Parliamentary debates
Parliamentary debates
Joint sittings of the Chamber of Deputies and the Senate of July 3, 2012
- Abstract of the sittings
- Full-text of the sittings
- Published in Monitorul Oficial no.60/2012
Video - Flash & IOS
| You are here:: | Prima pagina > Parliamentary debates > Joint sittings of the Chamber of Deputies and the Senate of July 3, 2012 |
Joint sittings of the Chamber of Deputies and the Senate of July 3, 2012
|
Şedinţa a început la ora 10.30. Lucrările şedinţei au fost conduse de doamna deputat Roberta-Alma Anastase, preşedintele Camerei Deputaţilor, şi domnul senator Vasile Blaga, preşedintele Senatului, asistaţi de domnul deputat Niculae Mircovici, secretar al Camerei Deputaţilor, şi domnul senator Vasile-Cosmin Nicula, secretar al Senatului. |
|
|||
|
|
Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi, Vă rog să-mi permiteţi să declar deschisă şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului, în cadrul sesiunii extraordinare, şi să vă anunţ că, din totalul de 435 de senatori şi deputaţi, şi-au înregistrat prezenţa 247. Sunt absenţi 188. Cvorumul legal este 218. Prin urmare, el este îndeplinit. Proiectul ordinii de zi şi proiectul programului de lucru pentru şedinţa comună de astăzi, stabilite de Birourile permanente ale celor două Camere, cu participarea liderilor grupurilor parlamentare, au fost distribuite tuturor senatorilor şi deputaţilor. Întreb dacă sunt obiecţii cu privire la proiectul ordinii de zi. Nu sunt. Atunci, daţi-mi voie să supun la vot ordinea de zi. Voturi pentru? Rog secretarii să numere. 214 voturi pentru. Voturi împotrivă? 27 de voturi împotrivă. Abţineri? Nu sunt. Ordinea de zi a fost aprobată cu votul majorităţii senatorilor şi deputaţilor prezenţi. În legătură cu programul de lucru sunt obiecţii? Nu. Supun la vot programul de lucru. Voturi pentru? 219 voturi pentru. Voturi împotrivă? 31 de voturi împotrivă. Abţineri? Nu sunt. Cu majoritate de voturi, a fost aprobat şi programul de lucru. |
||||
|
|
|
La punctul 1 al ordinii de zi avem Numirea preşedintelui Consiliului de administraţie al Societăţii Române de Radiodifuziune. Potrivit prevederilor Legii nr. 41/1994, preşedintele Consiliului de administraţie al Societăţii Române de Radiodifuziune se numeşte de către Parlament, în şedinţă comună, dintre membrii titulari ai acestui consiliu, la propunerea comisiilor permanente de specialitate, în urma examinării candidaţilor recomandaţi de membrii titulari ai Consiliului de administraţie, cu respectarea prevederilor de audieri şi vot, prevăzute de art. 19 al legii. Din partea Comisiei pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă, vă rog, domnule deputat Socaciu. |
|
||
|
|
Mulţumesc, doamna preşedinte. Aviz comun privind desemnarea candidatului pentru funcţia de preşedinte al Consiliului de administraţie al Societăţii Române de Radiodifuziune Luând act de documentul adresat Parlamentului în data de 29 iunie 2012, emis cu nr. c/1881/29.06.2012, prin care domnul Demeter András István solicita absolvirea sa de obligaţiile ce îi revin în calitate de preşedinte al Consiliului de administraţie, conform Hotărârii Parlamentului nr. 38/2010 din 29 iunie 2010, văzând decizia Birourilor permanente reunite din data de 2 iulie a.c. cu privire la numirea preşedintelui Consiliului de administraţie al Societăţii Române de Radiodifuziune, Comisia pentru cultură, artă şi mijloace de informare în masă a Senatului şi Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă a Camerei Deputaţilor s-au întrunit în şedinţă comună, în data de 3 iulie 2012, pentru audierea candidatului recomandat de către membrii Consiliului de administraţie al Societăţii Române de Radiodifuziune în persoana domnului Ovidiu Miculescu. După audierea candidatului, membrii comisiilor au avizat favorabil, cu majoritatea voturilor celor prezenţi, desemnarea domnului Ovidiu Miculescu drept candidat pentru ocuparea funcţiei de preşedinte al Consiliului de administraţie al Societăţii Române de Radiodifuziune. Comisiile permanente de specialitate propun plenului Parlamentului să ia act de solicitarea adresată Parlamentului de domnul Demeter András István, în consecinţă, de încetarea mandatului de preşedinte şi, în conformitate cu prevederile art. 19 alin. (7) din Legea nr. 41/1994 privind organizarea şi funcţionarea Societăţii Române de Radiodifuziune şi a Societăţii Române de Televiziune, republicată, supun votului plenului Parlamentului candidatura domnului Ovidiu Miculescu. Mulţumesc. |
||||
|
|
Sunt intervenţii pe marginea raportului? Având în vedere avizul comun al Comisiilor pentru cultură, luăm act de demisia domnului Demeter András István din funcţia de preşedinte al Consiliului de administraţie al Societăţii Române de Radiodifuziune şi urmează să procedăm la votul secret, cu bile, pentru numirea în această funcţie a domnului Miculescu. Înainte de aceasta, o să-i dau cuvântul domnului deputat Toader. |
||||
|
|
Domnule preşedinte al Senatului, Doamna preşedinte a Camerei Deputaţilor, Consecvenţi opiniei noastre că toate aceste schimbări nu au decât un singur scop, un derapaj al democraţiei, Grupul parlamentar al PDL va părăsi sala în procedura de vot. |
||||
|
|
Bun. Am să invit să aducă urnele, şi chestorii, de asemenea... |
||||
|
Vreţi să facem două voturi? |
|||||
|
|
Facem două voturi. Aşa este aprobată ordinea de zi. (Discuţii la prezidiu) Bun. Pentru operativitate, propunem ca acest vot să fie exprimat m-am consultat şi cu liderii de grup, şi cu domnul preşedinte al Senatului în acelaşi timp cu votul de la punctul 2 al ordinii de zi. Sunteţi de acord? Voturi pentru? 221 de voturi pentru. Voturi împotrivă? Nu sunt. Abţineri? 6 abţineri. La punctul 2 din ordinea de zi este înscrisă Numirea preşedintelui Consiliului de administraţie al Societăţii Române de Televiziune. Reamintesc faptul că, în şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului din 26 iunie 2012, a fost prezentat avizul comun al Comisiilor pentru cultură ale celor două Camere cu privire la numirea domnului Claudiu Săftoiu în funcţia de preşedinte al Consiliului de administraţie al Societăţii Române de Televiziune. După dezbateri, s-a desfăşurat votul secret, cu bile, după care, Birourile permanente, în urma verificării şi numărării voturilor, au constatat şi consemnat în procesul-verbal prezentat în şedinţa Parlamentului că, la vot, nu a fost întrunit cvorumul legal pentru numire. Propunem deci ca cele două voturi secrete, cu bile, să aibă loc în acelaşi timp. Propunerea deja a fost aprobată. Vom începe deci exprimarea votului secret, cu bile, cu privire la numirea preşedintelui Consiliului de administraţie al Societăţii Române de Radiodifuziune şi, în acelaşi timp, votul asupra numirii preşedintelui Consiliului de administraţie al Societăţii Române de Televiziune. Vă reamintesc că, potrivit prevederilor Regulamentului şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, în cazul votului cu bile, bila albă introdusă în urna albă şi bila neagră introdusă în urna neagră înseamnă vot pentru, iar bila neagră introdusă în urna albă şi bila albă introdusă în urna neagră înseamnă vot contra. Avem patru urne, pe care o să-i rog pe cei de la Secretariatul general să le aducă: două urne pentru numirea preşedintelui Consiliului de administraţie al Societăţii Române de Radiodifuziune şi două urne pentru numirea preşedintelui Consiliului de administraţie al Societăţii Române de Televiziune. Chestorii sunt rugaţi să-şi ocupe locurile. Începem cu Camera Deputaţilor. Domnule secretar Mircovici, vă rog. |
||||
|
|
Albu Gheorghe - absent Vă rog să şi votaţi. Acum, ca să fim siguri. Movilă Petru - absent Vă rog să fiţi atenţi. Sunt patru urne pe direcţia de mers. Două în stânga, două în dreapta. Tîlvăr Angel - prezent Vă rog, să-mi daţi voie să repet apelul pentru cei care n-au fost prezenţi. Albu Gheorghe - absent Şi cu asta am încheiat. Vă rog, să-mi daţi voie să votez şi eu. |
||||
|
|
O să vă rog, domnule Mircovici, să anunţaţi câţi sunt prezenţi pentru a îndeplini procedura până la capăt. După aceea, să trecem la Senat. |
||||
|
|
Imediat, doamna preşedinte. |
||||
|
|
Domnule Vişan, puteţi să veniţi puţin,vă rog. Între timp, îi invit pe chestorii de la Senat. |
||||
|
|
192 prezenţi, doamna preşedinte. |
||||
|
|
Vă mulţumesc mult. Am să invit secretarul de la Senat pentru a da citire listei. Chestorii sunt prezenţi. Vă rog, începeţi citirea catalogului. |
||||
|
|
Albert Álmos - absent |
||||
|
|
Am să invit membrii Birourilor permanente în sala Biroului permanent al Camerei Deputaţilor, pentru a proceda la numărarea voturilor. |
||||
|
|
Prezenţa la Senat: 80 de senatori. |
||||
|
|
Vă rog să votaţi şi, după aceea, membrii Birourilor permanente să procedeze la numărarea voturilor. |
||||
|
PAUZĂ |
|||||
|
|
Domnilor senatori şi deputaţi, vă invit să luaţi loc. Îi invit pe secretarii celor două Camere să dea citire celor două procese-verbale. |
||||
|
|
Proces-verbal referitor la rezultatul votului exprimat de către deputaţi şi senatori cu privire la numirea preşedintelui Consiliului de administraţie al Societăţii Române de Radiodifuziune: În temeiul prevederilor art. 32 alin. (4) din Regulamentul şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, Birourile permanente ale celor două Camere ale Parlamentului au procedat la verificarea şi numărarea voturilor exprimate prin vot secret cu bile de către deputaţi şi senatori asupra propunerii de numire, dintre membrii titulari, a domnului Ovidiu Miculescu în funcţia de preşedinte al Consiliului de administraţie al Societăţii Române de Radiodifuziune şi au constatat următoarele: Număr total al deputaţilor şi senatorilor - 435 Număr total al deputaţilor şi senatorilor prezenţi - 272 Număr total de voturi exprimate - 243 Număr de voturi anulate - 0 Număr total de voturi valabil exprimate - 243, din care: Voturi pentru - 235 Voturi împotrivă - 8 (Aplauze în sală) Ca urmare a faptului că, din totalul de 435 de deputaţi şi senatori, au fost prezenţi 272, din care 235 au votat "pentru", Birourile permanente reunite au constatat că este întrunită majoritatea de voturi necesară pentru numirea domnului Ovidiu Miculescu în funcţia de preşedinte al Consiliului de administraţie al Societăţii Române de Radiodifuziune. |
||||
|
|
Vă mulţumesc, domnule senator. Îl invit pe domnul secretar Mircovici pentru a da citire procesului-verbal privind numirea în funcţie a preşedintelui Consiliului de administraţie al Societăţii Române de Televiziune. Domnule deputat, vă rog. |
||||
|
|
Proces-verbal referitor la rezultatul votului exprimat de către deputaţi şi senatori cu privire la numirea preşedintelui Consiliului de administraţie al Societăţii Române de Televiziune: În temeiul prevederilor art. 32 alin. (4) din Regulamentul şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, Birourile permanente ale celor două Camere ale Parlamentului au procedat la verificarea şi numărarea voturilor exprimate prin vot secret cu bile de către deputaţi şi senatori asupra propunerii de numire, dintre membrii titulari, a domnului Săftoiu Claudiu în funcţia de preşedinte al Consiliului de administraţie al Societăţii Române de Televiziune şi au constatat următoarele: Numărul total al deputaţilor şi senatorilor - 435 Numărul total al deputaţilor şi senatorilor prezenţi - 272 Numărul total de voturi exprimate - 272 Numărul total de voturi anulate - 2 Numărul total de voturi valabil exprimate - 270, din care: Voturi pentru - 265 Voturi împotrivă - 5 Ca urmare a faptului că, din totalul de 435 de deputaţi şi senatori, au fost prezenţi 272, din care 265 au votat "pentru", Birourile permanente au constatat că este întrunită majoritatea de voturi necesară pentru numirea domnului Săftoiu Claudiu în funcţia de preşedinte al Consiliului de administraţie al Societăţii Române de Televiziune. Încheiat astăzi, 3 iulie 2012. Semnează membrii Birourilor permanente ale celor două Camere ale Parlamentului. (Aplauze în sală) |
||||
|
|
Vă mulţumesc. Potrivit art. 22 din Legea nr. 41/1994, preşedintele consiliului de administraţie depune jurământul în această calitate în faţa Parlamentului. Textul jurământului se rosteşte la tribună, cu mâna pe biblie şi Constituţie, se semnează şi se depune la preşedintele de şedinţă. Îl invit la tribună pe domnul Ovidiu Miculescu, preşedintele Consiliului de administraţie al Societăţii Române de Radiodifuziune. |
||||
|
|
Domnul Ovidiu Miculescu: Eu, Ovidiu Miculescu, desemnat în calitatea de preşedinte al Consiliului de administraţie al Societăţii Române de Radiodifuziune, Jur să respect Constituţia şi legile ţării, să apăr interesele României, drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor, să-mi îndeplinesc cu onoare, conştiinţă şi fără părtinire atribuţiile ce-mi revin potrivit funcţiei şi să păstrez secretul profesional. Aşa să-mi ajute Dumnezeu! (Aplauze în sală) Vă mulţumesc. |
||||
|
|
Felicitări! Acum, îl invit la tribună pe domnul Claudiu Săftoiu, preşedintele Consiliului de administraţie al Societăţii Române de Televiziune. |
||||
|
|
Domnul Claudiu Săftoiu: Eu, Claudiu Săftoiu, desemnat în calitatea de preşedinte al Consiliului de administraţie al Societăţii Române de Televiziune, Jur să respect Constituţia şi legile ţării, să apăr interesele României, drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor, să-mi îndeplinesc cu onoare, conştiinţă şi fără părtinire atribuţiile ce-mi revin potrivit funcţiei şi să păstrez secretul profesional. Aşa să-mi ajute Dumnezeu! (Aplauze în sală) |
||||
|
|
Felicitări! La punctul 3 din ordinea de zi este înscrisă prezentarea de către prim-ministru a Raportului cu privire la deciziile adoptate în cadrul reuniunii Consiliului European din perioada 28 29 iunie 2012, urmată de dezbateri. |
||||
|
|
|
Înainte de a da cuvântul prim-ministrului, aş vrea să-i dau cuvântul domnului deputat Anghel Stanciu, pentru că are un anunţ trist, din păcate, de făcut. |
|
||
|
|
Domnilor preşedinţi, Onorat prezidiu, Domnule prim-ministru, Domnilor miniştri, Stimate doamne şi stimaţi domni senatori şi deputaţi, Astăzi, acum câteva ore, un suflet tânăr, de numai 63 de ani, se îndreaptă spre Câmpiile Elizee. Este o fostă colegă de-a noastră, deputat, cadru didactic, membru al Comisiei pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport, membru al PDL, fost ambasador opt ani în Israel. O femeie deosebită, un spirit excepţional de prietenie şi colegialitate. Într-un cuvânt, un om. Este vorba de Mariana Stoica. Sper că toţi cei care aţi cunoscut-o aţi rămas cu acelaşi sentiment că ai lângă tine pe cineva care oricând este dispus să te ajute. Pentru tot ceea ce a însemnat Mariana Stoica şi soţul său deosebit, care a fost colegul nostru, senatorul Ion Stoica, vă rog să-mi permiteţi, doamnă preşedinte, domnule preşedinte, domnule prim-ministru, să îndrăznesc să vă rog să păstrăm un moment de reculegere. (Se păstrează un moment de reculegere.) Vă mulţumesc. Dumnezeu s-o odihnească! |
||||
|
|
Dumnezeu s-o odihnească! |
||||
|
|
|
Înainte de a da cuvântul domnului prim-ministru pentru prezentarea raportului şi a începe dezbaterile, vă prezint propunerile privind timpul maxim alocat pentru participarea la dezbateri a grupurilor parlamentare. Câte zece minute pentru grupurile parlamentare din Camera Deputaţilor şi Senat. Cinci minute pentru deputaţii şi senatorii independenţi fără apartenenţă la grupurile parlamentare. Sunt observaţii din partea dumneavoastră? Nu sunt. Supun la vot această propunere. Voturi pentru? 270 de voturi pentru. Voturi împotrivă? Două voturi împotrivă. Abţineri? Două abţineri. Propunerea a fost aprobată. Am să-i rog acum pe liderii grupurilor parlamentare să depună la secretarii de şedinţă lista deputaţilor şi senatorilor înscrişi la dezbateri. Acum, permiteţi-mi să-l invit la tribună pe domnul deputat Sever Voinescu. Pe procedură, domnule deputat Sever Voinescu, vă rog. |
|
||
|
|
Vă mulţumesc, doamnă preşedinte. Doamnelor şi domnilor colegi, Am aflat că astăzi, de dimineaţă cred că şi acum , sunt grupuri de cetăţeni care încearcă, firesc, să asiste la această şedinţă a Camerelor reunite, pentru că sunt oameni care au luat în serios ceea ce a spus domnul prim-ministru Ponta, şi anume aceea că Domnia Sa s-a dus la Bruxelles fiindcă se ocupă de oameni. Şi sunt oameni care vor să vină să afle ce a făcut domnul prim-ministru Ponta la Bruxelles. Am aflat că aceşti oameni au fost împiedicaţi să intre în sala de plen, în clădirea noastră, ceea ce totuşi... (vociferări în sală) ... nu e corect, pentru că, până la urmă, urmează să asistăm aici la o prezentare a prim-ministrului în legătură, dacă înţeleg bine, cu viitorul lor. Prin urmare, v-aş ruga, doamnelor şi domnilor colegi, să ne gândim asupra acestei chestiuni şi să permitem totuşi, într-o formulă sau alta, să se deschidă această şedinţă şi către cetăţenii României. Vă mulţumesc. |
||||
|
|
Domnul deputat Mircea Toader. |
||||
|
|
Doamnă preşedinte, Domnule preşedinte al Senatului, Sigur că solicitarea colegului meu este corectă. Nu numai că este corectă am încercat şi în Birourile permanente reunite să se accepte participarea , dar eu cred că putem să găsim o soluţie şi vă solicit o pauză de consultări de jumătate de oră cu liderii grupurilor parlamentare, să găsim o soluţie. |
||||
|
|
Pauză de consultări. Revenim la ora 12.30. Îi invit pe liderii grupurilor parlamentare să se consulte. |
||||
|
PAUZĂ |
|||||
|
|
Doamnelor şi domnilor deputaţi şi senatori, Îl invit la tribună pe domnul prim-ministru Victor Ponta pentru prezentarea... Domnule deputat Toader, vă rog. |
||||
|
|
Doamnă preşedinte, Am solicitat o pauză de consultări la solicitarea pe care a făcut-o colegul nostru, de participare la această şedinţă a unor cetăţeni care au solicitat încă de câteva zile să participe şi chiar sunt la uşa Parlamentului. Discuţia avută cu colegii mei, lideri ai grupurilor parlamentare, nu a avut niciun succes, nu au fost de acord, motivând că Birourile permanente nu au acceptat această solicitare, motiv pentru care vă rog să supuneţi la vot, totuşi, această solicitare a noastră, ca să participe. Nu putem să oprim cetăţenii să participe la discursul premierului, să afle ceea ce se întâmplă... (vociferări în sală) ... vă rog, lăsaţi-mă! Avem această cale democratică a votului. Vă rog să supuneţi la vot dacă sunteţi de acord. |
||||
|
|
Am să supun la vot solicitarea făcută de Grupurile parlamentare ale PDL pentru a permite accesul în sală al celor care au solicitat, al cetăţenilor care au solicitat acest lucru. Voturi pentru? 39 de voturi pentru. Voturi împotrivă? 256 de voturi împotrivă. Abţineri? 5 abţineri. Propunerea a fost respinsă. Domnul deputat Toader. |
||||
|
|
Doamnă preşedinte, Domnule preşedinte, Cred că mi se pare corect, din spirit de solidaritate cu cei care nu au fost acceptaţi să intre la lucrările acestei sesiuni şi a asculta discursul premierului şi dezbaterile pe această temă, că Grupurile parlamentare ale PDL se retrag de la lucrările acestei sesiuni. (Vociferări, rumoare în sală) |
||||
|
|
Doamnelor şi domnilor deputaţi şi senatori, Permiteţi-mi să-l invit la tribună pe domnul prim-ministru Victor Ponta, pentru prezentarea raportului. Domnule prim-ministru, vă rog. (Aplauze în sală) |
||||
|
|
Domnul Victor-Viorel Ponta prim-ministrul Guvernului României: Domnule preşedinte al Senatului, Doamnă preşedinte a Camerei Deputaţilor, Doamnelor şi domnilor parlamentari, Stimaţi colegi de la PDL, Nu aş vrea să rataţi prima dată când în Parlamentul României se vorbeşte despre deciziile adoptate la Consiliul European. Mă aflu astăzi în faţa dumneavoastră pentru a îndeplini o obligaţie a preşedintelui şi a prim-ministrului de a informa Parlamentul României asupra dezbaterilor şi asupra concluziilor unui Consiliu European care priveşte, prin activităţile sale, întreaga Uniune Europeană, inclusiv România, ca ţară membră a Uniunii Europene. Aş vrea să spun că-mi doresc ca acest prim moment, în care Parlamentul României este informat înainte de Consiliul European şi mai ales după, să se transforme într-o regulă de colaborare între instituţiile statului, într-o regulă care să arate respect faţă de Parlamentul României şi într-o regulă care să ne situeze în rândul ţărilor europene, spre care ne uităm atât de des. Vreau să vă spun de la început că doamna Merkel, cancelarul Germaniei, vineri, la ora 17.00, deci la patru ore după finalizarea lucrărilor Consiliului European, s-a adresat Parlamentului german. De asemenea, vreau să vă informez că toţi prim-miniştrii care au participat la aceste lucrări, în cursul acestei săptămâni, îşi informează Parlamentul, cer sprijin pentru deciziile adoptate şi informează publicul larg, popoarele care i-au trimis acolo asupra unor decizii care privesc viaţa noastră, a tuturor, în perioada imediat următoare. Este o intrare în normalitate şi un gest pe care, repet, sper să-l transformăm împreună în regulă de colaborare între instituţiile statului. Informarea pe care v-o prezint astăzi am prezentat-o colegilor mei miniştri aseară, în cursul unei şedinţe extraordinare, şi am trimis-o Preşedintelui României tot în cursul zilei de ieri. Vreau să precizez încă de la început că mulţumesc Parlamentului României pentru mandatul pe care mi l-a încredinţat. Înţeleg şi respect decizia Curţii Constituţionale, dar, în acelaşi timp, cred că Preşedintele României şi prim-ministrul puteau şi înainte de data de 28 iunie şi sper că vor putea în viitor să rezolve, prin dialog instituţional, şi nu printr-o confruntare instituţională, o problemă de reprezentare şi mai ales de participare la lucrările unei instituţii europene în care, aşa cum o să vă informez imediat, principalele teme, dacă nu chiar tot timpul alocat, au fost cele referitoare la situaţia economică, la bugetul Uniunii Europene şi la ceea ce reprezintă şi sper să reprezinte un mesaj fundamental pentru Uniunea Europeană, prin adoptarea, vineri, a Pactului de creştere economică şi creare de locuri de muncă. Am dorit să vă informez, în mod direct, că, în cursul Consiliului European, s-a dorit un răspuns la criza actuală şi la completarea măsurilor anterioare, măsuri care priveau şi privesc în continuare disciplina bugetară, evident, un tip de coordonare a politicilor bugetare şi fiscale în cadrul Uniunii Europene, dar la care, în mod clar, trebuiau adăugate măsuri de creştere economică şi creare a locurilor de muncă. Care a fost răspunsul Consiliului European la aceste provocări? Un răspuns destul de clar şi un răspuns important pentru toţi cetăţenii Uniunii Europene: alături de disciplină bugetară, alături de austeritate, sunt necesare măsuri de creştere economică şi creare a locurilor de muncă. Pactul de creştere adoptat cu această ocazie, pact bazat pe propunerile atât ale Comisiei Europene, cât şi ale noului preşedinte al Franţei, domnul Hollande, susţinute, în final, de toţi prim-miniştrii din ţările Uniunii Europene, defineşte setul de măsuri de care avem nevoie, ca Uniune Europeană, în perioada următoare, pentru asigurarea creşterii prin investiţii şi prin crearea de noi locuri de muncă. Coordonatele răspunsului Uniunii Europene la criză sunt următoarele: consolidare fiscală, reforme structurale şi Guvernul pe care-l conduc se va prezenta în faţa dumneavoastră, în perioada următoare, cu toate modificările legislative şi deciziile administrative luate în sensul accentuării şi finalizării reformelor structurale , investiţii care să creeze creştere economică şi locuri de muncă, consolidarea mecanismelor de stabilizare şi construirea unei viziuni clare privind viitorul Uniunii Economice şi Monetare. Care a fost, pentru România, principala concluzie a acestui summit? Vreau să vă informez de la început că, prin activitatea ministrului afacerilor externe, a ministrului afacerilor europene, a personalului diplomatic care ne reprezintă la Bruxelles şi prin sprijinul politic pe care l-am obţinut din partea preşedintelui Comisiei Europene şi a majorităţii premierilor prezenţi la acest Consiliu European, pentru România s-a decis ca orice fel de măsură de creştere şi orice fel de realocare financiară pe plan european să nu afecteze alocările naţionale pentru fonduri europene în perioada 2007 2013. În mod direct, probabil mulţi dintre dumneavoastră ştiaţi, a existat o propunere de scoatere din cadrul anvelopei naţionale a unei părţi a fondurilor structurale şi de coeziune şi realocare a acestora pentru alte iniţiative ale Uniunii Europene. Prin decizia luată vineri în cadrul Consiliului European, România a evitat acest pericol. În acelaşi timp însă, este de datoria mea să vă informez că măsurile pe care Guvernul le-a luat în cele 50 de zile de mandat şi pe care le va lua în zilele următoare trebuie să ducă, în perioada imediat următoare, la schimbări fundamentale privind capacitatea noastră administrativă şi capacitatea noastră de absorbţie a fondurilor europene. La momentul preluării mandatului, eram, aşa cum ştiţi foarte bine, pe ultimul loc în Uniunea Europeană la rata de absorbţie a fondurilor europene, cu grave, grave disfuncţionalităţi în cadrul unor programe operaţionale sectoriale, dar este de datoria Guvernului şi voi informa Parlamentul asupra măsurilor legislative administrative pe care le-am luat şi pe care le vom lua în continuare pentru a dovedi că măsura luată în cadrul Consiliului European se poate reflecta şi în practica, şi în realitatea absorbţiei fondurilor europene în ceea ce priveşte România. O altă decizie importantă este posibilitatea, pentru România, în cadrul anvelopei naţionale, de a realoca fonduri europene între programele operaţionale. Adică acolo unde, în mod clar şi evident, nu avem şanse reale de a folosi fondurile alocate pentru un program operaţional sectorial, putem cere Comisiei Europene realocarea pentru un alt program, în măsura în care dovedim acest lucru cu documente, cu acte, dovedim că este realist. Toate aceste elemente au fost cuprinse în deciziile Consiliului European în trei mari structuri: pachetul de recomandări specifice de ţară, Pactul de creştere şi Raportul privind viitorul Uniunii Economice şi Monetare. La principalele concluzii privind raportul de ţară, vreau să vă informez asupra faptului că preşedintele Comisiei Europene a apreciat activitatea noului Guvern, în sensul respectării obligaţiilor pe care România şi le-a asumat în ceea ce priveşte acordurile cu instituţiile financiare internaţionale şi Comisia Europeană şi avem o singură recomandare: să reuşim împreună, Guvern şi Parlament, să respectăm aceste obligaţii pe care ni le-am asumat şi pe care trebuie să le punem în practică. Referitor la Pactul pentru creştere economică şi ocupare, deşi cu un statut juridic diferit, pactul este cel de-al doilea palier de acţiune pentru ieşirea din criză, alături de Tratatul privind stabilitatea, coordonarea şi guvernanţa în zona euro. Vreau să vă precizez încă o dată schimbarea radicală de abordare. Am dorit să vă informez atât înainte de a merge la Consiliul European, cât şi acum, imediat după încheierea lucrărilor, asupra unor obligaţii pe care România, cu acordul dumneavoastră, şi le asumă, spre deosebire de situaţia de anul trecut, atunci când am aflat cu toţii că România este de acord cu Tratatul privind stabilitatea, coordonarea şi guvernanţa în zona euro, fără a fi consultaţi ca membri ai Parlamentului, fără a fi consultat Guvernul şi fără a putea, până la urmă, să avem o dezbatere publică asupra unei decizii care afectează viaţa noastră, a tuturor. Vreau să fac o paranteză. A existat în dezbaterea publică din ultima săptămână ideea că primul ministru participă la Consiliul European discutând inclusiv despre cedarea de suveranitate naţională, că primul ministru nu ar putea să facă acest lucru, dar ar putea preşedintele. Vreau să vă spun opinia mea ca prim-ministru al Guvernului: în mod clar prim-ministrul nu poate singur să discute despre tratate care afectează suveranitatea naţională, dar, în egală măsură, nici preşedintele nu poate să facă acest lucru. Un asemenea tratat şi o asemenea decizie pot să aparţină doar Parlamentului României şi, eventual, poporului român în cazul revizuirii Constituţiei. Vreau să punem lucrurile în ordinea lor firească: preşedintele ales de către popor pentru a reprezenta ţara şi a-şi exercita atribuţiile, Guvernul desemnat şi învestit de dumneavoastră, Parlamentul, care reprezintă voinţa populară şi, în final, dacă este vorba de revizuiri ale Constituţiei, doar, aşa cum ştiţi foarte bine, printr-o decizie a electoratului. Pornind de la Raportul privind viitorul Uniunii Economice şi Monetare, liderii europeni au conferit un nou mandat preşedintelui Consiliului European, domnul Van Rompuy, în vederea elaborării unei foi de parcurs specifice pentru realizarea unei uniuni economice şi monetare veritabile, cu analizarea posibilităţilor existente în cadrul tratatelor actuale, precum şi a celor ce ar necesita modificări ale acestora. Din nou vreau să spun foarte direct: în cadrul Consiliului European, s-a discutat despre o accentuare a Uniunii Economice şi monetare, dar nu de diferenţierea între ţările care sunt deja în zona euro şi cele care sunt în afara zonei euro. Şi, din acest punct de vedere, poziţia României a fost coordonată cu poziţia Poloniei, cu poziţia celorlalte ţări din regiune care sunt în afara zonei euro şi toate propunerile au fost în sensul în care ţările din afara zonei euro, dar care decid să aibă un calendar de intrare în zona euro să participe la decizii cu un statut egal cu al celor 17 ţări deja membre ale Uniunii Europene. România nu va rămâne în afara procesului decizional la nivel european, cu o singură condiţie: să existe o voinţă clar exprimată de către instituţiile competente ale României. Şi aceste instituţii, vin din nou în faţa dumneavoastră şi spun, sunt Parlamentul României, Guvernul şi Preşedintele României. Nu una singură dintre aceste instituţii, ci toate trei împreună pot decide asupra parcursului european al României în perioada imediat următoare. În mod sigur, o altă realizare a Consiliului European este o decizie mai tehnică pentru cei care au un interes direct în acest domeniu a fost agrearea acordului privind brevetul european, inclusiv în ceea ce priveşte aspectul cel mai sensibil la nivel politic, şi anume sediul şi conducerea Curţii. Este important ca România să încerce să prezinte candidaţi pentru instituţiile europene şi să avem o reprezentare cât mai echilibrată. În fine, Consiliul European a consemnat decizia de deschidere a negocierilor de aderare cu Muntenegru şi continuarea discuţiilor cu ţările din zona balcanică. Cu acordul Parlamentul României şi în colaborare cu Preşedintele României şi cu Ministerul Afacerilor Externe, vom prezenta o strategie şi vă vom informa în ceea ce priveşte poziţia României, o poziţie constantă de continuare a discuţiilor cu ţările din zona balcanică şi de completare a Uniunii Europene cu această zonă atât de importantă pentru noi. Aş vrea, de asemenea, să menţionez că în cadrul Consiliului European a existat o discuţie amplă referitoare la Mecanismul Financiar Multianual 2014 2020: bugetul Uniunii Europene. Am susţinut în cadrul acestor discuţii poziţia comună stabilită la Bucureşti de către prim-miniştrii din nouă ţări europene şi de reprezentanţii altor şapte ţări membre ale Uniunii Europene, şi anume principiul păstrării politicii de coeziune şi importanţa alocării în continuare atât pentru politica agricolă comună, cât şi pentru politica de coeziune a fondurilor necesare pentru ca diferenţele dintre România şi celelalte ţări noi membre ale Uniunii Europene şi vechile ţări membre ale Uniunii Europene să poată fie recuperate în timp printr-o coeziune şi o dezvoltare economică uniformă. Pentru România, este esenţial şi vă voi solicita un asemenea mandat pentru discuţiile din toamnă ca ţara noastră să-şi păstreze, în perioada 2014 2020, alocările atât pe Politica Agricolă Comună, cât şi pe fondurile structurale şi de coeziune, cu o condiţie esenţială care revine în sarcina Guvernului, şi anume reorganizarea administrativă, întărirea capacităţii noastre de absorbţie, pentru că 9% din banii pe care România ar fi putut să-i folosească în aceşti şapte ani sunt mult prea puţin şi este mult prea păcat să lăsăm fonduri nerambursabile, în timp ce ne împrumutăm de la instituţiile financiare internaţionale sau, desigur, de la băncile comerciale. Aş vrea, de asemenea, să vă mai informez că flexibilitatea în utilizarea fondurilor structurale poate fi un avantaj pentru România în măsura în care împreună, Parlament şi Guvern, vom adopta măsurile necesare pentru a reuşi să devenim mult mai pragmatici, mult mai realişti în ceea ce priveşte efortul nostru făcut, e adevărat, cumva în al doisprezecelea ceas, de a îmbunătăţi capacitatea de absorbţie a instituţiilor noastre. Aş vrea, de asemenea, să vă mai spun şi cu aceasta închei că am încercat, pe baza mandatului dat de dumneavoastră, să reprezint interesele României în cadrul Consiliului European, am încercat şi voi încerca în continuare să respect toate instituţiile statului, să am o colaborare instituţională cu Preşedintele României, cu fiecare dintre instituţiile României alese democratic. Din partea Guvernului, există toată buna-credinţă şi toată dorinţa de dialog, însă Guvernul României este responsabil în primul şi în primul rând în faţa dumneavoastră, a Parlamentului României, după care, în luna noiembrie, împreună cu dumneavoastră, vom fi responsabili în faţa cetăţenilor României. Îmi doresc să ne facem datoria şi vă mulţumesc încă o dată pentru încrederea pe care mi-aţi acordat-o. Vă mulţumesc. (Aplauze) |
||||
|
|
Intrăm în dezbaterea pe marginea raportului prezentat de primul ministru. Îl invit la cuvânt, din partea Grupului parlamentar al PDL, pe domnul preşedinte Vasile Blaga. |
||||
|
|
Domnule prim-ministru, Doamnelor şi domnilor miniştri, Dragi colegi senatori şi deputaţi, Au trecut mai bine de două luni de când România are un nou Guvern, învestit potrivit tuturor normelor şi procedurilor constituţionale ale unui stat democratic. Din păcate, ceea ce aţi făcut dumneavoastră în această perioadă de guvernare este extrem de grav şi arată o dorinţă clară de suspendare a democraţiei şi a statului de drept. Iar consecinţele negative, atât imediate, cât şi pe termen lung, ale acestui mod de guvernare sunt pe măsură. Prin comportamentul dumneavoastră, prin declaraţiile dumneavoastră şi prin unele decizii guvernamentale pe care le-aţi luat, arătaţi că principalul dumneavoastră obiectiv este acapararea instituţiilor democratice în folosul USL şi suspendarea statului de drept. (Rumoare, discuţii) Nu am văzut nicio măsură pentru bunăstarea românilor, pentru crearea de noi locuri de muncă, pentru atragerea investiţiilor atât de necesare României. Domnule prim-ministru Ponta, Ne-aţi prezentat astăzi un fel de raport, ne-aţi spus că aţi fost la Bruxelles, la Consiliul European, însă nu ne-aţi spus că aţi făcut acest lucru încălcând grav Constituţia României... (rumoare, discuţii) ... îndepărtând astfel România de normele europene. Aţi deschis calea spre anarhie, acesta este, de fapt, mesajul pe care l-aţi transmis românilor şi, în acelaşi timp, l-aţi dus la Bruxelles. Domnule prim-ministru Ponta, Din păcate pentru români şi pentru România, realitatea este că numai dumneavoastră vă bucuraţi de Europa. Pe români vreţi să-i scoateţi din Europa. Politicienii, decidenţii politici trebuie să fie un exemplu pentru cetăţenii lor. Ei sunt primii obligaţi, primii care trebuie să acţioneze pentru respectul legii. Niciun om politic, niciun şef de guvern, oricum s-ar numi el, nu au voie să spună că legile sunt facultative atunci când nu-i convin sau că decizia unei instituţii fundamentale a statului democratic, cum este Curtea Constituţională, nu trebuie respectată, pentru că pur şi simplu nu-i este pe plac sau nu serveşte intereselor sale. Urmând exemplul dumneavoastră, domnule prim-ministru, mâine, cetăţenii acestei ţări o să spună că nu mai respectă nicio lege, pentru că premierul a arătat că legile nu trebuie respectate. Domnilor guvernanţi, Ceea ce este grav este dispreţul cu care îi trataţi pe români în încercarea de a le induce idei false prin a-i minţi, de fapt. Domnule prim-ministru Ponta, V-am auzit minţindu-i pe români cum că Parlamentul v-ar fi mandatat să reprezentaţi România în Consiliul European, că Parlamentul este mai important decât Curtea Constituţională. (Discuţii, rumoare, vociferări, râsete) Din sală: Chiar aşa este... |
||||
|
|
Nimic mai fals! (Discuţii, rumoare, vociferări, râsete) 1. Parlamentul nu v-a dat niciun mandat. O declaraţie politică ştiţi foarte bine toţi cei din sală nu produce efecte juridice. 2. Nu se pot pune în balanţă deciziile Parlamentului cu deciziile Curţii Constituţionale, votul parlamentarilor cu votul judecătorilor. Nu numărul de voturi, cantitatea este cea care primează aici, ci rolul şi locul pe care îl joacă fiecare instituţie în sistemul de drept. Deci să fie clar: rolul Parlamentului este să facă legi, iar rolul Curţii Constituţionale este de a apăra Constituţia şi legalitatea, de a evita derapajele noastre, ale politicienilor, derapajele dumneavoastră, domnule prim-ministru. Mergeţi pe o cale extrem de periculoasă şi dovediţi o sete de putere nemăsurată, în detrimentul democraţiei şi al statului de drept. Eu vă atrag atenţia că este momentul să vă opriţi acum, când se mai poate. Trebuie să vă opriţi, să nu mai faceţi de râs România. Ne aflăm în anul 2012, iar România este stat membru al Uniunii Europene. Comportamentul şi deciziile dumneavoastră arată că visaţi la altă lume, de care românii s-au desprins în decembrie 1989. Dacă continuaţi să mergeţi pe drumul acesta, nu va trece mult timp până când vor fi arestaţi oameni pe stradă pentru delicte de opinie, pentru că îndrăznesc să gândească. (Discuţii, rumoare, vociferări) Domnule prim-ministru Ponta, De câteva zile, declaraţi peste tot că PDL şi preşedintele României vă blochează şi nu puteţi guverna. Este o mare minciună. Daţi-mi un singur exemplu, o singură măsură politică, economică luată de Guvernul dumneavoastră, de USL, pe care noi am blocat-o. Una singură. Şi vă spun eu că nu există. Prin urmare, ceea ce spuneţi dumneavoastră este un mare neadevăr, o mare minciună. Aţi preluat guvernarea şi dispuneţi de majoritate în Parlament. Demonstraţi că sunteţi bărbat de stat, capabil să guverneze şi nu mai umblaţi cu cioara vopsită. Doamnelor şi domnilor, Nu aş încheia intervenţia mea de astăzi înainte de a vă spune câteva adevăruri. Primul şi cel mai dureros pentru români este faptul că de când sunteţi la guvernare nu v-aţi respectat nicio promisiune. Să ne înţelegem bine, absolut niciuna. Mai mult, v-aţi invalidat toate iniţiativele legislative promovate când eraţi în opoziţie. Prin votul dumneavoastră, al parlamentarilor USL, aţi respins toate propunerile legislative de majorare a salariilor, de majorare a pensiilor şi interzicerea exploatării gazelor de şist. Domnilor guvernanţi, Aceste cuvinte nu sunt atacuri la adresa dumneavoastră, sunt constatări ale unei realităţi evidente tuturor românilor. De când aţi preluat puterea, nu aţi făcut altceva decât să aruncaţi pe piaţă un şir de neadevăruri şi minciuni. Aţi căutat permanent gâlceavă politică pentru a vă masca incompetenţa, neştiinţa guvernării şi îmi pare rău şi spun sincer asta, domnule prim-ministru plagiatul, adică furtul. Faptul că dumneavoastră, domnule prim-ministru Ponta, aţi plagiat este demonstrat de oameni asupra cărora nu aveţi căderea de a vă pronunţa: academicieni, oameni din mediul universitar, ale căror integritate şi imparţialitate sunt demonstrate şi respectate. Nu am să insist mai mult pe acest subiect. Am să vă spun doar că trebuie să demonstraţi că aveţi demnitate, că respectaţi România şi românii, prezentându-vă demisia de onoare, aşa cum i-aţi cerut domnului Mang. Credibilitatea unei ţări nu este şi nu trebuie legată de nicio persoană, indiferent care este numele ei. (Rumoare, discuţii) |
||||
|
|
Îi mulţumesc domnului preşedinte Blaga. Îl invit acum la microfon pe domnul Călin Popescu-Tăriceanu, lider al Grupului parlamentar al PNL din Camera Deputaţilor. Vă rog. |
||||
|
|
Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu: Domnule preşedinte al Senatului, Doamnă preşedinte a Camerei Deputaţilor, Stimaţi colegi senatori şi deputaţi, În primul rând, aş dori să salut demersul dumneavoastră, domnule prim-ministru, pentru că, în spiritul dezbaterilor care au avut loc aici, în Parlament, aţi decis să mergeţi la Bruxelles pentru a reprezenta România la una din cele mai importante reuniuni ale Consiliului European din ultima vreme, având în vedere criza economică puternică care afectează întreaga Europă şi care ne afectează şi pe noi. Demersul firesc pe care l-a întreprins Parlamentul pentru a discuta în prealabil despre agenda Consiliului European şi de a indica instituţia care să reprezinte România la Bruxelles aş spune că se înscrie într-un demers absolut normal şi uzual la nivelul ţărilor din Uniunea Europeană. Din păcate, în ultimii ani, după cum ştim, România a fost reprezentată la Bruxelles de preşedinte sau de instituţia prezidenţială, Guvernul cedând în mod nepermis rolul care i se cuvenea, aşa încât s-a ajuns în situaţia în care pentru foarte multă lume astăzi şi în mod absolut natural pentru preşedinte ideea de a vedea România reprezentată la Bruxelles de Guvern a părut ca o cedare de atribuţii şi de prerogative, ceea ce nu este cazul. Cred că aţi făcut foarte bine mergând acolo şi reprezentând România cu competenţă şi cu demnitate. Din păcate, înaintea reuniunii Consiliului European, Curtea Constituţională a luat decizia pe care o cunoaştem cu toţii şi pe care astăzi dumneavoastră aţi afirmat aici că o veţi respecta. Aş vrea să-i atrag atenţia domnului preşedinte al Senatului şi proaspăt preşedinte al PDL că toate afirmaţiile Domniei Sale făcute astăzi la această tribună nu au niciun fundament, premierul declarând răspicat că va respecta deciziile Curţii Constituţionale. Sigur că de acum înainte, în baza acestei decizii a Curţii Constituţionale, vom vedea România reprezentată la Bruxelles de Preşedintele României. Din păcate, nu este prima oară în ultimii ani când Curtea Constituţională a României legiferează de aşa manieră încât vedem România îndepărtându-se din ce în ce mai mult de la ceea ce reprezintă litera şi spiritul Constituţiei. Vedem din ce în ce mai mult România transformându-se într-o republică de tip prezidenţial. Vedem Curtea Constituţională legiferând, condusă de la Cotroceni, în favoarea extinderii atribuţiilor preşedintelui. Doresc să vă spun dumneavoastră tuturor şi vorbesc în numele Partidului Naţional Liberal că ceea ce ne dorim să se întâmple în România şi cred că sunt şi în asentimentul colegilor noştri din Uniunea Social-Liberală, mă refer la Partidul Social Democrat este ca România să revină la ceea ce spune Constituţia, şi anume o Românie care este caracterizată de un regim constituţional de democraţie parlamentară, în care puterea executivă este reprezentată de Guvern, în spiritul controlului şi echilibrului reciproc al puterilor în stat, ştiind că Parlamentul este întotdeauna cel care cenzurează activitatea sau, eventual, excesele Guvernului; şi nu avem o instituţie, cum este Preşedinţia, care este lăsată liberă să zburde, să interpreteze Constituţia aşa cum a făcut-o în ultimii ani, să vină cu concepte care nu se regăsesc nicăieri în lume în democraţiile parlamentare, de preşedinte-jucător, pentru ca, în final, să vedem că instituţia Preşedinţiei, aşa cum este ea definită în Constituţie, să nu-şi poată îndeplini atribuţiile politice în momentele de criză instituţională. Şi acest lucru l-am văzut cu toţii nu de mult, şi anume numai cu două luni în urmă. Am să spun acum un lucru pe care l-am folosit foarte rar şi am să mă refer la perioada când eram prim-ministru şi la experienţa pe care o am din acea perioadă, pentru că nu de puţine ori am fost în conflict cu Preşedinţia. Şi poate, la vremea respectivă, foarte mulţi au crezut că natura mea umană este una conflictuală. Cred că am demonstrat în timp, şi atunci, şi ulterior, că nu sunt o persoană conflictuală, dar observăm că acum, din păcate, acest conflict între instituţii, între Preşedinţie şi Guvern revine şi domină, din păcate, viaţa politică românească. Cred că nu mai trebuie să ne punem întrebarea unde este originea acestei probleme şi vreau să vă spun că originea nu stă nici în faptul că este Constituţia prost scrisă, nici aşa cum este descrisă activitatea instituţiei prezidenţiale, ci, din păcate, problema rezidă în persoana care conduce, din păcate, în acest moment Preşedinţia României. Şi este regretabil că România, în loc să fie capabilă să-şi adune eforturile şi energiile într-un scop nobil, într-un scop constructiv, este permanent măcinată de aceste conflicte, este divizată, iar acest lucru se datorează preşedintelui actual al României. În fine, nu aş vrea să ţin un discurs politic şi aş vrea să revin la problema principală pentru care ne-am reunit astăzi, şi anume să ascultăm informarea pe care, aşa cum este firesc, cum ar fi fost firesc şi din partea preşedintelui să o avem ori de câte ori se duce la Bruxelles şi reprezintă România şi promovează sau apără interesele României. Domnule prim-ministru, Mă bucur că am primit această informare, care ne dă o imagine mai bună asupra a ceea ce se întâmplă în România şi în Europa în acest moment şi mai ales în viitor. Ceea ce vreau să spun este că până acum am avut un mare regret şi, în acelaşi timp, un deziderat. Tratatul privind stabilitatea, coordonarea şi guvernanţa fiscală în zona euro a fost un instrument foarte util, dar acest instrument nu reuşea să rezolve decât, dacă vreţi, problemele de viitor şi în niciun fel să rezolve problemele economice cu care se confruntă Europa astăzi. Sigur că este un pas enorm făcut prin promovarea Pactului de creştere economică şi de ocupare şi acest lucru ne interesează şi pe noi direct şi în cel mai mare grad, întrucât România este una din ţările care, din păcate, este extrem de grav afectată de criza economică, criză care, după cum vedem, este mai puternică în unele ţări din Europa, altele reuşind să se descurce mult mai bine. În fine, vreau să remarc că una din problemele cu care Uniunea Europeană s-a confruntat până acum şi anume incapacitatea de a se adresa problemelor actuale în aşa fel încât să reclădească încrederea cetăţenilor în proiectul european, în mecanismele economice încearcă să fie rezolvată prin introducerea Mecanismului european permanent de stabilitate, ca soluţie posibil a fi utilizată în recapitalizarea băncilor cu probleme din ţările membre ale Uniunii Europene. Sigur că România nu este în situaţia aceasta, dar România, în momentul de faţă, se confruntă cu al patrulea an de criză şi sigur că, în condiţiile în care investiţiile străine sunt din ce în ce mai reduse, în condiţiile în care băncile străine, care ocupă o poziţie dominantă pe piaţa bancară românească, se confruntă cu probleme mă refer la băncile-mamă , atunci, pentru România, sursa importantă de creştere economică rămâne să fie cea europeană. Şi aici, bineînţeles, mă refer la fondurile europene, la fondurile structurale şi de coeziune. Deciziile care s-au luat la Bruxelles, pe care ni le-aţi prezentat şi care ne sunt favorabile, vor trebui să fie, dacă vreţi, utilizate imediat, ca un argument în accelerarea absorbţiei fondurilor europene, repet, ca singură soluţie viabilă pentru reluarea creşterii economice, reducerea şomajului, rezolvarea problemelor sociale imense cu care ne confruntăm, gradul scăzut de ocupare a populaţiei active, mai ales în rândul tinerilor, deci toată problematica economică şi socială cu care cam toate statele europene, astăzi, se confruntă şi pe care sigur că trebuie s-o adresez. Aşadar, permiteţi-mi în încheiere, în calitate de fost prim-ministru, să salut încă o dată demersul pe care l-aţi făcut, de a veni să informaţi Parlamentul, pentru că astfel de dezbateri vor trebui să devină nu o excepţie, ci o regulă a Parlamentului României. Trebuie să înţelegem că problemele care se discută şi se dezbat la Bruxelles au incidenţă directă asupra tuturor statelor membre şi, implicit, asupra cetăţenilor pe care noi îi reprezentăm; noi avem obligaţia să devenim mai interesaţi şi mai preocupaţi de agenda europeană, trebuie să manifestăm interesul de a face dezbateri profunde pe subiectele care se regăsesc pe agendele de lucru ale Uniunii Europene şi sigur că interlocutorul firesc în această problematică nu poate să fie decât unul singur, şi anume Guvernul României. Vă mulţumesc şi sper ca în continuare, în Parlament, să găsiţi întotdeauna o sală de rezonanţă pentru problematica pe domeniul european, şi nu numai şi vă urez în continuare mult succes şi puteţi să contaţi pe grupurile noastre parlamentare în a vă susţine demersurile pe care le întreprindeţi în interesul României şi al cetăţenilor ei. (Aplauze) |
||||
|
|
Mulţumesc domnului deputat Tăriceanu. Îl invit la microfon pe domnul deputat Ovidiu Ganţ, viceliderul Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale. |
||||
|
|
Vă mulţumesc frumos, stimată doamnă preşedinte a Camerei Deputaţilor. Stimate domnule preşedinte al Senatului, Stimate domnule prim-ministru, Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi, Doresc să salut, în numele Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale, prezenţa domnului prim-ministru, în intenţia Domniei Sale de a prezenta concluziile Consiliului European de la Bruxelles, un demers pe care l-am catalogat şi data trecută ca fiind absolut normal. Aţi invocat, domnule prim-ministru, exemplul Germaniei şi al doamnei cancelar Merkel. Cred că este drumul pe care trebuie să mergem şi noi, către o republică parlamentară consolidată, în care instituţiile statului să fie respectate ca atare, conform atribuţiilor constituţionale şi, în consecinţă, şi Parlamentul să-şi aibă rolul prevăzut de Constituţie. Din respect faţă de rolul Parlamentului şi faţă de demersul dumneavoastră, doresc să fac câteva observaţii strict legate de agenda Consiliului European. În ceea ce priveşte Pactul de creştere şi de creare de locuri de muncă, este de salutat ca demers european, însă el va trebui să fie dublat de politici naţionale, pentru că, aşa cum spuneam şi în alte dăţi, afacerile europene sunt în proporţie de 90% afaceri interne, gestionarea propriei ogrăzi, dacă vreţi, şi numai într-o mai mică măsură reprezentarea în exterior. Deci trebuie ca Guvernul să iniţieze, aşa cum ne-aţi anunţat, măsuri concrete referitoare la schimbarea unor situaţii interne, schimbări mai ales în domeniul economic şi financiar, pe care le aşteptăm şi pe care, probabil, cetăţenii le-ar saluta. Credem că, spre exemplu, acest lucru trebuie să se reflecte şi în construcţia bugetului. Există acolo mecanisme extrem de importante când e vorba, de exemplu, de crearea de noi locuri de muncă. E la îndemâna Guvernului prin schemele de ajutor de stat, schemele de minimis, prin care să încurajeze investiţiile străine, despre care şi astăzi s-a spus că ne lipsesc în ultima vreme şi pe care ni le dorim mai multe. Totodată, ne bucură ceea ce ne-aţi spus referitor la viitoarea perspectivă financiară a Uniunii Europene 2014 2020 şi a continuării politicii de coeziune. E un lucru extrem de important faptul că România nu va avea de suferit în ceea ce priveşte nivelul sumelor alocate, însă nu este suficient. Practica, din nefericire, ne demonstrează că pe bugetul actual, prin rata scăzută de absorbţie şi prin construcţia greşită, în opinia noastră, a modului de gestionare, practic, nu beneficiem de ele. Opinăm că o mai pronunţată distribuire a gestionării acestor fonduri pe principiul european al subsidiarităţii şi încurajarea descentralizării în gestionarea acestora, creşterea sumelor pe care le gestionează ştiu şi eu? regiunile de dezvoltare, Programul Operaţional Regional, în negocierile pe care le veţi purta cu Uniunea Europeană, trebuie să se regăsească ca atare mult mai mult decât în momentul de faţă. Sunt şi în momentul actual mii de proiecte care stau în stand-by pe Programul Operaţional Regional pentru că fondurile au fost epuizate şi, de aceea, ne bucură intenţia de a transfera bani către acest program, observând totodată că ne-ar fi bucurat o mai mare celeritate din partea Comisiei Europene. Ultima dată când am avut ocazia de a discuta cu reprezentanţii ei, le-am cerut ca, atunci când România solicită astfel de transferuri de fonduri, decizia să vină mult mai repede. Personal, sunt decepţionat de cât de încet s-a întâmplat acest lucru. Mi s-a replicat atunci că "We have to respect rules and procedures". Sigur, respectăm legi şi proceduri, dar asta nu înseamnă că ne predăm în faţa birocraţiei de la Bruxelles, ci aşteptăm şi din partea ei, aşa cum spuneam, mult mai mare rapiditate în luarea unor astfel de decizii. V-aţi referit, domnule prim-ministru, şi la un alt fapt îmbucurător, în opinia noastră, şi anume începerea negocierilor cu Muntenegru. În sine, este un lucru important pentru această ţară, dar cred că în context e la fel de important, pentru că, după aderarea Croaţiei şi începerea negocierilor cu alte state din Balcanii de Vest, perspectiva care ni se oferă este ca, până la urmă, şi aceste ţări vecine nouă şi apropiate istoric şi ca relaţii de prietenie să beneficieze cândva de statutul de stat membru al Uniunii Europene, neuitând însă niciun moment că ne dorim acelaşi lucru şi pentru Republica Moldova. În fine, referitor la chestiuni de justiţie şi afaceri interne, credem că şi din acest punct de vedere e de lucru la politica comună de azil. Credem că preocuparea Consiliului European în acest sens este justificată, mai ales că, practic, în fiecare săptămână constatăm cât de bine funcţionează sistemul nostru de pază a frontierelor. Domnule ministru de interne, mă bucur că reuşiţi să-i opriţi pe aceşti azilanţi ilegali, care vin către noi. E un lucru foarte important, dar totodată cred că o politică comună de azil a Uniunii Europene mult mai restrictivă şi, în consecinţă, modificarea legislaţiei naţionale în acest sens sunt importante. Poate că acest punct de vedere nu este atât de irelevant cum pare, dar problemele sociale şi financiare generate de un aflux mare de cetăţeni din state terţe din cauza unor gestionări slabe ale graniţelor altor state, paradoxal, chiar membre Schengen, spre deosebire de România, sunt o grea povară pentru ţara noastră. Sper că şi cu această ocazie statele membre s-au putut convinge de faptul că România îşi gestionează problematica Schengen aşa cum trebuie şi că, în consecinţă, decizia Consiliului JAI din septembrie nu poate fi decât una singură, şi anume aderarea ţării noastre la spaţiul respectiv. Domnule prim-ministru, Mulţumindu-vă încă o dată pentru demersul pe care l-aţi făcut, doresc să mulţumesc şi colegilor mei pentru audienţă. Vă mulţumesc. (Aplauze) |
||||
|
|
Îi mulţumesc şi domnului Ovidiu Ganţ. În încheiere, domnul prim-ministru mai solicită câteva minute pentru a se adresa plenului. Vă rog, domnule prim-ministru. |
||||
|
|
Mulţumesc, doamna preşedinte. Vreau, doar într-un minut, să mulţumesc domnului deputat Călin Popescu-Tăriceanu, domnului deputat Ganţ şi domnului senator Blaga pentru intervenţiile avute. Aş vrea însă şi înţeleg intervenţia domnului preşedinte Blaga ca o bătălie obişnuită între putere şi opoziţie, chiar dacă e greu să spui că eşti în opoziţie când stai sus, la tribună, şi când preşedintele ţării te sprijină şi încă o parte importantă a instituţiilor ţării. Dar vreau să lămuresc trei aspecte. În primul rând, cred că România s-a îndreptat, prin decizia dumneavoastră, spre o practică europeană. În cadrul Consiliului European, în afară de preşedintele Ciprului, care este şi prim-ministru, şi preşedintele Franţei, care conduce şedinţele de guvern, a fost prezent preşedintele Greciei, care a spus în plenul Consiliului European că prim-ministrul nu poate să participe din cauza unei probleme medicale şi că reprezintă acolo punctul de vedere al Guvernului. Deci aşa stau lucrurile în Europa. Tot în Europa am dat doar exemplul Germaniei , toţi şefii de stat şi de guvern, după ce se termină Consiliul European, vin în faţa Parlamentului naţional pentru a informa şi a cere acordul pentru deciziile pe care le iau. Aceasta este practica europeană pe care România nu a respectat-o niciodată. Depinde ce vrem să alegem, iar propunerea mea către dumneavoastră este de a merge spre practică europeană. Al doilea lucru pe care vreau să-l lămuresc. Decizia mea, bazată atât pe Constituţia României, cât şi pe viziunea mea politică, este aceea că Guvernul se supune Parlamentului României şi tot Guvernul, împreună cu Parlamentul României, se vor supune votului oamenilor în noiembrie. Domnule preşedinte Blaga, fiecare îşi alege stăpânul. Dumneavoastră vi l-aţi ales, eu prefer să am Parlamentul şi poporul României. (Aplauze) Şi al treilea lucru. Şi aici fac o paranteză. N-o să răspund la atacurile la persoană, pentru că vreau să mă bat cu stăpânul. (Aplauze) Al treilea lucru, pentru că dezbaterea, inevitabil, a ajuns şi e bine că a ajuns la ceea ce se întâmplă în România în acest moment. Domnul preşedinte Blaga, sigur, a spus că n-am făcut nimic noi, cei aflaţi la guvernare de 50 de zile. Vreau să spun încă o dată pentru poporul român, care are memoria încă bună: am dat înapoi salariile pe care PDL-ul domnului Blaga le-a tăiat. (Aplauze) Am dat înapoi pensiile pe care PDL-ul şi Guvernul domnului Blaga le-au luat, în mod necinstit, de la oameni. (Aplauze) Am organizat alegeri corecte, aşa cum Guvernul domnului Blaga nu a reuşit să organizeze în ultimii ani în România. (Aplauze) Merg de aici, de la dumneavoastră, din faţa dumneavoastră, la o reuniune importantă, prin videoconferinţă, cu Guvernul Republicii Moldova, pentru a da atenţie Moldovei, aşa cum Guvernul PDL, al domnului Blaga, nu a făcut. (Aplauze) Împreună cu miniştrii din Guvernul pe care îl conduc, joi, ne vedem cu oamenii de afaceri din România, care s-au săturat şi vor să plece din România din cauza corupţiei şi birocraţiei PDL. Astea sunt lucrurile pe care le facem împreună şi pentru noi există un singur stăpân: românii, care vor veni în noiembrie să ne voteze. Fiecare îşi alege stăpânul. Eu cred că am făcut bine. Vă mulţumesc. (Aplauze) |
||||
|
|
Drept la replică, domnul preşedinte Blaga. |
||||
|
|
Domnule prim-ministru, Stăpânul dumneavoastră, înainte de orice, trebuie să fie legea. Lege pe care n-aţi respectat-o. Dumneavoastră nu respectaţi nimic în statul ăsta. Vă îndreptaţi doar spre o dictatură. Spre asta vă îndreptaţi. (Proteste în sală) Domnule prim-ministru, De ce n-aţi respectat decizia Curţii Constituţionale? Acum spuneţi că pe viitor o veţi respecta. De ce nu aţi respectat-o? De ce v-aţi retras toate legile prin care spuneaţi că reîntregiţi salariile şi nu daţi doar jumătate, şi mai vedeţi dumneavoastră ce faceţi din octombrie? E propunerea dumneavoastră. A fost un secretar de stat de la Ministerul Muncii. Aţi respins-o în Senat. După ce aţi ameninţat un prim-ministru înainte că, dacă va fi de acord cu exploatarea gazelor de şist, nu are ce căuta prin Moldova, că îi veţi lua gâtul, aţi fost de acord cu exploatarea gazelor de şist săptămâna trecută, domnule prim-ministru! Minţiţi. Asta faceţi în fiecare zi şi vă spun: vă îndreptaţi spre dictatură, iar de ceea ce vreţi să scăpaţi nu scăpaţi. Aţi furat, domnule prim-ministru Ponta, aţi plagiat, aţi furat. Nu e pur şi simplu... Nu puteţi renunţa la titlu, ca ultimul om care fură doi cocoşi şi pe urmă, dacă îi predă înapoi, nu răspunde. Cam în situaţia asta sunteţi. Daţi-vă demisia, cum i-aţi cerut domnului Mang, şi atunci ţara vă va respecta. Până atunci, nu. Este adevărat, stăpânul nostru este poporul român... (Vociferări în sală) Poporul român va avea timp, domnule prim-ministru, să discearnă şi începe deja să-şi dea seama. Din nefericire, am văzut colegi de-ai mei, acum patru ani, care făceau exact ca dumneavoastră astăzi şi n-am fost de acord cu ei. N-am fost de acord cu niciunul dintre ei, nici public, nici în interior. Aveţi grijă, decontul va fi aproape! |
||||
|
|
Vă mulţumesc. Stimaţi colegi, ordinea de zi fiind epuizată, declar încheiată şedinţa comună de astăzi. Vă mulţumesc. |
||||
|
|
Şedinţa s-a încheiat la ora 13.40. |
||||
 |
