Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 11.25.

Lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Valeriu Ştefan Zgonea, preşedintele Camerei Deputaţilor, şi domnul senator Nicolae Moga, vicepreşedinte al Senatului, înlocuit de domnul senator George-Crin-Laurenţiu Antonescu, preşedintele Senatului, şi domnul senator Florin Constantinescu, vicepreşedinte al Senatului, asistaţi de domnul deputat Cătălin-Daniel Fenechiu, secretar al Camerei Deputaţilor, şi domnul senator Alexandru Pereş, secretar al Senatului.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Bun venit, doamnelor şi domnilor.

Vă rog frumos să luaţi loc în bănci.

A venit domnul senator Haşotti de la Constanţa. Este o zi mare pentru noi.

(Discuţii, rumoare în sală)

Rog liderii grupurilor parlamentare să-şi invite colegii în sală.

Doamnelor şi domnilor deputaţi, vă rog frumos să luaţi loc în bănci. Rog distinşii membri ai Camerei Deputaţilor şi ai Senatului să ia loc în bănci pentru a putea începe şedinţa de astăzi.

Pe onorabilii membri ai Guvernului României îi rog frumos să ia loc în bănci.

Domnule Tudose, pe dumneavoastră o să vă rog frumos să vă despărţiţi de domnul ministru Bănicioiu, şi de doamna Cristea, domnule Bănicioiu, şi să luaţi loc în bănci fiecare.

Domnule deputat Mocioalcă, vă rog frumos să vă căutaţi locul în bănci. Rugaţi-l şi pe domnul deputat Harbuz, dacă se poate, că a venit de departe domnul Harbuz.

Domnule deputat Neacşu, domnule deputat Harbuz, doamna ministru, fiecare la locul Domniei Sale.

Îi rog pe colegii din presă... Fotografii din faţă să părăsească sala de plen.

Doamnelor şi domnilor, vă rog frumos să luaţi loc pentru a începe şedinţa.

Poate colegii de la presă, din spate, îi roagă pe colegii din faţă să vină lângă dumnealor, acolo.

(Discuţii;rumoare în sală)

Domnule prim-ministru, putem începe?

Domnule deputat Ruşanu, putem începe? Avem acordul dumneavoastră? Vă mulţumim foarte mult.

Domnule prim-ministru,

Doamnelor şi domnilor miniştri,

Doamnelor şi domnilor deputaţi şi senatori,

Declar deschise lucrările şedinţei comune de astăzi a Camerei Deputaţilor şi Senatului şi vă anunţ că, din totalul de 587 de deputaţi şi senatori, şi-au înregistrat prezenţa, până în acest moment, 401 parlamentari, 186 fiind absenţi. Cvorumul legal de 294 de deputaţi şi senatori este îndeplinit.

Proiectul ordinii de zi şi proiectul programului de lucru pentru şedinţa comună de astăzi stabilită de Birourile permanente comune, cu participarea liderilor grupurilor parlamentare, au fost distribuite deputaţilor şi senatorilor.

Întreb dacă sunt obiecţii la proiectul ordinii de zi.

Domnul deputat Neacşu, liderul Grupului parlamentar al PSD din Camera Deputaţilor.

Domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Marian Neacşu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte al Camerei Deputaţilor.

V-aş ruga frumos să supuneţi colegilor noştri, spre aprobare, o modificare la ordinea de zi.

La punctul 3, v-aş ruga să introducem propuneri privind modificarea Comisiei comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru elaborarea propunerii legislative de revizuire a Constituţiei României şi a Comisiei comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru elaborarea propunerilor legislative privind legile electorale. Sunt două înlocuiri ale Grupurilor parlamentare ale PSD.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Completarea ordinii de zi cu două înlocuiri ale Grupurilor parlamentare ale PSD la Comisia comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru elaborarea propunerilor legislative privind legile electorale şi la Comisia comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru elaborarea propunerii legislative de revizuire a Constituţiei României.

Sunt obiecţii, comentarii? Nu sunt.

Mulţumesc.

Supun votului ordinea de zi pentru şedinţa comună de astăzi, cu completările propuse de către domnul deputat Marian Neacşu.

Cine este pentru?

Vă mulţumesc.

Abţineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Cu unanimitate, ordinea de zi a fost aprobată.

În legătură cu programul de lucru sunt obiecţii? Până la finalizarea ordinii de zi, după cum ştiţi. Avem şi un vot final cu 38 de legi. Majoritatea sunt respingeri. Nu sunt obiecţii.

Mulţumesc.

Supun votului programul de lucru.

Cine este pentru?

Abţineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Cu unanimitate de voturi, programul de lucru a fost aprobat.

Mulţumesc foarte mult.

La primul punct din ordinea de zi este înscrisă angajarea răspunderii Guvernului asupra Proiectului de Lege privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România.

Reamintesc faptul că acest proiect de lege a fost depus pe 11 aprilie 2013 la Parlament.

Birourile permanente ale celor două Camere, cu participarea liderilor grupurilor parlamentare, în şedinţa din 11 aprilie 2013, conform prevederilor Constituţiei, art. 114, au stabilit perioada pentru depunerea amendamentelor, începând cu 12 aprilie 2013 până luni, 15 aprilie 2013, ora 12.00, precum şi transmiterea acestora la Guvern, urmând ca Guvernul să hotărască asupra amendamentelor şi să prezinte astăzi Parlamentului proiectul de lege asupra căruia îşi asumă răspunderea.

Cu aceste precizări, îl invit la tribună pe domnul Victor-Viorel Ponta, prim-ministrul României, pentru prezentarea proiectului de lege.

Domnule prim-ministru, aveţi cuvântul.

Domnul Victor-Viorel Ponta - prim-ministrul Guvernului României:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,

Vreau să vă mulţumesc de la început pentru faptul că aţi acceptat această procedură constituţională de angajare a răspunderii Guvernului pentru un text de lege.

Vreau să precizez că se împlineşte în curând un an de când ocup funcţia de prim-ministru. Este prima dată când folosesc acest instrument constituţional şi nu intenţionez, în perioada următoare, să-l folosesc din nou.

Nu în urmă cu mult timp, mă aflam tot la această tribună - este adevărat, reprezentând opoziţia - şi criticam abuzul folosirii acestei proceduri. Cred că sarcina constituţională de a elabora legi este evident a Parlamentului României şi numai într-o situaţie excepţională, cum este cea de astăzi, Guvernul vine şi cere sprijinul dumneavoastră, al reprezentanţilor legitimi ai poporului român, pentru o reglementare extrem de importantă pentru situaţia de astăzi şi de mâine a ţării.

Vreau să prezint foarte pe scurt principalele obiective ale acestui act normativ pentru care astăzi cer sprijinul dumneavoastră.

În primul şi în primul rând, acest act îşi propune să aducă o reparaţie istorică pentru cei care au avut de suferit în urmă cu aproape 70 de ani, fiindu-le confiscate proprietăţile de către statul român şi regimul politic de atunci.

Şi vreau, cu această ocazie, să spun ca un social-democrat care trăieşte în secolul al XXI-lea, că dreptul de proprietate este un fundament al unei societăţi democratice în secolul al XXI-lea că vreau, în numele Guvernului şi al statului român, să cer scuze tuturor celor care au avut de suferit, persoane particulare, dar mai ales cultelor religioase, tuturor cultelor religioase din România, cu o specificaţie cu totul şi cu totul deosebită pentru cultul greco-catolic, care a avut, poate, cel mai mult de suferit prin măsurile luate în urmă cu 70 de ani. Vreau să prezint aceste scuze oficial, să spun că societatea românească şi statul de drept trebuie să respecte proprietatea şi trebuie să considere că, ori de câte ori acest drept este încălcat, trebuie să caute soluţii pentru a repara, atât cât este posibil, un drept fundamental.

Ţin să fac această declaraţie, în numele Guvernului şi al României, şi cred că, după 70 de ani, era necesară o asemenea poziţie.

(Aplauze în sală)

În al doilea rând, aş vrea, prin această lege, cu sprijinul dumneavoastră, să facem dreptate şi actualilor cetăţeni ai României, cei de astăzi şi cei de mâine, care, inevitabil, vor suporta cu toţii, pentru că nu este doar o sarcină a Guvernului sau a Parlamentului, ci a societăţii în ansamblu, costurile implicate de repararea şi retrocedările imobilelor sau ale despăgubirile pentru imobilele confiscate de statul român în urmă cu 70 de ani.

Astăzi, vreau să spunem poporului român ce s-a plătit, ce s-a retrocedat până astăzi şi ce mai este de plătit şi de retrocedat în viitor, pentru că, până la urmă, o nedreptate clară, evidentă, comisă în urmă cu 70 de ani, nu se poate îndrepta printr-o nouă nedreptate pe care, din păcate, am văzut-o în unele sau în multe cazuri.

Vreau ca întreaga societate românească să ştie că, până în acest moment, s-au retrocedat aproape 10 000 de clădiri, din care 2 000 aparţinând unor instituţii publice: şcoli, spitale, muzee, sedii de instituţii. S-au retrocedat, de asemenea, 1,3 milioane de hectare, din care 300 000 de hectare în intravilan. Sigur, cei care au condus în ultimii ani, Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor, poate că vor explica de unde au apărut 300 000 de hectare în intravilanul românesc, dar aceasta ţine de cu totul şi cu totul altceva.

S-au restituit, în numerar, 150 de milioane de euro, iar prin acţiuni la Fondul "Proprietatea" aproape 4 miliarde de euro. Toate acestea la un loc, 10 000 de clădiri, 1,3 milioane de hectare, 150 de milioane de euro în numerar, 4 miliarde de euro în acţiuni la Fondul "Proprietatea" şi, sigur, ceea ce mai avem de restituit în continuare - în acest moment, estimarea este undeva la 8 miliarde de euro - reprezintă totuşi un cost important pe care societatea românească în ansamblul îl are de plătit.

Trebuie să spunem adevărul, trebuie ca oamenii să ştie ce s-a restituit şi ce se va restitui în continuare. Şi, repet, vreau să facem dreptate şi celor care trăiesc azi şi mai ales celor care vor trăi mâine în România, pentru că sarcina mai departe rămâne pe viitoarele Guverne, pe viitorii contribuabili la bugetul public şi este corect să le spunem oamenilor adevărul despre ceea ce trebuie să facem în continuare.

În al treilea rând, propunerea de lege pe care o prezint în faţa dumneavoastră vine cu o soluţie juridică realistă, pragmatică şi echilibrată, o soluţie juridică, care a fost construită în mai multe luni de zile de discuţii cu specialişti din România, cu specialişti în drept constituţional, în drept civil, o soluţie discutată cu specialiştii Curţii Europene a Drepturilor Omului, o soluţie juridică sustenabilă pe termen mediu şi lung, şi care, evident, respectă toate principiile constituţionale ale României, dar şi toate standardele europene.

Această soluţie trebuie să se dovedească în continuare, repet, realistă şi pragmatică, pentru că, din păcate, soluţiile legislative adoptate până în acest moment, începând cu Legea nr. 18/1991, Legea nr. 1/2000, Legea nr. 10/2001 şi Legea nr. 247/2005, nu au rezolvat decât în mică parte problema retrocedărilor.

Vreau să dau un singur exemplu. În baza Legii nr. 247/2005, adoptată în urmă cu opt ani, se dorea şi se anticipa ca toate despăgubirile să fie acordate în baza acţiunilor la Fondul "Proprietatea". Din păcate, după opt ani de zile, s-au soluţionat, în mod efectiv, doar 13 000 de cereri - cei care au primit despăgubiri. 13 000 din 200 000 de cereri. Înseamnă că şase fonduri "Proprietatea", dacă am face, poate că am reuşi să acoperim ceea ce este de retrocedat, aşa încât soluţia juridică prezentată astăzi trebuie, în primul şi în primul rând, să fie realistă şi posibilă, dincolo de toate celelalte principii.

În al patrulea rând, stimaţi colegi, vă cer ajutorul dumneavoastră, Parlamentului României, ca, prin această lege, să combatem un fenomen infracţional extrem de grav, care a apărut în ultimii ani în România: fenomenul cesionarilor sau al samsarilor imobiliari, cei care au comis, în mod clar, organizat, cu foarte multe complicităţi, poate cea mai mare fraudă adusă bugetului României de după 1989.

Am prezentat şi vă voi pune la dispoziţie nenumărate situaţii concrete, în care cesionari care au plătit 50 000 de euro sau 100 000 de euro, sau 200 000 de euro, în două, trei, patru luni, având şi cunoscând toate căile administrative, au primit despăgubiri de 20, 30, 50 de milioane de euro, un lucru care a afectat grav nu doar procesul de restituire, dar şi încrederea societăţii româneşti că acesta este un proces corect şi un proces de îndreptare a unor nereguli şi a unor nedreptăţi istorice.

Prin această lege, punem stavilă acestui fenomen, fenomen care, în ultimii trei-patru ani, a secătuit bugetul României şi a făcut, practic, imposibilă aplicarea sa în practică.

În al cincilea rând, prin prezenta lege, vreau să soluţionăm, cu sprijinul dumneavoastră, doamnelor şi domnilor parlamentari, un litigiu extrem de grav pe care statul român îl are pe rolul Curţii Europene a Drepturilor Omului.

În acest moment, sunt peste 3 500 de cauze.

În 2010, stimaţi colegi - unii erau la guvernare atunci -, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a soluţionat, printr-o decizie pilot, una din aceste cauze. A acordat un termen României pentru a-şi pune la punct legislaţia. Altfel, toate cele 3 500 de cauze, începând cu data de 12 mai, ar fi soluţionate, conform deciziei pilot, ceea ce pentru România, pentru bugetul României, este, în mod clar, cu totul şi cu totul nesustenabil.

În al şaselea rând, şi cu aceasta închei seria de obiective, este un moment de responsabilitate politică, un moment în care Guvernul şi Parlamentul colaborează pentru soluţionarea unei probleme istorice.

Vreau să spun de la început că singurul grup parlamentar aflat astăzi în Parlamentul României, care nu a legiferat niciodată problema retrocedărilor, este un grup nou, Grupul parlamentar al PP-DD. Toate celelalte...

(Aplauze în sală din partea Grupurilor parlamentare ale PP-DD)

Nu era neapărat o laudă, era o realitate.

Toate celelalte grupuri politice, participând la guvernare în 1991, în 1997 - 2000, 2001 - 2004 sau în 2005, au adoptat legislaţie în acest domeniu, motiv pentru care astăzi ori suntem cu toţi responsabili şi încercăm să rezolvăm o problemă a României, ori putem să jucăm mai departe, - unii dintre noi, foarte puţini - cartea demagogiei şi a neseriozităţii, şi sancţiunea pe care au primit-o pe 9 decembrie s-ar putea să se dovedească încă o dată o sancţiune corectă.

Vreau să mulţumesc, în mod special, parlamentarilor USL, ai Grupului minorităţilor naţionale, ai Grupurilor parlamentare ale UDMR şi ai Grupurilor parlamentare ale PP-DD care au făcut amendamente serioase la această lege, care ne-au ajutat să îmbunătăţim forma finală şi care au participat, cu bună-credinţă, la soluţionarea unei grave probleme pentru societatea românească.

Sunt convins că, în acest moment, s-a dat dovadă că, atunci când e vorba, într-adevăr, de o problemă naţională şi de interes naţional, disputele politice pot să treacă pe planul doi şi, repet, apreciez toate amendamentele care au fost făcute şi care ne-au ajutat, în mod efectiv, să facem o lege mai bună.

Din punct de vedere tehnic, vreau să enumăr doar şase prevederi importante.

În primul rând, principiul de bază al legii este acela al restituirii în natură către proprietari - repet, către proprietari - nu către cesionari, nu către samsari imobiliari. Principiul restituirii în natură către proprietari este un principiu pe care mulţi din cei prezenţi astăzi în Parlament l-au invocat şi în 2005, şi în 2012, şi care se află la baza legii.

În al doilea rând, există situaţii reglementate separat sau în mod special: şcolile şi spitalele care sunt retrocedate, timp de 10 de ani nu pot să-şi schimbe destinaţia. Trebuie să rămână ca şcoli şi spitale, şi este de datoria Guvernului, împreună cu autorităţile locale, ca, în următorii 10 ani, să găsească soluţii fie de cumpărare a acelor imobile, fie de identificare a unor alte imobile.

Parcurile şi spaţiile verzi nu se retrocedează, în nicio variantă.

Există o soluţie legală mult discutată cu mulţi dintre dumneavoastră, cu parlamentari, cu reprezentanţi ai autorităţilor locale, referitoare la islazuri. Islazurile nu mai pot fi retrocedate. Sunt terenuri extrem de importante pentru viaţa unei comunităţi rurale. Nu mai pot fi cedate sau retrocedate decât cu avizul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi pe baza unui referendum al comunităţilor locale.

Dacă membrii comunităţilor locale nu sunt de acord, islazul nu va fi retrocedat şi compensarea se va face financiar.

De asemenea, pădurile care vor fi retrocedate - suprafeţele forestiere - se vor supune unui regim strict. Codul silvic, modificările la Codul silvic vor fi prezentate de Guvern în perioada imediat următoare pentru a asigura ca dreptul de proprietate legitim al proprietarului privat să nu ducă la distrugerea suprafeţelor forestiere, ci la prezervarea acestora şi la exploatarea lor în mod raţional şi în modul prezervării patrimoniului naţional.

În al treilea rând, se vor afecta toate terenurile disponibile din fondul public, pentru ca cei care nu mai pot să primească în natură imobile - mă refer, evident, la terenuri - să poată să participe la licitaţiile cu puncte şi să obţină totuşi o despăgubire în echivalent.

Vreau să fac o precizare, pentru că există parlamentari care cunosc situaţia, şi doar din demagogie o exploatează pe la televizor - alţii chiar nu o cunosc - şi pentru această a doua categorie vreau să explic foarte clar. Orice altă variantă decât cea cu puncte, şi anume recunoaşterea despăgubirilor în bani, conform legislaţiei europene, se introduce imediat în calculul ESA al deficitului public şi ar fi dus România imediat în momentul recunoaşterii acestor despăgubiri la un deficit pe care niciun fel de Guvern - nici cel actual, nici cel trecut şi nici cel viitor - nu l-ar fi putut vreodată gestiona.

Sistemul cu puncte este un sistem pe care l-am discutat cu experţii Curţii Europene al Drepturilor Omului. A fost acceptat de către aceştia. Se consideră compatibil cu standardele europene şi, practic, fiecare punct în valoare de un leu va da posibilitatea fie la cumpărarea de terenuri din fondul public, fie la despăgubiri financiare.

În al cincilea rând, sunt prevăzute în lege termene clare. Când spun că a existat o contribuţie importantă, vreau să spun că parlamentari cu experienţă în domeniu: domnul deputat Markó Attila, de la Grupul parlamentar al UDMR, domnul deputat Fenechiu, de la Grupul parlamentar al PP-DD, colegul meu, Florin Iordache, de la Grupul parlamentar al PSD, oameni cu experienţă, au făcut amendamente şi observaţii concrete extrem de utile pentru ca termenele prevăzute în lege să fie clare şi să dea o certitudine referitoare la modul şi la perioada în care se desfăşoară procedurile.

În ceea ce priveşte despăgubirile financiare, cei 14 000 de beneficiari care au deja titlul de despăgubire, dar care, din 2011 încoace, nu au mai primit nicio sumă, pentru că s-au terminat acţiunile la Fondul "Proprietatea", vor primi despăgubirile în cinci ani. Ceilalţi, în şapte ani, iar cesionarii vor primi doar 15% din diferenţa dintre preţul plătit proprietarului şi valoarea de despăgubire. Sperăm ca, în acest fel... 15%, sigur, reprezintă deja un profit important, dar, de la 50 000 de euro la 50 de milioane de euro, cred că nu mai putem accepta să plătim în continuare.

În final, stimaţi colegi, vreau să vă cer ajutorul - un parteneriat între Parlamentul României şi Guvernul României - pentru a dovedi că putem lua decizii grele, dar importante pentru societatea românească. Vreau să cred că acest Guvern şi acest Parlament nu vor invoca

scuzele pe care le auzeam anul trecut, la începutul anului trecut: "Am vrea, dar nu putem!", "Nu ne lasă nu ştiu cine!", "Nu avem cum!".

Impotenţa politică nu cred că-şi mai are locul în 2013 şi nu ne mai putem permite acest lucru, şi vreau să cer sprijinul dumneavoastră pentru a rezolva o problemă şi nu doar pentru a o amâna, cum s-a întâmplat în ultimii ani, din păcate, foarte des.

În al doilea rând, această lege a fost un turnesol pentru a evidenţia unde se opreşte bătălia politică şi unde începe pura demagogie.

Repet, am avut discuţii lungi, dificile, importante cu reprezentanţii societăţii civile, cu reprezentanţii cultelor religioase, cu grupurile parlamentare. Absolut toată lumea a venit cu bună-credinţă şi tot ceea ce se putea introduce în lege s-a introdus.

Mă bazez pe acest sprijin în continuare şi cred că este vorba de un efort comun al USL, al Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale, al Grupurilor parlamentare ale UDMR şi al Grupurilor parlamentare ale PP-DD, al cultelor religioase, al societăţii civile pentru a încerca să dăm o soluţie unei probleme foarte vechi.

Vreau să mulţumesc, de la această tribună, colegilor mei: domnul preşedinte Băeşu, domnul secretar de stat Puţura, parlamentarilor care au lucrat în mod efectiv, cu pixul pe hârtie, şi au lucrat la textul acestei legi. În spatele prezentului act normativ, se află foarte, foarte multe ore de muncă, foarte multă dedicaţie şi, dacă vreţi, se află o dovadă că există şi pot exista oameni care servesc statul român şi care nu pot fi cumpăraţi, nu pot fi deviaţi de la sarcinile lor, oricât de mari sunt interesele şi oricât de mulţi bani sunt în joc, şi le mulţumesc pentru aceasta.

În ultimul rând, vreau să fac un apel la toţi cei prezenţi astăzi aici, la decenţă şi la simţul datoriei faţă de interesul naţional, care astăzi ne este, în mod clar, pus pe masa deciziei. Au fost amendamente pe care le consider nu doar inacceptabile, dar absolut ruşinoase. Este un domn senator, domnul Tişe, care a propus să dăm cesionarilor toţi banii, nu doar 15%.

Sunt alte amendamente, cred că domnul senator Ungureanu, care a propus ca proprietarilor să le dăm doar 25%. Este o abordare comunistă, care stabileşte că unii primesc 75%, alţii 25% pe nişte criterii pe care o societate democratică, în secolul al XXI-lea, în mod sigur, nu poate decât să le respingă.

Vreau să spun că, dacă existau soluţii mai bune, sunt sigur că ar fi fost adoptate până în acest moment.

Guvernul, în 2005, condus de domnul Tăriceanu, din care făceau parte domnul Blaga, domnul Ungureanu, doamna Macovei, a adoptat o soluţie cu bună-credinţă. O spun din calitatea celui care a depus moţiune de cenzură atunci, alături de colegii mei de la Grupul parlamentar al PSD.

Din păcate, acea soluţie nu a rezolvat problemele ţării, problema aceasta a retrocedărilor, şi este, astăzi, sarcina noastră să o rezolvăm nu prin contestaţii inutile, ci prin decizie şi asumare a responsabilităţii.

În ultimul rând, cer ajutor de la toţi cei prezenţi astăzi, aici - unii chiar pot să-l dea, pentru că ştiu foarte mult - pentru ca să tragem la răspundere penală pe cei care, în perioada 2009 - 2011, au fraudat statul român cu sume de miliarde şi miliarde de lei.

Cred că mulţi din cei prezenţi aici sau câţiva din cei prezenţi aici ştiu cine sunt cei care în 2009, 2010, 2011, au falsificat documente, au folosit, în mod abuziv, cesiunile de drepturi litigioase, s-au îmbogăţit pe spinarea statului român, şi cred că putem face dreptate mai departe, doar dacă-i pedepsim pe cei vinovaţi.

Vă mulţumesc pentru sprijin şi mă bazez pe responsabilitatea dumneavoastră!

(Aplauze în sală)

(Domnul senator George-Crin-Laurenţiu Antonescu, preşedintele Senatului, îl înlocuieşte la prezidiu pe domnul senator Nicolae Moga, vicepreşedinte al Senatului.)

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc, domnule prim-ministru.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Vă reamintesc că, urmare a prezentării Proiectului de Lege privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România pentru care Guvernul şi-a asumat răspunderea, poate fi depusă moţiunea de cenzură în termen de trei zile de la prezentare, potrivit art. 114 alin. (2) din Constituţie.

La punctul următor din ordinea de zi este înscrisă Reexaminarea Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 195 din 3 aprilie 2013.

Din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul? Nu.

Dau cuvântul domnului deputat Vlase Petru Gabriel, preşedintele Comisiei permanente a Camerei Deputaţilor şi Senatului privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, organizarea şi funcţionarea şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru prezentarea raportului comun al celor două comisii.

Domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport comun asupra Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 195 din 3 aprilie 2013 asupra obiecţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 pct. 14 din legea amintită mai sus.

În temeiul art. 15 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, un număr de 51 de deputaţi au formulat obiecţia de neconstituţionalitate asupra Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor.

În data de 16 aprilie 2013, potrivit dispoziţiilor art. 9 şi 10 din Regulamentul şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a Camerei Deputaţilor, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări a Senatului şi Comisia comună permanentă a Camerei Deputaţilor şi Senatului privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor au fost sesizate, spre dezbatere în fond, cu reexaminarea Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 195 din 3 aprilie 2013 asupra obiecţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 şi 14 din lege.

Potrivit dispoziţiilor art. 9 şi 10 din Regulamentul şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, cele trei comisii sesizate în fond au dezbătut legea supusă reexaminării în şedinţa din 16 aprilie 2013.

Prin Decizia nr. 195 din 3 aprilie 2013, Curtea Constituţională, învestită în temeiul art. 146 din Constituţia României şi al art. 15 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, a admis în parte obiecţia de neconstituţionalitate asupra Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, formulată de un număr de 51 de deputaţi.

Autorii obiecţiei de neconstituţionalitate consideră că art. I pct. 14, referitor la introducerea art. 19¹ alin. (1), din lege conservă, în parte, viciile de neconstituţionalitate constatate de Curte prin Decizia nr. 81/2013, iar art. IV al legii depăşeşte cadrul acestei decizii, precum şi al cererii de reexaminare formulate de Preşedintele României.

În urma deliberărilor, Curtea Constituţională, cu majoritate de voturi, a admis în parte obiecţia de neconstituţionalitate, în raport de criticile formulate, şi a constatat următoarele:

1. dispoziţiile art. I pct. 14 din Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor sunt neconstituţionale;

2. respinge ca inadmisibilă obiecţia de neconstituţionalitate formulată de aceiaşi autori cu privire la dispoziţiile art. IV din Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor.

În urma dezbaterilor şi a punctelor de vedere exprimate de către membrii celor trei comisii, în raport de Decizia Curţii Constituţionale nr. 195/2013, s-a hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului celor două Camere, spre dezbatere şi adoptare, Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 96/1992 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, cu amendamentele admise, prezentate în anexa care face parte integrată din prezentul raport.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc foarte mult, domnule deputat, domnule preşedinte.

Dacă, din partea grupurilor parlamentare, la dezbateri generale...

Domnul senator Cristian Rădulescu, vă rog, liderul Grupului parlamentar al PDL. Aveţi cuvântul.

Domnul Cristian Rădulescu:

Domnilor preşedinţi,

Stimaţi colegi,

Raportul prezentat de către comisii are o calitate, de altfel, uşor de îndeplinit, aceea că pune de acord textul statutului cu decizia Curţii Constituţionale, care a arătat, în două rânduri, faptul că mandatul parlamentarului trebuie exercitat cu continuitate şi nu poate fi întrerupt nici pentru o perioadă de trei luni, nici pentru o lună, nici pentru o săptămână, pur şi simplu, el trebuie exercitat, conform Constituţiei, cu continuitate. Reprezentarea poporului, populară să fie făcută fără întrerupere.

În opinia noastră există şi un defect în rezolvarea pe care a găsit-o raportul comisiilor, faptul că, pentru conflictul de interese - care, altfel, pentru alţii este considerat de natură penală -, sancţiunea disciplinară care a fost introdusă este una minimă şi ea este cea pecuniară, se referă la posibilitatea de reţinere a 10% din indemnizaţie pe o perioadă de maxim trei luni de zile.

Opinia noastră este că rezolvarea corectă era aceea care alinia demnitarul parlamentar celorlalte categorii de demnitari şi funcţionari publici care fac obiectul legii de profil, aşa-zisa Lege ANI. Din această cauză, noi am iniţiat o propunere legislativă, Grupurile parlamentare ale PDL, propunere pe care am anunţat-o în plenul reunit acum o lună de zile, şi care se referă la faptul că conflictul de interese dovedit definitiv trebuie să fie considerat incompatibilitate şi să se soldeze cu întreruperea mandatului. Dar aceasta face obiectul legii de care am spus şi o vom dezbate cu altă ocazie.

Conform celor expuse, vedeţi, deci, că raportul este, în opinia noastră, şi cu unele rezolvări, dar şi cu unele nerezolvări de fond, drept pentru care ne vom abţine la votul asupra acestui raport.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă mulţumesc foarte mult, domnule senator.

Din partea Grupului parlamentar al PP-DD, domnul deputat Radu Popa, liderul grupului parlamentar.

Domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Radu Mihai Popa:

Vă mulţumesc, domnilor preşedinţi,

Stimaţi colegi,

Domnilor miniştri,

Domnule prim-ministru,

Prelungirea dezbaterilor în comisii şi în plenul legislativului privind noul statut al parlamentarilor nu este în interesul nimănui. Proiectul a fost deja întârziat nepermis. Suntem în aprilie şi în curând sărbătorim Paştele. De la Crăciun şi până la Paşte nu am discutat decât despre statutul parlamentarilor. Eu cred că e cam mult.

Statutul nu trebuie să fie o sumă de privilegii, ci o tablă a poruncilor pentru fiecare dintre noi. Grupul parlamentar al PP-DD susţine imunitatea doar pentru declaraţii politice, aşa cum se întâmplă în toate democraţiile consolidate ale lumii civilizate. Rămânem fermi pe poziţii, apartenenţa la forul legislativ nu trebuie confundată cu privilegiile în faţa legii, aşa cum prevedea prima formă a statutului. Este o victorie a opoziţiei şi a PP-DD care a vorbit - înaintea oricărui alt partid - de nevoia unei imunităţi asigurate doar pentru declaraţii politice şi de egalitate în faţa legii.

Vă mulţumesc, domnilor colegi, şi sperăm să terminăm odată cu această dezbatere. (Aplauze)

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Şi eu sper. Vă mulţumesc foarte mult.

Să începem să discutăm despre regulamentele comune, despre regulamentul fiecărei Camere, aşa cum ne-am angajat.

Intrăm la dezbaterea pe articole. Mai este vreun grup parlamentar care vrea să ia cuvântul? Nu.

La dezbaterea pe articole, avem amendamente admise.

La primul amendament admis, sunt obiecţii, comentarii?

Nu. Admis.

Cel de-al doilea amendament. Obiecţii, comentarii?

Nu. Admis.

Cel de-al treilea amendament. Obiecţii, comentarii?

Nu. Admis.

Amendamentul nr. 4? Obiecţii, comentarii? Nu. Admis.

Vă mulţumesc foarte mult.

Supun votului dumneavoastră proiectul de lege în integralitatea sa.

(Discuţii în sală)

Raportul?! Raportul pentru proiectul de lege. Se subînţelege. Pentru cei care au experienţă politică în Parlament se subînţelege, pentru cei mai tineri..., aveţi dreptate.

Cine este pentru? 343 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 51 de voturi împotrivă.

Abţineri? 57 de abţineri.

Proiectul de lege... Raportul propus de către comisiile comune a fost adoptat.

(Discuţii în sală)

Bun. Deci cu 343 de voturi pentru, 51 de voturi împotrivă şi 57 de abţineri, Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 96/1992 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor a fost adoptată.

Mergem la următorul punct.

Există, din partea Grupului parlamentar al PSD, două propuneri de modificare - Modificări în componenţa nominală a Comisiei comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru elaborarea propunerii legislative de revizuire a Constituţiei României şi a Comisiei comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru elaborarea propunerii legislative privind legile electorale.

Domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Marian Neacşu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Grupurile parlamentare reunite ale PSD din Camera Deputaţilor şi Senat propun înlocuirea domnului deputat Adam Ion cu domnul senator Chiriac Viorel la Comisia comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru elaborarea propunerilor legislative privind legile electorale. Domnul deputat Adam Ion urmând să facă parte din Comisia comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru elaborarea propunerii legislative de revizuire a Constituţiei României.

Menţionăm că supleant la Comisia comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru elaborarea propunerii legislative de revizuire a Constituţiei României va fi domnul deputat Stragea Sorin Constantin.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc.

Supun votului cele două propuneri. Sunt obiecţii? Comentarii? Nu.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Abţineri? Nu sunt.

Cu unanimitate de voturi.

Urmează punctul 3 al ordinii de zi: Informare cu privire la modificarea componenţei Grupului Pro-America.

Domnul senator PSD Adrian Anghel îl înlocuieşte pe domnul deputat Victor-Viorel Ponta.

Domnul Tudor-Alexandru Chiuariu, senator PNL, o înlocuieşte pe doamna senator Doina-Anca Tudor, senator PNL.

Doamna deputat Ana Birchall, domnul deputat Corneliu-Mugurel Cozmanciuc, domnul deputat Bogdan Ciucă, domnul deputat Cezar Preda şi domnul senator Marius Coste sunt propuşi pentru a intra în componenţa Grupului Pro-America.

Sunt obiecţii, comentarii? Nu. Mulţumesc.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Cu unanimitate de voturi.

Urmează punctul 4 - Modificări în componenţa unor delegaţii ale Parlamentului României la organizaţiile parlamentare europene şi internaţionale.

Cu privire la delegaţia Parlamentului României la Adunarea Parlamentară a Mediteranei, precizez următoarele: pe lista de vot final avem înscris un proiect de hotărâre privind modificarea componenţei acestei delegaţii. La acest proiect de hotărâre urmează să se adauge încetarea calităţii de membru a doamnei Dumitru Ioana Jenica, deputat PP-DD, conform înţelegerii dintre grupurile parlamentare, pentru a ne putea încadra astfel în numărul de membri ce revin delegaţiei, potrivit statutului organizaţiei.

Sunt obiecţii? Comentarii? Nu. Mulţumesc.

Supun votului această modificare.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Cu unanimitate de voturi, modificarea a fost aprobată, urmând ca hotărârea de modificare, în ansamblul ei, să fie supusă votului final la secţiunea de vot final, dacă vreţi să-l facem tot acum...

(Discuţii în sală)

Atunci mergem la final.

Delegaţia Parlamentului României la Adunarea Parlamentară a Uniunii pentru Mediterana.

Precizăm următoarele: pe lista de vot final a fost înscris un proiect de hotărâre privind modificarea componenţei acestei delegaţii. La acest proiect de hotărâre urmează să se adauge încetarea calităţii de membru a domnului Olosz Gergely, senator UDMR, conform înţelegerii liderilor grupurilor parlamentare, pentru a păstra statutul delegaţiei noastre la statutul organizaţiei.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri? Nu sunt.

Cu unanimitate de voturi.

Cu privire la Delegaţia Parlamentului României la Adunarea Parlamentară a Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare, pentru a ne încadra în numărul de membri ce revin delegaţiei, potrivit statutului, urmează ca grupurile parlamentare să nominalizeze încetarea calităţii de membru supleant a unuia dintre aceştia.

Avem?

O să rog liderii grupurilor parlamentare să anunţe la microfon.

O anunţ eu: domnul Niculae Bădălău se retrage din calitatea de membru supleant al Adunării Parlamentare a Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa.

Sunt obiecţii, comentarii? Nu sunt.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri? Nu sunt.

În unanimitate.

Punctul 5. Aprobarea componenţei grupurilor parlamentare de prietenie din Parlamentul României.

Dragi colegi, componenţa grupurilor parlamentare de prietenie din Parlamentul României, inclusiv conducerea acestora, a fost stabilită în urma înţelegerii dintre liderii grupurilor parlamentare, fiind comunicată tuturor acestora de Comitetul Director GRUI.

Întreb dacă dumneavoastră aveţi obiecţii. Nu aveţi obiecţii.

Pentru operativitate, vă propun ca aprobarea componenţei să fie făcută pentru toate grupurile de prietenie, aşa cum au stabilit liderii grupurilor, printr-un singur vot.

Supun votului dumneavoastră această procedură.

Cine este pentru? Unanimitate.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Unanimitate de voturi. Vă mulţumesc, procedura a fost aprobată.

Acum, supun votului dumneavoastră componenţa tuturor grupurilor de prietenie şi conducerea acestora.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri? Nu sunt.

Cu unanimitate de voturi, componenţa grupurilor parlamentare de prietenie, bineînţeles, aşa cum v-am spus, şi conducerea acestora, a fost aprobată.

La punctul următor, punctul 6, Proiectul de Hotărâre pentru modificarea anexei la Hotărârea Parlamentului României nr. 26/2013 privind aprobarea componenţei nominale a Comisiei comune pentru integrare europeană dintre Parlamentul României şi Parlamentul Republicii Moldova.

Vă citesc hotărârea.

"Articol unic. - Anexa la Hotărârea Parlamentului României nr. 26/2013 privind aprobarea componenţei nominale a Comisiei comune pentru integrare europeană dintre Parlamentul României şi Parlamentul Republicii Moldova, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 111 din 26 februarie 2013, se completează după cum urmează:

- deputat Corneliu-Mugurel Cozmanciuc, aparţinând Grupului parlamentar al PNL, este desemnat în calitatea de membru."

Sunt obiecţii, comentarii? Nu.

Supun votului dumneavoastră acest proiect de hotărâre.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri? Nu sunt.

Cu unanimitate de voturi, proiectul de hotărâre a fost adoptat.

Începând de la punctul 7 din ordinea de zi avem votul, în ansamblu, asupra proiectelor de hotărâri, proiectelor de lege şi propuneri legislative dezbătute în şedinţa comună din data de 12 martie 2013, rămase pentru votul final.

(Discuţii la prezidiu)

Începem procedura de vot.

Supun votului Proiectul de Hotărâre pentru modificarea anexei la Hotărârea Parlamentului României nr. 8/2013 privind aprobarea componenţei nominale a Delegaţiei Parlamentului României la Adunarea Parlamentară a Francofoniei.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Mulţumesc.

Cu unanimitate de voturi, proiectul de hotărâre a fost adoptat.

Următorul proiect, punctul 8, Proiectul de Hotărâre pentru modificarea anexei la Hotărârea Parlamentului României nr. 9/2013 privind constituirea Delegaţiei permanente a Parlamentului României la Adunarea Parlamentară a Mediteranei, cu modificarea aprobată în şedinţa de astăzi.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Cu unanimitate de voturi, proiectul de hotărâre a fost adoptat.

Supun votului punctul 9, Proiectul de Hotărâre pentru modificarea anexei la Hotărârea Parlamentului României nr. 10/2013 privind aprobarea componenţei nominale a Delegaţiei Parlamentului României la Adunarea Parlamentară a Uniunii pentru Mediterana, cu modificarea aprobată în şedinţa de astăzi.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Cu unanimitate de voturi, proiectul de hotărâre a fost adoptat.

Punctul 10, urmează să exprimăm votul pentru Proiectul de lege pentru ratificarea Protocolului cu privire la preocupările poporului irlandez referitoare la Tratatul de la Lisabona, semnat la Bruxelles la 13 iunie 2012.

Comisiile juridice ale celor două Camere propun adoptarea.

Vă reamintesc, proiectul de lege are caracter de lege organică şi se adoptă cu votul majorităţii, a două treimi din numărul deputaţilor şi senatorilor, potrivit art. 148 din Constituţia României, republicată.

Supun votului acest proiect de lege.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă? Un vot împotrivă.

Abţineri? Nu sunt.

Cu 400 de voturi pentru, un vot împotrivă şi nicio abţinere, acest proiect de lege a fost adoptat.

Vă mulţumesc foarte mult.

Punctul 11. Supun votului Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 10/2011 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2011 şi unele măsuri financiare.

Comisiile pentru buget ale celor două Camere au propus adoptarea.

Proiectul de lege are caracter ordinar.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Cu unanimitate de voturi acest proiect de lege a fost adoptat, adică 401 voturi pentru.

Punctul 12. Supun votului Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 19/2010 pentru rectificarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2010.

Comisiile comune pentru buget propun adoptarea proiectului de lege.

Proiectul de lege are caracter ordinar.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Cu unanimitate de voturi, acest proiect de lege a fost adoptat.

Vă reamintesc, la începutul şedinţei am avut 401 membri prezenţi.

Punctul 13. Supun votului Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 18/2010 pentru rectificarea bugetului de stat pe anul 2010.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Cu unanimitate, 401 voturi pentru.

Punctul 14. Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 11/2011 pentru rectificarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2011.

Raportul este de aprobare.

Proiectul de lege are caracter ordinar.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Cu 401 voturi pentru, niciun vot împotrivă şi nicio abţinere, proiectul de lege a fost adoptat.

(Discuţii la prezidiu)

Mulţumesc.

(Domnul senator Florin Constantinescu, vicepreşedinte al Senatului, îl înlocuieşte la prezidiu pe domnul senator Nicolae Moga, vicepreşedinte al Senatului.)

Punctul 15, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 96/2011 pentru rectificarea bugetului de stat pe anul 2011.

Raportul este de aprobare.

Proiectul de lege are caracter ordinar.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Cu 401 voturi pentru, proiectul de lege a fost adoptat.

Punctul 16, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 97/2011 pentru rectificarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2011.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Cu 401 voturi pentru, proiectul de lege a fost adoptat.

Punctul 17, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 13/2012 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2012.

Comisiile propun adoptarea.

Proiectul de lege are caracter ordinar.

Cine este pentru? Rog număraţi. 343 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 61 de voturi împotrivă. Vă mulţumesc.

Abţineri? Nu sunt.

Cu 343 de voturi pentru, 61 de voturi împotrivă şi nicio abţinere, proiectul de lege a fost adoptat.

Punctul 18. Supun votului Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 14/2012 pentru rectificarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2012.

Comisiile propun adoptarea proiectului de lege.

Proiectul de lege are caracter ordinar.

Cine este pentru? Mulţumesc. 340 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 61 de voturi împotrivă. Vă mulţumesc.

Abţineri? Nu sunt.

Proiectul de lege a fost adoptat.

Punctul 19, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 61/2012 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2012.

Comisiile propun aprobarea.

Proiectul de lege are caracter ordinar.

Cine este pentru? 339 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 61 de voturi împotrivă. Vă mulţumesc.

Abţineri? Nu sunt.

Proiectul de lege a fost adoptat.

Mulţumesc.

Punctul 20. Supun votului Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 62/2012 pentru rectificarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2012.

Comisiile pentru buget propun adoptarea.

Supun votului proiectul de lege.

Cine este pentru? 339 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? PDL-ul. 61 de voturi. Vă mulţumesc.

Abţineri? Nu sunt.

Punctul 21. Supun votului Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, modificată şi completată.

Comisia permanentă a Camerei Deputaţilor şi Senatului privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, propune respingerea iniţiativei legislative.

Supun votului propunerea de respingere.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Cu unanimitate de voturi.

Următorul proiect de lege, punctul 22, Propunerea legislativă pentru modificarea alin. (3) al art. 29 din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor.

Comisia de specialitate propune respingerea propunerii legislative.

Supun votului propunerea de respingere.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Cu unanimitate de voturi, propunerea legislativă a fost respinsă.

Următorul proiect, punctul 23, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor.

Comisia permanentă propune respingerea propunerii legislative.

Supun votului propunerea de respingere.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Cu unanimitate de voturi, propunerea legislativă a fost respinsă.

Următoarea propunere, punctul 24, Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 96/2006, republicată, privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor.

Propunerea legislativă are caracter organic.

Comisia permanentă pentru statut propune respingerea.

Vot pentru propunerea de respingere.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Propunerea legislativă a fost respinsă.

Următoarea propunere legislativă, punctul 25, Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 11 din 7 ianuarie 2008.

Comisia permanentă pentru statut propune respingerea.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Cu unanimitate de voturi propunerea legislativă a fost respinsă.

Următoarea propunere legislativă, punctul 26, tot pentru modificarea Legii nr. 96/2006, Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 96 din 21.04.2006, republicată, privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor.

Comisia permanentă comună pentru statut propune respingerea.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Cu unanimitate de voturi propunerea legislativă a fost respinsă.

Următoarea propunere legislativă, punctul 27, tot pentru modificarea Legii nr. 96/2006, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, republicată.

Comisia propune şi la aceasta respingerea.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Cu unanimitate de voturi, propunerea legislativă a fost respinsă.

Următoarea propunere legislativă, punctul 28, tot pentru modificarea Legii nr. 96/2006, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, republicată în Monitorul Oficial al României nr. 763/12 noiembrie 2008, cu modificările şi completările ulterioare.

Comisia pentru statut propune respingerea.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Parlamentul României a adoptat, cu unanimitate, respingerea propunerii legislative.

Următoarea propunere legislativă, punctul 29, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, republicată în Monitorul Oficial al României nr. 763/12 noiembrie 2008, cu modificările şi completările ulterioare.

Comisia propune respingerea.

Cine este pentru raportul comisiei? Mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Cu unanimitate de voturi, propunerea legislativă a fost respinsă.

Următoarea propunere legislativă, punctul 30, tot pentru modificarea Legii nr. 96/2006, Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 96 din 21/04/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor.

Comisia propune respingerea propunerii legislative.

Supun votului propunerea de respingere.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Cu unanimitate de voturi, propunerea legislativă a fost respinsă.

Urmează punctul 31, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, republicată în Monitorul Oficial al României nr. 763/12 noiembrie 2008, cu modificările şi completările ulterioare.

Are caracter organic.

Comisia propune respingerea iniţiativei legislative.

Supun votului propunerea de respingere.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Propunerea legislativă a fost respinsă.

Următoarea propunere legislativă, punctul 32, Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 96 din 21 aprilie 2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, republicată.

Comisia propune respingerea iniţiativei legislative.

Supun votului propunerea de respingere.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Cu unanimitate de voturi, propunerea legislativă a fost respinsă.

La punctul 33 avem următoarea propunere: Propunerea legislativă pentru completarea art. 15 alin. (1) din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor.

Are caracter organic.

Comisia pentru statut propune respingerea iniţiativei legislative.

Supun votului propunerea de respingere.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Cu unanimitate de voturi, propunerea legislativă a fost respinsă.

Punctul 34. Supun votului Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, republicată în Monitorul Oficial al României nr. 763/12 noiembrie 2008, cu modificările şi completările ulterioare, şi a Legii nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, a Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 196/13 martie 2008, cu modificările şi completările ulterioare.

Comisia propune respingerea iniţiativei legislative.

Supun votului propunerea de respingere.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Cu unanimitate de voturi, propunerea legislativă a fost respinsă.

Următoarea propunere legislativă, punctul 35, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 96(r1) din 21/04/2006, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 763 din 12/11/2008, privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor.

Comisia propune respingerea iniţiativei legislative.

Supun votului proiectul de respingere.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Cu unanimitate de voturi, propunerea legislativă a fost respinsă.

Punctul 36. Supun votului Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, republicată.

Comisia propune respingerea iniţiativei legislative.

Supun votului propunerea de respingere.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Cu unanimitate de voturi, propunerea legislativă a fost respinsă.

Următorul proiect, punctul 37, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor.

Comisia propune respingerea iniţiativei legislative.

Supun votului raportul de respingere.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Cu unanimitate de voturi, propunerea legislativă a fost respinsă de către Parlamentul României.

Urmează punctul 38, votul asupra Reexaminării Legii privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru autorităţile administraţiei publice locale şi a alegerilor pentru Camera Deputaţilor şi Senat din anul 2012, precum şi pentru modificarea şi completarea Titlului I al Legii nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, a Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, declarată neconstituţională prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 51/2012.

Legea este reexaminată ca urmare a deciziei Curţii Constituţionale prin care s-a constatat că este neconstituţională.

Legea are caracter organic.

Comisiile juridice, propun respingerea legii.

Supun votului propunerea comisiilor de respingere a legii.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Cu unanimitate de voturi, legea a fost respinsă.

Doamnelor şi domnilor, ordinea de zi a fost ...

Mai avem o hotărâre: Hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Parlamentului nr. 13/2013 privind constituirea Grupurilor parlamentare de prietenie cu Republica Federală Germania şi Regatul Ţărilor de Jos (Olanda).

Avem un singur articol.

"La punctul 1, Grupul parlamentar de prietenie cu Republica Federală Germania

- domnului senator Mihai Neagu, membru al Grupului parlamentar al PC, îi încetează calitatea de membru al acestui grup."

Supun votului acest proiect de hotărâre.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Doamnelor şi domnilor deputaţi şi senatori,

Vă informez că, în conformitate cu prevederile art. 15 alineatele (2) şi (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, s-au depus la secretarii generali ai Camerei Deputaţilor şi Senatului, în vederea exercitării de către deputaţi şi senatori a dreptului de sesizare a Curţii Constituţionale, următoarele legi:

• Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor - procedură de urgenţă;
• Lege pentru ratificarea Protocolului cu privire la preocupările poporului irlandez referitoare la Tratatul de la Lisabona, semnat la Bruxelles la 13 iunie 2012 - procedură de drept comun;
• Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 10/2011 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2011 şi unele măsuri financiare - procedură de drept comun;
• Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 19/2010 cu privire la rectificarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2010 - procedură de drept comun;
• Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 18/2010 privind rectificarea bugetului de stat pe anul 2010 - procedură de drept comun;
• Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 11/2011 pentru rectificarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2011 - procedură de drept comun;
• Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 96/2011 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2011 - procedură de urgenţă;
• Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 97/2011 pentru rectificarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2011 - procedură de urgenţă;
• Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 13/2012 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2012 - procedură de drept comun;
• Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 14/2012 pentru rectificarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2012 - procedură de drept comun;
• Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 61/2012 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2012 - procedură de drept comun;
• Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 62/2012 pentru rectificarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2012 - procedură de urgenţă;
• Lege pentru respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2010 privind unele măsuri în domeniul tineretului şi sportului - procedură de urgenţă;
• Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 1/2013 pentru reglementarea unor măsuri financiar-fiscale în domeniul impozitelor şi taxelor locale - procedură de drept comun;
• Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 153/2011 privind măsuri de creştere a calităţii arhitectural-ambientale a clădirilor - procedură de drept comun;
• Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 3/2013 privind reglementarea unor măsuri pentru reducerea unor arierate din economie, alte măsuri financiare, precum şi pentru modificarea unor acte normative - procedură de urgenţă.

Termenul pentru sesizare este de două zile pentru legile adoptate în procedură de urgenţă şi de cinci zile pentru celelalte legi, adoptate în procedură de drept comun, de la data depunerii.

Ordinea de zi este epuizată.

Declar închisă şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor şi a Senatului.

Vă urez o zi frumoasă şi o săptămână plăcută.

Şedinţa s-a încheiat la ora 12.30.