Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 16,20.

Lucrările au fost conduse de domnul deputat Viorel Hrebenciuc, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, înlocuit de domnul deputat Valeriu Ştefan Zgonea, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistaţi de domnii deputaţi Niculae Mircovici şi Cristian Buican, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Ultima parte a şedinţei a fost condusă de domnul deputat Ioan Oltean, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Stimaţi colegi, luaţi loc.

Declar deschisă şedinţa de azi a Camerei Deputaţilor şi anunţ că, din totalul celor 407 deputaţi, în acest moment şi-au înregistrat prezenţa la lucrări 211. Sunt absenţi 196, din care 31 participă la alte acţiuni parlamentare. Cvorumul legal este îndeplinit.

Pentru început, în conformitate cu prevederile art.94 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, vă informez că au fost distribuite deputaţilor următoarele documente: ordinea de zi pentru şedinţele de plen în zilele de luni, 30 septembrie, şi marţi, 1 octombrie 2013; programul de lucru pentru perioada 3 septembrie - 5 octombrie 2013; lista rapoartelor depuse în perioada 23-30 septembrie 2013 de comisiile permanente sesizate în fond; informarea cu privire la iniţiativele legislative înregistrate la Camera Deputaţilor şi care urmează să fie avizate de comisiile permanente; lista cu legile pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Curţii Constituţionale şi, nu în ultimul rând, sumarul privind conţinutul fiecărui Monitorul Oficial al României, partea I.

Trecem la ordinea de zi.

vă mai informez, de asemenea, că la ora 17,00 va avea loc Sesiunea consacrată vizitei în România a domnului Igor Corman - preşedintele Parlamentului Republicii Moldova.

Înainte de a intra în ordinea de zi mai dau citire unei informări prin care domnul deputat Chebac Eugen, ales în Circumscripţia electorală nr.18 din Colegiul uninominal nr.3 ne aduce la cunoştinţă faptul că începând cu data de 30 septembrie 2013 se declară deputat UNPR, aparţinând Grupului parlamentar al PSD din Parlamentul României. Semnează domnul deputat Chebac Eugen.

La punctul 3 al ordinii de zi există un proiect de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2013. termenul de dezbatere şi vot final fiind depăşit, proiectul de lege se consideră adoptat, în conformitate cu prevederile art.115 alin.(5) din Constituţie şi ale art.113 din Regulamentul Camerei Deputaţilor.

La punctul 4, avem proiectul de lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 62/2009 pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul feroviar. Dacă din partea iniţiatorului doreşte cineva să ia cuvântul?

Vă rog, domnule ministru.

Domnul Călin-Bogdan Găurean (secretar de stat, Ministerul Transporturilor):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

La emiterea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 62 în anul 2009 Guvernul României a urmărit două obiective principale, şi anume: preluarea în totalitate a dispoziţiilor aplicabile ale Directivelor europene 58/2007 şi 14/2001 privind alocarea capacităţilor de infrastructură feroviară şi tarifarea utilizării infrastructurii feroviare, situaţie apreciată la momentul respectiv ca fiind un caz excepţional, şi al doilea obiectiv, accelerarea absorbţiei fondurilor comunitare pentru dezvoltarea capacităţilor de infrastructură feroviară publică din Portul Constanţa.

Au fost modificate două acte normative, şi anume Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 12/1998 şi Ordonanţa Guvernului nr.89/ 2003. Principalele reglementări aduse de ordonanţa supusă atenţiei domniilor voastre sunt următoarele: definirea unor termeni legali, completarea atribuţiilor Ministerului Transporturilor ca organ de specialitate al administraţiei publice centrale, în sensul de a aviza metodologia de tarifare a infrastructurii feroviare; stabileşte posibilitatea concesionării unor componente ale infrastructurii feroviare, în condiţiile legii, şi altor companii naţionale aflate în subordinea MT, nu doar către CFR-S.A., această reglementare reprezentând premisa pentru ca în luna septembrie a acestui an Ministerul Transporturilor, prin AM pos-t, să semneze un contract de finanţare în valoare de 100 de milioane de ron cu APM Constanţa pentru dezvoltarea şi reabilitarea capacităţii feroviare din Portul Constanţa. Şi ultimele două reglementări, categorii de reglementări, stabilesc modalitatea în care se permite accesul operatorilor de transport feroviar străin care efectuează transport feroviar pe infrastructura feroviară română şi se reglementează condiţiile în care un operator de transport feroviar poate solicita o capacitate de infrastructură în vederea prestării unui serviciu de transport internaţional de călători cu data de 1 ianuarie 2010.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc şi eu.

Are cuvântul domnul preşedinte Iancu, preşedintele Comisiei pentru industrii şi servicii.

Vă rog.

Domnul Iulian Iancu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Comisia pentru industrie şi servicii a fost sesizată pentru dezbaterea pe fond cu proiectul de lege menţionat.

Stimaţi colegi,

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat. De asemenea, foarte pe scurt, aş vrea să vă spun că în principal obiectul de reglementare al proiectului de lege este alinierea la Directiva 58/2007, precum şi la Directiva 440/1991 şi Directiva 14/2001 privind alocarea capacităţilor de infrastructură feroviară, tarifarea utilizării infrastructurii feroviare.

De asemenea, dezvoltarea căilor ferate comunitare.

În urma dezbaterilor, membrii comisiei au hotărât, în unanimitate, să propună plenului adoptarea proiectului de lege în forma adoptată de Senat.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc.

Dacă din partea grupurilor politice parlamentare doreşte cineva să ia cuvântul?

Domnule Udrişte, PDL, vă rog.

Domnul Gheorghe Udrişte:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi parlamentari,

Proiectul de lege, aşa cum s-a menţionat, are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul feroviar, respectiv Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 12/1998 privind transportul pe Căile Ferate Române şi reorganizarea Societăţii Naţionale a Căilor Ferate Române, precum şi Ordonanţa Guvernului nr.89/2003 privind alocarea capacităţilor de infrastructură feroviară şi tarifarea utilizării infrastructurii feroviare din România.

Membrii Grupului parlamentar al Partidului Democrat Liberal apreciază ca necesară şi obiectivă promovarea acestui act normativ, în scopul alinierii şi armonizării legislaţiei româneşti cu legislaţia Uniunii Europene, şi de aceea vor vota în favoarea proiectului de lege propus astăzi dezbaterii parlamentare.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc şi eu, domnule deputat Udrişte.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Răzvan Horia Mironescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2009 care a produs deja efecte, după cum ne spunea şi domnul secretar de stat, unele dintre ele sau, mă rog, unele dintre ele importante, alte mai puţin importante, dar tot benefice, se referă la transpunerea în integralitate a Directivei 58/2007 şi a Directivei 14/2001 şi aduce, în principal, reglementări privind: definirea unor termeni, completarea atribuţiilor Ministerului Transporturilor privind metodologia de tarifare a infrastructurii feroviare; stabileşte concesionarea unor părţi ale infrastructurii feroviare în condiţiile legii pentru a permite accesul şi altor companii naţionale aflate sub autoritatea Ministerului Transporturilor, nu doar către CFR; stabileşte modalitatea în care se permite accesul operatorilor de transport feroviar străin care efectuează transport feroviar pe infrastructura feroviară şi condiţiile în care un operator de transport feroviar poate solicita o capacitate de infrastructură în vederea prestării serviciilor de transport internaţional de călători.

Grupul parlamentar al PNL va vota favorabil acest proiect de lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 62.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc şi eu, domnule deputat.

Dacă mai doreşte cineva să ia cuvântul? Nu. Nefiind amendamente, proiectul de lege trece la votul final.

La punctul 5 al ordinii de zi, avem o Propunere legislativă pentru modificarea art.58 alin.(4) din Legea educaţiei naţionale nr.1/2011.

Termenul de dezbatere şi votul final fiind depăşit, propunerea legislativă se consideră adoptată.

La punctul 6, avem Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii educaţiei naţionale nr.1/2011, lege organică.

Termenul pentru dezbatere şi adoptare fiind depăşit, propunerea legislativă se consideră adoptată, în conformitate cu prevederile art.75, alin.(2) din Constituţie.

La punctul 7 avem, de asemenea, o propunere legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.1/2011 a educaţiei naţionale cu modificările şi completările ulterioare.

Termenul pentru dezbatere şi vot final fiind depăşit, propunerea legislativă se consideră adoptată.

La punctul 8, avem Propunerea legislativă pentru definirea spaţiului rural naţional.

Domnul Almăjanu din partea...

dacă din partea iniţiatorului doreşte cineva? Nu.

Domnul Almăjanu, din partea Comisiei pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic, vă rog.

Domnul Marin Almăjanu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

La întocmirea prezentului raport, comisia a avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ, avizul negativ al Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci.

Fac precizarea: Camera Deputaţilor este prima Cameră sesizată.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare, stabilirea criteriilor necesare definirii spaţiului rural naţional, în scopul îmbunătăţirii situaţiei sociale şi economice a locuitorilor din zonele rurale.

Se propune ca spaţiul rural să fie format din suprafaţa administrativ-teritorială a comunelor, a satelor aparţinătoare oraşelor şi a unităţilor administrative cu populaţie de până la 25.000 de locuitori care îndeplinesc mai puţin de jumătate din indicatorii cantitativi şi calitativi minimali de dezvoltare urbană, conform Legii nr.351/2001 privind aprobarea planului de amenajare a teritoriului naţional, cu modificările şi completările ulteriore.

Potrivit prevederilor art.61 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, comisia a examinat propunerea legislativă în şedinţa din 24 septembrie 2013.

În urma examinării intervenţiei legislative şi a opiniilor exprimate de către membrii comisiei, s-a hotărât cu unanimitate de voturi să se supună plenului Camerei Deputaţilor respingerea Propunerii legislative privind definirea spaţiului rural naţional.

În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc.

Vă rog, domnule Gheorghe Tinel.

Domnul Tinel Gheorghe:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Dacă iniţiativa asta legislativă ar fi venit în 2002-2003 ar fi fost excepţional, pentru că ar fi schimbat foarte mult faţa spaţiului rural. Poate că, într-adevăr, am fi putut să punem în practică multe din proiectele pe care n-am putut să le derulăm nici pe PNDR, nici pe dezvoltare regională. Din păcate, însă acum am acceptat în perioada de preaderare criteriile Legii nr.2/1968 al modului de organizare administrativ-teritorială şi nu putem acum, după ce am încheiat un exerciţiu bugetar, 2007-2013, să venim să spunem, pardon, ne răzgândim, mediul rural, spaţiul rural îl ducem până la 25.000 de locuitori, unităţi administrativ-teritoriale, şi cred că aici este părerea noastră de rău. Nu ştiu dacă putem negocia, dacă putem..., dar argumentele care au stat la baza fundamentării acestui act normativ sunt corecte, să ştiţi, sunt reale şi sunt... vin din realitatea concretă a spaţiului nostru rural.

Din păcate, aşa cum am spus, momentan nu avem cum să aprobăm un astfel de act normativ.

Grupul parlamentar al PDL nu susţine această iniţiativă.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă rog, domnule ministru Cseke.

Domnul Cseke Attila-Zoltán:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Aş vrea să reiterez în plen ceea ce am discutat şi în comisie.

Este o propunere legislativă cu foarte iniţiatori, din foarte multe formaţiuni politice din Parlamentul României, şi aceasta este legea despre care s-a vorbit foarte mult în spaţiul public ca fiind legea prin care unele oraşe vor fi declasificate în comune. Motivaţia acestei legi, pentru că aceasta este importantă, este cu totul altceva şi trebuie să o discutăm, şi Ministerul Agriculturii, în primul rând, şi Guvernul trebuie să facă demersurile ca această situaţie să nu mai existe pentru viitorul program bugetar european.

PNDR-ul, Planul Naţional de Dezvoltare Rurală, care se va încheia în curând, satele care aparţin prin organizarea administrativă de oraşe sau municipii nu beneficiază de posibilitatea depunerii unor proiecte cu finanţare europeană şi cofinanţare naţională sau proprie, pentru că la un moment dat aşa s-a negociat. Cu ce este vinovat un sat care aparţine de o comună şi nu se poate dezvolta pe anumite proiecte europene, faţă de un alt sat limitrof, dar care aparţine de o comună, şi nu de un oraş? Şi atunci, iniţiatorii au avut în vedere o posibilitate, o soluţie legislativă.

Sigur, noi şi în Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic am discutat şi probabil nu aceasta este soluţia, ca printr-o lege să rezolvăm această problemă. Dar, problema rămâne şi trebuie rezolvată. Acestor sate care aparţin de oraşe, care au fost în 1968 arondate unor oraşe, din punct de vedere administrativ, trebuie să li se acorde şansa să depună şi ele proiecte pentru finanţare europeană, nu numai satelor care aparţin de comune. Acest lucru poate fi, credem noi, negociat în dezbaterile cu Comisia Europeană şi cerem Ministerului Agriculturii şi Guvernului ca în aceste negocieri să introducă posibilitatea ca aceste sate să poată să depună proiecte pe finanţare din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală. Acesta este motivul pentru care iniţiatorii au făcut această lege.

Încă o dată, poate nu este soluţia cea mai bună, dar problema rămâne şi problema trebuie rezolvată în sprijinul comunităţilor locale.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc, domnule Cseke.

Domnule Dobre, vă rog.

Domnul Victor Paul Dobre:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

ambii antevorbitori au spus o serie de lucruri şi ele aşa sunt, dar, proiectul de lege care ne-a fost prezentat este în contradicţie cu cadrul legislativ general şi, în acelaşi timp, trebuie să recunoaştem că avem o serie întreagă de probleme: noi avem oraşe de 4000 de locuitori, comune de 20.000 şi municipii de 11.000.

Asta a fost o situaţie pe care am moştenit-o şi încă n-am corectat-o. Ceea ce cred însă că este important, angajamentul Ministerului Agriculturii şi al Guvernului de a reglementa chestiunea pe care o menţiona domnul deputat Cseke, respectiv situaţia satelor care sunt componente ale oraşelor.

În România, de asemenea, avem o problemă, în general situaţia oraşelor mici a fost, este şi în continuare va fi dificilă.

Această propunere vrea să rezolve, din păcate, nu o poate rezolva şi bineînţeles noi nu vom vota acest proiect de lege. grupul PNL, dar am reţinut ca şi ceilalţi colegi angajamentul Ministerului Agriculturii pentru a reglementa această chestiune pentru viitorul buget al Uniunii Europene.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da. Vă mulţumesc, şi eu.

dacă mai doreşte cineva? Nu.

Nefiind amendamente, proiectul de lege trece la votul final.

La punctul 9 avem Propunerea legislativă privind modificarea Legii educaţiei naţionale nr.1/2011.

Din partea iniţiatorului, nu.

Vă rog, domnule doctor.

A, iertaţi-mă! Domnule Ciuhodaru.

Domnul Tudor Ciuhodaru:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Este un proiect legislativ pe care l-am iniţiat împreună cu reprezentanţii Consiliului elevilor.

Aceştia doresc să aibă în consiliul de administraţie al unităţilor de învăţământ un reprezentant major, cu drept legal de vot. De fapt, se prevede o revenire la situaţia de dinaintea adoptării Legii nr.1/2011şi mi se pare normal ca cei care beneficiază de procesul de învăţământ să aibă un reprezentant şi în consiliul de administraţie.

Pe de altă parte, vreau să vă spun că motivul invocat pentru respingerea acestui proiect de act normativ este lipsa de experienţă.

Vă reamintesc că faptul de a participa într-un astfel de consiliu de administraţie constituie de la început garanţia că aceşti oameni se vor informa şi că se vor implica în conducerea şcolii. Aşa că, din punctul meu de vedere, este un act normativ necesar, cu atât mai mult cu cât avem din ce în ce mai puţini tineri implicaţi în procesul de învăţământ activ în România.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc şi eu.

Domnul Angel Tîlvăr din partea Comisiei pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport. Vă rog.

Domnul Angel Tîlvăr:

Vă mulţumesc foarte mult, domnule preşedinte.

În baza prevederilor art.95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport a primit spre dezbatere în fond Propunerea legislativă privind modificarea Legii educaţiei nr.1 din 2011.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea alin.(2) şi (3) ale art.96 din Legea educaţiei naţionale nr.1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, în sensul ca reprezentantul elevilor din unităţile de învăţământ să poată participa la şedinţele consiliului de administraţie în calitate de membru deplin cu drept de vot, nu doar cu statut de observator, cum este în prezent reglementat.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, iar Camera Deputaţilor este primă Cameră sesizată.

În urma dezbaterii în şedinţele din 24 septembrie, comisia a propus cu 10 voturi pentru respingere, 6 voturi împotriva respingerii, respingerea propunerii legislative.

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc.

Dacă doreşte din partea grupurilor politice parlamentare cineva să vorbească?

Vă rog, din partea UDMR-ului, domnule deputat.

Domnul Szabó Ödön:

Stimate domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Pot să vă spun că Legea educaţiei naţionale în forma încă în vigoare, întrucât deja de Camera Deputaţilor a trecut o iniţiativă legislativă, prevede un echilibru al reprezentanţilor în consiliul de administraţie, şi anume, sunt trei actori principali: reprezentanţii părinţilor, reprezentanţii pedagogilor, ai profesorilor şi reprezentanţii autorităţilor publice.

În forma în care, din păcate, a fost adoptată o modificare în Camera Deputaţilor - sperăm ca în Senat să fie o revenire - s-a propus ca profesorii împreună cu directorul să aibă majoritatea în consiliul de administraţie.

Atât timp cât într-o serie de acte legislative, din ce în ce mai mult, deciziile care se referă la puterea administraţiilor publice de a gândi şi de a duce povara instituţiilor de învăţământ creşte, considerăm că decizia ca doar un actor din cei trei să devină majoritar în consiliul de administraţie nu este bună, nu este oportună.

În acest context, această iniţiativă într-adevăr, are probleme în ceea ce priveşte Codul de procedură civilă, în sensul că acei copii care sunt sub 14 ani sau 16 ani nu pot delibera la decizii, reprezintă o problemă legislativă, dar considerăm şi dorim să vă aducem în faţă că actuala lege prin care echilibrul celor trei actori: părinţi, profesori, respectiv administraţia publică, fiecare participă cu o treime aproximativ la luarea deciziilor este cea bună.

Eu sper ca la nivelul Senatului, şi vă cerem sprijinul să reuşim să respingem acea iniţiativă legislativă care ducea doar într-o direcţie, doar profesorii să aibă decizia în consiliul de administraţie.

Vă mulţumesc.

(În continuare, şedinţa este condusă de domnul deputat Valeriu Ştefan Zgonea, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistat de domnii deputaţi Niculae Mircovici şi Cristian Buican, secretari ai Camerei Deputaţilor.)

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă mulţumesc.

Din partea grupurilor parlamentare, Partidul Naţional Liberal, domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Radu Zlati:

Radu Zlati - Colegiul parlamentar nr.5 Gherla.

Stimate colege şi stimaţi colegi,

motivul principal pentru care comisia a respins acest proiect de lege nu este lipsa de expertiză al elevului care ar fi trebuit să facă parte din consiliul de administraţie, ci practic imposibilitatea ca acesta să răspundă pentru votul său, întrucât consiliul de administraţie ia şi decizii patrimoniale. Or, închipuiţi-vă per absurdum, un elev de clasa V-a sau a VI-a care votează într-un astfel de caz sau votează penalizarea, dau un exemplu, unui cadru didactic, dar el nu are capacitatea de a răspunde pentru votul său.

Din această cauză principală, noi am respins acest proiect de lege, deşi eu personal şi alţi membri ai Comisiei pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport am fi fost de acord ca, de la o anumită vârstă, unii elevi, de pildă cei de la liceu, să facă parte cu drept de vot din consiliul de administraţie.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnule deputat Angel Tîlvăr, preşedintele Comisiei pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport. am spus bine?

Domnul Angel Tîlvăr:

Da, foarte bine, domnule preşedinte, întotdeauna aţi spus bine. Vă mulţumesc foarte mult.

Şi aş vrea în plus la argumentele aduse la această tribună de către colegul meu, domnul Zlati, să spun faptul că şi eu am discutat cu reprezentanţi ai elevilor şi mi-au spus că ar putea fi o soluţie ca reprezentantul lor în consiliu să aibă împlinită vârsta care să-i permită să răspundă.

În felul acesta oricum, reprezentantul elevilor n-ar mai reprezenta pe toţi ceilalţi elevi, mai ales că cei care sunt sub vârsta care i-ar permite să răspundă în faţa legii n-ar putea să participe la o competiţie internă pentru a fi desemnaţi şi a reprezenta elevii în consiliul de administraţie.

De aceea, şi noi considerăm că acest proiect de lege trebuie respins.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Ciuhodaru, grupul parlamentar PP-DD.

Domnul Tudor Ciuhodaru:

Mulţumesc, domnule Zgonea.

era o precizare în expunerea de motive care este făcută împreună tot cu cei de la consiliul elevilor, că cei care vor fi desemnaţi în consiliul de administraţie vor avea 18 ani şi se vor supune art.211 din Codul civil.

Sunt convins că, pe măsură ce ar participa la şedinţele consiliului elevilor cei care ar ajunge la vârsta majoratului, şi răspunderea ar fi egală din punct de vedere al răspunderii administrative în consiliul de administraţie, şi astfel cerinţa ar fi îndeplinită. Aşa că eu zic să le dăm totuşi o şansă de a participa activ la procesul de învăţământ.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă mulţumesc.

Dacă sunt alte luări de cuvânt? Nu.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Vă reamintesc că prin raportul comisiei sesizate în fond se propune respingerea acestei iniţiative legislative.

Conform art.104 din Regulamentul nostru merge la votul final, nefiind amendamente. caracterul este organic.

10. Mergem mai departe, reexaminarea, la cererea Preşedintelui României, a Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 26/2013 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.63 din 2001 privind înfiinţarea, bineînţeles, a Inspectoratului de Stat în Construcţii.

Caracter ordinar, procedură de urgenţă.

Raportul nu conţine amendamente.

Iniţiatorul, Guvernul, domnule ministru... secretar de stat, aveţi cuvântul.

Azi e ziua Vrancei, am înţeles. Aveţi cuvântul. O să vă lăudăm la domnul preşedinte Marian Oprişan.

Domnul Iulian Ghiocel Matache (secretar de stat, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Până la intrarea în vigoare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 26 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 63 privind înfiinţarea Inspectoratului de Stat în Construcţii, publicată în Monitorul Oficial nr.224 din 2013, în cadrul acestei instituţii îşi desfăşura activitatea numai personal contractual, deşi atribuţiile îndeplinite de acesta implicau exercitarea prerogativelor de putere publică, astfel cum acestea sunt definite de art.2 alin.(1) şi alin.(3) din Legea nr.188/1999.

A devenit imperios necesară modificarea prevederilor legale ale Ordonanţei Guvernului nr.63, astfel încât ISC să poată stabili funcţii publice în conformitate cu prevederile Legii nr.188.

Conform prevederilor art.56 din Legea nr.188/1999, republicată, cu modificări şi completări ulterioare, ocuparea funcţiilor publice se face prin: promovare, transfer, redistribuire, recrutare şi, la punctul e), alte modalităţi prevăzute expres de prezenta lege.

Prin urmare, având în vedere prevederile art.56 lit.e), considerăm că art.111 din Legea nr.188/1999 reprezintă o modalitate expres prevăzută de lege pentru ocuparea unei funcţii publice. Stabilirea funcţiilor publice se face în condiţiile expres prevăzute de art.107 din Legea nr.188.

Totodată, în cadrul funcţiilor publice vacante, a funcţiilor publice de conducere şi a funcţiilor publice corespunzătoare categoriei înalţilor funcţionari publici, acestea vor fi ocupate prin modalităţile prevăzute de lege, respectiv concurs, promovare, transfer în corpul funcţionarilor publici, şi nu prin numire directă.

Având în vedere cele prezentate, vă propunem adoptarea în forma iniţială, de guvern a acestei ordonanţe de urgenţă.

Mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă mulţumesc.

Comisia raportoare. Domnule preşedinte, ca de obicei, aveţi cuvântul.

Domnul Marin Almăjanu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

În conformitate cu prevederile art.137 alin.(2) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic a fost sesizată spre reexaminare cu Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.26/2013.

Această lege, adoptată de Parlamentul României cu respectarea prevederilor art.75 şi art.76 alin.(2) din Constituţia României, republicată, a fost transmisă spre promulgare preşedintelui României la data de 27 iunie 2013.

În temeiul art.77 alin.(2) din Constituţia României, republicată, preşedintele României a formulat o cerere de reexaminare.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins cererea de reexaminare trimisă de preşedintele României.

În conformitate cu art.61 şi art.137 alin.(3) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, comisia a luat în dezbatere raportul iniţial, cererea de reexaminare, precum şi legea adoptată de Senat în şedinţa din 25 septembrie 2013.

În urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, membrii comisiei au hotărât cu majoritate cu voturi, cu o abţinere, întocmirea raportului înlocuitor de respingere a cererii de reexaminare trimise de preşedintele României şi propunem plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.26/2013 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.63/2001 privind înfiinţarea Inspectoratului de Stat în Construcţii - ISC în forma adoptată de Senat.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă mulţumesc.

Liderii grupurilor parlamentare, luări de cuvânt.

Domnule deputat, Grupul parlamentar al PDL. Domnul deputat Gheorghe Tinel are cuvântul.

Domnul Tinel Gheorghe:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Am să încep prin a vă citi penultimul alineat din cererea de reexaminare a preşedintelui României, care spune că: "în concluzie, reglementarea impusă de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.26/2013 nu prevede nicio condiţie cu privire la recrutare sau promovare prin examen sau concurs, după caz, pentru personalul contractual încadrat la ISC, atunci când acesta îşi schimbă statutul în funcţionari publici. Solicităm ca actul normativ transmis spre promulgare să prevadă expres trimiterea la regulile prevăzute pentru ocuparea şi numirea funcţionarilor publici, aşa cum sunt ele consacrate prin Legea nr.188/1999."

Până la urmă, acesta este fondul acestei cereri de reexaminare pe care reprezentantul Guvernului ar fi trebuit să-l susţină, pentru că, în textul de ordonanţă, poate legiuitorul ar fi putut prevedea, la art.II: "Transformarea posturilor personalului contractual încadrat în structura organizatorică a Inspectoratului de Stat în Construcţii ISC la data intrării în vigoare a prezentei Ordonanţei de urgenţă a Guvernului, care implică exercitarea prerogativelor de putere publică, în funcţii publice se face în conformitate cu prevederile Legii nr.188/1999."

Deci nicio prezentare explicită, nu implicită, aşa cum spune reprezentantul, domnul secretar de stat, reprezentant al Guvernului. Deci noi asta am cerut şi preşedintele asta a cerut: o precizare explicită, prin concurs sau examen.

Faptul însă că trimiteţi la Legea nr.188, care - vezi Doamne! - nu transformă posturile decât prin concurs sau examen, după părerea noastră, avem informaţii că lucrurile, în realitate, nu se întâmplă aşa şi în perioada următoare o să arătăm că lucrurile nu s-au întâmplat conform prevederilor Legii nr.188.

Tocmai de aceea, Grupul parlamentar al Partidului Democrat Liberal va vota împotriva raportului comisiei de specialitate.

Mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă mulţumesc şi eu.

Alte luări de cuvânt? Nu sunt din partea grupurilor parlamentare.

Potrivit 106, nefiind amendamente, urmează votul final, reamintindu-vă că prin raportul comisiei sesizate în fond se propune respingerea cererii de reexaminare şi adoptarea legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.26.

Este o lege ordinară, merge la votul final.

Mergem mai departe.

11. Propunerea legislativă privind modificarea şi completarea Legii nr.52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică.

Din partea iniţiatorilor? Nu se doreşte a se lua cuvântul.

Din partea comisiilor sesizate în fond? Domnul vicepreşedinte Ciprian Nica.

Domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Nicolae-Ciprian Nica:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Conform dispoziţiilor art.75 din Constituţia României, republicată, şi ale art.92 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Propunerea legislativă a fost respinsă de Senat în şedinţa din 17 septembrie 2012 în calitate de primă Cameră sesizată.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil propunerea legislativă.

Guvernul României susţine promovarea propunerii legislative cu observaţii şi propuneri, conform punctului de vedere nr.447/05.04.2013.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii nr.52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică cu completările ulterioare.

Astfel, sarcina consultării prin organizarea unor dezbateri publice se impune a fi prevăzută cu caracter obligatoriu şi nu doar la cererea punctuală a societăţii civile. În acest fel, se acordă dreptul şi beneficiul de a se proceda la excluderea consultărilor prin organizarea de dezbateri publice pentru proiecte de acte normative ce nu prezintă larg interes.

Din totalul de 27 de membri ai Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au participat la dezbateri 18 deputaţi.

În urma examinării iniţiativei legislative şi a opiniilor exprimate de către membrii comisiilor s-a hotărât cu unanimitate de voturi adoptarea propunerii legislative privind modificarea şi completarea Legii nr.52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică cu amendamentele admise prezentate în anexa la prezentul raport.

În raport de obiectul şi conţinutul reglementării, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Dezbateri generale? Luări de cuvânt? Grupurile politice parlamentare? Bun!

Mergem la amendamentele admise atunci şi intrăm pe dezbaterea proiectului de lege.

Sunt 23 de amendamente admise. Mergem în calupuri de cinci.

De la amendamentul 1 admis până la amendamentul 5, obiecţii, comentarii? Nu sunt. Admise.

6 - 10, obiecţii, comentarii? Nu. Admise.

11 - 15, obiecţii, comentarii? Nu. Admise.

16 - 20, obiecţii, comentarii? Nu. Admise.

21 - 23, obiecţii, comentarii? Nu. Admise.

Doamnelor şi domnilor, proiectul de lege merge la votul final.

Vă reamintesc că are caracter ordinar.

12. Propunerea legislativă privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Economic şi Social.

Caracter organic.

Iniţiatorul, dacă doreşte să ia cuvântul? Nu.

Din partea comisiei sesizate în fond - Comisia pentru muncă şi protecţie socială? Comisia pentru muncă? Nu există niciun coleg de la Comisia pentru muncă pentru a susţine raportul comisiei? Cu răbdare şi cu calm.

Există vreun membru al Comisiei pentru muncă, care să susţină proiectul de lege? Asta e ceva nou. N-am mai trăit până acum.

Nu avem niciun membru al Comisiei pentru muncă nici din opoziţie, nici de la guvernare?

Din sală:

Sunt mai mulţi.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Comisie grea asta - Comisia pentru muncă. Nu este comisia cu muncă, e Comisia pentru muncă.

Domnule deputat, aveţi cuvântul pentru a citi raportul Comisiei pentru muncă şi protecţie socială.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Eram în spate, vin mai greu.

În conformitate cu prevederile art.95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru muncă şi protecţie socială a fost sesizată prin adresa Pl-x 165/2013, 27 mai 2013 cu dezbaterea pe fond, în procedură obişnuită, a propunerii legislative privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Economic şi Social.

La întocmirea prezentului raport, comisia a avut în vedere: avizul favorabil al Consiliului legislativ, avizul Consiliului Economic şi Social, avizul negativ al Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci, avizul favorabil al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, avizul negativ al Comisiei pentru politică economică, reformă şi privatizare, punctul de vedere negativ al Guvernului.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare stabilirea cadrului legal privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Economic şi Social, instituţie publică autonomă de interes naţional tripartită, constituită dintr-un număr egal de reprezentanţi ai confederaţiilor patronale reprezentative la nivel naţional, ai confederaţiilor sindicale, patronale reprezentative la nivel naţional şi din reprezentanţi ai organizaţiilor reprezentative ale societăţii civile numite de Guvern.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, conform prevederilor art.73 alin.(3) din Constituţia României, republicată.

La dezbaterile care au avut loc în şedinţa comisiei din 11 iunie, a participat, în conformitate cu prevederile art.55 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, doamna Patricia Alexandra Braica, secretar de stat în Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice.

La lucrările comisiei şi-au înregistrat prezenţa 27 de deputaţi din totalul de 28.

Raportul comisiei a fost adoptat cu unanimitate de voturi.

Propunerea legislativă a fost respinsă de Senat în şedinţa din 22 mai 2013.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională, potrivit prevederilor art.75 din Constituţia României şi ale art.92 din Regulamentul Camerei Deputaţilor.

În urma finalizării dezbaterilor, comisia propune plenului Camerei Deputaţilor respingerea iniţiativei legislative, întrucât se află în procedură legislativă un proiect de lege cu acelaşi obiect de reglementare, iniţiat de Guvern, care corespunde exigenţelor de tehnică legislativă.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnule deputat,

Vreau ca domnul deputat Oltean să ia act de Bistriţa Năsăud, care a salvat Comisia pentru muncă astăzi.

La dezbateri generale, domnule deputat, liderul Grupului parlamentar al Partidul Democrat Liberal. Este ultimul proiect pe ordinea de zi astăzi.

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Fiindcă reprezentantul Comisiei pentru muncă a spus că o respingem fiindcă vedeţi că este în studiu şi prezintă Guvernul un act normativ similar, trebuie să vă spun că e o practică la noi, în Camera Deputaţilor. Orice lege care apare şi eventual se suprapune se discută în comun, se face un raport comun, poate şi prevederile din această lege sunt foarte bune. Deci această practică, respingem că vine Guvernul. Colegii, nouă ni se pare nu numai neproductivă, chiar şi nedemocratică.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Nu este vina lui, e vina comisiei că a făcut un astfel de raport.

Dacă mai sunt alt luări de cuvânt la dezbateri generale?

Dacă nu, doamnelor şi domnilor colegi, vă reamintesc că raportul comisiei sesizate în fond propune respingerea acestei iniţiative.

Conform 104 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, nu avem amendamente admise sau respinse.

Iniţiativa merge la votul final.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Distinşi membri ai Corpului diplomatic,

Stimaţi invitaţi,

Continuăm lucrările de astăzi ale Camerei Deputaţilor cu şedinţa consacrată vizitei în România a domnului Igor Corman, preşedintele Parlamentului Republicii Moldova, împreună cu o delegaţie parlamentară a principalelor grupuri parlamentare care susţin integrarea în Uniunea Europeană - aşa-zisul Grup Pro Europa.

Domnule preşedinte, bine aţi venit în România!

Dragi colegi, (Aplauze.)

Îmi face o deosebită plăcere şi mie să-i urez domnului preşedinte Igor Corman bun venit în România împreună cu membrii delegaţiei parlamentare moldovene.

Pentru România şi Moldova, este un moment special care ilustrează nu numai stadiul foarte bun al cooperării dintre forurile noastre legislative, dar şi pentru importanţa pe care noi o acordăm diplomaţiei parlamentare.

Este încă un prilej de a reafirma hotărârea comună de a conferi o nouă dimensiune raporturilor interparlamentare româno-moldovene şi de a pune şi mai mult în valoare potenţialul de colaborare dintre cele două parlamente.

După 22 de ani de când România a recunoscut Republica Moldova, putem spune că relaţia dintre ţările noastre este una matură şi solidă. Iar în acest an, prin schimbul de vizite care a avut loc la cel mai înalt nivel, atât la Chişinău, cât şi la Bucureşti, a atins un nivel fără precedent. Avem un dialog politic extrem de dens şi de activ, ceea ce reprezintă saltul calitativ faţă de alte perioade, precum şi o abordare deschisă şi constructivă, orientată către rezultate concrete, în sensul că aşteptările cetăţenilor pe care îi reprezentăm trebuie să se pună în aplicare.

Parlamentul este forumul suprem al acestei ţări, este expresia vie a suveranităţii popoarelor şi reprezintă garantul voinţei populare.

Un exemplu ilustrativ îl oferă manifestarea de voinţă a Republicii Moldova. Parcursul european al acestei ţări de care ne leagă foarte multă istorie, tradiţie, dar şi cultură ne bucură şi ne dă speranţa unui viitor european comun.

Domnule preşedinte,

În numele Camerei Deputaţilor pe care o conduc, dar şi ca parlamentar român, vă pot spune cu toată convingerea că suntem mândri să fim alături de Republica Moldova în drumul său european.

Vă asigurăm de tot angajamentul nostru faţă de dezvoltarea relaţiilor dintre statele noastre, pe fundamentul solid, oferit de patrimoniul spiritual comun şi de susţinerea noastră activă faţă de opţiunea europeană a Republicii Moldova.

Ştiţi deja că puteţi conta pe sprijinul ferm, total şi necondiţionat al României în această direcţie.

Integrarea europeană reprezintă destinul firesc al Republicii Moldova, iar România îi este alături în acest demers.

După cum ştiţi, sprijinul constat pe care l-am făcut şi susţinut atât prin diplomaţie, cât şi prin asistenţă tehnică, poate să dea un semnal foarte clar astăzi, prin discursul dumneavoastră.

România susţine obiectivele ambiţioase ale Republicii Moldova pe care azi o reprezentanţi din noul cadru de cooperare cu Uniunea Europeană în perspectiva Summitului parteneriatului estic de la Vilnius, din toamna acestui an. Acest sprijin se manifestă în domeniul politic, dar şi concret în domeniile cheie ale integrării: justiţie şi afaceri interne, agricultură şi politici publice.

Dorim ca anul 2014 să fie un an hotărâtor pentru intrarea definitivă a Republicii Moldova pe traseul european prin atingerea obiectivelor avute în vedere pentru summit: parafarea acordului de asociere, inclusiv a componentei de liberalizare a schimburilor, obţinerea unei perspective clare privind semnarea acestor documente şi înregistrarea de progrese în procesul de liberalizare a vizelor.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Domnul Igor Corman este un om tânăr, un politician care a evoluat alături de ţara sa pe parcursul său european.

S-a născut în 17 decembrie 1969 în Raionul Teleneşti, în Republica Moldova. A urmat cursurile Facultăţii de istorie a Universităţii de Stat din Chişinău, precum şi pe cele ale Facultăţii de istorie a Universităţii de Stat "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi. Ulterior a făcut studiile doctorale în cadrul Universităţii Al.I. Cuza" din Iaşi şi postdoctorale la Universitatea "Lugwig Maximilian" din München.

Activitatea parlamentară a început în anul 2009, ca deputat din partea Partidului Democrat şi preşedinte al Comisiei pentru politică externă şi integrare europeană.

Din luna mai a acestui an, domnul preşedinte Corman, domnul Igor Corman, domnul deputat este preşedintele Parlamentului Republicii Moldova.

Domnule preşedinte,

Vă rog frumos să vă adresaţi Parlamentului, Camerei Deputaţilor. (Aplauze.)

Domnul Igor Corman:

Stimate domnule preşedinte al Camerei Deputaţilor,

Doamnelor şi domnilor parlamentari,

Onorată asistenţă,

Dragi prieteni,

Permiteţi-mi să vă salut cordial în numele meu personal, cât şi al întregului Parlament al Republicii Moldova. (Aplauze.)

Ţin să vă mulţumesc, domnule preşedinte Zgonea, pentru invitaţia de a efectua această vizită la Bucureşti, pentru ospitalitatea, deschiderea şi căldura cu care suntem primiţi aici. De asemenea, mulţumesc pentru onoarea de a mă adresa Camerei Deputaţilor a Parlamentului României.

Domnilor parlamentari,

Astăzi, Republica Moldova este mai aproape ca oricând de Uniunea Europeană. Sigur că vom avea încă multe etape de parcurs până când ne vom ocupa locul firesc în familia popoarelor europene. Avem, însă, convingerea că opţiunea noastră de dezvoltare europeană a ţării nu are alternativă, mai mult decât atât - este ireversibilă! Avem obligaţia, dar şi şansa de a edifica un stat modern european. Şi mai avem voinţa fermă de a onora acest angajament şi de a face faţă şansei pe care ne-o oferă istoria.

În 2009, cetăţenii noştri au încredinţat forţelor democratice mandatul de a guverna. Coaliţia pro-europeană s-a angajat plenar în realizarea proiectului său de integrare a Republicii Moldova în Uniunea Europeană, proiect care a creat mari speranţe pe potriva setei poporului de libertate, democraţie şi prosperitate.

În pofida provocărilor timpului, astăzi suntem angajaţi într-un proces amplu de democratizare şi modernizare, un proces de reforme dificil, cu mari riscuri şi deseori dureros, dar care are deja darul de a ne încuraja prin primenirile tot mai vizibile.

Apropiatul Summit al Parteneriatului Estic de la Vilnius va marca fără îndoială o etapă importantă în relaţia Republicii Moldova cu Uniunea Europeană. Aşteptăm să fie parafat şi, pe parcursul anului următor, semnat Acordul de asociere, care ne va poziţiona într-o altă albie de dialog cu Uniunea Europeană. Crearea Zonei de comerţ liber ne va deschide calea spre integrarea economică în piaţa unică europeană. Am finalizat, în mare parte, implementarea angajamentelor privind liberalizarea vizelor şi avem îndreptăţita încredere că nu va întârzia o decizie pozitivă şi în această privinţă. Asta ar însemna şi ridicarea barierei vizelor pentru cetăţenii noştri de la hotarul de pe Prut.

Suntem, cum spuneam, mai aproape ca oricând de Europa, inclusiv datorită sprijinului constant pe care l-am simţit şi apreciat din partea dumneavoastră.

Calea până la acest moment, calea spre libertate şi democraţie, n-a fost deloc uşoară. Recent, la 27 august, am sărbătorit împlinirea a 22 de ani de când, prin voinţa poporului, am purces să construim un stat suveran şi independent şi România a fost prima ţară care a recunoscut independenţa Republicii Moldova.

Am înfruntat, în aceşti 22 de ani, mai multe încercări. Am trecut printr-un război pe Nistru, ecoul căruia îl mai simţim şi astăzi. Teritoriul statului continuă să rămână divizat. Am avut perioade de declin, care au alimentat unei părţi a societăţii nostalgiile trecutului, în timp ce sute de mii de concetăţeni, obosiţi de aşteptări, de altfel ca şi prin alte părţi, au ales calea exodului, pribegind pe meleaguri străine, în căutarea unei vieţi mai bune.

Adesea am bătut pasul pe loc şi am ratat ocazii, iar clasa politică s-a lăsat antrenată în nesfârşite polemici sterile, care au divizat societatea şi au privat-o de perspectivele unei modernizări mai rapide.

Am simţit efectele unor constrângeri, presiuni, atât din interior, cât şi din exterior, în condiţiile unei societăţi în multe privinţe divizate şi încă în convalescenţă după vremuri de restrişte.

Am învăţat, ca oameni politici şi cetăţeni responsabili, că integrarea europeană este nu atât o opţiune geopolitică, cât, în primul rând, o opţiune de civilizaţie, un model de dezvoltare pentru Republica Moldova.

Destinul pe care ni l-a rezervat istoria ne obligă să tratăm cu multă înţelepciune relaţiile cu vecinii noştri din est, ţinând cont de interesele economice, comerciale, energetice, dar şi de faptul că, timp de decenii, am dezvoltat cu aceste popoare relaţii interumane şi culturale valoroase. Integrarea europeană şi cooperarea cu partenerii tradiţionali din est nu trebuie să se excludă una pe alta, ci să se completeze. Antagonizarea geopolitică este o cale contraproductivă, fără sorţi de izbândă şi nu are perspectivă pentru ţara noastră. Perspectivă are cooperarea, nu confruntarea.

Cred că o asemenea abordare este în interesul dezvoltării noastre fireşti, pregătirii terenului pentru reintegrarea ţării, consolidării statului şi societăţii noastre multiculturale. Ne dorim pace şi armonie în societate, astfel ca fiecare om, indiferent de apartenenţa etnică sau lingvistică, să fie mândru că este cetăţean al Republicii Moldova.

Doamnelor şi domnilor parlamentari,

Relaţia moldo-română - cea oficială, nu între oameni - a cunoscut, în aceşti 22 de ani, o evoluţie sinusoidală. De multe ori, ceea ce ar fi trebuit să ne apropie, ne-a îndepărtat. Au existat destule prejudecăţi, complexe şi clişee, atât la Chişinău, cât şi aici, la Bucureşti. Mă bucur, însă, să constat că, în ultimii ani, relaţia noastră se dezvoltă de o manieră firească, a devenit mai matură şi mai pragmatică, bazându-se azi pe valori europene şi interes comun.

În ultimii patru ani, noi am reuşit să construim un dialog consistent, marcat de vizite frecvente atât pe dimensiunea guvernamentală, cât şi parlamentară. Am dezvoltat o colaborare bilaterală temeinică, pe toate palierele, în spiritul şi logica Declaraţiei comune privind instituirea unui parteneriat strategic, care a fost semnat în 2010. Doar în ultimii trei ani au fost semnate peste 50 de acorduri bilaterale. Am avut voinţă politică să semnăm şi mult prea discutatul Tratat privind regimul de frontieră, pe care noi l-am ratificat anul acesta şi aşteptăm s-o faceţi şi dumneavoastră în Parlamentul României.

Cred că este foarte important că am reuşit să întărim componenta simbolică a relaţiei noastre cu cea pragmatică şi s-o articulăm pe două coordonate majore. Pe de o parte, pe afirmarea caracterului special al relaţiei moldo-române, conferit de comunitatea de cultură, tradiţii, istorie, limbă, iar pe de altă parte, pe dimensiunea europeană a cooperării bilaterale, având la bază obiectivul strategic al integrării europene a Republicii Moldova.

Am realizat împreună lucruri frumoase. Ponderea economică a României în Republica Moldova a crescut constant în aceşti ani. România a devenit a doua piaţă de desfacere pentru produsele moldoveneşti şi prima printre ţările Uniunii Europene. Sunt în creştere investiţiile româneşti în Republica Moldova.

Am deschis împreună consulate la Cahul, Bălţi şi Iaşi, a căror activitate benefică a fost resimţită de către cetăţenii noştri. Am inaugurat Institutul Cultural Român "Mihai Eminescu" la Chişinău, care are un rol important în fortificarea schimburilor culturale şi integrarea artiştilor din Republica Moldova în circuitul românesc şi internaţional. Au fost deschise extensiuni ale universităţilor din România la Cahul şi Bălţi. A sporit constant numărul burselor, peste 80 mii de moldoveni având posibilitatea de a studia la liceele şi universităţile din România. Şi eu sunt unul dintre ei.

România a mărit continuu asistenţa pentru dezvoltare alocată Republicii Moldova. Mi-aţi fost alături şi în timpul inundaţiilor din vara anului 2010 pe râul Prut, România fiind prima ţară care a acordat Republicii Moldova ajutor umanitar, tehnic, financiar, echipe de salvatori, chiar dacă în acel moment se confrunta cu aceleaşi probleme.

România este unul dintre promotorii de bază în Europa ai interesului nostru legitim de integrare europeană, fiind şi co-iniţiatorul Grupului pentru acţiunea europeană a Republicii Moldova.

De asemenea, aţi amplificat sprijinul concret în procesul de armonizare şi transpunere a legislaţiei, a standardelor şi practicilor europene în ţara noastră.

Evident că putem şi trebuie să facem cu mult mai mult. Este important să sprijinim dialogul politic foarte bun cu mai multe proiecte concrete, cu un impact mai mare asupra relaţiilor dintre România şi Republica Moldova. Astfel, am redeschis împreună un pod, dar avem mai multe care-şi aşteaptă rândul. Am lansat proiecte ambiţioase destinate conectării Republicii Moldova la spaţiul european în domeniul energetic, al transporturilor şi al mediului, dar suntem abia la început de cale. Am în vedere gazoductul Iaşi-Ungheni, apropo, a ajuns şi la noi ecoul unor discuţii privind oportunitatea utilizării ţevilor în implementarea acestui proiect, dar suntem siguri şi avem toată convingerea că soluţiile vor fi găsite, va fi şi ţeavă, va fi şi gaz, conform termenilor stabiliţi.

Am în vedere şi liniile electrice de înaltă tensiune Fălciu- Goteşti, Suceava-Bălţi, extinderea staţiei de la Bălţi şi interconectarea Republicii Moldova prin România la reţelele electrice europene. Energia regenerabilă deschide ambelor state noi oportunităţi de cooperare, România fiind unul din liderii regionali în domeniul producerii energiei eoliene. Mă refer şi la construcţia liniilor de cale ferată cu ecartament european chiar şi la Chişinău, care ne vor conecta la reţeaua transeuropeană feroviară.

Toate aceste proiecte vor consolida securitatea noastră energetică, un element fundamental al securităţii naţionale şi al stabilităţii economice şi, în acelaşi timp, vor contribui plenar la integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană.

Stimaţi colegi,

Cooperarea noastră interparlamentară se înscrie plenar în dinamica relaţiilor moldo-române şi reprezintă o componentă cu adevărat importantă. Mă bucur că avem cadrul legal şi instituţional necesar pentru a dezvolta şi a aprofunda în continuare dimensiunea parlamentară. Mă refer aici la Acordul de colaborare între Parlamentul României şi Parlamentul Republicii Moldova care a fost semnat în anul 2010. De asemenea, la Comisia interparlamentară pentru integrare europeană, comisia comună, avem un schimb destul de des de vizite şi contacte la nivelul conducerilor legislative, al comisiilor de profil, al grupurilor de prietenie, inclusiv şi vizita noastră, a mea şi a colegilor mei, se înscrie în acest context şi este o dovadă.

Până la aderarea României la Uniunea Europeană, dumneavoastră aţi realizat un volum de muncă uriaş de armonizare a legislaţiei naţionale cu acquis-ul comunitar, adoptând mii de legi euro-conforme. Republica Moldova urmează acum aceeaşi cale. De aceea, vă suntem recunoscători pentru disponibilitatea de a împărtăşi cu noi acest patrimoniu şi experienţa dumneavoastră valoroasă. Accesarea la baza de date on-line de legi şi la biblioteca Parlamentului României ne-ar fi de asemenea de real ajutor.

Pornind de la importanţa funcţiei de control parlamentar asupra autorităţilor publice şi executării legilor, am fi interesaţi în transferul de bune practici şi în acest domeniu.

În statele democratice, Parlamentul are un rol determinant în plan intern, este cel care trebuie să inspire, să orienteze, să influenţeze, să facă politică, dar are şi un rol important în plan extern. De aceea, cred că noi, parlamentarii, trebuie să fim şi mai prodigioşi, să promovăm mai energic diplomaţia parlamentară. Am toată convingerea că o cooperare parlamentară consolidată va reprezenta o valoare adăugată importantă pentru ambele state.

Cu această ocazie, vreau să vă îndemn şi să vă invit, stimaţi colegi parlamentari, să ne vizitaţi cât mai des, pentru a cunoaşte cât mai bine realităţile noastre, pentru a ne cunoaşte cât mai bine unii pe alţii. Consider că cu cât mai bine ne vom cunoaşte, cu atât mai sănătoasă va fi relaţia între noi.

În încheiere, doresc să-mi exprim încă o dată satisfacţia şi bucuria pentru faptul că relaţiile moldo-române sunt pe calea cea bună, aşa cum le stă bine unor buni vecini, este în puterile noastre să facem şi mai multe, noi putem şi trebuie să construim mai multe poduri peste Prut, mai multe poduri de flori, dar şi poduri de piatră, astfel încât în relaţia noastră să avem şi poezie, dar să avem şi pragmatism. Am toată convingerea că noi împreună vom reuşi acest lucru.

Vă mulţumesc mult pentru atenţie. (Aplauze.)

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc foarte mult, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Distinşi membri ai Parlamentului Republicii Moldova,

Biroul permanent al Camerei Deputaţilor şi Comitetul liderilor grupurilor parlamentare întrunite astăzi în şedinţă comună au hotărât să supună plenului adoptarea unei declaraţii a Camerei Deputaţilor privind susţinerea Republicii Moldova în eforturile de aderare la Uniunea Europeană.

Dacă sunt obiecţii. Nu sunt.

Dau cuvântul domnului deputat Niculae Mircovici, secretarul Camerei Deputaţilor, pentru citirea textului declaraţiei.

Domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Niculae Mircovici:

Declaraţie privind susţinerea Republicii Moldova în eforturile de aderare la Uniunea Europeană.

Pornind de la afirmarea voinţei comune de consolidare a relaţiei speciale între România şi Republica Moldova, în virtutea comunităţii de limbă, istorie, cultură şi tradiţii;

Pe baza Parteneriatului Strategic bilateral pentru integrarea europeană a Republicii Moldova;

Ţinând cont de dimensiunea europeană a cooperării bilaterale vizând obiectivul strategic comun al României şi Republicii Moldova, al integrării în Uniunea Europeană;

Luând în considerare rolul fundamental al Parlamentelor în dezvoltarea şi consolidarea democraţiei, precum şi în apărarea intereselor cetăţenilor din cele două ţări;

Întrucât Republica Moldova traversează o etapă crucială în vederea racordării sale ireversibile la Europa, obiectiv strategic pentru a cărei atingere România este ferm hotărâtă să-i acorde tot sprijinul său;

Salutând rezultatele remarcabile obţinute de Republica Moldova în ultimii trei ani pe calea integrării europene şi exprimând convingerea că forţele politice interesate de viitorul european al Republicii Moldova trebuie să acţioneze şi pe mai departe în direcţia susţinerii unei coaliţii solide, stabile şi cu angajament european dovedit în mod concret;

Pronunţându-se pentru semnarea cât mai curând, în anul 2014, a Acordului de asociere a Republicii Moldova cu Uniunea Europeană, precum şi a Acordului de liber schimb şi pentru înregistrarea de progrese substanţiale şi decisive în procesul de eliberarea vizelor;

În perspectiva încheierii Acordurilor de asociere cu Uniunea Europeană a Republicii Moldova, Georgiei şi a Ucrainei, Camera Deputaţilor susţine obiectivele Republicii Moldova privind noul cadru de cooperare cu Uniunea Europeană, în contextul summitului Parteneriatului Estic de la Vilnius.

Dorim ca perioada următoare să fie decisivă pentru înscrierea ireversibilă a Republicii Moldova pe traseul european.

Această declaraţie a fost adoptată de Camera Deputaţilor în şedinţa din data de 30 septembrie 2013.

Preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Ştefan Zgonea.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Nu trebuie să citiţi şi finalul. Numai declaraţia.

Dacă sunt obiecţii, comentarii.

Dacă sunt obiecţii, comentarii din partea grupurilor politice parlamentare. Cer permisiunea grupurilor politice să votăm cu mâna ridicată.

Dacă sunt obiecţii pentru această procedură de vot, cu mâna ridicată. Nu sunt.

În unanimitate, toată lumea votează declaraţia prin vot deschis cu ridicarea mâinii.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Abţineri? Comentarii?

Cu unanimitate de voturi Declaraţia Camerei Deputaţilor privind susţinerea Republicii Moldova în eforturile de aderare la Uniunea Europeană a fost adoptată.

Înainte de a da cuvântul domnului deputat...

Domnule preşedinte al Parlamentului Republicii Moldova,

În numele Camerei Deputaţilor şi al colegilor mei, plecând de la Grupul parlamentar al UDMR şi terminând cu Grupul parlamentar al Partidului Poporului, daţi-mi voie să vă ofer medalia Camerei Deputaţilor, pentru contribuţia deosebită la dezvoltarea relaţiilor parlamentare dintre România şi Republica Moldova.

(Domnul deputat Valeriu Ştefan Zgonea, preşedintele Camerei Deputaţilor, înmânează domnului Igor Corman, preşedintele Parlamentului Republicii Moldova, medalia Camerei Deputaţilor. Aplauze puternice.)

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnule deputat, pe final, necutumiar, dar cu respect pentru dumneavoastră, aveţi un minut să vă spuneţi cuvântul.

Domnul Mircea Lubanovici:

Onorat prezidiu,

Stimaţi deputaţi,

Doamnelor şi domnilor,

În calitatea mea de preşedinte al Comisiei pentru românii din afara graniţelor ţării şi în numele colegilor mei din Partidul Democrat Liberal, sunt onorat să salut venirea în România a domnului Igor Corman, preşedintele Parlamentului Moldovei. Faptul că Republica Moldova este atât de aproape de semnarea Acordului de asociere cu Uniunea Europeană reprezintă pentru noi, oamenii politici din cadrul Partidului Democrat Liberal, un succes major.

În perioada în care am fost la guvernare, ne-am exprimat interesul pentru realizarea unui dialog real cu reprezentanţii politici ai Republicii Moldova, fapt evidenţiat în consolidarea comunicării politice dintre cele două părţi şi aprofundarea relaţiilor bilaterale. Concret, putem exemplifica cu succes acordurile semnate de cele două guverne prin care colaborarea noastră s-a dezvoltat fructuos.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnule deputat, vă rog frumos să finalizaţi.

Domnul Mircea Lubanovici:

Un minut, domnule preşedinte, vă rog.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnule deputat,

Nu este oportun şi nu este uzual ca după preşedintele unui parlament dintr-o ţară prietenă şi vecină să poată să vorbească un membru al unui grup parlamentar. Am avut zece solicitări. Eu am crezut că intraţi pe procedură. Declaraţia Camerei Deputaţilor este suficientă şi acoperă opinia tuturor grupurilor politice parlamentare.

Vă rog frumos, declaraţiile politice sunt mâine dimineaţă la ora 8,30.

Domnul Mircea Lubanovici:

Mulţumesc.

Închei în 30 de secunde, domnule preşedinte.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă mulţumesc.

Domnul Mircea Lubanovici:

Desfiinţarea frontierelor din România şi Republica Moldova va deschide orizonturi noi de cooperare economică între ţările noastre, precum şi ţările din comunitatea europeană. Parlamentarii Partidului Democrat Liberal susţin obiectivele Republicii Moldova de aderare. Vom semna cu convingere declaraţia de susţinere a Republicii Moldova în eforturile de aderare la Uniunea Europeană şi am votat în unanimitate.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă mulţumesc şi eu în numele Camerei Deputaţilor, domnule deputat.

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Declar şedinţa de azi închisă. La ora 18 vor fi răspunsurile la interpelări. Vă urez o zi frumoasă.

După pauză.

(În continuare, şedinţa a fost condusă de domnul deputat Ioan Oltean, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.)

Domnul Ioan Oltean:

Bună seara, stimaţi colegi pe unde-ţi fi la ora aceasta.

Daţi-mi voie să deschid şedinţa consacrată răspunsurilor orale la interpelările adresate membrilor Guvernului.

O să începem cu interpelarea adresată de către domnul deputat Nazare Alexandru, din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat Liberal, Ministerului Fondurilor Europene referitor la stadiul negocierii documentelor programatice pentru absorbţia fondurilor europene în perioada 2014-2020.

Este prezent pentru a răspunde la această interpelare domnul secretar de stat Gabriel Onaca.

Având în vedere că distinsul nostru coleg nu este prezent în sală, domnule ministru, o să vă rog să-i comunicaţi în scris răspunsul şi considerăm că ministerul s-a achitat de obligaţia pe care o avea faţă de interpelarea adresată de distinsul nostru coleg.

Eu vă mulţumesc şi vă doresc o seară bună.

Mai avem planificate pentru astăzi răspunsuri din partea Ministerului Economiei, domnului deputat Niculescu Dumitru, din partea Grupului parlamentar al PP-DD-ului, referitoare la altă asociere, altă posibilă căpuşare pentru Oltchim.

Constatăm că ministerul a cerut o amânare, amânare care s-am aprobat. O să fie reprogramat într-o altă şedinţă.

La fel în ce priveşte întrebarea doamnei deputat Bogdănici Camelia-Margareta, din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat Liberal, privind urgentarea finanţării programului de transplant renal la Spitalul "C.I.Parhon" din Iaşi.

Ministerul Sănătăţii a solicitat amânarea. În consecinţă, aprobăm. Va fi reprogramat şi acest răspuns.

Avem prezent pe domnul secretar de stat Francisk Chiriac.

Domnule ministru, vă salut.

Domnia Sa s-a prezentat pentru a răspunde la întrebarea doamnei deputat Mincă Liliana, din partea Grupului parlamentar al Partidului Poporului-Dan Diaconescu, referitoare la 35 de mii de bolnavi şi un ministru sfidaţi de un "locotenent politic".

Domnule ministru, domnule secretar de stat, vă rog să prezentaţi răspunsul pregătit pentru doamna deputat.

Aveţi cuvântul.

Domnul Francisk Iulian Chiriac:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimată doamnă deputat,

Referitor la interpelarea dumneavoastră nr.563 B/2013 privind redeschiderea Centrului de patologie neuromusculară "Dr. Radu Horia" Vâlcele, judeţul Covasna, vă comunicăm următoarele: Centrul de patologie "Dr. Radu Horia" a fost unitate spitalicească de mono-specialitate, neurologie, aflată în subordinea directă a Ministerului Sănătăţii.

Obiectul de activitate al unităţii l-a constituit patologia eredo-degenerativă neuromusculară cu determinism genetic patologic, ce afectează îndeosebi copilul şi adultul tânăr.

În cursul anului 2010, acest centru a funcţionat cu un număr de 75 de paturi, 60 adulţi şi 15 copii, 1.057 de pacienţi beneficiind de serviciile de asistenţă medicală.

La propunerea Consiliului judeţean Covasna şi a Direcţiei de sănătate publică a judeţului Covasna, a fost elaborată Hotărârea de Guvern nr.489/2011 privind desfiinţarea şi organizarea unor unităţi sanitare publice din judeţul Covasna, hotărâre prin care a fost aprobată desfiinţarea Centrului de patologie neuromusculară "Dr. Radu Horia" Vâlcele, aflat în reţeaua sanitară a Ministerului Sănătăţii, prin preluarea activităţii de către Spitalul de recuperare cardiovasculară "Dr. Benedek Geza" Covasna şi transferul activităţii de asistenţă medicală din cadrul centrului în imobilul de la Întorsura Buzăului, construcţie cu destinaţie de sediu înfiinţată de Ministerul Sănătăţii.

Prin comasarea unităţilor sanitare, a luat fiinţă secţia externă Întorsura Buzăului, activitatea Centrului de patologie neuromusculară "Dr. Radu Horia" fiind preluată de către Spitalul de recuperare cardiovasculară Covasna, denumită, din anul 2010, "Dr. Benedek Geza".

Referitor la situaţia actuală a Spitalului de cardiologie şi, implicit, a pacienţilor cu afecţiuni neuromusculare din cadrul secţiei externe Întorsura Buzăului, condiţiile de cazare şi de tratament pe care le oferă noua locaţie sunt superioare celor care au putut fi asigurate în clădirea din localitatea Vâlcele. Chiar şi în cazul în care pacienţii urmau să rămână în continuare în clădirea din localitatea Vâlcele, aceasta ar trebui să suporte lucrări de intervenţie, renovare, pentru a se putea transforma într-un centru modern pentru afecţiunile neuromusculare, activitate ce nu se putea desfăşura decât cu mutarea pacienţilor într-un alt centru pe perioada lucrărilor.

În aceste condiţii, dezvoltarea unui centru de îngrijire şi neuro-recuperare complexă, precum cel de la spitalul mai sus menţionat, a fost un mare succes, datorită problemelor medicale şi sociale pe care le ridică această patologie şi care, implicit, pe lângă personalul medical de înaltă calificare şi supra-specializare în acest domeniu al neurologiei, necesită o echipă medicală: medici, asistenţi, asistenţi medicali, personal de îngrijire fiziochinetoterapeuţi, psihologi şi alţii, a căror activitate şi omogenitate în acordarea îngrijirilor specifice presupune o perioadă destul de îndelungată de pregătire, ceea ce se şi realiza în unitatea sanitară din Vâlcele.

Pentru clarificarea situaţiei şi identificarea unor posibile soluţii, Ministerul Sănătăţii a solicitat un punct de vedere conducerii Consiliului Judeţean Covasna referitor la situaţia actuală a Centrului de patologie neuromusculară "Dr. Radu Horia" din Vâlcele, judeţul Covasna, cunoscând faptul că aceasta a fost singura unitate din ţară al cărui obiect de activitate l-a constituit patologia eredo-degenerativă şi neuromusculară cu determinism genetic, patologie ce afectează îndeosebi copilul şi adultul tânăr.

Astfel, în situaţia în care Consiliul judeţean Covasna îşi manifestă disponibilitatea de a prelua responsabilitatea managerială de a participa cu fonduri la reabilitarea imobilului şi la asigurarea sumelor necesare pentru plata utilităţilor pentru unitatea spitalicească ce ar putea să fie reînfiinţată la Vâlcele, există argumente semnificative în vederea susţinerii acestei propuneri.

Referitor la pacienţii care se adresau acestor unităţi sanitare, menţionăm că ei nu proveneau din localitatea Vâlcele, ci majoritatea din judeţ şi din ţară, practic, aceştia nu mai fac deplasarea la Vâlcele, ci la Întorsura Buzăului sau Covasna, după caz, serviciile oferite anterior reorganizării nefiind desfiinţate.

Domnul Ioan Oltean:

Da. Mulţumesc, domnule secretar de stat.

Daţi-m voie să o invit la microfon pe doamna deputat pentru a-şi exprima poziţia faţă de răspunsul dumneavoastră şi, în acelaşi timp, să apreciez preocuparea serioasă şi conştiinciozitatea dumneavoastră privind şi această parte a activităţii parlamentare.

Aveţi cuvântul doamna deputat.

Doamna Liliana Mincă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule secretar de stat,

Trebuie să recunosc că sunt total dezamăgită de acest răspuns din partea Ministerului Sănătăţii, minister care ar trebui să se ocupe cu adevărat de viaţa celor 35 de mii de bolnavi cu distrofie musculară.

Primul răspuns pe care l-am primit de la această tribună, de la acest microfon, răspuns primit la prima mea interpelare, răspuns primit din partea domnului ministru Eugen Nicolăescu, mi-aduc aminte că nu făcea altceva decât să le promită celor 35 de mii de bolnavi de distrofie musculară că se va repune în funcţiune spitalul de la Covasna. Dorinţa celor 35 de mii de bolnavi de distrofie musculară a fost adresată Parlamentului României, mie, ca parlamentar, dar şi ministrului sănătăţii. Atunci i-am mulţumit pentru răspunsul prompt, pentru promisiune, crezând că se va ţine de cuvânt şi că cei 35 de mii de bolnavi de distrofie musculară vor reveni acolo, la Covasna, unde le este locul şi că se vor găsi fonduri pentru a se face tratament în condiţii umane, nu spun europene. Pentru că ar trebui să fie în condiţii europene tratamentul asigurat acestor oameni care n-au făcut altceva decât să cotizeze, ei şi cu familiile lor, la bugetul de stat. Lucrurile nu s-au întâmplat. Au trecut luni, fiecare şi-a văzut de treaba lui, iar oamenii aceştia... pentru că vă spun sincer, nu este o dorinţă a lor de a fi neapărat la Covasna, ci răspunsurile primite de la medici nu spun altceva decât că acele condiţii sunt propice, sunt cele mai bune condiţii pentru bolnavii de distrofie musculară.

Eu n-am în familie bolnavi de distrofie musculară, dar am prieteni bolnavi de distrofie musculară şi o să vă spun că Daniela Tontsch, vicepreşedintele Asociaţiei distroficilor musculari din România, mi-a explicat exact care sunt condiţiile pentru aceşti bolnavi. Sunt nişte condiţii climatice specifice, pentru că boala lor nu evoluează niciodată în sens pozitiv, ci în sens negativ. Or, nu facem altceva decât să-i omorâm cu zile, transferându-i la Buzău. Păcat că ministrul sănătăţii Eugen Nicolăescu nu s-a ţinut de cuvânt, dar asta nu mă miră. Pentru că văd că acest Guvern care are peste 70% şi ar putea să rezolve toate problemele românilor, aşa cum a promis în campania electorală, nu se ţine nici măcar de o mică promisiune. Era vorba de viaţa celor 35 de mii de distrofici musculari. Nu mai vorbim de viaţa pensionarilor din România, de viaţa celor care aşteaptă milioane de locuri de muncă promise de la Guvernul Ponta.

Mulţumesc.

Domnul Ioan Oltean:

Mulţumesc, doamna deputat.

Domnule ministru mulţumesc şi eu pentru prezenţa dumneavoastră şi pentru răspunsul dat.

Mulţumesc tuturor celor văzuţi şi nevăzuţi care au urmărit această şedinţă.

Vă urez tuturor o seară frumoasă. Ne revedem mâine dimineaţă la ora 8,30 în şedinţa consacrată declaraţiilor politice.

Până atunci, la bună vedere!

Şedinţa s-a încheiat la ora 18,13.