Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 16,15.

Lucrările au fost conduse de domnul deputat Viorel Hrebenciuc, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnii deputaţi Niculae Mircovici şi Adrian-Nicolae Diaconu, secretari ai Camerei Deputatilor.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Stimaţi colegi,

Deschid şedinţa de azi a Camerei Deputaţilor şi vă anunţ că din totalul celor 407 deputaţi, până în acest moment şi-au înregistrat prezenţa 216. Sunt absenţi 191, din care 94 participă la alte acţiuni parlamentare. Cvorumul legal este întrunit.

Pentru început, în conformitate cu prevederile art.94 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, vă informez că au fost distribuite deputaţilor următoarele documente: ordinea de zi pentru şedinţa în plen din ziua de astăzi, 2 decembrie 2013; programul de lucru pentru perioada 2-7 decembrie 2013; lista rapoartelor depuse în perioada 28 noiembrie-2 decembrie 2013 de comisiile permanente sesizate în fond; informarea cu privire la iniţiativele legislative înregistrate la Camera Deputaţilor şi care urmează să fie avizate de comisiile permanente, şi, nu în ultimul rând, sumarul privind conţinutul fiecărui Monitorul Oficial al României, Partea I.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

În continuare, avem la ordinea de zi dezbaterea moţiunii simple iniţiate de 67 de deputaţi.

Pentru dezbaterea acestei moţiuni vă prezint propunerile Biroului permanent şi ale Comitetului liderilor parlamentari pentru timpul afectat fiecărui grup parlamentar, având câte 10 secunde de fiecare parlamentar: Grupul PSD are 28 de minute; Grupul PNL, 17 minute; PDL, 8; PP-DD, 5; UDMR, 3; Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale, 3; Grupul parlamentar al Partidului Conservator, 3; deputaţi neafiliaţi, 2; în total, 69 de minute.

Dacă aveţi obiecţii? Nu sunt obiecţii. Vă mulţumesc.

Supun votului dumneavoastră propunerile Biroului permanent.

Cine este pentru?

Vă mulţumesc.

Cu 80 de voturi pentru, nouă voturi împotrivă, propunerile Biroului permanent au fost adoptate.

Vă mulţumesc.

Conform prevederilor regulamentului, întreb dacă cineva dintre semnatarii moţiunii îşi retrage semnătura. Nu-şi retrage nimeni semnătura. De altfel, nici nu sunt prezenţi în sală, aşa că nu au cum să şi-o retragă.

Reamintesc că la moţiunea simplă nu pot fi puse amendamente.

Dau cuvântul domnului deputat Tinel Gheorghe pentru citirea textului moţiunii.

Aveţi cuvântul, domnule Tinel.

Domnul Tinel Gheorghe:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Domnule viceprim-ministru,

Domnilor miniştri,

În data de 19 noiembrie 2013, Guvernul României, susţinut de majoritatea inertă a Uniunii Social-Liberale, a decis feudalizarea şi baronizarea României, care contravine intereselor administraţiei româneşti şi intereselor românilor. Singurele interese care sunt satisfăcute de această descentralizare sunt interesele economice, politice şi electorale ale baronilor locali.

Angajarea răspunderii guvernului nu mai poate mira pe nimeni, atâta vreme cât miniştrii din Guvernul Ponta ne promiteau cu aroganţă şi cu dispreţ că vor feudaliza România şi mai repede de atât, prin intermediul unei simple ordonanţe de urgenţă. În final, liderii USL au decis să mimeze democraţia şi să abuzeze de dreptul de legiferare. S-au ferit să realizeze descentralizarea printr-o procedură parlamentară uzuală şi necesară în cazul unui asemenea proces complex, în cadrul căreia descentralizarea să fie rezultatul dezbaterii şi consultării cu toţi actorii implicaţi şi, mai ales, cu societatea civilă. Liderii USL nu au dorit elaborarea principiilor şi modalităţilor funcţionale de descentralizare în Parlament, ci au preferat să o scrie într-un cerc restrâns, la care au avut dreptul să participe doar baronii locali din tânăra generaţie.

Aceasta, de parcă nu ar fi fost îndeajuns că, începând din luna mai a anului 2012, Guvernele Ponta I şi II au stabilit, aproape zi de zi, recorduri negative în materie de constituţionalitate a actelor normative adoptate de Guvern. Nici măcar avertismentele Comisiei de la Veneţia privind excesul de legiferare prin ordonanţe de urgenţă nu mai sunt auzite de către reprezentanţii USL. O ordonanţă de urgenţă la 3 zile este singura realizare notabilă a Guvernului Ponta. Din nefericire, acest mod de guvernare prejudiciază grav existenţa şi funcţionarea statului de drept în România.

Nu suntem de acord cu atitudinea şi concepţia domnului Victor Ponta potrivit căreia dacă ai o majoritate parlamentară uriaşă şi obedientă, atunci Guvernul se poate substitui Parlamentului. În ultimele 18 luni, de când USL a preluat guvernarea, Parlamentul a devenit doar o anexă a Guvernului, o bijuterie de lux în mâna premierului Ponta. Parlamentul nu mai reprezintă nicidecum forul de dezbatere şi de legiferare, aşa cum este statuat în Constituţia României şi cum ne promitea că va deveni în guvernarea USL. Guvernul legiferează, Guvernul execută! Cum? Prin ordonanţe de urgenţă şi, mai nou, prin angajarea răspunderii.

Doamnelor şi domnilor,

Efectele negative ale descentralizării USL sunt uşor de anticipat, chiar înainte de implementarea efectivă a acestuia. Astfel:

• descentralizarea USL nu reprezintă nici pe departe o descentralizare veritabilă, ci este baronizarea efectivă a României, fapt ce va crea un haos instituţional greu de înlăturat;
• descentralizarea USL nu este decât un transfer de resurse, patrimoniu şi funcţii către baronii locali;
• Guvernul USL legiferează epurările politice şi favorizează clientela de partid;
• este un demers premergător campaniilor electorale de anul viitor, atât cu resurse financiare, dar şi cu pârghii legale pentru furt din patrimoniul public;
• decizia este adusă aproape de baronii locali, nu aproape de cetăţean;
• descentralizarea USL dă frâu legal abuzurilor şi tunurilor imobiliare date de baronii locali;
• descentralizarea USL nu respectă Legea-cadru a descentralizării nr. 195/2006, care prevede expres existenţa unor judeţe pilot;
• descentralizarea USL ascunde conflictele de interese în instituţiile publice locale;
• descentralizarea USL dă o lovitură grea mediului de afaceri. Activitatea economică este dată la mâna baronilor locali, la fel avizele şi autorizaţiile de mediu, taxele şi impozitele, instituite în favoarea consiliilor judeţene;
• descentralizarea USL alocă putere absolută pentru despoţii locali judeţeni şi denotă o profundă nostalgie comunistă.

Motivele care au stat la baza acestor efecte sunt numeroase:

1. Descentralizarea USL face o deconcentrare mascată şi nu o descentralizare reală, funcţională. Descentralizarea USL urmăreşte baronizarea şi feudalizarea ţării.

Descentralizarea presupune transferul de competenţă administrativă şi financiară de la nivelul administraţiei publice centrale la nivelul administraţiei publice locale sau către sectorul privat. Însă actul normativ prezentat de Guvernul USL are grave deficienţe în a aplica o descentralizare reală şi constituie mai degrabă un proiect de descentralizare parţială a cheltuielilor şi de descentralizare ascunsă a deciziei. Este o deconcentrare mascată, şi nu o descentralizare veritabilă. Este o redistribuire de competenţe administrative şi financiare de la ministere către structuri de specialitate din teritoriu, schimbându-se doar subordonarea.

2. România se transformă într-o adunătură de feude. Este un transfer de resurse, patrimoniu şi funcţii către baronii locali.

Noua subordonare este de natură feudală. La nivelul fiecărui judeţ şi al municipiului Bucureşti se constituie câte o feudă, iar conducerea acesteia este la latitudinea discreţionară a preşedinţilor de consilii judeţene, şi, în unele cazuri, a primarilor de municipii.

3. Politizarea şi negocierea funcţiilor, cu încălcarea principiului stabilităţii funcţionarilor publici.

Această falsă descentralizare creşte gradul de baronizare şi puterea feudală a preşedinţilor de consilii judeţene, care vor avea mai mulţi oameni în subordine, pe care ei înşişi îi numesc şi pe care îi vor manipula după propriile interese. Mai mult, preşedinţii consiliilor judeţene câştigă putere de decizie foarte mare, în unele domenii exclusivă, înlăturând autoritatea şi controlul administrativ pe care îl exercită prefecţii.

4. Descentralizarea USL înseamnă epurări politice şi favorizarea clientelei de partid.

Deconcentratele subordonate ministerului devin servicii deconcentrate în subordinea consiliilor judeţene. Pe de o parte, descentralizarea USL prevede libertatea acestor lideri feudali de a alege şi numi, în locul miniştrilor, conducătorii acestor instituţii, pe de altă parte, vor aştepta în continuare finanţarea de la Bucureşti, sau, inclusiv, răsturnarea deciziilor locale care nu sunt pe placul guvernanţilor de la nivel central.

Observăm deja grave erori care deschid calea unor abuzuri de neimaginat: politizarea şi negocierea funcţiilor de conducere, încălcarea principiului stabilităţii funcţionarilor publici, subfinanţarea unor servicii publice de interes local.

Abuzul iminent pe care îl anticipăm este concedierea colectivă pe criterii politice. Guvernul USL nu are curajul să recunoască lipsa măsurilor economice şi gradul scăzut de colectare a veniturilor la bugetul de stat sau lipsa fondurilor pentru salarii. Guvernul "se spală pe mâini" şi aruncă această problemă în teritoriu, la fel ca în cazul măsurilor prevăzute de Ordonanţa de urgenţă nr. 77/2013. Dacă guvernul ar face direct aceste concedieri, ar fi vorba de concedieri colective, dar făcându-se concedieri disparate la nivelul tuturor consiliilor judeţene care preiau serviciile publice, acest lucru este vădit mascat.

O concediere colectivă mascată şi pentru care guvernul nu va putea fi tras la răspundere şi nici nu va fi obligat să plătească sume/salarii compensatorii. Astfel, odată transferate la consiliile judeţene, aceste servicii publice vor fi reorganizate, iar concedierile vor avea loc din noile "structuri", executate de feudalii locali, pe criterii politice.

Impactul va fi unul profund şi negativ. În România, administraţia este deja fracturată, neunitară şi risipitoare; este şi aşa supusă unor norme legislative mult prea stufoase şi contradictorii. Prin implementarea acestei legi instaurarea haosului instituţional este garantată!

Această descentralizare pare că se ocupă în principal cu situaţia şefilor de deconcentrate. Ce legătură are descentralizarea României cu situaţia juridică şi de muncă a şefilor de deconcentrate? Mai mult decât atât, se cedează direcţiile descentralizate prin care se exercită un control al statului, în mâna baronilor locali.

PDL şi PP-DD nu sunt de acord cu această propunere a USL de descentralizare. A descentraliza nu înseamnă a schimba şefii înlocuind ministrul cu şeful de consiliu judeţean. Această descentralizare nu este rezultatul unor studii de impact sau al negocierii şi consultării cu societatea civilă, este o descentralizare pentru PSD, PNL şi baronii acestora, şi nu pentru cetăţean.

Impactul va fi unul profund şi negativ. În România, administraţia este deja fracturată, neunitară şi risipitoare; este şi aşa supusă unor norme legislative mult prea stufoase şi contradictorii. Aşa-zisa descentralizare va produce haos instituţional.

5. Resursele, patrimoniul şi funcţiile din domeniul educaţiei sunt transferate în mâna baronilor USL, sub egida "Şcoala n-are rost, Guvernul te vrea prost!"

Câteva exemple concrete demonstrează cele spuse mai sus. Fără o definire clară a standardelor de cost şi fără un criteriu de finanţare clar, nu există nicio garanţie că administraţiile locale vor asigura finanţarea corespunzătoare, pentru o bună funcţionare a structurilor "descentralizate". Mai mult, la Ministerul Educaţiei Naţionale nu dispare subiectivismul finanţării pe criterii politice, clientelare. Tot ministerul va fi cel care va constitui anexele la bugetul de stat şi va aloca sumele defalcate pe judeţ. Aceste două aspecte, cumulate, vor conduce la subfinanţare şi clientelism, în defavoarea sistemului. Banii împărţiţi pe criterii politice vor afecta direct şcolile, cu impact în comunităţile pe care le slujesc. Slaba finanţare înseamnă lipsă de performanţă şi condamnare la sărăcie a copiilor.

Şi din punct de vedere al normelor de tehnică legislativă s-a deschis poarta abuzurilor: descentralizarea USL prevede că directorii unităţilor sunt numiţi, dar nu se spune şi de către cine. Acest text lacunar lasă loc politizării numirii directorilor de instituţii de învăţământ.

Din punct de vedere al patrimoniului, anexele care conţin unităţile ce urmează a fi transferate, nu specifică date certe şi evaluări la zi ale patrimoniului, pentru o bună evidenţă şi gestionare a patrimoniului, mobil şi imobil. Samsarii imobiliari deja se bucură şi îşi freacă mâinile în aşteptarea câştigurilor: iau naştere deja situaţiile de înstrăinare sau subevaluare.

De ce se realizează această descentralizare? Pentru transfer de patrimoniu şi pentru politizare. Oare?

6. Distrugerea patrimoniului naţional cultural şi istoric, în acelaşi grad ca şi regimul Ceauşescu.

Descentralizarea în domeniul patrimoniului va da "o lovitură mortală capacităţii de ocrotire a patrimoniului cultural naţional de către statul român, ca stat naţional şi unitar" - atrag atenţia specialiştii.

Din anul 1977, când Nicolae Ceauşescu a desfiinţat Direcţia Monumente Istorice, nu a existat o prevedere legală cu consecinţe mai grave asupra patrimoniului cultural şi istoric. Descentralizarea în forma propusă de USL nu vorbeşte despre rolul viitor al comisiilor zonale ale monumentelor istorice, în schimb goleşte de conţinut real activitatea Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice, for ştiinţific fundamental pe care s-a bazat protejarea monumentelor istorice începând cu 1892.

În condiţiile nerespectării de către autorităţile administraţiei publice locale a obligaţiilor ce decurg din convenţii internaţionale asumate de către statul român, menţionez aici Convenţia de la Haga - 1954, Convenţia de la Paris - 1970, Convenţia Patrimoniului Mondial - 1972, Convenţia Consiliului Europei de la Granada - 1985, Convenţia Consiliului Europei de la La Valetta - 1992, se poate ajunge la marginalizarea ţării noastre pe planul dialogului intercultural şi chiar la sancţionarea României.

7. Incompatibilitatea pe care USL o stabileşte în cadrul activităţii de avizare în domeniul culturii deschide calea ilegalităţilor sub pavăza legii.

Activitatea consiliilor judeţene va avea o triplă dimensiune în domeniul culturii: de avizare, de monitorizare şi de control. Evidenţa conflictului de interese este legiferată astfel. Acelaşi consiliu judeţean va fi atât finanţatorul/solicitantul unei autorizaţii pentru un proiect, cât şi autoritatea care eliberează autorizaţia de construire, dar şi autoritatea care eliberează avizele de specialitate. Şi în acest caz, nimic nu mai poate opri distrugerea patrimoniului cultural naţional.

8. Descentralizarea fără reformă administrativă nu înseamnă nimic.

Descentralizarea ar trebui să se realizeze pe principii, şi nu pe oameni, iar fără reformă administrativă de jos în sus, procesul demarat de USL nu reprezintă decât praf în ochii românilor! Unde este reforma administrativă, unde sunt regiunile, dragi colegi? Ce se întâmplă cu revizuirea Constituţiei? De ce Guvernul USL nu vine cu un proiect coerent şi cu adevărat viabil? De ce se teme de o reală reformă şi o reală descentralizare? Cui serveşte acest simulacru de reorganizare a descentralizării şi a deconcentrării? Cui altcuiva decât baronilor locali şi "economiilor la bugetul de salarii"?

Aşa-declarata "dezbatere cu autorităţile locale" a fost doar un turneu de negociere cu preşedinţii de consilii ai USL - Care ce vrea să primească?! Care ce vrea să ofere la schimb Guvernului?! - şi, totodată, un şantaj cu banii de la centru pentru comunităţile locale, bani politizaţi, şi nu alocaţi pe competiţie de proiecte sau pe criteriul productivităţii.

Descentralizarea fără respectarea unor principii, în acest caz fără respectarea principiului subsidiarităţii, fără a defini şi împărţi competenţe între nivelurile ale puterii în mod clar şi delimitat şi cu alocarea corespunzătoare a resurselor, este doar o împărţire a puterii între baronii locali.

9. Descentralizarea marca USL are rol de instrument electoral.

Da, stimaţi colegi, descentralizarea marca USL este un instrument electoral de furat voturi. USL ştie că în mod democratic şi corect nu mai poate câştiga alegerile. Majoritatea USL va testa acest instrument la alegerile pentru Parlamentul European astfel încât, la alegerile prezidenţiale din anul 2014, acest nou "aparat de furat voturi" să fie cheia câştigului lor electoral fraudulos. După multiplele minciuni din aceşti aproape doi ani şi după gravele erori de guvernare care au condus la sărăcirea şi înrobirea populaţiei, USL ştie că nu mai are actuala maşinărie de vot sub control direct. De aici şi graba adoptării prin angajarea răspunderii şi, în lipsa unei dezbateri parlamentare conforme cu statul de drept, USL tocmai a legiferat toate mecanismele de presiune sau cumpărare a voturilor.

10. Noua metodă a tunurilor imobiliare va fi furtul "ocrotit" sub masca descentralizării.

Un alt abuz iminent determinat de descentralizarea USL priveşte patrimoniul public aparţinând poporului român, administrat în prezent de autorităţile centrale şi care va fi transferat la autorităţile locale. Noul val de "tranzacţii" şi tunuri imobiliare deja se poate estima. Transferul proprietăţii publice/private de la stat la local se exceptează de la înscrierea în cartea funciară. Patrimoniul României va fi furat deci pe drumul falsei descentralizări. Se trece averea statului din public în privat prin voinţa baronilor locali şi fără un control de legalitate. Astfel, se va naşte o nouă categorie de samsari imobiliari din averea publică, aserviţi puterii USL şi baronilor locali!

11. Deciziile de importanţă naţională sunt lăsate la nivelul baronilor locali.

Descentralizarea propusă de USL lasă în seama baronilor care conduc feudele nou-create decizii de importanţă naţională, cum ar fi strategiile naţionale şi cele de securitate naţională.

Prin urmare, exemplul cel mai concret priveşte avizele de mediu şi descărcarea de sarcină arheologică, trecute din subordinea ministerelor în subordinea şi responsabilitatea consiliilor judeţene.

În acest mod, baronii locali vor decide cine şi cum va exploata resursele energetice şi minerale ale ţării: e vorba de petrol, gaze, sare, minereuri, pietriş. Şi nu numai! Siguranţa energetică a României şi securitatea resurselor va depinde astfel de "mulţumirea" acestor feudali.

Totodată, Guvernul USL, în calitate de agent comercial şi avocat al Roşiei Montane Gold Corporation, rezolvă o "problemă personală". Pentru că nu a reuşit să dea RMGC ceea ce i-a promis, printr-o lege specială dedicată unei societăţi private, o face acum complet netransparent şi total iresponsabil prin intermediul baronilor locali şi fără a-şi asuma direct luarea acestei decizii.

12. Descentralizarea este deficitară şi contraproductivă.

România are încă din 2006 cadrul legislativ care reglementează descentralizarea. În vederea realizării unui real proces şi pentru a nu destabiliza şi mai mult ţara, Legea nr.195 prevede obligativitatea iniţierii descentralizării prin organizarea unor programe-pilot, la nivelul câtorva judeţe. Dezastrul previzibil în urma adoptării acestui act normativ putea fi evitat doar cu respectarea Legii nr. 195/2006 privind descentralizarea.

Descentralizarea are menirea să apropie decizia de cetăţean şi să îi ofere acestuia servicii eficiente - de calitate ridicată la costuri mai reduse. Însă în această formă propusă de USL, descentralizarea va afecta cetăţeanul şi va aduce insecuritate, incoerenţă, instabilitate, în loc să rezolve adevăratele probleme.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Domnilor miniştri,

Domnule viceprim-ministru,

Acestea au reprezentat doar câteva consideraţii privind spiritul acestei legi, prin exemplificarea erorilor grave generate de fondul descentralizării în forma propusă de USL.

Un astfel de domeniu major nu poate fi reglementat doar în urma unor discuţii la ceas de seară cu baronii USL, aşa cum propune Guvernul Ponta, punând toate forţele politice din România şi societatea în faţa faptului împlinit.

Această formă de descentralizare afectează viaţa a 20 de milioane de oameni pe termen lung şi nu are cum să se implementeze până la termenul stipulat, 31 decembrie 2013.

O astfel de lege şi ca pas în vederea realizării unei regionalizări viitoare este un proiect major de ţară şi totodată un proces foarte amplu.

Un astfel de proiect se lucrează şi se analizează într-un timp corespunzător şi cu toate forţele politice. Lipsa unui consens sau a unui program agreat, angajarea lui prin răspundere guvernamentală, lipsa dezbaterii legislative duce la alegerea celei mai necorespunzătoare soluţii sau variante.

Pe de o parte, atât instituţiile, cât şi populaţia vor avea de suferit, iar serviciile publice oferite vor fi destabilizate. Pe de altă parte, schimbarea puterii politice la următoarele alegeri va duce la răsturnarea procesului şi corectarea lui, ceea ce iarăşi creează destabilizare.

Stimaţi colegi,

Domnilor miniştri,

România are nevoie de reforma administrativă şi constituţională concomitent cu descentralizarea. Sunt procese interdependente şi obligatorii. Ele nu pot fi realizate separat. Ele nu pot fi realizate nici "pe repede-nainte" pentru că se apropie alegerile şi baronii au nevoie de bani şi putere, nici fără un consens în societatea românească!

Astfel, PDL şi PP-DD spun nu feudalizării României şi superbaronizării ţării!

O ordine normală şi un proiect concret şi realizabil, cu rezultate valabile presupune: revizuirea Constituţiei, reforma administrativ-teritorială, regionalizare, descentralizare la nivel de regiuni şi la nivel de judeţe.

Un proiect corect şi coerent de descentralizare trebuie să treacă prin mai multe etape obligatorii şi printr-o pregătire corespunzătoare, realizată cu specialiştii din mediul academic, cu reprezentanţii asociaţiilor comunale/municipale/judeţene şi cu participarea societăţii civile.

Dând la nivel judeţean atribuţii importante, fără să aibă reale capacităţi administrative - reorganizarea administrativă este necesar a se realiza în prealabil! -, rezultatul va fi dezastruos.

Având în vedere deficienţele grave ale descentralizării propuse de USL şi efectele dezastruoase pe care le generează aplicarea ei în această formă, considerăm că:

• nu este asigurat cadrul corect şi modern de descentralizare şi de reformare a administraţiei publice;
• fragmentarea administraţiei şi haosul instituţional sunt iminente;
• prin implementarea descentralizării marca USL instituţiile care se vor înfiinţa sau reorganiza nu vor avea decât obiectivul politizării structurilor de conducere şi subordonării directe a acestora către preşedinţii consiliilor judeţene.

Stimaţi colegi,

Vă invităm să votaţi această moţiune simplă pentru a da un semnal Guvernului Victor Ponta şi a obţine următoarele măsuri reparatorii:

1. Să demareze fundamentarea standardelor de cost, absolut necesare pentru descentralizarea serviciilor publice;
2. Să evalueze de urgenţă patrimoniul ce se transferă, la valoarea lui reală, la zi;
3. Să elimine măsurile de politizare ale funcţiei publice;
4. Să creeze criterii obiective de numire în fruntea serviciilor descentralizate şi să ia această prerogativă din mâna baronilor locali;
5. Să nu lase la îndemâna baronilor locali avize, autorizaţii sau decizii de interes naţional.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc şi eu, domnule deputat.

Are cuvântul în continuare domnul viceprim-ministru Liviu Dragnea pentru a da răspuns moţiunii PDL-ului.

Domnule viceprim-ministru, aveţi cuvântul.

Domnul Nicolae-Liviu Dragnea (viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice):

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Aş vrea să încep intervenţia mea cu un citat din domnul Emil Boc, fostul prim-ministru al Guvernului României şi fostul preşedinte PDL: "Descentralizarea este în fapt o aplicare a principiului subsidiarităţii potrivit căruia decizia trebuie să fie luată de autorităţile cele mai apropiate de cetăţean. Reprezentanţii autorităţilor din teritoriu ştiu mult mai bine cum să rezolve problemele din sănătate, educaţie, sport, agricultură, sub raportul competenţelor, decât autorităţile centrale de la Bucureşti. Ne păstrăm..." - spunea domnul Emil Boc - "...la nivel naţional competenţele de verificare, control şi de standarde naţionale care sunt urmărite să se aplice peste tot în ţară într-o manieră unitară şi potrivit prevederilor legale."

De asemenea, domnul Emil Boc mai spunea: "Până la sfârşitul anului trebuie să elaborăm toate actele normative suplimentare care vor da posibilitatea ca de la 1 ianuarie şi din punct de vedere financiar descentralizarea să fie definitivă."

Am citat din declaraţiile oficiale ale fostului prim-ministru, domnul Emil Boc, actual primar al municipiului Cluj-Napoca şi beneficiar al procesului de descentralizare. Împărtăşesc în totalitate această poziţie exprimată de preşedintele de atunci al Partidului Democrat Liberal şi am făcut acest exerciţiu de memorie pentru a sublinia că, în pofida unor divergenţe de ordin politic, putem fi de acord în privinţa descentralizării.

Am iniţiat, aşa cum ştiţi, consultări cu toate grupurile parlamentare înainte de angajarea răspunderii Guvernului pe acest proiect de lege, am ascultat cu atenţie toate propunerile şi observaţiile care s-au făcut pe marginea proiectului şi am încercat, împreună cu miniştrii din Guvern şi cu echipa de la Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, să includem cât mai multe dintre ele în versiunea finală a actului normativ.

Am citit cu aceeaşi atenţie şi rigoare şi textul moţiunii simple depuse de Grupurile parlamentare ale PDL şi PP-DD. Prima constatare pe care am făcut-o a fost că textul a fost scris de mai multe grupuri.

Primul grup susţine că se face prea multă descentralizare, pentru că vom da prea multă putere aleşilor locali.

Un al doilea grup spune că se face prea puţină descentralizare, pentru că nu se dau suficienţi bani în teritoriu.

Un al treilea grup spune că descentralizarea nu trebuie făcută deloc, pentru că astfel feudalizăm România.

Un al patrulea grup susţine printre rânduri că descentralizarea e bună, dar că ar trebui s-o facă PDL, pentru că se pricepe mai bine, deşi nu a făcut nimic atunci când a fost la guvernare. Şi dacă tot vorbim de legea-cadru a descentralizării şi de aceste celebre proiecte-pilot, nu reuşesc să înţeleg de ce în şapte ani de zile n-au reuşit să facă măcar într-un judeţ un proiect-pilot, ca să depăşim şi această critică.

Şi un al cincilea grup, care a participat la consultările pe care le-am iniţiat şi care a venit cu propuneri şi a participat efectiv la îmbunătăţirea proiectului de lege, dar cu toate astea au semnat moţiunea.

Nu ştiu dacă domnul Mircea Toader e în sală, cred că nu, domnul Toader mi-a furnizat două amendamente, care au fost incluse în forma finală a legii, cel cu porturile şi cel cu standardele de cost, şi a şi participat la construcţia acestui proiect pe care acum văd că îl contestă.

În aceste condiţii, mărturisesc că îmi vine greu să formulez un răspuns la atâtea grupuri cu opinii atât de divergente, dintre care multe sunt chiar contradictorii. Dar voi încerca să răspund cu toată seriozitatea la obiecţiile menţionate în moţiune şi în limita timpului care mi-a fost acordat.

Având în vedere divergenţa atât de mare a opiniilor care se regăsesc în această moţiune, cred că ar fi bine să explic de la bun început ce este descentralizarea şi de ce avem nevoie de descentralizare, astfel încât să fim siguri că ne raportăm cu toţii la acelaşi subiect şi la aceleaşi înţelesuri.

Descentralizarea este parte din procesul de reformă al administraţiei publice prin care, într-adevăr, o serie de competenţe administrative sunt transferate împreună cu toate resursele umane, logistice şi financiare de la nivelul administraţiei centrale către nivelurile corespunzătoare din administraţia locală la care acele competenţe pot fi exercitate în mod eficient.

Prin urmare, celor care se tem că unitatea statului ar avea de suferit sau că România ar fi în pericol să-şi piardă caracterul de stat unitar, le spun că vorbim de transferul unor competenţe administrative în interiorul aceluiaşi stat, că descentralizarea nu afectează nici capacitatea de legiferare a statului român şi nu afectează nici unitatea statului român.

Dacă ne propunem să facem o administraţie care să ne permită o funcţionare mai bună, nu înseamnă că punem în pericol unitatea statului, ba dimpotrivă.

Ţări precum Franţa, Italia, Spania, Portugalia, Finlanda, Olanda, Grecia, Suedia şi altele au rămas state unitare şi sunt state puternice şi după ce au trecut printr-un proces de descentralizare administrativă similar celui prin care urmează să treacă România. Nu s-au divizat, nu s-au dezintegrat, nu s-au feudalizat şi, cu atât mai puţin, nu s-au baronizat în urma descentralizării.

De aceea, le recomand colegilor de la PP-DD şi PDL să renunţe la termenul de feudalizare sau cel puţin să nu-l mai folosească în asociere cu termenul de descentralizare.

Dacă descentralizarea ar însemna feudalizare, aşa cum spuneţi dumneavoastră, ar însemna că toată Europa este feudalizată, pentru că toate sistemele administrative din statele Uniunii Europene de o mărime rezonabilă funcţionează în mod descentralizat şi funcţionează bine. Şi ar fi cel puţin ridicol să susţii că, de exemplu, o ţară cu o conştiinţă naţională atât de puternică precum Franţa, care încă traduce computer cu "ordinateur" ar fi o ţară feudalizată.

Descentralizarea înseamnă şi autonomie locală administrativă, iar prin..., şi citez acum, "prin autonomie locală se înţelege dreptul şi capacitatea efectivă a autorităţilor administraţiei publice locale de a soluţiona şi de a gestiona în cadrul legii", subliniez, "în cadrul legii, în nume propriu şi în interesul comunităţilor locale o parte importantă a treburilor publice". Am citit practic definiţia autonomiei locale din Carta europeană a autonomiei locale, care a fost ratificată inclusiv de ţara noastră.

Prin urmare, descentralizarea se face în baza legii naţionale şi în interesul comunităţilor locale.

Ajungem, astfel, la a doua întrebare: de ce avem nevoie de descentralizare?

Unu. Avem, în primul rând, nevoie de descentralizare pentru că actuala administraţie din România este, şi citez din moţiunea dumneavoastră, "fracturată, neunitară şi risipitoare, fiind supusă unor norme legislative mult prea stufoase şi contradictorii". Aici suntem de acord, iar dacă ceva funcţionează prost, aşa cum spuneţi dumneavoastră, şi ea funcţionează prost de atâţia ani de zile, atunci trebuie să facem o schimbare pentru a îmbunătăţi lucrurile.

Iată de ce avem nevoie de descentralizare, pentru ca administraţia din România să nu mai fie fracturată, să nu mai fie atât de risipitoare şi, cum bine aţi subliniat în moţiunea dumneavoastră, să nu mai fie neunitară.

În al doilea rând, avem nevoie de descentralizare pentru că o comunitate va avea întotdeauna mai multă grijă de bunurile proprii decât altcineva din afara comunităţii.

Un primar nu va permite niciodată ca cinematograful din localitatea sa, dacă este în patrimoniul său, în localitatea sa, unde vin şi se simt bine cei care l-au votat, să fie transformat într-o gogoşerie sau o cofetărie, cum se întâmplă în actualul sistem centralizat.

Funcţionarul de la Bucureşti nu suferă deloc de faptul că astăzi la cinematograful din Botoşani, de exemplu, este înfiinţată o cofetărie sau că la cinematograful din Focşani, unde a fost organizat un club, patronul a dat în judecată RADEF-ul, a şi câştigat la prima instanţă şi, practic, acel imobil atât de bine administrat de sistemul centralizat va fi pierdut din averea statului şi va intra în averea privată.

Un preşedinte de consiliu nu va permite niciodată ca un monument istoric ce reprezintă mândria comunităţii care l-a ales să ajungă în starea de deteriorare în care au ajuns, în actualul sistem centralizat, cele mai multe dintre palatele copiilor, casele de cultură, monumentele culturale şi istorice de interes local.

Funcţionarul de la Bucureşti nu cunoaşte şi nici nu poate înţelege cât de importante sunt simbolurile culturale şi istorice ce definesc identitatea şi mândria unei comunităţi locale.

Un ales local va fi întotdeauna mai preocupat de calitatea actului medical din spitalul în care se tratează comunitatea sa şi inclusiv membrii familiei sale. El nu poate rămâne indiferent dacă acolo apare o problemă, pentru că el se întâlneşte cu cetăţenii din comunitate pe stradă şi în audienţe şi trebuie să răspundă în faţa lor pentru acea problemă şi, mai ales, pentru felul în care o va soluţiona.

Un preşedinte de consiliu judeţean sau un primar nu vor permite niciodată ca taberele şcolare din judeţul lor, unde ar trebui să-şi petreacă vacanţele copiii celor care l-au ales, să ajungă în starea groaznică în care se află astăzi.

Funcţionarul de la Bucureşti nu va fi la fel de preocupat ca şi alesul comunităţii de condiţiile în care copiii dorm, mănâncă şi se spală în aceste tabere şcolare, decât în situaţia cu totul excepţională în care acolo, întâmplător, s-ar afla şi copilul său.

În al treilea rând, avem nevoie de descentralizare pentru că aleşii locali lucrează cu oameni reali, nu cu oameni statistici, cum lucrează funcţionarii din ministerele de la Bucureşti.

Un primar sau un preşedinte de consiliu lucrează cu oameni reali care suferă, care au necazuri şi care au nemulţumiri, iar oamenii reali au priorităţi şi te pot trage la răspundere dacă nu-ţi faci bine treaba.

În schimb, funcţionarii de la Bucureşti lucrează cu oameni statistici, care sunt de fapt nişte cifre reci, iar oamenii din statistici nu suferă, nu au necazuri, nu sunt nemulţumiţi, nu te trag la răspundere şi, mai important decât toate la un loc, oamenii din statistici nu protestează.

Oamenii din statistici doar intră şi ies din sistem, cum nefericit s-a exprimat un fost prim-ministru, ilustrând însă atât de bine deficienţele actualului sistem centralizat.

De aceea avem nevoie de descentralizare, stimaţi colegi, pentru că în România trăiesc oameni reali, iar scopul nu e de a stabili câţi intră şi câţi ies din sistem, ci cum trăiesc aceşti oameni reali şi care este calitatea serviciilor publice pe care le primesc.

De aceea avem nevoie de descentralizare, pentru ca cei care iau decizii despre viaţa acestor oameni să aparţină comunităţilor lor, ca să-i poată asculta şi ca să le cunoască necazurile şi priorităţile reale, nu doar cele din statistici, cum se întâmplă, de 20 şi ceva de ani, în ţara noastră.

În al patrulea rând, avem nevoie de descentralizare, pentru că vrem democraţie, iar democraţia înseamnă controlul cetăţenilor asupra celor care iau decizii ce le influenţează viaţa.

Pronunţăm des cuvântul "democraţie", însă de cele mai multe ori nu înţelegem sau uităm sensul de bază al acestui concept.

Democraţia nu înseamnă doar distribuţia puterii prin vot, ci, în primul rând, exercitarea puterii de către cetăţeni.

Ce valoare are astăzi votul cetăţenilor din România, dacă indiferent cum votează ei la alegerile locale, deciziile de la ei din comunitate sunt mereu luate de cineva străin de problemele lor?

Cum pot exercita puterea membrii unei comunităţi, dacă cel care ia decizii în privinţa lor nu depinde de votul lor, ci de pixul şefului său de la Bucureşti?

Cum putem vorbi de democraţie în adevăratul său înţeles dacă cel care a fost votat de comunitate şi învestit cu voinţa concetăţenilor săi nu poate face nimic dacă un şef de la Bucureşti ia decizii care afectează comunitatea respectivă?

Iată de ce avem nevoie de descentralizare, ca să redăm cetăţenilor puterea de a participa la deciziile care îi privesc în mod direct.

Să le redăm puterea care le-a fost luată în timpul regimului comunist, când totul se decidea la vârful îndepărtat al guvernului de la Bucureşti.

În al cincilea rând, avem nevoie de descentralizare pentru că o comunitate reacţionează şi se dezvoltă mult mai repede când lanţul decizional este mai scurt, iar cei care iau decizii sunt de-acolo, din comunitatea respectivă.

O comunitate locală poate reacţiona mai repede în situaţii de criză, dacă lanţul decizional este mai scurt. O aprobare pentru cetăţeni sau pentru oamenii de afaceri se va obţine mai repede dacă va fi nevoie de mai puţine ştampile, iar un proiect de dezvoltare, o investiţie locală va fi iniţiată mult mai repede dacă va fi nevoie de mai puţine semnături.

Toate lucrurile se pun mai repede în mişcare dacă decidenţii sunt mai puţini şi, mai ales, dacă fac parte din comunitatea pentru care iau decizii.

În al şaselea rând, avem nevoie de descentralizare pentru că aleşii locali construiesc la ei acasă, pentru comunitatea din care fac ei înşişi parte.

Un ales local este mai interesat să construiască un judeţ sau un oraş frumos, pentru că şi el locuieşte în acel judeţ sau oraş.

Funcţionarul de la Bucureşti nu este foarte interesat de acest lucru, iar atunci când construieşti la tine în comunitate eşti mai interesat să obţii finanţări europene pentru proiectele de dezvoltare din comunitatea ta.

Programul operaţional regional care este administrat şi coordonat de ministerul pe care îl conduc a înregistrat cel mai ridicat nivel de absorbţie de fonduri europene, a adus, în acest an, aproape un miliard de euro, peste 46% rată de absorbţie şi asta, în primul rând, pentru că este cel mai descentralizat program de acest fel, iar aleşii locali au fost mult mai interesaţi decât funcţionarii din ministere să obţină bani pentru dezvoltarea comunităţilor lor.

Am ţinut să vă citesc definiţia descentralizării şi să vă rezum principalele motive pentru care avem nevoie de descentralizare, întrucât, cu tot respectul, am constatat că, poate din grabă, în moţiune sunt unele afirmaţii care denotă o necunoaştere a termenilor de bază referitori la descentralizare.

Ştiu că în cele două grupuri parlamentare sunt şi buni specialişti în administraţie publică şi îmi vine greu să cred că acele persoane au participat la scrierea moţiunii, pentru că nu cred că ar fi putut să facă atât de grave confuzii.

Se spune în moţiune, ca şi cum s-ar prevesti un mare dezastru pentru România, că prin descentralizarea pe care o avem în vedere ar avea loc o redistribuire de competenţe administrative şi financiare de la ministere către structuri de specialitate din teritoriu, schimbându-se doar subordonarea.

Mai mult, se spune că un astfel de proces ar fi o descentralizare ascunsă a deciziei.

Stimaţi colegi,

Exact asta înseamnă descentralizare administrativă, exact despre acest transfer al competenţelor de la ministere către structurile locale vorbim de 23 de ani şi nu este o descentralizare ascunsă a deciziei, cum spuneţi dumneavoastră. Nu ne ferim s-o afirmăm, ne-o asumăm, este o descentralizare la vedere, făcută la lumina zilei şi scrisă explicit în textul proiectului de lege.

Da, asta ne dorim şi asta am urmărit, asta am trecut şi în Programul de guvernare, transferul de competenţe administrative şi financiare de la ministere către structurile locale. Asta înseamnă descentralizare şi asta s-a făcut peste tot în Europa, aşa funcţionează un sistem administrativ modern şi european.

Dacă asta vă deranjează, înseamnă că preferaţi actualul sistem administrativ din România, care încă funcţionează după modelul moştenit din timpul regimului comunist.

Dacă asta vă doriţi, ca România să funcţioneze în continuare aproape ca un stat comunist, cu un sistem puternic centralizat, în care cetăţenii să nu aibă nimic de spus în legătură cu ce se întâmplă în comunitatea lor, atunci spuneţi-o răspicat, spuneţi deschis că preferaţi mai mult sistemul administrativ comunist decât cel european. Eu voi respecta opinia dumneavoastră, chiar dacă nu o împărtăşesc absolut deloc.

Am observat apoi că în moţiune se face confuzie între termenul de descentralizare şi cel de deconcentrare.

Spuneţi în moţiune că "prin proiectul de lege serviciile deconcentrate subordonate ministerelor devin servicii deconcentrate în subordinea consiliilor judeţene".

Stimaţi colegi,

Asta e confuzie foarte gravă. Deconcentrarea şi descentralizarea sunt doi termeni total diferiţi, cu înţelesuri diametral opuse.

Cu toată prietenia, vă spun că nu puteţi vorbi nici măcar metaforic de servicii deconcentrate în subordinea consiliilor judeţene.

Deconcentratele sunt parte a administraţiei publice centrale, cum o spune şi numele lor, de-concentrate.

Astfel de structuri nu pot fi în subordinea consiliilor judeţene, întrucât acestea sunt parte a administraţiei publice locale.

Deci, inevitabil, dacă actualele deconcentrate trec la consiliile judeţene, ele încetează să mai fie structuri deconcentrate şi devin instituţii descentralizate.

Totuşi, eu presupun că la asta aţi dorit să vă referiţi când aţi spus că deconcentratele ministerului devin servicii descentralizate, nu deconcentrate şi poate a fost o greşeală generată de graba scrierii moţiunii.

Vreau să vă citez, de asemenea, un principiu general care a stat la baza proiectului de lege şi care este cel al subsidiarităţii, care este enunţat destul de clar şi în Carta europeană a autonomiei locale, la punctul 3 din articolul 4: "Exerciţiul responsabilităţilor publice trebuie, de manieră generală, să revină de preferinţă acelor autorităţi care sunt cele mai apropiate de cetăţeni" şi, atenţie la ce urmează, "la atribuirea unei responsabilităţi către o altă autoritate trebuie să se ţină seama de amploarea şi de natura sarcinii, precum şi de cerinţele de eficienţă economică". Şi spun asta pentru că una din criticile din moţiune se referă la faptul că prin această lege s-ar transfera prea multe atribuţii şi putere către preşedinţii de consilii judeţene şi prea puţine către primari.

Aşadar, ce ne spune Carta europeană a autonomiei locale? Ne spune că atribuţiile trebuie descentralizate la nivelul cel mai apropiat de cetăţean, dar ne mai spune ceva, că trebuie să se ţină seama de amploarea şi de natura sarcinii.

Aşadar, e evident că o competenţă de planificare strategică judeţeană nu poate fi transferată la nivelul unei localităţi.

Ar fi fost imposibil să transferăm totul în sarcina primarilor, pentru că am fi ajuns, de pildă, în situaţia în care în loc să avem 42 de direcţii... 41 de direcţii judeţene de sănătate publică plus cea a municipiului Bucureşti, să avem 3.222 de direcţii de sănătate publică, adică pentru fiecare localitate câte o direcţie de sănătate publică.

Despre politizarea funcţiilor, aţi acuzat preşedinţii de consilii judeţene, pe toţi, inclusiv pe cei de la PDL, că vor avea prin descentralizarea USL libertatea de a alege şi numi, în locul miniştrilor, conducătorii instituţiilor care vor fi descentralizate.

Vreau să vă citesc o altă prevedere din Carta europeană a autonomiei locale, care, repet, este o lege ratificată de România: "Fără a aduce atingere dispoziţiilor generale prevăzute de lege, autorităţile administraţiei publice locale trebuie să poată stabili ele însele structurile lor administrative interne în vederea adaptării acestora la nevoile specifice şi asigurării unei gestiuni eficiente".

Deci, dacă dumneavoastră, stimaţi colegi, consideraţi că principiile fundamentale după care se administrează statele europene generează epurări politice şi favorizează clientela, rezultă, în mod logic, că nu sunteţi de acord cu intrarea României în Uniunea Europeană.

Vă respect şi această opinie chiar dacă nu sunt deloc de acord cu ea.

De asemenea, vreau să vă spun că... şi vă spun cu toată colegialitatea că este jignitor ce aţi scris în moţiune despre aleşii locali, pe care i-aţi amestecat, la grămadă, într-un aşa-numit aparat de furat voturi.

Este jignitor la adresa acelor oameni care ocupă funcţii în administraţia publică locală, dar, mai mult decât atât, e jignitor la adresa celor care i-au votat în aceste funcţii, şi anume cetăţenii din comunităţile lor.

Atunci când îi jigniţi pe acei aleşi făcându-i "infractori", "baroni" sau "feudali", jigniţi de fapt alegerea pe care au făcut-o cetăţenii din comunităţile lor.

Atunci când vă referiţi la aleşii locali, spunând că sunt "baroni", "feudali" sau alte epitete, îi jigniţi şi pe colegii dumneavoastră de partid, pe domnul Emil Boc de la Cluj, pe domnul Gheorghe Falcă şi pe domnul Ionel Dumitrel de la Arad, pe domnul Ioţcu de la Arad, pe domnul primar Gheorghe Ştefan de la Piatra- Neamţ, pe domnul Mircea Hava şi domnul Ioan Dumitrel de la Alba, pe domnul Constantin Hogea de la Tulcea, pe domnul Gabriel Buliga de la Târgovişte şi pe toţi aleşii locali ai PDL sau PP-DD.

Eu îi respect pe aceşti primari şi preşedinţi de consilii judeţene, chiar dacă sunt de la un partid advers, şi îi respect pentru că ei înşişi sunt respectaţi, apreciaţi şi votaţi de comunităţile lor.

Îi respect pentru că eu respect votul celor care au ales şi le-au acordat încredere acestor oameni.

Despre tunurile imobiliare, aţi afirmat în moţiune că descentralizarea va genera un nou val de tranzacţii şi tunuri imobiliare, că prin descentralizare se va trece averea statului din public în privat şi că astfel se va naşte o nouă categorie de samsari imobiliari din averea publică.

V-am dat mai devreme numai un exemplu cu ce se întâmplă cu cinematografele din România care deja au început să treacă din avutul statului în averea privată.

În schimb, vreau să vă spun că rechinii imobiliari la care faceţi referire, cum că s-ar fi pregătit pentru acest moment, vor avea o mare deziluzie. Legea spune clar că niciunul dintre terenurile şi imobilele ce vor trece din patrimoniul instituţiilor centrale către patrimoniul comunităţilor locale nu poate fi înstrăinat şi nu-şi poate schimba destinaţia. Şi ştiţi bine lucrul ăsta.

De asemenea, despre securitatea naţională şi politicile naţionale, grupul de semnatari ai moţiunii spun că România nu va mai avea politici naţionale şi strategii de securitate, ca şi cum dacă s-a transferat un club al copiilor sau un club sportiv şcolar din subordinea Ministerului Tineretului şi Sportului în subordinea unei primării, nu mai există strategie naţională pentru sport în România.

Ştiţi bine că principiile au fost foarte clare în lege, strategiile naţionale rămân la nivel central, inspecţia, verificarea şi controlul rămân la nivel central, singurul lucru care se descentralizează, se descentralizează competenţele care ţin de administrarea efectivă.

Ţările de care am vorbit mai devreme s-au descentralizat administrativ şi în continuare au politici naţionale şi strategii de securitate.

Despre concedierile colective - aţi mai afirmat în moţiune că anticipaţi un abuz iminent care va consta în concedierea colectivă pe criterii politice a funcţionarilor, odată cu trecerea structurilor descentralizate către autorităţile locale.

Stimaţi colegi,

Vă apreciez sincera îngrijorare şi grija pe care o manifestaţi acum pentru bugetarul gras despre care vorbea domnul preşedinte Traian Băsescu, atunci când eraţi la guvernare şi le-aţi tăiat salariile cu 25%.

Vă spun însă că nu aveţi de ce să fiţi îngrijoraţi în această privinţă, pentru că principiul fundamental al acestei legi a descentralizării este că nimic nu se pierde, totul se transferă.

Descentralizarea înseamnă concomitent şi integral transferul a trei componente: decizia, banii şi oamenii.

Odată cu decizia care se transferă la nivel local, se vor transfera toţi oamenii care lucrează acum în structurile deconcentrate, împreună cu toate salariile şi drepturile lor şi cu toate celelalte resurse financiare.

Despre studiile de impact - un alt reproş care se aduce acestei legi şi care a fost formulat în moţiunea dumneavoastră este presupusa lipsă a unor studii de impact.

Vreau să vă aduc la cunoştinţă că în 2008, în baza unui contract de consultanţă pentru Ministerul Mediului, Compania Deloitte a realizat un studiu de diagnostic organizaţional cu scopul îmbunătăţirii principalelor structuri din subordinea ministerului, denumit Proiectul Cartea albă a descentralizării în domeniul mediului.

Una din recomandări este următoarea: descentralizarea completă a competenţelor exercitate de structurile deconcentrate ale ministerelor de resort împreună cu bugetul şi structura organizaţională şi bugetul la nivelul consiliilor judeţene, întrucât aceste structuri exercită competenţe strict legate de implementarea politicilor sau strategiilor naţionale şi a reglementărilor din domeniu.

Este exact ceea ce realizăm astăzi prin Proiectul de Lege privind descentralizarea.

Astfel de studii s-au realizat în multe alte programe, inclusiv în cadrul proiectelor cu finanţare europeană.

Înainte de încheiere, vreau să mă refer la o obiecţie pe care eu o consider puţin neobişnuită, din moţiune, şi anume că de ce nu se face descentralizarea odată cu regionalizarea administrativă şi cu revizuirea Constituţiei.

Păi răspunsul se află tot la dumneavoastră, pentru că aţi contestat Legea referendumului la Curtea Constituţională, solicitând ca modificarea pragului de prezenţă necesar să nu aibă loc în acelaşi an în care se revizuieşte Constituţia României.

Din acest motiv, regionalizarea nu se face odată cu descentralizarea, aşa cum prevedea calendarul nostru iniţial, dar nimeni nu poate să justifice axioma pe care aţi prezentat-o mai devreme, unde aţi spus că întâi se face regionalizare şi după aceea se face descentralizare.

Având în vedere însă că Guvernul şi-a angajat deja răspunderea pe descentralizare, eu mizez mult pe votul dumneavoastră, anul viitor, când vom revizui Constituţia şi vom înfiinţa regiuni administrative, completând astfel reforma administrativă, aşa cum sugeraţi dumneavoastră în textul moţiunii.

Şi sper că, în încheiere, explicaţiile pe care vi le-am dat în legătură cu moţiunea pe care aţi depus-o au risipit temerile sincere pe care le-aţi avut atunci când aţi redactat acest text, iar în ceea ce priveşte partea nesinceră a acestei moţiuni, cred că va fi mai bine lămurită de colegii dumneavoastră din administraţia locală şi în special de domnul primar Emil Boc, pe care l-am citat la începutul intervenţiei mele, dar şi de preşedintele PDL, domnul senator Vasile Blaga, întrucât amândoi au fost susţinători declaraţi ai descentralizării atunci când s-au aflat la guvernare, numai că n-au realizat-o.

În concluzie, sper că obiecţiile făcute în moţiunea simplă a grupurilor parlamentare din Camera Deputaţilor ale PP-DD şi PDL sunt neîntemeiate, şi vă recomand să votaţi împotriva acestei moţiuni.

Vă mulţumesc mult. (Aplauze.)

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumim, domnule viceprim-ministru pentru recomandări.

Intrăm în luările de cuvânt. Are cuvântul doamna Violeta Tudorie, de la PSD. Vă rog.

Doamna Violeta Tudorie:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

După o angajare a răspunderii Guvernului pe un proiect de lege, opoziţia poate depune o moţiune de cenzură, nicidecum una simplă. Dar, cum parlamentarii PDL şi PP-DD nu au fost în stare nici măcar să adune minimum de semnături pentru o moţiune de cenzură, s-au grăbit să mai facă rost de un prilej de a da din gură, să-i facă poporului un cadou în preajma sărbătorilor de iarnă.

Dar, în loc de cadou, ne serveşte o simplă gargară - mă refer la textul pe care şi-au pus semnătura moţionarii contra descentralizării.

Cât au fost la guvernare, PDL-iştii ne-au împuiat capul cu modernizarea statului, cu reforma administrativă şi constituţională, dar nu au făcut nimic altceva decât să desfiinţeze şcoli, grădiniţe şi spitale. Iar acum, când Guvernul Ponta a trecut hotărât la descentralizare, ne împroaşcă cu un discurs violent şi cu caracter acuzator, plin de barbarisme, precum "adunătură de feude", "baronoide", "haos instituţional", prevestind apocalipsa peste biata Românie.

Moţiunea aceasta ne arată nu numai lipsa de obiect, puţinătatea substanţei politice şi ideatice, argumente anemice, ci este şi o dovadă de ipocrizie.

Astfel, ni se reproşează că Legea descentralizării a fost adoptată prin angajarea răspunderii. Amintesc faptul că este prima într-un an şi jumătate de guvernare, dar se uită cum regimul Boc-Băsescu treceau şiruri de pachete de legi prin angajarea răspunderii, iar atunci nu se mai plângeau de lipsa dezbaterilor şi limitarea democraţiei. Ne reproşează de ce nu am făcut mai întâi reforma constituţională şi reforma administrativă, dar trec sub tăcere că, la Cotroceni, cucul stă la pândă să blocheze orice iniţiativă a Guvernului şi a majorităţii parlamentare, aşa cum a făcut cu multe legi şi cum a ameninţat ţara cu blocarea bugetului pentru 2014.

S-a observat, la un punct al moţiunii, că autorii acesteia se declară pentru descentralizare, dar, spun ei, decizia să rămână tot la centru. Chipurile, să nu ne federalizăm statul.

Halal logică, halal descentralizare, halal eficienţă administrativă! Să se descentralizeze, dar să rămână la centru. "Curat murdar, coane Fănică!"

Şi să cauţi cu lumânarea o idee mai acătării de descentralizare la promotorii moţiunii şi nu găseşti.

Evident că astfel de moţiuni retorice trebuie respinse ca forme goale de conţinut şi manevre facile de a se vedea la tribuna Parlamentului şi de pierdere a timpului.

Mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Şi eu vă mulţumesc.

Are cuvântul domnul Almăjanu, din partea Grupului Partidului Naţional Liberal din România.

Domnul Marin Almăjanu:

Domnule preşedinte,

Domnule ministru,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Încă o dată, colegii din opoziţie dau dovadă de amatorism prin moţiunile pe care le susţin.

Grupul PDL nu reuşeşte niciodată să facă o treabă completă din prima încercare. Le iese după mai multe tentative şi nici atunci bine.

După ce, în urmă cu trei săptămâni, moţiunea simplă, intitulată "Taxarea până la capăt - USL te vrea sărac" le-a fost respinsă într-o primă fază ca fiind neîntemeiată, săptămâna trecută au recidivat, fiindu-le respinsă şi prezenta moţiune. Motivul este simplu: necunoaşterea Regulamentului Camerei Deputaţilor. Dar nu s-au lăsat, au corectat ici şi colo, au scos din referirile preluate din sesizarea depusă la Curtea Constituţională a României şi, în cele din urmă, au încropit un document.

Având în vedere că, în acest caz, vorbim de angajarea răspunderii Guvernului pe Legea descentralizării, instrumentul la care trebuia să apeleze opoziţia era acela al unei moţiuni de cenzură, şi nu al unei moţiuni simple.

Opoziţia a dovedit că nu este capabilă să strângă semnăturile necesare pentru a depune o moţiune de cenzură, încă o dovadă a faptului că este divizată şi lipsită de coerenţă.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Legea descentralizării reprezintă un pas înainte în reformarea statului, un angajament asumat de Uniunea Social Liberală prin Programul de guvernare 2013-2016 şi pe care, iată, ni-l respectăm.

Este o apropiere de cetăţean, de comunităţile locale, este un transfer normal al unor structuri la nivel judeţean pentru eficientizarea lor în raport cu priorităţile de dezvoltare ale comunităţilor locale.

Potrivit viziunii noastre, creşterea autonomiei unităţilor administrativ-teritoriale reprezintă un pas necesar pentru a duce serviciile publice şi deciziile mai aproape de cetăţeni. De altfel, reforma instituţională la nivel central şi local în scopul fundamentării procesului descentralizării şi realizarea unei reforme administrativ-teritoriale este şi una din priorităţile Partidului Naţional Liberal, asumate prin Programul "Statul liberal, a doua modernizare a României."

Reforma reală a sistemului administrativ românesc prin descentralizarea administrativă şi financiară reprezintă un obiectiv pe care România şi l-a asumat încă de la începutul anilor '90 şi l-a reafirmat în contextul pregătirii procesului de aderare la Uniunea Europeană.

A fost un obiectiv care s-a bucurat de susţinerea întregii clase politice româneşti, cel puţin la nivel declarativ.

Primul pas a fost făcut în 2006, când a fost adoptată Legea nr.195 - Legea-cadru a descentralizării, care trasa principiile şi regulile generale ale procesului de descentralizare. Nu a fost suficient, drept pentru care Guvernul USL vine acum şi îşi asumă măsuri concrete în privinţa reformării sistemului administrativ, iar domeniile care se descentralizează, ca competenţe, atribuţii şi resurse financiare, sunt agricultura, sănătatea, mediul, cultura, tineretul şi sportul, autorizarea şi clasificarea în turism, cluburile şi bazele sportive, taberele şcolare şi atribuţiile teritoriale în ceea ce priveşte pescuitul.

Prin moţiune se reclamă că, în actul normativ prezentat de Guvern, sunt grave deficienţe privind aplicarea unei descentralizări reale, ceea ce ar reprezenta, mai degrabă, un proiect de descentralizare parţială a cheltuielilor.

Precizez pentru cei care critică fără să fi citit proiectul de lege în integralitatea sa că procesul de descentralizare se realizează cu asigurarea integrală a resurselor financiare.

Costurile descentralizării sunt minime. Impactul bugetar este neutru. Nu există cheltuieli în plus şi nici disponibilizări.

Cât priveşte bugetul unor astfel de instituţii descentralizate, de acum acesta va fi stabilit pe baza standardelor de cost. Banii alocaţi se vor transfera către fiecare consiliu judeţean în parte prin anexă la Legea bugetului de stat, asta în cazul anului următor. Începând cu anul 2015 va fi realizat un cost standard, în aşa fel încât cheltuielile pentru aceste atribuţii care se transferă să fie juste, corecte, astfel încât nici să nu fie subfinanţate, dar nici să irosim banii de la buget.

În urma acestui proces, aproximativ 14 mii de funcţionari vor lucra în instituţiile descentralizate, fiind preluaţi cu drepturile financiare aferente din subordinea ministerelor la instituţiile descentralizate, care vor intra în subordinea autorităţilor locale.

Descentralizarea trebuie văzută, totodată, şi ca o metodă pentru o mai bună accesare şi folosire a fondurilor europene. Este o necesitate obiectivă în reforma statului român, în eficientizarea şi modernizarea sa.

Consider că, prin adoptarea prezentei legi, vom contribui la creşterea gradului de absorbţie a fondurilor europene pentru perioada 2014-2020, un exemplu în acest sens fiind Programul operaţional regional, structurat în proiecte gestionate în principal de autorităţile locale şi care are gradul de absorbţie cel mai ridicat, respectiv 42,39% la 31 octombrie 2013.

Autorităţile locale au demonstrat că au capacitatea administrativă pentru a duce la bun sfârşit proiecte importante, iar descentralizarea vine să le ofere mai multe mijloace prin care să dezvolte comunităţile locale.

Ne acuzaţi cu mult patos proletar că vom legifera epurarea politică şi vom favoriza clientela de partid. Tocmai dumneavoastră, care, în anul 2009, aţi pus însă în practică procedura jurământului de loialitate de către angajaţii Secretariatului General al Guvernului faţă de primul-ministru de la acea dată, domnul Emil Boc, ne acuzaţi că vom legifera epurarea politică şi vom favoriza clientela de partid.

Procedura instituită de guvernarea portocalie a introdus o practică ce ne duce clar cu gândul la epoca de vasalitate, când exista un suveran. Acesta era un model evident de epurare politică. Funcţionarii publici incomozi şi care nu-şi manifestau, prin semnătură pe un angajament, fidelitatea faţă de superior urmau să fie daţi afară.

Este o dovadă grăitoare de oprimare şi desconsiderare a administraţiei publice centrale, care aducea atingere drepturilor constituţionale ale angajaţilor, în Constituţie fiind stipulat că nimeni nu este mai presus de lege.

Şi acesta avea să fie doar începutul operei PDL de îngenunchere a corpului funcţionarilor publici.

Vă reamintesc că în urma epurărilor politice din anul 2009 la care aţi recurs în baza Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.34, angajaţii disponibilizaţi şi-au câştigat posturile în instanţă şi a trebuit să decontaţi acest abuz plătind câte trei angajaţi pe un post, bineînţeles, pe banii cetăţenilor.

Din fericire, acest proces dureros şi imoral a fost stopat la timp, în urma presiunii publice şi a deciziilor judecătoreşti.

În ceea ce priveşte discuţia care asociază descentralizarea cu avantajele aşa-zişilor baroni este o discuţie lipsită de orice temei, pur propagandistică.

Baronii sunt, în această concepţie, şi aleşii PDL. Pentru că nu trebuie să uităm că preşedinţii consiliilor judeţene din Arad şi Alba sau primarii din Braşov, Alba Iulia, Arad sau Cluj sunt democrat-liberali.

Ce dovadă mai mare de ipocrizie există decât aceasta prin care vă acuzaţi propriii dumneavoastră aleşi?

Prin această reformă dorim un serviciu public mai aproape de cetăţean, iar asta se poate doar atunci când este în coordonarea directă a aleşilor locali, şi nu în subordinea autorităţii centrale.

Legea descentralizării este vitală în construcţia administrativă românească şi apreciez că ar fi fost bine să se realizeze împreună cu regionalizarea. Însă adoptarea acestei legi nu exclude, ci, dimpotrivă, reprezintă un pas pregătitor pentru regionalizare, pentru ca astfel să poată fi stabilite nivele de competenţă clare pentru fiecare administraţie publică.

Stimaţi colegi din opoziţie,

Cu regret şi sinceritate vă mărturisesc că nu aţi înţeles nimic din descentralizare.

Ne acuzaţi că luăm decizia de la centru şi o mutăm la "baroni."

Vă informăm, pe această cale, că prin descentralizare vor creşte rolul şi responsabilitatea consiliilor judeţene şi a primăriilor în gestionarea resurselor locale care să permită dezvoltarea echilibrată în raport cu interesele cetăţenilor.

Aceasta este esenţa descentralizării în orice stat democratic şi european.

Un partid al primarilor, aşa cum vă plăcea să vă autointitulaţi în vremurile dumneavoastră de glorie, nu poate fi împotriva consolidării autonomiei locale.

Prin descentralizare vor fi rezolvate, la nivel local, multe probleme pentru care decizia era luată la nivel de minister.

Nu mai este nevoie ca primarii sau preşedinţii de consilii judeţene să meargă la Bucureşti şi să se umilească pentru a obţine finanţare pentru proiectele proprii. Vom spori astfel responsabilitatea aleşilor locali, astfel încât cetăţenii să poată urmări cum sunt alocaţi banii din bugetul local şi eventual să-şi poată sancţiona aleşii prin vot.

Guvernul USL este primul care lasă administraţia locală să decidă ce face cu banii pe care-i colectează, iar proiectele să fie concepute şi finanţate la nivel de judeţ sau regiune.

Când eraţi la guvernare aţi militat pentru autonomie locală, dar aţi eşuat în descentralizarea unor instituţii precum spitale şi şcoli, cărora nu le-aţi mai dat şi resursele băneşti. Deşi s-au confruntat cu numeroase dificultăţi financiare, acestea au continuat să funcţioneze datorită competenţei liderilor locali, şi nu politicii guvernamentale.

Acum, sigur, când USL este la guvernare şi PDL în opoziţie, este oarecum la modă să te răzgândeşti şi să vii să spui nu descentralizării.

Motivele pe care le-aţi invocat în textul moţiunii nu reprezintă o bază de argumentare solidă. Să ştiţi că, prin afirmaţii populiste, nu mai convingeţi pe nimeni.

Este clar că parlamentarii PDL joacă rolul pe care l-au interpretat cel mai bine: să ridice mâna la ordin, fără drept de apel.

Când erau la putere, susţineau orice măsură iniţiată de Cabinetele Boc sau Ungureanu, indiferent de gravitatea consecinţelor, ca şi acum, când sunt în opoziţie şi când girează o moţiune contrară discursului public avut în perioada guvernării lor.

Acum nu mai sunteţi de acord cu descentralizarea, cu principii pe care le susţineaţi când eraţi la putere. Este demagogic şi populist ca un partid să se comporte atât de diferit atunci când este în opoziţie faţă de atunci când a fost la guvernare.

Angajarea răspunderii Guvernului Ponta pe proiectul descentralizării reprezintă un mare pas spre modernizarea statului român. Prin implementarea procesului de descentralizare, ne vom debarasa de un stat anchilozat la nivel central, moştenit din comunism.

Colegii democrat-liberali denotă o profundă nostalgie comunistă prin argumentele pe care le-au invocat în textul moţiunii.

Stimaţi colegi semnatari ai acestei moţiuni,

În materie de descentralizare aţi rămas tributari unui model de administraţie care consfinţeşte, practic, teama de a desprinde sistemul de pulpana şefului. Aţi menţinut o administraţie centralizată, care să vă fie la îndemână pentru satisfacerea propriilor interese de partid, iar acum, când Guvernul USL a reuşit să realizeze descentralizarea şi să înscrie acest proces de modernizare a administraţiei publice pe un traseu european, veniţi şi sabotaţi acest demers.

Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal nu va vota această moţiune simplă, iar reprezentanţii PDL care se autoproclamă ca fiind un partid de dreapta ar trebui să facă acelaşi lucru.

Puteţi elimina, astfel, dublul limbaj din discursul dumneavoastră şi puteţi dovedi că aţi învăţat lecţiile trecutului, chiar dacă dureroase, ale propriei guvernări.

Dumneavoastră sunteţi cei care aţi bătut pasul pe loc între anii 2010-2011. Dacă descentralizarea ar fi fost realizată în acea perioadă, acum vorbeam despre regionalizare. De fapt, nu aţi vrut, iar reforma administrativă a fost mult întârziată din cauza incompetenţei Partidului Democrat Liberal.

Guvernarea USL dovedeşte responsabilitate politică şi determinarea necesară pentru a realiza o reală reformă administrativă în beneficiul cetăţeanului şi pentru o funcţionare eficientă a instituţiilor descentralizate pe plan local.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Şi eu vă mulţumesc.

Aţi consumat 13 minute din cele 17 avute de Partidul Naţional Liberal.

Are cuvânt în continuare, pentru şase minute, domnul Ioan Oltean. Două le ţinem pentru domnul Tinel.

Domnul Ioan Oltean:

Domnule preşedinte,

Eu înţeleg că grupul are opt minute. Am reţinut...

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Aveţi dreptate, vă rog.

Domnul Ioan Oltean:

Domnule preşedinte,

Domnule viceprim-ministru,

Domnilor miniştri,

Doamnelor şi domnilor colegi,

De-a lungul timpului, m-am convins că limbajul mai puţin elegant de la microfonul Camerei este apanajul deputaţilor de sex masculin.

Astăzi, distinsa colegă din partea Partidului Social Democrat a dorit să infirme această axiomă şi să ne facă să credem că şi femeile pot să folosească... femeile deputat pot să folosească, de la acest microfon, cuvinte mai puţin elegante.

Pentru că a considera că o moţiune, prin conţinutul ei, este o "gargară", că prezentarea unei moţiuni simple este un prilej de "a da din gură", mi se pare nu numai lipsit de eleganţă, dar mi se pare jignitor la adresa grupării parlamentarilor din opoziţie.

Este adevărat, stimaţi colegi, şi ţin să mă adresez celor aflaţi la putere, că partidele se manifestă diferit când sunt la guvernare faţă de când sunt în opoziţie. Şi acest lucru sper că nu puteţi să-l contestaţi, pentru că, dacă vă amintiţi, în perioada noastră de guvernare USL-ul avea un alt vocabular, un alt limbaj şi un alt fel de comportament decât cel pe care-l are astăzi, la guvernare. De aceea, nu cred că atunci când opoziţia îşi exprimă dezacordul şi critică puterea este un limbaj neparlamentar, este un limbaj care trebuie criticat de către putere. Eu cred că ăsta este rolul opoziţiei, de a critica şi de a trage de mânecă puterea atunci când greşeşte.

Doamnelor şi domnilor colegi,

După ce puterea a eşuat, se neglijează Constituţia. A eşuat să regionalizeze ţara. Pentru că vă amintesc, stimaţi... domnilor miniştri, că aţi promis acestei ţări că până la sfârşitul acestui an veţi revizui Constituţia şi veţi adopta bugetul de regionalizare. Iată că suntem în luna decembrie şi aceste două angajamente majore ale puterii au eşuat.

Şi pentru a veni şi a arunca praf în ochii oamenilor, cetăţenilor simpli, aţi adoptat în forţă actul normativ care vizează descentralizarea. Aşa-zisa descentralizare, pentru că eu recunosc, subscriu la ceea ce a spus distinsul coleg din partea Partidului Naţional Liberal, nu am înţeles şi nu înţeleg actul de descentralizare realizat prin acest act normativ al puterii.

Şi sunt de acord, domnule viceprim-ministru, că ceea ce aţi citat din fostul premier Emil Boc este absolut real.

Şi dumneavoastră aţi reţinut exact, numai că între ceea ce aţi citat şi ceea ce se realizează în fapt prin actul normativ în sine este o discrepanţă uriaşă. Şi am să vă dovedesc acest lucru citând şi eu, cu eleganţa cuvenită şi cu respectul cuvenit, din Programul de guvernare pe care guvernul din care cu onoare face parte şi l-a angajat şi l-a asumat aici, în faţa Parlamentului, în care spuneaţi, în Capitolul "Dezvoltare şi administraţie", la punctul 3, intitulat "Regionalizare şi descentralizare administrativă şi financiară", că veţi definitiva "...un calendar riguros privind descentralizarea administraţiei publice, care să conţină - domnule viceprim-ministru - repartizarea responsabilităţilor între administraţia publică centrală şi cea regională şi locală", că veţi realiza "...un transfer de competenţe în cadrul unui proces stabil şi extrem de transparent", că veţi asigura "...evitarea dezechilibrelor financiare", că veţi modifica "...înaintea descentralizării - domnule viceprim-ministru - acte normative cu privire la administraţia publică în vederea creării unui cadru instituţional necesar descentralizării", şi anume Legea nr.215, Legea nr.273/2006 cu finanţele publice, Legea care vizează Instituţia Prefectului, care vizează descentralizarea, statutul aleşilor locali, finanţele publice.

Vă întreb: aţi modificat aceste acte normative? Aţi creat cadrul legislativ necesar pentru a transpune în practică şi a realiza această descentralizare? Nu.

Răspunsul nu este decât unul simplu, şi anume că aceste acte normative n-au fost modificate şi aţi forţat, în mod absolut nejustificat, adoptarea unui act normativ care nu realizează nici pe departe un proces de descentralizare real, aşa cum aţi promis şi cum se aştepta.

De asemenea, aţi promis, domnule viceprim-ministru, că procesul de descentralizare trebuie să se realizeze pe trei nivele: local - comune, oraşe, municipii -, judeţean şi regional, astfel încât majoritatea serviciilor deconcentrate din judeţe să devină instituţii de interes local ş.a.m.d.

Aceste lucruri sunt realizate? Vă asigur că nu, prin actul pe care l-aţi adoptat prin angajarea răspunderii Guvernului în faţa Parlamentului.

De asemenea, domnule viceprim-ministru,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Vorbiţi în expunerea de motive a actului normativ despre respectarea principiului subsidiarităţii şi despre faptul că, în mod obligatoriu, înainte de a realiza descentralizarea, veţi introduce standarde de calitate pentru serviciile publice furnizate populaţiei, standarde de cost şi normativele aferente, astfel încât cheltuielile publice să devină justificate şi transparente.

Sunt angajamentele dumneavoastră, domnilor miniştri, prin actul de guvernare asumat aici.

Niciunul din aceste angajamente nu se regăseşte în actul de realizare a descentralizării.

Da, doamnă... nu vă mai critic pe dumneavoastră.

Vreau să vă spun, domnilor şi stimaţi colegi, că actul în sine nu realizează o descentralizare reală şi autentică, pentru că aceasta ar fi însemnat, în primul rând, ca în principal atribuţiile să fie transferate către consiliile locale şi către primării, care sunt, de altfel, principalii purtători reali ai autonomiei locale. Consiliul judeţean nu este, conform Constituţiei, principalul purtător al autonomiei locale, ci este autoritatea administraţiei publice creată pentru coordonarea activităţii consiliilor locale în vederea realizării serviciilor publice de interes judeţean.

Iată, stimaţi colegi, de ce Partidul Democrat Liberal şi Partidul Poporului - Dan Diaconescu au depus această moţiune simplă, pentru a atenţiona Guvernul că între ceea ce spune şi ceea ce face este o mare discrepanţă.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Domnul Oltean, mai avei un minut din cele opt.

Domnul Ioan Oltean:

Mulţumesc, domnule vicepreşedinte.

O să îmi permit să mă apropii de sfârşit, să vă asigur că, în opinia noastră, actul normativ în sine nu rezolvă problema descentralizării, că actul normativ în sine nu rezolvă o reformă administrativă autentică, aşa cum vorbiţi, că actul în sine nu apropie sub nicio formă serviciul de cetăţean şi că cetăţeanul nu este beneficiarul direct al actului de descentralizare. Şi singurul beneficiar al actului de descentralizare nu este altul decât preşedintele consiliului judeţean, pe care îl fixaţi, îl înrădăcinaţi ca "baron" cu puteri depline, un fel de prim-secretar al judeţenei de partid dinainte de 1990.

Pentru aceste motive, stimaţi colegi, noi vă cerem să manifestaţi maximă înţelepciune, să susţineţi moţiunea noastră, să atenţionăm Guvernul că este obligat ca, în perioada imediat următoare, să transpună în practică toate actele normative care sunt obligatorii în vederea aplicării acestui act normativ şi să-l modifice substanţial ţinând cont de realităţile cu care se confruntă România.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc.

Vreau să spun că timpul PDL-ului a fost epuizat. Cele opt minute au fost epuizate de domnul Oltean.

Are cuvântul doamna Luminiţa Adam, din partea Partidului Popular...

Vă rog.

Domnul Ion Cristinel Marian:

Bună ziua.

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Începând de astăzi, fac parte din Grupul parlamentar al PP-DD. (Aplauze din partea Grupului parlamentar al PP-DD.)

Mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Mulţumim şi noi.

Are cuvântul doamna Luminiţa Adam.

Doamna Luminiţa-Pachel Adam:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Cu tot respectul pentru colega de la PSD, dar Măria Sa Guvernul USL nu este la prima asumare de răspundere. Are antecedente.

În anul 2011... Greşesc cumva?

În anul 2011, secretarul general al PSD a declarat la un post de televiziune că nu crede în argumentele Organizaţiei PDL pentru reorganizare şi crede că scopul e altul.

Azi, ne întrebăm acelaşi lucru: care este scopul descentralizării? De ce atâta grabă?

Din expunerea de motive prezentată, nu am înţeles de ce nu s-a dorit trecerea acestui proiect de lege prin Parlament.

Desigur, se vrea o lege în folosul cetăţenilor. Dar, din păcate, tocmai ei, cetăţenii, nu sunt de acord cu ea.

Astfel, reprezentanţii mai multor ONG-uri susţin că, în forma actuală a Legii descentralizării, autorităţile administraţiei locale vor avea putere absolută, de exemplu, în domeniul mediului şi patrimoniului, controlul asupra activităţii acestora fiind absolut imposibil. Deşi, din păcate pentru toţi, majoritatea românilor aduşi la limita supravieţuirii s-au lăsat păcăliţi de lozincile demagogice şi au dat USL-ului o majoritate parlamentară de 70%, o majoritate care-i permite să modifice Constituţia, să-l facă pe preşedinte onorific şi, mai ales, să nu facă ceea ce au promis românilor: dreptate până la capăt, locuri de muncă, repornirea economiei, bunăstare, prosperitate ş.a.m.d.

Toate astea puteau fi făcute dacă USL-ul ar fi fost preocupat vreo clipă de soarta românilor de rând.

Astfel, în respectarea promisiunii electorale "Dreptate până la capăt", pentru cei mai fideli şi mai importanţi susţinători ai USL-ului, şi anume baronii locali, au hotărât că este momentul în care Guvernul Ponta să-şi asume răspunderea în faţa Parlamentului pe legea care oficializează feudalizarea României, botezată savant şi înşelător: Proiect de Lege privind stabilirea unor măsuri de descentralizare a unor componente exercitate de unele ministere şi organe de specialitate ale administraţiei publice locale, precum şi a unor măsuri de reformă privind autorităţile administraţiei publice locale şi funcţionarii publici. O lege care nu doar că nu ţine cont de interesele României şi românilor, dar care întăreşte baronii locali, sporindu-le autoritatea, competenţele, resursele şi numărul de subordonaţi.

A fost foarte frumoasă comparaţia care s-a făcut cu Franţa, dar eu, cel puţin, nu am auzit niciodată de baroni francezi locali şi nu am auzit niciodată de un număr mare dintre aceştia care să fie măcar cercetaţi, nu arestaţi, cum se întâmplă, din păcate, în România baronilor de astăzi. Menţinerea în Legea descentralizării a ideii de coordonare a ministerelor în cadrul acestor activităţi este o iluzie, în condiţiile în care rolul şi funcţiile acestor coordonări nu sunt precizate nicăieri, rămânând o simplă noţiune lipsită de conţinut, atâta timp cât nu este însoţită şi de mijloacele juridice de realizare a ei.

În opinia noastră, a parlamentarilor PP-DD, viziunea de ansamblu a legii descentralizării nu depăşeşte nivelul unui preşedinte de consiliu judeţean şi în niciun caz nu se ridică la nivelul viziunii pe care ar fi trebuit s-o aibă un guvern.

Şi acum, concluzia noastră, a parlamentarilor PP-DD, este că dacă până acum baronii locali aveau doar putere, după această descentralizare au primit şi moşie.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da. Vă mulţumesc.

Are cuvântul domnul Cseke Attila.

Domnul Cseke Attila-Zoltán:

Domnule preşedinte de şedinţă.

Domnule viceprim-ministru,

Doamna ministru, domnule ministru,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Poziţia Uniunii Democrate Maghiare din România faţă de descentralizare nu s-a schimbat. Avem acelaşi punct de vedere faţă de descentralizare, indiferent că suntem la guvernare sau suntem în opoziţie şi susţinem necesitatea procesului de descentralizare.

Suntem formaţiunea care de peste 20 de ani are ca şi deziderat în programul său politic necesitatea înfăptuirii descentralizării pe cât mai multe domenii de specialitate. Suntem formaţiunea care, atunci când a fost la guvernare, a făcut paşi importanţi spre descentralizare, fie că a fost vorba de descentralizarea spitalelor, fie că a fost vorba de paşi importanţi pe Legea educaţiei.

Suntem formaţiunea parlamentară, singura formaţiune parlamentară, care până la asumarea răspunderii Guvernului pe Legea descentralizării a avut un proiect legislativ depus anul acesta în iunie în Parlament şi care prevedea descentralizarea a 18 domenii de specialitate, 18 servicii deconcentrate. Suntem deci consecvenţi în continuare cu programul nostru politic şi vom susţine orice pas de descentralizare, indiferent că vom fi părtaşi la guvernare împreună la acest pas de descentralizare sau vom fi în opoziţie.

Dacă vreţi să-mi exprim o nemulţumire, sigur că există şi nemulţumiri. Şi nemulţumirea principală este că forma guvernamentală pe care se asumă răspunderea putea fi mai amplă. Mai multe domenii de specialitate, mai multe servicii deconcentrate, credem noi că puteau fi predate sau prevăzute în Legea descentralizării.

Dezbaterea parlamentară despre necesitatea descentralizării este însă importantă. Pentru că pune principala întrebare: ce fel de ţară şi ce fel de stat ne dorim. Ne dorim un stat centralizat cu ministere foarte puternice, cu autorităţi locale şi conducători de autorităţi locale primari şi preşedinţi de consilii judeţene care umblă după avize şi aprobări la Bucureşti sau ne dorim o ţară, posibil, la fel de puternică, dar prin comunităţi locale puternice. Prin faptul că aleşii locali pot decide asupra nevoilor principale ale comunităţii.

Din punctul nostru de vedere, şi programul şi tot ceea ce am afirmat şi am făcut în ultimii peste 20 de ani, noi am ales şi vom alege în continuare cea de-a doua variantă, o ţară puternică prin comunităţi locale puternice, cu decizii cât mai apropiate faţă de cetăţean, cu îmbogăţirea lor inclusiv din punct de vedere patrimonial, dar şi îmbogăţirea lor din punct de vedere al resurselor financiare care rămân la nivel local.

În consecinţă, formaţiunea noastră, Grupul parlamentar UDMR nu va susţine această moţiune simplă.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da. Vă mulţumesc.

În continuare are cuvântul domnul Ovidiu Victor Ganţ, din partea Grupului minorităţilor naţionale.

Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Ovidiu Victor Ganţ:

Vă mulţumesc frumos.

Stimate domnule preşedinte.

Stimate domnule viceprim-ministru,

Stimate colege, stimaţi colegi,

Noi ne bucurăm că are loc această dezbatere, pentru că subiectul este extrem de important pentru România şi este neimportant, în opinia noastră, modul prin care se produce dezbaterea, fie că vorbim despre o imposibilă moţiune de cenzură sau de o moţiune simplă. Actualul raport de forţe din Parlament e o realitate politică obiectivă, e de discutat dacă e bine şi sănătos ca opoziţia să nu aibă suficiente semnături pentru o moţiune de cenzură.

Voi încerca să argumentez în favoarea descentralizării, fără însă a mă implica în războiul politic, spunându-vă că, după părea noastră, sistemul ultracentralizat de administrare al României şi-a dovedit în ultimii 24 de ani falimentul prin ineficienţă şi corupţie.

În spaţiul public românesc se invocă permanent sintagma "baroni locali". Dar, haideţi să ne gândim cine are în mână în prezent 90 la sută din resursele financiare ale ţării şi 90 la sută din pârghiile administrative şi politice. Nu sunt cumva conţii şi ducii centrali? Ca să păstrăm aceeaşi terminologie. Deci, noi credem că e lipsită de substanţă această sintagmă şi că situaţia în care se află România este generată în principal de administraţia centrală şi doar în subsidiar de administraţiile locale sau judeţene. Facem această afirmaţie, evident, fără a generaliza şi fără a exonera pe cineva de răspundere.

Grupul nostru susţine ideea de descentralizare, aplicându-se sau având la bază principiul subsidiarităţii. Acest principiu stă la baza construcţiei Uniunii Europene şi este susţinut de principalele partide europene la care partidele din România sunt afiliate. Deci credem că din acest punct de vedere există un consens politic atât european, cât şi naţional.

Să încercăm să privim şi la alţii. Noi nu credem că este o întâmplare că sistemele administrative din Germania şi Austria, ca să ne referim la doi membri ai Uniunii Europene, sau Elveţia, care nu este membru, sunt extrem de eficiente, apropiate de cetăţean şi că aceste ţări au în consecinţă şi un nivel de trai extrem de bun. Iar pornind de la aceste exemple de eficienţă administrativă, până şi Franţa, Spania sau Italia, ultracentralizate au priceput că sunt pe drumul greşit şi au generat procese de regionalizare şi descentralizare.

Transferul de atribuţii, resurse şi patrimoniu spre administrare la nivel judeţean şi local este un lucru absolut firesc. Cu atât mai mult cu cât acolo se regăsesc aceia care produc resursele financiare. Guvernul nu produce bani, el administrează mai bine sau mai prost resursele generate de către cetăţeni.

În consecinţă, prin această lege sau prin acest proces nu se dă nimic de la centru către local şi regional. Este firesc că aceste lucruri să se regăsească acolo unde au fost generate. Prezenta lege nu este, în opinia noastră, decât un pas în direcţia bună. Sperăm să nu fie ultimul, să urmeze şi alţii.

Trebuia făcut acest pas, însă, în opinia noastră, mai demult, iar dacă veni vorba de anumite instituţii, unele dintre ele puteau fi şi desfiinţate şi n-ar fi simţit nimeni că acest lucru s-ar fi produs. Ele încarcă sistemul administrativ românesc din 89 încoace în mod nejustificat, vă rog să aveţi în vedere faptul că unele moştenite din istorie au fost dublate de acelea generate de preluarea acquis-ului comunitar şi era momentul să ne punem întrebarea dacă se mai justifică sau nu existenţa lor. S-a invocat ca motiv absolut corect, în acest sens, al descentralizării, absorbţia fondurilor comunitare. Nu este deloc întâmplător, în opinia noastră, că Programul Operaţional Regional este programul care a funcţionat cel mai bine dintre toate, tocmai datorită faptului că a fost administrat regional şi nu central.

În legătură cu patrimoniul cultural, cu pericolul distrugerii acestuia, noi credem că în comunităţile locale şi judeţene, oamenii vor avea mult mai mare grijă de aceste monumente decât vor fi având unele instituţii de la Bucureşti, ai căror reprezentanţi nici măcar nu ştiu foarte exact unde se află localităţile în care noi trăim pe hartă şi pe care nu-i interesează absolut deloc acest patrimoniu, pentru că am asistat în toţi aceşti 24 de ani la degradarea şi distrugerea acestuia, inclusiv patrimoniul aflat pe lista patrimoniului mondial UNESCO, fără niciun fel de reacţie din partea Guvernului central.

Noi credem că mai sunt mulţi paşi de făcut în continuare. Aşteptăm cu încredere regionalizarea, o eventuală reducere a numărului unităţilor administrativ-teritoriale, zonelor metropolitane şi, eventual, altor ministere, care să renunţe la atribuţii şi patrimoniu, cedându-l spre administrare acelora mult mai îndrituiţi s-o facă.

Nu înţelegem de ce marii contribuabili fiscali la buget sunt administraţi în mod arbitrar de Bucureşti, deşi ei se regăsesc în teritoriu. Şi nu înţelegem de ce imobile aparţinând diferitelor ministere spre administrare decad în centrele oraşelor noastre, împiedicând dezvoltarea acestor comunităţi prin simplul motiv că autorităţile centrale nu au resursele şi nici cea mai vagă intenţie de a le renova şi de a le da o anumită utilitate.

Închei, stimate domnule viceprim-ministru, stimaţi colegi, spunându-vă încă două lucruri. Doresc să vă furnizez şi un argument circumstanţial, domnule viceprim-ministru, pentru sau în favoarea descentralizării.

Am încercat acum câteva săptămâni să iau legătura cu un ministru, am sunat la cabinet şi deşi au trecut vreo 6 săptămâni, nici până astăzi nu am primit un răspuns, dacă l-aş putea deranja cu o temă de interes major local din Timişoara.

Bănuiesc că dacă atribuţii ale miniştrilor vor trece la preşedinţii de consilii judeţene şi primarii reşedinţelor de judeţe, voi avea un acces mai facil, în calitatea mea de deputat, la aceşti conducători de instituţii decât aş avea la un ministru. Nu e un reproş doar la adresa cabinetului dumneavoastră, este o boală cronică de 24 de ani şi cel mai grav lucru este că se manifestă cu predilecţie la foşti deputaţi şi senatori, foşti colegi de-ai noştri, actuali colegi de-ai noştri, care se află acolo în virtutea unui vot de învestitură primit din partea legislativului.

În fine, grupul nostru parlamentar a susţinut şi va susţine în continuare orice demers de regionalizare şi descentralizare, indiferent cine guvernează România şi, în consecinţă, nu va susţine moţiunea simplă.

Vă mulţumesc frumos. (Aplauze.)

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da. Vă mulţumesc şi eu, domnule Ganţ.

Are cuvântul în continuare domnul Moldovan, de la Partidul Conservator şi se pregăteşte domnul Tararache, de la neafiliaţi.

Domnul Ioan Moldovan:

Domnule preşedinte,

Domnule viceprim-ministru,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Prin depunerea prezentei moţiuni, doamnelor şi domnilor deputaţi din opoziţie, nu faceţi altceva decât să întoarceţi spatele principiilor democraţiei, implicit, principalele domenii care vor face obiectul descentralizării. Printre acestea se regăsesc sănătatea, agricultura, mediul, cultura, tineretul şi sportul, urmând ca în structurile centrale să rămână, printre altele, poliţia, agenţia de prestaţii sociale, cinematografele şi porturile.

Din perspectiva bugetului de stat pe anul 2014, vreau să vă spun că procesul de descentralizare se împacă foarte bine. Impactul bugetar este neutru, nu este niciun fel de cheltuială în plus. Prin acest proces de descentralizare aproximativ 14 mii de oameni vor lucra în instituţiile descentralizate. Adică, cei care lucrau până acum în instituţiile deconcentrate care erau în subordinea ministerelor, pleacă cu toate drepturile pe care le au în acest moment la instituţiile descentralizate care vor fi în subordinea autorităţilor locale, inclusiv cu cheltuielile de personal aferente pentru fiecare funcţionar, salariat, dintr-o instituţie descentralizată din bugetul ministerului respectiv se deplasează suma aferentă către instituţia care va fi în subordinea consiliului judeţean sau local.

Astfel, prin descentralizare vom avea o categorie de servicii publice mai apropiate de cetăţeni, adică cu beneficiarul direct al administraţiei, eliminând astfel obstacolele birocratice şi chiar corupţia. Astfel, prin creşterea puterii aleşilor locali, se scurtează foarte mult lanţul decizional, iar aceasta este un element concret de modernizare administrativă.

Domnilor deputaţi din opoziţie,

Sunt convins că vă doriţi cel puţin la fel de mult ca şi noi ca acest prim pas în descentralizare să fie unul de succes, iar administraţia locală din România să funcţioneze eficient. În acest sens, moţiunea pe care dumneavoastră aţi depus-o nu este justificată. Această tendinţă de a păstra cât mai mult la centru, ceea ce dumneavoastră susţineţi sus şi tare, reprezintă expresia rezistenţei uriaşe a actualului sistem administrativ faţă de reforma de descentralizare. Este o problemă mai profundă de mentalitate ce se manifestă la nivelul unor funcţionari din sistemul centralizat şi, bineînţeles, cu sprijinul opoziţiei, care se comportă ca şi cum bunurile statului ar face parte din averea lor personală.

În încheiere vreau să vă reamintesc, stimaţi colegi din opoziţie, că şi dumneavoastră trebuie să respectaţi prevederile Constituţiei, implicit cele ale art.120 alin.(1), care prevede că administraţia publică din unităţile administrative teritoriale se întemeiază pe principiile descentralizării, autonomiei locale şi deconcentrării serviciilor publice.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da. Vă mulţumesc.

Are cuvântul domnul deputat Tararache.

Vă învederez faptul că aveţi doar două minute, domnule Tararache.

Stimaţi colegi,

O să vă cer permisiunea să depăşim ora 6 cu câteva minute, o să mai avem şi un proiect de lege care trebuie trecut înaintea bugetului şi de aceea am rugămintea să aveţi puţină răbdare. A, până la 6,30 era programul, ei, suntem în program.

Domnule Tararache, aveţi cuvântul.

Domnul Mihai Tararache:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule viceprim-ministru,

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Ne aflăm în faţa unui moment istoric pentru ceea ce înseamnă modernizarea şi reformarea României. România are nevoie de descentralizare, are nevoie de iniţierea acestui proces care, cu regret o spun, trenează de foarte mulţi ani. Decizia trebuie să se apropie cât mai mult de nevoile românilor, trebuie să acopere cât mai eficient nevoile lor, iar autorităţile locale cunosc cel mai bine aceste nevoi. Personal sunt pentru procesul de descentralizare şi susţin proiectul dintr-un singur motiv. Acela că trebuie început o dată acest proces, atât de necesar în dezvoltarea şi reformarea României.

Proiectul în sine este, cu regret o spun, unul şchiop, este mai mult decât perfectibil, are multe lipsuri, deficienţe, provocate, iarăşi o spun cu regret, de lupta politică.

Din păcate, dezbaterile pe acest subiect nu au fost din cele mai fericite. Am văzut cu toţii miniştrii care s-au opus descentralizării anumitor instituţii care, şi pe această cale le reamintesc, aparţin în exclusivitate României şi românilor. Am văzut reprezentaţi ai autorităţilor locale, aşa-numiţii - ce termen nefericit pentru România europeană - "baroni locali" - care au dus dezbaterea la cât de mare şi la cât de bogat e patrimoniul ce le revine.

Vreau să le reamintesc tuturor, miniştri sau reprezentanţi ai autorităţilor locale, că instituţiile statului aparţin în exclusivitate românilor, iar atunci când ocupi o funcţie, trebuie să acţionezi pentru şi în interesul românilor, nu pentru alte interese.

Temerea noastră cea mai mare vine însă de la reuşita implementării la nivel local a acestui proces. Nutrim speranţa că abordarea locală, deşi pe alocuri pare de natură sovietică, să fie în final una europeană...

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă rog să concluzionaţi, domnule Tararache.

Domnul Mihai Tararache:

...care să deschidă instituţiile descentralizate pentru şi în folosul românilor, nu al intereselor de grup.

Şi, în final, stimaţi colegi, ne dorim ca toate aceste consideraţii să fie luate în seamă, iar acest proces să cunoască o continuitate care să aducă beneficii în procesul de modernizare al României, atât de necesar în contextul european, dar şi în cel mondial.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da. Vă mulţumesc şi eu.

Are cuvântul doamna Cristina Nichita. Trei minute, doamnă.

Doamna Cristina Nichita:

Bună seara!

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnă ministru,

Domnule ministru,

Domnule vicepremier,

Dragi colegi,

Moţiunea de azi este nu doar o însăilare de afirmaţi propagandistice, ci o încercare de a demonstra românilor că PDL mai există, dar şi o dovadă, ultima, a inconsecvenţei unui partid care se pretinde de dreapta.

A veni din partea dreaptă a eşichierului politic şi a acuza delegarea responsabilităţilor şi trecerea patrimoniului către comunităţile locale este încă o dovadă a faptului că PDL nu are doctrină şi este fidel interesului imediat, de cele mai multe ori dictat de la Cotroceni.

Nu ne mai miră asemenea oscilaţii şi cu tot respectul pentru ideea de dezbatere parlamentară, trebuie să spunem că pierdem vremea.

Concret despre cele 12 puncte.

Spuneţi, dragi colegi, că se urmăreşte baronizarea şi feudalizarea ţării. Nu lipsa argumentelor ne miră aici, ci uşurinţa cu care faceţi trimitere la creaţiile cele mai sinistre ale "regimului Băsescu", fiindcă baroni, dragi colegi, sunt cei care au fost trimişi de electorat într-o neagră uitare sau îşi trăiesc izolaţi ultimele clipe politice. Aţi uitat ce se întâmplă la Neamţ şi la Suceava, la Arad şi la Satu Mare? Regiuni care mai aveau puţin şi din cauza apropierii lor de Cotroceni, erau să devină republici autonome. Descentralizarea are ca scop limitarea puterii ministerelor.

Spuneţi, stimaţi colegi, că descentralizarea e transfer de resurse, patrimonii şi funcţii către baronii locali. Vă aduc aminte că aleşii locali, actualmente în funcţii, sunt cei mai legitimi din întreaga istorie a României, ei rezultând în urma unui proces de vot. Nu există în România persoane mai legitime decât liderii şi parlamentarii USL, aleşi în covârşitoare lor majoritate cu peste 51 la sută din voturile exprimate.

Politizarea şi negocierea funcţiilor nu e un fenomen pe care să-l fi inventat USL-ul, dar USL îl va stârpi. În plus, faptul că multe funcţii din deconcentrate se vor stabili la nivel local, va diminua şi influenţa pe care funcţionarii bucureşteni o au în teritoriu. Încălcarea principiului stabilităţii funcţionarilor publici? Nu este nici posibilă şi nici nu se va întâmpla.

În această logică a acuzaţiilor aberante, ne putem aştepta să depuneţi o moţiune, fiindcă, iată, a venit iarna sau că soarele apune în fiecare zi. Funcţionarii publici sunt liniştiţi pe posturile lor şi spre deosebire de timpurile raiului PDL-ist, îşi primesc salariile întregi.

Vorbiţi de epurări politice şi de favorizarea clientelei de partid? Cred că ar trebui să priviţi mai întâi în propria ogradă. aşa cum spunem noi, moldovenii. Se prea poate să fie nevoie de schimbări, dar asta numai fiindcă în timpul guvernării dumneavoastră au ajuns pe funcţii oameni care reinventează aritmetica, care fură scene de la manifestări, care nu ştiu pluralul natural al limbii române.

USL respectă legea şi funcţionarii publici n-au de ce să se teamă.

Vorbesc liderii PDL despre patrimoniul naţional, cultural şi istoric care e distrus de descentralizare, dar oare de ce nu erau preocupaţi de acest patrimoniu şi în momentul în care tocau banii ţării, deschizând 14 700 de şantiere simultan ca să construiască stadioane în pantă, teleferice cu reacţie, pârtii de schi către sud şi toate celelalte nebunii. Atunci, întreb, starea monumentelor era mai bună?

Ministerul alcătuit din bucureşteni ştiu mai bine decât membrii comunităţii să preţuiască moştenirea lor culturală?

Ultimele puncte, nici măcar nu merită pomenite, stimaţi colegi, pentru că un răspuns cuviincios necesită reluarea unei părţi din întrebare. Or, asta ar însemna să repetăm în spaţiul dezbaterii parlamentare afirmaţii nedrepte, mincinoase şi pe alocuri chiar injurioase ale celor care au redactat moţiunea.

Moţiunea simplă maschează două neputinţe. Una din trecut, şi anume aceea de a administra România şi de a-i trata pe români cu respect, şi una din prezent, care în plan parlamentar s-a materializat în incapacitatea opoziţiei de a depune o moţiune de cenzură.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Ţin să vă învederez că PSD-ul are 28 de minute din care a consumat 8 minute până acum. În acest context, i-am dat trei minute doamnei ca să ţinem... bun.

Are cuvântul în continuare domnul Dobre şi se pregăteşte domnul Angel Tîlvăr.

Domnule Ialomiţianu, vă rog frumos. (Domnul Gheorghe Ialomiţianu vociferează în bancă.)

Domnul Victor Paul Dobre:

Domnule Ialomiţianu, eu am fost la şcoală.

Domnule viceprim-ministru,

Stimaţi colegi,

În primul rând, cred că acest proiect de lege e un pas important înainte, pentru că de o lungă perioadă de timp discutăm despre descentralizare, toţi suntem de acord, dar în plan real, legislativ, nu s-a făcut mai nimic.

Vreau să vă spun de la bun început că sunt o serie întreagă de instituţii care se descentralizează, care de mult ar fi trebuit să treacă în coordonarea consiliilor judeţene sau locale. Nu este normal ca să se coordoneze de la Bucureşti cluburi sportive şcolare, cluburi şcolare, palatele copiilor şi aşa mai departe, baze sportive.

Nu este normal ca după atâţia ani să mai avem aceste direcţii agricole sau direcţii de sănătate publică atâta timp cât deja spitalele sunt trecute la autorităţile locale. Sunt, în acelaşi timp, în cuprinsul legii prevederi importante şi curajoase. Agenţia de Protecţie a Mediului... şi probabil că va trebui o foarte bună colaborare între Ministerul Mediului şi consiliile judeţene, pentru că este o instituţie cu atribuţii complexe şi foarte importante.

Au fost instituţii care nu au fost trecute încă la descentralizare şi Partidul Naţional Liberal a avut o poziţie clară, cum a fost în cazul porturilor. Nu pentru că aceste instituţii nu ar trebui într-o bună zi să ajungă la autorităţile locale, aşa cum se întâmplă în marea majoritate a ţărilor Uniunii Europene, pentru că în acest moment nu erau pregătite şi nu era oportun din punct de vedere al Strategiei Dunării să treacă în subordinea autorităţile locale.

Vreau să vă spun însă că sunt şi instituţii pentru care vom milita în continuare ferm să rămână acolo unde sunt. Aş vrea să-l contrazic pe distinsul meu coleg. România nu este o sumă de comunităţi locale, România este un stat unitar şi atâta timp cât este un stat unitar, o instituţie ca Poliţia Română trebuie să funcţioneze coerent la nivelul întregului teritoriu naţional.

Ceea ce vreau însă de asemenea să vă spun: cred că e o teamă nefirească. Se vorbeşte aici de politizare şi de politruci. Am avut privilegiul să fiu în serviciul unui guvern ca prefect, ca şi domnul viceprim-ministru Dragnea, care acum 16 ani a trecut muzeele, a trecut instituţiile teatrale în subordinea consiliilor locale şi judeţene. A fost o soluţie fericită. Astăzi funcţionează şi funcţionează în condiţii extrem de corecte, chiar sunt multe din aceste instituţii care au beneficii de investiţii importante ale comunităţilor locale şi îmi aduc aminte că ministrul de atunci astăzi este directorul Teatrului Naţional. Deci, cred... şi nu am auzit de instituţii de acest fel conduse de politruci sau de activişti de partid, sunt conduse de profesionişti, înalţi profesionişti ai domeniului. Depinde, bineînţeles, şi de înţelepciunea noastră.

Cred că sunt şi lucruri de care trebuie să ţinem cont. Cred că este cazul unor îmbunătăţiri ale Legii administraţiei publice locale, au trecut destui ani de când baza ei a fost creată. Cred că putem avea în vedere inclusiv modificări ale legislaţiei electorale privind aleşii locali, şi Partidul Naţional Liberal a avut propuneri importante în acest sens. Cred însă că dincolo de un aspect sau altul, nu se impunea o moţiune şi nu vom fi de acord în nici un caz să o votăm.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc şi eu.

Are cuvântul domnul Tîlvăr.

Domnul Angel Tîlvăr:

Vă mulţumesc frumos.

Domnule preşedinte,

Domnule viceprim-ministru,

Domnule ministru,

Uneori am sentimentul că am transformat dezbaterea despre centralizare într-o chestiune abstractă, politicianistă şi cred că această abordare este greşită. Descentralizarea este despre oameni şi despre serviciile oferite de administraţia publică.

Descentralizarea este o realitate care funcţionează de zeci de ani în spaţiul european. Am putea prezenta aici modele de descentralizare care şi-au arătat eficienţa, sau, şi mai simplu, v-aş ruga să aruncaţi o privire spre Europa pentru a vedea cum funcţionează sistemele lor administrative. Nu am să fac acest lucru căci vreau să vă redau doar ce-mi spun oamenii: "Aşa nu se mai poate. Când vrei să rezolvi ceva la vreun minister din Bucureşti, simţi că te baţi cu morile de vânt. Nimeni nu te ascultă, nimeni nu încearcă să găsească o soluţie. Toţi dau din umeri, e ca şi cum ai vorbi la pereţi.".

Ştiu că aceleaşi lucruri vi le spun şi dumneavoastră oamenii atunci când mergeţi în teritoriu. Tocmai de aceea aţi fost de acord cu descentralizarea atunci când în data de 19 noiembrie 2013 Guvernul României şi-a asumat răspunderea pe Proiectul de Lege privind stabilirea unor măsuri de descentralizare a unor competenţe exercitate de unele ministere şi organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, precum şi ale unor măsuri de reformă privind administraţia publică. Ştiţi la fel de bine ca şi mine că este imperios necesar ca puterea deciziilor să fie transferată de la nivel central la nivelul administraţiilor locale şi judeţene şi de aceea cred că procesul privind descentralizarea reprezintă o decizie istorică spre normalitate, căci în Europa în care trăim aşa stau lucrurile de zeci de ani.

În clubul la care România a aderat la 1 ianuarie 2007 administraţia este eficientă tocmai pentru că este descentralizată. În agricultură, în cultură, în turism, în transporturi, în educaţie, în sănătate, în politicile de mediu sau în cele privind tineretul şi sportul, deciziile administrative trebuie luate la nivel local.

Şi atunci vă întreb, doamnelor şi domnilor, de ce atâta înverşunare? De ce această abordare politicianistă pentru o decizie corectă?

Repet: moţiunea nu este împotriva Guvernului României, ci împotriva cetăţenilor care trăiesc în România, căci ei sunt cei care au nevoie, aşa cum am arătat, de acest proces firesc de transfer al deciziei de la nivel central la nivel local.

În încheiere, aş mai vrea să mai fac o referire la moţiunea depusă. Semnatarii se arată îngrijoraţi de faptul că "baronii locali ar putea avea mai multă putere." Eu, personal, nu am fost şi nu voi fi de acord cu sintagma de "baron local", şi folosirea acestei expresii în textul unui document oficial depus în Parlamentul României ar trebui făcută cu mai multă precauţie, arătând cât de jos înţeleg unii să ducă mesajul politic.

Haideţi să luăm ca exemplu absorbţia fondurilor europene. Fondurile din cadrul Programului Operaţional REGIO sunt acoperite cu proiecte în proporţie de 150%, în timp ce absorbţia la nivel naţional era în mai 2012 de 7%. Acum, datorită măsurilor luate de actualul Guvern, absorbţia fondurilor europene a ajuns la 27% la nivel naţional, iar în ceea ce priveşte REGIO, aceasta a ajuns la 45%.

Asta ştiu să facă aşa-numiţii baroni locali. Să-şi pună la muncă echipele din instituţiile pe care le coordonează pentru a gândi şi implementa proiecte pentru oameni. Dar iată că există şi partide politice care se tem că administraţiile locale fac lucruri bune pentru oameni.

O altă acuză adusă primarilor şi preşedinţilor de consilii judeţene este aceea că o dată cu demararea procesului de descentralizare, autorităţile locale vor deveni mai puternice. Vreau să vă întreb pe dumneavoastră: cine sunt primii care intervin atunci când cetăţenii acestei ţări sunt ameninţaţi de viscol sau de inundaţii? Nu primarii şi preşedinţii de consilii judeţene?

Din experienţa mea ştiu că aceste situaţii operative sunt rezolvate de către autorităţile locale cele mai apropiate de cetăţean. Or, aceştia au nevoie de autoritate mai mare pentru a putea rezolva operativ astfel de situaţii.

Ceea ce nu vor să vadă însă contestatarii acestui proces este tocmai faptul că mai multe pârghii administrative, mai multe domenii de activitate în coordonare înseamnă şi mai multă responsabilitate pe care autorităţile locale şi-o asumă şi pentru care aceleaşi autorităţi locale sunt trase la răspundere de către cei cu care se întâlnesc în fiecare zi.

Stimaţi colegi,

Am prezentat acest punct de vedere bazat pe mesajul pe care preşedintele UNCJR, domnul Oprişan, mi l-a transmis pentru a-l prezenta şi în faţa Parlamentului României, şi cred că este bine ca înainte de a vota moţiunea de astăzi să ştim cum gândesc şi cei de la care se aşteaptă din ce în ce mai mult în perioada următoare.

Vă mulţumesc foarte, foarte mult. (Aplauze.)

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da. Vă mulţumesc şi eu.

Domnule Iacoban, vă rog frumos, pentru final.

Domnul Sorin-Avram Iacoban:

Domnule preşedinte,

Domnule viceprim-ministru,

Domnilor miniştri,

Dragi colegi,

Partidul Democrat Liberal ne oferă încă o mostră de incompetenţă prin moţiunea depusă şi intitulată sugestiv "Descentralizarea portocalie, România în agonie".

Simţind că se aproape scrutinul pentru alegerile euro-parlamentare, PDL s-a gândit să-şi facă simţită prezenţa în sfârşit după mai bine de un an de zile de la trecerea în nefiinţă a furtului banului public. Demersul este cu adevărat neserios, aşa cum recunoştea şi purtătorul de cuvânt al PDL-ului, doamna Adriana Săftoiu, că ar fi o simplă declaraţie politică care să mai amintească că există Partidul Democrat Liberal. "Este un moment foarte bun pentru a vedea cine se află în opoziţie faţă de actuala putere", declara purtătorul de cuvânt.

După cum se poate lesne observa din această declaraţie, scopul moţiunii nu e acela de a ridica o problemă a Guvernului, ci de a face prezenţă. Constatând cu îngrijorare faptul că rândurile opoziţiei au început să se rărească vertiginos, ultimii talibani ai PDL au decis să facă apelul de seară prefigurând parcă momentul când o parte din foştii miniştri ai PDL vor răspunde apelului de seară de la ora 22, când se dă stingerea în unele instituţii în care pijamalele au fost înlocuite cu hainele vărgate.

Încă de la primele rânduri ale moţiunii, aflăm că descentralizarea propusă de USL ar da frâu legal tunurilor imobiliare. Ne faceţi să râdem, dragi colegi, atâta vreme când suntem obişnuiţi cu tunurile imobiliare ale familiei Băsescu şi ale acoliţilor săi, mai nou, preferata prezidenţială declarând că doreşte să achiziţioneze 1.000 de hectare de teren, dorind probabil să-şi depăşească profesorul, aşa cum îi stă bine unui elev silitor.

Aflăm, de asemenea, că descentralizarea promovată de USL duce la epurări politice şi favorizarea clientelei de partid. Iniţiatorii moţiunii probabil au uitat despre gravele erori în care s-au aflat timp de opt ani, despre abuzurile de neimaginat şi despre politizarea nu numai a funcţiilor de conducere, ci şi a posturilor de orice fel, de la femeia de serviciu până la ministru secretar de stat.

PDL critică actul normativ de descentralizare tocmai ca manifestare a propriei neputinţe de a o realiza în timpul celor patru guverne ale regimului Băsescu, când s-au instituit în fiecare instituţie poluri de sifonarea banilor publici care nu aveau alt rost decât de a îngroşa conturile oligarhilor portocalii.

Nu putem fi de acord nici cu ideea că Guvernul doreşte distrugerea învăţământului românesc. Nu trebuie să uităm faptul că rezultatele dezastruoase de la examenele naţionale au apărut în urma managementului miniştrilor învăţământului din timpul regimului Băsescu, dar şi din lipsa unor strategii care să ofere soluţii realităţilor sociale prin care trecem.

Nu cu puţin timp în urmă preşedintele, fost premier, declara cu de la sine putere că şcoala românească ar trebui să pregătească doar frizeri şi bucătari, probabil gândindu-se că avea nevoie de personal calificat pentru coafurile doamnelor foste-ministru ale PDL sau culinari desăvârşiţi pentru gusturile în materie de vită Kobe sau scoici "Saint Jacques" ale fostului şef de la SIE, cunoscut de toată lumea, premierul "unguent".

Nu în ultimul rând, PDL aminteşte ceva despre fondurile alocate unităţilor administrativ-teritoriale, criticând Guvernul Ponta fără să spună ceva concret, fără să ofere vreo cifră. Comportamentul acesta este oarecum normal, având în vedere faptul că toate cifrele au fost închise în poşeta de lux a doamnei Anastase, expertă în numerologie, care mai numără încă şi acum, însă nu voturile, ci zilele rămase până când Parchetul îşi va face, în sfârşit, datoria în cazul domniilor lor.

Dragi colegi,

Prima semnătură de pe textul moţiunii aparţine domnului Mircea Toader, aşa, ca o reeditare a celebrului semn făcut de acesta cu degetul de la tribuna Parlamentului României.

Domnule Toader, nu sunteţi în sală, vă informez că aţi indicat greşit iarăşi. În schimb, aţi fi putut arăta cu degetul o serie de personalităţi de pe lista de semnături a moţiunii, fruntaşi ai PDL sau foşti miniştri care ori au refuzat descentralizarea, ori, prin incompetenţă, nu au putut să o facă în timpul guvernărilor portocalii.

Dragi colegi,

PDL încearcă cu ultimele puteri să supravieţuiască destinului iminent, şi anume acela că în curând românii vor disponibiliza acest partid de pe scena politică românească din motive care li se pot imputa doar domniilor lor.

Dragi colegi,

Ne aflăm la a doua săptămână consecutivă când PDL iniţiază o moţiune simplă. Dacă săptămâna trecută portocaliii aruncau în mass-media textul unei moţiuni, expresie a propriei ipocrizii, de data aceasta colegii noştri democrat-liberali doresc să facă prezenţa, exasperaţi de faptul că nu mai întrunesc cvorumul nici măcar în şedinţele de partid.

În sfârşit, Parlamentul României şi-a recăpătat însă prestanţa de care trebuia să dea dovadă şi nu mai este locul în care dirigintele Băsescu să citească catalogul pentru a vedea cine lipseşte de la cursul de furt al banului public. Puţină decenţă, domnilor colegi!

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da. Vă mulţumesc şi eu.

Stimaţi colegi,

Am încheiat dezbaterile la moţiune. Votul final o să-l dăm cu alt prilej şi mă bucur de entuziasmul colegilor noştri din PDL, un nou succes îl vor obţine.

Stimaţi colegi,

Vă propun ca până la ora 18,30 să mai discutăm un singur proiect de lege, Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii responsabilităţii fiscal-bugetare.

Domnule Dragomir, aveţi cuvântul.

Domnul Gheorghe Dragomir:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a fost sesizată spre dezbatere în fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii responsabilităţii fiscal-bugetare.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul a adoptat proiectul de lege ca primă Cameră sesizată.

Consiliul Legislativ şi Consiliul Economic şi Social au avizat favorabil proiectul de lege.

De asemenea, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a transmis un aviz favorabil, fără amendamente. Iar obiectul de reglementare al proiectului de lege îl reprezintă adaptarea legislaţiei naţionale cu prevederile din Tratatul privind stabilitatea, coordonarea şi guvernanţa în cadrul Uniunii Economice şi Monetare, Tratatul fiscal care a fost semnat de România la 2 martie 2012 şi ratificat prin Legea nr.83/2012. Statele membre semnatare s-au angajat să prevadă în legislaţia naţională reguli fiscale numerice privind deficitul structural şi datoria publică, precum şi mecanisme de corecţie automate care să se declanşeze în situaţia nerespectării regulilor fiscale. Astfel, proiectul de lege prevede reguli privind deficitul bugetar structural şi clauze derogatorii de la aceste reguli, mecanismul de corecţie care se declanşează în cadrul devierii de la obiectivul bugetar pe termen mediu, reguli prudenţiale privind nivelul datoriei publice, reguli privind cheltuielile şi veniturile bugetare, virarea de credite bugetare, rectificările bugetare, întărirea rolului Consiliului Fiscal privind monitorizarea respectării şi aplicării regulilor fiscale, precum şi extinderea obligativităţii ca Parlamentul şi Guvernul să analizeze opiniile şi recomandările Consiliului Fiscal.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, membrii comisiei au hotărât cu majoritate de voturi să înainteze plenului Camerei Deputaţilor un raport de admitere cu amendamentele admise prezentate în anexă.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da. Vă mulţumesc, domnule Dragomir.

Vreau să fac o mică rectificare, stimaţi colegi. Din dorinţa de a termina cât mai repede, am greşit şi n-am dat cuvântul domnului viceprim-ministrul Dragnea pentru a răspunde în final moţiunii simple. Aşa că o să rectific acest lucru.

Aveţi cuvântul, domnule viceprim-ministru.

Domnul Nicolae-Liviu Dragnea:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Asta e dictatura Parlamentului. Nu vreau să vă ţin mult.

În primul rând, vreau să vă mulţumesc tuturor pentru faptul că aţi avut o poziţie pro sau contra, important este că v-a interesat acest proiect şi că l-aţi analizat cu atenţie şi aţi încercat să faceţi propuneri pentru îmbunătăţire sau să ne faceţi atenţi că în perioada următoare trebuie să avem mare grijă cu implementarea.

Am încercat şi sper că am reuşit să nu răspund nici în răspunsul meu oficial, nici în alte apariţii publice în acelaşi registru la diverse atacuri. Într-adevăr, e posibil ca această lege să fie la nivelul unui preşedinte de consiliu judeţean, şi vreau să spun că asta e de bine. Pentru că eu 12 ani de zile am învăţat ca preşedinte de consiliu judeţean ce înseamnă responsabilitatea şi rigoarea. Nu mă obişnuiesc încă în Parlament cu acest stil de dialog politic. Într-un consiliu judeţean sau o primărie nu-ţi este permis să ai o asemenea abordare, nu-ţi este permis să foloseşti cuvinte pe care nu le poţi încărca de substanţă, pe care nu le poţi încărca de adevăr şi care nu sunt urmate de fapte, pentru că într-un judeţ, ca preşedinte de judeţ sau ca primar, te întâlneşti cu oamenii, şi acolo nu poţi să răspunzi în băşcălie niciodată. Atunci când un om are o problemă, când o comunitate se confruntă cu o problemă serioasă nu poţi să glumeşti, nu poţi să îi iei în zeflemea, nu poţi să-ţi baţi joc sau să foloseşti cuvinte jignitoare la adresa cetăţenilor.

La Bucureşti, într-un minister, cred că se poate. Şi, domnule deputat Ganţ, vreau să vă mulţumesc pentru intervenţia dumneavoastră, dincolo de faptul că este nepermis ce s-a întâmplat aici. De aici răsare o întrebare esenţială: dar de ce este nevoie să mergeţi la un ministru pentru o problemă locală? Asta este una din cele mai mari probleme ale acestei ţări, dorinţa de a ţine la un minister toată decizia, să decidă ministrul şi dacă se văruieşte într-o şcoală, şi dacă primarul Sibiului are voie să facă un trotuar. Aşa ceva nu e în regulă.

Această lege a descentralizării care ori e prea mare, ori e prea mică, ori dă prea mult, ori dă prea puţin, important e că se sparge un zid destul de gros, îngroşat în ultimii 23 de ani de zile, este un pas uriaş către ruperea definitivă a României de comunism. Eu înţeleg toate nostalgiile, înţeleg toate supărările că facem noi descentralizarea şi n-o fac alţii, dar până la urmă este un pas uriaş în drumul de modernizare a acestei ţări.

În ceea ce priveşte câteva observaţii, câteva critici din partea colegilor de la PDL, de la domnul Oltean, normal, nu mai e în sală, îl reprezentaţi dumneavoastră, domnule Ialomiţianu, mă abţin foarte greu. Dar eu, ca preşedinte de consiliu judeţean, am fost învăţat să fiu ales direct de oameni şi când ai în spate 160 de mii de voturi ai altă responsabilitate. Eu nu sunt obişnuit să fiu adus într-o funcţie de calculator. Niciodată. Aşa că în ceea ce priveşte reprezentativitatea trebuie să fim atenţi cum folosim vorbele. (Aplauze.)

Deci, se vorbea de standarde de cost, chiar domnul Mircea Toader a lucrat împreună cu mine, sper să n-aibă probleme la partid, să introducem în această lege, să formulăm împreună acel articol care explicitează de când se aplică şi cum se aplică standardele de cost. În ceea ce priveşte transparenţa legii, în ceea ce priveşte predictibilitatea legii, dacă ea este citită cu bună-credinţă şi cu foarte multă atenţie, o să se observe că nu sunt probleme din punct de vedere al implementării şi al transferului de competenţe, bani şi oameni.

Nu există nici un fel de risc în ceea ce priveşte asigurarea resurselor financiare pentru implementarea acestui proces. De ce n-am făcut-o o dată cu regionalizarea? V-am mai spus şi la început. Pentru că aţi făcut tot ce-a fost posibil - şi dumneavoastră, şi cine vă susţine - ca procesul de regionalizare să nu aibă loc în acest an, aşa cum s-a blocat şi procesul de modificare a Constituţiei. Este un proces de modernizare a acestui stat care nu mai poate fi blocat. El va merge în continuare. Sunt convins că aleşii locali, indiferent de culoarea politică, vor avea suficientă capacitate şi responsabilitate ca şi în ceea ce priveşte competenţele pe care le primesc, să acţioneze aşa cum au acţionat. În ceea ce priveşte transferul instituţiilor de cultură şi ca o paranteză, ştiţi bine cu toţii că peste 90% din actul de cultură într-un judeţ este finanţat şi se desfăşoară sub coordonarea autorităţilor locale, nu sub coordonarea celor cinci sau şapte funcţionari de la direcţiile judeţene de cultură, care nu ei au grijă de patrimoniul naţional, pentru că dacă cineva vrea într-adevăr să facă o evidenţă a stării patrimoniului naţional nu poate s-o facă astăzi, pentru că sunt multe imobile care figurează în documente la ministere, dar ele în realitate nu mai există. În schimb, la o autoritate locală nu există ca vreun scaun să fie pe hârtie şi să nu fie în realitate. Să se comporte aşa cum s-au comportat şi când s-au transferat direcţiile pentru protecţia copilului şi România nu mai este un caz mondial în ceea ce priveşte protecţia drepturilor copiilor instituţionalizaţi. De asemenea, să se comporte aşa cum s-au comportat când au fost transferate spitalele la autorităţile locale şi faţă de datoriile uriaşe care erau acumulate şi nivelul de prestaţie a actului medical, încet, încet, cu grijă, cu răbdare, nivelul actului medical din spitalele care au fost transferate a început să se ridice.

Vă mulţumesc, în final, şi sper ca, aşa cum am spus şi la început, la anul, când vom face regionalizare, să susţineţi acest demers sau probabil şi atunci o să fiţi împotrivă pentru că nu trebuie făcută regionalizarea, că ar fi fost bine să se facă înaintea descentralizării.

Vă mulţumesc foarte mult. (Aplauze.)

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumim şi noi, domnule viceprim-ministru.

Trecem în continuare la dezbaterea legii.

Dacă aveţi observaţii la amendamentele admise.

La dezbateri generale, doamna Paul. Exact la aceasta.

Doamna Maria-Andreea Paul:

Bună ziua!

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Sigur că suntem obligaţi să respectăm o directivă europeană din anul 2011, dar este de neînţeles întârzierea cu care a venit în dezbatere în Comisia pentru buget, finanţe. Una dintre prevederile acestei legi dezbătute în regim de urgenţă ţine de întărirea atribuţiilor Consiliului Fiscal. Or, eu vă întreb: atâta timp cât în prezent Guvernul României nu ţine cont de opiniile Consiliului Fiscal, ce vă face să credeţi că în anii care urmează se vor îmbunătăţi lucrurile la nivelul deciziei guvernamentale ce ţine de buget şi de fiscalitate. Şi să vă citez din ultimul raport al Consiliului Fiscal: "Consiliul Fiscal deplânge faptul că din nou un pachet semnificativ de modificări ale Codului fiscal urmează să intre în vigoare...", se referă la bugetul pe anul viitor, "...fără ca acestea să fi fost supuse unui interval de timp rezonabil dezbaterii publice, în contradicţie cu spiritul prevederilor art.4 alin.(1) al Codului fiscal care precizează că prezentul cod se modifică şi se completează numai prin lege, promovată de regulă cu şase luni înainte de data intrării în vigoare a acesteia, şi fără un studiu de impact al măsurilor respective."

De asemenea, "Consiliul Fiscal atrage atenţia asupra dificultăţilor de interpretare ale noii reguli de transformare a nivelului accizelor definit în euro, în monedă naţională, în special în ceea ce priveşte proiecţia încasărilor din accize în anii următori." Şi aşa mai departe.

Observaţiile Consiliului Fiscal sunt pertinente şi neluate în considerare nici în prezent.

O altă prevedere la care trebuie să privim cu foarte multă atenţie ca impact direct al noii legi a responsabilităţii fiscal-bugetare, ţine de următoarea decizie: "În prezent, datoria publică în România se ridică la 38% din PIB, iar USL merge în pas accelerat în sus. În cazul în care această datorie publică depăşeşte 50% din PIB, măsurile pe care le impune această lege ţin de îngheţarea cheltuielilor cu salariile din sectorul public. În cazul în care datoria publică depăşeşte 55% din PIB, dar rămâne mai mică de 60% din PIB, măsurile pe care le prevede ţin de îngheţarea cheltuielilor cu asistenţa socială din sistemul public.

Şi multe alte prevederi pe care ar fi trebuit să le analizăm cu mult mai multă atenţie, nu în graba pe care ne-o impune astăzi majoritatea parlamentară USL.

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Şi eu vă mulţumesc, doamna Andreea Paul.

Dacă mai doreşte cineva să ia cuvântul la dezbateri generale. Nu.

Vă întreb dacă aveţi obiecţii la amendamentele admise, de la punctul 1 la punctul 41. Nu sunt obiecţii.

Vă mulţumesc.

Proiectul de lege trece la votul final care va fi în cursul zilei de mâine. Vă vom anunţa.

Vă mulţumesc.

Declar închisă şedinţa noastră de astăzi.

Şedinţa s-a încheiat la ora 18,35.