Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 9,30.

Lucrările au fost conduse în prima parte de domnul deputat Eugen Nicolicea, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor şi în a doua parte de domnul deputat Valeriu Ştefan Zgonea, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistat de domnii deputaţi Georgian Pop şi Clement Negruţ, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Domnul Eugen Nicolicea:

Bună dimineaţa!

Declar deschisă şedinţa pentru prezentarea declaraţiilor politice.

Vă rog să mă scuzaţi pentru întârziere, am avut şedinţă a Birourilor reunite discutându-se problema Televiziunii.

Din partea Grupului PDL, domnul Mihai Cristian Apostolache. Vă rog.

Domnul Mihai Cristian Apostolache:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Unul din obiectivele stabilite în campania electorală trecută a fost acela de a promova cât mai intens imaginea Văii Teleajenului şi de a valorifica potenţialul turistic al acestei zone. Am plăcerea astăzi să vă invit la o nouă acţiune de promovare a Văii Teleajenului, mai exact, a produselor specifice acestei zone din judeţul Prahova, o zonă încărcată de istorie şi înzestrată cu frumuseţi naturale şi spirituale.

Este vorba de cea de-a treia ediţie a acţiunii denumită "Produs de Valea Teleajenului", acţiune ce se desfăşoară în incinta Palatului Parlamentului, la nivelul S1, şi care-şi propune să aducă în atenţia dumneavoastră şi a celorlalţi vizitatori produse specifice Văii Teleajenului. Este vorba de ţuică, miere, produse de panificaţie, şerbet, mere, suc natural de mere, tablouri din fir, covoare de lână lucrate manual.

De asemenea, persoanele interesate pot să cunoască şi modul în care se realizează casele din lemn, în această zonă existând o tradiţie în ceea ce priveşte exploatarea şi prelucrarea lemnului şi construcţia de case din lemn.

Dacă v-am făcut curioşi, nu ezitaţi să vizitaţi astăzi expoziţia de la nivelul S1 al clădirii unde producătorii din localităţile Vălenii de Munte, Măneciu, Cioraşu, Izvoarele, Teişani, Starchiojd, vă aşteaptă să vă prezinte munca lor şi să vă introducă în atmosfera specifică Văii Teleajenului din judeţul Prahova.

Vă mulţumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulţumesc.

Aduc la cunoştinţă faptul că domnul Rogin Marius, Grupul PDL, a depus în scris, domnul Marian Neacşu, din partea PSD, a depus trei declaraţii politice, doamna Manuela Mitrea, o intervenţie, domnul Filip Georgescu, o intervenţie, domnul Eduard Martin, o intervenţie, domnul Popeangă, o intervenţie, domnul Laurenţiu Nistor, o intervenţie.

Domnule Sorin Stragea, vă rog, poftiţi.

Domnul Sorin Constantin Stragea:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "5 octombrie - Sărbătoarea Mondială a Educaţiei".

Pe 5 octombrie mapamondul îşi sărbătoreşte dascălii. Este recunoscut astfel meritul lor în formarea culturii, valorilor şi moralei unei societăţi. Educaţia stă indiscutabil la baza evoluţiei pozitive a unui stat. Ziua Mondială a Educaţiei este sărbătorită pentru prima dată de UNESCO în 1994. La 5 octombrie este semnat actul privind condiţiile de muncă, dar şi statutul de cadru didactic, în baza recomandărilor făcute de UNESCO şi Organizaţia Mondială a Muncii.

Astăzi, "World Teacher's Day" sau "Journée Mondiale" este sărbătorită în peste 200 de ţări.

În România anului 2012 asistăm la o decădere tot mai mare a statutului de profesor. Pe lângă faptul că sunt remuneraţi la limita subzistenţei, tot ei sunt acuzaţi de rezultatele slabe ale elevilor la examenele naţionale. Grevele aproape anuale ale sindicatelor din învăţământ, aţâţate de comentariul preşedintelui Traian Băsescu din 2011, conform căruia şcoala românească "produce idioţi", au transformat mândria de a fi la catedră într-o ruşine. Meseria de dascăl atrage din ce în ce mai puţini tineri de la an la an. Învăţământul românesc se sprijină mai ales pe suplinitori, care sunt, de cele mai multe ori, slab pregătiţi pentru domeniul în care activează.

Istoria învăţământului românesc gratuit şi obligatoriu începe în vremea lui Cuza. "Legea instrucţiunii publice" din 1864 subliniază separarea şcolii de biserică şi constituirea unui învăţământ public de patru ani, gratuit şi obligatoriu pentru elevii între 7 şi 12 ani, fără diferenţe între sexe. Este de notat faptul că România este printre primele state europene care promovează ideea alfabetizării maselor prin gratuitatea a 4 ani de educaţie, înaintea Italiei (1877), Franţei (1882) sau Angliei (1870).

Legea din 1864 este completată de legile date de Spiru Haret în privinţa îmbunătăţirii funcţionării învăţământului secundar (1889) şi universitar (1899). Acestea vor rămâne în vigoare până în perioada interbelică. Cea mai importantă măsură luată, care este în vigoare şi astăzi, este organizarea liceului pe secţiile de uman şi real.

După venirea comunismului, sistemul educaţional este din nou reformat. Comuniştii acordă foarte mare atenţie acestui domeniu, conştienţi că o organizare bună, politică şi propagandistică, va asigura continuitatea ideilor noului regim. Cadrele didactice erau riguros selectate. Criteriile de selecţie nu se refereau doar la aptitudinile lor academice, ci şi la cele politice şi la "originile sănătoase". Învăţământul este organizat asemănător cu sistemul militar. Regimul punea la cale o copilărie controlată, unde cel mai important rol îi revenea profesorului.

După anii '90 s-a încercat "fuga" de comunism, aproape fără a mai lua în calcul ce e bun şi ce e rău din mai vechile principii. Treptat s-a renunţat la ce dădea fond educaţiei. O marcă a uniformizării sociale din comunism a fost considerată uniforma şcolară. Au abolit-o aproape de tot. Ceva ani mai târziu, toţi sunt scandalizaţi de ţinutele indecente în care se prezintă elevii la şcoală şi la examene.

În 2009 şi în 2010, ziua de 5 octombrie a fost sărbătorită de sindicatele din învăţământ prin ample mişcări de stradă. Cereau, cum cer în ultimii 22 de ani, salarii mai mari şi adoptarea unei legi a educaţiei adevărate. Cu alte cuvinte, cereau ajutorul statului pentru marea responsabilitate pe care o au: asigurarea viitorului României.

Trecând cu vederea lista, parcă interminabilă, a problemelor din educaţie, totuşi e o zi festivă! Să ne amintim, deci, de anii devenirii noastre, de dascălii care ne-au marcat existenţa şi ne-au format ca oameni.

Deputat PSD Sorin Stragea, Colegiul nr. 7, Timiş.

Vă mulţumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulţumesc.

Dau cuvântul domnului Ştefan Buciuta, din partea minorităţilor naţionale.

Domnul Ştefan Buciuta:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia mea se intitulează "Ecoul internaţional privind problematica Uniunii Ucrainene din România (UUR)".

Încă din luna mai, în cadrul comunităţii ucrainene s-au ivit unele probleme care se aşteaptă a fi soluţionate de către organele competente cărora le-au fost adresate unele petiţii din interiorul comunităţii din partea unor persoane certate cu legea care şi-au permis să calomnieze Uniunea Ucrainenilor din România. Unele petiţii au fost adresate Parlamentului României, respectiv Camerei Deputaţilor, iar aceasta, la rândul ei, le-a transmis Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, corupţiei şi pentru petiţii.

Această comisie, fără a se documenta temeinic, a transmis petiţia unor autorităţi publice producând prejudicii Uniunii Ucrainenilor din România şi preşedintelui său, Ştefan Buciuta, care este şi deputat. Conform articolului 185 punct (2) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, "Oricare membru al Camerei poate lua cunoştinţă de conţinutul unei petiţii, adresându-se în acest sens preşedintelui comisiei sesizate". Deşi m-am adresat comisiei sesizate, nu s-a dat curs audierii mele pentru a explica şi lămuri punctul de vedere al Uniunii Ucrainenilor din România vizavi de plângerea adresată de către Asociaţia Uniunea Democrată a Ucrainenilor din România (UDUR), prin preşedintele său Dumitru Morhan, asociaţie ostilă Uniunii Ucrainenilor din România.

Trimiterea acestei plângeri calomnioase Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, doamnei procuror general Laura Codruţa Kovesi, Direcţiei Naţionale Anticorupţie, domnului procuror şef Daniel Marius Morar, Ministerului Administraţiei şi Internelor, Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1, domnului prim-procuror, Poliţei Sectorului 1 Bucureşti, Serviciul de Investigare a Fraudelor, Curţii de Conturi a României, domnului preşedinte Nicolae Văcăroiu, a contribuit şi mai mult la susţinerea unei alte plângeri calomnioase adresate de către numiţii Morhan Dumitru şi Grijac Gheorghe Alexa, de data aceasta, în numele Uniunii Ucrainenilor din România, Parchetului de pe lângă Tribunalul Ilfov (dosar nr.l384/P/2012), care prin ordonanţele emise în 21 şi 25 mai 2012 a dispus instituirea sechestrului asigurator asupra mobilelor şi a unor imobile ale Uniunii Ucrainenilor din România, blocând şi conturile bancare ale UUR.

Prin blocarea conturilor UUR se afectează însăşi existenţa şi funcţionarea noastră, creându-se grave prejudicii prin imposibilitatea decontării şi efectuării plăţilor pentru achitarea salariilor, a impozitelor şi a manifestărilor culturale care s-au efectuat şi a celor care urmează a fi efectuate. UUR primeşte bani de la Guvern pentru a-şi cofinanţa acţiunile, conform hotărârilor anuale de repartizare şi utilizare a sumelor prevăzute la bugetul Secretariatului General al Guvernului, emise în baza legilor anuale ale bugetelor de stat, precum şi a protocoalelor întocmite cu Departamentul pentru Relaţii Interetnice (DRI).

Uniunea Ucrainenilor din România este o organizaţie reprezentată în Parlamentul României şi membră a Consiliului pentru Minorităţi Naţionale din România, iar prin publicaţiile ei face parte din Asociaţia Presei Minorităţilor Naţionale din România.

În vederea păstrării identităţii naţionale a ucrainenilor, Uniunea Ucrainenilor din România acţionează în diferite direcţii, cum ar fi limba, şcoala, cultura şi religia, luptă pentru renaşterea conştiinţei naţionale şi unităţii ucrainenilor din România şi menţine relaţii cu ucrainenii din alte ţări.

Activitatea Uniunii Ucrainenilor din România (UUR) este cunoscută nu numai în România, ci şi peste hotare, ea fiind membră a Congresului Mondial al Ucrainenilor (SKU), iar preşedintele Uniunii - membru al Directoratului; este membră a Congresului European al Ucrainenilor (EKU), iar preşedintele Uniunii este membru în prezidiul executiv; este membră a Consiliului Mondial de Coordonare a Ucrainenilor (UKVR), iar preşedintele Uniunii este membru al prezidiului de conducere şi membră a Asociaţiei pentru legăturile cu ucrainenii de peste hotarele Ucrainei (Asociaţia "Ucraina - Lumea").

Noi, ucrainenii din România, ne bucurăm atunci când avem posibilitatea să ne întâlnim cu fraţii noştri din Ucraina şi din diaspora, având ocazia să ne informăm şi să ne ajutăm reciproc în activităţile noastre, iar întâlnirile anuale ne dau prilejul să ne întâlnim cu demnitarii diferitelor ţări în care se desfăşoară acţiunile organizaţiilor internaţionale ale ucrainenilor.

Tocmai acest scop îl are şi vizita în România a domnului Euhen Ciolyi, preşedintele Congresului Mondial al Ucrainenilor, cu sediul în Canada. Domnul Euhen Ciolyi este doctor în drept, membru al Palatului Avocaţilor din Quebec şi reprezintă firma în faţa Curţii Supreme de Justiţie a Canadei, având practică judiciară din anul 1982.

Cu ocazia vizitei, preşedintele Congresului Mondial al Ucrainenilor va fi primit de către Excelenţa Sa Traian Băsescu, preşedintele României, şi de către Excelenţele Lor, preşedintele Senatului, domnul Crin Antonescu, preşedintele Camerei Deputaţilor, domnul Valeriu Ştefan Zgonea şi va avea întâlniri cu reprezentanţii Guvernului României desemnaţi de către Excelenţa Sa Victor Ponta, prim-ministru al României.

În cadrul acestor întâlniri se vor aborda următoarele subiecte:

situaţia actuală din Ucraina, euro-integrarea Ucrainei, drepturile omului şi alegerile parlamentare programate pentru sfârşitul lui octombrie 2012, zona economică şi militară euro-asiatică şi situaţia ucrainenilor din România.

Congresul Mondial al Ucrainenilor (CMU) este organismul de coordonare internaţională pentru comunităţile ucrainene din diaspora şi reprezintă interesele a peste 20 de milioane de ucraineni. Congresul Mondial al Ucrainenilor are organizaţii membre în 33 de ţări şi legături cu ucrainenii din alte 14 ţări. Fondată în 1967 ca o organizaţie nonprofit, Congresul Mondial al Ucrainenilor a fost recunoscut în anul 2003 de către Consiliul Economic şi Social al Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU), ca fiind o organizaţie nonguvernamentală (ONG) cu statut special consultativ.

Considerăm că aceste întâlniri vor fi de bun augur şi vor contribui la soluţionarea mai rapidă a problemelor cu care se confruntă Uniunea Ucrainenilor din România.

Vă mulţumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulţumim.

Anunţ că domnii deputaţi PDL: Balan, Popescu, Oltean au depus în scris. De la PSD au mai depus în scris domnul Ciocan, domnul Munteanu şi domnul Gliga. De la PNL, Eugen Nicolăescu, Gheorghe Dragomir, Teodor Atanasiu, Marin Almăjanu, Mihai Donţu, Andrei Dominic Gerea, Mihai Lupu. La minorităţile naţionale, domnul Miron Ignat. Şi din partea deputaţilor fără apartenenţă la un grup parlamentar, domnul Giurgiu Mircia.

Domnule Gliga, vă rog frumos.

Domnul Vasile Ghiorghe Gliga:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea de astăzi se intitulează "Ziua recoltei şi ziua persoanelor vârstnice, tradiţie şi respect".

Octombrie vine cu două dintre cele mai importante evenimente ale toamnei: "Ziua Internaţională a Persoanelor Vârstnice" şi "Ziua recoltei".

Chiar dacă în acest an recoltele au fost mai scăzute decât în anul precedent, din cauza lipsei ploilor şi a unui sistem de irigaţii, agricultorii au profitat totuşi de ocazia de a umple mesele cu bucate tradiţionale. Bucuria mea este că am participat şi în acest an la un eveniment la care fiecare gospodar a îmbrăcat costumul tradiţional, promovând specificul zonei din care provine.

Pentru mine este de fiecare dată o onoare şi o bucurie când văd cum tineri şi bătrâni defilează pe scena acestui eveniment în port popular, mândri de zona pe care o reprezintă.

"Ziua recoltei" e unul din evenimentele ce merită susţinut, întrucât este menit să promoveze tradiţiile şi obiceiurile noastre, portul popular, dar şi produse pur româneşti. Să nu uităm să ne bucurăm de roadele pământurilor noastre, pe care le muncim cu trudă şi pe care le vom lăsa moştenire copiilor noştri.

"Ziua Internaţională a Persoanelor Vârstnice" este un prilej pentru mine să îi cinstesc pe cei care mi-au fost profesori, care m-au îndrumat să îmi urmez calea în viaţă, dar şi pe cei care stau de câteva decenii împreună, arătându-ne tuturor cât de important este un sprijin moral. Acesta este unul din motivele pentru care e o onoare să îi premiez pe cei care au trecut prin viaţă împreună de zeci de ani.

În fiecare an voi participa cu drag la aceste evenimente, care nu doar că îi cinstesc pe cei care ne sunt mentori, dar şi promovează obiceiurile străbune ale ţării noastre, motiv de mândrie pentru fiecare dintre noi.

Vă mulţumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulţumesc.

Nemaifiind înscrieri, declar închisă şedinţa destinată prezentării declaraţiilor politice şi vă mulţumesc.

(Următoarele intervenţii şi declaraţii politice au fost consemnate conform materialelor depuse de deputaţi la preşedintele de şedinţă.)

Domnul Andrei Dominic Gerea:

"Clovnăreală cu vrăjeală - un nou scenariu marca PDL+ Dan Diaconescu Senzaţional"

După ce au devalizat tot ce se putea prin ţara asta, căpuşând în mod direct, prin unii reprezentanţi ai săi de partid cu nume sonore, dar şi prin atribuirea directă, cu dedicaţie, a unor contracte umflate astronomic, unei clientele fidele puşculiţei de partid - vezi cazul Hidroelectrica, Poşta Română, Oltchim şi Arpechim, Compania Naţională a Huilei etc., PDL a inventat în laboratoarele sale obscure un scenariu SF mai mult decât penibil, prin care noua lor speranţă electorală, Dan Diaconescu în direct, trebuia să cumpere acţiunile scoase de statul român la privatizare pentru Oltchim.

Sunt de acord cu faptul că tot acest scandalos spectacol a devenit subiectul cel mai comentat de către media şi a făcut o fierbinte audienţă multor televiziuni pentru vreo două săptămâni, timp în care PDL-iştii, care mai de care cu un discurs avocăţesc, s-au întrecut să-şi apere creaţia.

Dar cu ce preţ oare? Muncitorilor aflaţi în dificultate nu li s-a oferit nicio soluţie concretă de către adjudecatarul licitaţiei respective, celebrul domn DD, ci doar circ şi minciuni sfruntate în loc de pâine, de stabilitate şi proiecte viabile de relansare economică. Clovnul numărul unu al ţării a încercat să-şi umfle peste noapte scorul electoral, proclamându-se un potenţial investitor al tuturor privatizărilor posibile din următoarea perioadă, prin inventarea unor presupuşi creditori internaţionali cu conturi grase, care s-au dovedit a fi de fapt doar nişte elucubraţii cu tentă telenovelistică. De la conturi inexistente, de la nume de scriitori de romane poliţiste şi până la plimbarea pe bulevard a unor saci cu bani, nimic n-a fost precupeţit de scenariştii de serviciu ai circarului pentru distragerea atenţiei de la jaful petrecut în ultimii patru ani la Oltchim şi pentru camuflarea vinovaţilor privind situaţia gravă în care au ajuns mii de angajaţi, dar şi două dintre cele mai profitabile companii de stat ale României.

Credeţi că i-a păsat vreo clipă lui DD sau apărătorilor săi PDL-işti de prejudiciul de imagine pe care îl aduc, în mod voluntar, atât Oltchimului, cât şi Arpechimului, prin acest oribil joc de culise şi prin acuzarea Guvernului de obstrucţionare a unei privatizări înscenate de dumnealor? Se pare că nu, nici vorbă de mustrări PDL-iste de conştiinţă, dacă Guvernul Ponta a reuşit, în numai câteva zile, să demonteze fiecare minciună în parte, cu dovezi clare şi să pună punct acestei farse, prin încheierea procedurii de privatizare a Oltchim.

Ba mai mult decât atât, Guvernul Ponta a trecut la următoarea etapă de punere în funcţiune a unei strategii de salvare şi de relansare a activităţii celor două companii, Oltchim şi Arpechim. Ţinând cont de situaţia gravă, şi anume că Oltchim-ul înregistrează în prezent o situaţie financiară extrem de dificilă, concretizată în pierderi cumulate de circa 400 milioane euro şi datorii substanţiale, totalizând 580 milioane de euro, Guvernul USL a decis constituirea unui parteneriat public-privat între principalii creditori şi autorităţile statului, prin crearea Comitetului pentru Stabilizarea Financiară a Oltchim (CSFO). Din acest comitet fac parte: primele trei bănci, după criteriul valorii împrumuturilor acordate Oltchim, apoi Electrica, AVAS, precum şi reprezentanţi ai Guvernului, respectiv Ministerul Finanţelor şi Ministerul Economiei. Obiectivele comitetului respectiv sunt plata salariilor restante către salariaţi, repornirea activităţii Oltchim, identificarea, în condiţiile funcţionării societăţii comerciale, a unui investitor cu o capacitate financiară corespunzătoare, pentru a asigura operarea Oltchim şi Arpechim la un nivel cât mai apropiat de capacitatea de producţie potenţială a acestora. De asemenea, Guvernul Ponta consideră că mijloacele de realizare a obiectivelor strategice pentru Oltchim constau în restructurarea şi reorganizarea societăţii în vederea funcţionării sale în condiţii de profitabilitate, a menţinerii locurilor de muncă şi creării unei atractivităţi sporite pentru potenţialii investitori.

În consecinţă, Guvernul actual crede că mecanismele de reluare a activităţii întreprinderii se vor baza pe asigurarea de către principalele bănci creditoare a capitalului de lucru, conform programului de restructurare, care va cuprinde şi rezultatele negocierii între creditori. Totodată, Guvernul Ponta a hotărât să transmită Comisiei Europene notificarea pentru acordarea unui ajutor de salvare către Oltchim, sprijin financiar care, conform normelor europene în materie, se poate acorda unei întreprinderi aflate în dificultate, pentru menţinerea în funcţiune pe durata elaborării unui plan de restructurare viabil şi durabil al societăţii. Există posibilitatea ca, după autorizarea europeană a acestei forme de sprijin financiar, să poată acorda şi Guvernul, din fonduri publice, un împrumut pentru relansarea activităţii societăţii.

În urma ultimelor evenimente, putem trage deja concluziile evidente: toată clovnăreala lui DD, susţinută temeinic din spatele scenei de către PDL, a fost doar o cacealma cu un puternic iz electoral, pusă la cale minuţios de către mai-marii PDL pentru a-şi ascunde, prin tot felul de tertipuri, gunoiul lăsat în urma lor prin curtea Oltchim. Prin acest teatru ieftin, Dan Diaconescu a crezut că a găsit o nouă metodă de a se folosi de buna-credinţă a românilor, vrând să-şi multiplice în direct la televizor, aşa cum ne-a obişnuit, capitalul electoral, iar PDL sperând că DD îl va scoate din prăpastia eşecului în care s-a aruncat singur. Astfel, a fost demonstrat de către Guvernul Ponta că n-a existat în acest penibil scenariu nicio minimă intenţie de rezolvare onestă a lui DD-OTV, măcar parţială, a problemelor ultimilor patru ani cu care se confruntau Oltchim şi Arpechim, precum şi miile de angajaţi în cauză.

Domnul Teodor Atanasiu:

"Alianţa România Dreaptă, aceeaşi Mărie PDL cu o altă pălărie pentru deghizare"

După votul masiv al românilor împotriva PDL la alegerile locale din iunie şi după cel impresionant de la referendumul pentru demiterea Preşedintelui Traian Băsescu, unde peste 7 milioane de români s-au pronunţat în acest sens, PDL şi Traian Băsescu au înţeles că vremea legilor portocalii - cele ale bunului-plac în ţara lui Fac Ce Vreau - au apus definitiv, iar tot dezastrul guvernamental pe care l-au lăsat în urma lor va fi puternic amendat atât din punct de vedere electoral, la alegerile generale din decembrie, cât şi ca posibilitate de supravieţuire pe scena politică viitoare.

Astfel, PDL şi Traian Băsescu au inventat peste noapte o aşa-zisă formaţiune politică de dreapta, falimentarul ARD, care înglobează, în afară de PDL, încă vreo două-trei noutăţi-nulităţi politice expirate încă dinainte de apariţie, crezând că au descoperit soluţia ideală de a se relansa, cu surle şi trâmbiţe. ARD se vrea o nouă stea de succes pe firmamentul politic, una căreia nu i se poate imputa nimic, ca şi când acum s-a născut şi nu ar avea nicio responsabilitate de decontat, în afară de propriul viitor.

Sunt convins că toate aceste schimbări întreprinse de domnul Traian Băsescu, cu doar o lună înainte de alegerile parlamentare, nu vor avea nicidecum efectul dorit de acesta şi că USL va câştiga detaşat, ca şi în cazul alegerilor locale, şi va intra din nou la guvernare pentru a continua să aplice măsurile necesare relansării economiei şi, bineînţeles, să repare nedreptăţile făcute de talentaţii în ale guvernării, Boc-Ungureanu-PDL-ARD.

De fapt, ARD nu se remarcă prin nimic spectaculos: aceeaşi politică de mahala, acelaşi repertoriu de minciuni gonflate până la refuz, care nu mai păcălesc pe nimeni, aceleaşi personaje corupte şi controversate care i-au sfidat pe români şi i-au tratat cu dispreţ. Numele grele ale ARD sunt doar nişte vechi cunoştinţe ale românilor: Emil Boc, cel care a tăiat salariile şi pensiile la comandă, Adriean Videanu, cel care a lăsat în urma sa un adevărat pârjol la Ministerul Economiei,Mihai-Răzvan Ungureanu, cel care a tocat, cu o viteză nemaiauzită, banii publici pe tot felul de cheltuieli de protocol exagerate şi neserioase. Aceştia sunt cei care au pus România pe butuci pentru a-şi satisface propriile interese şi pentru a-şi alimenta numeroasa clientelă, ei sunt aceiaşi supuşi ai lui Traian Băsescu.

Camuflajul acesta ieftin este doar aceeaşi Mărie cu o altă pălărie de imagine, cu o nouă denumire, care ar vrea să nu le mai reamintească românilor de PDL, cu alte culori, în speranţa că ar putea să-i scape de dezastrul portocaliu al ultimilor patru ani, dar cu aceiaşi oameni: Blaga, Videanu, Udrea, Anastase, Macovei, asortaţi cu inediţii, dar deja expiraţii, Ungureanu, Neamţu, Papahagi...

ARD nu va avea în niciun caz impactul scontat asupra românilor, deoarece Traian Băsescu nu a luat niciun moment în calcul faptul că românii îndură mult, tolerează o vreme, dar nu uită şi nu iartă niciodată. Românii au înţeles că au fost permanent minţiţi, umiliţi şi sărăciţi de grozăviile deciziilor PDL şi ale lui Traian Băsescu, iar nota de plată va fi pe măsură de data aceasta.

Domnul Gheorghe Ciobanu:

"România trebuie să-şi asigure în următorii ani independenţa energetică"

Situaţia de la Hidroelectrica, unde din cauza unui management defectuos au existat pierderi de peste un miliard de euro în ultimii ani, dar şi scumpirile energiei electrice, gazelor şi, indirect, a gigacaloriei reprezintă exemple cât se poate de clare ale faptului că România este vulnerabilă din punct de vedere energetic. Această stare de fapt afectează negativ atât mediul de afaceri, unde se descurcă doar "băieţii deştepţi", cât mai ales populaţia. Pe fondul liberalizării preţului la gaze şi energie electrică, efectele sociale ale următorilor ani pot fi cu adevărat dramatice - s-ar putea ajunge la varianta în care peste jumătate din câştigul mediu net al românilor să meargă pentru plata utilităţilor.

De unde în acest moment importăm aproape 20% din energia pe care o utilizăm, mai ales gaze de la Federaţia Rusă, putem ajunge ca în 2030 situaţia să se agraveze, dependenţa energetică a României urmând să ajungă, dacă nu se iau măsuri, la 50%. Într-o lume în care resursele de energie încep să devină elementele după care se calculează bogăţia unui stat sau pur şi simplu pârghii geopolitice, este absolut necesar să acţionăm în consecinţă. Iată de ce cred că situaţia actuală impune o reacţie clară şi bine orientată din partea Executivului.

Trebuie să începem să ne folosim de potenţialul energetic uriaş pe care îl avem. România este singura ţară din Centrul şi Sud-Estul Europei care are un mix de resurse potenţiale primare foarte însemnate. Practic, noi producem petrol, gaze, energie hidro, energie nucleară, suntem ţară extractoare de cărbune, există un însemnat potenţial eolian, dar şi de culturi de rapiţă, spre exemplu, ca să nu mai vorbim de posibila exploatare a gazelor de şist. Prin urmare, nu trebuie decât să avem o strategie eficientă de investiţii pentru a asigura independenţa energetică a României. Eu cred că dacă există investiţii însemnate în infrastructură, dacă există discuţii serioase la nivelul companiilor importante, interesate de exploatarea energiei în ţara noastră, începând cu Petrom şi încheind cu investitori ruşi, avem marea şansă ca într-o perioadă relativ scurtă, 4-5 ani, România să devină independentă din punct de vedere energetic.

Pentru a se ajunge acolo, este evident că avem nevoie de investiţii. Ele pot fi ale statului în tot ceea ce înseamnă infrastructură, dar şi ale privaţilor, în capacităţile de exploatare. În plus, toate aceste investiţii se vor transforma în contribuţii nete la produsul intern brut al ţării noastre.

În contextul acesta, este foarte important să fim atenţi de aici înainte când vine vorba de intermediari şi de firmele care căpuşează companiile de stat. Este important, deci, să eliminăm răul din rădăcină. Pe această cale, felicit Guvernul Ponta pentru felul în care a decis să rezilieze unele dintre contractele "băieţilor deştepţi" de la Hidroelectrica. Este genul de atitudine coerentă cu interesele românilor.

De asemenea, devine esenţial modul în care se va gestiona situaţia exploatărilor din Marea Neagră. Directoarea OMV Petrom, Mariana Gheorghe, vorbea de curând despre începerea exploatărilor undeva spre sfârşitul acestui deceniu, cel mai devreme în 2018. Cred că este timp suficient până atunci să rezolvăm, pe de o parte, problema redevenţelor şi să nu mai repetăm situaţia iniţială de la Petrom, pe de altă parte, să verificăm foarte serios potenţialul platformei continentale. Relaţia cu Exxon Mobile trebuie să facă subiectul unei dezbateri foarte serioase la nivelul Guvernului, pentru a nu ne trezi din nou în postura celor care au câştiguri marginale de pe urma propriilor resurse.

Această declaraţie politică are drept scop tragerea unui semnal de alarmă cu privire la riscurile sociale ale inacţiunii, dar şi sublinierea posibilelor efective pozitive pe care le-ar avea o strategie de investiţii în infrastructura energetică din România. Avem resurse naturale foarte importante pe care merită să le exploatăm. Dacă vom reuşi să o facem transparent şi în interesul cetăţeanului, într-o perioadă relativ scurtă de timp, poate mai puţin de 10 ani, România ar putea fi independentă energetic şi, implicit, un jucător economic şi geopolitic important în regiune şi în Uniunea Europeană.

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"În zece ani rămânem fără specialişti"

Solicit Parlamentului României adoptarea de urgenţă a Proiectului legislativ ce vizează deblocarea posturilor din sistemul sanitar. Precizez că cele două mii de specialişti care termină rezidenţiatul au în acest moment doar două variante: şomajul sau plecarea în străinătate, iar în zece ani vom rămâne fără medici specialişti.

România trimite zilnic şase tineri medici în faţa ghişeelor de şomaj sau la cele care eliberează paşapoarte. Trăim într-o ţară în care operaţiile se amână sau nu mai au loc din cauza deficitului de medici, dar care îşi permite să nu asigure locurile de muncă necesare pentru 2.000 de viitori medici specialişti şi pentru alte mii care au absolvit deja.

Personalul medical este decimat, în condiţiile în care 10% dintre medici au plecat deja din ţară, iar în acest ritm vom rămâne în zece ani fără specialişti. Nu contează faptul că aceşti medici au studiat mai bine de un deceniu, nu contează sumele alocate formării lor, nu contează că sunt judeţe în care nu sunt medici cu anumite specializări, pentru că posturile rămân blocate prin Ordonanţele de urgenţă nr. 34/2009 şi nr. 1/2010.

Medicina nu se poate face după cum cred unii, pompieristic, cu personal necalificat, iar cele trei boli ale sistemului medical: calitatea deficitară, subfinanţarea şi corupţia nu se pot trata cu un deficit major de personal.

Pentru a da o şansă pacienţilor din România, pentru miile de rezidenţi ce îşi doresc un loc de muncă, pentru medicii specialişti ce vor să muncească în această ţară am iniţiat un proiect legislativ ce prevede ca ocuparea posturilor vacante din sistemul sanitar să se facă în funcţie de normativele de personal aflate în vigoare, de muncă şi să nu facă obiectul unor suspendări.

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Cât ne costă un şofer drogat?"

49 de şoferi au fost opriţi în trafic în urma consumului de psihotrope. În fiecare zi un şofer băut ajunge la urgenţe. Astfel, solicit înăsprirea pedepselor prin luarea de urgenţă a două măsuri. Prima măsură legislativă prevede ca şoferii aflaţi sub influenţa psihotropelor sau băuţi să deconteze toate costurile legate de expertiza medico-legală şi transportul la spital, ce ajung la peste 100.000 USD în cazul accidentelor soldate cu victime. A doua măsură prevede interzicerea cel puţin 5 ani a dreptului de a conduce pentru cei aflaţi sub influenţa psihotropelor sau a alcoolului.

De la începutul anului 2012, în fiecare zi a ajuns la urgenţe cel puţin un şofer aflat sub influenţa psihotropelor sau băut. 69% dintre aceştia sunt din urban, iar aproape 2/3 sunt în grupa de vârstă 21-40 de ani, cu preponderenţa celor cuprinşi între 21-30 de ani (36%). Doar 9% sunt mai tineri de 20 de ani, iar în categoria de peste 40 de ani se încadrează aproximativ 30% dintre şoferi. Remarcăm că nicio femeie nu a fost oprită în trafic în urma consumului etanolic sau a psihotropelor şi niciun bărbat de peste 60 de ani.

Trei şoferi sunt amendaţi în fiecare zi după ce au fost surprinşi băuţi în trafic, iar pierderile economice legate de evenimentele rutiere sunt estimate la 1,5-2% din PIB.

Cheltuielile colaterale sunt suportate de fiecare dintre noi şi ţin de intervenţia poliţiei, determinările prin alcooltest, deplasarea la spital, intervenţia unei echipe medicale, recoltarea de probe biologice şi determinări toxicologice. Aceste cheltuieli nu ar fi existat dacă şoferii nu ar fi condus băuţi sau sub influenţa psihotropelor. Mai mult decât atât, odată ajunşi la spital, aceşti şoferi produc disfuncţionalităţi în activitatea serviciilor de urgenţă, prin agresivitate verbală sau supraaglomerarea activităţii medicale.

Acest proiect legislativ prevede ca cei surprinşi în trafic sub influenţa alcoolului sau psihotropelor să deconteze atât actul medical, precum şi intervenţia poliţiei. Cei aflaţi în astfel de situaţii vor rămâne fără dreptul de a conduce cel puţin cinci ani.

Nu mi se pare firesc să plătim cu toţii pentru faptul că unii şoferi aleg alcoolul în locul siguranţei, iar prin acest proiect îi ajutăm să deconteze cheltuielile pe care le produc şi totodată sperăm să descurajăm consumul de alcool în trafic.

Fără măsuri ferme aceste situaţii se vor repeta din ce în ce mai des.

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"După coplată şi răsplată"

Solicit public primului-ministru şi ministrului interimar al sănătăţii avizul favorabil pentru adoptarea Proiectului legislativ privind eliminarea coplăţii aflat pe ordinea de zi a Camerei Deputaţilor. Consider că domnul Ponta trebuie să clarifice poziţia pe acest domeniu pentru a nu exista suspiciunea de traseism de idei în funcţie de plasarea Domniei Sale în tabăra puterii sau în opoziţie.

În acest moment mai avem doar două obstacole pentru eliminarea coplăţii: avizul favorabil al Guvernului şi votul Parlamentului.

Din păcate traseismul de idei riscă să ducă la respingerea acestui proiect legislativ. Cu toţii vrem să ştim, mai ales că se apropie alegerile parlamentare, dacă acest guvern susţine sau nu eliminarea coplăţii.

Coplata este doar o nouă taxă pe sănătate, ce creează două probleme majore pacienţilor şi serviciilor de urgenţă. Pacienţii vor evita să plătească această taxă suplimentară în două moduri: fie apelând la 112 chiar şi pentru afecţiuni minore, ceea ce va duce la aglomerarea până refuz a ambulanţei şi a unităţilor de primire urgenţe ce vor deveni rapid ineficiente, fie amânând prezentarea la spital cu risc de agravare a afecţiunii. Ambele moduri vor duce şi la creşterea cheltuielilor legate de asistenţa medicală, cheltuieli care nu ar exista dacă această coplată nu ar fi introdusă.

Proiectul legislativ ce prevede eliminarea coplăţii prin abrogarea Legii nr. 220/2011, pe care l-am iniţiat încă din februarie 2012, a ajuns pe ordinea de zi a Camerei Deputaţilor. În ciuda declaraţiilor sforăitoare privind necesitatea eliminării coplăţii acest proiect este plasat doar la poziţia 86 de pe ordinea de zi şi este încadrat în categoria proiectelor legislative cu propunere de respingere. Surprinzător sau nu, Comisia pentru sănătate a Camerei Deputaţilor, ce trebuia sa apere dreptul la sănătate al românilor, a respins în unanimitate acest proiect legislativ.

Reamintesc celor interesaţi că legea privind introducerea coplăţii a fost propusă de Ministerul Sănătăţii, iar adoptarea ei s-a făcut cu avizul favorabil al Guvernului.

Coplata poate fi eliminată chiar de azi dacă proiectul meu legislativ are avizul favorabil al Guvernului şi votul Parlamentului.

Depinde doar de domnul Ponta ca acest proiect, susţinut în vremuri de opoziţie, să aibă avizul favorabil al Guvernului.

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"CAS terapeutic"

Voi iniţia un proiect legislativ ce va scuti de la plata contribuţiei la asigurările sociale de sănătate pe cei care lucrează în sistemul medical şi învăţământ. Consider că un astfel de proiect legislativ oferă alternative pentru cei care în acest moment părăsesc ţara din cauza salariilor insuficiente.

Suntem pe ultimele locuri în UE la numărul de medici raportat la numărul de locuitori, dar pe primul loc la morţi evitabile, mortalitate infantilă sau la tuberculoză. Peste 100 de localităţi nu au medic şi sunt judeţe în care anumite specialităţi au dispărut. Operaţii majore se amână sau nu au loc pentru că medicii părăsesc această ţară.

Avem cea mai ieftină mână de lucru în acest sector, dar subfinanţarea, corupţia şi calitatea deficitară a sistemului trimit în fiecare zi câte 10 medici în faţa ghişeelor care eliberează paşapoarte.

După ce am investit milioane de euro în formarea acestor oameni, reuşim să ne furăm căciula prin blocarea posturilor şi menţinerea unei salarizări ce nu poate asigura subzistenţa, întemeierea unei familii, achiziţionarea unei locuinţe sau procurarea cărţilor de specialitate. Fără ajutorul familiei niciun rezident nu-şi permite cumpărarea vreunui tratat în domeniu, care adesea depăşeşte salariul pe o lună.

Recomandările UE prevăd ca medicii să primească un salariu de două sau trei ori mai mari faţă de media pe economie, dar aceste recomandări au rămas în ultimii douăzeci de ani doar promisiuni electorale.

Voi iniţia acest proiect legislativ pentru a da o şansă pacienţilor din România, pentru miile de rezidenţi ce îşi doresc un loc de muncă, pentru medicii specialişti ce vor să muncească în această ţară. Această măsură ce va duce la creşterea salariilor din sănătate cu 5,5% nu presupune alocări bugetare suplimentare şi va conduce la economii prin faptul că pacienţii vor putea fi trataţi în continuare în România, cu costuri mai mici decât cele din străinătate, iar sumele alocate formării personalului medical nu vor mai fi "donate" către alte ţări, prin plecarea medicilor în străinătate.

Domnul Dorel Covaci:

"Celebrarea Zilei Internaţionale a Persoanelor Vârstnice şi a Educaţiei"

Pe data de 1 octombrie am sărbătorit Ziua Internaţională a Persoanelor în Etate, un moment care prilejuieşte reconsiderarea respectului şi a preţuirii pe care societatea noastră, în general, le acordă acestei categorii de vârstă.

Marele poet Adrian Păunescu se referea la părinţii şi bunicii noştri în poezia sa, "Repetabila povară":

"Cine are părinţi, încă nu e pierdut, / Cine are părinţi are încă trecut. / Ne-au făcut, ne-au crescut, ne-au adus până-aci, / Unde-avem şi noi înşine ai noştri copii. ...Cine are părinţi, pe pământ, nu în gând, / Mai aude şi-n somn ochii lumii plângând. / Că din toate ce sunt, cel mai greu e să fii / Nu copil de părinţi, ci părinte de fii."

În faţa celor care au răbdat "vijelia nestatornicei vieţi", ani şi ani la rând, nu putem decât să ne plecăm în genunchi şi să le sărutăm mâinile asprite de munci şi suferinţe, să le dăm "smerit prinos" pentru toate izbânzile, dar şi visele sfărâmate, care i-au făcut să devină ceea ce sunt: nişte înţelepţi blânzi şi buni, care împărtăşesc generaţiilor viitoare iubirea, poveţele, înţelegerea, cunoaşterea unor vremuri apuse şi le dedică sacrificiile şi munca neobosită.

Fiecare societate are obligaţia de păstra o memorie vie a trecutului său istoric şi de a-şi întreţine identitatea şi valorile naţionale. A le respecta anii de viaţă şi experienţa acumulată, a le acorda un loc binemeritat în societate înseamnă a avea grijă de identitatea noastră cultural-istorică, de rădăcini. Fără ei, părinţii şi bunicii noştri, fără o legătură puternică care să ne unească, suntem doar nişte trunchiuri care se leagănă dizarmonic, vitregiţi de sursa de viaţă, forţa şi înţelepciunea originară.

Una dintre cele mai importante porunci ale lui Dumnezeu este: "Cinsteşte pe tatăl tău şi pe mama ta, ca să-ţi fie bine şi să trăieşti ani mulţi pe pământul pe care Domnul Dumnezeul tău ţi-l va da ţie" (Ieşirea 20, 12). Aşadar, există şi o condiţionare biblică a unui destin pozitiv, în funcţie de felul în care ne tratăm înaintaşii. Într-un scenariu bun, familia trebuie să le fie alături, cu răbdare, să îi înţeleagă, să le asculte poveţele, să îi ajute să se simtă respectaţi, împliniţi şi utili pentru societate, iar statul trebuie să aplice acele minime măsuri de asistenţă socială, care să le ofere o viaţă demnă şi decentă.

De multe ori însă bătrâneţea devine sinonimă cu sărăcia, mizeria, neputinţa, umilinţa, boala, durerea, deznădejdea, sentimentul inutilităţii. Ori de câte ori şi din vina oricui se întâmplă acest lucru, este o ruşine pentru noi toţi că într-o societate modernă, cu pretenţii de membră a comunităţilor internaţionale, se tolerează astfel de fenomene.

Gradul de evoluţie a unei naţiuni se măsoară cel mai bine prin grija şi respectul faţă de persoanele în etate şi prin nivelul de educaţie al copiilor.

Întâmplarea a făcut ca, tot în cursul săptămânii trecute, pe 5 octombrie, să se celebreze şi Ziua Internaţională a Educaţiei.

Acesta este un domeniu vital, al investiţiei în copii, în creşterea, cultivarea şi hrănirea lor spirituală, pentru a avea certitudinea unui viitor cât mai bun.

Se spune că un educator este asemenea unei lumânări, care se mistuie pe sine pentru a lumina calea celorlalţi. Numai prin multă dăruire şi sacrificiu de sine cunoaşterea poate fi transferată generaţiilor în formare, care au atâta nevoie de ea, pentru a se desăvârşi în evoluţie.

Această profesie dusă la perfecţiune este o sumă a unor calităţi şi talente asumate de: prieten, actor, doctor, detectiv, psiholog, părinte, politician, investitor, antrenor, vânător de comori. Pe parcursul unei zile de muncă, un profesor le exercită cam pe toate, pentru creşterea nivelului de performanţă al elevilor săi.

Un dascăl bun este şi un luptător împotriva conformismului, a fricii, a apatiei, a prejudecăţilor, a ignoranţei, a resemnării, încercând mereu să aducă la suprafaţă acele nestemate care zac îngropate în unghere ascunse sau chiar neştiute.

Guvernul USL a reuşit readucerea salariilor profesorilor la nivelul anterior crizei, precum şi returnarea banilor pentru asigurările medicale ale pensionarilor. Este un prim pas care demonstrează schimbarea de optică la nivelul politicului executiv din România. La scurt timp după venirea la putere, cu toate piedicile, Alianţa USL a căutat să corecteze erorile guvernărilor anterioare şi să redea cetăţenilor un trai demn şi decent; a identificat şi a implementat soluţii pentru ieşirea din criză, pentru revigorarea economică, fără să umilească, să calce în picioare şi să aducă la limita sărăciei şi disperării cetăţenii României. Este un drum lung şi anevoios, pentru că au plecat de la realităţi dezastruoase, determinate de o gestionare iresponsabilă a banului public, dar avem speranţa că profesionalismul, corectitudinea şi buna-credinţă îşi vor spune cuvântul pentru scoaterea la liman a ţării.

În ceea ce ne priveşte, avem obligaţia de a iniţia şi susţine proiecte de lege în sprijinul acestor categorii sociale şi socioprofesionale, acesta fiind modul prin care ne arătăm consideraţia şi preţuirea pentru cei care ne-au ales şi aşteaptă de la noi să punem umărul la crearea unei vieţi mai bune în România.

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

"PDL mimează munca"

PDL se face că munceşte. Parlamentarii partidului şi-au propus să depună în fiecare săptămână câte o moţiune simplă "pe domenii cu mari probleme".

Pentru cine îşi aminteşte că, până acum 5 luni, ţara a fost guvernată de roiul de lăcuste PDL-iste, toată această acţiune pare cel puţin ipocrită şi caraghioasă.

Prima pe listă a fost educaţia. PDL-iştii au încercat să convingă (pe cine oare?) că actualul guvern este de vină pentru Legea educaţiei Funeriu, pe care unul dintre guvernele portocalii şi-a angajat răspunderea în Parlament. Ca de fiecare dată, cei care au făcut boacăna încearcă să se spele pe mâini, pozând în exemple de competenţă, curăţenie şi moralitate.

Următoarea moţiune va ataca agricultura. Conform textului depus la Camera Deputaţilor, moţiunea va vorbi despre clientelă politică şi reformă instituţională, despre abuzuri şi ilegalităţi, despre incompetenţă şi lipsă de viziune. Nu-i aşa că vi se pare foarte cunoscut? Parcă ar fi descrise cu acurateţe guvernările Băsescu-Boc-MRU.

Dacă cei din PDL nu au ce să facă şi îşi pierd timpul scriind moţiuni insipide, neserioase şi ipocrite, le propun să facă o evaluare cinstită a anilor lor de guvernare şi să depună moţiunile în interiorul partidelor şi alianţelor pe care le-au format, să le dezbată şi să voteze excluderea adevăraţilor vinovaţi portocalii pentru situaţia dezastruoasă în care se află România.

Dacă le mai rămâne timp liber şi vor depune totuşi şi o moţiune pe buget, le sugerez ca aceasta să aibă ca punct de referinţă celebra listă de cheltuieli parfumate a domnului MRU.

Să fie corecţi şi integri, aşa cum le cere propriul Cod, şi să îşi construiască tot textul moţiunii în jurul raportului "10 miliarde lei/78 de zile". Să compare eficienţa oricărei acţiuni şi a oricărei cheltuieli bugetare a guvernului actual cu acest raport inventat de ungureanul-şef, cel care a împrăştiat după bunul său plac 10 miliarde de lei într-un mandat minuscul de 78 de zile.

Aştept cu interes un astfel de text, în care PDL se va acuza cu sinceritate de direcţionarea banilor către puşculiţa portocalie de partid, de îngroparea unor sume uriaşe în proiecte inutile (ca celebrele terenuri de fotbal în pantă), de atingerea recordului de valoare pentru 1 km de autostradă, de închiderea unor spitale din lipsă de fonduri, de tăierea inutilă a salariilor bugetarilor, de...

Cu siguranţă că aşa ceva nu se va întâmpla niciodată.

Ne-a demonstrat-o chiar declaraţia onestă a preşedintelui PDL, dată în faţa aleşilor locali ai partidului: "Nu trebuie să mai avem miniştri care, din momentul în care au ajuns în scaun, să creadă că cu ei a început lumea şi să nu mai răspundă la telefon nici măcar partidului."

Ce putem înţelege din acest mesaj?

Că îi acuză pe cei pe care i-au pus în fruntea ministerelor că, odată ajunşi în funcţie, şi-au făcut de cap sau că şi-au făcut de cap fără să ştie partidul? Că şi-au băgat banii în buzunarele proprii sau că nu au umplut buzunarele partidului? Că, în eventualitatea în care vor mai ajunge în vârf, îi vor promova doar pe cei cu profil de slugarnici?

Acesta este visul acestor personaje: să guverneze ţara, să înscăuneze miniştri care să le răspundă la comenzi (indiferent cum) şi să conducă absolut toate instituţiile existente, pentru a putea să îşi împartă banii în gaşca lor portocalio-ARD-istă. Toate acestea, în timp ce vor mima munca în folosul cetăţeanului.

Sunt convins că alegerile parlamentare le vor spulbera acest vis, că îşi vor continua existenţa în opoziţie şi că vor avea suficient timp pentru a compune texte mincinoase şi plicticoase de moţiuni inutile.

Domnul Filip Georgescu:

În declaraţia politică de astăzi vreau să mă refer la scena politică românească, mai cu seamă la confruntările dintre diferitele formaţiuni politice, confruntări ce devin tot mai acute odată cu apropierea alegerilor parlamentare.

Cea mai vocală formaţiune politică din această perioadă este, după cum apreciaţi şi vedeţi chiar dumneavoastră, formaţiunea care, cu puţin timp în urmă, a pierdut puterea, şi anume PDL. Are acest partid o strategie demnă de cartea recordurilor: să nu treacă săptămâna fără o moţiune simplă. După ce au auzit ce nu voiau să audă la moţiunea pe educaţie, parlamentarii PDL au depus o altă moţiune simplă, pe agricultură, moţiune ce va fi dezbătută în această săptămână. Mari şi pricepuţi specialişti trebuie să aibă PDL, dacă ştiu şi se pricep la toate, dar absolut la toate sectoarele economiei româneşti. Nici pe vremea lui Ceauşescu nu întâlneai, în afară de el, oameni multilateral pregătiţi, gata să ofere soluţii viabile la orice problemă apărută în procesul de desfăşurare a educaţiei, sănătăţii, agriculturii, industriei, comerţului etc., cum întâlneşti astăzi în gruparea PDL.

Legat de moţiunea pe agricultură, rămân surprins şi mirat că, din noianul de specialişti în domeniu, PDL nu a găsit unul să le atragă atenţia că în acest sector vital al economiei româneşti se foloseşte anul agricol, nu cinci luni sau trei luni. Orice om care lucrează în acest sector, oricare locuitor al satelor ştie că în agricultură anul începe odată cu semănatul şi se încheie toamna următoare, odată cu strângerea recoltei. Aşa că mai aveţi puţintică răbdare şi o să aflaţi rezultatele anului agricol 2011-2012, dar, mai ales, care a fost contribuţia lui "ăla micu" din fruntea Guvernului (pe Mihai-Răzvan Ungureanu nu-l mai punem la socoteală, deoarece el a consumat numai produse de import, achiziţionate la preţuri exorbitante) şi care a fost contribuţia Guvernului Ponta. Vă spun de pe acum: balanţa înclină în favoarea actualului guvern. Tare mi-e teamă că strategia PDL-ului cu săptămâna şi moţiunea simplă nu va da roade, pentru simplul motiv că timpul redus, de câteva luni, nu a fost suficient pentru actualii guvernanţi să facă ordine, să pună pe făgaş normal, să îndrepte ce se mai putea îndrepta din lucrurile grave găsite în toate sectoarele economiei româneşti. Trebuie să ai mare tupeu să condamni un guvern care, în cinci luni de la învestire, nu a reuşit să facă ceea ce a făcut în opt ani guvernul "ălui mic", plus al celui cu cheltuieli de protocol. Ba eu vă spun, stimaţi colegi, că în cinci luni actualul guvern a reuşit să dreagă şi să îndrepte multe din greşelile grave lăsate de Guvernatorul din Deal şi de apropiaţii săi. Tăierea salariilor bugetarilor, reducerea cuantumului pensiilor, a sporurilor pentru creşterea copiilor sunt doar câteva.

Stimaţi colegi de la PDL, puteţi depune, zilnic, câte o moţiune. Teme găsiţi, pentru că, aşa cum am mai spus, specialişti multilateral... era să zic dezvoltaţi, pregătiţi aveţi. Numai că efectul acestora este nul. Lumea, electoratul s-a prins. Numai gălăgia vă caracterizează. Orice om de bună-credinţă înţelege că nu poţi face în cinci luni ce alţii nu au reuşit în opt ani.

Domnul Gheorghe Ciocan:

"19 ani de la admiterea României ca membru al Consiliului Europei"

Am decis să rememorez astăzi istoria zilei de 7 octombrie 1993, când, la Sesiunea de toamnă a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei de la Strasbourg, s-a aprobat prin vot admiterea României ca membru cu drepturi depline în acest organism. Prin aderarea la Consiliul Europei, primul for de cooperare interguvernamentală, România a realizat unul dintre primii paşi importanţi în procesul de aderare la structurile euroatlantice.

La 16 martie 1990, Ministerul Afacerilor Externe a adresat o scrisoare Secretariatului General al Consiliului Europei, prin care se aducea la cunoştinţă intenţia ţării noastre de a adera la acest for în viitorul apropiat. În următoarele luni, în cadrul activităţilor Consiliului, au participat, cu statut de invitaţi speciali, reprezentanţi ai României. Cererea oficială de aderare a României la Consiliul Europei a fost depusă la Strasbourg la 19 decembrie 1991. În februarie 1992, Consiliul i-a desemnat pe cei trei raportori pentru România, care au efectuat prima vizită la Bucureşti în noiembrie 1992. La 1 iulie 1993, Comisia politică a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei a avizat favorabil aderarea României la forul continental, iar la 2 septembrie, acelaşi an, un aviz favorabil a fost emis şi de Comisia juridică şi pentru drepturile omului. S-a pus atunci condiţia respectării câtorva amendamente: libertatea reală a presei, revizuirea statutului puterii judecătoreşti, restituirea bunurilor bisericeşti şi funcţionarea şcolilor religioase, predarea în limba maternă în cazul minorităţilor, ameliorarea condiţiilor de detenţie, eliberarea deţinuţilor politici sau etnici, semnarea Cartei minorităţilor, combaterea rasismului şi a discriminării. Periodic, raportorii Consiliului Europei urmau să întocmească referate asupra îndeplinirii acestor criterii. Nu s-au constatat probleme, aşa că, după un timp, Consiliul Europei a considerat că monitorizarea României nu mai este necesară.

Revenind la trecerea în revistă a momentelor din toamna anului 1993, câteva zile mai târziu, la 4 octombrie, Comitetul Miniştrilor al Consiliului Europei aprobă, la rândul lui, aderarea României ca membru cu drepturi depline, iar la 7 octombrie, ministrul de externe de atunci, domnul Teodor Meleşcanu, a semnat la Viena, în numele României, Statutul Consiliului Europei şi Convenţia europeană a drepturilor omului, drapelul tricolor fiind înălţat cu acelaşi prilej la sediul din capitala Austriei. A doua zi, Preşedintele României, domnul Ion Iliescu, a participat pentru prima dată oficial la reuniunea şefilor de stat şi guvern a ţărilor membre ale Consiliului Europei.

Eu cred că, în momentul de faţă, putem afirma că, după 19 ani, România acţionează la Consiliul Europei fără complexe şi prejudecăţi, ca membru cu drepturi depline, care are capacitatea de expertiză necesară în raport de cei 19 ani de experienţă, de cooperare la Consiliul Europei pentru a o împărtăşi şi altor state şi altor autorităţi.

Domnul Gheorghe Dragomir:

"Şantierul Naval Constanţa, la moment aniversar"

La finele săptămânii trecute am participat, alături de numeroşi oaspeţi din ţară şi de peste hotare, la festivitatea de celebrare a 120 de ani de existenţă a Şantierului Naval Constanţa.

Aşa cum ştiţi, Şantierul Naval Constanţa se numără printre cele mai mari şantiere de construcţii şi reparaţii de nave din Europa. Înregistrarea Ministerului pentru Lucrări Publice din 1892, care face referire la Atelierul de Reparaţii din Portul Constanţa, este considerată "certificatul de naştere" al Şantierului Naval Constanţa. Patru ani mai târziu, are loc inaugurarea oficială a lucrărilor de construcţie şi modernizare. În piatra de temelie a fost depus, de către Regele Carol I, documentul care consfinţea "întemeierea unui port la ţărmurile vechiului Pont Euxin, unde din veacurile cele mai îndepărtate comerţul a găsit un loc de adăpost, unde atâtea monumente istorice ne aduc aminte vechea dominaţie a strămoşilor noştri romani şi unde s-a sfârşit poetul Ovidiu".

În prezent, Şantierul Naval Constanţa are o capacitate de operare de peste 100 milioane tone şi pune la dispoziţia utilizatorilor portuari toate serviciile caracteristice unui port de generaţia a treia. Cele mai noi obiective intrate în patrimoniul acestuia sunt terminalul de containere (2004) şi terminalul de pasageri (2005).

Aniversarea a 120 de existenţă a Şantierului Naval Constanţa a fost un moment deosebit, încărcat de emoţii pentru toţi participanţii la festivitate, dar mai ales pentru cei care au lucrat din tată în fiu aici. "În toţi aceşti ani de existenţă a şantierului oamenii au scris istorie, istoria companiei, dar şi istoria lor şi a familiilor din care fac parte", a declarat directorul general al SNC, Radu Rusen, care şi-a încheiat discursul gâtuit de emoţie când a amintit de tatăl său, regretatul Mitică Rusen, la rândul său director general între anii 1993-1994.

Festivitatea organizată de conducerea Şantierului Naval Constanţa a reprezentat şi prima vizită oficială a Preşedintelui Traian Băsescu de la revenirea sa la Cotroceni prin invalidarea referendumului. Prezent la eveniment, acesta a decorat SNC conferindu-i Ordinul "Meritul Industrial şi Comercial" în grad de Mare Ofiţer, în semn de înaltă apreciere pentru contribuţia deosebită la dezvoltarea economică şi creşterea prestigiului României în domeniul construcţiei, întreţinerii şi exportului de nave.

Fără a fi maliţios, consider că discursul Preşedintelui Traian Băsescu a fost prea lung şi pe alocuri plictisitor, mai ales că toţi cei prezenţi la eveniment cunoşteau prea bine activitatea acestuia pe mare. De asemenea, mi-aş fi dorit să îl aud pe domnul preşedinte, care conduce România de opt ani, că poate fi mândru şi de activitatea de la Cotroceni, nu numai de faptul că a comandat petrolierul "Biruinţa". Dar cine ştie? Mai e totuşi timp până în 2014...

Domnul Miron Ignat:

"200 de ani de la Bătălia de la Borodino"

Pe data de 3 octombrie a.c., la Palatul Parlamentului, Comunitatea Ruşilor Lipoveni din România, Şcoala Rusă de pe lângă Ambasada Federaţiei Ruse din România şi Universitatea din Bucureşti (Departamentul de filologie rusă şi slavă al Facultăţii de Limbi şi Literaturi Străine) au marcat jubileul închinat celebrării a "200 de ani de la Bătălia de la Borodino (1812)".

După cuvântul de deschidere pe care l-am prezentat, mesajul transmis de Dmitri Korşunov, secretar II la Ambasada Rusă, din partea Ambasadorului Extraordinar şi Plenipotenţiar al Federaţiei Ruse în România, Excelenţa Sa Oleg Sergheevici Malghinov, şi mesajul însărcinatului cu afaceri ad interim al Republicii Belarus în România, domnul Serghei Molunov, a urmat un moment artistic oferit de elevii şi cadrele didactice de la Şcoala Rusă de pe lângă Ambasada Rusiei şi ansamblul "Ciubcik" al ruşilor lipoveni din Bucureşti.

"Bătălia de la Borodino şi staroverii" a fost tema intervenţiei domnului prof. univ. dr. Feodor Chirilă, fiind urmat de trei studenţi de la Universitatea din Bucureşti cu referate referitoare la evenimentul istoric din 1812.

Doresc să amintesc că Bătălia de la Borodino a fost una dintre cele mai sângeroase, dar şi eroice momente ale istoriei şi a însemnat începutul sfârşitului împăratului Napoleon. Deşi francezii au câştigat bătălia şi au ocupat câteva fortificaţii ruseşti, pierderile au fost mai mari, încât Napoleon a fost silit să se retragă, iar ruşii să celebreze victoria.

Napoleon a declarat: "Din cele 50 de bătălii în care am luptat, cea de la Moscova a fost cea mai teribilă. Francezii au meritat victoria, dar ruşii se pot considera pe drept invincibili", memorii care intensifică bucuria ruşilor pentru un moment atât de important în istoria lor.

În acest an, la marcarea jubileului închinat celebrării a 200 de ani de la Bătălia de la Borodino, la Moscova ruşii s-au întors pe câmpul de luptă şi au reconstituit una dintre cele mai sângeroase înfruntări din istoria lor. Organizatorii au menţionat că datorită numărului de participanţi, peste 3.000, reconstituirea bătăliei a fost cel mai mare eveniment de acest gen care a avut loc în Rusia până în prezent.

Domnul Ioan Balan:

"Câteva consideraţii despre «cel mai cinstit guvern al României»"

În data de 7 mai 2012, Preşedintele României, respectând atât spiritul, cât şi litera legii fundamentale, a încredinţat mandatul pentru formarea guvernului coaliţiei formate în jurul lui Victor Ponta şi Dan Voiculescu. Preşedintele României nu a forţat nici formarea unui guvern minoritar şi nici nu a ignorat monstruoasa majoritate care s-a format în Parlament şi care cerea insistent guvernarea.

Cel care primea nominalizarea pentru funcţia de prim-ministru, Victor Ponta, promitea românilor că va conduce "cel mai cinstit guvern" al României. Evident că oamenii s-au umplut de entuziasm şi au aşteptat ca, între Braşov şi Bucureşti, pe bancheta din spate a limuzinei primite "cadou", prim-ministrul să răspundă acestor aşteptări populare.

Se pare că inspiraţia Domniei Sale a suferit şi în automobil şi continuă să sufere. Astfel, până să ajungă în Parlament cu echipa de miniştri, a şi pierdut deja doi pe drum: unul condamnat definitiv pentru incompatibilitate în exercitarea funcţiilor publice, de o instanţă judecătorească din România, şi unul care nu făcea cinste sistemului de educaţie din România.

Nici nu s-a uscat cerneala pe jurământul de credinţă faţă de ţară, că Victor Ponta a mai pierdut un ministru, ministrul "xerox", pus tot în fruntea educaţiei.

Vara luptei cu democraţia, pe care a condus-o Victor Ponta, i-a adus acestuia pierderea a unui număr consistent de miniştri. Doi nu au dorit să înfunde puşcăria, încălcând legea şi numărând românii din listele electorale permanente din doi în doi, aşa cum şi-ar fi dorit Antonescu. Un alt ministru, pus la cultură, şi-a pierdut funcţia pentru că îşi promovase în mod netransparent şi nelegitim soţia pe post de director la teatru. Un alt ministru, pus la externe, fără vreo competenţă anume pentru acest portofoliu, dădea de înţeles că este mai degrabă reprezentantul unui alt stat, mai de la răsărit, decât al României. Alt ministru "cinstit" a dirijat operaţiuni speculative pe piaţa valutară interbancară, prin care a urmărit prăbuşirea leului în toamna anului 2008. Săptămâna trecută, încă un ministru cinstit şi-a dat demisia de la portofoliul sănătăţii, ca urmare a unui scandal de corupţie.

Aproape că nu mai putem vorbi deja, după 5 luni de guvernare, de Guvernul Ponta 1, ci de Ponta 2, pentru că echipa de miniştri cinstiţi a fost înlocuită cu o altă echipă de cinstiţi şi xenofobi. Dintre aceştia, trebuie să-l remarc pe domnul Daniel Constantin, care nu a negat niciodată că la Ministerul Agriculturii a fost trimis să aibă grijă de datoriile şi afacerile domnului Voiculescu. Mai cred că domnul Constantin are şi momente când este chiar sincer. Nu de mult, la Suceava, Domnia Sa afirma că "România nu mai poate să continue cu această guvernare mincinoasă".

Dacă stau şi mă gândesc bine, cred că la domnul Ponta se gândea domnul ministru Constantin când a rostit aceste vorbe.

Cert este că promisiunea lui Victor Ponta pentru "cel mai cinstit guvern" a rămas doar o promisiune devastată de realitate. În guvernul "cinstit" al domnului Ponta nu a mai rămas decât Victor Ponta, care nu a furat niciodată scrierile altora pentru a-şi scrie teza de doctorat, nu a minţit niciodată în CV că are studii inexistente de masterat în Italia sau Marea Britanie şi a fost mereu cinstit, spunând lumii întregi de unde are sute de mii de euro pentru hobby-ul costisitor al raliurilor.

Domnul Ioan Munteanu:

"De ce nu am votat interzicerea cultivării plantelor modificate genetic?"

La data de 13 iulie 2010 Comisia Europeană a propus în mod oficial statelor membre libertatea de a decide cultivarea pe teritoriul lor a produselor modificate genetic. Asta înseamnă că fiecare ţară ar urma să ia o decizie proprie, fără a trebui să aducă dovezi ştiinţifice în legătură cu riscurile pe care şi le asumă cultivând aceste plante.

Un studiu comandat şi finanţat de către Uniunea Europeană concluzionează că OMG au o performanţă economică mai ridicată, comparativ cu ceea ce înseamnă culturile convenţionale. Dacă la nivelul Comisiei Europene există un curent tehnocratic favorabil acestor categorii biologice, la nivelul Parlamentului European se observă anumite reţineri, mai ales din partea ţărilor în care agricultura are o pondere economică minoră.

Pe plan mondial cultivarea şi utilizarea OMG se află în creştere vizibilă, ţări precum SUA, China, Brazilia, Argentina, Africa de Sud, India având suprafeţe remarcabile cu astfel de culturi (SUA a cultivat nu mai puţin de 64 de milioane de hectare cu diverse plante modificate genetic, în timp ce Argentina şi Brazilia au la un loc 21 de milioane de hectare). În Europa sunt ţări a căror legislaţie nu interzice astfel de culturi: Austria, Germania, Ungaria, Portugalia, Luxemburg, Bulgaria, Cehia, Letonia, Slovacia. De cealaltă parte se situează Australia, Canada, Noua Zeelandă, Chile, Bolivia, care au impus restricţii deosebite, iar în Peru a fost introdus un moratoriu de interzicere a cultivării lor pe o perioadă de 10 ani.

Care este situaţia în România?

În ţara noastră se fac importuri din SUA, Argentina şi Brazilia. În fiecare zi consumăm, într-un fel sau altul, cu ştiinţa sau fără ştiinţa noastră, asemenea produse. Le importăm, le consumăm, dar refuzăm să le producem. Asta înseamnă că România importă pe bani grei, dar renunţă la înfiinţarea unor culturi care ar aduce profituri serioase. Totuşi, România a cultivat aproape 7.000 hectare cu porumb modificat genetic, acum câţiva ani, anul acesta adăugându-se la acestea doar 700 de hectare. Dar, din lipsa unor dovezi clare, nimeni nu vorbeşte despre interzicerea importurilor sau a comerţului cu produse modificate genetic. Cert este faptul că nu există niciun fel de argument susţinut ştiinţific despre efecte negative asupra sănătăţii oamenilor. Despre ce este atunci vorba? Cred că totul se reduce la interese financiare serioase, şi nicidecum la probleme de sănătate. Să fie vorba de un simplu lobby sau, mai degrabă, de trafic de influenţă?

Un sondaj realizat de către ECOPOLIS în rândul parlamentarilor români arată că 64% dintre repondenţi nu sunt de acord cu OMG şi doar 24% au răspuns afirmativ. 72% au răspuns că nu sunt de acord nici cu importul acestora, în timp ce 14% au spus da. Din totalul de 465 de parlamentari au răspuns la sondaj 210! Mă întreb însă câţi dintre dumneavoastră, cei prezenţi aici, aţi fost chestionaţi "pe bune"? Cred că se minte şi se inventează cam prea multe răspunsuri.

Un lucru este clar: România pierde anual între unul şi două miliarde euro numai pentru că la noi este interzisă cultivarea plantelor modificate genetic. Dacă tot continuăm să facem importuri nu înseamnă că acceptăm utilizarea şi, implicit, cultivarea lor? E mai puţin periculos să le importăm pe sume foarte mari şi să le consumăm de la alţii decât să le producem pe terenurile noastre? Un răspuns la această întrebare nu-i deloc greu de găsit.

Doamna Manuela Mitrea:

"Redeschiderea Centrului de Sănătate Băneasa"

Situaţia din sănătate a fost principalul subiect al intervenţiilor mele din acest mandat şi am tratat doar o infimă parte dintre problemele existente. Mi-ar fi plăcut să tratez situaţii mai puţin dramatice, dar, din păcate, realităţile din guvernarea PDL şi de pe urma guvernării portocalii m-au determinat să mă aplec mai mult peste problemele din sistemul sanitar.

Una dintre cele mai aberante măsuri luate de Guvernul Boc a fost închiderea unor centre de sănătate printre care se afla şi cel de la Băneasa, din judeţul Constanţa. Fac referire la acest Centru de Sănătate deoarece, la momentul închiderii acestuia, am primit o serie de sesizări din partea locuitorilor din Băneasa. Chiar dacă această localitate nu face parte din colegiul parlamentar în care am fost votată, am avut câteva intervenţii în dezbaterile parlamentare prin care am adus la cunoştinţa ministrului sănătăţii de atunci situaţia de la Băneasa.

Prin întrebarea înregistrată la Camera Deputaţilor cu numărul 6424A/20-04-2011 îi aduceam la cunoştinţă situaţia celor 55 de pacienţi cu boli psihice cronice internaţi în Centrul de Sănătate Băneasa care erau transferaţi în alte unităţi sanitare din alte judeţe din cauza închiderii Centrului de la Băneasa, departe de cei apropiaţi, fapt ce afecta tratamentul acestora, conform spuselor medicilor. Câteva luni mai târziu, cu ocazia Zilei Mondiale a Sănătăţii Mentale, făceam referire din nou la Centrul de Sănătate Băneasa şi la situaţia foştilor pacienţi de acolo, prin intervenţia din şedinţa Camerei Deputaţilor din data de 12 octombrie 2011.

Acum, după aproximativ un an de la acea intervenţie, vreau să aduc din nou în prim-plan Centrul de Sănătate Băneasa. De data aceasta o fac cu bucurie, deoarece bolnavii din localitatea Băneasa nu vor mai fi nevoiţi să străbată zeci de kilometri pentru a beneficia de asistenţă medicală. După ce Guvernul PDL a pus lacăt pe centrul de sănătate din această localitate, Guvernul USL a decis redeschiderea centrelor multifuncţionale de sănătate în acele zone unde au fost desfiinţate unităţile medicale. În acest sens, un astfel de centru a fost înfiinţat la Băneasa, iar Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă a preluat controlul unităţii şi a trimis medici care să asigure asistenţa medicală a persoanelor din zonă. Acest centru va asigura asistenţa medicală pentru populaţia din zonă, aici urmând să fie aduse zece paturi pentru internările de zi şi să fie deschise cabinete de pediatrie, medicină internă şi un cabinet de ginecologie.

Prin redeschiderea Centrului de Sănătate Băneasa, una dintre cele mai vechi unităţi medicale din Dobrogea, s-a făcut dreptate oamenilor din această zonă a ţării. Aşa cum a promis, Guvernul USL repară greşelile fostei guvernări, în interesul românilor.

Domnul Marian Neacşu:

"Privatizarea Oltchim sau încercarea PDL de a lovi în două direcţii"

Aşteptată atât de mult, atât de angajaţi, cât şi de statul român, care trebuie să salveze societatea Oltchim şi să acopere găurile negre provocate de managementul defectuos din ultimii ani, privatizarea combinatului scoate la iveală adevăratele legături din spatele întregii afaceri, făcute pe spatele a mii de angajaţi şi familiile lor.

Astfel, conform declaraţiilor fostului şef al FPS, Radu Sârbu, prima legătură cel puţin interesantă este aceea a fostului ministru PDL Sebastian Vlădescu cu acţionarul minoritar al Oltchim, firma rusească PCC. După ce a pierdut postul de ministru în Guvernul Boc, Vlădescu a devenit consilier al companiei Petro Carbo Chem (PCC) care era interesată de preluarea Oltchim. Interesul falimentării prin management defectuos devine evident. Aşadar, prin ministrul Vlădescu PDL a urmărit falimentarea Oltchim şi, astfel, vinderea pe un preţ mic. Aşa se explică lobby-ul făcut de către Sebastian Vlădescu, şi în timpul mandatului de ministru, şi după plecarea din Guvern, de această dată în calitate oficială.

Mai mult, pentru ca lucrurile să fie clare, un document al Comisiei Europene dezvăluie că PCC a blocat un ajutor de stat pentru Oltchim de 62 de milioane de euro. PCC a depus o plângere la CE prin care a contestat eligibilitatea Oltchim de a beneficia de ajutor, urmare fiind faptul că ajutorul nu s-a mai acordat. Devine limpede că astfel s-a dorit ca Oltchim să nu fie revitalizat şi lucrurile păreau că merg strună pentru planul diabolic. Pierderea guvernării a stricat însă planurile PDL.

Reiese, din aceste informaţii, că s-a dorit probabil amânarea privatizării şi aducerea combinatului în cea mai proastă situaţie cu putinţă. Aparenta eşuare a privatizării nu poate avea decât acest scop, ca şi întreaga maşinaţiune pusă la cale de-a lungul timpului.

În concluzie, PDL loveşte pe două fronturi, o dată prin forţarea dezastrului Oltchim şi a doua oară prin încercarea de a trage foloase electorale pe seama acestui fapt. Este de notorietate faptul că PDL şi-a exprimat intenţia de a construi o alianţă cu partidul al cărui preşedinte este câştigătorul licitaţiei pentru Oltchim.

Românii trebuie să ştie adevărul, iar angajaţii Oltchim să fie siguri că există soluţii viabile, că Guvernul Ponta nu va lăsa Combinatul la îndemâna intereselor obscure şi că oamenii îşi vor păstra locurile de muncă. Mărul otrăvit sau încercarea PDL de a induce în eroare cetăţenii României, indiferent prin ce mod, partid, alianţă sau personaj, rămân doar fapte demne de poveştile cu "Albă ca Zăpada" ale domnului Sebastian Lăzăroiu, căci PDL mai merge pe un singur drum acum, spre judecata românilor, care va fi dură şi dreaptă.

Domnul Marian Neacşu:

"Cetăţenii reprezintă cel mai fidel barometru privind justiţia în România"

Încrederea atât de scăzută a românilor în justiţie trebuie să reprezinte unul dintre cele mai mari motive de îngrijorare. Este inutil faptul că rapoartele făcute de către instituţiile europene în urma monitorizării s-au îmbunătăţit în ultimii ani, de vreme ce încrederea românilor este din ce în ce mai mică.

Acest fapt se poate explica şi prin dezinformarea la care au fost supuse instituţiile europene, dar mai ales prin acţiunile abuzive care au culminat în perioada iulie-august 2012 - perioadă care a coincis cu referendumul naţional pentru demiterea Preşedintelui României - cu o creştere de 80 de ori a numărului de mandate scoase pentru ascultarea convorbirilor telefonice şi acţiunile DNA, instituţie care a hărţuit şi a încolţit până şi enoriaşii în biserici.

Este de înţeles, aşadar, motivul pentru care PDL şi Traian Băsescu refuză ca Parchetul şi DNA să aibă în sfârşit o conducere profesionistă şi independentă. Domniile Lor doresc, probabil, continuarea acestei politici de controlare a oamenilor prin frică, refuzând să înţeleagă faptul că românii doresc într-adevăr o schimbare. Românii au înţeles că nu de asemenea instituţii au nevoie şi că actualele conduceri ale Parchetului şi DNA reprezintă tocmai un mod de a subjuga justiţia şi în niciun caz de a o duce spre independenţă, căci faptele de mai sus pot fi catalogate în orice fel, dar nu ca independente.

Spre deosebire de fosta putere, Guvernul Ponta a ţinut cont de dorinţa românilor de a avea o viaţă mai bună, de a avea un viitor pentru copii, de a avea siguranţa zilei de mâine sau de a li se respecta drepturile. Iar PDL şi Traian Băsescu trebuie să înţeleagă că acţiunile lor prin care încearcă să se ţină cu dinţii de pârghiile prin care mai pot controla diverse instituţii sunt total inutile şi nu fac decât să facă rău românilor şi României, în ansamblu.

Domnul Marian Neacşu:

"Rocada Kovesi-Morar - o nouă lovitură aplicată românilor"

Desemnarea ca procuror-şef interimar a lui Daniel Morar, fostul şef al DNA, care alerga oamenii cu Biblia în mână ca să-i pună să jure că au votat, DNA care a hărţuit oamenii în mod inacceptabil după referendumul din 29 iulie, şi acelaşi DNA care a închis ochii la toate "afacerile" anilor trecuţi, reprezintă poate cel mai josnic mod în care PDL încearcă să controleze justiţia şi să o menţină subordonată.

Deşi clamează în faţa tuturor independenţa justiţiei, este imposibil de crezut că independenţa are doar două nume: Kovesi şi Morar. Oare chiar atât de rău stă justiţia românească încât nu mai poate avea şi alte nume în frunte? Sau poate este vorba doar de a acoperi, cu ultimele puteri, toate urmele jafului făcut în toţi aceşti ani, de furtul medicamentelor din mâna pensionarilor, de furtul laptelui din biberonul copiilor, de furtul salariilor şi pensiilor.

Poate cel mai dureros lucru este că românii vor fi în continuare hăituiţi, că li se vor asculta telefoanele, că vor fi nevoiţi, ca în vremea Securităţii, să aibă infinit mai multă grijă când vorbesc şi cu cine vorbesc.

Guvernul USL a demonstrat faptul că nu este nevoie de austeritate şi tăieri pentru a salva România sau Europa, a demonstrat că politica guvernelor conservatoare este greşită fiindcă ea nu a salvat nici România, nici Grecia şi nici Spania, iar ţara noastră este dată astăzi exemplu în Europa.

Este firesc aşadar, cu toate aceste realizări ale guvernului USL într-un timp scurt, ca PDL să încerce să influenţeze votul românilor, dar asta nu se poate întâmpla prin intimidare, nu se poate refuza oamenilor opţiunea electorală, nu se poate batjocori şi mai mult cetăţeanul român, refuzându-i dreptul de a trăi decent. Căci atâta vreme cât Domniile Lor încearcă să câştige prin înfricoşarea oamenilor, toată lumea pierde.

PDL trebuie să accepte că românii au înţeles care este calea corectă, că nu se mai doreşte întoarcerea la vremurile de austeritate, la guvernarea mincinoasă.

Scenariul apocaliptic cu fostul UTC-ist (actualmente hedonist) Mihai-Răzvan Ungureanu la Palatul Victoria, mâncând o friptură de vită de Kobe, cremuindu-se, parfumându-se şi degustând băuturi scumpe - totul din banii oamenilor care stăteau la cozile tribunalelor ca să-şi recupereze pensia ciuntită abuziv, care încercau să se sinucidă pentru că nu mai puteau îndura umilinţa, care nu mai ştiau cum să potolească plânsul copilului înfometat - este real şi ne arată ce este PDL şi ce poate oferi românilor.

Domnul Marin Almăjanu:

"Guvernul USL nu măreşte taxele!"

Informaţia vehiculată recent potrivit căreia Guvernul Ponta are în vedere, începând cu 1 ianuarie 2013, mărirea taxelor nu este una reală. Pe pagina de internet a Ministerului Finanţelor figura un proiect în care era vorba despre o procedură uzuală. Astfel, conform Codului fiscal, odată la 3 ani administraţiile locale au dreptul de a indexa taxele şi impozitele cu un procent cuprins între 1 şi 16%, încât acestea să fie actualizate cu inflaţia. Ultima actualizare a taxelor şi impozitelor locale a fost aplicată începând cu anul 2010.

Proiectul respectiv aparţinea Guvernului MRU, fiind iniţiat şi semnat de către fostul ministru al finanţelor, Bogdan Drăgoi, şi pus pe site-ul ministerului de resort în urmă cu 7 luni. Acesta a fost retras recent pentru a fi actualizat, deoarece inflaţia prognozată pe acest an este mai mică, iar unele taxe menţionate în el trebuie eliminate. Astfel, dacă această actualizare a taxelor şi impozitelor va exista, ea va fi oricum mult mai mică decât ar fi dorit PDL să se întâmple.

Ministerul de Finanţe este cel care îşi dă acordul asupra acestui lucru şi transmite autorităţilor locale care a fost valoarea inflaţiei în aceşti trei ani. Însă rămâne la latitudinea autorităţilor locale, în speţă a primarului şi a consiliul local, să efectueze această actualizare, bineînţeles dacă aceştia consideră că nu au la dispoziţie suficiente venituri pentru acoperirea cheltuielilor curente, deci nu Guvernului îi revine decizia finală.

În ceea ce priveşte fiscalitatea, Guvernul USL va păstra cota unică şi în anul 2013 şi nu are în vedere majorarea nici a taxelor, nici a impozitelor. În schimb, Guvernul Ponta a demonstrat deja că are ca prioritate îmbunătăţirea substanţială a colectării şi în acest sens a avut deja primele rezultate: statul a strâns în 3 luni cu aproape 300 de milioane de euro mai mult decât în aceleaşi 3 luni din anul precedent. De asemenea, pentru a colecta mai mulţi bani la bugetul de stat începând cu 2013, Guvernul ia în calcul mărirea redevenţelor statului, precum şi alte măsuri pentru eficientizarea colectării veniturilor.

Domnul Marius Rogin:

"Populismul european"

În ciuda convergenţei din ultimii ani ai construcţiei europene, "populismele" din diferitele ţări ale Uniunii Europene sunt încă manifestări foarte diferite, care nu pot fi descrise în aceiaşi termeni.

Integrarea europeană presupune şi unificarea conceptelor politice, ce semnifică stânga sau dreapta în Germania sau Franţa să însemne stânga sau dreapta şi în România. În primii ani de după 1989 au putut apărea destule confuzii din cauza unor grăbite asimilări conceptuale, dar în ultimii 20 de ani s-a produs un însemnat proces de convergenţă. Integrarea partidelor româneşti în structuri mai largi europene a contribuit mult nu doar la apropierea oamenilor, dar şi a limbajelor.

Cu toate acestea, se manifestă pe mai departe destule diferenţe, care continuă să fie un obstacol de comunicare şi o sursă inepuizabilă de neînţelegeri. Ce înseamnă, de exemplu, populism în limbajul politicienilor occidentali şi ce înseamnă populism în România? Bineînţeles că cei avizaţi nu ignoră polisemantismul şi contradicţiile pe care le conţine acest termen, dar un discurs politic nu este un seminar academic, ci un mesaj cu destinaţie cât mai largă.

La Adunarea Generală a ONU, preşedintele Comisiei Europene, José Manuel Barroso, a spus în discursul său, printre altele, că una din ameninţările la adresa construcţiei europene o reprezintă "tendinţele populiste" care se nasc în vremuri tulburi şi care "pun în pericol statul de drept, societatea deschisă şi sistemele democratice".

Definiţia implicită, deşi prea vagă, a termenului "populism" nu are o corespondenţă evidentă în România. În vest, populismul vizat este cu predilecţie înclinaţia conservatoare a unor comunităţi ostile faţă de imigraţie, schimbare şi cosmopolitism. Provinciali prin definiţie, populiştii din această specie se regăsesc în Frontul Naţional Francez, în Partidul Libertăţii a lui Geert Wilders, dar, totodată, şi în cadrul separatismului flamand sau al celui italian al Ligii Nordului. Ar fi greu de găsit o corespondenţă românească.

Populismul poate însemna şi altceva mai difuz, cum ar fi înclinaţia permanentă de a pune elitele societăţii sub acuzaţie perpetuă, dar tipul acesta de populism, asociat îndeobşte cu spiritul de stânga, nu e neapărat un adversar politic pentru tehnicienii construcţiei europene. Am spune că este substanţial oricărei societăţi şi că urmează modest, cu un pas în urmă, orice transformare socială.

Ţinând cont de context este foarte posibil ca preşedintele Comisiei Europene să fi avut în vedere şi marile demonstraţii din ţări ca Grecia şi Spania îndreptate împotriva măsurilor de austeritate, dar putem observa că, indiferent de accepţia termenului, "populismul" la care putem presupune că se referă discursul lui José Manuel Barroso nu este perfect "traductibil" în termeni româneşti.

Chiar dacă nu ar fi potrivit să exagerăm diferenţele, să remarcăm că populismul românesc are mai mult de-a face cu modul de a fi al societăţilor sud-americane, cu care împărtăşeşte carenţa tradiţiilor sociale şi politice liberale. În România expresia cea mai pregnantă a populismului o reprezintă partidele în ideologia cărora apare o combinaţie între o specie de socialism şi independentism inspirat de Hugo Chavez.

La polul opus se situează, în Ungaria, Guvernul lui Viktor Orban, care se sprijină pe o formă de populism de dreapta, mai apropiat de cel occidental, care respinge liberalismul FMI, asociat globalismului şi cosmopolitismului, şi care exaltă valoarea vechilor tradiţii locale şi comunitare.

În concluzie, se impune ca politologii europeni să stabilească necesitatea unui inventar mai exact al "populismelor" europene, care să cuprindă toate manifestările cu origini istorice diferite şi care, mai ales, să evite confuziile şi "tratamentele" neadecvate.

Domnul Cosmin Mihai Popescu:

"Pericolul migraţiei investiţiilor"

Zilele trecute exultam de bucurie datorită faptului că Dacia-Piteşti lansa la Paris noi modele în producţia de serie şi aşteptam ca aceste mişcări strategice ale companiei Renault să aducă o contribuţie semnificativă la creşterea exporturilor româneşti. Nu pot să vă ascund că entuziasmul a dispărut aproape imediat, după ce conducerea Renault avea să ameninţe, într-un mod direct sau mai voalat, decidenţii politici din România că nu exclude să-şi deplaseze producţia de succes a Dacia în alte părţi ale globului. O astfel de atitudine este de luat în seamă, mai ales din cauza faptului că ultimele modele dezvoltate de producătorul francez se fabrică deja în Maroc. Argumentul şefilor de la Renault a fost unul singur: "degradarea condiţiilor de competitivitate de pe piaţa românească din ultimele 5 luni".

Acest lucru nu m-a lăsat indiferent şi am analizat fluxurile de capital din ultima perioadă. Nu pot să vă ascund faptul că ceea ce am descoperit nu-mi poate lăsa nicio urmă de linişte. Astfel, tot mai puţine capitaluri străine decid să vină în România şi să opereze pe piaţa locală, iar cele deja existente deja şi-au limitat producţia la o minimă funcţionare şi rentabilitate.

Cazul Nokia se prefigurează numai ca un nedorit început, fiind urmat tot mai intens şi de alte companii, mai mici sau mai mari. Şi, cu toate acestea, Guvernul României pare că nu înţelege nimic din tot ceea ce se prefigurează. Semnalele curg! Chiar şi lipsa investitorilor strategici în cazul Companiei Oltchim se înscrie în acest trend.

Guvernul României, care se va constitui după alegerile generale din această iarnă, va trebui să stimuleze apetitul investitorilor străini pentru România. Investitorii cer foarte puţin, însă foarte ferm: stabilitate politică, stabilitatea legislaţiei comerciale şi fiscale, respectarea libertăţii pieţei şi înlăturarea turbulenţelor politice din mediul de afaceri. Asta reclamă investitorii străini, iar guvernele care nu vor înţelege aceste semnale nu vor putea rezolva problema locurilor de muncă, a încasărilor bugetare şi a creşterii economice.

Domnul Mihai-Aurel Donţu:

"Ştirea potrivit căreia Guvernul USL va mări taxele este falsă!"

Guvernul USL nu are intenţia de a mări taxele şi impozitele. Realitatea este cu totul alta. Astfel, potrivit legii finanţelor publice locale, din trei în trei ani, Ministerul Finanţelor propune Guvernului nişte limite pe care le pot utiliza comunităţile locale în stabilirea impozitelor şi taxelor locale. Conform Codului fiscal, o dată la 3 ani administraţiile locale au dreptul de a indexa taxele şi impozitele cu un procent cuprins între 1 şi 16%, astfel încât acestea să fie actualizate cu inflaţia. Ultima actualizare a taxelor şi impozitelor locale a fost aplicată începând cu anul 2010.

Alarma dată săptămâna trecută de binevoitori reprezintă doar o prevedere legală uzuală ce se practică de mulţi ani în România şi nu o invenţie sau intenţie a Guvernului USL.

Odată cu încheierea perioadei legale, cea de trei ani, guvernul în funcţie, oricare ar fi acela, are datoria, conform legii, să facă asemenea propuneri.

Ministerul Finanţelor este cel care face analize pe piaţă, ştie care este evoluţia ratei inflaţiei, ştie cum ar trebui ajustate nivelurile de impozite şi taxe şi face propuneri Guvernului. Guvernul aprobă prin hotărâre aceste limite, pe care comunităţile locale le pot utiliza sau nu.

Mai departe, comunităţile locale sunt cele care pot decide în funcţie de problemele financiare pe care le întâmpină, dar în niciun caz acestea nu sunt obligate de Guvern să mărească taxele şi impozitele. Dacă au suficiente venituri, nu aplică măsuri de indexare, sau dacă vor să realizeze nişte proiecte sau programe comunitare şi au nevoie de resurse financiare suplimentare, pot să facă aceste mici ajustări de impozite şi taxe.

Noi, cei din USL, subliniem faptul că în 2013 rămânem la cota unică de 16% şi avem în vedere o cotă diferenţiată pentru cei cu venituri mici, dar nu avem în vedere alte creşteri de taxe şi impozite.

În schimb, luăm în calcul creşterea redevenţelor, pentru că în 2014 expiră acel contract pe care statul român îl are cu OMV şi practic, în 2013, trebuie rediscutat cu toţi cei care exploatează resursele naturale ale României despre redevenţe. De asemenea, avem ca prioritate guvernamentală o mai bună colectare la bugetul de stat şi putem da deja un bun exemplu în acest sens: doar prin eliminarea mafiei lui Sorin Blejnar de la ANAF, Guvernul USL a strâns în 3 luni cu aproape 300 de milioane de euro mai mult decât în aceleaşi 3 luni din anul precedent.

Domnul Mihai Lupu:

"USL are în vedere găsirea celor mai bune soluţii pentru categoriile defavorizate"

USL, prin Guvernul Ponta, a demonstrat că ia în serios actul de guvernare, şi chiar dacă a avut la dispoziţie doar câteva luni, acesta a arătat că îşi respectă angajamentele luate în faţa românilor, prin măsurile deja implementate, dar şi că este în continuare preocupat de găsirea celor mai bune soluţii pentru a rezolva, într-un timp scurt, cât mai multe dintre problemele cu care se confruntă categoriile sociale defavorizate în special, dar şi alte categorii, cum sunt cele nedreptăţite profund de aberaţiile legislative ale guvernelor Boc şi Ungureanu.

Cu câteva zile în urmă, noi, reprezentanţii USL în Parlamentul României, am adoptat cu amendamente substanţiale "Proiectul de lege de aprobare a OUG nr. 124/2011 pentru modificarea şi completarea unor acte normative care reglementează acordarea de beneficii de asistenţă socială". Prin modificările aduse de noi, parlamentarii USL, legii respective, am avut în vedere stabilirea cuantumului indemnizaţiei pentru creşterea copiilor la 85% din media veniturilor nete ale persoanei, începând cu luna octombrie a.c., dar şi alte corecţii importante, care au avut rolul de a repara nedreptatea iraţională făcută mamelor de către guvernele PDL.

De asemenea, prin reprezentantul PNL în Ministerul Muncii, doamna Mariana Câmpeanu, continuăm dialogul cu pensionarii pentru a găsi soluţii adecvate la problemele semnalate de aceştia. Astfel, unele dintre solicitările menţionate în întâlnirile cu pensionarii, şi anume nemulţumirile acestora determinate de pierderea unor drepturi în timpul guvernării PDL, vor fi luate în calcul la fundamentarea bugetului de stat pentru 2013.

Guvernul USL mai are ca prioritate în perioada următoare, promovarea unor măsuri importante care să asigure condiţii de viaţă decente pentru unele categorii de persoane defavorizate.

În acest sens, s-au făcut deja primii paşi la nivelul Ministerului Muncii, unde s-au luat o serie de decizii şi s-au adoptat mai multe acte normative, care au rolul de a reduce numeroasele dificultăţi ale categoriilor respective: a fost adoptată recent o hotărâre de Guvern pe tema procedurii de acordare a sumelor din buget pentru finanţarea unor cheltuieli de investiţii şi reparaţii capitale pentru centrele de zi şi rezidenţiale. Prin acest act normativ se stimulează dezvoltarea sistemului de servicii sociale şi se creează o reţea de centre de zi şi rezidenţiale, care să acopere solicitările de asistenţă din partea categoriilor defavorizate.

O altă problemă, ignorată sau chiar adâncită de către guvernele PDL, se referă la promovarea drepturilor persoanelor cu dizabilităţi. Însă Guvernul Ponta consideră că acesta este un aspect care nu trebuie deloc neglijat şi care necesită cât mai mult sprijin şi interes pentru a reuşi să reducem semnificativ diferenţele de abordare dintre noi şi alte ţări membre ale UE, în privinţa problemelor din domeniu. Astfel, Guvernul USL a adoptat o hotărâre care reglementează programul de interes naţional în domeniul protecţiei şi promovării drepturilor persoanelor cu handicap. Hotărârea de Guvern vizează extinderea programului de la 3 la 5 ani şi realocarea sumelor necheltuite până acum, respectiv 4.322.000 lei pentru 2013 şi 1.000.000 pentru 2014. Aceasta va contribui la ridicarea calităţii vieţii pentru beneficiarii acestor servicii specializate de asistenţă socială.

Noi, ca liberali, credem în susţinerea unor politici publice moderne şi eficiente. Credem nu numai în libertatea fiecărui individ, ci şi în respectarea drepturilor fiecăruia şi în asigurarea unui nivel de viaţă decent pentru fiecare categorie socială în parte. Credem în promovarea unor legi cu impact pozitiv din punct de vedere social şi financiar, dar şi în garantarea drepturilor tuturor cetăţenilor şi nu în promovarea unor politici exclusiviste şi antidemocratice, aşa cum au procedat guvernele lui Traian Băsescu, de favorizare a propriilor lor buzunare şi interese.

Domnul Mircia Giurgiu:

"Importanţa interpreţilor în limbaj mimico-gestual"

Conform statisticii, în România sunt aproximativ 25.000 de persoane cu deficienţe de auz. O persoană cu deficienţe de auz are nevoie peste 120 de ore de interpretare pe an. Aceste servicii de interpretariat sunt necesare în instituţii publice (primărie, casa de pensii, prefectură, tribunal etc.), instituţii de învăţământ (grădiniţă, şcoală, facultate), instituţii culturale (teatru, casa de cultură, bibliotecă), notariate, bănci, spitale, dispensare medicale, poliţie, locul de muncă (în special la angajare) şi lăcaşe de cult (mai ales la oficierea căsătoriilor sau a botezurilor).

În prezent, numărul de interpreţi în limbajul semnelor româneşti/limbajul mimico-gestual este mic. Cauza principală o reprezintă costurile cursurilor de limbajul semnelor româneşti/limbajul mimico-gestual care, deşi sunt acceptabile, nu pot fi acoperite de către cursanţi din cauza crizei economice, a veniturilor mici şi obligaţiilor familiale, precum şi a costurilor de transport, cazare şi masă pentru persoanele care nu sunt din localitatea în care se ţin cursurile de limbajul semnelor româneşti/limbajul mimico-gestual.

S-a constatat o problema actuală, aceea a lipsei interpreţilor în limbajul semnelor româneşti/limbajul mimico-gestual în instituţii publice şi private şi în cadrul autorităţilor locale şi centrale. Persoanele cu deficienţe de auz nu îşi permit să plătească un interpret şi să-i asigure (în cazul deplasărilor) transportul, cazarea şi masa din cauza veniturilor mici. Majoritatea persoanelor cu deficienţe de auz au studii medii ceea ce ridică o problemă în găsirea unui loc de muncă.

Numărul de persoane cu deficienţe de auz care nu poartă proteză auditivă este mare. Aceasta se întâmplă în principal deoarece unele persoane nu tolerează aparatul auditiv, nu se pot obişnui cu acesta, sunt deranjate de anumite zgomote sau costurile unui astfel de aparat sunt prea mari.

Numărul de persoane cu deficienţe de auz care deţin un permis de conducere este mic. Datorită veniturilor şi obligaţiilor familiale, mulţi nu îşi permit să plătească cursurile de la o şcoală de şoferi sau să-şi cumpere o maşină. O altă cauză este şi dificultatea lor de a înţelege limba română scrisă şi lipsa unui interpret în limbajul semnelor româneşti/limbajul mimico-gestual la o şcoală de şoferi.

Persoanele cu deficienţe de auz care trăiesc în mediul rural întâmpină probleme de integrare în comunitatea satului, fiind mai puţin informate decât persoanele cu deficienţe de auz care trăiesc în mediul urban.

Majoritatea persoanelor cu deficiente de auz nu cunosc prevederile Legii nr. 448/2006 cu privire la facilităţile oferite persoanelor cu handicap, care sunt: scutirile speciale fiscale, indemnizaţiile lunare, gratuitate la transportul în comun, asistenţă medicală gratuită, un bilet gratuit balnear pe an etc. Se recomandă mediatizarea acestor informaţii în vederea informării persoanelor deficiente de auz.

Îngrijorător este faptul că jumătate din persoanele chestionate nu au un loc de muncă. Motivele invocate au fost problemele de auz, comunicarea deficitară cu angajatorii, salariile mici, lipsa dorinţei de a lucra sau sentimentul de respingere.

Persoanele cu deficienţe de auz care se simt marginalizate au întâmpinat probleme de comunicare, situaţii de discriminare şi respingere din partea auzitorilor. Surzii se simt în largul lor comunicând prin limbajul semnelor româneşti/limbajul mimico-gestual în comunitatea lor, însă prezintă dificultăţi de vorbire.

În concluzie, surzii întâmpină multe probleme în majoritatea situaţiilor de comunicare cu auzitorii. Cauza acestor probleme este comunicarea ineficientă, lipsa interpreţilor, indiferenţa şi lipsa de răbdare a oamenilor faţă de surzi. Din aceste cauze, multe persoane surde au datorii la bănci, au fost păgubiţi, şi-au pierdut casa sau maşina, au dificultăţi la examenele din instituţiile de învăţământ, nu au permis de conducere, au probleme de sănătate, nu primesc informaţii relevante pentru ei, nu au un loc de muncă sau îşi pierd locul de muncă datorită unor neînţelegeri cauzate de o comunicare defectuoasă.

Oferirea serviciilor de interpretariat pentru persoana surdă va determina:

- facilitarea comunicării dintre persoana cu deficienţă de auz şi persoana auzitoare;

- accesul la informaţie şi educaţie;

- prevenirea şi combaterea discriminării;

- respectarea drepturilor şi demnităţii persoanelor cu deficienţe;

- egalizarea şanselor şi de tratament pentru persoanele cu deficienţe;

- rezolvarea în mod eficient şi rapid a problemelor existente din viaţa surzilor;

- evitarea problemelor sociale;

- o integrare în societate ducând la creşterea stimei de sine;

- creşterea calităţii vieţii.

În sensul celor prezentate mai sus, consider că adoptarea unui proiect legislativ privind folosirea limbajului semnelor româneşti/limbajului mimico-gestual în România este mai mult decât bine-venită.

Domnul Petru Călian:

"Sistemul sanitar, în moarte clinică"

Lipsa de medicamente îi pune pe doctori în situaţia de a tria pacienţii, în funcţie de gravitate. Riscurile sunt maxime.

Managerii spitalelor susţin că situaţia e cât se poate de gravă şi că până acum s-au descurcat luând pe datorie de la furnizori. Medicamentele pentru inimă, tensiune şi cancer sunt cele care se epuizează cel mai repede şi pe care, din păcate, pacienţii nu le pot găsi în alte părţi. Şi nu se întrevăd soluţii pentru lunile noiembrie şi decembrie. Bugetul de 17 miliarde de lei alocat pentru acest an s-a terminat. Pentru ca spitalele să funcţioneze până la sfârşitul anului ar mai fi nevoie de încă 3,4 miliarde de lei. Recent, Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate a primit o rectificare bugetară, însă şi de această dată banii pentru spitale sunt prea puţini. Suma alocată reprezintă mai puţin de o treime din cea solicitată.

Unităţile sanitare sunt obligate să trieze la sânge internările şi să facă economie, iar pacienţii îşi cumpără unele medicamente şi materiale sanitare. Medicii se plâng că CJAS nu acoperă în totalitate serviciile medicale pe care le acordă, iar pacienţii sunt nemulţumiţi că sunt nevoiţi să cumpere din farmacii medicamentele complementare şi diferite materiale sanitare.

S-a ajuns la aproape două luni de aşteptare pe liste pentru pacienţii care vor să îşi facă analizele medicale gratuit, aşa cum ar avea dreptul în schimbul cotizării, lună de lună, la fondul asigurărilor de sănătate. Reprezentanţii Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate cunosc situaţia, dar spun că aceste investigaţii sunt limitate de suma alocată fiecărui judeţ în acest scop şi că se fac demersuri la nivelul instituţiei naţionale a asigurărilor de sănătate pentru suplimentarea fondurilor.

Cabinetele private aflate în contract cu Casa de Sănătate epuizează sumele alocate lunar în câteva zile. Singurii asiguraţi de sănătate, şi nu numai, cărora le sunt făcute analize medicale gratuit atunci când ajung la medic sunt cei care apelează la Unitatea de Primire a Urgenţelor, bolnavi care reprezintă urgenţe medicale. De la lună la lună, fondurile alocate pentru analizele medicale ale asiguraţilor de sănătate sunt tot mai mici, iar în aceste condiţii mulţi pacienţi au şi renunţat să mai aştepte gratuitatea la aceste servicii, suportând din buzunarele proprii costurile analizelor.

Haosul creat este fără precedent. Atât Guvernul Boc, cât şi Guvernul Ungureanu au împărţit raţional fondurile pentru sănătate, tocmai pentru a nu se ajunge în această situaţie. Solicităm Guvernului Ponta să găsească o soluţie de urgenţă pentru situaţia dramatică din întregul sistem sanitar, pentru a nu se ajunge la un colaps care va fi mai costisitor de "reparat" decât de prevenit.

Domnul Ioan Oltean:

"«D’ale penibilului» á la Ponta"

Nu trece zi de la Dumnezeu fără ca membrii Guvernului Ponta să nu îşi arate neputinţa, ignoranţa, dar şi grosolănia în arta guvernării. Declaraţii fără noimă, pentru aici şi acum, sfătuitori din spatele gratiilor, rea-voinţă fără margini, un tablou dezolant al acestei guvernări.

Am citit săptămâna trecută un articol intitulat: "Ce caută Victor Ponta în viaţa lui?" Mă întreb, ce caută Victor Ponta în viaţa noastră? Ce am greşit pentru a fi atât de dur pedepsiţi? Că acţiunile miniştrilor acestui guvern par desprinse din opera lui Caragiale, ştiam, dar să recunoască însuşi prim-ministrul ţării acest lucru, este de-a dreptul halucinant. Este trist şi îngrijorător ca un om care conduce destinele ţării să afirme cu zâmbetul pe buze că există ministere care sunt conduse astfel şi, mai mult, că pe dumnealui nu-l informează nimeni. Domnule Ponta, probabil că nu vă informează dându-şi seama de potenţialul... á la Caragiale de care daţi dovadă zi de zi.

În fapt, neputinţa de care dă dovadă domnul Ponta se transformă făţiş în ură şi este transpusă în replici fără noimă adresate tuturor "factorilor" care îşi permit să comenteze activitatea dezastruoasă din actul guvernării. Domnul Ponta se comportă ca şi cum ar fi un observator a ceea ce se întâmplă în propriul guvern şi nicidecum factorul decizional. Cu toate acestea, se întreabă de ce este atât de bine primit în vizitele care depăşesc graniţele ţării noastre. Bineînţeles, acolo unde este primit...

Ba mai mult, pentru ca liderii europeni să aibă certitudinea că acest guvern militează pentru apărarea valorilor democratice şi în acord cu principiile de constituire a Uniunii Europene, ai cărei parte suntem, colegii domnului Ponta, Mădălin Voicu (PSD) şi Nicolae Păun (şeful Comisiei pentru drepturile omului) au mers mai departe cu interesele personale sau de grup şi au iniţiat un proiect de lege care vizează graţierea colectivă a pedepselor de până la 6 ani, inclusiv amnistia în cazul pedepselor cu privare de libertate până la 4 ani inclusiv. Domnul Ponta, aprigul critic al tuturor, a susţinut că acest proiect nu are girul său, dar că România este foarte aproape să fie condamnată la CEDO pentru supraaglomerarea penitenciarelor. Adică, consecvenţa replicilor α la Caragiale: Σsπ se revizuiascπ primesc, dar sπ nu se schimbe nimic÷ este demnă de apreciat. Şi pentru ca noi toţi să-nţelegem scopul acţiunilor acestui domn Ponta, declară cu infatuarea caracteristică "Mădălin Voicu este un tip simpatic, dar cred că pierde voturile celor care nu au oameni în puşcărie". În fapt, ceea ce-l interesează pe domnul Ponta este doar interesul electoral. Asta pentru cine nu şi-a dat seama de acest lucru până acum...

În final, oricine este criticabil mai puţin propria persoană, doctor al furtului intelectual, şi prietenii Domniei Sale, gen Robert Negoiţă şi Valeriu Zgonea. Adică politicienii de marcă ai partidului său, care încalcă cu bună ştiinţă normele bunului-simţ şi interesele cetăţenilor. Pentru că despre neputinţa Guvernului Ponta de a atrage investitori serioşi pentru privatizarea Oltchim s-au prezentat emisiuni întregi, bineînţeles, vinovaţii fiind în altă ogradă, dar nu acelaşi lucru putem spune despre primarul sectorului 3, veritabilul primar al evaziunii fiscale, domnul Negoiţă Robert. Nu am văzut nicio emisiune destinată tragicului eveniment din viaţa atâtor familii care au cumpărat o casă în marele cartier rezidenţial Confort City, care a beneficiat de o bună reclamă, construit de fraţii Negoiţă, bineînţeles, pe persoană fizică, pentru a se sustrage de la plata impozitelor. Presupun că domnul Ponta nu are nimic de comentat despre acest domn, care a pus în pericol viaţa şi bunurile atâtor persoane. Oare domnul Ponta era la fel de nepăsător dacă blocul era construit de unul dintre liderii PDL?

Totodată, ne aducem aminte cum vocalul domn Ponta şi mai marii domni ai USL comentau despre deplasarea domnului prim-ministru Boc cu elicopterul SRI, pentru a inaugura o investiţie importantă pentru ţara noastră, fiind însoţit de doi minori. Declaraţiile domnilor lideri ai USL au reprezentant un întreg serial, cu replici acide la adresa premierului. Nu a contat faptul că domnul premier plătise, înainte de a beneficia de serviciile SRI, contravaloarea deplasării celor doi minori.

Dar, cum politica promovată de USL se încadrează la capitolul ignoranţă, domnul Ponta a uitat să critice deplasarea domnului Zgonea la Botoşani cu un elicopter SRI, pentru o discuţie de 10 minute cu autorităţile locale de acolo. Adică, campanie electorală. Dar, bineînţeles că în cazul domnului prim-ministru Boc, deplasarea cu elicopterul pentru inaugurarea unei investiţii importante pentru ţara noastră a reprezentat o temă importantă de criticat pentru liderii USL, dar nu acelaşi a fost interesul manifestat pentru deplasarea domnului Zgonea la serbările unui oraş. Adică, "trădare să fie, dar s-o ştim şi noi".

Sunt atâtea acţiuni şi declaraţii ale domnilor USL încât mi-ar trebui pagini întregi să le comentez. Cred ca declaraţiile domnului preşedintele, cică, de onoare, al PSD, la adresa revoluţionarilor prezenţi luni în faţa sediului PSD: "E o porcărie, sunteţi obraznici", cataloghează întreaga politică promovată de această uniune social-liberală. În fapt, dacă ne uităm la cele câteva luni de guvernare, în afară de circ şi acţiuni în dezacord cu interesul naţional şi cu legile care guvernează această ţară, domnul nostru Ponta şi echipa USL nu au oferit nimic...

Domnul Eduard-Stelian Martin:

"Poporul român nu are nevoie de sarmalele PDL"

Am văzut că în urmă cu câteva zile, reprezentanţi de marcă ai PDL împart în stânga şi în dreapta sarmale celor care în urma guvernării lor au sărăcit şi au ajuns la un nivel de subzistenţă inimaginabil pentru o ţară europeană.

Oare îşi închipuie viitorii candidaţi ai PDL, foşti guvernanţi, că oamenii uită? Nu cumva celor cărora le împărţeau sarmale, le-au tăiat în trecutul recent salariile cu 25%, le-au impozitat pensiile, le-au redus alocaţiile? Cum s-ar simţi domnii din PDL dacă dânşilor le-ar lua cineva un sfert din ce au şi după aceea le-ar da două sarmale în loc? S-ar simţi onoraţi? S-ar simţi iubiţi, respectaţi sau apreciaţi? În niciun caz.

Oamenii au mândrie, au personalitate, asta nu au învăţat foştii guvernanţi. Oamenii nu uită şi dacă mănâncă o sarma primită de la PDL, o fac pentru că au fost aduşi de ei în această situaţie grea de ospătarii de sarmale ai portocaliilor. Cu siguranţă, oamenii au luat sarmalele şi printre dinţi au rostit vorbe încărcate de suferinţă la adresa vajnicilor bucătari ai PDL.

Vor vedea politicienii PDL, de care vorbeam mai sus, că la alegerile din decembrie, oamenii vor uita de sarmalele lor şi îşi vor aduce aminte de umilinţa, aroganţa şi bătaia de joc la care au fost supuşi de guvernul portocaliu.

Asta va fi o lecţie. Şi cine poate da o lecţie mai bună politicienilor decât alegătorii, cetăţenii cu drept de vot ai României!

Domnul Vasile Popeangă:

"S-a luminat Marele Licurici!"

Într-un document al misiunii americane la OSCE, hăt! la două luni de la revenirea lui Băsescu la Cotroceni, când deja nu se mai poate face nimic, atotcunoscătoarele şi atotputernicele State Unite îl acuză pe premierul Ungariei, Viktor Orban, că s-a amestecat la referendumul de demitere a preşedintelui român - adică de imixtiuni periculoase într-un proces politic românesc, instigând populaţia maghiară din România la boicot.

Mai exact, documentul face referire la faptul că, în timpul campaniei pentru referendum, Orban a venit în România şi a îndemnat ungurii să nu participe la vot. Bineînţeles, lucru care s-a şi întâmplat, consecinţa fiind că la referendum nu s-a realizat pragul de 50%+l din numărul celor cu drept de vot şi astfel referendumul a fost invalidat, specialistul în făcut lucruri plăcute Marelui Licurici întorcându-se la Cotroceni, că tocmai băgaseră cuburi de gheaţă proaspete...

Culmea ironiei face ca aceste acuzaţii să vină din partea Statelor Unite, care prin consilierul secretarului de stat Hillary Clinton, şi anume Philip Gordon, au intervenit în procesul electoral şi l-au susţinut pe Băsescu!

Gordon a venit în România şi a susţinut că la referendum s-au produs fraude masive şi că peste două milioane - două milioane şi jumătate de voturi ar fi fost false (adică peste o treime, lucru tehnic imposibil!), cerând repunerea în funcţie a lui Băsescu. Nu este exclus ca, la dezinformarea domnului Gordon, să fi contribuit din gros însuşi prietenul marinarului eşuat pe dealul Cotrocenilor, ambasadorul Gitenstein. Concluzie destul de lejer de tras, întrucât, acum, după ce americanii imparţiali dându-şi seama că au greşit, încearcă măcar să recunoască în mod sportiv acest lucru.

Pe de-o parte, recunoaşterea greşelii vine odată cu documentul misiunii SUA la OSCE. Acest semnal este unul extrem de important: li se atrage atenţia europenilor că, deşi sunt peste ocean, s-au prins cum stă treaba şi că nu prea sunt tentaţi să muşamalizeze grava abatere de la democraţie ce a pus între paranteze voinţa unei majorităţi uriaşe a românilor exprimată prin vot deschis. Pe de altă parte, recunoaşterea greşelii vine prin răspunsul dat la întrebarea unui jurnalist de acelaşi domn Gordon, care a spus, cu subiect şi predicat, la un briefing de presă, că "dacă preşedintele este nepopular, iar mandatul său nu reflectă voinţa populară, atunci alegerile libere şi corecte sunt modul în care trebuie adresată aceasta" şi că dacă vor românii să-l re-re-resuspende pe Băsescu, iar treaba asta e constituţională, pentru americani e OK. I-auzi, dom' Băsescu, că e OK să scape poporul de un preşedinte ce nu-l mai reprezintă, că preşedinţia nu e azil de neputincioşi şi de persoane care au stat prea mult în fruntea ţării... Sic transit gloria mundi. Mai ieri, când era îmbrobodit de Băsescu şi de propriul ambasador, Gordon zicea una, iar acum, când s-a luminat în sfârşit şi Marele Licurici, a dat-o pe democraţie... Degeaba s-a zbătut într-un mod în care penibil este cel mai dulce cuvânt cu care poate fi caracterizat efortul ambasadorului Gitenstein, cum că, vai, nu-i aşa cum a auzit toată lumea, ci e altfel, cum îi convine lui şi lui Băsescu, că de fapt Gordon n-a zis nimic de alegeri prezidenţiale anticipate sau de altă suspendare, ci de dus mandatul lui Băsescu până la capăt, că, de fapt, a fost o greşeală de traducere şi ne-a tradus el, cel de vreo 700 de generaţii vorbitor de limbă americană..., aducându-ne cu jenă aminte de justificările UDMR-iştilor care, încă de pe vremea lui Domokos Geza, dacă nu le convenea ceva răsuflat în mass-media, ziceau nu că e rău-intenţionat cel pe care l-a scăpat gura în public, ci că e habarnist traducătorul...

Cum nu putea să lipsească şi partea română din a se face penibilă, sorţii au căzut pe Cristian Preda, care a ieşit să îndulcească pilula şi, ca să nu se pună rău nici cu Gordon, dar nici să lase problema cu tăişul în sus, cum o pusese americanul, a încercat să arunce tema-n derizoriu, trezindu-se că spune: "În România, suspendarea e oricând posibilă, e ca ploaia". Cu părere de rău s-a putut sesiza că domnul Preda ba nu ştie că poporul român are o frumoasă vorbă despre cei care rămân filozofi în anumite condiţii, ba că, aşa cum le place francezilor să zică, a pierdut o bună ocazie să tacă...

Oricum, cele mai importante semnale care vin din partea americanilor treziţi la realitate sunt, pe de-o parte, că s-au desolidarizat de băsism (asta e: minciuna are picioare scurte, ulciorul nu merge de multe ori la apă, iarna nu-i ca vara şi madam’ Merkel ca Obama!), iar pe de altă parte că l-au lăsat din braţe pe Băsescu, zilele acestuia la Cotroceni începând să fie numărate.

Cel mai important lucru este însă acela că Statele Unite au adus aceste lucruri şi la cunoştinţa europenilor, oficial, fie şi prin intermediul OSCE...

Domnul Laurenţiu Nistor:

"Mulţumim, Adriean Videanu!"

E bucurie mare în USL când apare Adriean Videanu pe micul ecran! Fiecare apariţie ne ridică procentajul cu un punct, cu o precizie de ceas elveţian! Face ce face infatuatul specimen posesor de mausoleu personal şi mai sapă la temelia PDL-ului (mă rog, ARD, mai modern...), cu tot soiul de afirmaţii care măresc religiozitatea poporului nostru, acesta făcându-şi cruci, chiar dacă se află la mall ori în crâşme, auzindu-l grăind pe Adriean!

Ultimul motiv de cuvântăreală a antepomenitului personagiu îl reprezintă păţania combinatului Oltchim, a cărui licitaţie de cumpărare a acţiunilor a fost, fie şi teoretic, adjudecată în direct de către OTV prin reprezentantul său legal... Adriean Videanu, împreună cu încă 3-4 portocalii, au mai recent o obsesie: plouă afară? Jos guvernul! Ponta să-şi dea demisia! Nu plouă? Jos guvernul! Ponta să-şi dea demisia! Ultima apariţie a Videanului cerea, bine-nţeles, demisia lui Ponta pentru că guvernul său n-a reuşit să privatizeze Oltchimul pe regulile stabilite de un guvern băsist anterior, şi cu un consilier străin ales tot de acelaşi guvern portocaliu!

Culmea tupeului este că Videanu vorbeşte despre una dintre caracteristicile sale, însă arătând spre alţii ca fiind esenţa incompetenţei. Numai că, după cum bine a observat tot neamul românesc şi încă pe pielea proprie, esenţa incompetenţei este PDL-ul, iar esenţa esenţei incompetenţei este însăşi primarul-bordură, supranumit şi Videanu, echivalentul lui Botiş şi Igaş, da' la Ministerul Economiei... Cum altfel se explică faptul că, la preluarea guvernării de către PDL (varianta Boc 1), Oltchimul era o companie profitabilă, iar la plecarea ultimului guvern portocaliu doar căpuşele Oltchimului mai erau profitabile, combinatul fiind transformat într-o mare gaură neagră a economiei, graţie atât unui management de doi bani, cât şi unei supravegheri de trei parale din partea ministerului portocalizat!

Atât de incompetent este numitul Videanu, încât nici măcar nu este în stare să-l caracterizeze corect pe un personaj celebru al folclorului românesc, pe nume Bulă, etichetându-l ca fiind... jalnic! Bulă şi jalnic! E o asociere la fel de potrivită cum am spune, să zicem, Videanu şi competenţa ori baba şi mitraliera! Până şi copiii învaţă la şcoala generală că expresia "Videanu competent" este un oximoron! A spune despre un personaj drag folclorului românesc că este jalnic, înseamnă a nu fi capabil să reţii măcar un banc cu Bulă, darămite să-l comentezi! Pentru toată ţara, Bulă este un personaj vesel, ce mereu îţi aduce măcar zâmbetul pe buze, dacă nu cumva un râs sănătos, în hohote; este un şmecher autentic, mereu are dreptate şi ultimul cuvânt, şi care, sub un aspect comic, transmite învăţăminte din înţelepciunea experienţei poporului român, aceasta fiind o formă mai uşoară de asimilare a acesteia. Mult timp s-a crezut că până şi pentru Videanu e valabil. Se pare că lumea s-a înşelat, supralicitând capacităţile native ale ex-primarului-bordură...

A spune Videanu despre cineva că minte cum respiră e ca şi cum un şarpe ar acuza un miel că vorbeşte sâsâit! Dacă zice Videanu "bună ziua", toată naţia aflată în apropierea nefericitului personagiu stă cu ochii pe ferestre, că poate s-a-nnoptat afară! Iar a spune acelaşi ins despre cineva că e jalnic - iată într-adevăr ceva de un umor nebun, dacă n-ar fi de-o tristeţe iremediabilă...

Ştiu până şi copiii că jalnice sunt doar rezultatele prestaţiilor lui Videanu, indiferent de funcţiile pe care le-a ocupat, astfel încât îl rugăm să ia cuvântul cât mai des: ne face un excelent serviciu! Dacă încă 4-5 astfel de personaje portocalii mai apar pe micile ecrane, nici nu mai are rost să ne facem campanie electorală: intrăm în parlament doar uitându-ne la televizor din fotoliile de acasă.

Mulţumim, Adriean Videanu, pentru serviciile preţioase pe care ni le faci astfel şi ne luăm angajamentul ca, de această dată, să vă anunţăm noi primii că n-aţi mai intrat în legislativul ţării...!

Domnul Ioan Holdiş:

"Educaţia - de la virtute la haos"

Zecile de reforme din ultimii douăzeci de ani, sau aşa-zis numitele "amprente reformiste" ale celor ce au ocupat scaunul de ministru al educaţiei, au dus la haosul actual. Nu îi putem acuza că acesta a fost obiectivul lor, dar în mare parte li se datorează: creşterea analfabetismului, scăderea promovabilităţii la examene şi a mediilor de la an la an şi nu în ultimul rând, rata de abandon şcolar.

Nu este niciun mister degenerarea sistemului educaţional românesc, trist este că toţi cei care au luat deciziile proaste în ceea ce îl priveşte, fug de răspundere. Cu programe învechite, prost gândite, schimbate de la o lună la alta, şcoala românească a decăzut foarte mult în ciuda faptului că încă mai avem profesori care depun eforturi lăudabile.

Elevii nu mai au o motivaţie personală de a învăţa din plăcere, pentru mulţi şcoala devenind o datorie ce îi chinuieşte să memoreze date, nume, reguli, procedee, care, nu de puţine ori, nu sunt actualizate, şi astfel totul se face mecanic sau mai nou prin fraudă în masă.

Rezultatele elevilor de anul acesta arată nevoia urgentă de consolidare a calităţii sistemului de educaţie în ansamblul său, de aceea reformele lăsate de PDL e bine să continue, ţinând cont că au fost apreciate şi lăudate la nivelul Comisiei Europene.

Guvernul PDL, cu mult curaj şi determinare, a creat o nouă lege a educaţiei, apreciată la nivel european, care, să fim realişti, nu poate face minuni peste noapte într-un sistem degradat în douăzeci de ani, care încet şi sigur începuse să se reabiliteze.

Suntem singura ţară din Europa care după ce începe anul şcolar modifică modul de desfăşurare a bacalaureatului, examen care în trecut se numea "examenul maturităţii", examen pentru care te pregăteai ani la rând ca să fii printre primii, examen care reprezenta o mândrie pentru cei care îl treceau şi care, din păcate, astăzi reprezintă un fiasco total din punct de vedere al promovabilităţii, examen la care elevii stau să se gândească cu ce să se îmbrace şi cum să nu fie prinşi copiind.

Din păcate, exemplul pe care îl dă actualul guvern, Guvernul Ponta, elevilor, studenţilor, părinţilor şi profesorilor este acela că furtul este premiat, impostura este binevenită, minciuna este apreciată, modelul viu al acestor "succesuri" fiind însuşi premierul Victor Ponta.

Sistemul de învăţământ a fost grav decredibilizat odată cu descoperirea cazului de plagiat al premierului, fapt pentru care numărul studenţilor străini ce veneau la studii în România a scăzut, iar modelul copiilor români în viaţă nu mai este să înveţe carte pentru a ajunge departe, ci să înveţe să fure, să mintă, crezând că doar aşa pot fi "şmecheri" şi doar aşa vor ajunge să conducă ţara, asemenea domnului Victor Ponta. Promovarea nonvalorilor şi a celor ce reuşesc prin fraudă a dus la o preocupare din ce în ce mai slabă a copiilor pentru învăţătură.

Cum este posibil să avem licee în care să nu fi promovat nici măcar un elev examenul de bacalaureat, elevi care să se bucure că au promovat la limită fără a se mai gândi la media finală şi mii de elevi care nu se mai prezintă la examene; cum de s-a ajuns în această situaţie tragică pentru viitorul acestei ţări, din toate punctele de vedere, domnule Ponta?

Doamnă ministru a educaţiei, e cert că sistemul nostru educaţional este la pământ, resursele materiale sunt infime, programa şcolară este depăşită, fapte care nu atrag copiii spre învăţătură, dar cu toate acestea, încă mai avem exemple cu care să ne mândrim, copii care în luna iulie câştigau nu mai puţin de şase medalii la Olimpiada Internaţională de Matematică, printre care locul 1 în Europa şi locul 10 la nivel mondial, şi patru medalii la Olimpiada Internaţională de Chimie, dintre care una de aur, două de argint şi una de bronz.

Exemplele de acest gen pot continua, exemple pe care cu siguranţă le cunoaşteţi mai bine decât noi, ţinând cont că frâiele educaţiei sunt în mâinile dumneavoastră, fapt pentru care vin şi vă întreb: vi se pare normal să vă bateţi joc de premianţii ţării, de copiii derutaţi de schimbările peste noapte ale programei şcolare şi de haosul în care ţineţi voit viitorul ţării prin prisma educaţiei pe care o primesc copiii noştri?!

Problema cea mai mare este că nu se conştientizează cu adevărat gradul mare de degradare şi nu se iau măsuri responsabile şi ambiţioase la toate nivelurile educaţionale.

Salvarea învăţământului românesc nu poate veni decât de la o acţiune pe termen lung, în etape bine organizate, cu o programă şi manuale reconsiderate pentru întregul scenariu al vieţii şcolare şi cu o investiţie serioasă de la bugetul de stat.

Trebuie să oferim exemple pozitive copiilor noştri şi să îi încurajăm să înveţe, pentru că, după cum spunea Immanuel Kant, "Educaţia este o activitate de disciplinare, cultivare, civilizare şi moralizare a omului, scopul ei fiind dezvoltarea în individ a întregii perfecţiuni de care acesta este susceptibil".

(După pauză, şedinţa a fost condusă de domnul deputat Valeriu Ştefan Zgonea, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistat de domnii deputaţi Georgian Pop şi Clement Negruţ, secretari ai Camerei Deputaţilor.)

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Bună dimineaţa!

Am să rog liderii grupurilor parlamentare să-şi cheme colegii în sală pentru a începe şedinţa. Am înţeles că s-au făcut cele peste 144 de semnături ca să putem să deschidem şedinţa, aşa că o să rog colegii să intre în sală pentru a începe şedinţa.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Deschidem şedinţa de astăzi, 9 octombrie, a Camerei Deputaţilor.

Vă informez că din totalul celor 306 deputaţi, până în acest moment şi-au înregistrat prezenţa la lucrări un număr de 151, potrivit regulamentului, majoritatea.

Începem dezbaterea moţiunii simple iniţiate de acei 59 de deputaţi. Acum sunt 170 prezenţi.

În legătură cu timpul alocat pentru dezbaterea acestei moţiuni, vă prezint următoarele propuneri ale Biroului permanent - o să vă rog frumos să vă pregătiţi cartelele - şi Comitetului liderilor grupurilor parlamentare.

Moţiunea simplă va fi citită de către un distins coleg din partea Partidului Democrat Liberal.

Guvernului i se alocă un timp de 50 de minute pentru a-l epuiza la începutul şi la încheierea dezbaterilor. Pentru dezbateri, luându-se în calcul câte zece secunde pentru fiecare deputat, timpul maxim alocat: PDL - 17 minute; PSD - 15 minute; PNL - 10 minute; UDMR - 3 minute; minorităţi naţionale - 3 minute; Grupul parlamentar progresist - 2 minute; deputaţi independenţi fără apartenenţă la un grup parlamentar - 2 minute.

Dacă sunt obiecţii la aceste chestiuni. Dacă nu, vă supun votului această propunere.

Să înceapă votul.

Cu 60 de voturi pentru, nicio abţinere şi niciun vot împotrivă, propunerile au fost aprobate.

Conform prevederilor Regulamentului, întreb dacă unul dintre distinşii semnatari ai moţiunii îşi retrage semnătura de pe moţiunea simplă. Dacă nu, mergem mai departe.

Ştiţi foarte bine, moţiunea simplă nu poate fi amendată.

Înainte de a trece la prezentarea moţiunii, rog liderii grupurilor parlamentare să depună la secretarii de şedinţă lista cu numele deputaţilor înscrişi la dezbateri.

Din partea Grupului parlamentar al PDL cine va citi moţiunea? Cine citeşte moţiunea? Domnul deputat Tinel Gheorghe, din partea Grupului parlamentar al PDL.

Domnule deputat, aveţi cuvântul pentru a citi moţiunea.

Domnul Tinel Gheorghe:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Domnule ministru,

Moţiunea de astăzi are titlul "Dăunătorii USL distrug agricultura".

După 5 luni de guvernare USL, agricultura românească traversează cea mai neagră perioadă, iar acest lucru a fost cauzat nu numai de seceta din acest an, una dintre cele mai severe, de altfel, dar mai ales de incompetenţa actualei conduceri a Ministerului Agriculturii.

Realitatea zilelor noastre arată că actualul ministru (Ăla micu’) nu are experienţa şi priceperea necesară pentru a gestiona problemele agriculturii româneşti, mai ales într-o perioadă atât de grea. Cu alte cuvinte, este prea mare pălăria pentru capul dumneavoastră la Ministerul Agriculturii, domnule Constantin.

Despre ce este vorba când facem aceste afirmaţii? În primul rând, pornim în analiza noastră de la promisiunile făcute...

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

O să am o rugăminte la dumneavoastră, domnule deputat, să nu folosiţi fraze care pot aduce atingere persoanei. Da? Am o mare rugăminte la dumneavoastră. Ştiţi că este o rugăminte veche a mea şi a colegilor din Grupul parlamentar al PSD şi PNL, şi PD, şi UDMR, şi Progresist. O să am această rugăminte la dumneavoastră. Vă ştiu un om care respectaţi întotdeauna şi sunteţi un om de onoare.

Vă mulţumesc mult.

Domnul Tinel Gheorghe:

Este de notorietate apelativul. Deci nu l-am inventat eu. Îmi cer scuze dacă s-a înţeles altfel.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Tinel Gheorghe:

Despre ce este vorba când facem aceste afirmaţii? În primul rând, pornim în analiza noastră de la promisiunile făcute la audierea dumneavoastră în comisiile reunite ale Camerei Deputaţilor şi Senatului din 7 mai 2012, promisiuni pe care le-aţi considerat un adevărat program de guvernare al USL pe termen scurt în domeniul agriculturii şi care nu au fost, după noi, transpuse în practică.

Din păcate, rezultatele manageriale ale domnului Constantin se văd acum, astfel:

1.Promisiunea - "Accesul fermierilor la apă pentru irigaţii prin facilitarea cumpărării de energie electrică şi program special de refacere a infrastructurii de irigaţii cu finanţare din fonduri europene."

În vara lui 2012, când ar fi trebuit să întreprindeţi toate măsurile posibile pentru a se iriga o suprafaţă cât mai mare din cele amenajate pentru irigaţii (aproximativ un milion de hectare), dumneavoastră, domnule ministru, aţi reuşit "performanţa" să irigaţi aproximativ 80.000 ha, deşi anunţaţi, la preluarea mandatului în luna mai, că sectorul de irigaţii va fi o prioritate pentru dumneavoastră.

Ca formă de sprijin, vă reamintim că aveaţi obligaţia să implementaţi imediat Măsura 125, sprijin pentru infrastructura de irigaţii (cu o sumă alocată de 60 milioane euro) prin PNDR (Programul Naţional de Dezvoltare Rurală) dar, din păcate, la această dată nu avem niciun proiect înregistrat, din cauza faptului că nu aţi reuşit să creaţi cadrul legal de garantare şi finanţare a Asociaţiilor Udătorilor de Apă pentru Irigaţii, beneficiare ale acestui program.

2.Promisiunea - "Eficientizarea gestionării în procesul de evaluare a proiectelor şi programelor implementate prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală în vederea creşterii gradului de absorbţie a fondurilor"

Când eraţi în opoziţie, ne acuzaţi că nu vom reuşi să cheltuim decât jumătate din banii alocaţi României prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală de către Uniunea Europeană şi, în mod inevitabil, Bruxellesul va aproba pentru următoarea perioadă, 2014-2020, o sumă mult mai mică decât cea alocată prin actualul program.

În realitate, datele arată în felul următor: absorbţie fonduri europene prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală, anul 2008, zero; perioada 2009 - mai 2012, până când Guvernul Partidului Democrat Liberal a plecat de la putere = 3,75 miliarde euro, adică un procent de 37,19%, în condiţiile în care cofinanţarea de la bugetul statului pentru finalizarea acestor proiecte a fost în guvernările Boc + Ungureanu de 20%.

În cele 5 luni de guvernare USL, aţi realizat o absorbţie de aproximativ 250 milioane euro, reprezentând doar 50% din suma care trebuia atrasă conform realizărilor de până la venirea dumneavoastră la putere, sumă extrem de mică pentru a ne putea încadra în programul de absorbţie de 1,6 miliarde euro în anul 2012. Şi aceasta, în condiţiile în care cofinanţarea statului român a fost redusă de la 20% la 5%.

Şi pentru că suntem convinşi că încă nu aţi reuşit să aflaţi care este stadiul exact al numărului de proiecte depuse, aflate în evaluare, vă prezentăm mai jos această situaţie.

Pe Măsura 112, "Instalarea tinerilor fermieri", sunt depuse 7.971 proiecte; pe Măsura 121, "Modernizarea exploataţiilor agricole", sunt depuse 1.101 proiecte; pe Măsura 123, "Creşterea valorii adăugate a produselor agricole şi forestiere", sunt depuse 363 proiecte; pe Măsura 123 (prelucrare produse agricole panificaţie, schema N), 93 proiecte; pe Măsura 123, forestier, 40 proiecte; pe Măsura 313, "Încurajarea activităţilor turistice", 2.006 proiecte; pe Măsura 312, "Sprijin pentru creşterea şi dezvoltarea de micro-întreprinderi", nu sunt proiecte alocate; "Sprijinirea fermelor agricole de semisubzistenţă", Măsura 141, 25.488 de proiecte, iar pe Măsura 125, "Îmbunătăţirea şi dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea şi adaptarea agriculturii şi silviculturii", nu s-au depus proiecte.

În total, o sumă acestor proiecte depuse totalizează aproximativ 38.000 de proiecte.

Numărul proiectelor aflate în evaluare (cele 38.000) este foarte important, pentru că el oferă imaginea reală a direcţiilor de dezvoltare a agriculturii româneşti pentru perioada următoare, inclusiv o viziune pentru viitorul Program Naţional de Dezvoltare Rurală (2014-2020). Din păcate, vă spunem domnule ministru, că în momentul de faţă Autoritatea de Management din Ministerul Agriculturii, structură care ar fi trebuit să se ocupe de elaborarea viitorului Program Naţional de Dezvoltare Rurală pentru Politica Agricolă Comună 2014-2020, are cu totul alte preocupări, sursele noastre spunându-ne că de fapt vreţi să externalizaţi această acţiune (elaborarea Programului Naţional de Dezvoltare Rurală) către o firmă apropiată domnului Liviu Harbuz, actualul consilier al prim-ministrului Victor Ponta.

În ceea ce priveşte derularea Programului Operaţional de Pescuit, constatăm că deşi l-aţi schimbat pe şeful AMPOP, autorităţii de management al programului, încă de la începutul mandatului, pe criterii de incompatibilitate politică, v-aţi adus un înlocuitor abia acum (un medic veterinar) care, pe lângă faptul că habar nu are ce să facă în funcţia respectivă, pierzându-se deci foarte mult timp de acum înainte cu punerea lui în temă, nici nu va reuşi să obţină deblocarea fondurilor europene pe acest program.

Vă reamintim că, în această situaţie, aveaţi obligaţia în conformitate cu Infograma nr. 4301 din 15.05.2012, transmisă de Reprezentanţa permanentă a României la UE, sub semnătura domnului ambasador Mihnea Motoc, să dispuneţi măsuri rapide care să ofere garanţii suficiente, astfel încât să se evite declanşarea procedurii de suspendare a plăţilor începând cu 13 iulie a.c. Din păcate, nu aţi făcut nimic în această privinţă, astfel că în acest moment alocarea fondurilor europene în cadrul Programului Operaţional de Pescuit este blocată. Totuşi, aveaţi obligaţia să efectuaţi plăţile pentru proiectele aflate în derulare din banii de la bugetul statului, urmând ca sumele să fie recuperate din bani europeni în momentul deblocării acestora. Or, în momentul de faţă, nu avem informaţii care să confirme că din bugetul Ministerului Agriculturii se fac plăţi pe Programului Operaţional de Pescuit.

3.Promisiunea - "Crearea unui fond de creditare a beneficiarilor de proiecte prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală".

Pentru a transpune în practică această măsură, nu trebuia să faceţi altceva decât să finalizaţi adoptarea unei ordonanţe de urgenţă, pe care fostul guvern PDL o iniţiase în primăvara acestui an, ea fiind deja avizată de Ministerul Finanţelor şi discutată la Ministerul Justiţiei, prin care se identificase soluţia unui împrumut bancar de către fermieri, iar returnarea creditului urma să fie făcută din rezultatele financiare ale investiţiei (la 2-3 ani), din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală. Practic, era o repunere pe tapet a fostului Program "Fermierul", derulat cu succes în perioada 2005-2006. De ce aţi stopat această iniţiativă, în condiţiile în care nu aveţi alte soluţii? Din răutate? Din neştiinţă? Sau chiar din ambele?

4. Promisiunea - "Sprijinirea producătorilor din sectorul zootehnic pentru bunăstarea animalelor şi pentru armonizarea directivelor Agenţiei de Plăţi şi Intervenţii pentru Agricultură cu cele ale Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor în privinţa crotalierii şi identificării".

Valoarea totală a subvenţiilor pentru bunăstare la porc şi pasăre, în 2012, este de aproximativ 750 milioane lei, din care : pentru pasăre - 400 milioane de lei; pentru porc - 350 milioane de lei alocaţi.

Menţionăm că, începând cu 15 iulie 2012, subvenţiile pentru bunăstare la porc se susţin prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală. (Măsura 325), deci din fonduri europene, acesta este un succes al vechiului guvern PDL, dar pentru pasăre trebuia să faceţi aceleaşi demersuri ca şi noi, astfel încât Comisia Europeană să dea avizul pentru finanţarea sprijinului tot din fonduri europene.

Nu aţi întreprins nimic în acest sens, iar informaţiile ne spun că în trimestrul IV al acestui an, sprijinul de la stat pentru bunăstarea la pasăre = 0.

5. Promisiunea - "Combaterea evaziunii fiscale prin susţinerea pe termen mediu şi lung a unei cote reduse de TVA, în strânsă colaborare cu Ministerul Finanţelor".

Este de prisos să vă mai spunem ceva pe această temă deoarece, în afară de retorica obişnuită de zi cu zi în presa scrisă şi audio-vizuală, nu aţi realizat nimic. Noi interpretăm această promisiune ca fiind o "lozincă electorală", ceva de genul "votaţi-ne pe noi, că de la anul TVA la alimentele de bază va fi 9%!"

6. Promisiunea - "Vom recupera sumele restante datorate de arendaşi sau concesionari Agenţiei Domeniilor Statului".

Imediat după instalarea noului guvern, aţi ieşit în conferinţă de presă cu primul-ministru, Victor Ponta, şi aţi anunţat publicul că la Agenţia Domeniilor Statului se efectuează un mare control, urmând ca după finalizarea lui să dispuneţi măsuri de recuperare a celor aproximativ 400 milioane de lei (aproximativ 100 milioane euro) restante la plata redevenţei datorată de arendaşi sau concesionari către ADS.

O mare minciună, domnule ministru, pentru că dacă aţi fi avut intenţia să procedaţi în sensul celor declarate, nu aţi fi blocat proiectul de ordonanţă de urgenţă privind recuperarea redevenţei datorată de producătorii agricoli către Agenţia Domeniilor Statului din subvenţiile acordate acestora (plăţile pe suprafaţă: SAPS + PNDC), iniţiată de guvernul PDL şi transmisă pe circuitul de avizare interministerială până la venirea dumneavoastră la putere. Vorbim de 100 milioane euro, bani care ar fi putut să se întoarcă sub formă de sprijin în agricultură, şi nu ar mai fi aşteptat, astfel, finalizarea licitaţiei la ANCOM, pentru a finanţa agricultura românească.

7. Promisiunea - "Vom acorda fermierilor un ajutor de la bugetul de stat pentru a combate efectele secetei din acest an".

Anunţul făcut la începutul lunii iunie a acestui an, în plină perioadă de secetă cruntă, a creat o mare aşteptare în rândul fermierilor, mai ales că atât dumneavoastră, cât şi primul-ministru, Victor Ponta, declaraţi că prioritatea priorităţilor, în această vară, va fi finanţarea agriculturii. Numai că, între vorbe şi fapte, la dumneavoastră, sunt ani lumină distanţă. Sprijinul de 100 lei/ha pentru fermierii care au suprafeţe eligibile de minim 1 ha, dar nu mai mult de 10 ha, pentru a combate seceta din acest an, este, din punctul nostru de vedere, frecţie la un picior de lemn.

În primul rând, pentru că din motive electorale, populiste, aţi stabilit să acordaţi aceşti bani segmentului de fermieri pe care dumneavoastră l-aţi considerat cel mai numeros din punct de vedere al mărimii exploataţiei agricole (între 1-10 ha), ca şi cum seceta nu i-ar fi afectat pe toţi în aceeaşi măsură (exploataţiile de subzistenţă cu suprafeţe mai mici de 1 ha sau pe fermierii cu suprafeţe mai mari de 10 ha). Aţi reuşit să introduceţi în practică un concept nou: "seceta diferenţiată" pe criterii politice.

Or, în acest caz, vă somăm, domnule ministru, să găsiţi resursele financiare necesare acordării sprijinului şi pentru cei aproximativ 2,5 milioane de ţărani (exploataţiile de subzistenţă) afectaţi la fel de grav de seceta din anul acesta, ca şi ceilalţi fermieri.

De asemenea, vă somăm să modificaţi actul normativ, în sensul acordării sprijinului financiar prin centrele zonale şi teritoriale ale Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, care gestionează în momentul de faţă în condiţii optime plăţile pe suprafaţă.

Practic, dat fiind faptul că sprijinul se acordă prin Direcţiile Agricole Judeţene, structuri cu personal insuficient în momentul de faţă pentru derularea unei astfel de operaţiuni (10-15 angajaţi la nivel de judeţ), fermierii beneficiari ai acestei forme de sprijin sunt obligaţi să se plimbe pe drumuri (uneori şi peste 100 km), pentru a depune documentele justificative şi, în acest fel, o mare parte din suma alocată se cheltuiesc cu deplasarea. De altfel, toate informaţiile din acest moment scot în evidenţă că sunt descurajaţi şi că procentul celor care au depus cereri pentru acest ajutor este undeva în jur de 20%.

Nu în ultimul rând, ţinem să informăm fermierii că înainte de a fi demis, guvernul PDL iniţiase o astfel de măsura de sprijin, dar cu 200 lei/ha şi cu suprafaţa eligibilă până la 100 ha., din păcate nefinalizată de actualul guvern, decât în forma de 100 lei/ha şi suprafaţa eligibilă până la 10 ha.

8. Promisiunea - "Reforma instituţională în Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi unităţile subordonate, inclusiv începerea procesului de unificare a celor două Agenţii de plăţi". Este vorba de Agenţia de plăţi şi intervenţie pentru agricultură, şi de Agenţia pentru dezvoltare rurală şi pescuit.

Rar le-a fost dat să vadă angajaţilor din Ministerul Agriculturii o aşa teroare administrativă, justificată, chipurile, de dumneavoastră, sub nevoia eficientizării activităţii personalului. Astfel, unii dintre cei mai buni specialişti din minister, care n-au avut nicio legătură cu partidele politice, au fost chemaţi de dumneavoastră, domnule ministru, sau de subordonaţii de încredere ai dumneavoastră, şi rugaţi să părăsească ministerul - atenţie, spun ministerul, nu funcţia publică!

Pentru a-i convinge că nu trebuie să vorbească despre acest lucru, aţi dispus ulterior controale care să le închidă gura. Vina unor astfel de specialişti a fost că, prin activitatea lor, şi-au însuşit documente care demonstrau că, în cazul privatizării Institutului de Chimie Alimentară, statul a fost prejudiciat cu aproximativ 60 de milioane de euro. Altora li s-a "indus" să semneze proceduri de contraexpertiză, prin care paguba în cazul privatizării Institutului de Chimie Alimentară se putea diminua la 27 de milioane euro. Şi, pe principiul, "maurul şi-a făcut treaba, maurul poate să moară", imediat l-aţi îndepărtat din minister, extinzând însă sancţiunea şi la nivelul celorlalţi membri ai familiei (soţul fiind mutat imediat în alt loc de muncă, inferior celui avut, deşi în activitatea pe care o desfăşura nu avea nicio legătură cu Ministerul Agriculturii).

În teritoriu, toţi cei care nu au înţeles că trebuie să demisioneze din funcţiile de conducere pe care le deţineau, s-au trezit cu controale, care le sugerau că e mai bine să plece sau, acolo unde nici controalele nu au dat rezultate, funcţionarii au fost pur şi simplu detaşaţi în interes de serviciu fără a avea, însă, acordul lor scris. Detaşarea s-a făcut în unele cazuri şi la distanţe de 250-300 de km de locul de muncă, cu încălcarea flagrantă a prevederilor legislaţiei muncii.

În aceste cazuri, costurile cu detaşarea (asigurare transport, cazare şi indemnizaţie de detaşare) se ridică, după unele calcule la aproximativ 250 mii euro/lună, bani care sunt asiguraţi din bugetul ministerului. Pentru cele 3 luni şi jumătate, până la sfârşitul anului, suma totală se apropie de 1 milion de euro. Noi considerăm că aceşti bani ar fi trebuit să se regăsească în formele de sprijin pentru înfiinţarea camerelor agricole, şi nu în ambiţii şi vendete politice.

În acest caz, vorbim clar de un abuz, şi le-am cerut celor afectaţi să facă plângere penală, asigurându-le asistenţă juridică de specialitate.

Să fim foarte clar înţeleşi, domnule ministru, PDL nu protejează hoţii sau infractorii şi, în general, pe nimeni care este certat cu legea. Dar în această situaţie vorbim de funcţionari cărora le-au fost încălcate drepturile legale conferite de legislaţia muncii şi, pentru acest lucru, vinovaţii trebuie să plătească.

Dar nu peste tot aţi dat afară. Pentru a vă servi clientela politică, aţi dispus angajarea în teritoriu a 50 de directori generali adjuncţi, care să supervizeze activitatea directorilor din Agenţiile teritoriale pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit. Curată reformă instituţională, domnule ministru! Pe unii îi daţi afară, pe criterii inventate de dumneavoastră, pe alţii îi angajaţi în condiţii numai de dumneavoastră ştiute. Ce să facă cei 50 de directori generali adjuncţi?! Ce să supervizeze şi pe ce bani au fost angajaţi?!

Calculele noastre ne arată că, cei 50 de noi directori generali angajaţi, vor consuma din bugetul Ministerului Agriculturii aproximativ 1,1 milioane de lei (aproximativ 300.000 de euro) până la sfârşitul acestui an.

Considerăm că întrebările noastre sunt legitime, atât timp cât în Comisia pentru agricultură din Camera Deputaţilor aţi refuzat să acceptaţi suplimentarea cu 1.000 posturi a schemei de personal din cadrul Agenţiei Naţionale de Îmbunătăţiri Funciare la aprobarea Ordonanţei de urgenţă nr.82/2011.

Observăm astfel, că ministerul a început să semene din ce în ce mai mult cu o organizaţie a Partidului Conservator, unde toţi neaveniţii îşi găsesc un loc de muncă. Un exemplu elocvent îl reprezintă modificarea condiţiilor specifice prevăzute în fişa postului pentru organizarea ocupării funcţiei publice de conducere vacante (director general) la Laboratorul Central pentru Calitatea Seminţelor şi Materialului Săditor Bucureşti.

Astfel, printr-un abuz se legiferează ca apţi pentru a participa la concurs şi absolvenţi cu diplomă de licenţă în domeniul farmaciei. Da, aţi auzit bine, în domeniul farmaciei.

Bineînţeles că începând cu data de 21.09.2012, farmacista, respectiv, vicepreşedinta Organizaţiei Partidului Conservator Iaşi, îşi adjudecă postul şi devine director general.

Ne întrebăm şi vă întrebăm: ce legătură poate exista între un farmacist şi un specialist în domeniul producerii de sămânţă şi material săditor în agricultură? Poate că, anticipând dezastrul pe care îl veţi lăsa la Ministerul Agriculturii, după plecarea dumneavoastră, începeţi de pe acum să le recomandaţi fermierilor, în loc de seminţe şi material săditor, medicamente care să le atenueze durerile de cap şi să le îngreuneze vederea, gândind că, în acest fel, veţi atenua impactul şi imaginea dezastruoasă a managementului dumneavoastră. Şi am înţeles că şi la Agenţia Domeniilor Statului a fost numit un doctor uman. Se pare că Ministerul Sănătăţii se mută, încetul cu încetul, la Ministerul Agriculturii.

9. Promisiunea - "Voi sprijini înfiinţarea Camerelor agricole, structuri ce vor trebui să reprezinte laboratoarele dezvoltării satului românesc."

O minciună mai mare nici nu puteaţi spune, domnule ministru. pentru că în momentul de faţă, la aproape 5 luni de la preluarea mandatului, nu numai că nu aţi făcut nimic pentru punerea în practică a prevederilor Legii nr.283/2010 - Legea Camerelor agricole, dar refuzaţi să emiteţi ordinul de stabilire a sumelor necesare pentru primele alegeri (90 de zile, conform art.2 din legea mai sus-menţionată), alegeri ce ar fi trebuit să aibă loc la data de 21 octombrie 2012 pentru camerele agricole judeţene, şi 30 octombrie 2012 pentru camera agricolă naţională, date stabilite de Comitetul Naţional de Iniţiativă, comitet care, în data de 27.09.2012, v-a înaintat plângere prealabilă pentru intrarea în legalitate.

Ne aducem aminte, domnule ministru, câte lacrimi aţi vărsat când eraţi în opoziţie, acuzându-ne că blocăm implementarea Legii Camerelor agricole şi că, din această cauză, pe de o parte, aproape 3.000 de specialişti în agricultură nu pot avea o şansă pentru a-şi desfăşura activitatea, iar pe de altă parte, fermierii nu vor putea accesa fonduri europene în cadrul Politicii Agricole Comune 2014-2020, că dorim politizarea structurilor agricole, când de fapt, în realitate, "hoţii strigă hoţii". Câtă ipocrizie, domnule ministru, şi sunteţi aşa de tânăr!...

10. Am lăsat la urmă, şi nu întâmplător, un aspect foarte important. El este legat de ştirea apărută în primăvara acestui an, care ne anunţa că, pentru anul 2009, Comisia Europeană va impune României penalităţi de 100 de milioane de euro - deci, atenţie! - 100 de milioane de euro pentru neplata în termen a sprijinului pe suprafaţa aferentă a anului respectiv.

Ştirea din primăvară a fost confirmată recent de Comisia Europeană, astfel că, domnule ministru, va trebui să restituim banii. Vă întrebaţi ce legătură aveţi dumneavoastră cu aceste aspecte?! Dacă aţi uitat, vă reamintim că, în anul 2009, director general al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, căci despre această instituţie este vorba, eraţi dumneavoastră. Adică, mai pe româneşte spus, pentru perioada cât aţi ocupat postul de director general al APIA, în anul 2009, datorită managementului dezastruos practicat, România va trebui să restituie 100 de milioane de euro ca penalităţi.

Credeţi că mai puteţi fi credibil, în aceste condiţii, în activitatea dumneavoastră, domnule ministru? Credeţi că mai puteţi convinge pe cineva că ceea ce faceţi la Ministerul Agriculturii poate fi considerat management performant? Noi nu mai credem. Dacă pentru aproximativ un an, la APIA, aţi produs o gaură de 100 mil. euro, cât estimaţi, stimaţi colegi, că va fi gaura la nivelul întregului minister, la finalul mandatului domnului Daniel Constantin?

Stimaţi colegi,

suntem convinşi că domnul ministru Daniel Constantin îşi va justifica incompetenţa şi abuzurile săvârşite în cele numai 5 luni de mandat, pe seama vechii moşteniri. De asemenea, suntem convinşi că, prin poziţia exprimată aici în plen, va încerca să vă convingă că lucrurile în sector se derulează normal, conform programului stabilit şi aprobat de dumneavoastră la învestire.

Credem, însă, că realitatea agricolă nu mai poate păcăli pe nimeni. Aici vorbim de incompetenţă profesională, de lipsă de experienţă administrativă, dar, mai grav, de abuzuri şi ilegalităţi care toate generează impredictibilitate şi lipsă de viziune şi perspectivă în domeniul politicilor agricole.

Vă întrebăm, domnule ministru: care va fi nivelul sprijinului pe suprafaţă pentru anul 2012 (SAPS)? Care va fi sprijinul bugetar pe PNDC, adică plata de la bugetul de stat, atât în sectorul vegetal, cât şi cel zootehnic? Cât va fi sprijinul la motorină? Ce se va întâmpla cu subvenţiile la porc şi pasăre (sprijinul pe bunăstare) şi ce nivel va avea el în 2013? Ce se întâmplă cu Programul Naţional de Dezvoltare Rurală, cu proiecţia lui pentru perioada 2014-2020? Sunteţi capabil să-l realizaţi? Ce veţi face în sectorul îmbunătăţirilor funciare (irigaţii, desecări, combaterea eroziunii solului), mai ales că prognozele anunţă o iarnă foarte grea?

Toate aceste întrebări şi multe altele, care ar fi putut fi puse, sunt legitime, întrucât ele reprezintă, pe de o parte, întrebările pe care şi le pun fermierii români în momentul de faţă, pentru fundamentarea anului agricol 2012-2013 (planul de afaceri), şi care ar fi trebuit să-şi găsească răspunsul în proiectul de buget pe anul 2013, buget pe care aţi anunţat că nu-l veţi depune însă decât după alegerile parlamentare. Pe de altă parte, ele sunt urmarea creşterii preţurilor la produsele agroalimentare, care în această perioadă au explodat, cu impact extraordinar asupra puterii de cumpărare a cetăţenilor, fapt ce duce la scăderea nivelului de trai.

Stimaţi colegi,

noi considerăm că pentru funcţia de ministru este obligatoriu ca, pe lângă multe alte calităţi pe care trebuie să le ai, este necesară o minimă experienţă şi expertiză profesională. În cazul domnului Daniel Constantin, considerăm că "ucenicia în funcţia de ministru" dăunează foarte mult sectorului agricol.

Dacă vreţi să vă jucaţi "de-a ministrul", atunci vă sugerăm să o faceţi în interiorul PC.

Având în vedere cele expuse, subsemnaţii deputaţi, iniţiatori ai prezentei moţiuni, vă solicită să adoptaţi prin vot prezenta moţiune.

În consecinţă, Grupul parlamentar al Partidului Democrat Liberal, din Camera Deputaţilor, solicită demisia din funcţia de ministru al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, a domnului Daniel Constantin.

Mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnule deputat,

înţelegerea liderilor grupurilor parlamentare a fost transmisă liderului grupului parlamentar al PDL, din stânga dumneavoastră, înţelegerea liderilor grupurilor parlamentare când s-a stabilit moţiunea, că ultima frază pe care aţi citit-o, care este în încălcarea Constituţiei şi a deciziei Curţii Constituţionale, să nu o mai citiţi. Dumneavoastră văd că repetaţi acest lucru. Cred că nu aţi avut un dialog cu Mircea Toader sau dânsul a omis să vă informeze. Ultima frază pe care aţi citit-o nu intră în prevederile moţiunii - este de la dumneavoastră! - şi acesta este punctul de vedere al liderului grupului parlamentar la momentul în care a depus moţiunea.

Nu vreau să... Nu aveţi un dialog cu mine, îmi cer scuze! Vă rog frumos să aveţi un dialog cu domnul Toader, şi vă reaminteşte dânsul sau domnul Oltean cu mine.

Domnul Tinel Gheorghe:

Doresc dreptul la replică!

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Nu aveţi dreptul la replică. Eu v-am reamintit ceea ce s-a discutat în Biroul permanent şi care este prevederea Constituţiei. Nu aveţi un drept la replică la ceea ce vă spune preşedintele Camerei când prezintă situaţia. Vă rog frumos!

Vă mulţumesc foarte mult.

O să rog Secretariatul să ne dea lista cu cei care iau cuvântul.

Pentru început, o să-i dau cuvântul domnului ministru Daniel Constantin, aşa cum prevede Regulamentul.

Domnule ministru, aveţi cuvântul.

Domnul Daniel Constantin (ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Primul lucru pe care trebuie să-l remarc, după ce am văzut textul moţiunii pe care aţi prezentat-o, este acela că, deşi în sală, chiar şi astăzi, şi în Grupul parlamentar al Partidului Democrat Liberal se află doi foşti miniştri ai agriculturii, recent miniştri ai agriculturii - domnul Tabără şi domnul Fuia - aţi ales pe altcineva să citească moţiunea simplă, cineva mai profan în acest domeniu al agriculturii. (Aplauze.)

De aceea, trebuie să vă întreb, încă de la început, stimaţi membri ai Partidului Democrat Liberal, vă este ruşine cu aceste două persoane pe care le-aţi propus miniştri ai agriculturii?! Vă este ruşine cu ce-au făcut aceste persoane în fruntea Ministerului Agriculturii? Sau poate că aceste două persoane v-au spus că n-au nimic de reproşat actualei conduceri a Ministerului Agriculturii. Şi vă spun acest lucru, pentru că acum două, trei săptămâni, dacă nu mă înşel, la solicitarea conducerii Ministerului Agriculturii, la solicitarea mea personală, am venit în faţa grupurilor reunite ale celor două comisii de la Camera Deputaţilor şi la Senat, să vorbim despre problemele agriculturii.

Acolo, cei doi miniştri, chiar şi domnul Tinel Gheorghe, care a citit mai devreme moţiunea simplă, au adus cuvinte de apreciere la adresa strategiei pe care o adoptă astăzi Ministerul Agriculturii.

Ce s-a întâmplat, domnilor, în aceste trei săptămâni? Este cumva faptul că ne apropiem de alegerile parlamentare?!

În acest context, cred că astăzi debutăm, şi avem un debut la nivelul Parlamentului României, o specie nouă, pe care a inventat-o astăzi Partidul Democrat Liberal, şi anume automoţiunea, o specie în care iniţiatorii invocă propriile erori şi abuzuri, pentru că despre asta este vorba în moţiunea pe care aţi prezentat-o.

Din respectul pe care ar trebui să-l avem pentru Camera Deputaţilor şi pentru instituţia Parlamentului, o să mă refer astăzi şi o să răspund la toate punctele pe care dumneavoastră le-aţi prezentat în moţiunea simplă, deşi constat că limitele politicianismului şi ale ipocriziei au atins cote alarmante, transformând activitatea parlamentară pentru unii, şi mai ales pentru Partidul Democrat Liberal, într-un atac la persoană, în jigniri multiple, într-o activitate, cu alte cuvinte, pamfletară, o activitate - care este adevărat, şi trebuie să realizaţi şi dumneavoastră - destul de agramată, fapt ce conduce la riscuri importante de imagine pentru instituţia pe care o reprezentaţi.

Profit, totuşi, de ocazia pe care mi-aţi oferit-o, astăzi, pentru a prezenta modalitatea în care am răspuns angajamentelor pe care mi le-am luat în momentul în care Parlamentul m-a învestit în funcţia de ministru. În egală măsură o să vă prezint cum se pot face progrese în agricultura României în numai 5 luni de zile, comparativ cu 4 ani de mandat ai Partidului Democrat Liberal, în care, din păcate, agricultura a involuat.

Primul lucru pe care trebuie să-l remarc este legat de faptul că agricultura României nu a reprezentat pentru niciunul din membrii Partidului Democrat Liberal, pentru niciun ministru şi, cu atât mai puţin, pentru primii-miniştri ai Partidului Democrat Liberal o prioritate. Iar acest lucru, vreţi, nu vreţi, se vede, domnilor pdl-işti, în bugetul pe care l-aţi acordat an de an pentru Ministerul Agriculturii. An de an, din anul 2008, aţi diminuat în mod constant bugetul acestei instituţii. Astfel, în anul 2012, aţi fost de acord, domnule Tabără, numai pentru a rămâne în funcţia de ministru, cu cel mai mic buget pe care l-a avut vreodată Ministerul Agriculturii.

Comparativ cu atitudinea dumneavoastră, ceea ce spuneam atunci când m-aţi învestit în această funcţie, că agricultura şi energia vor fi priorităţi ale Programului de guvernare a Uniunii Social- Liberale, a trecut de la vorbe la fapte. Este pentru prima dată, în ultimii ani, când bugetul Ministerului Agriculturii cunoaşte o creştere semnificativă a bugetului la rectificarea bugetară. Nu mai puţin de 100 milioane de euro, 100 de milioane de euro vor fi alocate bugetului Ministerului Agriculturii la rectificarea bugetară de la sfârşitul acestei luni. Astfel, această sumă este similară cu ceea ce dumneavoastră aţi redus în mod constant în ultimii 3 ani. Dacă bugetul Ministerului Agriculturii, în anul 2008, ajungea la aproximativ 1,4 miliarde de euro, din cauza dumneavoastră şi a incompetenţei dumneavoastră şi a faptului că nu aţi considerat agricultura o prioritate naţională, în anul 2012, bugetul Ministerului Agriculturii este doar de 1,1 miliarde de euro.

Prin această alocare bugetară putem să ne îndeplinim obligaţiile pe care ni le-am luat faţă de fermieri, astfel încât să vorbim, în anul 2012, că pentru prima dată Ministerul Agriculturii şi fermierii primesc de la bugetul Ministerului Agriculturii un nivel de sprijin maxim admis de către Comisia Europeană.

Vă reamintesc faptul că bugetul anului 2012, deşi era construit pe măsuri de sprijin pentru agricultori, nu avea alocare bugetară decât până în luna mai a acestui an. Probabil că ştiaţi, domnilor pdl-işti, că în luna mai veţi pleca definitiv de la guvernarea acestei ţări.

O să încep să răspund, punctual, la cele 10 puncte pe care le-aţi ridicat mai devreme.

Făceaţi referire la importanţa pe care o acordăm fermierilor şi la faptul că am făcut o promisiune că vom acorda fermierilor accesul la apa pentru irigaţii la preţul corect.

Este adevărat, domnilor pdl-işti, în luna iulie, mai exact în data de 12 iulie, a fost semnat Ordinul de ministru nr.146, prin care fermierii, pentru prima dată în ultimii ani, au acces la un tarif pentru apa de irigaţii cu 20% mai mic decât au avut iniţial. Cu alte cuvinte, ca să înţelegeţi mai bine, dacă în guvernarea PDL domnul Videanu a înţeles să fie partenerul "băieţilor deştepţi", acordând energie ieftină pentru aceştia, Guvernul Uniunii Social-Liberale a decis să fie partenerul agricultorilor, acordând un tarif corect al energiei pentru irigaţii.

Este primul an când fermierii nu mai plătesc, aşa cum s-a întâmplat în anii dumneavoastră, şi pierderile din sistem, datorită faptului că toate canalele magistrale au fost lăsate uitării de către dumneavoastră, de către cei care aţi guvernat ţara. Ele sunt neimpermeabilizate în momentul de faţă, iar pierderile sunt destul de mari. Spuneam că, printr-un acord pe care l-am avut cu apele române, este pentru prima dată când fermierii plătesc doar ceea ce se consumă, atunci când vorbim de apă şi, implicit, de energie.

În planul lăsat de Partidul Democrat Liberal (pentru că făceaţi referire mai devreme la organizaţiile de udători), bugetul alocat pentru Măsura 125 - şi trebuie să ştiţi, domnule Tabără, acest lucru - era doar de 25 de milioane de euro.

Guvernul Uniunii Social-Liberale, actuala conducere a Ministerului Agriculturii a decis să majoreze bugetul pe această măsură de la 25 la 60 de milioane de euro. Şi am făcut acest lucru în acord cu organizaţiile udătorilor de apă, aşa cum se numesc ele în mod corect, nu cum le numiţi dumneavoastră, în mod incorect, chiar în moţiunea pe care aţi citit-o mai devreme, fapt ce denotă necunoaşterea dumneavoastră - care nu mă miră, de altfel - în acest domeniu.

Aşa cum spuneam, nu mai puţin de 60 de organizaţii de udători au acces în această perioadă la 60 de proiecte cu finanţare nerambursabilă sută la sută. Un milion de euro pentru fiecare proiect va merge la fermieri pentru reabilitarea staţiilor de punere sub presiune şi a canalelor care sunt deja în proprietatea acestor organizaţii.

Preocuparea Uniunii Social-Liberale merge dincolo de promisiunile pe care le-am făcut atunci când am fost audiat în comisiile de specialitate. Astfel, este pentru prima dată, este pentru prima dată când se gândeşte un program care să rezolve, cu adevărat, problema pe care o reprezintă seceta în agricultură. Este pentru prima dată când am scris un program care poate fi finanţat din fonduri europene, şi care să reabiliteze o suprafaţă foarte mare, care va fi utilizată pentru irigaţii. Nu mai puţin de un miliard de euro sunt solicitaţi Comisiei Europene, în această perioadă, pentru a reabilita infrastructura de irigaţii care să deservească 800.000 ha.

Aţi devalizat, şi vă acuz în mod public, domnule Tabără, prin Ordonanţa nr.82 aţi devalizat sistemul de irigaţii din România.

În anul 2010, la propunerea dumneavoastră şi cu acordul premierului Boc, care vă era şi şef de partid, aţi aprobat Ordonanţa nr.82, prin care aţi dat afară din sistemul de îmbunătăţiri funciare 3.500 de oameni din cei 5.000 care gestionau patrimoniul pe care-l aveau.

Prin această măsură pe care aţi luat-o, 30%, domnule Tabără, din infrastructura de irigaţii din proprietatea statului a fost imediat vîndută la fier vechi. Mai mult decât atât, prin externalizarea serviciilor de pază, pe care le-aţi indus cu această ordonanţă pe care aţi propus-o, aţi externalizat şi aţi devalizat bugetul statului cu nu mai puţin de 4 milioane de euro, cost plătit pentru firmele de pază, cost comparativ cu plata pe care o aveam către angajaţi, atunci când paza se făcea cu angajaţi proprii.

V-am mai pus aceste întrebări şi nu am primit încă un răspuns, domnule Tabără, domnule ministru, dacă vă simţiţi responsabil de viaţa familiilor celor 3.500 de oameni pe care i-aţi dat afară de la Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare?

Dacă vă simţiţi vinovat de faptul că, aşa cum vă spuneam şi mai devreme, 30% din instalaţiile de irigaţii au fost vândute la fier vechi. Dacă vă simţiţi responsabili, stimaţi membri pedelişti, care aţi susţinut acea guvernare, de faptul că s-au pierdut bani de la bugetul de stat din cauza unei ordonanţe care nu mai permite nicio activitate să fie desfăşurată prin angajaţi proprii.

Îmi pare rău şi nu mă aşteptam la aceste lucruri din partea dumneavoastră, domnule Tabără, pentru că ştiu că aţi făcut parte şi din comisia care a studiat ce s-a întâmplat cu sistemul de irigaţii din ’89 până în prezent. În momentul în care aţi ajuns la guvernare nu aţi făcut altceva decât să continuaţi politica de devalizare şi de distrugere a sistemului de irigaţii din România.

Vom încerca să reparăm toate aceste nenorociri care s-au întâmplat pe zona de îmbunătăţiri funciare, punând în centrul priorităţilor reabilitarea sistemului de irigaţii din fondurile europene, dar şi construcţia celei mai importante surse de apă după Dunăre, şi anume Canalul Siret-Bărăgan.

Ceea ce vreau să subliniez vizavi de ce spuneaţi mai devreme, cu suprafaţa care a fost irigată în acest an, informaţiile dumneavoastră nu numai că sunt incorecte, sunt şi răuvoitoare. Suprafaţa irigată nu a fost de 80 de mii de hectare, aşa cum în mod greşit susţineaţi, ci de 270 de mii de hectare, această suprafaţă crescând faţă de anul trecut în mod consistent, după ce în perioada de secetă am dat accesul fermierilor să irige la preţul corect.

Legat de punctul 2 - promisiunea eficientizării gestionării în procesul de evaluare a proiectelor şi programelor implementate prin PNDR, vreau să vă spun că tot textul moţiunii denotă în primul rând lipsa de cunoştinţe minime în acest domeniu şi faptul că sursele de informare ale dumneavoastră sunt denaturate. În cele 5 luni de când mă aflu în fruntea Ministerului Agriculturii, gradul de absorbţie a fondurilor europene pe dezvoltare rurală a crescut de la 37,19, aşa cum bine spuneaţi, la 50%, la 50%. 360 de milioane, şi nu 250, atât spuneaţi dumneavoastră, au mers în această perioadă către beneficiari de la Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit. Targetul pe care l-am stabilit la începutul acestui an, şi nu de către noi, ci de către dumneavoastră, de 1,4 miliarde de euro, accesaţi numai prin această agenţie, vă anunţ de acum că va fi depăşit.

La data de 1 iulie, spuneaţi în moţiunea simplă, iniţial, că dumneavoastră sunteţi cei care aţi propus ca rata de cofinanţare să scadă de la 20%, mă refer din bugetul naţional, la 5%.

Vă anunţ, domnule Tinel Gheorghe, domnule deputat, că această măsură a fost implementată începând cu data de 1 iulie, când dumneavoastră eraţi deja istorie şi nu mai guvernaţi această ţară.

Am iniţiat procedura de modificare a Programului Naţional de Dezvoltare Rurală şi în perioada următoare, pentru că vorbeaţi la un moment dat şi de sprijinul pe care-l acordăm pentru zona de zootehnie, se va lansa, chiar dacă bugetul a fost epuizat, printr-o alocare suplimentară, se va redeschide Măsura 121, care va pune accent exact pe sprijinul în zootehnie.

De asemenea, aţi făcut o menţiune pe Programul Operaţional de Pescuit.

Vreau să fac următoarele precizări: la momentul 7 mai, când am venit la conducerea Ministerului Agriculturii, am găsit acest program extrem de important, cu alocare consistentă, suspendat, cu plăţile întrerupte încă din data de 13 ianuarie. Plăţile au fost întrerupte încă din data de 13 ianuarie, riscând ca în data de 13 iulie să trecem în faza următoare de penalitate, şi anume întreruperea, suspendarea plăţilor.

Problemele au fost atât de grave, generate în doi ani de zile de când altcineva a condus Ministerul Agriculturii, încât, în ciuda tuturor eforturilor pe care le-am făcut, am reuşit doar să evităm cea mai grea sancţiune, şi anume suspendarea plăţilor, prelungind întreruperea acestora până în luna decembrie, timp în care avem toate resursele pentru a remedia problemele pe care dumneavoastră le-aţi generat.

Făceaţi referire la conducerea actuală a Agenţiei, a Autorităţii de Management pentru Programul Operaţional de Pescuit şi vreau să vă spun că actualul director are o experienţă, chiar dacă este medic veterinar, de peste 40 de ani în domeniu şi în funcţii de conducere, în management şi funcţii de conducere.

Vreau să vă întreb pe dumneavoastră, stimaţi pedelişti, era mai bun fostul director al Partidului Democrat Liberal, care era inginer silvic şi fără experienţă managerială, nici măcar un an de zile? Şi vă reamintesc un lucru pentru că aţi făcut referire la acest aspect: fostul director este încă director, dacă nu ştiaţi, însă este suspendat, domnule deputat, aşa cum şi dumneavoastră sunteţi suspendat, sunteţi încă director în Ministerul Agriculturii, suspendat de mai bine de 4 ani de zile, pentru a veni în Parlament.

Astfel blocaţi funcţiile de conducere, printr-un obicei pe care brevetat în politica românească şi în administraţia publică din România.

Cel de al treilea punct - crearea unui fond de creditare a beneficiarilor de proiecte prin PNDR, făceaţi referire la o ordonanţă de urgenţă pe care domnul ministru Fuia a lăsat-o la Ministerul Agriculturii. A fost atât de bună ordonanţa de urgenţă la care vă referiţi, încât Ministerul Finanţelor a respins-o la prima citire, doarece conducea la creşterea deficitului bugetar pe care tot Domniile Voastre l-aţi agreat cu Fondul Monetar Internaţional.

Paşii concreţi care s-au făcut în acest domeniu sunt evidenţi şi numai un pedelist cred că nu ar putea să-i vadă.

În primul rând, pentru cei care ne interesează pe noi, şi anume beneficiarii direcţi ai Programului Naţional de Dezvoltare Rurală, s-au luat următoarele măsuri: subvenţionarea dobânzii la credite, inclusiv un an de graţie pentru plata dobânzii, măsură care permite demararea proiectelor care până astăzi au fost blocate. Şi ştiţi foarte bine că aveţi nu mai puţin de 800 de proiecte care, după un an, doi ani, sau chiar trei ani de zile de la semnarea contractului nu au început nici măcar prima plată, nu mai vorbesc de cererile de rambursare; negocierea cu băncile a unor rate reduse ale dobânzii pentru dezvoltare rurală, în condiţiile în care băncile respective efectuează şi plăţi directe, iar cea de a treia măsură concretă se referă la actualizarea cursului valutar pentru achiziţia utilajelor şi echipamentelor în valută, măsură pe care puteaţi să o luaţi şi dumneavoastră, având în vedere că acele contracte care au fost în anul 2009 au fost semnate la un curs valutar, iar astăzi beneficiarii nu pot să înceapă proiectul respectiv, deoarece cursul valutar a cunoscut acel dezechilibru pe care-l cunoaşteţi foarte bine.

Cea de a patra promisiune pe care o invocaţi dumneavoastră se referă la sprijinirea producătorilor din sectorul zootehnic pentru bunăstarea animalelor şi pentru armonizarea directivelor dintre APIA şi ANSV.

Ne întrebaţi, cu alte cuvinte, domnilor deputaţi şi miniştri, despre bunăstarea în sectorul creşterii porcilor şi creşterii păsărilor.

Vreau să vă spun că, în bugetul pe care l-am găsit la Ministerul Agriculturii, aceste măsuri aveau alocare bugetară doar până în data de 15 aprilie. Cum aţi fi putut dumneavoastră să vă duceţi la îndeplinire această promisiune, fără buget şi fără o perspectivă de rectificare bugetară evidentă? Am continuat şi am accelerat o măsură pe care aţi început-o dumneavoastră, dar nu aţi reuşit să o finalizaţi, şi anume ca bunăstarea la porci să fie trecută şi să fie finanţată din fonduri europene. Acest lucru, vă reamintesc, nu este un merit al dumneavoastră, este un merit al actualei conduceri şi ea s-a făcut începând cu data de 15 iulie, atunci când dumneavoastră nu mai eraţi, din fericire, la Ministerul Agriculturii.

În ceea ce priveşte sprijinul pentru creşterea păsărilor, s-au accelerat demersurile pe care, la fel, le-aţi început dumneavoastră, le-aţi lăsat într-o fază incipientă, astel că există deja acordul Comisiei Europene ca, din 15 octombrie, şi sprijinul pentru această categorie extrem de importantă să fie finanţat, să fie acordat din fonduri europene.

Între timp, vă asigur că aceste două sectoare nu rămân fără finanţare, deja, cu ajutorul Ministerului Finanţelor, există sursele bugetare pentru a nu avea dezechilibre în sectoarele respective.

Făceaţi mai departe referire la combaterea evaziunii, ca un angajament al meu personal şi al conducerii ministerului pentru susţinerea pe termen mediu şi lung a unei cote reduse de TVA, în strânsă colaborare cu Ministerul Finanţelor.

Domnilor deputaţi,

Combaterea evaziunii fiscale spusă de un pedelist este deja un pleonasm. Evaziunea fiscală în timpul guvernării PDL a ajuns, aşa cum ştiţi, la cote alarmante. Şi vreau să vă dau doar un exemplu. Numai pe zona de panificaţie, atunci când aţi luat măsura de majorare a taxei pe valoarea adăugată, de la 19 la 24%, evaziunea fiscală a crescut la peste 70%, domnilor miniştri. Acesta este efectul unei politici inconştiente, inclusiv în domeniul agriculturii.

În timpul guvernării USL am stabilit ca prioritate reducerea TVA-ului la 9% la produsele alimentare de bază, şi rămâne un obiectiv al nostru, pe care sperăm să-l aplicăm imediat după ce vom redresa economia, după dezastrul pe care l-aţi lăsat dumneavoastră.

Tot la capitolul "Combaterea evaziunii fiscale", vreau să vă spun câteva lucruri pe care le cunoaşteţi, dar evitaţi să le spuneţi. În noua organigramă a Ministerului Agriculturii regăsiţi, cu o forţă mult mai mare, direcţia de inspecţii. În două luni de zile, această direcţie a dat dovadă de eficienţă. Şi vă dau doar câteva exemple - 280 de mii de litri de vin şi băuturi aromatizate falsificate au fost retrase de pe piaţă de către inspectorii care au primit roluri suplimentare prin această direcţie.

În sectorul legumelor şi fructelor, nu mai puţin de 6.724 de operatori au fost controlaţi şi au fost retrase cantităţi importante de la comercializare.

În ceea ce priveşte depozitele de cereale, tot prin activitatea acestor inspectori, au fost acordate 61 de avertismente scrise, 5 amenzi în valoare de 30 de mii de lei; pentru nerespectarea condiţiilor care au stat la baza acordării autorizaţiei de depozit s-au suspendat 13 autorizaţii de depozit. Şi exemplele pot continua. Acestea sunt măsuri concrete, domnilor pedelişti, care nu pot fi combătute de un politicianism de joasă speţă pe care-l practică astăzi Partidul Democrat Liberal.

Punctul 6 - vom recupera sumele restante datorate de arendaşi sau concesionari Agenţiei Domeniilor Statului.

Sumele de recuperat, trebuie să ştiţi şi dumneavoastră, şi probabil că ştiţi, dar evitaţi să spuneţi, sunt sume cumulate în perioada 2007-2011, adică în perioada în care dumneavoastră conduceaţi într-o formă sau alta Ministerul Agriculturii şi structurile statului. Ce aţi făcut în această perioadă de 4 ani de zile cred că este o întrebare legitimă şi ce aţi fi putut face în această perioadă de 4 luni de zile şi ce am fi putut noi face într-o perioadă de 5 luni de zile?

Vă dau doar câteva exemple. La data prezentei, se află în diferite faze de executare silită următoarele sume: 230 de milioane de lei, din acele 400 de milioane, sunt deja în procedură de executare silită, domnule Tinel; 1 milion 355 de mii de euro, 1 milion 191 de mii de dolari; pentru peste 214 societăţi a fost declarată procedura de insolvenţă, iar ADS este înscris la masa credală cu suma de 107 milioane de lei, în paralel cu măsurile de executare silită şi recuperarea debitelor pe Legea nr.85.

ADS-ul înregistrează pe rolul instanţelor în prezent 59 de dosare, având ca obiect pretenţii în calitate de reclamant şi 80 de dosare având ca obiect îmbogăţirea fără justă cauză.

Domnilor pedelişti, ADS-ul, prin managementul defectuos pe care l-aţi aplicat în mod voit, a fost găsit într-o situaţie dezastruoasă. Toţi directorii au fost numiţi în timpul guvernării dumneavoastră pe alte criterii decât cele ale profesionalismului. Aproape un an de zile, Comitetul de privatizare nu a existat, nu a fost înfiinţat, aşa cum spunea legea, prin ordinul ministrului.

Acţiunile în instanţă nu au existat în această perioadă şi nu au fost susţinute, poate în mod voit, în favoarea statului.

Toate aceste deficienţe au fost îndreptate, spun eu, într-un timp record, în câteva luni de zile. Astfel, astăzi avem deja funcţional un Comitet de privatizare. În cele 5 luni de guvernare, Agenţia Domeniilor Statului nu înregistrează nicio întârziere la plata redevenţei, o parte dintre arendaşi plătind chiar în avans o parte din arendă.

Punctul 7 - vom acorda fermierilor un ajutor de la bugetul de stat pentru a combate efectele secetei în acest an.

Domnilor pedelişti, sunt complet surprins de afirmaţia dumneavoastră, prin care spuneaţi că aţi fi acordat un sprijin dublu faţă de cât acordă astăzi Ministerul Agriculturii prin măsura de minimis. Spuneţi că aveaţi chiar pregătit un act normativ în acest sens.

Vă reamintesc că aţi plecat de la guvernare în luna iulie, atunci când nu se vorbea de secetă. În România erau inundaţii în acea perioadă. Dar sigur că previziunile dumneavoastră probabil că erau mult mai exacte sau deja aţi ajuns să mergeţi în alte zone oculte, pentru a vedea ce se întâmplă în perspectivă.

Acordarea ajutorului de minimis este, aşadar, o măsură pe care am agreat-o, conducerea actuală, Uniunea Social Liberală, cu fermierii, pentru a compensa o parte din pierderile pe care le înregistrează fermierii datorită efectului de secetă.

Spuneţi, tot pentru a combate efectele secetei, în anul acesta, pentru prima dată, voi face tot posibilul ca sprijinul pe suprafaţă să fie acordat la nivel maxim, pentru prima dată de la momentul aderării. Aşa cum ştiţi şi dumneavoastră, prin strategia fiscal-bugetară, pe care aţi propus-o Parlamentului şi pe care a agreat-o Parlamentul pe care-l conduceaţi la vremea aceea, prevedea ca sprijinul de la bugetul de stat în anul 2012 să fie doar de 12 euro pe hectar şi uitaţi-vă în anexele la strategia fiscal-bugetară. Facem eforturi în această perioadă şi va deveni act normativ după rectificarea bugetară, astfel încât sprijinul acordat pe suprafaţă să fie la nivelul maxim admis de Comisia Europeană, şi anume, 50 de euro pe hectar, adică, în traducere, de 4 ori mai mult decât aţi fi propus dumneavoastră, arătând astfel "atenţia" pe care o acordaţi sectorului agricol.

Acordarea ajutorului de minimis, chiar dacă este contestată de dumneavoastră şi considerată insuficientă, vreau să vă spun că ajunge la peste 600 de mii de beneficiari, acei beneficiari care au între 1 şi 10 hectare, sigur, nici ceilalţi nu sunt excluşi, dar primesc numai pentru această suprafaţă, datorită faptului că ei sunt cei care ajung mai greu la piaţă, iar pierderile sunt ceva mai mari, atunci când vorbim de fermieri mici.

Tot pentru a veni în sprijinul fermierilor, care au de primit sprijin pe suprafaţă, am acordat, în acest an, mult mai devreme decât anul trecut, când s-a acordat în luna septembrie, posibilitatea ca fermierii să meargă la APIA şi, pe baza unei convenţii tripartite dintre APIA, bănci şi Fondul de Garantare, să aibă acces la 90% din sprijinul pe care-l vor primi, începând cu 1 decembrie, încă din data de 25 iulie. Este un efort pe care l-am făcut şi vreau să mulţumesc Agenţiei de Plăţi şi Intervenţii în Agricultură pentru faptul că a făcut posibil, încă din data de 25 iulie, să acordăm această adeverinţă.

În urma demersurilor pe care le-am făcut la Comisia Europeană, din data de 16 octombrie, Agenţia de Plăţi va plăti avansuri către fermieri în cuantumul sprijinului pe suprafaţă pentru campania 2012-2013 de 50%. Sigur, că ne-am fi dorit şi am făcut şi solicitarea ca sprijinul şi avansul să fie de 80%, însă nu este posibil, comisia nu poate acorda acest sprijin în acest an. Astfel, mâine, în şedinţa de Guvern, va fi reglementată hotărârea de Guvern care stabileşte sprijinul pe suprafaţă, contribuţia europeană de 119 euro pe hectar, iar, începând cu 16 octombrie, nu mai puţin de 500 de milioane de euro vor ajunge în două săptămâni de zile în conturile fermierilor. De la data de 1 noiembrie, vor începe plăţile şi pentru ajutorul de minimis, de la data de 1 decembrie vor începe plăţile complementare de la bugetul de stat pe suprafaţă şi astfel înţelegem să răspundem nevoilor pe care le au fermierii în acest an şi să compensăm oarecum pierderile de venit pe care le-au înregistrat fermierii în această perioadă.

Pentru a merge mai departe şi tot ca efect al secetei, pentru a diminua efectul pe care aceasta l-a avut în zootehnie, tot mâine, în şedinţa de Guvern, se va aproba hotărârea de Guvern care va reglementa sprijinul pe cap de animal la sectorul ovine-caprine, şi vreau să vă spun că, tot pentru prima dată de la momentul aderării, acesta va fi la nivel maxim - 40,8 lei pe cap de animal.

În ceea ce priveşte sprijinul la bovine, tot mâine, în şedinţa de Guvern, va fi aprobată hotărârea de Guvern care reglementează o creştere de 20% faţă de anul trecut a sprijinului pe cap de animal. Dacă anul trecut sprijinul era de 416 lei pe cap, anul acesta este de 500 de lei pe cap, efortul bugetar fiind consistent şi în acord cu nevoile pe care le au fermierii.

Vorbeaţi mai devreme, la punctul 8, de reforma instituţională şi unităţile subordonate, inclusiv începerea procesului de unificare a celor două agenţii de plăţi.

Mă acuzaţi, stimaţi colegi, că am detaşat directorii de direcţii agricole. Precizez că aceste detaşări s-au făcut în condiţii legale, şi nu în condiţii ilegale, aşa cum susţineaţi dumneavoastră, în baza art.89 din Legea nr.188, pe o perioadă de 4 luni de zile, chiar dacă la acest articol se permitea o detaşare de 6 luni de zile, o detaşare maximă de 6 luni de zile.

Domnilor parlamentari, activitatea mea ca ministru, aşa cum ştiţi, este evaluată în funcţie de eficienţa muncii pe care o desfăşor, în funcţie de modalitatea şi timpul în care banii ajung din agricultură ajung la fermieri. Tocmai de aceea am considerat că este deosebit de important să eficientizăm activitatea direcţiilor agricole, care astăzi primesc cererile de la fermieri pentru sprijinul de minimis, iar de la data de 1 noiembrie vor începe să facă plăţile către fermieri.

Nu este posibil ca directori numiţi în timpul guverării dumneavoastră, pe alte criterii decât cele profesionale, în primele 10 zile în care se puteau depune cereri să nu primească nicio cerere din partea fermierilor. Nu o să admit aşa ceva, cu orice risc şi orice ameninţare pe care o faceţi dumneavoastră şi mărturisesc în faţa Parlamentului că o să continui cu aceste detaşări, atât timp cât nu mă asigur că fermierii îşi vor primi la timp banii care li se cuvin.

Domnilor pedelişti, în agricultură fermierii nu au nevoie de politică, fermierii au nevoie de politici. Tocmai din acest motiv, vă spuneam mai devreme, voi continua să iau toate măsurile pentru a eficientiza nu numai activitatea direcţiilor agricole, ci a tuturor unităţilor deconcentrate din subordinea Ministerului Agriculturii.

Mai mult decât atât, vreau să fac o comparaţie a activităţii noastre şi a acţiunii noastre...

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

O să-mi permiteţi să vă explic, domnule ministru, aveţi aproape 40 de minute consumate şi vă mai rămân 10 pentru final. Din procedurile parlamentare, eu vă cer permisiunea să mai păstraţi 10 minute şi la sfârşitul discursurilor colegilor mei din grupurile politice parlamentare.

Domnul Daniel Constantin:

O să încerc să finalizez.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Daniel Constantin:

Mai mult decât atât, directorii de direcţii agricole nu au fost daţi afară în bloc, aşa cum aţi procedat dumneavoastră în timpul guvernării PDL, şi vreau să vă spun că şi astăzi bugetul de stat plăteşte compensaţii financiare datorită faptului că majoritatea au acţionat în instanţă statul şi au câştigat, e adevărat, după 2-3 ani de zile, când dumneavoastră nu mai sunteţi la guvernare, dar noi, ca reprezentanţi ai statului, tot trebuie să plătim de la bugetul de stat pentru relelele pe care le-aţi făcut dumneavoastră.

Pentru că am remarcat că prin comportamentul dumneavoastră şi obsesia pe care o aveţi faţă de preşedintele fondator al Partidului Conservator, sunteţi adevăraţi urmaşi ai lui Traian, din păcate, ai lui Traian Băsescu, cum spunea cineva din partidul dumneavoastră. Şi aş vrea să fac următoarele precizări legate de Institutul de Chimie Alimentară.

În 4 ani de când a început acest proces şi până la momentul numirii mele în funcţia de ministru, ştiţi foarte bine că nici măcar un jurist din cadrul Ministerului Agriculturii nu s-a prezentat la nicio acţiune în instanţă, ca să apere acest minister. Prima dată s-a întâmplat atunci când eu am fost numit ministru al agriculturii.

Procesul la care faceţi referire este pe rolul instanţei şi chiar dacă dumneavoastră v-aţi obişnuit ca cineva să intervină, probabil, în justiţie, vă spun, cu sinceritate, aşa cum am spus-o şi la începutul mandatului meu, că este rolul şi numai rolul justiţiei să judece într-o direcţie sau alta.

Legat de restructurarea APDRP, doresc să vă informaţi, stimaţi domni, că restructurarea, prin înfiinţarea de noi posturi de conducere, a vizat în primul rând descentralizarea la nivelul centrelor regionale şi a oficiilor judeţene. Se discută atât de mult de descentralizare, iar atunci când se realizează acţiuni în acest sens nu sunt interpretate decât în scop politicianist.

Doresc să vă informez, să informez semnatarii acestei moţiuni care fac afirmaţii fără a se documenta, că reorganizarea APDRP vizează descentralizarea controalelor la nivel judeţean şi regional, întărirea capacităţii instituţionale a structurilor teritoriale. Pentru acei semnatari care înţeleg şi un limbaj ceva mai tehnic, vă informez că verificarea tuturor procedurilor de achiziţii pentru beneficiarii privaţi s-a transferat de la nivel central la nivel local. Asta am urmărit prin acea ordonanţă şi asta am făcut şi punem în practică cu acei directori adjuncţi la care făceaţi dumneavoastră referire. Şi vreau să vă spun un singur lucru: în anul 2010, guvernarea Boc a redus 10% din personalul ambelor agenţii de plăţi. La Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit asta înseamnă în jur de 160 de posutri. În 5 luni de guvernare, am disponibilizat şi vom angaja 75 de persoane în Agenţia de Plăţi, pentru a eficientiza activitatea. Deci, iată că, în numai 5 luni de guvernare, încercăm să reparăm ce dumneavoastră aţi stricat în doi ani de zile.

Poate că ar mai fi de menţionat şi vreau să sar mai repede peste anumite lucruri, că plata salariilor pentru aceşti angajaţi se face pentru prima dată din fonduri europene şi nu grevează, sub nicio formă, bugetul de stat.

Punctul 9 - voi sprijini înfiinţarea camerelor agricole, structuri ce vor trebui să reprezinte laboratoarele dezvoltării statului românesc. Aţi contestat acţiunea mea. Eu vreau să vă spun doar că la o lună de zile de când am fost învestit în funcţia de ministru, Legea camerelor agricole a fost votată în Parlamentul României, cu susţinerea Uniunii Social Liberale. Am susţinut şi voi susţine în continuare înfiinţarea acestora, dar doresc ca aceste instituţii să se realizeze de către fermieri, pentru fermieri, şi nu aşa cum vă doreaţi dumneavoastră, pentru politicieni.

Din acest motiv, şi nu numai din acesta, vom organiza alegerile pentru camerele agricole imediat după data de 9 decembrie, pentru a elimina orice interferenţă a politicului în organizarea acestor alegeri.

Ştiu că supărarea dumneavoastră, stimaţi pedelişti, pleacă de la faptul că doreaţi să instalaţi în toată ţara, şi mai ales la nivel central, preşedinţi ai Partidului Democrat Liberal. Mai ştiu că pregăteaţi pe cineva din această sală, politician, de altfel, să conducă camerele agricole la nivel naţional.

Vă garantez că, atât timp cât voi fi ministru al agriculturii, nu voi permite decât unui fermier să fie în funcţia de preşedinte al camerelor agricole.

Şi ultimul punct, aşa-numita bombă de presă la care făceaţi referire, că România va fi penalizată cu 100 de milioane de euro, a fost dezamorsată, domnule Tinel Gheorghe, pentru că nu există.

Spuneaţi de un comunicat al Comisiei Europene, care vorbeşte de penalizarea României. Vă rog să ni-l puneţi la dispoziţie. Nu există decât un singur lucru, o penalitate pentru întârzierea la plată, după data de 30 iunie, de 100 de mii de euro. Poate la aceasta făceaţi referire. Sau poate făceaţi referire la corecţiile financiare. Sigur că sunt termeni tehnici pe care, prin această moţiune, aţi dat dovada că nu-i stăpâniţi. Vă mai aduc aminte, fără să încerc să vă dau o lecţie, penalităţile pe care ar putea să le plătească România sunt datorate întârzierii... sau din cauza întârzierii la plată după data de 30 ianuarie. Şi vă reamintesc că Agenţia, în 2009, atunci când am fost director general, într-un timp record, de numai 3 luni de zile, a plătit 94,6% din fonduri - sau până pe 30 iunie -, sau corecţiile financiare, poate vă refereaţi la acestea, acelea se datorează erorilor în acţiunea de control. Acţiunea de control, în anul 2009, era încheiată în momentul în care eu am devenit director general al Agenţiei de Plăţi, la data de 1 aprilie.

Deci sunteţi într-o eroare maximă, reală şi probabil intenţionată, în această perioadă. Aşadar, ştirea de primăvară, cum îi spuneaţi dumneavoastră, nu există sub nicio formă.

În final, aş vrea să mai punctez un singur lucru, la care nu aţi făcut referire. Tot la momentul în care m-aţi audiat în comisiile de specialitate, spuneam că voi sprijini crearea unui lanţ naţional de depozite de colectare legume-fructe, pentru că avem deficienţe majore în acest sector.

Vreau să vă spun că în luna noiembrie va fi deschisă o măsură specială în cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală, prin care beneficiarii pot accesa fonduri europene pentru a crea, în parteneriat public-privat sau în regim propriu, aceste centre de colectare de care avem nevoie.

Până atunci, stimaţi parlamentari, aş vrea să vă invit astăzi, la ora 17,00, la Carrefour Băneasa, pentru a inaugura primul colţ de produse româneşti, identificate separat de celelalte legume şi fructe din România.

Sper să veniţi şi să apreciaţi activitatea ministerului, în consecinţă.

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă mulţumesc şi eu, domnule ministru. (Aplauze.)

Dau cuvântul, din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat Liberal, domnului Stelian Fuia.

Domnule deputat, aveţi cuvântul.

Ştiţi că aveţi 17 minute, tot grupul parlamentar.

Domnul Stelian Fuia:

Domnule ministru,

Trebuie să recunosc că minţiţi cu o nonşalanţă dezarmantă şi la un moment dat v-am pierdut şirul minciunilor.

Acum trei săptămâni, când aţi fost în Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice eu nu am fost prezent şi nu v-am lăudat planurile dumneavoastră de activitate.

Ne spuneţi pe 1.2.5 că aţi suplimentat bugetul pentru irigaţii. Nu l-aţi suplimentat dumneavoastră din buget. Aţi făcut o modificare de PNDR şi aţi realocat bani de pe alte măsuri pe această măsură.

Ne spuneţi că aţi irigat 270 de mii de hectare. Domnule ministru, aţi irigat 80 de mii de hectare fizic. Faptul că un hectar a primit două sau trei irigări este altceva, dar aţi irigat 80 de mii de hectare de teren. Atât!

Aţi găsit, când aţi venit în minister, un plan de acţiune pentru a corecta situaţia de la AMPOP. În săptămâna în care Guvernul Ungureanu a căzut, directorul interimar era la Bruxelles şi discuta acest plan de acţiune.

Aţi spus de multe ori că aţi mutat bunăstarea la porc pe fonduri europene. Această bunăstare a fost aprobată în luna aprilie de Comisia Europeană, cu implementare de la 15 aprilie.

Şi mă opresc aici cu şirul minciunilor.

Stimaţi colegi,

Şi parlamentarii, şi fermierii au o curiozitate şi de aceea o să vă adresez o întrebare, domnule ministru, şi la care sper să primesc şi răspuns: domnule ministru, v-aţi achitat datoria către domnul Voiculescu? Pentru că sunt mulţi români, inclusiv angajaţii de la Oltchim, care ar dori şi ei, în condiţiile pe care le aveţi dumneavoastră, un credit pe zece ani, fără dobândă.

Domnule ministru,

Eu nu am să vă cer demisia nici pentru că aţi minţit atunci când aţi afirmat că aţi mutat, aţi rezolvat bunăstarea la porc, nici pentru că aţi reduc minimisul de 200 de lei pe hectar la 100 şi aţi găsit ordonanţa de urgenţă în avizare şi este în paşaportul de primire... predare-primire al ministerului, nu am să vă cer demisia nici pentru că nu aţi încărcat canalele de irigaţii cu apă la timp şi aţi promovat nişte măsuri antisecetă când deja începuse recoltatul la porumb.

Şi dacă nu ştiţi, domnule ministru, anul acesta este primul an în istorie când, în sudul ţării, s-a recoltat porumbul înaintea florii-soarelui.

Domnule ministru,

Eu vă cer demisia pentru implicarea dumneavoastră în tentativa de fraudare a fondurilor europene pe Măsura 111 - Asistenţă tehnică pentru fermele de subzistenţă.

Şi dacă nu ştiţi, domnule ministru, despre ce este vorba - pentru că noi ştim că dumneavoastră aţi delegat foarte mult din atribuţii, aţi făcut multă politică şi puţină administraţie - am să vă explic eu.

V-am lăsat formula 111 cu un plan de acţiune şi proiecte propuse, dintre care unele şi lansate public, v-am lăsat 36 de proiecte de asistenţă tehnică, dintre care opt deja lansate.

Dumneavoastră aţi schimbat planul de acţiune al unei măsuri în derulare, aţi modificat proiectele şi criteriile de selecţie cuantificabile şi poate ne explicaţi, domnule ministru, de ce aţi făcut acest lucru, dacă nu cu intenţia de a frauda cele peste 15 milioane de euro din fonduri europene şi buget naţional.

Cum puteţi, domnule ministru, să schimbaţi raportul dintre factorii financiari şi tehnici din 70 cu 30 în 40 cu 60, iar principalul criteriu tehnic să fie - şi ca să citez exact, să nu greşesc - "Prezentarea principalelor riscuri relevante care afectează execuţia contractului şi soluţiile propuse pentru remediere."

Păi cel care vine să execute un contract, domnule ministru, trebuie să-şi identifice riscurile de neîndeplinire a contractului, iar pentru asta îl evaluaţi? Care este grila de evaluare pentru un astfel de criteriu?

Ar fi trebuit să introduceţi un astfel de criteriu în caietul se sarcini pentru privatizarea Oltchim-ului. Astfel, poate domnul Diaconescu v-ar fi spus, înainte de licitaţie, că un factor de nerealizare a privatizării este posibilitatea să nu aibă banii.

Domnule ministru,

Aţi modificat un plan de acţiune şi o măsură în plină derulare cu intenţia voită de a frauda aceşti bani, de a influenţa câştigătorul, de a face selecţia nu în funcţie de oferta financiară, ci din nişte criterii necuantificabile, la dispoziţia Comisiei de evaluare şi, drept dovadă, procedura v-a fost anulată de Comisia Naţională de Contestare a Licitaţiilor, ca încălcând legislaţia naţională şi comunitară.

Pentru a frauda cele 15 milioane de euro, aţi modificat un plan de acţiune şi proiecte în derulare, deci trecute deja de filtrul CNSC-ului, şi aţi făcut nişte modificări ilegale.

Din această cauză, procedura trebuie reluată şi zeci de mii de fermieri ce au proiecte pe măsura de subzistenţă 1.4.1, care vor să înveţe agricultură - nu să aibă facilităţi - sunt privaţi de asistenţa tehnică ce le-ar fi permis să deconteze o nouă tranşă de plăţi, să-şi dezvolte exploataţiile, dar să şi crească gradul de absorbţie a fondurilor europene.

Dacă nu aţi ştiut, domnule ministru, sau cei cărora le-aţi delegat atribuţii nu v-au spus, colegii dumneavoastră din PSD, care conduceau ministerul în 2009, au încercat o asemenea procedură pe aceeaşi măsură, care a fost, de asemenea, anulată de autorităţile competente.

Domnule ministru,

Vă rog pe dumneavoastră, în răspunsul pe care-l veţi da, să ne spuneţi cum se numeşte repetarea aceleiaşi greşeli. Şi vă spun eu: fără ştiinţă, se numeşte prostie; cu ştiinţă, sperând că autorităţile nu vor observa, tentativă de fraudă. (Rumoare.)

Cred că sunt două motive să faceţi câteva demiteri în Ministerul Agriculturii, după care să vă daţi demisia.

Dar, înainte de a vă da demisia, explicaţi zecilor de mii de fermieri mici...

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnule deputat,

Eu cred că am fost suficient de clar la începutul dialogului cu distinsul dumneavoastră coleg.

Eu aş vrea să folosiţi un limbaj aşa cum sunteţi îmbrăcat: curat şi frumos. Da? Asta este marea mea rugăminte la dumneavoastră. Dacă puteţi, dacă nu, vă cereţi scuze pentru limbajul pe care l-aţi avut. Nu mi se pare normal să folosim astfel de cuvinte în aula Parlamentului.

Vă rog frumos să continuaţi. (Domnul deputat Stelian Fuia se îndreaptă spre sală şi îşi reia locul.)

Domnule ministru,

Îmi cer eu scuze în numele domnului deputat. Domnia Sa s-ar părea că numai cravată ar putea să aibă câteodată, şi regret un astfel de limbaj în cadrul Camerei Deputaţilor.

Are cuvântul domnul deputat Marian Ghiveciu, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Domnul Marian Ghiveciu:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Domnule ministru,

Iniţiatorii moţiunii simple s-au grăbit în emiterea acesteia după numai cinci luni de guvernare a Guvernului USL.

Nu se poate judeca un ministru al agriculturii după o perioadă atât de scurtă. Poţi judeca un ministru al agriculturii după un an agricol, care începe prin lucrările agricole din toamnă şi se finalizează în vara anului următor.

În aceste condiţii, anul agricol 2011-2012 vă aparţine şi denumirea corectă a moţiunii simple ar trebui să sune astfel: "Paraziţii PDL au distrus agricultura."

De fapt, dumneavoastră, PDL, actuala opoziţie, v-aţi speriat de coagularea tot mai sesizabilă a actualei puteri USL şi ne ameninţaţi cu moţiune după moţiune. Dar, atenţie: poporul nu vă mai vrea.

Tânărul ministru Daniel Constantin, în aceste cinci luni de conducere a Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, poate să aibă o satisfacţie că a luat unele măsuri pentru aşezarea agriculturii în cadrul marilor interese de stat, pentru că riscurile majore vin, în special, din sfera agriculturii.

Ignoranţa şi lipsa de înţelepciune cu care a tratat, în ultimii ani, Guvernul PDL viitorul producţiei agricole, sunt cei mai periculoşi factori care vor influenţa sistemul nostru economic.

Prin reformele pe care le-a aplicat în agricultură, Guvernul PDL, în ultimii ani, câţi a domnit, putem spune că a adus agricultura în situaţia unui bolnav care ar trebui operat. Noi vrem să-l operăm cu un ministru tânăr şi competent, dar dumneavoastră, PDL, vă opuneţi.

Prin reglementarea produsă de Guvernul PDL, şi anume Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.82/2011 privind unele măsuri de organizare a activităţii de îmbunătăţiri funciare, aţi declanşat o mare criză managerială pe tot traseul irigaţiilor, începând îndeosebi cu MADR, ANIF şi continuând cu filialele judeţene până jos, în relaţiile cu producătorii agricoli, care doresc apă pentru irigaţii.

Aţi reuşit să denigraţi înalta competenţă a specialiştilor din irigaţii şi unele realizări ale acestora, înfăptuite în condiţii deosebit de grele, prin trimiterea lor în şomaj - 3500 de angajaţi, şi înlocuirea lor cu persoane de la firme de pază.

Ministrul Daniel Constantin şi-ar fi dorit să elimine acest abuz pentru care se plăteşte dublu, dar contractele realizate de ministrul dumneavoastră îl împiedică să revină la normalitate. Sumele plătite suplimentar ar trebui imputate rapid celor vinovaţi.

Prin aceste reforme, de fapt, doreaţi dumneavoastră, PDL, să duceţi agricultura României în condiţii de secetă spre savanizare, spre africanizare, şi nicidecum spre europenizare.

Inconştienţi fiind, puteaţi să determinaţi ca agricultorii României să devină simpli culegători de fructe în străinătate, de pere pădureţe şi poate şi de ciuperci, fără a avea o idee constructivă despre agricultura României.

În timpul guvernării dumneavoastră, PDL a fluturat ideea reînceperii lucrărilor la Canalul Siret-Bărăgan, dar nu s-a întâmplat nimic.

Acum criticaţi un ministru tânăr - Daniel Constantin - care a început negocierile pentru atragerea de investitori străini în activitatea de construire a canalului.

De aceea, domnilor de la PDL, vă atenţionez că agricultura nu este o teorie pe care să o mai folosiţi în interes electoral, ca oameni politici.

În agricultură contează pragmatismul, randamentul, nu ideologia dumneavoastră, care s-a dovedit, cu prisosinţă, un foarte prost sfătuitor în domeniu.

Proba cea mai elocventă a diletantismului în materie de agricultură, care a creat probleme agricultorilor în cazul dumneavoastră, al PDL, o reprezintă reducerea bugetului la agricultură pentru anul 2012, faţă de 2011.

În anul 2011, creşterea economică de 2,5% din PIB a fost susţinută, în principal, de agricultură. Însă anul agricol de excepţie nu s-a datorat reformelor în sector, ci condiţiilor meteorologice prielnice, create de Dumnezeu. În aceste condiţii, bugetul nu trebuie diminuat.

De asemenea, cu toate că Guvernul PDL, în 2011, a promis nivelul cuantumului plăţilor directe pe suprafaţă de 173 de euro/hectar în 2012, acesta a diminuat nivelul cuantumului plăţilor naţionale directe complementare cu 48,6%, respectiv cu 35,63 de euro/hectar.

PDL, înainte de urcare pe tron, a promis binele în agricultură, iar după aceea, imediat după aceea, a cerut strângerea curelei către populaţie şi agricultori. Reducerile sau diminuările fiscale au devenit creşteri fiscale. Noi dări şi biruri au fost puse pe capul populaţiei şi agricultorilor, adâncindu-le mizeria.

Noi, USL, am învăţat de la economie că cel mai sănătos venit pentru buget este cel prin plusvaloare, cel pe care îl dă, din plin, şi agricultura.

De aceea, primul-ministru Victor Ponta şi ministrul agriculturii Daniel Constantin, la rectificarea bugetară, au suplimentat bugetul MADR cu 1,3 miliarde de lei. Acest lucru, de creştere a bugetului agriculturii nu s-a întâmplat niciodată în Guvernarea PDL, ci, din contră, a scăzut.

Faţă de cele consemnate, aţi trâmbiţat în această moţiune simplă că nu ne ocupăm de fonduri şi subvenţii, dar ceaţa din politicile dumneavoastră, cu care aţi guvernat ţara, a dus la descurajarea agricultorului şi încurajarea clientelei politice.

Dragi colegi care aţi iniţiat moţiunea simplă pe agricultură, dacă nu aţi putut face nimic pentru români în acest domeniu, lăsaţi-i în pace! Ministrul agriculturii ştie să lucreze pentru agricultori, dar lăsaţi-l să o facă.

Dumneavoastră, în afară de bătaia cronică de joc, ce aţi făcut pentru agricultori? Nu aţi făcut nimic, dar aveţi pretenţii mari. Aşadar, în această moţiune, nu aţi prezentat nimic concret, doar vorbe încurcate, date încâlcite, pe care numai dumneavoastră le credeţi.

Vreau să vă spun că şansa agriculturii noastre vine de la fermieri, iar fermierii şi românii vor avea o agricultură modernă numai atunci când vor înlocui politicienii PDL cu manageri politici adevăraţi, al căror profesionalism a fost deja dovedit în aceste cinci luni.

Închei cu denumirea corectă a moţiunii: "Paraziţii PDL au distrus agricultura."

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc, domnule deputat.

Are cuvântul domnul deputat Horj, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Domnule deputat, aveţi cuvântul. Se pregăteşte domnul deputat Marian Avram.

Domnul Pavel Horj:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule ministru,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Fără îndoială, demersul PDL de a iniţia o moţiune pe agricultură este unul constituţional, "curat constituţional!", cum ar spune nenea Iancu, însă avem o metaforă universal valabilă a poetului Mihai Eminescu, care ne recomandă să evităm a scrie versuri când nimic nu avem a spune.

De altfel, dacă tot s-a iniţiat această moţiune, m-aş fi aşteptat de la un partid care se respectă să-şi cântărească cu multă grijă cuvintele. Astfel, sintagma "ăla micu'" din textul moţiunii, cu referire la un membru al Guvernului, nu face cinste iniţiatorilor, mai ales că în istoria apropiată a acestui partid, domnul prim-ministru Emil Boc, flancat de doamna Laura Codruţa Kovesi, stătea pe vârfuri la Summitul Mondial al Procurorilor Generali.

Referitor la cele prezentate în moţiune, atât domnul ministru, cât şi antevorbitorul de la USL au demontat cu multă acurateţe acuzaţiile pe care încearcă să le aducă PDL-ul ministrului agriculturii, după cinci luni de guvernare, uitând că ultimele 70 de luni (adică de la aderarea la Uniunea Europeană) Ministerul Agriculturii a fost condus de reprezentanţi de marcă ai PDL.

Se cuvine a fi făcute câteva precizări: astfel, reproşaţi domnului ministru că nu a reuşit să irige decât 80 de mii de hectare şi că a fost limitat accesul fermierilor la apa pentru irigaţii. Deşi suntem de acord că în România se irigă o suprafaţă mult prea mică faţă de potenţialul agricol al ţării, stimaţi colegi, nu ministrul agriculturii irigă. De altfel, numai judeţul Brăila a raportat în 2012 o suprafaţă agricolă irigată de 120 de mii de hectare - consemnate din presa locală.

Se reproşează, de asemenea, că domnul ministru nu a implementat imediat Măsura 125 pentru atragerea sumei de 60 de milioane de euro, uitând să spuneţi însă că pentru aceasta era nevoie de o sesiune de depunere a proiectelor cu cel puţin şase-opt luni înainte de a fi preluat portofoliul Ministerului Agriculturii de către domnul Daniel Constantin. Însă, fiind vorba de o dezbatere în Parlament, considerăm oportună întrebarea referitoare la Măsura 143 din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală - Consultanţă gratuită pentru fermieri, în valoare de 120 milioane euro, bani pierduţi în 2010 de către PDL după ce a anulat licitaţia de atribuire, probabil pentru că nu câştigase cine trebuie.

În următoarea pagină faceţi referire la Măsurile 121, 123, 312, 313 etc. pentru care s-au depus un număr de 38 de mii de proiecte. Stimaţi colegi de la PDL, Programul Naţional de Dezvoltare Rurală are un număr de 26 de măsuri. De ce numai un număr de 22 sunt operaţionale după cinci, aproape şase ani de la aderare?

Comisarul european Dacian Cioloş a declarat luni, în cadrul unei conferinţe susţinute la Universitatea de Agronomie şi Medicină Veterinară "Ioan Ionescu de la Brad" din Iaşi, ca răspuns la o întrebare pusă de jurnalişti, că nu reprezintă nicio surpriză faptul că fondurile europene pentru România vor fi blocate. "Lucrurile acestea sunt cunoscute de autorităţi de luni de zile. Aş putea spune chiar de ani de zile. Nu vin lucrurile astea de pe o zi pe alta de la Comisia Europeană. În general, este vorba de rezultate ale unui audit intern, inclusiv ale unui audit românesc, asupra acestor Autorităţi de management", a precizat Dacian Cioloş. El a mai menţionat că fondurile europene vor fi suspendate definitiv sau nu în funcţie de rapiditatea cu care se corectează problemele identificate.

Guvernul Ponta şi domnul Daniel Constantin sunt la guvernare de numai cinci luni. De atunci numai corectează, continuu.

La punctul 3 se vorbeşte despre o ordonanţă de urgenţă iniţiată de PDL în primăvara acestui an, în care se identificase soluţia unui împrumut bancar pentru fermieri, apoi, la punctul 6, se vorbeşte de o altă ordonanţă de urgenţă iniţiată de PDL pentru salvarea ADS, ordonanţe aflate pe circuitul aprobărilor la ministere, iar la punctul 7, PDL-ul ne spune despre o măsură pe care a iniţiat-o în favoarea fermierilor cu un ajutor de 200 lei/ha pentru fermele cu suprafeţe de până la 100 hectare.

Stimaţi colegi, un dicton celebru spune că "Drumul spre iad este pavat cu bune intenţii". Haideţi însă să discutăm despre OUG-urile pe care le-aţi adoptat şi care s-au dovedit a fi un dezastru pentru agricultură.

Prin Legea îmbunătăţirilor funciare nr.138/2004, sectorul era organizat ca Administraţie Naţională a Îmbunătăţirilor Funciare - ANIF, cu 12 sucursale regionale, 51 de unităţi de administrare, cu un număr de 5920 de posturi faţă de un necesar de 9505 posturi, conform Regulamentului de organizare şi funcţionare. De asemenea, tot prin aceeaşi lege lua fiinţă şi Societatea Naţională de Îmbunătăţiri Funciare - SNIF. Printre altele, ANIF-ul şi SNIF-ul urmau să realizeze separarea de patrimoniu şi să preia fiecare atribuţiile ce le reveneau prin lege, lucru care nu s-a realizat nici până în prezent. În cei opt ani de la intrarea în vigoare a legii, patrimoniul îmbunătăţirilor funciare s-a distrus, deteriorat, înstrăinat sau furat, astfel încât şi la această dată, folosind o metaforă din medicina legală, patrimoniul îmbunătăţirilor funciare este considerat un "dulap plin cu schelete".

De altfel, din această cauză, în 2009, Partidul Democrat Liberal a iniţiat o comisie de anchetă pentru cercetarea îmbunătăţirilor funciare, finalizată cu un raport publicat în 2010 prin care se arată dezastrul din acest sector, din cauza nerespectării legilor, managementului defectuos, subfinanţării cronice a sectorului etc. Ca urmare, Camera Deputaţilor a sesizat Curtea de Conturi, DNA-ul, Parchetul să identifice şi să-i tragă la răspundere pe cei vinovaţi.

Apoi a fost promovată Ordonanţa de urgenţă nr.20/2011 prin care s-au anulat fondurile bugetare pentru irigaţii - reabilitări şi investiţii - staţiile de pompare fiind scoase din funcţiune datorită neexecutării lucrărilor de decolmatare a prizelor. O altă hotărâre, tot din 2011, Hotărârea Guvernului nr.203, a redus cu 50% fondurile alocate de la buget pentru desecare, combaterea eroziunii solului şi apărarea împotriva inundaţiilor, obligând beneficiarii să accepte diferenţele de tarife, hotărâre care intră în contradicţie cu Legea nr.138/2004 care prevedea asigurarea fondurilor în totalitate de la bugetul de stat.

Hotărârea de Guvern nr.199/2011 tăia, dintr-un condei, bugetul de venituri şi cheltuieli al ANIF-ului cu peste 100 de milioane de lei, din această cauză nemaiexecutându-se o serie de lucrări de reparaţii la irigaţii, desecare, combaterea eroziunii solului.

Însă ordonanţa de urgenţă prin care s-a remarcat în mod deosebit Guvernul susţinut de Partidul Democrat este Ordonanţa nr.82/30.09.2011, intitulată "Unele măsuri de organizare a activităţii de îmbunătăţiri funciare", care, practic, a distrus şi desfiinţat ANIF, reducând numărul de posturi la 1500, disponibilizând circa 3500 de salariaţi, nemaiţinându-se seama de cele 735 de staţii de pompare şi desecare, 594 de staţii pompare pentru irigaţii - din care 54 de staţii plutitoare - în proprietatea publică a statului şi cărora, conform Legii nr.333/2003, era obligatoriu să li se asigure paza, neasigurarea personalului de pază ducând la devastarea şi descompletarea lor, aducându-le în stare de nefuncţionare.

Predarea digurilor de la Dunăre către Agenţia Naţională "Apele Române" a fost de natură să creeze un nou haos în sistem, deoarece activitatea de apărare împotriva inundaţiilor în incintele îndiguite de la Dunăre se face în corelare cu funcţionarea amenajărilor de desecare din aceste incinte, apărând de inundaţii terenurile agricole, pe când "Apele Române", prin digurile sale, apără doar localităţile împotriva inundaţiilor, staţiile de pompare rămânând la ANIF.

Iată câteva dintre actele normative promovate de Guvernul domnului Boc, care au fost de natură să distrugă toate articulaţiile acestui sistem.

Nu aş dori să închei fără a prezenta un citat din această moţiune, de acum celebră - după instalarea Guvernului USL -, la pagina 7: "În teritoriu, toţi cei care nu au înţeles că trebuie să demisioneze din funcţiile de conducere pe care le deţin s-au trezit cu controale la care li se sugera că este mai bine să plece din funcţie."

Nu ştiu dacă este aşa sau nu, dar, ca o ironie, aceeaşi frază se regăseşte în moţiunea pe agricultură din 2009...

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnule deputat,

O să am o singură rugăminte la dumneavoastră, să încheiaţi. Mai aveţi aproximativ un minut.

Domnul Pavel Horj:

Da.

...iniţiată de PNL. Întrebarea legitimă care se naşte, domnule Tinel, este sau nu plagiat?

Punctul 9 se încheie cu afirmaţia retorică "Câtă ipocrizie, domnule ministru, şi sunteţi aşa de tânăr..."

Urmează trei puncte, unde fiecare completează ce vrea! Noi am fi completat: "Să-ţi fie ruşine, Dinu Patriciu!"

Nu aş dori să omit referinţa în care se vorbeşte despre subvenţiile pentru bunăstarea la speciile porc şi pasăre, moţiunea remarcând că, din 15 iulie 2012, subvenţiile pentru bunăstarea la porc se susţin în Programul Naţional de Dezvoltare Rurală prin Măsura 215, aprobată de Comisia Europeană.

După ştiinţa mea, unul dintre coiniţiatorii moţiunii este şi domnul deputat Adrian Rădulescu, de aceea referinţa este retorică, pentru că demersurile la Comisia Europeană s-au făcut pe vremea când domnul deputat Rădulescu era secretar de stat la MADR, referinţa aducându-mi aminte de un personaj celebru al lui Cehov - Ermolai Alekseevici Lopahin din Livada cu vişini - comedie în patru acte. După ce propunea măsuri pentru salvarea livezii cu vişini, tot el le critica: "Dacă există ceva interesant în toată gubernia, aş putea supune chiar fără seamăn, apoi numai livada noastră de vişini e." În final, Lopahin cumpără livada şi sacrifică ceea ce a dorit să salveze.

În încheiere, stimaţi colegi, aş dori să vă informez că la acest discurs am fost sprijinit de o parte din cei disponibilizaţi de la ANIF, care v-au transmis salutările lor şi vă dau întâlnire pe 9 decembrie la urne.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Marian Avram. Domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Marian Avram:

Dragi colegi,

Această moţiune oferă circ şi nu dă nicio soluţie pentru pâinea noastră cea de toate zilele.

Agricultura condusă până acum în cei patru ani de cinci miniştri nu are şanse să ofere pâine ieftină şi de calitate românilor.

O abordare populistă, politicianistă, mizând pe conjunctură, de pe azi pe mâine, nu ajută pe nimeni.

Avem nevoie de soluţii ale unor grupuri de lucru, transformate în strategii naţionale. Acestea trebuie să fie complementare cu politica agricolă comună. Profesioniştii din agricultură trebuie căutaţi, sprijiniţi şi ascultaţi, pentru că instituţiile de proiectare şi cercetare mai există doar pe hârtie. Soluţiile pentru politicieni, alternativele tehnice sunt urgent necesare şi nu se fac de pe azi pe mâine şi nici după ureche.

Ne aducem aminte că nu avem irigaţii doar în anii secetoşi. Anul trecut jubilam că aveţi producţii mari. Modernizarea şi repornirea sistemului de irigaţii la treapta I de pompare în zonele unde sunt constituite şi viabile organizaţiile utilizatorilor de apă sunt o necesitate, subliniată şi într-un raport al Băncii Mondiale. Cu ce finanţare, cu ce studii de fezabilitate şi proiecte tehnice şi în ce termeni? Aceasta trebuie să fie de ani de zile preocuparea politică a fiecărui ministru al agriculturii şi a Guvernului României. Constatăm de fiecare dată că nu oferim soluţii. Ştim cu toţii că suntem vinovaţi moral. Dar în acelaşi timp nu-i pedepsim pe cei vinovaţi penal de distrugerea şi lăsarea în paragină a sistemului naţional de irigaţii.

Sper ca de azi să gândim serios strategia durabilă pe termen lung pentru oprirea deşertificării sudului României. Soluţii pentru irigaţii, perdele forestiere, lacuri de acumulare aşteaptă să fie rezolvate de noi.

În ce priveşte această accesare a fondurilor europene din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală şi Programul Operaţional de Pescuit, nu vrem să recunoaştem deschis adevărul care trece de la un ministru la altul. Conducerea autorităţilor de management şi a celor două programe a fost totdeauna stat în stat, nu a acceptat coordonarea ministrului şi feed-back-ul din teritoriu. Cu ce merge bine, dar mai ales cu ce nu merge bine pentru a fi ajustat. Nici un ministru nu a putut să stopeze interesele firmelor de consultanţă şi ale directoraşilor şi şefilor de servicii care au o agendă proprie care nu concordă cu agenda interesului public naţional.

Astfel, cum putem să explicăm că proiecte ale comunităţilor locale stau la avizare 8-12 luni? Există blocaje şi întârzieri nejustificate. Ne ascundem după proceduri, dar tot noi am complicat procedurile mai simple ale Uniunii Europene de absorbţie a fondurilor.

Vă spun toate astea, pentru că încerc să schimbăm abordarea asupra agriculturii.

Stimaţi colegi,

Abordarea pozitivă prin construcţie cărămidă cu cărămidă, profesionistă a problemelor agriculturii româneşti, în context european, este ceea ce aşteaptă toată lumea. Mai puţin circ şi mai multă muncă pentru a avea pâine.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc mult, domnule deputat.

Am înţeles că din partea grupurilor minorităţilor naţionale nu doreşte nimeni să ia cuvântul. Din partea UDMR am aceeaşi informaţie, din partea Grupului parlamentar progresist, la fel.

Domnul deputat Adrian Rădulescu din partea Grupului parlamentar al PDL are cuvântul.

Domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Adrian Rădulescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Bună ziua, doamnelor şi domnilor deputaţi.

Bună ziua, domnule ministru.

Bună ziua, domnilor secretari de stat.

Domnilor directori generali,

Domnule ministru,

Vreau să am o discuţie constructivă cu dumneavoastră, pentru că rolul Parlamentului şi al unei moţiuni este de a avea discuţii care să ducă la progres, şi nicidecum lucruri care să ne pună într-o contradicţie şi să avem impresia că creăm între noi animozităţi.

Primul lucru pe care v-aş ruga să îl luaţi în evidenţă este că în funcţia dumneavoastră pe care o aveţi, de ministru al agriculturii, sunteţi în slujba agricultorilor, şi nu patronul lor. Faptul că spuneţi "N-am să permit niciodată agricultorilor..." şi aşa mai departe. Nu, dumneavoastră sunteţi cel care faceţi politici agricole comune, cel care le puneţi în practică şi cel care-i ajutaţi pe agricultori în activitatea lor.

Nu uitaţi că agricultura este în totalitate o chestiune privată. Şi, pentru asta, am să vă aduc câteva argumente tehnice pe care m-aş bucura şi sunt sigur, că vă cunosc foarte bine, şi vreau să spun că indiferent ce cred alţii, ne cunoaştem de mult timp şi eu am o părere foarte bună despre dumneavoastră şi, cu siguranţă, nu mă veţi dezamăgi în acest mandat. De aceea, vreau să vă aduc la cunoştinţă câteva lucruri.

În primul rând, sprijin pentru secetă. Domnule ministru, aţi promis, dar nu aţi făcut şi am să vă explic de ce. La minimis i-aţi nenorocit pe agricultori, aveau dreptul la 80 de milioane, şi dumneavoastră, acordându-le acest minim de numai 40 de milioane, ştiţi că în următorii 3 ani ei nu mai au dreptul să acceseze acest sprijin. Nemaiputând să-l acceseze, practic, le-aţi dat cu stânga şi le-aţi luat cu dreapta.

A doua chestiune, numărul celor care sunt beneficiari ai acestui ajutor de minimis şi care este bine-venit, nu este de 600 de mii, este de 1.080.000 la care se mai adaugă cei de sub un hectar, cred că ajungeţi pe la 1,5 milioane de beneficiari, şi nu ştiu dacă o să vă ajungă banii.

Există încă din anul 2008-2009 un mecanism financiar prin care atunci când bugetul statului nu poate să facă plăţile la timp, domnule ministru, este acel mecanism cu adeverinţa. Am rugămintea, în numele agricultorilor, rapid hotărârea de guvern cu CNDP-ul pe suprafaţă şi CNDP-ul pentru animale, e oaie, capră şi vacă, pentru ca agricultorii..., cunosc situaţia bugetului, dar doresc să ia acele adeverinţe să-şi ia credit de la bancă şi au nevoie de acest suport pe care eu, în numele lor, v-aş ruga să-l faceţi cât mai repede.

Referitor la infrastructura de irigaţii, domnule ministru, m-aş bucura şi sunt sigur şi nu o pot contrazice, dar ar fi bine chiar să-mi confirmaţi sau să-mi infirmaţi dacă aţi depus acest proiect la Uniunea Europeană pentru acel canal de care vorbim de 22 de ani, Siret-Bărăgan, pentru că eu ştiu că poate fi accesat abia în Programul 2014-2020 şi în nici un caz nu putem discuta în următorii 1-2 ani de accesarea banilor sau de discuţii pe acest canal, mai ales că nu va fi realizat din bugetul acordat agriculturii.

De asemenea, v-aş ruga pentru PNDR 2014-2020 nu faceţi ca alţii, nu folosiţi poeţi. Poeţii scriu frumos poezii, pentru programe pe agricultură, consultaţi asociaţiile profesionale, partenerii dumneavoastră care, cu siguranţă, nu vă vor reproşa niciodată nimic, dacă, într-adevăr, îi veţi consulta. Şi mai e o problemă. Să ştiţi că ei ştiu. Şi încă ceva, faceţi pentru ei acest lucru.

Aţi spus că subvenţionaţi dobânda la credite pentru cei care accesează programe din PNDR. Vă rog frumos transmiteţi informaţia exact pentru că, de fapt, luăm din stânga şi punem în dreapta. Ajutorul pe un proiect poate fi de maxim 50 la sută. Dobânda se scade din aceşti 50 la sută. Deci, practic, intensitatea va fi mai mică cu valoarea dobânzii. Nu este o formă de sprijin, ci este o formă de a putea accesa, dacă e posibil, mai uşor nişte credite, dar nu se schimbă cu nimic ajutorul pe care-l primesc fermierii.

V-aş ruga, de asemenea, să transmiteţi o informaţie corectă, nivelul maxim negociat pentru suprafaţă n-a fost în PNDR 2007-2013, ci a fost negociat în 2008 de actualul comisar Dacian Cioloş, pe atunci ministru al agriculturii. Şi care a început să fie implementat abia din 2010 pentru 2009, am făcut şi eu parte din comisia care a negociat, şi bulgarii au fost cei care s-au opus, pentru că nu aveau bani în buget la data respectivă.

Vorbeaţi despre depozite de legume şi fructe. Domnule ministru, de acord, dar deocamdată fructe nu avem mai deloc şi legume... la început. V-aş ruga să ţineţi cont, este tot dorinţa agricultorilor, în PNDR 2014-2020 să introduceţi, aşa cum este sistemul de reconversie la vie, sistemul de reconversie şi în pomicultură. Ar fi de un mare ajutor şi de un mare folos. Repet, programul de depozite este foarte bun, dar facem la fel care în Programul SAPARD, punem căruţa înaintea boilor. Ştiţi, am făcut întâi industria alimentară, şi după aceea nu aveam ce să prelucrăm.

Vreau să închei că sunt şi alţi colegi ai mei, aţi făcut remarcă la Camerele Agricole.

Domnule ministru,

În Parlament mie nu îmi e ruşine şi recunosc, în primul rând, le mulţumesc tuturor parlamentarilor prezenţi aici, pentru că, cu toţii au fost de acord cu înfiinţarea Camerelor Agricole; 2. sunt cel care m-am opus să fie politizate Camerele Agricole; 3. sunteţi cel care, alături de mine şi cu colegii dumneavoastră, am construit împreună această Lege a Camerelor Agricole, practic am îmbunătăţit-o şi aţi fost de acord cu ea.

Ce probleme sunt, domnule ministru? Nu aţi... şi mie îmi pare rău, eu credeam că un ministru care este preşedinte de partid va avea o putere mare şi ne va ajuta în agricultură. Din păcate, nu aţi reuşit nici dumneavoastră să treceţi peste bariera baronilor locali care, pur şi simplu, ştiţi de ce vor întârzierea Camerelor Agricole. Vechile camere agricole se desfiinţează şi angajaţii de acolo nu se periau decât prin concurs.

Aţi mai făcut referire nu directă, cu aluzie la mine, în care aţi spus că cineva din Parlament ş.a.m.d. Da, acel cineva sunt eu, eu mi-am promis, eu am promis că dacă vor fi Camerele voi candida, cred că mă recomandă calitatea mea de fermier şi vă mulţumesc tuturor şi vă doresc o zi bună.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumim şi noi. Şi noi vă dorim o zi bună. Sper să rămâneţi şi la votul final, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar al PSD domnul deputat Gheorghe Antochi.

Domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Gheorghe Antochi:

Domnule preşedinte,

Domnule ministru Daniel Constantin,

Stimaţi colegi şi invitaţi,

Spuneam cu ocazia dezbaterii unei mai vechi moţiuni pe agricultură că ne amintim de acel sector economic important, mai cu seamă în campaniile electorale şi mult mai puţin sau aproape deloc în campaniile agricole.

De aceea, cred că apropiindu-se alegerile parlamentare, cei 59 de colegi ai Grupului parlamentar ai Partidului Democrat Liberal au considerat că este momentul potrivit acum, în precampanie, să înainteze o moţiune simplă pe agricultură.

Înainte de a mă opri punctual asupra câtorva dintre reproşurile care se aduc ministrului şi Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale în această moţiune, aş vrea să remarc şi eu, şi cu această ocazie, că, într-adevăr, starea agriculturii româneşti nu este bună, şi asta nu ca urmare a gestionării ultimelor 5 luni, ci datorită dezinteresului guvernamental condamnabil manifestat faţă de acest sector în ultimii ani. Invocând mereu lipsa resurselor financiare, în toţi aceşti ani s-a investit extrem de puţin în agricultură, crescând vulnerabilitatea activităţilor din producţia vegetală faţă de condiţiile meteorologice nefavorabile, determinate de schimbările climatice din ce în ce mai frecvente şi de mai mare intensitate.

Pe de altă parte, resursele financiare limitate ale producătorilor agricoli şi interesul scăzut al finanţatorilor au accentuat decalajul tehnologic şi de productivitate între competitorii pieţei din ce în ce mai globale a produselor agroalimentare. Acordat mai ales din interese de protecţie socială, sprijinul guvernamental a fost insuficient şi nu a stimulat performanţa tehnică şi eficienţa economică.

De aceea, în acest sector s-au creat mari dezechilibre între producţia vegetală şi producţia animală, între costul resurselor şi preţul produselor, între importuri şi exporturi, între producţia fiscalizată şi cea nefiscalizată şi încă multe altele care nu motivează interesul operatorilor pentru producţia agricolă vegetală sau animală.

Ce păcat că în actuala legislatură, în Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice, formată din oameni cu multă experienţă, comisie care a dat între alţii şi doi miniştri ai agriculturii, nu am reuşit să impunem unele reglementări legislative necesare care să faciliteze executarea lucrărilor de cadastru funciar, să asigure comasarea şi limitarea scoaterilor din circuitul agricol, să limiteze evaziunea fiscală şi multe alte măsuri care, cu siguranţă, ar fi fost în sprijinul agriculturii şi agricultorilor.

Oare nu credeţi, stimaţi colegi, că dacă aveam o strategie naţională pentru dezvoltarea agriculturii, promisă de la preşedintele României până la fiecare din cei 5 miniştri care s-au perindat pe la Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale numai în ultimii 4 ani, strategie asumată şi respectată de toate forţele politice parlamentare, care să nu mai fi permis politizare excesivă a tuturor autorităţilor şi instituţiilor din domeniul agriculturii, ori de câte ori se schimbă majoritatea parlamentară, multe din întrebările moţiunii nu s-ar fi pus.

Aşa, însă, situaţiile invocate nu se datorează activităţii ministrului Daniel Constantin din ultimele 5 luni, ci cauzelor mult mai înainte prezentate, de care autorii moţiunii sunt mai responsabili decât cei care încearcă să corecteze greşelile anterioare.

Cu excepţia producţiei vegetale din anul 2011, când condiţiile meteorologice favorabile au asigurat o producţie agricolă peste media ultimilor ani, în perioada 2000-2009-2011 s-au înregistrat importante diminuării ale suprafeţelor arabile cultivate şi ale efectivelor de animale. Astfel, efectivele de bovine au scăzut de la 2,5 milioane la 2,1 milioane, cu 13 milioane au scăzut efectivele de păsări, cu peste 1,7 milioane au scăzut efectivele de porci; şi producţia animalieră a scăzut cu aproape 400 de tone la carne de bovină, peste 200 de mii de tone la carnea de pasăre şi peste 3 milioane hectolitri de lapte sau 720 de milioane de ouă.

Din păcate, nu numai în 2012, din cauza secetei, am obţinut producţii medii scăzute, pentru că ne situăm cu circa 40-60 la sută sub producţia medie realizată de ţările cu agricultură dezvoltată din Europa. Îmi amintesc câte intervenţii s-au făcut în comisie şi în plen la aprobarea bugetului agriculturii pentru 2010, 2011 şi 2012 şi cu câtă încăpăţânare coaliţia de la guvernare a respins toate amendamentele, chiar dacă aveau avize favorabile ale comisiilor pentru agricultură şi pentru buget de la Senat şi Camera Deputaţilor.

În anul 2009, comisia parlamentară care a verificat situaţia din domeniul îmbunătăţirilor funciare a făcut unele recomandări de care însă nu s-a ţinut seama, atât în ce priveşte situaţia din sistemele de irigaţie, cât şi cele de combatere a eroziunii solului sau de prevenire a inundaţiilor. Şi ne întrebăm de ce s-au irigat în acest an doar 80 de mii de hectare. Dar, vă întreb, ce s-a făcut serios, temeinic în această perioadă pentru reabilitarea sistemelor de irigaţii, a lucrărilor de combatere a eroziunii solurilor, pentru regularizarea albiilor şi apărarea împotriva inundaţiilor? Aproape nimic!

Vă manifestaţi îngrijorarea pentru insuficienţa fondurilor destinate crescătorilor de porci şi păsări, pentru asigurarea condiţiilor de bunăstare a animalelor. Este foarte important să se găsească soluţii pentru achitarea acestora, deoarece pe fondul creşterii preţurilor la cerealele furajere şi la şroturile de soia sau floarea-soarelui, aceste unităţi vor înregistra mari pierderi financiare, nu vor mai putea asigura finanţarea şi-şi vor întrerupe activitatea. Dar am ajuns aici numai pentru că am fost incapabili să asigurăm resursele necesare din buget, înainte de a, sau până la aprobările solicitate Uniunii Europene.

Vă reamintesc însă, stimaţi colegi semnatari ai moţiunii, că în 2010 aţi lăsat fără subvenţii întreaga producţie de carne de porc, de pasăre, de ouă, de sfeclă de zahăr, de soia, de in, de cânepă şi multe unităţi sau producători au intrat în faliment. Dar, în afara aspectelor semnalate, care pot fi mai degrabă considerate o autocritică a perioadei în care aţi susţinut Guvernul Boc şi Ungureanu, aş dori să vă atrag atenţia şi asupra modului în care moţiunea a fost redactată şi prezentată, a unor expresii necivilizate, pe care le-aţi folosit: "ăla micu’, frecţii la un picior de lemn" şi multe altele care în nici un caz nu vă fac cinste. De aceea, Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat va vota împotriva moţiunii.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc şi eu, domnule deputat.

Domnul deputat Dumitru Georgică, din partea Grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal.

Domnule deputat, aveţi cuvântul. O să-l rog pe domnul... Grupul parlamentar al PDL nu mai are minute, dar o să-l rog pe domnul deputat Tabără să spună câteva cuvinte... nici o problemă.

Am rugămintea la dumneavoastră să fiţi scurt, mai aveţi un minut şi ceva.

Domnul Georgică Dumitru:

Domnule preşedinte,

Domnule ministru,

Stimaţi colegi,

De la bun început, în intervenţia mea, aş dori să subliniez amatorismul cu care a fost întocmită această moţiune şi mai ales lipsa de conţinut. Este o adevărată performanţă a iniţiatorilor faptul că au acoperit atâtea pagini fără să spună nimic şi fără a aduce sau susţine măcar o acuzaţie concretă la adresa ministrului Daniel Constantin.

Departe de a intenţiona o analiză pe acest text încropit din nevoia de a arăta că PDL-ul mai există, aş vrea să încep amintindu-le iniţiatorilor că un pic de decenţă şi respect reciproc n-a dăunat nimănui niciodată.

Câtă demagogie să ai pentru a pune în discuţie performanţa ministrului agriculturii, după, atenţie, numai 5 luni de guvernare. Dacă nu la grădiniţă, sigur la clasa zero, copiii află că în România recolta agricolă este una pe an. E drept parte din iniţiatori, din iniţiatorii moţiunii, probabil că au confundat lucrurile exotice pe unde-şi petrec vacanţele cu tărâmul natal, unde şi-au luat mandatele de parlamentari în 2008. Prin Bali, e drept, orezul se recoltează de vreo 3 ori pe an, şi eventual după 5 luni poţi face o moţiune a orezului. Dar, aici, la noi, domnule Rădulescu, cum aţi putut gira o astfel de acţiune, exclusiv politică? Vă ştiam un specialist în domeniu, numele dumneavoastră a fost vehiculat în trecut ca un foarte posibil ministru al agriculturii, dar, cum nimeni nu este perfect, nici dumneavoastră nu sunteţi nici din Cluj şi nici din Arad.

Le reamintesc multora dintre actualii contestatari că nu cu prea mult timp în urmă au girat mici şi mari, şi pricepuţi doar în accepţiunea PDL. Deşi erau bine creditaţi la bursa pariurilor cu agricultura, au lăsat în urmă germenii prăpădului pe care seceta l-a desăvârşit în această vară. Secetă care însă a fost adevărată mană cerească pentru demagogia PDL.

Este regretabil că se încearcă să se profite de pe urma pagubelor şi necazurilor multor milioane de ţărani, aruncând vina asupra unui ministru al cărui cel mai mare defect pare să fie tinereţea.

Mai corect, ar fi fost să dovedească măcar o fărâmă de fairplay şi să recunoască determinarea şi energia cu care ministrul Constantin a abordat problemele pe care din comoditate şi indiferenţă predecesorii săi din minister le-au lăsat să lâncezească. Aş vrea să mă refer aici doar la câteva rezultate obţinute de ministrul Daniel Constantin chiar în acest interval de timp foarte scurt.

Crearea premiselor pentru finanţarea din fondurile europene a sistemului de irigaţii începând cu anul 2014, subiect aflat pe agenda discuţiilor purtate recent cu comisarul european pentru dezvoltare regională Johannes Hahn, pentru că, aşa cum ştiţi şi dumneavoastră, dar nu vreţi să recunoaşteţi, un sistem de irigaţii naţional, cum a avut România, şi care a fost distrus sistematic în 20 de ani, nu poate fi reamenajat în doar câteva luni. Ce s-a putut face ca măsură imediată s-a făcut, referindu-mă aici la sprijinul care urmează să fie acordat prin schema ajutorului de minimis pe care încercaţi din răsputeri să-l minimalizaţi.

În realitate, este o realizare a domnului ministru Constantin şi de un real folos pentru fermieri, într-o toamnă în care fiecare leu contează. Sunt convins că s-ar fi putut acorda mai mult, dacă Guvernul anterior nu ar fi repartizat agriculturii cel mai mic buget din ultimii ani.

Dorinţa ministrului Constantin de a face treabă este reflectată şi de activitatea susţinută din teritoriu, unde a avut numeroase întâlniri cu fermierii pentru a le cunoaşte problemele, dar şi pentru a impulsiona crearea de parteneriate public-private de grupuri de producători şi alte forme asociative capabile să asigure dezvoltarea infrastructurii agricole, inclusiv printr-un acces mai facil la fondurile europene.

Nu închei înainte de a mai aduce câteva argumente, în sensul afirmaţiei că moţiunea este caracterizată în primul rând de amatorism. Amintesc aici - şi citesc din textul dumneavoastră, domnilor iniţiatori - formularea: "Sursele noastre spunându-ne că de fapt vreţi să externalizaţi, numind aici elaborarea PNDR-ului, către o firmă." Care anume firmă, nu mai spuneţi...

Domnilor, înţeleg că este o moţiune pe agricultură, dar nu şi de ce trebuie scrisă ca la ţară, bazată pe informaţii gen "radio şanţ".

Trec acum la ceea ce consideraţi dumneavoastră ...acuzaţia bombă prin care...

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnule deputat,

Domnul Georgică Dumitru:

Da, imediat.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Păi, imediat, vă rog frumos, o să am reproşuri din partea celorlalte grupuri parlamentare. Aveţi 30 de secunde să încheiaţi, vă rog frumos.

Domnul Georgică Dumitru:

Este... Ca să închei, adevăraţii dăunători ai agriculturii nu trebuie căutaţi în ograda USL unde, în mod sigur, se găsesc doar antidoturi la cele mai multe probleme.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc foarte mult.

Domnul deputat Valeriu Tabără şi se pregăteşte domnul deputat Vasile Mocanu.

Domnul Valeriu Tabără:

Mulţumesc foarte mult, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi deputaţi,

Domnule ministru,

Onorată echipă a Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale,

Vă mărturisesc că am ţinut să fiu prezent în aceste două zile la Parlamentul României, în primul rând, pentru că - nu eram pregătit să iau cuvântul -, dar să audiez, efectiv, şi conţinutul moţiunii şi ceea ce va răspunde Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

Domnule ministru, ca profesor de agricultură şi ca profesionist, pentru că mi-aţi cerut responsabilitatea actelor pe care le-am avut şi în primul mandat de ministru, şi îmi face plăcere să-l am coleg aici pe domnul ministru Dan-Mircea Popescu, şi, în al doilea mandat de ministru îmi asum în totalitate absolut tot ceea ce am făcut şi am semnat.

Mi-aş dori ca toţi miniştrii care sunt în... şi acum, şi care au fost şi care vin după mine să aibă aceeaşi responsabilitate,

Domnule ministru, mă aşteptam sincer ca a doua să zi să fi anulat Ordonanţa Guvernului nr. 82, inclusiv în Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice, pentru că nici eu n-am fost mulţumit de ea. De altfel, sistemul trebuie să meargă într-un sistem comercial, până la urmă. Eu mă mir că nu aţi anulat-o. Dar vă rog să faceţi analiza bugetelor date la îmbunătăţiri funciare prin Legea nr.138/2003 şi o să vedeţi că acolo este bugetul României, este bugetul agriculturii, iar dezastrul a continuat.

Îmi asum şi responsabilitatea restructurării, domnule ministru, pentru că într-o măsură strategică pentru o ţară ai de ales: continui un dezastru previzibil - şi ştiţi că era previzibil, pentru că venim mereu cu acele date absolut inexistente la această dată, false, ne raportam cu 5000 de oameni la 3 milioane de hectare de irigaţii. Atâtea mai sunt oare în România? Aveam dreptul, şi le-am scos în evidenţă prin ancheta pe care am făcut-o, să nu mergem mai departe să facem restructurarea, şi mai departe, să ne ducem - conform Legii nr.138 - cu patrimoniul către ceea ce mergeţi şi dumneavoastră acum, către asociaţiile de utilizatori de apă.

Vreau să vă spun, domnule ministru, că nu este suficient acel press sheet... îl vedeţi şi în acest an. Suprafaţa de 280 de mii contractată sau aproximativ, s-a rezervat de fapt la circa o sută de mii la prima udare. De ce oare aceşti oameni n-au putut iriga cele 280 de mii de hectare. E o întrebare pe care nu ne-o punem şi nu v-o pun politicianist, să ştiţi, ci v-o pun real.

Şi vă mai spun un lucru, domnule ministru, dacă organismele statului şi cele europene, n-ar trebui s-o spun de aici, pentru că de multe ori, şi îl aveţi vecin pe domnul Irimescu, la Bruxelles, am avut discuţii din acelea care merg pe sisteme confidenţiale, a trebuit să mergem aşa, ca să nu ne ştie lumea cu marile greşeli, dar din 2004 şi până acum finanţarea sistemelor de îmbunătăţiri funciare nu se face cuşer şi pe bază legală. Trebuie clarificată legalitatea lor.

Şi încă câteva chestiuni.

Domnule ministru, totdeauna, şi nu vă invidiez că aţi luat un an de la mijlocul anului agricol, dumneavoastră aţi început...şi vă judecăm probabil la anul sau vă judecă cei care-l fac de la 1 septembrie, cu tot ceea ce încheie un an. Dar dumneavoastră aţi avut şi în 2010 planul de măsuri pentru PNDR, 1,6 miliarde, implementate măsurile. Deci ele sunt derulate. În 20 decembrie 2011 aţi avut toate măsurile pregătite pentru 2012. Şi vă mai spun încă un lucru: în 2010 am preluat un buget care era dator faţă de 2009 cu 500 de milioane de euro. În 2012, bugetul care a venit a venit cu plată în avans de peste 180 de milioane în luna decembrie. Şi mai aveţi câteva lucruri făcute perfect. O APIA perfecţionată în timp, o APIA care plăteşte la timp, pe data de 16 octombrie, şi dumneavoastră puteţi să mă contraziceţi. Dumneavoastră puteţi plăti 1,83 milioane de fermieri dacă banii vă pot fi puşi la dispoziţie. Astea au fost făcute cu foarte multă insistenţă şi cu mult profesionalism. Şi Vătău, este aici directorul general care a fost director adjunct. Şi, culmea, aş vrea să vă spun că nu era de aceeaşi culoare politică cu mine sau cu alţii şi a rezistat acolo fără probleme.

Eu aş vrea un lucru să-l reţineţi, şi-l spun ca unul care... şi închei...

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnule deputat...

Domnul Valeriu Tabără:

...ca unul dintre cei care am făcut generaţii întregi de ingineri agronomi, ca profesor îmi asum răspunderea, nu numai ca profesor, şi ca teoretician, şi ca strateg, pentru că eu sunt prezent în viaţa publică pentru agricultură, nu neapărat să fac politică. Şi n-am făcut-o niciodată, n-a fost pe primul loc... dar aţi preluat bunăstarea la animale, îmi pare rău că s-a întârziat, nu din cauza noastră, la porc, modernizarea la păsări, prima ţară din estul Europei care a încheiat şi care a făcut faţă pe piaţa internaţională şi facem.

Şi mă adresez domnului director Antochi. În 2010, am avut aproape dezastru sectorul de păsări. Cum îl avem astăzi şi de ieri? Totuşi s-a mers, s-a întârziat, însă din alte puncte de vedere.

Şi încă un lucru, şi am încheiat, domnule preşedinte. să ştiţi că judecata unui ministru se face prin balanţa comercială cu produse agro... agricole. Doamne fereşte să revenim din nou la miliarde de euro pe care le plătim pe produsele agricole din altă parte şi, în acelaşi timp, ar fi extraordinar de grav să nu ducem prioritizările şi care sunt deja în măsuri, că le aveţi, domnule ministru. Şi pe 125, construită inclusiv cu colegi parlamentari, de aici ghidul, de toate culorile politice, şi eu mă mir că n-aţi militat nu pentru a creşte la 25, la 60 de milioane pe 125, ci cel puţin la 150.

Şi o greşeală: trebuie continuat programul de reabilitare, sistemele de irigaţii. Nu s-a vorbit aici. Sunt o sută de mii de hectare reabilitate cu Banca Mondială. Programul este întrerupt. De ce s-a întrerupt acest program?

Sunt multe de spus. Eu aş ruga... că zona de politică e una, politicianismul şi momentul de aici este altul, dar agricultura României este altceva. Şi vă rog să vorbiţi cu domnul Irimescu, ce luptă a fost dusă pe SAPARD, ca să reabilităm, salvând SAPARD-ul. Să ştiţi că SAPARD-ul n-a fost făcut de PDL. A fost făcut de altcineva. Şi am să vă prezint o scrisoare pe care colegul deputat Dobre a trimis-o la Uniunea Europeană, o reclamaţie teribilă pe care greu am putut-o contracara.

Aşa că vă rog din tot sufletul, dincolo de ce înseamnă abordările politicianiste, şi eu vă stau la dispoziţie ca ţintă, domnule ministru, să ştiţi că fac faţă ţintei. Dar vă rog să veniţi cu ţinte şi cu argumente solide când creăm momentele pentru declanşarea cu adevărat a ceea ce înseamnă politică şi agricultură în România.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnule deputat...

Domnul Valeriu Tabără:

Pentru că... am încheiat, domnule preşedinte.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnule deputat, încheiaţi de cinci minute. Aţi trecut opt minute jumătate din timpul alocat grupului dumneavoastră parlamentar.

Domnule deputat, în primul rând domnul Antochi este deputat, nu este director. Şi aş vrea să vă adresaţi cu această expresie când vorbiţi cu un coleg de-al dumneavoastră care este în alt grup parlamentar.

Domnul deputat Vasile Mocanu. Am înţeles că Grupul parlamentar progresist v-a dat câteva minute de la dânşii ca să puteţi să luaţi şi dumneavoastră cuvântul, şi domnul Munteanu.

Domnul Vasile Mocanu:

Domnule preşedinte,

Domnule ministru,

Doamnelor şi domnilor,

Marcat peste măsură de titulatura moţiunii simple pe agricultură a Partidului Democrat Liberal, am căutat în dicţionarul explicativ al limbii române definiţia completă şi la zi a termenului "dăunător" şi iată ce am găsit: "care dăunează, păgubitor, dăunos, fiinţă care atacă plantele sau animalele ori produse vegetale sau animale, provocând pagube agricole". Şi imediat am avut o revelaţie: ce bine se potriveşte de fapt acest termen specialiştilor din agricultură ai Partidului Democrat Liberal şi ce bine se suprapune termenul politicii agricole a Partidului Democrat Liberal. Dar ce bine se potriveşte termenul Partidului Democrat Liberal în ansamblu.

Aţi făcut foarte bine, domnilor, lansând această moţiune. Ne-aţi oferit prilejul de a arăta că portocaliul a devenit culoarea falimentului agriculturii româneşti. Iar dacă nu credeţi, haideţi, domnilor, să vă arăt moşia, să vedem împreună ce dezastru colosal aţi lăsat în urmă.

Doamnelor şi domnilor,

Hodoronc-tronc! Moţiunea PDL vorbeşte despre întârzierea lucrărilor de refacere a infrastructurii de irigaţii. Acest reproş provine de la un partid care a compus în ultimii ani vreo cinci strategii de refacere a sistemului de irigaţii, una mai proastă ca alta. Aceste programe au avut atât de mare succes încât la începutul lui 2012 nu consemnam dezvoltarea infrastructurii de irigaţii, ci creşterea fără precedent a suprafeţelor agricole lăsate pârloagă. Numai în judeţul Iaşi, peste 35 de mii de hectare au ajuns necultivate în ultimii ani. Pentru comparaţie, la finele mandatului cabinetului Năstase, în 2004, suprafaţa nelucrată în judeţ nu depăşea 2 mii de hectare, dar dintr-un total de 350 de mii de hectare de teren agricol.

Seceta din acest an a dat măsura dezastrului. Jumătate din recolta agricolă este compromisă. Dacă Partidul Democrat Liberal ar fi îndeplinit doar un sfert din promisiunile electorale în ceea ce priveşte refacerea sistemului de irigaţii, situaţia ar fi fost salvată. Dar Partidul Democrat Liberal în una din minunatele lui strategii pe irigaţii gândea cum să-i amendeze pe bătrânii care nu-şi mai pot munci pământul şi cum ar fi putut folosi banii din aceste sancţiuni pentru a-şi proteja propriile firme. Pardon, agricultura românească!

Domnilor,

Dumneavoastră i-aţi distrus pe fermieri. Noi îi vom ajuta.

Ce mai spune moţiunea? Că se înregistrează întârzieri în absorbţia...

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnule deputat Mocanu, am aceeaşi rugăminte şi la dumneavoastră - sunteţi colegul meu de grup politic -, ca şi la ceilalţi colegi.

Domnul Vasile Mocanu:

Da, imediat.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Aţi avut de împărţit două minute şi jumătate, trei, cu domnul deputat Munteanu. Dacă le mâncaţi, n-o să mai apuce să vorbească şi domnul deputat.

Domnul Vasile Mocanu:

Că se înregistrează întârzieri în absorbţia fondurilor europene necesare agriculturii. Naţi-o bună că ţi-am dres-o! această impunere vine de la un partid care a doborât toate recordurile europene în materie de atragere a fondurilor comunitare. Ne-aţi făcut de râs, domnilor, în toată Europa. Aţi avut atâţia bani la dispoziţie şi nu aţi realizat nimic pentru binele oamenilor de la ţară. Pardon! Ceva, ceva, tot aţi făcut. Aţi construit câteva terenuri de fotbal în pantă, vreo două săli de gimnastică cu acoperişul spart, dar şi o piscină înfundată. Toate au costat de vreo zece ori mai mult decât alte investiţii asemănătoare derulate în ţările din jurul nostru. Dar există o explicaţie: toate aceste lucrări nu s-au făcut în folosul comunităţilor locale, ci întru binele unor firme de casă.

Şi ce mai spune moţiunea PDL? Că nu am trecut imediat la restructurarea Ministerului Agriculturii şi că nu am sprijinit înfiinţarea Camerelor agricole după ideile Partidului Democrat Liberal. Păi, domnilor, aţi avut la dispoziţie ani de zile, plus o majoritate parlamentară convenabilă ca să restructuraţi dumneavoastră înşivă Ministerul Agriculturii. Probabil, preocupaţi să reformaţi mai întâi agricultura românească, aţi pierdut din vedere acest mic aspect tehnic. Sau poate aţi fost prea ocupaţi să daţi oamenii afară, să tăiaţi ajutoarele sociale pentru cei nevoiaşi şi să închideţi spitalele pentru cei bolnavi şi să daţi amenzi doar celor bătrâni. Este uimitor faptul că Partidul Democrat Liberal a aşteptat cinci luni ca să vadă semnele reformei în agricultura românească.

Cât sunt de nerăbdători domnii de la Partidul Democrat Liberal. Noi am aşteptat ani de zile şi nu s-a întâmplat nimic bun în agricultura românească. Dimpotrivă. Aţi distrus aproape tot, domnilor. V-aţi bătut joc de ţărani, de fermieri, de mediul rural. Aţi trimis în şomaj mii de oameni. Aţi falimentat instituţii importante. Aţi subvenţionat agricultura. Dar v-aţi îmbogăţit propriile firme! În aceşti ani de guvernare PDL-istă, agricultura românească a decăzut enorm. când o ţară cu potenţial agricol ca al României ajunge să importe majoritatea produselor agricole, atunci nu mai rămâne decât să te întrebi ce mai caută PDL-iştii în Parlamentul României. Poate doar proiectele pe care ei nu au ajuns în stare să le pună în aplicare!

Domnilor parlamentari de la Partidul Democrat Liberal,

Lăsaţi-ne să îndreptăm răul pe care l-aţi făcut agriculturii româneşti în ultimii ani.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc, domnule deputat.

Ultima intervenţie, domnul deputat Ioan Munteanu.

Domnul Ioan Munteanu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Domnule ministru,

Moţiunea depusă de către PDL este bine-venită. Nici nu ştiu cum să caracterizez această decizie: curaj, tupeu, sfidare, iresponsabilitate sau chiar nebunie. Să distrugi tot ce se putea distruge şi apoi să dai vina pe alţii. Numai cei din PDL puteau să gândească şi să procedeze în acest fel. Ei vorbesc despre incompetenţă astăzi. Ei care din 2009 şi până la căderea Guvernului Ungureanu n-au făcut nimic altceva decât să demonstreze ce înseamnă să fii incompetent. Tocmai cei de la PDL s-au gândit să-l atace pe ministrul Daniel Constantin, că nu ştie să gestioneze problemele din agricultură. Cu siguranţă, dumnealor nu cunosc faptul că a gestiona înseamnă să ai resurse financiare, să ai buget. or, bugetul pe care l-a adoptat această formaţiune politică când era la guvernare pentru anul 2012 este cel mai mic alocat în ultimii 20 de ani acestui sector de activitate atât de important pentru România, pentru cei aproape 49% dintre românii care locuiesc în mediul rural, pentru cei aproape 30% care trăiesc din agricultură.

Eşti incompetent şi iresponsabil în acelaşi timp ca să vorbeşti despre irigaţii. Tu să vorbeşti despre irigaţii, care ai disponibilizat 3500 de oameni din cei 5000, înlesnind în acest fel furtul, minciuna şi hoţia, a ceea ce a mai rămas la ANIF. Sigur că putem vorbi foarte mult despre faptul că astăzi se discută despre o nouă filozofie despre irigaţii. Dar cine l-a oprit pe fostul ministru să aplice această nouă filozofie? Astăzi ne spuneau că am fi avut să mai angajăm 900 de oameni înapoi fonduri. Dar cine i-a dat afară pe cei 3500? Noi, USL-ul? Cine să mai păzească pompele şi staţiile de irigaţii? Cine?

Poate şi ăsta a şi fost interesul.

De ce nu spuneţi nimic, domnilor din PDL, despre faptul că anul trecut nu aţi alocat 41 de euro pe hectarul arabil din România? Ştiţi ce înseamnă asta, stimaţi colegi parlamentari care nu aveţi legături directe cu agricultura? Aproape jumătate din suma cu care se înfiinţează un hectar de culturi de toamnă. Aproape jumătate. Imaginaţi-vă cât ajutor ar fi însemnat pentru agricultori. În toamna asta avem speranţă că în noiembrie se vor face plăţile pentru agricultură la nivelul a 172-173 de euro. Foarte bine. Sperăm să reuşim. Poate mai compensăm cu netrebniciile pe care le-am făcut de-a lungul anilor aproape toate guvernările din agricultură.

Textul moţiunii cuprinde, după părerea mea, multe acuzaţii, fabulaţii, întrebări, cum le spuneţi dumneavoastră, promisiuni. La toate acestea aţi fi avut răspuns în două reviste de specialitate agricolă. Aş putea să spun că v-aţi pus întrebările chiar de aici. Un coleg, prieten, mi-a arătat că "nu, le-am luat direct de la audierea ministrului". Dar în astea două interviuri aveaţi răspuns la toate acele întrebări din moţiunea simplă de astăzi. Mă rog, dacă le citiţi. Mă refer la agricultură. De altfel, ministrul Daniel Constantin a răspuns punctual la fiecare dintre aceste acuzaţii.

Moţiunile depuse de către dumneavoastră din PDL încearcă doar să şteargă din memoria românilor dezastrul pe care l-au lăsat în toate domeniile de activitate în ţara noastră. Nouă ne daţi posibilitatea să le reamintim românilor cum aţi lăsat ţara. Şi bine faceţi. Şi noi vă mulţumim pentru acest lucru. Sper ca astăzi, trecând peste dezbaterile parlamentare, cu politicul din ele, fiecare dintre noi să învăţăm câte ceva, pentru că aceste dezbateri trebuie să ne obişnuiască să lase şi ceva bun pentru ceilalţi care vin după noi.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc şi eu, domnule deputat.

O să-i dau cuvântul domnului ministru şi după aceea, aşa zice la regulament, şi mai zice şi la curtoazie.

Domnule ministru, aveţi cuvântul pentru a încheia dezbaterile. După aceea, pe procedură, domnul Tinel Gheorghe.

Domnul Daniel Constantin:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

O să încerc să fiu foarte scurt. De altfel, n-am foarte multe lucruri la care să răspund. N-am înţeles alte acuzaţii suplimentare care s-ar fi adus. La acuzaţiile iniţiale am răspuns în prima parte a intervenţiei. Vreau doar să punctez câteva lucruri şi în primul rând aş vrea să-i mulţumesc domnului deputat Adrian Rădulescu. Aş vrea să-i mulţumesc domnului deputat Adrian Rădulescu pentru aprecierile, uitaţi că sunt şi membri ai PDL care apreciază ceea ce se face cu adevărat şi nu intră în jocuri politicianiste, caracteristice, de altfel, Partidului Democrat Liberal. În egală măsură apreciez atitudinea constructivă pe care a avut-o şi aş vrea să-i răspund în primul rând domniei sale la câteva lucruri pe care le-am menţionat şi la începutul intervenţiei mele, dar poate că nu am fost suficient de clar.

Într-adevăr, intensitatea ajutorului de minimis, domnule deputat, este şi e primită de un fermier pe parcursul a trei ani de zile. Eu vreau să vă spun că dacă vom avea nevoie şi în anul 2013, şi în 2014, deci pe parcursul următorilor doi ani, se poate acorda până la intensitatea maximă de 7500 de euro pe hectar. Deci prin această măsură de minimis nu este limitat fermierul respectiv.

În al doilea rând, ceea ce trebuie să rămână probabil din această moţiune simplă este faptul că un număr de 600 de mii de beneficiari sunt cei care vor primi ajutorul de minimis începând cu luna noiembrie a acestui an.

În al doilea rând, 1.081.000 de fermieri vor primi din acest an sprijinul maxim pe suprafaţă, maxim admis de către Comunitatea Europeană.

De ce nu am dat până acum actele normative care reglementează sprijinul pe suprafaţă, atât în sectorul vegetal, cât şi în sectorul animal? Dintr-un simplu motiv, domnule Rădulescu, şi credeam că-l cunoaşteţi şi dumneavoastră, acela că această hotărâre de Guvern trebuie aprobată de către Guvern în şedinţă după ce Banca Centrală Europeană stabileşte ultima cotaţie în luna septembrie. Acest lucru a făcut, iar mâine în şedinţa de Guvern vor fi aprobate toate aceste acte normative.

Un alt lucru pe care l-aţi menţionat se referă la programul 2014-2020 şi spuneaţi dumneavoastră că programul pentru irigaţii va fi finanţat numai în perspectiva financiară 2014-2020. este acelaşi lucru pe care l-am spus. Avantajul pe care l-am avut este că am venit la guvernare în luna mai, iar în luna iunie s-au trimis deja către Comisia Europeană solicitările pentru a include în liniile directoare de finanţare din fonduri structurale. Şi vreau să fac această precizare: din fonduri structurale, nu din fonduri de agricultură, să prindem ca prioritate naţională pentru România finanţarea sectorului de irigaţii în vederea reabilitării infrastructurii pentru cele 800 de mii de hectare de care vă vorbeam, pe de o parte, şi pe de altă parte, pentru începerea unui parteneriat public-privat pentru canalul Siret-Bărăgan.

Pe de altă parte, făceaţi referire la măsura 125. Într-adevăr, această măsură a fost suplimentată prin alocarea de la alte măsuri, dar este o chestiune pe care am convenit-o cu fermierii şi în măsura în care vor fi solicitări şi vom avea posibilitatea de a atrage banii până la sfârşitul perioadei de finanţare, vom realoca fonduri suplimentare pentru măsura 125.

Spunea mai devreme, dacă nu mă-nşel, domnul Fuia, şi aş vrea doar să fac câteva remarci. Domnul Fuia văd că a învăţat ceva în puţinul timp pe care l-a parcurs la Ministerul Agriculturii şi a învăţat foarte bine cum se schimbă, cum se manevrează sau cum vreţi dumneavoastră să-i spuneţi indicatorii tehnico-economici de la licitaţiile publice. Recunosc, domnule Fuia, că eu nu cunosc acest lucru, nu mă interesează, de aceea, am delegat aceste atribuţii către secretarii de stat, către directori generali. Ceea ce mă interesează e doar ca procedura respectivă să se desfăşoare în cadrul legal, iar beneficiarii să fie satisfăcuţi de măsurile care au fost luate.

Faptul că aţi văzut, că aţi învăţat aceşti indicatori şi cum se fac licitaţiile publice, probabil că aţi transpus în licitaţiile pe care le-aţi făcut la Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare. Practic, aceasta este singura realizare notabilă în mandatul dumneavoastră de două luni de zile, faptul că aţi externalizat serviciile de pază de la Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare pe contracte care ajung la 10 milioane de euro. Vă felicit pentru acest lucru.

Sigur că n-aş mai vrea să fac foarte multe aprecieri vizavi de ceea ce a spus domnul ministru Tabără. Apreciez totuşi faptul că astăzi a recunoscut şi domnia sa că Ordonanţa nr.82 a însemnat cu adevărat dezastru în agricultură, dezastru în zona de îmbunătăţiri funciare. Şi vreau să vă spun un singur lucru, domnule ministru: oricâte regrete am avea, procesul este ireversibil. 30% din infrastructura de irigaţii este deja la fier vechi şi indiferent cât buget am aloca nu mai putem să întoarcem această infrastructură. Ceea ce încercăm să facem, domnule Tabără, este să avem acces la un program cu finanţare europeană, astfel încât să reabilităm infrastructura, iar în anul 2014-2020, în acest interval de timp, să putem să vorbim de un milion şi jumătate de hectare care se pot iriga prin sistemul naţional de îmbunătăţiri funciare.

Vreau să închei spunând că mă bucur că mi-aţi dat ocazia astăzi să vin în faţa dumneavoastră şi să vă spun câteva din realizările pe care le-am avut la Ministerul Agriculturii, câteva planuri pe care le avem pentru perioada 2013-2016 şi vreau să vă propun în încheiere ca în luna ianuarie a acestui an să vin în faţa dumneavoastră cu un plan de măsuri care să fie aprobat la nivelul Parlamentului de către toate partidele politice, pentru că, aşa cum spuneau şi antevorbitorii mei, fără o strategie foarte clară în agricultură, agreată de toate partidele, nu putem vorbi de dezvoltarea agriculturii pe termen lung.

Sunt câteva proiecte extrem de importante, printre care şi acesta de reabilitare a infrastructurii de irigaţii, care nu trebuie să fie schimbate indiferent de cine vine la guvernare în 2013 sau după anul 2016.

Aş mai puncta un singur lucru, pentru că eu cred că trebuie apreciat efortul şi al Ministerului Finanţelor, şi voinţa politică a primului ministru Victor Ponta, pentru a acorda la rectificarea bugetară cea mai importantă sumă care a fost vreodată alocată către Ministerul Agriculturii, 100 milioane de euro, astfel încât sectoarele care au suferit pagube în acest an, şi mă refer la sprijinul pe suprafaţă care va fi acordat la nivel maxim, mă refer la sprijinul pentru zona de ovine, caprine, care va fi acordat maxim, mă refer la sprijinul pentru sectorul de bovine care va beneficia de o creştere de 20%, aceste sectoare să nu simtă prea tare efectele pe care seceta le-a avut în acest an în România.

Sigur că aş fi putut să intru în jocul dumneavoastră şi să vorbesc de principala acuză care mi-a fost adusă, şi anume aceea că am fost prea tânăr, că sunt prea tânăr. Vă mărturisesc că e un mare "defect" pe care l-aţi evidenţiat dumneavoastră şi aş vrea să mai spun câteva dintre ele: în anul 2002, când am terminat facultatea, primul meu loc de muncă a fost în Ministerul Agriculturii şi atunci revistele pe care le invoca mai devreme domnul Munteanu reliefau faptul că sunt cel mai tânăr consilier de integrare europeană; în anul 2009, tot aceleaşi reviste spuneau că sunt cel mai tânăr director general, la 30 ani, al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură.

Atât am vrut să spun. Iată că astăzi se vorbeşte că poate sunt cel mai tânăr ministru al agriculturii. Vă las pe dumneavoastră să judecaţi dacă acesta este un defect sau o calitate.

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnule deputat, vă mulţumesc foarte mult.

Domnule deputat, aveţi cuvântul pe dreptul la replică. După care domnul deputat Fuia, tot pe dreptul la replică. Ştiţi procedura? Da.

Domnul Tinel Gheorghe:

Da. Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Aş vrea să vă spun că moţiunea a avut la bază acest program. Acesta este programul USL-ului cu care domnul ministru Daniel Constantin s-a prezentat în Comisia de agricultură şi pe care l-a susţinut, cele zece măsuri. Practic, cele zece măsuri au fost luate punct cu punct şi analizate. vedem gradul de îndeplinire şi punere în practică a lor.

Nu criticaţi dreptul opoziţiei de a depune moţiune, pentru că moţiunea în sensul ei amplu taxează nerealizările într-un domeniu. Şi iată că venim aici şi spunem că mâine, de mâine vom aproba în Guvern, vom face, de mâine. Înseamnă că şi-a atins scopul.

Vreau să-i aduc aminte domnului ministru că pe partea de îmbunătăţiri funciare, domnule ministru, aţi avut posibilitatea să angajaţi o mie de oameni. Veniţi aici şi-l acuzaţi pe domnul ministru Tabără că a disponibilizat 3500 de oameni. Când aţi venit la putere aţi întors Ordonanţa de urgenţă nr.82 din plenul Parlamentului, la comisie, pentru că n-aţi fost de acord să suplimentaţi cu cele o mie de posturi. Atunci, când spunem adevărul?

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnule deputat, regulamentul, eu nu vă las să terminaţi, că... dimineaţă, la ora 8...

Domnul Tinel Gheorghe:

Sunt la replică.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Păi, nu sunteţi la replică, sunteţi la declaraţie politică. Vă rog frumos. Şi aveţi două minute, atât. Cu tot respectul.

Domnul Tinel Gheorghe:

Când sunteţi consecvenţi? Când spuneţi că am dat 3500 de oameni afară sau când aveţi posibilitatea să angajaţi o mie de oameni şi n-o faceţi? Păi nici n-aveţi cum s-o faceţi, că i-aţi dat lui Borza, la Hidroelectrica, 50 de mii de euro pe lună, aţi aprobat la Târgu Jiu 100 de miliarde pentru stadion, iar domnul preşedinte se plimbă la Suceava cu elicopterul. E şi normal că n-aveţi bani, stimaţi colegi!

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă mulţumesc foarte mult, domnule deputat.

Din păcate, e legal, să ştiţi. Se plimba şi colegul dumneavoastră, domnul Traian Băsescu, în campania din 2009, în timpul campaniei. Ăsta este atributul funcţiei pe care o ai. Dar dumneavoastră trebuie să răspundeţi la altceva, dar am înţeles cum este cu dreptul la replică la dumneavoastră, domnule deputat.

Domnule deputat Fuia, vă rog frumos.

Vorbeam despre agricultură şi dumneavoastră vorbiţi despre Oltchim.

Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Stelian Fuia:

Domnule ministru,

Aţi făcut o afirmaţie despre contractele de pază la ANIF. Şi vreau să vă reamintesc că procedura de licitaţie dumneavoastră aţi încheiat-o şi dumneavoastră aţi semnat contractele de pază la ANIF, nu eu. Unu.

Doi: v-am spus foarte clar, v-am acuzat de tentativă de fraudă cu fonduri europene şi aţi ocolit-o foarte frumos. Nu ştiţi, nu vă pricepeţi, dar sunteţi ministru în funcţie. Dacă nu ştiţi, aţi delegat-o cuiva, cineva este responsabil cu ceea ce s-a întâmplat şi de faptul că CNSC-ul v-a anulat această procedură ca fiind ilegală.

Mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă mulţumesc foarte mult.

Dezbaterile fiind finalizate, pe procedură, domnul Marian Neacşu, liderul Grupului parlamentar al PSD.

Domnul Marian Neacşu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Aţi urmărit dezbaterea asupra acestei moţiuni din bănci şi cei care se află în spatele ecranelor au urmărit la televizor. Aţi văzut un mod de abordare şi alt mod de abordare.

Aş vrea în final, în numele meu personal şi al grupului parlamentar pe care îl reprezint, să-i mulţumesc ministrului agriculturii pentru prezentarea de înaltă ţinută pe care a avut-o aici, să-i mulţumesc pentru faptul că a venit însoţit de întreaga echipă ministerială, care denotă respectul pe care îl acordă acestei instituţii. Şi, nu în ultimul rând, pentru faptul că acele 10 răspunsuri (10 porunci sau 10 antiporunci) din moţiune, şi-au găsit un răspuns obiectiv, pertinent şi competent.

Problemele agriculturii sunt serioase, sunt importante pentru noi toţi. Mă bucur că ni s-a oferit prilejul să arătăm preocuparea pe care o avem pentru rezolvarea acestor probleme.

Încă o dată vă mulţumesc tuturor colegilor mei.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă mulţumesc.

Votul asupra moţiunii urmează să fie dat în şedinţa de vot final.

10 minute pauză vă dau.

Şi procedură.

10 minute pauză pentru pregătirea votului final.

Rog liderii grupurilor parlamentare să se uite pe lista de vot final.

Procedură, da?

Domnul deputat Toader.

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Fiindcă liderul Grupului parlamentar al PSD a avut un punct de vedere faţă de moţiune, mă bucur că susţine că orice moţiune permite o dezbatere pertinentă asupra problemelor importante.

Vă aşteptăm şi la moţiunea pe buget, să avem o dezbatere cât mai eficientă.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

5 minute, maximum 10 minute, pentru a face votul final.

Rog colegii să pregătească cartelele.

Mulţumesc mult.

după pauză

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Rog liderii grupurilor parlamentare să facă o verificare la vot.

Liderii grupurilor parlamentare, invit în sală pe toţi liderii grupurilor parlamentare şi pe colegii noştri.

O să rog şi secretarii de şedinţă să fie prezenţi.

O să rog liderii grupurilor parlamentare să facem o verificare a prezenţei.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Vă rog frumos să luaţi loc în bănci pentru a face o verificare.

Să înceapă votul.

Rog liderii grupurilor parlamentare să ia extrasul de prezenţă pe fiecare grup parlamentar pentru verificare.

Liderii grupurilor parlamentare, putem începe, da? Bun.

Operăm lista de vot final.

Am înţeles că domnul deputat Apostolache vrea să facă un anunţ de penitenţă în faţa cetăţenilor.

Domnul Mihai Cristian Apostolache:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Am venit în faţa dumneavoastră doar să vă invit, după votul final, la nivelul S1, unde sunt o parte din producătorii de pe Valea Teleajenului, care şi-au expus produsele. Suntem la a III-a ediţie. Şi dacă vă face plăcere să le cunoaşteţi, puteţi să mergeţi la S1. Am adus câteva dintre ele: pâinea, ţuica de Văleni, de Măneciu, sucul de mere natural, merele şi, de asemenea, şi covoarele de lână pe care le producem noi la Vălenii de Munte.

Aşa că vă lansez această invitaţie de pe acum. Iar, bineînţeles, acest coş îl ofer preşedintelui Camerei Deputaţilor, conducerii Camerei, care ne-a asigurat organizarea acestui eveniment.

Mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

O să-l împart cu liderii grupurilor parlamentare, domnule deputat.

Să nu fie interpretat, să facă declaraţia de avere.

Domnul deputat Mircia Giurgiu.

După aceea, domnul deputat Varujan Pambuccian, din partea Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale.

Domnule deputat Giurgiu, vă rog, aveţi cuvântul. Pe procedură, domnule deputat.

Şi domnul Pambuccian, tot pe procedură, da?

Domnul Mircia Giurgiu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Doresc să vă informez că, începând de astăzi, mă afiliez la Grupul parlamentar al PSD.

Mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc şi eu.

Domnul Pambuccian.

Domnul Varujan Pambuccian:

Nu este pe procedură, domnule preşedinte.

Dar, dacă tot se fac invitaţii, păi atunci să vă invit şi eu, stimaţi colegi, joia viitoare, la ora 15,00, la Politehnică, unde va fi prezentată în România tehnologia care va schimba radical faţa pământului. Este vorba de un alt mod de a produce bunuri materiale. Lucrul ăsta se întâmplă de vreo 20 de ani, deja începe să intre în lumea reală foarte mult. Este vorba de print 3D, un lucru în care România ar avea loc să intre, dacă gândim sistemul educaţional de acum cum trebuie şi un domeniu care probabil că în 10 ani va produce pe planeta pământ două lucruri: un miliard şi jumătate de şomeri, în zona care se agaţă de sistemele tradiţionale de fabricaţie şi un număr foarte mare de oameni care va putea să dezvolte bunuri aproape individualizate.

Suntem într-un moment de cotitură, în care se trece de la modul de producţie de masă, cu care ne-am obişnuit, la un mod de producţie radical diferit. Este un tren pe care cred că-l putem prinde, dacă gândim bine fiecare pas. Aşadar, vă invit joi, la ora 15,00, la rectorat, la Politehnică.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc şi eu, domnule deputat.

Aşteptăm până domnul Pambuccian ajunge la vot.

1. Pe primul punct al ordinii de zi: moţiunea simplă iniţiată de 59 de deputaţi.

Se adoptă, ştiţi foarte bine, cu majoritatea deputaţilor prezenţi.

Să înceapă votul.

Cu 73 de voturi pentru, 18 abţineri şi 148 de voturi împotrivă, această moţiune simplă nu a trecut. (Aplauze)

Mergem la legi organice.

2. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 82/2011 privind unele măsuri de organizare a activităţii de îmbunătăţiri funciare.

procedura este de urgenţă.

Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice propune adoptarea proiectului de lege.

Suntem Cameră decizională.

Să înceapă votul.

Mulţumesc.

Cu 233 voturi pentru, 6 abţineri şi niciun vot împotrivă, proiectul de lege a fost adoptat.

3. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2012 pentru modificarea şi completarea Legii nr.571/2003 privind Codul fiscal şi reglementarea unor măsuri financiar-fiscale.

procedură de urgenţă.

Este lege organică.

Comisia pentru buget, finanţe şi bănci propune adoptarea proiectului de lege.

Să înceapă votul.

Cu 165 de voturi pentru, 7 abţineri şi 65 de voturi împotrivă, proiectul de lege a fost adoptat.

Intrăm în zona de legi ordinare.

4. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 21/2011 privind unele măsuri pentru organizarea şi funcţionarea Consiliului de supraveghere.

procedură de urgenţă.

Comisia pentru industrii şi servicii propune adoptarea proiectului de lege.

Să înceapă votul.

Cu 231 voturi pentru, 2 abţineri şi un vot împotrivă, proiectul de lege a fost adoptat.

5. Proiectul de Lege privind ratificarea Scrisorii de intenţie semnată de autorităţile române la Bucureşti, la 9 iunie 2011, aprobată prin Decizia Consiliului Directorilor Executivi ai Fondului Monetar Internaţional din 27 iunie 2011, a Scrisorii de intenţie semnată de autorităţile române la Bucureşti, la 14 septembrie 2011, aprobată prin Decizia Consiliului Directorilor Executivi ai Fondului Monetar Internaţional din 29 septembrie 2011, a Scrisorii de intenţie semnată de autorităţile române la Bucureşti, la 2 decembrie 2011, aprobată prin Decizia Consiliului Directorilor Executivi ai Fondului Monetar Internaţional din 19 decembrie 2011, a Scrisorii de intenţie semnată de autorităţile române la Bucureşti, la 28 februarie 2012, aprobată prin Decizia Consiliului Directorilor Executivi ai Fondului Monetar Internaţional din 21 martie 2012 şi a Scrisorii de intenţie semnată de autorităţile române la Bucureşti, la 8 iunie 2012, aprobată prin Decizia Consiliului Directorilor Executivi ai Fondului Monetar Internaţional din 22 iunie 2012.

Este lege ordinară.

procedură de urgenţă.

Comisia pentru buget, finanţe şi bănci propune adoptarea proiectului de lege.

Rog votaţi. Să înceapă votul.

Cu 230 voturi pentru, 3 abţineri şi 6 voturi împotrivă, proiectul de lege a fost adoptat.

6. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 114/2011 privind atribuirea anumitor contracte de achiziţii publice în domeniile apărării şi securităţii.

procedură de urgenţă.

Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională şi Comisia pentru industrii şi servicii propun adoptarea proiectului de lege.

Să înceapă votul.

Cu 233 de voturi pentru, 5 abţineri şi un vot împotrivă proiectul de lege a fost adoptat.

7. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 15/2012 privind stabilirea unor măsuri financiare în domeniul asigurărilor sociale de sănătate şi al finanţelor publice.

procedură de urgenţă.

Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia pentru muncă şi protecţie socială propun adoptarea proiectului de lege.

Să înceapă votul.

Cu 236 voturi pentru, zero abţineri şi un vot împotrivă, proiectul de lege a fost aprobat.

8. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 2/2012 pentru modificarea şi completarea Legii nr.31/1990 privind societăţile comerciale.

Pege ordinară.

Procedură de urgenţă.

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare propun adoptarea proiectului de lege.

Să înceapă votul.

Cu 232 voturi pentru şi un vot împotrivă, proiectul de lege a fost adoptat.

9. Proiectul de Lege privind răspunderea furnizorilor de servicii de trafic aerian.

lege ordinară.

procedură de urgenţă.

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi Comisia pentru industrii şi servicii propun adoptarea proiectului de lege.

Să înceapă votul.

Vă mulţumesc.

Cu 232 de voturi pentru, 3 abţineri şi zero voturi împotrivă, proiectul de lege a fost aprobat.

10. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 113/2011 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Plăţi şi Inspecţie Socială.

Comisia pentru muncă şi protecţie socială propune adoptarea proiectului de lege.

Să înceapă votul.

Vă mulţumesc.

Cu 231 de voturi pentru, 4 abţineri şi un vot împotrivă, proiectul de lege a fost aprobat.

11. Proiectul de Lege privind asigurarea calităţii în domeniul serviciilor sociale.

Comisia pentru muncă şi protecţie socială propune adoptarea proiectului de lege.

Să înceapă votul.

Cu 234 de voturi pentru, 3 abţineri şi un vot împotrivă, proiectul de lege a fost aprobat.

12. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 98/2006 privind supravegherea suplimentară a instituţiilor de credit, a societăţilor de asigurare şi/sau de reasigurare, a societăţilor de servicii de investiţii financiare şi a societăţilor de administrare a investiţiilor dintr-un conglomerat financiar.

Comisia pentru buget, finanţe şi bănci propune adoptarea proiectului de lege.

Să înceapă votul.

Cu 234 de voturi pentru, 2 abţineri şi niciun vot împotrivă, proiectul de lege a fost adoptat.

13. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 13/2012 pentru modificarea şi completarea Legii nr.506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal şi protecţia vieţii private în sectorul comunicaţiilor electronice.

Comisia pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi propun adoptarea proiectului de lege.

Să înceapă votul.

Cu 233 de voturi pentru, 4 abţineri şi 2 voturi împotrivă, proiectul de lege a fost aprobat.

14. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 23/2010 privind identificarea şi înregistrarea suinelor, ovinelor şi caprinelor, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative.

Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice propune adoptarea proiectului de lege.

Să înceapă votul.

Vă mulţumesc.

Cu 234 de voturi pentru şi 4 abţineri, proiectul de lege a fost aprobat.

15. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 25/2012 privind acordarea unui împrumut Companiei Naţionale de Căi Ferate "C.F.R." - S.A. în scopul achitării obligaţiilor de plată datorate furnizorilor de energie electrică.

Comisia pentru buget, finanţe şi bănci propune adoptarea proiectului de lege.

Să înceapă votul.

Cu 163 de voturi pentru, 7 abţineri şi 64 de voturi împotrivă, proiectul de lege a fost aprobat.

16. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2012 pentru suspendarea aplicării unor dispoziţii ale Legii nr.9/2012 privind taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, precum şi pentru restituirea taxei achitate în conformitate cu prevederile art.4 alin. (2) din lege.

Comisia pentru industrii şi servicii şi Comisia pentru buget, finanţe şi bănci propun adoptarea proiectului de lege.

Să înceapă votul.

Cu 219 voturi pentru, 15 abţineri şi un vot împotrivă, proiectul de lege a fost aprobat.

Şi ultimul proiect de pe ordinea de zi de astăzi.

17. Proiectul de Lege pentru respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 118/2010 privind modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 50/2008 pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule.

Comisia pentru industrii şi servicii şi Comisia pentru buget, finanţe şi bănci propun adoptarea proiectului de lege privind respingerea OUG.

Să înceapă votul.

Cu 231 de voturi pentru, 3 abţineri şi 3 voturi împotrivă, proiectul de lege a fost aprobat.

Membrii Biroului permanent sunt invitaţi la şedinţa de Birou permanent normală.

Doamnelor şi domnilor,

Vă urez o zi frumoasă şi o săptămână fructuoasă.

Şedinţa s-a încheiat la ora 13,30.