Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 16,45.

Lucrările şedinţei au fost conduse în prima parte de domnul deputat Viorel Hrebenciuc, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnii deputaţi Niculae Mircovici şi Cristian Buican, secretari ai Camerei Deputaţilor.

A doua parte a şedinţei a fost condusă de domnul deputat Eduard Raul Hellvig, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Stimaţi colegi, vă rog să luaţi loc.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Declar deschisă şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor şi anunţ că din totalul de 412 deputaţi, până în acest moment şi-au înregistrat prezenţa la lucrări un număr de 284. Sunt absenţi 128, din care 48 participă la alte acţiuni parlamentare.

Pentru început, în conformitate cu prevederile art.34 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, vă informez că au fost distribuite tuturor deputaţilor următoarele documente: ordinea de zi pentru şedinţele în plen din zilele de luni, 22, şi marţi, 23 aprilie 2013, programul de lucru pentru perioada 22-27 aprilie 2013, lista rapoartelor depuse în perioada 15-22 aprilie 2013 de comisiile permanente sesizate în fond; informarea cu privire la iniţiativele legislative înregistrate la Camera Deputaţilor şi care urmează să fie avizate de comisiile permanente; lista cu legea pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Curţii Constituţionale şi, nu în ultimul rând, sumarul privind conţinutul fiecărui Monitor Oficial al României, Partea I.

Înainte de a intra în dezbaterea problemelor înscrise pe ordinea de zi, daţi-mi voie să citesc următoarea declaraţie:

"Subsemnata Stoica Mihaela, deputat în Colegiul nr.2 Neamţ, Circumscripţia electorală nr.29, vă rog să înaintaţi plenului Camerei Deputaţilor demisia mea din Partidul Democrat Liberal, urmând să activez ca deputat independent".

Am luat notă de această chestiune.

Dau cuvântul domnului deputat Tararache.

Domnul Mihai Tararache:

Domnule preşedinte,

Stimabile doamne,

Onorabili domni,

Dragi colegi,

Am asistat, în ultimele zile, la o întreagă dezbatere - dacă să scăpăm sau nu PSD de PNL şi PC. Şi trebuie să recunosc că răspunsul a generat o serie de întrebări. Aşa că vă întreb: nu ar fi mai bine să-i scăpăm pe români de sărăcie şi şomaj? Nu ar fi mai bine să-i scăpăm pe români de birocratizarea excesivă, de taxe şi impozite mari, de facturi mari la utilităţi...

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Domnule deputat!

Domnul Mihai Tararache:

...de preţuri mari la alimente? (I se întrerupe microfonul. Rumoare.)

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Domnule deputat, probleme de procedură. Vă rog să reveniţi. Vă rog!

Domnul Mihai Tararache:

Vă mulţumesc mult.

Nu ar fi mai bine să sprijinim IMM-urile, să accelerăm atragerea de fonduri europene, atât de vitale economiei româneşti? Nu ar fi mai bine să punem economia pe roate, astfel încât să creştem salariile şi pensiile? Şi, nu în ultimul rând, nu ar fi... (I se întrerupe microfonul. Rumoare.)

Un minut, domnule preşedinte!

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă rog.

Domnul Mihai Tararache:

Un minut!

Romanii, dragi colegi, aveau o vorbă... Astăzi, românilor le lipseşte pâinea, dar circul predomină.

Aşa că vă anunţ, astăzi, de aici, de la tribuna Parlamentului, dragi colegi, decizia mea ca, începând de astăzi, să închei colaborarea parlamentară cu Grupul PP-DD, cea politică nu a existat, practic, niciodată. Le urez succes colegilor mei. Sunt mulţi oameni valoroşi şi sunt convins că o să reuşească.

Voi activa ca deputat independent în slujba constănţenilor al căror umil ales sunt.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Am rugămintea să vă concentraţi pe ordinea de zi. Vă rog.

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Domnule preşedinte de şedinţă, ca procedură.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă rog.

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Eu nu comunic nicio plecare, din punctul meu de vedere.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Deocamdată, deocamdată!

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Speranţe deşarte, Domnule preşedinte

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Nu, nu, mai aveţi timp, domnule Toader.

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Vă rog. Ştiu că aveaţi o obligaţie... vă rog mult, aveaţi o obligaţie să comunicaţi dacă cele trei zile pentru depunerea moţiunii pentru asumare s-au încheiat şi data când putem să atacăm la Curte această lege care a trecut, dacă nu avem moţiune de cenzură. Şi vă rog să comunicaţi, că aşa este procedura.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Urmează să vă comunic. Pe parcursul zilei de astăzi, vă voi comunica acest lucru.

Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

La punctul 2 al ordinii de zi avem Proiectul de Hotărâre privind modificarea Anexei la Hotărârea...

Vă rog, domnule Toader, vă rog.

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Mai am ca procedură. Dacă aţi trecut la ordinea de zi, domnule preşedinte, ştiţi că în Biroul permanent, eu am ridicat, ca propunere de introducere pe ordinea de zi, a raportului suplimentar privind Legea, privind revizuirea Constituţiei României. Nu am văzut că este prins în ordinea de zi şi vă rog să îl introduceţi pe ordinea de zi.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc. Luaţi loc.

Proiectul de Hotărâre privind modificarea Anexei la Hotărârea Camerei Deputaţilor nr.48/2012 pentru aprobarea componenţei nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor

Dau citire articolului unic al proiectului de hotărâre.

Anexa la Hotărârea Camerei Deputaţilor nr.48/2012 privind aprobarea componenţei nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I nr.872 din 20 noiembrie 2012, se modifică după cum urmează: domnul deputat Octavian Bot, aparţinând Grupului parlamentar al PNL, este desemnat în calitate de membru al Comisiei pentru politică externă; domnul deputat Aurelian Ionescu, aparţinând Grupului parlamentar al Partidului Conservator, este desemnat în calitate de membru al Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, corupţiei şi pentru petiţii, în locul domnului deputat Drăguşanu Vasile-Cătălin; domnul deputat Florin Mihail Secară, aparţinând Grupului parlamentar al Partidului Democrat Liberal, este desemnat în calitate de membru al Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, în locul domnului deputat Mihai Stănişoară; domnul deputat Ştefan-Bucur Stoica, aparţinând Grupului parlamentar al Partidului Democrat Liberal, trece de la Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare, la Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, în calitate de membru.

Hotărârea trece la votul final.

La punctul 3, la proiectul de lege, nu avem încă raport; la punctul 4 nu avem raport.

La punctul 5 al ordinii de zi, avem Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2012 privind echivalarea titlurilor de medic specialist eliberate de Australia, Canada, Israel, Noua Zeelandă şi Statele Unite ale Americii.

Din partea iniţiatorului, are cuvântul domnul secretar de stat. Vă rog.

Domnul Răzvan Teohari Vulcănescu (subsecretar de stat, Ministerul Sănătăţii):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare instituirea cadrului legal prin care titlurile oficiale de medic specialist eliberate de Australia, Canada, Israel, Noua Zeelandă şi Statele Unite ale Americii, în una din specialităţile medicale clinice şi paraclinice prevăzute de nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice să fie echivalate cu certificat de medic specialist eliberat de Ministerul Sănătăţii, în vederea exercitării profesiei pe teritoriul României.

În raport cu cele menţionate, vă comunicăm faptul că Ministerul Sănătăţii este de acord cu raportul Comisiei pentru sănătate şi familie şi susţine adoptarea proiectului de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc şi eu.

Din partea comisiei comune - Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport şi Comisia pentru sănătate şi familie, are cuvântul doamna preşedinte Rodica Nassar. Vă rog.

Doamna Rodica Nassar:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport şi Comisia pentru sănătate şi familie au fost sesizate, spre dezbatere în fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2012 privind echivalarea titlurilor de medic specialist eliberate de Australia, Canada, Israel, Noua Zeelandă şi Statele Unite ale Americii.

La întocmirea raportului comun, comisiile au avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ, avizul favorabil al Comisiei pentru egalitate de şanse pentru femei şi bărbaţi, avizul favorabil al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, avizul favorabil al Comisiei pentru muncă şi protecţie socială, precum şi punctul de vedere al Ministerului Sănătăţii.

Proiectul de lege stabileşte cadrul legal prin care titlurile oficiale de medic specialist, eliberate de Australia, Canada, Israel, Noua Zeelandă şi Statele Unite ale Americii, în una dintre specialităţile medicale clinice şi paraclinice prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală, aprobat prin Ordinul ministrului sănătăţii publice, cu modificările şi completările ulterioare, să fie echivalate cu certificatul de medic specialist eliberat de Ministerul Sănătăţii, fără a se mai susţine concursul de rezidenţiat, în vederea exercitării profesiei pe teritoriul României.

Recunoaşterea urmează să se realizeze pe baza documentelor de formare emise de aceste state-terţe, după verificarea respectării normelor din legislaţia naţională şi internaţională în materie.

În raport de obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Membrii Comisiei pentru sănătate şi familie au hotărât, cu majoritate de voturi, adoptarea proiectului de lege. De asemenea, membrii Comisiei pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport au hotărât aprobarea acestei ordonanţe de urgenţă.

În urma dezbaterilor, Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport a propus adoptarea proiectului de lege, cu amendamentele prevăzute în anexă.

De asemenea, raportul Comisiei pentru sănătate şi familie este adoptat tot cu aceleaşi amendamente.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Am rugămintea să propuneţi şi timpul de dezbatere.

Doamna Rodica Nassar:

Propun 5 minute.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc.

Vot! Supun votului dumneavoastră timpul de dezbatere.

Cu 117 voturi pentru, două voturi împotrivă şi o abţinere, timpul de dezbatere a fost aprobat.

Dacă, din partea grupurilor parlamentare, doreşte cineva să ia cuvântul?

Doamna doctor. Vă rog.

Doamna Camelia-Margareta Bogdănici:

Partidul Democrat Liberal susţine Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2012 privind echivalarea titlurilor de medic specialist eliberate de eliberate de Australia, Canada, Israel, Noua Zeelandă şi Statele Unite ale Americii, deoarece colegii care au cerut această echivalare au avut aceeaşi curriculă ca şi cea din ţară. Sunt colegi care vor veni cu lucrări publicate în reviste cu factor de impact bun. Dar atrag atenţia Guvernului să nu tăiem, în continuare, fondurile pentru cercetare, pentru că, altfel, vor pleca înapoi.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da, vă mulţumesc, doamna doctor.

Domnul deputat Ciuhodaru.

Domnul Tudor Ciuhodaru:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Ştiţi foarte bine că oricând voi căuta măsuri şi soluţii legislative pentru menţinerea medicilor români în România. Şi pentru a oferi soluţii pentru ca aceştia să se întoarcă în ţară.

Dar acest proiect legislativ a fost făcut iniţial pentru altceva. Era vorba să dăm posibilitatea medicilor români care au diverse specialităţi nerecunoscute în România, să se întoarcă în ţară. Ei, într-adevăr, au aceeaşi curriculă de pregătire; ei, într-adevăr, au făcut facultatea în România; ei, într-adevăr, ştiu cam cu ce se mănâncă sistemul medical românesc. Dar acum, în această formă, acest proiect legislativ prevede, fără reciprocitate, recunoaşterea diplomelor cetăţenilor străini care nu au nici aceeaşi curriculă de pregătire şi nici aceleaşi condiţii de formare.

Mai mult decât atât, mi se pare un proiect care dezavantajează pe rezidenţii români, pe cei care nu au părinţi bogaţi, să facă specialitate în străinătate, cei care nu au zeci de mii de euro, pentru a intra prin facultăţi. Ei sunt obligaţi, în continuare, să-şi facă specialitatea în România, să muncească în condiţii de 5 lei pe oră, ca salarizare, şi sunt dezavantajaţi prin astfel de acte normative care permit oricui, de oriunde, să ajungă în România şi să facă medicină.

În plus, sunt curios: de ce anumite ţări, sau marea majoritate a ţărilor, păstrează anumite standarde de calitate atunci când vorbesc despre tratamentul propriilor cetăţeni, iar România renunţă cu atâta uşurinţă la aceste standarde.

Proiectul de act normativ iniţial era corect; acesta nu este. Iar, din punctul meu de vedere, nu voi susţine un astfel de act normativ.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc, domnule doctor.

Dacă mai doreşte cineva să ia cuvântul?

Dacă nu, trecem la capitolul de amendamente admise şi vă întreb dacă aveţi observaţii la punctul 1? nu aveţi.

La punctul 2? Nu aveţi.

La punctul 3? Nu sunt observaţii.

La punctul 4? Nu sunt observaţii.

Vă mulţumesc.

Proiectul de lege trece la votul final.

Domnul Tinel.

Domnul Tinel Gheorghe:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

La începutul şedinţei, până a intra în ordinea de zi, liderul Grupului parlamentar al PDL a făcut o propunere: de a introduce pe ordinea de zi şi Proiectul Legii de modificare, de revizuire a Constituţiei. Şi, cu tot respectul, domnule preşedinte, regulamentul vă obligă să supuneţi aprobării plenului această propunere.

În al doilea rând, vă rog respectuos, ca şedinţele propuse, aprobate de Biroul permanent a începe la ora 16,00, să înceapă la ora 16,00, că altfel, nu văd logica şi efectul acelei greve parlamentare pentru care dumneavoastră aţi stat trei luni de zile anul trecut, pe timpul acesta, în grevă parlamentară.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Ce memorie aveţi!

Supun votului dumneavoastră dacă se trece pe ordinea de zi Proiectul de Lege de revizuire a Constituţiei.

Vă rog să votaţi.

Cu 20 de voturi pentru ale PDL, 109 împotrivă şi 12 abţineri, Proiectul de Lege pentru revizuirea Constituţiei nu va fi trecut pe ordinea de zi.

Vă mulţumesc.

Trecem în continuare, la punctul 6 de pe ordinea de zi şi avem Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 20/2012 privind prorogarea termenului prevăzut de art.V din Ordonanţa Guvernului nr.6/2011 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.57/2002 privind cercetarea ştiinţifică şi dezvoltarea tehnologică.

Din partea iniţiatorului, dacă doreşte cineva să ia cuvântul? Vă rog. Vă rog, domnule ministru. O să vă rog să vă prezentaţi.

Domnul Tudor Prisecaru (secretar de stat, Ministerul Educaţiei Naţionale):

Numele meu este Tudor Prisecaru, sunt secretar de stat la Ministerul Educaţiei Naţionale, pentru Departamentul de cercetare.

Legat de această solicitare a noastră, ea s-a fundamentat pe faptul că procedura instituită cu ocazia Ordonanţei de urgenţă nr.6, de abrogare a acreditării instituţiilor de cercetare şi certificare a acestora în baza unor proceduri stipulate de OUG nr.6, nu s-a terminat. Această procedură nu s-a terminat, din cauza faptului că evaluatorii străini, fiind foarte mulţi, este foarte greu să fie aduşi în aceeaşi perioadă de timp din diverse locuri şi pe acelaşi domeniu de evaluare.

Prin urmare, până în momentul de faţă, avem evaluate un număr de 38 de instituţii, faţă de 48.

Din acest motiv, am solicitat prorogarea acestui termen, deoarece, la finalul său, nu se mai poate face finanţarea acestor instituţii pe programul nucleu, ci numai pe legea finanţării de bază, care este în curs de elaborare.

În cadrul discuţiilor din comisie, s-a constatat că termenul de 31 iulie este insuficient. Şi, atunci, în comisie, s-a propus ca termenul să fie prelungit până la 31 decembrie 2013.

Cam acestea au fost problemele.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc şi eu.

Din partea Comisiei pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport, domnul deputat Angel Tîlvăr. Vă rog.

Domnul Angel Tîlvăr:

Vă mulţumesc foarte mult, domnule preşedinte.

Comisia noastră a primit spre dezbatere şi avizare în fond, în procedură de urgenţă, Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 20/2012 privind prorogarea termenului prevăzut la art.V din Ordonanţa Guvernului nr.6/2011 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.57/2002 privind cercetarea ştiinţifică şi dezvoltarea tehnologică.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare prorogarea termenului prevăzut de art.V din Ordonanţa Guvernului nr.6/2011 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.57/2002 privind cercetarea ştiinţifică şi dezvoltarea tehnologică, până la data de 30 iunie 2013.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, iar Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Proiectul de lege a fost adoptat de către Senat în calitate de primă Cameră sesizată, în şedinţa din 24 septembrie 2012.

În urma dezbaterii în şedinţa din 16 aprilie 2013, comisia a propus adoptarea proiectului de lege cu amendamentele prevăzute şi admise din anexă.

Vă mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă rog să propuneţi şi timpii de dezbatere.

Domnul Angel Tîlvăr:

3 minute, vă rog.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc.

Supun votului dumneavoastră timpul de dezbatere - 3 minute. Vă rog să votaţi.

Cu 137 de voturi pentru, o abţinere şi un vot împotrivă, timpul de dezbatere a fost aprobat.

Dacă doreşte cineva?

Da. Doamna Raluca Turcan. Vă rog.

Doamna Raluca Turcan:

Domnule preşedinte,

Dragi colegi,

Iniţiativa în sine pare inofensivă. Să prorogi un termen de evaluare a unor institute de cercetare.

Problema de fond, însă, rămâne una foarte serioasă.

Zilele trecute, am asistat la demisia în bloc a membrilor Consiliului Naţional de Cercetare Ştiinţifică, oameni de o valoare profesională şi morală care nu poate fi pusă în discuţie, oameni care au reprezentat un atu în momentul în care s-au implicat în procesul de cercetare fundamentală din România.

Din nefericire, reacţia ministerului a fost zero în momentul demisiei acestor oameni şi nu au existat întrebări: de ce s-a ajuns acolo? Au exista, însă, din nefericire, o serie de acuze publice şi oameni care şi-au pus umărul la cercetarea, la dezvoltarea cercetării româneşti au fost anatemizaţi într-un stil pe care deja îl cunoaştem.

De la momentul dezbaterii Legii bugetului, am atras atenţia, pe de o parte, că fondurile alocate cercetării sunt insuficiente şi, pe de altă parte, că banii pentru cofinanţarea proiectelor europene sunt, de asemenea, reduşi într-un mod dramatic.

Aşadar, cercetarea în România, în momentul de faţă, este pe butuci. Nu există o soluţie din partea ministerului. Sper ca mâine, în Comisia pentru educaţie să fie prezent ministrul cercetării, să ofere explicaţii, de ce s-a ajuns la situaţia pe care v-am prezentat-o. Şi, în condiţiile în care nu sunt bani pentru cercetare, există un dispreţ faţă de această situaţie dramatică, prorogarea termenului de evaluare a unor institute este absolut inutilă.

Aşadar, noi am votat împotriva prorogării termenului. Poate, atunci când ai securea timpului deasupra capului, să încerci să mişti lucrurile înainte. Ar fi fost mai util ca timpul să fie cel pe care îl aveau cei de la Ministerul Cercetării în evaluarea institutelor şi să încerce să urgenteze o procedură care ar fi limpezit foarte mult lucrurile în domeniu.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc. Domnul Andea vă rog.

Domnule Mircea Toader, vă informez că Partidul Democrat Liberal a depus la Curtea Constituţională contestaţia de care mă întrebaţi dumneavoastră mai devreme.

Vă rog, domnule Andea.

Domnul Petru Andea:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Aş vrea doar să restabilim puţin adevărul, pentru că, atunci când vorbim de la tribuna Parlamentului, trebuie să manifestăm rigurozitate şi exactitate în ceea ce spunem.

Aş vrea să subliniez faptul că nu este vorba de prorogarea unui termen de evaluare a institutelor sau instituţiilor de învăţământ superior, ci este vorba de prorogarea unui termen care priveşte finanţarea programelor nucleu ale unor structuri şi ale unor centre de cercetare. Dacă nu prorogam acest termen, se oprea finanţarea acestor cercetări şi, în consecinţă, aveam probleme nu cu suspendarea, ci cu încetarea plăţilor pentru astfel de cercetări.

În al doilea rând, aş dori să spun că demisiile despre care s-a făcut vorbire sunt generate de faptul că cei care sunt în structurile de evaluare nu au dreptul, din păcate, să-şi promoveze proiectele proprii. Ca urmare, există o reţinere şi chiar o îndepărtare a celor care sunt în aceste structuri, de a mai face parte din aceste comisii, pentru că nu mai pot să-şi promoveze şi să efectueze cercetări proprii finanţate.

Acesta este, în esenţă, motivul pentru care s-au produs acele demisii, şi nu dispreţul sau desconsiderarea oamenilor din sistemul de cercetare românesc.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc. Are cuvântul domnul deputat Vlad Nistor. Vă rog, domnule profesor.

Domnul Gheorghe-Vlad Nistor:

Doamnelor şi domnilor colegi,

Este pentru prima oară când mă adresez plenului Parlamentului şi vă rog să mă credeţi că sunt puţin emoţionat.

Întâmplarea face ca acesta să fie un subiect pe care să-l cunosc foarte bine din multe motive, nu numai că activitatea mea profesională se desfăşoară într-o universitate, dar şi pentru că, în acea universitate au existat, în Senatul universităţii pe care-l prezidez, au existat un număr de colegi care au cerut o întâlnire cu domnii miniştri Pricopie şi Costoiu. În termen de 3 zile, domnii miniştri Pricopie şi Costoiu au venit la o şedinţă extraordinară a Senatului şi a avut loc o discuţie deschisă, cu un număr important de membri ai Senatului - noi suntem 119 în acea structură -, unde am văzut, cu toţii, argumentele pentru şi argumentele împotrivă.

Concluzia generală a participanţilor, cu foarte puţine excepţii, a fost că argumentele celor doi domni sunt consistente, atâta vreme cât este dreptul unui guvern - în cazul acesta, al miniştrilor de resort - să construiască politici publice şi, atâta vreme cât România este într-o perioadă dificilă, împreună cu toate celelalte ţări membre ale Uniunii Europene, şi mai ales, atâta vreme cât acolo era vorba de opţiunea dirijării unor fonduri, şi nu neapărat de diminuarea acestora.

Cred că în Comisia pentru educaţie, în care înţeleg că domnul Costoiu va fi prezent, membrii acestei comisii vor putea beneficia de un răspuns cât se poate de autorizat. Pe noi, argumentele domniilor lor ne-au convins.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc şi eu, domnule profesor. Doamna Raluca Turcan. Drept la replică, bănuiesc.

Doamna Raluca Turcan:

Mă bucură faptul că în universitatea domnului Nistor, cei doi miniştri au răspuns invitaţiei. În Comisia pentru educaţie nu au făcut lucrul acesta.

De altfel, săptămâna trecută, poate că aţi primit cu toţii informaţia că, în locul prezenţei ministrului, la dezbaterea comisiei a venit un punct de vedere semnat de doamna Andronescu. Sperăm ca poate măcar mâine, ministrul cercetării să fie prezent la dezbatere şi nu ar strica să vină şi ministrul educaţiei, pentru a pune în ordine proiectul de lege pentru care am solicitat prezenţa domniei sale, şi anume, construcţia de creşe în România.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da, Vă mulţumesc.

Dacă mai sunt lucrări de poziţie din partea grupurilor politice parlamentare? Nu sunt.

Trecem la Capitolul de amendamente admise.

Dacă la punctul 1 din capitol aveţi observaţii? Nu sunt. Vă mulţumesc.

La punctul 2 dacă aveţi observaţii? Nu sunt.

La punctul 3?

La punctul 4? Nu sunt. Vă mulţumesc.

Proiectul de lege trece la votul final.

7. La punctul 7 al ordinii de zi avem Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.372/2005 privind performanţa energetică a clădirilor.

Are cuvântul domnul ministru Matache.

Vă rog, domnule ministru.

Domnul Iulian Ghiocel Matache (secretar de stat, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Prin prezentul proiect de act normativ, se are în vedere modificarea şi completarea Legii nr.372/2005 în vederea consolidării cadrului juridic privitor la performanţa energetică a clădirilor, ca urmare a necesităţii adaptării şi actualizării legislaţiei naţionale cu noile reglementări comunitare în acest domeniu, în contextul îndeplinirii angajamentelor ce-i revin României şi care derivă din calitatea sa de membru al Uniunii Europene. Se propune printre altele: obligativitatea analizării introducerii sistemelor alternative de energie din surse regenerabile, atât la construirea clădirilor noi, cât şi în cazul renovării majore a clădirilor existente; instituirea obligativităţii pentru investitori şi proiectanţi să ia toate măsurile ca începând cu 31 decembrie 2020 clădirile noi să fie clădiri al căror consum de energie este aproape egal cu zero; realizarea băncilor de date specifice eficienţei energetice în clădiri, în vederea fundamentării planurilor naţionale de economisire a energiei şi de reducere a dioxidului de carbon de utilizarea surselor alternative de energie.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da, Vă mulţumesc.

Din partea Comisiei pentru industrie şi servicii are cuvântul domnul preşedinte Iancu. Vă rog, domnule Iancu, mai rar ca să putem prinde în stenogramă, vă rog.

Domnul Iulian Iancu:

Mulţumesc foarte mult, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Comisia pentru industrie şi servicii a fost sesizată spre dezbatere în fond, în procedură de urgenţă, cu proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 372/2005 privind performanţa energetică a clădirilor.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat acest proiect de lege, proiect care are ca obiect modificarea şi completarea Legii nr.372/2005 privind performanţa energetică a clădirilor în vederea consolidării cadrului juridic privitor la performanţa energetică a clădirilor, ca urmare a necesităţii adoptării şi actualizării legislaţiei naţionale cu noile reglementări comunitare în domeniu.

De asemenea, s-a ţinut seama şi de necesitatea îndeplinirii angajamentelor ce-i revin României care derivă din calitatea sa de membru al Uniunii Europene.

Consiliul Legislativ a avizat proiectul.

De asemenea, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, precum şi Comisia de administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic care, de asemenea, au avizat acest proiect favorabil.

Membrii comisiei au dezbătut proiectul de lege în mai multe şedinţe în luna martie şi aprilie 2013 şi au hotărât cu majoritate de voturi să propună plenului Camerei dezbaterea şi adoptarea proiectului de lege, cu amendamente admise.

Şi vă propun 3 minute la dezbateri generale, un minut pe articole.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Am rugămintea să prezentaţi şi timpii de antenă.

Numai o clipă! Vot, vă rog.

Cu 130 de voturi pentru, unul împotrivă şi trei abţineri, timpul de dezbatere a fost aprobat.

Vă mulţumesc.

Dacă din partea grupurilor parlamentare doreşte cineva să ia cuvântul? Nimeni.

Trecem la capitolul de amendamente admise.

Dacă la punctul 1 al Capitolului... Dezbateri generale, domnule Iancu, vă rog.

Domnul Iulian Iancu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Vă reţin numai o secundă. Ştiu că suntem cu toţii în mare grabă, dar am vrut neapărat să atrag atenţia asupra acestui act normativ şi asupra votului pe care-l vom da cu toţii. Vorbim de performanţa energetică a clădirilor şi este pentru România unul dintre cele mai importante, dacă vreţi... e una dintre cele mai importante măsuri din Planul naţional privind eficienţa energetică. De ce? 43% din energia din această ţară se consumă în clădiri, 40% din materialele de construcţie sunt construite... utilizate în clădiri, 30% din apele uzate, din clădiri, 20% din total deşeuri, din clădiri. Această... tot clădirile sunt şi responsabile cu 80% din consumul de energie termică, apă caldă, din România şi tot în jur de 60% din emisii se datorează consumului în clădiri.

Ca atare, cel mai mare potenţial pentru eficienţă energetică ni-l oferă clădirile, respectiv 50%. Inclusiv clădirea în care ne aflăm ar putea să beneficieze printr-un set de măsuri privind performanţa în eficienţă energetică de o reducere cu minim 50% din consumul actual.

De aceea, măsurile de astăzi sunt extrem de importante şi îi rog pe toţi colegii, mâine, la vot, să fie alături de noi şi de Guvern în promovarea acestui act normativ.

Mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da, vă mulţumesc.

Dacă mai sunt şi alte grupuri parlamentare care vor să participe la dezbatere?

Da, la dezbateri generale, vă rog. Da. Vă mulţumesc.

Trecem la capitolul de amendamente admise.

Dacă la punctul 1 al capitolului de amendamente admise aveţi observaţii? Nu sunt.

Dacă la punctul 2 sunt observaţii? Nu.

La punctul 3? Nu.

La punctul 4? Nu.

Punctul 5. Nu sunt.

Punctul ct.6. Nu sunt.

Punctul 7. Nu sunt.

Punctul 8. Nu sunt.

Punctul 9. Nu sunt.

Domnul Gabriel Andronache (din sală):

De la punctul 10 la punctul 15.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Lăsaţi aşa cum spun eu!

Punctul 10, domnule Andronache? Nu sunt observaţii. Nu sunt observaţii.

Punctul 11. Nu sunt.

Punctul 12. Nu sunt.

Punctul 13, domnule Ialomiţianu, nu sunt.

Punctul 14. Nu sunt.

Punctul 15. Nu sunt.

Punctul 16. Nu sunt observaţii.

Punctul 17. Nu sunt observaţii.

Punctul 18. Nu sunt observaţii.

Punctul 19, dacă comisia are vreo observaţie? Nu sunt observaţii. Nu sunteţi atent, domnule Iancu. Vă rog să...

Punctul 20. Nu sunt observaţii.

Punctul 21. Nu sunt observaţii.

Punctul 22, domnule Tinel. Nu sunt observaţii.

Punctul 23. Nu sunt observaţii.

Punctul 24. Nu sunt observaţii.

Punctul 25. Nu.

Punctul 26. Nu.

Punctul 27. Nu.

Punctul 28. Nu.

Punctul 29. Nu.

Punctul 30. Nu sunt observaţii.

Punctul 31. Nu sunt observaţii.

Punctul 32. Nu sunt observaţii. Nici PP-DD-ul n-are observaţii.

Punctul 33. Nu sunt observaţii.

Punctul 34. Nu sunt observaţii.

Punctul 35. Nu.

Punctul 36. Nu.

Punctul 37. Nu sunt observaţii. Şi ultimul punct de la amendamente admise, punctul 38, dacă aveţi observaţii? Nu sunt. Vă mulţumesc.

Proiectul de lege trece la votul final.

Stimaţi colegi,

8. Trecem la punctul 8 al ordinii de zi. Şi avem... vă supun dezbaterii Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.35/1997 privind organizarea şi funcţionarea instituţiei Avocatul Poporului.

Dau cuvântul... domnul Ciucă este aici? Nu.

Vă rog, domnule, domnule Toader, nu vă agitaţi că ştiu ce fac. Vă rog frumos. Concentraţi-vă puţin, domnule Toader, că văd că e primăvară afară şi aveţi reale probleme.

Vă rog, domnule Ciucă.

Domnul Liviu-Bogdan Ciucă:

Domnule preşedinte,

Domnilor colegi,

Daţi-mi voie să vă prezint raportul Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi asupra Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Legii nr.35/1997 privind organizarea şi funcţionarea Instituţiei Avocatului Poporului.

În temeiul dispoziţiilor art.95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a fost sesizată spre dezbatere, în fond, cu Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.35/1997 privind organizarea şi funcţionarea Instituţiei Avocatului Poporului. Această propunere a fost trimisă cu adresa nr.80 din 2 aprilie 2013 şi a fost înregistrată cu nr.35 în 3 aprilie 2013.

Potrivit prevederilor art.75 din Constituţia României, republicată, şi al art.92 alin.(8) pct.2 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Camera Deputaţilor este primă Cameră sesizată.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil propunerea legislativă, cu observaţii şi propuneri.

Comisia pentru egalitate de şanse pentru femei şi bărbaţi a avizat negativ iniţiativa legislativă, cu o majoritate de voturi, în şedinţa din 3 aprilie 2013.

La dezbaterea iniţiativei legislative trebuie menţionat că a participat în calitate de invitat şi domnul Crişu Anastasiu, avocatul poporului. Domnia Sa a prezentat membrilor comisiei prezenţi la dezbateri punctul său de vedere cu privire la propunerea legislativă, conform căreia nu susţine adoptarea acesteia.

În urma dezbaterilor, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor spre dezbatere şi adoptare raportul de respingere a Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Legii nr.35/1997 privind organizarea şi funcţionarea instituţiei Avocatul Poporului, întrucât dispoziţiile art.146 lit.d) din Constituţia României, republicată, referitoare la competenţa Curţii Constituţionale reglementează în mod expres faptul că excepţia de neconstituţionalitate poate fi ridicată direct de către Avocatul Poporului.

Soluţia legislativă propusă obligă Avocatul Poporului să sesizeze Curtea Constituţională într-o procedură de excepţie. Propunerea legislativă se încadrează în categoria legilor organice, fiind incidente prevederile art.58, alin.3 din Constituţia României, republicată.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc şi eu, domnule Ciucă.

Dacă din partea grupurilor politice parlamentare doreşte cineva să ia cuvântul?

Are cuvântul domnul Mircea Toader. Vă rog, liderul Grupului parlamentar al Partidului Democrat Liberal.

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Domnule preşedinte de şedinţă, a venit primăvara, dar cred că căldura e prea mare şi dumneavoastră aţi avut efecte. Trebuie să vă spun că eu am vrut să vorbesc în calitate de iniţiator. Art.100 din Regulament spune că întâi vorbesc iniţiatorii şi pe urmă... deci n-am nimic împotrivă, dar fiindcă aţi făcut apel la primăvară, vreau să vă spun că primăvara e egală pentru toţi.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Înţeleg.

Domnul Mircea-Nicu Toader:

În al doilea rând, îmi susţin punctul de vedere, sigur, ca iniţiator şi totodată...

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Credeam că intraţi pe probleme de procedură, îmi cer scuze, domnule Toader.

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Nu, nu. Nu. Dumneavoastră m-aţi invitat la microfon, am spus şi procedura şi ca procedură, dacă vorbim de procedură, nu trebuie să vorbim aşa rar, ca să treacă timpul. Acceptaţi ideea de a dezbate raportul suplimentar pe Constituţie şi mai dura încă două zile. E adevărat, terminăm cam repede, probabil că vom avea mâine o zi şi mai scurtă până la votul final, dar, să trecem la chestiune, cum spunea Caragiale.

Vreau să vă spun că această iniţiativă pe care un grup de parlamentari ai PDL - 24, ca semnatari ai acestei iniţiative, doreşte să reglementeze o situaţie prin care Parlamentul revine la rolul lui legislativ. Ştiţi foarte bine că această opţiune şi iniţiativă am avut-o, ca urmare a acelei veri fierbinţi de anul trecut, când două ordonanţe de urgenţă n-au putut să fie atacate în timp, ne-au creat o dispută politică deosebită şi cu mari implicaţii europene.

Noi am vrut să preîntâmpinăm această situaţie şi să spunem foarte clar că, aşa cum prevede legea şi cum prevede şi Constituţia, avocatul este singurul în drept să atace la Curtea Constituţională sau să solicite la Curtea Constituţională un punct de vedere despre legea sau ordonanţa respectivă, dacă este constituţională.

Dacă Avocatul Poporului consideră că nu este, sigur că nu se adresează Curţii. Noi am vrut să prevenim o situaţie de excepţie care s-a întâmplat şi care se întâmplă şi astăzi, când o ordonanţă de urgenţă îşi produce efectele, intră în Parlament, trece prin Parlament, este atacată la Curte şi apoi se dovedeşte că este neconstituţională.

Acest element de prevenire, pe care am vrut să-l arătăm noi, cu un număr de 20 de senatori şi 31 de deputaţi, un număr inferior numărului pentru care poate fi atacată o lege la nivelul Curţii Constituţionale, alături şi de posibilitatea unui număr de cetăţeni care să permită, pe bază de semnătură, aşa cum prevede orice iniţiativă de acest tip, ca Avocatul Poporului să solicite în mod expres analiza la Curte. Şi am să vă dau un exemplu care s-a întâmplat zilele trecute. Deşi e ordonanţă de urgenţă pe care Guvernul a dat-o pentru desemnarea judecătorului la CEDO, domnul prim-ministru s-a adresat în mod direct avocatului şi i-a spus: "Solicitaţi punctul de vedere al Curţii pentru această ordonanţă".

Deci, dacă cere primul-ministru e valabil, dacă cer nişte parlamentari nu este valabil. Ăsta este motivul pentru care noi am susţinut sau, eventual, trebuie să vă dau iarăşi o poziţie a noastră pe care am solicitat-o în acea vară fierbinte, un număr de peste 80 şi ceva de parlamentari au solicitat Avocatului Poporului să intervină la Curte, nici măcar nu ne-a răspuns, cu toate că legea prevede ca la parlamentari să dai un răspuns în termen fix, nu ne-a răspuns nimic, dacă se adevereşte că solicitarea noastră este corectă. S-a dovedit că a fost corectă, s-a dovedit că Curtea a respins-o şi ne întrebăm unde este zona nepolitică la Avocatul Poporului.

Ăsta este motivul pentru care, stimaţi colegi, azi sunteţi la putere, mâine suntem noi la putere, această rotaţie politică trebuie să ne apere pe toţi, şi de abuz, şi de intervenţie politică. Ăsta este motivul pentru care noi am solicitat această prevedere de modificare. Nu sunt de acord cu ce a spus Avocatul Poporului, poate să fie o modificare şi să spună, domnule, dacă consider că nu este corect s-o trimit la Curte vă motivez, ca eventual, atunci când vom ataca la Curte o astfel de ordonanţă care trece prin Parlament să se justifice de ce nu a dorit s-o promoveze mai departe.

Eu cred că este un echilibru pe care-l facem între puterile executive şi Parlament, altfel, nu mai avem nevoie de Parlament, ci aşteptăm ordonanţele care trec printr-o majoritate care astăzi este destul de puternică.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc, domnule Toader.

Are cuvântul domnul Bogdan Ciucă, după care se pregăteşte domnul Popa.

Domnul Liviu-Bogdan Ciucă:

Domnule preşedinte,

Domnilor colegi,

Să ştiţi că iniţiativa a generat dezbateri inclusiv în Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, dar dezbateri aplicate. Eu cred că au fost argumente şi pro şi contra. Necazul este, şi cred că nu trebuie abandonată ideea, dar probabil că va trebui găsită o altă formulare, o altă formulă şi poate cu un viitor prilej. De ce? Practic, iniţiativa doreşte ca la solicitarea unui număr de parlamentari, Avocatul Poporului să spună: "Să trăiţi!" şi s-o facă pe curierul. Deci ia iniţiativa semnată de parlamentarii respectivi şi fără să treacă prin propriul filtru, fără să analizeze dacă este oportun sau nu, să fie obligat să facă acest demers mai departe.

Eu puteam să gândesc o procedură cu aceeaşi finalitate în situaţia în care dăm dreptul direct parlamentarilor să facă sesizarea respectivă, unui număr de parlamentari. De ce să-l punem pe Avocatul Poporului, indiferent cum se cheamă şi indiferent de perioada la care facem referire, să o facă, practic, pe curierul, să ia din stânga şi să dea în dreapta.

Eu cred că rolul acestei instituţii şi, de fapt, acestea au fost discuţiile din comisie, o parte din discuţiile din comisie, rolul Avocatului Poporului este să fie cumva în afara obiectivelor politice conjuncturale şi de moment, să aibă o iniţiativă proprie a instituţiei în cazul în care consideră că trebuie ceva atacat la Curtea Constituţională şi nu să fie obligat, indiferent de propria analiză, să facă ceva, ceea ce nu ar face dacă legea nu l-ar forţa, cum este situaţia acestei iniţiative.

Eu cred că ideea, în linii mari şi generale, nu trebuie abandonată, dar discutată, poate, de Forumul constituţional, poate va trebui discutată în Comisia specială pentru modificarea Constituţiei, poate va trebui s-o discutăm noi în Parlament cu un alt prilej şi poate dându-i o formă care să nu amputeze Avocatul Poporului de posibilitatea de a filtra cu propriile argumente orice iniţiativă pe care va trebui s-o genereze respectiva instituţie.

Cred că acesta a fost unul din argumentele cele mai tuşate în discuţiile din Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, motiv pentru care majoritatea covârşitoare a membrilor acestei comisiei au propus respingerea.

Vă reamintesc că inclusiv Avocatul Poporului prezent la aceste lucrări a avut acea susţinere.

Mă reîntorc şi spun că ideea trebuie păstrată şi probabil discutată undeva aşezat, nu cu patimi, nu înfierbântaţi şi găsind exact finalitatea dorită de iniţiatori, fără să amputăm Instituţia Avocatului Poporului în niciuna din prerogativele, inclusiv cea de filtrare şi de decizie proprie, ca urmare a unei analize având criteriile pe care le are o asemenea instituţie care trebuie să fie independentă.

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc.

Are cuvântul domnul deputat Popa, liderul Grupului parlamentar al Partidului Popular Dan Diaconescu şi se pregăteşte domnul Andronache - PDL.

Domnul Radu Mihai Popa:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Cu voia dumneavoastră, e Partidul Poporului Dan Diaconescu.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Mai rar, să putem înregistra în stenogramă, vă rog.

Domnul Radu Mihai Popa:

Sunt toate serviciile atente, nu vă faceţi nicio problemă.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Tocmai că-mi fac, ştiţi.

Domnul Radu Mihai Popa:

Spuneam că e vorba de Partidului Poporului, cu voia dumneavoastră.

Domnule preşedinte,

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Văd în perspectivă, domnule Popa.

Domnul Radu Mihai Popa:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Voiam să spun că l-am ascultat şi pe domnul Toader, iniţiatorul, l-am ascultat şi pe domnul deputat Ciucă şi pe domnul deputat Toader şi vreau să vă spun că, în parte, eu cred că fiecare dintre Domniile Lor au dreptate.

Însă, dacă Avocatul Poporului, domnule preşedinte şi stimaţi colegi din arcul puterii, dacă Avocatul Poporului ar fi fost o instituţie cu adevărat independentă, probabil că acest proiect de lege nu şi-ar fi mai avut obiectul. Dar, ştim cu toţii că realitatea este alta.

Noi cerem, domnule preşedinte şi stimaţi colegi, să daţi şi opoziţiei şansa ca atunci când nu e de acord cu o ordonanţă să poată s-o atace.

Noi, opoziţia, reprezentăm 30% din România şi în numele acestor oameni vă cerem să ne daţi şansa să ne manifestăm şi democraţiei să-i daţi şansa să supravieţuiască în Parlament.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da, vă mulţumesc.

Domnul Andronache şi se pregăteşte domnul Ganţ.

Domnul Gabriel Andronache:

Da. Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

O să vorbesc în numele Grupului parlamentar PDL şi am să vă spun că într-adevăr în Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi au avut loc dezbateri destul de ample pe acest proiect legislativ.

Ideea este următoarea şi pe care cred că ar trebui s-o reţinem cu toţii cei care formăm forul legislativ al României: pe zi ce trece, prin emiterea de ordonanţe de urgenţă, puterea executivă acaparează, practic, ceea ce înseamnă activitatea noastră de bază, reglementarea. Şi o să ne trezim în curând că, prin practica ordonanţelor de urgenţă, Parlamentul nu va mai avea niciun rol, pentru că reglementarea, legiferarea va fi, în fapt, obiectul de activitate al Guvernului.

Reţineţi că ordonanţele de urgenţă la această oră nu sunt supuse controlului de constituţionalitate. Nu există nicio cale directă a Parlamentului să intervină în momentul în care ordonanţa de urgenţă intră în acţiune, odată ce ea este adoptată de către Guvern. Şi atunci, s-a dedus din aceste dezbateri pe care le-am avut că poate o cale interesantă şi pe care o vom utiliza sub forma unui amendament în cadrul procedurii de revizuire a Constituţiei să fie ca un număr de parlamentari să poată ataca direct la Curtea Constituţională o ordonanţă de urgenţă înainte ca aceasta să devină lege.

Este o soluţie pe care o vom avea în vedere şi am ţinut s-o anunţ de aici, de la microfon.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da. Vă mulţumesc, domnule deputat Andronache.

Are cuvântul domnul Ovidiu Ganţ.

Domnul Ovidiu Victor Ganţ:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Nu intenţionam să intervin dacă proiectul iniţiat de domnul deputat Toader nu suscita un asemenea interes şi nu dezvolta o dezbatere atât de profundă.

Cred că soluţia pe care grupul nostru parlamentar a propus-o la nivelul tezelor de revizuire a Constituţiei este soluţia corectă. Indiferent cine se află la guvernare, noua Constituţie poate să elimine ordonanţele de urgenţă. Acestea au fost introduse într-o perioadă în care noul stat democratic, România, avea nevoie de o legislaţie amplă, era un ritm de legiferare foarte rapid. Au fost utile şi în perioada preluării acquis-ului comunitar în perioada de aderare la Uniunea Europeană. Astăzi suntem în situaţia în care putem legifera într-un regim de viteză normal şi exclusiv la nivelul Parlamentului.

De acea, atunci când va veni vorba despre revizuirea Constituţiei, noi vom propune eliminarea ordonanţelor de urgenţă.

Vă mulţumesc frumos.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Are cuvântul domnul Calimente şi se pregăteşte domnul Pâslaru.

Domnul Mihăiţă Calimente:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Din ce în ce mai tare încep să cred că Partidul Democrat a uitat că a fost la guvernare. Vreau să le aduc aminte colegilor mei că Guvernul Boc a fost campion absolut al ordonanţelor de urgenţă. Cred că toate guvernele de după 1989 însumate nu au dat atâtea ordonanţe de urgenţă câte a dat Guvernul Boc şi acum să vii şi să spui că acest guvern a dat nu ştiu câte ordonanţe de urgenţă. Asta, aşa, ca să ne aflăm în treabă.

Iar pe de altă parte, tot colegii noştri s-au obişnuit că nu Parlamentul este cel care legiferează, nu Guvernul este cel care concepe şi politicile economice şi are iniţiativa programului de guvernare, ci Curtea Constituţională, pentru că Domniile Lor au introdus în această ecuaţie şi Curtea Constituţională, care Curte Constituţională nu a mai stat să vadă dacă o lege este constituţională sau nu este constituţională, ea a judecat pe oportunităţi. Şi în sensul acesta se doreşte în continuare ca această Curte Constituţională să fie un arbitru şi ea să hotărască dacă o lege este bună sau nu, dacă este oportună sau nu este bună, dacă trebuie să facem un lucru sau nu trebuie să-l facem.

Asta aţi făcut şi anul trecut, asta aţi făcut şi în anii dinainte şi probabil că vreţi să continuaţi. Eu cred că fiecare putere a statului trebuie să-şi intre în atribuţii, iar Curtea Constituţională să fie Curte Constituţională, să vadă dacă legile sunt constituţionale, şi nu să guverneze.

V-aţi obişnuit să guvernaţi cu Curtea Constituţională, trebuie să vă dezvăţaţi de acest lucru.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da, vă mulţumesc.

Are cuvântul domnul Florin Pâslaru, din partea Grupului Partidului Social Democrat.

Domnul Florin-Costin Pâslaru:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Tot respectul pentru antevorbitorii mei, dar vreau să vă spun că Legea nr.35/1997 privind organizarea şi funcţionarea instituţiei Avocatului Poporului spune foarte clar care sunt limitele de competenţă ale acestei instituţii şi sunt destul de largi aceste limite de competenţă. Motiv pentru care a modifica un proiect de lege care spune foarte clar ce are de făcut această instituţie, respectiv instituţia Avocatului Poporului, credem că nu-şi are rostul.

De aceea, nu suntem de acord cu această propunere legislativă.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc şi eu.

Are cuvântul domnul deputat Mircea Toader, din partea iniţiatorului.

Domnul Mircea-Nicu Toader:

O iau şi ca iniţiator, şi drept la replică, această...

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Sunteţi ambivalent, am înţeles, da.

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Mulţumesc. Pot să fiu şi polivalent, mai ales cu o intervenţie pe procedură.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Este problema dumneavoastră.

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Sunteţi foarte bucuros astăzi, domnule preşedinte.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da, este primăvară.

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Am văzut, este căldură mare.

Bun. Haideţi să revenim la problemele pe care le-am ridicat. Este interesant că au generat o astfel de dispută şi chiar credem în ea. Sigur că motivaţiile de o parte şi de alta, că este nevoie, credem cu toţii că este nevoie. Bun. Trebuie să fac câteva, cel puţin, afirmaţii ale mele la afirmaţiile domnului Calimente.

Domnule Calimente, sunteţi majoritari, scoateţi din Constituţie Curtea Constituţională, scoateţi din Constituţie dreptul Curţii de a verifica dacă este constituţională o lege şi ne supunem, că asta este voinţa dumneavoastră. Cred că mergeţi mult prea departe.

Apropo de ordonanţe, adunaţi dumneavoastră câte ordonanţe aţi dat de la începutul guvernării, în acest an, comparaţi cu aceeaşi perioadă a cărui an vreţi dumneavoastră pentru Guvernele Boc sau Ungureanu, şi o să vedeţi că este aproape triplu. Vă dau un singur exemplu: Codul fiscal l-aţi modificat de 12 ori prin ordonanţe, o dată chiar de 2 ori într-o săptămână. Haideţi să nu aruncăm aşa...!

Revenind la problema de iniţiativă, domnule preşedinte şi stimaţi colegi, sigur că această obligativitate, cum apare în textul propunerii noastre, poate să genereze multe discuţii. Eu cred că şi chiar v-aş ruga să o trimitem înapoi la comisie. Vom modifica prin amendament sau ca drept al nostru de iniţiativă, prin care o să spunem; această solicitare trebuie să fie motivată de către cei care..., cum o faci ca orice motivare când ceri la Curte, iar Avocatul Poporului, în caz de refuz, trebuie neapărat să dea o motivaţie, motivaţie, bineînţeles, că consideră că nu este de atacat la Curte, că nu are niciun fel de element neconstituţional şi să ne rămână după aceea dreptul nostru ca atunci când trece prin Parlament, să arătăm că, într-adevăr, a fost supusă controlului constituţional.

Cred că dacă o reîntoarcem la comisie, rezolvăm aceste două probleme şi eliminăm cu totul factorul politic, fiindcă Avocatul Poporului cred că nu-şi va permite, la o solicitare a unui grup de parlamentari, să spună că nu are niciun fel de element neconstituţional această ordonanţă şi apoi, când este atacată, să dovedească că legea este neconstituţională. În condiţiile astea, trebuie să părăsească acea funcţie, care bineînţeles dovedeşte că nu mai este supus corect funcţiei sale, ci unui interes politic.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da, vă mulţumesc.

Are cuvântul domnul Ciucă.

Supun la vot, staţi liniştit.

Domnul Liviu-Bogdan Ciucă:

Domnule preşedinte,

Domnilor colegi,

Eu voiam să subliniez, totuşi, un anumit aspect care ţine, pe lângă dezbaterile care sunt fireşti şi legitime pe fondul problemei, vreau totuşi să ridic o problemă chiar şi de procedură. Uitaţi, foarte corect aici s-a ridicat de către Grupul minorităţilor naţionale un aspect care ţine de modificarea Constituţiei. Propunerea dânşilor, şi mai sunt câteva propuneri care vizează aceeaşi modificare, este să dispară această procedură a ordonanţelor de urgenţă. Şi, cumva, este îndreptăţită, pentru că este o procedură care a fost introdusă cu un caracter excepţional, de care s-a abuzat foarte mult în ultima perioadă.

Dar dacă această propunere a colegilor de la Grupul minorităţilor naţionale va fi adoptată de către Comisia de modificare a Constituţiei şi va modifica viitoarea Constituţie, cât de desuetă ar fi o iniţiativă precum cea pe care noi astăzi o discutăm. Mă refer la procedură, nu la fondul problemei. Poate că tema existenţei sau inexistenţei acestei proceduri guvernamentale de legiferare prin ordonanţă de guvern sau de urgenţă merită discutată. Poate vom limita în timp această perioadă, doar pentru o anumită perioadă, de exemplu, a vacanţei parlamentare, sau pentru situaţii de urgenţă, dar este o altă discuţie.

Revin la cele discutate în comisie şi pentru care comisia, cu o majoritate importantă de voturi, a propus către plen respingerea raportului. Nu putem să obligăm o instituţie care a fost concepută pentru a fi independentă şi care să funcţioneze cu criterii transparente, dar cu propriul filtru atunci când demarează o procedură, să facă un lucru pentru că aşa vreau un număr de parlamentari. Dacă ne asumăm pe fond această problemă, putem spune, şi revin la sugestia făcută, introducem o iniţiativă prin care spunem simplu: "Dacă se adună un număr de parlamentari şi stabilim numărul, atunci se poate ataca la Curte ordonanţa respectivă. Dar pericolul vine din faptul că obligi o instituţie creată, gândită şi născută pentru a se comporta independent, să facă un lucru cu care nu este de acord.

Şi nu mă refer la cei care au iniţiat, nu mă refer nici la actuala opoziţie, nu mă refer nici la actuala putere, nici la actualul Avocat al Poporului, mă refer la un pericol care s-ar putea să existe şi peste 10 ani, şi peste 5, şi în următorul mandat, şi peste două mandate, ca să nu mai vorbim de situaţia puţin bizară în care noi reglementăm acum o procedură care vizează ordonanţa de urgenţă, iar această ordonanţă de urgenţă s-ar putea să dispară ca procedură prin modificarea Constituţiei, pentru că avem aceste teme în dezbatere.

De aceea, şi în numele Grupului parlamentar al Partidului Conservator, dar şi ca preşedinte al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, domnule preşedinte, vreau să le atrag atenţia colegilor din Cameră, în sensul colegial, că noi ne menţinem propunerea de respingere a acestei iniţiative legislative.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da, vă mulţumesc.

Domnule Toader, vă rog.

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Un foarte scurt drept la replică, înainte să supuneţi la vot. Domnul Ciucă sigur că este mult mai jurist decât mine, cert, fiindcă eu nu am o specializare de acest domeniu. Ştiţi foarte bine că dacă se modifică Constituţia, toate legile se modifică în conformitate cu prevederile constituţionale, aşa că nu ştim cum va arăta Constituţia. Dar dacă prevede că nu mai e Curtea Constituţională, desfiinţăm şi legea lor, şi legea Avocatului Poporului.

Noi am luat situaţia de fapt: astăzi există o prevedere clară că singura modalitate de a ataca o ordonanţă la Curte este Avocatul Poporului, de bună-credinţă sau de rea-credinţă. Eu nu pun în balanţă reaua-credinţă, ci oportunitatea pe care o consideră Avocatul Poporului şi pentru a elimina întotdeauna o eventuală suspiciune. Sigur că v-am şi spus că o reîntoarcem la comisie şi spunem că nu o trimitem ca un simplu poştaş, ea trebuie să fie motivată, iar în caz de refuz, trebuie să fie o motivaţie a Avocatului Poporului. Domnule, nu o trimit, pentru că consider aşa şi aşa. Acesta este motivul principal pentru care am solicitat întoarcerea la comisie, iar intenţia a fost de echilibru.

Eu vreau să ştiu ce răspuns dă Avocatul Poporului şi eu îl întreb astăzi, oficial, de la tribuna Parlamentului, de ce a luat act de solicitarea primului-ministru să trimită ordonanţa la analiza Curţii Constituţionale privind judecătorul de la CEDO? Unde este conflictul constituţional? Dacă este conflict, de ce a făcut-o la cererea primului-ministru?, că poate mâine nu mai este prim-ministru domnul Ponta şi este altcineva. Oricând, scrie acolo, în Legea Avocatului Poporului, că primul-ministru poate solicita în mod expres Avocatului Poporului pentru a analiza şi a trimite la Curte o ordonanţă de urgenţă privind continuitatea acestei ordonanţe? Nu.

Atunci daţi-ne şi nouă voie să avem acelaşi punct de vedere. Sigur, dumneavoastră veţi decide mâine prin vot. Mai avem calea Senatului, dar eu v-aş fi propus s-o întoarcem, să găsim o soluţie pe care văd că o parte dintre colegi o agreează. Nu impunere, ci motivare.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da, mulţumesc.

Are cuvântul domnul deputat Mircovici, după care are cuvântul domnul Adam.

Domnul Niculae Mircovici:

Domnule preşedinte,

Domnilor colegi,

Demersul meu ar fi următorul: s-a făcut de mai multe ori apel la Constituţie, în luările de cuvânt pe care le-au avut colegii, dar nu s-a făcut deloc referire la textul ei. Eu am convingerea că iniţiatorii au gândit rezolvarea unei situaţii prin această iniţiativă legislativă pe care au avut-o, însă cred că nu au privit cu suficientă atenţie textul Constituţiei actuale a României: este singura instituţie, Avocatul Poporului, pe care Constituţia o statuează în Cap.IV, la Titlul II. Titlul II se referă numai la drepturile şi îndatoririle fundamentale ale cetăţenilor, şi la nimic altceva. Or, faptul că Avocatul Poporului a fost postat în Cap.IV al acestui titlu este explicat inclusiv prin textul şi prin obligaţiile pe care le dă Constituţia acestei instituţii.

La alin. (1) spune că Avocatul Poporului apără drepturile şi libertăţile persoanelor fizice, pe de o parte. Pe de altă parte, la art.59 alin. (1) spune că Avocatul Poporului îşi exercită atribuţiile din oficiu sau la cererea persoanelor lezate în drepturile şi libertăţile lor.

Or, a aprecia, în momentul de faţă, că un grup parlamentar sau un număr de parlamentari - m-aţi ajutat, domnule Toader, în demersul pe care voiam să-l spun acum - or, a ajunge la concluzia că un număr de 20, deci în niciun caz un grup parlamentar, pentru că ar avea alt sens decât Constituţia, dacă am considerat parlamentarii ca cetăţeni - persoane fizice, înseamnă că am fi de acord cu faptul că 20 de parlamentari sau 25 de parlamentari egal 2.000 de cetăţeni, cât prevede legea ca posibilitate de a se adresa instituţiei Avocatului Poporului şi în mod evident am fi într-o mare eroare.

Sigur că explicaţia este corectă. Ajungem în situaţia ca o ordonanţă de urgenţă să treacă prin Parlament, ca lege, ulterior să fie atacată la Curtea Constituţională şi ea să fie declarată neconstituţională. În situaţia aceasta, de ce nu am fi de acord cu un demers a priori, atunci când este vorba de ordonanţa de urgenţă. Dar acest lucru nu se poate, pentru faptul că această Constituţie din 2003 a fost votată în integralitatea ei şi ea a cuprins două lucruri: pe de o parte, instituţia Avocatului Poporului, la titlul "Drepturile şi libertăţile fundamentale", şi nu la titlul "Autorităţi publice". Deci, este clar că referirea şi sensul ei a fost la persoanele fizice care pot avea drepturi şi libertăţi fundamentale, iar pe de altă parte, a prevăzut ordonanţele de urgenţă, şi nu a prevăzut posibilitatea ca aceste ordonanţe de urgenţă să fie atacate de o instituţie a statului, de o autoritate publică, aşa cum este Parlamentul, ci numai de către persoane fizice.

Şi, în situaţia aceasta, cred că întoarcerea la comisie a unei astfel de iniţiative legislative nu ar avea niciun sens, pentru că, din dorinţa de a arăta neconstituţionalitatea unei ordonanţe de urgenţă, noi am ajunge în situaţia de a vota o iniţiativă legislativă, care la rândul ei este în afara Constituţiei.

Deci, eu cred că singura soluţie într-un astfel de caz este respingerea unei astfel de iniţiative legislative, cu păstrarea sensului ei frumos: dorinţa de a rezolva în mod democratic ca Parlamentul să fie cel care să aibă iniţiativa legislativă şi să aibă putere legislativă, aşa cum prevede Constituţia, că Parlamentul este autoritatea supremă şi este unica autoritate legiuitoare, organul reprezentativ suprem al poporului român şi unica autoritate legiuitoare, să eliminăm, aşa cum solicită grupul nostru parlamentar, ordonanţele de urgenţă, ca o modalitate de rezolvare legislativă şi care transformă Guvernul într-o autoritate legiuitoare, de multe ori mai importantă decât Parlamentul, pentru că are şi majoritatea parlamentară care să-i treacă ordonanţa de urgenţă respectivă, şi să intrăm în firescul unei democraţii parlamentare, care este specific şi caracteristic oricărui stat civilizat, aşa cum de fapt este în momentul de faţă şi România.

Mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc şi eu.

Are cuvântul domnul Adam.

Domnul Ioan Adam:

Mă raliez la ceea ce a spus Bogdan Ciucă şi adaug următoarele, onoraţi colegi. Este o formă de imixtiune în activitatea Avocatului Poporului şi o formă de presiune, pe care iniţiatorii acestei legi vor să o impună acestei instituţii, că vorbim de instituţia Avocatului Poporului.

Nu se poate concepe ca Avocatului Poporului, care are nişte atribuţii bine stabilite şi care este, totuşi, un profesionist în materia respectivă, să-i fie impusă cu de-a sila, aşa cum doresc cei care au iniţiat acest proiect de lege, o anumită atitudine.

Eu cred că trebuie să lăsăm, în spiritul Constituţiei, ca această activitate s-o desfăşoare liber, s-o desfăşoare, aşa cum spune textul constituţional, din oficiu, ca şi o responsabilitate pe care şi-o asumă prin natura activităţii pe care o desfăşoară, şi în niciun caz atunci când un număr prestabilit de senatori sau de deputaţi decid să urmeze o anume cale.

Deci această imixtiune cred că nu trebuie tolerată, trebuie să ne limităm la ceea ce ne îngăduie textul constituţional, motiv pentru care mă raliez punctelor de vedere prin care..., bineînţeles că am votat şi în Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi respingerea acestui proiect de lege. În esenţă, este o inepţie juridică, nu poţi să concepi aşa ceva, să impui unei instituţii ca printr-un număr de voturi să desfăşoare o anume activitate, pe care o vor acei domni.

Mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Mulţumesc.

Domnul Calimente, drept la replică, şi trecem la vot.

Domnul Mihăiţă Calimente:

Voiam să vă spun că, după părerea mea, datorită modificării constituţionale din 2003, s-a ajuns la a da nişte atribuţii Avocatului Poporului pe care, în mod normal, el nu trebuie să le aibă. Modelul Avocatului Poporului a fost preluat de la ombudsmanul de tip nordic, în special de la Suedia, unde el apără drepturile şi libertăţile cetăţeneşti în faţa abuzurilor Guvernului. El nu trebuie să aibă un rol politic.

Prin modificarea din 2003 i s-a dat un rol politic. Nu s-a abuzat decât atunci când am avut un jucător. Probabil că asta se doreşte şi în continuare. Şi părerea mea este, atunci când se va trece la modificarea Constituţiei, el trebuie să revină în atribuţiile pe care le-a avut. Cel care a avut iniţiativa şi care a adus acest model a fost chiar domnul Amedeo Lăzărescu. Ştiu cum a gândit-o, am discutat cu dânsul atunci şi ea a fost adoptată aşa cum era adoptată şi cum funcţiona la suedezi.

Din 2003, când s-a făcut acea modificare, practic l-am transformat şi pe el într-un jucător politic. Pentru că, foarte uşor, atunci când nu există bună-credinţă, el poate fi influenţat să atace, din motive politice, şi nu din motive constituţionale.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da, mulţumesc.

Supun votului retrimiterea la comisie a acestui proiect de lege.

Vă rog să votaţi. Vă mulţumesc.

Cu 37 de voturi pentru, 64 împotrivă şi cinci abţineri, proiectul de lege nu trece la comisie.

Nefiind amendamente, mâine, la votul final.

Stimaţi colegi,

Declar închisă şedinţa noastră de astăzi, prin epuizarea timpului.

Vă mulţumesc.

Domnul vicepreşedinte Hellvig este invitat la microfon.

După pauză

Lucrările au fost conduse de domnul deputat Eduard Raul Hellvig, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

Domnul Eduard Raul Hellvig:

Bună seara!

Deschidem şedinţa consacrată răspunsurilor orale la întrebări şi a interpelărilor pe scurt.

Aş vrea să văd dacă se află în Parlament, în plen, domnul deputat Culeţu Dănuţ.

Dacă nu este, rog pe doamna secretar de stat Georgeta Bratu să trimită în scris domnului deputat răspunsul la interpelare.

Domnul deputat Dîrzu Ioan la fel nu se află în sală.

La fel, ca atare, doamnă ministru, am rugămintea să-i trimiteţi răspunsul tot în scris.

Pentru doamna deputat Mitrea Manuela, am rugămintea, doamnă ministru, să-i trimiteţi în scris răspunsul la interpelare.

Mai erau pentru Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, pentru domnul deputat Raeţchi, dacă se află în sală?

Doamnă ministru, dacă doriţi, vă rog frumos să prezentaţi punctul de vedere al ministerului.

Şi, domnule deputat, dacă aveţi întrebări sau nelămuriri, vă rog frumos să-mi semnalaţi, ca să vă invit la microfon.

Vă rog, doamnă ministru, aveţi cuvântul.

Doamna Georgeta Bratu (secretar de stat, Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimate domnule deputat,

Referitor la întrebarea dumneavoastră legată de situaţia acordurilor bilaterale dintre România şi statele Orientului Mijlociu şi Africii în domeniul securităţii sociale, vă pot spune că orice persoană care beneficiază de pensie din România poate solicita plata acesteia în statul unde îşi are domiciliul, dacă îşi deschide un cont la o bancă. Deci, Legea nr.263 prevede acest lucru.

Referitor la faptul că prin acorduri bilaterale de securitate socială noi putem recunoaşte reciproc stagiul de cotizare realizat în cele două state, este adevărat că în zona despre care vorbiţi dumneavoastră nu sunt multe cazuri. Avem încheiat acordul cu - cel mai recent este cu Israelul. Totodată, mai avem acorduri bilaterale, dinainte de 1989, care încă sunt în vigoare, cu Algeria şi cu Libia. Dar am demarat deja renegocierea acordului cu Algeria, dar din anumite cauze, datorate colegilor, partenerilor noştri, acestea sunt într-o stagnare, că nu au mai revenit la negociere.

De regulă, noi primim informaţii de la Ministerul Afacerilor Externe referitoare la comunităţile româneşti şi cei care îşi manifestă dorinţa şi care au interesul în recunoaşterea stagiului şi pentru obţinerea unor drepturi de securitate socială în statul nostru şi în statul respectiv şi totodată dânşii sunt singurii care deţin astfel de informaţii şi pe care prin ambasade le obţinem.

Deci, atât avem până în acest moment. Am să vă dau şi răspunsul scris, că am zis că nu este cazul să stau să citesc la microfon. O să vă dau celelalte detalii prin scris.

Mulţumesc frumos.

Domnul Eduard Raul Hellvig:

Mulţumesc şi eu, doamna ministru.

Domnule deputat, doriţi alte clarificări? Nu. Mulţumesc mult şi eu.

Din partea Ministerului Educaţiei, domnul ministru Király, am văzut că este aici.

Voiam să întreb dacă este doamna deputat Ardeleanu Sanda-Maria în sală? Nu este.

Ca atare, domnule ministru, vă rog frumos să trimiteţi doamnei deputat răspunsul ministerului în scris.

Şi pentru domnul deputat Kereskényi Gábor, de la UDMR, dacă se află în sală?

Dacă nu, domnule ministru Cristian Cosmin, vă rog frumos să trimiteţi tot în scris domnului deputat răspunsul.

Mulţumesc mult.

Mulţumesc Guvernului pentru faptul că a fost în aula Parlamentului să răspundă la interpelări.

La nivel de deputaţi care s-au înscris pentru a prezenta interpelări pe scurt, avem un număr de 38 de deputaţi.

Din câte am înţeles, există în sală deputaţi care doresc să-şi susţină şi în plen interpelarea.

Ca atare, invit la cuvânt pe domnul deputat Ion Marocico. Vă rog, domnule deputat, aveţi cuvântul, şi scuzaţi exprimarea, care probabil nu este foarte coerentă.

Vă rog, domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Ion Marocico:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Aşa este, este bine şi Marocico, dar în ucraineană se zice Marocico. Este accentul, semnul acela moale, dar este corect, domnule preşedinte.

Am o interpelare adresată doamnei ministru Lucia-Ana Varga, ministru delegat pentru ape, păduri şi piscicultură.

Stimată doamnă ministru,

Am fost sesizat de către domnul Costel Vasile, din comuna Ulma, satul Costileva de Sus, judeţul Suceava, cu faptul că de ani de zile este împiedicat de către autorităţile locale să intre în posesia unui teren forestier ce-i revine de drept. S-au dat şi sentinţe definitive şi irevocabile, care nu au fost puse în executare de către Ocolul Silvic Falcău, respectiv Direcţia silvică Suceava, aceştia refuzând să se conformeze unei sentinţe judecătoreşti definitive şi irevocabile şi să pună la dispoziţia comisiei locale de fond funciar Ulma suprafaţa de 7 ha de teren cu vegetaţie forestieră, aşa cum este specificat în sentinţa judecătorească şi delimitată prin planul parcelar întocmit de către expertul Sainiuc Ion, în parcela de pădure UP4 cu A141, în prezent în administrarea Ocolului silvic Falcău.

De aceea, vă rog, stimată doamnă ministru, să dispuneţi o verificare a situaţiei de către Corpul de Control al ministrului şi măsurile ce se impun, astfel încât să se ajungă la o deplină legalitate.

Se pare, stimată doamnă ministru, că nu este prima interpelare care este depusă în Parlament. În acest sens, sunt mai multe solicitări din zonă, care au sosit. Vrem să ştim şi noi de ce nu sunt executate acele hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile. Deci, practic, Ocolul silvic Falcău refuză să se conformeze deciziei instanţei.

De aceea, vă rog, stimată doamnă ministru, să dispuneţi ca răspunsul dumneavoastră să-mi parvină în scris.

Anexez la prezenta interpelare şi sentinţa civilă nr.1.303/5 aprilie 2007, cu menţiunea că este definitivă, irevocabilă şi executorie.

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Domnul Eduard Raul Hellvig:

Mulţumesc mult, domnule deputat Marocico.

Am rugămintea să o depuneţi şi în scris, ca să poată... Este depusă? Mulţumesc.

Invit la microfon pe doamna deputat Mincă.

Aveţi cuvântul, doamnă deputat, pentru a vă prezenta interpelarea.

Doamna Liliana Mincă:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Am o interpelare adresată doamnei Rovana Plumb, ministru al Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice.

Subiectul interpelării: "Instituţiile statului acţionează împotriva statului".

Doamnă ministru, după cum sigur ştiţi, în comuna Corbeanca, judeţul Ilfov, pe acumularea de ape Valea Mocanului, au fost construite ilegal două baraje.

Primul baraj, construit ilegal pe o proprietate a statului român aflată în administrarea Romsilva, a fost demolat la iniţiativa Prefecturii Ilfov şi a altor instituţii.

Cel de-al doilea baraj, construit ilegal tot pe o proprietate a statului român, dar administrată de către Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură, nu a putut fi demolat ca urmare a intervenţiei conducerii Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură care, prin decizii contrare legii, prin emiterea de acte contradictorii şi uz de fals, cu concursul instanţei de judecată, a acţionat împotriva statului român, potrivit cu interesele unui om de afaceri care a construit ilegal cele două diguri. Din cauza duplicităţii conducerii Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură, Primăria Corbeanca şi cel căruia i-a fost concesionat lacul se judecă în procese surde cu Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură.

Dar, dincolo de aspectele juridice ale problemei prezentate, mai grav este că s-a creat o situaţie în care instituţii care ar trebui să apere interesele statului acţionează împotriva acestuia, prin fals şi uz de fals, alegând să se pună în slujba unei persoane fizice şi a firmelor administrate de acesta.

Având în vedere cele de mai sus prezentate, doamnă ministru, vă rog să binevoiţi a răspunde la următoarele întrebări:

1. Digul în cauză este sau nu proprietatea statului român?

2. Există documente legale pentru construcţia acestui dig?

3. Terenul pe care este edificat acest dig, este sau nu proprietatea statului român?

4. Ce demersuri aţi întreprins pentru intrarea în legalitate şi de ce nu s-au aplicat prevederile legale în domeniu?

5. Având în vedere că există suspiciuni cu privire la fapte de corupţie din partea conducerii Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură, ce măsuri aţi dispus pentru revenirea la situaţia iniţială, care sunt persoanele vinovate pentru deserviciile aduse statului român şi ce sancţiuni s-au aplicat în acest caz?

Solicit acest răspuns în scris şi oral.

Poate că acest domn de afaceri, Ţânţăreanu, care spune că s-au construit ilegal acele diguri, poate că este nebun, eu n-am de unde să ştiu lucrul acesta, însă aştept de la dumneavoastră, doamnă ministru, răspunsul în scris la cele cinci întrebări ale mele, deputat Liliana Mincă, Circumscripţia electorală Botoşani, Colegiul uninominal nr. 3.

Mulţumesc.

Domnul Eduard Raul Hellvig:

Mulţumesc şi eu, doamna deputat.

Eu vreau să mai invit la microfon, dacă mai există parlamentari care vor să susţină în plen interpelări...? Dacă nu mai există, aş vrea să vă supun atenţiei lista deputaţilor care au depus în scris interpelări, după cum urmează: Sorin Mihai Grindeanu - o interpelare, Ileana Cristina Dumitrache - o interpelare, Dumitru Niculescu - o interpelare, Niculina Mocioi - trei interpelări, Vasile Gudu - trei interpelări, Cornel-Mircea Sămărtinean - patru interpelări, Raluca Turcan - o interpelare, Cătălin Drăguşanu - o interpelare, Ioan Oltean - o interpelare, Andrei-Răzvan Condurăţeanu - o interpelare, Zisu Stanciu - o interpelare, Adrian Gurzău - o interpelare, Maria-Andreea Paul - două interpelări, Claudia Boghicevici - o interpelare, Mugurel Cozmanciuc - o interpelare, Viorel Palaşcă - o interpelare, Vasile Varga - o interpelare, Cristian Buican - o interpelare, Vasile Berci - o interpelare, Vasile Iliuţă - o interpelare, Iulian Vladu - o interpelare, Iulian Popescu - două interpelări, Cornel-Cristian Resmeriţă - o interpelare, Camelia Bogdănici - o interpelare, Aurel Vlădoiu - trei interpelări, Lucreţia Roşca - o interpelare, Dorel Covaci - o interpelare, Florin-Costin Pâslaru - o interpelare, Cornel Itu - o interpelare, Florin-Cristian Tătaru - o interpelare, Ionuţ-Cristian Săvoiu - o interpelare, Ovidiu-Cristian Iane - patru interpelări, Alexandru Nazare - o interpelare, Elena Udrea - două interpelări, Tănase Răzvan - două interpelări şi Buican Cristian - două interpelări.

Cu acestea, declar închisă şedinţa consacrată răspunsurilor orale la întrebări şi interpelărilor pe scurt, urmând ca mâine să ne revedem la ora 8,30 pentru declaraţii politice.

Doamne ajută!

Şedinţa s-a încheiat la ora 18,20.