Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 16.15.

Lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Valeriu Ştefan Zgonea, preşedintele Camerei Deputaţilor, şi domnul senator Nicolae Moga, vicepreşedinte al Senatului, asistaţi de domnul deputat Eugen Nicolicea, secretar al Camerei Deputaţilor şi domnul senator Alexandru Pereş, secretar al Senatului.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Doamnelor şi domnilor colegi,

Distinşi parlamentari,

Vă rugăm frumos să luaţi loc în bănci pentru a începe această şedinţă solemnă.

Domnilor colegi,

Doamnelor şi domnilor senatori, vă rugăm frumos să luaţi loc în bănci pentru a începe şedinţa.

Domnule deputat Itu, vă rog frumos să luaţi loc în bancă.

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnule chestor Drăghici, aceeaşi rugăminte am la dumneavoastră.

Vă mulţumesc foarte mult.

Onorabilii colegi din Grupul parlamentar al UDMR,

Domnule Oros, vă rog frumos.

Vă mulţumesc frumos, doamnelor şi domnilor colegi,

Distinşi deputaţi şi senatori,

Stimaţi invitaţi,

Declar deschisă şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului, consacrată vizitei în România a domnului Jean-Claude Mignon, preşedintele Adunării Parlamentare a Consiliului Europei.

Vă invit să ascultăm imnul Uniunii Europene şi imnul naţional al României.

(Se intonează imnul Uniunii Europene şi imnul naţional al României.)

Stimaţi colegi,

Doamnelor şi domnilor,

Este o plăcere şi o onoare să avem ca oaspete la această reuniune comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului României pe domnul Jean-Claude Mignon, preşedintele celei mai vechi Adunări Parlamentare Europene.

Prezenţa Domniei Sale ilustrează la cel mai înalt nivel relaţiile de colaborare dintre Parlamentul României şi Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei.

În acelaşi timp, vreau să subliniez că vizita domnului preşedinte Jean-Claude Mignon are loc în momentul în care se împlinesc 20 de ani de la aderarea României la Consiliul Europei.

Aderarea la Consiliul Europei a fost un moment definitoriu pentru opţiunea europeană a ţării noastre şi a deschis, practic, drumul către integrarea europeană şi euroatlantică.

Excelenţa Sa a donat Parlamentului României, astăzi, primul discurs pe care l-a ţinut în 1993, atunci când România a aderat la Consiliul Europei şi vreau să-i mulţumesc pe această cale.

Activitatea din cadrul Consiliului Europei a favorizat conectarea României la procesele politice europene, iar, în prezent, relaţiile cu organismele Consiliului contribuie la modernizarea şi eficientizarea instituţiilor politice româneşti.

În toată această perioadă, domnul preşedinte Mignon a fost unul dintre susţinătorii marcanţi ai României şi ai eforturilor noastre de integrare în Comunitatea Europeană.

Domnia Sa are o lungă carieră politică şi o bogată experienţă începută în plan local, continuată la nivel naţional, în calitatea Domniei Sale de deputat al Adunării Naţionale Franceze şi aduse până la nivel european, din momentul în care a devenit membru al Adunării Parlamentare a Consiliului Europei.

Înainte de a fi ales preşedinte al Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, Excelenţa Sa domnul Mignon a deţinut funcţii de răspundere de la cea de primar la cea de membru al numeroaselor comisii din Adunarea Naţională Franceză: Afaceri Europene, Comerţ, Afaceri Externe, Cultură şi apoi de membru şi preşedinte al mai multor comisii ale Adunării Parlamentare a Consiliului Europei: Relaţii Publice şi Parlament, Regulament, Imunităţi şi Probleme Constituţionale şi Instituţionale, Afaceri Politice şi Relaţii Externe, apoi, cea de vicepreşedinte al Grupului Partidului Popular European.

Iată, în câteva cuvinte, o carieră politică prestigioasă şi o experienţă demnă de invidiat.

Veţi fi de acord cu mine şi cu distinsul meu coleg, domnul vicepreşedinte al Senatului României, că este un adevărat privilegiu să-l ascultăm pe domnul preşedinte Mignon, exponent al unor valori pe care ne-am angajat să le promovăm fără abatere şi care stau la baza oricărei societăţi democratice.

Domnule preşedinte,

Membrii Camerei Deputaţilor şi ai Senatului s-au reunit astăzi pentru a aduce un omagiu acestor valori, ascultându-vă pe dumneavoastră.

În acelaşi timp, ne-am simţi onoraţi dacă, aşa cum aţi exprimat intenţia cu prilejul vizitei anterioare, aţi evoca în alocuţiunea dumneavoastră rolul pe care îl aveţi în vedere pentru România în familia ţărilor Europene.

În continuarea alocuţiunii, cu permisiunea dumneavoastră, liderii grupurilor politice parlamentare ar dori să profite de această vastă experienţă politică pe care o aveţi pentru a vă adresa câteva întrebări pe teme de interes pentru România, dar şi pentru Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei.

Domnule preşedinte, aveţi cuvântul.

Monsieur le president,

Domnul Jean-Claude Mignon - preşedintele Adunării Parlamentare a Consiliului Europei:

Domnule prim-ministru,

Doamnelor şi domnilor miniştri,

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor parlamentari,

Permiteţi-mi să mulţumesc preşedintelui dumneavoastră, Zgonea, care-mi oferă această ocazie istorică, pentru dumneavoastră şi pentru mine, să mă exprim în faţa dumneavoastră astăzi.

Mulţumesc mult, domnule preşedinte.

Mulţumesc de a fi respectat acest angajament pe care l-am luat când ne-am întâlnit aici în luna iulie. Ne-am gândit că ar fi oportun ca preşedintele Adunării Parlamentare a Consiliului Europei să se poată exprima în faţa Parlamentului României.

Aş dori, de asemenea, să-i mulţumesc domnului Stroe, care, este preşedintele delegaţiei parlamentare române de la Strasbourg, pentru calitatea primirii pe care mi-a rezervat-o ieri seară.

Am acceptat cu emoţie să vin până aici, deşi nu este pentru prima dată.

Este adevărat că sunt un obişnuit al României şi revin întotdeauna cu plăcere. Nu mai ştiu de câte ori am venit în România. Este, poate, a 15-a oară, dar întotdeauna cu plăcere.

Evident, n-o să rămân aici, deşi sunt bine primit aici, pentru că aveţi simţul ospitalităţii într-o ţară extraordinară.

Este o imensă onoare de a mă exprima, astăzi, în faţa dumneavoastră, doamnelor şi domnilor parlamentari, chiar aici în acest loc, care-i reuneşte pe cei care au reunit încrederea cetăţenilor pentru a ne reprezenta aici unde se discută legile, aici unde se face politica, aici unde se hotărăşte viitorul României, şi pentru un parlamentar, a se regăsi într-o incintă parlamentară este un mare moment.

Personal, vizita pe care o fac în România se înscrie pe linia unor relaţii dintre România şi Franţa.

Ne leagă tradiţii comune, ne leagă Brâncuşi, vizita generalului Charles de Gaulle în 1968.

Aş vrea să vă spun, de asemenea, că sunt foarte fericit să ştiu că vizita oficială pe care o faceţi în ţara mea, s-a petrecut foarte bine într-un climat pe care l-aţi descris azi dimineaţă de prietenie, de convivialitate.

Suntem conştienţi că România şi Franţa sunt două mari ţări prietene şi putem face mult pentru destinele ţărilor respective, şi pentru construcţia europeană.

În calitatea mea, nu pot decât să salut evoluţiile pozitive pe care le constatăm aici în România.

Pe plan politic, sunt satisfăcut că, după criza din vara trecută, responsabilii politici români au renunţat la metodele radicale, pentru că suntem între prieteni, dar nu vă voi ascunde că, climatul de confruntare mă neliniştise mult, pentru că am venit aici, cu Comitetul preşedinţilor Adunării Parlamentare a Consiliului Europei şi constat cu plăcere o coabitare.

Într-una din reuniuni, unul dintre participanţi m-a felicitat pentru modul în care Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei a ştiut să trateze această problemă.

Nu sunt aici pentru a da lecţii, oricine ar fi, dar avem o anume experienţă, un know-how, o misiune care ne-a fost încredinţată de Parlamentele celor 47 de ţări membre.

Trebuie să dăm socoteală celor 800 de milioane de europeni pe care-i reprezentăm şi singurul scop al acestei deplasări, pe care am făcut-o în iulie anul trecut, era să încerc să înţeleg şi să vă sfătuiesc, să vă aduc la o soluţie, care să fie o soluţie nobilă. Şi este cea pe care aţi ales-o.

Aţi dat dovadă de maturitate democratică de care nu m-am îndoit niciodată.

Aţi trecut de la un regim totalitar la o practică democratică. Democraţia nu constă numai în aplicarea unor texte, este, înainte de toate, o practică şi o stare de spirit.

Azi dimineaţă, în timpul mesei, unul dintre dumneavoastră mi-a spus că era pentru România un exerciţiu mai greu decât pentru alte state care cunoscuseră regimurile în care trăiaţi înainte de 1989, şi cred. Acesta este mesajul pe care am încercat să-l transmit colegilor mei. Şi este mesajul pe care am încercat să-l transmit în septembrie 1993, când am fost unul dintre partizani şi avocaţi, pentru ca Consiliul Europei să vă accepte în rândurile sale.

Nicio Constituţie, oricât de perfectă ar fi, nu garantează o funcţionare într-adevăr democratică, care presupune respectul celuilalt şi toleranţa.

Sunt reprezentantul unei ţări care a schimbat deseori constituţia, care a modificat-o. Constituţia generalului de Gaulle a fost modificată de mai multe ori în ultimii 15-20 de ani.

Este normal ca o ţară ca România să procedeze la această toaletare, la această adaptare a propriei sale Constituţii.

Politica nu poate fi continuarea războiului. Democraţia presupune ca majoritatea să accepte să nu abuzeze de puterile sale, chiar când textele legii o permit.

Nu trebuie să recurgem masiv la ordonanţe de urgenţă, şi o polarizare excesivă este, de asemenea, periculoasă.

Angajamentul prim-ministrului dumneavoastră de a lucra în colaborare cu Comisia de la Veneţia privind recomandările adresate autorităţilor române în avizul dat în luna decembrie 2012...

Am vorbit despre coabitare. Aveţi în faţa dumneavoastră un parlamentar care ştie ce înseamnă coabitarea.

Am fost în Parlamentul francez pe rând: în opoziţie, apoi în majoritate, din nou, în opoziţie.

Acum sunt în opoziţie, de exemplu, dar aceasta face parte din dezbaterea democratică. Deci sunt parlamentar din 1988 şi de aceea, trebuie să respect democraţia.

Am avut ocazia să procedez la păreri lipsite de orice spirit partizan, să garantez independenţa justiţiei şi de a suprima orice tentativă de intimidare la adresa magistraţilor, cum se subliniază în raportul Comisiei Europene.

Aceasta presupune să ne abţinem la orice discreditare a hotărârilor. Este fundamental să continuăm eforturile în care v-aţi angajat pentru a lupta împotriva corupţiei.

În fruntea DNA trebuie numită o persoană incontestabilă şi incontestată.

Este vorba despre faptul că orice persoană care este condamnată politic trebuie să renunţe imediat la mandat. Imunitatea parlamentară trebuie să permită însă exercitarea mandatului fără niciun fel de presiuni.

Aşa este, dar este vorba despre credibilitatea actorilor politici în democraţie. Aş mai adăuga că existenţa unei prese libere, independente este o condiţie a democraţiei. Reglementarea ei trebuie să fie exercitată de către un organ absolut independent.

Vreau să salut efortul României la stabilitatea în regiune, şi notez în mod deosebit faptul că a confirmat, fără niciun echivoc, că nu are absolut niciun fel de pretenţii cu privire la Moldova şi a liniştit astfel anumite temeri care erau un obstacol în calea rezolvării conflictului cu regiunea separatistă din Transnistria.

De altfel, România a recunoscut încă din 1991 independenţa Moldovei şi contăm pe sprijinul dumneavoastră pentru a încuraja stabilitatea politică în această ţară care ne este foarte dragă.

Am evocat această chestiune de mai multe ori în această dimineaţă şi voi răspunde la orice întrebare care mi se va pune în legătură cu aceasta cu toată plăcerea.

S-a discutat problema minorităţilor naţionale, care a fost rezolvată la dumneavoastră într-un mod exemplar, deşi mai există anumite chestiuni de rezolvat. Această chestiune se află şi acum în centrul preocupării Consiliului Europei şi reprezintă o chestiune esenţială în această parte a lumii, cu o istorie atât de frământată şi complicată.

Este o chestiune fundamentală, care ne atinge pe toţi. Există o importantă minoritate ungară, ştiu acest lucru. Îi salut pe cei 8% din populaţia totală a ţării dumneavoastră. Ştim că există un sistem de reprezentare a minorităţilor în Parlamentul dumneavoastră prin care toate minorităţile au dreptul de a se exprima în Parlament.

Între Franţa şi România cooperarea pe chestiunea foarte dificilă a romilor şi cooperarea cu Consiliul Europei face progrese.

Din păcate, există anumite complicaţii. Dumneavoastră le cunoaşteţi, dar nu pot decât să salut acţiunea secretarului general al Consiliului Europei, care a dorit să ia iniţiativa, în numele Consiliului Europei, în strânsă legătură cu ceea ce face Uniunea Europeană.

Apreciez, de asemenea, evoluţiile pozitive din ţara dumneavoastră în legătură cu Curtea Europeană a Drepturilor Omului, o instituţie cheie în instituţiile europene.

Ştiu că România va rezolva prin dialog, împreună cu Curtea Europeană a Drepturilor Omului, chestiunea proprietăţilor naţionalizate care continuă să se mai afle la originea unor conflicte.

Ştiu că lucraţi la Statutul parlamentarilor, iar Adunarea noastră a lucrat la acelaşi subiect şi mai ales pe declaraţia unora referitoare la anumite conflicte de interese.

Am confirmat acest lucru şi am confirmat, de asemenea, disponibilitatea Adunării noastre de a coopera cu dumneavoastră în legătură cu elaborarea unor amendamente pentru a împrăştia orice dubii care ar putea să existe în legătură cu sancţionarea incompatibilităţii.

Aş dori să profit de onoarea care mi s-a făcut de a mă putea exprima în faţa dumneavoastră pentru a vă prezenta activitatea mea din primul meu an de activitate la preşedinţie.

Consiliul Europei este reprezentat de parlamentele naţionale, deci este legitim şi chiar indispensabil, aş spune, obligatoriu ca eu să dau seamă în faţa acestora de ceea ce am făcut şi în calitatea mea personală de preşedinte din anul 2012.

Am avut trei priorităţi: în primul rând, să pun la punct, împreună cu Uniunea Europeană, o relaţie de cooperare bazată pe încredere şi complementaritate, punând capăt unei concurenţe sterile.

Am anunţat, de asemenea, că-mi voi aduce contribuţia la rezolvarea conflictelor "îngheţate" şi am anunţat, de asemenea, că voi face în aşa fel încât Adunarea noastră să fie mai vizibilă şi mai participativă.

În legătură cu Uniunea Europeană, să ştiţi că l-am întâlnit, de mai multe ori, pe preşedintele Parlamentului European, Martin Schultz, precum şi pe preşedinţii grupurilor politice, preşedinţii comisiilor direct interesate de activitatea noastră.

Preşedintele Martin Schultz trebuia să vină să se exprime în faţa Adunării noastre, în iunie anul viitor şi m-am apropiat, de asemenea, de Comisia Europeană, în special de Štefan Füle, care răspunde şi de Extindere şi Politica de Vecinătate.

Comisarul Füle s-a exprimat în faţa Adunării noastre, în ianuarie, anul acesta, şi am convenit să ne întâlnim din două în două luni, alternativ, la Strasbourg sau la Bruxelles.

Dorim să ne concentrăm pe subiectele de interes comun pentru mai multe ţări, care se referă la politica de vecinătate.

Prioritatea noastră absolută trebuie să fie să ne atingem obiectivele pe care ni le-am propus, respectiv să avem un continent european unificat care să împărtăşească aceleaşi valori ale democraţiei statului de drept şi, fireşte, ale dreptului omului.

Chiar dacă nu am ascuns niciodată faptul că regret că Uniunea Europeană a creat o agenţie cu o reprezentanţă specială pentru drepturile omului şi nu face apel la instituţia noastră, iau act de această realitate şi am întreprins demersurile necesare pentru a lucra cu toate aceste instituţii.

La sfârşitul anului 2012 am profitat de ocazia de a mă întâlni, şi a fost o întâlnire cu foarte bune relaţii, m-am întâlnit cu domnul Stavros Lambrinidis. Sper în continuare că vom avea o colaborare fructuoasă.

Ţin să salut aici calităţile domnului Lambrinidis, care doreşte foarte mult să lucreze cu comisarul nostru european pentru drepturile omului.

A doua prioritate a fost să contribui la rezolvarea aşa-numitelor conflicte "îngheţate" şi voi începe cu Transnistria.

Am fost de două ori în Moldova şi în această regiune. De două ori, obiectivul meu a fost să angajez un dialog şi apoi la Paris sau la Strasbourg între reprezentanţii Parlamentului moldav şi reprezentanţii Sovietului Suprem din Transnistria.

Mulţumesc pentru sprijinul pe care l-am primit tot timpul din partea Parlamentului Moldovei.

Am intenţia să discut despre această problemă şi cu Ucraina şi, fireşte, şi cu Rusia.

În ceea ce priveşte Nagorno-Karabakh, mă străduiesc să am un dialog cu Azerbaidjanul şi Armenia, cele două ţări interesate, căci amândouă vor deţine preşedinţia Consiliului de Miniştri al Europei.

Nu pot decât să le invit să urmeze exemplul Germaniei şi Franţei, care, deşi au avut multe războaie, de multe ori, s-au împăcat, iar în anul acesta, în 2013, este aniversarea Tratatului de la Champs Elysée care simbolizează această reconciliere.

În ceea ce priveşte conflictul din Nagorno-Karabakh, ceea ce vreau să vă spun este că reprezintă o şansă pentru Azerbaidjan şi o şansă pentru Armenia.

Este o şansă pentru Consiliul Europei, pentru că cele două ţări vor prezida Comitetul nostru de Miniştri.

Este o şansă pe care trebuie să o sesizeze, o şansă care nu va mai reveni decât peste câţiva ani. Este un moment istoric, este pentru prima oară în istoria sa când Consiliul Europei va fi prezidat de Azerbaidjan şi Armenia. Pentru prima dată în istoria lor aceste ţări vor prezida acest organism creat pentru a favoriza pacea pe întregul continent.

Preşedinţia lor trebuie să fie exemplară. Cele două ţări trebuie să profite de această ocazie pentru a ne dovedi şi nouă hotărârea lor, hotărârea de a găsi, în sfârşit, o soluţie pentru problema din Nagorno-Karabakh.

Dincolo de aceste conflicte specifice, aş dori să proclam ura împotriva războiului şi preocuparea pentru persoanele strămutate.

Vrem să spunem să nu se mai întâmple niciodată aşa ceva, dacă vrem să rămânem fideli vocaţiei noastre, dacă vrem să rămânem credincioşi celor care au avut această idee fundamentală şi extraordinară, în 1949, de a crea Consiliul Europei.

Este datoria noastră să facem tot ce putem pentru ca acest lucru să nu se mai repete şi să punem capăt pentru totdeauna conflictelor "îngheţate" sau nu, care grevează asupra continentului nostru.

De aceea, mă bucură foarte mult iniţiativa recentă a Adunării Generale şi a Consiliului Europei de facilitare a cooperării cu Kosovo.

Aşadar, dorim o organizare mai bună şi o cooperare mai bună între Adunarea Parlamentară şi Kosovo rămânând, fireşte, absolut neutre în chestiunea statutului şi faţă de reprezentanţii Serbiei.

Din cauza crizei economice asistăm la o creştere a intoleranţei, a xenofobiei, căutarea unui ţap ispăşitor pe continentul nostru.

Există tentaţia de a reveni la naţionalism. Sunt convins, cât se poate de sincer, că nu trebuie să facem din Europa decât o Europă solidară şi mândră de valorile sale, deschisă spre vecinii săi.

Şi pentru a ilustra acest lucru, la începutul lunii ianuarie, am vizitat taberele de refugiaţi din Grecia, dincolo de oroarea pe care am simţit-o văzând aceste femei şi aceşti copii deţinuţi în condiţii umile şi umilitoare, am simţit aproape fizic nevoia de a avea o Europă mai solidară.

Grecia, în pofida unei bunăvoinţe reale, nu reuşeşte să facă faţă tuturor refugiaţilor şi migranţilor din diverse ţări.

Este o problemă cu care se confruntă şi alte ţări: Malta, Italia, Bulgaria, precum şi Turcia.

Aceasta este geografia care îi aruncă pe toţi aceşti "nenorociţi" în alte ţări. De aceea, trebuie să împărţim această povară între toţi membrii continentului european. Nu putem decât să ne felicităm în legătură cu dezbaterile de urgenţă pe care le-am avut la Strasbourg în legătură cu acest subiect.

Adunarea Parlamentară a votat o rezoluţie şi o recomandare, care au fost transmise Comitetului Miniştrilor, pentru ca miniştrii şi guvernele celor 47 de ţări să ia cunoştinţă de acest lucru. Personal, am calificat acest eveniment drept o catastrofă umanitară.

Aş dori să avem o adunare parlamentară mai participativă şi mai vizibilă în cadrul Consiliului Europei. Pentru ca acţiunile noastre să devină mai eficace şi mai vizibile în aceste perspective, m-am dus, de exemplu, în Tunisia, împreună cu preşedintele Comitetului Miniştrilor, cu ministrul de externe şi cu preşedintele Comisiei de la Veneţia.

Am fost şi în Grecia cu subcomisia, ad-hoc, care anchetează situaţia migranţilor. M-am străduit să ameliorez - şi cred cu succes - relaţiile cu Comitetul nostru de Miniştri. Încercăm să fim o casă a democraţiei, iar puţinul pe care putem să-l facem, să-l punem în practică.

Tocmai de aceea am încercat să-i asociez mai bine pe membrii adunării noastre tuturor problemelor Comitetului prezidenţial şi am decis, de asemenea, să organizez o întâlnire cu preşedinţii delegaţiilor naţionale, să asigur legătura cu parlamentele naţionale, care este fundamentală pentru organizaţia noastră. În concluzie, doresc să vă mulţumesc încă o dată pentru invitaţia pe care mi-aţi adresat-o şi pentru mulţumirile pe care mi le-aţi adresat.

A fost o adevărată fericire pentru mine să pot să iau cuvântul în faţa dumneavoastră, în faţa parlamentarilor acestei mari ţări, care este România, şi care este chemată să-şi asume încă şi mai multe responsabilităţi în construcţia europeană de mâine, în faţa parlamentarilor acestei ţări mari, care are o istorie foarte zbuciumată. Respect cultura dumneavoastră.

Vă rog să-mi permiteţi să vă spun, în concluzie, că am fost deosebit de emoţionat de curând, când am auzit imnul dumneavoastră naţional şi m-am înclinat în faţa drapelului României, care este un drapel pe care îl respect profund, un popor pe care îl respect profund, iar reprezentanţii poporului care sunt aici se bucură, de asemenea, de respectul meu.

Trăiască România! Trăiască Europa!

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor colegi,

În conformitate cu cele stabilite în şedinţa Birourilor permanente reunite, cu participarea liderilor grupurilor parlamentare din cele două Camere, va putea fi adresată câte o întrebare din partea fiecărui grup parlamentar din Camera Deputaţilor şi Senat.

Dau cuvântul reprezentantului Grupurilor parlamentare ale PSD din Camera Deputaţilor şi Senatului.

Domnul deputat Marian Neacşu, liderul Grupului parlamentar al PSD din Camera Deputaţilor.

Domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Marian Neacşu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte al Camerei Deputaţilor.

Domnule preşedinte al Adunării Parlamentare a Consiliului Europei,

Am să vă propun următoarea temă şi întrebarea care va urma subsecvent.

Chiar şi în societăţile complexe în care trăim astăzi, avem, în continuare, nevoie de bunuri publice în accepţiunea europeană, multe dintre aceste bunuri, intangibile. De exemplu: stabilitatea financiară.

În acelaşi timp, se observă, chiar şi în condiţiile crizei financiare, o anumită rezistenţă la reglementare din partea pieţelor şi, în mod deosebit, a pieţelor financiare.

Noul model de gândire politică presupune că undeva, în viitor, se vor înlocui statele suverane cu pieţele suverane.

Sub aspect politico-economic, câştigarea încrederii pieţelor pare astăzi mai importantă decât câştigarea încrederii cetăţenilor.

În acest context, domnule preşedinte, v-aş ruga să ne precizaţi, în accepţiunea dumneavoastră, cum apreciaţi relaţia dintre pieţe şi stat sau, mai degrabă, relaţia dintre pieţe şi democraţie.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc foarte mult.

O să cer permisiunea să luăm câte două, trei întrebări şi, după aceea, să-l rugăm pe domnul preşedinte să răspundă.

Facem două calupuri: unul de trei şi unul de patru.

Din partea Grupurilor parlamentare ale PNL din Camera Deputaţilor şi Senatului.

Domnule deputat Ionuţ Stroe, aveţi cuvântul.

Domnul Ionuţ-Marian Stroe:

Domnule preşedinte,

Într-adevăr, discursul dumneavoastră în faţa plenului reunit al Parlamentului României va deveni un reper în istoria recentă a parlamentarismului românesc. Şi spun asta, pentru că preşedintele Jean-Claude Mignon este primul preşedinte al Adunării Parlamentare a Consiliului Europei care se adresează plenului reunit al Parlamentului României.

Mulţumim pentru aprecierile dumneavoastră legate de evoluţia pozitivă a temelor naţionale în ceea ce priveşte România şi sunt sigur că, la fel, ne vom ridica la aşteptările dumneavoastră şi ale Consiliului Europei în ceea ce priveşte temele de politică externă, care ţin de rolul României ca factor de stabilitate politică în zona Europei de Est.

Îmi revine deosebita onoare de a vă adresa o întrebare din partea Grupurilor parlamentare ale PNL.

Salutăm intensificarea cooperării dintre Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei şi Uniunea Europeană în ceea ce priveşte promovarea valorilor comune şi vă rog să ne precizaţi dacă există preocupare din partea organizaţiei pe care dumneavoastră o conduceţi în intensificarea unor soluţii comune pentru migraţia internă în cadrul Uniunii Europene.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc mult, domnule deputat.

Din partea Grupurilor parlamentare ale PDL.

Aveţi cuvântul.

Domnul Romeo Rădulescu:

Mulţumesc.

Domnule preşedinte,

Vă rugăm să ne împărtăşiţi cum vedeţi soluţia pentru acceptarea României în spaţiul Schengen până la finalul acestui an şi, coroborat, cum apreciaţi că le va fi garantată, în mod practic, cetăţenilor români dreptul la angajare liberă, fără restricţii pe piaţa comunitară a muncii după 1 ianuarie 2014, aşa cum este stipulat în Tratatul de aderare a ţării noastre la comunitatea europeană.

Aş vrea să menţionez că întrebarea este provocată de apariţia, în ultimii ani, în media, cu răspândire internaţională, a unor consistente campanii mediatice negative îndreptate împotriva acordării drepturilor depline de rezidenţă cetăţenilor români şi bulgari ce aleg să se stabilească, chiar şi temporar, în baza dreptului de liberă circulaţie, în diverse state membre din comunitatea europeană: Italia, Franţa, iar, mai nou, Marea Britanie. Sunt exemplele cele mai notabile.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc foarte mult.

Monsieur le president, vous avez la parole.

Domnul Jean-Claude Mignon:

Vă mulţumesc foarte mult pentru aceste întrebări, care sunt, fireşte, deosebit de delicate.

Încerc să-mi găsesc notiţele.

Prima întrebare cred că vine din partea Grupului parlamentar al PSD. Aşa este.

Fireşte, pieţele şi democraţia reprezintă o chestiune fundamentală care este afectată şi de criza financiară. Această criză ... Am arătat slăbiciunea statelor... Soluţia... Dar este o chestiune personală. Chestiunea se poate rezolva la nivel regional: întâi în Europa şi, după aceea, la nivel mondial.

Salut eforturile comisarului european care se ocupă de acest lucru, pe care-l cunosc foarte bine, Michel Barnier, şi pe care l-am întâlnit la Bruxelles, şi care este conştient de problema pe care aţi pus-o dumneavoastră. Şi face recomandări foarte clare de a se evita elementele care au condus la criza financiară. În acelaşi timp, ar trebui ca statele să fie bine gestionate şi să nu ajungă în situaţia de a fi la dispoziţia pieţei. Şi tocmai de aceea, susţin mecanismele de stabilitate financiară, care au fost puse la punct cu destulă dificultate, după cum ştiţi, de către Uniunea Europeană.

A doua chestiune care mi s-a pus este din partea Grupurilor parlamentare ale PDL.

Aşadar, vorbeaţi de spaţiul Schengen. Sigur că nu este cazul ca eu să mă substitui Uniunii Europene şi Parlamentului European pentru a decide această problemă a spaţiului Schengen, dar nu pot să uit că sunt francez, că sunt parlamentar francez, şi nu pot decât să fiu bucuros de discuţiile pe care le-aţi avut în Franţa, cu preşedintele republicii franceze.

Pentru că aţi evocat această problemă, este "problema Schengen", cum îi spunem noi, pentru că un prim pas... Ar trebui ca spaţiul Schengen să se aplice în aeroporturi.

În ceea ce priveşte alte ţări, ştiu că sunt oarecum reticente faţă de această măsură.

Voi uita poziţia oficială a ţării mele, pe care nu trebuie s-o reprezint aici - eu sunt membru al Parlamentului European, pe acesta îl reprezint şi, în logica, care m-a făcut să pledez în 1993 în favoarea României - nu pot să fiu decât în favoarea unei măsuri care să aplice spaţiul Schengen şi ţării dumneavoastră.

Nu cred că, dacă ne vom închide ermetic frontierele, ne vom rezolva problemele. Este suficient să vă gândiţi la ţările pe care le-am menţionat. De exemplu: Grecia. O frontieră este foarte uşor de ocolit. Am fost frapat să văd situaţia din Grecia şi frontiera dintre Grecia şi Turcia. Ce se întâmplă astăzi? Această frontieră este ocolită.

Nu putem să punem bariere ermetice în jurul tuturor insulelor greceşti. Deci problema trebuie abordată în mod diferit, şi la Consiliul Europei avem o altă concepţie în legătură cu această problemă decât la nivel european.

O altă chestiune care mi s-a pus se referă... Mă scuzaţi. Domnul Stroe mi-a pus o întrebare referitoare la cooperarea dintre Uniunea Europeană şi Adunarea Parlamentară în legătură cu probleme de migraţie.

Am răspuns puţin la această chestiune ceva mai înainte, în discursul meu. Am fost în Grecia, o să mai merg şi în alte ţări. Mă voi duce în Malta.

Este o problemă reală, pe care numai aceste ţări nu o pot rezolva, ele singure. De aceea, trebuie să ne asumăm şi noi răspunderea. Şi, de aceea, am solicitat ţinerea unei dezbateri de urgenţă în ianuarie. A fost foarte interesant. Nu numai că a fost interesant, dar au fost foarte multe persoane în sală, care au dorit să participe la o dezbatere atât de fierbinte.

Trebuie să facem acest lucru împreună cu Uniunea Europeană, care trebuie să-şi asume toate responsabilităţile, iar noi, Consiliul Europei, nu trebuie să încetăm să atragem atenţia populaţiei noastre, guvernanţilor noştri asupra situaţiilor dramatice pe care le trăiesc aceşti copii, femei şi bărbaţi pentru motive pe care noi nu reuşim să le rezolvăm.

Nu putem să facem în aşa fel încât să nu mai existe astfel de situaţii, iar ei sunt obligaţi să-şi părăsească ţările.

Nu voi uita niciodată imaginea acelor copii mici, minori, încarceraţi în condiţii igienice oribile, femei care trăiesc în condiţii pe care nici măcar nu îndrăznesc să le descriu de la această tribună, în pofida tuturor eforturilor financiare pe care le fac prietenii noştri greci.

Este o onoare pentru noi să devenim conştienţi de acest lucru şi să facem în aşa fel încât să existe tot mai puţine persoane care să dorească să migreze. Iar dacă se întâmplă acest lucru, să putem să le primim cu demnitate şi să nu uităm că sunt şi aceste persoane fiinţe umane.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Merçi, monsieur le president.

Următorul calup, din partea Grupurilor parlamentare ale Partidului Poporului-Dan Diaconescu.

Domnul deputat Radu Popa, liderul Grupului parlamentar al PP-DD din Camera Deputaţilor.

Domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Radu Mihai Popa:

Votre Excellence,

Monsieur le president,

Excelenţă,

Domnule preşedinte,

Domnule prim-ministru,

Doamnelor şi domnilor,

Dragi colegi,

Aş dori să vă pun o întrebare referitoare la situaţia de la Chişinău.

Criza politică din Republica Moldova ne dovedeşte că statul de drept şi democraţia în statul membru care este membru al Consiliului Europei sunt încă fragile.

Aveţi intenţia de a acorda reprezentantului Moldovei posibilitatea de a descrie în sesiunea plenară situaţia creată ca urmare a demisiei prim-ministrului?

Mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc, domnule deputat.

O să rog colegii, dacă nu şi-au pus căştile, să-şi pună căştile, ca să înţeleagă.

(Rumoare în sală)

Aţi vorbit foarte frumos.

Din partea Grupurilor parlamentare ale UDMR, domnul László Borbély, mult prea cunoscut ca să mai spun şi altceva.

În ce limbă doriţi dumneavoastră...? Europeană să fie, a Consiliului Europei.

(Aplauze în sală)

Domnul Borbély László:

Domnule preşedinte Jean-Claude Mignon,

Stimaţi colegi,

Am o anumită experienţă parlamentară şi din ’90 am participat la unele discuţii şi în ceea ce priveşte Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei.

Trebuie să vă spun că a avut un rol esenţial în democratizarea societăţii româneşti mai ales între anii, evident, 1993 şi 2007, dar şi după aceea.

O să mă refer, evident, mai ales la problema minorităţilor naţionale, fiind reprezentant al acestei minorităţi.

Am adresat câteva scrisori Consiliului Europei în acea perioadă, înainte de a deveni membru - România -, şi trebuie să vă spun că multe din aceste doleanţe ale minorităţii maghiare s-au rezolvat, pentru că atunci trebuia să alegem ori calea confruntării, ori calea dialogului. Noi am ales cea de-a doua cale. Şi aici, evident, are un rol important Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei. Avem un rol important noi toţi, care, treptat, am rezolvat multe din aceste probleme, dar au mai rămas de rezolvat câteva probleme. Aici, aş vrea să adresez întrebarea domnului preşedinte.

Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei a adoptat o recomandare şi o rezoluţie privind adoptarea unui protocol adiţional la Convenţia Europeană pentru Drepturile Omului, prin care sunt stabilite standardele minime care trebuie respectate de către statele semnatare referitor la drepturile minorităţilor naţionale.

Iniţiator şi raportor al acestei rezoluţii a fost colegul nostru, Frunda György, care şi el, timp de 20 de ani, a fost membru al Adunării Parlamentare.

Care este poziţia dumneavoastră despre oportunitatea modificării Convenţiei Europene a Drepturilor Omului în ceea ce priveşte minorităţile naţionale, în lumina Recomandării nr. 1994/2012 şi a Rezoluţiei nr. 1866/2012 a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei?

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă mulţumesc, Excelenţă.

Din partea Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale, liderul acestui grup.

Domnule deputat Pambuccian, aveţi cuvântul.

Domnul Varujan Pambuccian:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Eu am să îmi arog dreptul de a vorbi în limba română.

Întrebarea pe care aş vrea s-o pun este legată de felul în care noi am rezolvat, pas cu pas, în România, o mare parte din problemele cu care se confruntă, s-au confruntat şi se confruntă, minorităţile naţionale. Am reuşit să construim împreună un model funcţional: Avem şi o serie de experienţe negative pe care am reuşit să le depăşim şi care pot fi utile altora pentru a le ocoli, dar, într-o Europă care se integrează din ce în ce mai mult, bănuim că vom avea, la un moment dat, o problemă, şi anume aceea a statelor care nu recunosc existenţa minorităţilor deloc, darămite a unor drepturi sau a unor mecanisme care să le dezvolte etnicitatea pe teritoriile statelor respective.

Cred că noi, oricând, putem sta şi mărturie, putem şi fi de folos cu experienţa pe care am căpătat-o aici, în România, şi cred că această experienţă este benefică.

Pentru că diversitatea este unul din motoarele fundamentale ale dezvoltării, nu vreau să spun ce este uniformitatea.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc foarte mult, domnule deputat.

Din partea Grupurilor parlamentare ale PC.

Domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Vasile-Cătălin Drăguşanu:

Domnule preşedinte Mignon,

Permiteţi-mi ca, înainte de a adresa ultima întrebare din această sesiune, să vă mulţumesc în numele colegilor mei, deputaţi şi senatori din Grupurile parlamentare ale PC, pentru vizita dumneavoastră de astăzi.

Vă mulţumesc, de asemenea, pentru disponibilitatea de a răspunde la întrebările adresate de parlamentarii români.

Domnule preşedinte,

Discutăm cu mult interes în această perioadă despre regionalizarea României.

România este un stat puternic centralizat, lucru care a dus la tratarea diferenţiată a anumitor zone din ţară, regionalizarea putând rezolva această problemă. Ştim însă cu toţii că este un proces de lungă durată. Este nevoie de o voinţă politică unitară şi, cu siguranţă, de un sprijin susţinut din partea autorităţilor europene.

Întrebarea este: cum credeţi, domnule preşedinte, că ar trebui să abordeze România acest proces pentru a putea profita cu adevărat de avantajele regionalizării şi pentru a evita accentuarea fenomenului de corupţie locală şi/sau regională?

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă mulţumesc şi eu foarte mult.

Înainte de a-i da cuvântul Excelenţei Sale domnului preşedinte al Adunării Parlamentare, vă reamintesc, dragi colegi, că Birourile permanente au hotărât continuarea şedinţei de plen reunit, după discursul domnului preşedinte. Avem puncte înscrise în ordinea de zi şi două voturi, aşa încât, vă rog frumos să nu uitaţi acest lucru.

Domnule preşedinte, aveţi cuvântul.

Domnul Jean-Claude Mignon:

Vă mulţumesc foarte mult şi voi grupa întrebarea 2 şi 3, care se referă la minorităţi. De fapt, nici nu-mi place cuvântul "minoritate". Este o expresie, un cuvânt pe care încercăm să-l evităm la Consiliul Europei.

Aţi vorbit despre un raport care este chiar foarte important şi a marcat o dată importantă. Este vorba de raportul domnului Frunda, prietenul meu.

Domnul Frunda numea în raportul său că trebuie să se ratifice toate legile europene pe această chestiune. Cerea să se ratifice Protocolul nr. 12 la Convenţia pentru Apărarea Drepturilor şi Libertăţilor Fundamentale pe care l-au ratificat numai foarte puţine ţări, deoarece acest text este foarte imprecis.

Deci este foarte greu astăzi să măsurăm importanţa acestuia şi să se consolideze drepturile minorităţilor naţionale. Fără a contesta poziţiile adoptate de Adunarea Parlamentară, acesta ar putea fi susţinut în mod legitim şi aplicarea tuturor textelor ratificate de România constituie deja o protecţie absolut deloc neglijabilă. Şi chiar dacă mai există probleme, dacă mai apar incidente şi tensiuni, în mod ocazional, între Ungaria şi România, minorităţile sunt corect protejate în această ţară, deşi întotdeauna se poate mai bine. Dar, pot să vă asigur că, în această chestiune, în funcţie de ţara în care vă aflaţi, ne confruntăm cu poziţii uneori radical diferite.

Suntem 47 de ţări, suntem toţi diferiţi, dar şi toţi egali, iar rolul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei este să regleze anumite probleme, fără a crea alte probleme noi în alte state membre, pentru care acest text nu se poate aplica.

În ceea ce priveşte problema Moldovei, chestiune care mi-a fost pusă de Grupurile parlamentare ale PP-DD, este o problemă foarte importantă şi pe care dumneavoastră o cunoaşteţi, fără îndoială, mai bine decât mine.

Pentru dialog este nevoie de două persoane. Deci trebuie să fim doi pentru un dialog. Nu-mi cruţ eforturile de la începutul anului 2012 pentru a încerca să adun la aceeaşi masă reprezentanţii Parlamentului Moldovei şi reprezentanţii Sovietului Suprem al acestei regiuni separatiste, Transnistria.

Am crezut că am reuşit, la un moment dat, dar îmi dau seama că nu este chiar aşa de uşor cum ne imaginăm, deoarece nu am primit încă răspunsul din partea transnistreană. M-am întâlnit cu noul preşedinte al acestui partid transnistrean. Au apărut complicaţii noi, şi anume dificultăţi interne în cadrul coaliţiei care guvernează, în momentul de faţă, în Moldova.

Am fost destul de îngrijorat, dar m-am informat la domnul Filat în legătură cu această situaţie. Nu ştiam că a demisionat. Domnul Filat nu a demisionat, şi astăzi este într-o poziţie oarecum dificilă. Depinde de ce parte ne situăm, dar cred că, după ce am aşteptat aşa de mult alegerea unui preşedinte al republicii, coaliţia care este la putere acum în Moldova nu poate să aibă această poziţie ambiguă faţă de partenerul ei, adică faţă de noi, Consiliul Europei.

Cred că diversele intervenţii pe care le-am făcut se înscriu pe linia dreaptă a ceea ce se face în grupul 5+2. Nici România, nici Adunarea Parlamentară, nici Consiliul Europei nu fac parte din acest grup 5+2, dar urmărim cu multă atenţie lucrările acestui...

Voi pleca în curând la Kiev să mă întâlnesc cu noul ministru de externe ucrainean, pentru că Ucraina conduce OSCE în momentul de faţă şi cred că partea moldovenească va continua să sprijine acest demers.

Va exista, sper, o întâlnire între cele două părţi, iar partea transnistreană îşi va exprima acordul cât mai curând pentru întâlnirea celor două delegaţii, aşa cum o dorim noi, la Strasbourg, de preferinţă.

A patra întrebare se referă la organizarea regională.

Mă simt oarecum stingherit să răspund la această întrebare. Franţa are o anumită specificitate la care noi ţinem foarte mult. Avem comune, avem structuri intercomunale, avem departamente, avem şi regiuni, şi avem, fireşte, statul. Unii consideră că sunt prea multe eşaloane administrative.

Deci asta vreţi să auziţi de la mine? Da, cred că este cel puţin un nivel administrativ în plus sau chiar două. Îmi pare rău că niciun guvern nu a reuşit să rezolve această problemă, care ne duce la pierderea unei părţi din eficienţa noastră.

Avem o bogăţie la care ţinem, şi anume comunele. Sunt câteva mii de comune la care ţinem foarte mult. Nu sunt foarte multe. Poate că am putea să le reducem, dar, ţinând seama de tendinţa spre descentralizare care se constată în ultima vreme, şi a început în 1992, structurile comunale au anumite puteri deloc neglijabile.

Să dăm sfaturi unui stat cum să-şi organizeze teritoriul este foarte dificil.

În cadrul Consiliului Europei avem Consiliul Autorităţilor Locale şi Regionale. Acesta este un organism care desfăşoară o muncă incontestabilă. Este evident însă că eu, ca francez, nu pot decât să vă încurajez să puneţi la punct o politică de descentralizare, ţinând seama de experienţa vecinilor dumneavoastră şi a altor state pentru a evita anumite greşeli comise de acestea. Şi mă gândesc şi la Franţa.

Cred că am reuşit să răspund sau oricum m-am străduit să răspund cât mai competent la întrebările care mi s-au pus.

Vă mulţumesc, domnule preşedinte, încă o dată pentru această oportunitate pe care aţi oferit-o preşedintelui Consiliului Parlamentar al Europei de a se exprima în faţa reprezentanţilor naţionali ai României. Toate mulţumirile mele. (Aplauze)

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Doamnelor şi domnilor colegi, continuăm şedinţa.

Îi predau conducerea domnului senator Moga, vicepreşedinte al Senatului, pentru câteva minute ca să o conduc pe Excelenţa Sa domnul preşedinte Mignon.

Vă mulţumesc.

Declar încheiată şedinţa solemnă de astăzi.

(Conducerea şedinţei comune a Senatului şi Camerei Deputaţilor este preluată de domnul senator Nicolae Moga, vicepreşedinte al Senatului.)

Domnul Nicolae Moga:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Mulţumesc, dragi colegi.

Continuăm lucrările şedinţei comune de astăzi.

(Domnul Jane-Claude Mignon, părăseşte sala în aplauzele puternice ale parlamentarilor.)

Stimaţi colegi,

Vă rog să luaţi loc, să nu ne părăsiţi.

Salutăm şi pe domnii de la balcon, domnii senatori şi deputaţi de la balcon.

Aveţi ocazia să ne priviţi de sus.

Continuăm lucrările şedinţei comune de astăzi a Senatului şi Camerei Deputaţilor şi vă anunţ că, din totalul de 587 de deputaţi şi senatori, şi-au înregistrat prezenţa până în acest moment 414 deputaţi şi senatori. Sunt absenţi 173 de deputaţi şi senatori, cvorumul legal de 294 de parlamentari este îndeplinit.

Proiectul ordinii de zi şi proiectul programului de lucru pentru şedinţa comună, stabilite de Birourile permanente ale celor două Camere, cu participarea grupurilor parlamentare, au fost distribuite deputaţilor şi senatorilor.

Sunt obiecţii cu privire la proiectul ordinii de zi? Nu sunt obiecţii.

Supun votului ordinea de zi pentru şedinţa comună de astăzi.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă?

Se abţine cineva?

Cu 414 voturi pentru, s-a votat ordinea de zi. Cu unanimitate de voturi, ordinea de zi a fost aprobată.

În legătură cu programul de lucru sunt obiecţii?

Supun votului dumneavoastră programul de lucru.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă?

Se abţine cineva? Nu se abţine. Mulţumesc.

Cu unanimitate de voturi, programul de lucru a fost aprobat.

La punctul 1 din ordinea de zi este înscris Proiectul de Hotărâre pentru completarea anexei la Hotărârea Parlamentului României nr. 17/2013 privind constituirea Comisiei comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru elaborarea propunerii legislative de revizuire a Constituţiei României.

Hotărâre privind completarea anexei Hotărârii Parlamentului României nr. 17/2013 privind constituirea Comisiei comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru elaborarea propunerii legislative de revizuire a Constituţiei României.

Sunt obiecţii la titlu? Nu.

Parlamentul României adoptă prezenta hotărâre.

Articol unic - Anexa la Hotărârea Parlamentului României nr. 17/2013 privind constituirea Comisiei comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru elaborarea propunerii legislative de revizuire a Constituţiei României, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 95 din 15 februarie 2013, se completează după cum urmează: La componenţa comisiei, categoria membri supleanţi se completează astfel: Ştefan-Bucur Stoica, deputat - Grupul parlamentar al PDL, la poziţia 7.

Această hotărâte a fost adoptată de Camera Deputaţilor şi de Senat în şedinţa comună din 25 februarie 2013, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

Supunem la vot pe ansamblu.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Se abţine cineva? Nu.

Această hotărâte a fost adoptată de Camera Deputaţilor şi de Senat în şedinţa comună din 25 februarie 2013, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.

La punctul 2 din ordinea de zi este înscris Proiectul de Hotărâre pentru modificarea anexei la Hotărârea Parlamentului României nr. 13/2013 privind constituirea grupurilor parlamentare de prietenie cu Republica Federală Germania şi Regatul Ţărilor de Jos (Olanda).

Vă rog să-mi daţi voie să vă citesc hotărârea.

Hotărâre pentru modificarea anexei la Hotărârea Parlamentului României nr. 13/2013 privind constituirea grupurilor parlamentare de prietenie cu Republica Federală Germania şi Regatul Ţărilor de Jos (Olanda).

Parlamentul României adoptă prezenta hotărâre.

Art.1. Anexa la Hotărârea Parlamentului României nr. 13/2013 privind constituirea grupurilor parlamentare de prietenie cu Republica Federală Germania şi Regatul Ţărilor de Jos (Olanda), publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 88 din 11 februarie 2013, se modifică după cum urmează:

- La punctul 2, Grupul parlamentar de prietenie cu Regatul Ţărilor de Jos (Olanda), domnul deputat Blănariu Valentin, membru al Grupului parlamentar al PP-DD, îl înlocuieşte în calitatea de membru pe domnul deputat Nicoară Romeo Florin, membru al Grupului parlamentar al PNL.

Aveţi obiecţii? Dacă nu aveţi obiecţii supun la vot această hotărâre.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

A fost adoptată şi această hotărâre.

Să fim operativi.

La punctul 3 din ordinea de zi este înscris Proiectul de Hotărâre privind aprobarea componenţei nominale a Comisiei comune pentru integrare europeană dintre Parlamentul României şi Parlamentul Republicii Moldova.

Avem hotărârea şi o anexă.

Daţi-mi voie să vă citesc hotărârea.

Hotărâre privind aprobarea componenţei nominale a Comisiei comune pentru integrare europeană dintre Parlamentul României şi Parlamentul Republicii Moldova.

În temeiul art. 64, alin. (4) din Constituţia României, republicată şi ale art. 2 din Hotărârea parlamentului României nr. 23 din 2011 privind constituirea Comisiei comune pentru integrare europeană dintre Parlamentul României şi Parlamentul Republicii Moldova, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 903 din 20 decembrie 2011,

Parlamentul României adoptă prezenta hotărâre:

Art. 1. Se aprobă componenţa nominală a Comisiei comune pentru integrare europeană dintre Parlamentul României şi Parlamentul Republicii Moldova prevăzută în anexa care face parte integrată din prezenta hotărâre.

Vă rog să-mi daţi voie să vă citesc şi anexa.

Componenţa nominală a Comisiei comune pentru integrare europeană dintre Parlamentul României şi Parlamentul Republicii Moldova.

Camera Deputaţilor:

- Deputat Ovidiu-Cristian Iane - Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat;

- Deputat Constantin Adăscăliţei - Grupul parlamentar al PSD.

La Senat:

- Senator Florin Constantinescu - Grupul parlamentar al PSD;

- Senator Titus Corlăţean - Grupul parlamentar al PSD. (Domnul senator Laurenţiu Florian Coca solicită cuvântul.)

Domnule senator Coca, vă rog.

Aţi făcut vreo modificare?

Am înţeles că este o greşeală materială. Avem o adresă făcută către Birourile permanente reunite ale Senatului şi Camerei Deputaţilor.

Grupul parlamentar al PSD din Senat nominalizează pe domnul senator Constantinescu Florin şi doamna senator Federovici Doina-Elena să facă parte din Comisia comună pentru integrare europeană dintre Parlamentul României şi Parlamentul Republicii Moldova.

Este semnată de domnul senator Ilie Sârbu, liderul Grupului parlamentar al PSD.

Aveam şi aici, dar am corectat-o.

- Senator Nelu Tătaru - Grupul parlamentar al PNL.

- Senator Dan-Mihai Marian - Grupul parlamentar al PDL.

- Senator Ionel Agrigoroaei - Grupul parlamentar al PP-DD.

- Senator Verestóy Attila - Grupul parlamentar al UDMR.

Supunem la vot pe ansamblu.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă?

Se abţine cineva? O abţinere.

Cu majoritate de voturi, a fost adoptată această hotărâre.

Vă mulţumesc.

Trecem la punctul 4 din ordinea de zi - Proiectul de Hotărâre privind completarea anexei la Hotărârea Parlamentului României nr. 29/1994 privind stabilirea organizaţiilor internaţionale la care participă Parlamentul României.

Daţi-mi voie să vă citesc hotărârea.

Trebuie să o citesc în integralitate pentru stenogramă.

Hotărâre pentru completarea anexei la Hotărârea Parlamentului României nr. 29/1994 privind stabilirea organizaţiilor internaţionale la care participă Parlamentul României.

Parlamentul României adoptă prezenta hotărâre.

Articol unic - Anexa la Hotărârea Parlamentului nr. 29/1994 privind stabilirea organizaţiilor internaţionale la care participă Parlamentul României se completează cu:

"Adunarea Parlamentară a Uniunii pentru Mediterana".

Vă supun votului dumneavoastră această hotărâre.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă?

Se abţine cineva?

Cu unanimitate, a fost adoptată şi această hotărâre. (Discuţii la prezidiu)

La următoarele două puncte din ordinea de zi, 5 şi 6, avem numirea unui membru în Colegiul director al Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării şi numirea directorului general al AGERPRES.

Vă reamintesc că potrivit art. 1 pct. 21 şi art. 83 şi 84 din Regulamentul şedinţelor comune, votul pentru ambele numiri este secret şi se exercită prin buletine de vot.

Având în vedere că, pentru ambele numiri, votul se exprimă prin buletine, pentru operativitate, vă propun ca după dezbaterea fiecărui punct să urmeze în acelaşi timp votul cu buletine de vot.

Supun votului această procedură.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă?

Se abţine cineva?

Cu majoritate de voturi, propunerea a fost aprobată. (Discuţii la prezidiu)

Domnilor colegi, v-aţi înţeles cine ia cuvântul din partea Comisiilor juridice, cu rugămintea să nu vă supăraţi pe mine, că nu vă ştiu după nume pe toţi.

Suntem operativi. Deci nu vrea nimeni. Da? (Discuţii la masa prezidiului)

Domnilor colegi,

Fac apel la răbdarea dumneavoastră.

Doamna Mincă nu vreţi să ne scoateţi din încurcătură? Doamna deputat, raportul este aici. Îl aveţi. Vă rog.

Doamna deputat Liliana Mincă. Vă rog. Raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări. Microfonul central.

Doamna Liliana Mincă:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Comisia pentru egalitate de şanse pentru femei şi bărbaţi a avizat pozitiv în conformitate cu prevederile art. 9 din Regulamentul şedinţelor comune ale camerei Deputaţilor şi Senatului şi ale art. 24 din Ordonanţa Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare, republicată. Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări şi Comisia pentru egalitate de şanse pentru femei şi bărbaţi din Camera Deputaţilor, împreună cu comisiile similare ale Senatului, au fost sesizate de către Birourile permanente ale celor două Camere cu audierea unui candidat propus pentru ocuparea unui post vacant de membru al Colegiului director al Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării.

Potrivit art. 10 şi 12 din Regulamentul şedinţelor comune ale camerei Deputaţilor şi Senatului, cele 6 comisii s-au întrunit în şedinţă comună, în data de 19 februarie 2013, la sediul Camerei Deputaţilor, Sala "Mihai Viteazul", în vederea audierii doamnei Theodora Bertzi, (propusă de Grupurile parlamentare ale Partidului Naţional Liberal din Camera Deputaţilor şi Senat) şi întocmirii avizului comun.

Potrivit prevederilor art. 24 alin. (1) şi (3) din Ordonanţa Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare, republicată, membrii celor 6 comisii au examinat documentele prezentate, respectiv, curriculum-vitae, diplomele de studii, declaraţia pe proprie răspundere a candidatei că nu a fost agent sau colaborator al poliţiei politice comuniste, declaraţia pe propria răspundere că nu a colaborat cu organele de securitate sau nu a aparţinut acestora precum şi cazierul judiciar.

De asemenea, s-a constatat că potrivit alin. (2) al art. 24 din aceeaşi ordonanţă, candidatura a fost publicată pe paginile de internet ale Camerei Deputaţilor şi Senatului.

În urma examinării documentelor prezentate şi a opiniilor exprimate, membrii celor 6 comisii parlamentare au hotărât, cu unanimitate de voturi, să acorde aviz favorabil pentru numirea doamnei Theodora Bertzi în funcţia de membru al Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării.

Mulţumesc.

Domnul Nicolae Moga:

Şi eu vă mulţumesc, doamna deputat.

Acum, pentru a prezenta avizul comun al Comisiilor pentru cultură ale celor două Camere ale Parlamentului cu privire la numirea directorului general al Agenţiei Naţionale de Presă AGERPRES, domnul senator Severin sau cine prezintă de la...

Vă rog, domnule deputat.

Domnule deputat, vă rog.

Domnul Gigel-Sorinel Ştirbu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Aviz comun privind desemnarea candidatului pentru funcţia de director general al Agenţiei Naţionale de Presă AGERPRES.

În conformitate cu prevederile art. 14 alin. (2) din Legea nr. 19/2003 privind organizarea şi funcţionarea Agenţia Naţională de Presă AGERPRSES, Comisia pentru cultură, artă şi mijloace de informare în masă a Senatului şi Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă a Camerei Deputaţilor s-au întrunit în şedinţă comună în ziua de 25 februarie 2013 pentru audierea domnului Alexandru Ion Giboi, candidat propus de prim-ministrul României. După audierea candidatului, membrii comisiei au votat, cu majoritatea voturilor celor prezenţi, respectiv, 19 voturi pentru, 4 voturi împotrivă şi o abţinere desemnarea domnului Alexandru Ion Giboi drept candidat pentru ocuparea funcţiei de director general al Agenţiei Naţionale de Presă AGERPRES.

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Nicolae Moga:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Din partea grupurilor parlamentare sunt intervenţii? Domnul deputat Gheorghe Tinel. Vă rog, domnule deputat.

Domnul Tinel Gheorghe:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Avem în faţă nominalizarea domnului prim-ministru Victor Ponta la funcţia de director general al Agenţiei Naţionale de Presă AGERPRES şi avem în spate şi CV-ul.

Din punctul nostru de vedere, al Partidului Democrat Liberal nu credem că este o nominalizare corectă. Dacă în fruntea uneia dintre cele mai importante agenţii de presă din România PSD-ul vine cu directorul de presă al partidului crezând că-şi va ameliora imaginea în străinătate, este o mare greşeală. Eu cred că PSD-ul şi USL-ul în integralitatea lui puteau să găsea altă soluţie pentru această funcţie.

Partidul Democrat Liberal în perioada cât a guvernat nu a procedat în acest fel - să ştiţi - şi nu a supus atenţiei dumneavoastră nicio schimbare la AGERPRES, deşi putea să procedeze în acest fel. Eu cred că nominalizarea... Partidul Democrat Liberal va vota împotriva acestei propuneri, pentru că încă o dată, repet, directorul de presă al PSD-ului nu cred că poate fi şeful AGERPRES.

Mulţumesc.

Domnul Nicolae Moga:

Vă mulţumesc.

Domnule deputat?

Domnule, vă rog, mai operativ.

Domnul Florin-Costin Pâslaru:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor,

Spre deosebire de alte numiri care s-au făcut de-a lungul timpului vreau să vă spun că prin persoana domnului Alex Giboi noi am considerat că numim o persoană potrivită, competentă şi cu experienţă în acest domeniu. Şi aşa cum am promis tuturor românilor, venim cu această numire, întrucât îl considerăm pe domnul Alex Giboi o persoană competentă, o persoană profesionistă care merită din plin să ocupe acest post.

Vă mulţumesc.

Domnul Nicolae Moga:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnule senator Georgică Severin, vă rog.

Domnul Georgică Severin:

Am apreciat totdeauna capacitatea memoriei de a fi selectivă. Dincolo de faptul că Alexandru Giboi este o persoană extrem de competentă şi care nu a fost amestecată în niciun scandal, aş vrea să le reamintesc colegilor din opoziţie că au propus pentru Consiliul de Administraţie al TVR, şi, la un moment dat, chiar pentru funcţia de preşedinte al TVR pe doamna Ada Meseşan preşedinta Biroului de presă al TVR şi pe domnul Paul Călin Botez consilierul personal al doamnei Roberta Anastase. Deci nu văd de ce ar fi o incompatibilitate. În rest, nu comentez mai mult. (Aplauze)

Domnul Nicolae Moga:

Mulţumesc, domnule senator.

Înainte de vot, stimaţi colegi, sunt obligat să vă citesc o notă de 3 pagini.

Rog chestorii să pregătească buletinele de vot.

Nu avem ce să facem, pentru stenogramă.

Notă.

În conformitate cu prevederile art.15 alineatele (2) şi (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată s-au depus la secretarii generali ai Senatului şi Camerei Deputaţilor, în vederea exercitării de către senatori şi deputaţi a dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale, următoarele legi:

• Lege privind modificarea Legii nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale;
• Lege pentru modificarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice;
• Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 120/2011 privind prorogarea unor termene şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative - procedură de urgenţă;
• Lege pentru modificarea Legii nr. 90/2003 privind vânzarea spaţiilor aflate în proprietatea privată a statului sau a unităţilor administrativ - teritoriale destinate sediilor partidelor politice;
• Lege pentru modificarea Legii cetăţeniei române nr. 21/1991;
• Lege pentru abrogarea art.1 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 221/2009 privind condamnările cu caracter politic şi măsurile administrative asimilate acestora, pronunţate în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989;
• Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 104/2003 privind manipularea cadavrelor umane şi prelevarea organelor şi ţesuturilor de la cadavre în vederea transplantului;
• Lege privind vânzarea locuinţelor aflate în proprietatea Societăţii Feroviare de Turism "S.F.T.- C.F.R. - S.A". actualilor chiriaşi;
• Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 46/2011 pentru modificarea şi completarea art. 17 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 44/2008 privind desfăşurarea activităţilor economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale - procedură de urgenţă;
• Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 45/2012 pentru completarea art. 1 al Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 88/2001 privind înfiinţarea Oficiului Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie - procedură de urgenţă;
• Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 7/2011 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul - procedură de urgenţă;
• Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 6/2012 pentru completarea Ordonanţei Guvernului nr. 18/2009 privind organizarea şi finanţarea rezidenţiatului - procedură de urgenţă;
• Lege privind instituirea Zilei Limbii Române;
• Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 82/2000 privind autorizarea operatorilor economici care desfăşoară activităţi de reparaţii, de reglare, de modificări constructive, de reconstrucţie a vehiculelor rutiere, precum şi de dezmembrare a vehiculelor scoase din uz;
• Lege privind afilierea Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor ca membru cu drepturi depline la Asociaţia Internaţională a Oficiilor de Marcare ce activează în domeniul metalelor preţioase;
• Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 4/2012 pentru modificarea Legii bibliotecilor nr. 334/2002;
• Lege privind ratificarea Contractului de finanţare dintre România şi Banca Europeană de Investiţii aferent Proiectului de modernizare a metroului din Bucureşti - etapa a V-a, magistrala 5 Drumul Taberei - Pantelimon, tronsonul Universitate - Pantelimon, semnat la Bucureşti la 16 decembrie 2011 - procedură de urgenţă;
• Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 115/2009 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare în cadrul administraţiei publice centrale - procedură de urgenţă;
• Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 2/2010 privind unele măsuri pentru organizarea şi funcţionarea aparatului de lucru al Guvernului şi pentru modificarea unor acte normative - procedură de urgenţă;
• Lege pentru modificarea alin. (3) al art. 96 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011;
• Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 27/2012 privind unele măsuri în domeniul cultural - procedură de urgenţă;
• Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare;
• Lege pentru modificarea art. 12 din Legea nr. 288/2004 privind organizarea studiilor universitare.

Termenul pentru sesizare este de 5 zile pentru legile adoptate în procedură de drept comun şi de 2 zile pentru legile adoptate în procedură de urgenţă de la data depunerii (25 februarie 2013).

Şi acum, domnilor secretari, domnilor chestori, să începem procedura de vot.

Începem cu Senatul.

Îl rog pe domnul secretar Pereş să facă...

Rog chestorii să ia loc. (Discuţii aprinse în sală)

Vă rog.

Încă o dată, rog chestorii de la Senat şi de la Camera Deputaţilor.

Începem cu Senatul. Domnul senator Alexandru Pereş face prezenţa. Dar, vă rog, încă o dată, chestorii. Domnule senator, nu începeţi până nu vin chestorii.

Domnul Alexandru Pereş:

Nu încep, pentru că nu sunt chestorii care să dea buletinele de vot.

Domnul Nicolae Moga:

Chestorul de la Senat?!

Domnule senator, daţi-mi voie, trebuie să mai citesc ceva până vine chestorul de la Senat.

Pentru procedura de vot, domnilor colegi, avem în faţă două urne inscripţionate pentru fiecare numire. Vă reamintesc faptul că, potrivit art. 37 din Regulamentul şedinţelor comune, în cazul votului cu buletine de vot, se votează "pentru" lăsând neatinse pe buletin numele şi prenumele persoanei propuse şi se votează "contra" ştergând numele şi prenumele persoanei propuse.

Avem un chestor de la Senat? Domnule senator Pereş, vă rog frumos să luaţi loc la prezidiu şi începem cu Camera Deputaţilor. Asta, drept pedeapsă pentru cei care lipsesc.

(Discuţii, rumoare, râsete, aplauze)

Din sală: Bravo!... Bravo!

Domnul Nicolae Moga:

Chestorul de la Camera Deputaţilor. Vă rog frumos. Chestorul de la Cameră, da? Vă rog, domnule secretar. Domnule deputat, vă rog.

Domnul Eugen Nicolicea:

Începem apelul cu miniştrii care au calitatea de deputat şi cei care au calitatea de senator:

Victor Viorel Ponta - absent
Nicolae-Liviu Dragnea - prezent
Daniel Chiţoiu - absent
Daniel Constantin - absent
Radu Stroe - absent
Mircea Duşa - absent

(Replică neinteligibilă din sală)

Voi anunţa şi cu glas tare, eu am scris pe liste, aici.

Rovana Plumb - absentă
Dan Nica - absent
Gheorghe-Eugen Nicolăescu - prezent
Relu Fenechiu - absent
Nicolae Bănicioiu - absent
Lucia-Ana Varga - absentă
Maria Grapini - absentă
Constantin Niţă - absent
Mihai Alexandru Voicu - absent
Adriana-Doina Pană - absentă

Din partea Minorităţii germane, domnul Ganţ Ovidiu - prezent.

Miniştrii care au calitatea de senator:

Barbu Daniel-Constantin - absent
Câmpeanu Maria - absentă
Corlăţean Titus - absent
Oprea Gabriel - absent
Şova Dan-Coman - absent
Teodorovici Eugen-Orlando - absent
Vosganian Varujan - absent
Dumitrescu Cristian-Sorin - absent
Adam Ioan - prezent
Adam Luminiţa-Pachel - prezentă
Adăscăliţei Constantin - prezent
Alexe Costel - absent
Alexe Florin-Alexandru - prezent
Almăjanu Marin - prezent
Amet Varol - absent
Anastase Roberta Alma - absentă
Andea Petru - prezent
Andronache Gabriel - absent
Anghel Gabriela-Lola - prezentă
Antal István - prezent
Anton Marin - prezent
Anuşca Roxana-Florentina - absentă
Ardeleanu Sanda-Maria - prezentă
Arsene Ionel - prezent
Avram Constantin - prezent
Avram Marian - absent
Axente Ioan - prezent
Babuş Radu - prezent
Balan Ioan - prezent
Baltă Mihai - prezent
Băişanu Ştefan-Alexandru - prezent
Bălan Ion - prezent
Bărbulescu Daniel-Ionuţ - absent
Becali George - absent
Bejinariu Eugen - absent
Benga Ioan - prezent
Berci Vasile - absent
Birchall Ana - prezentă
Blăjuţ Viorel-Ionel - absent
Blănariu Valentin - absent
Bleotu Vasile - absent
Boboc Valentin Gabriel - prezent
Bode Lucian Nicolae - prezent
Bogdan Gheorghe-Dănuţ - absent
Bogdănici Camelia-Margareta - prezent
Boghicevici Claudia - prezent
Bónis István - prezent
Borbély László - prezent
Bordeianu Dan - prezent
Bot Octavian - absent
Bucur Constantin-Alin - absent
Bucura-Oprescu Simona - prezentă
Budurescu Daniel-Stamate - prezent
Buican Cristian - prezent
Buicu Corneliu-Florin - prezent
Burlacu Ştefan - prezent
Calimente Mihăiţă - prezent
Caloianu Mario-Ernest - prezent
Calotă Florică Ică - prezent
Canacheu Costică - absent
Cazan Mircea-Vasile - absent
Călin Ion - prezent
Căprar Dorel-Gheorghe - prezent
Cătăniciu Steluţa-Gustica - prezentă
Cernea Remus-Florinel - prezent
Chebac Eugen - absent
Cherecheş Florica - absentă
Chiriţă Dumitru - prezent
Chirteş Ioan-Cristian - prezent
Chirvăsuţă Laurenţiu - prezent
Cioată Cezar - prezent
Ciobanu Gheorghe - prezent
Ciobanu Liliana - prezentă
Ciocan Dan - prezent
Ciofu Tamara-Dorina - prezentă
Ciolacu Ion-Marcel - prezent
Ciubotaru Lucian-Manuel - absent
Ciucă Liviu-Bogdan - absent
Ciuhodaru Tudor - absent
Ciurariu Florin - prezent
Cocei Erland - prezent
Codîrlă Liviu - absent
Coman Gheorghe - prezent
Comşa Cornel-George - prezent
Condurăţeanu Andrei-Răzvan - prezent
Cosma Vlad-Alexandru - absent
Costin Gheorghe - prezent
Covaci Dorel - prezent
Cozmanciuc Corneliu-Mugurel - prezent
Crăciunescu Grigore - prezent
Cristea Aurelia - prezentă
Cristea Victor - prezent
Cristian Horia - prezent
Cseke Attila-Zoltán - prezent
Culeţu Dănuţ - prezent
Cupă Ion - prezent
Cupşa Ioan - absent
Daea Petre - prezent
Dalca Ştefan-Petru - prezent
Dascălu Constantin - absent
Deaconu Mihai - prezent
Delureanu Virgil - prezent
Diaconu Adrian-Nicolae - prezent
Diaconu Mihai-Bogdan - absent
Dima Toader - prezent
Diniţă Ion - prezent
Dîrzu Ioan - prezent
Doboş Anton - prezent
Dobre Mircea-Titus - prezent
Dobre Victor Paul - prezent
Dobrinescu Traian - prezent
Dolha Mircea - absent
Dolha Nechita-Stelian - prezent
Dolineaschi Andrei - prezent
Donţu Mihai-Aurel - prezent
Dragomir Gheorghe - prezent
Dragomir Maria - prezentă
Dragomir Viorel Marian - prezent
Drăghici Mircea-Gheorghe - prezent
Drăghici Sonia-Maria - prezentă
Drăguşanu Vasile-Cătălin - prezent
Dumbrăvanu Paul - prezent
Dumitrache Ileana Cristina - prezentă
Dumitru Georgică - absent
Dumitru Ioana-Jenica - prezentă
Dumitru Ovidiu-Ioan - prezent
Emacu Gheorghe - prezent
Enache Marian - prezent
Enea Constantin-Cosmin - absent
Eparu Ion - prezent
Erdei-Dolóczki István - prezent
Fejér László-Ődőn - absent
Fenechiu Cătălin-Daniel - absent
Firczak Gheorghe - absent
Florea Damian - absent
Florea Daniel - prezent
Fonta Nuţu - prezent
Frăticiu Gheorghe - absent
Galan Constantin - prezent
Gavrilescu Graţiela Leocadia - absentă
Găină Mihăiţă - absent
Geantă Florian Daniel - prezent
Gerea Andrei Dominic - absent
Gheorghe Florin - prezent
Gheorghe Tinel - prezent
Ghera Giureci-Slobodan - prezent
Ghiţă Sebastian-Aurelian - prezent
Ghiveciu Marian - absent
Gireadă Dumitru-Verginel - absent
Giurescu Dinu - prezent
Gliga Vasile Ghiorghe - prezent
Gorghiu Alina-Ştefania - prezentă
Grama Horia - prezent
Grecea Maria - prezentă
Grindeanu Sorin Mihai - prezent
Grosaru Mircea - absent
Gudu Vasile - prezent
Gunia Dragoş-Ionel - prezent
Guran Virgil - prezent
Gurzău Adrian - absent
Gust Băloşin Florentin - absent
Gvozdenovici Slavomir - prezent
Harbuz Liviu - absent
Hărău Eleonora-Carmen - absentă
Hellvig Eduard Raul - prezent
Holban Titi - absent
Horga Vasile - prezent
Hrebenciuc Viorel - prezent
Hulea Ioan - prezent
Iacob Ridzi Monica Maria - absentă
Iacoban Sorin-Avram - prezent
Ialomiţianu Gheorghe - prezent
Iancu Iulian - prezent
Iane Daniel - prezent
Iane Ovidiu-Cristian - prezent
Ibram Iusein - prezent
Ignat Miron - prezent
Iliuţă Vasile - absent
Intotero Natalia-Elena - prezentă
Ionescu Aurelian - prezent
Ionescu George - prezent
Iordache Florin - prezent
Irimie Vicenţiu-Mircea - prezent
Iriza Scarlat - prezent
Ispir Raluca-Cristina - prezentă
Itu Cornel - prezent
Kelemen Atilla-Béla-László - prezent
Kelemen Hunor - absent
Kerekes Károly - prezent
Kereskényi Gábor - prezent
Khraibani Camelia - absentă
Korodi Attila - prezent
Laza-Matiuţa Liviu - prezent
Longher Ghervazen - absent
Lubanovici Mircea - absent
Lupu Mihai - prezent
Man Mircea - absent
Manda Iulian Claudiu - prezent
Manea Victor-Gheorghe - prezent
Manolache Marius - prezent
Manolescu Oana - absentă
Marcoci Vlad - prezent
Marcu Nicu - absent
Marcu Viorica - absentă
Marian Ion Cristinel - prezent
Marin Gheorghe - prezent
Markó Attila-Gabor - prezent
Marocico Ion - prezent
Martin Eduard-Stelian - prezent
Márton Árpád-Francisc - prezent
Máté András-Levente - prezent
Matei Călin-Vasile-Andrei - prezent
Mazilu Constantin - absent
Măduţa Flavius-Luigi - prezent
Melinte Ion - prezent
Merka Adrian-Miroslav - prezent
Mihai Aurelian - prezent
Mihăilă Ioan - prezent
Mihăilescu Ion-Bogdan - absent
Militaru Lucian - absent
Mincă Liliana - prezentă
Mircovici Niculae - prezent
Mironescu Răzvan Horia - absent
Mitrea Manuela - absentă
Mitrea Miron Tudor - absent
Mîrza Gavril - prezent
Mocanu Adrian - absent
Mocanu Vasile - absent
Mocioalcă Ion - absent
Mocioi Niculina - prezentă
Moisii Constantin - prezent
Moldovan Carmen Ileana - absentă
Moldovan Ioan - prezent
Moldovan Iosif - prezent
Molnar Zsolt - prezent
Motreanu Dan-Ştefan - prezent
Moţ Constantin-Stelian-Emil - prezent
Movilă Petru - prezent
Muntean Mircia - absent
Munteanu Ioan - prezent
Murgu Neagu - prezent
Nassar Rodica - prezentă
Nazare Alexandru - prezent
Neacşu Marian - prezent
Nechita Aurel - prezent
Necula Cosmin - absent
Negruţ Clement - absent
Negruţ Cornelia - prezentă
Neţoiu Gheorghe - absent
Nica Nicolae-Ciprian - prezent
Nichita Cristina - prezentă
Nicoară Romeo Florin - prezent
Nicolae Alexandri - prezent
Nicolae Florian - prezent
Nicolăescu Gheorghe-Eugen - absent

Din sală: A fost. A votat.

Domnul Eugen Nicolicea:

Da, prezent. A fost la Guvern

Nicolescu Theodor-Cătălin - prezent
Nicolicea Eugen - prezent
Niculae Aurel - absent
Niculescu Dumitru - absent
Niculescu Duvăz Bogdan Nicolae - absent
Niculescu-Mizil Ştefănescu Tohme Oana - absentă
Nistor Gheorghe-Vlad - absent
Nistor Laurenţiu - absent
Nistor Marioara - prezentă
Niţă Emil - prezent
Nosa Iuliu - prezent
Oajdea Daniel Vasile - prezent
Ochi Ion - prezent
Oltean Ioan - absent
Orban Ludovic - absent
Oros Nechita-Adrian - absent
Palaşcă Viorel - prezent
Palăr Ionel - absent
Paleologu Theodor - absent
Pambuccian Varujan - prezent
Pardău Dumitru - absent
Paul Maria-Andreea - prezentă
Păun Nicolae - prezent
Pârgaru Ion - prezent
Pâslaru Florin-Costin - prezent
Peia Ninel - prezent
Petrache Adrian-Alin - prezent
Petrea Dorin Silviu - prezent
Petrescu Petre - prezent
Petric Octavian - prezent
Pistru-Popa Eusebiu-Manea - absent
Pocora Cristina-Ancuţa - absentă
Podaşcă Gabriela-Maria - prezentă
Pop Georgian - prezent
Popa Octavian-Marius - prezent
Popa Radu Mihai - prezent
Popeangă Vasile - prezent
Popescu Dan-Cristian - prezent
Popescu Dumitru-Iulian - prezent
Popescu Florin Aurelian - absent
Popoviciu Alin Augustin Florin - absent
Potor Călin - absent
Preda Cezar-Florin - absent
Puşcaş Iacob - prezent
Raeţchi Ovidiu Alexandru - prezent
Răducanu Ion - prezent
Rădulescu Cătălin-Marian - prezent
Rădulescu Constantin - prezent
Rădulescu Romeo - absent
Răţoi Neculai - prezent
Resmeriţă Cornel-Cristian - absent
Rizea Cristian - absent
Roman Cristian-Constantin - prezent
Roman Gheorghe - absent
Roman Ioan Sorin - absent
Roman Petre - absent
Roman Victor - prezent
Roşca Lucreţia - prezentă
Roşca Mircea - prezent
Rotaru Răzvan - prezent
Rusu Valentin - absent
Ruşanu Dan Radu - prezent, a votat
Sava Andrei-Valentin - absent
Sămărtinean Cornel-Mircea - prezent
Săpunaru Nini - prezent
Săvoiu Ionuţ-Cristian - prezent
Scarlat George - prezent
Schelean Valeria-Diana - prezentă
Scutaru Adrian George - absent
Secară Florin Mihail - absent
Sefer Cristian-George - prezent
Seres Dénes - prezent
Silaghi Ovidiu Ioan - prezent
Simedru Dan Coriolan - prezent
Simionescu Adrian Constantin - prezent
Smarandache Miron Alexandru - prezent
Solomon Adrian - prezent
Stan Ioan - prezent
Stan Ion - prezent
Stanciu Anghel - absent
Stanciu Zisu - absent
Stancu Ionel - prezent
Stativă Irinel Ioan - absent
Stănescu Alexandru - prezent
Stănişoară Mihai - absent
Steriu Valeriu-Andrei - absent
Stoica Mihaela - absentă
Stoica Ştefan-Bucur - prezent
Stragea Sorin Constantin - prezent
Stroe Ionuţ-Marian
Sturzu Mihai-Răzvan - prezent
Suciu Vasile-Daniel - absent
Surdu Raluca - absentă
Surugiu Iulian-Radu - prezent
Szabó Ödön - prezent
Şcheau Ion - prezent
Şimon Gheorghe - prezent
Şoptică Costel - absent
Şova Lucian - prezent
Ştefan Viorel - prezent
Ştefănescu Elena Cătălina - prezentă
Ştirbu Gigel-Sorinel - prezent
Tabugan Ion - prezent
Taloş Gheorghe-Mirel - absent
Tararache Mihai - prezent
Tămâian Ioan - absent
Tănase Răzvan-Ionuţ - prezent
Tănăsescu Claudiu-Andrei - prezent
Tătaru Florin-Cristian - prezent
Teju Sorin - prezent
Teodorescu Cătălin-Florin - prezent
Teodorescu Ioan Viorel - absent
Thuma Hubert Petru Ştefan - prezent
Tiuch Cătălin - prezent
Tîlvăr Angel - prezent
Toader Mircea-Nicu - absent
Tocuţ Dan-Laurenţiu - prezent
Tomac Eugen - prezent
Traicu Rodin - prezent
Tudorache Daniel - prezent
Tudorie Violeta - absentă
Tudose Mihai - absent
Turcan Raluca - absentă
Tuşa Adriana Diana - absentă
Ţigăeru Roşca Laurenţiu - prezent
Ţîmpău Radu Bogdan - absent
Udrea Elena Gabriela - absentă
Udrişte Gheorghe - prezent
Uioreanu Elena-Ramona - absentă
Urcan Ionaş-Florin - prezent
Uricec Eugen Constantin - prezent
Ursărescu Dorinel - prezent
Vainer Aurel - prezent
Varga Vasile - absent
Vasilescu Nicolae - absent
Vasilică Radu Costin - prezent
Vizitiu Sergiu-Constantin - absent
Vladu Iulian - absent
Vlase Petru Gabriel - prezent
Vlădoiu Aurel - prezent
Voicu Mădălin-Ştefan - prezent
Vreme Valerian - absent
Vulpescu Ioan - prezent
Weber Mihai - prezent
Zaharcu Neviser - prezentă
Zamfir Daniel-Cătălin - absent
Zgonea Valeriu Ştefan - prezent
Zisopol Dragoş Gabriel - prezent
Zlati Radu - prezent

Colegii care nu şi-au auzit strigat numele îi rog să se apropie.

Dumitru Ovidiu Ioan este prezent.

Mai există vreun coleg care nu a votat sau nu şi-a auzit numele?

(Discuţii în sală)

V-am trecut prezent. Trebuie să votaţi, ca şi mine, de altfel.

Domnul Nicolae Moga:

Vă mulţumesc, domnule secretar.

Îl rog pe domnul senator Alexandru Pereş, secretarul Senatului, să facă prezenţa, să începem votarea.

Domnul Alexandru Pereş:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Chelaru Ioan - prezent
Chiuariu Tudor - prezent
Agrigoroaei Ionel - absent

Domnule chestor Verestoy, vă rog.

(Discuţii în sală)

Domnul Nicolae Moga:

Rog chestorii să-şi facă...

Domnule chestor Chelaru, vă rog frumos, împărţiţi buletinele ca lumea.

Vă rog să vă faceţi datoria, să începem votarea.

Domnul Alexandru Pereş:

Reluăm deci.

Domnul Nicolae Moga:

Vă rog, domnule secretar.

Domnul Alexandru Pereş:

Chelaru Ion - prezent
Chiuariu Tudor - prezent
Agrigoroaei Ionel - absent
Andronescu Ecaterina - prezentă
Anghel Adrian - absent
Anghel Cristiana-Irina - prezentă
Antonescu George-Crin-Laurenţiu - absent
Arcaş Viorel - prezent
Ardelean Ben-Oni - absent
Ariton Ion - absent
Atanasiu Teodor - absent
Badea Leonardo - absent
Badea Viorel-Riceard - absent
Banias Mircea-Marius - absent
Barbu Daniel-Constantin - absent
Barbu Tudor - prezent
Bădălău Niculae - prezent
Bălu Marius - absent
Belacurencu Trifon - prezent
Bereanu Neculai - absent
Biró Rozalia-Ibolya - prezentă
Blaga Vasile - absent
Boagiu Anca-Daniela - absentă
Boboc Cătălin - absent
Bodea Cristian-Petru - absent
Bodog Florian-Dorel - prezent
Boeriu Valeriu-Victor - absent
Bota Marius-Sorin-Ovidiu - absent
Bujor Dumitru-Marcel - prezent
Bumbu Octavian-Liviu - prezent
Burlea Marin - absent
Butnaru Florinel - prezent
Butunoi Ionel-Daniel - absent
Cadăr Leonard - prezent
Calcan Valentin-Gigel - absent
Câmpeanu Mariana - absentă
Chelaru Ioan - prezent, a votat
Chiriac Viorel - prezent
Chiru Gigi Christian - absent
Chiuariu Tudor-Alexandru - prezent, a votat
Ciorbea Victor - prezent
Coca Laurenţiu Florian - prezent
Constantinescu Florin - absent
Cordoş Alexandru - prezent
Corlăţean Titus - absent
Coste Marius - absent
Cotescu Marin-Adrănel - prezent
Creţu Gabriela - prezentă
Cristache Iulian - prezent
Cristina Ioan - prezent
Croitoru Cătălin - absent
Deneş Ioan - prezent
Dincă Mărinică - absent
Dobra Dorin-Mircea - absent
Dobriţoiu Corneliu - absent
Donţu Ovidiu-Liviu - absent
Drăghici Damian - absent
Dumitrescu Cristian-Sorin - absent
Dumitrescu Florinel - prezent
Dumitrescu Iulian - absent
Durbacă Eugen - absent
Duruţ Aurel - prezent
Ehegartner Petru - prezent
Federovici Doina-Elena - prezentă
Fifor Mihai-Viorel - absent
Filip Petru - prezent
Firea Gabriela - prezentă
Florian Daniel Cristian - absent
Flutur Gheorghe - absent
Frătean Petru-Alexandru - prezent
Geoană Mircea-Dan - absent
Ghilea Găvrilă - absent
Ghişe Ioan - prezent
Grapă Sebastian - absent
Greblă Toni - absent
Grigoraş Viorel - absent
Haşotti Puiu - prezent
Ichim Paul - absent
Igaş Traian-Constantin - absent
Iliescu Lucian - absent
Ilieşiu Sorin - prezent
Ioniţă Dan-Aurel - prezent
Iovescu Ioan - prezent
Isăilă Marius-Ovidiu - absent
Jipa Florina-Ruxandra - absentă
Klárik László-Attila - absent
László Attila - absent
Lazăr Sorin-Constantin - absent
Luchian Dragoş - absent
Luchian Ion - prezent
Marian Dan-Mihai - absent
Marian Valer - prezent
Marin Nicolae - absent
Markó Béla - absent
Mazăre Alexandru - absent
Mihai Cristian-Dănuţ - prezent
Mihai Neagu - absent
Mihăilescu Petru-Şerban - absent
Miron Vasilica-Steliana - absentă
Mitu Augustin-Constantin - absentă
Mocanu Victor - absent
Moga Nicolae - prezent
Mohanu Nicolae - prezent
Mora Ákos-Daniel - prezent
Motoc Octavian - prezent
Mutu Gabriel - absent
Nasta Nicolae - absent
Neagu Nicolae - absent
Neculoiu Marius - prezent
Nicoară Marius-Petre - absent
Nicolae Şerban - absent
Nicula Vasile-Cosmin - absent
Nistor Vasile - absent
Niţă Mihai - absent
Niţu Remus-Daniel - absent
Obreja Marius-Lucian - absent
Olosz Gergely - absent
Oprea Dumitru - prezent
Oprea Gabriel - absent
Oprea Mario-Ovidiu - prezent
Oprea Ştefan-Radu - prezent
Paşca Liviu-Titus - prezent
Paşcan Emil-Marius - prezent
Pataki Csaba - absent
Pavel Marian - prezent
Păran Dorin - prezent
Păunescu Teiu - absent
Pelican Dumitru - absent
Pereş Alexandru - prezent
Pop Gheorghe - prezent
Pop Liviu-Marian - prezent
Popa Constantin - prezent
Popa Florian - prezent
Popa Ion - absent
Popa Mihaela - prezentă
Popa Nicolae Vlad - absent
Popescu Corneliu - absent
Popescu Dumitru-Dian - absent
Popescu-Tăriceanu Călin-Constantin-Anton - absent
Purec Ion-Simeon - prezent
Rădulescu Cristian - absent
Rogojan Mihai-Ciprian - absent
Roşca-Stănescu Sorin-Ştefan - absent
Rotaru Ion - prezent
Saghian Gheorghe - prezent
Savu Daniel - prezent
Sârbu Ilie - prezent
Secăşan Iosif - prezent
Severin Georgică - prezent
Silistru Doina - absentă
Solomon Antonie - absent
Stoica Ştefan - prezent
Stuparu Timotei - prezent
Suciu Matei - absent
Şova Dan-Coman - absent
Tánczos Barna - prezent
Tămagă Constantin - absent
Tătaru Dan - prezent
Tătaru Nelu - absent
Teodorovici Eugen-Orlando - absent
Tişe Alin-Păunel - absent
Toma Ion - absent
Todiraşcu Valeriu - prezent
Tomoiagă Ştefan-Liviu - absent
Tudor Doina-Anca - absentă
Ţapu Nazare Eugen - prezent
Ungureanu Mihai-Răzvan - absent
Valeca Şerban-Constantin - absent
Vasiliev Marian - prezent
Vâlcov Darius-Bogdan - absent
Vegh Alexandru - prezent
Verestóy Attila - prezent
Vochiţoiu Haralambie - absent
Voinea Florea - absent
Volosevici Andrei-Liviu - absent
Vosganian Varujan - absent
Zisu Ionuţ-Elie - absent

Domnul Nicolae Moga:

Mulţumesc, domnule secretar.

În temeiul prevederilor art. 32 alin. (4) din Regulamentul şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, îi invit pe membrii Birourilor permanente să se întrunească în sala de şedinţe a Biroului permanent al Camerei Deputaţilor, pentru constatarea rezultatului votării, încheierea şi semnarea proceselor-verbale.

Vom relua lucrările în plen după constatarea rezultatului votului de către membrii celor două Birouri permanente.

Vă rog!

PAUZĂ

Domnul Nicolae Moga:

Reluăm lucrările.

Îl invit pe domnul deputat Nicolicea pentru prezentarea proceselor-verbale referitoare la rezultatul votului.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Eugen Nicolicea:

Mulţumesc.

Proces-verbal

referitor la rezultatul votului exprimat de către deputaţi şi senatori cu privire la numirea unui membru al Colegiului director al Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării

În temeiul prevederilor art. 32 din Regulamentul şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, Birourile permanente ale celor două Camere ale Parlamentului au procedat la verificarea şi numărarea voturilor exprimate prin vot secret cu buletine, de către deputaţi şi senatori, asupra candidaturii doamnei Theodora Bertzi în funcţia de membru al Colegiului director al Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării pentru un mandat de 5 ani, şi au constatat următoarele:

Numărul total al deputaţilor şi senatorilor 587

Numărul deputaţilor şi senatorilor prezenţi 344

Numărul total de voturi exprimate 343

Numărul de voturi anulate niciunul

Numărul total de voturi valabil exprimate 343

din care:

Voturi pentru 312

Voturi contra 29

Potrivit art. 24 alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, membrii Colegiului director al Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării se numesc cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor prezenţi.

Ca urmare, având în vedere rezultatul votului, Birourile permanente au constatat că este îndeplinită majoritatea de voturi cerută de lege pentru numirea doamnei Theodora Bertzi în funcţia de membru al Colegiului director al Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării pentru un mandat de 5 ani.

Încheiat astăzi, 25 februarie 2013.

Domnul Nicolae Moga:

Mulţumesc, domnule deputat.

Cu majoritate de voturi, doamna Bertzi Theodora este numită membru al Colegiului director al Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării pentru un mandat de 5 ani, iar domnul Giboi Alexandru Ion este numit în funcţia de director general al Agenţia Naţionale de Presă AGERPRES.

Domnul Eugen Nicolicea:

Permiteţi-mi să dau citire şi celui de-al doilea proces-verbal cu privire la AGERPRES.

Domnul Nicolae Moga:

Vă rog.

Domnul Eugen Nicolicea:

Proces-verbal

referitor la rezultatul votului exprimat de către deputaţi şi senatori cu privire la numirea directorului general al Agenţiei Naţionale de Presă AGERPRES

În temeiul prevederilor art. 32 din Regulamentul şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, Birourile permanente ale celor două Camere ale Parlamentului au procedat la verificarea şi numărarea voturilor exprimate de către deputaţi şi senatori prin vot secret cu buletine de vot asupra candidaturii domnului Giboi Alexandru Ion, propus de primul ministru pentru numirea în funcţia de director general al Agenţiei Naţionale de Presă AGERPRES, şi au constatat următoarele:

Numărul total al deputaţilor şi senatorilor 587

Numărul deputaţilor şi senatorilor prezenţi 344

Numărul total de voturi exprimate 336

Numărul de voturi anulate niciunul

Numărul total de voturi valabil exprimate 336

din care:

Voturi pentru 278

Voturi contra 58

Potrivit prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată, şi ale art. 38 alin. (7) din Regulamentul şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, numirea în funcţie se hotărăşte cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor prezenţi.

Ca urmare, având în vedere rezultatul votului, Birourile permanente au constatat că este întrunită majoritatea de voturi cerută de Constituţie şi Regulament pentru numirea domnului Giboi Alexandru Ion în funcţia de director general al Agenţiei Naţionale de Presă AGERPRES pentru un mandat de 5 ani.

Vă mulţumesc.

Domnul Nicolae Moga:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Giboi Alexandru Ion este numit în funcţia de director general al Agenţiei Naţionale de Presă AGERPRES pentru un mandat de 5 ani.

Îmi rămâne sarcina să-l felicit pe domnul Giboi Alexandru Ion.

Pe doamna Bertzi Theodora nu am plăcerea, pentru că nu este prezentă.

Am rugămintea, toţi cei care participă, cei care sunt desemnaţi membri şi votaţi de Parlament, să fie prezenţi de acum încolo. Este ultima dată când accept acest lucru.

Încă o dată, felicitări, domnule Giboi.

Ordinea de zi fiind epuizată, declar încheiată şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului.

Vă mulţumesc şi dumneavoastră, colegilor din presă.

Vă doresc o seară plăcută!

Şedinţa s-a încheiat la ora 19.25.