Parliamentary debates
Parliamentary debates
Joint sittings of the Chamber of Deputies and the Senate of December 10, 2013
- Abstract of the sittings
- Full-text of the sittings
- Published in Monitorul Oficial no.163/2013
Video - Flash & IOS
| You are here:: | Prima pagina > Parliamentary debates > Joint sittings of the Chamber of Deputies and the Senate of December 10, 2013 |
Joint sittings of the Chamber of Deputies and the Senate of December 10, 2013
|
Şedinţa a început la ora 15.10. Lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Valeriu Ştefan Zgonea, preşedintele Camerei Deputaţilor, şi domnul senator Nicolae Moga, vicepreşedinte al Senatului, asistaţi de domnul deputat Niculae Mircovici, secretar al Camerei Deputaţilor, şi domnul senator Mario-Ovidiu Oprea, secretar al Senatului. |
|
|||
|
|
Domnilor deputaţi şi senatori... Le mulţumesc senatorilor pentru înţelegere. Declar deschisă şedinţa de azi a Camerei Deputaţilor şi Senatului, anunţându-vă... (Discuţii la prezidiu) Declar deschisă şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului. Din totalul celor 580 de deputaţi şi senatori, 448 şi-au înregistrat prezenţa, 132 sunt absenţi. Birourile permanente ale celor două Camere, cu participarea liderilor grupurilor parlamentare, au aprobat proiectul ordinii de zi şi proiectul programului de lucru pentru şedinţa de astăzi, în forma în care au fost distribuite deputaţilor şi senatorilor. Sunt obiecţii, comentarii? Nu sunt. Supun votului proiectul ordinii de zi. Aveţi obiecţii, comentarii la ordinea de zi de la reunit? Domnul Mircea Toader. |
||||
|
|
Domnule preşedinte, La primul punct, e celebra Comisie "Călăraşi". Ştiţi foarte bine că am solicitat la Cameră să fie pe ultimul loc. Hai să păstrăm aceeaşi metodă: să fie comisia ultima, ca să-o putem discuta la sfârşitul ordinii de zi. |
||||
|
|
Dragi colegi, Lideri ai grupurilor parlamentare, Doamnelor şi domnilor, Există o propunere la ordinea de zi, care are 14 puncte, ca primul punct, Proiectul de Hotărâre privind constituirea Comisiei parlamentare de anchetă pentru verificarea legalităţii achiziţiei terenurilor din zona Nana, judeţul Călăraşi, să treacă pe ultimul loc al ordinii de zi. Că e pe primul sau pe ultimul, nu contează. Vă supun votului această propunere: să treacă pe ultimul loc. Cine este pentru? Rog număraţi. Cine este pentru? Toată lumea e pentru. Abţineri? Nu sunt. Voturi împotrivă? Atunci, începem cu punctul 2 al ordinii de zi. Supun votului ordinea de zi aşa cum a fost modificată, cu punctul 1 devenind punctul 14 şi, de aici, punctul 2 devenind punctul 1. Supun votului proiectul ordinii de zi. Cine este pentru? Mulţumesc. Abţineri? Nu sunt. Voturi împotrivă? Unanimitate. În legătură cu programul de lucru, până la epuizarea ordinii de zi, sunt comentarii? Cine este pentru? Mulţumesc. Abţineri? Nu sunt. Voturi împotrivă? Nu sunt. Unanimitate. (Discuţii la prezidiu) |
||||
|
|
|
Primul punct din ordinea de zi - Proiectul de Hotărâre privind aprobarea componenţei nominale şi a conducerii Delegaţiei permanente a Parlamentului României la Adunarea Parlamentară a Procesului de Cooperare din Europa de Sud-Est. Articol unic - Se aprobă componenţa nominală şi conducerea Delegaţiei permanente a Parlamentului României la Adunarea parlamentară a Procesului de Cooperare din Europa de Sud-Est, potrivit anexei. Membri titulari: 1. Podaşcă Gabriela, deputat, Grupul parlamentar al PSD - preşedinte; 2. Greblă Toni, senator, Grupul parlamentar al PSD; 3. Ardelean Ben-Oni, senator, Grupul parlamentar al PNL - vicepreşedinte; 4. Boagiu Anca-Daniela, senator, Grupul parlamentar al PDL - secretar; 5. Adam Luminiţa-Pachel, deputat, Grupul parlamentar al PP-DD. Membri supleanţi: 1. Suciu Vasile-Daniel, deputat; 2. Săvoiu Ionuţ-Cristian, deputat; 3. Dolha Mircea, deputat; 4. Drăguşanu Vasile-Cătălin, deputat; 5. Pataki Csaba, senator. Obiecţii, comentarii? Nu sunt. Cine este pentru? Vă rog frumos să-mi spuneţi câte voturi sunt pentru. 432 de voturi pentru. Abţineri? Nu sunt. Voturi împotrivă? Nu sunt. Unanimitate. |
|
||
|
|
|
Următorul proiect - Proiectul de Hotărâre pentru modificarea anexei la Hotărârea Parlamentului României nr. 15/2013 privind aprobarea componenţei nominale a Comitetului director al Grupului Român al Uniunii Interparlamentare. Anexa la Hotărârea Parlamentului României nr. 15/2013 privind aprobarea componenţei nominale a Comitetului director al Grupului Român al Uniunii Interparlamentare se modifică după cum urmează: - la punctul 19, domnul deputat Roman Cristian-Constantin, Grupul parlamentar al PDL, îl înlocuieşte în calitatea de membru pe domnul deputat Negruţ Clement, neafiliat. Obiecţii, comentarii? Nu sunt. Supun votului acest proiect de hotărâre. Cine este pentru? 432 de voturi pentru. Abţineri? Nu sunt. Din sală: O abţinere. |
|
||
|
|
Cine se abţine? Vă abţineţi? O abţinere. Voturi împotrivă? Nu sunt. Adoptat. |
||||
|
|
|
Proiectul de Hotărâre pentru modificarea anexei la Hotărârea Parlamentului României nr. 13/2013 privind constituirea grupurilor parlamentare de prietenie cu Republica Federală Germania şi Regatul Ţărilor de Jos (Olanda). Cine este... Scuzaţi-mă. Vă cer scuze. Articol unic - Anexa la Hotărârea Parlamentului României nr. 13/2013 se modifică după cum urmează: - la punctul 1, Grupul parlamentar de prietenie cu Republica Federală Germania, domnul deputat Ţigăeru Roşca Laurenţiu, Grupul parlamentar al PNL, este desemnat membru al grupului parlamentar de prietenie, pe locul devenit vacant ca urmare a demisiei din calitatea de deputat a domnului Ruşanu Dan Radu. Obiecţii, comentarii? Nu sunt. Cine este pentru? 441 de voturi pentru. Abţineri? Nu sunt. Voturi împotrivă? Nu sunt. Adoptat. |
|
||
|
|
|
Proiectul de Hotărâre pentru modificarea anexei la Hotărârea Parlamentului României nr. 23/2013 privind constituirea unor grupuri parlamentare de prietenie. Articol unic - Anexa la Hotărârea Parlamentului României nr. 23/2013, cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează: La Grupul parlamentar de prietenie cu Regatul Belgiei, domnul deputat Dobrinescu Traian, Grupul parlamentar al PNL, este desemnat membru al acestui grup parlamentar de prietenie, pe locul devenit vacant ca urmare a demisiei din calitatea de deputat a domnului Silaghi Ovidiu Ioan; La punctul 6 - Grupul parlamentar de prietenie cu Republica Bulgaria, domnul deputat Nicoară Romeo Florin, Grupul parlamentar al PNL, este desemnat membru al acestui grup parlamentar de prietenie, pe locul devenit vacant ca urmare a demisiei din calitatea de deputat a domnului Ruşanu Dan Radu; La punctul 13 - Grupul parlamentar de prietenie cu Regatul Danemarcei, domnul deputat Roşca Mircea, Grupul parlamentar al PNL, îl înlocuieşte în calitatea de membru pe domnul deputat Cozmanciuc Corneliu-Mugurel, Grupul parlamentar al PNL; La punctul 18 - Grupul parlamentar de prietenie cu Republica Elenă, domnul deputat Nicolae Alexandri, Grupul parlamentar al PNL, este desemnat membru al acestui grup parlamentar de prietenie, pe locul devenit vacant ca urmare a încetării mandatului de deputat al domnului George Becali; La punctul 19 - Grupul parlamentar de prietenie cu India, domnul senator Tişe Alin-Păunel, Grupul parlamentar al PDL, membru al grupului de prietenie, îl înlocuieşte în calitatea de vicepreşedinte pe domnul deputat Andronache Gabriel, Grupul parlamentar al PNL, iar domnul senator Dincă Mărinică, Grupul parlamentar al PDL, îl înlocuieşte pe domnul senator Tişe Alin-Păunel, în calitatea de membru, la acelaşi Grup de prietenie cu India; La punctul 23 - Grupul parlamentar de prietenie cu Republica Italiană, domnul deputat Varga Vasile, Grupul parlamentar al PNL, este desemnat membru al acestui grup parlamentar de prietenie, pe locul devenit vacant ca urmare a demisiei din calitatea de deputat a domnului Silaghi Ovidiu Ioan; La punctul 28 - Grupul parlamentar de prietenie cu Republica Malta, domnul deputat Lupu Mihai îl înlocuieşte pe domnul deputat Teju Sorin. Ambii sunt în Grupul parlamentar al PNL; La punctul 33 - Grupul parlamentar de prietenie cu Republica Slovacă, doamna deputat Bogdănici Camelia-Margareta, Grupul parlamentar al PDL, îl înlocuieşte în calitatea de preşedinte pe domnul deputat Vizitiu Sergiu-Constantin, Grupul parlamentar al PSD; La punctul 35 - Grupul parlamentar de prietenie cu Regatul Spaniei, domnul deputat Tămâian Ioan, Grupul parlamentar al PNL, îl înlocuieşte pe domnul deputat Niculae Aurel, din acelaşi grup parlamentar; La punctul 36 - Grupul parlamentar de prietenie cu Regatul Suediei, domnul deputat Crăciunescu Grigore, Grupul parlamentar al PNL, îl înlocuieşte pe domnul deputat Silaghi Ovidiu Ioan, care a demisionat din calitatea de parlamentar, de deputat; La punctul 38 - Grupul parlamentar de prietenie cu Ungaria, domnul deputat Stroe Ionuţ-Marian, Grupul parlamentar al PNL, îl înlocuieşte pe domnul deputat Hellvig Eduard Raul, care a demisionat din Parlament; La punctul 51 - Grupul parlamentar de prietenie cu Republica Tunisiană, domnul deputat Cupşa Ioan, Grupul parlamentar al PNL, îl înlocuieşte pe domnul deputat Ruşanu Dan Radu, care a demisionat din Parlament; La punctul 60 - Grupul parlamentar de prietenie cu Republica Chile, domnul deputat Niculae Aurel îl înlocuieşte pe domnul deputat Cazan Mircea-Vasile, ambii din Grupul parlamentar al PNL; La punctul 68 - Grupul parlamentar de prietenie cu Republica Guineea, domnul deputat Ţigăeru Roşca Laurenţiu, Grupul parlamentar al PNL, îl înlocuieşte pe domnul fost deputat Hellvig Eduard Raul, ca urmare a demisiei acestuia; La punctul 85 - Grupul parlamentar de prietenie cu Republica Orientală a Uruguayului, domnul deputat Teodorescu Ioan Viorel îl înlocuieşte pe domnul deputat Cozmanciuc Corneliu-Mugurel, ambii din Grupul parlamentar al PNL. Obiecţii, comentarii? Nu sunt. Supun votului acest proiect de hotărâre. Cine este pentru? Vă rog număraţi, secretarii. 441 de voturi pentru. Abţineri? Nu sunt. Voturi împotrivă? Nu sunt. Unanimitate. |
|
||
|
|
|
Proiectul de Hotărâre pentru modificarea anexei la Hotărârea Parlamentului României nr. 9/2013 privind constituirea Delegaţiei permanente a Parlamentului României la Adunarea Parlamentară a Mediteranei. Articol unic - Se modifică, după cum urmează, anexa la Hotărârea Parlamentului României nr. 9/2013: - la punctul 3, domnul deputat Urcan Ionaş-Florin, Grupul parlamentar al PDL, îl înlocuieşte pe domnul deputat Vreme Valerian, neafiliat. Obiecţii, comentarii? Nu sunt. Supun votului acest proiect de hotărâre. Cine este pentru? 441 de voturi pentru. Abţineri? Nu sunt. Voturi împotrivă? Unanimitate. |
|
||
|
|
|
Proiectul de Hotărâre privind constituirea Grupului parlamentar de prietenie cu Emiratele Arabe Unite. (Discuţii la prezidiu) Grupul parlamentar de prietenie cu Emiratele Arabe Unite are 10 parlamentari, conform proiectului de hotărâre. Există obiecţii cu privire la numărul de 10? Nu. Daţi-mi voie să dau citire membrilor: 1. Domnul senator Marin Burlea, Grupul parlamentar al PNL; 2. Domnul senator Pelican Dumitru, Grupul parlamentar al PC; 3. Domnul senator Verestóy Attila, Grupul parlamentar al UDMR; 4. Domnul senator Constantinescu Florin, Grupul parlamentar al PSD. Celelalte grupuri nu au făcut până la acest moment propuneri. |
|
||
|
|
Domnul Haralambie Vochiţoiu (din sală): Facem acum. Domnul Caloianu. |
||||
|
|
Senator? |
||||
|
|
Domnul Haralambie Vochiţoiu (din sală): Deputat. |
||||
|
|
Şi domnul deputat Mario Caloianu, de la Grupul parlamentar al PP-DD. Sunt obiecţii, comentarii cu privire la aceste propuneri? Cine este pentru acest proiect de hotărâre: 10 parlamentari şi numele pe care le-am citit? Cine este pentru? Mulţumesc. 441 de voturi pentru. Abţineri? Nu sunt. 2 abţineri. Voturi împotrivă? Nu sunt. Niciun vot împotrivă. O să vă rog frumos ca celelalte grupuri parlamentare să facă nominalizările, pentru a completa acest grup de prietenie. Mulţumesc. (Discuţii în sală) |
||||
|
|
|
De la poziţia 7 la poziţia 11 avem rapoartele privind activitatea desfăşurată de Serviciul Român de Informaţii. O să vă rog frumos, dacă sunteţi de acord, să începem cu 2012, domnule preşedinte al comisiei comune. Deci cu poziţia 11. 2012, 2011, 2010, aşa este corect. Domnule preşedinte, domnule deputat, aveţi cuvântul. (Discuţii în sală) |
|
||
|
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. Domnule preşedinte, Domnule director, Doamnelor şi domnilor colegi, În urma dezbaterii din Comisia comună de control asupra activităţii SRI, din 26.06.2013, comisia a constatat că raportul de activitate al SRI pe anul 2012 îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege pentru a fi supus prezentării şi dezbaterii plenului reunit al celor două Camere ale Parlamentului României. Potrivit raportului pe anul 2012, activitatea SRI a fost subsumată prevenirii şi contracarării riscurilor şi ameninţărilor la adresa securităţii naţionale. Comisia a constatat că una dintre cele mai relevante evoluţii din sfera securităţii naţionale a fost, în anul 2012, creşterea riscurilor de tip terorist, România transformându-se din ţintă generică în ţintă explicită. Această modificare, extrem de relevantă şi de îngrijorătoare pentru noi toţi, a fost pusă în evidenţă de atentatul terorist din Bulgaria, de la Burgas, pe de o parte, şi, pe de altă parte, de declaraţiile publice ale unor lideri ai organizaţiilor teroriste, care au indicat România ca posibilă ţintă a unor atacuri teroriste. Comisia de control a reţinut faptul că SRI a reuşit să menţină, pe toată durata anului 2012, nivelul de alertă teroristă albastru - precaut. Acest lucru a fost posibil datorită unei activităţi de prevenţie intense şi, în acelaşi timp, prin cooperare interinstituţională în plan intern şi în plan internaţional. Am constatat la nivelul comisiei de control că o altă preocupare majoră în anul 2012 a fost reprezentată de ameninţările şi riscurile de tip cibernetic. Anul 2012 ne-a confirmat, o dată în plus, că România reprezintă o ţintă în spaţiul virtual, fapt demonstrat de atacurile cibernetice de tipul "Octombrie Roşu", de acţiuni de spionaj cibernetic sau de activităţi de criminalitate organizată informatică. Comisia a constatat că SRI a contribuit, potrivit competenţelor legale, la prevenirea, contracararea şi anihilarea agresiunilor cibernetice care au vizat România. Stimaţi colegi, Statutul de membru NATO şi UE, dezvoltarea proiectului scutului antirachetă, ale cărui componente vor fi desfăşurate şi pe teritoriul României, calitatea României de stat frontieră la graniţa NATO şi UE au continuat să fie, pe parcursul anului 2012, elemente generatoare de interes pentru activităţi de spionaj. Comisia de control parlamentar a constatat eforturile derulate de SRI în anul 2012 pentru protecţia informaţiilor clasificate ale statului român şi eforturile pe dimensiunea de contraspionaj. Am constatat, la nivelul comisiei parlamentare de control, că securitatea economică a reprezentat, de asemenea, o prioritate pentru SRI în anul 2012. Concret, SRI a contribuit la procesul de prevenire şi de combatere a evaziunii fiscale, a economiei subterane, a contrabandei cu produse puternic accizate, prin activităţi de informare a instituţiilor cu competenţe în domeniu şi prin colaborări în cadrul interinstituţional, potrivit competenţelor legale. Comisia de control a constatat că activitatea SRI pentru prevenirea şi combaterea unor fenomene precum corupţia a reprezentat o constantă pe tot parcursul anului 2012. Comisia a reţinut faptul că SRI a acţionat în limitele stabilite de legislaţie în acţiunile şi în cooperările interinstituţionale desfăşurate în anul 2012 în procesul de combatere a corupţiei din instituţiile publice. Pe parcursul anului 2012, pe fondul schimbărilor geopolitice din Africa de Nord şi din Orientul Apropiat, dar şi pe fondul crizei economice globale, riscurile şi ameninţările de tip asimetric - ne referim aici la terorism, la criminalitatea organizată transfrontalieră, la traficul transfrontalier de persoane, de droguri, de armament, contrabanda cu produse accizate, problematica legată de contraproliferare -, toate aceste fenomene au avut o tendinţă de creştere în intensitate şi de sofisticare ca manieră de acţiune. Comisia a reţinut faptul că SRI, prin acţiuni proprii şi prin cooperare cu alte instituţii, în plan intern şi extern, şi-a intensificat eforturile, în anul 2012, pentru prevenirea şi contracararea acestui tip de riscuri şi ameninţări. Comisia de control a reţinut, potrivit Raportului de activitate pe 2012, continuarea procesului de adaptare a SRI la provocările specifice domeniului securităţii naţionale, domeniu aflat într-o dinamică permanentă. Totodată, comisia de control a constatat continuarea procesului de modernizare instituţională a Serviciului Român de Informaţii, prin continuarea implementării, pe parcursul anului 2011, a Viziunii strategice 2011 - 2015. Comisia a constatat, prin exercitarea controlului în anul 2012, că SRI a acţionat pentru îndeplinirea atribuţiilor ce-i revin în domeniul securităţii naţionale în conformitate cu prevederile Constituţiei şi ale legilor în vigoare, nefiind identificate în timpul efectuării controalelor şi al verificării rapoartelor nereguli care să fie prezentate plenului Parlamentului României. Vă mulţumesc. |
||||
|
|
|
Mulţumesc. Domnule preşedinte, O să vă rog frumos, conform procedurii, să prezentaţi toate rapoartele, pe 2011, 2010, 2009, 2008, 2007, după care începem dezbaterile, dacă există obiecţii, comentarii, după ce o să-i dăm cuvântul şi directorului general al Serviciului Român de Informaţii. |
|
||
|
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, În continuare o să prezint, sintetic, concluziile comisiei parlamentare de control asupra rapoartelor de activitate ale SRI din perioada 2007 - 2011. Vă informez că rapoartele de activitate ale SRI au fost transmise comisiei de control în fiecare an, fiind supuse dezbaterii şi aprobării plenului comisiei, potrivit Hotărârii Parlamentului nr. 30/1993, iar comisia a constatat că rapoartele de activitate ale SRI din anii 2007, 2008, 2009, 2010 şi 2011 îndeplinesc condiţiile prevăzute de lege pentru a fi supuse prezentării şi dezbaterii plenului reunit al celor două Camere ale Parlamentului României. În toţi aceşti ani, rapoartele SRI au conferit o diagnoză pertinentă asupra stării securităţii naţionale, fiind prezentaţi principalii factori de risc, principalele ameninţări şi vulnerabilităţi în raport cu securitatea naţională a României. În perioada de referinţă, SRI a făcut eforturi constante pe dimensiunea antiteroristă, prin măsurile de prevenţie şi prin cooperările instituţionale în plan intern şi internaţional, astfel încât nivelul de alertă teroristă a putut fi menţinut la nivelul albastru - precaut în toţi aceşti ani. În planul securităţii economice, SRI a transmis informaţii şi analize beneficiarilor legali, în special Guvernului României, analize necesare în procesul decizional, astfel încât Guvernul să poată gestiona cât mai eficient criza economică cu care ne-am confruntat în acea perioadă, precum şi informaţii necesare procesului de combatere a fenomenelor precum evaziunea fiscală, contrabanda sau economia subterană, în contextul în care, pe fondul crizei economice globale, aceste fenomene negative au cunoscut trenduri ascendente. În perioada de referinţă 2007 - 2011, SRI a contribuit, potrivit competenţelor legale, la procesul de combatere a corupţiei în administraţia publică, în justiţie, în alte domenii, în condiţiile în care fenomenul corupţiei a contribuit la menţinerea dificultăţilor sociale şi economice pe care societatea românească le-a parcurs în acea perioadă. În perioada 2007 - 2011, riscurile şi ameninţările de tip asimetric - terorism, criminalitate organizată transfrontalieră, traficul de persoane, de droguri, de armament, contrabanda cu produse accizate, problematica legată de contraproliferare - au avut o tendinţă de creştere în intensitate şi de sofisticare ca manieră de acţiune. În toată această perioadă, SRI şi-a intensificat eforturile pentru prevenirea şi contracararea acestui tip de riscuri şi ameninţări, prin acţiuni proprii şi prin cooperare cu alte instituţii, în plan intern sau internaţional. În perioada 2007 - 2011, SRI a parcurs un proces constant de modernizare pentru adaptarea la dinamica şi provocările secolului al XXI-lea, atât la nivelul resursei umane, cât şi tehnologice, obiectivul fiind creşterea capacităţii SRI de a contracara riscurile şi ameninţările, dar şi o creştere a capacităţii de analiză şi de anticipare a dinamicii constante pe care o au formele de materializare a riscurilor la adresa securităţii naţionale a României. Începând cu anul 2011, SRI a demarat procesul implementării Viziunii strategice 2011 - 2015, reprezentând o nouă etapă în procesul de modernizare a SRI, precum şi proiectul "SRI în era informaţională", proiect care are drept obiectiv creşterea capacităţii de apărare şi protecţie faţă de riscurile cibernetice. În perioada de referinţă 2007 - 2011, SRI a realizat eforturi constante pentru prevenirea şi contracararea riscurilor şi ameninţărilor la adresa securităţii naţionale. Vă mulţumesc. |
||||
|
|
Vă mulţumesc. Daţi-mi voie, înainte de a intra la dezbateri generale, să-l rog frumos pe domnul George Maior, directorul Serviciului Român de Informaţii, să ia cuvântul. Domnule director, aveţi cuvântul. |
||||
|
|
Domnul George Cristian Maior - directorul Serviciului Român de Informaţii: Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, În primul rând, îmi face o plăcere deosebită să revin în Parlament. Am fost membru al acestui for, văd foarte mulţi colegi şi, dincolo de faptul că mă aflu în această capacitate acum, consider că întotdeauna am avut o cooperare foarte bună cu dumneavoastră şi ne-aţi sprijinit foarte mult în realizarea misiunii noastre fundamentale, de asigurare a securităţii naţionale, de informare a factorilor beneficiari în stat asupra a ceea ce înseamnă interesele naţionale strategice ale României. Domnul preşedinte Pop a prezentat foarte sumar esenţa rapoartelor, pe care, de altfel, noi le-am discutat extrem de amplu şi amănunţit în Comisia de control asupra activităţii Serviciului Român de Informaţii, prilej cu care, de altfel, am încorporat în aceste rapoarte şi foarte multe dintre sugestiile dumneavoastră. Nu am să revin mecanic la aceste rapoarte în sens cronologic, am să încerc să fac un fel de sinteză a ceea ce au reprezentat aceşti şase ani pentru Serviciul Român de Informaţii, implicit pentru securitatea naţională a României, slujită de acest serviciu, şi ce înseamnă acest serviciu, acest organism important al securităţii naţionale a României în ansamblul instituţiilor de stat, în identitatea instituţiilor din România care se ocupă de securitatea naţională, de relevanţa strategică a securităţii României în plan intern şi în plan extern. Încercând să parcurg aceşti şase ani, putem decela mai multe domenii în care lucrurile au evoluat semnificativ pentru SRI. În primul rând, evident, este vorba de reforma Serviciului. Şi aici aş aminti că avem două viziuni strategice care au fundamentat evoluţia acestui serviciu vital pentru securitatea naţională a României. Prima, Viziunea strategică de transformare 2007 - 2010, adoptată în CSAT, discutată, de altfel, şi în comisia de control, care a presupus o reformă structurală a Serviciului în ceea ce priveşte reforma umană, strategia de informaţii a Serviciului, adoptată de CSAT în 2008, noi proceduri, noi mecanisme pentru culegerea informaţiilor, pentru analiză, pentru a crea din acest serviciu un organism suplu, flexibil, capabil să răspundă provocărilor secolului al XXI-lea. Ceea ce a rezultat, repet, este un serviciu profesionist, flexibil, capabil, spun eu, intelectual şi capabil operaţional să răspundă marilor provocări cu care ne confruntăm în câmpul securităţii naţionale a României. În 2010, având în vedere evoluţiile de ultimă oră în câmpul globalizării, al dezvoltării tehnologice, al dezvoltării informaţiei şi sistemelor de comunicaţii, am adoptat o nouă strategie, "SRI în era informaţională", care presupune, odată finalizată, adaptarea Serviciului la această dinamică extraordinară pe terenuri şi în câmpul tehnologiei, care se petrece peste tot, care presupune multe beneficii pentru cetăţean, pentru state, pentru noi, pentru economie, dar şi foarte multe riscuri pentru securitatea naţională. Şi această nouă ameninţare despre care tot vorbim, ameninţarea cibernetică, provine chiar din această zonă. Ideea este de a adapta şi dezvolta tehnologic Serviciul în acest fel, încât să facă faţă acestei noi ameninţări şi, pe de altă parte, să fie în avans faţă de ceea ce se petrece în zona privată în legătură cu dezvoltările tehnologice, care pot, la un moment dat, ameninţa sau pune statul în situaţii extrem de dificile. Odată realizată şi această reformă, cred că vom avea unul dintre cele mai moderne servicii de informaţii din Europa, capabil, într-adevăr, să se adapteze la ceea ce înseamnă modernitate în secolul al XXI-lea, sub aspect intelectual, sub aspect tehnic, tehnologic, sub aspectul capacităţii operaţionale. Nu aş neglija din acest palier al reformei şi o dimensiune morală, care este asociată cu gestul destul de curajos astăzi de a preda toată arhiva Serviciului către organismele abilitate, respectiv Consiliul Naţional de Studiere a Arhivelor Securităţii Statului. Practic, 99,99% din arhivă au fost predate acestui for, astfel încât Serviciul se poate considera desprins complet de anumite tare ale trecutului, de o anumită legătură a sa făcută, cel puţin la nivel de percepţie, la un moment dat, cu fosta Securitate. Acest 0,1% care mai rămâne din predarea arhivei este studiat în continuare şi, în funcţie de relevanţa sa în planul unor relaţii strategice ale României externe, se va lua decizia dacă se vor transmite şi aceste ultime arhive, dosare, către acest consiliu. Aş dori, totodată, să subliniez, dincolo de aspectele de reformă şi transformare ale Serviciului, ceea ce au însemnat ele pentru realitatea operativă şi de securitate naţională a României în acest interval istoric, destul de lung. Şase ani reprezintă mult în câmpul securităţii naţionale, având în vedere viteza riscurilor şi ameninţărilor la adresa securităţii naţionale, dar şi dinamica deosebită a intereselor strategice ale României, în plan intern şi extern, din acest interval. Şi, cel puţin aşa cum a subliniat şi domnul Pop, aşa cum este prezentat pe larg în fiecare raport pe care l-am supus dezbaterii comisiei, din punct de vedere al ameninţării teroriste, dacă am pornit în 2006 de la un nivel scăzut al acestei ameninţări, în 2012 am ajuns la o situaţie în care acest risc, această ameninţare a crescut constant, până la ideea că am devenit o ameninţare explicită, din cauza, cel puţin, a unor declaraţii ale unor clerici radicali din Orientul Mijlociu, dar şi a unui set de factori politici, strategici şi militari, la care am să mă refer foarte pe scurt: - "Primăvara arabă", cu fluxul de migraţie generat în sudul Europei, inclusiv de elemente teroriste, ne poate afecta şi pe noi; - participarea noastră continuă cu trupe militare în Afganistan ne face o ţintă destul de semnificativă pentru forţe ostile acestei participări; - scutul antirachetă, elementele de scut antirachetă care se vor disloca pe teritoriul României atrag atenţia şi a unor entităţi teroriste. Şi totuşi, în ciuda acestor evoluţii, facem eforturi susţinute pentru a ţine ţara departe de această ameninţare, a ţine această ameninţare departe de teritoriul României, evident, cu o muncă susţinută, cu resurse, cu o cooperare internă foarte bună pe care o avem cu alte instituţii din sistemul naţional de apărare. Mă refer la Ministerul de Interne, Ministerul Apărării, SIE, alte instituţii pe terenul securităţii naţionale a României. Din punct de vedere al acestei noi ameninţări de care vorbeam, cyber, ea nu exista, practic, în 2006 - 2007. Există destul de pregnant astăzi, nu este nimic abstract aici, ea poate afecta cetăţenii acestei ţări. Dacă cineva este privat de contul său bancar, de exemplu, printr-un atac cyber, dacă cineva este expus în viaţa sa privată prin publicarea pe internet a datelor sale personale, dacă un minister este spionat electronic, aceste lucruri sunt foarte concrete şi vă asigur că afectează şi securitatea naţională a României, ne afectează şi pe noi, ca cetăţeni, şi pe dumneavoastră, bineînţeles. De aceea, trebuie să ne dezvoltăm tehnologic, să ne adaptăm acestei noi situaţii, să fim în avansul unora care, folosind noi tehnologii, repet, cu multă ingenuitate, cu multă creativitate, sunt capabili să creeze prejudicii mari, şi economice, şi morale, şi de ordinul securităţii naţionale pentru cetăţenii acestei ţări. Este o nouă dimensiune, am devenit autoritate naţională în domeniul cibernetic încă din 2011, gestionăm această problemă, de asemenea, în cooperare cu alte instituţii importante din stat. Ea va fi o provocare pe termen lung a României, care, de asemenea, necesită resurse pentru contracararea sa şi pentru a putea face faţă unei provocări noi cu care se confruntă toată lumea civilizată, şi nu doar. Din punct de vedere al apărării Constituţiei, misiune esenţială a Serviciului Român de Informaţii, ne-am confruntat cu creşteri pe zona extremismului, în general, nu foarte accentuate în primii ani după 2006 - aceste rapoarte acoperă acest aspect, acest factor -, mai accentuate astăzi, când un nou soi de activism are şi asemenea reflexe radicale, extremiste, în ceea ce priveşte susţinerea unor cauze, de altfel, legitime pentru diverse grupuri, pentru diverşi cetăţeni: cauze economice, cauze ecologice, cauze sociale, de altă natură. Dacă acest extremism derivă într-un fel de anarhism, ele pot provoca mari prejudicii securităţii naţionale a României şi unei anumite viziuni economice despre ceea ce trebuie să însemne dezvoltarea pe acest palier a statului. În ceea ce priveşte alt tip de extremism, cel de factură etnică, întotdeauna am fost foarte atenţi la acest fenomen. Acest fenomen a fost foarte bine documentat de Serviciu. Factori de decizie în stat, Guvern, alţi factori, autorităţi locale au fost informate permanent în legătură cu evoluţia sa. Ne-a interesat foarte mult un fel de departajare între ceea ce am putea numi o retorică găunoasă, până la urmă, dar extrem de atrăgătoare pe terenul extremismului etnic, şi ceea ce înseamnă acţiuni concrete în teren pentru concretizarea unor obiective autonomiste în câmp etnic, când întotdeauna am informat, repet, şi factorii executivi, şi, la nevoie, şi Parchetul, pentru contracararea lor. Dar aici, repet, numai o informaţie de calitate, clară, transmisă în timp util, explicată beneficiarilor, fie că e vorba de Guvern, fie că e vorba de autorităţi locale, poate crea şi acel echilibru de care e nevoie într-o zonă oricum destul de fragilă din acest punct de vedere. Şi cred că rezultatele se văd în gestionarea acestui fenomen, întotdeauna complex, şi din punct de vedere istoric, pentru România. Din punct de vedere al securităţii economice, criza economică a acaparat, începând cu anul 2008, activitatea Serviciului. Serviciul a putut documenta în avans semnele acestei evoluţii în plan internaţional şi posibilele reverberaţii asupra economiei României. Factorii de decizie în stat au fost informaţi asupra acestui fenomen, dar, aşa cum voi spune întotdeauna, Serviciul Român de Informaţii transmite analize, transmite informaţii, nu se poate substitui - şi nici nu trebuie să facă acest lucru - deciziei guvernamentale sau executive în acest câmp. Este important întotdeauna pentru un serviciu să transmită informaţia, este o incompetenţă dacă nu face acest lucru, o deficienţă, o scăpare. Pe de altă parte, este grav pentru un serviciu dacă un guvern sau o putere executivă se poate plânge că nu a avut acel flux de informaţii necesar pentru a lua deciziile cele mai oportune în momente critice, cum este inclusiv cel al unei crize de tip economic. În ceea ce priveşte... şi cu acest lucru trec la informarea beneficiarilor, întotdeauna am încercat să creăm şi un sistem de analiză capabil să înţeleagă provocările acestea pe care le-am menţionat, ale lumii contemporane, extrem de diverse, extrem de importante pentru factorul decizional, să creăm un corp de elită la nivelul analizei capabil să înţeleagă aceste provocări şi să transmită informaţii şi analize cât se poate de corecte, din punct de vedere informativ, de capabile, şi din punct de vedere al relevanţei, şi al prognozei, pentru a ajuta puterea executivă, fie că vorbim de preşedinte sau de guverne, pentru a lua deciziile cele mai bune. Aceasta este datoria noastră: o informaţie care este întotdeauna neutră, o analiză care este neutră, care uneori poate să nu placă decidenţilor, dar care este necesară pentru a putea cântări, sub toate aspectele, orice decizie din punct de vedere executiv. Cred că la acest moment avem unul dintre cele mai elevate corpuri de analiză din ţară. Este foarte important. Nu suntem cei care deţinem monopolul în acest domeniu - şi guvernele, şi puterea executivă, şi alte instituţii au această capacitate -, important este să existe un loc unde şi informaţia secretă, şi informaţia bazată pe surse deschise sau captată din alte mijloace să se sintetizeze în ceva de calitate pentru beneficiarul nostru, pentru consumatorul nostru, în principal puterea executivă. În ceea ce priveşte zona mai sensibilă, tehnică, atât de discutată, adesea la nivel de opinie publică, suntem autoritate naţională în domeniul interceptării comunicaţiilor, se ştie foarte bine acest lucru, încercăm să aplicăm cele mai clare standarde din punct de vedere juridic, pentru a implementa corect, fără nicio abatere de la nicio regulă sau lege a acestei acţiuni de excepţie a unui serviciu de informaţii peste tot în lume. Adică să avem mandatul judecătoresc pentru aceste mandate de siguranţă naţională, dar şi un control intern puternic, inclusiv juridic, preliminar acestui mandat, capabil să asigure faptul că drepturile şi libertăţile cetăţenilor sunt protejate. Din acest punct de vedere, vă informez că, cel puţin la nivel cantitativ, datele sunt clare, comisiile totdeauna au fost informate asupra acestui lucru, doar 9,3% din ceea ce există ca mandat sau autorizaţie la nivel naţional sunt mandate de siguranţă naţională operate de Serviciul Român de Informaţii. Şi ponderea acestei surse secrete în componenţa informaţiilor pe care le transmitem este cea mai redusă în raport de ponderea sursei secrete umane sau a surselor deschise. Permanent încercăm să adoptăm cele mai stricte standarde de control din acest punct de vedere, pentru că, repet, este vorba de o excepţie importantă de la libertăţile şi drepturile noastre fundamentale, prevăzute în Constituţie, o excepţie care însă este prevăzută în lege şi care, pentru securitatea naţională, trebuie aplicată dacă este cazul. Şi ea este aplicată în special cetăţenilor care sunt suspectaţi de terorism, de spionaj, de alte elemente care pot aduce prejudicii securităţii naţionale a României în acest sens foarte clar. În ceea ce priveşte un alt aspect în care Serviciul a evoluat foarte bine, cooperarea internaţională, nu aş vrea să insist foarte mult. Avem relaţii de parteneriat cu 128 de servicii din lume, avem anual 3 000 de informaţii schimbate cu aceste servicii. Nu contează de unde provin ele: fie din comunitatea euroatlantică - dar în principal din această zonă -, fie din zona arabă, fie din zona Asiei. Ceea ce este relevant pentru securitatea naţională a României este relevant şi în aceste parteneriate. Nu facem diplomaţie prin aceste parteneriate, să fie foarte clar acest lucru, schimbăm informaţii care sunt, în final, utile securităţii noastre naţionale. Şi aceste informaţii deja se dovedesc a fi o sursă independentă de informare pentru statul român, prin calitatea lor, iar acest lucru se datorează şi credibilităţii acestui serviciu, care a ajuns la acest nivel de cooperare internaţională. Bineînţeles că menţinem o direcţie strategică, bazată pe cooperarea cu servicii importante precum cele din Marea Britanie, SUA, Germania sau Franţa, dar, repet, nu contează aria geografică sau afilierea unui stat, dacă acea informaţie ne poate oferi ceva important pentru securitatea naţională a României. De aceea am deschis asemenea parteneriate de cooperare şi, din punct de vedere internaţional, cred că Serviciul are o credibilitate profesională care îl plasează, cel puţin aşa cum spun foarte mulţi specialişti din alte servicii, între primele patru sau cinci din lume. În plan intern, această cooperare a mers şi trebuie să meargă permanent bine cu alte servicii de informaţii din România, în principal SIE, dar şi cu Ministerul de Interne, atunci când e cazul, şi cu zona Parchetelor, atunci când e cazul să abordăm fenomenul corupţiei la nivelul securităţii naţionale a României, şi sunt mulţumit de această cooperare. Din punct de vedere al resurselor bugetare care sunt prevăzute în raport, aş menţiona, în ciuda unei, repet, mitologii adesea regăsite în dezbaterea publică, că nu avem un buget mare. Resursele noastre acoperă aceste misiuni fundamentale, nu sunt mari, reprezintă acum 0,17% din PIB. E chiar o involuţie, din acest punct de vedere, comparativ cu anul 2007, dacă vă uitaţi bine în aceste rapoarte, când era 0,24% din PIB bugetul acordat Serviciului. Aproximativ, dacă ar fi să facem o traducere, aşa, rapidă în euro, 240 - 250 de milioane de euro, în condiţiile în care, repet, securitatea unui stat nu va fi niciodată gratuită. În schimb, dezastrele la adresa unei securităţi naţionale vor costa foarte mult şi vor costa nu doar în sens economic, ci şi în alt sens, mult mai grav, moral, din punct de vedere al vieţilor oamenilor. Şi noi suntem în favoarea alocărilor bugetare întotdeauna către zona educaţiei, către zona sănătăţii şi tocmai prin activitatea noastră, cel puţin pe linia securităţii economice, cred că am adus bani serioşi la bugetul statului pentru a putea alimenta aceste bugete vitale pentru dezvoltarea şi prosperitatea ţării. Dar nu se pot face comparaţii forţate aici. Eu cred că la fel de importantă, dacă nu într-o relaţie de determinare, sunt şi securitatea, şi prosperitatea cetăţenilor acestei ţări. Noi ne ocupăm de securitatea lor, pentru că fără securitate nu va exista, cred, niciodată prosperitate. Cel puţin istoria ne învaţă acest lucru. În ceea ce priveşte relaţia cu societatea civilă, am încercat să ne deschidem atât cât putem. Suntem o organizaţie secretă, nu este în natura noastră comunicarea permanentă publică, nu este bine pentru profesia noastră acest lucru, dar, având în vedere nevoia oamenilor şi a populaţiei de a înţelege ceea ce facem, de a înţelege evoluţia noastră şi identitatea noastră, am încercat să comunicăm cât putem de mult asupra acestor misiuni pe care vi le-am menţionat. Am avut dezbateri bune şi cu formatori de opinie pe strategiile pe care le-am menţionat, încercând să înţelegem ce reprezintă, din punct de vedere al societăţii civile, ideea de securitate naţională şi cum se raportează un serviciu de informaţii la aceasta. Şi cred că multe idei bune care au venit de acolo au fost încorporate în aceste strategii şi mă bucură faptul că, cel puţin la nivel de încredere al opiniei publice, Serviciul a evoluat extraordinar din acest punct de vedere, având o încredere de 50% în populaţia României, ceea ce este o cifră mare pentru o organizaţie secretă, dar care reflectă şi o realitate, dincolo de alte tipuri de percepţii: faptul că starea de securitate naţională este bună şi văd ceva în rezultatele activităţii noastre. În ceea ce priveşte relaţia cu Parlamentul, întotdeauna am considerat că suntem serviciul de informaţii din sistemul naţional, din comunitatea, dacă vreţi, de informaţii a României cel mai bine controlat de Parlament. Noi mergem permanent la comisia de control, comisia de control poate vizita oricând, inclusiv intempestiv, unităţi centrale sau locale ale Serviciului, poate discuta cu ofiţeri - au făcut acest lucru, nu ne temem -, pentru că, dacă întotdeauna va exista o abatere sau o problemă, cineva este responsabil, o persoană este responsabilă, din acest punct de vedere, din cadrul Serviciului şi nu am făcut nicio abatere de la regulă în acest sens. Suntem singurul serviciu care, vedeţi, prezintă rapoarte în plenul Parlamentului şi nu cred că aţi văzut nici alte - şi nu vreau să nominalizez aici - servicii departamentale sau naţionale care fac acest lucru în plenul Parlamentului. Ba chiar nu am văzut, sincer să fiu, nici la nivel european acest lucru. Dar este bine. Ceea ce este important, este bine, pentru că poate exista o comunicare, un transfer de legitimitate, o cooperare dincolo de un control strict, formal, pe care dumneavoastră trebuie să-l exercitaţi. În concluzie, nu am să vă reţin foarte mult, cred că şi datorită activităţii acestui serviciu de informaţii, pe care temporar îl conduc, starea de securitate naţională a României de astăzi este bună. Dacă au fost greşeli, mi le asum. Cu siguranţă nu poate exista perfecţiune în acest domeniu. Nimeni nu are monopolul cunoaşterii totale, al absolutului în acest domeniu. Dacă au existat greşeli, mi le asum. Dar cel puţin am evitat surprizele strategice majore pentru statul român, capabile să creeze prejudicii mari pentru securitatea naţională, catastrofe, dacă vreţi. Acest lucru a fost evitat. În unele state, aţi văzut, chiar state puternice, s-au petrecut evenimente dramatice, care, vă asigur, pot afecta pe termen lung societatea, din sens moral, în sens economic, în sens uman. Cred că Serviciul este neutru, independent, profesionist. Nu avem altă umbrelă de protecţie noi faţă de orice altă categorie pe care v-o puteţi imagina. În afară de legalitate, nu avem niciun sistem de imunităţi în ceea ce priveşte activitatea ofiţerilor de informaţii, aşa cum au magistraţii. Suntem responsabili strict în faţa legii. O greşeală aici costă foarte scump, costă foarte scump şi pe alţii, dacă ea se produce. De aceea, suntem foarte atenţi, din punct de vedere intern, al securităţii interne şi al mecanismelor, să nu se întâmple acest lucru. Aş vrea să menţionez mulţumirile mele pentru sprijinul dumneavoastră în ceea ce priveşte legislaţia. Adesea vorbim de ea că este perimată din 91. Dumneavoastră ştiţi că, în timp, s-a completat pe multe aspecte, inclusiv pe combaterea terorismului, în anii care au trecut după evenimentele tragice din 11 septembrie; o lege nouă asupra combaterii terorismului. Este o lege modernă, bună, cu resurse bune şi pentru serviciul de acţiune. Au fost şi alte completări, inclusiv în această nouă dimensiune, cibernetică, pe care Parlamentul le-a asigurat. Deci cred că avem o legislaţie, aşa, din piesele acestea aparent disparate, capabilă să facă faţă provocărilor. Evident, este nevoie întotdeauna de modernizarea ei, adaptarea ei, lucru pentru care, ca întotdeauna, vă cer sprijinul. Cred că lumea care ne aşteaptă în viitor va complica toate aceste ameninţări şi provocări despre care am menţionat aici, şi datorită poziţiei noastre geografice, geopolitice, şi datorită unor evoluţii la estul ţării, şi datorită unor evoluţii economice, şi datorită, până la urmă, propriilor noastre vulnerabilităţi interne. Împreună, cred, în schimb, că putem face faţă acestor provocări din punct de vedere al securităţii naţionale, lucru pentru care vă mulţumesc. Pentru că, dacă lucrurile nu au evoluat dramatic din acest punct de vedere, aceasta se datorează activităţii noastre împreună cu dumneavoastră. Eu vă mulţumesc şi oricând sunt deschis la dialog şi comunicare cu dumneavoastră. Repet, poate am făcut greşeli, dar nu cred că ne-am abătut vreodată de la o linie majoră a interesului naţional al României. Vă mulţumesc mult. (Aplauze) |
||||
|
|
Mulţumesc, domnule director. Dezbateri. Domnul senator Mircea Geoană. Apoi, domnul deputat Cezar Preda. |
||||
|
|
Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor parlamentari, Domnule ministru, Domnilor generali, Stimaţi colegi, Domnul ministru Maior a făcut o prezentare completă şi profesionistă a ceea ce înseamnă riscurile la adresa securităţii naţionale a României. Aş dori să prezint, poate de o manieră un pic mai extinsă, dificultăţile şi complexităţile momentului pe care România, Europa, Alianţa Atlantică şi lumea, în general, le traversează. Nu cred că la nivelul istoriei umanităţii am asistat la o comprimare atât de tumultoasă a istoriei. Nu cred că am asistat vreodată în istoria umanităţii la apariţia atâtor fenomene conjugate care provoacă schimbări în ritm ameţitor şi adeseori convulsiv. Interesul naţional românesc ne obligă, pe fiecare dintre noi şi mai ales pe cei care avem, într-o formă sau alta, o poziţie de responsabilitate în statul român, să înţelegem că fără un stat puternic, fără instituţii puternice, fără economie puternică, cu atât de multă polarizare socială, cu atât de multă corupţie în România, cu atât de multe vulnerabilităţi interne, pe care le evoca atât de elocvent domnul ministru Maior, România riscă să fie într-o situaţie extrem de ingrată la graniţa dintre Occidentul democratic şi spaţiul euro-asiatic. Uitaţi-vă la ce s-a întâmplat la Vilnius, şi dacă Ucraina... şi sper ca cei din Ucraina... şi vreau să fac un apel către tot ce înseamnă lider ucrainean, indiferent de culoarea lor politică: să nu aleagă calea Uniunii Euro-Asiatice, să aleagă măcar un echilibru precar între Occident şi interesele Federaţiei Ruse. Pentru că acest lucru ar însemna - o eventuală apartenenţă a Ucrainei la spaţiul euro-asiatic, la Uniunea Euro-Asiatică - că, într-o formă transformată, am avea din nou Federaţia Rusă la frontiera noastră de răsărit, cu tot ce înseamnă presiuni şi consecinţe de natură strategică, politică şi economică. Nevoia ca statul român să fie mai puternic, să fie mai consolidat, să fie mai omogen, să fie mai bine finanţat este o obligaţie pe care o avem cu toţii, indiferent de culoarea politică sau de regimul politic din care facem parte, ca putere sau ca opoziţie. Avem un alt risc, la care vreau să subliniez rolul excepţional pe care serviciile de informaţii ale României şi Armata Română l-au avut în a păstra Alianţa Atlantică activă şi ca art. 5, sacrosantul articol 5, care este singurul care asigură securitate reală pentru România în condiţii dificile, să rămână valabil. Dacă în plan economic sau în plan chiar şi politic Statele Unite şi alte state aliate pot, eventual, să aibă un interes mai mare sau mic în relaţia cu România, în funcţie de performanţa noastră, din punct de vedere al relaţiei excepţionale, strategice, pe care serviciile române de informaţii şi Armata Română au dezvoltat-o cu aliaţii noştri şi cu partenerii noştri, România este în continuare o ţară care merită şi trebuie să facă parte din sistemul de securitate euroatlantic. Orice slăbire a Europei şi a relaţiei transatlantice este un risc la adresa securităţii naţionale a României. Orice risc ca Europa să se ducă în prea multe viteze şi în cercuri concentrice este un risc pentru interesul vital al naţiunii române. Domnul ministru Maior vorbea şi despre noile riscuri, aşa-numitele riscuri asimetrice. Ele sunt reale şi sunt mai perfide şi mai periculoase decât mulţi dintre noi le pot înţelege. Şi salut faptul că SRI, ca unitate de elită a statului român, a preluat coordonarea luptei împotriva criminalităţii cibernetice şi asigură securitatea cibernetică a acestei naţiuni. Sunt mulţi dintre colegii poate mai puţin cunoscuţi din acest Serviciu care fac cinste României la sediul NATO, care fac cinste României la construcţia noului sediu al NATO de la Bruxelles. Sunt oameni care, într-adevăr, sunt profesionişti, care merită să fie apreciaţi şi aplaudaţi. Nu vreau să mă gândesc ce ar însemna, la nivel european, un atac de natură cibernetică, care să paralizeze - Doamne, fereşte! - băncile de date şi sistemele informatice. O ţară baltică a păţit în 2008 acest lucru. Georgia, vecinul nostru de dincolo de Marea Neagră, a păţit o intervenţie militară reală în 2008. Aceste riscuri sunt reale. Aceste riscuri trebuie să fie contracarate şi nu există altă metodă de a le contracara decât de a înzdrăveni economia, de a avea mai puţină polarizare socială, o mai bună guvernare şi guvernanţă, mai puţină corupţie şi un stat şi structuri ale statului puternice şi consolidate şi respectate de către noi toţi. Da, această explozie a tehnologiei face ca rolul statului în protecţia securităţii naţionale să crească. Şi, da, există o linie fină de demarcaţie între obligaţia statului de a cunoaşte ce se întâmplă, pentru a putea să contracareze riscurile la adresa securităţii, inclusiv de natură teroristă, şi libertăţile şi drepturile fundamentale ale cetăţeanului. Numai un SRI democratic şi condus de o manieră occidentală poate şi trebuie să respecte şi să găsească acest just echilibru între nevoia legitimă a statului de a şti, de a cunoaşte, de a fi informat şi dreptul meu, ca cetăţean, de a fi protejat atunci când am chestiuni legitime şi care fac parte din viaţa mea privată şi din elementele de confidenţialitate ale vieţii noastre personale. Este un serviciu de elită. Este o parte esenţială a sistemului nostru de securitate naţională. Şi apelul meu către toţi colegii şi colegele noastre este ca, indiferent câtă patimă politică va reizbucni în 2014 - că va fi an electoral complicat, o ştim cu toţii, o ştim cu toţii, pe ambele tabere ale acestui Parlament naţional -, să încercăm ca măcar câteva din instituţiile fundamentale să le protejăm. Să încercăm să lăsăm măcar câteva elemente de continuitate în marile politici publice ale statului român. Să încercăm să nu facem ca România, o ţară care anul viitor va creşte economic cu 3,3%, prognoză "The Economist" de ieri seară, să se întoarcă în criză şi să nu beneficieze de un început de relansare economică şi un început de prosperitate pentru ţara noastră. Acesta este un moment important pentru România, şi faptul că Serviciul Român de Informaţii este aici şi prezintă aceste rapoarte, şi vine în faţa noastră este un lucru pe care trebuie să-l apreciem şi care sunt convins că va deveni un ritual anual, aşa cum este normal, aşa cum este democratic şi aşa cum sunt convins că acest Parlament, acest Guvern, acest preşedinte, viitorul Parlament, viitorul Guvern, viitorul preşedinte vor asigura şi vom asigura condiţii ca instituţiile fundamentale ale statului să-şi facă datoria faţă de această naţiune. Nu cred că există vreo urmă de îndoială că votul nostru este unul favorabil pentru acest raport, dar nu raportul este important astăzi, ci mesajul de aici, din Parlamentul României, că vremurile sunt complicate, că sunt şi riscuri, şi oportunităţi, iar dacă România se va aşeza straşnic, ca o punte între Est şi Vest, ca o ţară capabilă să gestioneze aceste presiuni care se vor amplifica, România va avea numai de câştigat. (Aplauze) Dacă România va fi mai slabă, riscăm să fim striviţi de plăcile tectonice ale planetei care se reaşează cu o viteză incredibilă. Vreau să mulţumesc domnului ministru Maior şi colegilor săi pentru această muncă, colegilor din comisia noastră comună pentru activitatea depusă, şi să vă asigurăm că, în limita posibilului, vom încerca să asigurăm acel tip de calm politic şi resurse obligatoriu necesare pentru activitatea instituţiilor fundamentale ale statului român. Vă mulţumesc foarte mult. |
||||
|
|
Mulţumesc. Domnul deputat Cezar Preda. O să vă rog frumos, mai avem încă trei puncte pe ordinea de zi. Cu toată prietenia pe care v-o port... Pe dumneavoastră vă rog frumos, da. Ştiu că sunteţi un tip scurt, concis şi la obiect. |
||||
|
|
Domnule preşedinte, Domnule ministru, Stimaţi invitaţi, Domnilor colegi, După o asemenea intervenţie de substanţă, vă rog din start să-mi scuzaţi modesta contribuţie la analiza acestui raport. Eu aş începe prin a vă spune anumite chestiuni pe care le-am simţit şi le simt în ceea ce priveşte responsabilitatea de control pe care dumneavoastră mi-aţi conferit-o. Avem în faţă un serviciu de informaţii a cărei medie de vârstă este de 36 de ani. Aşa că tot ce înseamnă fantomele trecutului sau, până la urmă, anumite lucruri pe care noi le voiam uitate - vă asigur - vă rog să le uitaţi. Există un parteneriat solid între ceea ce înseamnă comisia responsabilizată de Parlament şi Serviciul Român de Informaţii, pentru că acest parteneriat există la solicitarea cetăţenilor României şi, aşa cum spunea domnul director, nici eu nu-mi amintesc care alt serviciu de informaţii din altă ţară din Uniunea Europeană mai face asemenea prezentări şi asemenea dezbateri. Vă pot spune, cu informaţiile pe care le deţin, că nu există solicitare adresată Serviciului Român de Informaţii care să nu fi primit răspuns, indiferent de gravitatea ei, de importanţa ei şi, până la urmă, de securizarea informaţiei în sine. Nu mai putem vorbi la această oră, 2013, despre progrese sau reforme în Serviciul Român de Informaţii. Vorbim acum de eficienţă, vorbim de modernitate şi vorbim de performanţă. Este un serviciu care, în era informaţională, are nevoie de resurse şi de specialişti care să-i asigure buna funcţionalitate. Aici, Parlamentul României şi-a făcut datoria. Serviciul Român de Informaţii, din 2007 încoace, aşa cum sunt toate rapoartele prezentate... a asigurat, prin votul său, banii necesari funcţionării acestui serviciu de informaţii. Nu se poate spune că au avut solicitări mai mari şi Parlamentul nu le-a onorat. Există însă, dragii mei colegi, o restanţă majoră, o obligaţie a noastră, o obligaţie care trebuie să nască acea voinţă politică comună şi noi să dăm nu numai Serviciului Român de Informaţii, ci întregului intelligence românesc, legislaţia modernă de care are nevoie. Ne-am angajat de cinci ani să scoatem o legislaţie modernă, şi nu am făcut-o. Aceasta este, din punctul meu de vedere, domnule director, obligaţia noastră, a politicienilor, de a da şi acest ultim ajutor în parteneriatul nostru. Pentru că vorbea aici cineva despre modul în care este societatea românească, aş vrea întotdeauna să aveţi în vedere că un ofiţer de informaţii nu are dreptul să facă nimic altceva. Acest ofiţer de informaţii trăieşte, pur şi simplu, din veniturile pe care le asigură meseria pe care o are, funcţia pe care o are, iar viaţa lui cotidiană, inclusiv relaţiile cu sistemul bancar, sunt aceleaşi ca ale noastre, ale tuturor. Orice bulversare a sistemului nostru, şi aşa fragil, de securitate personală afectează şi ofiţerii şi angajaţii Serviciului Român de Informaţii, şi aici avem obligaţia de a face un pas înainte şi a ajuta serviciul. Partidul Democrat Liberal va vota rapoartele şi va participa în continuare la acest parteneriat, pentru că el a dat roade şi putem vorbi astăzi, 2013, decembrie, de un serviciu care nu s-a implicat politic şi nu a fost implicat politic în tot ceea ce a însemnat efervescenţa politică a ultimilor ani. Vă mulţumesc. |
||||
|
|
Mulţumesc. Domnule deputat, să ştiţi că nu se votează. |
||||
|
|
Sunt de acord... |
||||
|
|
Sunteţi de acord. Nu vreau să comentez astăzi, dar, dacă eraţi de acord, le votaţi la timp. Dacă mai sunt intervenţii. Domnul senator László Attila, după care domnul senator Gabriel Oprea. |
||||
|
|
Domnul László Attila: Domnilor preşedinţi, Domnule director, Stimate doamne colege, Stimaţi colegi, Apreciez faptul că în decembrie 2013 ajungem să dezbatem rapoartele pe ultimii şase ani ai acestei instituţii. Pe de altă parte, trebuie să apreciem eforturile de modernizare a acestui serviciu şi, având în vedere vârsta mea, pentru că am avut ocazia să urmăresc această transformare şi înainte de 1990, şi după 1990, pot să apreciez ce a fost şi ce a devenit. Din păcate, şi o spun cu regret, în calitate de viceprimar într-un oraş destul de complicat al acestei ţări, trebuie să vă spun că am avut ocazia, de multe ori, să parcurg o bună parte din problemele pe care le-a enumerat aici domnul director. Pe de altă parte, cred că la transformarea oricărei instituţii, cel mai greu este să transformi cutumele şi cred că chiar domnul director ne-a dat aici un exemplu şi i-aş aminti că autonomia este o valoare consacrată a Uniunii Europene, şi nu un factor de risc. Asta ne-am asumat-o atunci când am ales acest drum. Pe de altă parte, şi noi, la rândul nostru, avem o serie de cutume rămase de dinainte de 1990. Şi aş începe cu primul lucru, că, de multe ori, în ultima perioadă, mi-am pus întrebarea: cine exercită controlul asupra cui? Sau mi-aş dori ca aceste cutume să nu le mai folosim şi, de multe ori, să nu ajungem în situaţia ca, atunci când un primar discută cu cineva, să fie fotografiat sau să nu ne mai punem acea întrebare, când nu mai porneşte un tren atunci când este o zi cu o manifestare comunitară importantă. Pe de altă parte, cred că acesta este drumul pe care va trebui să-l urmaţi şi în continuare, şi această activitate de modernizare să continue şi în viitor. Mulţumesc. |
||||
|
|
Mulţumesc. O să-l rog pe domnul senator să... Domnule senator, daţi-i voie domnului Cernea să... Încheiaţi dumneavoastră. Cu tot respectul... Nu dumneavoastră. Dumneavoastră aţi vorbit. Domnul senator Oprea. Domnule Cernea, aveţi..., vreţi să luaţi cuvântul, aveţi... |
||||
|
|
Două minute. |
||||
|
|
E mult două minute. |
||||
|
|
Un minut şi 59 atunci. Voi fi foarte scurt. Respect munca şi activitatea serviciilor secrete şi a Serviciului Român de Informaţii, dar daţi-mi voie, fiind şi 10 decembrie, Ziua Drepturilor Omului, să-mi exprim îngrijorarea asupra faptului că acţiuni, proteste, manifestări civice pentru apărarea mediului ar putea intra cumva sub această etichetă de "ecoanarhism", "ecoterorism" sau lucruri de acest gen. Dimpotrivă, dreptul oamenilor de a manifesta este legitim. Sunt cauze importante. Iată ce se întâmplă acum la Pungeşti, unde asistăm la o enclavizare autoritaristă, oamenii de acolo sunt intimidaţi, drepturile lor sunt grav afectate. Avem cauza Roşia Montană şi poate vor mai fi şi alte cauze de mediu care îi vor face pe oameni să iasă în stradă. Nu cred că este democratic ca aceste manifestări să fie incluse sub o ştampilă de ameninţare sau de risc la adresa siguranţei naţionale, ci, dimpotrivă, abuzurile unei puteri pot fi risc pentru securitatea naţională. Vă mulţumesc foarte mult. |
||||
|
|
Vă mulţumesc foarte mult şi apreciez că aţi găsit insigna, ca să vă recunosc. Insigna de deputat. Un lucru foarte bun. Domnul senator Oprea, vicepremierul Guvernului României. Aveţi cuvântul. |
||||
|
|
Stimaţi colegi, vreau să dau doar trei mesaje, în calitate de parlamentar - am fost şi membru al Comisiei de control al Serviciului Român de Informaţii -, dar şi de membru al Guvernului. Sunt vicepremier pe probleme de securitate naţională. Această echipă de conducere a Serviciului Român de Informaţii, condusă de domnul Maior, a plecat acum şase ani de zile de la o cotă foarte mică de încredere în statul român: aproximativ 10%. Acum se află, documentat, la 50%. Cred că ştim cu toţii că, într-o perioadă grea, de criză economică mondială, de acte teroriste, în România, ca stat membru al NATO şi al Uniunii Europene, nu am avut evenimente majore şi este şi meritul acestui Serviciu Român de Informaţii cu oameni profesionişti. Vreau să vă mai spun un lucru: România este respectată de către partenerii noştri internaţionali şi pentru faptul că suntem un stat generator de siguranţă, de securitate. Şi este şi meritul Serviciului Român de Informaţii, cu mii de oameni - spunea un coleg - , cu o medie de vârstă de aproximativ 35 de ani. Sunt profesionişti şi îşi fac datoria. Eu vreau să mulţumesc, în numele Parlamentului şi în numele Guvernului român, pentru cooperarea pe care o facem şi pentru că statul român este un stat în siguranţă, este un stat membru al NATO respectat de partenerii noştri internaţionali. Mulţumesc foarte mult. (Aplauze) |
||||
|
|
Mulţumesc, domnule vicepremier. Nu mai sunt luări de cuvânt. Daţi-mi voie să luăm act de prezentarea şi dezbaterea rapoartelor SRI începând cu 2007, terminând cu 2012. Îi mulţumesc domnului ministru Maior şi echipei de conducere a Serviciului Român de Informaţii pentru prezenţă. |
||||
|
|
|
Trecem la următorul punct al ordinii de zi, Raportul de activitate al Societăţii Române de Televiziune pe anul 2010. Contul de execuţie bugetară pe anul 2010. Sunt două chestiuni: pe 2010 şi 2012. Avem un raport de activitate făcut de Comisiile comune de cultură şi buget ale celor două Camere pe 2010 şi pe 2011. Din sală: Pe 2012. |
|
||
|
|
Vă rog? Pe 2010 şi 2012, vă rog frumos. Din partea comisiilor, cine prezintă cele două rapoarte? Domnule deputat, cum începem? Cu 2010 sau cu 2012? Am aflat, între timp, că domnul director general şi-a depus demisia la cabinetul meu. |
||||
|
|
Domnul Florin-Alexandru Alexe: Începem cu 2010. |
||||
|
|
2010? |
||||
|
|
Domnul Florin-Alexandru Alexe: Da. |
||||
|
|
Vă rog frumos. Aveţi cuvântul. |
||||
|
|
Domnul Florin-Alexandru Alexe: Raport comun privind Raportul de activitate şi contul de execuţie bugetară ale Societăţii Române de Televiziune pe anul 2010. Potrivit prevederilor art. 39 alin. (4) şi art. 46 alin. (3) din Legea nr. 41/1994 privind organizarea şi funcţionarea Societăţii Române de Radiodifuziune şi Societăţii Române de Televiziune, republicată, raportul de activitate al SRTV şi raportul privind contul său de execuţie bugetară pe anul 2010 au fost depuse la Parlament în vederea întocmirii unui raport comun al Comisiei pentru cultură, artă şi mijloace de informare în masă a Senatului şi al Comisiei pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă a Camerei Deputaţilor, cu avizul Comisiilor pentru buget, finanţe şi bănci ale celor două Camere, în ceea ce priveşte contul de execuţie bugetară. Comisia pentru cultură, artă şi mijloace de informare în masă a Senatului şi Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă a Camerei Deputaţilor s-au reunit în şedinţa comună pentru a dezbate documentul sus-menţionat. Şedinţa Comisiilor pentru cultură a avut loc în ziua de 12 iunie 2012. Până în momentul redactării prezentului raport comun, Comisiile pentru buget, finanţe ale celor două Camere nu au transmis avizul comun privind contul de execuţie bugetară pe anul 2010 al Societăţii Române de Televiziune. După încheierea dezbaterilor, Comisiile reunite au procedat la votarea raportului de activitate pe anul 2010 al Societăţii Române de Televiziune, rezultatul fiind următorul: 17 voturi pentru şi o abţinere. În urma exprimării votului majoritar favorabil, Comisiile pentru cultură ale celor două Camere au hotărât să propună plenului Parlamentului aprobarea raportului de activitate şi a contului de execuţie bugetară ale Societăţii Române de Televiziune pe anul 2010. |
||||
|
|
Mulţumesc. Dezbateri generale? Nu sunt. Atunci, vă supun votului acest raport pe 2010. Cine este pentru? Mulţumesc. Abţineri? Nu sunt. Voturi împotrivă? 2, 3, 4, 5 voturi împotrivă. Atunci, vă rog frumos să... Aţi ridicat la voturile pentru, şi acum aţi votat şi împotrivă. Tipic românesc. (Intervenţie neinteligibilă din sală) Şi dumneavoastră. (Intervenţie neinteligibilă din sală) Ei, da. Aveaţi o mânuţă mai micuţă, aşa. Ne întoarcem la vot. Cine este pentru? Rog secretarii să numere. Vă rog frumos să număraţi. 215 voturi pentru. Abţineri? Nu sunt. Voturi împotrivă? 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9 voturi împotrivă. 10, 11, 12 voturi, 13, 14 voturi împotrivă. 14 voturi împotrivă. Adoptat. |
||||
|
|
|
Domnule deputat, vă rog frumos să citiţi punctul 13 al ordinii de zi, Raportul de activitate al Societăţii Române de Televiziune pe anul 2012. Contul de execuţie bugetară pe anul 2012. |
|
||
|
|
Domnul Florin-Alexandru Alexe: Raport comun privind raportul de activitate şi contul de execuţie bugetară ale Societăţii Române de Televiziune pe anul 2012. Potrivit prevederilor art. 39 alin. (4) şi art. 46 alin. (3) din Legea nr. 41/1994 privind organizarea şi funcţionarea Societăţii Române de Radiodifuziune şi Societăţii Române de Televiziune, republicată, raportul de activitate al SRTV şi raportul privind contul său de execuţie bugetară pe anul 2012 au fost depuse la Parlament în vederea întocmirii unui raport comun al Comisiei pentru cultură şi media a Senatului şi a Comisiei pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă a Camerei Deputaţilor, cu avizul Comisiilor pentru buget, finanţe şi bănci ale celor două Camere, în ceea ce priveşte contul de execuţie bugetară. Comisia pentru cultură şi media a Senatului şi Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă a Camerei Deputaţilor s-au reunit în şedinţă comună, în data de 11 iunie 2013, pentru a dezbate documentul sus-menţionat. Prin avizul comun al Comisiilor pentru buget, finanţe şi bănci, trimis cu nr. XXII/514/4.06.2013 şi, respectiv, nr. 22/R11/161 din 4.06.2013, cele două comisii avizează favorabil contul de execuţie bugetară pe anul 2012 al Societăţii Române de Televiziune. Potrivit avizului comun, alocaţiile bugetare primite în conformitate cu Legea bugetului de stat nr. 293/2011 au fost în sumă totală de 213 291 000 de lei, din care plăţi efectuate, în sumă de 213 278 998 de lei. Cheltuielile efectuate au fost sub limita prevederilor bugetare, gradul de utilizare a creditelor bugetare alocate pentru anul 2012 fiind de 99,99%. După încheierea dezbaterilor, Comisiile reunite au procedat la votarea raportului de activitate pe anul 2012 al Societăţii Române de Televiziune, care a obţinut unanimitatea voturilor parlamentarilor prezenţi în sală în momentul votului. În urma exprimării votului, Comisiile pentru cultură ale celor două Camere au hotărât să propună plenului Parlamentului aprobarea raportului de activitate şi a contului de execuţie bugetară ale Societăţii Române de Televiziune pe anul 2012. Vă mulţumesc. |
||||
|
|
Mulţumesc. Dezbateri generale? Nu sunt. Cine este pentru acest raport? Cine este pentru acest raport? |
||||
|
|
Doamna Cristiana-Irina Anghel (din sală): Nu s-a înţeles ce votăm.(Discuţii la prezidiu) |
||||
|
|
Cine este pentru acest raport? Sunt 31. Doar domnul deputat. Care 36? Unde 36, că sunt 20, şi cu 1, 21? 21 de voturi pentru. Abţineri? 10 abţineri. Voturi împotrivă? Număraţi. Ia uite! (Rumoare în sală) 262 de voturi împotrivă. A picat. (Discuţii în sală) Raportul de activitate al SRTV şi contul de execuţie pe 2012 au fost respinse cu votul majorităţii parlamentarilor prezenţi. (Intervenţii neinteligibile din sală) Aţi fost emoţionaţi - când au fost şi dinainte - şi acum aţi rămas emoţionaţi, ştiu. Vă rog frumos, domnule deputat Márton Árpád. Pe cale de consecinţă, ştiţi foarte bine, a fost demis Consiliul de administraţie al SRTV. Domnule deputat, aveţi cuvântul. Specialist. |
||||
|
|
Nu, domnule preşedinte. Sunt câteva probleme mici, regulamentare, şi pe urmă procedurale. |
||||
|
|
Vă ascult. |
||||
|
|
În primul rând, eu am fost, în calitate de vicelider, am participat ieri la Biroul permanent, când a fost retrimis la comisie acest raport. Şedinţă comună a celor două comisii prin care să fi retrimis nemodificat raportul n-am avut. Ca atare, Regulamentul a cam fost forţat. Nu ştiu cum a... |
||||
|
|
Domnule deputat,...domnule deputat,... |
||||
|
|
Staţi... Staţi să... |
||||
|
|
Domnule deputat, ieri a fost o greşeală la Birourile permanente reunite şi la comitetul liderilor. Dacă vreţi să fiţi corect. Dacă aveţi azi momentul acela de amnezie, vi-l reamintesc eu. Birourile permanente reunite nu aveau competenţa să retrimită la comisie fără un vot al plenului. A fost o eroare a Birourilor permanente reunite. Am primit o scrisoare din partea preşedinţilor celor două comisii astăzi şi am fost atenţionat că decizia Birourilor permanente este în neconcordanţă cu Regulamentul comun. Pe cale de consecinţă, am păstrat-o pe ordinea de zi şi aceasta este abordarea corectă. Birourile permanente reunite, ca şi Biroul fiecărei Camere, nu are competenţă să retrimită la comisie. Doar plenul Camerei. Ştiţi că am dreptate. |
||||
|
|
Aveţi dreptate, domnule preşedinte. Mulţumesc pentru explicaţii. Era bine să cunoască toată lumea. Vă mulţumim. Aici aţi procedat corect şi sper să procedaţi în continuare corect, pentru că în urma votului pe care l-aţi dat, într-adevăr, a fost demisă întreaga conducere. Având în vedere că şi preşedintele şi-a dat înainte demisia, Comisiile pentru cultură ale celor două Camere, reunite, trebuie să propună un interimar la conducerea Televiziunii şi să demaraţi procedura de numire a noului consiliu. Deci asta este procedura de urmat. Ca atare, trebuie să fixaţi o dată cât mai grabnică, în care cele două comisii, reunite, să propună o persoană interimară la conducerea acestei instituţii. Vă mulţumesc. |
||||
|
|
Vă mulţumesc, domnule deputat. Aveţi perfectă dreptate, s-a mai întâmplat acest lucru. Vă propun să cerem celor două Comisii pentru cultură, reunite, să facă o nominalizare până săptămâna viitoare, marţi, 18 - dacă nu mă înşel - decembrie... De la prezidiu: 17. |
||||
|
|
...17 decembrie, şi reuniunea comisiilor să fie luni după-amiază. Consult liderii grupurilor parlamentare dacă sunt de acord. Da? Bun. Atunci, până săptămâna viitoare, marţi facem plen reunit, luni, după-amiază, cele două Comisii pentru cultură, reunite, vor face o propunere pentru un director general interimar. Bun. |
||||
|
|
|
Acum, mergem la ultimul punct al ordinii de zi, Proiectul de hotărâre pentru constituirea Comisiei parlamentare de anchetă pentru verificarea legalităţii achiziţiei terenurilor din zona Nana, din judeţul Călăraşi. Din sală: Procedură! |
|
||
|
|
Pe procedură. Pe procedură? Domnul deputat Pambuccian. |
||||
|
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Doresc să vă reamintesc că, acum cinci ani, grupul nostru parlamentar, cel al minorităţilor naţionale, a luat hotărârea de a nu participa la nicio comisie de anchetă şi, în consecinţă cu această hotărâre - ea a fost reconfirmată de noul grup, în momentul în care el s-a constituit, după alegeri - , nu vom participa nici la această comisie de anchetă, aşa cum, timp de cinci ani, nu am participat la niciuna. Motivele le-am expus atunci. Am spus ce considerăm că sunt comisiile de anchetă şi de ce nu vrem să participăm. Vă mulţumesc. (Domnul deputat Mircea-Nicu Toader solicită cuvântul pe procedură.) |
||||
|
|
Îmi daţi şi mie voie să vă citesc proiectul de hotărâre? Pe procedură, vă rog frumos. Pe procedură... Luaţi loc. Luaţi loc. Aţi venit şi cu cravată azi... Vă rog frumos, domnule Preda, luaţi loc. |
||||
|
|
Pe procedură, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Şi în Birourile permanente reunite, noi am susţinut inutilitatea unei astfel de comisii de anchetă, faptul că dorim să menţinem în opinia publică un fapt care nu are nicio relevanţă din punct de vedere al unei comisii parlamentare. Avem destul de multe probleme de discutat în Parlament sau, dacă vrem să facem, cu adevărat, anchete, să facem anchete pe domenii de specialitate şi de necesitatea pe care... |
||||
|
|
Domnule deputat, pe procedură, vă rog frumos. La dezbateri generale vă dau cuvântul. Pe procedură. Deocamdată, mi-aţi spus o declaraţie politică. (Este întrerupt microfonul de la tribună.) Domnul Mircea-Nicu Toader. Pe procedură. Dacă am microfon, mai vorbesc, dar trebuie să-mi lăsaţi şi microfonul. Mulţumesc mult. |
||||
|
|
Vă rog frumos. |
||||
|
|
Pe procedură. Trebuie să fac un preambul, ca să spun că această comisie, pe care noi nu o agreăm şi nu o susţinem..., ca atare, grupul nostru parlamentar nu va participa la dezbateri şi, cu atât mai mult, nu va participa ca membru al acestei comisii. Vă mulţumesc. |
||||
|
|
Mulţumesc. Asta aţi anunţat şi în cadrul Birourilor permanente reunite, şi este dreptul dumneavoastră. Bun. Hotărârea a fost distribuită tuturor deputaţilor. Dacă cineva dintre membri vrea s-o discute. Nu. Bun. La titlu hotărârii, obiecţii, comentarii? Nu. Adoptat. Art. 1. Obiecţii, comentarii? Nu. Adoptat. Lit. a) a art. 1. Obiecţii, comentarii? Nu. Adoptată. Lit. b) a art. 1. Obiecţii, comentarii? Nu. Adoptată. Lit. c) a art. 1. Obiecţii, comentarii? Nu. Adoptată. Lit. d) a art. 1. Nu sunt obiecţii, comentarii. Adoptat. Lit. e) a art. 1. Obiecţii, comentarii? Nu. Adoptat. Art. 2 alin. (1). Obiecţii, comentarii? Nu. Adoptat. Alin. (2) al art. 2. Obiecţii, comentarii? Nu. Adoptat. Art. 3. Obiecţii, comentarii? Nu. Adoptat. Art. 4. Obiecţii, comentarii? Nu. Adoptat. Art. 5 alin. (1). Obiecţii, comentarii? Nu. Adoptat. Alin. (2) al art. 5. Obiecţii, comentarii? Nu. Adoptat. Art. 6. Obiecţii, comentarii? Nu. Adoptat. Art. 7. Obiecţii, comentarii? Nu. Adoptat. Art. 8 alin. (1). Obiecţii, comentarii? Nu. Adoptat. Alin. (2) al art. 8. Obiecţii, comentarii? Nu. Adoptat. Alin. (3) al art. 8. Obiecţii, comentarii? Nu. Adoptat. Alin. (4) al art. 8. Obiecţii, comentarii? Nu. Adoptat. Alin. (5) al art. 8. Obiecţii, comentarii? Nu. Adoptat. Art. 9. Obiecţii, comentarii? Nu. Adoptat. Art. 10 alin. (1). Obiecţii, comentarii? Nu. Adoptat. Alin. (2) al art. 10. Obiecţii, comentarii? Nu. Adoptat. Alin. (3) al art. 10. Obiecţii, comentarii? Nu. Adoptat. Art. 11. Obiecţii, comentarii? Nu. Adoptat. (Domnul deputat Mircea-Nicu Toader solicită cuvântul.) Staţi o secundă, să termin cu componenţa nominală şi, după aceea, vă dau cuvântul. Componenţa nominală: - doamna senator Gabriela Firea, domnul senator Mihai Fifor, domnul senator Nicolae Şerban, domnul deputat Ioan Adam, domnul deputat Eugen Nicolicea, domnul deputat Adrian Solomon, toţi, Grupurile parlamentare ale PSD; - domnul deputat Mircea Dobra, domnul deputat Iulian Dumitrescu, domnul deputat Ioan Cupşa şi domnul... Scuzaţi-mă! Domnul senator Dobra, domnul senator Dumitrescu, domnul deputat Cupşa, domnul deputat Costel Alexe, domnul deputat Vicenţiu-Mircea Irimie sunt colegi din Grupurile parlamentare ale PNL, mai puţin domnul Irimie, care este din Grupul parlamentare al PC; - domnul Tánczos Barna, Grupul parlamentar al UDMR; - domnul senator Teiu Păunescu, Grupul parlamentar al PP-DD. Şi mai sunt două locuri pentru Grupul parlamentar al PDL, care nu a făcut nominalizările şi o să-i rog frumos să facă nominalizări. (Intervenţie neinteligibilă din sală) Nu înţeleg, domnule senator. Vă rog frumos. (Intervenţie neinteligibilă din sală) Iulian Dumitrescu. Dacă am spus Grupul parlamentar al PNL? Bănuiesc că unul este la Grupul parlamentar PSD, din informaţiile mele, dacă n-a trecut domnul Cristian Dumitrescu, şi nu sunt doi Dumitrescu la Grupul parlamentar PNL. Din informaţiile mele. Membri supleanţi: - domnul senator Liviu Donţu, Grupul parlamentar PSD; - domnul deputat Radu Băbuş, Grupul parlamentar PSD; - domnul deputat Budurescu Daniel-Stamate, Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal; - şi domnul Keréskenyi Gábor, deputat, Grupul parlamentar al UDMR. Membri supleanţi. Comisia de anchetă va trebui să-şi aleagă un preşedinte, doi vicepreşedinţi şi un secretar. Înainte de a supune la vot, pe procedură, domnul deputat Mircea Toader, liderul Grupului parlamentar al PDL. |
||||
|
|
Pe procedură, domnule preşedinte. Este clar că, comisia o puteţi micşora la numărul de 13 membri, noi nu participăm şi, din acest motiv, puteţi să modificaţi. Dar, pe procedură, vreau să vă atrag atenţia că această hotărâre trebuie votată cu majoritatea absolută a Camerei Deputaţilor şi Senatului, respectiv... |
||||
|
|
Absolută? |
||||
|
|
Majoritatea de 191 de parlamentari. Aşa cum vedeţi... |
||||
|
|
Adică majoritatea membrilor prezenţi... |
||||
|
|
Nu este adevărat. |
||||
|
|
... cu condiţia păstrării cvorumului. |
||||
|
|
Deci cvorumul este de 191. |
||||
|
|
291. |
||||
|
|
191... înseamnă că este mai dezavantajos pentru dumneavoastră, 291. |
||||
|
|
Cvorumul de şedinţă la plenul reunit este de 291. |
||||
|
|
Da, 291. Dar ce am spus altfel? |
||||
|
|
Domnule deputat, a fost făcut la început, la începutul şedinţei. |
||||
|
|
Îmi pare rău, înainte de procedură de vot, aşa cum prevede Regulamentul... |
||||
|
|
Da. |
||||
|
|
... vă solicit apel nominal, ca să constataţi lipsa cvorumului. (Discuţii în sală) Vă rog tare mult să luaţi act de solicitarea mea, fiindcă nu poate fi... o astfel de hotărâre să treacă fără cvorumul pentru vot. Şi vă rog să luaţi act de acest lucru. Din sală: PDL-ul nu este în sală. |
||||
|
|
Nu este nici PDL-ul. Deci dumneavoastră dacă adunaţi câţi sunt, eu zic să nu riscaţi că, pe urmă, o contestăm la Curtea Constituţională cu acelaşi efect. (Discuţii în sală; discuţii la prezidiu) |
||||
|
|
O să vă rog frumos să începem un apel nominal. Începem cu Camera Deputaţilor. (Discuţii în sală) Atunci, cu Senatul. Vă rog frumos, începem cu Senatul, apel nominal, ca să poată să intre toţi colegii în sală, cei care sunt în altă parte. (Discuţii în sală) Şi noi am terminat la ora 14.00. Domnule senator Oprea, vă rog frumos să luaţi hârtia şi să începeţi apelul nominal, după care se pregăteşte Camera Deputaţilor. Rog liderii grupurilor parlamentare să dea SMS. |
||||
|
|
Agrigoroaei Ionel - prezent |
||||
|
|
Domnul senator e în spate. Uitaţi-vă, că a ridicat mâna. L-aţi văzut? Preşedintele comisiei... domnul Filip. |
||||
|
|
Filip Petru - prezent. Mulţumesc. |
||||
|
|
Domnul Saghian este aici. |
||||
|
|
Flutur Gheorghe - absent |
||||
|
|
E sus, acolo, în dreapta. Uitaţi-l pe domnul Ichim. |
||||
|
|
Scuzaţi-mă, domnule Ichim. Prezent. Igaş Traian-Constantin - absent |
||||
|
|
Domnul Constantinescu e aici, vă rog frumos să-l puneţi prezent. În stânga dumneavoastră. |
||||
|
|
Constantinescu Florin - prezent Din sală: Dreapta, dreapta, în spate! |
||||
|
|
E prezent domnul senator, e în dreapta, în spate. Uite, unul în dreapta, unul în stânga. |
||||
|
|
Popa Ion - prezent. Mulţumesc. |
||||
|
|
Altfel, nu mai avem cvorum, dacă îi puneţi absenţi pe cei care sunt prezenţi. |
||||
|
|
Mă străduiesc. Popa Nicolae-Vlad - absent |
||||
|
|
Dacă mai sunt colegi senatori care au venit şi nu au fost trecuţi prezenţi? Nu sunt. Domnule deputat Mircovici, vă rog frumos. |
||||
|
|
Adam Ioan - prezent |
||||
|
|
S-a plictisit, a plecat. |
||||
|
|
Chebac Eugen - prezent Domnule senator Geoană, la Senat, că eu fac apelul pentru Cameră. Ciurariu Florin - prezent |
||||
|
|
A venit şi domnul Cernea. Notaţi-l prezent. |
||||
|
|
Cernea Remus Florinel - prezent. Vă rog să încercaţi să fiţi în sală la momentul apelului. Cristea Aurelia - prezentă Vă rog foarte mult, ori strigaţi "prezent", ori ridicaţi mâna semnificativ, ca să vă pot vedea. Sunteţi mulţi şi nu reuşesc. Ghiveciu Marian - prezent. |
||||
|
|
Domnul Mircea-Nicu Toader (din sală): Iacoban nu e! Iacoban o să vină! (Discuţii în sală) |
||||
|
|
Domnule Toader, vă rog frumos să-l lăsaţi în pace pe colegul nostru, să facă prezenţa. |
||||
|
|
Iancu Iulian l-am trecut prezent, l-am văzut. |
||||
|
|
Domnul Mircea-Nicu Toader (din sală): Dacă l-aţi trecut pe unul care este absent... |
||||
|
|
Nu, nu, staţi, că am pus semnul întrebării aici. |
||||
|
|
Vă rog frumos să luaţi loc în bancă. Nu există... Domnule secretar, vă rog frumos să vă opriţi. Domnule Toader, perioada în care dumneavoastră făceaţi lista a trecut. Vă rog frumos să luaţi loc în bancă. |
||||
|
|
Domnul Mircea-Nicu Toader (din sală): Să fie corect. |
||||
|
|
Corect. Vă rog frumos să luaţi loc în bancă. |
||||
|
|
Iane Daniel - prezent Iane Ovidiu-Cristian - prezent Vă rog să nu mă acuzaţi de incorectitudine că nu merit treaba asta, dumneavoastră ştiţi treaba asta, că am fost... |
||||
|
|
S-a terminat perioada aceea, cu paznici la deputaţi. Vă rog frumos să luaţi loc în bancă. |
||||
|
|
... am fost patru mandate. |
||||
|
|
Chiulangii se duc unde le este locul. |
||||
|
|
Ibram Iusein - prezent (Discuţii în sală) Nu, am spus: "Este la Guvern". Eu sunt bulgar şi mai greşesc la limba română. Nicoară Romeo Florin - prezent Daţi-mi voie să revin un pic: Adăscăliţei Constantin - prezent. Niţă Emil - absent Prezent? |
||||
|
|
Domnul Ion Marcel Ciolacu (din sală): Ciolacu, prezent. |
||||
|
|
Haideţi să reluăm la urmă, că durează prea mult aşa. Ciolacu Ion Marcel - prezent. Reluăm la urmă, dacă mai e cazul. Teodorescu Ioan Viorel - absent Vă rog, dacă mai e cineva care a venit ulterior. |
||||
|
|
Domnul Gheorghe Marin (din sală): Marin Gheorghe. |
||||
|
|
Marin Gheorghe - prezent. Din sală, mai mulţi deputaţi: Axente şi Dolineaschi, Itu, Iacoban, Nistor, Popa Radu. |
||||
|
|
Dolineaschi Andrei - prezent. Itu Cornel - prezent. Nistor Laurenţiu - prezent. |
||||
|
|
Domnul Pârgaru Ion (din sală): Nu ştiu dacă m-ai trecut prezent, că eram pe acolo, prin spate. |
||||
|
|
Pârgaru Ion - prezent, am zis. Mai este cineva? |
||||
|
|
Vreau să vă anunţ că domnul Fifor, domnul Geoană, domnul Pop Gheorghe, domnul Tătaru Dan şi domnul Croitoru Cătălin sunt prezenţi. Domnii senatori... scuzaţi-mă, să nu se supere. Excelenţele Sale, domnii senatori sunt prezenţi şi domnul secretar i-a înscris în prezenţă. În acest moment sunt prezenţi 79 de senatori. O să-l rog pe domnul secretar Mircovici să numere câţi parlamentari de la Camera Deputaţilor sunt. |
||||
|
|
|
Până atunci, vă informez că, în conformitate cu art. 15 alin. 2 şi 3 din Legea nr. 47/1992, s-au depus la Secretariatul General de la Camera Deputaţilor şi de la Senat, în vederea exercitării dreptului dumneavoastră de sesizare a Curţii Constituţionale, următoarele legi:
|
|
||
|
|
|
Avem cvorum legal, domnilor. Sunt 361 de parlamentari. Asta e. Vă propun să votăm acest proiect şi nominalizările cu ridicarea mâinii. Obiecţii? Nu sunt. Cine este pentru? Mulţumesc. 341 de voturi. Abţineri? Nu sunt. Voturi împotrivă? 2, 4, 6, 8, 9, 10 voturi împotrivă. Modalitatea de vot a fost aprobată. Supun votului proiectul de hotărâre în ansamblul său. Cine este pentru? Mulţumesc. 241 de voturi pentru. Abţineri? Nu sunt. Voturi împotrivă? 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10 voturi împotrivă. Cu majoritate de voturi, hotărârea a fost adoptată. Doamnelor şi domnilor, Ordinea de zi a fost încheiată. Ne vedem săptămâna viitoare. Din sală: Bravo! (Aplauze) |
|
||
|
|
Vă mulţumesc foarte mult. Vă urez o seară frumoasă. Biroul permanent de la Camera Deputaţilor, în 5 minute. |
||||
|
Şedinţa s-a încheiat la ora 18.35. |
|||||
 |
