Parliamentary debates
Parliamentary debates
Sittings of the Chamber of Deputies of June 28, 2011
- Abstract of the sittings
- Full-text of the sittings
- Published in Monitorul Oficial no.86/2011
Video - Flash & IOS
| You are here:: | Prima pagina > Parliamentary debates > Sittings of the Chamber of Deputies of June 28, 2011 |
Sittings of the Chamber of Deputies of June 28, 2011
|
Şedinţa a început la ora 10,25. Lucrările au fost conduse de doamna deputat Roberta Alma Anastase, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistată de domnii deputaţi Georgian Pop şi Mihai Alexandru Voicu, secretari ai Camerei Deputaţilor. |
|
||||
|
(Declaraţii politice şi intervenţii ale deputaţilor consemnate conform materialelor depuse de deputaţi la preşedintele de şedinţă. ) |
|
||||
|
"Noua strategie" a USL de a face politică Eşecurile politice, deciziile inconsecvente, alianţele de conjunctură şi fără niciun scop bine definit, declaraţiile haotice şi derutante au condus, fără doar şi poate, la adâncirea crizei politice în interiorul Uniunii Socialiste. Altfel nu îmi pot explica comportamentul şi declaraţiile esenţialmente penibile din partea aşa-numiţilor lideri, care, depăşiţi, se pare, de propriile argumente, au uitat de orice valoare morală sau principii de bună conduită. Sigur, politica este, până la urmă, un joc al cuvintelor şi o sumă a valorilor umane şi intelectuale, fără a ţine cont de etică sau morală. Întocmai după cum spunea şi o zicală dintr-o celebră schiţă, "la ce îi trebuie băiatului morală, el, viitor avocat?", tot astfel apare întrebarea retorică şi tristă, în egală măsură: la ce le trebuie politicienilor morală, dacă ei au un alt scop, şi anume acela de a exercita puterea primordial pentru ei şi grupurile lor de interese şi în subsidiar pentru cetăţeni. Cu acest mod de a face politică ne-au obişnuit membrii Uniunii Socialiste de-a lungul celor aproape 21 de ani, respectiv cu vorbe, nu fapte, declaraţii pompoase şi ireale, o continuă luptă personală, şi nu una principială sau bazată pe proiecte, precum şi prin sabotarea în mod constant a proceselor de reformă şi modernizare a statului. Poate acesta este şi unul dintre motivele esenţiale din cauza căruia actuala clasă politică românească şi partidele politice se află la coada tuturor sondajelor de opinie în ceea ce priveşte încrederea. Acest lucru nu neapărat din faptul că este un şablon sau o chestiune patentată, ci, din contră, politicienii nu au făcut nimic - sau au făcut prea puţin - pentru a îndrepta această percepţie, care, din nefericire, traduce o gravă realitate. Fără a-mi dori să fac o analiză exhaustivă a ceea ce înseamnă declaraţiile politice ale unor lideri de partid care îşi doresc respectul cetăţenilor sau doresc să conducă ţara, nu pot să fiu indiferent la recentele declaraţii ale "înţeleptului" Ponta, care se pare că, din exces de zel şi din dorinţa de a-şi etala calităţile de lider, se cam împiedică în propriii pantofi şi în propriul limbaj neacademic. Recentele declaraţii ale liderilor socialişti ca urmare a participării la consultările cu şeful statului mă determină să cred că, într-adevăr, goana după faimă, după capital electoral nu mai are nicio limită. Departe de a înţelege cu adevărat politicile publice sau ce înseamnă să coordonezi un partid politic, fie el şi PSD sau PNL, în opoziţie sau la putere, Ponta şi celebrul teoretician Antonescu nu pierd nici cea mai mică ocazie de a puncta la capitolul penibil. Prin toate declaraţiilor lor de genul "noi încheiem carierea politică a lui Traian Băsescu" sau domnul "Băsescu caută după sticlă pe jos", prin care doresc cu orice preţ să discrediteze, până la urmă, instituţiile statului, în speranţa că vor avea mai mare succes în alegeri, nu fac decât să se penibilizeze şi să se discrediteze pe ei înşişi şi pe colegii lor de partid. Încercările lor zadarnice de a părea credibili prin tot felul de programe economice, programe pe agricultură total lipsite de esenţă, incoerente şi rupte de realitatea curentă, modul lor de a se poziţiona pe eşichierul politic ca o forţă politică care se vrea puternică nu fac decât să puncteze fundamental la capitolul absurd. Spuneam într-una din intervenţiile mele, mai de mult, că societatea românească, politica are nevoie de oameni tineri, oameni noi, neimplicaţi în metehnele trecutului, oameni cu o viziune europeană şi democratică. Şi, de asemenea, mi-am exprimat încrederea când am văzut că inclusiv PSD părea că înţelege acest aspect. Din păcate, nu a fost decât pentru foarte scurt timp, deoarece vechile practici au fost imediat preluate şi de aşa-numita nouă conducere, de fapt o marionetă coordonată după principiile "marilor înaintaşi" Iliescu, Năstase, Hrebenciuc şi Cozmâncă. Pe această cale aş dori să le amintesc tuturor politicienilor că minciuna, şmecheria şi păcăleala nu mai prind la populaţie, iar aceia care sunt lipsiţi de fapte concrete, programe şi proiecte realizabile ar trebui să conştientizeze şi să nu se mai penibilizeze în faţa cetăţenilor prin acest mod josnic de a arunca cu noroi în alţi competitori politici. Din păcate, se pare că disperarea după putere îi determină pe unii să coboare nivelul discursului politic aşa de jos încât riscă un sentiment de dispreţ şi dezgust din partea cetăţenilor de bună-credinţă. |
||||||
|
"Ştefan Luchian - 95 de ani de la moartea pictorului" Declaraţia mea politică de azi se referă la comemorarea marelui pictor Ştefan Luchian. Ştefan Luchian s-a născut la 1 februarie 1868, la Ştefăneşti, un sat din Botoşani, în nordul Moldovei, ca fiu al maiorului Dumitru Luchian şi al Elenei Chiriacescu. Vocaţia viitorului pictor se declară încă din copilărie, el rezistând cu încăpăţânare eforturilor mamei sale de a-l înscrie la şcoala militară. În 1873 familia se mută la Bucureşti. Ştefan Luchian se înscrie în 1885 la clasa de pictură a Şcolii de Belle Arte, pe care o absolvă în 1889, obţinând medalia de bronz pentru un Cap de expresie şi un Studiu după natură. Maestru nedisputat i-a fost, în această perioadă de formare, Nicolae Grigorescu, la care Luchian a găsit încurajarea, fără a i se împiedica libera dezvoltare a personalităţii. În toamna anului 1889 pleacă la München, unde studiază două semestre la Academia de arte frumoase şi execută copii după operele lui Correggio şi Rembrandt, aflate la Muzeul de artă. Revine în ţară în 1890 şi participă la prima expoziţie a societăţii de artă Cercul artistic. Pleacă în anul următor la Paris, unde studiază la Academia Julian şi cunoaşte, în muzee şi expoziţii, viaţa artistică pariziană, aflată în acea perioadă în plină efervescenţă impresionistă. Tabloul Ultima cursă de toamnă arată influenţa evidentă a lui Manet şi Degas, dar şi ecoul unor predilecţii mondene, pe care Luchian va continua să le aibă pentru o vreme şi la Bucureşti. Revenit la Bucureşti, va fi în 1896 principalul iniţiator al Expoziţiei artiştilor independenţi, care se va deschide chiar în faţa Salonului Oficial. Se înscrie la concursul pentru ocuparea catedrei de pictură a Şcolii de Belle Arte din Iaşi, de la care se retrage însă, protestând împotriva maşinaţiunilor de culise. În 1900 participă cu două pasteluri la Expoziţia Universală de la Paris. În acelaşi an, 1900, apar primele manifestări ale unei afecţiuni ale măduvei spinării, maladie cunoscută sub numele de scleroză multiplă, care, după ameliorări trecătoare alternând cu noi agravări, îl lasă infirm pentru tot restul vieţii. Soarta îi este potrivnică, boala şi sărăcia mergând mână în mână. Continuă totuşi să lucreze cu frenezie şi până în anul 1915 expune neîntrerupt la diverse expoziţii. Prezenţă eminentă în viaţa artistică a timpului, Luchian nu cunoaşte pentru multă vreme succesul. Astfel, la expoziţia sa din 1905, singurul cumpărător al unui tablou a fost pictorul Grigorescu. Un grup restrâns de admiratori şi prieteni îl aclamă. condiţia sa materială continuă însă să fie dintre cele mai precare. Din 1909 până la sfârşitul vieţii va fi ţintuit în fotoliu. Nu mai putea ţine penelul cu degetele paralizate. Punea pe cineva să i-l lege de încheietura mâinii.Fixase însă în memorie "splendorile scânteietoare" ale peisajului românesc, pe care îl va reda într-o serie întreagă de opere, adevărate miracole de simplitate şi de fineţe, de sinteză cromatică şi arhitecturală a formelor, de colorit strălucit şi delicat totodată. Tehnicii uleiului Luchian îi alătură, pentru peisaj şi pentru multe dintre naturile moarte cu flori, pastelul, cu care ajunge la o măiestrie neegalată. Fluiditatea contururilor, delicateţea catifelată a petalelor le-a evocat cel mai bine prin intermediul pastelului. Luchian începuse să picteze flori mai dinainte, dar abia din 1908 el îşi concentrează în această direcţie toată energia creatoare, toată pasiunea pentru natură, toată dragostea pentru viaţă şi pentru frumos. Iată de ce florile lui Luchian au acea intensitate aproape dramatică a sentimentului, acea lumină interioară, acea simplitate gravă care fac din multe dintre ele - este de ajuns să menţionăm Anemonele - adevărate capodopere. În noaptea de 27 spre 28 iunie 1916, pictorul Ştefan Luchian se stinge din viaţă, după o îndelungată suferinţă, în vârstă de 48 de ani. Joi, 30 iunie, a fost înmormântat la Cimitirul Bellu. |
|
||||
|
"Să ne asumăm responsabilitatea pentru greşelile făcute în ceea ce priveşte promovarea învăţământului în limba tătară" Pentru orice naţiune, păstrarea propriei identităţi are la bază, în primul rând, păstrarea limbii materne. Am afirmat, de nenumărate ori, chiar de la tribuna Parlamentului, că, datorită conjuncturilor istorice nefavorabile, neglijenţei, ignoranţei, dacă se pierde această comoară, drumul respectivei naţiuni sau, la o scară redusă, drumul unei comunităţi etnice în istorie se sfârşeşte. Sunt fraze deja spuse, scrise în diferite tratate de specialitate, uneori având un ridicat grad emoţional, alteori, din păcate, însemnând pentru mulţi vorbe goale. Dacă tot repeţi frazele, rişti să fii acuzat de demagogie. Dacă insişti în acest sens, arătând că, alături de familie, şcoala are un rol important, aş spune chiar decisiv, poţi deveni ţinta ironiilor stupide. Îmi asum responsabilitatea când afirm că politica Uniunii Democrate a Tătarilor Turco-Musulmani din România, după anul 1989, în ceea ce priveşte promovarea limbii materne a fost greşită, şi nu în sensul că s-a pus un accent deosebit pe studiul limbii turce, la nivelul învăţământului de stat, ci datorită faptului că nu s-a completat această realizare cu ceea ce ar fi trebuit să se înfăptuiască, o structură performantă necesară studierii limbii tătare. S-a mers pe ideea păguboasă şi lipsită de curaj de a nu supăra şi de a nu fi deranjaţi. Este foarte greu, după atâţia ani, să reconstruieşti ceva ce s-a năruit în perioada comunistă. Încercări sunt, voinţa politică nu s-a diminuat, dezbinarea însă ne macină. Suntem cu toţii vinovaţi. Să ne asumăm greşelile şi să încercăm să luăm hotărâri nu pripite, ca până acum. Altfel, din păcate, în cel mult o sută de ani, în cărţile de istorie se va scrie doar că au existat, cândva, tătari în România. |
|
||||
|
"România trebuie să urmeze preocuparea de la nivel european pentru creşterea siguranţei rutiere şi reducerea mortalităţii" Siguranţa rutieră constituie o preocupare ridicată la nivelul Uniunii Europene. Ca urmare a elaborării unui raport în cadrul Comisiei pentru transport din cadrul Parlamentului European, s-a identificat nevoia şi oportunitatea elaborării unui program de acţiune pentru siguranţa rutieră. Acest program, care va fi elaborat de către Comisia Europeană până la sfârşitul anului, va îngloba măsurile concrete propuse de Parlamentul European în vederea reducerii cu 50% a numărului victimelor accidentelor rutiere până în 2020. cred că această problematică trebuie să devină o preocupare şi în România, atât la nivelul forurilor legislative, cât şi la nivelul instituţiilor cu rol de implementare a legislaţiei şi a politicilor din domeniul siguranţei rutiere, precum Poliţia Română. Spun acest lucru deoarece România se află, alături de Malta, în situaţia în care numărul victimelor din urma accidentelor de circulaţie a crescut semnificativ în ultimii zece ani. Evoluţiile în plan socio-economic au generat creşterea traficului de marfă şi a transportului de persoane cu autovehicule mari şi, de asemenea, creşterea parcului de autovehicule. Prin urmare, o creştere sporită a traficului, corelată cu o infrastructură deficitară în ce priveşte siguranţa rutieră, a contribuit la creşterea incidenţei accidentelor cu victime. Deşi situaţia privind dinamica accidentelor de circulaţie, conform statisticii Direcţiei Rutiere din cadrul Inspectoratului Poliţiei Române, arată o scădere de 14,9% a numărului de victime din urma accidentelor rutiere, totuşi, procentul rămâne unul ridicat în comparaţie cu celelalte ţări ale UE. Acest lucru dovedeşte printre altele o slabă eficienţă a aplicării în România a programului european pentru siguranţa rutieră, program care la nivelul UE a adus o scădere semnificativă a numărului de victime, ca efect al acţiunilor de siguranţă rutieră implementate. Având în vedere toate acestea, cred că trebuie să acordăm o mai mare atenţie armonizării politicilor europene în domeniul siguranţei rutiere cu legislaţia românească. Recentul Raport al Parlamentului European şi Planul de acţiune ce va fi elaborat de Comisia Europeană trebuie să beneficieze din plin de atenţia noastră şi să constituie o preocupare intensă a autorităţilor noastre, fapt care observ cu mulţumire că începe să se întâmple. De asemenea, în urma unei întrebări adresate Ministerului Administraţiei şi Internelor, am constatat că Poliţia Rutieră a demarat o serie de acţiuni cu rolul de a reduce rata accidentelor rutiere şi, implicit, numărul victimelor. Printre acestea se numără atât campanii de informare şi educaţie rutieră a cetăţenilor, cât şi demersuri către administratorii de drumuri pentru ca aceştia să implementeze soluţiile tehnice necesare creşterii siguranţei rutiere. Totodată, Poliţia Rutieră acordă sprijin de specialitate pentru elaborarea proiectelor de acte normative în vederea reglementării dezvoltării sistemelor de supraveghere video a traficului şi a implementării sistemelor de management electronic al acestuia. este necesar, aşadar, să ne asigurăm că politicile UE în domeniul siguranţei rutiere sunt transpuse în legislaţia naţională şi, în acelaşi timp, să încurajăm aceste acţiuni, precum cele ale Poliţiei Rutiere. Este important să acordăm sprijinul nostru în demersurile pe care această instituţie le face cu scopul revizuirii legislaţiei în domeniul rutier şi pentru eficientizarea activităţii de aplicare a legii, având ca rezultat îmbunătăţirea disciplinei rutiere şi implicit reducerea accidentelor şi a victimelor acestora. |
|
||||
|
"Controalele din vămi au redus la jumătate contrabanda cu ţigări în ultimele 5 luni" Potrivit celui mai recent studiu realizat de o companie de cercetare specializată, piaţa neagră a ţigaretelor s-a redus la jumătate de la începutul acestui an, ajungând să reprezinte în luna mai 11,8% din totalul vânzărilor, faţă de 22,5% în luna ianuarie. Scăderea contrabandei pe piaţa tutunului se traduce printr-o creştere semnificativă a încasărilor la bugetul de stat - potrivit oficialilor locali din industria tutunului, pentru fiecare punct procentual recuperat de piaţa legală din contrabandă statul încasează circa 30 milioane de euro -, dar şi prin avantaje pentru beneficiarii politicilor statului, fluxul de bani creat prin creşterea volumului vânzărilor legale putând fi utilizat pentru îmbunătăţirea sistemului de sănătate publică, a ordinii publice etc. Faptul că piaţa ţigărilor de contrabandă a scăzut reprezintă un semnal pozitiv şi confirmă faptul că, atunci când există voinţă politică suficient de puternică încât să se concretizeze în decizii politice, se pot produce schimbări în sistem. Eforturile autorităţilor pentru prevenirea şi combaterea activităţilor ilegale cu produse de tutun dau rezultate. Acest lucru este confirmat de date oficiale, precum cele din studiul menţionat, dar şi de reprezentanţi ai companiilor din industria tutunului, care au constatat, la rândul lor, o creştere a volumului vânzărilor legale, ca urmare a acţiunilor integrate adoptate la nivel naţional de structurile Ministerului Administraţiei şi Internelor. Aşa cum am susţinut şi cu ocazia acţiunilor din vămi din luna februarie, vedem astăzi că structurile statului încep să funcţioneze, iar reprezentanţii acestora, oameni precum ministrul Traian Igaş, unul din reprezentanţii noii generaţii a PDL, au curajul de a-şi asuma responsabilitatea acestui demers. Trebuie continuată lupta împotriva traficului de ţigări la frontierele cu Republica Moldova şi Serbia, care sunt cele mai predispuse la contrabandă. Situaţia de la vămile din vestul ţării nu este încă rezolvată, chiar dacă descinderile autorităţilor în vămi din luna februarie au determinat stagnarea fenomenului pentru o perioadă de timp. Aproape că nu trece nici o zi în care poliţiştii de frontieră să nu raporteze capturi însemnate de ţigări. Este nevoie, de asemenea, de clarificarea situaţiei la frontierele cu Ungaria şi Bulgaria, unde nu mai există puncte de control vamal. Introducerea unui sistem de motivare a vameşilor şi poliţiştilor de frontieră prin recompense financiare sau profesionale, o mai bună dotare a punctelor de frontieră, o mai mare operativitate în rezolvarea cazurilor sunt măsuri punctuale care pot contribui la diminuarea fenomenului contrabandei. Nu în ultimul rând, trebuie avute în vedere măsurile recomandate de producători şi reprezentanţi ai companiilor din industrie, de exemplu: posibilitatea confiscării mijlocului de transport folosit pentru contrabandă, chiar dacă acesta nu a fost modificat din punct de vedere tehnic pentru stocarea produselor aduse în ţară ilegal, folosirea aceluiaşi criteriu de măsurare, criteriul cantitativ, atât pentru contrabanda în punctele de trecere a frontierei, cât şi pentru evaziunea fiscală. Cadrul legislativ privind contrabanda, contrafacerea şi evaziunea a cunoscut o serie de îmbunătăţiri în ultima perioadă, dar este nevoie de perfecţionarea sa şi de crearea unor pârghii pentru o mai bună aplicare a acestuia. În plus, astfel de acţiuni trebuie extinse şi către alte sectoare, pentru reducerea evaziunii fiscale la băuturi alcoolice, la motorină şi alte surse de acest tip şi trebuie realizate prin implicarea tuturor celor responsabili - autorităţi, parteneri sociali, sindicate, patronate şi toate partidele politice. Numai astfel ele vor avea succes în România, unde costurile sociale ale situaţiei economice în care ne aflăm sunt mari şi ne afectează pe toţi. |
|
||||
|
"Cel mai dureros şomaj: cel în rândul tinerilor" Chiar dacă în România efectele crizei economice s-au reflectat într-o mai mică măsură în creşterea şomajului, cel puţin nu la fel de mult ca în state europene precum Spania, Grecia sau Portugalia, el a reprezentat o provocare deosebită şi pentru autorităţile din România. Oricine şi-ar propune să analizeze dinamica şi mai ales componentele şomajului din România ar constata cu uşurinţă că cea mai afectată categorie tinde să devină şi la noi categoria tinerilor, a tinerilor absolvenţi de şcoală sau facultate. Este, din nefericire, o boală a Occidentului, care are tendinţa de a se instala şi la noi. În mare parte această tendinţă este cauzată de deficienţele majore pe care sistemul de educaţie din România le-a tot produs în ultimii douăzeci de ani, fără să se producă o ameliorare a calităţii absolvenţilor, indiferent de sistemul urmat, privat sau de stat. Apoi, lipsa de corelare a sistemului de educaţie cu cerinţele pieţei muncii conduce la existenţa unor şcoli pentru meserii din ce în ce mai slab căutate şi, dimpotrivă, un deficit de forţă de muncă pe alte paliere. Singurul lucru notabil care s-a făcut în ultimul timp este legat de flexibilizarea pieţei muncii prin modificarea Codului muncii. Însă doar această politică izolată nu poate răspunde în totalitate la multitudinea de intervenţii care trebuie făcute în piaţa muncii. Există deja un instrument extrem de benefic, unul dintre cele mai dinamice din România, şi anume Planul Operaţional Sectorial dedicat Resurselor Umane. Mai sunt însă necesare o multitudine de măsuri, atât legislative, cât şi economice, care să nu ne conducă la situaţia Franţei, de pildă, care în anul 2006 avea peste 30% şomajul în rândul tinerilor. Din punct de vedere legislativ cred că implementarea sistemului de internship, practicat în majoritatea ţărilor dezvoltate, ar trebui să găsească o aplicare imediată. Şi din punct de vedere al stimulilor fiscali ce se pot atribui agenţilor economici care angajează tineri absolvenţi lucrurile ar trebui regândite, pentru că, în definitiv, angrenarea tinerilor pe piaţa muncii ne oferă perspectiva stabilităţii viitoare a pieţei muncii. Nu trebuie să negăm că există reticenţe din partea agenţilor economici de a angaja tineri, pe considerentul lipsei de experienţă. Însă fără nicio şansă de integrare pe piaţa muncii nu există posibilitatea ca aceşti tineri să poată proba vreodată profesionalismul lor. |
|
||||
|
"Vizita în România a preşedintelui Congresului Mondial al Ucrainenilor" Congresul Mondial al Ucrainenilor - până în 1991 Congresul Mondial al Ucrainenilor Liberi - este organizaţia publică cu gradul cel mai înalt de coordonare a tuturor organizaţiilor ucrainene din lume, care locuiesc ori s-au născut în diaspora. Populaţia ucraineană din diaspora este în număr de peste 20 de milioane, iar cei mai mulţi dintre ei s-au născut în afara Ucrainei şi sunt cetăţeni ai ţărilor în care trăiesc. Congresului Mondial al Ucrainenilor are ca sarcină: să reprezinte diaspora ucraineană; păstrarea identităţii naţionale a ucrainenilor, spiritualitatea, limba, cultura şi alte aspecte ale ucrainenilor din afara Ucrainei, coordonarea activităţii organizaţiilor membre ale Congresului Mondial al Ucrainenilor, în conformitate cu directivele prevăzute de congrese; mobilizarea opiniei publice şi a cetăţenilor în procesul de reglementare a problemei ucrainenilor, pentru apropierea de Ucraina..., dezvoltarea spirituală şi economică, să protejeze drepturile cetăţenilor ucraineni, indiferent de locul lor de reşedinţă, în conformitate cu Declaraţia Universală a Drepturilor Omului. Congresul Mondial al Ucrainenilor (CMU) este comunitatea mondială de autoorganizare, care vizează cooperarea cu Ucraina în străinătate, consolidarea legăturilor cu Ucraina şi ucraineni în lume, unirea eforturilor în construirea unui stat ucrainean liber si independent. CMU reuneşte peste o sută de organizaţii publice ucrainene din 25 de ţări. Cel mai mare organ legislativ este Congresul, care are loc o dată la cinci ani. Şapte dintre ele au avut loc în New York şi Toronto. În 2003, pentru prima oară, Congresul a avut loc la Kiev. Membrii CMU sunt:
Organismul executiv al organizaţiei este secretariatul, Biroul este format din comitete(rada) şi comisii. Conducerea CMU (în special preşedintele şi secretarul general, care conduce Secretariatul) a vizitat frecvent comunităţile ucrainene din diferite ţări, încearcă să rezolve problemele lor cu autorităţile şi acordarea de sprijin material pentru diverse organizaţii ucrainene. Munca lungă şi roditoare a Congresului a fost recunoscută în mod corespunzător la nivel internaţional, iar în 2003 a fost admis în cadrul Organizaţiei Naţiunilor Unite privind drepturile organizaţiilor nonguvernamentale. Începând cu anul 2008 conducerea centrală a Congresului Mondial este reprezentată prin: Eugene Czolij - preşedintele CMU; Jaroslav Hortyani, Ungaria - prim-vicepreşedinte; Mary Szkambara, Canada - vicepreşedinte; Stephan Romaniv, Australia - secretar. În perioada 27-28 iunie a.c. Eugene Cziolij efectuează o vizită de lucru în România, la invitaţia preşedintelui Uniunii Ucrainenilor din România (UUR) Ştefan Buciuta. Domnul Eugene Czolij este doctor în drept, membru al Palatului Avocaţilor din Quebec, şi reprezintă firma în faţa Curţii Supreme de Justiţie din Canada. Domnia Sa la Bucureşti va vizita Parlamentul României, va fi primit de către vicepreşedintele Camerei Deputaţilor Adrian Năstase şi de senatorul Markó Béla, viceprim-ministru al Guvernului României. De asemenea, va avea convorbiri cu ambasadorul Ucrainei la Bucureşti, Excelenţa Sa Markian Kuluyk, şi cu reprezentanţii organizaţiei locale UUR din Bucureşti. Îi spunem bun venit şi îi dorim şedere plăcută pe teritoriul României! |
|
||||
|
"Două priorităţi pentru perioada următoare: revizuirea Constituţiei şi restructurarea deconcentratelor" Discursul preşedintelui din plenul Parlamentului trebuie tratat în cheia trasării unor obiective atât pentru Parlament, cât şi pentru Guvern. Legislativul va trebui să trateze cu maximum interes şi seriozitate tema revizuirii Constituţiei, în timp ce Executivul va trebui să purceadă la restructurarea deconcentratelor. Consider că direcţia înainte sugerată de preşedintele Băsescu este cea corectă. Într-o perioadă în care ducem lipsă de proiecte concrete de reformă structurală a statului, cele două teme majore ale acestei perioade, Constituţia şi reorganizarea administrativ-teritorială, trebuie tratate cu maximum de interes. Modificarea legii fundamentale este poate obiectivul cel mai important al actualului Parlament. La nivelul întregii clase politice există un consens pe direcţia nevoii revizuirii Constituţiei. Toate partidele au acceptat faptul că actuala Constituţie este învechită şi nu răspunde nevoilor de progres ale României. Mai mult, blocajele generate de neclarităţile din Constituţie au făcut de multe ori ca instituţiile statului să nu poată reacţiona, chiar atunci când situaţia o cerea. Exemplul oferit de preşedinte referitor la existenţa unui Guvern interimar în plină criză economică, în toamna anului 2009, este cât se poate de concludent. Peste toate aceste consideraţii primează însă votul românilor din 22 noiembrie 2009. Atunci poporul suveran s-a pronunţat direct asupra unui Parlament cu mai puţini parlamentari şi în favoarea sistemului unicameral. Dacă problema numărului de aleşi poate fi rezolvată din punct de vedere legislativ ordinar, problema unicameralului trebuie neapărat supusă unui nou referendum şi prin Constituţie. Tocmai de aceea nu se poate accepta propunerea opoziţiei ca revizuirea legii fundamentale să se facă în următorul legislativ, cu efecte din 2016, adică peste 5 ani şi la mai bine de 7 ani de la momentul în care românii s-au exprimat în acest sens. USL încearcă să ne convingă de faptul că revizuirea Constituţiei nu este prioritate politică şi administrativă pentru Parlament. Absurdul argumentului lor este cu atât mai evident cu cât românii nu pot înţelege de ce un Legislativ nu trebuie să aibă ca prioritate legea fundamentală a statului. Este un viciu logic pe care opoziţia nu cred că poate să-l explice. În ceea ce priveşte reorganizarea administrativ-teritorială a României, preşedintele s-a comportat ca un adevărat bărbat de stat. Deşi este proiectul propriu, a fost capabil să accepte ideea lipsei unui consens politic la nivelul coaliţiei de guvernământ. Traian Băsescu a reuşit astfel evitarea unei crize politice. Nevoia principală a României este aceea de a avea stabilitate politică. Fără acest criteriu de bază, toate sacrificiile românilor din ultimii aproape 3 ani ar fi în van. Asta nu înseamnă că preşedintele sau PDL au renunţat la tema reorganizării. Nici pe departe. ea este doar amânată pentru momentul în care majoritatea parlamentară va avea un consens pe această temă. Cu siguranţă, discuţiile din coaliţie vor continua şi mai departe. Proiectul reorganizării va fi repus pe tapet, dacă nu la alegerile următoare, măcar de următorul legislativ. Amânarea reorganizării administrative nu înseamnă însă că Guvernul nu trebuie să continue pe drumul reformelor. Una dintre motivaţiile principale ale reorganizării a fost reducerea aparatului administrativ de la nivel local. Ideea deconcentratelor a apărut ca element de tranziţie al procesului de descentralizare. De unde a început ca o pârghie temporară, acest tip de birocraţie a prosperat şi s-a dezvoltat. În acest moment, deconcentratele sunt un aparat administrativ în sine, nici central, nici local, dar câte puţin din fiecare. Decizia de a impune restructurarea deconcentratelor este salutară şi poate avea efecte benefice. Un stat mai suplu este un stat mai eficient. Executivul trebuie să aibă acest lucru în vedere. mai puţine deconcentrate înseamnă mai puţină birocraţie. Spun şi eu acelaşi lucru ca preşedintele: restructurarea deconcentratelor înseamnă să lăsăm România să respire mai bine la nivel local. |
|
||||
|
"Lege pentru stimularea natalităţii" apreciez scăderea dramatică a populaţiei României drept un atentat la siguranţa naţională. voi depune un proiect legislativ ce vizează stimularea natalităţii. Potrivit estimării autorităţilor, populaţia României va avea o tendinţă constantă de scădere în anii imediat următori. Scăderea numărului de naşteri în perioada 2011-2012 este anticipată în contextul în care guvernul a decis ca, începând cu acest an, mamele să opteze între un concediu de doi ani pentru creşterea copilului, dar cu o indemnizaţie maximă plafonată la 1.200 lei şi un concediu de un an, cu o indemnizaţie maximă de 3.400 lei, la care se adaugă o primă lunară de 500 lei pentru întregul interval de până la 24 de luni. Consecinţele vor fi tragice. Vom fi cu 20% mai puţini până în 2060, iar rata dependenţei persoanelor de peste 65 ani va creşte alarmant la peste 60%. De unde reprezentam a şaptea ţară europeană ca număr de locuitori, vom ajunge să nu mai contăm în economia europeană. Modelul de fertilitate din ultimii ani arată o scădere de un copil pentru fiecare româncă, iar tot mai multe cupluri care muncesc amână aducerea pe lume a unui copil din considerente economice. Natalitatea rămâne singura componentă asupra căreia se poate acţiona cu rezultate eficiente. Acest proiect legislativ vizează stimularea natalităţii cuplurilor care muncesc prin scutire de impozit pe veniturile din salarii, pensii, drepturi de autor, dividende, venituri din agricultură a unui părinte natural, în cazul familiilor cu doi copii, a ambilor în cazul familiilor cu trei copii. Familiile cu patru copii vor beneficia şi de un credit garantat de stat de până la 50000 de euro pentru achiziţionarea unei locuinţe. Scăderea populaţiei este un atentat la siguranţa naţională şi de aceea pot doar să sper că în România vor fi cât mai multe familii cu patru copii şi poate că primul va apăra graniţele ţării, al doilea ne va trata atunci când e nevoie, al treilea ne va învăţa nepoţii şi al patrulea ne va asigura pâinea cea de toate zilele. |
|
||||
|
"Noi droguri la Parlamentul European" susţin în Parlamentul European necesitatea interzicerii etnobotanicelor, în cadrul unei conferinţe internaţionale privind noile substanţe psihoactive. Conferinţa vizează analizarea fenomenului drogurilor "legale" şi găsirea de soluţii la nivel naţional şi european. Printre invitaţi se regăsesc experţi în domeniul toxicologiei, politicieni, precum şi reprezentanţi ai ONG-rilor cu reprezentare europeană în lupta împotriva drogurilor de sinteză: Roumen Sedefov, European Monitoring Centre for Drugs and Drug Addiction (EMCDDA), Ewa Woydyłło - doctor of psychology, deals with the treatment of addictions at the Centre for Addiction Therapy Institute of Psychiatry and Neurology in Warsaw, Anders Ulstein - Europe Against Drugs - European Non Profit Drug Policy Foundation, Carla Cannizzaro - Associate Professor of Pharmacology - University of Palermo, Jean-Marc Vidal - European Medicines Agency (EMA), Adam Fronczak - Undersecretary of State in the Ministry of Health, Poland, Wiktor Osiatynski - Professor Individual and Human Rights, Central European University (PL), Thomas Kattau - Deputy Executive Secretary, Pompidou Group, Council of Europe, Bugoslaw Sonik MEP, Lotte Knudsen, Director of Criminal Justice, Directorate General for Justice - European Commission. Raportul din 2011 al Naţiunilor Unite privind abuzul de substanţe arată că 210 milioane de locuitori ai planetei consumă droguri. 200.000 mor în fiecare an. În timp ce piaţa mondială de cannabis, heroină, cocaină s-a stabilizat şi chiar înregistrează un uşor declin, constatăm că piaţa drogurilor de sinteză, a drogurilor de design (cunoscute în România ca etnobotanice) este în continuă creştere, în special pe canabinoizi sintetici, piperazine şi cathinone. Constatăm că în România 300.000 de persoane cu vârsta cuprinsă între 15-64 ani au consumat cel puţin o dată în viaţă droguri ilegale. Dacă se iau în considerare şi medicamentele (tranchilizante, sedative, antidepresive), 8,6% din populaţia României a consumat cel puţin o dată în viaţă droguri ilegale, adică aproximativ 1.300.000 de persoane. Apariţia fenomenului etnobotanicelor a modificat profilul pacientului cu abuz de substanţe, ce devine mai expus riscului de intoxicaţie acută, supradoză şi deces. Nevoile de terapie ale acestor pacienţi depăşesc cu mult posibilităţile actualelor structuri medicale şi impun apariţia centrelor de toxicologie. În România în 2011 se constată că 90,48% din consumatori sunt bărbaţi din urban (în 83,33%), din care 66,67% sunt fără ocupaţie, iar peste 30% sunt reprezentaţi de elevi şi studenţi. Îngrijorător este faptul că aproape un sfert (23,8%) din consumatorii din această categorie sunt elevi. Se constată tendinţa de uniformizare pe parcursul zilelor săptămânii, astfel încât dacă iniţial se putea spune că aveam un consum preponderent de weekend, cu tentă recreaţională, acum avem o creştere a consumului în zilele lucrătoare. Aceasta sugerează instalarea dependenţei. Totodată, se constată că aproape 2/3 din prezentări sunt diurne (intervalul 6-18) cu maximul între orele 12-18 (40,48%) Peste 20% din consumatori au vârste sub 18 ani, iar 45,23% au vârsta până în 20 de ani. În ceea ce priveşte formele clinice, se constată creşterea celor caracterizate prin tulburări de comportament (suicid, agresivitate). Laxitatea legislativă a permis explozia acestui fenomen, iar letargia autorităţilor locale şi centrale sugerează complicitatea la această crimă. Studiile de supraveghere pe perioade de mai mulţi ani arată tendinţa acestor consumatori în primul rând de a mări dozele şi în al doilea rând de trecere de la drogurile legale la cele ilicite. Mă întreb doar dacă ca nepromulgarea legii privind interzicerea etnobotanicelor, pe care am iniţiat-o de la Iaşi, adoptată de camera deputaţilor înainte de ordonanţă, în urmă cu an, este cauza exploziei consumului de etnobotanice în special în regiunea de Nord-Est, care se distinge în privinţa consumului, înregistrând un procent de 19,9%, fiind urmată de Regiunea de Sud-Est, cu o prevalenţă declarată de 15,1%. Debutul în consumul de droguri începe de la vârste timpurii, sub 14 ani - 13%, 14-15 ani - 10%, 16-17 ani - 41,3%. Accesibilitatea drogurilor este ridicată în locurile de petrecere a timpului liber, precum discoteci, baruri, etc. (23,4% dintre adolescenţii de clasa a XII-a menţionând că le pot procura uşor în aceste locuri, iar 17,8% - chiar foarte uşor) şi la petrecerile cu prietenii (18% au declarat că le pot procura în aceste locuri uşor, iar 12,8% - foarte uşor). Proiectul de lege pentru combaterea produselor cu efecte psihoactive propus de guvern este doar un plagiat neinspirat, făcut sub presiunea mediatică şi a societăţii civile. Această reacţie tardivă făcută doar pentru a nu accepta proiectele legislative lansate de Parlament este insuficientă şi ineficientă întrucât:
Mă bucur doar de faptul că guvernul a preluat din proiectul meu legislativ măcar pedepsirea cu închisoarea a celor ce comercializează astfel de substanţe. Am reuşit, după aproape doi ani de activitate parlamentară, reînfiinţarea Agenţiei Naţionale Anti-drog, dar azi ne aflăm în faţa unei noi provocări. Este o provocare majoră să creăm împreună o lume mai sănătoasă şi mai sigură în care problemele care ne privesc să fie rezolvate la timp, iar moartea, violenţele, sinuciderile şi dependenţa legată de droguri să fie doar o amintire. Azi trebuie să gândim global politici de sănătate publică în abuzul de substanţe (aşa cum fac în cadrul unei cercetări internaţionale în cadrul UMF Iaşi, în baza unui proiect european) şi să acţionăm local, considerând drogurile de sinteză o problema majoră de sănătate publică ce nu poate fi rezolvată decât prin implicarea întregii comunităţi. Vă oferim întreaga expertiză în acest domeniu şi vă cer ca problema drogurilor de sinteză să fie considerată o problemă de sănătate publică la nivel european, ce necesită să fie rezolvată de urgenţă începând chiar din acest moment. |
|
||||
|
"Românii au ajuns la capătul răbdării" În fiecare zi un ieşean recurge la o tentativă de sinucidere prin intoxicaţie voluntară. Se constată creşterea numărului de astfel de tentative de sinucidere, tendinţa la egalizare a distribuţiei în funcţie de sex ( 50,85% sunt bărbaţi) şi inversarea mediului de provenienţă faţă de anii trecuţi, astfel încât cei din urban ajung să reprezinte aproape 2/3 din intoxicaţiile voluntare. Ponderea pensionarilor (14,12%) şi a celor rămaşi fără ocupaţie (56,49%) este majoritară, aceştia ajungând să reprezinte peste 70% din cei ce recurg la sinuciderea prin intoxicaţie. Prin comparaţie, studenţii reprezintă sub 10% (9,04%). Repartiţia pe grupe de vârstă arată că tinerii sunt majoritari (reprezentând aproape 70%, cu un maxim între 21 şi 40 de ani), iar cei peste 50 de ani au crescut ca pondere, în acest an ajungând să reprezinte din ce în ce mai multe cazuri cu tentative de sinucidere. Pe o statistică parţială putem spune că profilul pacientului ce recurge la tentativa de sinucidere prin intoxicaţie voluntară s-a modificat din cauza condiţiilor socio-economice (anterior vorbeam de femei tinere din urban): este vorba de un bărbat din urban fără ocupaţie ce recurge la o tentativă autolitică prin intoxicaţie medicamentoasă din cauza vulnerabilităţii sociale (sub 20% din cazuri asociază consumul etanolic). În cazul pacienţilor de peste 50 de ani constatăm că ponderea maximă este reprezentată de bărbaţi cu vârste cuprinse între 51-60 de ani, cu dificultăţi în a-şi găsi un loc de muncă, iar dacă vorbim de grupa de vârstă 61-70 şi peste 71 de ani, acestea sunt aproape cu aceeaşi pondere (de 3,4%) şi preponderent femei. Este şi cazul pacientei de 64 de ani ce a recurs azi la gestul suicidar intoxicaţie voluntară polimedicamentoasă ce a necesitat măsuri de depurare a toxicului prin spălături gastrice, antidotism, suport volemic şi examene toxicologice, iar pacienta va beneficia de suportul psihologic al voluntarilor CIRTITA. Nu există niciun centru de criză la nivel naţional, iar încercările izolate bazate pe voluntariat, precum CIRTITA la Iaşi, au fost ignorate de reprezentanţii ministerului. Voi iniţia un proiect legislativ în care în clădirea noului spital din Copou să fie înfiinţat Centrul regional de urgenţe, care să poată deservi aceşti pacienţi. Până atunci, prin creşterea numărului tentativelor de sinucidere românii arată şi că au ajuns la fundul sacului. |
|
||||
|
"Liber la iarbă" Perioada vacanţei de vară se dovedeşte adesea critică pentru tineri în ceea ce priveşte consumul de droguri. Anturajul devine un factor de risc mai ales când se asociază scăderii influenţei familiei sau al şcolii. De aceea trebuie să oferim soluţii alternative la acest flagel şi lansăm astăzi campania "liber la iarbă... verde". Tinerii vor fi încurajaţi să facă sport, iar "cupa cartierelor" va oferi ieşenilor şi un prilej de informare. Echipa Spitalului de Urgenţe din Copou va îmbrăca tricourile cu "nu toate frunzele sunt bune. Stop etnobotanicelor!", şi va susţine şi pe teren, şi în tribună lupta antidrog. Participanţii la această manifestare sportivă vor primi "carnetele etnobotanice", iar pe lângă premiile competiţiei câştigătorii vor beneficia de implicarea în lupta internaţională antidrog alături de EURAD ( Europe Against Drugs). Vom susţine campanii de ecologizare a puţinelor zone verzi rămase şi vom cere prin societatea civilă ca autorităţile locale să asigure accesul la terenurile de sport din incinta unităţilor de învăţământ şi în vacanţele şcolare. |
|
||||
|
"Ministerul Sănătăţii instigă la violenţă" Atitudinea ministerului sănătăţii instigă la violenţă împotriva personalului medical. Adevăratele campanii de denigrare îndreptate împotriva medicilor ascund de fapt problemele grave din sistem, ce decurg chiar dinaşa-zisa reformă făcută de ministerul sănătăţii. Respingerea proiectului meu legislativ privind condamnarea celor care agresează personalul medical a făcut numărul agresiunilor să crească. Nimeni din minister nu a mai pomenit de doctorul Velcelean, ucis la datorie, deşi ministerul a promis în repetate rânduri să rezolve printr-un act normativ această problematică. În lipsa unei legi care să ne protejeze, în condiţiile în care problemele din sistem sunt grave şi de natură să nemulţumească populaţia, în paralel cu inflamarea stării de spirit a acesteia prin mediatizarea extremă a situaţiilor negative, personalul medical va continua să fie sacul de box în care să se descarce toate nemulţumirile privind sistemul. Invităm personalul ministerului devenit excedentar prin dispariţia a 182 de spitale să elaboreze de urgenţă un act normativ privind siguranţa personalului medical, care să fie asumat de guvern. Mă întreb iar câţi medici şi asistenţi trebuie să mai moară pentru ca privirea ministerului să se aplece şi asupra acestei probleme grave. |
|
||||
|
"Liber la iarbă - azi în Iaşi" Am fost în zonele fierbinţi ale Iaşiului, zonele din care ne vin în fiecare zi pacienţi intoxicaţi pe care îi tratez de ani de zile în UPU de la Spitalul Clinic de Urgenţe. Am fost în zonele studenţeşti, pe străzi şi în mijloacele de transport în comun, continuând măsurile de informare şi educare pe care le realizăm de mai multe luni în cadrul unei campanii naţionale în care sunt implicaţi profesorii, părinţii, elevii şi studenţii, artişti, organizaţii religioase şi organizaţii nonguvernamentale naţionale şi internaţionale. Pe perioada vacanţei este lansată campania "liber la iarbă... verde", ce oferă, pe lângă informare şi educare asupra riscurilor drogurilor de sinteză, şi alternative la acest fenomen în continuă creştere la nivel mondial. "Liber la iarbă... verde" înseamnă în această vară şi promovarea sportului, printr-o serie de acţiuni ce includ şi organizarea unui campionat al cartierelor la fotbal, precum şi ecologizarea zonelor rămase încă verzi, iar în final sperăm că autorităţile locale să adopte proiectul pe care l-am iniţiat privind accesul pe perioada vacanţelor la terenurile de sport ale instituţiilor de învăţământ. Este o provocare majoră să creăm împreună un oraş mai sănătos şi mai sigur în care problemele care ne privesc să fie rezolvate la timp, iar moartea, violenţele, sinuciderile şi dependenţa legată de droguri să fie doar o amintire. Îi invit pe toţi cei care până astăzi au stat în expectativă să ni se alăture în acest demers de a salva România până când nu e prea târziu! |
|
||||
|
"Proiect legislativ privind stoparea decimării poliţiei" Constat că reforma multilateral dezvoltată a statului periclitează sub toate aspectele siguranţa cetăţeanului: financiar, economic, sanitar şi, nu în ultimul rând, fizic. Suntem primii în Europa doar la aspecte negative, printre care şi la infracţionalitate şi nici nu e de mirare în condiţiile în care EUROSTAT plasează România pe locul 18, cu 2,28 poliţişti la mia de locuitori. Disponibilizarea unui număr mare de poliţişti şi scăderea veniturilor celor rămaşi face ca acest fenomen, deja îngrijorător de mare, să atingă paroxismul. Vedem cu stupoare cum statul nu are bani pentru nimic când e vorba de cetăţenii săi, dar este foarte generos când aceşti bani sunt sifonaţi spre un sistem clientelar de tip mafiot. Nu avem bani pentru poliţişti, dar obiectivele de stat sunt asigurate de firme de pază private. De ce nu pot fi făcute aceste contracte cu Ministerul de Interne? De ce trebuie statul să plătească firmele private pentru servicii pe care le poate face la cel puţin acelaşi nivel de calitate? De ce sunt aşa de multe firme particulare de pază şi protecţie? Bineînţeles pentru că sunt profitabile. Consider că poliţia îşi poate acoperi cheltuielile din servicii pe care statul le achită în acest moment pe criterii străine principiului de eficienţă unor firme înfiinţate tocmai pentru a desfăşura afaceri cu statul. Voi iniţia o lege prin care instituţiile statului (şcoli, spitale, obiective de interes public etc.) vor fi obligate să încheie contractele privind paza acestora doar cu Ministerul de interne. În acest fel, veniturile acestuia pot creşte în mod substanţial şi în consecinţă decimarea efectivelor poliţieneşti poate fi stopată. |
|
||||
|
"Plutonul de execuţie al Ministerului Sănătăţii" Cei aproape 100.000 de pacienţi bolnavi de cancer sunt condamnaţi la moarte. Listele de aşteptare reprezintă în acest moment doar ordinea prezentării acestora în faţa plutonului de execuţie, administrat cu dărnicie de ministerul sănătăţii. Execuţia bugetară a CNAS arată, de altfel, o economie de 9% făcută pe baza dispariţiilor naturale din sistem. Programul de oncologie este subfinanţat, iar bugetul alocat acestei patologii în 2011 este cu aproximativ 400 de milioane de lei mai mic faţă de 2010. Medicii sunt puşi să hotărască sub presiuni şi ameninţări cine primeşte tratamente şi cine nu. Politica de sănătate de tipul "să ne furăm căciula" domină programul de oncologie şi în loc să depistăm şi să tratăm precoce, ministerul alocă sume de neimaginat în institute de proporţii faraonice care nu pot să funcţioneze din lipsa personalului şi a finanţării. În aceste condiţii nu mai miră pe nimeni că avem cea mai mare mortalitate prin cancere de col uterin (6 paciente zilnic), pentru că din cele 3.000 de cazuri noi depistate anual cele mai multe sunt forme depăşite terapeutic. Votul împotriva legii ce prevedea alocarea unui procent de măcar8% din PIB sănătăţii, pe care am trecut-o prin comisia de sănătate, a fost dat de parlamentarii puterii şi chiar de către ministrul sănătăţii. Sper ca printre "minunatele" criterii pline de un subiectivism dictatorial propuse de minister pentru aşa-zisa evaluare a personalului medical să nu se regăsească şi numărul de pacienţi oncologici cărora li se refuză tratamentul. Cer de urgenţă ministerului să finanţeze măcar la limita de avarie în 2011 programul de oncologie şi să consulte decidenţii - asociaţiile de pacienţi şi medicii din acest domeniu atunci când le decide existenţa. |
|
||||
|
"Speriat de moarte" Speriat de moartea unui consumator de etnobotanice, un alt tânăr de 20 de ani intoxicat cu astfel de produse a solicitat asistenţă medicală de urgenţă. Este un tânăr cu prezentări repetate în urma intoxicaţiei cu astfel de produse, iar prezentarea s-a datorat simptomatologiei cardiace şi respiratorii. Ultima prezentare e la mai puţin de o lună de zile, iar datele de anturaj şi anamnestice precizează trecerea în urmă cu o săptămână spre alte categorii de droguri. În România în 2011 se constată că 90,48% din consumatori sunt bărbaţi din urban (în 83,33%), din care 66,67% sunt fără ocupaţie, iar peste 30% sunt reprezentaţi de elevi şi studenţi. Îngrijorător este faptul că aproape un sfert (23,8%) din consumatorii din această categorie sunt elevi. Se constată tendinţa de uniformizare pe parcursul zilelor săptămânii, astfel încât dacă iniţial se putea spune că aveam un consum preponderent de weekend, cu tentă recreaţională, acum avem o creştere a consumului în zilele lucrătoare. Aceasta sugerează instalarea dependenţei. Totodată, se constată că aproape 2/3 din prezentări sunt diurne (intervalul 6-18) cu maximul între orele 12-18 (40,48%) Peste 20% din consumatori au vârste sub 18 ani, iar 45,23% au vârsta până în 20 de ani. În ceea ce priveşte formele clinice, se constată creşterea celor caracterizate prin tulburări de comportament (suicid, agresivitate). Deşi 20% din cazuri asociază fenomene de insuficienţă respiratorie nu s-a înregistrat niciun caz de edem pulmonar acut. Tulburările digestive se manifestă ca un sindrom dispeptic, dar nu s-a înregistrat niciun caz de hemoragie digestivă. Legea este deficitară în sensul că efectul ei este limitat de existenţa unei liste de produse interzise. Din acest motiv, alte categorii de produse, necuprinse în listă, pătrund pe o piaţă cu o dinamică uimitoare. Din acest motiv continuă să se prezinte pacienţi cu simptomatologie polimorfă, secundar ingestiei de produse psihotrope legale. Studiile de supraveghere pe mai mulţi ani şi pe perioade de mai mulţi ani arată tendinţa acestor consumatori în primul rând de a-şi mări dozele şi în al doilea rând de trecere de la drogurile legale la cele ilicite. România este deficitară la nivelul programelor de prevenţie a consumului de droguri şi de aceea elaborarăm politici de sănătate pentru pacienţii cu abuz de substanţe bazate pe criterii etice în cadrul unei program postdoctoral european la UMF "Gr. T. Popa". |
|
||||
|
"Iaşiul - campion naţional al pacienţilor plimbaţi între spitale" Pacienţii nu s-au lăsat impresionaţi de clasificările ministeriale ale minunatelor spitale româneşti. Ei continuă să se plimbe cu încăpăţânare între diversele locaţii ale mirificelor sălaşuri de sănătate vechi de sute ani. Sistemul pavilionar îşi arată încă o dată eficienţa, obligând SMURD-ul să asigure resuscitarea şi transportul pacienţilor pe parcursul consulturilor interclinice, când acestea ar trebui realizate într-un singur loc. Gândirea economică a decidenţilor a hotărât că este mai bine să supui pacientul unei mici excursii, decât să-l transporţi cu liftul în acelaşi spital. De gândirea medicală nu este cazul să mai pomenim, deoarece aceasta lipseşte cu desăvârşire. În loc să cobori pacientul un singur etaj sau să duci pacientul direct în sala de operaţii, îl expunem intemperiilor şi riscului destabilizării stării de sănătate. după aproape jumătate de an de la marea comasare şi desfiinţare, în condiţiile în care nimic nu a fost pus în loc, suntem martorii atingerii paroxismului fenomenului Lăzărescu. Cea mai elocventă poate este situaţia de la Iaşi, unde în loc să se inaugureze noul Spital de Urgenţe monobloc, interese total străine de binele pacientului şi care ţin de dorinţa de înavuţire şi de orgolii nemăsurate au dus la schimbarea pe ultima sută de metri a destinaţiei acestuia. Astfel, după aproape jumătate de an de la marea comasare, ieşenii sunt campioni naţionali la plimbatul între spitale. Consider că deşi problema a dorit să fie îngropată, iar declaraţiile mele să fie cenzurate, este momentul să fie reanalizată posibilitatea ca ieşenii să beneficieze de noul spital de urgenţe din Copou. |
|
||||
|
"Ziua internaţională de luptă împotriva abuzului şi traficului de droguri" Raportul din 2011 al Naţiunilor Unite privind abuzul de substanţe arată că 210 milioane de locuitori ai planetei consumă droguri. 200.000 mor în fiecare an. În timp ce piaţa mondială de cannabis, heroină, cocaină s-a stabilizat şi chiar înregistrează un uşor declin, constatăm că piaţa drogurilor de sinteză, a drogurilor de design (cunoscute în România ca etnobotanice) este în continuă creştere, în special pe canabinoizi sintetici, piperazine şi cathinone. În România în 2011 peste 30% din consumatorii de droguri de sinteză sunt reprezentaţi de elevi şi studenţi, dar semnalul de alarmă este reprezentat de faptul că aproape un sfert (23,8%) dintre consumatorii din această categorie sunt elevi. Laxitatea legislativă a permis explozia acestui fenomen, iar letargia autorităţilor locale şi centrale sugerează complicitatea la această crimă. Sunt trei ani de când tratez în Spitalul de Urgenţe din Iaşi şi în Parlamentul României problema drogurilor de sinteză şi voi prezenta concluziile a trei ani de cercetare toxicologică şi experienţa legislativă la Parlamentul European pe 29 iunie. În această luptă inegală am utilizat fiecare armă disponibilă - de la iniţiative legislative, campania naţională "Nu toate frunzele sunt bune! Stop etnobotanicelor!", colaborări cu organizaţii nonguvernamentale sau media, pentru a atrage atenţia asupra existenţei şi riscurilor drogurilor de sinteză. Măsurile de prevenţie, informare şi educare le realizăm de mai multe luni în cadrul unei campanii naţionale în care sunt implicaţi profesorii, părinţii, elevii şi studenţii, artişti, organizaţii religioase şi organizaţii nonguvernamentale naţionale şi internaţionale. În Iaşi şi în întreaga Românie trebuie să gândim global politici de sănătate publică în abuzul de substanţe (aşa cum fac în cadrul unei cercetări internaţionale în cadrul UMF Iaşi, în baza unui proiect european) şi să acţionăm local considerând drogurile de sintezăo problemămajoră de sănătate publică ce nu poate fi rezolvată decât prin implicarea întregii comunităţi. Este o provocare majoră să creăm împreună un oraş mai sănătos şi mai sigur, în care problemele care ne privesc să fie rezolvate la timp, iar moartea, violenţele, sinuciderile şi dependenţa legată de droguri să fie doar o amintire. Mâine vom fi din nou pe străzi, în parcuri şi în căminele studenţeşti, informând şi educând, pentru că întotdeauna trebuie să fii aproape de oameni şi să-i implici pe toţi cei care vor să rezolve cu adevărat problemele cetăţii. Îi invit pe cei care până astăzi au stat în expectativă să ni se alăture în acest demers de a salva România până când nu e prea târziu! |
|
||||
|
"Reţete pentru faliment" Consider că reducerea sumelor decontate de minister pentru medicaţia pacienţilor cronici reprezintă un nou atentat la viaţa românilor şi reţeta pentru faliment prescrisă de minister farmaciştilor şi producătorilor de medicamente. Cer adoptarea de urgenţă a proiectului legislativ ce prevede reducerea TVA la 5% la medicamente pentru pacienţii cronici, ca sistemul farmaceutic românesc să poată supravieţui şi după 1 august. Sistemul de sănătate a fost lovit cumplit în toate palierele sale de competenţa diriguitorilor sănătăţii româneşti. Un pilon important atins de aripa aducătoare de desfiinţări şi comasări este reprezentat de farmacii. Acestea se confruntă de aproape un an cu cea mai gravă criză din sistem. Arieratele plăţilor efectuate de casa de asigurări la reţetele compensate au depăşit cu mult jumătatea de an. În aceste condiţii se derulează un scenariu deloc îmbucurător. În primul rând pentru a încerca să supravieţuiască, farmaciile încearcă să vândă medicamente scumpe pentru a recupera din pierderi. Aceasta loveşte în producătorii interni de medicamente, acestea fiind în genere semnificativ mai ieftine decât cele din import. Scăderea cererii interne îi obligă să exporte. Adică asistăm la un adevărat paradox: deoarece nu avem bani, importăm medicamente scumpe şi exportăm medicamente ieftine. În altă ordine de idei, creşterea nepermis de mare a intervalului de decont a compensatelor duce la închiderea farmaciilor mici. Adică se continuă presiunea pe micii întreprinzători începută încă din 2009 prin introducerea taxei forfetare şi impozitului minim. Farmaciştii care şi-au deschis pe cont propriu o astfel de afacere sunt forţaţi în măsură din ce în ce mai mare să îşi vândă licenţele. Aceasta nu poate fi decât în favoarea marilor lanţuri farmaceutice capabile să supravieţuiască întârzierilor mari de plată. Putem spune că avem în aceeaşi măsură o sănătate bolnavă la fel ca şi un sistem economic bolnav, care în mod normal ar trebui să se bazeze pe micul investitor şi nu să îl sugrume. Problema ar putea fi rezolvată în mare măsură prin aprobarea proiectului meu legislativ de reducere a TVA la medicamente la 5%, măsură care ar veni şi în sprijinul farmaciştilor, dar şi al pacienţilor. Gândirea strict contabilicească de mic conţopist a guvernanţilor îi va împiedica însă pe aceştia să fie de acord cu o astfel de măsură. |
|
||||
|
"Ţara arde, baba se piaptănă şi ungurii ies în stradă!" Este cât se poate de evident, pe zi ce trece, faptul că preşedintele şi acoliţii lui guvernamentali doresc să abată atenţia românilor de la problemele stringente, defilând fără sens cu iraţionala temă a reorganizării administrativ-teritoriale. Din păcate pentru el şi ai lui, Băsescu a greşit din nou în încercarea palidă de a le servi mai mult circ şi mai puţină pâine oamenilor nevoiaşi din această ţară. Senzaţia generală a românilor este aceea că guvernanţii de azi trăiesc într-o lume paralelă, extrem de îndepărtată de realitate. Pe cine interesează o nouă împărţire a judeţelor, o simplă intenţie nefastă, pusă în balanţă cu problemele de zi cu zi? Pe nimeni, nici măcar pe cei de la PDL... Este limpede că românii nu mai pot fi păcăliţi de actuala putere. Aşa-zisa reorganizare administrativ-teritorială încearcă să mascheze mai multe eşecuri, sau "eşece", conform limbajului "fiicei puterii", precum lăsarea ţării în afara spaţiului Schengen sau exacerbarea crizei economice, sociale şi morale prin care trece, deja de mult prea mult timp, România. Nefericirea face ca guvernanţii să nu spună adevărul adevărat despre stadiul în care ne aflăm, cel puţin din punct de vedere economic. Este clar însă că toate previziunile internaţionale indică alţi nori negri abătuţi peste oameni, iar austeritatea va mai dura cel puţin doi ani, conform celor mai reputate firme de audit economico-financiar. Investiţiile străine continuă să se lase aşteptate, locurile de muncă sunt vise îndepărtate pentru mulţi români, creditarea îşi aşteaptă şi ea rândul. Nu se mişcă nimic, nimeni nu vinde, nimeni nu cumpără, trăim într-un blocaj sumbru la toate nivelurile. Ce face Băsescu şi guvernul lui de îmbuibaţi în tot acest timp? Abate atenţia publică spre un subiect care nu există de fapt, cel al reîmpărţirii judeţelor... Cu alte cuvinte, o nouă variantă din ciclul "ţara arde şi baba se piaptănă". Băsescu ne întoarce la Ceauşescu, prigonind pe capetele românilor măsuri propagandistice de tip nou, precum această tărăşenie cu ungurii. Adevăratele teme ale unei guvernări democratice pot să mai aştepte, iar guvernul nu spune nimănui că datoriile contractate la FMI vor fi plătite de multe generaţii de acum încolo. În viziunea partidului de la putere, românii ar trebui să fie preocupaţi acum că ies ungurii în stradă, nu de sărăcia lucie, şomajul alarmant şi lipsa perspectivelor economice, sociale şi morale... Singura veste bună pe care o putem da oamenilor este scurgerea timpului. Timpul trece ireversibil pentru PDL şi Traian Băsescu. Nu mai au mult timp la dispoziţie, nu vor mai sta prea mult la guvernare. PSD şi USL vor reuşi să aplice eficient un alt stil de a face politică nu peste mult timp. România are nevoie de schimbare de putere mai mult decât oricând, iar PSD ştie cum să preia din mers frâiele unei ţări debusolate. Ca şi altă dată, vom demonstra din nou acest lucru! |
|
||||
|
"Românii nu sunt cobaii lui Băsescu şi ai nimănui!" Am participat recent, într-o companie foarte numeroasă, la lansarea unui document extrem de pragmatic: Viziunea USL privind administraţia publică şi dezvoltarea regională. Spre deosebire de abordarea heirupistă a partidului de guvernământ, USL are ca priorităţi depolitizarea administraţiei publice centrale, prin limitarea funcţiilor politice numai la nivel de miniştri, secretari de stat şi cei asimilaţi acestora. USL va milita pentru profesionalizarea funcţionarilor publici, prin impunerea principiului competenţei ca unic criteriu pentru accesul şi promovarea în funcţia publică. USL va rentabiliza agenţiile guvernamentale, prin introducerea standardelor de cost şi a normativelor de personal, redefinirea atribuţiilor prefecţilor şi eliminarea din Constituţie a prevederii privind suspendarea de drept a actului administrativ atacat în instanţă. PSD, PNL şi PC îşi mai propun respectarea principiului consolidării autonomiei locale, prin asigurarea integrală a resurselor financiare suficiente, corespunzătoare competenţelor transferate, dar şi a principiului echităţii, al parteneriatului activ între autorităţile centrale şi locale, a principiului subsidiarităţii, al competenţelor exclusive pentru autorităţile locale. Referitor la descentralizare, USL va propune un calendar concret al acestui proces, astfel încât încă din prima lună de guvernare partidele componente să modifice şi să completeze legea-cadru a descentralizării. Ulterior, în lunile 2-4, vor fi adoptate cadrul instituţional, normativele de personal şi standardele de cost. În lunile 5-7 ale guvernării, USL îşi propune adoptarea cadrului financiar, astfel încât resursele financiare necesare pentru fiecare autoritate centrală şi locală să fie în funcţie de competenţele transferate prin lege şi în acord cu principiul consolidării autonomiei locale, până la momentul elaborării bugetului de stat. De asemenea, USL îşi propune ca suma alocată pentru dezvoltarea comunităţilor locale să reprezinte minimum 2% din PIB pe an, prin legea bugetului de stat, pe toată durata mandatului de guvernare 2012-2016. În accepţiunea partidelor componente ale USL, dar şi a mea personală, fondurile pentru dezvoltare trebuie să fie repartizate pe regiuni şi judeţe, printr-o formulă ce va ţine cont de venitul mediu pe cap de locuitor, numărul de unităţi administrativ-teritoriale şi suprafaţa fiecărui judeţ în parte. USL propune la capitolul repartizarea cotelor din impozitul pe venit ca defalcarea cotelor din impozitul pe venit să fie repartizate 50% la bugetele locale ale comunelor, oraşelor şi municipiilor pe al căror teritoriu îşi desfăşoară activitatea plătitorii de impozite şi 20% la bugetul local al judeţului. Referitor la primari, PSD şi, implicit, USL asigură că edilii vor beneficia de toate sporurile prevăzute de lege pentru personalul din subordine. În urma procesului de descentralizare, primarul va avea putere de decizie şi atribuţii sporite în ceea ce priveşte administrarea treburilor comunităţii pe care o reprezintă. Nivelul de salarizare a personalului şi a primarilor în funcţie va fi reaşezat în funcţie de răspunderile, atribuţiile şi numărul de locuitori din comunitatea pe care o reprezintă. Cât priveşte proiectul propus de Preşedinţia României, consilierii judeţeni ai USL vor solicita, la cerea PSD, iniţierea unor referendumuri locale, în aşa fel încât oamenii să se pronunţe dacă vor sau nu să le fie desfiinţate judeţele. Nu putem face descentralizarea la comanda şi la dorinţa cuiva, fără să întrebăm oamenii dacă sunt de acord. Românii nu sunt cobaii lui Băsescu şi ai nimănui! Trebuie lăsaţi oamenii să-şi decidă viitorul administrativ. Personal apreciez că, prin mobilizare şi profesionalism, PSD şi USL vor câştiga alegerile locale şi parlamentare de anul viitor, indiferent de modul în care se vor desfăşura acestea. Oamenii o duc din ce în ce mai greu, nu au bani, nu au locuri de muncă, nu au speranţe. România a ajuns o ţară în care oamenii se sinucid din ce în ce mai mult din disperare, din lipsa alternativelor, din sărăcie. Statul român este în disoluţie, autorităţile nu mai fac faţă, iar societatea noastră bolnavă se destructurează în fiecare zi. Din cauza acestor realităţi oamenii nu mai rezistă, iar PSD şi celelalte partide componente ale USL trebuie să le redea demnitatea şi speranţa într-un viitor cel puţin decent. Sunt convins că aşa va fi! |
|
||||
|
Domnul Gheorghe Dragomir: " Ultima declaraţie halucinantă a preşedintelui României referitoare la Regele Mihai I nu face decât să adâncească şi mai mult ura instalată în societatea românească odată cu al doilea mandat. Că Traian Băsescu s-a pronunţat în chestiuni care ţin de domeniul istoriei, deşi nu are capacităţi pentru aceasta, nu ne miră. Că a făcut-o într-o modalitate grosolană, demnă de un taifas între ţaţe, iar nu ne miră. Incalificabil este însă limbajul şi tentativa penibilă de a rescrie istoria. Acesta nu este rolul unui şef al statului, ci găsirea modalităţilor pentru pacea socială, ce lipseşte atât de mult acum României. Cu această ultimă declaraţie, preşedintele Traian Băsescu a arătat încă o dată tendinţa de a duce spre noroi politica autohtonă. Istoricul Adrian Cioroianu scria de curând că "există două perspective din care trebuie să privim aceste declaraţii, una este din punct de vedere istoric. În acest sens, declaraţia preşedintelui reprezintă un fals istoric. Pe de altă parte, din punct de vedere cetăţenesc, este o declaraţie lipsită de eleganţă la adresa unui fost şef de stat, al unui predecesor, dacă vreţi". Tocmai lipsa de reacţie a Casei Regale denotă diferenţa de clasă dintre instituţia prezidenţială, pe care, vremelnic şi din ce în ce mai ruşinos, o ocupă Traian Băsescu, şi instituţia monarhică. Lipsa de răspuns este în acest moment cel mai bun răspuns. Aruncarea cu noroi pe obrazul istoriei României nu merită un răspuns. Regele Carol I spunea la vremea respectivă "Români, sunt al vostru", iar preşedintele României spune de ceva timp: "Români, vă urăsc!" Mă întreb pentru ce şi cu ce cost ne sunt servite aceste provocări de către domnul preşedinte şi apropiaţii săi? Aproape zilnic suntem obligaţi să asistăm la aceeaşi strategie de aruncare continuă de fumigene care să ne distragă atenţia de la problemele actuale ale societăţii româneşti, precum şomajul, criza economică, creşterea continuă a preţurilor sau valurile succesive de concedieri. |
|
||||
|
"Un sistem mai bun pentru siguranţa şi protecţia copilului" Cu toţii ştim cât de importantă este siguranţa şi protecţia copilului. Autorităţile publice, organismele private autorizate, precum şi persoanele fizice şi persoanele juridice responsabile de protecţia copilului sunt obligate să respecte şi să garanteze drepturile copilului stabilite prin Constituţie şi lege, în concordanţă cu prevederile Convenţiei Organizaţiei Naţiunilor Unite cu privire la drepturile copilului şi ale celorlalte acte internaţionale în materie, la care România este parte. În urma programului de reformare a sistemului de protecţie a copilului derulat de Direcţia Generală pentru Protecţia Copilului, numărul copiilor aflaţi în instituţii a scăzut, în timp ce numărul copiilor plasaţi în familii substitut înregistrează o creştere constantă. O altă veste bună este scăderea numărului copiilor părăsiţi în spitale. Conform Anuarului Statistic al României din anul 2009 numărul copiilor părăsiţi temporar în unităţile sanitare a scăzut de la 5130 în anul 2003 la 1400 în anul 2009. Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale a anunţat, în luna mai, începerea proiectului "Îmbunătăţirea eficacităţii organizaţionale a sistemului de protecţie a copilului în România". Acesta este finanţat de Ministerul Administraţiei şi Internelor, Direcţia pentru Dezvoltarea Capacităţii Administrative, din Fondul Social European, în cadrul Programului Operaţional Dezvoltarea Capacităţii Administrative 2007 - 2013. Proiectul va fi implementat pe o perioadă de 24 de luni, în parteneriat cu Fundaţia SERA ROMÂNIA. Obiectivul proiectului este acela de a realiza îmbunătăţirile de structură şi proces necesare pentru creşterea eficacităţii organizaţionale a sistemului de protecţie a copilului în România. Prin acest proiect se doreşte şi restructurarea Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţie a Copilului din judeţe şi sectoarele municipiului Bucureşti, pentru a asigura o organizare unitara şi eficace a structurii acesteia. În acest fel, rezultatele obţinute de aceasta vor fi şi mai bune în următoarea perioadă, în contextul în care serviciile oferite de aceasta vor fi perfecţionate şi consolidate prin implementarea standardelor de calitate a serviciilor, procedurilor şi al standardelor privind managementul cauzelor. se doreşte şi completarea procedurilor şi mecanismelor de cooperare şi colaborare dintre Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului şi Serviciile Publice de Asistenţă Socială din municipii şi oraşe. De asemenea, proiectul va asigura şi perfecţionarea, dezvoltarea şi extinderea monitorizării centralizate a resurselor şi activităţilor din sistemul de protecţie a copilului. În contextul actual, consider ca acest proiect va ajuta copiii abandonaţi şi pe cei ce provin din familii dezavantajate, asigurându-le un viitor mai frumos si liniştit, dar le va oferi şi protecţia de care au nevoie în momentele cele mai grele. |
|
||||
|
Domnul Stelică Iacob Strugaru: "Europa ne-a ajutat. Rămâne să ne ajutăm şi noi înşine!" Sper că îmi permiteţi să citez pentru a doua oară în acest mandat din vorbele înţelepte ale lui Vasile Boerescu, rostite după Convenţia de la Paris, din anul 1858, care declara "Europa ne-a ajutat. Rămâne a ne ajuta şi noi înşine!", referindu-se la oportunitatea creată de Occident pentru Principatele române de a se putea uni. Aceleaşi vorbe le pot repeta şi eu astăzi, referindu-mă însă la oportunitatea pe care Uniunea Europeană ne-a creat-o prin posibilitatea de a accesa fonduri structurale la fel de mari cât Planul Marshall pentru întreaga Europă democratică de după cel de-al doilea război mondial. Problema care se pune este chiar în esenţa afirmaţiei lui Vasile Boerescu. Europa ne-a dat şansa de a ne moderniza cu ajutorul financiar al Uniunii, însă capacitatea noastră de a construi consensul în legătură cu interesul naţional este extrem de redusă. Am crezut că, în perioada preaderare, lipsa de experienţă a administraţiei româneşti este la originea slabei capacităţi de a fructifica instrumentele financiare derulate prin Ispa, Phare şi Sapard. Acum însă nu se mai pune în discuţie capacitatea administraţiei de a propune proiecte şi a trasa strategii de dezvoltare locală. Cu toate acestea, România se dovedeşte impotentă la a cheltui banii gratuiţi oferiţi de Europa pentru modernizarea noastră. Mai mult, din ce în ce mai puternic sunt auzite vocile care acuză nu numai de slabă administrare, ci chiar de tentative de fraudă. Sunt lucruri care nici nu ne fac cinste şi nici nu ne asigură că vom avea şansa de a moderniza România şi a recupera decalajele de dezvoltare dintre noi şi Uniunea Europeană. Cauzele unei astfel de lipse de performanţă vor trebui sancţionate, iar acolo unde se dovedeşte competenţă ele vor trebui recompensate. Sunt adeptul remunerării suplimentare a celor care accesează fonduri europene. Sunt însă adeptul sancţionării drastice a celor care fie utilizează ineficient, fie ilicit aceste fonduri. România trebuie să aducă cel puţin 4% din PIB pe an din fonduri europene, pentru că un astfel de coeficient de accesare ne asigură reducerea deficitului bugetar, dar şi o creştere a standardului de viaţă al românilor. |
|
||||
|
"Pensiile militarilor, încă o bătaie de joc a guvernului Boc!" Scandalul provocat de guvernul Boc în ceea ce priveşte subiectul controversat al recalculării pensiilor militarilor continuă cu un nou episod de batjocură din partea PDL! Dezbaterea de aproape două ore, de marţea trecută, din plenul Camerei Deputaţilor, pe proiectul de lege privind aprobarea Ordonanţei pentru recalcularea pensiilor militarilor s-a finalizat cu un vot fraudat de PDL, după cum a semnalat şi presa prezentă la lucrări. Din acest motiv, noi, deputaţii opoziţiei, am depus a doua zi la Biroul permanent al Camerei o contestaţie, în care solicităm anularea votului pentru proiectul de lege prin care s-a adoptat Ordonanţa de urgenţă privind recalcularea pensiilor militare, reluarea votului pe acest proiect de lege şi sancţionarea parlamentarilor Partidului Democrat Liberal (PDL) care au votat cu câte două cartele. Dintr-o înregistrare a mass-media reiese foarte clar faptul că PDL se ţine din nou de hoţii în Parlamentul României. După ce doamna preşedinte Anastase a dat, anul trecut, un exemplu elocvent în acest sens, atunci când dumneaei a contribuit la măsluirea votului şi la adoptarea printr-o mare fraudă a Legii unitare a pensiilor, PDL recidivează cu pensiile militarilor. Astfel, cel puţin cinci deputaţi ai PDL au fost surprinşi votând la două cartele, în condiţiile în care legea de adoptare a ordonanţei respective a obţinut cu doar un vot peste minimum necesar aprobării unei legi organice. Trei dintre aceştia au fost chiar filmaţi în timp ce practicau ilegalul vot la două cartele. Mai mult decât atât, noi, liberalii, îi susţinem pe sindicaliştii cadrelor militare în demersurile lor şi le transmitem acestora că, imediat ce USL va ajunge la guvernare, militarii îşi vor recâştiga statutul şi se va reveni la sistemul ocupaţional pentru cei din apărare, ordine publică şi siguranţă naţională. Sindicatul Cadrelor Militare Disponibilizate în Retragere şi în Rezervă explică foarte limpede cum înţelege PDL şi guvernul Boc să respecte Armata Română şi militarii, acei oameni care îşi pun viaţa în slujba României: "În termeni juridici se petrece o manipulare de fonduri, fără acte justificative, ceea ce este caz penal. Legile noastre ocupaţionale au fost abrogate cu data de 1 ianuarie, iar noi am devenit civili şi asociaţi Legii nr.19/2000, a pensionarilor civili, care a fost, de asemenea, abrogată. S-a încercat cu o lege, nr.119, ale cărei norme de aplicare în Hotărârea Guvernului nr.735 au fost anulate de noi, prin procese la Curtea de Apel Cluj şi la ÎCCJ, s-a încercat emiterea Ordonanţei nr.1, care a fost votată azi ca lege, dar ea este fără obiect, deoarece îşi propune să revizuiască nişte decizii de pensie nule de drept, luate în perioada de suspendare executorie, la finalul lui decembrie. Deci se încearcă legitimarea unui fals". Noi, cei din opoziţie, vom continua demersurile de stopare a abuzurilor guvernului Boc şi ale parlamentarilor săi frauduloşi şi prin depunerea unei contestaţii la Curtea Constituţională împotriva proiectului de lege de aprobare a ordonanţei respective, invocând faptul că aceasta încalcă principiul neretroactivităţii legii, precum şi articolul 44 din Constituţie, cel referitor la proprietatea privată. Parlamentarii PDL, în frunte cu doamna Anastase, au reuşit cu brio să trimită în derizoriu atât cele mai importante legi pentru cetăţenii acestei ţări, dar, mai ales, cea mai importantă instituţie a unui stat de drept, principalul pilon al democraţiei şi unicul for legislativ, Parlamentul României. |
|
||||
|
"Ridicolul prezidenţial nu mai are limite!" În numele demnităţii românilor şi al respectului faţă de valorile istoriei noastre, îmi cer scuze Majestăţii Sale Regele Mihai I pentru atacul furibund iniţiat intempestiv de către preşedintele Băsescu. Este regretabil acest atac plin de invenţii inexplicabile, profund jignitoare la adresa Majestăţii Sale, dar şi la cea a istoriei poporului român. Domnul Băsescu a întrecut orice limită a suportabilităţii unui comportament prezidenţial, veşnic necivilizat şi antieuropean. Furia preşedintelui Băsescu la adresa poporului român a fost permanent scoasă în evidenţă, în ultimii doi ani, prin nenumărate şi nejustificate jigniri, fiecare dintre acestea fiind una mai grosolană şi mai impertinentă decât precedenta. Astfel, preşedintele care a fost ales în funcţie pentru al doilea mandat de către o parte a poporului român - este adevărat, cu ajutorul substanţial al domnului Baconschi, mare adunător de voturi inexistente din diasporă, şi a altora ca el -, după ce s-a văzut cu sacii în căruţa de la Cotroceni şi-a arătat adevărata faţă, schimbându-şi total atitudinea faţă de români, devenind din aşa-zis apărător al poporului un acuzator vehement şi plin de ură, îndreptat împotriva acestuia. Preşedintele le-a spus românilor că sunt laşi, beţivi, leneşi şi că nu sunt capabili sau dornici să trăiască într-o Românie modernă, aşa cum o construieşte dumnealui, împreună cu minunatele sale guverne Boc, sugerându-le constant să plece pe alte meleaguri dacă nu le convine cum aplică dumnealui legea sau dacă nu le place, pe deplin, viziunea sa reformistă. Monopolul prezidenţial asupra drepturilor românilor şi a destinului ţării noastre a fost în fiecare zi demonstrat, cu prisosinţă, prin toate acţiunile, afirmaţiile şi intervenţiile publice ale domnului Băsescu. Dar ceea ce a făcut zilele trecute preşedintele Băsescu, cu privire la aruncarea în derizoriu a istoriei României, terfelind imaginea Casei Regale, în mizeria alegoriilor sale de coşmar, reprezintă picătura care a umplut paharul josniciei. Probabil declaraţia falsă şi imorală a domnului Băsescu, de săptămâna trecută, care n-are nicio legătură cu veridicitatea faptelor consemnate în istorie, şi anume că: "Mareşalul Antonescu este vinovat în istorie pentru pogromul împotriva evreilor, pentru deportarea lor în Transnistria. Uităm că România avea atunci un şef de stat. Antonescu era prim-ministru. Unuia îi dăm averile, pe altul îl facem criminal de război. De ce? Doar pentru că unul a fost "slugă la ruşi", a fost aruncată cu scopul de a se răzbuna pe un popor care i-a îndurat prea multe rele. În opinia domnului Băsescu, abdicarea Regelui a fost un "act de trădare al interesului naţional". În opinia noastră, preşedintele Băsescu trădează ţara şi românii, prin tot ceea ce face şi spune! Proiectul său de regionalizare a României antamează, ca la o licitaţie deschisă, bucăţi din teritoriul României. Nu este acesta un act real de trădare, domnule preşedinte Băsescu? Cum vă permiteţi să vindeţi, ca precupeţele la tarabă, judeţele ţării şi interesele poporului român, domnule jucător în picioare a statului unitar naţional şi a Constituţiei ţării? Opriţi-vă din denigrări şi din ciopârţirea României! Lăsaţi-i poporului român integritatea, demnitatea şi istoria în pace! Iar Majestatea Sa, Regele Mihai I, este parte integrantă şi integră a acestor atribute! |
|
||||
|
Domnul George Ionuţ Dumitrică: "Preşedintele Băsescu, marele iniţiator al crizelor româneşti" În Constituţia României, la capitolul Preşedintele României, sunt stipulate foarte clar principalele atribuţii prezidenţiale de care preşedintele Băsescu pare că nu a avut habar aproape niciodată în cei aproape şapte ani ai celor două mandate ale sale. Astfel, la secţiunea Rolul preşedintelui, la art.80 se menţionează următoarele: "(1) Preşedintele României reprezintă statul român şi este garantul independenţei naţionale, al unităţii şi al integrităţii teritoriale a ţării. (2) Preşedintele României veghează la respectarea Constituţiei şi la buna funcţionare a autorităţilor publice. În acest scop, preşedintele exercită funcţia de mediere între puterile statului, precum şi între stat şi societate." Ce a făcut preşedintele Băsescu până în prezent pentru respectarea celor mai importante roluri care-i revin în fruntea statului român? Nimic din cele evidenţiate în Legea fundamentală. Ba, din contră, dumnealui a avut grijă, în toţi aceşti ani ai săi de mandate prezidenţiale, să incendieze, cu certe apucături de piroman, utilizând tot felul de arme inventate peste noapte, absolut tot spectrul politic, social şi instituţional. Preşedintele a reuşit cu brio să învrăjbească, la propriu, salariaţii, pensionarii, şomerii, mamele şi chiar toate clasele profesionale, unele împotriva celorlalte. Domnul Băsescu mai are în palmares şi uluitoarea performanţă de a pune pe butuci toate instituţiile statului şi de a minimiza până la derizoriu importanţa şi rolul acestora. Astfel, guvernul, parlamentul sau justiţia au devenit simple jucării prezidenţiale, ale căror atribuţii au rămas lipsite de conţinut în epoca Băsescu. Dar amploarea acţiunilor domnului preşedinte Băsescu din ultima perioadă, acţiuni fără sens pentru problemele reale ale României, extraordinar de destabilizatoare, a contribuit substanţial la aruncarea României în urmă cu 20 de ani. Parcă dumnealui a uitat cu desăvârşire, în ultimele săptămâni, că România este o ţară democratică şi că acest esenţial pilon al unui stat modern a fost câştigat prin mari sacrificii în 1989. Ce face dumnealui cu democraţia, cu statul de drept, cu teritoriul naţional al României şi, mai ales, cu istoria ţării? Le calcă pe toate în picioare, otrăvind înainte, din belşug, totul în calea sa! Redesenarea României licitată ca la tarabă, modificarea Constituţiei într-un mod contestat chiar de către Curtea Constituţională sau tăvălirea în noroiul falsităţii grosolane a istoriei românilor, toate acestea au reprezentat ultimele preocupări intense ale domnului Băsescu, care au provocat clocotirea României într-o oală a scandalurilor crescânde, fără precedent! Până şi UDMR-ul se opune ideii reorganizării intempestive a domnului Băsescu. Reprezentanţii UDMR au considerat că un astfel de lucru ca regionalizarea nu se poate face de azi pe mâine şi au luat o decizie corectă, raţională, conformă şi cu interesul alegătorilor lor şi conformă cu interesul marii majorităţi a cetăţenilor României. Curtea Constituţională i-a arătat preşedintelui că susţinerile sale de modificare a Constituţiei nu au nicio legătură cu legalitatea, iar afirmaţiile sale cu privire la Majestatea Sa Regele Mihai I au provocat un adevărat tsunami de proteste, susţinute chiar şi de vajnicii săi apărători intelectuali. Dar, cu toate că România se afundă cu rapiditate în crize majore, unele cu conotaţii chiar grave - ca de exemplu reacţiile războinice ale unor fruntaşi etnici sau pdl-işti -, se pare că domnului preşedinte Băsescu nu-i pasă nicidecum de consecinţele faptelor sale, de pârjolul devastator pe care îl lasă în urma sa. Dumnealui se încăpăţânează în continuare să-şi pună planul controversat în aplicare... |
|
||||
|
"Iarăşi despre reorganizarea administrativă" În pofida faptului că deciziile politice de ultimă oră referitoare la o nouă împărţire administrativă a ţării par a conduce la amânarea acestei, totuşi, necesare acţiuni, chestiunea merită a ne mai reţine atenţia. Până acum, dezbaterile publice despre transformarea judeţelor României au avut drept subiect, într-o proporţie covârşitoare, problema modului în care este sau nu afectată comunitatea maghiară din România de o astfel de măsură. Trebuie să recunoaştem că au rămas nediscutate încă multe alte aspecte ale problemei, deşi, de departe, semnificaţia majoră a reorganizării administrativ-teritoriale a ţării ţine de raporturile intercomunitare din interiorul teritoriilor intracarpatice ale ţării. Pe de o parte, cetăţenii români de naţionalitate ungară nu pot trece peste importanţa (pentru ei) în primul rând naţională a transformării administrative a statului nostru. Pe de alta, deşi justificările măsurii au fost preponderent de natură economică, majoritatea românească nu putea pierde din vedere fundamentala problemă a unităţii statale a României. Cum ambele poziţii sunt justificate şi de înţeles, nu ne mai rămâne decât să constatăm că, în ciuda transformărilor generate de aderarea Ungariei şi României la UE, problema adversităţii naţionale dintre români şi maghiari nu a dispărut în România de astăzi. Dar, plecând tot de la interese şi simţăminte naţionale, reorganizarea administrativ-teritorială a României mai ridică şi o altfel de problemă, eclipsată de importanţa celei expuse mai sus: influenţa asupra valorilor identitare ale provinciilor istorice ale României. În ceea ce mă priveşte voi ridica în cele ce urmează cazul Bucovinei. Proiectul de împărţire a ţării în 7 judeţe, la care ar urma să se adauge capitala ţării şi, eventual, cele două judeţe secuieşti, implică alipirea administrativă a jumătăţii de provincie ce vine din vechea Ţară de Sus, care ne-a mai rămas după al doilea război mondial, la 5 dintre judeţele Moldovei. Deşi iniţial şi ea parte a Moldovei istorice, dobândindu-şi în timp suficiente elemente de diferenţiere, Bucovina şi-a conturat o certă identitate. Conştiinţa faptului că sunt bucovineni determină la locuitorii acestei provincii atitudini şi comportamente specifice. Ideea că ar creşte gradul de integrare şi solidaritate naţională prin eliminarea provinciilor istorice ale ţării din harta administrativă (harta provinciilor şi cea a unităţilor administrative nu coincid) nu este nouă. Reforma administrativă iniţiată şi promovată de Carol al II-lea urmărea şi ea aplicarea acestui discutabil principiu. Numai că, atunci, România îşi avea în interiorul graniţelor sale toate teritoriile naţionale, acum nemaifiind în aceeaşi situaţie. Păstrarea unui centru judeţean administrativ al ţării la Suceava este esenţială pentru întreţinerea unor relaţii regionale locale normale cu ceea ce este o realitate a momentului: Regiunea Cernăuţi din Ucraina. Pentru noi, menţinerea unor legături administrative locale transfrontaliere, în conformitate cu normele de drept internaţional, între cele două jumătăţi ale Bucovinei împărţite este vital. Puterea cu care-şi apără maghiarii integritatea ţinuturilor lor istorice în viitoarea structură a unităţilor regionale ale României ar trebui să fie o pildă, în chestiunea Bucovinei, pentru cei care decid viitorul administrativ al ţării. Să nu se uite că, deja, prin evenimentele conexe legate de cel de-al doilea război mondial, România a pierdut enorm prin ocuparea nordului Bucovinei, cu oraşul Cernăuţi (atunci al treilea oraş al ţării). Dacă maghiarii contestă cu putere reorganizarea Europei de după prima conflagraţie mondială a secolului al XX-lea şi-şi apără cu mijloace legale interesele comunitare din România, lecţia lor poate fi temă de meditaţie pentru noi. Dizolvarea unităţii administrative de la Suceava şi periclitarea dezvoltării acestui vechi oraş, cu un rol foarte serios în sprijinirea comunităţii româneşti din nordul înstrăinat al Bucovinei, fără să se pună nimic în loc, nu este cea mai bună soluţie naţională pe care o adoptăm. În plus, vă asigur că nu este nici una minoră, aşa cum ar părea la prima vedere. Răspunderea pentru salvarea de la deznaţionalizare a comunităţii româneşti din nordul Bucovinei, acum în ceasul al doisprezecelea, este enormă şi ne revine nouă. Şi acum! |
|
||||
|
"USL şi-a lansat şi programul pe agricultură" USL demonstrează, încă o dată, că are intenţii serioase în ceea ce priveşte programele sale de dezvoltare şi că priorităţile uniunii sunt echivalente cu stringenţele României, şi nu cu nişte subiecte controversate, mai mult decât scandaloase, şi care au doar menirea de a alimenta disensiunile politice, sociale sau chiar naţionale, ca cele aruncate la grămadă de preşedintele Băsescu şi de PDL pe masa guvernului. Astfel, USL şi-a lansat, la sfârşitul săptămânii trecute, un alt program, cel pe agricultură, la Alexandria, în judeţul Teleorman, acesta reprezentând cel de al patrulea program lansat de USL într-o perioadă destul de scurtă, după cele prezentate deja pe domeniile economie, educaţie şi administraţie. Programul Uniunii Social Liberale pe agricultură, lansat duminică, se bazează pe dezvoltarea exploataţiilor agricole şi a satului românesc. Printre măsurile propuse de USL se numără comasarea terenurilor, programe naţionale pentru sectorul legume-fructe, politici naţionale de pescuit în Delta Dunării şi Marea Neagră, pregătirea şi negocierea planului naţional de dezvoltare durabilă 2014 - 2020, dar şi sprijin pentru formele asociative şi planificare bugetară multianuală. USL îşi propune dezvoltarea unei agriculturi moderne din punctul de vedere al exploataţiilor agricole şi al gradului de tehnologizare, care să producă pentru piaţă, să asigure hrana necesară populaţiei şi un nivel de trai ridicat pentru fermieri. USL are, de asemenea, ca obiectiv dezvoltarea durabilă a satului românesc, astfel încât să se elimine disparităţile între mediul rural şi urban şi să se promoveze conservarea patrimoniului cultural. Pentru atingerea acestor obiective, USL are în vedere măsuri efective de politică agricolă, dar şi măsuri de reformă administrativă şi pledează pentru folosirea corectă şi eficientă a resurselor naturale, adecvarea producţiei din agricultură la cererile pieţei şi responsabilitatea statului faţă de agricultori şi consumatori. Astfel, noi considerăm că România trebuie să-şi orienteze cât mai mult sprijinul către fermieri. În ce priveşte agricultura, România se află mult sub potenţialul său la nivel european. Deşi avem peste 8% din suprafaţa agricolă a UE şi suntem pe locul 6 din acest punct de vedere, România înregistrează mult sub jumătate din media europeană: 300 euro/ha, în comparaţie cu 750 euro/ha în UE. Diagnosticul agriculturii româneşti rămâne unul nefast în 2011: productivitate scăzută, terenuri fărâmiţate excesiv, alimente tot mai scumpe, lipsa sprijinului pentru energie şi apă, evaziune fiscală ridicată. Referitor la dezvoltarea rurală în ansamblu, bilanţul este la fel de îngrijorător: populaţie îmbătrânită, absorbţie scăzută a fondurilor europene, situaţie precară a infrastructurii rurale, depopularea mediului rural. Agricultura, sub guvernarea Boc, arată dezastruos: subfinanţare, agenţii de plată nefuncţionale, se produce tot mai greu şi la costuri tot mai ridicate; terenuri nelucrate de peste 3 milioane de hectare; structurile de stat sunt politizate total. Statul român a ajuns să piardă 3 miliarde de euro anual din cauza proastei gestionări a economiei reale şi a umflării fără precedent a celei negre, dar se împrumută de zor de la FMI! Din păcate, guvernele portocalii nu au considerat necesar să aşeze agricultura românească pe lista de priorităţi. Ba, mai mult decât atât, lipsa de preocupare pentru acest domeniu, subfinanţarea fără precedent a acestuia şi măsurile haotice luate fără discernământ de către guvernanţii domnului Boc au reuşit performanţa de a falimenta aproape tot ceea ce mai funcţiona sau luase o oarecare amploare ca dezvoltare în agricultură. |
|
||||
|
"De ce relaţia China-România nu există pe lista de priorităţi a politicii externe româneşti?" Domnii Traian Băsescu, Boc şi Baconschi ignoră cu desăvârşire tradiţionala relaţie de prietenie pe care România a avut-o cu China şi fac tot posibilul să o îngroape definitiv în muzeul relicvelor. Dumnealor au, fiecare dintre ei, constant, cu totul alte preocupări decât cele din fişa postului. De exemplu, preşedintele Băsescu ar trebui să-i reamintească domnului ministru de externe Baconschi că nu-şi face deloc treaba în domeniul politicii externe, pe care o conduce din fruntea ministerului de resort fără să întreprindă absolut nimic pertinent. domnul Baconschi are timp berechet să participe la tot felul de dezbateri, cu subiecte diverse, care nu au nicio legătură cu politica externă, cum ar fi "filozofia raporturilor dintre angajaţi şi angajatori", dar nu are un moment liber pentru a-şi trece în agendă, împreună cu preşedintele, numirea, cât mai urgentă, a unui ambasador la Beijing. România nu are de prea multe luni ambasadori în China, Japonia sau Coreea de Sud, domnule preşedinte Băsescu! Oare care mai este treaba domnului Baconschi în ceea ce priveşte politica externă a României, dacă acesta are ca principală preocupare doar sacul de un milion de voturi din diasporă de adunat pentru PDL? De ce România a deteriorat complet relaţiile economice cu China în perioada mandatelor dumneavoastră, domnule Băsescu? Consideraţi că toată Europa, mai puţin România, poate înţelege care este statutul actual al Chinei, din punct de vedere politic şi economic, dar dumneavoastră şi competentul dumneavoastră ministru de externe, domnul Baconschi, rămâneţi autişti, doar pentru că nu vă pasă deloc ce se întâmplă cu economia noastră şi cu relaţiile externe ale României? Având în vedere că România a trecut printr-o criză profundă şi încă nu sunt semne vizibile de ieşire din ea, iar dumneavoastră aţi considerat ca unic colac de salvare posibil doar FMI, vă întreb, domnule preşedinte Băsescu, de ce nu vă preocupaţi măcar acum, în al treisprezecelea ceas, de atragerea unor investiţii consistente din China sau de ce nu vă sfătuiţi incapabilul guvern Boc să sprijine intens schimburile economice cu această ţară care a devenit a doua putere mondială? Sensibilitatea diplomaţiei asiatice a contorizat permanent toate manifestările potrivnice ale dumneavoastră, domnule Băsescu, şi ale miniştrilor dumneavoastră aerieni şi ne-a mai tras recent încă o palmă: România a fost eliminată din lista ţărilor considerate prietene, iar solicitanţii de viză de şedere de lungă durată în China sunt acum nevoiţi să plătească o taxă. Poate nu are prea mare importanţă acest amănunt diplomatic pentru dumneavoastră, domnule Băsescu, dar Europa este mult mai grijulie cu această relaţie şi o dovadă în acest sens este şi parteneriatul UE - China, care a devenit un important pilon al stabilităţii economice pe bătrânul continent. Celelalte ţări membre ale Uniunii Europene reconsideră şi reactualizează în mod constant şi cu o viteză accelerată parteneriatele politice şi economice cu ţara care şi-a consolidat poziţia de a doua putere mondială şi care, potrivit organismelor financiare mondiale, în câţiva ani, va deveni noul lider mondial. Aţi reuşit cu brio, domnule Băsescu, să contribuiţi din plin, şi dumneavoastră, şi protejaţii dumneavoastră de mucava, prin tot felul de declaraţii belicoase, la deteriorarea profundă a relaţiilor ţării noastre cu China. După mai bine de 70 de ani de prietenie şi apreciere reciprocă, România se înscrie, mai nou, pe traseul dizgraţiei în relaţia cu Republica Populară Chineză. De ce? Pentru că nu aţi dat dovadă de respect pe această linie de politică externă. Pentru că aţi considerat a doua putere mondială doar o ţară nesemnificativă în demersurile dumneavoastră externe şi aţi fost consecvent doar cu dezinteresul total faţă de China şi de consolidarea relaţiilor externe ale României. |
|
||||
|
Domnul Cătălin Ovidiu Buhăianu-Obuf: "Programul USL pentru agricultură - o nouă mostră de cum nu au ei contact cu realitatea!" Duminică, USL şi-a lansat grămada de idei nelegate de nimic, referitoare de această dată la agricultura din România. Nu are sens să reluăm o discuţie extrem de îndelungată despre cum sistemul aiuritor de subvenţii lansat de PSD a încurajat nemunca pe terenuri agricole de dimensiuni foarte mici, care erau mai profitabile să fie lăsate de izbelişte şi să se încaseze subvenţia. Trebuie subliniat un aspect ce ţine mai mult de relevanţa simbolică a alegerii locaţiei de a lansa acest simulacru de proiect. Liderii PSD şi PNL au ales Alexandria, oraş situat pe moşia baronului PSD Liviu Dragnea. Acest adevărat baron local este responsabil aproape în mod direct de faptul că s-au oprit finanţările europene pe programe operaţionale regionale (POR), în Teleorman fiind înregistrate cele mai mari nereguli pe fonduri europene! Atunci, ce să înţelegem? Că USL a ales să îşi lanseze programul pentru agricultură în judeţul condus de baronul PSD responsabil de sistarea banilor europeni? Să înţelegem că liderii Ponta şi Antonescu au ales să transmită un semnal prin care susţin astfel de atacuri la fondurile europene şi că la fel vor "rezolva" şi agricultura? Revin, însă, la programul pentru agricultură. Oare poate cineva dintre colegii mei parlamentari din opoziţie să îmi spună o măsură concretă pe care USL o poate aplica de azi pentru a salva agricultura? Vă spun eu, niciuna! Şi asta pentru că programul USL pentru agricultură nu conţine nimic concret. O treime reprezintă doar critici la adresa guvernului României, iar restul de două treimi sunt simple înşiruiri de sloganuri populiste. Vă pot da şi exemple: "Dezvoltarea sistemului de irigaţii" - cum? În cât timp? Care sunt costurile estimative? De unde finanţare? Cine le va întreţine? Care sunt zonele care au prioritate? Care sunt rezultatele estimate? Niciun răspuns la aceste întrebări. Un alt exemplu: "Acordarea de sprijin pentru calitatea laptelui". Ce înseamnă asta? O nouă subvenţie, îngrăşăminte speciale pentru vite, îmbogăţirea păşunilor, vitamine injectabile pentru animale? Nimic, doar simplu slogan... Iar înşiruirea de sloganuri lipsite de orice conţinut poate continua. O găsiţi integral în programul USL pentru agricultură! Vreau să aduc în atenţia dumneavoastră un episod de acum câţiva ani care demonstrează demagogia şi furia cu care PSD şi PNL vor să îşi pună iar baronii la guvernare! În 2009, actualul guvern a demarat un program de măsurare a terenurilor agricole din toată ţara în vederea sprijinirii directe a proprietarilor de terenuri, prin intabulare gratuită. Un proiect care îi scutea pe oamenii simpli de sume importante pentru măsurători, costuri suportate integral de stat. Însă, în timpul campaniei electorale pentru alegerea Preşedintelui României, activiştii PSD mergeau din poartă în poartă prin sate nu pentru a prezenta un program sau o agendă, ci pentru a spune că PDL măsoară terenurile oamenilor pentru a le fura mai apoi! Un exemplu de fariseism şi manipulare murdară! În încheiere, subliniez un aspect deja intrat în tradiţia programelor lansate de PSD: plagiatul şi "importul" de idei chiar din măsurile iniţiate şi aflate în lucru de către PDL. Opoziţia introduce acum ideea comasării terenurilor agricole, deşi PDL vorbeşte de mult timp despre proiectul de a face agricultura competitivă pe suprafeţe mari de teren. Membrii USL ori nu au auzit de asta, ceea ce îi face incompetenţi, fie au auzit şi au furat ideea, ceea ce îi face simpli plagiatori incompetenţi. Cine ştie, poate chiar ei vor să ia pământul oamenilor şi să îl dea baronilor PSD cu experienţă! |
|
||||
|
"Pe ce lume suntem? În ce ţară trăim?" Două întrebări grele şi cu încărcătură dramatică. Din păcate, sunt expresia unei guvernări aberante şi a unui preşedinte imprevizibil, care impune pe agenda publică teme fără nicio legătură cu problemele presante ale naţiunii şi statului. În ultimele săptămâni preşedintele, încălcând cu cinism şi agresivitate Constituţia în vigoare, a intrat într-un adevărat delir "reformator": revizuieşte Constituţia, împarte şi negociază harta administrativ-teritorială a ţării, reabilitează pe mareşalul Antonescu şi atacă virulent Casa Regală, în persoana Regelui Mihai I de România. Inconsecvenţa şi contradicţiile din gândirea domnului preşedinte, de la o zi la alta, se regăsesc în mesaje care generează nesiguranţă şi instabilitate politică. Joacă alba-neagra cu referendumul, organizează servicii deconcentrate la nivelul regiunilor de dezvoltare, chiar dacă nu au personalitate juridică şi judeţele nu se vor desfiinţa. Este vizibil faptul că după şase ani şi jumătate de luptă "eroică cu sistemul ticăloşit", după războaie grele cu mogulii şi oligarhii, cu opoziţia şi instituţiile statului preşedintele-jucător a schimbat registrul exercitării funcţiei. La demagogie, populism, simulacru şi minciună adaugă o metodă nouă, şi anume atacul direct, specific gherilei politice de tip dictatorial, dărâmând tot ce întâlneşte în cale: economie, instituţii, stat de drept. Are un singur proiect şi interes. Menţinerea sa şi a PDL-ului la putere. Cu orice preţ! Chiar a distrugerii statului democratic şi a aruncării ţării într-un haos devastator. De la "alegerea parlamentarilor în două tururi, ca la primari" s-a ajuns la "alegerea primarilor într-un singur tur, ca a parlamentarilor". Este scandalos până la cer faptul că puterea, care face caz de referendumul din 2009, se opune reducerii numărului de parlamentari, iar Parlamentul unicameral face obiectul trocului politic. Numărul senatorilor şi deputaţilor se stabileşte prin legea electorală, nu prin Constituţie. Dacă guvernanţii ar fi dorit în mod real acest lucru, era rezolvat demult. Argumente: PNL a înregistrat la Camera Deputaţilor, pe data de 22 octombrie 2009, o propunere legislativă privind reducerea numărului de parlamentari la 316, prin ridicarea normei de reprezentare la Senat, de la 150.000 de locuitori, în prezent, la 221.000, iar la Camera Deputaţilor, de la 70.000, la 110.000. Pe 22 februarie 2010 guvernul a avizat negativ proiectul de lege, susţinând că reducerea numărului de parlamentari de la 471 la 316 nu justifică promovarea legii. La Senat, proiectul de lege este respins în data de 26 aprilie 2010. Proiectul de lege ajunge la Camera Deputaţilor, unde Biroul permanent stabileşte termen pentru raport - 27 mai 2010. A trecut mai bine de un an de zile şi proiectul nu a intrat încă pe ordinea de zi a Comisiei juridice. USL a depus recent un nou proiect de lege privind reducerea numărului de parlamentari şi sancţionarea migraţiei parlamentarilor cu pierderea mandatului. Majoritatea parlamentară va avea grijă ca şi acest proiect să nu devină lege. Concluzia este una şi clară: puterea vorbeşte de modernizarea statului, dar în tot ce întreprinde are un singur scop, şi anume perpetuarea la putere. Tot ceea ce doreşte şeful statului este salvarea PDL-ului, prin susţinerea sa în campaniile electorale din 2012. Cât despre România şi români, Constituţie, legi şi instituţii, Dumnezeu cu mila! |
|
||||
|
"Modificarea limitelor teritoriale ale judeţelor, fără o consultare a cetăţenilor, este ilegală şi neconstituţională" Preşedintele Traian Băsescu a reuşit din nou să aducă vrajba în societatea românească, prin propunerea privind modificarea limitelor teritoriale ale judeţelor actuale. Din păcate însă, colegii noştri de la PDL, UDMR şi UNPR nu au fost înştiinţaţi în prealabil, iar de aici au rezultat multe alte probleme, care au redeschis tensiunile de natură etnică ce servesc discursurilor ultranaţionaliste pe care credeam că România le-a depăşit cu multă vreme în urmă. Constat acum că, în urma neînţelegerilor cu UDMR, domnul Traian Băsescu a făcut un prim pas înapoi, care însă lasă această problemă deschisă pentru următoarea sesiune parlamentară. De aceea, pentru a închide definitiv falsa temă a regionalizării, consider că referendumurile locale declanşate la iniţiativa consilierilor PSD, PNL şi PC trebuie să îşi urmeze cursul, iar cetăţenii să poată lua o decizie clară pe acest subiect. Am observat însă că reprezentanţii PDL nu mai vor acum să se întoarcă la popor şi fug cât pot, să se ascundă în spatele unor argumente pretenţioase de ordin juridic. Ultima interpretare a PDL privind Legea referendumului, care prevede obligativitatea consultării populaţiei în cazul modificării limitelor teritoriale ale oraşelor, comunelor şi judeţelor, a fost că reorganizarea teritorială este o problemă de rang naţional şi că, prin urmare, ea trebuie să facă obiectul unui referendum naţional, şi nu al referendumurilor locale începute de USL. Ca atare, am studiat Legea referendumului şi am constatat că, într-adevăr, potrivit art.12 alin.(1), organizarea teritorială este una din problemele naţionale care poate fi supuse referendumului naţional, la solicitarea Preşedintelui României. De notat că, în acest caz, referendumul nu mai are un caracter imperativ, ceea ce ar servi tezei PDL care încearcă să scape de o consultare populară. Atrag însă atenţia că această construcţie juridică din cărţi de joc se sprijină pe un articol care a făcut obiectul unei analize a Curţii Constituţionale din România. Rezultatul acestei analize a fost expus în Decizia nr.576/2006, prin care s-a hotărât că prevederile art.12 alin.(1) din Legea referendumului sunt neconstituţionale. De asemenea, potrivit art.147 alin. (1) din Constituţie, dacă reglementările declarate neconstituţionale nu sunt modificate de Parlament în 45 de zile, atunci ele îşi încetează efectele juridice. Prin urmare, acel articol din Legea referendumului invocat de actuala putere nu mai este în vigoare în momentul de faţă, iar singura normă rămâne cea de la art.13 alin.(3), care spune că referendumurile sunt obligatorii în cazul în care se modifică limitele judeţelor actuale. Că vor face acum sau că vor încerca din nou la toamnă să modifice judeţele, cei de la putere trebuie să respecte legea românească şi să consulte populaţia în această privinţă. Mai mult decât atât, le atrag atenţia colegilor din arcul guvernamental să nu încerce modificarea legislaţiei actuale a referendumului prin ordonanţă de urgenţă sau printr-o lege adoptată prin angajarea răspunderii. Astfel de acţiuni ar fi profund neconstituţionale. Le amintesc colegilor din PDL că România a ratificat Carta Europeană a Autonomiei Locale, prin Legea nr.199 din 1997. De asemenea, reamintesc prevederile din Constituţia României, de la art. 148 alin.(2): "Ca urmare a aderării, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum şi celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate faţă de dispoziţiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare". Prin urmare, în acest caz, Carta Europeană a Autonomiei Locale are prioritate faţă de orice dispoziţie naţională contrară, fie ea ordonanţă de urgenţă sau o lege adoptată prin angajarea răspunderii. Puterea nu poate abroga prevederile din Legea referendumului privind obligativitatea consultării populaţiei în caz de modificare a judeţelor, pentru că în Carta Europeană, superioară din punct de vedere juridic, la art. 5 se spune: "Pentru orice modificare a limitelor teritoriale locale, colectivităţile locale în cauză trebuie să fie consultate în prealabil, eventual pe cale de referendum, acolo unde legea permite". Vă rog să reţineţi caracterul imperativ al acestei prevederi europene: "colectivităţile locale în cauză trebuie consultate". De altfel, Legea referendumului, nr.3/2000, a fost inspirată şi aliniată la Carta Europeană a Autonomiei Locale, atunci când a introdus obligativitatea organizării referendumului înainte de se depune un proiect sau o iniţiativă legislativă în Parlament pentru modificarea limitelor judeţelor. Nu în ultimul rând, aş dori să clarific două nedumeriri ale colegilor din PDL privind efectele juridice ale referendumurilor locale declanşate de USL. Prima întrebare a fost formulată chiar de domnul preşedinte Traian Băsescu: "Ce se va întâmpla dacă în 21 de judeţe cetăţenii vor spune că nu vor modificare judeţelor, iar în celelalte ar spune că sunt de acord?" Răspunsul e foarte simplu, stimaţi, colegi. Regionalizarea se va face, dacă mai e posibil, doar în judeţele în care cetăţenii sunt de acord cu acest lucru. În rest, judeţele rămân aşa cum sunt, nu pentru că vrea USL, ci pentru că aşa vor cetăţenii. A doua întrebare e legată de ce se întâmpla dacă în unele judeţe, la referendumurile locale se prezintă mai puţin de jumătate din numărul alegătorilor înscrişi pe listele electorale. Răspunsul e la fel de simplu ca şi în cazul precedent: referendumul e invalidat şi nu poate fi ataşat la un proiect de lege pentru a fi depus în Parlament. Deci acolo unde referendumul e invalidat, nu se mai face regionalizare, ca urmare a neîndeplinirii condiţiilor, la fel cum ar fi, la nivel naţional, în cazul referendumului de revizuire a Constituţiei. |
|
||||
|
"Cadrele didactice nu sunt cerşetori la poarta puterii" Am citit recent în presa locală din Botoşani o declaraţie a primarului municipiului reşedinţă de judeţ, care e şi preşedintele organizaţiei judeţene a PDL, domnul Cătălin Flutur, care spunea că e puţin probabil ca profesorii să vină să ceară să li se dea drepturile salariale, pentru că vor fi plecaţi în concediu. Stimaţi colegi, daţi-mi voie să vă citez exact această declaraţie, pentru ca lucrurile să fie cât se poate de clare: "Puţin probabil că o să-i vedem pe perioada verii să vină să ne ceară la fel de tranşant să li se dea salariile, pentru că e vacanţă şi la ei". Cred că deja s-a ajuns prea departe cu bătaia de joc şi jignirea dascălilor care se îngrijesc de viitorul copiilor noştri. Unde am ajuns dacă un lider judeţean al puterii îşi permite să spună că profesorii nu vor mai veni "să le ceară"? Cum adică "să le ceară"? De când îşi permite această putere să-i trateze pe părinţii noştri spirituali ca pe nişte cerşetori. Cum îşi permite acest preşedinte PDL de judeţ să se bucure că vin concediile, iar profesorii nu vor mai avea forţa necesară pentru a face presiuni să li se dea ceea ce li se cuvine? Avertizez parlamentarii din arcul guvernamental că se apropie termenul la care va exploda bomba cu ceas pe care au amorsat-o la începutul acestui an. Atunci, în februarie-martie, ca soluţie temporară pentru acordarea drepturilor salariale obţinute în instanţă de profesori, Guvernul a decis transferarea unor fonduri din trimestrul III, pentru a face plăţile din primul trimestru. Mai avem însă puţin şi ajungem la scadenţă, iar Guvernul şi inspectoratele şcolare vor fi iar în postura de a nu plăti integral salariile dascălilor noştri. Şi vreau să subliniez că profesorii nu sunt cerşetori la poarta puterii, ci sunt oameni respectabili, ale căror drepturi trebuie respectate, cu atât mai mult în cazul în care există decizii judecătoreşti definitive şi irevocabile. Altfel, vom auzi iar oficiali din Olanda sau din Europa, spunând că în România nu mai e stat de drept. Adresez deci un mesaj ferm actualei puteri să pregătească din timp hotărârile de rectificare bugetară, pentru a putea acorda dascălilor drepturile care li se cuvin. Îi rog, de asemenea, pe colegii de la PDL să iasă din această logică electorală. Eu pot înţelege că Partidul Democrat Liberal nu mai speră să obţină niciun vot de la educatori şi profesori, dar asta nu le dă dreptul să-i trateze cu dispreţ pe cei care i-au votat la alegerile precedente. PDL nu este stăpânul acestei ţări, pentru a decide cui dă sporuri şi cui îi taie salariul. Nu sunt stăpânii profesorilor, pentru a spune când vor şi când nu vor să le dea salariile. Cei din PDL, ca noi toţi care suntem în această sală a Parlamentului, suntem slujitorii celor care ne-au votat şi avem obligaţia să ne respectăm obligaţiile de serviciu. Faptul că nu sunt bani nu e deloc o scuză. Aud deseori acest argument absurd. Absenţa banilor este o probă a incompetenţei actualului guvern. Pentru că rolul lui era să strunească bine economia ţării, astfel încât statul să îşi poată respecta obligaţiile către cetăţenii săi. Să îşi taie sporurile de la guvern şi din companiile naţionale. Să ia măsuri de relansare a economiei, pentru a crea locuri de muncă bine plătite. Să nu-i mai alunge pe români la muncă în străinătate, ci să facă astfel încât aceştia să muncească în România, ca să plătească taxele la statul român, nu în Spania sau Italia. Dacă vor face toate aceste lucruri, atunci vor fi capabili să plătească la timp salariile profesorilor şi chiar să le înapoieze ceea ce le-au furat anul trecut. Repet: argumentul că nu sunt bani e o probă a incompetenţei actualului Guvern. Dacă nu sunt în stare să genereze aceşti bani, atunci să plece acasă şi să-i lase pe cei care au guvernat mult mai bine România atunci când s-au aflat la conducerea acestei ţări. |
|
||||
|
"Guvernul batjocoreşte elita României" Guvernanţii actuali vorbesc despre oamenii de valoare din România doar când cred că pot să tragă foloase de imagine de pe urma lor. De fapt, ei sunt dezinteresaţi de ce se întâmplă în mediul artistic şi chiar deranjaţi de personalităţile proeminente, care nu acceptă să facă sluj în pseudodictatura portocalie. Acum, fiindcă PDL este într-o ireversibilă prăbuşire şi puţini intelectuali autentici îi mai cauţionează, ei îşi arată adevărata faţă a aversiunii la valoare, a plătitorilor răzbunători de poliţe. Anul trecut am mai avut două declaraţii politice în Parlamentul României, legate tot de problemele oamenilor de cultură şi din media. Am protestat împotriva tentativei de diminuare a drepturilor de autor printr-o mărire a impozitării şi m-am solidarizat cu proiectata grevă fiscală a artiştilor, scriitorilor şi ziariştilor, care n-a mai avut loc, deoarece politicienii s-au speriat de amploarea protestului. În prezent, echipa Boc s-a pornit iar pe batjocorirea elitelor. Redau, mai jos, un text de protest semnat de o serie de oameni care reprezintă ceva în ţara asta, nu praf în vânt. Sunt onorat să le sprijin demersul. Unii dintre protestatari m-au asigurat că lista semnăturilor a rămas deschisă. Iată: "Noi, semnatarii prezentului comunicat, ne-am asociat pentru a semnala abuzul grav pe care îl face ANAF în materia drepturilor de autor. Acest abuz afectează sute de scriitori, artişti, arhitecţi, jurnalişti, precum şi reprezentanţi ai altor categorii socioprofesionale care au obţinut venituri în schimbul activităţii lor de creaţie. În mod eronat, ANAF susţine că pentru veniturile obţinute avem obligaţia de a plăti TVA retroactiv timp de cinci ani, cu penalităţile aferente. Aceste penalităţi depăşesc cu mult debitul, ajungându-se astfel la sume colosale, care au început deja să fie oferite opiniei publice într-o campanie menită să ne arate drept beneficiarii unor venituri frauduloase. În realitate, niciunul dintre noi nu a facturat şi nu a încasat TVA de la beneficiarii operelor noastre şi, ca atare, statul nu avea cum să fie prejudiciat, iar noi nu aveam cum să ne însuşim vreun venit necuvenit. Dovadă că, în fiecare an, în urma analizei declaraţiilor de venit, Fiscul ne-a comunicat taxele pe care urmează să le plătim, noi le-am plătit şi am obţinut în scris descărcarea de la Fisc. Dacă urma să fim supuşi şi altor taxe, Fiscul avea obligaţia să ne încunoştinţeze. În fiecare an, societăţile care ne-au plătit drepturile de autor au fost verificate de aceeaşi instituţie şi, în fiecare an, instituţia Fiscului nu a constatat niciun fel de nereguli. Chiar şi în momentul declarării ca plătitor de TVA statul nu ar încasa sumele pretinse, întrucât societăţile beneficiare ale operelor noastre au posibilitatea de a deduce cuantumul taxei. Mai mult, demersul ANAF este ilegal, întrucât contravine dreptului comunitar european şi jurisprudenţei CEDO, potrivit cărora acordarea dreptului de exploatare a unui drept de proprietate intelectuală de către autor angajatorului său nu este un contract de prestări de servicii, ci un contract de realizare a operei. Ca atare, sub nicio formă nu putem fi supuşi plăţii TVA şi, cu atât mai puţin, unor plăţi retroactive şi unor penalităţi. Avem convingerea că, prin intermediul ANAF, Guvernul încearcă în mod deliberat să-i intimideze şi să-i discrediteze pe jurnalişti, celelalte categorii socioprofesionale, care astăzi sunt somate să plătească TVA, fiind doar victime colaterale. Înţelegem să acţionăm sub toate formele permise de Constituţia României, de celelalte acte normative, precum şi de legislaţia europeană, pentru a ne apăra de acest abuz. Ne-am adresat deja mai multor case de avocatură şi mai multor experţi fiscali pentru a ne asista în toate demersurile juridice pe care le vom declanşa. Lista de semnături rămâne deschisă pentru a permite tuturor celor împotriva cărora ANAF face abuzuri legate de drepturile de autor să se asocieze cu noi. Semnează: Actorii: Radu Beligan, Mariana Mihuţ, Victor Rebengiuc, Dorel Vişan, Maia Morgenstern, Dan Condurache, Mircea Diaconu, Mihai Bendeac, Cireşica Litinschi, Lia Bugnar, Creola Condurache (consultant financiar), Regizorul Dan Chişu, muzicianul Florin Chilian, Artiştii plastici: Nicolae Aurel Alexi, membru UAPPR, conf. univ. dr. în cadrul Universităţii Naţionale de Arte Bucureşti şi Adrian Pîrvu, membru UAP Bucureşti, conf. univ. dr. la UNA din Bucureşti, secţia de sculptură, Jurnaliştii: Cornel Nistorescu, Sorin Roşca Stănescu, Petre Mihai Băcanu, Mihai Gâdea, Radu Tudor, Dana Grecu, Oana Stancu, Adrian Ursu, Gabriela Vrânceanu Firea, Radu Preda, Victor Ciutacu, Răzvan Dumitrescu, Dan Constantin, Oana Stănciulescu, Lelia Munteanu, Marius Niţu, Bogdan Chirieac, Ionel Dancă, Rareş Bogdan (Ziua de Cluj, Realitatea TV Cluj), Octavian Hoandră (Ziua de Cluj, Realitatea TV Cluj), Economistul Ilie Şerbănescu, Preşedintele Grupului pentru Investigaţii Politice, Mugur Ciuvică, Realizatorii TV/radio Mircea Badea, Daniel Buzdugan, Jurnaliştii şi scriitorii de la AgenţiadeCarte.ro: Dan Mircea Cipariu (preşedintele Secţiei Poezie - Asociaţia Scriitorilor Bucureşti), Dorina Cioplea, Alexandru Petria şi Andra Rotaru". Între Radu Beligan şi Victor Rebengiuc, pe de-o parte, şi Emil Boc, de cealaltă parte, un om responsabil are de făcut o alegere extrem de simplă. Fac apel la colegii politicieni să sprijine acţiunea acestor oameni. |
|
||||
|
"Marea Diversiune" În acest moment în România se desfăşoară "Marea Diversiune". Spun asta gândindu-mă la temele false care sunt servite românilor în mod repetat. Prima a fost cea care a vizat revizuirea Constituţiei, cu disputele academice şi legale care s-au desfăşurat în spaţiul public românesc. Cea de-a doua a vizat reforma administrativă a României, cu dispute care vizau divizarea pe criterii etnice a ţării. Următoarea a fost disputa pe actul istoric de abdicare al Regelui Mihai şi pe posibilul parcurs al României în lipsa acestui act. Toate aceste teme nu fac decât să abată atenţia românilor de la adevăratele probleme: lipsa locurilor de muncă, scăderea nivelului de trai, diminuarea pensiilor. Cine crede că românii care primesc şi participă la acest circ zilnic uită de problemele curente, se înşeală. Iar memoria românilor este foarte bună şi cred că viitoarele alegeri la termen sau anticipate, locale sau generale vor demonstra acest lucru. În ultimul timp România a fost divizată în mulţi săraci şi bogaţi, mulţi care doresc să muncească şi şmecheri care profită de conjunctura actuală, şi românii care iartă, dar nu uită. |
|
||||
|
Domnul Ion Dumitru: "Grija faţă de sol trebuie să devină o preocupare permanentă" Comisia pentru agricultură a iniţiat şi adoptat în această sesiune parlamentară Legea privind utilizarea, conservarea şi protecţia solului. Solul a constituit şi va constitui o perioadă încă nedeterminat de lungă principalul mijloc de producţie în agricultură, sursa alimentaţiei omului. Specificitatea caracterului regenerabil al solului, marea sa vulnerabilitate la degradare, în dese cazuri ireversibilă, diferenţele naturale de sol (calitate, fertilitate) de la o zonă la alta fac toate ca resursele de sol, îndeosebi cele propice agriculturii, să nu fie "extensibile", să fie limitate, ceea ce subliniază necesitatea folosirii lor intensive, concomitent cu măsuri de ameliorare, de menţinere şi/sau creştere a fertilităţii acestora. Întrebarea care se pune şi trebuie să se pună permanent este următoarea: Evoluează solul şi capacitatea lui de producţie în sensul dorit de noi? Cu alte cuvinte, din acest punct de vedere, ne apropiem sau ne îndepărtăm de momentul începerii practicării unei agriculturi durabile? În faţa acestor întrebări trebuie să ne reamintim cuvintele marelui om de ştiinţă român, Gheorghe Ionescu-Şişeşti: "Rare sunt câmpurile de activitate care să intereseze mai multe categorii de oameni de ştiinţă ca solul. Pe lângă agronom, pedolog, silvicultor, chimist, mineralog, botanist, solul interesează pe geograf, geolog, pe zoolog şi economist, pe etnograf şi istoric, pe sociolog şi ar trebui să intereseze tot atât de mult pe omul politic şi omul de stat, ca şi pe oricine are un rol de conducere şi răspundere în societate, a cărei viaţă şi putere se întemeiază în ultimă analiză pe pământ". Ceea ce îşi dorea savantul în urmă cu peste 80 de ani nu a fost încă realizat. "Testamentul" este transmis şi lăsat generaţiei actuale şi celor viitoare. Producţiile agricole obţinute s-au realizat în proporţie de peste 50% pe seama rezervelor de elemente nutritive ale solului, proporţie care depăşeşte cu mult ritmul de regenerare a acestora prin procesele naturale, neglijându-se, în acelaşi timp compensarea parţială a exportului de elemente fertilizante din sol, practicându-se în acest mod un sistem de epuizare continuă a rezervelor solului şi de descreştere a fertilităţii. În condiţiile sus-menţionate, estimările la nivel european sunt următoarele:
În Europa se pierd anual prin eroziune circa 1 miliard tone sol, iar în lume peste 75 miliarde tone. Cantitatea de sol erodat în lume (75 miliarde tone) reprezintă suprafaţa totală a României. În concluzie, numai lăudându-ne cu potenţialul agriculturii noastre nu se poate salva securitatea alimentară. Lipsa de înţelepciune cu care este tratată problema viitorului producţiei agricole, poate influenţa periculos sistemul nostru economic şi de mediu. |
|
||||
|
Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu: "Praf portocaliu în ochii cetăţenilor" În data de 21 iunie 2011 au avut loc "consultări" la Palatul Cotroceni între preşedintele ţării şi grupurile parlamentare, referitoare la reorganizarea administrativ-teritorială şi la modificarea Constituţiei României. Dacă ar fi avut loc consultări în adevăratul sens al cuvântului ar fi fost un exerciţiu democratic serios şi corect. În realitate însă, Traian Băsescu a chemat grupurile parlamentare să le comunice încă odată care este părerea lui, la care nu renunţă în nici un caz: ţara trebuie împărţită în 8 judeţe mamut, plus Harghita şi Covasna păstrate în forma actuală, pentru că bunăstarea cetăţenilor şi interesul naţional aşa o cer. Domnul preşedinte s-a crezut un adevărat magician, cu un joben fermecat în care are judeţe, oraşe şi comune pe care le împarte spectatorilor după pofta inimii. În tot acest spectacol jalnic, cei care ar fi beneficiat de "minunile" magicianului şef sunt cei din PDL şi acoliţii lor. Dacă nu eşti pe această listă portocalie, nu ai dreptul să exişti! Din fericire pentru noi, toată această mascaradă a reorganizării ţării a fost doar praf aruncat de PDL în ochii cetăţenilor. A fost doar o temă falsă, visată într-o noapte de marele cârmaci şi trâmbiţată a doua zi, spre surprinderea tuturor, chiar şi a partenerilor de guvernare. Graba şi amatorismul de-a dreptul caraghioase cu care se dorea înfăptuită dorinţa preşedintelui au determinat refuzul categoric al aliaţilor aflaţi la conducerea ţării, iar dezbaterea acestui subiect a fost amânată, nu se ştie până când. Am asistat, astfel, la o altă bătaie de joc marca PDL, un alt subiect care a fost aruncat pe piaţă pentru a ne abate atenţia de la incompetenţa cu care ne guvernează aceste personaje lipsite de profesionalism, care au adus ţara în actuala situaţie dezastruoasă. Se vor grăbi toţi susţinătorii portocalii să ne ofere explicaţii mincinoase referitoare la această decizie, să ne spună aceleaşi texte (învăţate ca pe poezie) despre interesul naţional şi stabilitatea ţării, despre reducerea cheltuielilor bugetare şi despre mulţi bani europeni. Singurul motiv pentru care puterea dorea această reorganizare era interesul electoral. Câştigarea viitoarelor alegeri însemna păstrarea scaunelor puterii, a privilegiilor şi a banilor câştigaţi uşor pentru partid. Singurul motiv pentru care s-a renunţat la reorganizarea ţării este frica. Le-a fost frică de ieşirea UDMR din alianţa de la putere pentru că le va clătina poziţia majoritară şi va determina căderea guvernului. Nimic nu îi sperie mai mult pe aceşti amatori în conducerea ţării decât votul cetăţenilor, aceşti cetăţeni care s-au săturat de "războiul" pe care reprezentanţii PDL îl duc împotriva lor începând chiar din momentul în care au fost "înscăunaţi". Chiar marele premier inexistent Emil Boc a dat o declaraţie (după ce Curtea Constituţională a României a declarat neconstituţionale propunerile preşedintelui de modificare a Constituţiei) în care s-a grăbit să ne comunice că "au pierdut doar o bătălie, nu şi războiul". Până acum nu declaraseră lucrul acesta deschis, dar acum avem confirmarea oficială a războiului dus de PDL împotriva românilor, români pe care îi consideră prezumtiv hoţi, îi consideră cetăţeni care şi-au dobândit ilegal averile şi care trebuiesc urmăriţi şi pedepsiţi. În România europeană a anului 2011, în care cele trei puteri - executivă, legislativă şi judecătorească - ar trebui să fie independente, la conducerea ţării se află un personaj care îndeplineşte simultan rolul de preşedinte al ţării, rolul de prim-ministru şi pe cel de preşedinte al PDL, dar care îşi doreşte mult mai mult. Deoarece, prin contribuţia UDMR, rolul de magician cu joben fermecat a fost scos momentan de pe listă, domnul Traian Băsescu îşi doreşte să împartă dreptatea, să fie acel "Robin Hood al României", care ia banii bogaţilor şi îi împarte săracilor, să fie justiţiarul care deţine puterea şi adevărul absolut. Toate acestea puteau să treacă de la stadiul de dorinţă la cel de realitate, dacă judecătorii Curţii Constituţionale nu îl opreau din visare. În acest moment ne putem explica de ce preşedintele a încălcat în nenumărate rânduri actuala Constituţie a României - pentru că nu era Constituţia lui. Traian Băsescu s-a încăpăţânat cu îndârjire şi a trimis la Parlament, pentru dezbatere, proiectul de modificare a Constituţiei aşa cum îl visează, fără să ţină cont de decizia Curţii Constituţionale. Dorinţa nemărginită de a discredita Parlamentul României îl face să uite că este vorba despre o instituţie a statului român, un adevărat simbol al democraţiei. Ceea ce nu uită însă domnul preşedintele este faptul că Parlamentul l-a suspendat din funcţie în anul 2007, iar pentru asta trebuie să îl facă să plătească, nu contează cum şi prin ce mijloace. Trimiţând acest proiect de modificare a Constituţiei, declarat deja neconstituţional, lui Băsescu îi va fi uşor să mintă şi să declare că el a vrut să lupte cu frauda, cu cei corupţi, a vrut să facă dreptate în ţară şi să aducă prosperitate, dar Parlamentul nu l-a lăsat. Va da vina pe Parlament pentru neprofesionalismul de care el însuşi a dat dovadă în elaborarea acestui proiect, nefiind capabil să îşi recunoască propriile greşeli şi excese de putere. Întotdeauna preşedintele Băsescu şi puterea portocalie vor da vina pe altcineva pentru propria incapacitate şi lipsă de viziune în conducerea ţării. Ar fi foarte interesant dacă această luptă pe care îşi doreşte Traian Băsescu să o ducă împotriva corupţiei, împotriva fraudei, lupta cu averile ilicite, cu baronii şi mogulii răi să înceapă cu cei care se află la conducerea ţării, iar ca să folosească puterea exemplului, să înceapă chiar cu domnia sa şi familia. Ca o simplă sugestie, lupta cu hoţia ar putea continua cu preşedintele Camerei Deputaţilor, care a ajutat la votarea prin fraudă a legii pensiilor, cu deputaţii puterii, care au votat prin fraudă ordonanţa de urgenţă referitoare la recalcularea pensiilor militare, cu PDL-iştii care au averi impresionate, deşi sunt veşnicii angajaţi ai statului... şi lista ar putea continua şi e foarte lungă. În toată această perioadă agitată inutil de putere şi acoliţii ei, toate acţiunile ar fi trebuit să fie concentrate pe depăşirea crizei şi găsirea de soluţii pentru creştere economică, iar USL i-a propus preşedintelui Băsescu înfiinţarea unei comisii anticriză alcătuită din reprezentanţi ai puterii, ai opoziţiei şi ai BNR, tocmai pentru găsirea acestor soluţii şi pentru redresarea ţării. Pentru că ideea nu i-a aparţinut, preşedintele a respins-o din start. Nu pentru că nu ar fi viabilă şi corectă, ci pentru că atât preşedintele, cât şi guvernul şi partidul pe care le păstoreşte nu sunt interesaţi de altceva decât de rămânerea la putere, de accesul nestingherit la banii publici şi la privilegiile la care nu vor să renunţe. Orice altă dezbatere, pe orice alte teme, nu îi interesează! Ne dovedesc acest dezinteres în fiecare zi prin iresponsabilitatea măsurilor pe care le iau, prin nerespectarea şi sfidarea legilor ţării, prin praful portocaliu aruncat în ochii cetăţenilor care şi-au dat seama că sunt conduşi de o ceată de incompetenţi. Disperarea cu care se agaţă de scaunele puterii şi frica cu care fug de orice întâlnire potenţială cu electoratul demonstrează că pentru PDL a început numărătoarea inversă. Depinde de noi, de cei care nu îşi mai doresc să fie conduşi de această echipă coruptă şi nocivă, ca această numărătoare inversă să dureze cât mai puţin! |
|
||||
|
"Agricultura, între propuneri şi situaţia existentă" Cea mai importantă şi urgentă măsură este aceea a gospodăririi judicioase a întregului fond funciar al ţării şi îndeosebi cultivarea întregii suprafeţe agricole. Tipul de agricultură spre care trebuie să tindem este cel de agricultură durabilă. Obiectivul strategic central al producţiei vegetale trebuie să rămână în continuare producţia de cereale, dar se impune o schimbare a structurii culturilor, acordând o mai mare atenţie plantelor tehnice şi în special culturilor de soia, rapiţă, in, cânepă, sfeclă de zahăr şi leguminoase boabe. În acest moment, în România, de unde agricultură performantă dacă:
Deci sunt întrunite toate condiţiile pentru a declara "starea de insecuritate alimentară". Nu trebuie să se uite că agricultura a devenit o competiţie mondială, pentru că, în următorii 40-50 de ani, lumea va trebui să producă atâtea alimente cât a produs de la apariţia omului pe pământ până azi. A rămâne în afara competiţiei (şi suntem de o perioadă îndelungată) ar însemna ca agricultura României să fie supusă dezorganizării totale, dispariţiei, iar ţara noastră să devină o mare piaţă de desfacere (dacă nu chiar suntem). Sub presiunea problemelor urgente, Guvernul nu a reuşit să elaboreze şi să implementeze strategii, politici şi programe de restructurare şi modernizare a agriculturii. România nu are încă un studiu - diagnostic amplu şi aprofundat asupra stărilor reale din agricultură şi în consecinţă nu are strategii, politici şi programe coerente şi realiste, care să depăşească măcar mandatul unui Guvern. Or, fără un orizont de 10-15 ani, fără obiective clare, fără mijloace, fără management performant, fără tehnici şi tehnologii de vârf, nu se pot obţine rezultate comparabile cu cele realizate de ţările cu agricultură dezvoltată şi eficientă. |
|
||||
|
"De la cine mai tăiem norma de hrană?" Primii afectaţi de tăierile la norma de hrană au fost angajaţii din poliţie. Ciudat, au urmat bebeluşii. Acestora li s-a tăiat norma de lapte praf, dar, cum bine le stă celor care decid, nu a fost suficient doar atât, ci au redus drastic şi numărul micuţilor care au nevoie de acest aliment. Bugetul alocat de Ministerul Sănătăţii pentru acordarea laptelui praf copiilor cu mame ce nu pot alăpta se reduce de la 15 milioane de lei, cât a fost în 2010, la 3 milioane de lei în 2011. Prin urmare, dacă în 2010 beneficiau de lapte praf 40.000 de copii, în 2011 numărul acesta se reduce, pe baza noilor modificări aplicate la natalitatea din ţara noastră, la 11.000. Acordarea laptelui praf după criterii medicale, nu sociale, lasă sute de bebeluşi fără acest produs. Noile norme se răsfrâng asupra a trei sferturi dintre nou-născuţi. În vreme ce unii susţin că prin această măsură încurajează alăptarea, proaspetele mămici sunt îngrijorate. Prin adoptarea acestor modificări, natalitatea din România va avea în continuare creştere negativă. |
|
||||
|
În calitate de deputat ales în Colegiul nr.3 - Diaspora, doresc să-mi exprim sprijinul personal pentru orice modificare a legislaţiei ori chiar a legii fundamentale a statului român, de natură să îmbunătăţească situaţia României, atât pe plan politic, cât şi pe plan social-economic. După cum se cunoaşte, Preşedintele Traian Băsescu a transmis în 9 iunie Curţii Constituţionale proiectul legii de revizuire a Constituţiei, pentru verificarea respectării dispoziţiilor constituţionale privind revizuirea. Salutăm proiectul legii de revizuire a Constituţiei trimis de şeful statului către Parlament, care poate duce la consolidarea statului de drept în România! Considerăm, din acest motiv, justificată declaraţia Ambasadorului SUA la Bucureşti, Excelenţa Sa, domnul Mark Gitenstein, care afirma: "Dorinţa autorităţilor române de consolidare a modului de administrare a justiţiei din România în lupta împotriva corupţiei este lăudabilă. Esenţiale în realizarea acestui efort sunt amendamentele constituţionale care prevăd posibilitatea punerii sub sechestru şi a confiscării bunurilor dobândite ilicit". Pornind de la premisele pozitive determinate de ieşirea României din recesiune, fapt recunoscut şi de experţii economici internaţionali, consider că multe dintre prevederile proiectului de revizuire a Constituţiei oferă astfel noi semnale pozitive pentru investitorii străini, prin trecerea luptei anticorupţie la un nivel superior, mult mai eficient. În actuala conjunctură social-economică internă, creşterea încasărilor bugetare din recuperarea activelor provenite din averi realizate pe căi ilicite, precum şi reintroducerea lor în circuitul economic pentru creşterea economică, se dovedesc a fi spre binele contribuabilului. Nu trebuie, desigur, uitat că Curtea Constituţională a decis săptămâna trecută că sunt neconstituţionale anumite prevederi din proiectul legii de revizuire a Constituţiei trimis de şeful statului. Subscriem la opinia Ambasadorului SUA la Bucureşti, care apreciază iniţiativa de amendare a legii fundamentale a Preşedintelui României, domnul Traian Băsescu, şi consideră că hotărârea Curţii nu numai că împiedică acest efort ci, mai mult, "în numele drepturilor fundamentale", îndepărtează această decizie de popor. |
|
||||
|
"Ziua drapelului naţional al României" Ziua drapelului naţional a fost proclamată prin Legea nr.96/1998 şi se sărbătoreşte în fiecare an la 26 iunie. Alături de imn şi de ziua naţională, drapelul e unul dintre cele mai importante simboluri ale României şi românilor de pretutindeni. Tricolorul Românesc semnifică veacurile de luptă pentru unitate şi independenţă ale întregului popor român. România a fost făurită cu arma în mână pe câmpul de luptă şi cu steagul în frunte. Astăzi, drapelul este arborat la competiţiile sportive ori de câte ori un român are performanţe şi asta ne face să fim mândri. Steagul roşu, galben şi albastru ne uneşte în momentele de bucurie, dar si în cele dramatice. Deşi tricolorul este recunoscut de toţi românii, ziua în care-l sărbătorim încă nu a intrat în conştiinţa noastră, trecând aproape neobservată. Stimaţi colegi, cred că ar trebui să facem mai mult pentru ca data de 26 iunie, Ziua Drapelului să intre în conştiinţa poporului. Poate ar trebui să ne gândim ca Ziua Drapelului să fie sărbătoare legală şi zi liberă, la fel cum este şi Ziua Naţională. |
|
||||
|
Salvaţi "Capitala culturii"! Ne place să-i spunem Iaşiului "Capitala culturală a României"! Nu cu mulţi ani în urmă, un sondaj organizat de presa din Bucureşti arăta că Iaşiul cultural este considerat de români drept unul din brandurile de excelenţă al ţării! Dar realitatea de pe teren dezvăluie cu totul şi cu totul altă situaţie! O anchetă derulată de astă dată de presa din Iaşi a relevat starea catastrofală în care se află majoritatea instituţiilor de cultură din Iaşi. Câteva exemple sugestive: mai multe muzee din cadrul Muzeului Literaturii Române stau să se dărâme. Cele mai grave situaţii le întâlnim la muzeele "Nicolae Gane" şi "Mihail Sadoveanu", de fapt două case memoriale - monumente de arhitectură. La "Nicolae Gane", planşeul a început să se fisureze şi să se lase periculos, în vreme ce la "Mihail Sadoveanu", celebrul turn lipit de casa propriu-zisă a luat-o la vale. Probleme de structură au şi muzeele "George Topârceanu", "Otilia Cazimir" şi "Mihail Eminescu". De asemenea, în spaţii improprii funcţionează şi Centrul de Promovarea a Culturii, dar şi Şcoala Populară de Arte. În vreme ce în prima clădire, în care îşi au sediul mai multe instituţii, plouă, cea de a doua instituţie a fost mutată sau mai precis abandonată cu foarte mulţi ani în urmă într-un vechi cămin muncitoresc, care arată exact ca un vechi cămin muncitoresc. O situaţie ingrată are şi Biblioteca Judeţeană "Gheorghe Asachi", una dintre cele mai mari din ţară. În acest moment, odată cu lucrările de restaurare a Palatului Culturii, mare partea a fondului de carte al acestei instituţii a fost împrăştiat prin oraş, cu riscurile de rigoare. Pentru că nu se ştie dacă lucrările de restaurare se vor mai termina vreodată, conducerea Bibliotecii nu exclude varianta unei chete publice, după modelul Ateneului Român, pentru a face rost de banii necesari achiziţiei unui spaţiu adecvat. Puşi în faţa acestor dezvăluiri despre starea precară a instituţiilor culturale din Iaşi, şefii judeţului, care au în subordine toate aceste monumente, au ridicat din umeri. Probabil aşteaptă să devină voievozi portocalii înainte de a lua o decizie. Ori, poate, sunt marcaţi încă de recentul scandal de spionaj de la CJ. Ca şi în ţară, la Iaşi, scandalul este singura preocupare a reprezentanţilor actualei puteri. |
|
||||
|
"Au câştigat sau au pierdut?" Reducerea pensiilor acordate cadrelor militare din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională a generat reacţii şi controverse aprinse, care necesitau o reglementare cât mai rapidă. Drept urmare, Camera Deputaţilor a dezbătut în şedinţa din 21 iunie a.c. Legea pentru aprobarea ordonanţei de urgenţă privind pensiile acestor beneficiari. Ordonanţa de urgenţă a apărut dintr-o necesitate obiectivă. Sigur că diminuarea pensiilor ne duce cu gândul la neconstituţionalitatea acestei legi, de aceea opoziţia urmează să atace legea la Curtea Constituţională. Din datele publicate pe site-ul Ministerului Apărării Naţionale rezultă că 90% dintre pensiile militare au crescut sau au rămas la valoarea anterioară, în timp ce doar 10% au fost diminuate. O parte dintre pensionarii ai căror pensii au fost diminuate au câştigat în instanţele de judecată (e vorba aici de 663 de persoane), iar alţii vor reuşi să-şi rezolve situaţia depunând documentele necesare pentru revizuirea dosarelor. În scopul integrării pensiilor militare de stat şi a pensiilor de stat ale poliţiştilor şi ale funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare în sistemul unitar de pensii publice s-a luat măsura recalculării pensiilor cuvenite sau aflate în plată prin Legea nr.119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, prin determinarea punctajului mediu anual şi a cuantumului fiecărei pensii, utilizând algoritmul de calcul prevăzut de Legea nr.19/2000. În termenul prevăzut de Legea nr.119/2010 nu au fost identificate documentele necesare dovedirii în totalitate a veniturilor în cadrul procesului de recalculare pentru aproximativ 140.000 de persoane, lucru care a avut un impact negativ asupra valorificării dreptului la pensie al beneficiarilor acestei legi, în sensul că, pentru cei care nu au prezentat acte care să dovedească veniturile obţinute, în funcţie de care se recalculează pensia de serviciu, s-a utilizat salariul brut pe economie. Obligaţia identificării şi transmiterii veniturilor realizate lunar de către beneficiari revine instituţiilor din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională în cadrul cărora beneficiarul şi-a desfăşurat activitatea. Această obligaţie urmează a fi adusă la îndeplinire până la data de 31 octombrie 2011. În cazul în care nu se ajunge să se stabilească cu exactitate veniturile persoanelor afectate de recalculare, venitul ce va fi avut în vedere va fi cel reprezentat de cuantumul soldei minime corespunzătoare gradului militar deţinut, dar nu mai puţin de salariul mediu brut/net pe economie; pentru perioada anterioară anului 1952 se utilizează salariul mediu brut pe economie. După finalizarea procesului de revizuire, dar nu mai târziu de data de 31 martie 2012, se va efectua regularizarea pensiilor recalculate potrivit Legii nr.119/2010, prin stabilirea sumelor de plată sau de recuperat, după caz. Marţi, 21 iunie a.c., au fost prezenţi la balconul sălii de plen şi au asistat la dezbaterea legii mai mulţi pensionari militari. Aproximativ 100 dintre ei făceau parte din categoria celor cu pensii mărite sau rămase la aceeaşi valoare, iar circa 20 de persoane aveau pensiile diminuate. Aceşti reprezentanţi ai cadrelor militare au avut ocazia să constate că problema pensiilor ce li se cuvin este tratată cu maximă seriozitate de către parlamentari, având şanse reale de a fi reparată o nepermisă reducere a veniturilor, propusă de către actualii guvernanţi. |
|
||||
|
"Băsescu - spor la căutat sticla!" În acest weekend, la Alexandria, USL a prezentat Strategia "Agricultura şi dezvoltarea satului românesc - prioritatea USL". Deoarece în dezbaterea televiziunilor de ştiri s-a căutat sticla lui Băsescu, în loc să se discute despre ceea ce doreşte USL să facă în domeniul agriculturii, mă voi referi eu la aceste aspecte, arătând, în acelaşi timp, care este starea actuală a agriculturii. Fac acest lucru mai ales pentru că reprezint un colegiu în care majoritatea cetăţenilor trăiesc din agricultură, în special din viticultură. Încep prin a arăta că din cele 23,8 milioane de hectare de teren, cât însumează teritoriul României, suprafaţa agricolă a ţării este de 14,7 milioane hectare, respectiv 61,7%. Terenul arabil ocupă circa 64% din suprafaţa agricolă, 33% din aceasta este ocupată cu păşuni şi fâneţe, iar viile şi livezile reprezintă circa 3%. România se găseşte pe locul şase din Europa ca suprafaţă agricolă utilizată, după Franţa, Spania, Germania, Marea Britanie şi Polonia, şi pe locul 5 ca suprafaţă arabilă, după Franţa, Spania, Germania şi Polonia. Raportul dintre suprafaţa arabilă a ţării şi numărul de locuitori denotă faptul că fiecărui locuitor din România îi revin circa 0,41 hectare teren arabil, valoare aproape dublă faţă de media UE 27, care este de 0,212 ha/locuitor. Se observă uşor că statistica ne plasează într-o poziţie privilegiată, de optim între volumul de resurse şi nivelul lor raportat la mărimea populaţiei. Totuşi, statisticile arată că în 2009 au fost lucrate aproximativ 6,8 milioane hectare de teren, adică 46,25% din suprafaţa agricolă a României. În aceste condiţii, importurile de produse agroalimentare au însumat 3,72 miliarde euro în 2010, iar deficitul din comerţul exterior cu astfel de produse a ajuns la 0,92 miliarde euro. Conform statisticilor, pe primele locuri în topul importurilor alimentare se situează carnea de porc (10,2% din total), zahărul (5,2%) şi carnea de pasăre (4,2%), urmate de şroturi de floarea-soarelui şi soia (3,9%), produse alimentare (3,8%) şi porumb (3,5%). Mai mult, importurile din primele patru luni ale lui 2010 de ceapă, usturoi, praz, morcovi, napi şi sfeclă roşie au crescut cu 45% comparativ cu aceeaşi perioadă din 2009, importurile de varză, conopidă, gulii comestibile şi salată verde au crescut cu 34% şi cel de castraveţi cu aproape un sfert. Aceste statistici sunt explicabile dacă avem în vedere faptul că după 1989 suprafaţa ocupată de sere a scăzut cu 79%, de la 1.445 hectare la 306 hectare de sere, livezile s-au contractat cu 47%, de la 371.996 hectare la 196.701 hectare, iar parcelele cultivate cu legume s-au redus cu 3%. În ceea ce-i priveşte pe viticultorii din România, şi acest sector este decimat de importuri. România este unul dintre cei cincisprezece producători de vin la nivel mondial şi al şaselea producător de vinuri din Europa, după Franţa, Italia, Spania, Germania şi Portugalia. De asemenea, România ocupă locul cinci în ierarhia ţărilor viticole europene, cu o suprafaţă totală cultivată cu viţă-de-vie pe rod de 183.400 hectare în 2010. În ultimii douăzeci de ani patrimoniul viticol s-a diminuat drastic, între anii 1991 - 2008 ţara noastră a scos din evidenţe peste 60.000 hectare vie, majoritatea din soiuri nobile pentru vin şi de masă. În aceste condiţii, în primul semestru al anului 2010 a scăzut exportul de vinuri la 6.000 tone, cu 25% faţă de perioada similară a lui 2009, în timp ce importurile de vin au fost de 5.315,4 tone de vin. Se vede clar că România exportă la fel de mult vin cât şi importă. În aceste condiţii, la Alexandria, USL nu a arătat doar că Băsescu căuta sticle pe sub birou, ci a mai arătat faptul că exploataţiile de subzistenţă şi semisubzistenţă reprezintă 93,7% din numărul total de ferme din ţară, că în România se produce tot mai greu şi la costuri tot mai ridicate, că irigaţiile sunt ca şi inexistente, terenurile rămân nelucrate, românii se hrănesc nesănătos şi mai mult din import, preţurile alimentelor sunt tot mai mari, populaţia rurală este îmbătrânită, iar tinerii nu sunt motivaţi să lucreze în agricultură. De asemenea, absorbţia fondurilor europene pe agricultură este scăzută şi nu reprezintă o prioritate a actualului guvern. La aceasta se mai adaugă şi faptul că România ocupă locul 2 în UE în ceea ce priveşte nivelul evaziunii fiscale, care se ridica la 42,4% din veniturile taxabile în 2009, iar în agricultură evaziunea este estimată la aproximativ 3 miliarde euro. Şi, cel mai important, USL a arătat, la Alexandria, odată cu lansarea Strategiei "Agricultura şi dezvoltarea satului românesc - prioritatea USL", care vor fi proiectele USL pentru dezvoltarea sectorului rural, în momentul în care va ajunge la guvernare. Le sintetizez:
În încheiere citez din primul gânditor al ţării: "România poate deveni un motor al diminuării efectelor unei posibile viitoare crize alimentare. România are un potenţial agricol capabil să satisfacă peste 80 de milioane de locuitori (...) Avem efecte ale procesului de reîmproprietărire, care înseamnă că o parte din terenurile agricole ale României sunt fărâmiţate. Ne trebuie irigaţii şi o industrie alimentară modernă, care să valorifice producţia agricolă, fie că ne referim la producţia animală, fie la cea vegetală". Concluzia ar fi una singură: de şapte ani de zile cine nu v-a lăsat să dezvoltaţi agricultura? Salariile bugetarilor pe care le-aţi tăiat în 2010 şi pe care nu le-aţi mai crescut? Indemnizaţiile de creştere a copiilor ale proaspetelor mămici? Pensiile nesimţite? Sau poate doar lipsa de interes sau căutatul... sticlei pe sub masă? Nu am de unde să ştiu. Ceea ce ştiu însă este faptul că propunerile USL sunt pertinente, sunt realizabile, iar reacţia celor care ne conduc acum nu poate fi decât cea de... căutare a sticlelor pe sub birouri, nu de alta, dar aceasta este singura modalitate de a-şi reveni din buimăceala produsă de prezentarea unui proiect lucid, aşa cum este Strategia "Agricultura şi dezvoltarea satului românesc - prioritatea USL". |
|
||||
|
"Regionalizarea în România şi teoria formelor fără fond" Modalitatea în care a fost lansat subiectul reorganizării administrativ-teritoriale a României reflectă teoria formelor fără fond a lui Titu Maiorescu. Ce doresc actualii guvernanţi? Implementarea unor forme de organizare administrativă care să conducă la o mai bună absorbţie a fondurilor structurale. În primul rând, a face o astfel de schimbare majoră doar pentru o mai bună accesare a banilor europeni demonstrează o viziune extrem de simplistă asupra a ceea ce trebuie să fie finalitatea unei astfel de reforme. Mai mult, reprezentanţii puterii, mizând pe neatenţia opiniei publice ori pe lipsa de informare în categorii largi de populaţie, au lansat ideea că Uniunea Europeană ar recomanda aceste schimbări. Nimic mai fals! Dimpotrivă, Uniunea Europeană nu sugerează implementarea unor formule de organizare care să fie în dezacord cu tradiţia locală. Conform studiilor sociologice, în România populaţia este foarte ataşată de judeţele existente. Mai mult, nici acum nu au fost rezolvate o serie de disensiuni între comunităţi, generate de fosta regionalizare. Ceea ce ne determină să evocăm teoria formelor fără fond este faptul că pur şi simplu se doreşte crearea unui cadru instituţional fără niciun studiu prealabil, fără niciun fel de calcul asupra beneficiilor unei forme de organizare sau alteia, atât din punctul de vedere al dezvoltării economice, cât şi din perspectiva evoluţiilor sociale şi culturale ale regiunilor respective. Consider că este oportun să amintesc de reformele administrative din Franţa şi Polonia: în Franţa este un proces continuu care a început în anii80 şi este în derulare şi în prezent, iar în Polonia reorganizarea a fost precedată de foarte multe simulări şi calcule pentru a se vedea care model este cel mai eficient. În România este nevoie de o reformă administrativă, astfel încât instituţiile statului să devină mai suple şi să răspundă mai eficient solicitărilor venite din partea cetăţenilor, dar a lansa şi a implementa un asemenea proiect în grabă, din contră, ar crea un efect opus celui aşteptat. În locul simplificării şi debirocratizării nu ar fi decât dezordine şi confuzie, atât la nivel administrativ, dar mai ales în mediul economic. Scopul unei astfel de reforme majore este cel de a găsi un model care să asigure dezvoltarea sustenabilă a regiunilor, reducerea costurilor în administraţie, crearea de perspective în ceea ce priveşte investiţiile etc. Un obiectiv atât de generos nu poate fi atins prin impunerea unui model fără o minimă analiză din care să rezulte modelul optim pentru România. Nu am face decât să creăm forme fără fond, care nu îşi vor îndeplini scopul pentru care au fost create. |
|
||||
|
"Lupul PDL, paznic la oi: şeful Gărzii Financiare Bucureşti şi-a vândut firma cu datorii financiare de 6,7 milioane de euro" Despre motivele pentru care Traian Băsescu a lansat în ultima perioadă subiecte care nu privesc direct interesele românilor am mai vorbit şi în declaraţiile politice anterioare. Aşa cum am mai spus, multe dintre dezbaterile precum modificarea Constituţiei sau regionalizarea administrativ-teritorială au fost menite să acopere corupţia la nivel înalt din PDL. Un exemplu de lipsă crasă de moralitate şi de ipocrizie o reprezintă şi combinaţiile financiare ale domnului Constantin Barna, directorul Gărzii Financiare din Capitală, care a vândut firma "Anaem Exim" SRL unui şomer basarabean, cu scopul înstrăinării unor datorii de 6,7 milioane de euro, după cum relatează ziarul "Adevărul", astfel că însuşi comisarul-şef al Gărzii Financiare a aplicat reţeta preluărilor ilegale de firme cu datorii, una dintre cele mai cunoscute metode folosite de evazioniştii fiscali. Stelică Constantin Barna a fost administratorul firmei "Anaem Exim" SRL până în 2003, când a devenit viceprimar al Capitalei în mandatul lui Traian Băsescu. Din acel moment, în acte au rămas asociaţi mama şi fratele său. Până în 2009, când Stelică Constantin a ajuns şef la Garda Financiară Bucureşti, firma "Anaem Exim" SRL a acumulat datorii de 6,7 milioane de euro. În decembrie 2010, cetăţeanul moldovean Ştefan Moloşnic, un şomer basarabean în vârstă de 54 de ani, a fost adus în societate prin majorare de capital, el preluând astfel 60% din părţile sociale, restul de 40% fiind împărţite între mama şi fratele lui Stelică Constantin Barna. Iar în urmă cutrei luni, familia şefului Gărzii Financiare din Bucureşti s-a retras definitiv din firmă, basarabeanul rămânând să se descurce singur cu datoriile de aproape 7 milioane de euro. Acesta este doar un exemplu de fraudă fiscală în care este implicată puterea portocalie şi pe care întreaga conducere a PDL încearcă să o acopere cu diferite subiecte lipsite de importanţă pentru românii care trăiesc de la o zi la alta. Acesta este principiul PDL: protecţia firmelor sale şi recuperarea banilor la bugetul statului prin tăierea pensiilor, salariilor şi a alocaţiilor pentru copii. Dar vin în faţa dumneavoastră şi vă întreb cum este posibil ca tocmai omul care ar trebui să-i prindă pe cei care apelează la astfel de metode de evaziune fiscală să folosească acest tertip legislativ pentru a scăpa de o firmă cu datorii imense la stat? Cum a fost posibil ca această societate putredă să nu fie controlată la timp de inspectorii Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală? Poate ar fi bine ca reprezentanţii ANAF să fie vigilenţi şi să nu permită firmelor să acumuleze datorii de milioane de euro, bani care ar fi putut intra la bugetul statului şi ar fi acoperit cu siguranţă multe salarii, pensii şi alocaţii pentru copii. |
|
||||
|
Am asistat, pe parcursul ultimilor ani, la o serie întreagă de exerciţii de manipulare a opiniei publice româneşti, realizate de către regimul Băsescu, în special prin lansarea unor teme false, a unor "fumigene", cu scopul evident de a deturna atenţia populaţiei de la problemele grave de natură economică şi socială cu care se confruntă ţara noastră. O astfel de ţintă falsă a fost şi propunerea preşedintelui, întocmită în grabă şi lipsită de vreo fundamentare ori consultare populară, de a şterge de pe hartă actualele judeţe ale României şi de a le înlocui cu opt "voievodate", printr-o operaţie fără anestezie, de reorganizare administrativă aleatorie a ţării noastre. Îmi doresc, alături de toţi românii cu care am vorbit, ca judeţul meu să continue să existe, pentru că eu sunt argeşean, nu locuitor al megajudeţului "3 Sud Muntenia", pentru că acolo trăiesc eu şi vor trăi copiii mei, pentru că în Argeş au fost două capitale ale Ţării Româneşti şi tot acolo a luat fiinţă prima Mitropolie ortodoxă din Muntenia. Astfel de motive sunt convins că putem găsi în fiecare judeţ al ţării şi nu suntem dispuşi să ne pierdem identitatea şi apartenenţa din cauza unor calcule politicianiste, ce vizează câştigarea cu orice preţ de către PDL a alegerilor locale din 2012. În plus, istoria recentă ne oferă suficiente exemple de măsuri cu miză electorală care s-au întors împotriva celor ce le-au adoptat, aşa cum probabil va fi cazul şi cu legea alegerii primarilor într-un singur tur de scrutin. În România reală, însă, problemele sociale se agravează, preţurile cresc haotic (în principal la produsele alimentare, carburanţi şi utilităţi), leul se devalorizează, blocajul din domeniul creditării persistă, iar şomajul se amplifică, în ciuda statisticilor cosmetizate ale actualei puteri. Oamenii nu pot fi însă păcăliţi de cifrele guvernamentale, atâta timp cât ei constată în modul cel mai tragic şi direct degradarea nivelului de trai şi a calităţii vieţii de zi cu zi. Evoluţia negativă a economiei româneşti nu constituie însă o surpriză, dat fiind că majoritatea măsurilor de combatere a crizei economice luate de către Guvernul Boc nu au vizat decât tăieri de salarii şi pensii şi creşteri de taxe şi impozite, conducând la o scădere importantă a consumului intern. Guvernul PDL nu a promovat aproape nicio măsură activă de stimulare a mediului de afaceri, de combatere a şomajului, ori de încurajare a consumului. Nu au existat facilităţi semnificative pentru investitori, nici în privinţa sistemului de impozitare, nici în cazul programelor de amortizare, nici în domeniul creditării, astfel că reducerea dramatică a stocului de investiţii străine directe din ultimii ani nu a fost deloc surprinzătoare. Climatul general de nesiguranţă şi instabilitate, tensiunile induse între diferitele grupuri sociale de către un preşedinte conflictual, incoerenţa şi ineficienţa măsurilor guvernamentale sau gradul redus de absorbţie a fondurilor europene au reprezentat tot atâtea motive de îngrijorare pentru investitorii potenţiali şi de amânare a momentului ieşirii din criza economică. De altfel, nivelul de optimism al oamenilor de afaceri din România se află la un minim istoric, având drept rezultat o prelungire a situaţiei economice negative, singurul debuşeu de creştere fiind oferit de pieţele vestice, care au condus la o majorare a exporturilor în ultimul an. Degradarea nivelului de trai al românilor a fost alimentată în principal de scăderea puterii de cumpărare, atât ca urmare a diminuării veniturilor salariale nete, cât şi a creşterii puternice a preţurilor la anumite categorii de mărfuri, determinate în parte de evoluţiile internaţionale, dar şi de cartelizarea unor pieţe sensibile, cum ar fi cele ale produselor alimentare şi ale carburanţilor, fără ca autorităţile statului (şi mă refer, în primul rând, la Consiliul Concurenţei), să ia vreo măsură serioasă de combatere a acestor comportamente incorecte ale actorilor pieţei. Astfel, poziţia consumatorului român a devenit extrem de vulnerabilă în faţa scumpirilor dictate în înţelegere de către oligopolurile din piaţă, care au beneficiat de complicitatea vinovată a instituţiilor statului. Executivul României nu a ţinut cont nici de exemplele oferite de guvernele ţărilor din jur, cum ar fi, în Ungaria, stabilirea unui curs de schimb fix între forint şi francul elveţian, cu scopul protejării celor afectaţi de creşterea substanţială a ratelor la creditele acordate în această monedă sau, în Bulgaria, îngheţarea temporară a preţurilor la carburanţi în timpul campaniei agricole de primăvară, atunci când creşterea cererii de motorină poate încuraja majorarea preţului la pompă. Deşi intenţiona să aplice o măsură similară cu cea a bulgarilor, Guvernul Boc a renunţat, poziţionându-se din nou împotriva intereselor populaţiei şi alături de oligopoliştii din domeniul petrolului, aşa cum a procedat şi în cazul celebrei ordonanţe de urgenţă nr.50 din 2010, când a cedat în faţa presiunilor magnaţilor din sistemul bancar, refuzând populaţiei şansa de a beneficia de reguli mai corecte şi mai transparente de creditare. În încheiere, remarc că regimul Băsescu-Boc, în faţa situaţiei economice dezastruoase şi a propriei incapacităţi de a asigura redresarea României, au propus o temă falsă - reorganizarea administrativă a României, pe o motivaţie falsă: atragerea mai eficientă a fondurilor europene. În fapt, actualul mecanism al regiunilor de dezvoltare a funcţionat bine, astfel că pe Programul Operaţional Regional, în care sunt implicate regiunile de dezvoltare şi autorităţile locale, s-a înregistrat un grad de realizare a contractelor de 65%, urmând să se ajungă aproape de 100% până la finele anului. Aşadar, marile probleme privind absorbţia redusă a fondurilor europene nu sunt la autorităţile locale, ci la ministere (Ministerul Transporturilor, de pildă, accesând doar 4,22% din fondurile disponibile în intervalul 2007-2013), astfel că motivaţia preşedintelui Băsescu nu se susţine, interesul său şi al PDL-ului fiind unul exclusiv electoral şi politicianist. Toate eforturile României trebuie îndreptate acum către identificarea de soluţii la problemele economice ale ţării, care au generat şi numeroase conflicte sociale. Este nevoie de măsuri active de încurajare a mediului de afaceri în a crea valoare adăugată şi locuri de muncă, de creşterea nivelului investiţiilor publice, în principal a celor de infrastructură (realizate însă nu după criterii politice subiective, ci în urma unor strategii precise de dezvoltare), dar şi de investiţii în cercetare şi în creşterea nivelului de instrucţie şi calificare a forţei de muncă autohtone. |
|
||||
|
Ieri s-a decis amânarea reorganizării României din punct de vedere teritorial. Acest proiect de "mare anvergură", asumat explicit doar de actuala conducere a aruncat în aer scena politică românească în urmă cu aproximativ o lună. Odată lansată această posibilitate de organizare teritorială, minorităţile noastre au profitat de slăbiciunea politică şi de ocazia unică pe care au primit-o ca pe tavă de la actuala conducere, şi anume, crearea unui spaţiu propice pentru promovarea intereselor maghiarilor prin mult doritul Ţinut Secuiesc. Iniţial am crezut că este doar o zvonistică lansată cu scopul de a deturna atenţia românilor şi a mass-mediei de la situaţia în care se află România. Şi mă refer aici la traiul românilor care, din păcate, în continuare este mult sub limita normală şi în continuare nu sunt prezentate soluţii reale pentru a ieşi din acest haos în care ne regăsim de câţiva ani încoace. Toată această mascaradă a fost alimentată zilnic cu noi speculaţii, însă nici un moment nu a fost prezentat un proiect concret, deschis spre analiză şi dezbatere. Ieri proiectul a fost amânat. Poate pentru că, aşa cum am menţionat, a fost doar cu scopul deturnării atenţiei sau pentru că partidul de guvernare doreşte continuarea punerii în aplicare a acestui proiect, însă mai în secret decât cum a făcut-o până acum. Cine ştie, poate în toamnă vom avea o nouă faţă a României?! Decisă doar de PDL, fără acordul Legislativului, adică fără acordul celor care au fost aleşi pentru a dezbate şi vota legi în numele românilor. În momentul de faţă PDL-ul anulează puterea Legislativului, reprezentantul democraţiei şi îi obligă astfel la tăcere pe toţi românii. |
|
||||
|
"România, mereu pe ultimul loc" Bucureştiul a fost votat recent cea mai urâtă capitală din Uniunea Europeană, arată agenţiile de consultanţă turistică străine, care notează lipsa apei potabile în unele zone, murdăria de pe străzi sau chiar şi lipsa străzilor. Drumurile sunt avariate, se adună grămezi de gunoi pe străzile principale, nu există întotdeauna apă caldă şi în unele cazuri nu există nici canalizare sau apă potabilă, iar capitala ţării noastre arată ca un oraş din Evul Mediu. În 2001, România era pe ultimele locuri într-o statistică internaţională cu privire la calitatea vieţii locuitorilor, iar în 2009 a ajuns pe penultimul loc în top, înaintea Bulgariei. Indicele de clasificare ţine cont de rata criminalităţii, poluare, acces la apa potabilă, canalizare, electricitate şi transport public. România noastră, cu care am fost învăţaţi să ne mândrim, se află de fapt în totalitate într-o stare deplorabilă, cu deficienţe mari privind infrastructura, cu probleme grave de protecţia mediului şi poluare, la care se adaugă toate celelalte probleme grave privind starea economică, nivelul de trai al populaţiei şi protecţia socială. Nimic nu ne mai miră în privinţa aprecierilor făcute ţării noastre, iar suficienţa cu care ne privim realităţile înconjurătoare nu ne scapă de evaluările peiorative ale străinilor. Spunem că probabil acesta ne este destinul, nu putem face mai mult şi ne complăcem în propria mediocritate. Se spune că fiecare popor are conducătorii pe care îi merită. Dar oare merităm cu adevărat ca preşedintele ţării să ne deturneze istoria şi să ne denigreze înaintaşii? ce vină avem noi pentru gravele sale carenţe de cultură şi comportament demonstrate în repetate apariţii publice? Scuzele pe care domnul preşedinte ar fi trebuit să le aducă Casei Regale a României, după declaraţiile nedemne adresate fostului Rege Mihai, ar fi trebuit să fie completate cu scuze faţă de proprii cetăţeni. Conducătorul ţării ar trebui să ceară scuze poporului român pentru situaţia dezastruoasă în care a ajuns România şi pentru faptul că nu o mai poate reprezenta cu demnitatea cuvenită. Criza prin care trecem este mai severă decât pare, deoarece, pornind de sus în jos, există o gravă decadenţă morală, generatoare de efecte pe termen lung. "Un bun patriot nu doreşte şi nici nu provoacă neînţelegeri cetăţeneşti ci, dimpotrivă, prin exemplul şi puterea sa de convingere, trebuie să contribuie la moderarea, pe cât se poate, a celor care exagerează şi să fie un factor de înţelegere şi de pace. Nu încetează să fie blând decât atunci când patria, în pericol, are nevoie să fie apărată. Atunci devine leu, luptând să învingă sau să moară", spunea acum două secole, Silvio Pellico. Un preşedinte patriot, care poartă, după cum a afirmat, drapelul ţării în inimă, ar trebui să realizeze că nu s-a ridicat la înălţimea aşteptărilor celor ce l-au votat, şi, dacă nu poate fi leu cu adevărat, aşa cum se pretinde, singura soluţie ca să rămână în istorie, e o demisie de onoare. |
|
||||
|
Domnul Sorin Constantin Stragea: "Fariseismul şi demagogia PDL" Degeaba plânge ţara, degeaba pătura săracilor se lărgeşte pe zi ce trece, degeaba greutatea de a suporta creşterea ameţitoare a preţurilor la mâncare, a gazelor, a combustibililor apasă pe toată lumea, pentru că cei ce trebuie să audă şi să ia măsuri se fac că nu sunt aici şi proliferează zi de zi aceeaşi demagogie pe care noi nu vrem să o înţelegem! "Am ieşit din recesiune" ne spune prim-ministrul Boc, dar toată România se afundă în sărăcie! Suntem condamnaţi să mai suportăm minciuna şi furăciunile pe care aceşti portocalii ni le servesc cu neruşinare. Şi parcă nu ar fi destulă povara, guvernul ia măsuri pe care nimeni nu le înţelege. Dă afară poliţişti, cu toate că cifrele reale arată clar creşterea infracţionalităţii pe stradă, condiţie în care siguranţa cetăţenilor este pusă sub semnul întrebării, dar cui să îi mai pese? Dă afară guvernul şi angajaţii fiscului, care chiar în ciuda salariului infim pe care îl iau de la stat se chinuiesc sub ameninţări demne de regimuri totalitare să realizeze "planul" stabilit pentru colectări. Cazul Poştei române este însă unul remarcabil. Acolo situaţia de fapt este caracteristică întregului regim instaurat de Băsescu şi Boc! Ştim cu toţii că falimentul poştei este clamat de guvernanţi, dar aceia care conduc poşta, cei numiţi în funcţii de ei, se lăfăie în chefuri pe banii poştei, sic, cei ai sindicatelor din poştă, sindicate ce au fost pe de-a întregul subjugate de acest regim. Şi dacă angajaţii au salarii de 700 de lei, conducerea îi îmbracă în ţinute care se achiziţionează cu 1.400 ron, că de, obrazul subţire cu cheltuială se ţine. Acest fariseism fără margini face ca să suportăm noi, poporul, toată deşănţarea şi infatuarea acestor mediocrii care ne conduc, să finanţăm noi toate capriciile acestor lichele, să strângem noi cureaua pentru ca ei să poată încheia contracte nesimţite cu firmele de partid. Aşa-zisa reformă nu este altceva decât o serie de măsuri menite să-i păstreze la putere pe aceşti guvernanţi, dar toată lumea este deja sătulă şi convinsă că ei trebuie să plece! De fiecare dată cei mulţi au ştiut să reacţioneze împotriva acestor derapaje, indiferent de cine a fost protagonistul lor, şi sunt convins că şi de această dată, omul cu ştampila, cel de care le este foarte frică celor ce azi sunt pe cai prea mari, va face ce trebuie făcut cât mai curând! Atunci se va nărui în sfârşit castelul de nisip pe care se străduiesc să îl clădească prin demagogie cei de la PDL! |
|
||||
|
Domnul Eugen Constantin Uricec: "Descentralizarea nu mai suportă amânare!" Puţini îşi mai amintesc că, încă de la legiferarea Legii nr.69 din anul 1991 a administraţiei publice locale, unul dintre dezideratele majore ale legiuitorului a fost acela de a transfera competenţele administrative la nivel local, acolo unde cetăţenii sunt cel mai aproape de centrul de decizie. A trecut mai bine de un deceniu şi descentralizarea a rămas doar un deziderat. În anul 2001, Legea nr.215 a introdus ca principii transferul de competenţe la nivel local, însă acest transfer nu s-a realizat şi din punct de vedere financiar. Finanţele publice şi bugetele locale au rămas în continuare tributare centrului, adică bunăvoinţei Guvernului, care în funcţie de culoarea sa politică s-a dovedit mai prieten sau nu cu unele administraţii locale. Mai mult, procesul de preaderare şi cel de integrare, demarat după anul 2007, a demonstrat mai bine ca niciodată că descentralizarea a fost inamicul numărul unu al realizării unor proiecte ample de infrastructură locală, prin accesarea fondurilor europene. E drept că sunt şi administraţii locale care au profitat din plin de generozitatea fondurilor europene, însă în cea mai mare parte aceste administraţii sunt şi cele care dispun de finanţe publice consistente, necesare cofinanţării unor astfel de proiecte. Să nu încercăm nici măcar să ne prefacem că nu observăm faptul că administraţiile publice locale din România nu sunt caracterizate de performanţă în administrarea finanţelor locale şi în capacitatea lor de a atrage fonduri structurale. Să nu ne prefacem că nu observăm că structura centralizată a administraţiei publice din România este la fel de nemodernizată ca în urmă cu două decenii. Parcă în ciuda acestei situaţii, primele trei legislaturi ale Parlamentului României s-au remarcat printr-o şi mai mare fărâmiţare a administraţiei publice locale. Sub pretexte istorice, de cele mai multe ori inventate prin legi, sate sau cătune au fost transformate în comune, comune în oraşe şi oraşe în municipii. Considerentele eficienţei şi performanţei administrative nici măcar nu au fost prinse în calcul. Şi stăm astăzi şi ne întrebăm de ce şi cum se face că anumite administraţii locale din ţară nu au resursele necesare să plătească nici măcar factura de electricitate a primăriei, dar apoi să mai realizeze şi proiecte de interes local! Altele, în schimb, foarte bogate datorită unor circumstanţe geografice şi industriale, risipesc fără jenă banul public, ştiind cu siguranţă că pentru echilibrarea bugetului va veni, mai devreme sau mai târziu Guvernul şi le va salva. Este greu de crezut că într-o astfel de stare de lucruri şi în contextul în care servicii publice precum sănătatea, educaţia sau cultura trec în sarcina acestor administraţii, România va avea măcar şansa de a se moderniza! Cine nu înţelege afirmaţiile mele înseamnă că nu a mai ieşit din Palatul Parlamentului şi nici nu a mai avut curajul de a umbla prin ţară, prin satele şi comunele României. Puţini ştiu, din păcate, că în satele şi comunele României trăieşte mai bine de jumătate din populaţia ţării noastre şi că vocea românilor din ţară, arareori se aude până la Bucureşti. Pentru aceasta avem nevoie de descentralizare! Pentru ca cetăţeanul să aibă decizia lângă el şi să o poată trage la răspundere de fiecare dată când aceasta nu este în consonanţă cu interesul său. Avem nevoie de o reevaluare a optimalităţii divizării teritoriului naţional în mii şi mii de administraţii locale. În mii şi mii de centre de funcţionari care fie se suprapun din punct de vedere al atribuţiilor, fie nu au competenţele pentru a răspunde unor probleme locale, urgente ale cetăţenilor. De prea multe ori discursul naţionalist şi ultranaţionalist a dăunat reformei reale a administraţiei publice locale. De prea multe ori luăm ca exemplu landurile germane sau organizarea administrativă a Elveţiei, dar de prea puţine ori ne-am concentrat atenţia asupra motivului pentru care acestea sunt un exemplu de eficienţă: motivul descentralizarea reală. Prea mulţi politruci vorbesc astăzi despre descentralizare, însă doar ca speech electoral, fără să îşi dorească în realitate acest lucru. Pentru ei statu-quo-ul este mult mai profitabil, pentru că o modernizare a României înseamnă pericole electorale pentru domniile lor. Îmi doresc ca descentralizarea să treacă de la vorbe la fapte în cel mai scurt timp, iar românii şi România să simtă dulcele gust al modernizării. |
|
||||
|
"Judeţul Vâlcea, destinaţie turistică atractivă" Sezonul de vară este unul al odihnei şi al concediilor, iar în acest context aş dori să vă fac o recomandare de petrecere a timpului liber: judeţul Vâlcea, cu numeroasele atracţii turistice. Iar dacă veţi alege judeţul Vâlcea ca destinaţie turistică de vară puteţi începe cu o vizită la Râmnicu Vâlcea, unul dintre cele mai frumoase municipii din România. Aici puteţi alege să vizitaţi Parcul Zăvoi, Dealul Capela, Grădina Zoologică sau să vă relaxaţi la Ştrandul Ostroveni. Sunt multe zone în judeţul Vâlcea pe care trebuie să le vedeţi. Monumentele de artă religioasă, cum ar fi: Mănăstirile Cozia, Govora, Bistriţa, Dintr-un Lemn, Arnota şi chiar una care este deja inclusă în patrimoniul UNESCO, Mănăstirea Horezu. O altă destinaţie atractivă pentru relaxare este situată în judeţul Vâlcea, Lacul Vidra, înconjurat de păduri şi care uimeşte prin frumuseţea cadrului natural. Este imposibil să nu fii cucerit de natură şi să nu-ţi doreşti să te reîntorci aici. În apropierea municipiului Râmnicu Vâlcea, Muzeul Satului vâlcean vă va atrage prin numeroasele construcţii rurale tradiţionale, un sat în adevăratul sens al cuvântului, cu instituţiile lui social-culturale, pe care aveţi privilegiul să le cunoaşteţi. Salina Ocnele Mari, amenajată pentru vizitare de curând, are o biserică, terenuri de sport, loc de joacă pentru copii, dar şi un restaurant. Este o experienţă specială să vizitezi Salina de la Ocnele Mari, situată la doar 12 km de Râmnicu Vâlcea. Călimăneşti, Băile Olăneşti sau Băile Govora sunt destinaţii turistice dacă veniţi la Vâlcea. Dacă vreţi să vedeţi cum s-au păstrat tradiţiile româneşti mergeţi la Horezu, recunoscut ca un centru vechi de ceramică populară. Olăritul a fost păstrat din generaţie în generaţie şi merită, măcar o dată în viaţă, să vedeţi această minunată zonă. Dacă doriţi un sejur în mijlocul naturii puteţi alege masivul Cozia, mărginit la nord de Ţara Loviştei, una dintre cele mai vaste depresiuni intramontane din Carpaţii Meridionali. O excursie în această zonă poate fi o experienţă de neuitat. Aceste atracţii turistice şi nu numai fac din judeţul meu, din judeţul Vâlcea, o alternativă plăcută, odihnitoare pentru petrecerea concediului. Vă aşteptăm la Vâlcea! |
|
||||
|
Domnul Dragoş Gabriel Zisopol: "Personalitate marcantă a lumii politice contemporane, preşedintele republicii elene - e.s. karolos papoulias - în vizită de lucru în românia " Karolos Papoulias s-a născut la 04 iunie 1929, în Ioannina, un oraş din nord-vestul Greciei. După finalizarea studiilor de drept la Atena şi Milano a obţinut titlul de doctor la Universitatea din Köln. A practicat avocatura în perioada 1963-1981, este autorul sau coautorul multor cărţi, studii şi articole publicate în Grecia şi în străinătate. Începând cu 1967, anul loviturii de stat militare din Grecia, pe parcursul a şapte ani, Karolos Papoulias a sprijinit, în Germania, formarea unei organizaţii de rezistenţă studenţeşti şi a realizat emisiuni pentru secţia greacă a postului de radio Deutsche Welle, denunţând coloneii. Karolos Papoulias este unul dintre membrii fondatori ai Mişcării Socialiste Panelene (PASOK). Începând cu anul 1974, când a fost ales în Comitetul Central al PASOK, a ocupat diverse funcţii de conducere în partid, iar în anul 1977 a fost ales ca deputat de Ioannina în Parlamentul Elen şi reales apoi de 8 ori, mandatele sale însumând 27 de ani. În perioada 1981-1984 a ocupat funcţia de ministru subsecretar de stat în cadrul Ministerului Afacerilor Externe, iar în perioadele 1985-1990 şi 1993-1996 a ocupat funcţia de ministru al Afacerilor Externe. A deţinut şi funcţiile de ministru adjunct al Apărării, respectiv Preşedinte al Comitetului permanent pentru Apărare şi Afaceri Externe din Parlamentul Elen, contribuind esenţial la normalizarea relaţiilor dintre Grecia şi Albania şi la negocierea "acordului interimar" dintre guvernele de la Atena şi Skopie. În anul 1995, E.S. domnul Karolos Papoulias a fost ales în Biroul Executiv şi Secretariatul Politic al PASOK, iar în anul 1996 a devenit Preşedintele Grupării Parlamentare a Greciei la Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE). Ca preşedinte în exerciţiu al Uniunii Europene a păstrat deschisă comunicarea cu toţi liderii din Balcani şi a contribuit la redefinirea şi îmbunătăţirea relaţiilor greco-americane. În anul 2004 a fost nominalizat pentru funcţia de preşedinte al Republicii Elene, la 8 februarie 2005 a fost ales pentru un mandat de cinci ani, cu un număr de 279 de voturi din totalul de 300 de voturi exprimate, iar la 12 martie 2005 a depus jurământul în noua sa demnitate. Este de remarcat faptul că în anul 2005, E.S. domnul Karolos Papoulias, în vârstă de 75 de ani, a obţinut atât sprijinul partidului său (PASOK), cât şi cel al Partidului Noua Democraţie, de centru-dreapta, aflat la conducere, care l-a nominalizat să îi urmeze lui Kostis Stephanopoulos în această funcţie. Bucurându-se de o mare popularitate şi remarcându-se ca o personalitate marcantă a lumii politice contemporane, în februarie 2010, E.S. domnul Karolos Papoulias a fost reales în funcţia de preşedinte al Republicii Elene, pentru încă un mandat de 5 ani. În calitate de preşedinte şi deputat al uniunii elene din românia, doresc să vă anunţ cu bucurie vizita în România, în perioada 28-29 iunie a.c., a E.S. domnul Karolos Papoulias - preşedintele Republicii Elene. |
|
||||
|
Titlul intervenţiei mele este "Boc şi Băsescu se încurcă în ştiinţă". Cu ceva timp în urmă, preşedintele jucător a scos din nou pe tapet subiectul revizuirii Constituţiei, continuând astfel lupta cu cei 322 de parlamentari, dar şi din dorinţa de a-şi consolida poziţia de preşedinte autoritar. Conform Constituţiei României, preşedintele poate iniţia revizuirea legii fundamentale la propunerea Guvernului. Aşa că, Băsescu s-a lăsat pe mâna lui Boc (dacă a respectat prevederile constituţionale şi iniţiativa de revizuire a venit, într-adevăr, la propunerea Guvernului), iar celebrul profesor de drept constituţional i-a făcut nişte propuneri de revizuire atât de pertinente, încât săptămâna trecută Curtea Constituţională a României a decis că unele prevederi ale proiectului de revizuire a Constituţiei sunt neconstituţionale. Oare mai putem ţine socoteala a câta oară marele constituţionalist şi premier al României, Emil Boc, face greşeli legate chiar de profesia sa? Că este un personaj ratat din punct de vedere politic cred că o ştie toată lumea, dar chiar să fie ratat şi din punct de vedere profesional? Chiar dacă, în ultima săptămână, tema revizuirii Constituţiei a fost eclipsată de subiectul fierbinte al reorganizării administrative a ţării şi de cele opt megajudeţe ale lui Băsescu, de vineri Curtea Constituţională a readus în prim-plan revizuirea legii fundamentale, un deziderat mai vechi al preşedintelui jucător, scos de la naftalină ori de câte ori a avut nevoie să deturneze atenţia românilor de la ceva sau spre ceva anume. În 2009, cu tema parlamentului unicameral şi suprapunerea unui referendum peste alegerile prezidenţiale a reuşit să îşi facă propagandă electorală pe bani publici, că doar vă amintiţi câte afişe cu chipul său erau expuse. Anul acesta, tema revizuirii Constituţiei a venit tot în ideea de a căpuşa un scrutin. De această dată, Băsescu s-a gândit să sprijine PDL la alegerile locale de anul viitor şi să le suprapună cu un nou referendum. Acum, nu ne rămâne decât să aşteptăm şi să vedem dacă Boc şi Băsescu vor ţine seamă de decizia Curţii Constituţionale, care este consultativă, şi în ce fel vor modifica prevederile declarate neconstituţionale. În ce mod va reformula oare constituţionalistul Boc prevederea conform căreia dobândirea licită a averii se prezumă, în aşa fel încât să îi facă pe plac lui Băsescu şi noua lege fundamentală să prevadă că dobândirea ilicită a averii se prezumă. Vom vedea, pentru că din partea celor doi ne putem aştepta la orice! |
|
||||
|
"Şeful PDL Olt îşi bate joc de legile României" Vineri, 24 iunie a.c., primarul municipiului Slatina, domnul Darius Vâlcov, totodată preşedintele organizaţiei judeţene a PDL, a făcut o declaraţie pentru care, în orice ţară normală ar fi trebuit să fie urmată de o demisie. Domnul Vâlcov s-a pronunţat vizavi de decizia Consiliului Judeţean Olt de a organiza un referendum judeţean vizând poziţia locuitorilor din judeţul în care trăiesc, în contextul reorganizării administrativ-teritoriale a României. Ce a spus domnul Vâlcov? "Cred că acest referendum nu îşi are rostul. Eu, ca primar al Slatinei, nu voi accepta să monteze secţiile de vot în şcoli decât contra cost. Cred că pentru un milion de euro, atât am evaluat noi chiria, am putea fi de acord. Dacă are 1 milion de euro, directorii şcolilor din Slatina, am vorbit cu ei, sunt de acord să-i pună la dispoziţie spaţiile necesare. Dar altfel nu. Cum nu cred că este dispus CJ să achite o astfel de sumă unde o să pună Stănescu secţiile de vot... la CJ Olt sau la PSD. Poate că vor chema oamenii în sediul USL, în scara de bloc dintre sediile PNL şi PSD". O astfel de declaraţie este fără precedent în România şi este de o gravitate extraordinară. Practic primarul unei localităţi (întâmplător al celei mai mari din judeţ), care este şi şef al filialei partidului de guvernământ, nu doar că se opune unor prevederi legislative (mă refer la art.13 alin.(3) din Legea nr.3/2000 care prevede că pentru orice lege care vizează modificarea limitelor teritoriale ale unei comune, a unui oraş sau judeţ este obligatorie consultarea populaţiei printr-un referendum), dar şi condiţionează aplicarea legii de achitarea unei sume ilegale de bani. Tot Legea nr.3/2000 mai prevede, la art.52: "Împiedicarea prin orice mijloace a liberului exerciţiu al dreptului de a participa la referendum se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani şi interzicerea unor drepturi". Practic, cu astfel de declaraţii, din momentul în care hotărârea CJ de organizare a referendumului va intra în vigoare, domnul Darius Vâlcov va intra sub incidenţa acestui articol de lege. Nu în ultimul rând, domnul Darius Vâlcov, prin solicitarea de bani intră sub incidenţa altor legi penale, iar prin faptul că din declaraţia sa se înţelege că directorii de şcoli sunt de acord cu această cerere de bani, rezultă că ne aflăm în faţa unei ingerinţe a politicului în educaţie. Solicit oficial prefectului judeţului Olt, în calitate de reprezentant al guvernului în teritoriu şi mai ales de garant al respectării legilor, să declanşeze procedurile pentru suspendarea din funcţie a primarului municipiului Slatina, Darius Vâlcov. De asemenea, solicit Inspectoratului Şcolar Judeţean să demareze o anchetă printre directorii de şcoli din municipiul Slatina, pentru a depista şi a sancţiona pe cei care au acceptat ca pentru organizarea secţiilor de votare să se plătească un milion de euro. Nu în ultimul rând, îi solicit domnului Emil Boc, în calitatea sa de preşedinte al PDL, să îi retragă sprijinul politic primarului Darius Vâlcov. În caz contrar se poate considera că este complice la tentativa acestuia de nerespectare a legii. |
|
||||
|
"PDL şi Traian Băsescu ignoră opţiunile a peste 4 milioane de români" Am luat cunoştinţă duminică seara, oficial - de fapt aceste lucruri le ştiam, dar nu erau oficializate - de faptul că pentru preşedintele Traian Băsescu şi PDL nu contează deloc opţiunile a cel puţin 4 milioane de români privind unele aspecte care îi interesează direct. Concret este vorba de o declaraţie făcută duminică seara la postul Realitatea TV de către actualul ministrul al muncii, domnul Sebastian Lăzăroiu. Dar cum toată lumea ştie, prin gura domnului Lăzăroiu vorbeşte de fapt Traian Băsescu. Referindu-se la divergenţele din coaliţie pe tema megajudeţizării României, Sebastian Lăzăroiu a spus: "Eu vorbesc de disputa în interiorul coaliţiei, nu vorbesc de propunerea USL-ului, care oricum nu contează". Iată deci, propunerile USL vizând o nouă organizare administrativ-teritorială, care în fapt nu sunt altceva decât propuneri care vizează opţiunea a cel puţin 4 milioane de cetăţeni care au mandatat prin vot aleşii locali şi centrali ai PNL, PC şi PSD să le reprezinte interesele, "oricum nu contează". (M-am referit la cel puţin 4 milioane de cetăţeni ai României, adică la cei care au votat PNL, PSD şi PC, dar nici cei puţin peste 2 milioane care au votat PDL şi nici milioanele de cetăţeni care dintr-un motiv sau altul nu au votat, nu au fost întrebaţi privind opţiunile lor privind o nouă organizare administrativ-teritorială; sunt convins că şi majoritatea votanţilor PDL nu sunt de acord cu propunerile de reorganizare ale acestui partid). Să afirmi de la un astfel de nivel, într-un stat zis democratic, într-un stat membru al Uniunii Europene, că nu contează deloc opţiunile a câtorva milioane de cetăţeni, reprezintă o încălcare extrem de gravă a principiilor democraţiei. O reorganizare administrativ-teritorială nu este echivalentul Legii viţei-de-vie, a Legii petrolului şi nici măcar a vreunui cod, fie el civil, penal etc. O reorganizare administrativ-teritorială îşi pune amprenta pe modul concret de viaţă al cetăţeanului pentru decenii bune de acum încolo. De aceea, cetăţeanul trebuie în primul rând informat şi după aceea întrebat dacă este de acord cu un anumit proiect sau altul. Din start, însă, preşedintele României respinge atât consultarea populară a cetăţenilor propusă de USL, cât şi propunerile cu care au fost mandataţi aleşii PNL, PC şi PSD de către cei care i-au votat. (Pentru a nu mai exista astfel de situaţii, propun domnului Traian Băsescu ca în viitoarea lege electorală să prevadă doar dreptul PDL să depună candidaturi la alegerile locale şi parlamentare.) Dar preşedintele Traian Băsescu şi PDL nu doar că nu ţin cont de voinţa a milioane de români, ci refuză cu obstinaţie să ţină cont şi de recomandările clare ale oficialilor Uniunii Europene. Zilele trecute, comisarul pentru politici regionale, Johannes Hahn, a afirmat că instituţia Comisiei Europeane nu recomandă acum modificări de ordin administrativ-teritorial. El a vorbit, el a auzit. |
|
||||
|
"Lăsaţi ţara să respire şi întoarceţi-vă la popor, domnule preşedinte! Sau în popor..." Preşedintele Traian Băsescu continuă să facă ceea ce ştie cel mai bine: să dea sfaturi (în care nici el nu crede) şi să încerce să eludeze deciziile Curţii Constituţionale în punctele cu care nu este de acord. Domnia sa a afirmat că nu poate să opereze modificări ale proiectului desfiinţat de Curtea Constituţională deoarece... nu este de acord cu toate propunerile acestei instituţii! Discursul rostit ieri de şeful statului a relevat faptul că domnia sa este conştient de faptul că Parlamentul este instituţia care va decide forma finală a legii fundamentale. Şi ţinând cont de faptul că USL a depus sau se pregăteşte să depună proiecte de legi care prevăd reducerea numărului de parlamentari şi confiscarea averilor ilicite, nu înţelegem graba preşedintelui în adoptarea noii Constituţii. Desigur, domnia sa doreşte să-şi conserve restul de mandat şi vrea cu disperare legiferarea prevederii ca suspendarea preşedintelui să fie condiţionată de avizul Curţii constituţionale. Dar acesta nu este un motiv suficient pentru a adopta un proiect de modificare a legii fundamentale făcut pe genunchi, pe placul şi inima actualului şef al statului. Există şi un aspect pozitiv în proiectul preşedintelui, acela privind limitarea numărului de angajări ale răspunderii guvernamentale. Dar nici pentru acest aspect nu e nevoie de modificarea Constituţiei. Trebuie doar ca preşedintele să nu mai ceară executivului adoptarea rapidă a unor legi aberante, care nu au şanse să treacă prin procedura de dezbatere parlamentară. Dacă ar proceda astfel, şeful statului ar respecta actuala Constituţie care stipulează că singurul organ legislativ al ţării este Parlamentul! O altă soluţie, foarte la îndemâna domnului preşedinte, este aceea de a renunţa la a susţine în funcţie un premier a cărei singură calitate este obedienţa faţă de doleanţele domniei sale. Nici un alt executiv nu a uzat şi nici nu va uza de procedura angajării răspunderii pe anumite proiecte de legi cu intensitatea cu care au făcut-o guvernele conduse de Emil Boc. Şi a mai avut domnul preşedinte un moment de inspiraţie. Acela în care a cerut parlamentarilor prezenţi în sala de şedinţe să lase ţara să respire. Dar pentru a putea respira, ţara trebuie să se scape cât mai curând de ciuma portocalie care o sufocă şi-i distruge orice speranţă. Pentru a putea să respire, ţara are nevoie de un nou guvern, de o nouă conducere politică, rezultată în urma alegerilor anticipate. Urmaţi-vă sfatul, domnule preşedinte Traian Băsescu, şi lăsaţi ţara să respire şi să îşi decidă viitorul. Întoarceţi-vă la poporul de care aţi cam uitat... Sau, de ce nu, în popor! |
|
||||
|
"Despre regionalizare şi alţi... demoni băsescieni" Pe tema reorganizării teritoriale a României s-a scris şi s-au spus multe în ultimele două săptămâni. Deja s-a ajuns la un grad de saturaţie pe care-l resimţim cu toţii, începând cu zona politicului şi până la omul de rând. Însă, cunoscându-l pe domnul preşedinte, care este omul conflictului şi maestru al diversiunilor, acest subiect nu se va stinge curând. Cred că îşi freacă mâinile de bucurie când, după fiecare apariţie pe acest subiect, toată clasa politică fierbe şi toate televiziunile titrează cu litere mari "Breaking News" cu ce a mai debitat primul om în stat. Stilul domnului preşedinte este inconfundabil, dar nu în sens pozitiv, cât despre stilul premierului Boc, cel mai mic şef de Guvern, pot spune că este inexistent. Cum de altfel ne-a şi obişnuit, premierul Boc ori este portavocea Cotroceniului, ori este bufonul regelui, ori este mut precum o statuie. Deşi un proiect precum cel al regionalizării ar fi trebui să fie emanaţia Executivului, nu l-am văzut nicio secundă pe mimul Boc în vreo ieşire publică de la Palatul Victoria, în care să ne prezinte pe larg un astfel de proiect. La şedinţa de Guvern din data de 8 iunie 2011, la care a participat domnul Băsescu, pe tema reorganizării administrative, singurele cuvinte ale lui Boc au fost cele introductive, după care şedinţa a fost condusă de adevăratul şef al Guvernului - Traian Băsescu. De ce? Pentru că acest proiect nu a existat şi nici nu există, ceea ce a recunoscut şi doamna Udrea, indirect, într-un răspuns la o interpelare parlamentară. Doamna Udrea spune că "modificarea actualei organizări teritoriale a României nu este nici oportună şi nici necesară şi consideră că orice propunere de reorganizare trebuie realizată în cadrul unui proces amplu, care să cuprindă studii de fundamentare detaliată, o analiză multicriterială a teritoriului naţional, precum şi o componentă de consultare publică largă". Atunci, despre ce discutăm noi de două săptămâni încoace? Despre delirul unui preşedinte care vrea cu orice preţ să rescrie istoria şi geografia acestei ţări, pentru a rămâne în analele istoriei ca o figură marcantă. Este o ambiţie personală a domnului Băsescu, care la finalul celui de-al doilea mandat, uitându-se în urmă, a realizat că nu a făcut nimic notabil. Acest om nu are cu ce să se mândrească când va veni vremea bilanţului. Poate cu tăierea salariilor bugetarilor, cu impozitarea pensiilor, cu amanetarea ţării FMI-ului, cu izolarea externă a României şi exemplele pot continua. De aceea, domnul preşedinte are nevoie de un proiect de amploare care să treacă în umbră toate aceste nenorociri ale regimului său, iar modificarea Constituţiei şi reorganizarea teritorială a României constituie pentru preşedintele Băsescu două teme cu potenţial din acest punct de vedere. Domnule preşedinte, aţi sleit această ţară de puteri, reforma statului a fost mai degrabă o contra-reformă, iar proiectele megalomanice pe care le propuneţi acestui popor nu aduc nici un beneficiu real omului de rând. Democraţia şi statul de drept, ca şi cetăţeanul, au avut numai de pierdut după aproape două mandate ale dumneavoastră, de aceea e timpul să vă opriţi. |
|
||||
|
"Pentru ce vrea Traian Băsescu urgent o Constituţie revizuită" Preşedintele Traian Băsescu doreşte, în stilul cel mai heirupist posibil, ca Parlamentul să adopte proiectul său de revizuire a Constituţiei. Traian Băsescu uită că în 2003, în condiţiile în care opoziţia de atunci, PNL şi PD, aveau împreună circa 15% pondere în Parlament, o serie de amendamente ale partidului pe care îl conducea au fost adoptate în urma unor negocieri de lungă durată şi a unor ample dezbateri în cadrul Comisiei parlamentare special constituită pentru revizuirea Constituţiei. Tot Traian Băsescu uită că anterior începerii activităţii respectivei comisii, a funcţionat - în parteneriat, Camera Deputaţilor-societatea civilă - un Forum Constituţional care a strâns într-un document prezentat ulterior comisiei, propunerile venite de la cetăţeni vizând revizuirea Constituţiei. Într-un mod similar trebuia procedat şi acum, iar din punctul meu de vedere - care este şi al PNL - organizarea unui Forum Constituţional, cu tot ce implică el, se poate realiza. Am înţeles însă din discursul de ieri al preşedintelui Traian Băsescu de ce domnia sa se grăbeşte cu revizuirea Constituţiei. În primul rând, Traian Băsescu se gândeşte să-şi protejeze postul de preşedinte, atât prin întărirea prevederilor referitoare la imunitatea preşedintelui, cât şi la diminuarea atribuţiilor unui eventual preşedinte interimar. Ce declara Traian Băsescu pe 1 iunie 2011, când făcea public proiectul de revizuire a Constituţiei: "Foarte mulţi sunt tentaţi să vorbească de interesul meu personal. Revizuirea Constituţiei nu poate viza mandatul meu. Eu nu mai pot beneficia de eventuale prevederi ale noii Constituţii". Ei bine, analizând articolul 155, cel referitor la dispoziţiile tranzitorii, nu regăsim niciunde vreo referire la intrarea în vigoare, în mandatul viitor, al prevederilor care fortifică imunitatea preşedintelui. Deci, conform uzanţei, imediat, sau la 3 zile după publicarea în Monitorul Oficial a Legii de revizuire a Constituţiei, imunitatea lui Traian Băsescu va fi consolidată. Acesta este motivul principal pentru care revizuirea Constituţiei trebuie să fie gata înainte de alegerile parlamentare din 2012. Am aflat tot ieri de ce Traian Băsescu doreşte un parlament unicameral. "Sunt motive temeinice pentru schimbarea structurii, deoarece în actualul sistem cele două Camere se comportă ca un sistem monocameral, prin adoptarea tacită a legilor în prima Cameră sesizată. Orice proiect va fi dezbătut şi adoptat în două lecturi. Acest sistem are avantajul că nu s-ar mai întâmpla ce se întâmplă marţea, când se votează zeci de legi şi foarte puţini ştiu ce s-a votat". Aceste motive sunt, de asemenea, rodul unor amnezii prezidenţiale. Să fi uitat domnul preşedinte relatările săptămânale ale presei privind absenţele deputaţilor PDL din Cameră în cele 45 de zile anterioare Congresului PDL şi neînregistrarea din această cauză a cvorumului de vot final? În această perioadă s-au adoptat tacit cele mai multe proiecte în Camera Deputaţilor. Să nu ştie oare domnul Băsescu că senatorii puterii, atunci când nu reuşesc să strângă 69 de oameni, părăsesc plenul Senatului pentru a nu pierde legi, care astfel se adoptă tacit? Sau, să fi uitat domnul Băsescu cele două situaţii când în Camera Deputaţilor şi o dată în Senat PDL a votat împotriva propriului Guvern, trei legi care-i afectau imaginea şi ulterior liderii de grup au justificat votul prin faptul că nu ştiau ce votează? Din cauza absenţelor PDL şi a propriilor intenţii de a-şi păstra cât de cât imaginea trebuie să se treacă la unicameralism? Dacă, prin absurd, s-ar ajunge la monocameralism, nu tot ziua de marţi ar urma să fie afectată votului final? Aceste argumente demonstrează că intenţiile aşa-zise de reformă promovate de Traian Băsescu nu reprezintă - şi acum avem şi dovada - decât un exerciţiu pentru imaginea sa şi a PDL şi o acţiune cu tentă electorală. De când a lansat balonul de săpun numit megajudeţenizare, Traian Băsescu a atacat în permanenţă USL, susţinând că se opune reformei în domeniul administrativ-teritorial. Duminică seara am aflat, prin vocea fostului său consilier, actualmente membru al guvernului, Sebastian Lăzăroiu că "propunerile USL oricum nu contează". Dar, ţinând cont de deciziile negociate luni în Coaliţie, nu pot să nu observ că noua variantă seamănă cel puţin în proporţie de 75% cu propunerile USL. Şi nu în ultimul rând, luni, din discursul preşedintelui am mai aflat şi de "lipsa de apetit a principalului partid de guvernământ pentru reorganizarea administrativă". Ţinând cont de toate aceste aspecte, de ce era nevoie atunci să fie atacată la baionetă Opoziţia? |
|
||||
|
"Miza reorganizării teritoriale: disponibilizările masive" Spuneam săptămâna trecută că raţiunile pentru care cei de la putere insistă cu ideea reorganizării teritoriale rezidă în lupta electorală din 2012 pentru fondurile de stat. Cred, însă, că adevărul merge mult mai departe de aceste supoziţii, la mijloc fiind vorba şi de un alt motiv pentru care se doreşte urgentarea acestui demers. E vorba de disponibilizările masive. Guvernul încearcă de luni bune să disponibilizeze masiv din aparatul bugetar de stat. Sigur, sistemul trebuie restructurat pentru a lua o formă suplă şi funcţională, dar de aici până la disponibilizări cu heirupul de zeci de mii de oameni e o cale lungă şi total nedemocratică. Cifrele ne arată clar cum Guvernul şi preşedintele încearcă cu disperare să dea afară cât mai mulţi oameni din sistem, pentru a face rost de bani pentru bugetul secătuit şi pentru a satisface cerinţele nemiloase ale FMI, în schimbul împrumuturilor şi al acordului preventiv. Altfel, nu se explică cum MAI şi aparatul de stat, în ansamblu, încearcă prin toate mijloacele şi subterfugiile să disponibilizeze peste zece mii de persoane în următoarea perioadă. Unde ne uităm în aparatul guvernamental, dăm peste un program de reducere de personal. ANAF intenţionează să dea afară 1.200 de persoane, iar Ministerul Economiei vrea să scape de 1.500 de persoane. În total, mii de oameni care vor rămâne fără un loc de muncă, doar anul acesta, iar acest lucru se va întâmpla în mod sigur, dacă planul va avea succes. Intenţia Guvernului de a disponibiliza masiv are însă multe impedimente democratice, ce ţin de legislaţia muncii, drepturile omului, votul în Parlament, chiar şi de Constituţie - tocmai din acest motiv planul nu merge cum ar trebui. Şi aici intervine reorganizarea teritorială, pentru că dincolo de toate abordările ce trebuie luate în calcul, în discuţiile privitoare la acest proiect, cifrele vorbesc de la sine. Reorganizarea teritorială presupune, potrivit specialiştilor, cel puţin 4.000 de disponibilizări dintr-o lovitură, din aparatul de stat central şi local, dar şi o economisire a banilor guvernamentali care vor fi, cu siguranţă, direcţionaţi tot "unde trebuie". Sunt sigur că o mare parte din posturi şi bani vor merge, spre exemplu, în noul capriciu al Guvernului Boc, adică un nou minister (alţi bani de cheltuit şi gestionat, posturi cheie noi) ce se va ocupa cu fonduri europene. Şi, contrar voinţei majoritare, planul a fost deja pus în aplicare. Ministrul Elena Udrea a anunţat deja restructurarea unor instituţii subordonate ministerului pe care îl conduce în forma noii reorganizări, măsură ce înseamnă deja 125 de posturi eliminate. Ministerul Agriculturii se pregăteşte să îi ia exemplul şi măsurile de disponibilizare se răspândesc deja şi în teritoriu. În acelaşi mod se doreşte reorganizarea deconcentratelor. Dar nici acest proces nu este unul care trebuie făcut peste noapte. Trebuie analizat fiecare caz în parte, în funcţie de structură şi de probleme. Nu sunt lucruri cu care să ne jucăm, doar pentru că puterea vrea reorganizare cu orice preţ. Dar Traian Băsescu insistă, şi este clar că puterea vrea să înceapă reorganizarea în sens invers, cu instituţiile, cu legile, astfel încât până în toamnă să fim puşi în faţa faptului împlinit şi să se treacă efectiv la reorganizarea administrativă. |
|
||||
|
Luna iunie, prima din vara acestui an, a fost şi încă mai este luna cu cele mai ridicate temperaturi din politica românească. Nu există zi lăsată de Cel de Sus să nu participăm la dezbateri aprinse pe tema reorganizării teritoriale a României. Această temă de mare interes naţional a fost lansată peste noapte, ca să zic aşa, de Palatul Cotroceni, mai precis de actualul preşedinte al României. Se pare însă că lucrurile nu sunt aşa de simple, iar împărţirea României în opt judeţe a fost catalogată de partidele politice din opoziţie drept o decizie aberantă, iar partidul de guvernământ, PDL, a fost surprins şi total nepregătit. Neînţelegerile din coaliţia aflată la putere, în care UDMR-ul are un cuvânt greu de spus, au făcut ca reorganizarea teritorială să se amâne, "dar oricum se va face", după spusele omului de taină al preşedintelui ţării, actualul ministru al muncii. Totuşi, reprezentanţii puterii actuale au declarat că o reorganizare se va face în această perioadă, şi anume a serviciilor în teritoriu subordonate ministerelor. Este vorba despre reorganizarea direcţiilor judeţene sanitare, agricole, statistice, precum şi a inspectoratelor judeţene şcolare, de poliţie, de construcţii etc. Deci, actuala putere, la cererea expresă a preşedintelui-jucător, a găsit o nouă formulă de reorganizare, care odată aplicată, duce la paralizarea funcţiilor statului român. Mai mult, această ultimă găselniţă a Guvernului actual nu duce la apariţia unor locuri de muncă atât de necesare pentru tineretul nostru şi nu numai, ci la suprimarea unor posturi de şoferi şi secretare, după spusele ministrului dezvoltării regionale. Dacă cei din fruntea Guvernului vor să reducă din personalul instituţiilor publice din teritoriu, atunci să facă bine şi să cureţe aceste instituţii de nepotisme, de oamenii portocaliilor, care au împânzit toate serviciile din teritoriu. După părerea mea, această nouă acţiune propusă de Cotroceni va duce la consolidarea oamenilor puterii în toate instituţiile teritoriale în perspectiva alegerilor locale din anul viitor. Cu toate că aşa cum preciza un demnitar portocaliu, reorganizarea teritorială se amână, dar se va face până la alegerile locale din 2012. Deci actuala putere lucrează pe două fronturi, reorganizarea instituţiilor locale şi reorganizarea teritoriului în opt, zece sau nu ştiu câte regiuni, ştiute numai de Cotroceni. Scopul acestor importante acţiuni, întreprinse fără consultarea cetăţenilor României, este acela de consolidare a puterii actuale. Parlamentar fiind, cu prezenţă constantă în teritoriu, vă pot spune, stimaţi colegi, că cetăţenii din colegiul uninominal pe care îl reprezint nu mai cred în acţiunile guvernanţilor, după reducerea salariilor şi pensiilor, după pierderea în mare parte a locurilor de muncă. Pentru momentul actual, cetăţeanul de rând are nevoie de măsuri concrete care să ducă la relansarea economiei şi, pe această bază, la asigurarea unui mod de viaţă decent, civilizat. |
|
||||
|
"Mi-e frică de Historia Traiana!" După ce s-a făcut de bafta lumii dând sentinţe-n stânga şi dreapta în ceea ce priveşte istoria modernă şi contemporană a României, de parcă ar fi fost vreun demn urmaş al lui Sulzer, Macai, Endel şi Engel, sau Robert Roesler, pe locatarul de la Cotroceni 1-a apucat iarăşi dragul de istorie. Şi cum o veche vorbă spune să ne temem de greci şi când fac daruri, de câte ori aminteşte "preşedintele-jucăreţ" de istorie, de atâtea ori începe să mi se zbată ochiul stâng şi mă aştept că să o reformeze şi să o transforme într-o historia traiana, în care sunt doar două axe principale: nu Washington-Londra-Bucureşti, ci axa pomenirii evenimentelor după ureche şi axa contemporană, în care nu-s valabile şi demne de menţionat decât evenimentele ce s-au încheiat cu pax traiana, adică varianta portocalizată şi aiurea localizată a pax romana. Duminică, Traian Băsescu, pseudopreşedintele unei Românii nefericite de 7 ani, a luat cuvântul de Ziua Tricolorului, în faţa Cercului Militar Naţional. După un scurt istoric, au urmat elogiile la adresa celor trei culori reprezentative pentru România. într-un flashback, am avut în faţa ochilor elogiul pe care acelaşi Traian Băsescu îl aducea preşedintelui PD de la acea vreme, Petre Roman, ca, după puţin timp, să-l hăcuiască pe la spate şi deja începusem să întrevăd extinderea metodei asupra tricolorului... A urmat o succesiune de amintiri ale fostului comandant de navă, folosind cuvinte care să placă urechilor auditoriului. Ba chiar mă aşteptam (ei, aici a fost o decepţie enormă, premoniţia mea neavând finalitatea anticipată) să revedem până şi momentul "Dragă Stolo", în care ocupantul fotoliului de la Cotroceni să umple nişte batiste cu de-acum binecunoscutele sale lacrimi de crocodil... Mă aşteptam ca, printre amintiri, să fie şi una prin care să anexeze tricolorului românesc şi culorile alb-verde, pe care să le negocieze la sânge dacă vor fi culorile care să grăniţuiască roş-galben-albastrul tradiţional sau dacă să fie puse-n inima tricolorului actual, ca opţiune separată, precum judeţele regionalizate, independente şi autonome, dar nedezlipite de la conducta bugetului - Harghita şi Covasna... Mă aşteptam însă să aud, în buna tradiţie băsistă, că va urma şi reforma tricolorului, în care schimbarea lui să fie supusă unui referendum naţional ce ulterior nu va mai avea loc şi va fi înlocuit cu asumarea răspunderii guvernului super-ultra-competentului Boc! Şi nu m-ar fi surprins deloc să aflu că tricolorul va deveni multicolor, ceva de forma: două dungi late, una portocalie precum neuronul puterii, ori culoarea primăriilor, şcolilor, grădiniţelor, coşurilor de gunoi şi multe altele vopsite aiurea din zona de acţiune a PDL, cealaltă neagră-doliu, ca şi situaţia românilor din România actuală, cu un soi de intens negociată cocardă roş-alb-verde în centru, spre deplina satisfacţie a suporterilor ţinutului secuiesc şi guvernului actual! Spre bucuria mea, tricolorul deocamdată rămâne aşa cum îl ştim încă de pe vremea lui Tudor Vladimirescu - Băsescu se referea doar la faptul că domnitorul Ghica 1-a adoptat ca steag de luptă, cu aprobarea sultanului Mahmud al II-lea - asta e, atâta l-au informat consilierii, atâta a zis! Dar cele trei culori au fost folosite încă de pe vremea lui Mihai Viteazul, şi chiar mai dinaintea sa, pe diplomele emise ori pe scuturile româneşti ale timpurilor acelea. După ce s-a jucat cu cariocile colorate pe harta României, de parcă era un soi de detergent neobişnuit gen 3 în 1 - adică Hitler, Ribbentrop şi Molotov într-un singur Băsescu, dând frisoane tuturor românilor, indiferent de sex, vârstă sau naţionalitate, de la historia traiana mă aştept la orice, aşa că n-ar fi fost nicio surpriză ca, taman de ziua tricolorului, să anunţe că-1 dă la reformă. Mă mir şi c-a rămas imnul de stat nereformat: în loc de "Deşteaptă-te, române!" - care oricum nu şi-a făcut efectul, pentru că românii nu s-au deşteptat mai mult doar pentru că aşa le sugerează imnul de stat - n-ar fi fost imposibil ca să ne trezim ca imn cu o lălăială ce să ne anunţe că "să moară duşmanii mei, de ciudă că-mi merge bine", "c-am maşina cea mai mare şi gagica a mai tare"! Dacă ungurilor le dă ţinutul secuiesc drept mulţumire pentru ajutorul absolut interesat, maneliştii nu trebuie să aibă şi ei satisfacţia lor, pentru ajutorul dat la alegeri? "Hai Băsescu la putere, umple ţara de lichele!"... Asta e: din întreaga istorie am învăţat un singur lucru: că n-am învăţat nimic... |
|
||||
|
"Hai să ne-ntâlnim... la Cotroceni!" Întâlnirea dintre cel care ocupă degeaba scaunul de preşedinte la Cotroceni şi pseudoguvernanţii care au venit cu ciurda după reprezentanţii USL doar ca să ia notiţe despre ce a priceput şi concluzionat matrozul eşuat pe dealul Cotrocenilor, a lămurit, încă o dată dacă mai era necesar, că pseudopremierul nu este altceva decât o trompetă a întâiului hăhăitor al ţării. După ce a venit cu toate aiurelile alea răsuflate pe care le repetă ca o placă de patefon ce a făcut şanţ, în ideea că l-o crede cineva sau că vor avea acţiunea picăturii chinezeşti, omul a mai dovedit că şi la macroeconomie se pricepe tot ca la Constituţie, adică deloc, dacă e să ne luăm doar după câte acte emise de el au fost respinse de către Curtea Constituţională. Tot băsneşte locţiitorul-surogat de premier că ţara ar fi avut o scădere de 14% dacă ar fi aplicat planul anticriză pe care guvernul Tăriceanu i 1-a lăsat cadou, ca să nu mai piardă Boc timpul cu stresatul neuronului colectiv portocaliu şi să facă buba la cap. Da, se poate să aibă şi el dreptate: dacă ar fi aplicat el, Boc, acel program, sigur ne duceam de-a berbeleacul! Spre exemplu: de laşi o maşină de formula unu pe mâna unui habarnist, se caţără cu ea în pom înainte de prima curbă! Tot aşa şi cu Milică, săracu', ca-n vechea vorbă românească: "mâna care nu ştie să scrie, dă vina pe condei!" Partea proastă este însă alta: cu un asemenea personaj nepriceput, orice program de redresare economică ajunge-n pom! Dovada? FMI a prognozat pentru România, în 2010, o creştere economică de 1,5%, dar Boc a avut grijă, împreună cu guvernul său, ca 2010 să fie un an dezastruos pentru economia românească, arătând cum se poate strica orzul pe gâşte în România! Iar 2011 tinde să aducă şi el mărturie în acest sens... "De bine, de rău, guvernul acesta a trecut România prin recesiune", zicea Băsescu, considerând expresia asta drept replică inteligentă la întrebarea domnului Crin Antonescu dacă acest guvern nu este cumva o vulnerabilitate la adresa siguranţei naţionale. Şi ce dacă, cine a zis că acest lucru e ceva de bine? Când cineva, în loc să te conducă undeva pe un drum cât mai bun şi cât mai drept, aşa cum a promis şi a jurat, te ia târâş, cu forţa, şi te trece prin toate nămolurile şi gunoaiele doar pentru că poate face asta şi c-aşa i-au ciripit lui graurii din tărtăcuţă, ce e mai corect: să-1 iei de guler şi să dai cu el de-a dura, sau să-i fii recunoscător că te-a trecut strada cu forţa, umplându-te de julituri şi rupându-ţi o mână şi-un picior? Aşa a ajuns viteazul preşedinte-jucăreţ (căci "jucător" ar fi fost doar dacă ar fi respectat regulile jocului!), să ne roage să fim recunoscători unora care îşi bat joc de un întreg popor? Da' să le sărutăm mâna n-au pretenţia? Ceva bătut de mătănii - nimic? Măcar la sculare, la prânz şi seara, înainte de culcare... Nu se mai găsesc cuburi de gheaţă la Cotroceni, sau ce? Parcă se simte nevoia unei verificări dacă n-a pierit de urât şi neuronu' ăla colectiv portocaliu... Cu alte cuvinte, întâlnirea de la Cotroceni a reprezentanţilor USL cu pseudopreşedintele a fost un nou dialog al surzilor. Singura diferenţă a fost că, în ciuda mârâielilor ameninţătoare ale gazdei, s-a dovedit, pe faţă şi pentru prima dată, că îi este frică! O frică dată de disperarea celui care-şi vede imperiul cum se năruie zi de zi, împreună cu toate planurile de viitor. Iar acestui lucru îl poate face pe Băsescu un nou Nero, care să dea foc la România doar ca să scape băsiştii săi amărâţi, ce ar putea, ulterior, măcar teoretic, să-1 propulseze premier, după ce predă locul la Cotroceni! Nu-i moral exemplul pe care-1 voi da, dar este lămuritor: "intelectualii lui Băsescu" părăsesc deja corabia, sub pretextul indignării ce i-a cuprins când Băsescu le-a atacat... simţul monarhic. Faptul că părăsesc corabia e semn că aceasta începe să se scufunde. Din păcate, o să mai avem de luptat: teoretic, un comandant de navă stă pe punte până la sfârşit, şi se scufundă împreună cu nava... |
|
||||
|
"Cea mai urâtă naţie - băsistul monarhist" De când şi-a exprimat opiniile personale - e drept: deloc măgulitoare şi în totală contradicţie (ca de obicei...) faţă de cele exprimate în documentul de aşa-zisă condamnare a comunismului -, Băsescu şi-a dat foc la valiză: i-au sărit în cap aproape toţi ţuţerii numiţi "intelectualii" săi, bătându-i de zor obrazul: "Ruşinică, nea prezidentu'! Toate ca toate, da' pân' la... monarhie! Ne-ai jignit profund la lezmajestate! Da' se poate?" Culmea: oameni pe care, dacă-i pui să scrie numele de familie al ex-monarhului român, dau, pe medie, aproape câte o variantă personalizată pe cap de scrib, dintr-odată s-au umplut toţi de cotcodac! Când s-au tăiat nemeritat salariile, niciunul din cei menţionaţi anterior n-a piuit nimic! Când au fost reduse pensiile, niciunul din guralivii de-acum n-a băgat de seamă! Când au crescut într-o nesimţire impozite, taxe, accize şi s-au inventat altele noi, nicio reacţie n-a apărut din vreo direcţie a actualilor "indignaţi". Când a făcut Băsescu o femeie "ţigancă împuţită", niciunul dintre intelectualii lui Băsescu nu a mârâit nimic! Când a tras un dos de palmă-n faţă unui copil, iar scandalul a devenit public şi cât Casa Poporului, niciunul dintre cei marii gânditori băsişti nu a cârâit oripilat doar la ideea că un candidat la prima funcţie în stat ar fi putut chiar să şi gândească aşa ceva, ba destui s-au înghesuit ca să-i fie slujnic ecou: "E pixelu-albastru! Ruşine, Dinu Patriciu!" Când Băsescu îi făcea pe un procent însemnat dintre români "homosexuali", "elita" băsistă cu pretenţii intelectuale probabil că s-a simţit confortabil cu asta, căci n-a scos niciun sunet... Când Băsescu făcea pe un ziarist "găozar", alţi scriitori, mai de poezii şi eseuri înalt-subtile, pline de hermeneutică aplicată, de post- şi transmodernism, au considerat asta ca fiind o normalitate. Când acelaşi Băsescu spunea că şcoala românească scoate tâmpiţi, un mare elitist, care îl trăgea de limbă pe un autentic gânditor aflat pe patul morţii doar ca să pună şi el de-o carte de interviuri pe coperta căreia să figureze ca autor, se făcea că n-a auzit grobianismul prezidenţial şi zâmbea îngăduitor la justificările de trei parale ale matrozului eşuat pe dealul Cotrocenilor. Ei, acum s-a schimbat foaia, s-a băgat iarăşi moralitate la băcănie şi s-a dat liber la ipocriţi pe străzi, aşa că mulţi dintre băsiştii cu ifose de oameni de cultură, de oameni cu sânge subţire, au devenit brusc oripilaţi: "Oh, ah, dar vai, dar vai, tramvai!", delimitându-se subit de opiniile celui pe care îl slujiseră cu credinţă atâta amar de ani - şi, bineînţeles, pe frumoase recompense lipsite complet de spiritualitate dar pline de materialitate. O astfel de situaţie, domnule Băsescu, ca să înţelegi şi matale despre ce e vorba, în limbaj marinăresc se defineşte ca fiind situaţia în care şobolanii părăsesc corabia ce se scufundă!... Vreau să fiu bine înţeles, nu mi-am propus să fac pe avocatul diavolului, însă această erupţie de ipocrizie a numiţilor "'telectuali subţiri ai lu' Băsescu" nu este cu nimic mai prejos decât complicitatea acestor brusc deveniţi guralivi la toate faptele reprobabile ale pseudopreşedintelui! Căci a tăcea înseamnă a consimţi! Iar când consimţi la grozăviile în care Băsescu şi şleahta sa au târât acest popor, nu reuşeşti să te speli de păcate radicalizându-ţi discursul şi trăgând cu "Trăiască regele!" pe Academiei! Deci, cu atât este mai oripilant când băsistul devine monarhist peste noapte, cu aceeaşi viteză şi după identica metodă cu care PDL-iştii s-au culcat de stânga şi s-au sculat de dreapta! Şi uite-aşa, la câte naţii găzduiesc aceste meleaguri carpato-danubiano-pontice, s-a mai adăugat una: băsistul monarhist - cea mai urâtă naţie dintre toate... |
|
||||
|
În intervenţia mea de astăzi vreau să mă refer la un eveniment care a întregit marea bucurie naţională a unirii provinciilor române sub acelaşi drapel, înfăptuită la Alba Iulia, la 1 decembrie 1918. Evenimentul la care mă refer este semnarea Tratatului de pace cu Germania, cunoscut sub numele de "Tratatul de la Versailles". Anul acesta, chiar astăzi, la data de 28 iunie, sărbătorim 92 de ani de la încheierea oficială a primului război mondial. Tratatul de la Versailles face parte dintr-un sistem de tratate care, practic, au consemnat, din punct de vedere diplomatic, încheierea războiului. România, ca ţară învingătoare, a fost reprezentată de o delegaţie formată din personalităţi marcante ale vieţii politice de atunci, dintre care îi amintesc aici pe Ion I.C. Brătianu şi pe generalul Constantin Coandă. Importanţa acestui tratat rezidă şi din faptul că două dintre prevederile acestuia fac referire expresă la România. Astfel, articolul 224 prevedea încetarea tuturor drepturilor, titlurilor şi privilegiilor de orice natură asupra cablului Constanţa-Istanbul, care intra astfel în posesia statului român. A doua prevedere avea în vedere renunţarea de către Germania la Tratatul de la Bucureşti din 24 aprilie/7 mai 1918, tratat care, prin conţinutul său, aservea economic România celui de-al doilea Reich. Germania era obligată să plătească "toate pagubele cauzate populaţiei civile a fiecăreia dintre Puterile aliate şi Asociate", cuantumul urmând a fi stabilit de o comisie. Din nefericire, România nu a beneficiat din partea Germaniei de nicio sumă în contul pierderilor sale de război, deşi problema reparaţiilor de război a făcut obiectul mai multor întâlniri şi aranjamente internaţionale în perioada interbelică. Tratatul cu Germania includea şi Statutul Societăţii Naţiunilor, primul organism internaţional care urma să vegheze la menţinerea păcii. Prin semnarea tratatului, România recunoştea şi această organizaţie al cărei membru fondator va fi. Contribuţia importantă a României la pacea şi ordinea mondială a făcut ca prestigiul internaţional de care se bucura ţara noastră să atingă cele mai înalte niveluri, iar omagiul nostru celor care au dus România pe culmi nemaiatinse până în acel moment este firesc. |
|
||||
|
"Incultura istorică a lui Traian Băsescu" Şeful statului nu înţelege consecinţele politice ale faptelor sale. Traian Băsescu nu se mai vrea doar un preşedinte jucător. El se vede şi un preşedinte revizionist din punct de vedere istoric. Ce spune Băsescu despre abdicarea Regelui Mihai este o mare aberaţie. Trebuie să cunoască trecutul pentru a înţelege prezentul. Incultura istorică a lui Băsescu îşi spune cuvântul. Cred că aceste declaraţii sunt cauzate de stilul său superficial de a prinde din zbor nişte idei confuze. Traian Băsescu este un politician confuz din punct de vedere istoric şi cultural. Traian Băsescu nu înţelege nici măcar consecinţele politice şi istorice ale faptelor sale. Este incoerent. Ceea ce ne spune Băsescu se bate cap în cap cu ideile Raportului Tismăneanu de condamnare a comunismului. Ce a spus Băsescu despre Regele Mihai este una dintre cele mai grave declaraţii pe care le-a făcut vreodată. Atacul furibund şi lipsit de orice bun-simţ al preşedintelui denotă nu numai lipsă de cultură şi de viziune istorică, ci reprezintă şi încălcarea tuturor cutumelor pe care trebuie să le respecte un om de stat. Poate că Băsescu este supărat că Regele Mihai a intrat în istoria României cu fruntea sus, în timp ce el nu reuşeşte să-şi atragă decât critici. Poate că Băsescu este invidios pe decenţa şi pe renumele Casei Regale pe care el nu le va avea niciodată. |
|
||||
|
"Declaraţiile preşedintelui pun în joc credibilitatea şi responsabilitatea statului român" Declaraţiile preşedintelui Traian Băsescu care l-a catalogat pe Regele Mihai drept "trădător de ţară" şi "slugă la ruşi" sunt aberante şi reprezintă o dovadă certă că şeful statului se zbate într-o gravă incultură istorică. N-a făcut decât să-şi expună propria interpretare asupra unor momente cruciale din istoria ţării. Aşa ştie el, că Regele n-a întreprins mai nimic împotriva agresiunii comuniste, aşa consideră el, că Regele avea alternativă la abdicare, aşa evaluează el, cu mintea lui, că Regele şi-a trădat poporul. E dreptul său să aibă o părere despre orice cu condiţia să fi fost un om oarecare. însă, după alegerea sa prin scrutin naţional şi depunerea jurământului, Traian Băsescu a devenit personificarea unei instituţii: Preşedinţia României. Din această poziţie, nu mai poate rosti fraze fără susţinere, deoarece orice emisie vocală necontrolată pune în joc credibilitatea şi responsabilitatea statului român. Lucrurile nu pot rămâne la stadiul declarativ, acuzatorul trebuie să meargă mai departe şi să arate dovezile. Dacă nu, persoana Traian Băsescu devine incompatibilă cu funcţia de şef al statului. Moartea a sute de mii de oameni inocenţi deposedaţi de case şi pământ, aruncaţi în puşcării sau ucişi fără judecată nu e o geampara la terasă. |
|
||||
|
"Integrarea pe piaţa muncii a persoanelor defavorizate" Anul european pentru combaterea sărăciei şi excluziunii sociale trebuiau să contribuie la creşterea gradului de implicare a tuturor actorilor din sistem, inclusiv a cetăţenilor, ceea ce ar conduce la găsirea de noi soluţii pentru iniţierea şi dezvoltarea de măsuri concrete pentru combaterea sărăciei, numai că, din păcate, acest lucru nu s-a întâmplat. În anul 2010, au fost identificate următoarele grupuri ca fiind expuse unui risc de sărăcie ridicat: copiii (între 0-15 ani) cu 24,7%; populaţia din zonele rurale (29,9%); lucrătorii pe cont propriu (inclusiv agricultorii) cu 39,9% şi şomerii, cu 37,9%; gospodăriile cu doi adulţi şi trei sau mai mulţi copii (40%). În acest sens, ministerul muncii şi protecţiei sociale trebuie să aibă în vedere o serie de proiecte ce pot fi susţinute financiar din Fondul Social European pentru a răspunde obiectivelor strategice prevăzute în Raportul naţional strategic privind protecţia socială şi incluziunea socială în scopul dezvoltării sectorului de economie socială, ca soluţie pentru integrarea pe piaţa muncii a persoanelor defavorizate precum şi proiectarea şi implementarea unui program complex de formare/calificare/recalificare pentru creşterea competenţelor antreprenoriale pentru şomerii şi tinerii din mediul rural. Este necesar să se investească atât în familie, dar mai ales în valorificarea potenţialului intelectual şi social al copiilor. Astfel, se vor crea premisele ca aceşti copii să devină adulţi cu competenţe profesionale sporite cu ajutorul cărora să depăşească situaţia de sărăcie cu care se confruntă familiile lor. |
|
||||
|
"Traian Băsescu jigneşte o personalitate istorică" Atacul pe care preşedintele Traian Băsescu l-a declanşat împotriva Regelui Mihai este absurd şi nedrept. Preşedintele Traian Băsescu depăşeşte orice limită jignind o personalitate istorică emblematică, Regele Mihai, care a dat dovadă de patriotism, curaj şi jertfă de sine. Regele Mihai este ultima personalitate a unei epoci vechi, care trăieşte în România. Este păcat că trăim într-o ţară în care şeful statului îşi bate joc de istoria naţională. Regele Mihai a dat dovadă de patriotism, curaj şi jertfă de sine, aspecte pe care Traian Băsescu nu le va putea înţelege niciodată. Prin intermediul unui astfel de atac stupefiant, şeful statului depăşeşte foarte multe limite. Regele Mihai este un simbol, este o parte a istoriei naţionale. Chiar dacă eşti monarhist, chiar dacă nu eşti, respecţi aşa ceva. Pe de altă parte, în condiţiile în care ideea de restructurare administrativ-teritorială a ţării nu merge în direcţia dorită, Traian Băsescu inventează o nouă temă. El jigneşte o personalitate istorică în viaţă. Aruncă o nouă diversiune pe prima pagină a ziarelor. Traian Băsescu ar trebui să aibă alte îndeletniciri şi în niciun caz să facă astfel de declaraţii absurde. |
|
||||
|
"Rata suicidului, în continuă creştere" Numărul tentativelor suicidare legate de vulnerabilitatea socială este în creştere, iar programele de prevenţie sunt ca şi inexistente, precum şi centrele de criză. Suicidul nu mai reprezintă de mult o problemă strict individuală. Prin natura sa a devenit o problemă de sănătate publică, reprezentând un test asupra stării de sănătate psiho-relaţională a unei comunităţi şi un indicator preţios al acesteia. Prin implicaţiile şi complicaţiile sale, suicidul reprezintă atât o problemă importantă de sănătate publică, cât şi un eşec socio-medical. Nesiguranţa zilei de mâine, lipsurile materiale, incertitudinea unui loc de muncă, tranziţia spre o economie care necesită o readaptare a individului şi, nu în ultimul rând, disoluţia autorităţii instituţiilor fundamentale ale statului sunt tot atâtea motive să-l împingă pe subiect în intimitatea ideilor sinucigaşe. Cazurile în acest sens abundă, numărul sinuciderilor în ţara noastră fiind în creştere. Rata suicidului la tineri este în continuă creştere. De asemenea, a scăzut vârsta producerii acestui fenomen cu mai mult de 10 ani, înregistrându-se acest fenomen chiar la copii. Expunerea la acte suicidare în familie sau la persoane din anturaj contribuie în bună măsură la perceperea acestui act ca o manieră adecvată de reacţie la apariţia unei situaţii dificile, reprezentând una dintre cauzele de creştere a incidenţei actelor autolitice la tineri. Cauzele cele mai frecvent incriminate la tineri ar fi depresia, consumul de droguri, tulburările de comportament, mai ales cele asociate cu agresivitate mare, disoluţia familiei nucleare şi disponibilitatea succesivă a armelor de foc. Este prioritară înfiinţarea unor centre de criză în special în regiunile cu risc suicidar crescut din cauza condiţiilor economice precare. |
|
||||
|
«"Salt-în-bancul" Lăzăroiu cerşeşte săpun, şampon şi pastă de dinţi...» România, Cenuşăreasa Europei, rămâne, din păcate, în topurile ruşinii atât în ceea ce priveşte subiectele relatate de presa internaţională - suntem cap de afiş la rubrica "numai în România e posibil" - cât şi în ceea ce relevă studiile efectuate de diverse institute, campanii de piaţă, mai recent, analiştii arătând că deşi au salariile cele mai mici, românii sunt nevoiţi să plătească cele mai mari preţuri din Europa pe pastă de dinţi, şampon şi săpun. În acest timp, Băsescu trâmbiţează ceva despre o solidaritate numai de el ştiută, una în care mârlănia face legea, iar spălatul pe dinţi nu e necesar, dovadă, duhoarea ce răzbate dinspre ambele palate. Priorităţile românilor sunt: dorul de normalitate, respectarea dreptului la viaţă, respect şi seriozitate, implicare în tot ceea ce presupune şansă pentru cei tineri, egalitate de şansă, nevoia de claritate, nevoia de schimbare, siguranţa zilei de mâine, nicidecum să-şi prelungească agonia ascultând profeţiile de doi bani ale sfetnicilor Cotroceniului sau realităţile fardate-n spoieli ieftine de către dudui certate cu moralitatea. După ce ANAF - agentura nababului ŕ-la-Blejnar-făcătură, la ordinul duduii cu apucături de Elena Ceauşescu şi-a arătat colţii ziariştilor în încercarea de-a pune botniţă presei, considerată ostilă puterii şi vinovată a refuza să intoneze ode re-numitei blondine, deşi Cristian Preda a recunoscut amar "ne-am făcut de râs" cu grăbita aşa-zis regionalizare, totuşi, premierul Băsescu nu cedează şi, într-un din nou exces de putere, se întâlneşte la ceas de taină cu Sebi. Noua găselniţă, dezbinarea, zic ei. Îndreaptă previzibil armele golăniei şi mitocăniei împotriva liderilor opoziţiei. Atacuri la persoană, science-fiction, bălăcăreală ieftină, orice numai să puncteze, astfel îşi hăhăie-n barbă cel care numai ca şef al statului nu se comportă. Românii nu au timp şi nici urechi, nici de naivitate nu mai pot fi suspectaţi de "ielitele" cotrocenisto-securiste, încât să dea crezare "salt-în-bancului" Lăzăroiu, specialist în zvonistică cu damf marinăresc de Anvers şi care chiar se crede meşter în arta manipulării. Sebi Lăzăroiu a devenit râsu-plânsu, demn de cel mult milă, nedemn de ce a fost odată... Scenariile cu care "iese pe piaţă" Sebi, trombonul Cotroceniului, sunt limpede falsificări ale unor date, evenimente, fapte şi au ca unic scop tentativa de-a crea zâzanie în rândurile celei mai puternice Forţe, de-a zdruncina ceea ce este coşmarul puterii, adică USL, Forţa-Echilibrul-Înţelepciunea, în care românii cred cu tărie. Pentru că românii s-au lămurit, s-au trezit din amorţeală şi justificat vor schimbare, acum ştiind şi încotro şi cu cine. Sărmanul Sebi... Jonglează cu afirmaţii, acuzaţii nefondate şi e prins trişând cu cărţi măsluite, nu de către moguli, nu de către jurnalişti incomozi, nu de către Opoziţie, cât mai ales de cetăţenii ţărişoarei amărâte, vigilenţi la invenţiile la care se pretează slugarnic Sebi, în încercarea de-a spăla obrazul partidului căzut în dizgraţie, PD, şi de-a şampona bubele de pe limba tovarăşului Băsescu. Bietul Sebi Lăzăroiu a mai dat, iată, încă o dată cu stângul în dreptul şi şi-a pecetluit destinul cu mânuţa lui, desigur, la ordin, dar cu aport de ingrediente cu de la el cetire, şi evident că se va rostogoli de-a dura, iar cel care-l foloseşte, nimeni altul decât tătucul sub simbria căruia se află, îl va face una cu pământul, curând. Lipsit de scrupule, Băsescu va apela la amnezie ca şi-n alte dăţi, uitând serviciile făcute de bietul Sebi şi se va descotorosi de mnealui. Nu că ar fi prima victimă a naivităţii. Nu şi-a lăsat loc de bună-ziua nici la uşile mult mai interesante ale sociologiei. Păcat de tinereţea sa terfelită de bună-voie pe altarul a doi gologani şi-a unor "succesuri" fără vreo perspectivă. Precum în chinurile facerii, însă orbit de putere, surd la suferinţele poporului, deloc interesat de ieşirea ţării din criză, Guvernul condus vajnic şi cu înverşunare de căpetenia şi cauza tuturor relelor revărsate asupra neamului, Băsescu, scuipă deopotrivă înspre Templele Istoriei, Geografiei, calcă totul în picioare şi joacă tontoroiul pe Constituţia ţării. Par de neoprit, de neînvins. Fals ! Sunt disperaţi, înfricoşaţi de ceea ce va urma, de ceea ce este inevitabil. De schimbare! Răsplata pentru toate nimicniciile la care s-au dedat e aproape. Românii sunt un popor iubitor. Neiertător însă cu duşmanii ţării, cu trădătorii, cu cei ce le profanează mormintele strămoşilor, cu cei ce le folosesc copiii drept cobai şi le jignesc ca la uşa cortului mamele, bătrânii. USL consideră îndreptăţit strigătul poporului "De ajuns!", căci este prea multă povară şi e şi mai mult dispreţul cu care românii sunt trataţi de către cei ce-ar fi fost normal să le respecte drepturile, să le apere interesele, să nu se caţere pe grumajii democraţiei şi-apoi să pozeze-n porumbei. Cam mare preţul ce ni se impune pentru... săpun, şampon, pastă de dinţi... "Porumbeii " sunt negri şi-n cerul gurii, e drept. Dar oare n-ar trebui să plătească ei costurile mizeriei lăsate-n urma dezmăţului pe acoperişul ţărişoarei şi pe pervazurile ferestrelor fiecărui român? |
|
||||
|
Dezbaterile publice din ultimele săptămâni, legate de modificarea Constituţiei sau de regionalizare, exced din punctul meu de vedere agendei cetăţenilor. În România sunt probleme mult mai importante decât discuţia despre revizuirea Constituţiei şi reorganizarea teritorială, mai ales că se anunţă un nou posibil val de criză. Oamenii sunt interesaţi de veniturile lor în continuă scădere, de faptul că îşi găsesc din ce în ce mai greu un loc de muncă, de faptul că nu există siguranţa zilei de mâine, şi asta îi sperie. Cetăţenii din colegiul meu au clar alte probleme, mult mai importante decât modificarea Constituţiei sau reorganizarea administrativ-teritorială. Sunt multe comune în care drumul, alimentarea cu apă sau canalizarea sunt visuri greu de imaginat pentru oameni. În timpul acesta, guvernanţii bat câmpii despre tot felul de lucruri care îi interesează doar pe ei. Aşa cum reiese din toate discursurile celor de la putere, problemele oamenilor sunt undeva departe, într-un fundal în care se fac nevăzute de ochii opaci ai guvernaţilor. Este clar că ne aflăm în faţa unui faliment total al actualei guvernări, care a pierdut total contactul cu realitatea românească. De aceea, Uniunea Social-Liberală a venit cu câteva propuneri clare pentru a scoate România din criza economică, socială şi politică în care se afundă. Iată câteva dintre ele:
Fac iar un apel către dumneavoastră, ca măcar acum, în al doisprezecelea ceas, să acţionaţi în sensul salvării a ceea ce se mai poate salva în această ţară. Numai de dumneavoastră depinde acest lucru. Cei care ne-au trimis aici să le reprezentăm interesele, aşteaptă de la noi fapte, nu vorbe aruncate în vânt despre subiecte care nu îi interesează. |
|
||||
|
Încă o dată, Traian Băsescu ne demonstrează că cititul cărţilor este ultimul lucru pe care l-a făcut în viaţa sa. Din păcate, gradul de incultură al şefului statului se asociază cu grobianismul şi prepotenţa care îl caracterizează. De ce a devenit Regele Mihai o ţintă a domnului Traian Băsescu, vom afla. Pentru moment nu putem să nu comentăm afirmaţia pe care a făcut-o în aceste zile, cum că Regele a înfăptuit un act de trădare când a abdicat şi că era o slugă a ruşilor. Să le luăm pe rând. Din punct de vedere istoric, cele spuse de Traian Băsescu sunt un mare neadevăr. Regele a fost nevoit să abdice de Guvernul Petru Groza, iar indicaţia venea direct de la Moscova. De altfel, cei doi mesageri, Groza şi Dej erau înarmaţi şi în jurul Palatului Elisabeta erau trupe din divizia Tudor Vladimirescu. Dacă ar fi refuzat, probabil că Regele ar fi fost expulzat cu forţa pentru că nu puteau să îl împuşte, din motive externe. Faptul că Regele nu ar fi abdicat fără acest act de forţă, o demonstrează faptul că s-a întors de la căsătoria prinţesei Elisabeta din Marea Britanie. Când a plecat, guvernanţii erau siguri că nu se va mai întoarce. A doua minciună. Regele era sluga ruşilor. Probabil Traian Băsescu nu ştie de ce erau ruşii în România. Tocmai pierduserăm războiul şi ruşii erau armata de ocupaţie, practic toate pârghiile de conducere erau în mâinile lor. Actul de la 23 august a fost un act de salvare naţională şi nu de trădare. Regele era responsabil faţă de poporul român şi nu în faţa Germaniei sau a lui Hitler. De altfel, în 1940, am pierdut Basarabia, Bucovina şi nordul Transilvaniei cu largul concurs al lui Hitler şi al Germaniei, care avea un tratat de prietenie încă din 1939: Pactul Ribbentrop-Molotov. Mareşalul Antonescu, care ar fi trebuit să facă acest gest, a înţeles greşit cuvântul onoare şi ar fi sacrificat ţara transformând-o în teatru de război. De ce l-au decorat ruşii pe Rege? Pentru că prin actul de la 23 august, Germania a pierdut controlul asupra României şi întregii zone balcanice. România a participat în ultima fază a războiului cu 500.000 de soldaţi şi cu un imens efort material. Toate acestea au dus la scurtarea războiului cu cel puţin 6 luni. Din acest motiv l-au decorat ruşii pe Regele Mihai, domnule Traian Băsescu. Cred că vă deranjează faptul că Regele Mihai, la cei 90 de ani pe care îi va împlini în acest an, este un simbol pentru România. A fost marcat de istorie, dar la rândul său a marcat istoria. Dumneavoastră cu ce veţi rămâne în istorie, domnule Traian Băsescu? Cred că una dintre cele mai negre pagini din istoria României este preşedinţia dumneavoastră. Nu aţi intrat în istorie şi v-aţi gândit că poate intraţi în geografie, pentru că reîmpărţirea României în megajudeţe este o nouă gogomănie care vă caracterizează. Vă mai aduc la cunoştinţă, domnule Traian Băsescu, că mare parte din ţările Europei sunt monarhii constituţionale. Observaţi că sunt printre cele mai stabile ţări din punct de vedere economic şi politic. Intuiesc că vă este frică că România ar putea deveni şi ea din nou o monarhie constituţională. Eu personal îmi doresc acest lucru. Am putea scăpa ca pe viitor să mai avem conducători de teapa dumneavoastră. Cred din ce în ce mai mult că nu numai dumneavoastră trebuie să dispăreţi din fruntea României. Trebuie să dispară şi partidul pe care l-aţi năşit. Este după chipul şi asemănarea dumneavoastră. Apropo de năşit. Prin atenţia pe care aţi arătat-o domnului Lambrino, confundând familia regală cu copiii şi nepoţii naturali ai Regelui Carol al II-lea, nu aţi jignit familia regală, aşa cum aţi crezut, ci pe noi, românii. Singurul lucru pe care pot să vi-1 spun în încheiere, domnule Traian Băsescu, este... să vă fie ruşine. Cred că de data aceasta nu are niciun amestec Dinu Patriciu. |
|
||||
|
"Ziua drapelului naţional" La data de 26 iunie, în fiecare an, se sărbătoreşte Ziua Tricolorului, sărbătoare instituită prin Legea nr.96/1998. S-a considerat că drapelul naţional este simbolul cel mai sfânt al românilor şi manifestările dedicate lui pot contribui major la formarea şi consolidarea sentimentelor patriotice. De altfel, în toate ţările, drapelul de stat are acest rol de întărire a patriotismului, în jurul lui solidarizându-se, la bine şi la rău, fiecare popor. Un astfel de comportament nu poate fi acuzat de naţionalism şovin; nicio formă de respect faţă de propriul drapel, nicio formă de punere a acestuia în evidenţă nu pot fi etichetate critic. Dar de ce 26 iunie? Pentru a afla un răspuns la această întrebare trebuie să privim în trecut, mai exact în prima jumătate a secolului XIX. Astfel, din 1834, când Ţările Române au început să se dezvolte din punct de vedere economic, când conştiinţa naţională cerea unitatea şi libertatea ţării, domnitorul Ţării Româneşti, Alexandru Ghica Vodă, a obţinut de la otomani învoirea "de a pune steag românesc corăbiilor negustoreşti şi oştirii". Dacă steagul destinat corăbiilor avea două culori (galben şi roşu), cel atribuit armatei era compus din trei (roşu, galben şi albastru) şi un vultur la mijloc. Acesta este socotit drept începutul adoptării tricolorului pe pământ românesc. O altă informaţie o descoperim printre mărturiile lui Jean Alexandre Vaillant, potrivit căruia tricolorul ar fi fluturat pentru prima dată în ziua de 29 iulie 1839, pe muntele Pleşuva, zona Comarnic. Astfel, arborarea de către Vaillant a tricolorului ca drapel al Principatelor este, poate, cea mai veche atestare documentară a acestui fapt. Pentru noi, cei de astăzi, este un prilej de adâncă emoţie gândul că acei ţărani şi ciobani anonimi din Comarnic, adunaţi în jurul tricolorului, pe muntele Pleşuva, au fost poate martorii neştiutori ai unui eveniment istoric de mare semnificaţie pentru făurirea naţiunii noastre. Ca şi faptul că atunci, în ajunul "regenerării" noastre ca naţiune, s-au găsit, alături de acel drapel, un francez şi un român, ca o întruchipare simbolică a unei prietenii ce a înfruntat veacurile. Coroborând primele informaţii cu mărturiile lui Vaillant, rezultă în primul rând o constatare neaşteptată: tricolorul românesc era cunoscut încă din deceniul 4 al secolului XIX drept simbol naţional, aşadar cu cel puţin un deceniu înainte de oficializarea sa. Atenţia ne este atrasă şi mai mult de anul revoluţionar 1848. Tricolorul a fost adoptat ca simbol al naţiunii în prima zi a victoriei revoluţiei burghezo - democratice (1848 - 1849), 14/26 iunie, când a avut loc abdicarea domnitorului Gheorghe Bibescu, instaurarea Guvernului provizoriu de la Bucureşti şi promulgarea Decretului nr.1, de instituire a drapelului naţional. Mai puţin cunoscut este însă faptul că el exista, am putea spune, in pectore, în inimile revoluţionarilor încă de mult timp. El a fluturat poate pentru prima oară odată cu izbucnirea Revoluţiei din februarie 1848 de la Paris, pe Hôtel de Ville, primăria capitalei franceze, alături de celelalte steaguri ale "naţionalităţilor". Poate pentru prima dată tricolorul românesc a fost înfăţişat public, ca simbol vexicologic naţional, în contextul aceluiaşi an revoluţionar 1848, după 25 februarie, la Paris, când o delegaţie de tineri români a mers în "cântări de libertate" la Primăria Parisului, să felicite guvernul provizoriu. Sigur este că revoluţionarii de la 1848, atât cei din Transilvania, cât şi cei din Ţara Românească, au arborat steagul tricolor, ca simbol al luptei lor, având inscripţionat lozinca "Frăţia: Dreptate - Frăţie" şi dându-i frumoasa denumire de "stindard al libertăţii". În Adunarea populară desfăşurată pe Dealul Filaretului din Bucureşti, în ziua de 15 iunie 1848, s-a celebrat ziua de 11 iunie, începutul revoluţiei, "zi de mântuire pentru toată România", sub flamurile tricolore. Tot în acel an istoric 1848, în acea impresionantă Adunare de la Blaj, 3/15 mai, s-a înălţat "flamura cea mare tricoloră a naţiunii române", a întregii naţiuni române. Potrivit unei alte ipoteze, tricolorul se impune ca drapel naţional în 1859, odată cu dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza, culorile steagului fiind dispuse însă pe orizontală. Primul drapel din 1859, aflat în uz până în 1862, a avut fâşia albastră plasată sus, urmând ca, în a doua parte a domniei lui Cuza, fâşia roşie să fie dispusă pe partea superioară. După venirea lui Carol I, steagurile vor avea benzile dispuse pe verticală, România aliniindu-se astfel regulilor respectate de steagurile europene. După 1989, conform art.12 alin.(1) din Constituţia României, poziţia culorilor s-a schimbat, aceasta fiind cu albastru lângă lance. În finalul acestei scurte treceri prin istoria tricolorului, tragem concluzia că Ziua drapelului naţional a fost instituită pentru a marca ziua de 26 iunie 1848, când Guvernul revoluţionar a decretat ca Tricolorul - roşu, galben şi albastru - să reprezinte steagul naţional al tuturor românilor; cele trei culori împărţite în mod egal reprezintă principiul egalităţii, orientarea culorilor în sus semnifică verticalitatea. |
|
||||
|
"Sistemul sanitar fără personal de specialitate" Personalul medical din România prezintă unul dintre cele mai reduse procente comparativ cu media UE, iar integrarea europeană a sporit şansele ca acest aspect să se deterioreze şi mai mult prin emigrarea în special a medicilor tineri. De asemenea, observ şi insuficienţa personalului de specialitate, mai ales pentru sectoarele preventive, medico-sociale, sănătate publică şi managementul îngrijirilor de sănătate, pondere inadecvată a personalului auxiliar, concentrarea personalului medical în zonele urbane şi în spitale. Astfel, există importante dezechilibre geografice, cu concentrarea resursei umane în mediul urban în detrimentul celui rural, precum şi evitarea regiunilor sărace sau a celor populate cu grupuri specifice şi care sunt cele mai expuse la risc. Un factor ce afectează performanţa resurselor umane din sănătate este cel legat de prezenţa unui sistem insuficient de motivare. Acesta se referă atât la veniturile obţinute de personalul medical, cât şi la aspecte precum condiţii nesatisfăcătoare de muncă şi posibilitatea redusă de promovare profesională pe baza unor criterii obiective, fapt ce duce pe de o parte la scăderea atractivităţii pentru intrarea în sistem şi, pe de altă parte, la creşterea numărului celor ce părăsesc sistemul. Situaţia dificilă a resurselor umane din sectorul de sănătate ar putea fi deblocată prin scoaterea la concurs a posturilor vacante din anumite sectoare şi specialităţi medicale deficitare. La nivel strategic, consider că obiectivul general ar trebui să fie elaborarea şi implementarea unei strategii coordonate de resurse umane în domeniul medical, prin introducerea planificării moderne a resurselor umane din domeniul sanitar şi a practicilor moderne de management al resurselor umane. Pentru realizarea acestui obiectiv, trebuie elaborat şi susţinut un Plan naţional de resurse umane în sistemul serviciilor de sănătate publică din România, care să aibă ca principale obiective dezvoltarea şi planificarea resurselor umane din domeniul sănătăţii, îmbunătăţirea serviciilor de sănătate şi a managementului resurselor umane, dar şi a procesului de recrutare a personalului calificat din sectorul sanitar, precum şi rezolvarea disparităţilor dintre rural/urban şi din zonele izolate. |
|
||||
|
|
|
Doamnelor şi domnilor deputaţi, Declar deschisă şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor şi anunţ că din totalul celor 331 de deputaţi, până în acest moment, şi-au înregistrat prezenţa la lucrări un număr de 142 de deputaţi, sunt absenţi 189, din care 34 participă la alte acţiuni parlamentare. Pentru început, în conformitate cu prevederile art.94 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, vă informez că au fost distribuite tuturor deputaţilor următoarele documente: ordinea de zi; programul de lucru pentru aceste zile; informarea cu privire la iniţiativele legislative înregistrate la Camera Deputaţilor şi care urmează să fie avizate de comisiile permanente; lista rapoartelor depuse în perioada 20-27 iunie de comisiile permanente sesizate în fond; lista cu Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, procedură de urgenţă, pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Curţii Constituţionale; sumarul privind conţinutul fiecărui Monitor Oficial al României, Partea I. |
|
|||
|
|
|
Înainte de a intra în ordinea de zi, domnul senator Ghişe m-a rugat să aibă o scurtă intervenţie, după aceea, domnul deputat Călian. Vă rog. |
|
|||
|
|
Mulţumesc, doamna preşedinte a Camerei Deputaţilor. Stimate doamne şi stimaţi domni colegi deputaţi, Vă rog să aveţi amabilitatea ca proiectul de lege aflat la poziţia 36, legi ordinare respinse, mă refer la proiectul de lege cu nr.264/2011 să-l retrimiteţi la comisii din următoarele motive: sunt unic iniţiator al proiectului de lege şi, din păcate, nu am fost invitat pentru a-l susţine la nici una din comisiile Camerei Deputaţilor, nici la comisia care a făcut raportul pe fond, nici la comisiile pentru avize. Într-o zi, seara, la cinci şi jumătate, am fost anunţat la Senat prin secretariat să mă prezint a doua zi dimineaţă la susţinere, la dezbaterea în plen. Din păcate, în acea zi, eram la Cluj la un proces şi dintr-un motiv obiectiv nu am putut fi prezent la dezbaterea în plen. Aşa că vă rog să aveţi amabilitatea să retrimiteţi la comisie. Vă mulţumesc frumos. |
|||||
|
|
Vă mulţumesc şi eu. I-am spus şi domnului senator că în momentul în care noi am discutat în plen acest proiect nu a existat nicio solicitare de retrimitere la comisie. În această fază proiectul de lege se află pe lista de vot final, deci pentru sesiunea de vot final şi practic procedura nu mai permite retrimiterea la comisie. Îi rog pe liderii de grup să aibă o discuţie pe marginea acestui proiect. |
|||||
|
|
|
Acum, domnul deputat Călian, vă rog. |
|
|||
|
|
Doamna preşedinte, Stimaţi colegi, V-aş ruga să aveţi amabilitatea să supuneţi la vot câteva modificări ale ordinii de zi, în sensul în care dorim să aducem mai în faţă anumite acte normative. Aş dori ca punctul 46, Pl-x 120, să devină punctul 8. De asemenea, aş dori ca punctul 19, Pl-x 360, să devină punctul 10, unde este Pl-x 375. Aici să se facă o rocadă, 19 cu 10. De asemenea, tot o rocadă, poziţia 21 cu poziţia 12, respectiv Pl-x 398 cu Pl-x 375. Să fie o rocadă, aceste acte normative vizând acelaşi minister, nu cred că ar fi o problemă. Şi ultima propunere pe care v-o adresez şi cred că va fi consens din partea tuturor grupurilor parlamentare, am dori ca punctul 7, Pl-x 329, să devină punctul 1, deoarece este un act normativ extrem de important. Vă mulţumesc. |
|||||
|
|
Vă mulţumesc şi eu. Vă rog să pregătiţi cartelele de vot pentru a supune la vot această propunere. Votul este deschis. Vă rog să votaţi. |
|||||
|
|
42 de voturi pentru, 27 voturi împotrivă şi o abţinere. Dacă nu mai sunt alte intervenţii, intrăm în ordinea de zi, poziţia 7. Vă mulţumesc. |
|||||
|
|
|
Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea unor acte normative privind regimul străinilor în România. Procedură de urgenţă. Punctul de vedere al Guvernului. |
|
|||
|
|
Domnul Ioan Dascălu (secretar de stat, Ministerul Administraţiei şi Internelor): Prin prezentul proiect de act normativ se are în vedere crearea cadrului juridic necesar pentru aplicarea actelor Uniunii Europene din domeniul străinilor, cu relevanţă la acest moment, dar şi după aderarea la spaţiul Schengen, dintre care menţionăm: Codul comunitar de vize, Regulamentul Comisiei Europene nr.810/2009; Directiva pentru returnarea resortisanţilor ţărilor terţe, Directiva 2008/115; Directiva privind ocuparea locurilor de muncă înalt calificate, Directiva 2009/50/Comisia Europeană; Directiva privind sancţiunile adresate angajatorilor de străini aflaţi în situaţie de şedere ilegală, Directiva 2009/52/Comisia Europeană, cu excepţia art.9-12 care au fost transpuse prin legea de modificarea Codului muncii. În acest sens, sunt preluate şi integrate în sistemul naţional conceptele promovate în cadrul politicii Uniunii Europene privind imigraţia, cu precădere în materie de vize, acces pe piaţa muncii şi migraţia ilegală, fiind revizuite şi instrumentele utilizate de autorităţile române pentru gestionarea acestui fenomen, sistemele de evidenţă, sancţiunile sau facilităţile acordate străinilor sau celor care-şi îndeplinesc obligaţiile cu bună-credinţă. Necesitatea adoptării într-un termen cât mai scurt a prezentului proiect de lege rezultă prin raportarea la obligaţiile României, ca stat membru al Uniunii Europene, de a asigura aplicarea actelor legislative europene, în acest caz, fiind vorba despre obligaţia de transpunere a celor trei directive menţionate. Având în vedere toate aceste considerente, vă rugăm să adoptaţi Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea unor acte normative privind regimul străinilor în România, în forma propusă de Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională. Vă mulţumesc. |
|||||
|
|
Vă mulţumesc. Raportul comisiei, vă rog. |
|||||
|
|
Am să vorbesc eu în numele comisiei. Raport asupra Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea unor acte normative privind regimul străinilor în România. Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în şedinţa din 11 mai 2011. Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.194/2002. Practic, prevederile propuse la art.1 şi 2 din proiect sunt cu aplicare imediată. Pentru art.3 vor intra în vigoare la data aplicării în totalitate de România a dispoziţiilor acquis-ului Schengen. În aceste condiţii, în urma dezbaterilor, membrii comisiilor au hotărât în unanimitate de voturi să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea unor acte normative privind regimul străinilor în România, cu amendamentele admise. E vorba şi de o eroare materială pe care vă rog s-o aveţi în vedere, la nr.crt.213 din anexă, în loc de "7 noi litere: lit.i) - o)" se va rectifica, "6 noi litere, respectiv lit.i) până la lit.n", la pagina 177 din raport. Vă mulţumesc mult. |
|||||
|
|
Vă mulţumesc. A rămas consemnat în stenogramă. Dacă sunt intervenţii în cadrul dezbaterilor generale pe marginea acestui proiect de lege. Nu sunt. Atunci, intrăm în dezbaterea pe articole. Titlul legii: "Lege pentru modificarea şi completarea unor acte normative privind regimul străinilor în România." Dacă sunt observaţii. Nu sunt. Adoptată. La poziţia 2, observaţii? Nu sunt. Adoptată. Poziţia 3. Observaţii? Nu sunt. Adoptată. De la poziţia 4 la poziţia 15, dacă sunt observaţii. Nu sunt. Adoptate. De la poziţia 16 la poziţia 32. Nu sunt observaţii. Adoptate. De la poziţia 33 la poziţia 50. Dacă sunt observaţii. Nu sunt. Adoptate. De la poziţia 51 la poziţia 77. Dacă sunt observaţii. Nu sunt. Adoptate. De la poziţia 78 la poziţia 111. Nu sunt observaţii. Adoptate. Poziţiile 112-187. Dacă sunt observaţii. Nu sunt. Adoptate. Poziţiile 188-209. Nu sunt observaţii. Adoptate. Poziţiile 210-234. Nu sunt observaţii. Adoptate. Poziţiile 235-244. Nu sunt observaţii. Adoptate. Proiectul rămâne la votul final. |
|||||
|
|
|
Propunerea legislativă privind modificarea şi completarea Legii nr.1/2011 a educaţiei naţionale. Termenul pentru dezbatere şi vot final fiind depăşit, propunerea legislativă se consideră adoptată, în conformitate cu prevederile art.75 alin.(2) din Constituţie şi ale art.113 din Regulamentul Camerei Deputaţilor. |
|
|||
|
|
|
Trecem la următorul proiect, Proiectul de Lege privind respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.144/2007 pentru modificarea alin.(1) al art.37 din Legea nr.188/2000 privind executorii judecătoreşti. Este procedură de urgenţă. Punctul de vedere al Guvernului. Vă rog. |
|
|||
|
|
Doamna Lidia Barac (secretar de stat, Ministerul Justiţiei): Mulţumesc, doamna preşedinte. Doamnelor şi domnilor deputaţi, Acest proiect de lege iniţiat de Guvernul României are în vedere în principal modificarea art.37 din Legea executorilor judecătoreşti nr.188, ca urmare a evoluţiei aplicării normelor sale în practică, a unor goluri legislative apărute ca urmare a unor noi acte normative prin care au fost prevăzute anumite tipuri de creanţe, neavute în vedere de Legea nr.188/2000, şi mai ales în legătură cu nevoia de a stabili un echilibru şi o proporţionalitate între valoarea creanţei şi cheltuielile de executare asumate de către debitor sau cele care reprezintă onorariu de executor judecătoresc. Această lege, în forma aceasta modificată, a fost agreată în sistemul judiciar şi în corpul profesiei. Vă mulţumesc. |
|||||
|
|
Vă mulţumesc. Raportul comisiei. Domnule secretar Andronache, vă rog. |
|||||
|
|
Vă mulţumesc, doamna preşedinte. Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a fost sesizată spre dezbatere în fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege privind respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.144/2007 pentru modificarea alin.(1) al art.37 din Legea nr.188/2000 privind executorii judecătoreşti. Camera Deputaţilor este Cameră decizională, în conformitate cu dispoziţiile Constituţiei şi ale Regulamentului Camerei. Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de ordonanţă de urgenţă, iar Senatul a adoptat Proiectul de Lege privind respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.144/2007. Obiectul de reglementare v-a fost prezentat de doamna secretar de stat Barac. În urma examinării iniţiativei legislative şi a opiniilor exprimate de către membrii comisiei, s-a hotărât cu unanimitate de voturi să se supună plenului Camerei Deputaţilor, spre dezbatere şi adoptare, Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.144/2007, cu amendamentele admise, care sunt redate în anexa la prezentul raport. În raport cu obiectul şi conţinutul său, ce vizează modificarea unei legi organice, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Fiind procedură de urgenţă, vă propun cinci minute pentru dezbateri şi un minut pentru dezbaterea pe articole. |
|||||
|
|
Intervenţii în cadrul dezbaterilor generale. Nu sunt. Atunci intrăm în dezbaterea amendamentelor admise. Titlul legii: "Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.144/2007 pentru modificarea alin.(1) al art.37 din Legea nr.188/2000 privind executorii judecătoreşti." Dacă sunt observaţii. Nu sunt. Adoptat. La poziţia 2. Observaţii? Nu sunt. Adoptată. Poziţia 3. Observaţii? Nu sunt. Adoptată. Poziţia 4. Nu sunt observaţii. Adoptată. Poziţia 5. Nu sunt observaţii. Adoptată. Poziţia 6. Nu sunt observaţii. Adoptată. Poziţia 7. Nu sunt observaţii. Adoptată. Poziţia 8. Nu sunt observaţii. Adoptată. Poziţia 9. Nu sunt observaţii. Adoptată. Poziţia 10, de asemenea, nu sunt observaţii. Adoptată. Rămâne la votul final. |
|||||
|
|
|
Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.6/2011 privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării microîntreprinderilor de către întreprinzătorii tineri, Proiectul de Lege privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării microîntreprinderilor aparţinând întreprinzătorilor tineri, debutanţi în afaceri şi Proiectul de Lege privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării microîntreprinderilor aparţinând întreprinzătorilor tineri, debutanţi în afaceri. Vorbim de un raport comun. Procedură de urgenţă. Punctul de vedere al Guvernului, vă rog. |
|
|||
|
|
Domnul Claudiu Constantin Stafie (secretar de stat, Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri): Mulţumesc, doamna preşedinte. Doamnelor şi domnilor deputaţi, Proiectul de lege are ca obiect de reglementare stimularea şi încurajarea întreprinzătorilor tineri aflaţi la debutul unei afaceri, prin stabilirea unui regim juridic şi a unor facilităţi fiscale a microîntreprinderilor înfiinţate şi conduse de aceştia în cadrul unor programe de interes public. Sunt anumite facilităţi de care beneficiază microîntreprinderea aparţinând tânărului debutant. N-am să le enumăr. Având în vedere cele prezentate mai sus, noi propunem plenului adoptarea acestui proiect de lege. Pentru celelalte două proiecte de iniţiative de lege, propunem respingerea acestora, pentru că multe din acele prevederi sunt deja prinse în textul Ordonanţei de urgenţă nr.6. Mulţumesc. |
|||||
|
|
Vă mulţumesc şi eu. Raportul comisiei. Domnule deputat Mircea Marin, vă rog. |
|||||
|
|
În conformitate cu prevederile art.95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia pentru industrii şi servicii a fost sesizată spre dezbatere şi avizare în fond cu următoarele acte normative: Proiectul de Lege privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării microîntreprinderilor aparţinând întreprinzătorilor tineri, debutanţi în afaceri, Pl-x 304 din 12 mai 2010; Proiectul de Lege privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării microîntreprinderilor aparţinând întreprinzătorilor tineri, debutanţi în afaceri, Pl-x 432 din 1 septembrie 2010; Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.6/2011 pentru stimularea înfiinţării şi dezvoltării micro-întreprinderilor de către întreprinzătorii tineri, transmis cu Pl-x 173 din 6 aprilie 2011. Consiliul Legislativ a avizat favorabil toate cele trei acte normative. Guvernul, prin actul nr.591 din 11.III.2011, nu susţine adoptarea proiectului de lege Pl-x 304/2010; prin actul nr.592 din 11.III.2011, nu susţine adoptarea proiectului de lege Pl-x 432/2010. Senatul, în condiţiile art.75 alin.(2) teza a treia din Constituţia României, republicată, a adoptat propunerile legislative Pl-x 304 şi 432, în formele prezentate de iniţiatori. În şedinţa din 4 aprilie 2011 a adoptat proiectul de lege cu amendamente admise. Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a avizat favorabil cele trei acte normative. Comisia pentru buget, finanţe şi bănci avizează favorabil cele trei acte normative. Proiectele de lege provenite din propunerile legislative Pl-x 304/2010 şi Pl-x 432/2010 au ca obiect stimularea şi încurajarea întreprinzătorilor tineri prin stabilirea unui regim juridic şi fiscal al microîntreprinderilor înfiinţate şi conduse de aceştia aflaţi la debutul unei afaceri. Facilităţile propuse în proiecte se referă la simplificarea procedurilor de înfiinţare, precum şi la înlesniri de natură fiscală, cum ar fi: scutirea în anumite condiţii de la plata impozitului pe profit, a impozitului pe salarii, de la plata oricăror obligaţii financiare aferente majorării capitalului social sau de la plata taxelor vamale, precum şi obţinerea de credite în condiţii de garantare mai avantajoase. Membrii Comisiei pentru industrii şi servicii au examinat proiectele de lege în şedinţa din 22 iunie 2011 şi au hotărât în unanimitate să propună plenului Camerei Deputaţilor respingerea proiectului de lege Pl-x 304/2010, respingerea proiectului de lege Pl-x 432/2010, adoptarea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.6/2011 pentru stimularea înfiinţării şi dezvoltării microîntreprinderilor de către întreprinzătorii tineri, cu amendamentele admise prevăzute în anexă. S-a propus respingerea proiectelor de lege deoarece problematica la care se face referire în acestea a fost reglementată în întregime prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.6/2011. Potrivit prevederilor art.75, Camera Deputaţilor este Cameră decizională. În raport de obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. |
|||||
|
|
Vă mulţumesc. Dacă sunt intervenţii din partea grupurilor parlamentare. Domnule deputat Neacşu, vă rog. |
|||||
|
|
Vă mulţumesc, doamna preşedinte. Stimaţi colegi, Se pare că tinde să devină o practică a actualului Guvern acest mod de lucru, reprezentanţii Guvernului urmăresc cu mult interes iniţiativele valoroase ale colegilor noştri parlamentari şi le preiau, asumându-şi după asta meritele pentru această acţiune. Avem în faţă trei iniţiative legislative, două depuse în anul 2010 şi iniţiativa Guvernului care a fost aprobată, nu ne surprinde de loc lucrul ăsta, care este ultima în timp, chiar dacă un principiu de timp spune că primul timp, cel mai tare în drept, de data asta acest proiect al Guvernului este cel minimalist, celelalte două sunt simţitor mai generoase cu tinerii întreprinzători care vor să-şi dezvolte afaceri în România. Până la urmă, evident că sunt consecvent cu principiile pe care şi eu şi partidul pe care-l reprezint le susţine, este util şi salut orice iniţiativă care duce la dezvoltarea mediului de afaceri, chiar dacă este cea minimalistă. Dar, aşa cum am precizat, nu pot să nu remarc faptul că noi am încercat încă din anul 2010 să impunem un atare set de măsuri, că Guvernul a venit abia în 2011 cu Ordonanţa nr.6, de care s-a amintit, şi cu proiectul de lege pe care dumneavoastră îl aveţi în mape acum, că acest proiect urmăreşte aproape identic structura Pl-x-ului iniţiat de colegii noştri, domnul Geoană şi domnul Niţă, eliminând prevederile care sunt sau care erau mult mai generoase pentru întreprinzătorii privaţi debutanţi şi păstrând nişte facilităţi minimale în aşa fel încât să poată să spună că a făcut ceva pentru întreprinzători. În aceste condiţii, evident că noi ne vom susţine proiectul colegilor noştri şi vom respinge varianta guvernamentală. Vă mulţumesc. |
|||||
|
|
Alte intervenţii în cadrul dezbaterilor generale. Domnule deputat Călian, vă rog. |
|||||
|
|
Doamna preşedinte, Stimaţi colegi, Ne bucură faptul că şi partidele de opoziţie susţin măsurile constructive care sunt luate de Guvernul condus de Emil Boc. Este un exemplu şi prin asta confirmăm faptul că aceste măsuri de încurajare a mediului de afaceri, în special a tinerilor, nu ne sunt străine şi nu lipsesc din programul de guvernare al Guvernului Boc. Mulţumim mult pentru sprijin. |
|||||
|
|
Vă mulţumesc şi eu. Alte intervenţii? Nu sunt. Atunci, intrăm în dezbaterea pe articole. Titlul legii: "Lege privind Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.6/2011 pentru stimularea înfiinţării şi dezvoltării microîntreprinderilor de către întreprinzătorii tineri." Dacă sunt observaţii. Nu sunt. De la poziţia 2 la poziţia 8, dacă sunt observaţii. Nu sunt. Adoptate. Poziţia 9. Observaţii? Nu sunt. Adoptată. De la poziţia 10 la poziţia 17, dacă sunt observaţii. Nu sunt. Adoptate. De la poziţia 18 la poziţia 20, dacă sunt observaţii. Nu sunt. Adoptate. Urmează votul final. |
|||||
|
|
|
Punctul 5, Proiectul de Lege pentru modificarea art.10 din Legea nr.3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului. Dacă din partea iniţiatorilor doreşte să ia cineva cuvântul. Nu. Raportul comisiei. |
|
|||
|
|
Vă mulţumesc, doamna preşedinte. Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a fost sesizată spre dezbatere în fond cu Proiectul de Lege pentru modificarea art.10 din Legea nr.3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului. Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în condiţiile art.75 din Constituţie. Camera Deputaţilor este Cameră decizională. Consiliul Legislativ a avizat favorabil iniţiativa legislativă. Guvernul, prin punctul de vedere transmis, susţine adoptarea iniţiativei legislative. Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale a avizat favorabil iniţiativa legislativă. Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea art.10 din Legea nr.3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului, în sensul ca demiterea Preşedintelui României prin referendum să se facă prin votul majorităţii cetăţenilor înscrişi în listele electorale. În urma dezbaterilor, membrii comisiei au hotărât să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Proiectului de Lege pentru modificarea art.10 din Legea nr.3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului, cu amendamentele admise care sunt redate în Anexa nr.1 la prezentul raport. Amendamentele respinse sunt redate în Anexa nr.2 la prezentul raport. În raport cu obiectul său, ce vizează modificarea unei legi organice, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Fiind procedură de urgenţă, cinci minute pentru dezbateri generale şi un minut pentru dezbaterea pe articole. Vă mulţumesc. |
|||||
|
|
Dacă sunt intervenţii în cadrul dezbaterilor generale. Domnul vicepreşedinte Iordache şi după aceea domnul Nicolăescu. |
|||||
|
|
Mulţumesc, doamna preşedinte. Stimaţi colegi, Aşa cum ştiţi, Legea nr.3, care vizează referendumul, a fost modificată în anul 2007. Acest art.10, prin simetrie juridică, noi am considerat atunci şi susţinem şi acum că modul în care este ales preşedintele cu jumătate plus unu din cei prezenţi la vot, la fel să fie demis. Dar, pentru o mai bună analiză a acestui proiect de lege, noi solicităm întoarcerea acestui proiect la Comisia juridică pentru a-l dezbate şi pentru o mai atentă analiză a acestui proiect de lege. Mulţumesc. |
|||||
|
|
Vă mulţumesc. Domnule Eugen Nicolăescu, vă rog. |
|||||
|
|
Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu: Doamnă deputat Roberta Anastase, preşedinte al Camerei Deputaţilor, Stimaţi colegi, Am putea spune multe despre acest proiect de lege, dar eu cred că nu este astăzi momentul în care să intrăm în dezbateri pe fond, pentru că el, cu raportul care-l însoţeşte, a venit cu foarte multe lucruri în neregulă. Şi sunt nereguli de natură juridică, de natură politică. Este pentru noi toţi o întrebare pe care, sigur, trebuie s-o punem public: de ce atunci când Preşedintele României este ales este nevoie de jumătate plus unu din numărul cetăţenilor care se prezintă la vot şi de ce atunci când este propus spre demitere este nevoie să participe jumătate plus unu din numărul total al alegătorilor înscrişi pe liste? Unde este principiul simetriei juridice? Unde este principiul echilibrului? Cred că este o greşeală care s-a strecurat în Comisia juridică, cred că este un exces de zel politic din partea majorităţii parlamentare, şi pentru a intra în normalitate şi în acelaşi timp legalitate, consider că proiectul de lege trebuie retrimis la comisie, unde juriştii cu multă responsabilitate să se aplece din nou asupra acestui proiect de lege. În consecinţă, doamnă deputat Roberta Anastase, propun plenului Camerei Deputaţilor retrimiterea proiectului de lege la comisie, sigur, cu termen de raport luna septembrie în acest an. Mulţumesc. |
|||||
|
|
Vă mulţumesc şi eu. Supun la vot această propunere. Votul este deschis. Vă rog să votaţi. |
|||||
|
|
46 de voturi pentru, 45 împotrivă. Se retrimite la comisie, cu termen în septembrie, aşa cum a spus domnul Nicolăescu. |
|||||
|
|
|
Proiectul de Lege privind modificarea şi completarea Legii serviciilor de transport public local. Dacă iniţiatorul doreşte să ia cuvântul? Domnul preşedinte Iancu, l-am văzut aici. Domnule preşedinte Iancu, raportul comisiei. Am înţeles. |
|
|||
|
|
Comisia pentru industrii şi servicii a fost sesizată spre dezbatere şi avizare în fond cu Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii serviciilor de transport public local nr. 92/2007. Proiectul de lege a fost adoptat de Senat în şedinţa din 17 noiembrie 2010. A fost avizat favorabil de Consiliul Legislativ. De asemenea, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, a avizat favorabil proiectul de lege. Camera Deputaţilor este Cameră decizională. Membrii Comisiei pentru industrii şi servicii specifice au examinat proiectul de lege în şedinţa din 15 iunie 2011. În urma dezbaterilor, membrii comisiei au hotărât în unanimitate adoptarea Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Legii serviciilor de transport public local nr.92, cu amendamente admise, prevăzute în anexă. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. |
|||||
|
|
Mulţumesc. Intervenţii din partea grupurilor parlamentare? Nu sunt. Atunci intrăm în dezbaterea amendamentelor admise. Titlul: "Lege pentru modificarea şi completarea Legii serviciilor de transport public local nr.92/2007". Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Adoptat. La poziţia 2 dacă sunt observaţii? Nu sunt. Adoptată. Poziţia 3, observaţii? Nu sunt. Adoptată. De la poziţia 4 la poziţia 7 dacă sunt observaţii? Nu sunt. Adoptate. De la poziţia 8 la poziţia 14 dacă sunt observaţii? Nu sunt. Adoptate. Poziţia 15. Nu sunt observaţii. Adoptată. |
|||||
|
|
|
Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici. Procedură de urgenţă. Punctul de vedere al Guvernului? |
|
|||
|
|
Domnul Szakál András Zsolt (preşedintele Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici): Doamnă preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Proiectul de lege are ca obiect modificarea Legii nr.188 privind Statutul funcţionarilor publici. Cele mai importante modificări pe care le aduce noul statut se referă, în primul rând, la descentralizarea concursurilor. În forma actuală a legii majoritatea concursurilor are loc la ANFP. După intrarea în vigoare a noii forme propuse, toate concursurile se vor desfăşura la instituţiile care scot la concurs aceste posturi. De asemenea, reducerea vechimilor pentru ocuparea funcţiilor publice de execuţie: de la 9 la 7 ani şi de la 5 la 3 ani în cazul inspectorilor principali şi superiori; evaluarea funcţionarilor publici: se dă posibilitatea evaluării funcţionarilor publici pe tot parcursul anului; stabilirea de către ANFP a standardelor ocupaţionale în sistemul funcţiei publice şi, nu în ultimul rând, desfiinţarea funcţiei publice de inspector guvernamental. Aici fac o precizare. Funcţionarii publici care ocupă în prezent funcţia de inspector guvernamental nu îşi pierd calitatea de înalt funcţionar public. Ei vor intra într-un corp de rezervă şi vor urma cariera pe care o poate urma orice funcţionar public. Vă mulţumesc, doamnă preşedinte. |
|||||
|
|
Vă mulţumesc şi eu. Raportul comisiei, vă rog. Doamna preşedinte Sulfina Barbu, aveţi cuvântul. |
|||||
|
|
Bună ziua, stimaţi colegi. În şedinţa din 7 iunie 2011, Camera Deputaţilor - în temeiul art.70 din Regulamentul Camerei Deputaţilor - a hotărât retrimiterea la comisie a Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici. În conformitate cu art.75 din Constituţie şi în conformitate cu Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Camera Deputaţilor este Cameră decizională. Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege. Senatul a respins proiectul de lege în şedinţa din 9 mai 2011. Obiectul de reglementare privind modificările aduse Statutului funcţionarilor publici a fost prezentat de către reprezentanţii Guvernului. În conformitate cu prevederile art.61 din regulament, Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic a reexaminat proiectul de lege sus-menţionat în şedinţa din 7 iunie 2011. Din numărul total de 30 de membri ai Comisiei pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic, au participat la dezbatere 30 de deputaţi. În calitate de invitaţi au fost şi reprezentanţii Guvernului, delegaţia fiind condusă de domnul Andras Szakal, preşedintele Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici. În urma examinării intervenţiei legislative şi a opiniilor exprimate de către membrii comisiei, s-a hotărât - cu majoritate de voturi - adoptarea Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, cu amendamente admise şi respinse, prezentate în anexele la prezentul raport. În raport de obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. |
|||||
|
|
Vă mulţumesc. Intervenţii? Domnul preşedinte Dobre, şi după aceea domnul vicepreşedinte Neacşu. Vă rog, domnule preşedinte, aveţi cuvântul. |
|||||
|
|
Mulţumesc, doamnă preşedinte. În legătură cu acest proiect de lege, dacă stau şi citesc raportul, el, ca de obicei, porneşte de la reduceri. Este o consecvenţă tristă a acestei guvernări. Nu ne interesează calitatea funcţionarilor publici, nu ne interesează competenţa funcţionarilor publici, nu ne interesează crearea unui corp al funcţionarilor publici - ca piesă de bază a administraţiei româneşti -, ne interesează reducerea cheltuielilor pe următorii 5 ani şi o economie bugetară anuală. Din păcate, este o filozofie tristă, în ultimii ani, a Ministerului de Interne, care am impresia că a devenit subordonat Ministerului de Finanţe. În acelaşi timp, sunt o serie de precizări, să asigurăm neutralitatea funcţionarilor publici. Eu, din câte ştiu, funcţionarii publici au o serie de reguli şi, în rest, drepturi constituţionale. Eliminarea dificultăţilor apărute în desfăşurarea concursurilor de recrutare - foarte interesant, nu aş vrea să comentez prea mult, dar, în fapt, tot acest proiect de lege are în vedere trimiterea în şomaj a unei categorii de înalţi funcţionari publici, care se presupune că ar fi mai apropiaţi PNL-ului sau PSD-ului, probabil, în scopul declarat de neutralizare. Singura veste interesantă este că se propune şi o zi a funcţionarului public, pe 19 iunie. Doamnă preşedinte, Grupul parlamentar al PNL vă solicită, totuşi, o analiză serioasă a acestui proiect de lege şi retrimiterea lui la comisie. Vă mulţumesc. |
|||||
|
|
Vă mulţumesc şi eu. Domnul deputat Neacşu, viceliderul Grupului parlamentar al PSD. Vă rog, aveţi cuvântul. |
|||||
|
|
Mulţumesc, doamnă preşedinte. Stimaţi colegi, Acest proiect de lege este încă un proiect normativ de mare importanţă, determinat de faptul că această Lege a funcţionarului public nr.188 a produs efecte importante pentru conducerea proceselor de management din instituţiile publice. Dar, din nefericire, am franjurat şi acest act normativ, aşa cum s-a întâmplat cu multe altele, în toată această perioadă, şi în mod deosebit în ultimii ani, l-am pus în aplicare când ne-a convenit să-l punem în aplicare, am renunţat la o serie de prevederi atunci când am avut să luăm o serie de măsuri cu caracter mai mult sau mai puţin popular. Dar, aşa cum remarca antevorbitorul meu, şi de astă dată ideea fundamentală a acestui act normativ este tăierea, mai mult sau mai puţin discriminatorie. Şi pentru că aveam nevoie de instrumentul prin care actuala guvernare să poată să îşi continue opera distructivă, am găsit de cuviinţă să modificăm încă o dată, a "n"-a oară, acest act normativ. Dovadă că a suscitat foarte mult interes este faptul că actul normativ are nu mai puţin de 80 de amendamente aduse în comisie, la care se mai adaugă încă 4, care au fost respinse. Aş putea spune că mai degrabă cele 4 suscită mult mai mult interes şi ar fi făcut actul normativ mult mai perfectibil. Din aceste considerente, şi Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat se raliază la propunerea anterioară, referitor la retrimiterea la comisie a acestui proiect normativ, şi punerea lui de acord, printr-o discuţie mai amplă şi mai serioasă, cu realităţile zilei. Vă mulţumesc. |
|||||
|
|
Vă mulţumesc şi eu. Domnul Mircea Toader, vă rog. |
|||||
|
|
Doamnă preşedinte, Rândul trecut, când l-am retrimis la comisie, am avut o înţelegere cu liderii că vom rediscuta. Câteva amendamente au fost trecute, dar nu putem condiţiona până nu ne trec toate amendamentele, iar problema cea mai delicată este aceea a foştilor înalţi funcţionari publici, care acum sunt inspectori guvernamentali, unde toţi ştim ce fac fiecare acasă şi nu putem să menţinem o funcţie numai de dragul unor oameni care, dintr-o situaţie mai aparte, au ajuns pe aceste poziţii. Aşa că noi nu suntem de acord cu retrimiterea la comisie şi vă rog să faceţi dezbaterile în continuare. |
|||||
|
|
Domnule deputat, vă rog, aveţi cuvântul. După aceea supunem la vot. |
|||||
|
|
Doamnă preşedinte, Stimaţi colegi, Sigur că legea vine să îmbunătăţească sistemul de recrutare a funcţionarilor publici. Eu zic că, prin amendamentele aduse, s-a rezolvat problema înalţilor funcţionari publici, în schimb s-a deteriorat o altă chestiune. Domnul Szakál a vorbit aici de descentralizare şi, într-adevăr, în proiectul iniţial spre descentralizare au fost orientate amendamentele, dar, la comisie, s-a strecurat o chestiune: din nou recentralizăm, în sensul că secretarii de primărie comunală, şefii de birouri şi şefii de secţii, din nou, să fie examinaţi la nivel de agenţie. Eu nu sunt de acord, şi grupul nostru nu este de acord cu acest amendament, credem că la nivelul comunităţilor locale trebuie să se organizeze aceste concursuri, pentru că aceste posturi sunt în legătură cu comunităţile locale. Din acest punct de vedere, noi suntem de acord cu forma iniţială a legii, şi în acest sens vom şi vota. Mulţumesc. |
|||||
|
|
Vă mulţumesc şi eu. Acum o să vă rog să pregătiţi cartelele. Am să supun la vot retrimiterea la comisie, aşa cum a fost această propunere făcută de grupurile parlamentare ale PSD şi PNL. Votul este deschis. Vă rog să votaţi. |
|||||
|
|
63 de voturi pentru, 45 împotrivă, o abţinere. Propunerea a fost respinsă. Trecem la intervenţii în cadrul dezbaterilor... |
|||||
|
Domnul Mircea Duşa (din sală): A fost aprobată! |
||||||
|
|
A fost aprobată. Scuze, eu am anunţat greşit! Deci, cu 63 de voturi pentru, 45 împotrivă şi o abţinere, a fost aprobată propunerea făcută. Termenul este în septembrie, da? |
|||||
|
|
|
Vă rog, domnule Eugen Nicolicea, aveţi cuvântul. |
|
|||
|
|
Vă rog să mă scuzaţi pentru intervenţia pe care o fac acum, peste rând. Este o rugăminte din partea unei comunităţi locale, transmisă prin domnul deputat Culiţă Tărâţă, şi anume Propunerea legislativă de la punctul 116 să o modificăm şi să o punem pe poziţia 11, fiind vorba de transferul unui teren pentru extinderea unui cimitir în satul Secuieni. Vă rog frumos să manifestaţi înţelegere pentru această solicitare făcută într-un mod intempestiv. |
|||||
|
|
Pe ce poziţie, domnule Nicolicea? |
|||||
|
|
De pe poziţia 116 pe poziţia 11. Toţi liderii de grup au manifestat înţelegere. Mulţumesc. |
|||||
|
|
Vă mulţumesc şi eu. Am să supun la vot această propunere. Votul este deschis. Vă rog să votaţi. |
|||||
|
|
107 voturi pentru, 5 împotrivă şi nicio abţinere. Intrăm în dezbaterea proiectului de lege. |
|||||
|
|
|
O să îi rog pe cei de la secretariat să-mi aducă şi acest proiect. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.112/2010 pentru modificarea Legii nr.152/1998 privind înfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Locuinţe. Procedură de urgenţă. Dacă iniţiatorul doreşte să ia cuvântul? Reprezentantul ministerului, vă rog. |
|
|||
|
|
Domnul Eugen-Dicones Curteanu (secretar de stat, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului): Vă mulţumesc, doamnă preşedinte. Stimate doamne şi stimaţi domni deputaţi, Foarte pe scurt, proiectul de act normativ supus atenţiei dumneavoastră vizează modificarea Legii nr.152/1998 privind înfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Locuinţe, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, urmărindu-se schimbarea regimului juridic al locuinţelor destinate închirierii specialiştilor din învăţământ şi din domeniul sănătăţii, pentru ca acestea să poată fi vândute. Ştiţi foarte bine că este nevoie de lichidităţi pentru edificarea noilor locuinţe, drept pentru care vă solicităm să aprobaţi raportul emis, raport de adoptare a proiectului de lege. Mulţumesc. |
|||||
|
|
Vă mulţumesc. Alte intervenţii? Raportul comisiei înainte, şi după aceea intervenţiile în cadrul dezbaterilor. |
|||||
|
|
În şedinţa plenului Camerei Deputaţilor, din data de 14 iunie 2011, în temeiul art.70 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, s-a hotărât retrimiterea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.112/2010 pentru modificarea Legii nr.152/1998 privind înfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Locuinţe, Comisiei pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic, sesizată în fond, în vederea reexaminării şi depunerii unui nou raport. Pentru acest proiect de lege s-a întocmit raportul nr.26/106/14.06.2011, prin care se propune adoptarea proiectului de lege cu amendamente admise şi respinse. La întocmirea prezentului raport suplimentar, comisia a avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ, al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, al Comisiei pentru buget, finanţe şi al Comisiei pentru egalitate de şanse. Obiectul de reglementare a fost prezentat de către reprezentantul Guvernului. Comisia propune plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectul de lege cu amendamente admise şi respinse, astfel cum sunt redactate în anexa la prezentul raport suplimentar. Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. La lucrările comisiei au fost prezenţi 29 de deputaţi, din totalul de 30 de membri ai comisiei. Raportul suplimentar al comisiei a fost adoptat cu unanimitate de voturi. Proiectul de lege se consideră adoptat în forma iniţială, în condiţiile art.115 alin.(5) teza a III-a din Constituţia României, republicată, de către Senat. Camera Deputaţilor este Cameră decizională. Vă mulţumesc. |
|||||
|
|
Vă mulţumesc şi eu. Intervenţii în cadrul dezbaterilor generale? Nu sunt. Atunci intrăm în dezbaterea amendamentelor admise. Titlul legii: "Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 112/2010 pentru modificarea Legii nr.152/1998 privind înfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Locuinţe". Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Adoptat. Poziţia 2. Observaţii? Nu sunt. Adoptată. De la poziţia 3 la poziţia 8 dacă sunt observaţii? Nu sunt. Adoptate. Poziţia 9. Observaţii? Nu sunt. Adoptată. De la poziţia 10 la poziţia 19 dacă sunt observaţii? Nu sunt. Adoptate. Urmează votul final. |
|||||
|
|
|
Pe procedură, domnul Mircea Toader. |
|
|||
|
|
Doamnă preşedinte, În Biroul permanent, am solicitat introducerea pe ordinea de zi a unor iniţiative şi proiecte de lege, sub rezerva definitivării raportului comisiei. Există un raport comun, şi este vorba de Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.5/2011 privind reglementările aduse în creşterea siguranţei rutiere şi destinaţia sumelor încasate de către personalul împuternicit cu atribuţiuni de inspecţie. Au fost la ambele comisii, au căzut de acord, iar raportul este finalizat. Vă rog să-l dezbatem. |
|||||
|
|
Vă mulţumesc. |
|||||
|
|
Vă rog, de asemenea, împreună cu colegii mei, solicităm ca iniţiativele legislative privind modificarea Legii gazelor, de la poziţia 91 şi 106, să fie introduse mai în faţă, să le putem dezbate astăzi. |
|||||
|
|
Poziţia 106 sau... |
|||||
|
|
Poziţia 91 şi 106, de modificare a Legii gazelor. |
|||||
|
|
Am înţeles. Bun. Deci în ceea ce priveşte raportul asupra Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.5/2011, era pe ordinea de zi, sub rezerva primirii raportului. Este în regulă. În ceea ce priveşte celelalte două iniţiative, propunerea este ca fiecare, 91 şi 106... v-aş propune să le trecem pe poziţia 27. Este în regulă? Vă mulţumesc. Votul este deschis. Vă rog să votaţi. |
|||||
|
|
112 voturi pentru, două împotrivă şi două abţineri. |
|||||
|
|
|
Acum discutăm Propunerea legislativă privind transmiterea unui teren din domeniul public al statului şi din administrarea Staţiunii de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Secuieni în domeniul public al unităţii administrativ-teritoriale Secuieni, judeţul Neamţ, şi în administrarea Consiliului Local Secuieni, în vederea extinderii cimitirului situat în satul Secuieni. Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul? Nu. Raportul Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice. Domnule deputat Avram, vă rog, aveţi cuvântul. |
|
|||
|
|
Doamnă preşedinte, Stimaţi colegi, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, împreună cu Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice au fost sesizate, spre dezbatere în fond, cu Propunerea legislativă privind transmiterea unor terenuri din domeniul public al statului şi din administrarea Staţiunii de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Secuieni în domeniul public al unităţii administrativ-teritoriale Secuieni, judeţul Neamţ, şi în administrarea Consiliului Local Secuieni, în vederea extinderii cimitirului situat în satul Secuieni. Potrivit prevederilor art.75 din Constituţia României, republicată, şi ale art.92 alin.(9) pct.2 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Camera Deputaţilor este Cameră decizională. Guvernul, prin punctul de vedere transmis, susţine adoptarea acestei iniţiative legislative, cu luarea în considerare a amendamentelor de la pct.2. În urma dezbaterilor, cele două comisii sesizate în fond au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor, spre dezbatere şi aprobare, raportul de adoptare a Propunerii legislative privind transmiterea unor terenuri din domeniul public al statului şi din administrarea Staţiunii de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Secuieni în domeniul public al unităţii administrativ-teritoriale Secuieni, judeţul Neamţ, şi în administrarea Consiliului Local Secuieni, în vederea extinderii cimitirului situat în satul Secuieni, cu amendamentele admise, astfel cum sunt redactate în anexa nr.1 la prezentul raport. În raport cu obiectivul şi conţinutul reglementării, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice. Vă mulţumesc. |
|||||
|
|
Şi eu vă mulţumesc. Dacă sunt intervenţii în cadrul dezbaterilor generale? Vă rog, domnule Tinel Gheorghe, aveţi cuvântul. |
|||||
|
|
Mulţumesc, doamnă preşedinte. Stimaţi colegi, Proiectul acesta de lege, iniţiat de un coleg de-al nostru, a suscitat în comisiile reunite, cele de agricultură şi juridică, unele discuţii, pentru că au fost probleme în ceea ce priveşte transmiterea suprafeţei, dacă să se facă cu compensare, fără compensare. Până la urmă, membrii celor două comisii au stabilit că, pentru cei 5.000 mp necesari extinderii cimitirului la Secuieni, nu este nevoie să facem cu compensare. Grupul parlamentar al Partidului Democrat Liberal susţine iniţiativa promovată de colegul nostru de la Neamţ şi va vota în forma propusă. Mulţumesc. |
|||||
|
|
Vă mulţumesc şi eu. Alte intervenţii? Nu sunt. Intrăm în dezbaterea amendamentelor. Titlul legii: "Lege privind transmiterea unor terenuri din domeniul public al statului şi din administrarea Staţiunii de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Secuieni, judeţul Neamţ, în domeniul public al comunei Secuieni, judeţul Neamţ, şi în administrarea Consiliului Local al comunei Secuieni, în vederea extinderii cimitirului situat în satul Secuieni". Dacă sunt observaţii din partea dumneavoastră? Nu sunt. Adoptat. Punctul 2, observaţii? Nu sunt. Adoptat. Punctul 3, observaţii? Nu sunt. Adoptat. Punctul 4, observaţii? Nu sunt. Adoptat. Urmează votul final. |
|||||
|
|
|
Intrăm în dezbaterea următorului proiect, Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.5/2011 pentru aprobarea unor reglementări privind creşterea siguranţei rutiere şi destinaţia sumelor încasate de către personalul împuternicit cu atribuţii de inspecţie şi control, în urma aplicării sancţiunilor contravenţionale specifice activităţii de transport rutier. Dacă Guvernul este pregătit să ne prezinte punctul său de vedere, vă rog. |
|
|||
|
|
Domnul Eusebiu Manea Pistru Popa (secretar de stat, Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii): Mulţumesc, doamnă preşedinte. Proiectul de ordonanţă are ca obiect modificarea şi completarea unor acte normative care reglementează activitatea de transport rutier pe drumurile publice, în scopul creşterii siguranţei rutiere şi al stabilirii destinaţiei sumelor încasate de către personalul împuternicit cu atribuţii de inspecţie şi control, în urma aplicării sancţiunilor contravenţionale specifice activităţii de transport rutier. În cuprinsul art.6 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, republicată, se introduce definiţia pentru anvelope de iarnă. Mulţumesc. |
|||||
|
|
Domnul preşedinte Iancu, pentru prezentarea raportului. |
|||||
|
|
Mulţumesc, doamnă preşedinte. Stimaţi colegi, Comisia pentru industrii şi servicii a fost sesizată pentru dezbatere şi avizare în fond a proiectului de lege menţionat. Aş vrea să subliniez că proiectul a fost adoptat de Senat. De asemenea, are avize favorabile de la Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, în unanimitate, Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic şi aviz favorabil, de asemenea, şi un punct de vedere de la Serviciul Român de Informaţii. Proiectul de lege, practic, reglementează creşterea siguranţei rutiere şi destinaţia sumelor încasate de către personalul împuternicit cu atribuţii de inspecţie şi control în urma aplicării sancţiunilor contravenţionale, specifice activităţii transportului rutier. În urma dezbaterii, membrii comisiei au hotărât, în unanimitate, adoptarea proiectului de lege, cu amendamente admise. |
|||||
|
|
Intervenţii în cadrul dezbaterilor generale? Nu sunt. Atunci, intrăm în dezbaterea pe articole. Amendamente admise. Titlul legii - Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.5/2011 pentru aprobarea unor reglementări privind creşterea siguranţei rutiere şi destinaţia sumelor încasate de către personalul împuternicit cu atribuţii de inspecţie şi control în urma aplicării sancţiunilor contravenţionale specifice activităţii de transport rutier. Dacă sunt observaţii? Nu sunt. La poziţia 2. Observaţii? Nu sunt. La poziţia 3. Observaţii? Nu sunt. De la poziţia 4 la poziţia 15. Dacă sunt observaţii? Nu sunt. De la poziţia 16 la poziţia 25. Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Adoptate. Anexa. Dacă sunt observaţii la anexă? Nu sunt. Adoptată. Rămâne pentru votul final. |
|||||
|
|
|
Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.18/2009 privind creşterea performanţei energetice a blocurilor de locuinţe. Procedură de urgenţă. Punctul de vedere al Guvernului? Guvernul? |
|
|||
|
|
Domnul Eugen-Dicones Curteanu: Vă mulţumesc, doamnă preşedinte. Stimate doamne şi stimaţi domni deputaţi, Proiectul de act normativ supus atenţiei dumneavoastră vizează, într-adevăr, aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.18/2009 privind creşterea performanţei energetice a condominiilor. Este un instrument care deja şi-a produs efectele şi care a ajutat la reabilitarea, din punct de vedere al performanţei termice a clădirilor, pentru un număr de 46 de mii de apartamente. Prin urmare, vă rugăm să fiţi de acord cu continuarea acestui program. Vă mulţumesc. |
|||||
|
|
Vă mulţumesc şi eu. Raportul comisiei? |
|||||
|
|
Stimată doamnă preşedinte, Stimaţi colegi, Comisia pentru industrii şi servicii a fost sesizată spre dezbatere în regim de urgenţă cu proiectul de lege menţionat. Aş vrea să subliniez că proiectul are avizul favorabil al Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci, Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, Comisiei pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic. Proiectul are ca obiect de reglementare stabilirea lucrărilor de intervenţie prin izolarea termică a blocurilor de locuinţe. De asemenea, aduce noutăţi în domeniul finanţării, precum şi obligaţiilor şi răspunderilor autorităţilor administraţiei publice şi locale, ale asociaţiilor de proprietari, în scopul creşterii performanţei energetice ale acestor blocuri de locuinţe. Având în vedere avizele favorabile, precum şi propunerile deputaţilor în cadrul dezbaterilor, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului adoptarea proiectului de lege, cu amendamente admise şi amendamente respinse. |
|||||
|
|
Vă mulţumesc. Intervenţii în cadrul dezbaterilor generale? Nu sunt. Atunci, intrăm în dezbaterea pe marginea amendamentelor admise. Titlul legii - Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.18/2009 privind creşterea performanţei energetice a blocurilor de locuinţe. Observaţii? Nu sunt. Adoptat. La poziţia 2. Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Adoptată. De la poziţia 3 la poziţia 10. Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Adoptate. Poziţia 11. Nu sunt observaţii. Adoptată. De la poziţia 12 la poziţia 24. Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Adoptate. Poziţia 25. Nu sunt observaţii. Adoptată. Poziţia 26. Nu sunt observaţii. Adoptată. De la poziţia 27 la poziţia 46. Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Adoptate. Poziţia 47. Observaţii? Nu sunt. Adoptată. Proiectul rămâne la vot final. |
|||||
|
|
|
Proiectul de Lege privind măsuri de creştere a calităţii arhitectural-ambientale a clădirilor Procedură de urgenţă. Punctul de vedere al Guvernului? |
|
|||
|
|
Domnul Eugen-Dicones Curteanu: Vă mulţumesc, doamnă preşedinte. Actul normativ supus atenţiei dumneavoastră, stimate doamne şi stimaţi domni deputaţi, de această dată, vizează creşterea calităţii arhitectural-ambientale a clădirilor, respectiv creşterea calităţii anvelopei clădirilor. Prin acest act normativ, se stabileşte cadrul legislativ prin care deţinătorii acestor clădiri, ale căror faţade sunt degradate, sunt obligaţi să ia măsurile necesare pentru realizarea lucrărilor de reabilitare structural-arhitecturală a anvelopei clădirilor şi, de asemenea, stabileşte sarcini pentru autorităţile administraţiei publice locale, de a veghea la aplicarea legii şi la notificarea deţinătorilor asupra obligaţiilor ce le revin în aplicarea dispoziţiilor actului normativ. Este un instrument deosebit de util pentru autorităţile publice locale, în vederea creşterii mediului şi spaţiului urban, drept pentru care vă rugăm să fiţi de acord cu raportul de adoptare emis de către comisiile de specialitate, cu menţiunea că la Anexa nr.1 a legii care vizează notificarea-cadru, conţinutul-cadru al notificării pe care autorităţile publice locale urmează să-l facă către deţinătorii clădirilor cu faţade degradate, vă rugăm să fiţi de acord ca în acest model de notificare toate căsuţele care vizează prezentarea situaţiei clădirii, să fie însoţite de nota de trimitere la nota de subsol nr.2, de indicele de trimitere la nota de subsol nr.2, îmi cer scuze. Prin urmare, vă rugăm să fiţi de acord şi cu acest proiect de act normativ. Vă mulţumesc. |
|||||
|
|
Raportul comisiei. Doamna preşedinte Sulfina Barbu. Vă rog. |
|||||
|
|
În conformitate cu prevederile Regulamentului Camerei Deputaţilor, Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic a fost sesizată cu dezbaterea pe fond, în procedură de urgenţă, a Proiectului de Lege privind măsuri de creştere a calităţii arhitectural-ambientale a clădirilor. La întocmirea prezentului raport, comisia a avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ, al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi şi avizul favorabil al Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci. Obiectul de reglementare a fost prezentat de către reprezentantul Guvernului. Comisia propune plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege, cu amendamente admise, astfel cum sunt redactate în anexa la prezentul raport. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, conform prevederilor constituţionale. La lucrările comisiei au fost prezenţi 29 de deputaţi, din totalul de 30 de membri ai comisiei. Raportul comisiei a fost adoptat cu unanimitate de voturi. Camera Deputaţilor este Cameră decizională. La întocmirea raportului, s-a omis redactarea preambulului din forma prezentată de Guvern şi propunem ca acest preambul să rămână nemodificat. Vă mulţumesc. |
|||||
|
|
Vă mulţumesc şi eu. Intervenţii în cadrul dezbaterilor generale? Nu sunt. Intrăm în dezbaterea amendamentelor. Titlul legii - Lege privind măsuri de creştere a calităţii arhitectural-ambientale a clădirilor. Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Adoptat. La poziţia 2. Observaţii? Nu sunt. Adoptată. De la poziţia 3 la poziţia 15. Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Adoptate. De la poziţia 16 la poziţia 27. Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Adoptate. De la poziţia 28 la poziţia 47. Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Adoptate. Poziţia 48. Anexa nr.1. Observaţii? Nu sunt. Adoptată. Poziţia 49. Observaţii? Nu sunt. Adoptată. |
|||||
|
|
|
Proiectul de Lege privind respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.36/2011 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.116/2006 privind protecţia socială acordată persoanelor disponibilizate prin concedieri colective efectuate ca urmare a restructurării şi reorganizării unor societăţi naţionale, regii autonome, companii naţionale, societăţi comerciale cu capital majoritar de stat, precum şi societăţilor comerciale şi regiilor autonome subordonate autorităţilor administraţiei publice locale. Procedură de urgenţă. Punctul de vedere al Guvernului? |
|
|||
|
|
Domnul Claudiu Constantin Stafie: Vă mulţumesc, doamnă preşedinte. Prin prezentul proiect de act normativ, se propune reglementarea măsurilor de protecţie socială de care beneficiază persoanele disponibilizate prin concedieri colective din domeniul minier şi energetic, în baza programelor de restructurare şi reorganizare a societăţilor aprobate prin hotărâri de Guvern la propunerea ministerului de resort. Având în vedere cele prezentate, propunem plenului adoptarea proiectului de lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.36, şi nu de respingere, aşa cum a venit de la Senat. Vă mulţumesc. |
|||||
|
|
Vă mulţumesc şi eu. Raportul comisiei. Domnul preşedinte Dobre. Vă rog. |
|||||
|
|
Vă mulţumesc, doamnă preşedinte. În conformitate cu prevederile art.95 şi 115 din Regulament, Comisia pentru muncă şi protecţie socială a fost sesizată cu dezbaterea pe fond, în procedură de urgenţă, a Proiectului de Lege privind respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.36/2011 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.116/2006 privind protecţia socială acordată persoanelor disponibilizate prin concedieri colective efectuate ca urmare a restructurării şi reorganizării unor societăţi naţionale, regii, companii şi societăţi cu capital majoritar de stat. La întocmirea prezentului raport, comisia a avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ, al Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci, al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi şi al Comisiei pentru politică economică, reformă şi privatizare. Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.116/2006, cu modificările şi completările ulterioare, în sensul stabilirii măsurilor de protecţie socială de care beneficiază persoanele disponibilizate prin concedieri colective din domeniul minier, energetic, în baza programelor de restructurare şi reorganizare a societăţilor, aprobate prin hotărâre de Guvern, la propunerea ministerului de resort, în condiţiile în care există un program de restructurare şi reorganizare. Comisia propune plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege cu amendamente, în vederea reintroducerii venitului lunar de completare pentru persoanele disponibilizate, venit reglementat prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.116/2006 şi abrogat prin Legea nr.118 din 30 iunie 2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, conform prevederilor art.73 alin.(1) din Constituţie. Proiectul de lege a fost adoptat de Senat în şedinţa din 30 mai 2011. Camera Deputaţilor este Cameră decizională. În urma finalizării dezbaterilor, comisia propune adoptarea, cu modificări, a Proiectului de Lege privind respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.36/2011 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.116/2006, în sensul aprobării ordonanţei de urgenţă. Vă mulţumesc. |
|||||
|
|
Vă mulţumesc şi eu. Intervenţii în cadrul dezbaterilor generale? Domnul Giurgiu. |
|||||
|
|
Vă mulţumesc, doamnă preşedinte. Stimaţi colegi, Acest proiect de lege este bine-venit, numai că consider că ar fi trebuit să fie introduşi şi salariaţii de la CFR, care, în acest moment, se pregătesc să plece. Sunt peste 6 mii de salariaţi care vor rămâne fără un loc de muncă şi ar fi fost bine să fie trecuţi, pentru a beneficia de acele salarii compensatorii. Vă mulţumesc. |
|||||
|
|
Mulţumesc. Domnul vicelider Neacşu. Vă rog. |
|||||
|
|
Vă mulţumesc, doamnă preşedinte. Trebuie să recunosc cu satisfacţie, în numele meu şi al colegilor mei, că uneori se mai întâmplă şi lucruri pozitive. De astă dată, este foarte clar că se impune, că este necesară restructurarea sistemului energetic, dar satisfacţia nu pleacă neapărat din acest lucru, ci din aceea că, de astă dată, se propun şi măsuri compensatorii, care sunt necesare; măsuri compensatorii care, aşa cum amintea antevorbitorul meu, sunt necesare şi pentru salariaţii care vor fi disponibilizaţi de la CFR, măsuri compensatorii care sunt necesare şi pentru funcţionarii publici care vor fi disponibilizaţi în perioada următoare şi mai ales pentru cadrele militare din cadrul sistemului de ordine publică şi de apărare care, de asemenea, vor fi disponibilizaţi din cadrul Ministerului de Interne, lucru care nu pare să implice aceeaşi preocupare din partea Guvernului. Faptul că disponibilizaţii din sistemul energetic vor primi, pe lângă indemnizaţia de şomaj şi acel venit lunar compensatoriu pentru o perioadă mai lungă, sau o perioadă care excede perioada acordării indemnizaţiei de şomaj este, în opinia noastră, un lucru şi pozitiv şi necesar. Dar invităm Guvernul, cu acest prilej, să gândească măsuri în consecinţă şi pentru celelalte categorii de personal care vor fi disponibilizate în continuare şi, aşa cum am precizat mai devreme, aştept o propunere foarte clară, foarte obiectivă referitoare la disponibilizările din rândul lucrătorilor Ministerului de Interne şi compensaţiile băneşti la care aceştia ar avea dreptul. Vă mulţumesc. |
|||||
|
|
Vă mulţumesc şi eu. Alte intervenţii în cadrul dezbaterilor generale? Nu sunt. Prin urmare, intrăm în dezbaterea pe marginea amendamentelor admise. Titlul legii - Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.36/2011 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.116/2006 privind protecţia socială acordată persoanelor disponibilizate prin concedieri colective efectuate ca urmare a restructurării şi reorganizării unor societăţi naţionale, regii autonome, companii naţionale, societăţi comerciale cu capital majoritar de stat, precum şi a societăţilor comerciale şi regiilor autonome subordonate autorităţilor administraţiei publice locale. Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Adoptat. Poziţia 2. Observaţii? Nu sunt. Adoptată. De la poziţia 3 la poziţia 8. Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Adoptate. Poziţia 9. Nu sunt observaţii. Adoptată. Urmează votul final. |
|||||
|
|
|
Domnul Mircea Toader. Vă rog. |
|
|||
|
|
Pe procedură, doamnă preşedinte. Stimaţi colegi, Vin cu o rugăminte la dumneavoastră - să reluăm discuţia pe Statutul funcţionarului public, pe Legea nr.188. Suntem într-o situaţie delicată din punct de vedere financiar. Nu se poate asigura, în semestrul II, finanţarea anumitor funcţii publice şi vă rog să fiţi de acord să revenim şi să dezbatem această iniţiativă legislativă, pe care Guvernul a hotărât să o trimită ca iniţiativă în Parlament. A stat câteva luni de zile şi, fiind la sfârşit de sesiune, vă rog să fiţi de acord să revenim şi să discutăm acest proiect de lege. Este şi o rugăminte a premierului Emil Boc. |
|||||
|
|
Domnul Tăriceanu. Vă rog. |
|||||
|
|
Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu: Doamnă preşedinte, Stimaţi colegi, Mă adresez în mod special liderului Grupului parlamentar al PDL. Eu vă înţeleg problemele pe care le aveţi şi faptul că inclusiv premierul v-a sunat, dar sunt nişte proceduri pe care v-aş ruga să le respectăm. A fost un vot dat mai devreme, un vot dat în condiţii legale, asupra căruia nu s-a ridicat niciun fel de obiecţiune, aşa încât vă spun în mod clar că nu suntem de acord cu reluarea discuţiei asupra acestui punct. O puteţi face, în viitoarea sesiune, conform regulamentului. Cu părere de rău. |
|||||
|
|
Doamna preşedinte! |
|||||
|
|
Vă rog. |
|||||
|
|
Sigur, există o cutumă - în timpul dezbaterilor pe iniţiative legislative, putem să intervenim. Eu am avut o rugăminte şi vă rog să ţineţi cont de ea. Suntem într-o situaţie mai delicată, pentru care vă cer acest sprijin. Ştiţi bine că am fost de acord cu retrimiterea la comisie, au fost discutate amendamentele, ni s-a promis - mie, cel puţin - că va intra şi sigur va fi votată. Acum vrem să blocăm. Deci, doamnă preşedinte, vă rog să supuneţi la vot cererea mea. |
|||||
|
|
Domnul Neacşu. |
|||||
|
|
Doamnă preşedinte, Am avut impresia că cel puţin şedinţa de astăzi curge într-un mod firesc. Au fost o mulţime de lucruri cu care am fost de acord fiecare dintre noi; au fost propuneri ale opoziţiei care au fost îmbrăţişate de reprezentanţi ai puterii şi propuneri ale puterii care au fost acceptate de reprezentanţii opoziţiei. Acum, iertaţi-mă, este un proverb românesc - mortu de la groapă nu se mai întoarce. Nu putem să acceptăm sine die orice lucru, pentru că, ştiu eu, domnul Mircea Toader a fost sunat de domnul Tăriceanu, iertaţi-mă, de domnul Emil Boc şi, în aceste condiţii, lucrul acesta ar trebui să devină o practică. A trecut acel proiect, am specificat fiecare dintre noi atunci când am vorbit despre el, când l-am dezbătut, care sunt lacunele, care sunt minusurile şi care sunt plusurile lui. Am căzut de acord şi asupra faptului că acel proiect legislativ are o serie de minusuri care urmau şi care, în mod firesc, urmează să fie discutate în cadrul comisiei de specialitate. Din aceste motive, şi noi ne opunem, evident, acestei, încă o dată, încercări de încălcare a regulamentului, pe care o socotim şi inoportună şi nepotrivită. |
|||||
|
|
|
Bun. Eu v-aş propune în felul următor: avem un proiect de lege privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică. Cât dezbatem acest proiect de lege, vă rog să vă consultaţi liderii de grup şi după aceea am să supun la vot. Vă rog. Deci: Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes naţional, judeţean şi local. Dacă iniţiatorul doreşte să ia cuvântul? Raportul comisiei. |
|
|||
|
|
Vă mulţumesc, doamnă preşedinte. Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a fost sesizată spre dezbaterea în fond cu Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică. Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege. Potrivit dispoziţiilor art.75 din Constituţia României, Camera Deputaţilor este Cameră decizională. Consiliul Legislativ a avizat favorabil această iniţiativă. Guvernul, de asemenea, prin punctul de vedere exprimat, susţine adoptarea proiectului de lege. Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii nr.255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes naţional, judeţean şi local, cu modificările şi completările ulterioare, în sensul includerii în cadrul lucrărilor declarate de utilitate publică a lucrărilor de construcţie, reabilitare şi modernizare a infrastructurii de alimentare cu apă, infrastructurii de apă uzată, a celor de construcţie, reabilitare şi modernizare a staţiilor de epurare, precum şi posibilitatea reprezentării unităţilor administrativ-teritoriale de către autorităţile administraţiei publice locale şi pentru aceste lucrări. În urma dezbaterii şi a opiniilor exprimate, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege, cu amendamentele admise care sunt redate în anexa la prezentul raport. În raport de obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Fiind procedură de urgenţă, vă propun trei minute pentru dezbateri generale şi un minut pentru dezbaterea pe articole. Vă mulţumesc. |
|||||
|
|
Vă mulţumesc. Intervenţii în cadrul dezbaterilor generale pe marginea acestui proiect de lege? Nu sunt. Titlul legii - Lege privind modificarea şi completarea Legii nr.255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes naţional, judeţean şi local. Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Adoptat. De la poziţia 2 la poziţia 7. Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Adoptate. Poziţia 8. Observaţii? Nu sunt. Adoptată. Poziţia 9. Nu sunt observaţii. Adoptată. Poziţiile 10, 11, 12, 13 şi 14. Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Adoptate. |
|||||
|
|
|
Domnule Toader, procedăm la vot? |
|
|||
|
|
Domnul Mircea-Nicu Toader (din sală): Da, da. |
|||||
|
|
Da? În regulă. Supun la vot reluarea dezbaterii pe marginea... A, domnul Duşa. Vă rog. |
|||||
|
|
Doamnă preşedinte, Stimaţi colegi, Eu cred că există un regulament de organizare şi funcţionare a Camerei şi nu există procedura, numai dumneavoastră aţi inventat-o în ultimii doi ani, să reluăm votul pe un vot care s-a dat. Nu suntem de acord cu această procedură. Nu au ajuns la nicio concluzie liderii de grup. De aceea, vă cer o pauză de o jumătate de oră de consultări. |
|||||
|
|
Vă mulţumesc. Să ştiţi că dacă citiţi în regulament, există procedura de reluare a votului. |
|||||
|
|
Doamnă preşedinte, nu vă bateţi joc de regulament! Dumneavoastră... eu ştiţi că sunt un om... |
|||||
|
|
Domnule Duşa, mai uşor... |
|||||
|
|
...care nu vă jignesc, dar nu vă bateţi joc de regulament. De fiecare dată când nu vă iese ceva, vă bateţi joc de regulament. Ce vreţi să faceţi? Să disponibilizaţi nişte oameni ai PNL-ului, care sunt pe funcţiile acelea de înalţi funcţionari publici. Acesta este singurul rost al acelei legi, pe lângă modificările bune pe care le daţi. Dumneavoastră de asta insistaţi. Nu vă interesează ca Legea nr.188 să fie o lege bună şi să fie în interesul funcţionarilor publici. Vă interesează doar acest lucru - să puneţi pe drum nişte oameni. Şi aşa aţi pus destui - la Ministerul Administraţiei, la ANAF şi la alte instituţii. Lăsaţi-i pe ăştia, pe înalţii funcţionari publici, să-şi facă datoria. Domnule Toader, nu mai insistaţi, domnule! Că dumneavoastră nu vă ţineţi de cuvânt la înţelegeri între lideri niciodată. |
|||||
|
|
Sunteţi cam nervos. Este din cauza faptului că suntem la sfârşitul sesiunii parlamentare. Dar, încercam doar să vă informez că în regulament există procedura de reluare a votului. Nu trebuia să săriţi aşa. Citiţi regulamentul. Vă rog. |
|||||
|
|
Pe procedură. Desigur, o pauză de consultări, suntem obligaţi s-o dăm, dumneavoastră decideţi durata, dar v-aş solicita prelungirea programului până dezbatem această lege şi eventual şi altele. (Rumoare, vociferări.) Vă rog frumos! Deci, este o părere, o solicitare, că dumneavoastră trebuie să ţineţi cont de ea sau nu ţineţi cont de ea. (Rumoare, vociferări.) |
|||||
|
|
Bun. Deci, înţeleg că avem următoarele propuneri: pauză de consultări, după care reluarea pe 188 şi reluarea votului. Bun. Deci, supun la vot reluarea discuţiilor pe 188. Da, domnule Dobre, vă rog. (Rumoare, vociferări.) Sigur, bineînţeles, aveţi dreptate. |
|||||
|
|
Pe procedură, doamna preşedinte. Eu cred că, la încheierea unei sesiuni legislative, nu o să faceţi iarăşi o gafă de proporţii să călcaţi în picioare regulamentul. Este inadmisibil, chiar şi în ultima şedinţă, chiar şi în ultimul minut. |
|||||
|
|
Dar, vă rog să precizaţi articolul... Haideţi, să lăsăm discursurile. Aveţi o intervenţie pe procedură, vă rog să specificaţi articolul, da? |
|||||
|
|
Dacă-mi permiteţi? Dacă domnul prim-ministru dorea, venea aici să susţină. Pentru că Parlamentul este deasupra Guvernului, cel puţin Constituţia care este în vigoare. Cum e posibil aşa ceva? A dat telefon nu ştiu cine şi luaţi de la capăt dezbaterea. Este complet inadmisibil. Complet neconstituţional, în afara oricărei reguli, probabil, nici în Zimbabwe. |
|||||
|
|
Vă mulţumesc mult. Acum, există o propunere făcută de liderii de grup. Supun la vot, după aceea intrăm în pauza de consultări. Vă rog. Votul este deschis. Vă rog să votaţi. (Rumoare.) Am spus. Am vorbit de pauză de consultări, tocmai asta am încercat să vă spun. Le-am supus în ordine. |
|||||
|
|
70 de voturi pentru, 3 împotrivă, două abţineri. Pauză de consultări până la fix, pentru că se prelungeşte programul, fără un minut, poftim, ca să începem. Domnul Máté András, vă rog. |
|||||
|
|
Doamnă preşedinte, pentru stenogramă. Noi am înţeles, în partea aceea, că dumneavoastră doriţi să supuneţi la vot pauza de consultări, ceea ce nu se supune la vot. Noi am vrut să votăm şi suntem de acord cu reluarea discuţiei pe acest proiect de lege, dar nu putem vota pentru pauza de consultări, care este obligatoriu să se dea fără vot. |
|||||
|
|
Nu, cred că n-aţi fost... |
|||||
|
|
Deci, dacă aţi supus pe vot retrimiterea, atunci să reluăm votul, că şi noi suntem de acord, dar mulţi dintre colegi nu au votat, pentru că nu se ştia ce supuneţi la vot până la urmă. |
|||||
|
|
Deci, au votat în favoarea... Domnule Máté András, cum să supun la vot pauza de consultări? Am şi spus că după aceea intrăm în pauza de consultări, după ce am supus la vot propunerea făcută de domnul Mircea Toader, de reluare a discuţiei pe 188 şi prelungirea programului până la sfârşitul dezbaterii pe 188. Vă mulţumesc. Pauză de consultări până la fix. Reluăm dezbaterea pe 188. Vă mulţumesc. |
|||||
|
După pauză |
||||||
|
|
Vă propun să reluăm dezbaterile noastre. Vă rog să luaţi loc. Reluăm dezbaterile pe proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.188. Vă rog, domnule Duşa. |
|||||
|
|
Doamnă preşedinte, Am rugămintea să citim, totuşi, stenograma, pentru că nu ştim şi nici dumneavoastră nu ştiţi ce aţi supus la vot. |
|||||
|
|
Am şi precizat faptul că... |
|||||
|
|
Nu, aţi precizat după ce s-a votat. |
|||||
|
|
Şi înainte. |
|||||
|
|
Doamnă preşedinte, Aţi votat după ce s-a precizat. Aţi apucat să spuneţi doar atât: "Supun la vot pauza cerută." şi s-a dat drumul la vot. |
|||||
|
|
Nu, domnule Duşa... |
|||||
|
|
Doamnă preşedinte, ... |
|||||
|
|
Dacă-mi permiteţi. Am supus la vot propunerea făcută de domnul Toader, precizând că urmează pauza de consultări. Asta a fost precizarea. Iar propunerea domnului Toader a vizat reluarea dezbaterii pe 188 plus prelungirea programului până la epuizarea... |
|||||
|
|
Doamnă preşedinte, Nu am cerut nimic mai mult decât să consultăm stenograma, pentru că am solicitat-o şi nu era redactată încă. Atât am solicitat. |
|||||
|
|
Am înţeles. |
|||||
|
|
Ca să ne edificăm ce-am votat. Atunci când votăm, trebuie să votăm în cunoştinţă de cauză. Şi poate domnii de la aparatul tehnic, între timp, au finalizat redactarea şi ne prezintă stenograma. |
|||||
|
|
Vă mulţumesc. Pe procedură, vă rog, domnul deputat. |
|||||
|
|
Doamnă preşedinte, Eu nu înţeleg cum aţi putut supune la vot sau în cadrul aceluiaşi vot şi reluarea dezbaterilor şi prelungirea programului. Pentru că, dacă, să zicem, cineva era pentru prelungirea programului, dar nu era pentru reluarea dezbaterilor, cazul meu, de exemplu, n-avea cum să voteze. Deci, dumneavoastră nu puteaţi să supuneţi în cadrul aceleiaşi propuneri două lucruri care pot avea sau nu legătură unul cu celălalt. Eu vă rog să reluaţi votul şi să faceţi, eventual, nişte cursuri intensive de logică. |
|||||
|
|
Domnule deputat, cursurile intensive de logică probabil că trebuie să le faceţi dumneavoastră, dintr-o singură raţiune: avea logică propunerea domnului Toader de a solicita prelungirea timpului de dezbatere odată cu dezbaterea acestui proiect şi pentru acest proiect. Dacă dumneavoastră intenţionaţi să solicitaţi prelungirea programului, în general vorbind, vă rog să formulaţi această solicitare prin liderul dumneavoastră de grup şi, sigur, obligaţia mea este de a supune la vot acest lucru. Vă rog. |
|||||
|
|
Doamnă preşedinte, Aveţi perfectă dreptate. Este logic, dar nu-i arheologic. Eu revin la propunerea domnului lider Mircea Duşa, să vedem stenograma, pentru a avea exact dovada că ceea ce spuneţi dumneavoastră este real. |
|||||
|
|
Asta... Vă rog, domnul Tăriceanu. |
|||||
|
|
Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu: Doamnă preşedinte, Sunt cu Regulamentul Camerei, cel republicat, în faţă şi caut cu insistenţă articolul la care dumneavoastră faceţi referire, care, probabil, sună aşa: În cazul în care un proiect de lege este respins sau retrimis la comisie, majoritatea poate supune de atâtea ori la vot proiectul respectiv până trece. Dar nu-l găsesc. Poate-mi spuneţi care este proiectul. Mă uit în zona art.130, la 104, la 105, nu-l găsesc. Vă rog foarte mult, haideţi să nu depăşim regulamentul. Avem prevederi clare, cum se procedează în atari situaţii. Aşa cum v-am spus, se poate supune votului într-o sesiune ulterioară, în sesiunea următoare, pornind de la forma "Camera a fost sesizată iniţial." - Uitaţi-vă la art.105 alin.(2). Şi vă rog să nu forţaţi în niciun fel regulamentul. Haideţi să respectăm aceste reguli care fac ca funcţionarea Parlamentului şi relaţiile între noi să se desfăşoare normal. Vă rog foarte mult. |
|||||
|
|
În regulă. Înţeleg că există un timp mai îndelungat până când stenograma va fi gata. Voci din sală: Articolul şi alineatul. |
|||||
|
|
Doamnă preşedinte, Ca să nu pierdem timpul, până soseşte stenograma, mai avem pe ordinea de zi, pe acolo, nişte proiecte de lege, poate le dezbatem pe acelea. Dar, încă o dată, repet ceea ce spunea şi domnul lider de grup de la PNL, domnul Tăriceanu, că nu există o reglementare care să prevadă reluarea votului. Dacă e aşa, atunci haideţi să reluăm voturile la toate proiectele de lege la care noi am votat împotrivă. V-am solicitat ieri, la Biroul permanent, să reluăm votul pe proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei nr.1 şi aţi refuzat. Ne-aţi replicat că este neregulamentar. Păi ieri a fost regulamentar şi astăzi este neregulamentar? |
|||||
|
|
Ieri - vă referiţi la mine, cumva? |
|||||
|
|
Ieri solicitasem, la Biroul permanent, să reluăm votul pe proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei nr.1, cea cu recalcularea pensiilor la militari. |
|||||
|
|
Vă întrebam dacă vă refereaţi la mine, că n-am fost ieri la Biroul permanent. |
|||||
|
|
Nu, mă refeream la cele petrecute în Biroul permanent. |
|||||
|
|
A, în general, am înţeles. |
|||||
|
|
Mi s-a spus că este neregulamentar. Şi astăzi este regulamentar să reluăm un vot dat? |
|||||
|
|
Vă mulţumesc. Domnul Toader, vă rog. |
|||||
|
|
Doamnă preşedinte, Eu am făcut o solicitare, m-am adresat plenului, am şi motivat-o de ce. Referitor la întrebarea, s-a votat, 73 parcă. Dacă nu spunem pentru ce s-a votat. S-a votat pentru solicitarea pe care am făcut-o eu, practic, de a rediscuta 188 şi a continua programul, că nu se poate termina legea în trei minute şi şase secunde. (Vociferări.) Voce din sală: Conform cărui articol din regulament? |
|||||
|
|
Vă rog, vă rog. |
|||||
|
|
Doamnă preşedinte, Am şi eu o rugăminte la dumneavoastră, să ne precizaţi, pentru cei care nu cunoaştem atât de bine regulamentul ca dumneavoastră, articolul şi alineatul în baza căruia aţi supus la vot propunerea domnului Mircea Toader, care are un regulament special din Republica de la Galaţi. Dar vreau să vă spun, este o singură situaţie în Regulamentul Camerei, republicat, în care votul poate fi reluat, art.130 alin.(1): "În caz de paritate de voturi, votul se repetă." Nu suntem în această situaţie şi am rugămintea să uzaţi de acest regulament, şi nu de alte regulamente. |
|||||
|
|
Vă mulţumesc. Domnul Márton. Am crezut că vreţi să interveniţi. Alte intervenţii? Vă rog, domnul Calimente, vă rog. |
|||||
|
|
Doamnă preşedinte, Stimaţi colegi, Am încercat să depistez şi eu articolul la care face referire domnul Toader. Din păcate, acel articol nu există. Cred că domnul Toader, bănuiesc că se crede în Elveţia, că numai acolo, pe baza votului cetăţenilor, direct, se poate adopta orice proiect de lege. Singurul articol pe care eu l-am găsit şi care se referă - într-o oarecare măsură - la ceea ce discutăm, este art.105 pct.(2), care spune: "După dezbaterea ultimului raport întocmit, dacă plenul Camerei nu reuşeşte să adopte proiectul de lege referitor la ordonanţă, în condiţiile în care Camera Deputaţilor este Cameră decizională, respectivul proiect se va rediscuta în sesiunea următoare pornind de la forma cu care Camera a fost sesizată iniţial." Şi cred că aici, sigur, face referire la proiect de ordonanţă, dar, dacă nu există altă referire, şi un proiect de lege se supune aceleiaşi reguli. Exact cum se supune şi ordonanţa. Deci putem discuta ceea ce propune domnul Toader în sesiunea de la toamnă. |
|||||
|
|
O să rog liderii de grup să mai aibă o discuţie de câteva minute, vă rog. |
|||||
|
După pauză |
||||||
|
|
Înţeleg că liderii au ajuns la un consens şi amânăm pe toamnă acest proiect de lege. Adică rămâne întors la comisie. |
|||||
|
|
|
Dacă mai sunt alte... da, încă două proiecte. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului privind completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.105/2010 pentru aprobarea Programului... Propunerea legislativă pentru completarea anexei la Legea nr.350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul. Dacă din partea iniţiatorilor doreşte să ia cineva cuvântul? Vă rog. |
|
|||
|
|
Doamnă preşedinte, Domnilor colegi, Proiectul de lege are ca obiect de reglementare completarea Anexei nr.2 din Legea nr.350/2001, Legea amenajării teritoriului, prin introducerea a noi termeni, precum: "teritoriul administrativ al localităţii", "teritoriul unităţii administrativ-teritoriale" şi "limita unităţii administrativ teritoriale". De ce acest proiect de lege? Cunoaşteţi foarte bine, stimaţi colegi, că în zonele pe care "le păstoriţi", în ghilimele spus, sunt foarte multe litigii între UAT-uri privind delimitarea administrativă. În acest sens, s-au înfiinţat în subordinea instituţiei prefectului comisii pentru delimitarea hotarelor. Acestea, când ajung la situaţii de litigii, se blochează. Blocându-se, nu se poate delimita administrativ-teritorial UAT, mai mult decât atât, nu se pot aproba PUG-urile şi, în ultimă instanţă, sunt situaţii când nu pot fi accesate fonduri europene. De ce am ajuns la localitate? Pentru mine, localitatea reprezintă unitatea administrativă de bază, elementară, reprezintă o entitate istorică, care n-a fost, nu este şi nu va putea fi amputată niciodată. Şi vă dau citire ce înseamnă, după opinia mea, teritoriul administrativ al localităţii: "Teritoriul administrativ al localităţii reprezintă suprafaţa constituită din suprafaţa agricolă, teren arabil, păşuni, fâneţe, vii, livezi, suprafaţa fondului forestier, suprafaţa ocupată de construcţii, terenul intravilan - şi acum începe problema - a căror carte funciară, unde există carte funciară, sau alte evidenţe funciare au aparţinut localităţii respective - şi mă raportez în timp - la data intrării în vigoare a Legii nr.2/1968". Este singura lege care reglementează organizarea administrativ-teritorială a României. Domnilor colegi, Este absolut necesar, cum am spus şi la început, să adoptăm un astfel de proiect de lege, fiindcă se creează un reper legal la care se poate raporta instituţia prefectului pentru delimitările administrative. Vă mulţumesc că m-aţi ascultat şi las la latitudinea dumneavoastră să apreciaţi. Vă mulţumesc. |
|||||
|
|
Raportul comisiei. |
|||||
|
|
În conformitate cu prevederile Regulamentului Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic a fost sesizată cu dezbaterea pe fond în procedură obişnuită a Propunerii legislative pentru completarea anexei la Legea nr.350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismului. La întocmirea prezentului raport, comisia a avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ. Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Anexei nr.2 la Legea nr.350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul cu modificările şi completările ulterioare. Prin definiţiile propuse în proiect se urmăreşte eliminarea ambiguităţilor privind teritoriile unităţilor administrativ-teritoriale, implicit limitele teritoriale ale acestora. Comisia propune plenului Camerei Deputaţilor adoptarea propunerii legislative cu amendamente admise, astfel cum sunt redate în anexa la prezentul raport. Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare. La lucrările comisiei au fost prezenţi 29 de deputaţi din totalul de 30 de membri ai comisiei, iar raportul comisiei a fost adoptat cu unanimitate de voturi. Propunerea legislativă a fost respinsă de Senat în şedinţa din data de 4 mai 2011. Camera Deputaţilor este Cameră decizională. |
|||||
|
|
Intervenţii în cadrul dezbaterilor generale nu sunt. Intrăm în dezbaterea amendamentelor. Titlul legii: "Lege pentru completarea Anexei nr.2 la Legea nr.350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul". Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Adoptat. La poziţia 2, observaţii? Nu sunt. Adoptată. De la poziţia 3 la poziţia 7, dacă sunt observaţii? Nu sunt. Adoptate. Vă rog, domnul Iancu. |
|||||
|
|
Doamnă preşedinte, Stimaţi colegi, Aş vrea să vă rog, a fost o intervenţie din partea domnului lider Toader pentru a aduce pe ordinea de zi un pic mai în faţă două propuneri legislative votate de plen, însă aş vrea să vă rog, ţinând seama de incidentele apărute până acum şi de riscul de a nu fi aprobate cele două propuneri legislative, să vă rog dacă vreţi să le aducem în discuţie acum, pentru că ele au implicaţii directe asupra riscului creşterii tuturor preţurilor în România şi ar fi păcat să închidem sesiunea fără trecerea acestor două propuneri legislative, care au fost aprobate de către toate comisiile. Mulţumesc. |
|||||
|
|
OK! Avem o problemă, în sensul în care este 12,35, eu chiar vă propuneam să încheiem. Înţeleg că există această propunere. Liderii de grup? Suntem în afara programului. Deci e 12,35, încheiem. Da, înţeleg că liderii de grup merg pe principiul ca totuşi să încheiem şi să începem votul final. Vă mulţumesc mult. Facem o pauză de câteva minute pentru a se pregăti lista de vot final. |
|||||
|
După pauză |
|
||||
|
|
O să vă rog să luaţi loc în bănci. Invit secretarii la prezidiu. Vă propun, până vine lista de vot final, către liderii de grup, să facem verificarea votului. Dar, înainte de asta, domnul Dumitrescu pe procedură. |
|||||
|
|
Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu: Doamnă preşedinte, Doamnelor şi domnilor colegi, Vă reţin atenţia cu o chestiune de procedură şi doresc să fac referire la o chestiune procedurală, care se petrece sau s-a petrecut în întreagă această sesiune parlamentară şi sper să nu se mai petreacă în sesiunea următoare. Avem o mare disfuncţionalitate în ceea ce priveşte votul final. Se întârzie nepermis de mult organizarea votului final de fiecare dată. Pe cale de consecinţă, am avut nenumărate situaţii şi eu am scos aici, fac un apel, nu acuz pe nimeni, aş putea să spun şi care sunt motivaţiile pentru care, dar le ştiţi foarte bine, se face această întârziere. Dar, am situaţii în care s-a votat până la ora 14,30-15,00 şi pe cale de consecinţă n-am mai putut ţine în zilele respective şedinţele de comisie. Neţinând şedinţele de comisie - şi vorbesc în special de Comisia pentru învăţământ - am avut situaţii ca cea pe care o cunoaşteţi astăzi, un proiect de lege să treacă tacit. În perioada, de exemplu, când legea a fost în discuţie, această modificare a Legii învăţământului, pe 15 şi 21, deci în două date, nu am putut să ţinem comisia din lipsă de cvorum. Nu mai spun cine are majoritatea şi cu cât în această comisie. Doamnă preşedinte, Vă rog să luaţi toate măsurile ca, pe viitor... Nu uitaţi că avem şi invitaţi, sunt miniştri, sunt factori responsabili din sistemul educaţional, preşedinţi de academii, pe care-i invităm. Nu poţi să-i invit la ora 14 sau 14,30 şi la ora 16,00 să încep lucrările şedinţei. Pentru că oamenii, normal, după vot, se mai duc şi la masă. Iată de ce vă fac această remarcă procedurală şi vă rog foarte mult ca, pe viitor, împreună cu Biroul permanent, să luaţi toate măsurile necesare - şi, bineînţeles, cu domnul deputat Toader, că la dânsul e problema, îl mai critic şi eu, îl criticaţi dumneavoastră, dar îl critic şi eu, să-şi aducă colegii la muncă şi la vot când trebuie. Asta e o rugăminte de bun-simţ. Şi vă mulţumesc foarte mult. |
|||||
|
|
Vă mulţumesc şi eu. Vă propun acum să verificăm funcţionarea cartelelor. Vă rog să scoateţi cartelele, să le reintroduceţi. Şi acum o să vă rog să votaţi "1" şi "4" pentru a verifica funcţionarea cartelelor. Votul este deschis. Închidem votul. Invit liderii de grup să verifice. Cred că nu sunt probleme. Putem să intrăm în sesiunea de vot final. |
|||||
|
|
|
Punctul I: Legi organice 1. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea unor acte normative privind regimul străinilor în România. Este lege organică. Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională propune adoptarea proiectului de lege. Iniţiator este Guvernul. Votul este deschis. Vă rog să votaţi. O să-i rog pe cei care nu sunt membri să părăsească acum sala, pentru a lăsa parlamentarii să voteze. Domnul secretar Pardău, vă rog, atrageţi-i atenţia colegului. |
|
|||
|
|
275 de voturi pentru, un vot împotrivă şi nicio abţinere. Proiectul a trecut. |
|||||
|
|
|
2. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.144/2007 pentru modificarea alin.(1) al art.37 din Legea nr.188/2000 privind executorii judecătoreşti. Este lege organică. Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi propune adoptarea proiectului de lege. Iniţiator este Guvernul, Guvernul Tăriceanu. Votul este deschis, vă rog să votaţi. |
|
|||
|
|
281 de voturi pentru, un vot împotrivă şi nicio abţinere. Proiectul a fost adoptat. |
|||||
|
|
|
3. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.112/2010 pentru modificarea Legii nr.152/1998 privind înfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Locuinţe. Este lege organică. Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic propune adoptarea. Iniţiator este Guvernul. Votul este deschis. Vă rog să votaţi. |
|
|||
|
|
279 de voturi pentru, un vot împotrivă, nicio abţinere. A fost adoptat. |
|||||
|
|
|
4. Propunerea legislativă pentru transmiterea unui teren din domeniul public al statului şi din administrarea Staţiunii de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Secuieni, judeţul Neamţ, în domeniul public al comunei Secuieni, judeţul Neamţ, şi în administrarea Consiliului Local al Comunei Secuieni, în vederea extinderii cimitirului situat în satul Secuieni. Este lege organică. Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice propun adoptarea propunerii legislative. Guvernul susţine cu amendamente. Votul este deschis. Vă rog să votaţi. |
|
|||
|
|
266 de voturi pentru, şase împotrivă, şase abţineri. Propunerea legislativă a fost adoptată. |
|||||
|
|
|
5. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes naţional, judeţean şi local. Este lege organică. Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi propune adoptarea. Guvernul susţine cu amendamente. Votul este deschis. Vă rog să votaţi. |
|
|||
|
|
157 de voturi pentru, 13 împotrivă, 112 abţineri. Nu a întrunit numărul necesar de voturi. Trecem la Capitolul II, legi ordinare. |
|||||
|
|
|
6. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.6/2011 pentru stimularea înfiinţării şi dezvoltării micro-întreprinderilor de către întreprinzătorii tineri. Este lege ordinară. Comisia pentru industrii propune adoptarea proiectului de lege. Guvernul este iniţiator. Votul este deschis. Vă rog să votaţi. |
|
|||
|
|
158 de voturi pentru, 116 împotrivă, 4 abţineri. Proiectul a fost adoptat. |
|||||
|
|
|
7. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii serviciilor de transport public local nr.92/2007. Comisia pentru industrii propune adoptarea. Guvernul nu susţine. Votul este deschis. Deci Guvernul nu susţine, da? OK! Votul este deschis. Vă rog să votaţi. |
|
|||
|
|
266 de voturi pentru, două voturi împotrivă şi 9 abţineri. |
|||||
|
|
|
La punctul 8, Proiectul de Lege... Acest proiect a fost adoptat. Şi acum, Proiectul de Lege privind probarea... Domnul Toader. |
|
|||
|
|
Doamnă preşedinte, Vă rog, trei minute pauză de consultări. Am discutat cu liderii de grup ceva şi... |
|||||
|
|
Trei minute pauză de consultări. |
|||||
|
După pauză |
||||||
|
|
Reluăm votul la poziţia 8. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.5/2011 pentru aprobarea unor reglementări privind creşterea siguranţei rutiere... Vă rog să luaţi loc, domnule deputat Cionca! ...şi destinaţia sumelor încasate de către personalul împuternicit cu atribuţii de inspecţie şi control în urma aplicării sancţiunilor contravenţionale specifice activităţii de transport rutier. Comisia juridică şi cea pentru industrii propun adoptarea proiectului de lege. Guvernul este iniţiator. Votul este deschis. Vă rog să votaţi. |
|||||
|
|
153 de voturi pentru, 123 împotrivă şi o abţinere. A fost adoptat. |
|||||
|
|
|
9. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.18/2009 privind creşterea performanţei energetice a blocurilor de locuinţe. Lege ordinară. Comisia pentru industrii şi cea pentru administraţie propun adoptarea. Iniţiator este Guvernul. Votul este deschis. Vă rog să votaţi. |
|
|||
|
|
156 de voturi pentru, 118 împotrivă şi o abţinere. Proiectul a trecut. |
|||||
|
|
|
10. Proiectul de Lege privind măsuri de creştere a calităţii arhitectural-ambientale a clădirilor. Comisia pentru administraţie publică propune adoptarea. Iniţiator este Guvernul. Votul este deschis. Vă rog să votaţi. |
|
|||
|
|
153 de voturi pentru, 121 voturi împotrivă, două abţineri. A trecut. |
|||||
|
|
|
11. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.36/2011 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.116/2006 privind protecţia socială acordată persoanelor disponibilizate prin concedieri colective efectuate ca urmare a restructurării şi reorganizării unor societăţi naţionale, regii autonome, companii naţionale şi societăţi comerciale cu capital majoritar de stat, precum şi a societăţilor comerciale şi a regiilor autonome subordonate autorităţilor administraţiei publice locale. Este lege ordinară. Comisia pentru muncă propune adoptarea. Iniţiator este Guvernul. Votul este deschis. Vă rog să votaţi. |
|
|||
|
|
155 de voturi pentru, 119 voturi împotrivă şi 5 abţineri. |
|||||
|
|
|
12. Propunerea legislativă pentru completarea anexei nr.2 la Legea nr.350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul. Comisia pentru administraţie publică propune adoptarea. Guvernul nu susţine. Votul este deschis. Vă rog să votaţi. |
|
|||
|
|
269 de voturi pentru, un vot împotrivă şi 4 abţineri. Astăzi, fiind ultima zi de lucru în plen, vă anunţ că legile adoptate de Camera Deputaţilor în calitate de Cameră decizională, precum şi legile adoptate astăzi de Senat în calitate de Cameră decizională se depun la secretarul general al Camerei, în vederea exercitării dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale. Lista acestora se afişează pe site-ul Camerei Deputaţilor şi se depune la casete. În zilele de miercuri şi joi ale acestei săptămâni se desfăşoară activităţi în cadrul comisiilor parlamentare. Acum, imediat după plen, este Biroul permanent. Vă doresc tuturor vacanţă plăcută! La revedere! |
|||||
|
|
Şedinţa s-a încheiat la ora 13,15. |
|||||
![]() |



