Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 16,08.

Lucrările au fost conduse de domnul senator Vasile Blaga, preşedintele Senatului, asistat de domnul deputat Georgian Pop, secretar al Camerei Deputaţilor, şi de domnul senator Gheorghe David, secretar al Senatului.

Din prezidiu a mai făcut parte şi doamna deputat Roberta Alma Anastase, preşedintele Camerei Deputaţilor.

*

Domnul Vasile Blaga:

Doamnelor şi domnilor parlamentari,

Vă rog să ne ocupăm locurile.

Vă rog, încă o dată, să încercăm să ne ocupăm locurile pentru a putea începe şedinţa.

Domnule candidat desemnat pentru funcţia de prim-ministru,

Doamnelor şi domnilor candidaţi pentru funcţia de ministru,

Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,

Vă rog să-mi permiteţi să declar deschisă şedinţa comună a Senatului şi Camerei Deputaţilor şi să vă anunţ că din totalul de 460 de senatori şi deputaţi şi-au înregistrat prezenţa la lucrări un număr de 247, în acest moment, 213 fiind absenţi. Cvorumul legal pentru desfăşurarea lucrărilor este îndeplinit, de 231 de parlamentari.

Proiectul ordinii de zi şi proiectul programului de lucru pentru şedinţa comună de astăzi, stabilite de Birourile permanente ale celor două Camere, cu participarea liderilor grupurilor parlamentare, au fost distribuite tuturor senatorilor şi deputaţilor.

Întreb dacă sunt obiecţii cu privire la proiectul ordinii de zi. Nu sunt. Atunci, supun votului dumneavoastră proiectul ordinii de zi.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri?

Un vot împotrivă, am reţinut.

Abţineri, nu sunt. Cu majoritate de voturi, proiectul ordinii de zi a fost adoptat.

Ordinea de zi fiind aprobată, supun votului dumneavoastră programul de lucru de astăzi, deci de acum până la finalizarea ordinii de zi.

Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Supun votului dumneavoastră programul de lucru.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? nu.

La punctul 1 al ordinii de zi, avem Proiectul de Hotărâre privind modificarea art.4 din Hotărârea Parlamentului nr.6/2012 privind constituirea Comisiei comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru avizarea propunerii legislative depuse şi elaborarea unei Propuneri legislative privind alegerea Camerei Deputaţilor şi Senatului.

Vă citesc proiectul:

"Hotărâre pentru modificarea art.4 din Hotărârea Parlamentului României nr.6/2012 privind constituirea Comisiei comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru avizarea propunerilor legislative depuse şi elaborarea unei propuneri legislative privind alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului.

În temeiul art.67 din Constituţia României, republicată, Parlamentul României adoptă prezenta hotărâre.

Articol unic. Articolul 4 din Hotărârea Parlamentului României nr.6/2012 privind constituirea Comisiei comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru avizarea propunerilor legislative depuse şi elaborarea unei propuneri legislative privind alegerea Camerei Deputaţilor şi Senatului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.203 din 27 martie 2012, se modifică şi va avea următorul cuprins:

Art.4. Comisia va elabora Propunerea legislativă privind alegerea Camerei Deputaţilor şi Senatului până la data de 30 mai 2012".

Supun votului dumneavoastră proiectul de hotărâre.

Voturi pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă? Un vot împotrivă.

Abţineri? Nu sunt.

Proiectul de hotărâre a fost adoptat.

Trecem la punctul 2 al ordinii de zi, prezentarea Programului şi a listei Guvernului de către domnul Victor-Viorel Ponta, candidatul desemnat pentru funcţia de prim-ministru, dezbateri asupra Programului şi listei Guvernului, votul asupra cererii de acordare a încrederii Parlamentului asupra Programului şi a întregii liste a Guvernului.

Vă rog să-mi îngăduiţi să reamintesc faptul că potrivit art. 103 alin.(3) din Constituţia României, Programul şi lista Guvernului se dezbat de Senat şi Camera Deputaţilor în şedinţă comună. Parlamentul acordă încredere Guvernului cu votul majorităţii senatorilor şi deputaţilor, 231.

Totodată, vreau să vă informez că au fost respectate prevederile constituţionale şi regulamentare cu privire la procedurile prealabile dezbaterii în şedinţa comună a Senatului şi Camerei Deputaţilor, a cererii de acordare a încrederii Guvernului, a Programului şi listei Guvernului. Astfel, în cursul zilei de joi, 3 mai 2012, a fost primită scrisoarea domnului Victor-Viorel Ponta, candidatul desemnat pentru funcţia de prim-ministru, însoţită de Programul şi lista Guvernului, în vederea dezbaterii şi acordării votului de încredere al Parlamentului.

De asemenea, ulterior s-au depus la preşedinţii celor două Camere scrisori privind corectarea unei erori materiale la Programul de guvernare, precum şi o modificare a listei Guvernului, constând în înlocuirea candidatului propus pentru funcţia de ministru la Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului. Documentele menţionate au fost comunicate parlamentarilor şi afişate pe site-ul celor două Camere ale Parlamentului.

În temeiul şi cu respectarea prevederilor art.72 din Regulamentul şedinţelor comune, Birourile permanente comune au stabilit programul de desfăşurare a audierilor în cadrul şedinţelor comune ale comisiilor parlamentare de specialitate ale celor două Camere, precum şi data şedinţei comune a Senatului şi Camerei Deputaţilor, pentru prezentarea Programului şi a listei Guvernului, dezbateri asupra acestora şi votul Parlamentului privind acordarea încrederii Guvernului.

Avizele comune consultative, întocmite de comisiile permanente, referitoare la audierea candidaţilor pentru funcţia de ministru au fost distribuite tuturor senatorilor şi deputaţilor.

Vă anunţ cu această ocazie că avizele comune consultative ale comisiilor permanente reunite sunt favorabile pentru toţi candidaţii.

Potrivit art.72, ultimul alineat, din Regulamentul şedinţelor comune, avizele comune consultative au fost trimise candidatului desemnat pentru funcţia de prim-ministru.

Înainte de a începe dezbaterile, vă prezint propunerile Birourilor permanente comune privind timpul maxim alocat pentru prezentarea Programului şi a listei Guvernului şi pentru participarea Grupurilor parlamentare la dezbateri.

Candidatul pentru funcţia de prim-ministru are rezervate 60 de minute pe care le utilizează la începutul şi sfârşitul dezbaterilor.

Grupurile parlamentare din Senat şi Camera Deputaţilor au alocat timpul corespunzător numărului de membri, luându-se în calcul câte 20 de secunde, ca de obicei, pentru fiecare parlamentar. Senatorilor şi deputaţilor independenţi li se acordă 20 de secunde pentru fiecare parlamentar, cu posibilitatea cumulării pentru o singură intervenţie.

Totalul minutelor alocate grupurilor parlamentare, senatorilor şi deputaţilor independenţi se prezintă astfel: PDL - 52 de minute, PSD - 45 de minute, PNL - 29 de minute, UDMR - 9 minute, Grupurile parlamentare progresiste - 9 minute, minorităţile naţionale - 6 minute, senatorii şi deputaţii independenţi, fără apartenenţă la grupurile parlamentare - 4 minute.

Dacă sunt observaţii? Obiecţii? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră aceste propuneri.

Voturi pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt. Mulţumesc.

Rog liderii grupurilor parlamentare să depună la secretarii de şedinţă lista cu numele senatorilor şi deputaţilor înscrişi la cuvânt pentru dezbateri.

Vă rog să-mi permiteţi, doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi, să-l invit la tribuna Parlamentului pe domnul Victor-Viorel Ponta, candidatul desemnat pentru funcţia de prim-ministru pentru a prezenta Programul şi lista Guvernului.

Domnule Ponta, aveţi cuvântul. (Aplauze.)

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Vă mulţumesc.

Domnule preşedinte al Senatului,

Doamnă preşedinte a Camerei Deputaţilor,

Domnule preşedinte al Partidului Naţional Liberal, co-preşedinte USL,

Stimaţi colegi deputaţi şi senatori,

Mă aflu astăzi în faţa dumneavoastră pentru a vă prezenta Programul de guvernare şi Lista propunerilor pentru funcţiile de miniştri, cu modificările transmise către structurile de conducere ale Parlamentului României şi cu rugămintea către dumneavoastră de a acorda votul de încredere şi de a sprijini acest guvern în îndeplinirea obiectivelor pe care şi le propune.

Am fost întrebat zilele acestea şi astăzi dacă am emoţii şi am răspuns: da, sigur că am emoţii. Cred că orice prim-ministru, orice şef de guvern care vine în faţa Parlamentului României trebuie să aibă emoţii, dacă are respect pentru instituţia fundamentală a Parlamentului. (Aplauze.)

Am, de asemenea, emoţii, pentru că sunt absolut convins că astăzi, împreună cu dumneavoastră, putem începe o schimbare fundamentală pentru soarta României. Sunt prima persoană desemnată să ocupe funcţia de prim-ministru care şi-a serbat majoratul după decembrie 1989. (Aplauze.)

Am crescut în ceea ce înseamnă şi ceea ce cred că ne-am dorit cu toţii, în democraţie, şi cred că în democraţie instituţiile trebuie să funcţioneze, instituţiile trebuie să-şi arate respect şi cred că într-o democraţie europeană Guvernul nu conduce Parlamentul României, ci Guvernul se supune deciziilor Parlamentului şi respectă instituţia fundamentală care reflectă voinţa poporului român. (Aplauze.)

În cele câteva zile care au trecut de la momentul desemnării mele, aşa cum în mod sigur dumneavoastră ştiţi, am încercat în cel mai scurt timp să prezint un program de guvernare pentru o perioadă scurtă până la alegeri şi cu perspective pentru anii care urmează, o echipă de miniştri care să îndeplinească acest program de guvernare şi, în acelaşi timp, pentru prima dată în istoria relaţiilor dintre România şi instituţiile internaţionale am reuşit să negociem din această postură ad-hoc de guvern desemnat o scrisoare de intenţie şi un acord cu instituţiile internaţionale care să dea stabilitate şi să dea un mesaj clar că România îşi continuă drumul, că România face schimbări fundamentale, dar că România va fi în continuare guvernată în mod serios şi profesionist. Şi vreau de la început să-i mulţumesc celui care mi s-a alăturat în această echipă şi care sper şi vi-l propun să ocupe funcţia de viceprim-ministru, ministru de finanţe - domnul Florin Georgescu. (Aplauze.)

Tot în această perioadă am încercat în mod transparent şi în mod democratic să asigur pentru echipa guvernamentală şi pentru Programul de guvernare o majoritate transparentă, o majoritate stabilă, care să asigure o capacitate pentru viitorul guvern de a lucra în alt climat şi cu alte rezultate decât guvernele anterioare.

Din acest punct de vedere, am încheiat un acord de colaborare cu Grupul parlamentar UNPR, şi vreau să le mulţumesc pentru faptul că şi-au arătat disponibilitatea de a sprijini acest guvern, şi vreau să precizez de la început că nu mi-au fost cerute funcţii, nu mi-au fost cerute avantaje şi am discutat despre proiecte care, din punct de vedere ideologic şi din punctul de vedere a ceea ce Uniunea Social-Liberală anunţase, sunt perfect compatibile.

Vreau să mulţumesc, în mod special, Grupului minorităţilor naţionale cu care am semnat astăzi un acord de colaborare şi care încă de la moţiunea de cenzură au participat la vot şi au înţeles să respecte principiile conform cărora funcţionează Parlamentul României.

Aceasta este majoritatea formată pentru a sprijini un guvern al Uniunii Social-Liberale şi, bineînţeles, le mulţumesc anticipat colegilor mei din Uniunea Social-Liberală care au avut încredere în mine şi pe care încerc să nu-i dezamăgesc în perioada imediat următoare.

Vă mulţumesc tuturor pentru acest sprijin. (Aplauze.)

Aş vrea să fac o singură remarcă despre majoritate. S-a vorbit foarte mult în aceste zile, sigur, într-un mod oarecum ciudat, tocmai de cei care beneficiaseră până acum o săptămână de o majoritate, că n-ar fi o majoritate legitimă. Vreau să vă reamintesc, în 2008, la votul popular, Partidul Social Democrat, Partidul Conservator şi Partidul Naţional Liberal au obţinut majoritatea mandatelor, conform voinţei populare şi cred că aceasta este, în acest moment, în sfârşit, o majoritate legitimă. (Aplauze.)

Vă propun astăzi spre analiză şi spre sprijin un program de guvernare pe termen scurt, evident, până la alegeri, dar nu ascund şi nici nu cred că este cazul să ascund intenţia Uniunii Social-Liberale de a câştiga următoarele alegeri şi de a obţine din partea populaţiei României un mandat de 4 ani, pentru a îndeplini tot ceea ce nu vom reuşi să îndeplinim în următoarele 6 luni. Voi solicita astăzi votul Parlamentului şi-l voi respecta, indiferent care va fi acesta, aşa cum în noiembrie, alături de colegii mei din Uniunea Social-Liberală, vom solicita votul populaţiei României şi-l vom respecta, indiferent care va fi acesta. (Aplauze.)

Vreau să precizez de la început că din motive de eficienţă şi de... dacă vreţi, motive pragmatice, am considerat potrivit să păstrăm structura actuală a Guvernului cu numărul de portofolii actual, adăugând în acele domenii pe care le-am considerat esenţiale, miniştri delegaţi care să sprijine ministrul în funcţie într-o mai bună realizare a sarcinilor Guvernului. Din acest punct de vedere, am considerat extrem de util ca un ministru delegat pentru administraţie să pună umărul la ceea ce reprezintă un obiectiv fundamental al Guvernului, şi anume organizarea corectă a alegerilor care urmează. Am considerat util ca un ministru delegat pentru dialog social să îndeplinească o funcţie a Guvernului care a fost mult prea mult timp uitată în perioada care a trecut şi am considerat că un ministru delegat pentru mediul de afaceri trebuie să dea un semnal către cei care produc în România, către cei care angajează în România şi către cei la care statul se gândeşte întotdeauna doar ca la nişte plătitori de taxe.

Din acest punct de vedere, prezint astăzi o structură cunoscută, dacă vreţi, din punctul de vedere al portofoliilor, dar anunţ că după alegerile generale intenţionez, alături de colegii din Uniunea Social-Liberală, să venim cu o structură mai flexibilă, mai puţin birocratică şi o structură care să asigure dezvoltarea României în anii care urmează.

Aş vrea să vă prezint pe scurt obiectivele fundamentale ale Programului de guvernare.

În primul rând, aşa cum am anunţat deja, ne propunem să realizăm o schimbare radicală în modul de guvernare, o schimbare de atitudine, de priorităţi, de direcţie şi de oameni, acolo unde este cazul.

Îmi doresc să arătăm că poate exista dialog cu Guvernul României, că poate exista o abordare diferită, transparentă, normală a relaţiei cu opoziţia şi cu societatea civilă, că avem mai multă deschidere şi că suntem mult, mult mai disponibili să ascultăm vocea opiniei publice şi a mass-media. Am făcut în lista iniţială, propusă, de miniştri, două modificări, tocmai pentru a arăta că, atunci când opinia publică şi presa au critici de adus unor miniştri, sunt gata să ţin cont de aceste critici şi, de asemenea, să arăt, ca semnal, că oricare dintre miniştrii Guvernului, dacă la un moment dat va fi considerat ca fiind o vulnerabilitate pentru activitatea Guvernului, la fel de politicos şi la fel de - până la urmă - cu inima deschisă îi voi solicita să părăsească Guvernul şi să rămână în echipă, dar nu în poziţia de ministru.

Am vorbit despre prioritatea zero specifică pregătirii mele profesionale, şi anume respectarea legilor. Nu vreau să mai trăim într-o ţară în care legile se respectă de principiu, sau legile se respectă câteodată, sau legile se respectă în funcţie buget. Cred că România are în acest moment - şi cred că alături de dumneavoastră putem să îndeplinim această aşteptare -, România are o mare nevoie de a-şi respecta legile şi regulile. Populaţia României aşteaptă respectarea legilor, aşteaptă respectarea deciziilor instanţelor de judecată, a prevederilor constituţionale şi mă oblig alături de dumneavoastră să readucem respectarea legii pe primul loc în actul de guvernare.

Consider că activitatea Guvernului trebuie să aibă loc şi trebuie să fie influenţată de deciziile care se iau în structurile Guvernului şi să respecte deciziile, de asemenea, ale Parlamentului. Am spus şi vreau s-o spun şi de la această tribună, Guvernul pe care-l voi conduce, dacă dumneavoastră îmi veţi acorda încrederea solicitată, va fi condus doar de la Palatul Victoria, nu de la Palatul Cotroceni, nu de la sediul din Kiseleff, sau din Aviatorilor, sau din orice alt loc în afară de sediul Guvernului României. (Aplauze.)

Vizavi de Relaţia cu Parlamentul, în urmă cu 10 zile doar mă aflam în prima bancă, alături de dumneavoastră, şi nu am nici cea mai mică intenţie de a uita modul în care ca parlamentar, indiferent că eram în opoziţie sau la putere, am fost tratat de guvern. Nu vreau să uit umilinţele, nu vreau să uit lipsa de demnitate, nu vreau să uit constrângerea de a nu vota sau de a nu participa la activităţi parlamentare.

Am venit astăzi în faţa dumneavoastră să vă spun că Guvernul pe care intenţionez să-l conduc va respecta întotdeauna deciziile Parlamentului, va demite orice ministru faţă de care s-a adoptat o moţiune simplă şi va răspunde în fiecare săptămână în faţa Parlamentului, instituţie fundamentală a statului care-l numeşte şi care-l demite, aşa cum prevede Constituţia României.

Îmi propun, alături de colegii din guvern, să procedăm cât mai rapid la repararea inechităţilor şi a măsurilor care au provocat dezechilibre sociale. Trebuie să dovedim mai multă înţelegere, mai multă compasiune pentru cei loviţi de criză şi, în acelaşi timp, mai multă corectitudine faţă de zona privată, firme şi companii care creează locuri de muncă, care creează creştere economică în România şi care sunt considerate, o spun încă o dată, sau au fost considerate doar ca nişte... sau ca nişte simpli plătitori de taxe şi impozite, şi nu ca parteneri ai Guvernului. Doresc, alături de echipa guvernamentală, să prezentăm o viziune economică şi fiscală clară care să asigure stabilitate, predictibilitate şi un cadru clar pentru creştere economică şi creare de locuri de muncă. Nimeni nu va putea guverna România bine, dacă nu va reuşi să creeze cât mai rapid locuri de muncă stabile şi bine plătite. Este un adevăr pe care îl ştim cu toţii şi pe care trebuie să-l considerăm ca pe o prioritate absolută a guvernării.

Consider, de asemenea, că viitorul Guvern trebuie să se preocupe de protejarea şi utilizarea resurselor naturale şi a altor active ale statului, în baza unei strategii pe termen mediu şi lung. Este esenţial, şi o spun tot timpul, să ne respectăm angajamentele în faţa instituţiilor internaţionale, dar nu încălcând angajamentele în faţa populaţiei României. Prima noastră răspundere şi obligaţie este în faţa populaţiei României şi, evident, după aceea în faţa celor cu care avem acorduri.

Am venit să vă spun de aici, de la tribuna Parlamentului, că unul din obiectivele fundamentale pe termen foarte scurt ale viitorului Guvern, aşa cum a fost enunţat şi de ministrul desemnat la portofoliul economiei, este de a renegocia şi de a opri contractele bilaterale cu "băieţii deştepţi", acele contracte de care fosta guvernare a vorbit foarte des şi împotriva cărora nu a făcut niciodată nimic. Este un angajament politic pe care mi-l asum în faţa dumneavoastră şi ministrul economiei va avea ca sarcină acest obiectiv. (Aplauze.)

Vreau, de asemenea, să-mi asum în faţa Parlamentului României că ceea ce Uniunea Social-Liberală a anunţat de multe ori, şi anume o administraţie depolitizată, va fi respectat începând de mâine. Funcţiile politice, miniştri, secretari de stat, evident, vor fi ocupate de persoane propuse de Uniunea Social-Liberală. Nicio persoană aflată în structuri deconcentrate sau alte structuri administrative care respectă legea, care dovedeşte competenţă, nu va fi schimbată pe criterii politice. Nu cred că trebuie să schimbăm pe cei numiţi politic cu alţii numiţi politic, ci doar pe criteriul competenţei.

Referitor la continuarea mecanismului de cooperare şi verificare şi a reformelor în justiţie. Este un angajament asumat de România la care Uniunea Social-Liberală a pus de fiecare dată umărul în Parlament atunci când fosta majoritate nu funcţiona şi am stabilit în programul de guvernare cu viitorul ministru al justiţiei, domnul Corlăţean, să acordăm toată atenţia şi să facem toate eforturile, începând poate chiar de mâine, cu votul din plenul Camerei Deputaţilor pentru a ne respecta angajamentele şi pentru a dovedi faptul că ne dorim în România o justiţie corectă şi o justiţie eficientă.

Este extrem de important ca utilizarea transparentă a fondurilor publice să se facă de asemenea în baza unei noi legi a achiziţiilor publice, o lege care să respecte standardele europene şi să îndepărteze clientela politică care a secătuit în această perioadă fondurile publice.

Un obiectiv fundamental îl reprezintă pentru orice guvern aflat în an electoral organizarea corectă a alegerilor locale şi parlamentare.

Am anunţat şi nu voi tolera în nici un fel participarea funcţionarilor publici şi a structurilor statului în campania electorală nici de partea fostei puteri, nici eventual de partea noastră, a celor care au schimbat în aceste zile, şi-au schimbat opţiunile politice şi convingerile.

Am numit şi am propus de fapt în fruntea Ministerului de Interne o persoană cu experienţă, domnul Ioan Rus, care are din partea mea obligaţia de a garanta organizarea de alegeri corecte şi dacă pot s-o spun cu toată bunăvoinţa, ştiind şi relaţia dintre cei doi, sper ca şeful de campanie al opoziţiei, domnul Vasile Blaga, să constate că domnul Rus a rămas acelaşi om corect şi eficient în administrarea treburilor Ministerului Afacerilor Interne şi al Administraţiei. (Aplauze.)

Intenţionez, alături de echipa guvernamentală, să ne respectăm toate obligaţiile asumate pe plan internaţional de precedentele guvernări şi mă refer aici în primul rând la obligaţiile militare faţă de NATO şi de Statele Unite ale Americii, dar evident şi obligaţiile financiare pe care le-am stabilit cu Fondul Monetar Internaţional, Comisia Europeană şi Banca Mondială.

Voi milita pentru o dezvoltare şi o abordare mult mai pragmatică şi eficientă a relaţiei fundamentale, primordiale pentru România cu Republica Moldova şi, de asemenea, continuarea lucrurilor bune şi îndreptarea celor rele în ceea ce priveşte relaţia Guvernului României cu românii aflaţi în diaspora.

Doresc ca România să fie mult mai bine reprezentată şi să-şi manifeste interesele mult mai pregnant pe scena europeană şi nu pot decât să sper odată cu alegerea unui nou preşedinte în Franţa, a domnului François Hollande, că vocea României va fi mai bine auzită şi că niciodată un preşedinte al Franţei nu-l va îndepărta cu mâna pe reprezentantul statului român, aşa cum, din păcate, s-a întâmplat în perioada trecută.

Pentru aceste obiective şi pentru cele cuprinse în Programul de guvernare, am propus, în vederea ocupării portofoliilor din structura Guvernului, persoane care să îndeplinească următoarele criterii. În primul rând, experienţă profesională şi o spun încă o dată ca o scuză sinceră pentru cei mai tineri, cei poate din generaţia mea, sau chiar mai tineri decât mine, sunt şase luni de foc, nu prea este timp de învăţat. Ministerele trebuie să înceapă să funcţioneze chiar de mâine şi atunci experienţa profesională a contat extrem de mult în alegerea miniştrilor propuşi să facă parte din cabinet.

În al doilea rând, integritatea şi corectitudinea dovedite în exercitarea funcţiilor publice. Chiar dacă am considerat la nivel personal că acuzaţiile aduse unora dintre cei pe care i-am propus iniţial sunt poate neîntemeiate, sunt jurist, ţin cont de deciziile instituţiilor statului şi aşa voi face pentru oricare ministru care va fi într-o situaţie asemănătoare.

Pentru coerenţa şi eficienţa actului de guvernare am dorit să transmit prin nominalizări aceste mesaje de stabilitate şi profesionalism către partenerii internaţionali. Şi din acest punct de vedere aş vrea să menţionez doar câteva dintre nominalizările făcute: Ministerul de Finanţe, domnul Florin Georgescu; Ministerul de Externe, domnul profesor Andrei Marga; Ministerul Justiţiei, domnul Titus Corlăţean; Ministerul de Interne, domnul Ioan Rus; Ministerul Apărării Naţionale, domnul Corneliu Dobriţoiu. Şi, de asemenea, păstrarea în Guvern, şi-i mulţumesc pentru că a acceptat acest lucru, a ministrului afacerilor europene, domnul Leonard Orban.

Prin aceste nominalizări, repet, am vrut să transmit către partenerii noştri internaţionali un mesaj de experienţă, profesionalism, care era absolut necesar.

Aş vrea să prezint cât mai succint posibil acele puncte din Programul de guvernare care se referă la ceea ce noi am criticat în urmă cu zece zile în moţiunea de cenzură.

În primul rând, am pus în Programul de guvernare şi vom adopta o strategie naţională de valorificare a resurselor naţionale, o strategie care să cuprindă în primul rând obligaţia de transparenţă, de dezbatere publică şi de interes public pentru toate deciziile pe care Guvernul le ia referitoare la un subiect atât de important cum este cel al resurselor naturale.

Decizia fostului Guvern referitoare la Universitatea de Medicină şi Farmacie din Târgu Mureş am criticat-o şi instanţa de judecată, după cum ştiţi, a decis suspendarea aplicării sale. Cred că este o decizie legală, temeinică şi chiar înţeleaptă şi-mi doresc ca orice decizie la Târgu Mureş şi peste tot în ţară să fie luată doar în baza principiului autonomiei universitare, doar a deciziilor respectivei universităţi, fără o intrare abuzivă din partea Guvernului României, fără discuţii politice şi mai ales fără conflicte interetnice de care România nu are nevoie şi pe care le consider absolut, absolut de evitat în perioada următoare.

Fondul de rezervă al Guvernului. Aşa cum ştiţi, am criticat şi am făcut-o în mod întemeiat, modul în care Guvernul Ungureanu a cheltuit în mod ilegal şi ilegitim 170 de milioane de euro pentru a finanţa campania electorală a unor aleşi locali care aparţineau, sigur, partidului Domniei Sale.

În primul rând, mă angajez în faţa dumneavoastră ca Fondul de rezervă la dispoziţia Guvernului să nu mai fie folosit niciodată în niciun fel pe criterii politice, nu pentru campanie electorală, ci doar conform legii pentru situaţii cu adevărat de urgenţă. Mai mult, am solicitat specialiştilor din Ministerul de Finanţe ca mâine, printr-un act normativ să încercăm să recuperăm acei bani, 170 de milioane de euro, şi să-i folosim acolo unde avem cu adevărat nevoie, la reîntregirea pensiilor şi a salariilor. (Aplauze.)

Referitor la situaţia inacceptabilă creată prin aplicarea greşită a cotei de contribuţie socială la sănătate pentru pensionarii care au pensii peste 740 de lei, am discutat şi am negociat cu delegaţia FMI ca Guvernul României să poată în cursul acestui an să facă dreptate acelor pensionari, să le restituie ceea ce le-a luat pe nedrept şi să arate că statul, atunci când greşeşte, ştie să dea şi înapoi, nu doar să ia de la oameni, ci ştie să le şi dea. (Aplauze.)

Mâine, voi prezenta în şedinţa de Guvern acest act normativ şi, în numele Guvernului României, voi cere scuze pensionarilor care au avut de suferit.

Am considerat necesar şi util ca domnul Leonard Orban să conducă în continuare Ministerul Afacerilor Europene, dar să acordăm ceea ce noi consideram că era necesar, şi anume, sprijinul politic şi instrumentele guvernamentale necesare pentru ca absorbţia fondurilor structurale să înregistreze acea îmbunătăţire pe care cu toţii o considerăm necesară.

Problema restituirilor. Ministerul Justiţiei va avea în coordonare toate instituţiile implicate în această problemă spinoasă, această problemă fundamentală a României, în aşa fel încât soluţia adoptată să fie o soluţie constituţională, să fie o soluţie echitabilă şi să arătăm că nu există în România categorii diferite de cetăţeni, cei care sunt mai rapizi sau care se descurcă mai bine şi cei care rămân la urmă atunci când se termină banii.

Am mari speranţe şi rog şi voi ruga Senatul României să desfăşoare acea anchetă deja aprobată la Agenţia Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, pentru că sumele uriaşe fraudate în aceşti ani trebuie recuperate, iar cei care au încălcat legea trebuie să plătească pentru ceea ce au făcut.

Ceea ce am promis în Programul de guvernare vom pune în practică în următoarele şase luni, după care la alegeri vom veni în faţa oamenilor, în faţa românilor, pentru a da socoteală şi, evident, pentru a cere un nou vot dacă ne ţinem de promisiuni.

Ce nu s-a putut include în acest program limitat şi în acest mandat restrâns va fi inclus în proiectul de buget pe 2012 pe care-l voi prezenta dumneavoastră, Parlamentului României, cu o proiecţie nouă a modelului economic axat pe creştere economică, pe scăderea contribuţiilor de asigurări sociale, pe un TVA diferenţiat pentru produsele agricole, pe un impozit diferenţiat, ţinând cont de ceea ce se întâmplă la nivel european, de ceea ce se va întâmpla în Franţa, de ceea ce se întâmplă în celelalte ţări care resimt şi înţeleg că alături de măsuri de disciplină şi de austeritate bugetară trebuie în mod obligatoriu să vii cu măsuri de creştere economică şi de creare de locuri de muncă.

Toate ministerele şi autorităţile vor avea sarcină ca în 30 de zile să facă un audit intern şi să prezinte public situaţia preluată, care sunt proiectele întârziate, ce probleme există, ce nevoi legislative şi de finanţare şi mai ales, să constate dacă există grave încălcări ale legii pentru a sesiza organele judiciare ale statului.

Vreau să spun de aici, de la tribuna Parlamentului, consider că cei care au greşit politic, trebuie şi iată, astăzi, probabil, că trec în opoziţie. Dar cei care au încălcat legea, trebuie să răspundă în faţa legii. (Aplauze.)

M-am angajat în această dificilă sarcină, eu spun conştient de cât de greu va fi, alţii spun că probabil nu ştiu exact la ce să mă aştept. Vin şi vă spun dumneavoastră, celor cărora le cer sprijinul şi încrederea că eu am această încredere că se poate guverna altfel în România şi că România merită să fie guvernată altfel. Şi spun acest lucru pentru că pentru mine personal atât adoptarea moţiunii de cenzură în urmă cu câteva zile, cât şi votul dumneavoastră de astăzi îmi vor rămâne în memorie, nu pentru că eventual am fost eu desemnat prim-ministru sau pentru că am condus o opoziţie care a dărâmat un Guvern, ci pentru că împreună cu dumneavoastră am putut să văd ce înseamnă într-adevăr curajul, ce înseamnă caracterul şi ce înseamnă să te comporţi demn, atunci când soarta sau ghinionul te împiedică să fii alături de colegii parlamentari.

Pentru mine, adoptarea moţiunii de cenzură şi, astăzi, votul dumneavoastră vor rămâne doar ca un semn de extraordinară preţuire pentru colegul meu Ionuţ Chisăliţă, (Aplauze.) cel care s-a aflat alături de mine prezent în momentele grele de la moţiune şi cel care s-a aflat astăzi şi se află astăzi alături de mine în acest moment important.

Aş vrea să guvernez România pentru oameni ca Ionuţ, care au curaj, care au nevoie de sprijin, dar care au foarte multă demnitate. Şi cred că exemplul pe care Ionuţ ni l-a dat poate fi un semn pentru ceea ce trebuie să facem noi în perioada următoare.

Am mare încredere că România are o şansă uriaşă de schimbare, am mare încredere că această echipă guvernamentală va face faţă sarcinilor la care va fi, evident, supusă şi din acest motiv vă cer dumneavoastră, colegilor mei deputaţi şi senatori, reprezentanţi ai voinţei poporului român, votul de încredere pentru programul de guvernare şi pentru lista miniştrilor, aşa cum v-a fost transmisă.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile Blaga:

Vă mulţumesc, domnule prim-ministru desemnat.

Aţi utilizat 35 de minute.

Începem dezbaterile şi vă rog să-mi permiteţi să iau cuvântul din partea Grupului PDL. (Coboară la tribună.)

Domnule prim-ministru desemnat,

Doamnelor şi domnilor miniştri desemnaţi,

Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,

Poziţia Partidului Democrat Liberal faţă de Guvernul USL a fost deja făcută publică. Ce îmi propun în intervenţia mea este să vă semnalez o serie de observaţii la care am convingerea că trebuie reflectat cu toată atenţia.

Câteva consideraţii de ordin politic.

Domnule prim-ministru desemnat, sunteţi preşedintele unui partid şi copreşedintele unei alianţe care a contestat vehement fosta coaliţie, considerând-o nelegitimă, dat fiind faptul că UNPR, membru fidel al coaliţiei, nu ar fi fost trimis în Parlament de votul cetăţenilor.

Aţi înfierat cu o furie fără egal traseismul politic, aţi aruncat cele mai grele vorbe asupra celor care-l practică şi v-aţi declarat gata să modificaţi legi electorale şi chiar Constituţia pentru a interzice acest blamabil fenomen.

Astăzi veniţi în faţa Parlamentului şi cereţi un vot de încredere unei majorităţi născute în urma pactului semnat cu UNPR şi primirii cu braţele deschise în partidele dumneavoastră a tuturor celor dispuşi să-şi tranzacţioneze viitorul politic dincolo de orice normă morală. Cât despre legitimitate, mă tem că o veţi căuta în van. Vă reamintesc că în urma alegerilor generale din anul 2008, PDL a obţinut un număr de trei parlamentari în plus faţă de dumneavoastră. Care este încrederea pe care cetăţenii României pot s-o mai aibă între vorbele şi angajamentele dumneavoastră, este o întrebare la care trebuie să răspundeţi.

Aţi declarat, domnule prim-ministru desemnat, că vă puneţi garant pentru cinstea, pentru onestitatea, pentru profesionalismul oamenilor pe care-i propuneţi să facă parte din cabinetul dumneavoastră. După numai trei zile aţi renunţat la două propuneri, obligat de reacţia vehementă a societăţii civile care nu a fost de acord cu nominalizarea unor oameni aflaţi fie sub puterea unor hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile, care le interzicea accesul într-o funcţie publică, fie erau puternic contestaţi de cei pe care urmau să-i coordoneze.

Din păcate, domnule prim-ministru desemnat, se regăsesc în cabinetul dumneavoastră încă patru nume puternic contestate de opinia publică.

Doamnelor şi domnilor,

Programul de guvernare pe care ni-l propuneţi este un mozaic de deziderate încropite la repezeală, cu multe incoerenţe interne, care dovedeşte un lucru esenţial: nu aveţi o viziune strategică de guvernare. Vă rog în special pe dumneavoastră, cei care l-aţi propus, să-l mai citiţi măcar încă o dată şi să faceţi un lucru extrem de simplu. Număraţi numai câte legi propuneţi a fi modificate în următoarele şase luni şi veţi realiza cu câtă seriozitate şi cu cât realism trataţi actul de guvernare.

Este adevărat în acelaşi timp că pe parcursul documentului prezentat de dumneavoastră ca program de guvernare, de multe ori, sunteţi foarte sinceri. Astfel, adesea regăsim formulări de genul "identificarea şi sistematizarea direcţiilor optime de acţiune pentru implementarea măsurilor de reformă", pompoasă formulare care arată că nu ştiţi ce doriţi să faceţi şi nu se potriveşte nicicum cu atitudinea pe care o afişaţi.

Doamnelor şi domnilor aspiranţi la fotoliile de miniştri,

Când te duci într-un minister, ştii ce ai de făcut, ştii ce măsuri vei lua, nu te apuci să identifici şi să sistematizezi ceea ce trebuie să faci.

De asemenea, am observat că aţi găsit puterea de a fi sinceri şi recunoaşteţi situaţia critică a guvernării la sfârşitul anului 2008 când, citez din programul dumneavoastră, "a necesitat o corecţie fiscală de amploare pentru restabilirea echilibrelor economice".

Ca de obicei, daţi bir cu fugiţii şi nu vă asumaţi nimic din guvernarea pe parcursul anului 2009. Din câte îmi amintesc, eram coleg de cabinet cu domnul prim-ministru desemnat Victor Ponta, iar domnul Nica era chiar viceprim-ministru. Din nou avem un mod diferit de înţelegere şi de acţiune politică. Unii îşi asumă ce fac, alţii îşi asumă doar ceea ce le convine lor.

În acest sens aş mai spune ceva. Spuneţi că spre deosebire de guvernele Boc şi Ungureanu vă propuneţi "să fiţi disciplinaţi bugetar şi să refaceţi coeziunea socială". Vă rog să ne spuneţi, domnule Victor Ponta şi domnule Nica, ceilalţi foşti miniştri PDL-işti din Guvernul Boc, la ce acte de indisciplină bugetară aţi fost părtaşi în 2009?

Doamnelor şi domnilor,

Autorii Programului de guvernare ne spun că nimic din ceea ce au făcut guvernările precedente nu a fost bine. Toate măsurile au fost dezastruoase, dar în acelaşi timp, scriu negru pe alb că politicile acestora se vor fi continuate prin prisma acordurilor cu FMI şi Comisia Europeană. Astfel, în domeniul fiscal-bugetar nu găsim nimic nou sau inovativ. Este ca şi cum ai citi Strategia fiscal-bugetară 2012-2014 sau scrisorile de intenţie din cadrul Acordului cu Fondul Monetar Internaţional.

În acest sens, mă bucur că în sfârşit USL susţine şi îşi asumă semnarea de către România a Tratatului fiscal. De asemenea, mă bucur că şi în domeniul afacerilor europene gestionarea fondurilor structurale şi de coeziune, apărare, administraţie şi interne şi diplomaţie şi afaceri externe, autorii programului de guvernare îşi asumă obiectivele şi direcţiile de acţiune existente.

În ceea ce priveşte sănătatea, ca de obicei, nimic nou sub soare. Găsim doar formulări generale, cu o excepţie: salarizarea în funcţie de performanţa personalului medical în sistem-pilot. Cum veţi reuşi să măsuraţi performanţa în spitale, numai dumneavoastră ştiţi. Cât despre noua lege a sănătăţii, este bine s-o lăsaţi viitoarei guvernări.

În capitolul economie, comerţ şi mediu de afaceri, se vorbeşte de parcă ar fi planul de acţiune al ministrului şi nu Programul de guvernare. Aici este remarcabilă lipsa de coerenţă ideologică. În partea de energie, evidentă e tendinţa etatistă: să privatizăm selectiv, statul să verifice, să protejăm consumatorii vulnerabili etc., iar în cea de mediu de afaceri se remarcă viziunea liberală, chiar ultraliberală: înfiinţarea de fonduri de risc cu concentrare pe economia României.

În plus, există nişte propuneri şi expresii bizare de genul "efort explicit în potenţarea demersului mediului privat de refacere a potenţialului de creştere neinflaţionistă a economiei României". Sau "elaborarea şi implementarea testului IMM, impactul asupra IMM-urilor. Sau "redesenarea arhitecturii şi ecologiei de business ca principal factor de creştere a eficienţei şi competitivităţii economice".

În ceea ce priveşte justiţia şi integritatea, există o adâncă prăpastie între discursul şi acţiunea politică a reprezentanţilor USL şi ceea ce scrie pe hârtie. De altfel, aţi renunţat la independenţa justiţiei numind un ministru politic.

De asemenea, văd că după ce aţi reclamat pe unde aţi putut că aveţi soluţia magică de rezolvare rapidă şi dreaptă a problemei restituirii proprietăţii, acum ne spuneţi clar: o să identificaţi împreună cu instituţia Agentului guvernamental al României la CEDO o soluţie de implementare a hotărârii pilot a CEDO în materia dreptului de proprietate după realizarea unei consultări publice de substanţă.

În domeniul agricultură şi dezvoltare rurală, măsurile propuse sunt inconsistente şi incomplete, fapt ce denotă o necunoaştere a situaţiei agriculturii din România. De exemplu, nu se spune nimic despre capacitatea de stocare a produselor agricole, despre sprijinirea ofertei interne permanente de legume şi fructe.

De asemenea, trebuie remarcat că în scriptele Programului de guvernare persistă incertitudinea cu privire la locul şi rolul fondului forestier. Sper aici că măcar până la urmă v-aţi înţeles.

În ceea ce priveşte dezvoltarea regională, se vorbeşte de schimbări pe toată linia, la programele naţionale de investiţii, majoritatea puse la punct de către guvernările dumneavoastră, inclusiv a proiectelor deja aprobate, ceea ce este contrar principiilor de drept.

Există şi unele măsuri greşit formulate, deoarece ele sunt fie eronate, fie deja implementate. Şi vă dau câteva exemple. Astfel, se propune: "Accelerarea procesului de contractare pentru cererile de finanţare depuse de către beneficiari în cadrul apelurilor de proiecte, prin eliminarea controlului dublu efectuat de către minister şi de către Agenţia de dezvoltare regională, precum şi prin descentralizarea procesului de management al contractelor de finanţare."

Trebuie să vă spun că acest lucru se va putea face numai când ADR-urile vor deveni autorităţi de management. Dar văd că asta nu o pomeniţi. La fel cum nu există nici o viziune despre dezvoltarea regională şi reducerea decalajelor de dezvoltare între regiunile României, care, din păcate, se adânceşte.

De asemenea, este propus Programul naţional pentru consolidarea clădirilor aflate în zonă de risc seismic destinat protecţiei clădirilor împotriva dezastrelor naturale cauzate în special de cutremure. Numai că el există din 1994, fiind reglementat prin Ordonanţa Guvernului nr.20/1994.

Se propune susţinerea realizării de locuinţe în regim de credit ipotecar şi identificarea unor forme de sprijin al populaţiei, în special a tinerilor şi familiilor de tineri intelectuali pentru procurarea unei locuinţe.

Vă informez că există deja două programe de acest gen, şi anume cele de economisire pentru achiziţii de locuinţe, în care statul contribuie la dobânzi - băncile de locuinţe - şi cel care acordă subvenţii până la 15.000 de euro pentru construcţia unei locuinţe noi.

Nu în cele din urmă, trebuie să vă spun că, în ceea ce priveşte turismul, toate programele naţionale nou-propuse există deja. Mai mult, ele sunt deja eligibile pe fonduri europene şi vor fi şi în perioada 2014 - 2020.

Am să mă opresc aici cu exemplele. Din păcate, mai pot fi spuse nenumărate din programul de guvernare.

Doamnelor şi domnilor,

Doresc să revin asupra unei teme care ar trebui să ne preocupe, în egală măsură pe toţi, şi anume aceea a responsabilităţii discursului şi deciziei politice. Mă mâhneşte când văd că, atât în moţiunea de cenzură, pe care aţi trecut-o, cât şi în Programul de guvernare, mai ales, aţi ales să vă faceţi campanie electorală dezgropând temele anacronice ale anilor ’90. Aţi preluat clişeele vechi de tipul "nu ne vindem ţara", "jos ungurii!" şi "guvernanţii sărăcesc populaţia" şi le-aţi împănat cu multă demagogie.

Îmi pare rău că nişte oameni politici aleg subiecte atât de uşoare şi totodată atât de periculoase pentru societatea românească. Cineva a remarcat că aţi bătut recordul la viteză pentru testarea Guvernului Ungureanu, cerând demiterea unui cabinet după numai două luni de la instalare.

Precedentul record data din luna mai 2009, când după numai patru luni opoziţia de la acea dată a şi trântit o moţiune de cenzură. Cu siguranţă, îşi aminteşte şi domnul Ponta, că doar era ministru în Guvernul PDL-PSD, iar moţiunea depusă de colegii săi liberali era îndreptată şi împotriva domniei sale.

Mie îmi place istoria şi cred că este bine să ne amintim de acel moment, şi chiar vă invit să recitiţi stenograma dezbaterii de atunci, ca să ne dăm seama de dimensiunea demagogiei. Şi vă spun că nu este un atac la persoană, ci doar o prezentare a adevărului istoric, aşa cum a fost el. De fapt, am să vă ajut şi o să vă citesc chiar eu un fragment din discursul de atunci al domnului Crin Antonescu, căruia sunt sigur că-i place istoria, fiind de formaţie profesor de istorie. Citez din domnul Crin Antonescu, ediţia 2009: "Poate să nu vă placă multora UDMR-ul, poate să nu vă placă nici maghiarii, în general, dar în România sunt 1,5 milioane de persoane care se declară, în mod oficial, de naţionalitate maghiară. Pe ei nu puteţi să nu-i luaţi în seamă. Ei există, lucrează, plătesc impozite şi taxe. Sunt cetăţenii loiali ai acestei ţări, dar în schimbul acestei loialităţi trebuie să le daţi ceva: drepturi egale, inclusiv în ceea ce priveşte reprezentarea lor în instituţiile publice. Trebuie să înţelegem un lucru, solidaritatea într-o societate nu trebuie să depindă de prieteniile sau supărările politice, mai ales în cadrul relaţiilor interetnice". Absolut de acord.

Astăzi, aceeaşi oameni ne avertizează cu privire la separarea pe criterii etnice promovată de reprezentanţii politici ai acestei minorităţi. V-am prezentat o mostră de inconsecvenţă şi mai am şi alte exemple dacă le doriţi.

Eu, ca ardelean, vă spun că tema înfiinţării unei linii de studiu în limbile maghiară şi engleză la Universitatea de Medicină din Târgu-Mureş este falsă. Peste 10.000 de studenţi învaţă în limba maghiară la Cluj, domnul Marga vă poate explica. Ştiu că este un an electoral şi vreţi să câştigaţi puncte pe teme naţionaliste, dar vă asigur că greşiţi.

Consider că abordarea unei asemenea teme este o ipocrizie dictată de calcul electoral. România este o ţară membră a Uniunii Europene, este un exemplu în Europa în privinţa drepturilor minorităţilor, s-au făcut paşi importanţi în acest sens, şi toată clasa politică românească ar trebui să fie mândră de acest lucru, deoarece a însemnat ani de zile de muncă extrem de grea, cu tensiuni şi uneori cu momente foarte dificile. Ce avem azi în România, în ceea ce priveşte relaţiile interetnice, este un câştig extrem de valoros pentru societatea românească, pe care dumneavoastră riscaţi să le anulaţi.

Românii şi maghiarii nu caută motive de ceartă în Ardeal, iar noi, politicienii, nu ar trebui să fim cei care îi întărâtă. Cel mai periculos lucru în această perioadă, deopotrivă pentru politicieni, dar mai ales pentru români, nu este însă reluarea unor teme naţionaliste, ci populismul.

Doamnelor şi domnilor,

Nu vom vota lista Guvernului, propusă de domnul prim-ministru desemnat, Victor Ponta.

Partidul Democrat Liberal nu are niciun motiv să susţină această formulă guvernamentală însăilată în grabă, lipsită de o viziune strategică privind dezvoltarea României şi îmbunătăţirea condiţiilor de trai pentru români.

Viziunea exprimată cu privire la actul executiv mă face să cred că va urma o răvăşire a sistemului, cu rezultate nefaste pentru mediul instituţional, social şi economic.

În cazul în care lista Guvernului şi Programul de guvernare propus vor întruni condiţiile învestiturii, PDL va face opoziţie fermă şi responsabilă.

Vă mulţumesc. (Aplauze.) (Îşi reia locul la prezidiu.)

Am utilizat 16 minute din timpul PDL-ului.

Îl invit la microfon pe domnul deputat Valeriu Zgonea, din partea Partidului Social Democrat.

Vă rog, domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc, domnule preşedinte al Senatului.

Domnule preşedinte al Senatului,

Doamnă preşedinte a Camerei Deputaţilor,

Domnule prim-ministru desemnat,

Doamnelor şi domnilor,

Vreau să încep prin a saluta revenirea la normal a Parlamentului. Parlamentul a redevenit o instituţie credibilă şi cred că această dată, 7 mai, trebuie să fie o dată în care putem din nou să fim reprezentanţii cetăţenilor.

După mult timp în care PDL-ul - fără supărare, acesta este adevărul - a făcut ce-a vrut cu această instituţie, reintrăm în normal. Şi aş vrea să vă reamintesc că astăzi, spre deosebire de acum câteva luni de zile, Guvernul Ponta, toţi miniştri Guvernului Ponta au trecut prin comisiile de specialitate, care s-au aflat în cvorum. Orice şedinţă care se află în cvorum este o şedinţă corectă în Parlamentul României, iar Parlamentul României este un parlament normal într-o Românie europeană.

Parlamentul trebuie să redevină aceeaşi instituţie credibilă, capabilă de relaţii cu celelalte instituţii fundamentale ale statului român - şi mă refer, în principal, la Guvernul României.

România democratică nu poate funcţiona fără Parlament, iar Parlamentul are legitimitate doar dacă se bucură de încrederea cetăţenilor.

Astăzi avem şansa să recâştigăm ceva din credibilitatea pierdută, acordând votul nostru de încredere unui Guvern care beneficiază de încrederea oamenilor.

Domnule prim-ministru desemnat,

Doamnelor şi domnilor miniştri,

Aveţi astăzi, şi începând de astăzi, dacă vrem să fim corecţi, o dublă responsabilitate: să respectaţi promisiunile făcute şi să aduceţi rezultatele pe care oamenii şi le doresc. Astăzi, oamenii aşteaptă foarte multe de la noi. Gândiţi-vă la un părinte care s-a văzut dat afară în ultimii ani de la locul de muncă şi care trebuia să se ducă acasă şi să le explice soţiei şi copiilor că de-acum înainte nu vor mai avea bani de întreţinere, de mâncare sau de haine. De rechizite şcolare nici nu mai este vorba. Avem în ţară sute de astfel de mii de familii, care au trecut printr-o dramă în ultimii trei ani şi jumătate. Nimeni nu a făcut nimic pentru ei.

Noi, astăzi, avem responsabilitatea să guvernăm pentru ei, pentru toţi cei care astăzi au nevoie de o mână de ajutor. Aceasta este responsabilitatea unui guvern, pe care, din păcate, colegii mei de la PDL au uitat-o: să aibă grijă de cetăţenii săi, să se asigure că oamenii au o şansă la bunăstare.

Stimaţi colegi,

Revenim la guvernare într-o perioadă dificilă, dar nu avem voie să dăm greş. În primul şi în primul rând trebuie să respectăm legea, un lucru pe care colegii mei, onorabilii mei colegi de la PDL l-au cam uitat în ultimii trei ani şi jumătate. Pentru că mulţi dintre oameni s-au săturat de nedreptate.

Trebuie să creştem salariile pe care colegii noştri le-au tăiat, trebuie să restituim contribuţiile pensionarilor, pe care colegii noştri le-au luat ilegal, şi acest lucru chiar din prima zi de guvernare, trebuie să implementăm rapid strategia noastră de a crea noi locuri de muncă în România. Mai mult decât atât, trebuie să rezistăm tentaţiei de a politiza administraţia. Nu mai trebuie să reparăm şi să facem tot ceea ce au făcut ei, să copiem tot ceea ce au făcut PDL-iştii. Trebuie să învăţăm din greşelile noastre din trecut, dar şi din greşelile PDL-iştilor de ieri.

Avem nevoie de un Guvern de profesionişti şi de mai puţine "carnete de partid portocalii". Şi aş vrea să fac o menţiune aici: îl felicit pe Victor Ponta, premierul desemnat, că a luat decizia să oprească orice acţiune în administraţiile centrale şi locale, să oprim schimbările făcute de dragul schimbării, să nominalizăm politic doar la nivel de secretar de stat, subsecretar de stat şi miniştri. Aceasta înseamnă normalitate în România, aceasta înseamnă să fii într-o ţară normală, europeană, aşa cum pretinzi că eşti şi cum vorbeai de cele mai multe ori la televizor, când guvernai. Aceasta este diferenţa între un Guvern Victor Ponta şi un Guvern Boc sau Ungureanu, o Românie normală, şi e normal să fie aşa.

Să nu credem că de astăzi, de la învestirea Guvernului Victor Ponta, toţi oamenii buni sunt de la PSD şi PNL. Nu. Sunt oameni buni, dar care nu au avut şansă de anumite clici care au apărut ca ciupercile după 2009 în Partidul Democrat Liberal, şi sunt foarte mulţi oameni buni şi în PDL, şi în UDMR, şi în Grupul minorităţilor naţionale. Sunt români care vor o Românie pentru ei, o Românie normală. Dacă nu facem aşa, înseamnă că nu suntem diferiţi faţă de colegii noştri de la PDL, facem administraţie la fel ca ei. şi nu cred că Victor Ponta îşi ia astăzi învestitura unui Guvern pentru a face exact ceea ce-a făcut PDL-ul. Aceasta este diferenţa dintre noi şi ei.

Domnule premier Victor Ponta,

Doamnelor şi domnilor miniştri,

V-aş ruga să nu uitaţi că pe 10 iunie sunt alegeri locale, iar oamenii ne vor judeca şi în funcţie de rezultatele dumneavoastră... între 7 mai şi 10 iunie. Aşteptările sunt mari şi trebuie să răspundem pe măsură.

Vă urez succes! România are nevoie de Guvernul Victor Ponta. (Aplauze.)

Domnul Vasile Blaga:

Aţi utilizat 6 minute din timpul alocat PSD-ului.

Îl invit la microfon pe domnul senator Crin Antonescu. Nu?

Domnul senator Puiu Haşotti, vă rog.

Domnul Puiu Haşotti:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte al Senatului.

Doamnă preşedinte a Camerei Deputaţilor,

Domnule prim-ministru desemnat,

Domnilor miniştri,

Aş începe cu un paradox: numirea dumneavoastră, domnule Victor Ponta, ar trebui să-i facă plăcere şi domnului Băsescu. De ce? Pentru că de ani de zile vorbeşte de împrospătarea clasei politice. Păi ce dovadă mai bună, că dumneavoastră sunteţi cel mai tânăr prim-ministru de la Revoluţie încoace.

Vreau să spun că actualul guvern nu este decât primul Guvern USL, şi de aceea, domnule preşedinte al Senatului, cu tot respectul pe care ştiţi că vi-l port, v-aţi sfătui să vă păstraţi discursul de astăzi şi pentru decembrie.

Se vorbeşte deja despre o grea moştenire. Nu, nu este o grea o moştenire. Vă mulţumim că aţi lăsat o ţară prosperă, vă mulţumim că aţi negociat bine cu Fondul Monetar Internaţional, niciodată în genunchi, vă mulţumim că aţi tăiat pensiile şi salariile, că aţi desfiinţat 700.000 de locuri de muncă, că acum ne lăsaţi nouă bucuria să reparăm ceea ce dumneavoastră aţi stricat. Nu este o grea moştenire.

Aţi crescut şomajul, nu mai sunt investiţii străine în România. E bine, nu este o grea moştenire.

Aţi jupuit românii cu taxe şi impozite mai rău ca pe vremea fanarioţilor, dar nu este o grea moştenire. Nu trebuie să vorbim despre aşa ceva. Au fost guverne şantajate, şi au fost şantajate pentru că au fost şantajabile. Şi aţi vorbit despre un citat al domnului Crin Antonescu, dar nu v-aţi întrebat de ce a fost acel citat? Care era politica domnului Boc, la acea dată, faţă de UDMR? trebuie să ne gândim şi la aceste lucruri.

Domnule Vasile Blaga, aţi vorbit despre traseism, şi vă vorbeşte cineva care, la fel ca şi dumneavoastră, întâmplarea face să fi activat într-un singur partid de la Revoluţie încoace. Dar Partidul Democrat Liberal este expresia traseismului. În 2007, când jumătate din Partidul Naţional Liberal a plecat la PDL, aceia erau eroi? Şi cei care votează astăzi Guvernul Ponta sunt trădători?! Când aţi înfiinţat un partid ca să guvernaţi, atunci a fost bine? A fost în regulă, şi acum nu?! Haideţi să păstrăm dreapta judecată şi dreapta cumpănire.

Vă mulţumim că nu este o grea moştenire că România este prietenă doar cu Marea Neagră, dacă mai este prietenă şi cu Marea Neagră. (Aplauze.)

Ştim că, spre deosebire de guvernele precedente, acest guvern va organiza alegeri libere şi cinstite. (Rumoare, vociferări.) Şi nimănui, nici chiar dumneavoastră, care vociferaţi acum, nu trebuie să vă fie teamă de ceea ce dumneavoastră aveaţi de gând să faceţi.

Domnul Vasile Blaga:

Vă rog, păstraţi liniştea!

Domnul Puiu Haşotti:

Ştim că Parlamentul va deveni cea mai importantă instituţie a ţării, şi cred că acest lucru este de subliniat aici, în această aulă. Este primul lucru care trebuie subliniat. Ştim că Parlamentul, domnule prim-ministru desemnat, vă acordă votul, şi ştim că ştiţi că tot noi - Parlamentul - vă putem demite, şi acest lucru este foarte important pentru noi, stimaţi colegi parlamentari.

Parlamentul ştim că nu va mai fi un ghişeu unde Guvernul va veni şi va depune legi, şi majoritatea parlamentară, oricare ar fi ea, va vota aceste legi. Ştim că la comisii vor veni cel puţin secretari de stat, nu secretarele miniştrilor.

În sfârşit, ştim, stimaţi colegi, şi ştim, domnule prim-ministru, că nu ne veţi cere să fim "victorii" dumneavoastră. Lăsaţi-i pe alţii să fie "ungureni", să fie depersonalizaţi în "ungureni". Noi vom fi noi înşine întotdeauna. Vă vom acorda votul acum, cu încredere, cu convingere, şi am să închei amintindu-mi de ceea ce spunea, ieri, domnul Adriean Videanu, şi a încheiat cu un citat. Este îmbucurător că, în afară de marmură, se mai ocupă şi puţin cu cultura. A spus domnul Adriean Videanu, la sfârşit, referindu-se la Partidul Democrat Liberal, că "garda moare, dar nu se predă".

Da, Partidul Democrat Liberal moare, dar nu se predă. Va face opoziţie solidă. Cât timp? Nu ştim. (Aplauze.)

Domnul Vasile Blaga:

Îl invit la microfon pe domnul deputat Kelemen Hunor.

Domnul Kelemen Hunor:

Domnule prim-ministru desemnat,

Doamnelor şi domnilor miniştri desemnaţi,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Am citit cu mare atenţie Programul de guvernare al Cabinetului USL, şi trebuie să constat următorul lucru: în marea majoritate a domeniilor sociale şi economice, guvernul propus de USL nu schimbă mai nimic radical, faţă de programul fostului guvern condus de Mihai-Răzvan Ungureanu, şi demis prin votul Parlamentului.

Această continuitate este de înţeles şi poate fi apreciată, mai ales dacă ne gândim la eforturile depuse de fiecare cetăţean privind restabilirea echilibrului bugetar, reducerea cheltuielilor publice, reducerea deficitului bugetar, reforma sistemelor mari de redistribuire bugetară şi dezvoltarea infrastructurală.

Şi totuşi, doamnelor şi domnilor, există o schimbare radicală, o premieră absolută, naţională dacă doriţi, faţă de toate guvernele postdecembriste. Este o schimbare profundă, o schimbare de paradigmă îngrijorătoare. După 1989, statul român, prin guvernele succesive, a întrerupt viziunea şi practica statului comunist, dictatorial, faţă de o comunitate numeroasă, faţă de minorităţile naţionale.

În fiecare program de guvernare, începând cu Guvernul Roman, şi trecând prin Guvernele Stolojan, Văcăroiu, Ciorbea, Vasile, Isărescu, Năstase, Tăriceanu, Boc şi până la Guvernul Ungureanu, în fiecare program de guvernare, votat în forul legislativ a existat o preocupare firească, scrisă în textele respective şi regăsită, este adevărat, cu intensitate diferită, în deciziile guvernamentale şi în legislaţia adoptată, o preocupare faţă de minorităţile naţionale, faţă de acele comunităţi care, prin munca lor, prin viaţa lor, prin creaţia lor au contribuit şi contribuie la bogăţia statului român, şi au dorit şi doresc ceea ce doreşte orice om: să-şi păstreze identitatea naţională, lingvistică şi culturală.

Doamnelor şi domnilor,

Stimaţi colegi,

Aveţi în faţa dumneavoastră, ţin în mâna mea, primul Program de guvernare din ultimii 22 de ani care nu conţine niciun capitol despre minorităţile naţionale, aşa cum exista în mai toate programele supuse votului şi votate în Parlament. Dar nu există nici măcar o frază, o propoziţie aşezată în alte capitole, cum ar fi educaţia sau cultura. Niciun capitol, nicio frază, nicio propoziţie! Nu există niciun cuvânt pierdut, rătăcit pe cele 53 de pagini, cu care acest guvern a venit în faţa Parlamentului şi cere un vot de încredere.

Stimaţi colegi,

Pentru noi, maghiarii din România, mesajul viitorului guvern este extrem de clar: voi, minorităţile naţionale - maghiari, germani, evrei, romi, sârbi, slovaci, ruşi, turci, turco-tătari, albanezi, lipoveni, polonezi, greci, italieni, ruteni, macedoneni, bulgari, ucraineni, armeni -, nu contaţi, nu existaţi! Voturile voastre sunt necesare, dar nu meritaţi atenţia Guvernului USL! Nu meritaţi nici măcar o propoziţie! Nu meritaţi un cuvânt în acest program de guvernare, care va fi, trebuie să fie textul călăuzitor al acestui guvern.

Este un mesaj puternic, un mesaj clar, fără echivoc, care nu poate fi interpretat greşit. Nu poate fi interpretat altfel, doar într-un singur mod: Guvernul, în această materie, se întoarce în cea mai neagră epocă a secolului trecut, în perioada negării existenţei noastre.

Este, într-adevăr, o schimbare radicală de viziune. Şi mă uit la dumneavoastră, stimaţi colegi de la Grupul minorităţilor naţionale, şi vă întreb: vă place acest program de guvernare? Această schimbare de paradigmă este întărită şi de anumite declaraţii făcute de liderii USL. Aceste declaraţii se referă, în primul rând, la situaţia Universităţii de Medicină şi Farmacie de la Târgu Mureş.

Legea învăţământului creează un cadru simplu şi de bun-simţ privind învăţământul în limba maternă, un lucru elementar pentru orice copil, pentru orice adolescent şi pentru fiecare student, indiferent de etnie. Este un lucru firesc şi pentru români, şi trebuie să fie la fel de firesc şi pentru alţii.

Dacă Senatul Universităţii neagă şi refuză asigurarea acestui drept, este normal să intervină Guvernul sau Parlamentul. Autonomia universitară nu poate fi o scuză pentru neaplicarea legii. Şi dacă consideraţi că autonomia universitară este bariera asigurării dreptului de a învăţa în limba maternă, aveţi posibilitatea, domnule prim-ministru, de a înfiinţa o universitate de stat cu predarea în limba maghiară, şi ar fi şi un gest de reparaţie faţă de abuzurile dictaturii comuniste.

Noi nu aşteptăm asigurarea acestui drept de la bunăvoinţa nu ştiu cărui rector sau senat, ci de la instituţiile politice, de la Parlament şi de la Guvern. Tot ceea ce s-a construit în 22 de ani s-a construit pe baza unui dialog permanent, printr-un efort comun şi susţinut, şi folosind doar mijloace politice parlamentare.

Anularea, retragerea drepturilor câştigate este însă un lucru extrem de grav şi îngrijorător. Pornind pe acest drum, mâine, poimâine şi alte drepturi ale minorităţilor naţionale vor fi anulate, suspendate, retrase.

Eu aş fi aşteptat să ne spună liderul guvernului nou-format că va face recurs împotriva deciziei Curţii de Apel de la Târgu Mureş, doar vrea respectarea legii, şi nu încălcarea ei.

Astăzi, într-o comisie, un ministeriabil a şi recunoscut: nu este o chestiune legală, este o chestiune de oportunitate, o chestiune politică pentru USL.

Domnule prim-ministru desemnat, cu tot respectul şi prietenia, vă spun că nu vom fi de acord, nu vom accepta să ne întoarceţi într-un trecut în care minorităţile naţionale aveau de ales între a tăcea, a accepta renunţarea la identitatea proprie, adică asimilare, sau a pleca din ţară, de pe pământul natal. Nu vrem să trăim în nesiguranţă şi nu vrem să luăm nimic de la nimeni. Vom căuta calea dialogului, a bunului-simţ şi a respectării principiilor cele mai elementare, şi vă asigur că vom folosi toate mijloacele legale, cu scopul de a apăra drepturile noastre obţinute.

Doamnelor şi domnilor,

Uniunea Democrată Maghiară din România nu va vota învestirea acestui guvern. Vom fi în opoziţie. Vom face opoziţie constructivă şi vom căuta o relaţie bazată pe dialog.

Nu vom face opoziţie de dragul opoziţiei. Vom analiza fiecare decizie guvernamentală, fiecare iniţiativă şi unde vom considera că interesul naţional necesită vom vota pentru.

Efortul depus şi sacrificiul asumat de fiecare cetăţean în această perioadă dificilă a fost uriaş. Vom susţine majorarea salariilor în sectorul bugetar, aşa cum am promis, şi am creat premisele pentru o astfel de decizie, pe care considerăm că trebuie să o luaţi cât mai repede.

Vom susţine adoptarea Tratatului fiscal, fiindcă suntem convinşi că ţara noastră nu va reuşi singură în această criză financiară prelungită, şi datoria suverană, deficitul bugetar şi cel structural nu trebuie să crească. Vom susţine amnistia fiscală pentru funcţionarii din sistemul bugetar, aşa cum prevede iniţiativa noastră legislativă.

Aceste măsuri nu sunt nici de dreapta, nu sunt măsuri de stânga, nu sunt nici apanajul puterii şi nici al opoziţiei. Pur şi simplu sunt măsuri juste şi necesare.

Vom milita, doamnelor şi domnilor, pentru a păstra un sistem electoral prin care să se asigure o reprezentare proporţională, fiindcă suntem convinşi că greşeala din 2007 nu trebuie dublată cu o altă greşeală.

Doamnelor şi domnilor colegi din noua majoritate parlamentară, vom căuta dialogul pentru a întări forţa Parlamentului şi încrederea cetăţenilor în această instituţie fundamentală, fiindcă suntem convinşi că, fără un Parlament puternic, fără un Parlament credibil, va pierde societatea în ansamblul ei.

Nu considerăm, cu toate că nu am dorit, că schimbarea echipei guvernamentale este o tragedie în sine, dar este... era categoric mai bine ca o astfel de schimbare să aibă loc în urma alegerilor parlamentare, şi nu printr-o regrupare internă şi lamentabilă.

Am acceptat şi noi, cu toate că nu am încurajat migraţia parlamentară, şi pentru acest lucru trebuie să cerem scuze, dar această maladie trebuie eradicată. De aceea, vom rămâne deschişi la orice iniţiativă care vizează declanşarea alegerilor parlamentare cât mai repede posibil.

În concluzie, domnule prim-ministru desemnat, nu vom vota acest guvern şi vom apăra drepturile şi rezultatele obţinute în domeniul protecţiei minorităţilor naţionale. Nu vom accepta regrese, vom folosi toate mijloacele politice, dar vom rămâne deschişi şi la dialog, şi vom considera că orice construcţie politică, orice construcţie în societatea românească, orice construcţie temeinică va necesita şi o apropiere între punctele de vedere, de multe ori, foarte diferite.

Vă mulţumesc pentru atenţie. (Aplauze.)

Domnul Vasile Blaga:

Vă mulţumesc, domnule deputat. Aţi vorbit exact nouă minute, timpul alocat Grupului UDMR.

Îl invit la microfon pe domnul deputat Eugen Nicolicea, Grupul progresist; aveţi la dispoziţie două minute. Se pregăteşte domnul Varujan Pambuccian.

Vă rog.

Domnul Eugen Nicolicea:

În conformitate cu protocolul semnat între PSD şi UNPR, Grupurile parlamentare progresiste vor vota acest Guvern.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile Blaga:

Vă mulţumesc.

Domnul Varujan Pambuccian. Se pregăteşte domnul Lucian Bode, PDL.

Domnul Varujan Pambuccian:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule prim-ministru desemnat,

Stimaţi colegi,

Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale, constatând realitatea politică în care ne aflăm, va sprijini Guvernul nou format.

Este un guvern care vine într-un moment dificil. Într-un moment dificil nu atât al României, cât al contextului european. Este un guvern care moşteneşte o situaţie macroeconomică de invidiat, într-o Europă care se îndreaptă într-o direcţie deloc de invidiat.

De aceea, grupul nostru parlamentar, care a fost întotdeauna un grup interesat de construcţie, şi nu de conflicte, doreşte să spună în acest moment următoarele lucruri: ne veţi avea parteneri în absolut tot ce înseamnă menţinerea stabilităţii macroeconomice a României, ne veţi avea parteneri în tot ceea ce înseamnă oferirea, pe cât este cu putinţă, a unor măsuri care să facă uşor de trecut peste anii care vor urma, din partea populaţiei, uşor de trecut perioada de criză care se va adânci. Nu ne veţi avea ca parteneri în nici un fel de lupte politice, aşa cum n-am fost niciodată partenerii nimănui în lupte politice, ne veţi avea parteneri ori de câte ori vom reuşi, în vreun fel sau altul, să sprijinim în plan internaţional România. Ne veţi avea ca parteneri interesaţi şi am să vă spun de ce. Poate mai interesaţi ca oricând, pentru că, uitându-ne în jurul nostru, constatăm în unele ţări lucruri despre care vorbeam că se vor întâmpla în anii trecuţi, iată că se întâmplă! Încep să apară partide cu o direcţie clar fascistă, în ţări din Europa. Începe să se manifeste un asemenea gen de discurs, din nefericire, şi în România şi credem că minorităţile naţionale sunt primele în aceste situaţii, pe prima linie a frontului luptei pentru păstrarea democraţiei, a democraţiei republicane, aşa cum au înţeles-o părinţii fondatori ai Americii, ai economiei smithsoniene şi a libertăţii omului.

Dacă noi vom cădea, următoarea victimă va fi întreaga populaţie. Şi, de aceea, vă rog să ne consideraţi parteneri interesaţi în menţinerea unui sistem benefic pentru oameni.

Lucrurile care se întâmplă în jurul nostru încep să devină serioase şi, de aceea, cred, sper că vom colabora pentru un echilibru just între ce trebuie făcut ca economia să supravieţuiască, eventual să crească, şi ce trebuie făcut ca populaţia să nu sufere foarte mult.

Sper ca lucrurile acestea să se întâmple cu adevărat. Sper să nu urmăm trendul sud-european şi sud-vestic european.

Sper să avem înţelepciunea de a avea alianţe cu statele care vor rămâne democraţii şi cu statele care vor păstra principiile libertăţii şi economiei de piaţă.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile Blaga:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Îl invit la microfon pe domnul deputat Lucian Bode şi se pregăteşte domnul deputat Călin Popescu-Tăriceanu.

Domnul Lucian Nicolae Bode:

Mulţumesc, domnule preşedinte al Senatului.

Doamnelor şi domnilor colegi parlamentari,

Doamnelor şi domnilor miniştri desemnaţi,

Domnule prim-ministru desemnat,

La prima vedere, mai exact parcurgând Capitolul IV din Programul de guvernare, alocat economiei, comerţului şi mediului de afaceri, program pentru care primul-ministru desemnat solicită azi Parlamentului votul de învestitură, am avut sentimentul că am în faţă programul de guvernare cu care a fost învestit Guvernul Mihai-Răzvan Ungureanu. Astfel, citez din Programul de guvernare: "Implementarea Legii privind guvernanţa corporatistă, implementarea legislaţiei europene (Pachetul III - Energie), continuarea procesului de privatizare, finalizarea proiectelor naţionale de interes strategic în sectorul energetic, cum ar fi Unităţile 3 şi 4 de la Cernavodă sau hidrocentrala Tarniţa, Lăpuşteşti".

Analizând, însă, cu atenţie acest capitol din programul de guvernare, cam puţin două pagini pentru economie, comerţ şi mediu de afaceri, constat cu regret faptul că acest program a fost scris "împreună cu domnul Antonescu, în maşină, pe drumul de la Bucureşti la Braşov, aşa cum, de altfel, se pare că au fost desemnaţi şi membrii Cabinetului Ponta".

Cred că altfel ar fi stat lucrurile dacă aţi fi avut curiozitatea să-l consultaţi pe colegul dumneavoastră, domnul deputat Iulian Iancu, un specialist al sistemului energetic, un fel de diriginte al sistemului energetic, care până mai ieri ne explica de la tabla din sălile de curs ale antenelor domnului Voiculescu, cum va revigora acest sistem USL, odată ajuns la guvernare, sau dacă l-aţi fi consultat pe un alt coleg de-al dumneavoastră, domnul senator Şova, care şi domnia sa a avut contacte, mai exact contracte, ce-i drept, de consultanţă juridică, cu complexele energetice. Ca să nu mai vorbim de expertiza pe care ar fi putut să v-o pună la dispoziţie fostul dumneavoastră coleg, domnul Dan Ioan Popescu, părintele spiritual al contractelor cu "băieţii deştepţi" din energie.

Ei, nu v-aţi consultat cu niciunul dintre cei enumeraţi mai sus şi mă văd nevoit să vă corectez. Astfel, vă propuneţi să implementaţi legislaţia europeană în domeniul energiei, Pachetul III de energie, ceea ce este un lucru bun, dar totodată vă propuneţi să treceţi ANRE în subordinea Parlamentului.

Stimaţi colegi,

Legea energiei este în Parlament, Camera Deputaţilor fiind Cameră decizională, deci Parlamentul va decide unde rămâne ANRE, şi nu Guvernul.

Vă propuneţi să acceleraţi procesul de finalizare a proiectelor de interese strategic în sectorul energetic, cum ar fi Rovinari, Iernut şi altele.

Stimaţi colegi,

Construcţia Grupului energetic de la Rovinari nu mai este în stadiul de proiect. În 24 aprilie 2012 s-a demarat, s-a semnat contractul cu investitorul, cu o companie din China, care va executa acest grup energetic în valoare de 800 de milioane de euro şi care va produce minim 500 de megawaţi.

În ce priveşte Termocentrala de la Iernut, vă anunţ pe această cale faptul că aceasta aparţine Romgaz, fiind transferată de la Termoelectrica în contul datoriilor acumulate la Romgaz.

Vă propuneţi liberalizarea treptată a pieţelor energetice.

Stimaţi colegi,

Vă anunţ că în ceea ce priveşte piaţa de energie electrică, acest lucru s-a realizat deja de către Guvernul Mihai-Răzvan Ungureanu, s-a adoptat Legea energiei şi calendarul liberalizării preţurilor la energie electrică. Cum spuneam, legea se află în dezbatere parlamentară.

Vă propuneţi să constituiţi Complexul energetic Oltenia, respectiv Complexul energetic Hunedoara.

Stimaţi colegi,

Complexul energetic Oltenia este constituit, se află la Registrul Comerţului pentru înregistrare şi are sediul social la Turceni, undeva la jumătatea distanţei dintre Craiova şi Târgu Jiu.

Complexul energetic Hunedoara, în data de 11 aprilie s-a aprobat de către Consiliul de administraţie fuziunea ELCEN Deva cu ELCEN Paroşeni.

Vorbiţi despre o perspectivă clară pentru industria cărbunelui.

Stimaţi colegi,

Sunt vorbe goale, dacă mai întâi nu spuneţi un cuvânt despre harta oportunităţilor în minerit, despre modificarea Legii minelor şi respectiv despre o solicitare necesară către Comisia Europeană, cu privire la scoaterea din lista, aprobată tot de dumneavoastră în 2007, a exploatărilor miniere care urmează să fie închise, iar acum redeschise.

În final, vă doresc să atingeţi standardul pe care Guvernul Mihai-Răzvan Ungureanu l-a avut în ce priveşte transparenţa. Azi, pe site-ul ministerelor puteţi găsi toate informaţiile cu privire la fiecare leu cheltuit de minister şi de companiile din subordine.

Sigur, în Programul de guvernare nu spuneţi un cuvânt despre modul în care doriţi să continuaţi procesul de privatizare, deşi în ultimele zile am aflat, din declaraţiile publice ale dumneavoastră că, spre exemplu, privatizarea CupruMin va continua. Cum? Exact cum am propus noi. Obţinerea autorizaţiei de mediu şi reevaluarea societăţii. Să înţeleg că nu identificaţi cei 150 de milioane de euro pentru retehnologizare?

Privatizarea Oltchim

Privatizarea Oltchim, spuneţi dumneavoastră că va continua, dar cu un element suplimentar. Vreţi să introduceţi management privat pentru două luni: din iunie până în septembrie vreţi să cheltuiţi peste 200.000 de euro pentru a introduce management privat la o companie care urmează în câteva luni să fie privatizată.

Am reţinut din cuvântul domnului Ponta intenţia dumneavoastră vizavi de contractele bilaterale. Acestea nu vor fi reziliate în prima zi după ce USL ajunge la guvernare, aşa cum spuneaţi, ci doar vor fi analizate în zece zile, probabil câte un contract în fiecare zi, aşa cum spunea domnul ministru desemnat al economiei.

Vă recomand să ţineţi cont de cele două procese de investigare declanşate de Consiliul Concurenţei şi de către Comisia Europeană.

Ceea ce a făcut ministerul nostru, ministerul pe care l-am condus, în cele 78 de zile, cât am fost coordonatorul acestui minister, veţi afla după cele zece zile cerute răgaz de domnul ministru desemnat al economiei.

Nu spuneţi un cuvânt despre cel mai transparent mod de privatizare al pachetelor minoritare de acţiuni la companiile de stat, şi anume, listarea pe bursă. Deşi criticat vehement de dumneavoastră, astăzi se pare că-l îmbrăţişaţi. Cel puţin aşa a rezultat azi la audierea domnului ministru desemnat al economiei.

Doamnelor şi domnilor,

Toate acestea şi multe altele, pe care din lipsă de timp nu le-am putut prezenta aici, mă determină să afirm că acest program de guvernare este un program nerealist, neprofesionist, scris în pripă, care nu merită să obţină votul meu de învestitură.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile Blaga:

Vă mulţumesc. Aţi utilizat opt minute. Grupul mai are la dispoziţie 28 de minute.

Îl invit la microfon pe domnul deputat Călin Popescu-Tăriceanu. Se pregăteşte domnul senator Valentin Calcan, Grupul PDL.

Vă rog, domnule Tăriceanu.

Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:

Domnule preşedinte al Senatului,

Domnule candidat la funcţia de prim-ministru Victor Ponta,

Doamnelor şi domnilor miniştri desemnaţi,

Stimaţi colegi,

Mi-e foarte greu să vorbesc din această postură, pentru că niciodată n-am fost obişnuit să folosesc nici arcuşul, nici peria. M-am obişnuit să folosesc arma tradiţională din Parlament, şi pe aceea aş denumi-o "sabia cuvântului". Şi îmi pare rău că trebuie să fac acest lucru, încrucişându-mi sabia, de această dată, cu preşedintele Uniunii Democrate a Maghiarilor din România pe care, ascultându-l, m-am trezit un pic din amorţeala luărilor de cuvânt precedente, pentru că am avut impresia pentru câteva clipe că trăiesc în altă ţară. Într-o ţară în care minorităţile sunt desconsiderate, o ţară în care drepturile minorităţilor sunt călcate în picioare, şi din acest motiv aş vrea să îi rog pe colegii noştri din UDMR, pe reprezentanţii celorlalte minorităţi reprezentate în Parlament, să-şi ia un moment de reflecţie şi să considere că poate nu au întotdeauna dreptate. Cel puţin în cazul înfiinţării liniei de predare în limba maghiară la UMF, eu am o serie de semne de întrebare pe care vreau să vi le ridic şi sigur că poate o să-mi răspundeţi astăzi sau cu un alt prilej, pentru că discuţiile şi dezbaterile cred că merită să continue pe acest subiect.

Trăim astăzi într-o Europă în care graniţele se estompează pe zi ce trece.

Trăim într-o Europă în care diferenţele între ţări, între naţiuni, devin din ce în ce mai puţin relevante.

Demersul pe care îl susţineţi cu atâta fervoare mi se pare că merge exact în contrasens cu ceea ce vrea Europa să devină.

Mi se pare că nu realizaţi că mergeţi către un drum care înseamnă mai degrabă segregare sau izolaţionism, şi mie mi se pare că este regretabil.

Eu cred că România a făcut progrese importante în ceea ce înseamnă acordarea drepturilor minorităţilor. În cei 22 de ani care s-au scurs de la căderea comunismului minorităţile au câştigat drepturi importante, au obţinut lucruri pe care nu le visau, poate, cu efortul nostru, al tuturor, al dumneavoastră şi al nostru, al tuturor guvernelor care s-au succedat în România acestor 22 de ani şi cred că nu aveţi de ce a vă teme pentru viitor. Cred că putem să privim cu încredere viitorul şi cred că preocuparea dumneavoastră, care este şi a noastră, de a vă păstra identitatea în ceea ce priveşte limba, cultura, tradiţiile, nu trebuie să fie nicidecum pusă sub semnul întrebării şi nu trebuie să aveţi grijă în această direcţie.

În ceea ce priveşte, însă, votul pe care trebuie să-l dăm astăzi pentru învestirea noului guvern, mi-aş permite, trecând la o altă rubrică de subiecte, să fac câteva constatări. Nu aş vrea să dau nici un fel de sfat.

Prima constatare pe care aş dori să o fac este legată de atitudinea total diferită pe care a adoptat-o candidatul la funcţia de prim-ministru şi candidatul la funcţia de ministru de finanţe, în relaţia cu Fondul Monetar Internaţional. O atitudine care se deosebeşte radical, aş spune, de ceea ce am văzut în ultimii trei ani şi jumătate, o atitudine umilă, de multe ori mi-a dat senzaţia că Guvernul României nu există sau că negociază în genunchi. Şi vreau să vă felicit pentru această abordare care iată că este şi dătătoare de roade. Dătătoare de roade pentru că aţi putut să anunţaţi deja, ca o primă măsură, reîntregirea salariilor în două trepte şi returnarea banilor reţinuţi abuziv către pensionari.

A doua remarcă pe care vreau să o fac este legată de modul în care este alcătuită echipa ministerială. O echipă care se caracterizează cu o majoritate solidă de oameni cu experienţă, experienţă guvernamentală, şi aş face aici, sigur, comparaţia cu precedentele echipe, dar mai ales cea care a fost condusă de fostul prim-ministru Ungureanu. Şi aici, sigur că lucrurile sunt extrem de clare. Întotdeauna calitatea oamenilor dă şi atributul de competenţă sau lipsă de competenţă. Şi cea mai crasă dovadă de incompetenţă am avut-o de la guvernul care a fost "debarcat" acum o săptămână, care nu ştia că poate să majoreze salariile, care nu ştia că poate să dea banii înapoi pensionarilor. Pentru că, vă puteţi da seama că actuala echipă care se pregăteşte să preia ştafeta, nu a putut să facă într-o săptămână nici o minune. Nu a trebuit decât un singur lucru, să aibă curajul să analizeze cifrele, să vadă care sunt posibilităţile şi să ia decizia pe care, din păcate, guvernul anterior nu a luat-o, din motive pe care le veţi desluşi dumneavoastră, dar care nu mai au nici un fel de relevanţă.

În fine, astăzi, aşa cum s-a mai spus, votăm un guvern pe care ar fi trebuit să-l avem de trei ani şi jumătate, bazat pe o majoritate care este majoritatea rezultată din alegerile din anul 2008, în urma votului popular. Vot popular care a fost desconsiderat de preşedintele ţării, care a făcut artificiile pe care cu toţii le cunoaştem astăzi, ca să-şi instaleze un guvern marionetă. Şi sigur că acest pas important de intrare într-o normalitate se continuă cu desemnarea unui prim-ministru din rândurile membrilor Parlamentului. După doi prim-miniştri care au fost desemnaţi, culeşi din alte zone, pe care le ştiţi bine, fie din acoliţii de la partid, fie şefi de servicii de informaţii, fie şi externe, avem, în sfârşit, un prim-ministru care are acea normală legitimitate într-o democraţie parlamentară, provine din rândurile membrilor Parlamentului.

Şi ca să continuăm cu această idee de intrare în normalitate, trebuie să mai remarcăm un lucru, că după trei ani şi jumătate, în sfârşit, avem un prim-ministru de-adevăratelea, adică astăzi îi încetează mandatul de prim-ministru domnului Traian Băsescu. (Aplauze.) Un mandat pe care l-a exercitat când abuziv, când pe şest, când insinuant, dar mereu încălcând atribuţiile constituţionale şi reuşind să facă praf rolul preşedintelui de mediator în societate şi de arbitru în viaţa politică, prin intrarea în rolul de preşedinte-jucător, după cum ştiţi, un rol care vine într-o contradicţie flagrantă, atât cu litera, cât şi cu spiritul Constituţiei.

Să sperăm că ziua de astăzi este o zi de bun augur pentru români, care merită o altă guvernare decât cea din ultimii trei ani şi jumătate, o guvernare cu faţa către oameni, o guvernare receptivă la nevoile şi la greutăţile pe care le traversează, o guvernare care să redea românilor demnitatea şi mândria de a fi cetăţeni ai acestei ţări.

Vă urez mult succes! (Aplauze.)

Domnul Vasile Blaga:

Vă mulţumesc. Aţi vorbit exact zece minute, grupul mai are 14 minute.

Îl invit la microfon pe domnul senator Valentin Calcan şi, îmi cer scuze, mai au un minut şi jumătate Grupul UDMR.

Vă rog, domnule Calcan.

Domnul Valentin-Gigel Calcan:

Mulţumesc foarte mult.

Domnule prim-ministru,

Doamnelor şi domnilor miniştri,

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Patruzeci şi opt de pagini pentru un program de guvernare. Cam puţin! (Rumoare.)

Domnul Vasile Blaga:

Vă rog, linişte! Vom merge mai repede dacă...

Domnul Valentin-Gigel Calcan:

Am văzut, domnule prim-ministru, în preambulul programului de guvernare că aţi stabilit cinci priorităţi esenţiale.

Chiar l-am citit! Două dintre aceste două priorităţi esenţiale eu cred că sunt extrem de importante. Una se referă la depolitizarea administraţiei publice, numirea prin sprijin politic numai a miniştrilor şi a secretarilor de stat.

Domnule prim-ministru, săptămâna trecută, miercuri, 2 mai, aţi declarat: "Secretarii de stat şi prefecţii vor fi schimbaţi, pentru că lucrează cu Guvernul şi-l reprezintă".

Aş vrea să vă spun, domnule prim-ministru, că, potrivit Legii nr.199/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, prefectul face parte din categoria înalţilor funcţionari publici, este apolitic.

Potrivit Hotărârii de Guvern nr.341/2007, în legătură cu managementul carierei şi mobilitatea înalţilor funcţionari publici, "modificarea raporturilor de serviciu se poate face - scrie în Hotărârea de Guvern - pentru eficientizarea activităţilor autorităţilor şi instituţiilor publice, în interes public, în interesul funcţionarului public", nu în interes politic, nu pentru că lucrează cu Guvernul şi îl reprezintă.

De aceea, domnule prim-ministru, schimbarea prefecţilor ar însemna o încălcare încă din prima zi a programului de guvernare.

Este drept că această declaraţie a dumneavoastră este din data de 2 mai, deci mult mai înaintea datei de 4 mai, când a fost înaintat Parlamentului programul de guvernare.

Şi dacă vorbim de depolitizarea administraţiei publice şi de managementul carierei funcţionarului public, faptul că aţi precizat că numirile politice se vor opri la nivelul secretarilor de stat, asigură un confort profesional şi funcţionarilor publici la nivel judeţean, la nivelul şefilor instituţiilor deconcentrate, unde, în cele mai multe dintre ele se află funcţionari publici cu multiple examene de competenţă şi cu calificative profesionale foarte bune. Aceştia nu trebuie să treacă prin emoţiile politice concretizate prin fel de fel de presiuni pentru schimbare.

Siguranţa carierei funcţionarului public sper să nu rămână doar o dorinţă a dumneavoastră, având în vedere zbaterile din teritoriu, unde încă de a doua zi de la trecerea moţiunii de cenzură, deja, pe fiecare post de conducere în deconcentrate erau câte doi sau trei posibili directori, câte unul din partea fiecărui partid, fie că vorbim de PSD, PNL sau PC.

A doua prioritate, domnule prim-ministru, eu o numesc pe cea care se referă la toleranţă zero faţă de corupţie şi clientelism. În programul dumneavoastră de guvernare se află pe ultimul loc, dar sper, cu sinceritate, că ordinea enumerării nu înseamnă neapărat ordinea importanţei. Toleranţă zero la corupţie şi clientelism înseamnă o garanţie a drumului bun care trebuie urmat de România, înseamnă o garanţie a oricărui investitor, înseamnă o garanţie a oricărui antreprenor onest că poate avea acces liber într-o economie de piaţă liberă.

De altfel, cred şi faptul că un garant al menţinerii pe un drum fără derapaje este domnul ministru Florin Georgescu, pe care-l cunosc ca pe un profesionist cu o integritate de necontestat. Mă bucur că aţi apelat la profesioniştii Băncii Naţionale a României. Prezenţa domnului Florin Georgescu este o recunoaştere a modului în care politica Băncii Naţionale a adus suport de stabilitate pentru guvernele precedente, fie că vorbim de Guvernul Emil Boc sau de Guvernul Mihai-Răzvan Ungureanu.

Am însă un sentiment de amărăciune pentru faptul că la un moment dat, un foarte bun specialist al Băncii Naţionale a fost propus pentru un important post, dar nu a găsit suportul necesar în rândul parlamentarilor PSD şi PNL.

Încă din anul 2010, neîncrederea unora dintre parlamentarii USL în politica Băncii Naţionale a fost de multe ori afirmată, începând cu primele momente ale încheierii Acordului cu Fondul Monetar, acel acord, acea centură de siguranţă fiind de cele mai multe ori subiect luat în derâdere, şi nu un subiect important de siguranţă economică.

De prea multe ori parlamentarii USL afirmau pe posturile naţionale de televiziune că nu este necesar, nu este bun un acord cu Fondul Monetar şi că prevăd eventual un curs al leului undeva în jurul a 5-6 lei, fără a se gândi şi la efectele catastrofale ale unei astfel de situaţii.

Chiar mă întreb acum: ce îşi spunea oare domnul Florin Georgescu când auzea la televizor astfel de declaraţii iresponsabile? Dar timpul a trecut şi Acordul cu Fondul Monetar s-a dovedit a fi un punct de sprijin fundamental pentru economia românească, acord pe care, iată, acum noul Guvern al dumneavoastră îl recertifică. Dar, apropo, stimaţi colegi din USL care aţi criticat frecvent Acordul cu Fondul: de ce nu-l anulaţi acum? Este drept, de multe ori, unul este discursul în opoziţie, din tribune, şi altul este discursul pe terenul de joc.

Revenind la Programul de guvernare, din cele 48 de pagini prezentate, doresc să mă refer în continuare numai la cele 9 pagini, unde se află probleme cu caracter strict economic. Mă refer la capitolul economie, comerţ şi mediu de afaceri, dezvoltare regională şi turism şi transporturi. În total sunt 9 pagini.

Având în vedere că programul prezentat este pentru 6 luni, mă aşteptam la lucruri şi acţiuni mult mai concrete, nu la aspecte generale, care ţin mai degrabă de un program pe 4 ani. În cazul de faţă, ar fi fost de dorit a fi prezentate acţiunile guvernamentale imediate, cele care vor fi puse în practică în următorul interval de timp. Şi vă pot exemplifica. Spuneţi dumneavoastră, vorbiţi de implementarea prevederilor Legii guvernanţei corporatiste, fără a prezenta concret, în aceste 6 luni, unde, la ce companii vă referiţi. Ca să nu mai spun că această ordonanţă a trecut tacit prin Senat, nefiind dezbătută din cauza lipsei senatorilor USL de la serviciu.

Puţine cuvinte şi acelea destul de generale, în legătură cu mediul de afaceri. Mă aşteptam, fiind un Guvern PSD, dar şi PNL, ca mediul de afaceri să aibă o importanţă mult mai mare. Toate guvernele vorbesc frumos de imm-uri, dar puţine fapte se pot prezenta. Partidul Democrat Liberal, prin Guvernul pe care l-a susţinut, a iniţiat şi derulat mai multe programe în acest sens, şi vă reamintesc, pentru 2012 sunt încă; Programul Mihail Kogălniceanu pentru întreprinderi mici şi mijlocii, Programul pentru stimularea înfiinţării şi dezvoltării microîntreprinderilor de către întreprinzătorii tineri, Programul pentru dezvoltarea abilităţilor antreprenoriale în rândul tinerilor şi facilitarea accesului la finanţare - start. Sper, din tot sufletul, ca aceste programe să continue, în ciuda faptului că nu este specificat în Programul de guvernare.

Aşteptam să găsesc şi măsura privind neimpozitarea profitului reinvestit. O măsură pe care Guvernul Boc a avut-o şi pe care, din păcate, din prea mare prudenţă economică, acum un an nu a mai fost continuată. Dar îmi amintesc faptul că în spaţiul public USL-ul a vorbit multe despre aceasta ca fiind o măsură bună, o măsură necesară. Este adevărat că scutirea de impozit pentru profitul reinvestit este o măsură pe care Guvernul o poate lua fără a deranja în niciun fel legislaţia europeană, o măsură sută la sută sigură pentru dezvoltarea de noi investiţii, o măsură prin care se pot crea noi locuri de muncă, dar, probabil, iarăşi, este aceeaşi deosebire dintre discursul din tribune şi discursul de pe terenul de joc.

Nu am văzut nimic despre exporturi. Exporturi care, anul trecut, au fost, alături de producţia agricolă, principalii susţinători ai creşterii economice.

Nu am văzut nimic despre cota diferenţiată, unde actuala cotă de 16% ar fi pragul superior.

Nu am văzut nimic despre măsurile anticriză pe care noul Guvern le propune. Sincer, mă aşteptam să fie un capitol special, cu denumirea măsuri anticriză. Nu este.

Închei, însă, nu înainte de a remarca faptul că nu am văzut decât 8 rânduri despre turism. Cu toţii recunoaştem potenţialul natural extraordinar pe care-l avem dat de Dumnezeu. Dar nu este suficient. Avem nevoie de dezvoltarea turismului şi avem nevoie inclusiv de programe privind atragerea turiştilor străini. Acum două zile, ministerul a semnat cu Asociaţia Naţională de Turism Rural, Ecologic şi Cultural - ANTREC-ul, un protocol de colaborare pentru promovarea ţării noastre ca destinaţie turistică. Cred că astfel de programe trebuie continuate şi dezvoltate.

Şi acum chiar că închei. Nu am văzut, domnule prim-ministru, nicio frază, niciun cuvânt, nimic despre litoral. Parcă este păcat să vedem românii în concediu pe litoral la vecini, în loc să meargă la Mamaia, la Neptun, la Mangalia.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile Blaga:

Vă mulţumesc. Aţi utilizat 12 minute. Grupul mai are la dispoziţie 16 minute.

Îl invit la microfon pe domnul senator Crin Antonescu. Se pregăteşte domnul senator György Frunda.

Domnul George-Crin-Laurenţiu Antonescu:

Domnule preşedinte al Senatului,

Doamnă preşedinte al Camerei,

Doamnelor şi domnilor colegi parlamentari,

Domnule prim-ministru,

Domnilor miniştri desemnaţi şi, cum vă spuneam mai devreme, iminenţi,

Ştim cu toţii că ce era de spus în opoziţie am spus şi că a venit vremea, la o parte din putere, la puterea executivă, în cea mai mare parte a ei fiind, să facem.

Partidul Naţional Liberal este, domnule prim-ministru şi domnilor miniştri, alături de dumneavoastră, întru totul. Suntem nu numai parte a acestui Guvern, suntem cu toţi parlamentarii noştri parte a unei, sper, majorităţi care vă va învesti astăzi şi vă va susţine pe toată perioada de guvernare şi suntem în deplină solidaritate politică, suntem gata să împărţim această enormă responsabilitate.

Vă mulţumesc că şi de aici, din Parlament, sau şi aici, în Parlament, domnule preşedinte Victor Ponta, aţi avut curajul de a lua împreună o decizie curajoasă, riscantă, dar necesară. Anume aceea de a pune ceea ce socotim a fi obligaţia noastră în faţa cetăţenilor României deasupra unor calcule electorale.

Sunteţi un om curajos. Acesta este un semn de bun augur şi fie ca acest curaj să se însoţească cu pricepere, cu onestitate şi cu tot ceea ce înseamnă elementele unei bune guvernări până la capăt.

Cred, cu toată tăria, că aşa va fi şi sper ca la capătul mandatului limitat pe care astăzi dumneavoastră şi Guvernul îl asumaţi, să putem sta cu fruntea la fel de sus cum stăm acum.

Eu, să ştiţi, stimaţi colegi din opoziţia parlamentară, că ceva putere mai are altcineva despre care speraţi în continuare că vă e prieten, deşi văd că nu vă mai frecventează reuniunile de largă audienţă mediatică. Sper, dragi colegi, că nu vă imaginaţi cu adevărat, aşa cum unul dintre dumneavoastră spunea, că domnul Ponta şi cu mine am făcut un program de guvernare în maşină, până la Braşov. Şi dacă mergeam pe jos până la Braşov, nu despre Programul de guvernare am fi discutat.

Împreună cu Victor Ponta şi cu toţi ceilalţi colegi ai noştri, discutăm despre ceea ce urmează să facem din prima zi, când veţi fi plecat de la guvernarea României, de multă vreme. Discutăm instituţional din 5 februarie 2011, discutăm aşezat, discutăm serios şi, ca dovadă, astăzi ştim ce avem de făcut.

Programul prezentat aici este, o ştiţi prea bine, dar îmi fac datoria să reamintesc şi pentru dumneavoastră şi mai ales pentru cei cărora trebuie să le dăm socoteală, şi anume, cetăţenii României, un program nu pentru un ciclu de guvernare, un program care nu poate asuma toate ţintele din proiectul nostru politic, ci un program limitat, care răspunde nevoilor imediate, urgente, pe care le au milioane de cetăţeni români.

Între aceste nevoi urgente, se regăsesc, domnule preşedinte Kelemen, cu nesfârşit respect mă adresez dumneavoastră, se regăsesc lucruri care privesc cetăţeni de etnie maghiară, ca şi de toate celelalte 17-18 etnii pe care cu o destoinicie nemaiauzită, domnul preşedinte Kelemen le-a enumerat astăzi. Este vreo problemă stringentă şi urgentă a unei minorităţi naţionale din România? Suntem gata s-o discutăm. Cred că ar fi trebui să o rezolvaţi, că aţi guvernat până ieri. Noi considerăm, Victor Ponta consideră, noi considerăm, alături de domnia sa, că există astfel de probleme urgente, de rezolvat până în luna noiembrie, şi Victor Ponta le-a enunţat. Ele sunt ale unor cetăţeni români aparţinând etniei şi comunităţii maghiare, în egală măsură cu cei care aparţin etniei şi comunităţii româneşti. Când vorbeşte despre respectarea legii pe care aţi încălcat-o dumneavoastră, UDMR, la guvernare, şi în majoritatea care aţi susţinut guvernele încălcătoare de lege, Victor Ponta vorbeşte despre respectarea legii pentru toţi cetăţenii români, inclusiv pentru maghiari. Când vorbeşte de restituirea a ceea ce dumneavoastră şi guverne din care făceaţi parte şi pe care le-aţi susţinut, le-aţi luat cetăţenilor români, Victor Ponta vorbeşte în egală măsură despre români, maghiari şi alţi cetăţeni români. Dacă există vreo altă urgenţă, în afară, desigur, de dreapta abrogare a unei hotărâri de Guvern abuzive pe care aţi dat-o, vă rog să ne spuneţi, vă rog să-i spuneţi primului-ministru şi guvernului său.

Mi s-a părut întru totul nedrept, domnule preşedinte Kelemen, să vorbiţi astăzi în termeni cu totul disproporţionaţi, patetici, în sens prost, îmi pare, despre, vezi, Doamne, faptul că acest guvern care vă cere şi ne cere votul astăzi, după 20 şi nu ştiu câţi de ani, porneşte, aşa, vreo prigoană contra minorităţilor.

Domnul Kelemen ştie probabil bine, dacă nu, ştim cei care suntem ceva mai în vârstă, că şi în timpul regimului comunist, în programe, în hârtii, în statute de partid comunist, nu lipsea vreun capitol despre minorităţi. Dar trebuie să ştie domnul Kelemen şi trebuie să ştiţi dumneavoastră, toţi, că niciunul dintre noi, nici din PSD, nici din PNL, nu avem niciun fel reţinere să ne uităm în ochii dumneavoastră şi să spunem: am făcut tot ce se cuvenea făcut pentru ca în România comunitatea maghiară, celelalte minorităţi etnice din România să fie tratate şi să beneficieze de standarde europene autentice. A fost foarte bine că am făcut aceste lucruri, vom face împreună ceea ce mai trebuie făcut, din orice punct de vedere, dar a acuza astăzi acest guvern că nu are un capitol formal despre minorităţi, când de vreo nu mai ştiu câţi ani dumneavoastră, UDMR guvernaţi, mi se pare cel puţin nepotrivit şi mi se pare, în orice caz, faţă de primul-ministru desemnat, Victor Ponta, om extrem de prietenos cu dumneavoastră, mi se pare ingrat.

Domnule prim-ministru,

porniţi la un drum care va duce unde ne dorim toţi şi va duce în locul în care sper, cetăţenii României vor vedea că se poate şi altfel. Eu nu am nimic de adăugat. Programul dumneavoastră este şi al meu, programul acestei echipe este programul şi al nostru, al Partidului Naţional Liberal. Vă rog sau vă cer, în mod special şi Partidul Naţional Liberal vă acordă tot sprijinul pentru asta, să nu uitaţi niciodată că cele două instituţii pe care trebuie să le respectaţi în mod primordial pentru a rămâne mereu un stat democratic sunt Parlamentul, în întregul lui, şi, de asemenea, domnule prim-ministru, opoziţia. Opoziţia este o instituţie, şi nu sunt doar nişte oameni, cei mai mulţi definitiv compromişi politic şi altfel, este o instituţie de care toţi avem nevoie şi pe care dumneavoastră, în primul rând, ca prim-ministru, va trebui s-o respectaţi.

Vă doresc succes şi în această privinţă şi îmi doresc ca domnul preşedinte Kelemen Hunor, ca reprezentanţii politici ai UDMR, măcar după ce trece această împrejurare politică, să ajungă măcar la doza de seriozitate pe care astăzi cred că v-au putut-o prescrie chiar cei din UNPR. Dacă domnul preşedinte Kelemmen Hunor spunea - aşa cum a venit domnul Nicolicea - "noi nu votăm, pentru că nu am încheiat nicio înţelegere", eraţi la fel de respectabil cum aţi fost 20 de ani.

Vă mulţumesc. Succes! (Aplauze.)

Domnul Vasile Blaga:

Îl invit la microfon pe domnul senator György Frunda. Se pregăteşte doamna deputat Elena Udrea.

Domnul Frunda György:

Doamna preşedinte al Camerei Deputaţilor,

Domnule preşedinte al Senatului,

Domnule prim-ministru,

Domnilor miniştri,

Domnilor miniştri desemnaţi,

Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,

Daţi-mi voie să vă vorbesc în mod explicit despre Universitatea de Medicină şi Farmacie din Târgu Mureş. Fac acest lucru, pentru că mulţi dintre dumneavoastră aţi ridicat problema Facultăţii în limba maghiară de la Universitatea de Medicină şi Farmacie din Târgu Mureş.

Vă cunosc pe mulţi dintre dumneavoastră ca oameni de bună-credinţă, oameni cărora le-am întins o mână şi am primit o mână, oameni cu care am construit un sistem de recunoaştere a drepturilor comunităţilor naţionale din România. Am făcut acest lucru aproape cu fiecare partid parlamentar de astăzi; am făcut-o cu PSD-ul, în perioada 2000-2004 şi am adoptat o primă Lege a învăţământului, care deschidea nişte porţi, am adoptat o Lege a administraţiei publice locale, care aducea la numitor comun legislaţia românească cu cea europeană; am colaborat, pe urmă, cu PNL şi am făcut încă câţiva paşi în comun, şi pe urmă am colaborat cu PDL şi am adoptat Legea educaţiei pe care o atacaţi astăzi.

Ceea ce este marele meu regret este că noi, comunitatea maghiară din România, noi, Uniunea Democrată Maghiară din România, suntem parteneri loiali şi serioşi când suntem în coaliţie cu oricare dintre dumneavoastră. În clipa în care sunteţi în opoziţie însă, ne atacaţi. Nu puteţi renunţa la arma maghiară, la arma naţionalismului. Şi, atât timp cât nu vom reuşi să construim împreună o bază solidă şi să spunem că nu vom folosi arma aceasta a naţionalismului în clipe tensionate, ca moţiunea de cenzură, ca alegerile, cred că aceste scurtcircuite vor interveni.

În mod special, despre universitate.

Domnule prim-ministru desemnat, domnule prim-ministru, la Congresul UDMR-ului la care aţi participat, aţi afirmat un lucru esenţial, de un jurist profund, când aţi spus că drepturile câştigate nu se confiscă. Şi sper că acest principiu să-l respectaţi în continuare.

La Târgu Mureş, învăţământ în limba maghiară la Facultatea de Medicină şi Farmacie a existat tot timpul din 1945. Nici măcar Ceauşescu nu a avut curajul să închidă acea facultate.

În ’89, învăţământul în limba maghiară era foarte mult scăzut. Deci, în ’45 a fost o facultate, o universitate exclusiv în limba maghiară, Ceauşescu a adus şi învăţământul în limba română şi a făcut o universitate mixtă şi, din acel moment, învăţământul în limba română a crescut, învăţământul în limba maghiară a scăzut. Situaţia s-a stabilizat din ’90 încoace. La ora actuală, numărul studenţilor maghiari şi români este egal, numai că în Senatul universităţii, profesorii şi cadrele didactice române, împotriva legii, reprezintă două treimi, faţă de o treime unguri, deci ei pot aduce orice fel de decizie, fără să-şi întrebe colegii maghiari. Şi asta s-a întâmplat cu aplicarea Legii învăţământului.

Domnul ministru Marga ştie, şi l-a aplicat cu bună-credinţă la Cluj, că principiul esenţial, domnule preşedinte Antonescu, dacă-mi permiteţi, pentru trei universităţi din România - Babeş-Bolyai, Medicina şi Farmacia din Târgu Mureş şi Artele Plastice din Târgu Mureş - este multiculturalismul. Şi, da, în cadrul autonomiei universitare, respectând acest principiu, se poate decide conform legii. Numai că, la Universitatea de Medicină din Târgu Mureş, senatorii universităţii, senatorii români, au refuzat includerea articolului care priveşte multiculturalismul. Cele două carte care au fost trimise spre avizare la minister au omis să cuprindă acest articol. Şi, atunci, Guvernul nu a avut ce face, decât, potrivit legii, să adopte o hotărâre de Guvern. Vă place sau nu, hotărârea de Guvern este absolut legală, iar legea prevedea că hotărârea de Guvern nu poate înfiinţa departament, decât facultate. Şi s-a înfiinţat facultatea în limba maghiară. De ce e problemă de urgenţă? pentru că noul an şcolar va începe în vară. De aceea eu cred că trebuie găsită o soluţie. Iar, scuzaţi-mă, domnule prim-ministru, din câte ştiu eu drept, o hotărâre guvernamentală a cărei aplicare este suspendată, nu mai are rost să fie suspendată a doua oară, pentru că juridic problema este rezolvată. Eu cred şi o repet domnului Ciprian Dobre, care la altă facultate a învăţat dreptul, probabil, şi de asta vede altfel, să ne înţelegem un lucru: o hotărâre de Guvern care este suspendată de o instanţă judecătorească, până la rezolvarea în fond a contestaţiei, nu se aplică. Deci, la ora actuală, această hotărâre a suspendat posibilitatea pornirii Facultăţii de medicină din anul universitar 2012-2013. Şi de asta este urgenţa pentru care vă rugăm.

Domnilor colegi şi domnule prim-ministru,

prin această hotărâre două lucruri se rezolvă: 1. se rezolvă problema ca profesorii români care pe hârtie au pledat până acum la linia maghiară fără să ştie un cuvânt în ungureşte, nu mai pot preda în viitor, şi acest lucru este corect; 2. se stabileşte egalitatea în Senat, cu proporţionalitatea dintre studenţi. pentru că mulţi aţi susţinut că practica universitară la secţia maghiară se va face exclusiv în limba maghiară, este fals. Şi până acum, şi de acum încolo, şi pe vechea lege, şi pe noua lege, se va face bilingv, şi în româneşte, şi în ungureşte. Şi vă rog să ne credeţi: interesul nostru nu e să pregătim medici la Târgu Mureş şi să plece să lucreze în Ungaria, interesul nostru este să rămână aici, să lucreze în Ardeal şi să poată vorbi cu fiecare bolnav pe limba lui. Nu vă doresc să aflaţi, dar fiecare bolnav îşi exprimă durerea în limba lui maternă. În nicio altă limbă nu o poţi spune la fel.

Vă mulţumesc că m-aţi ascultat.

Domnul Vasile Blaga:

Vă mulţumesc.

O invit la microfon pe doamna deputat Elena Udrea. Se pregăteşte doamna senator Ecaterina Andronescu.

Doamna Elena Gabriela Udrea:

Doamna preşedinte al Camerei Deputaţilor,

Domnule preşedinte al Senatului,

Domnule prim-ministru desemnat Victor Ponta,

Domnilor miniştri,

Doamnelor şi domnilor parlamentari,

Viaţa politică din România este foarte ciudată, uneori. Ne face să ne îndoim asupra corectitudinii şi moralităţii modului în care se iau deciziile importante atât pentru ţară, în general, cât şi pentru români, în particular. De-a lungul ultimilor ani, i-am auzit în repetate rânduri pe liderii şi purtătorii de mesaj ai USL vorbind despre integritate, despre luarea şi respectarea deciziilor, despre cum ei sunt capabili să promoveze un alt mod de a face politică, despre cum accesul la putere se va face exclusiv în urma deciziei suverane a poporului. Ultima dată, chiar dumneavoastră, domnule prim-ministru desemnat, aţi avut un asemenea discurs la investirea Guvernului Ungureanu. "Numai românii au dreptul să-şi aleagă conducătorii. Dacă ne vor alege pe noi, dacă vor alege pe alţii, important este ca românii să aibă din nou dreptul de a-şi alege conducătorii." Ce vorbe frumoase şi corecte! Vă aparţin dumneavoastră, domnule premier desemnat, şi le-aţi rostit pe data de 10 ianuarie 2012. Din păcate, atunci când principiile trebuiau să stea puternice, aţi abdicat de la ele. Aţi preferat calea uşoară şi cred că aţi greşit atât faţă de români, dar şi faţă de interesele partidelor din care proveniţi. E un semn de rău augur pentru acest Executiv şi mai ales pentru construcţia politică pe care o conduceţi alături de domnul Crin Antonescu şi Dan Voiculescu. Majoritatea dumneavoastră de incoruptibili şi de oameni de bine este formată acum din cei pe care altădată îi numeaţi "trădători" şi "traseişti." E un motiv pentru care nu cred că dumneavoastră puteţi alternativa, nu cred că dumneavoastră puteţi fi salvarea.

Domnule prim-ministru desemnat Victor Ponta,

după trei ani în care aţi spus mereu că guvernele PDL trebuiau să procedeze altfel, dar nu aţi spus niciodată cum, după trei ani în care aţi vorbit mereu de alternativa economică, socială şi politică pe care o poate reprezenta USL, dar nu aţi adus niciodată argumente, veţi avea probabil de astăzi şansa să arătaţi ţării întregi cât de capabili şi determinaţi sunteţi.

În virtutea speranţelor pe care şi le-au pus românii în dumneavoastră, mi-aş dori ca vorbele frumoase pe care le-aţi spus de-a lungul timpului să devină adevăruri. Cu riscul ca partidul în care mă aflu să ducă o luptă mai grea din opoziţie, mi-aş dori să puteţi să puneţi în aplicare promisiunile pe care le-aţi făcut, mi-aş dori să puteţi dubla pensiile şi salariile, mi-aş dori să puteţi scădea CAS-ul şi TVA-ul, să creaţi un milion de noi locuri de muncă, dacă se poate, chiar de mâine. Mi-aş dori să absorbiţi sută la sută fondurile europene, mi-aş dori să faceţi 3 mii de kilometri de autostradă într-un an, să introduceţi apă şi canalizare în toate localităţile din România, şi da, să atrageţi mai mulţi turişti. Mi-aş dori să trăiesc în acea ţară în care totul să faceţi peste noapte, fără costuri, fără sacrificii. Din păcate, dumneavoastră ştiţi că aceasta este o iluzie şi se va risipi curând. V-aţi folosit de promisiuni deşarte pentru a ajunge la putere. După trei ani de vorbe, acum e momentul să treceţi la fapte, pentru că aţi spus că veţi face, indiferent de situaţia economică a României, a Europei sau situaţia economică mondială.

Programul de guvernare cu care veniţi astăzi în faţa românilor arată că deja aţi uitat ce aţi promis. Toată demagogia opoziţiei s-a risipit în faţa realităţii pe care nu aţi fost capabili să o înţelegeţi sau nu aţi dorit să o faceţi. Dar am şi motive să vă felicit. Vă felicit că aţi renunţat la orgolii şi aţi preluat în cea mai mare parte, în programul dumneavoastră de guvernare, programul de guvernare PDL. Vă doresc să fiţi capabili să-l puneţi în aplicare.

Domnule premier desemnat,

Stimaţi colegi,

Domnule Ponta,

Fiindcă facem parte din aceeaşi generaţie, şi eu personal aş vrea să vă dau o şansă. Aveţi ocazia să demonstraţi că puteţi genera în contextul economic internaţional pe care-l cunoaştem cu toţii, creştere economică şi bunăstare populaţiei. Dar, cu toată bunăvoinţa din lume, am motive întemeiate să cred că veţi rata această şansă, şi când spun acest lucru mă refer în principal la 3 aspecte: la faptul că nu veţi avea capacitatea să duceţi mai departe lucrurile bune pe care guvernarea PDL le-a început; la greaua moştenire din PSD, ambiţiile nemărginite ale domnului Antonescu şi la visele revanşarde ale domnului Voiculescu, pe care va trebui să le gestionaţi; la faptul că în vremuri de criză nu există un surplus de bani la buget pe care stânga să-l distribuie românilor aflaţi la nevoie, ci e nevoie de soluţii de dreapta pentru a genera creşterea economică.

Referitor la buna guvernare, nu la greaua moştenire pe care PDL o lasă Guvernului Ponta, aş începe prin a vă mulţumi că în programul dumneavoastră de guvernare aţi preluat cel mai amplu program de investiţii derulat vreodată de un guvern al României în ultimii 22 de ani - celebrul PNDI. Dar, nu pot să uit, domnule Victor Ponta, că m-aţi acuzat personal timp de un an de zile că prin acest program vreau să fur 4 miliarde de euro. Ori la vremea aceea, nu ştiaţi despre ce este vorba, şi atunci acuzaţiile erau de rea-credinţă, ori şi acum credeţi că acest program înseamnă 4 miliarde de euro în buget care se pot fura, şi mă gândesc că ăsta este motivul pentru care vreţi să-l ţineţi. Spun încă o dată, vă păcăliţi, acest program înseamnă un credit furnizor din partea firmelor care vin să lucreze şi înseamnă dezvoltarea infrastructurii în localităţile din România. Este un program care va îmbunătăţi viaţa cetăţenilor din localităţile urbane şi mici rurale.

Aţi vorbit de prioritizarea programelor la Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului. Însă lucrul acesta noi îl făceam încă din 2010.

Aţi vorbit despre politizarea instituţiilor. Vreau să vă spun că în Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului am lucrat cu aceeaşi oameni pe care i-am găsit acolo din timpul guvernării Tăriceanu. Sunt buni profesionişti şi folosesc această ocazie pentru a le mulţumi încă o dată pentru lucrurile pe care le-am făcut împreună.

Aţi vorbit mereu de alocarea clientelară a fondurilor de la Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului. Şi vă spun şi astăzi, este o mare minciună. Dar, dacă vreţi, într-adevăr, să ştiţi adevărul întrebaţi-i pe colegii dumneavoastră, primarii PNL de Râşnov şi Sinia, primari PSD de Voineasa sau Ocna Sibiului, pe preşedinţii USL din judeţele Constanţa, Gorj, Vrancea, Braşov sau pe oricine altcineva din rândurile dumneavoastră. Sper să fiţi la fel de echidistanţi precum am fost noi. (Vociferări.)

Când vorbeam de probabilitatea ca Guvernul Ponta să nu poată să răspundă aşteptărilor oamenilor mă gândeam la performanţele pe care acest minister le-a avut. Acest minister a terminat cu o creştere în ceea ce priveşte numărul de turişti de 17 la sută în 2011, o creştere în sectorul de construcţii de 5,7, cu absorbţie record a fondurilor europene, am adus, am semnat contracte de peste 5 miliarde de euro şi am adus în ţară până la acest moment peste 600 de milioane de euro. Vă doresc ca în continuare să puteţi să duceţi performanţele pe care acest minister le-a avut în guvernarea PDL.

De asemenea, sper să continuaţi proiectele importante pe care le-am demarat, cum ar fi cele de parteneriat public-privat sau construirea de locuinţe ANL cu bani privaţi, cu fonduri private, cadastru general realizat în parteneriat public-privat şi multe altele pe care această guvernare PDL a reuşit să le iniţieze.

Dragi colegi,

Îmi doresc de la acest guvern care, probabil, urmează să fie învestit în orele următoare să demonstreze că este total independent. îmi doresc de la Victor Ponta să fie un prim-ministru adevărat, capabil să ia singur decizii. Îmi doresc ca acest cabinet să fie, aşa cum chiar el a spus-o, condus de la Palatul Victoria. Atrag însă atenţia că în acest moment acest executiv, aşa cum arată el, pare mai degrabă făcut în curte domnului Voiculescu la GRIVCO sau, poate, pe drum spre Braşov, vorbind la telefon în timp ce la capătul celălalt al firului se află stăpânul antenelor.

Domnule Ponta,

Cine priveşte mai atent va vedea că unii din miniştrii dumneavoastră, despre care spuneţi public că i-aţi ales personal, sunt, de fapt, oamenii apropiaţi ai lui Dan Voiculescu.

Vă rog, în numele românilor, ale căror interese spuneţi că le apăraţi, să fiţi atenţi la resursele ţării. Nu-l faceţi pe Felix un băiat mai deştept decât este, nu-i daţi toate pământurile arabile ale României, nu-i oferiţi şansa să pună mâna pe compania de sare sau exploatările miniere... (Vociferări.)

Domnul Vasile Blaga:

Vă rog, păstraţi liniştea!

Doamna Elena Gabriela Udrea:

Daţi dovadă că resursele României nu sunt tainul pe care trebuie să-l daţi celor care v-au propulsat prin propagandă acolo unde sunteţi.

Domnule Ponta,

Dovediţi, vă rog, că sunteţi premierul României, nu al televiziunilor de ştiri şi, mai important, nu al domnului Voiculescu.

Domnule premier desemnat,

Dragi colegi parlamentari,

Doamnelor şi domnilor miniştri,

Libertatea de exprimare în România s-a obţinut cu sacrificii dureroase în ultimele decenii. Până să se ajungă la o libertate a presei s-a dus o muncă grea. O dată cu înfrângerea PSD-ului şi a lui Adrian Năstase, prezentat mereu între 2000 şi 2004 ca atotputernic, presa a început să-şi recâştige poziţia pe care trebuia s-o aibă în societate - aceea de câine de pază al democraţiei. Au rezultat excese, şi multe, şi multe exagerări. Presa s-a tabloidizat şi a devenit aproape extremistă în unele cazuri. Victime i-am căzut cu toţii. Îmi doresc, domnule Ponta să înţelegeţi acest lucru. Îmi doresc să înţelegeţi că în tot acest timp, însă, presa a rămas liberă şi fiecare a putut să spună ce gândeşte. Am încredere în dumneavoastră că nu vă veţi erija într-un protector al trustului domnului Voiculescu. La fel cum am speranţa că veţi putea opri pornirile agresive ale colegului dumneavoastră de coaliţie, domnului Antonescu, care dorea deunăzi desfiinţarea unui ziar şi a unei televiziuni în România doar pentru că îndrăzneau să nu laude USL-ul.

Sper din suflet să nu ne întoarcem la perioada de tristă amintire în care presa supravieţuia exclusiv din publicitate obţinută de la stat. Şi mai sper ceva, domnule Ponta, că nu veţi subvenţiona cu publicitate televiziunea domnului Voiculescu. După cum sper că nu este adevărat că aţi început deja să aduceţi la ordine Televiziunea Română publică, aşa cum se prezenta într-un ziar chiar astăzi. De unde până mai ieri o criticaţi, acum vă arătaţi interesaţi să o controlaţi.

După cum sper că nu veţi pune căluş Justiţiei şi nu-l veţi aresta pe procurorul din dosarul lui Adrian Năstase, aşa cum propunea ministrul desemnat al justiţiei, chiar dacă în guvern există şi alţi miniştri care cereau odinioară doamnei Rodica Stănoiu să rezolve dosarele psd-iştilor, pe vremea când aceasta era ministrul al justiţiei, aşa cum reiese din celebrele stenograme.

Dragi colegi,

Domnilor şi doamnelor miniştri,

Domnule prim-ministru desemnat,

Acest guvern are datoria să pună în aplicare revenirea salariilor bugetarilor la nivelul dinainte de 2010 şi să aplice legea în cazul contribuţiilor de sănătate plătite de pensionari, conform deciziei Curţii Constituţionale, aşa cum se angajaseră Guvernul Boc şi Guvernul Ungureanu şi chiar dacă dumneavoastră aţi decis să aveţi o revenire cu doar 8 la sută a salariilor bugetarilor, în timp ce Guvernul Ungureanu se angajase la 16 la sută în luna iunie. Există surse de finanţare în buget, şi acestea sunt rezultatul sacrificiilor făcute de români şi a măsurilor de creştere economică iniţiate de Guvernul Boc.

Vă urez succes în punerea în practică a acestor propuneri pe care le-aţi făcut de-a lungul timpului şi aştept să le văd, dacă se poate, chiar începând de mâine. Aveţi şi obligaţia să continuaţi pe drumul creşterii economice. în 2012 trebuie să obţineţi un avans de cel puţin 2,5 la sută, aşa cum a fost stabilit la începutul anului şi este estimat de toate instituţiile internaţionale, şi să rămâneţi într-un deficit de maxim 3 la sută.

Vă cer însă un singur lucru, domnule premier şi domnilor miniştri desemnaţi. Să acţionaţi responsabil. Să nu sacrificaţi interesul naţional doar pentru că este an electoral. Nu încercaţi să salvaţi alegerile din toamnă cu pomeni electorale, aşa cum aţi făcut întotdeauna când aţi fost la putere.

România nu se termină după alegerile din noiembrie 2012, o dată cu mandatul dumneavoastră. Nu daţi frâu liber impulsurilor populiste care vă mână în bătălie.

Domnule prim-ministru desemnat,

Vă asigur că vă puteţi baza pe toată susţinerea noastră, a celor din PDL. Chiar dacă nu vom vota Guvernul cu care veniţi astăzi în faţa românilor, noi, spre deosebire de dumneavoastră, vom încerca să facem o opoziţie constructivă, o opoziţie în interesul cetăţenilor, o opoziţie responsabilă, aşa cum am guvernat. Vă puteţi baza pe noi. Nu vom lovi în cei de la putere doar pentru că sunt acolo şi nu vom deveni peste noapte populişti. Vom fi alternativa reală şi responsabilă la putere, pe care românii o merită. Vom încerca să punem umărul din opoziţie la redresarea României. Şi pentru asta ne veţi găsi în Parlament. Pentru că noi nu vom trage chiulul inventând greve parlamentare doar pentru a bloca funcţionarea instituţiilor statului. Sperăm că vă veţi ţine de cuvânt şi veţi respecta Parlamentul din care şi dumneavoastră faceţi parte.

Vă mulţumesc mult pentru atenţia pe care mi-aţi acordat-o şi sunt sigură că după 7 luni românii vor putea să facă diferenţa între promisiuni şi fapte. (Aplauze.)

Domnul Vasile Blaga:

Şi eu vă mulţumesc.

Aţi epuizat timpul alocat Grupului parlamentar al PDL.

Invit la microfon ultimul vorbitor, doamna senator Ecaterina Andronescu.

Doamna Ecaterina Andronescu:

Doamna preşedinte a Camerei Deputaţilor,

Domnule preşedinte al Senatului,

Domnule prim-ministru,

Domnilor miniştri,

Sigur că n-am venit aici să răspund distinsei doamnei deputat.

Totuşi, stimată doamnă, nu mă pot stăpâni să nu vă întreb câtă responsabilitate a avut Guvernul pe care l-aţi reprezentat, dacă în comuna în care m-am născut primarul a făcut un parc în pădure şi nu s-a ocupat nici de şcoală, nici de drumul până la şcoală. (Aplauze.) Vorbim de responsabilitate, atunci trebuie să tratăm cum se cuvine lucrurile acestea.

Iertaţi-mă pentru această, să spunem aşa, pentru acest derapaj de la ceea ce voiam să spun. Aş fi vrut să răspund domnului, distinsului domn senator Frunda, pe care îl apreciez în mod cu totul şi cu totul deosebit.

Vreau să vă spun, domnule senator, că ceea ce am scris în moţiune, ca şi rezultatul suspendării hotărârii de guvern de către instanţa din Târgu Mureş nu reprezintă altceva decât încălcarea unor legi extrem de importante din România. Vorbesc de Constituţia României, care garantează autonomia universitară, şi de Legea nr.1, pe care dumneavoastră, împreună cu Guvernul din care făceaţi parte, aţi susţinut-o prin angajarea răspunderii şi care precizează foarte clar: orice structură academică, chiar şi aceea pe care o înfiinţează Guvernul, trebuie să aibă consultarea Senatului, lucru care nu s-a întâmplat, pe de o parte. Pe de altă parte, aceeaşi lege, ca şi Legea privind asigurarea calităţii, amândouă pun sub sancţiunea penală o structură de învăţământ dacă ea este aprobată fără să parcurgă procedurile de evaluare privind asigurarea calităţii. De aceea, cred că drumul normal al unor structuri de învăţământ superior este acesta: universitatea iniţiază, Agenţia română pentru asigurarea calităţii învăţământului superior evaluează şi Guvernul emite hotărârea de guvern după ce toate criteriile au fost îndeplinite.

Şi aş mai face o menţiune expresă. Învăţământul medical este un învăţământ reglementat la nivelul Uniunii Europene. Ca urmare, România prin integrare şi-a asumat şi directiva privind reglementarea învăţământului superior medical şi care stabileşte criterii foarte precise de care suntem obligaţi să ţinem seama. Aşa încât, v-aş ruga să nu consideraţi că atitudinea noastră este de natură etnică, ci, pur şi simplu, atitudinea noastră este legată de nevoia de a nu crea un precedent în învăţământ, care ar fi păgubos pentru tot învăţământul românesc.

Vă mulţumesc foarte mult. (Aplauze.)

Domnul Vasile Blaga:

Mulţumesc.

Înainte de a-i da cuvântul de încheiere domnului Victor-Viorel Ponta, prim-ministru desemnat, drept la replică, domnul senator Kelemen Hunor. Scuzaţi-mă, domnul deputat.

Domnul Kelemen Hunor:

Mulţumesc mult, domnule preşedinte.

Domnule prim-ministru Tăriceanu, că rămâneţi prim-ministru pentru noi, am colaborat 4 ani de zile cu dumneavoastră foarte bine, chiar excelent. Mă bucur că am reuşit să vă trezesc din amorţeală. În timp ce v-am ascultat, am avut impresia că mă întorc în timp, în anii comunismului, în ultimii ani din comunism... (Vociferări.)

Domnul Vasile Blaga:

Linişte! Vă rog linişte!

Domnul Kelemen Hunor:

Vorbeaţi de segregare, vorbeaţi de lucruri în care sunt convins că nici dumneavoastră nu credeţi. un om cu un discurs elegant în politică rar se întâlneşte, rar avem ocazia să ascultăm un om ca dumneavoastră. Spuneaţi lucruri în care sunt convins, fiindcă vă cunosc, nici dumneavoastră nu credeţi.

Domnule preşedinte Antonescu, aţi spus să vă spunem o problemă arzătoare a comunităţii maghiare. Sigur, sunt multe probleme, dar am impresia că degeaba am reluat discursul, tot nu aţi înţelege mare lucru. Nu contează, până la urmă, dacă un capitol, o frază, o propoziţie, un cuvânt despre minorităţi, despre relaţiile interetnice, dar doar o frază să fie scris, să fie scrisă în Programul de guvernare, fiindcă minorităţile naţionale au un sentiment ciudat când într-o democraţie un guvern nu spune nimic despre ele, nu spune nimic despre problemele lor, şi acest lucru pentru noi contează. Credeţi sau nu credeţi dumneavoastră, ne înţelegeţi sau nu ne înţelegeţi, pentru noi contează. Pentru dumneavoastră nu. Noi vă înţelegem. (Aplauze.)

Domnul Vasile Blaga:

Mulţumesc.

Îl invit la microfon pe domnul prim-ministru desemnat, Victor-Viorel Ponta.

Vă rog.

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Doamnelor şi domnilor deputaţi şi senatori,

Vă mulţumesc pentru această oportunitate de a răspunde la câteva dintre problemele ridicate de distinşii mei colegi, membri ai Partidului Democrat Liberal şi ai UDMR.

În primul rând, sigur, sloganul sub care a fost ales noul preşedinte al Franţei este "schimbarea începe astăzi!" E clar că şi în România încep o mulţime de schimbări astăzi şi cu sprijinul dumneavoastră... (Aplauze.) ...doar cu sprijinul dumneavoastră, cei care sunteţi votaţi de către cetăţenii României, îmi doresc ca astăzi România să aibă un alt guvern. Sunt însă şi alte schimbări care au loc astăzi. în timp ce-mi notam şi încercam să răspund distinşilor noştri colegi de la Partidul Democrat Liberal, m-am lămurit că, de fapt, nici domnul senator Blaga, nici doamna deputat Udrea nu vorbeau cu mine şi nu mă criticau pe mine, ci se luptau pentru cine va fi şeful opoziţiei. (Aplauze.)

Nu vreau să intervin în această dezbatere. Dar, pentru că totuşi cred că domnul senator Blaga poate fi un şef al opoziţiei în sens democratic, distinsei doamne Udrea, sper să nu se supere, n-o să-i răspund la critici. De altfel, dumneavoastră, fără să vreţi, aţi contribuit foarte mult la instaurarea unui guvern USL. (Aplauze.)

Referitor la domnul preşedinte al Senatului, domnul senator Blaga, un om cu care voi colabora, dacă va fi, aşa cum cred, liderul opoziţiei parlamentare, în următoarele 6 luni şi probabil în următorii 4 ani. (Aplauze.)

Domnule preşedinte Blaga,

Când vorbim de legitimitate, fiecare are, sigur, propriile momente din trecut de care se poate, eventual, ruşina sau propriile concepţii pe care şi le-a schimbat. Vreau să vă rog pe dumneavoastră să vă reamintiţi că în acest moment ocupaţi funcţia de preşedinte al Senatului, funcţie pe care dumneavoastră, ca secretar general al PDL, aţi prevăzut-o în acordul cu PSD ca aparţinând Partidului Social Democrat.

Deci când vorbim de legitimitate, de a ocupa funcţii, cred, domnule Blaga, că nici dumneavoastră nu puteaţi să ridicaţi piatra aceea pe care, sigur, destul de puţini pot să o facă. Legi modificate foarte multe, prevăzute în Programul de guvernare. e posibil. într-adevăr, sunt schimbări legislative pe care trebuie să le facem. Dar vreau să vin aici în faţa dumneavoastră şi să spun încă o dată, nu vom face aceste modificări legislative prin angajarea răspunderii Guvernului. Le vom face prin dezbatere în Parlament şi prin respectarea voinţei Parlamentului. Aşa cum se întâmplă în orice ţară democratică. (Aplauze.)

Înţeleg că există, poate legitim, anumite reţineri faţă de capacitatea noului guvern USL de adopta o Lege a sănătăţii, aşa cum şi Partidul Democrat Liberal îşi dorea. Tocmai pentru că eu cred în profesionişti şi cred că lucrurile bune trebuie continuate l-am propus în funcţia de ministru pe domnul Cepoi, cel pe care dumneavoastră l-aţi considerat competent să fie secretar de stat, să se ocupe de Legea sănătăţii. Dar, în acelaşi timp, pot să vă asigur că nu voi intra niciodată prin telefon să jignesc medici care au făcut bine cetăţenilor acestei ţări (Aplauze.) şi voi şti întotdeauna că în materie de sănătate, sigur, politicienii decid, dar trebuie ascultaţi profesioniştii, pentru că fiecare decizie pe care o luăm poate însemna o viaţă, poate însemna un destin, şi lucrul acesta este extrem de important.

Am constatat, domnule senator Blaga, că dumneavoastră criticaţi numirea colegului nostru, domnul senator Titus Corlăţean, în funcţia de ministru al justiţiei, pe criteriul că este un om politic. O să vă rog, dacă se poate în public, dacă nu, în particular, să-mi spuneţi părerea dumneavoastră personală dacă nu cumva senatorul Titus Corlăţean este şi va fi un ministru al justiţiei mult mai bun decât doamna Monica Macovei. (Aplauze.)

Eu ştiu răspunsul dumneavoastră, sper să-l daţi şi în public. Am încercat să notez criticile, dar la un moment dat există totuşi o ruptură logică, pe de o parte, distinsul senator Blaga vorbea despre un program foarte rău şi foarte prost al Guvernului, pe de altă parte, alţi colegi spuneau că am preluat programul PDL. Eu sunt de acord că Programul PDL a fost un program foarte rău. Dar al nostru nu este copiat de acolo şi accept criticile domnului senator Blaga.

Vreau să mai spun câteva lucruri.

Domnule preşedinte Hunor Kelemen, şi aici am impresia că sunt cumva la mijloc într-o dispută a dumneavoastră cu domnul preşedinte Antonescu. Nu doar din solidaritate, ci din convingere, vă spun că domnul Antonescu are dreptate. Nu puteţi nici dumneavoastră, nici distinşii dumneavoastră colegi să spuneţi vreodată despre mine că sunt un antimaghiar. Am fost, sigur, acuzat de colegii mei că sunt prea promaghiar. Dar pot să vă spun lucru, chiar cred că acum locul UDMR este în opoziţie. (Aplauze.) Chiar cred acest lucru şi nu e nimic nedemocratic sau antimaghiar în asta.

Mai există un lucru. Nu sunt deloc de acord cu dumneavoastră că singura minoritate din România, sigur, este cea mai numeroasă minoritatea maghiară, dar că singurii reprezentanţi ai minorităţii sunteţi dumneavoastră. Am exact acelaşi respect pentru reprezentanţii minorităţilor naţionale altele decât cea maghiară, care au dreptul de a fi trataţi cu acelaşi respect şi cu aceeaşi consideraţie ca şi dumneavoastră. (Aplauze.)

Vreau să vă spun, şi-mi însuşesc această critică întemeiată a dumneavoastră, nu am pus în Programul de guvernare un capitol pentru minorităţi, deoarece astăzi de dimineaţă am semnat un acord de colaborare cu Grupul minorităţilor naţionale şi acesta acord de colaborare va deveni parte integrantă a Programului de guvernare al Guvernului USL. (Aplauze.)

În acest acord este trecut şi, sigur, a fost trecut în multe acorduri, dar de data aceasta vom şi îndeplini un obiectiv, adoptarea Statutului minorităţilor naţionale. Dar când spun de Statutul minorităţilor naţionale vorbesc de toate minorităţile, nu doar de cea maghiară, şi spun de drepturi la nivel european, nu drepturi în plus faţă de ceea ce majoritatea are. Şi lucrul îl vom putea realiza împreună într-un respect pe care ştiţi foarte bine că îl am faţă de tot ceea ce înseamnă drepturile minorităţilor şi echilibrul absolut necesar al unei societăţi democratice.

Referitor..., vreau să-i răspund şi domnului senator Frunda care, de asemenea, cu greu mă poate acuza că aş fi antimaghiar.

Domnule senator, sper că nu cereţi Guvernului pe care sper să-l conduc începând din această seară, să încalce decizia Curţii de Apel Târgu Mureş care a spus foarte clar că pentru un moment, până pe 6 decembrie, nu se înfiinţează Facultatea în limba maghiară. Sper că nu-mi cereţi acest lucru, pentru că ştiţi foarte bine, un guvern legitim şi constituţional nu încalcă hotărârile judecătoreşti. Altfel puteaţi să rămâneţi cu domnul Ungureanu ca prim-ministru. (Aplauze.)

Nu vreau să nu răspund unui coleg senator, domnul senator Calcan, ştie foarte bine că-l apreciez încă de pe vremea când eram colegi la PSD. Am verificat imediat ce dumneavoastră m-aţi criticat, situaţia prefectului de Dâmboviţa, un judeţ în care, sigur, voinţa preşedintelui Florin Popescu este întotdeauna mai importantă decât orice lege şi decizie a Guvernului. Am aflat despre domnul prefect Caracotă că este profesor de dans şi cascador şi o să vă cer permisiunea să lucrez cu un alt prefect la Dâmboviţa. (Aplauze.)

Aş putea să dau multe alte răspunsuri, dar pot doar să vă mulţumesc tuturor celor care mă susţineţi şi celor care nu mă veţi vota, pentru faptul că astăzi, după mult timp am avut în Parlamentul României o dezbatere aşa cum generaţia mea - şi mai ales nu e vorba de o generaţie de vârstă, ci de un mod de gândire - şi-o dorea de mult.

Vă mulţumesc anticipat pentru decizia dumneavoastră, o voi respecta, oricare va fi aceasta, şi sper să lucrăm foarte bine în continuare, deşi, vă spun sincer, locul din bancă e mult mai confortabil decât cel de la prezidiu.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile Blaga:

Şi eu vă mulţumesc.

Un scurt drept la replică, doamna Udrea, vă rog. (Rumoare. Vociferări.) învăţaţi să respectaţi şi dumneavoastră, şi când sunteţi la putere, regulamentul.

Vă rog.

Doamna Elena Gabriela Udrea:

Domnule premier desemnat Victor Ponta,

Voiam să vă rog să nu vă faceţi griji, în PDL sigur veţi avea opoziţie, nu avem o problemă de leadership. vă rog să vă îngrijoraţi în schimb despre cum veţi împărţi leadership-ul în USL: între dumneavoastră, domnul Antonescu şi domnul Voiculescu.

Cât mă priveşte, vă rog să nu o mai luaţi personal. De acum încolo, orice spun se referă la guvernare, nu la dumneavoastră, şi credeţi-mă că o spun ca unul care ştie mult mai bine decât dumneavoastră în acest moment ce înseamnă guvernarea. Experienţa dumneavoastră la guvern a fost scurtă când eraţi ministru delegat pentru relaţia cu Parlamentul şi, de regulă, ştiţi că nu participaţi la şedinţe.

Chiar dacă nu eu v-am adus la putere, deşi dumneavoastră v-aţi fi dorit să o fac, puteţi oricând să-mi cereţi sfatul. Vă asigur că întotdeauna vă voi sfătui cu plăcere şi o fac nu neapărat pentru USL, ci pentru binele ţării.

Partea proastă, partea criticabilă din programul de guvernare la care s-a referit domnul preşedinte al Senatului, domnul Vasile Blaga, cu siguranţă că se referea nu la cea pe care aţi preluat-o de la PDL, ci la cea pe care v-a dat-o domnul Dan Voiculescu. (Vociferări.)

Domnul Vasile Blaga:

Vă mulţumesc.

Drept la replică, domnul deputat Călin Popescu-Tăriceanu.

Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:

Stimaţi colegi,

Îmi cer scuze că trebuie să fac această intervenţie pentru că o serie din afirmaţiile domnului preşedinte al UDMR, Kelemen Hunor, la adresa mea nu au fost de loc măgulitoare. Şi am să-i spun că regret enorm să aud spusele Domniei Sale, întrucât am să-i relatez acum un lucru pe care sunt convins că nu-l ştie, şi altul pe care-l ştie, două lucruri. În ianuarie 1990, când câţiva băieţi simpatici de la Securitate aruncau cu roşii în curtea Ambasadei maghiare din Bucureşti de pe strada Calderon, împreună cu câţiva studenţi de-ai mei de la facultate ne-am dus să cerem scuze, fără să avem vreo calitate oficială, ambasadorului Ungariei la Bucureşti pentru acest gest lipsit de orice justificare, de orice logică, pentru că aşa am crezut eu că trebuie să ne arătăm, românii, stima, respectul faţă de ţara vecină şi faţă de minoritatea maghiară din România.

Peste ani, când am ajuns prim-ministru, am luat o decizie de a promova într-o premieră absolută în regiunea din Europa de sud-est a unor întâlniri bilaterale care au fost consacrate sub forma şedinţelor de Guvern comune româno-maghiare, la care o parte din colegii dumneavoastră au şi participat, tocmai pentru a facilita dialogul între ţări, pentru a rezolva problemele cu care se confruntă cele două naţiuni care au avut o istorie marcată de o serie de momente nefericite. Sunt unul din cei care din convingere am făcut aceste lucruri şi-mi pare rău că acest demers care a fost iniţiat de guvernul pe care l-am condus nu a mai fost continuat de guvernele care s-au succedat, cu toate că aţi făcut parte din coaliţia de guvernare.

Aşa încât accept întotdeauna criticile dumneavoastră şi le voi lua în serios şi cred că în fond dumneavoastră sunteţi cei care ştiţi cel mai bine de ce are nevoie comunitatea maghiară, spre deosebire de noi, însă v-aş ruga întotdeauna să ţineţi cont de aceste lucruri pe care vi le-am spus şi judecata dumneavoastră să fie una obiectivă, atât cât se poate.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile Blaga:

Şi eu vă mulţumesc.

Drept la replică, domnul senator Calcan.

Domnul Valentin-Gigel Calcan:

Vă mulţumesc din suflet.

Domnule prim-ministru,

O singură completare: prefectul de Dâmboviţa este doctor în economie la ASE Bucureşti.

Mulţumesc.

Domnul Vasile Blaga:

Mulţumesc.

Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,

Vă reamintesc că, în conformitate cu prevederile art.103 alin.(3) din Constituţie şi ale art.34 şi art.74 din Regulamentul şedinţelor comune, Senatul şi Camera Deputaţilor, în şedinţă comună, aprobă prin vot, un singur vot, programul şi întreaga listă a Guvernului, aşa cum au fost modificate, şi acordă încredere Guvernului cu votul majorităţii senatorilor şi deputaţilor, minim 231 de voturi.

Votul este secret şi se exprimă prin bile.

Totodată, vă reamintesc prevederile art.36 din regulamentul şedinţelor comune referitor la votul secret cu bile. Fiecare parlamentar primeşte o bilă albă şi una neagră. Bila albă introdusă în urna albă şi bilă neagră introdusă în urna neagră înseamnă vot pentru acordarea încrederii Guvernului. Bila albă introdusă în urna neagră şi bila neagră introdusă în urna albă înseamnă vot contra acordării încrederii Guvernului.

Domnii secretari şi chestori sunt rugaţi să-şi ocupe locurile destinate pentru înmânarea bilelor.

Astăzi începem procesul de votare cu Camera Deputaţilor. Şi-l rog pe domnul deputat Georgian Pop, secretar al Camerei, să se pregătească pentru citire, dar nu vă grăbiţi, că încă nici nu sunt urne, nici nu au venit chestorii. Să nu păţim ca data trecută...

Întreb domnii chestori dacă sunt pregătiţi. Au preluat bilele? Domnule Albu, spuneţi-mi când putem începe procesul de votare. Putem începe.

Domnule Pop, rar, să nu fie probleme, vă rog.

Procedură?

Domnul Georgian Pop:

Din motive pe care cu toţii le cunoaştem, vă rog să-mi permiteţi să încep cu domnul Chisăliţă, procesul de vot.

Domnul Vasile Blaga:

De acord.

Rog cei doi chestori să meargă să-i înmâneze bilele.

Domnul Georgian Pop:

Chisăliţă Ioan-Narcis - prezent.

Domnul Moldovan Radu, o problemă excepţională, vă rog.

Moldovan Emil Radu - prezent.

Adomniţei Cristian Mihai - prezent
Albu Gheorghe - prezent
Alecu Valeriu - absent
Almăjanu Marin - prezent
Amet Aledin - prezent
Ana Gheorghe - prezent
Anastase Roberta Alma - prezentă
Andon Sergiu - prezent
Andronache Gabriel - prezent
Anghel Florin Serghei - absent
Antal István - prezent
Antochi Gheorghe - prezent
Apostolache Mihai Cristian - absent
Ardeleanu Sanda-Maria - absentă
Arion Viorel - absent
Atanasiu Teodor - prezent
Avram Marian - prezent
Axenie Carmen - absentă
Balan Ioan - absent
Balcan Viorel - absent
Banu Mihai - absent
Barbu Sulfina - prezentă
Barna Maria Eugenia - prezentă
Bădălan Eugen - prezent
Bădulescu Adrian - prezent
Bănicioiu Nicolae - prezent
Bărbulescu Daniel-Ionuţ - prezent
Bejinariu Eugen - prezent
Berci Vasile - prezent
Béres Ştefan Vasile - prezent
Blaga Iosif Veniamin - prezent
Bleotu Vasile - prezent
Boabeş Dumitru - prezent
Bobeş Marin - prezent
Bode Lucian Nicolae - prezent
Boghicevici Claudia - prezentă
Boiangiu Victor - absent
Boldea Mihail - absent
Borbély László - prezent

Doamna Roberta Alma Anastase:

Domnule secretar, vă rog să opriţi. O să vă rog să părăsiţi această zonă, mi-au atras atenţia parlamentarii că nu pot asigura secretul votului. (Vociferări.)

Vă rog să intraţi în zona de vot. Este opţiunea lor dacă vă arată sus, dar vă rog să părăsiţi această zonă.

Haideţi totuşi să respectăm regulamentul şi să respectăm procedurile regulamentare.

Domnule secretar, vă rog.

Domnul Georgian Pop:

Mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Deci, vă rog să părăsiţi această zonă. Asigurăm şi fluiditatea parlamentarilor. Haideţi, vă rog, că până la urmă ştim cu toţii despre ce-i vorba, nu înţeleg de ce nu putem să funcţionăm şi normal.

Domnul Georgian Pop:

Bordeianu Dan - prezent
Bostan Emil - prezent
Bot Octavian - prezent
Botiş Ioan-Nelu - prezent
Boureanu Cristian Alexandru - absent

Doamna Roberta Alma Anastase:

Este prezent, dar nu votează. Uitaţi-l acolo. Sau votează.

Domnul Georgian Pop:

Prezent, nu votează.

Brînză William Gabriel - prezent
Buciuta Ştefan - prezent
Bud Nicolae - absent
Buda Daniel - prezent
Buda Viorel-Vasile - prezent
Budurescu Daniel-Stamate - prezent
Buhăianu-Obuf Cătălin Ovidiu - absent
Buican Cristian - prezent
Burcău Doina - prezent
Burlacu Cristian-Ion - prezent
Burnei Ion - prezent
Buta Sorin Gheorghe - prezent
Calimente Mihăiţă - prezent
Canacheu Costică - prezent
Cantaragiu Bogdan - absent
Cazan Mircea Vasile - prezent
Călian Petru - prezent
Călin Ion - prezent
Cărare Viorel - absent
Câmpeanu Mariana - prezentă
Chircu Doiniţa-Mariana - absentă
Chirilă Constantin - prezent
Chiriţă Dumitru - prezent
Chiţoiu Daniel - prezent
Chiuariu Tudor-Alexandru - prezent
Cindrea Ioan - prezent
Ciobanu Gheorghe - prezent
Ciocan Gheorghe - prezent
Cionca-Arghir Iustin-Marinel - prezent
Ciucă Liviu-Bogdan - prezent
Ciuhodaru Tudor - absent
Coclici Radu Eugeniu - prezent
Coroamă Gheorghe - prezent
Covaci Dorel - prezent
Cristea Victor - prezent
Cristian Horia - prezent
Croitoru Cătălin - prezent
Damian Ioan - prezent
Dascălu Constantin - prezent
Derzsi Ákos - prezent
Dobre Ciprian Minodor - prezent
Dobre Cristina Elena - absentă
Dobre Victor Paul - prezent
Dolineaschi Andrei - prezent
Donţu Mihai-Aurel - prezent
Dragomir Gheorghe - prezent
Drăghici Mircea-Gheorghe - prezent
Drăghici Sonia-Maria - prezentă
Drăgulescu Iosif Ştefan - prezent
Dugulescu Marius Cristinel - prezent
Dumitrache Ileana Cristina - prezentă
Dumitrescu Cristian-Sorin - prezent
Dumitrică George Ionuţ - prezent
Dumitru Georgică - prezent
Dumitru Ion - prezent
Duşa Mircea - prezent
Edler András György - prezent
Erdei Dolóczki István - prezent
Farago Petru - prezent
Farkas Anna-Lili - prezent
Fenechiu Relu - prezent
Firczak Gheorghe - prezent
Florea Damian - prezent
Florescu Adrian - prezent
Fuia Stelian - absent
Gabor Gheorghe - prezent
Ganţ Ovidiu Victor - prezent
Gavrilescu Graţiela Leocadia - prezentă
Geantă Florian Daniel - prezent
Georgescu Filip - prezent
Gerea Andrei Dominic - prezent
Gheorghe Tinel - prezent
Gherasim Vasile - prezent
Ghiţă Cornel - prezent
Ghiţă-Eftemie Stelian - prezent
Ghiveciu Marian - prezent
Giurgiu Mircia - prezent
Gliga Vasile Ghiorghe - prezent
Göndör Marius-Sorin - prezent
Gorghiu Alina-Ştefania - prezentă
Gospodaru Gabriel-Dan - absent
Grama Horia - prezent
Grosaru Mircea - prezent
Gurzău Adrian - absent
Gust Băloşin Florentin - prezent
Hogea Gheorghe - prezent
Holban Titi - prezent
Holdiş Ioan - prezent
Horj Pavel - prezent
Hrebenciuc Viorel - prezent
Iacob Ridzi Monica Maria - absentă
Iacob Strugaru Stelică - absent
Ialomiţianu Gheorghe - prezent
Iancu Iulian - prezent
Ibram Iusein - prezent
Ignat Miron - prezent
Ionescu George - absent
Iordache Florin - prezent
Iordache Luminiţa - prezentă
Iorguş Zanfir - absent
Irimescu Mircea - prezent
Itu Cornel - prezent
Jipa Florina Ruxandra - prezentă
Jolţa Nicolae - absent
Kelemen Atilla-Béla-László - prezent
Kelemen Hunor - prezent
Kerekes Károly - prezent
Korodi Attila - prezent
Kötő Iosif - prezent
Leşe Doru Braşoan - absent
Liga Dănuţ - absent
Longher Ghervazen - prezent
Lubanovici Mircea - absent
Luca Ciprian-Florin - prezent
Lup Mircea Silvestru - prezent
Lupu Mihai - prezent
Macaleţi Costică - prezent
Manda Iulian Claudiu - prezent
Manolescu Oana - prezentă
Marian Dan Mihai - prezent
Marin Mircea - absent
Marinescu Antonella - prezentă
Martin Eduard-Stelian - prezent
Márton Árpád-Francisc - prezent
Máté András-Levente - prezent
Mazilu Constantin - prezent
Merka Adrian-Miroslav - prezent
Militaru Constantin Severus - prezent
Mircovici Niculae - prezent
Mitrea Manuela - prezentă
Mocanu Adrian - prezent
Mocanu Vasile - prezent
Mocioalcă Ion - prezent
Moldovan Carmen Ileana - prezentă
Morega Dan Ilie - prezent
Motreanu Dan-Ştefan - prezent
Movilă Petru - absent
Munteanu Ioan - prezent
Mustea-Şerban Răzvan - prezent
Nassar Rodica - prezentă
Năstase Adrian - prezent
Neacşu Marian - prezent
Nechifor Cătălin-Ioan - prezent
Neculai Marius - prezent
Negoiţă Robert Sorin - prezent
Negruţ Clement - prezent
Nica Dan - prezent
Nica Nicolae-Ciprian - prezent
Nicolăescu Gheorghe-Eugen - prezent
Nicolicea Eugen - prezent
Niculescu Duvăz Bogdan Nicolae - prezent
Niculescu-Mizil Ştefănescu Tohme Oana - prezentă
Nistor Laurenţiu - prezent
Niţă Constantin - prezent
Niţu Adrian Henorel - prezent
Nosa Iuliu - prezent
Novac Cornelia Brînduşa - absentă
Oajdea Vasile Daniel - prezent
Olar Corneliu - absent
Olosz Gergely - absent
Oltean Ioan - prezent
Oprea Gabriel - prezent
Oprişcan Mihai Doru - prezent
Orban Ludovic - prezent

Repet:

Olar Corneliu prezent

Pál Árpád - prezent
Palaşcă Viorel - prezent
Palăr Ionel - prezent
Paleologu Theodor - absent
Pambuccian Varujan - prezent
Pandele Sorin Andi - absent
Panţîru Tudor - prezent
Pardău Dumitru - absent
Păduraru Nicuşor - absent
Păsat Dan - absent
Păun Nicolae - prezent
Pâslaru Florin-Costin - prezent
Petö Csilla-Mária - prezentă
Petrescu Cristian - prezent
Petrescu Petre - prezent
Pieptea Cornel - prezent
Pirpiliu Ştefan Daniel - prezent
Plăiaşu Gabriel - prezent
Pocora Cristina-Ancuţa - prezentă
Ponta Victor-Viorel - prezent
Pop Georgian - prezent
Pop Virgil - absent
Popa Florian - prezent
Popa Octavian-Marius - prezent
Popeangă Vasile - prezent
Popescu Adrian - absent
Popescu Cosmin Mihai - prezent
Popescu Dan-Mircea - prezent
Popescu-Tăriceanu Călin Constantin Anton - prezent
Popov Duşan - prezent
Popoviciu Alin Augustin Florin - prezent
Postolachi Florin - prezent
Potor Călin - prezent
Preda Cezar-Florin - absent
Prigoană Vasile-Silviu - prezent
Radan Mihai - prezent
Rădulescu Adrian - prezent
Răţoi Neculai - prezent
Rebenciuc Neculai - absent
Resmeriţă Cornel-Cristian - prezent
Riviş-Tipei Lucian - prezent
Rizea Cristian - prezent
Rogin Marius - absent
Roman Gheorghe - prezent, nu votează
Roman Ioan Sorin - prezent
Roşca Lucreţia - prezentă
Rusu Valentin - prezent
Sava Andrei-Valentin - prezent
Săniuţă Marian-Florian - absent
Săpunaru Nini - prezent
Sârbu Marian - prezent
Scutaru Adrian George - prezent
Seremi Ştefan - absent
Seres Dénes - prezent
Socaciu Victor - prezent
Solomon Adrian - prezent
Spînu Teodor-Marius - absent
Stan Ioan - prezent
Stan Ion - prezent
Stan Nicolae - prezent
Stanciu Anghel - prezent
Stavrositu Maria - prezentă
Steriu Valeriu-Andrei - prezent
Stoica Mihaela - prezentă
Stragea Sorin Constantin - prezent
Stroe Ionuţ-Marian - prezent
Stroe Mihai - prezent
Stroe Radu - prezent
Stroian Toader - absent
Surpăţeanu Mihai - prezent
Surupăceanu Mugurel - prezent
Şandru Mihaela Ioana - absentă
Ştefan Viorel - prezent
Ştirbeţ Corneliu - absent
Ştirbu Gigel-Sorinel - prezent
Tabără Valeriu - prezent
Tabugan Ion - prezent
Taloş-Gheorghe-Mirel - prezent
Tătaru Florin-Cristian - prezent
Teodorescu Horia - prezent
Tiţa -Nicolescu Gabriel - absent
Tîlvăr Angel - prezent
Toader Mircea-Nicu - prezent
Trăşculescu Alin Silviu - prezent
Tudose Mihai - prezent
Turcan Raluca - prezentă
Tuşa Adriana Diana - prezentă
Ţaga Claudiu - prezent
Ţintean Ioan - prezent
Ţîmpău Radu Bogdan - prezent
Ţurcanu Florin - prezent
Ţurea Răzvan - prezent
Udrea Elena Gabriela - prezentă
Uioreanu Horea-Dorin - prezent
Uricec Eugen Constantin - prezent
Vainer Aurel - prezent
Varga Attila - prezent
Varga Lucia-Ana - prezentă
Vasile Aurelia - prezentă
Vasilică Radu Costin - prezent
Vişan Gelu - prezent
Vîlcu Samoil - prezent
Vladu Iulian - prezent
Vlase Petru Gabriel - prezent
Vlădoiu Aurel - prezent
Voicu Mădălin-Ştefan - prezent
Voicu Mihai Alexandru - prezent
Voinescu-Cotoi Sever - prezent
Vreme Valerian - absent
Zamfirescu Sorin Ştefan - prezent
Zătreanu Dan-Radu - prezent
Zgonea Valeriu Ştefan - prezent
Zisopol Dragoş Gabriel - prezent
Zoicaş Gheorghe - prezent

Domnul Vasile Blaga:

Domnule Pop, am încheiat Camera?

Domnul Georgian Pop:

Da.

Domnul Vasile Blaga:

Mulţumesc.

Îl rog pe domnul senator Gheorghe David să citească, după ce chestorii Senatului şi secretarii şi-au preluat sarcinile.

Senatul!

Din partea USL-ului, un coleg senator. Da, mulţumesc.

Putem începe? Da.

Vă rog, domnule David.

Domnul Gheorghe David:

Da.

Verestoy Attila prezent

Radu F.Alexandru prezent

Albert Álmos - prezent
Andrei Florin-Mircea - absent
Andronescu Ecaterina - prezentă
Antonescu George-Crin-Laurenţiu - prezent
Arcaş Viorel - prezent
Ariton Ion - absent
Badea Viorel-Riceard - prezent
Banias Mircea-Marius - prezent
Bara Ion - prezent
Başa Petru - absent
Bădescu Iulian - prezent
Bălan Gheorghe-Pavel - prezent
Belacurencu Trifon - prezent
Berca Gabriel - prezent
Berceanu Radu-Mircea - absent
Bîgiu Marian-Cristinel - prezent
Bîrlea Gheorghe - prezent
Blaga Vasile - prezent
Boagiu Anca-Daniela - absentă
Boitan Minerva - prezentă
Bokor Tiberiu - prezent
Borza Dorel-Constantin-Vasile - absent
Bota Marius-Sorin-Ovidiu - prezent
Calcan Valentin-Gigel - prezent
Câmpanu Liviu - prezent
Chelaru Ioan - prezent
Chirvăsuţă Laurenţiu - prezent
Chivu Sorin-Serioja - prezent
Cibu Constantin-Sever - absent
Coca Laurenţiu Florian - prezent
Constantinescu Florin - prezent
Constantinescu Viorel - absent
Cordoş Alexandru - prezent
Corlăţeanu Titus - prezent
Crăciun Avram - prezent
Cseke Attila-Zoltán - prezent
Daea Petre - prezent
David Cristian - prezent
David Gheorghe - prezent
Diaconescu Cristian - absent
Diaconu Mircea - prezent
Dobra Nicolae - prezent
Dumitru Constantin - prezent
Fekete Szabó András-Levente - prezent
Filip Petru - prezent
Fodoreanu Sorin - prezent
Frâncu Emilian-Valentin - prezent
Frunda György - absent
Găină Mihăiţă - prezent
Geoană Mircea-Dan - prezent
Ghişe Ioan - prezent
Greblă Toni - prezent
Grosu Corneliu - prezent
Günthner Tiberiu - prezent
Haşotti Puiu - prezent
Hărdău Mihail - prezent
Humelnicu Augustin-Daniel - absent
Ichim Paul - prezent
Igaş Traian-Constantin - prezent
Ion Vasile - prezent
Iordănescu Anghel - prezent
Jurcan Dorel - absent
Lazăr Sorin-Constantin - prezent
Luca Raymond - prezent
Mang Ioan - prezent
Marcu Gheorghe - prezent
Mardare Radu-Cătălin - prezent
Marian Ovidiu - prezent
Marian Valer - prezent
Markó Béla - prezent
Mazăre Alexandru - prezent
Măgureanu Cezar-Mircea - prezent
Mărcuţianu Ovidius - prezent
Mihăilescu Petru-Şerban - absent
Mitrea Miron-Tudor - prezent
Mitrea Elena - prezentă
Mîrza Gavril - prezent
Mocanu Alexandru - prezent
Mocanu Toader - prezent
Moga Nicolae - prezent
Mustăţea Vasile - prezent
Mutu Gabriel - prezent
Necula Marius-Gerard - absent
Nedelcu Vasile - absent
Nicoară Marius-Petre - prezent
Nicoară Romeo-Florin - prezent
Nicolaescu Sergiu-Florin - prezent
Nicula Vasile-Cosmin - prezent
Nistor Vasile - prezent
Niţă Mihai - absent
Onofrei Orest - absent
Oprea Dumitru - absent
Oprea Mario-Ovidiu - prezent
Panţuru Tudor - absent
Paşca Liviu-Titus - prezent
Păran Dorin - prezent
Pereş Alexandru - prezent
Pintilie Vasile - absent
Plăcintă Sorina-Luniniţa - absentă
Pop Gheorghe - prezent
Popa Cornel - prezent
Popa Mihaela - prezentă
Prodan Tiberiu-Aurelian - absent
Prunea Nicolae-Dănuţ - prezent
Rasaliu Marian-Iulian - absent
Rădulescu Cristian - prezent
Rădulescu Şerban - prezent
Robu Nicolae - prezent
Rotaru Ion - prezent
Ruşanu Dan-Radu - prezent
Ruşeţ Ion - prezent
Saghian Gheorghe - prezent
Savu Daniel - prezent
Sârbu Ilie - prezent
Sbîrciu Ioan - absent
Secăşan Iosif - prezent
Severin Georgică - prezent
Silistru Doina - prezentă
Staicu Dumitru-Florian - absent
Stănişoară Mihai - absent
Şova Dan-Coman - prezent
Tămagă Constantin - prezent
Toma Ion - prezent
Ţopescu Cristian-George - prezent
Ţuţuianu Adrian - prezent
Udriştoiu Tudor - absent
Urban Iulian - absent
Valeca Şerban Constantin - prezent
Vasilescu Lia-Olguţa - prezentă
Voicu Cătălin - prezent
Voiculescu Dan - prezent
Vosganian Varujan - prezent

Domnul Vasile Blaga:

Domnule David, toată lumea a votat?

Mai sunt chestorii. Vă rog, domnii chestori.

Dragi colegi,

În temeiul prevederilor art.32 alin.(4) din Regulamentul şedinţelor comune, invit membrii Birourilor permanente ale celor două Camere să se întrunească în sala de şedinţe a Camerei Deputaţilor, pentru verificarea şi numărarea voturilor exprimate.

Vom relua lucrările în plen după constatarea votului de către membrii celor două Birouri permanente.

După pauză

Domnul Vasile Blaga:

Domnilor colegi,

Vă rog să vă reluaţi locurile în bănci.

Domnule Pop Georgian, gata?

Îl invit la microfon pe domnul deputat Georgian Pop, pentru prezentarea procesului-verbal referitor la rezultatul votului asupra propunerii de acordarea încrederii Guvernului.

Vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Georgian Pop:

Proces-verbal referitor la rezultatul votului cu privire la acordarea încrederii Guvernului.

Birourile permanente ale celor două Camere ale Parlamentului, în temeiul art.32 alin.(4) din Regulamentul şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, procedând la verificarea şi numărarea voturilor exprimate de către deputaţi şi senatori, prin vot secret cu bile, asupra cererii de acordare a încrederii Guvernului, au constatat următoarele:

Numărul total al deputaţilor şi senatorilor460

Numărul deputaţilor şi senatorilor prezenţi380

Numărul total de voturi exprimate376

din care:

Voturi pentru acordarea încrederii Guvernului 284

(Aplauze.)

Voturi contra acordării încrederii Guvernului 92

Potrivit prevederilor art.103 alin.(3) din Constituţia României, republicată, Parlamentul acordă încrederea Guvernului cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor, în prezent minimum 231 de voturi pentru.

Ca urmare a faptului că din totalul de 460 de deputaţi şi senatori 284 au votat pentru acordarea votului de încredere, se constată că este întrunită majoritatea de voturi cerută de Constituţie, pentru ca Parlamentul României să acorde încrederea Guvernului, programului şi listei Guvernului, prezentate de domnul Victor-Viorel Ponta, candidatul desemnat pentru funcţia de prim-ministru, şi dezbătute în şedinţa comună de astăzi a celor două Camere.

Vă mulţumesc. (Aplauze prelungite.)

Domnul Vasile Blaga:

Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,

Având în vedere dispoziţiile constituţionale, scrisoarea domnului Victor-Viorel Ponta, candidatul desemnat pentru funcţia de prim-ministru, însoţite de programul şi lista guvernului actualizate, precum şi rezultatul votului consemnat în procesul-verbal citit în plenul celor două Camere, Parlamentul a acordat votul său de încredere Guvernului asupra programului şi listei Guvernului prezentate şi dezbătute în această şedinţă comună.

Îl felicit pe domnul prim-ministru Victor Ponta şi pe toţi membrii Cabinetului. Le doresc succes!

Şi, dacă doreşte, îl invit pe domnul prim-ministru să vă adreseze câteva cuvinte. (Aplauze.)

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte al Senatului.

Stimaţi colegi deputaţi şi senatori,

Sunt foarte, foarte onorat şi mândru de sprijinul pe care astăzi l-aţi acordat, nu doar mie, ci echipei guvernamentale şi, în numele lor, vreau să vă mulţumesc şi să vă asigur de respectul şi de faptul că nu vă vom dezamăgi încrederea pe care astăzi mi-aţi acordat-o. (Aplauze.)

Vreau să mulţumesc şi reprezentanţilor opoziţiei şi să spun că "ce ţie nu-ţi place, altuia nu-i face". Voi încerca să nu uit nimic din ceea ce nu mi-a plăcut, până acum câteva zile, din modul în care Guvernul a tratat opoziţia, şi îmi doresc să reintrăm într-o normalitate şi într-un tip de a face politică, aşa cum cred că ne dorim cu toţii.

În rest, vreau să mulţumesc, în special, şi încep în această ordine, colegilor mei de la Partidul Conservator şi de la Partidul Naţional Liberal, care au votat un prim-ministru social-democrat. (Aplauze.)

Vreau să-i asigur, cu aceeaşi inimă voi vota un preşedinte liberal la conducerea ţării.

Şi, ultimii, dar nu cei din urmă, evident, colegii mei social-democraţi, care în urmă cu 2 ani mi-au acordat sprijinul lor şi care în aceşti 2 ani au fost alături de mine şi sper să fie şi în continuare.

Un ultim cuvânt, şi sper să mă înţeleagă şi cei care nu sunt microbişti: în urmă cu fix 26 de ani, în ziua de 7 mai, am fost foarte, foarte mândru că sunt român.

Nu-mi doresc nimic altceva decât să fim cu toţii mândri de faptul că suntem români şi să arătăm că putem să fim cu adevărat acolo unde ne este locul.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile Blaga:

Ordinea de zi fiind epuizată, declar închisă şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului, de azi, 7 mai.

*

Şedinţa s-a încheiat la ora 20,50.