Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 16,28.

Lucrările au fost conduse în prima parte de doamna deputat Roberta Alma Anastase, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistată de domnii deputaţi Dumitru Pardău şi Georgian Pop, secretari ai Camerei Deputaţilor.

În a doua parte, lucrările au fost conduse de domnul deputat Marian Sârbu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

*

Doamna Roberta Alma Anastase:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Vă rog să luaţi loc pentru a începe şedinţa de astăzi.

Declar deschisă şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor, şi anunţ că din totalul celor 332 de deputaţi, până în acest moment şi-au înregistrat prezenţa la lucrări un număr de 178, sunt absenţi 154, din care 17 participă la alte acţiuni parlamentare.

Pentru început, în conformitate cu prevederile art.94 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, vă informez că au fost distribuite tuturor deputaţilor următoarele documente: ordinea de zi pentru şedinţele în plen pentru zilele de luni - 3 şi marţi - 4 octombrie 2011; programul de lucru pentru perioada 3-8 octombrie 2011; lista rapoartelor depuse în perioada 26 septembrie - 3 octombrie 2011 de comisiile permanente sesizate în fond; informarea cu privire la iniţiativele legislative înregistrate la Camera Deputaţilor şi care urmează să fie avizate de comisiile permanente; lista cu legile pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Curţii Constituţionale, precum şi sumarul privind conţinutul fiecărui Monitorul Oficial al României, partea I.

Am şi două anunţuri de făcut, domnul deputat Tudor Ciuhodaru, deputat ales în Colegiul uninominal nr.8 din judeţul Iaşi, "Vă aduc la cunoştinţă faptul că începând cu data de 30 septembrie 2011..." se declară deputat independent în Parlamentul României şi membru al UNPR.

De asemenea, domnul deputat Mihail Boldea, ales în Circumscripţia nr.18, Colegiul uninominal nr.9, judeţul Galaţi, ne aduce la cunoştinţă că din data de 27 septembrie 2011 se declară deputat independent în Parlamentul României şi membru al UNPR.

În continuare, daţi-mi voie să-i dau cuvântul domnului deputat Angel Tîlvăr pentru a face o declaraţie.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Angel Tîlvăr:

Vă mulţumesc foarte mult, doamna preşedinte.

Doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

În sesiunea din februarie 1991 a Organizaţiei Naţiunilor Unite s-a stabilit ca ziua de 1 octombrie să fie declarată zi internaţională a persoanelor în vârstă, iar la 16 decembrie 1991 Adunarea Generală a ONU a adoptat, prin Rezoluţia nr.46/1991, principiile Naţiunilor Unite pentru persoanele în vârstă, destinate a le permite să trăiască mai bine în anii câştigaţi. Este, cred, o datorie de onoare a Partidului Social Democrat de omagia persoanele cărora le datorăm atât de mult şi sunt sigur, doamnelor şi domnilor colegi, că aş putea reprezentat şi punctul dumneavoastră de vedere, indiferent de culoarea politică pe care o aveţi.

Asta, cu atât mai mult, cu cât persoanele vârstnice şi-au adus o contribuţie majoră şi determinantă la ceea ce reprezintă România modernă, iar prezenţa noastră în acest cadru, în forul suprem legislativ al României li se datorează poate şi lor.

Vreau, în numele parlamentarilor români, să omagiem persoanele în vârstă şi să le asigurăm că ele contează pentru noi şi pentru societatea românească din care fac parte. Spun că fac parte, pentru că există optica greşită, conform căreia o persoană care nu mai este activă în câmpul muncii devine cumva mai puţin importantă şi se îndreaptă spre o zonă de asistenţă. Nu sunt de acord cu acest punct de vedere, dar admit că ieşirea la pensie este un moment deosebit de important, care poate genera vulnerabilitate.

De aceea, grija acelor care conduc destinele acestei ţări, inclusiv a noastră, dragi colegi, trebuie să se îndrepte spre identificarea soluţiilor de protecţie a pensionarilor, respectiv a persoanelor în vârstă.

Aceasta este o datorie, în primul rând morală, pe care o reiterez astăzi aici, cu permisiunea dumneavoastră, în numele tuturor colegilor parlamentari.

Aş vrea ca dincolo de preţuirea pe care le-o arătăm de ziua internaţională a persoanelor vârstnice să avem ca preocupare permanentă grija pentru cei cărora mai devreme sau mai târziu le datorăm atât de mult şi de la care am avut şi avem atâtea de învăţat.

Vă mulţumesc foarte mult.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc şi eu.

Intrăm în ordinea de zi de astăzi. Biroul permanent al Camerei propune ca astăzi să avem respingeri, discutarea proiectelor care au rapoarte de respingere.

Primul proiect este Propunerea legislativă pentru înfiinţarea Studioului Teritorial Constanţa al Societăţii Române de Televiziune. Dacă iniţiatorii doresc să ia cuvântul, raportul este de respingere.

Vă rog, vă rog.

Domnul Aledin Amet:

Da, vă mulţumesc, doamna preşedinte.

Stimaţi colegi,

Propunerea legislativă îmi aparţine şi chiar dacă are un raport nefavorabil din partea comisiei, o voi susţine în continuare la Senat. Regiunea Dobrogea are nevoie de un studio teritorial al Televiziunii Române, în condiţiile în care studiouri similare există de mult timp în foarte multe oraşe importante. De aceea, considerăm că este nevoie de un astfel de gest. Sigur, la Senat, voi merge şi voi susţine această propunere legislativă. eu personal consider că este nevoie de un astfel de gest. Constanţa este un oraş important, judeţul Constanţa este un judeţ important, Dobrogea este o regiune importantă şi, aşa cum există un studio teritorial al Societăţii Române de Radio, consider eu că este necesar să existe şi un studio teritorial al Televiziunii Române.

Vă mulţumesc mult.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc şi eu.

Dacă sunt intervenţii? Da. Raportul este de respingere, intervenţii în cadrul dezbaterilor generale?

din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul Victor Socaciu. Vă rog.

Domnul Victor Socaciu:

Mulţumesc, doamna preşedinte.

Motivarea respingerii se întemeiază pe faptul, pe considerentul că în Legea de funcţionare a SRTV şi SRR, la art.32 alin.(1) din Legea nr.41/1994 se stipulează că aceste instituţii au dreptul să-şi deschidă acolo unde consideră ele de cuviinţă filiale şi deci, studiouri teritoriale. Având acest articol inserat în legea de funcţionare, fireşte că există competenţa doar a Consiliului de administraţie al Radioului public sau al Televiziunii publice, competenţa deci de a deschide un nou studio teritorial.

Din acest punct de vedere, nu este nevoie deci de o lege, pe care s-o consacre Parlamentul, pentru că dreptul de deschidere a studiourilor teritoriale aparţine societăţilor de televiziune şi de radio publice. De aceea şi în majoritate comisia a respins iniţiativa legislativă.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc şi eu.

Dacă sunt alte intervenţii, din partea grupurilor parlamentare? Nu sunt. Atunci, urmează votul final.

Pe procedură, vă rog, domnul deputat Neacşu.

Domnul Marian Neacşu:

Vă mulţumesc, doamna preşedinte.

O chestiune de procedură imediată. Deci, v-aş ruga frumos la următorul şi, de fapt, şi la punctul acesta, dacă mai e posibil, ca să nu intrăm într-o zonă logică de genul celei pe care săptămâna trecută am contestat-o fiecare dintre noi şi după aceea am intrat în procedurile legale, v-aş ruga frumos să invitaţi şi comisia să precizeze un punct de vedere.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Sigur.

Domnul Marian Neacşu:

Şi iarăşi v-aş recomanda cu tot respectul să discutăm şi despre programul de lucru şi ordinea de zi care n-au fost aprobate.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Înainte de a intra în ordinea de zi, probabil că nu aţi fost atent, în momentul în care nu sunt obiecţii la ordinea de zi, în mod logic, se merge mai departe. Este propunerea Biroului permanent. Am înţeles.

La punctul 23, Propunerea legislativă privind completarea art.289 din Legea educaţiei naţionale nr.1/2011. este lege organică, comisia propune respingerea. Dacă iniţiatorii doresc să intervină?

Comisia, punct de vedere? Vă rog, vă rog.

Până atunci, o să rog, dacă îmi permiteţi, domnule deputat, am să rog un reprezentant al Comisiei pentru educaţie să exprime punctul de vedere al comisiei. Vă rog.

Domnul Marian Neacşu:

Mulţumesc, doamna preşedinte.

Vă mulţumesc, stimaţi colegi.

Este un proiect normativ al colegului nostru domnul profesor Popa care este indisponibil medical şi evident că nu-şi poate susţine acest proiect. Este o iniţiativă care vine să modifice Legea educaţiei naţionale, şi modificarea de bază pe care o propune este un singur articol în cadrul Legii educaţiei naţionale. Se referă la cei aproximativ 200 de membri ai Academiei Române sau al academiilor de ştiinţe care prin legea trecută în forma în care ştiţi foarte bine că a fost trecută prin Parlament, într-un mod neexplicit deocamdată, li s-ar interzice să continue activitatea după vârsta de pensionare.

Noi, Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat apreciem că nu este nici măcar o măsură reparatorie, ci una extrem de necesară, ca oameni importanţi din diferite domenii ale vieţii culturale şi ştiinţifice româneşti să poată să activeze în continuare în domeniile care ţin de învăţământul superior.

Mi se pare nepotrivit ca somităţi să poată să fie retrase la o vârstă la care în continuare pot să ofere din experienţa, din competenţa şi din toate acumulările specifice unei vârste care i-a ajutat să poată să prezinte studenţilor, să prezinte tuturor o activitate prodigioasă. Ne pare rău că această iniţiativă a avut parte de o poziţie negativă în cadrul Comisiei pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport, evident, determinată de majoritatea creată artificial.

Credem că este un gest necesar şi vă invit pe fiecare dintre dumneavoastră să reflectaţi înainte de a vota acest lucru că iniţiatorul acestui act normativ şi ceilalţi aproape 200 de oameni aflaţi în această situaţie au nevoie de data asta de un vot favorabil în Parlament.

Cu toate acestea, având în vedere faptul că iniţiatorul nu este aici să-şi poată susţine în mod serios acest proiect normativ v-aş propune, doamna preşedinte, să aveţi îngăduinţa de a lua în calcul reîntoarcerea la comisie a acestui proiect normativ.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Mulţumesc. propuneţi şi un termen?

Domnul Marian Neacşu:

Două săptămâni ar fi suficient.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc şi eu. Vă rog.

Se ia alternativ de la grupurile parlamentare.

Domnul Mihai Surpăţeanu:

Mulţumesc, doamna preşedinte.

Stimaţi colegi,

Nu ştiu dacă are importanţă, important e ceea ce cred eu în momentul de faţă, mai ales că fac parte din Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport şi această problemă a fost discutată şi rediscutată de mai multe ori.

Eu, la rându-mi, mă aflu într-o categorie care a fost la fel de discutată, şi anume profesorii conducători de doctorat, şi pe baza argumentelor care s-au adus şi eu consider, pe bună dreptate, toţi cei aflaţi în această categorie am ajuns la concluzia că nu suntem cu nimic nedreptăţiţi dacă, se menţine posibilitatea ca aceste cadre didactice, profesori universitari, respectiv academicieni sau membri ai Academiei, li se permite continuarea activităţii până la vârsta de 70 de ani.

Este adevărat că nu mai au statutul de titulari, statut de titulari care le permitea accesul la funcţii de conducere şi care la momentul respectiv a ridicat foarte, foarte multe probleme privind dreptul acestor oameni care şi-au trăit o viaţă în lumea universitară ca să aibă acces la funcţiile de conducere.

Dacă studiaţi în amănunţime acest proiect de lege, o să vedeţi că, de fapt, permite, fără nici un fel de aprobare a comunităţii academice, să-şi prelungească activitatea sine die până la vârsta de 70 de ani.

Mai mult, cred că se accentuează foarte mult această deficienţă produsă prin pensionarea sau mai bine zis prin pierderea titlului de titular în învăţământul universitar, prin faptul că o anumită categorie de oameni, şi mă refer direct la oamenii care lucrează în sectorul medical şi unde valori, este adevărat, recunoscute ale medicinii româneşti nu mai au statutul de drept de titular până la vârsta de 70 de ani.

Vreau să vă reamintesc că aceşti oameni, printre care şi eu mă număr, avem dreptul să profesăm până la vârsta de 70 de ani, e adevărat, în mediul universitar, cu aprobarea anuală a Senatului universităţii.

Mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc.

Vă rog, vă rog, doamna deputat. Şi raportul comisiei?

Doamna Sonia-Maria Drăghici:

Vă mulţumesc, doamna preşedinte.

Stimaţi colegi,

Este vorba despre iniţiativa legislativă a unui coleg din grupul nostru, din grupul PSD, dar vă rog să treceţi peste acest amănunt, pentru că este o problemă care interesează întreaga comunitate ştiinţifică românească.

După ce că oamenii de ştiinţă grupaţi în diferite structuri nu mai au finanţările corespunzătoare pentru funcţionarea Academiei Oamenilor de Ştiinţă, deci fondurile sunt din ce în ce mai mici, aceste persoane ajung să fie într-o situaţie încât să nu mai fie utile societăţii la maxima lor valoare. Dacă domnul profesor Surpăţeanu spunea că pot să funcţioneze aceşti profesori ca şi cadre asociate, eu vă spun că acest lucru nu este de demnitatea lor, chiar şi în domeniul medical, o dată pentru că salarizarea este foarte mică, deci e vorba de o plată modică, o sumă modică cu care nu se poate face o activitate de... lucrativă pentru o persoană de nivelul unui profesor universitar.

Doi la mână, candidează sau nu candidează la funcţii, nu este atât de important pentru ei, pentru că dacă respectiva facultate nu-i consideră apţi să conducă, nu-i pune să conducă, deci nu e vorba să fie titular pentru a candida sau nu la o funcţie publică.

Al treilea aspect este legat de faptul că o persoană care îşi pierde contactul cu mediul universitar poate să fie oricând membru al academiei, unei academii de ştiinţe, el este dintr-o dată puţin scos şi trecut în afara interrelaţionării şi comunicării cu mediul universitar şi respectiv cu comunitatea universitară care este aducătoare de idei şi de lucruri bune.

De aceea, trebuie să ne gândim, aceşti oameni care au ajuns până la o anumită vârstă trebuie păstraţi până la 70 de ani, mai ales că pregătirea în domeniul medical este foarte grea şi anevoioasă, după 40-50 de ani ajungi să fii, eventual, conferenţiar sau profesor, darmite membru al Academiei de Ştiinţe sau chiar al Academiei Române.

De aceea, trebuie să votăm împotriva proiectului de respingere a iniţiativei domnului profesor Popa Florian.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc.

Doamna profesoară, o să vă rog să citiţi raportul, să daţi citire raportului.

Domnul Stanciu întâi şi după aceea...

Domnul Anghel Stanciu:

Doamnă preşedinte,

Onorat prezidiu,

Stimate doamne şi stimaţi domni deputaţi,

Domnilor miniştri,

Cred că trebuie să fim de acord cu propunerea pe care a lansat-o colegul nostru Neacşu, deoarece domnul profesor universitar Popa, iniţiatorul acestui proiect, nu poate fi prezent, având o motivare medicală, se pare un picior oleacă rupt. Ca atare, ar fi un gest de colegialitate să-l lăsăm să susţină ideile pe care le-a pus acolo.

Am venit la acest microfon pentru că, colegul meu, profesorul Surpăţeanu a prezentat un punct de vedere care este o faţetă a monedei. Dar cealaltă faţetă, pe care n-a prezentat-o, constă în faptul că la 65 de ani pensionarea este obligatorie şi cei care s-au pensionat obligatoriu pot lua plata cu ora. Dar plata cu ora pe un post de profesor corespunde acum unei plăţi pentru şef de lucrări. Este, practic, 130 de mii ora. Şi cunosc profesori de la Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" care au spus că ţin cursurile, dar să nu fie plătiţi, preferă să nu ia nici un ban decât să ia 130 de mii de lei vechi ora, faţă de 200 de mii, cât ia un profesor de liceu. Deci, iată un aspect.

Al doilea aspect, peste 65 de ani, indiferent ce pregătire are şi ce titluri academice, nu mai poate conduce doctorate. Acest lucru face ca, de exemplu la Facultatea de construcţii, unde activez, să mai fie numai doi conducători de doctorat. În condiţiile în care, facultatea, respectiv, institutul fiind de gradul I, deci cercetări avansate, am primit un supliment de locuri la doctorat, în total 23 de locuri, şi suntem doi conducători care avem dreptul la 8 doctoranzi. Din cei 8, eu am deja 5. Mai am 3 de luat. Deci, se pune problema acoperirilor, iar cei în cotutelă dă numai la o parte dintre ei, dar îi categorizează tot acolo. Deci, iată al doilea aspect tehnic pe care colegul meu din Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport, Surpăţeanu, l-a scăpat din vedere.

Evident, în gândirea legii era aceea că cei care au plecat de la catedră şi respectiv conducătorul de doctorat vor fi practic supliniţi de cei care nu sunt conducători de doctorat, dar care pot conduce doctoratul dacă îşi dau abilitarea. Dacă domnul profesor Surpăţeanu s-ar uita în condiţiile de abilitare şi s-ar uita şi în Monitorul Oficial, cu regret spun că nici el, nici eu nu cred că mai îndeplinim condiţiile de profesori. Iar cei care sunt în urma noastră nici în 10 ani de aici încolo.

Aşa că va urma clar o deprofesionalizare a învăţământului superior. Iată câteva argumente care ne fac să ne dăm seama că lucrurile nu sunt foarte bine aşezate şi că o tranziţie era necesară spre a ajunge ca cei din spatele nostru să poată să acceadă la posturile de pregătire corespunzătoare unei conduceri de doctorat. Nu vorbesc aici de cei câţiva de care spunea domnul Surpăţeanu, şi i-am pomenit numele, mai bine zis nu i-am pomenit numele, l-am amintit, că pomenirile se fac în altă zonă, tocmai ca să vină să clarifice aceste mici scăpări care pot fi luate ca dezinformări.

Domnilor colegi,

Închei aici, vă mulţumesc foarte mult pentru atenţie, pentru că, evident, o problemă ca aceasta ne va aduce, într-o perspectivă nu prea îndepărtată şi cu actuala salarizare din învăţământ, să importăm cadre didactice. Şi se pare că aici mergem. Aşa cum noi am fost profesori în Maroc, da?, în Algeria şi aşa mai departe, aşa vor veni profesori de acolo să pună pe şine din nou învăţământul românesc. Altfel, rezultatele le vedeţi, ale reformelor succesive care s-au făcut, şi pe undeva suntem toţi vinovaţi de aceste lucruri.

Vă mulţumesc pentru atenţie, şi aştept lămuriri de la domnul profesor Surupăceanu.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc.

Domnule deputat, vă rog. După aceea raportul.

Domnul Mihai Surpăţeanu:

Cu toată preţuirea pentru domnul academician Anghel Stanciu, l-am rostit, l-am rostit, deşi eu nu trebuia să vin la microfon, pentru că tot timpul mi-a spus Surupăceanu, este altcineva, este dreptul dumneavoastră, eu mă numesc Surpăţeanu, dar îi răspund aşa, prin simpatie.

Deci, domnule academician, ştiţi bine că ne-am zbătut mult să găsim o soluţie de echilibru pentru această situaţie, încă de anul trecut. Dar, vreau să vă răspuns tot punctual. Profesorii universitari, mai bine zis academicienii, membrii Academiei, care se află în situaţia de pensionare după 65 de ani au dreptul la plată cu ora şi primesc în continuare pensia. Deci e singura excepţie în învăţământ. Primesc pensia şi primesc şi plata cu ora. Deci, noi suntem în situaţia asta, să nu ne plângem.

Doi. conducătorii de doctorat sau mai bine zis conducerea de doctorat nu se pierde după 65 de ani, are dreptul până la 70 de ani în cotutela, în care în acea cotutelă trebuie să-şi ia un alt conducător de doctorat care este subordonat pe linia conducerii doctoratului.

Şi, trei, asta este viaţa. Asta e viaţa, ajungem la o vârstă în care trebuie să lăsăm locul, e adevărat, unor oameni care încă nu s-au format, dar măcar să lăsăm un loc liber în care să se poată insera ei.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Şi eu vă mulţumesc.

Vă rog să daţi citire raportului şi după aceea voi supun la vot propunerea făcută de domnul deputat Neacşu pentru...

Doamna Sanda-Maria Ardeleanu:

Vă mulţumesc, doamna preşedinte.

Am să dau citire doar concluziei raportului asupra acestei propuneri legislative, raportul Comisiei pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport.

În urma dezbaterii din şedinţa din 21 septembrie 2011, având în vedere voturile exprimate, respectiv 7 voturi pentru adoptare, 10 voturi împotriva adoptării şi 2 abţineri, comisia propune plenului Camerei Deputaţilor respingerea propunerii legislative, din următoarele considerente: prevederile alin.(3) şi (4) ale art.289 din Legea educaţiei naţionale nr.1/2011 reglementează problematica rămânerii în activitate a profesorilor universitari peste vârsta de pensionare. Prin promovarea propunerii legislative s-ar crea o discriminare între profesorii titulari, membrii ai Academiei Române sau ai Academiilor de Ştiinţe pe domenii, şi ceilalţi profesori universitari.

Vă rog să-mi permiteţi ca în calitate de profesor universitar, conducător de doctorat să consider propunerea distinsului meu coleg, domnul profesor universitar doctor Popa, redundantă în raport cu Legea nr.1, Legea educaţiei naţionale în vigoare astăzi.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc şi eu.

Supun la vot acum, vă rog să pregătiţi cartelele, propunerea făcută de domnul deputat Neacşu pentru a reveni la comisie acest proiect, cu termen 2 săptămâni pentru un raport suplimentar. Dacă aţi introdus cartelele, votul este deschis. Vă rog să votaţi.

92 de voturi pentru, 10 împotrivă şi 4 abţineri.

Se întoarce la comisie acest proiect, pentru un raport suplimentar, cu termen 2 săptămâni.

La punctul 26, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.1/2011 privind educaţia naţională. Dacă iniţiatorii doresc să ia cuvântul? Nu.

Raportul comisiei? Doamna Ardelean, a, vă rog, haideţi, doamna Burcău.

Doamna Doina Burcău:

Mulţumesc, doamna preşedinte.

În baza prevederilor art.95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor republicat, cu adresa Pl-x 501/5 septembrie 2011, Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport a primit spre dezbatere şi avizare în fond Propunerea legislativă privind modificarea Legii nr. 1/2011 privind educaţia naţională.

Pentru întocmirea raportului, comisia a analizat avizele primite de la Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale, Comisia pentru egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi, avizul Consiliului Legislativ, avizul Consiliului Economic şi Social, precum şi punctul de vedere al Guvernului.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea alin.(13) al art.45 din Legea educaţiei naţionale nr.1/2011, în sensul ca, pentru elevii aparţinând minorităţilor naţionale, Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului să asigure manuale şcolare, fie elaborate în limba de predare a minorităţilor naţionale, fie traduse din limba română, eliminându-se posibilitatea introducerii manualelor de import.

În funcţie de obiectul şi conţinutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, potrivit prevederilor art.73 din Constituţia României, republicată, dar şi Deciziei plenului Senatului din data de 28 iunie 2011.

La lucrările comisiei au fost prezenţi 19 deputaţi din totalul de 27 membri ai comisiei.

În baza prevederilor art.54 şi 55 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, la dezbaterea propunerii legislative au participat ca invitaţi domnul Andrei Király, secretar de stat, şi domnul Ioan Ciucă, director în cadrul Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului.

Potrivit prevederilor art.75 alin.(1) din Constituţia României, republicată, şi ale art.92 alin.(8) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Camera Deputaţilor este prima Cameră sesizată.

În urma dezbaterii în şedinţa din 21 septembrie 2011, având în vedere voturile exprimate, respectiv 4 voturi pentru adoptare, 12 voturi împotriva adoptării şi 3 abţineri, comisia propune plenului Camerei Deputaţilor respingerea propunerii legislative, din următoarele considerente: în cazul învăţământului în limbile minorităţilor naţionale, manualele şcolare sunt deficitare din cauza refuzului editurilor de a tipări un tiraj atât de redus de cărţi şcolare, singura soluţie fiind achiziţionarea acestor manuale din import. nu se poate vorbi despre o discriminare între elevii diferitelor etnii, deoarece legea impune ca toate manualele şcolare să fie conforme cu programa şcolară şi avizate de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc şi eu.

Dacă sunt intervenţii din partea grupurilor parlamentare?

Vă rog, domnule deputat Neacşu.

Domnul Marian Neacşu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Acest proiect normativ încearcă să rezolve problema manualelor editate pentru copiii aparţinând minorităţilor naţionale, în ce sens? Având în vedere faptul că sunt extrem de puţini copiii care aparţin acestor minorităţi, costurile de editare a acestor materiale sunt socotite prohibitive de către editurile româneşti, motiv pentru care aceste manuale sunt procurate în momentul acesta - şi trebuie să recunosc că am fost destul de surprins să aflu lucrul ăsta - având diferite colaborări cu guvernele statelor care gestionează într-un fel sau altul respectiva minoritate şi o girează. Evident că n-ar trebui să mă surprindă foarte tare lucrul ăsta şi n-ar trebui să fiu foarte tare împotrivă, dar nu pot, în acelaşi timp, să nu mă întreb: atunci când edităm în tiraje extrem de generoase manuale pentru copiii români, nu putem să discutăm cu respectivele edituri să editeze, în aceleaşi condiţii, şi de preţ, şi de calitate, şi manuale pentru copiii aparţinând minorităţilor naţionale?

Atâta vreme cât am acceptat prin lege că aceştia pot studia după manuale şi în limba lor, acolo unde este cazul, şi în condiţiile culturale cu care sunt obişnuiţi, faptul că ar trebui să nu acceptăm ca manualele să vină... sau n-ar trebui să acceptăm să facem şi import de manuale şcolare, mi se pare o iniţiativă generoasă, şi care chiar cred că ar trebui susţinută.

Din aceste considerente, Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat va susţine iniţiativa domnului deputat Giurgiu referitoare la acest proiect normativ.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc.

Alte intervenţii?

Vă rog, domnule deputat Göndör. Şi după aceea domnul deputat Ovidiu Ganţ.

Domnul Marius-Sorin Göndör:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Am luat cuvântul doar pentru a lămuri câteva lucruri.

Aş vrea să vă spun că problema aceasta a manualelor pentru limbile minorităţilor este rezolvată în Legea educaţiei nr.1/2011. cum? Am să vă şi citez acel articol. Eu cred că n-aţi vrut să vedeţi că această problemă este rezolvată acolo şi că într-un stil, aşa, populist, v-aţi gândit la această iniţiativă legislativă.

Se traduc acele manuale numai dacă de la edituri... editurilor nu le este rentabil să tipărească aşa ceva şi, doi, pentru acele traduceri este necesar, clar scris în lege, este necesar avizul Ministerului Educaţiei şi Cercetării.

Deci, eu cred că nu avem niciun fel de problemă legată de suspiciuni sau orice dumneavoastră aţi crede, legat de aceste manuale.

Spun şi am adus în discuţie faptul că editurile nu ar fi de acord sau nu rentează să tipărească aceste manuale. în acest context, nu trebuie să uităm faptul că manualele se tipăresc pe o piaţă liberă, pe baza unor oferte şi licitaţii. Nu putem obliga o editură să tipărească un număr foarte mic de manuale, în niciun caz.

Dar, repet, din punctul nostru de vedere nu este niciun fel de risc, oricum l-aţi judeca dumneavoastră, deoarece Ministerul Educaţiei îşi dă un aviz pe acele traduceri de care vorbim.

Mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc.

Domnule deputat Ovidiu Ganţ, vă rog.

Domnul Ovidiu Victor Ganţ:

Vă mulţumesc, stimată doamnă preşedinte.

Stimate colege,

stimaţi colegi,

Am auzit cu surprindere aici, citez: "statele care gestionează sau girează minorităţi naţionale din România". Resping această formulare categoric. Niciun stat nu girează şi nu gestionează vreo minoritate naţională din România. Aceia care aparţin unei minorităţi naţionale sunt cetăţeni români egali în drepturi şi îndatoriri cu ceilalţi cetăţeni de etnie română.

Legea consacră... şi Constituţia consacră acest principiu. Şi, în consecinţă, şi elevii care învaţă într-o limbă maternă alta decât limba română, atunci când este vorba de învăţământ general şi obligatoriu, au dreptul la manuale, manuale puse la dispoziţie de statul român, editate sub egida Ministerului Educaţiei şi Cercetării.

Practica arată că în ultimii 21 de ani, niciodată, subliniez, în niciun an, Ministerul Educaţiei n-a fost în stare să asigure acest necesar de manuale. Nici în ziua de astăzi această condiţie nu este satisfăcută. Orice import, orice preluare de manual, material auxiliar, pentru învăţământ în limbile minorităţilor naţionale se face numai cu avizul Ministerului Educaţiei şi Cercetării.

În consecinţă, proiectul de lege trebuie respins, este absolut populist şi iraţional, este împotriva oricăror principii consacrate, cum spuneam, de Constituţie şi de Legea educaţiei din România, şi anume împotriva dreptului acestor elevi de a beneficia de manuale şi, respectiv, materiale auxiliare de învăţământ în limba lor maternă.

Subliniez încă o dată, pentru cei care au avut revelaţii astăzi şi n-au aflat decât astăzi acest lucru, că nicio minoritate naţională din România nu este nici girată şi nici gestionată de vreun alt stat.

Vă mulţumesc frumos. (Aplauze.)

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc mult.

Vă rog, domnule deputat George Scutaru.

Domnul Adrian George Scutaru:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

O scurtă intervenţie. Văzând că acest proiect de lege suscită totuşi atâtea puncte de vedere, chiar şi contrare, vă propun, doamnă preşedinte, în numele Grupului liberal, să supuneţi la vot propunerea de retrimitere la comisie. Consider că în două săptămâni, eventual, o reluare a dezbaterilor pe acest subiect poate va mai aduce clarificările necesare.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Bun. Deci înţeleg că este o propunere de...vă rog, domnule deputat Márton Árpád..., de întoarcere la comisie. O s-o supun la vot după ce se încheie seria intervenţiilor în cadrul dezbaterilor generale.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Doamnă preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Eu am ascultat cu foarte mare interes şi atenţie toate cele trei intervenţii dinaintea colegului nostru liberal şi e adevărat, aveau alte nuanţe, vorbeau despre alte elemente ale aceleiaşi probleme, dar mai toate, adică toate cele trei susţineau ideea respingerii. De unde aţi dedus dumneavoastră cum că cineva ar fi propus adoptarea acestui proiect de lege, din moment ce avem în legea nr.1 rezolvată această problemă, eu n-am dedus-o, dar poate asta este opţiunea Partidului Naţional Liberal şi e bine de ştiut.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Mulţumesc.

Înţeleg că este propunerea de a reveni la comisie, făcută de domnul deputat Scutaru.

Votul dumneavoastră.

Votul este deschis. Vă rog să votaţi.

28 voturi pentru, 71 voturi împotrivă. Propunerea a fost respinsă.

Domnule Toader, dumneavoastră n-aţi votat.

A fost respinsă şi atunci proiectul rămâne la votul final.

Trecem la următorul punct de pe ordinea de zi: Propunerea legislativă privind modificarea alin.(1) al art.30 din Legea administraţiei publice nr.215 din 2001, republicată.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul? Nu.

Raportul comisiei, vă rog.

Domnul deputat Iorguş.

Domnul Zanfir Iorguş:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Raportul comun este al Comisiei pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic şi Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi.

Camera Deputaţilor este prima Cameră sesizată.

Consiliul Legislativ a avizat negativ iniţiativa legislativă, cu avizul nr.396 din 4 aprilie 2011.

Guvernul României a transmis un punct de vedere cu adresa nr.1133 din 13 mai 2011, prin care nu susţine adoptarea iniţiativei legislative.

Propunerea legislativă supusă dezbaterii are ca obiect de reglementare modificarea art.30 alin.(1) din Legea administraţiei publice locale nr.215/2011, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în sensul că la şedinţa de constituire a consiliului local să participe şi preşedintele circumscripţiei electorale, cu scopul de a preda secretarului unităţii administrativ-teritoriale, pentru arhivare, toate documentele create de acesta pe baza cărora au fost aleşi primarul şi consilierii locali.

În conformitate cu prevederile art.61 şi 63 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi şi membrii Comisiei pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic au examinat propunerea legislativă în şedinţa din 14 septembrie 2011. din numărul total de 23 de membri ai Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, au participat la dezbateri 20 de deputaţi, iar la Comisia pentru administraţie, din totalul de 30, la dezbateri au participat 29 de deputaţi.

Cu ocazia dezbaterilor, s-a constatat că, la momentul constituirii consiliului local, documentele de la biroul electoral al circumscripţiei electorale care privesc toate operaţiunile electorale, centralizarea voturilor, constatarea rezultatului alegerilor şi atribuirea mandatelor, au fost deja înaintate consiliului local după data desfăşurării alegerilor, motiv pentru care nu se mai justifică prezenţa preşedintelui biroului electoral al circumscripţiei electorale la şedinţa de constituire a consiliului local.

Aşadar, soluţia legislativă propusă nu este corelată cu ansamblul reglementărilor din Legea nr.67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, în ceea priveşte finalizarea procesului electoral pentru alegerea consiliilor locale.

De asemenea, din punct de vedere al redactării, textul iniţiativei legislative este deficitar deoarece vizează participarea preşedintelui circumscripţiei electorale la lucrările şedinţei de constituire a consiliului local în vederea predării tuturor documentelor create de acesta, or, potrivit dispoziţiilor Legii nr.67/2004, nu este vorba despre documente create de preşedintele circumscripţiei electorale, ci de procesul-verbal încheiat de biroul electoral al circumscripţiei electorale privind toate operaţiunile electorale, centralizarea voturilor, constatarea rezultatelor alegerilor şi atribuirea mandatelor.

Având în vedere cele constatate, membrii celor două comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, să întocmească raport de respingere a Propunerii legislative pentru modificarea alin.(1) al art.30 din Legea administraţiei publice nr.215 din 2001, republicată, şi facem precizarea că propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc şi eu.

Dacă sunt intervenţii în cadrul dezbaterilor generale? Nu sunt.

Atunci, urmează votul final.

Vă rog, domnule deputat. Pentru un anunţ.

Domnul Adrian-Miroslav Merka:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

Doar un mic anunţ: de la ora 17,30 se va desfăşura prima ediţie a "Zilelor slovacilor şi cehilor", jos, la S2, sala Brâncuşi.

Mulţumesc.

şi aşteptăm pe toată lumea, cei care sunt binevoitori şi doritori să vină să vadă cultura şi tradiţia slovacilor, şi tradiţiile culinare ale cehilor şi slovacilor.

Mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc.

Am să vă fac concurenţă.

Intrăm în următorul punct de pe ordinea de zi: Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.143/2000 privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri.

Dacă iniţiatorul doreşte să intervină? Nu sunt solicitări.

Raportul comisiei.

Vă rog, doamna preşedinte Nassar.

Doamna Rodica Nassar:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

În conformitate cu prevederile art.95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările ulterioare, Comisia pentru sănătate şi familie şi Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională au fost sesizate spre dezbatere în fond cu Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.143/2000 privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri.

La întocmirea raportului comun s-au avut în vedere: avizul favorabil al Consiliului Legislativ, punctul de vedere negativ al Guvernului, avizul negativ al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, potrivit art.73 din Constituţia României, republicată.

Potrivit prevederilor art.75 din Constituţia României, republicată, şi ale art.92 alin.(9) pct.2 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Membrii Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională au dezbătut propunerea legislativă şi au hotărât, cu majoritate de voturi, respingerea acesteia.

Membrii Comisiei pentru sănătate şi familie au dezbătut, de asemenea, propunerea legislativă şi au hotărât, cu majoritate de voturi, respingerea acesteia.

În urma dezbaterilor care au avut loc, Comisia pentru sănătate şi familie şi Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională propun plenului Camerei Deputaţilor respingerea propunerii legislative din următoarele considerente: mărirea pedepselor aplicate persoanelor fizice pentru faptele incriminate de propunerea legislativă nu este oportună, deoarece ar fi în contradicţie cu noul Cod penal, Legea nr.286/2010, ce aduce o scădere a limitelor maxime ale pedepselor aplicate în cazul săvârşirii majorităţii infracţiunilor, constituind, din acest punct de vedere, o schimbare majoră în politica penală.

referitor la propunerea de modificare a art.8 din lege, se consideră a nu fi justificată sancţionarea aceleiaşi fapte diferenţiat, în raport cu vârsta minorului, cu cât este mai mic, cu atât mai mare este pedeapsa care urmează a se aplica persoanei fizice care a comis fapta incriminată.

referitor la sintagma "plante etnobotanice" utilizată în propunerea legislativă, se consideră că aceasta nu trebuie folosită în cuprinsul actului normativ, având în vedere că reprezintă o denumire generică, similară cu sintagma "droguri uşoare", denumire comercială utilizată cu scopul inducerii unei percepţii pozitive asupra acestor produşi nocivi sănătăţii.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Mulţumesc.

Dacă sunt intervenţii în cadrul dezbaterilor generale? Nu sunt.

Atunci, urmează votul final.

Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.260 din 4/11/2008 privind asigurarea obligatorie a locuinţelor împotriva cutremurelor, alunecărilor de teren sau inundaţiilor, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr.757 din 10/11/2008.

Intervenţii din partea iniţiatorilor? Nu sunt.

Raportul comisiei. Domnul deputat Vainer.

Domnul Aurel Vainer:

Stimată doamnă preşedinte,

Stimate colege deputate,

Stimaţi colegi deputaţi,

Am să prezint raportul privind Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.260 din 4/11/2008 privind asigurarea obligatorie a locuinţelor împotriva cutremurelor, alunecărilor de teren sau inundaţiilor.

Vreau să spun că la Comisia economică s-a dezbătut acest proiect şi, în baza unor avize primite de la comisiile celelalte, trebuie să precizez că numai Comisia juridică a avizat favorabil, iar celelalte comisii au dat un aviz negativ.

În şedinţa din 7 iunie 2011, s-a discutat la Comisia de politică economică, unde din 21 de membri ai comisiei, au fost prezenţi 20.

În urma examinării propunerii legislative şi a opiniilor exprimate de către membrii comisiei, s-a constatat că iniţiativa legislativă nu se justifică, întrucât pentru aplicarea programului român de asigurare la catastrofe a fost adoptată Legea nr.260 din 2008 care are ca scop sprijinirea cetăţenilor şi a autorităţilor implicate în reconstrucţia locuinţelor distruse în urma producerii principalelor tipuri de dezastre naturale.

În acest sens, pe baza acestei concluzii, pentru că legea reglementează bine problema, membrii comisiei au hotărât, în unanimitate de voturi, să propună Camerei respingerea Propunerii legislative pentru modificarea Legii nr.260 din 4.XI.2008.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc şi eu.

Dacă sunt intervenţii din partea grupurilor parlamentare? Dacă nu, rămâne la votul final.

Trecem la următorul proiect: Propunerea legislativă pentru modificarea Legii privind asigurarea obligatorie a locuinţelor împotriva cutremurelor, alunecărilor de teren sau inundaţiilor nr.260/2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.757/10.XI.2008.

Dacă din partea iniţiatorului doreşte să ia cineva cuvântul?

Vă rog, un moment, domnule Vainer.

Iniţiator? Vă rog.

Domnul Duşan Popov:

Stimată doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

Intervenţia mea a avut ca scop modificarea, în primul rând, a titlului legii, în sensul că am cerut ca pe lângă asigurarea obligatorie a locuinţelor împotriva cutremurelor, alunecărilor de teren şi inundaţiilor, să fie introdusă sintagma "şi împotriva incendiilor de mare anvergură". Aţi văzut cu toţii, chiar şi anul trecut, atât în alte ţări, cât şi în ţara noastră, au avut loc incendii de mare anvergură, de mare intensitate şi localizare geografică care au ridicat o serie de probleme.

În discuţiile din comisie s-a motivat că s-au făcut studii conform cărora în ţara noastră nu sunt condiţii de producere a incendiilor de mare anvergură. N-am fost de acord, bineînţeles. Clima Rusiei, de exemplu, nu diferă prea mult de clima României şi aţi văzut ce s-a întâmplat. Iar, pe de altă parte, s-a motivat că introducerea şi a acestui tip de asigurare ar mări cu 33% cuantumul asigurării. Este un pic... o judecată contradictorie, dacă fenomenul este puţin probabil, nu văd cum ar putea să aibă o asemenea pondere în valoarea asigurării.

Având în vedere aceste considerente, eu v-aş ruga, stimaţi colegi, să adoptaţi aceste modificări la proiectul de lege.

Mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Mulţumesc şi eu.

Raportul comisiei.

Domnule deputat Vainer, vă rog.

Domnul Aurel Vainer:

Îmi pare rău că trebuie să vin să combat, să zic aşa, din punct de vedere al comisiei, punctul de vedere al iniţiatorului, colegul meu, domnul profesor Popov, de la Grupul minorităţilor naţionale.

Iată ce spune raportul comisiei, nu repet toate avizele şi toate problemele acestea, şi anume: "În urma examinării iniţiativei legislative şi a opiniilor exprimate de către membrii comisiei, s-a constatat că propunerea legislativă nu se justifică, întrucât nu o părere oarecare, ci programul de consultanţă, numit studiu integrat privind managementul riscurilor de dezastre în România, a identificat doar trei tipuri de dezastre naturale la care este expus teritoriul României, acestea fiind: cutremurele de pământ, alunecările de teren şi inundaţiile."

Totodată, în dezbaterea noastră se aduce argumentul că asigurarea obligatorie şi pentru incendii de mare anvergură ar conduce la majorarea primelor de asigurare, aspect care ar afecta caracterul de protecţie socială al legii, venind astfel în contradicţie cu scopul legii.

Sigur, putem lărgi argumentaţia, dar cred că este suficient ceea ce v-am citit. Şi, ca atare, vreau să precizez că la votul în comisie s-a obţinut un vot unanim pentru respingerea propunerii legislative în cauză.

Aceasta este opinia comisiei şi vă rog pe dumneavoastră să dezbateţi şi să decideţi.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Dacă sunt intervenţii din partea grupurilor parlamentare? Nu sunt.

Atunci urmează votul final şi pentru acest proiect de lege.

Propunerea legislativă privind modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.148/2005 privind susţinerea familiei în vederea creşterii copilului.

Dacă iniţiatorul doreşte să ia cuvântul? Nu.

Doamnă deputat Boghicevici, vă rog să prezentaţi raportul comisiei.

Doamna Claudia Boghicevici:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Raport comun asupra Propunerii legislative privind modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 148/3 noiembrie 2005 privind susţinerea familiei în vederea creşterii copilului.

În conformitate cu prevederile art.95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru muncă şi protecţie socială şi Comisia pentru buget, finanţe şi bănci au fost sesizate prin adresa Pl-x 320/9 mai 2011, cu dezbaterea pe fond a propunerii legislative privind modificarea ordonanţei de urgenţă amintite.

La întocmirea raportului s-au avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ, al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, al Comisiei pentru sănătate şi familie, al Comisiei pentru egalitatea de şanse.

Punctul de vedere al Guvernului este negativ.

Propunerea are ca obiect de reglementare completarea art.1 şi 5 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.148 privind susţinerea familiei în vederea creşterii copilului, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.7/2007, cu modificările şi completările ulterioare, în sensul acordării indemnizaţiei lunare pentru creşterea copilului în vârstă de până la 2 ani sau, în cazul copilului cu handicap, până la 3 ani, unuia dintre bunicii copilului, în situaţia în care părintele beneficiar de concediu şi indemnizaţie pentru creşterea copilului se întoarce la locul de muncă.

De asemenea, iniţiativa legislativă prevede ca, în situaţia în care beneficiarul indemnizaţiei este bunica sau bunicul pensionar, cuantumul indemnizaţiei pentru creşterea copilului să fie egal cu salariul minim net pe economie.

Comisiile propun plenului Camerei Deputaţilor respingerea propunerii legislative pe următoarele considerente: drepturile prevăzute în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.148 nu pot fi transferate altei persoane, deoarece indemnizaţia prevăzută este un venit de înlocuire pe perioada concediului de creştere şi îngrijire a copilului în vârstă de până la 2 ani, respectiv 3 ani în cazul copilului cu handicap.

Raportul comisiilor a fost adoptat cu unanimitate de voturi.

Proiectul de lege a fost respins în Senat, în şedinţa din 4 mai 2001.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională, potrivit prevederilor art.75 din Constituţia României şi a Regulamentului Camerei Deputaţilor.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc şi eu.

Dacă sunt alte intervenţii în cadrul dezbaterilor generale? Nu sunt. Atunci urmează votul final.

Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.111/1996 privind desfăşurarea în siguranţă, reglementarea, autorizarea şi controlul activităţilor nucleare.

Dacă iniţiatorul doreşte să ia cuvântul? Nu.

Raportul comisiei, domnule Toader.

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Doamnă preşedinte,

Vă prezint raportul Comisiei pentru industrii şi servicii referitor la această iniţiativă legislativă.

Guvernul a dat un aviz negativ.

Consiliul Legislativ a dat un aviz pozitiv; Comisia pentru sănătate şi familie a dat aviz negativ.

Din aceste motive, luând în dezbatere această iniţiativă legislativă, Comisia pentru industrii şi servicii, în data de 15 iunie, a hotărât în unanimitate să respingă proiectul de lege, din următoarele motive: la nivel european şi mondial creşte exigenţa măsurilor pentru securitate nucleară, iar iniţiativa colegei noastre presupunea o slăbire a acestei intervenţii a instituţiei.

De asemenea, putea să facă comparaţia şi confuzia între "proprietar" şi "deţinător", şi cred că a deţine o centrală nucleară sau a fi proprietar este o diferenţă ca de la cer la pământ.

Din aceste motive, alături de concluziile colegilor noştri, comisia a hotărât respingerea acestei iniţiative legislative.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă rog frumos, domnul deputat Antal.

Domnul Antal István:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Am venit la microfon să susţin această respingere, pentru că noi, grupul nostru suntem pentru o siguranţă deosebită în ceea ce priveşte acest domeniu nuclear.

Ca atare, am fost de acord cu membrii comisiei în momentul respectiv, când această iniţiativă nu a primit girul comisiei.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Raportul comisiei.

Dacă sunt alte intervenţii în cadrul dezbaterilor generale? Nu sunt.

Atunci urmează votul final.

Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.32/1994 privind sponsorizarea, cu modificările şi completările ulterioare.

Are raport de respingere.

Dacă iniţiatorii doresc să ia cuvântul? Nu.

Raportul comisiei, vă rog.

Domnul Adrian Henorel Niţu:

Raport asupra Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Legii nr.32/1994 privind sponsorizarea, cu modificările şi completările ulterioare.

La întocmirea raportului s-a avut în vedere avizul Consiliului Legislativ, al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, precum şi punctul de vedere al Guvernului din 11.03.2011.

Prezenta propunere legislativă are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii nr.32/1994 privind sponsorizarea, astfel încât persoanele fizice şi juridice române, care efectuează sponsorizări în domeniile reglementate de lege, să beneficieze de reducerea bazei impozabile cu echivalentul sponsorizărilor, dar nu mai mult de 16% din baza impozabilă. În prezent, reducerea este de maxim 5%. Totodată, se propune aplicarea aceluiaşi tratament fiscal şi pentru donaţii.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

La dezbaterea propunerii legislative a participat, din partea Ministerului Finanţelor Publice, domnul Doru Petru Dudaş, director general.

La lucrările comisiei şi-au înregistrat prezenţa un număr de 33 de deputaţi din totalul de 33 de membri ai comisiei.

Propunerea legislativă, potrivit art.75 alin.(1) şi (3) din Constituţia României, republicată, şi art.92 alin.(9) pct.1 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, este de competenţa decizională a Camerei Deputaţilor.

În urma dezbaterii Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Legii nr.32/1994 privind sponsorizarea, cu modificările şi completările ulterioare, în şedinţa din data de 7 iunie 2011, comisia propune plenului Camerei Deputaţilor respingerea, din următoarele considerente: prin reglementările propuse de iniţiatori se diminuează baza impozabilă şi, implicit, se reduce impozitul pe veniturile din activităţi independente, realizate de persoane fizice, sau impozitul pe profit datorat de persoanele fizice.

În conformitate cu prevederile art.1 alin.(3) din Legea 571/2003 privind Codul fiscal, în materie fiscală, dispoziţiile prezentului Cod prevalează asupra oricăror prevederi din alte acte normative, în caz de conflict între acestea, aplicându-se dispoziţiile Codului fiscal.

De asemenea, potrivit art.48 alin. (5) lit.a) din Legea nr.571/2003, cheltuielile de sponsorizare, mecenat şi pentru acordarea de burse private, efectuate conform legii, în limita unei cote de 5% din baza de calcul determinată ca diferenţă între venitul brut şi cheltuielile deductibile, altele decât cheltuielile de sponsorizare, mecenat, pentru acordarea de burse private, cheltuieli de protocol, cotizaţiile plătite de asociaţiile profesionale.

Având în vedere aceste aspecte, comisia propune respingerea acestui proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Doamnă deputat, vă rog, aveţi cuvântul ca iniţiator.

Doamna Alina-Ştefania Gorghiu:

Doamna preşedinte,

Rugămintea mea către colegi este de a susţine acest proiect de lege. Este venit la solicitarea unui grup de ONG-uri, a căror activitate şi aşa este greu de desfăşurat din pricina lipsei de fonduri, motiv pentru care am făcut aceste amendamente la lege.

Sper ca prin aceste amendamente vom reuşi să dăm o gură de oxigen mediului asociativ, care şi aşa nu prea funcţionează în România din lipsă de resurse financiare.

Motiv pentru care o să-i rog pe colegii noştri să susţină această iniţiativă legislativă.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Mulţumesc.

Dacă sunt intervenţii?

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Adrian Henorel Niţu:

În cazul unor astfel de propuneri legislative, cum este aceasta, devin incidente şi prevederile Legii responsabilităţii fiscal-bugetare, care prevăd ca, în cazul în care se fac propuneri de acte normative care conduc la diminuarea veniturilor bugetare, se va elabora fişa fiscală, potrivit prevederilor art.15 din Legea nr.500/2002, şi care trebuie să îndeplinească cel puţin una din condiţiile: să aibă avizul Ministerului Finanţelor Publice şi al Consiliului Fiscal, pentru că impactul financiar trebuie luat în calcul în prognoza veniturilor bugetare şi nu afectează ţintele bugetare anuale şi pe termen mediu, sau să fie însoţită de măsuri de compensare a impactului financiar, respectiv prin majorarea altor venituri bugetare.

Or, nu a fost cazul, în situaţia acestei propuneri legislative, care nu a îndeplinit aceste condiţii.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Mai sunt intervenţii pe acest proiect? Nu.

Urmează votul final.

Proiectul de Lege privind declararea zilei de 24 ianuarie zi de sărbătoare naţională legală; Proiectul de Lege privind modificarea Legii nr.53/2003 - Codul Muncii; Propunere legislativă privind modificarea Legii nr.53/2003 - Codul Muncii; Proiectul de Lege pentru completarea art.134 alin.(1) din Legea nr.53/2003 - Codul Muncii.

Toate patru propunerile au raport comun.

Dacă iniţiatorii doresc să ia cuvântul? Nu sunt solicitări de intervenţie.

Raportul comisiei, vă rog.

Doamna deputat Boghicevici.

Doamna Claudia Boghicevici:

În temeiul art.70 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Proiectul de Lege privind declararea zilei de 24 ianuarie, zi de sărbătoare naţională, Proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr.53 - Codul Muncii, Propunerea legislativă privind modificarea Legii nr.53 - Codul Muncii, în vederea declarării Zilei Naţionale de Rugăciune ca sărbătoare legală nelucrătoare şi Proiectul de Lege pentru completarea art.134 alin. (1) din Legea nr.53/2003 - Codul Muncii - au fost retrimise Comisiei pentru muncă şi protecţie socială în vederea reexaminării şi a unui raport nou, respectiv prin adresele nr.423, 433, 672, respectiv 765 din 4 mai 2011.

La întocmirea prezentului raport de înlocuire comisia a avut în vedere raportul şi avizul favorabil al Consiliului Legislativ, al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, al Comisiei pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic şi punctul de vedere negativ al Guvernului, în ceea ce priveşte PL-x 423.

În ceea ce priveşte PL-x 433/2010, a avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ, avizul negativ al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, punctul negativ al Guvernului.

Pentru Pl-x 672/2010 a avut avizul favorabil al Consiliului Legislativ, al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, al Comisiei pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor, al Comisiei pentru egalitate de şanse şi punctul de vedere negativ al Guvernului.

Pentru PL-x 765/2010, avizul favorabil al Consiliului Legislativ, negativ al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi şi punct de vedere negativ al Guvernului.

Pentru respectarea normelor de tehnică legislativă, cele 4 iniţiative au fost conexate într-un singur raport, întrucât au acelaşi obiect de reglementare, respectiv modificarea art.134 din Codul muncii.

În urma finalizării dezbaterilor, în şedinţa din 15 iunie 2011, membrii comisiei au hotărât menţinerea soluţiei de respingere a celor patru proiecte de acte normative, exprimate prin rapoartele anterioare şi depuse cu numere de înregistrare.

Prezentul raport de respingere a celor patru proiecte a fost adoptat de membrii comisiei cu majoritate, 9 voturi împotrivă.

La lucrările comisiei au fost prezenţi 26 de deputaţi din totalul de 27 de membri ai comisiei.

Cele patru iniţiative legislative fac parte din categoria legilor organice.

În conformitate cu prevederile Regulamentului Camerei Deputaţilor, la dezbatere au participat, din partea Ministerului Muncii, doamna Carmen Manu, director, şi domnul Corjescu, director.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

În cadrul dezbaterilor a fost formulat un amendament. Supus votului, a fost respins.

La solicitarea iniţiatorilor, amendamentul este redat în anexa prezentului raport.

Mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnul deputat Calimente.

Domnul Mihăiţă Calimente:

Doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

În primul rând, având în vedere că, sigur, legile acestea au fost puse aşa, la grămadă, eu am să mă refer numai la ceea ce cuprinde prima parte, şi anume data de 24 ianuarie.

Cred că a declara ziua de 24 ianuarie ca zi de sărbătoare fără ca să se întrerupă munca, este un lucru important, pentru că este o dată importantă în istoria României moderne, este piatra de temelie a creării, practic, a statului naţional unit, este prima unire din istorie a românilor. Sigur, nu trebuie s-o confundăm cu zi naţională. Ziua naţională ştim care este oficială. Dar asta nu exclude, aşa cum am văzut şi la alte naţiuni, au ziua naţională şi au sărbători şi în alte zile în care s-au petrecut evenimente importante în istoria statului respectiv.

Chiar vecinii noştri maghiari sărbătoresc, practic, Revoluţia maghiară de două ori: o dată când a început şi o dată când a fost înfrântă. Şi cred că nu este nicio problemă ca să putem declara ziua de 24 ianuarie ca zi de sărbătoare.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc şi eu.

Domnul deputat Horia Cristian, vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Horia Cristian:

Doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

Dincolo de faptul că România are un număr foarte mare de zile, tot felul de sărbători, mai mult sau mai puţin naţionale, zile libere, bineînţeles, trebuie să vă atrag atenţia, şi aici colegii de la putere nu o să fie foarte fericiţi, trebuie să vă atrag atenţia că am citit zilele trecute o scrisoare semnată de managerii unor companii, care angajează peste 100.000 de oameni în România şi care atrag atenţia că ITM-ul din judeţele Timiş şi Arad fac controale abuzive, prin care spun că zilele libere trebuie şi plătite dublu şi trebuie recompensate şi cu zi liberă. Da, domnule deputat, aşa este, scrisoarea este semnată de angajatorii a peste 100.000 de oameni din România.

În judeţul Bihor, lucrurile sunt şi mai interesante: ITM-ul consideră că, dacă un muncitor munceşte într-o noapte două ore, el trebuie să primească un spor salarial de 25%. Până aici este OK!, doar că cele 25% vrea să le aplice la întreg salariul pe luna respectivă, şi nu la cele două ore lucrate.

Nu vreau să mai intru în amănunte legate de situaţia ITM-ului Timiş, pe care o cunoaşteţi foarte bine. Şi vreau să vă mai atrag atenţia asupra faptului că, deşi în România sunt disponibile 14.000 locuri de muncă, din care 2.445 în industria textilă (în confecţii), Autoritatea Naţională pentru Şomeri s-a gândit să pregătească în această meserie doar 51 de persoane.

Lucrurile acestea mie mi se par inacceptabile şi cred că ar fi momentul ca Guvernul să se trezească din somnul dulce pe care îl duce şi să înţeleagă că plecarea firmei Nokia de la jucu nu este doar legată de criza economică mondială şi de scăderea de vânzări a Companiei Nokia, ea este legată în mod direct de condiţiile pe care statul român le creează pentru aceşti investitori străini.

Deci, luând în considerare toate aceste elemente, cred că aceste propuneri legislative sunt nefericite.

Ceea ce, însă, vreau să subliniez este exact ce a spus şi colegul meu Mihăiţă Calimente, putem să sărbătorim în 24 ianuarie o zi naţională, dar această zi să nu fie o zi nelucrătoare plătită.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Şi eu vă mulţumesc.

Dacă mai sunt alte intervenţii?

Dacă nu, urmează votul final şi pentru acest proiect de lege.

Proiectul de Lege pentru modificarea art.32 din Legea nr.18/1991 a fondului funciar.

Dacă iniţiatorii doresc să ia cuvântul? Nu.

Raportul comisiei.

Domnul Gabriel Andronache:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi împreună cu Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice au fost sesizate spre dezbatere în fond cu Proiectul de Lege pentru modificarea art.32 din Legea nr.18/1991 a fondului funciar.

Camera Deputaţilor, potrivit Regulamentului şi Constituţiei României, este Cameră decizională.

Senatul, în calitate primă Cameră sesizată, a adoptat iniţiativa legislativă.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil propunerea legislativă.

Guvernul, prin punctul de vedere transmis, nu susţine adoptarea acestei iniţiative.

Propunerea legislativă supusă dezbaterii are ca obiect de reglementare modificarea art.32 alin.(1) din Legea nr.18/1991 a fondului funciar, intervenţiile legislative vizând ca terenurile atribuite, potrivit art.19 şi 21, cât şi art.43 din lege, să nu poată fi înstrăinate prin acte între vii timp de 10 ani de la emiterea adeverinţei de proprietate.

În urma dezbaterilor, membrii celor două comisii sesizate în fond au hotărât cu unanimitate de voturi să propună plenului Camerei Deputaţilor respingerea proiectului de lege.

În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Dacă sunt intervenţii în cadrul dezbaterilor generale?

Dacă nu sunt, atunci rămâne la votul.

Mâine ne revedem la ora 10,00.

De la ora 18,00 va avea loc primirea de răspunsuri la întrebările adresate membrilor Guvernului şi prezentarea pe scurt a interpelărilor ce urmează a fi adresate membrilor Guvernului.

Vă mulţumesc şi vă doresc o seară bună!

după pauză

Lucrările au fost conduse de domnul deputat Marian Sârbu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

Domnul Marian Sârbu:

Bună seara, stimaţi colegi. Este ora 18,00.

Începem şedinţa consacrată interpelărilor şi răspunsurilor orale la întrebări.

Mai întâi voi da citire listei deputaţilor înscrişi pentru a prezenta interpelări pe scurt. Astfel, domnul deputat Gabriel Tiţa-Nicolescu, două interpelări depuse în scris; domnul deputat Ion Tabugan, o interpelare depusă în scris; domnul deputat Petru Călian, o interpelare; doamna deputat Ileana Cristina Dumitrache, 2 interpelări; domnul deputat Gigel-Sorinel Ştirbu, 2 interpelări; domnul deputat Mircea Cazan, o interpelare; doamna deputat Lucia-Ana Varga, 2 interpelări; domnul deputat Ion Mocioalcă, 2 interpelări; domnul deputat Marian Neacşu, o interpelare; domnul deputat Nicolae Bănicioiu, o interpelare; domnul deputat Mircea Drăghici, o interpelare; domnul deputat Horia Cristian, o interpelare; domnul deputat Cristian Buican, o interpelare; domnul deputat Vasile Popeangă, 4 interpelări; domnul deputat Mircia Giurgiu, 10 interpelări; domnul deputat Eugen Bejinariu, 3 interpelări; domnul deputat Florin-Costin Pâslaru, 20 de interpelări; domnul deputat Zamfirescu Sorin, o interpelare.

Aveţi cuvântul, domnule deputat!

Domnul Sorin Ştefan Zamfirescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Interpelarea este adresată Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, şi anume: în domeniul pescuitului şi acvaculturii, judeţul Vâlcea dispune de o bogată bază materială, situându-se - o să se mire toată lumea - pe locul 2 pe ţară după Rezervaţia Deltei Dunării. Lungimi de râuri şi pâraie de peste 500 km, suprafaţa lacurilor de şes şi colinare şi alpine, impresionanta cifră de 13.000 ha, păstrăvării, bălţi, heleşteie, iazuri, peste 50 ha.

În acelaşi timp, materialul biologic este complex şi divers şi, cu toate acestea, în Râmnicu-Vâlcea, Agenţia Naţională de Pescuit şi Acvacultură are un singur reprezentant, care cu toate că este un profesionist absolut deosebit, nu poate supraveghea întreaga avere piscicolă menţionată mai sus.

Deoarece sediul Serviciului teritorial al Agenţiei Naţionale de Pescuit şi Acvacultură de la Calafat este situat la o mare distanţă de noi, iar centrul de greutate al activităţii piscicole din întreaga zonă a Olteniei este evident în municipiul Râmnicu-Vâlcea, argumentele menţionate sunt grăitoare în acest sens şi vă propunem mutarea acestuia în zona noastră.

Sunt convins că prin această reorganizare activitatea Agenţiei Naţionale, ce se află în subordinea ministerului, ce cu onoare îl conduceţi, va avea o eficienţă infinit mai mare.

Solicit răspuns scris şi oral.

Vă mulţumesc.

Domnul Marian Sârbu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

În continuare, vreau să anunţ că întrucât domnul deputat Pâslaru Florin-Costin nu se află în sală pentru a primi răspunsul la întrebările adresate Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor - prima referitoare la activitatea acesteia, cea de a doua referitoare la siguranţa alimentară a românilor - o rog pe doamna vicepreşedinte Balla Tullia pentru ambele întrebări, să trimită răspunsul scris domnului deputat Pâslaru Florin-Costin.

Cu aceasta încheiem şedinţa consacrată întrebărilor şi interpelărilor adresate de domnii deputaţi autorităţilor din Executiv.

Vă mulţumesc. Vă doresc o seară plăcută!

Şedinţa s-a încheiat la ora 18,08.