domnule senator, domnule preşedinte.

Dacă doreşte cineva să ia cuvântul?

Dacă nu, stimaţi colegi, am luat act de prezentarea şi dezbaterea rapoartelor enunţate, de la poziţiile 46 şi 47.

Mulţumesc doamnei preşedinte. Îi dorim succes în continuare în activitatea domniei sale.

La punctele 48 şi 49 de pe ordinea de zi avem rapoartele de activitate ale Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii pe anii 2008 şi 2009.

Domnul preşedinte Cătălin Marinescu.

Domnule preşedinte, luaţi exemplul celor dinainte şi foarte pe scurt prezentaţi raportul dumneavoastră.

Domnul Marius Cătălin Marinescu (preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglare în Comunicaţii):

Cu siguranţă, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor,

Activitatea ANCOM-ului pe 2008 şi 2009 a fost prezentată în amănunţime în comisiile de specialitate ale Parlamentului.

Aş trece în revistă doar principalele realizări, pe fiecare dintre cele trei arii: pe reglementare, a fost decizia privind informarea utilizatorilor şi deciziile privind revizuirea pieţelor de telecomunicaţii; pe administrare, a fost introducerea portabilităţii şi o nouă licenţă de telefonie mobilă, CDMA, dată ROMTELECOM-ului, în 2008, iar pe partea de control, aş trece în revistă cele peste 10.000 de controale care au fost făcute furnizorilor.

M-aş opri aici. Dacă aveţi întrebări, vă pot răspunde.

Vă mulţumesc.

Domnul Ioan Oltean:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Din partea comisiilor sesizate în fond, domnule preşedinte, vă rog să prezentaţi raportul comun.

Domnul Adrian Bădulescu:

Bună ziua! Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

O să încerc să fac şi eu o sinteză foarte scurtă, dacă pot spune aşa, a celor două rapoarte.

În conformitate cu prevederile art.15 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.22/2009, Comisia pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor din Camera Deputaţilor şi Comisia economică, industrii şi servicii din Senat au fost sesizate de către cele două Birouri permanente reunite în şedinţă comună pentru a dezbate şi a aproba rapoartele de activitate ale Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii ANCOM pe anii 2008 şi 2009.

Cele două comisii, reunite în şedinţe de lucru comune, au hotărât, cu unanimitatea de voturi a membrilor prezenţi, să supună plenului celor două Camere reunite aprobarea rapoartelor de activitate ale ANCOM pentru anii 2008 şi 2009.

Vă mulţumesc frumos.

Domnul Ioan Oltean:

Mulţumesc foarte mult.

Dacă doreşte cineva să ia cuvântul?

Dacă nu, stimaţi colegi, constatăm că prezentarea şi dezbaterea rapoartelor au fost făcute în spirit şi în concordanţă cu Regulamentul comun al celor două Camere.

La poziţia 50 avem raportul anual de audit financiar şi execuţia bugetului de venituri şi cheltuieli ale Comisiei de supraveghere a sistemului de pensii private pe anul 2008.

Domnule preşedinte Opriş, scurt, vă rog!

Domnule preşedinte Oancea, vă cer scuze! Domnule preşedinte Oancea, vă rog să prezentaţi foarte pe scurt raportul.

Domnul Mircea Oancea (preşedintele Comisiei de supraveghere a sistemului de pensii private):

Bună ziua!

Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,

Comisia de supraveghere a sistemului de pensii private, în anul 2008, a înregistrat venituri în total 7.379.000 mii lei, şi cheltuieli totale 11.319. 000 lei, încheind cu un deficit de 3.940.000, deci finanţat din excedentul din anul 2007.

Situaţiile financiare ale comisiei au fost auditate şi de un auditor extern independent, "Deloitte", iar în ceea ce priveşte activitatea, a funcţionat cu un număr de 73 de salariaţi, la sfârşitul anului 2008.

Comisia este condusă de un consiliu format din 5 persoane, numite de Parlament, dintre care un preşedinte şi un vicepreşedinte executiv.

Activitatea în 2008 a fost marcată de implementarea sistemului de pensii private, pilonul II de pensii, iar pilonul III de pensii, pensiile facultative, a fost în al doilea an de funcţionare, astfel încât, la sfârşitul anului, sistemul de pensii private în administrare reprezenta în jur de 916 milioane lei, adică peste 230 milioane lei, şi un număr de participanţi de peste 4 milioane şi jumătate.

Dintre participanţii la pilonul II, peste 35% aveau vârsta de peste 35 de ani, deci nu erau obligaţi să adere la sistemul de pensii private.

În ceea ce priveşte activitatea de supraveghere şi de reglementare, foarte pe scurt, pot să vă spun că în acest an comisia a executat şase controale de fond şi un control tematic şi a dat şapte amenzi contravenţionale, 14 avertismente şi 8 retrageri de aviz. Total 14 sancţiuni.

Anul 2008 a fost anul în care Comisia de pensii private a desfăşurat activitate în domeniul a două organisme internaţionale, la nivel european şi la nivel internaţional.

Vă mulţumesc.

Domnul Ioan Oltean:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Raportul comisiei sesizate în fond.

Astăzi, de serviciu, domnul senator Marian.

Vă rog, domnule preşedinte, aveţi cuvântul.

Domnul Ovidiu Marian:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Comisiile de specialitate au analizat şi dezbătut raportul de activitate al Comisiei pentru supravegherea sistemului de pensii private pe anul 2008, iar în baza Regulamentului de funcţionare al celor două Camere, comisiile supun dezbaterii Parlamentului raportul pe 2008 al Comisiei de Supraveghere al Sistemului de Pensii Private.

Mulţumesc.

Domnul Ioan Oltean:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Dacă sunt intervenţii din sală? Nu sunt.

Luăm act de prezentarea raportului, de dezbatere a acestuia.

Îi mulţumim domnului preşedinte Oancea. Îi mulţumim domnului preşedinte Oancea şi îi dorim succes în continuare în activitatea domniei sale în această instituţie.

La poziţia 51 avem raportul de activitate pentru 2009 al Agenţiei Naţionale Anti-doping.

Este domnul vicepreşedinte Dan Nechita.

Vă rog, foarte pe scurt, domnule vicepreşedinte, prezentaţi şi dumneavoastră raportul acestei instituţii.

Domnul Dan Gabriel Nechita (vicepreşedinte, Agenţia Naţională Anti-Doping):

Bună ziua!

Deoarece în comisiile reunite am prezentat activitatea în întregime, aş dori doar să punctez anumite aspecte şi să fac cunoscut că în anul 2009 activitatea agenţiei a cunoscut un an de referinţă: 21 iulie 2009 reprezintă o zi importantă în sportul românesc, deoarece laboratorul de control doping s-a alăturat celor 34 de laboratoare acreditate din lume, din care 20 din Europa, devenind singurul laborator acreditat în această parte a Europei. Este o recunoaştere şi încununarea unei munci depuse de mai bine de 25 de ani în acest domeniu.

Tot 2009 a însemnat o nouă provocare prin implementarea noului Cod mondial antidoping - standardul internaţional pentru testare şi standardul internaţional pentru acordarea scutirilor de uz terapeutic.

Reuşita pe acest plan a fost evidenţiată de Agenţia Mondială Antidoping, care a apreciat atât conformitatea legislativă realizată cu dreptul intern, cât şi acurateţea aplicării normelor internaţionale, în cadrul proceselor de control antidoping.

În 2009, s-a desfăşurat la Bucureşti şedinţa Grupului consultativ pe probleme de educaţie antidoping a Consiliului Europei. Reuniunea a fost un real succes, numărul participanţilor fiind fără precedent la un asemenea nivel, iar calitatea activităţilor desfăşurate fiind apreciată la cel mai înalt nivel.

Menţionăm că România deţine preşedinţia acestui grup consultativ, din noiembrie 9008.

În acord cu strategia naţională antidoping pentru perioada 2007 - 2012, aprobată prin HG nr.894/2007, Agenţia a efectuat testări doping asupra sportivilor potenţial participanţi la Jocurile Olimpice Vancouver - 2010. Ca şi la Beijing, delegaţia României a fost alcătuită din sportivi sută la sută curaţi.

Putem concluziona că, în anul 2009, echipa ANAD a realizat ceea ce şi-a propus şi de aceea vă rugăm, în lumina celor prezentate mai sus, aprobarea raportului de activitate pe anul 2009, supus atenţiei dumneavoastră.

Domnul Ioan Oltean:

Mulţumesc, domnule vicepreşedinte.

Din partea comisiei sesizate în fond, domnul ministru Mihail Hărdău, preşedintele Comisiei pentru învăţământ din Camera superioară, Senatul României.

Domnule preşedinte, aveţi cuvântul.

Domnul Mihail Hărdău:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport şi Comisia pentru sănătate şi familie din Camera Deputaţilor, respectiv Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport şi Comisia pentru sănătate publică din Senat, au fost sesizate în fond cu raportul de activitate pe anul 2009 al Agenţiei Naţionale Anti-doping.

Menţionez că membrii comisiilor au apreciat în mod deosebit activitatea desfăşurată de ANAD în anul 2009, precum şi profesionalismul de care au dat dovadă în combaterea fenomenului de dopaj în sport.

În consecinţă, comisiile au hotărât, în unanimitate, să supună spre prezentare Camerelor reunite ale Parlamentului raportul de activitate pentru anul 2009.

Vă mulţumesc.

Domnul Ioan Oltean:

Domnule preşedinte, vă mulţumim şi noi pentru operativitate.

Dacă doreşte cineva să ia cuvântul?

Dacă nu, stimaţi colegi, constatăm şi aici că raportul a fost prezentat şi dezbătut în condiţii absolut normale.

Mă uit în sală şi este o transparenţă totală între noi şi mass-media vizuală.

Ne oprim aici cu dezbaterea rapoartelor înscrise pe ordinea de zi, nu înainte de a vă anunţa că în două săptămâni sperăm să avem o nouă şedinţă comună, pentru a finaliza toate rapoartele şi toate proiectele care sunt de competenţa şedinţei comune.

Rog Comisiile pentru cultură să încerce să finalizeze rapoartele pentru Televiziunea Română, pentru Radioul public, pentru Consiliul Naţional al Audiovizualului, pentru a putea intra în dezbaterea ce va avea loc la prima şedinţă.

Mulţumesc tuturor pentru efortul făcut.

O după-amiază plăcută tuturor! Să ne revedem şi să ne auzim cu bine întotdeauna.

Doamne ajută!

Şedinţa s-a încheiat la ora 18,07.