Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 8,30.

Lucrările şedinţei au fost conduse, în prima parte, de domnul deputat Ioan Oltean, vicepreşedinte al Camere Deputaţilor.

Partea a doua a şedinţei a fost condusă de domnul deputat Valeriu Ştefan Zgonea, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistat de domnii deputaţi Niculae Mircovici şi Adrian-Nicolae Diaconu, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Domnul Ioan Oltean:

Doamnelor şi domnilor,

Bine ne revedem în noua sesiune parlamentară, la prima noastră şedinţă consacrată declaraţiilor politice.

Vă doresc tuturor să avem şi să aveţi un an bun, bogat în împliniri şi să fiţi şi să fim cu toţii sănătoşi!

Începem cu puterea, pentru că e atât de mare, încât numai ea este, nu e niciun reprezentant al opoziţiei. E greu să te scoli dimineaţa... Independenţii... uite cât de bine vă stă acolo, în mijlocul puterii!

O să-l invit pe domnul deputat Ioan Stan, din partea Grupului parlamentar PSD.

Se pregăteşte domnul Virgil Guran, din partea Grupului PNL.

Domnule deputat, aveţi microfonul.

Vă reamintesc, durata maximă a unei intervenţii politice este de 3 minute.

Domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Ioan Stan:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Bună dimineaţa tuturor şi o zi bună vă doresc!

Domnilor colegi,

O nouă sesiune parlamentară îmi induce de fiecare dată speranţa că vom reuşi, împreună, cei care, indiferent de culoarea politică, avem, ne place sau nu, o trăsătură comună, cea de împuterniciţi ai electoratului, şi să asigurăm o abordare mai eficientă a problematicii cu care ne confruntăm, aceasta, ca o condiţie strict necesară pentru edificarea unei Românii cu adevărat moderne şi democratice. Că vom face, altfel spus, paşi înainte pe drumul respectării promisiunilor şi angajamentelor asumate în faţa electoratului nostru.

Numai că diferenţa de vederi politice îi face pe unii dintre noi nu să vadă, ci să transforme ceea ce văd conform comandamentelor ce le guvernează atitudinea, uneori cu riscul de a friza ridicolul.

Aşa se face că există un personaj pentru care esenţa existenţei a devenit strădania de a denatura, pueril, reuşitele guvernării USL. Din dorinţa de a face tot ceea ce îmi stă în putinţă pentru ca măcar în acest plen, în care trag sincer nădejdea că nu este nimeni bântuit de mania contrazicerii realităţii, să fie clar percepute manevrele acestui personaj, îmi îngădui astăzi un nou demers în aducerea adevărului la locul ce i se cuvine.

Rezumând anul 2013 din punct de vedere economic, putem afirma în mod cert următoarele: cel mai mare PIB din istoria postdecembristă, una dintre cele mai mari creşteri economice din UE, cel mai mic deficit bugetar de după intrarea în UE, cel mai mic deficit de cont curent după decembrie 1989, datorie externă cu 7,6% mai mică faţă de sfârşitul anului 2012.

România este percepută ca fiind a şaptea ţară din Europa ca atractivitate pentru investiţiile străine. În 2013, în România, s-au înregistrat cele mai mici scumpiri din ultimii 24 de ani, rata inflaţiei fiind cea mai mică din 1990, şi anume 1,55%. Toate acestea în condiţiile în care veniturile românilor au crescut, salariile bugetarilor au fost reîntregite, salariul minim a crescut cu 15%, punctul de pensie a crescut, iar ascendenţa economiei româneşti este confirmată de Banca Mondială, care prefigurează pentru România o creştere economică de 2,5% în 2014 şi de 3% în 2015.

Cu o atare carte de vizită, este de înţeles de ce Guvernul României a promovat în negocierile cu FMI o concepţie diametral opusă faţă de guvernele PDL, stabilindu-şi ca filozofie determinantă continuarea reparaţiilor şi consolidarea dreptăţii sociale. Numai că intenţia Guvernului de a uşura accesul românilor şi României la aceste deziderate nu putea fi nesancţionată sau, şi mai rău, lăsată să se materializeze de către cel ce nu poate îngădui, între limitele propriilor interese, şi pe cele ale naţiunii. Nu semnează acordul cu FMI! Îl opreşte, cică, grija că ne îndreptăm către o nouă criză economică, apreciind că numai acolo putem ajunge cheltuind pentru uşurarea existenţei profesorilor, doctorilor, pensionarilor şi altor categorii de concetăţeni. Ba chiar argumentează cu trimiteri la anul 2010, când unul din guvernele perindate sub nume diferite, dar cu acelaşi nărav, au amputat starea naţiunii, lovind de-a valma în salariaţi, în pensionari, în copii, ca şi în vârstnici. Asta consideră domnul Traian Băsescu a fi corect, dovedind, dacă mai era nevoie, cine a fost sursa ideatică a guvernărilor PDL-iste.

Cum îşi imaginează omul acesta, care, în treacăt fie spus, are cetăţenie română, că poate uza de astfel de tertipuri spre a determina vicierea încrederii poporului în guvernarea actuală rămâne, cel puţin pentru mine, un mister. Îndrăznesc totuşi a îndemna pe cei inflamaţi de posibilele implicaţii ale nesemnării acordului cu FMI pentru 2014, deşi avem un acord pentru 2013-2015, să-şi amintească faptul că disperarea face pe cel ce se îneacă să-şi caute salvarea agăţându-se şi de un pai. Căci asta sunt actele de sfidare ale intereselor naţiunii prin care se încearcă a se nega evidenţele şi a se împiedica guvernarea USL în a-şi respecta angajamentele faţă de electorat. Cât despre noţiunea de "criză economică", ea a devenit bau-bau-ul favorit al concetăţeanului nostru. L-a folosit atât de des în funcţie de interesul grupului, încât s-a demonetizat, devenind încă un "pai" în vârtejul care îl trage la fund împreună cu toţi cei care se mai agaţă între timp de el. Dar să pretinzi că de grija poporului tău îi faci rău este o insultă pe care niciun român, în afara celor ce au comis răul, n-o merită! Aşa încât aştept de la cei care ne guvernează înţelepciunea de a nu se abate de la drumul pe care au mers până acum.

Vă mulţumesc.

Domnul Ioan Oltean:

Domnule deputat, vă mulţumesc şi eu.

Îl invit la microfon pe domnul deputat Virgil Guran, din partea Grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal, şi îl rog să se pregătească pe domnul deputat Victor Cristea, din partea Grupului PSD.

Stimate coleg, aveţi cuvântul.

Domnul Virgil Guran:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

"Despre sănătate şi birocraţie"

Este foarte adevărat că în ultimul timp s-au făcut paşi importanţi în diferite domenii, inclusiv în domeniul sănătăţii, dar aceşti paşi nu sunt suficienţi. Şi aici o să ridic două aspecte scurte, pe care cred că trebuie să le reglementăm poate chiar noi, în Parlament, sau poate printr-o iniţiativă a ministerului.

Prima: mă refer la vârsta de pensionare a militarilor care lucrează în domeniul sănătăţii.

M-am întâlnit cu un fost coleg şi chiar mi-a explicat acest lucru. Un ofiţer medic la 56 de ani iese la pensie, iar un medic de-abia la vârsta de 40 şi ceva de ani, 50 de ani ajunge la maturitate, ajunge la profesionalism desăvârşit şi, din păcate, în domeniul militar, medicina noastră este văduvită de oameni foarte buni, pentru că sunt trimişi la pensie, conform statutului pe care l-am votat noi.

Cred că aici va trebui să regândim, pentru că este păcat să pierdem cadre foarte pregătite din domeniul medicinei.

Al doilea aspect: referitor la birocraţie. Acum câteva zile, părintele unei fetiţe care este bolnavă de cancer şi care are nevoie de o intervenţie a venit la mine şi mi-a explicat de fapt că intervenţia se poate realiza în Elveţia, şi în felul acesta fetiţa poate să scape, să nu moară, dar se loveşte de un act birocratic pe care cred că tot noi l-am realizat, mai în trecut, mai în prezent, adică un formular pe care nu-l are şi din cauza acelui formular, pe care nu şi-l asumă nimeni din anumite spitale, nu poate să meargă cu fetiţa la operaţie.

Vă daţi seama ce poate să fie în capul unui părinte şi al unui copil, gândindu-se că, dacă un lucru nu se întâmplă repede, acel copil poate să moară.

Cred că este rolul nostru să intervenim în astfel de situaţii. Este rolul nostru să terminăm cu această birocraţie. Este rolul nostru să reuşim să organizăm un sistem în care lucrurile să decurgă normal şi să nu asistăm la drama unui părinte de a aştepta să vadă dacă cineva semnează o foaie şi dacă în felul acesta copilul va trăi sau va muri.

Cred că atunci ne realizăm menirea noastră, când aceste lucruri vor fi puse la punct. Eu sper să avem această înţelepciune.

Şi apropo de această fetiţă, eu cred că vom reuşi să realizăm acele formalităţi, pentru ca acest copil să trăiască, pentru că este dreptul lui să trăiască.

Vă mulţumesc.

Deputat de Prahova, Guran.

Domnul Ioan Oltean:

Mulţumesc, domnule deputat.

Îl invit acum la microfon pe domnul deputat Victor Cristea, din partea Grupului parlamentar al PSD. Şi o să-mi permiteţi pe urmă să iau eu cuvântul, ca şi opoziţia, într-un fel sau altul, să fie reprezentată.

Domnule coleg, aveţi cuvântul.

Domnul Victor Cristea:

Vă mulţumesc.

Bună dimineaţa, stimaţi colegi.

Declaraţia mea politică este inspirată din realităţile de zi cu zi pe care le trăim. Se intitulează "Să nu ne jucăm cu Natura! Se răzbună...".

În România, ca urmare a aşezării sale geografice, clima este temperat-continentală, cu patru anotimpuri. Fenomenele meteorologice specifice unei astfel de clime - ploi, zăpezi, inundaţii, viscole - prin efectele lor, pot fi benefice, dar şi păguboase.

Conform Constituţiei, obligaţia statului, a Parlamentului, a cetăţenilor este de a veghea permanent la diminuarea efectelor distructive ale situaţiilor de calamitate, prin măsuri pragmatice, ştiinţifice, ridicate la rang de politică de stat. După 24 de ani, realitatea românească prezintă anul 2014 ca fiind expresia unei democraţii politice şi economice înţelese "original" de către guvernările anterioare: reprezentanţii acestor guvernări au dobândit libertatea şi dreptul de a face orice, au consolidat ca societate un model economic şi social bazat pe principiul bunului-plac, excluzând cetăţeanul din actul de guvernare, diminuând rolul şi eficienţa Parlamentului.

Această stare de lucruri a dus la eşecul tuturor aşa-ziselor reforme, care nu au vizat trebuinţele primare ale românilor, ci erau proiecte fără viziune, produse de un număr restrâns de lideri politici fără vocaţie constructivă, proiecte de supravieţuire politică. Elocventă în acest sens este tragedia prin care au trecut românii cu ocazia inundaţiilor sau înzăpezirilor. Nu s-a învăţat nimic...

De fiecare dată există aceleaşi probleme: lipsa digurilor, amenajarea râurilor şi pârâurilor, lipsa utilajelor eficiente de deszăpezire, lipsa perdelelor vegetale de protecţie. Pe scurt, lipsa de preocupare pentru siguranţa cetăţenilor, pentru calitatea vieţii lor, investiţii insuficiente în domeniul mediului şi transporturilor. Lipsa de experienţă şi profesionalism au adus mai multe pagube decât criza economică.

Semnificativă în acest sens este "criza meteorologică", "criza albă" din zonele calamitate de zăpadă abundentă şi viscol, declanşată în februarie 2012 şi ianuarie 2014. Criza din 2012 a înregistrat 80 de morţi, iar în 2014, 13 persoane până în prezent. În consecinţă, tot cetăţeanul român este cel care plăteşte factura crizei: cu vieţi omeneşti, cu bunuri materiale agonisite.

Toate efectele distructive ale calamităţilor care s-au abătut asupra României au scos la iveală două aspecte: calitatea precară a vieţii oamenilor, fără sursă de încălzire, apă, alimente, iluminat, oamenii s-au simţit fără ajutor sub troiene; instituţiile statului, fără organizare şi fără tehnologie modernă, fără investiţii în realizarea unor plantaţii de protecţie, s-au dovedit incapabile de a diminua efectele viscolului, de a readuce viaţa la normal.

Aceasta este moştenirea păguboasă pe care a preluat-o actualul guvern.

Tragedia prin care trece poporul român trebuie să fie un subiect de reflecţie pentru toţi factorii de decizie. Experienţa ne-a demonstrat că:

- rolul liderilor s-a diminuat, iar echipa trebuie să aibă un rol important ca factor decident în spaţiul politic şi nu numai;

- se impune o socializare substanţială a proiectelor politice, prin implicarea, în egală măsură, a Parlamentului, Guvernului, societăţii civile, consiliilor judeţene, primăriilor şi cetăţenilor în elaborarea Programului economico-social pentru România;

- şi, nu în ultimul rând, trebuie eliminată din practica ministerelor o anumită aversiune manifestată la adresa ideilor şi a modului de abordare din partea parlamentarilor.

Faţă de toate aceste practici trecute, care şi-au demonstrat ineficienţa, într-un larg consens, se impune de urgenţă:

- elaborarea unui Program naţional de protecţie a drumurilor, căilor ferate şi localităţilor rurale prin plantarea de perdele vegetale, având ca factori direcţi Ministerul Mediului şi Pădurilor, ROMSILVA;

- elaborarea unui program pentru achiziţionarea unor utilaje de deszăpezire performante, de ultimă generaţie, de către Ministerul Transporturilor şi consiliile judeţene;

- revizuirea bugetelor ministerelor, prin eliminarea cheltuielilor de imagine în favoarea implementării programelor amintite.

Peisajul sinistru, dezolant, al României sub troiene este oglinda realităţii politice, economice şi tehnologice din 2014, ca o reflectare a moştenirii guvernărilor anterioare. A sosit însă momentul să nu ne mai jucăm cu natura pentru a o subordona. Trebuie să colaborăm cu natura. Natura se răzbună, românul plăteşte!

Vă mulţumesc.

Domnul Ioan Oltean:

Mulţumesc foarte mult.

(Domnul deputat Tudor Ciuhodaru se îndreaptă spre tribună.)

Domnul Ioan Oltean:

Domnule doctor... numai puţin, domnul doctor, nu v-am anunţat. Deci urmează deputatul Ioan Oltean la microfon şi se pregăteşte domnul deputat Grigore Crăciunescu din partea PNL.

(Coboară la tribună.)

Doamnelor şi domnilor colegi,

Daţi-mi voie să dau citire şi eu declaraţiei politice pregătite pentru astăzi, intitulată "De ce este România altfel?".

Stimaţi colegi,

În pragul acestui început de an 2014, asistăm cu tristeţe şi dezarmare la o imagine aproape apocaliptică, la o serie de evenimente care nu de puţine ori m-au determinat să mă întreb de ce oare Uniunea Social-Liberală îşi doreşte cu ardoare ca România să fie mereu "altfel".

Stimabilul istoric Lucian Boia descria în opera sa "De ce este România altfel?" o imagine a României de astăzi "altfel", ca fiind "o ţară care se încăpăţânează să fie altfel, paragraf descriptiv pe care îl putem aplica cu uşurinţă situaţiei actuale a României, aflată sub guvernarea toxică a USL: "Ţările şi naţiunile sunt diferite, asemănătoare şi diferite. România intră şi ea, fireşte, în acest joc al asemănărilor şi al deosebirilor. Nu cumva este totuşi şi mai diferită ? Cu alte cuvinte, nu se situează oare mai «excentric», sub tot felul de aspecte, în raport cu ceea ce ar fi o medie sau o relativă normalitate europeană ? Modul extravagant în care s-a derulat psihodrama politică din vara anului 2012 a lăsat impresia că ţara este defectă."

Asistăm cu neputinţă la un proces vehement de intoxicare ireversibilă a sistemului de valori democratice în care se calcă uşor cu bocancii peste şi se încalcă dreptul cetăţeanului la libertatea exprimării, dreptul la viaţă, dreptul cetăţeanului de a se bucura şi de a fi protejat de o Constituţie cinstită, serioasă, reală, dreptul cetăţeanului la siguranţă publică, ce trebuie asigurat prin dispoziţii ale unui Cod penal şi Cod de procedură penală cinstite, puternice, responsabile, izvorâte dintr-o moralitate, etică şi conştiinţă juridică depline.

Din nefericire, cu toţii am luat parte la drama persoanelor implicate în accidentul aviatic din Apuseni şi a familiilor lor. Pe această cale, ţin şi eu să exprim public sentimentele mele de regret profund faţă de victime şi sincerele mele condoleanţe familiilor celor decedaţi. Dincolo de drama personală colosală şi durerea uriaşă marcată de neputinţa acestor bieţi oameni, dincolo de multitudinea de zvonuri şi situaţii ipotetice lansate de opinia publică, accidentul aviatic din Munţii Apuseni marchează, încă o dată, o bilă neagră, enormă, adusă de USL dincolo de fileul respectului de sine şi de oameni.

Accidentul aviatic din Munţii Apuseni este o dovadă reală şi cruntă a incapacităţii de coordonare a instituţiilor statului român, a lipsei nu numai de direcţie şi decizie politică, de neimplicare în aducerea corespunzătoare a datoriilor de serviciu, dar şi a lipsei crunte de umanitate şi empatie a celor însărcinaţi să coordoneze misiuni de salvare. Cu siguranţă, ancheta în curs de derulare va stabili cauza acestui cumplit accident, persoana sau persoanele care se fac vinovate de producerea lui, starea tehnică a avionului la momentul zborului, însă identificarea acestor aspecte de o importanţă majoră nu va şterge cu buretele niciodată drama produsă de nepăsarea şi lipsa de coordonare, direcţie şi decizie a autorităţilor.

Românii sunt obişnuiţi cu nepăsarea guvernanţilor. Guvernanţilor nu le pasă de economia şubredă a ţării, de fluxul alarmant al cursului valutar, de lipsa dezarmantă a locurilor de muncă, de precaritatea sistemului sanitar, de goliciunea şi lipsa de coerenţă a sistemului educaţional. Însă atunci când în joc sunt vieţile a şapte oameni aflaţi în stare critică şi instituţiile statului se confruntă cu lipsa de coordonare şi de luare de decizie, nu mai putem vorbi despre nepăsare. Lucrurile devin dramatice prin însăşi înşiruirea de evenimente tragice: prăbuşirea avionului, identificarea aparatului de zbor de către autorităţi după dramaticul interval de şase ore, lipsa de coordonare în operaţiunea de salvare a pasagerilor.

Într-o astfel de situaţie dramatică, guvernanţii aleg să facă teleguvernare, aleg să participe la emisiuni în cadrul cărora ţin să sublinieze măreţele lor "realizări" electorale, aleg să fie pe rând experţi în economie şi în aviatică, şi chiar în interpretarea prognozelor meteorologice. Când oare vor înţelege însă că ei trebuie să fie experţi desăvârşiţi în salvarea de vieţi omeneşti ? Cine poate potoli durerea acestor bieţi oameni, lungile ore de agonie, suferinţă şi neputinţă ? Pot aceşti guvernanţi să înţeleagă suferinţa, pot ei rezona la o tragedie, pot ei empatiza cu durerea oamenilor ? Nicidecum! Guvernanţii noştri sunt preocupaţi să elibereze infractori periculoşi, să încurajeze furtul şi infracţiunile contra patrimoniului, să îngroape dosare grase de corupţie în care statul a fost prejudiciat cu sute de milioane de euro. Guvernanţii noştri sunt preocupaţi să adopte o Constituţie murdară, plină de neajunsuri, care va genera, cu certitudine, noi abuzuri şi grave limitări de drepturi. Guvernanţii noştri sunt preocupaţi de aranjamente personale şi de afacerile făţişe şi usturătoare din afacerea "deszăpezirea".

Nu răspunde nimeni de degringolada misiunii de căutare a avionului prăbuşit şi a posibililor supravieţuitori. Nu-şi asumă nimeni haosul orelor interminabile de căutare, ezitarea echipelor de căutare care primeau, dar nu primeau ordine, risipa de timp şi energie a echipelor de căutare întoarse din drum şi trimise pe alte trasee eronate. Însuşi premierul Ponta nu îşi asumă responsabilitatea acţiunii sale de a fi prezent la o emisiune în direct, în cadrul unei televiziuni, şi de a fi făcut un anunţ solemn potrivit cu care victimele ar fi fost găsite şi că sunt într-o stare bună, în timp ce realitatea era de fapt alta, victimele nu fuseseră încă găsite. Ce făcea domnul prim-ministru al României, singurul în măsură să coordoneze activitatea ministerelor implicate în operaţiunea de salvare şi să dea ordine miniştrilor, chiar în seara zilei în care a avut loc regretabilul accident? Domnul prim-ministru al României, Victor Ponta, se afla în lumina caldă a reflectoarelor unei televiziuni, se hlizea, făcea glumiţe, şi, mai mult, culmea aroganţei şi nepăsării, anunţa că victimele au fost găsite, habar n-având măcar că două dintre acestea erau deja moarte, şi că nu autorităţile le găsiseră, ci nişte demni, modeşti şi umani pădurari.

Stimaţi colegi deputaţi, oare dacă tragedia nu aduce capital politic nu merită osteneala de a acţiona, de a salva vieţi omeneşti ?

Lipsa de asumare a responsabilităţii politice pentru pierderea de vieţi omeneşti este o tragedie care se poate repeta oricând, pentru oricare dintre noi. Nu avem de unde să ştim dacă drama noastră dă sau nu bine pentru guvernanţi la televiziuni şi atunci ne vor sări în ajutor, la fel cum nu avem cum să ştim dacă între un meci de baschet şi un dineu reuşit se vor gândi şi la noi, cetăţenii. Nu avem de unde să ştim dacă Guvernul USL va înţelege vreodată că a guverna presupune a lua decizii ferme, rapide, uneori chiar dure, şi de a-şi asuma răspunderea cu demnitate, cu atât mai mult în situaţii de urgenţă sau de criză.

Dar ştim un singur lucru: că românii sunt nevoiţi să se descurce singuri, pentru că Guvernul Ponta nu iubeşte românii, Guvernul Ponta nu iubeşte oamenii.

Vă mulţumesc.

(Revine la prezidiu.)

Îl invit acum la microfon pe domnul deputat Grigore Crăciunescu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal, şi se pregăteşte domnul deputat Ion Răducanu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat.

Domnul Grigore Crăciunescu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică se intitulează "Unirea Principatelor Române - la 155 de ani."

Unirea Principatelor nu ar fi fost posibilă fără conlucrarea de la acea vreme dintre reprezentanţii tuturor forţelor politice şi intelectuale ale vremii. Sărbătorirea a 155 de ani de la Unirea Principatelor Române prin alegerea, la Iaşi, la 5 ianuarie, şi la Bucureşti, a unui singur domnitor, Alexandru Ioan Cuza, la 24 ianuarie 1859, marchează începerea unor profunde reforme structurale şi legislative, fiind o etapă esenţială în cristalizarea statului naţional român.

Clasa politică de astăzi a demonstrat că nu este la înălţimea acelor vremi. Unii reprezentanţi ai opoziţiei care au fost prezenţi la Iaşi, cu prilejul acestei sărbători, nu au vrut să fie alături, pe scena din Piaţa Unirii, de cei care conduc astăzi Guvernul României. Este un semnal negativ dat de clasa politică românească pentru cetăţenii acestei ţări, în sensul că nici la sărbători opoziţia şi puterea nu sunt împreună. Mai mult, au fost organizate, de opoziţie, grupuri care au marcat aniversarea Unirii prin huiduieli. De ce nu înţeleg oamenii marcanţi din politica românească că, fie că eşti în opoziţie, fie că eşti la putere, faci parte dintre cei care conduc România şi împreună iau decizii privind starea naţiunii, mai bune sau mai rele. Dincolo de apartenenţa la un partid sau la altul, toţi trebuie să fim împreună atunci când sunt la mijloc interesele României, dar şi atunci când sunt sărbători care aniversează momente din istoria României, aşa cum a fost prilejul la aniversarea a 155 de ani de la Unirea Principatelor Române.

Unii dintre cei de astăzi au uitat scopul comun al acestei zile, acela de a sărbători împreună Mica Unire, cât şi exemplul oferit de domnitorul Alexandru Ioan Cuza în urmă cu 155 de ani, care a militat pentru a lăsa deoparte toate neînţelegerile politice şi de a întări astfel sentimentul de unitate.

Actul propriu-zis al Micii Uniri rămâne momentul-cheie în procesul de formare şi închegare a statului român modern, al cărui beneficiar avea să fie poporul. Ritmul, dimensiunile şi profunzimea acestui act s-au resimţit puternic în anii care au urmat, ducând la Marea Unire de la 1 Decembrie 1918. Astfel, România s-a consolidat ca stat unitar, intrând în rândul marilor naţiuni europene definitiv şi irevocabil, îmbrăţişând valorile şi cultura europeană.

Pentru toate acestea, noi, cei care astăzi reprezentăm convingerile şi opiniile cetăţenilor care ne-au ales, avem datoria să nu uităm de trecut, să ne asumăm responsabilitatea civică prin păstrarea momentelor-cheie care definesc istoria poporului român şi să consolidăm în continuare cele trei elemente care ne definesc ca popor: limba, credinţa şi cultura.

Deputat Crăciunescu Grigore, deputat de Iaşi.

Domnul Ioan Oltean:

Domnule deputat, vă mulţumesc foarte mult.

Îl invit acum la microfon pe domnul deputat Ion Răducanu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat şi se pregăteşte domnul deputat Viorel Blăjuţ, din partea parlamentarilor fără apartenenţă la un grup parlamentar.

Domnule coleg, aveţi cuvântul.

Domnul Ion Răducanu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia mea politică se intitulează "Autocompromitere continuată".

La începutul secolului trecut, Ion Mihalache, un cunoscut politician român, se întreba: "Ce este Parlamentul? Este el, oare, o adunare de virtuţi, de înalte inteligenţe, de elite ale Naţiunii? Vai! Este o adunătură de nulităţi şi de egoisme, unde stau în frunte câţiva artişti ai cuvântului, unii şmecheri răufăcători care curând devin călăuzele turmei şi stăpânii tuturor". Aşa spunea Mihalache atunci.

Stimaţi colegi,

Doamnelor şi domnilor,

La numai doi ani de la schimbarea regimului politic din decembrie 1989, Parlamentul României a fost denumit, pe drept sau pe nedrept, "Parlamentul ruşinii naţionale", dar, cu siguranţă, pe fondul unei vădite "nemulţumiri publice" generalizate.

Preşedintele României din ultimii 10 ani, domnul Traian Băsescu, mass-media şi chiar o mare parte din parlamentarii români şi-au adus cu prisosinţă o contribuţie majoră la instituţionalizarea acestei anateme prin afirmaţii şi aprecieri deosebit de grave, prin atacuri premeditate şi dirijate, prin procedee manipulatorii, josnice şi, respectiv, prin comportamente deplorabile, inconştiente şi neavenite sau prin greşeli legislative de neiertat.

Cucerirea bastionului puterii de către o alianţă majoritară mai puternică decât oricând a creat sentimentul că, în scurt timp, lucrurile din această ţară se vor schimba, că USL-ul se va afirma ca fiind fundamentul îndeplinirii voinţei românilor de a trăi mai bine, mai liniştiţi, mai respectaţi, mai protejaţi.

Camera Deputaţilor a avut, în primul an de activitate, oportunitatea şi puterea de a promova orice proiect legislativ, de a modifica orice lege în care se găsesc inadvertenţe sau neclarităţi, de a se opune oricăror încercări de impunere a unor legi de către interpuşi aparţinând unor grupuri de interese, de a se impune printr-o activitate legislativă caracterizată prin profesionalism juridic, competenţă şi respect pentru prevederile constituţionale.

Cel mai numeros parlament al României are deja un an de viaţă şi ar trebui să-şi facă o autoanaliză a modului cum a lucrat şi a ce a realizat.

Pe lângă cele 384 de legi aprobate şi promulgate în 2013, Camera Deputaţilor s-a remarcat din plin şi prin câteva rateuri inexplicabile şi intolerabile pentru societatea civilă, precum promovarea unor proiecte de lege ce s-au dovedit neconstituţionale parţial sau total sau prin votarea unor proiecte legislative cu terminologie ambiguă, imprecisă, cu vicii de redactare nepermise, cu texte cu o largă marjă de interpretare, având în vedere gradul sporit de generalitate şi excluderea condiţiei de predictibilitate.

Aceste situaţii ne conduc inevitabil la întrebarea: avem, oare, specialiştii necesari în comisiile parlamentare de specialitate care să poată elabora rapoarte fundamentale cu profesionalism şi conforme cu legile ţării?

Trebuie să dăm răspuns acestei întrebări şi, mai ales, să îndreptăm ce trebuie îndreptat.

Avem, oare, onoare? Avem, oare, conştiinţa şi responsabilitatea să recunoaştem că, de multe ori, lucrăm pompieristic, că trebuie să aprobăm legi fierbinţi, care ard, care sunt în procedură de urgenţă printr-o voinţă unipersonală sau pluripersonală? Şi nu aşa cum este deontologic, normal şi corect, să ajungem la un rezultat în urma unei decizii politice luate cu majoritatea voturilor membrilor grupurilor ce alcătuiesc puterea parlamentară.

Dacă îndeplinim aceste caracteristici, trebuie să punem capăt acestui mod de lucru.

Am dat-o în bară cu încercările de modificare a Statutului deputaţilor şi al senatorilor, a Codului penal, a conflictului de interese, a referendumului, a proiectului cu Roşia Montană, a insolvenţei şi nimeni nu şi-a asumat responsabilitatea aberaţiilor anticonstituţionale şi a voinţei nefaste ale unor interesaţi de a-şi impune dorinţele sau obiectivele grupurilor pe care, probabil, le reprezintă.

Am început o nouă sesiune parlamentară. Ne aflăm în faţa unor noi examene, a unor noi dileme, a unor noi obstacole. Aşteptările alegătorilor români sunt şi mai mari, schimbările în bine şi mai mult dorite. Răbdarea oamenilor este tot mai aproape de limita maximă.

Trebuie să legiferăm proiecte delicate, referitoare la modificarea Constituţiei, la regimul minelor, la amnistie şi graţiere, la vânzarea terenurilor din extravilan, la parteneriatul public-privat, la insolvenţă, la promovarea producerii energiei regenerabile şi altele.

Transparenţa procesului legislativ, începând cu publicarea proiectelor pe site-ul Camerei, continuând cu dezbaterile în comisii, dezbaterile în plen şi până la votul final trebuie să fie ireproşabilă şi de necontestat. Fie în baza deciziei politice, fie în baza conştiinţei şi responsabilităţii individuale, fie în interesul naţional, votul în cunoştinţă de cauză trebuie să constituie piatra de temelie a activităţii noastre parlamentare.

În încheiere, aş dori să vă reamintesc o întâmplare cu marele nostru poet, Tudor Arghezi.

Tudor Arghezi, aşa cum se ştie, a fost interzis după 1948 şi ulterior recuperat de regimul lui Gheorghiu-Dej.

La începutul anilor '50, Gheorghiu-Dej l-a chemat pe Arghezi pentru a avea o discuţie. Vreme de câteva minute, liderul comunist i-a pomenit poetului de marile realizări ale epocii comuniste. La un moment dat, Arghezi, care era un mare fumător, a cerut permisiunea să-şi aprindă o ţigară. Dej, la rândul lui fumător, i-a dat voie. Văzând că poetul scoate un pachet mototolit de ţigări modeste, făcute în România pentru clasa muncitoare, Gheorghiu-Dej l-a servit din propriul său pachet cu ţigări americane. Iar atunci, Arghezi i-a spus liderului comunist: "Tovarăşe Dej, văd că una vorbim şi alta fumăm!"

Morala: de-a lungul scurtei istorii a politicii româneşti postdecembriste s-a conturat şi se afirmă cu pregnanţă şi astăzi un adevăr trist - una vorbim şi alta fumăm.

Poate ne trezim până nu-i prea târziu.

În final, vă reamintesc că falsitatea în cuvinte nu e mai puţin rea decât falsitatea în acţiunile vieţii.

Ion Răducanu, Colegiul nr.4, Timişoara.

Mulţumesc.

Domnul Ioan Oltean:

Domnule deputat, nu pot decât să vă felicit.

Este o excelentă declaraţie politică. Ar fi invidios chiar un reprezentant al opoziţiei pe materialul dumneavoastră.

Îl invit acum la microfon pe domnul deputat Viorel Blăjuţ, deputat neafiliat la un grup parlamentar, şi se pregăteşte domnul deputat Sorin Stragea, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat.

Domnule coleg, aveţi cuvântul.

Domnul Viorel-Ionel Blăjuţ:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Stimaţi colegi,

"Opriţi exodul cadrelor medicale!"

Anul 2013 a fost încă unul dramatic pentru sistemul medical naţional. Exodul cadrelor medicale a atins cote alarmante. Mii de medici, psihologi, stomatologi şi mii de asistenţi medicali şi infirmieri din România au plecat la muncă în străinătate, de regulă în ţările cele mai mari ale Uniunii Europene.

Vorbind numai de Iaşi, anul trecut au părăsit sistemul sanitar 250 de medici şi 120 de asistenţi medicali, numărul asistenţilor fiind dublu faţă de anul 2012. Şi mai grav este faptul că, de la declanşarea crizei economice, au început să plece din ţară nu numai cadrele tinere, ci şi cele de peste 40-45 de ani.

Din acest motiv, deja cele mai multe clinici din judeţul şi municipiul Iaşi suferă de un grav deficit de personal. Un exemplu trist în acest sens îl reprezintă Spitalul Psihiatric "Socola", de unde au plecat doar în ultimul an peste 20 de cadre medicale. Dar în mare suferinţă se află şi Spitalul de Copii "Sfânta Maria", Spitalul de Recuperare, ca şi majoritatea unităţilor medicale din Iaşi.

În acest ritm, este o chestiune de timp scurt până când întregul sistem sanitar românesc va intra în colaps.

Ce este de făcut?

Medicii rămaşi încă în ţară reclamă subfinanţarea sistemului, salarizarea jignitoare a cadrelor medicale, dar şi atacurile împotriva medicilor, acuzaţi de toate relele sistemului.

E uimitor cum prea mult pomenita reformă din Sănătate, despre care se vorbeşte de vreo 20 de ani, pare a nu avea nici un fel de finalitate. De peste două decenii ni se tot promite că Sănătatea va deveni prioritate naţională, că salariile cadrelor medicale vor creşte substanţial, că spitalele se vor moderniza, că absolvenţii străini valoroşi de Medicină vor avea posibilităţi mai bune de a-şi practica meseria în România etc., dar nu s-a întâmplat nimic din toate acestea. Iar medicilor le-a ajuns deja cuţitul la os. Şi părăsesc sistemul medical cu miile!

Am ajuns în al doisprezecelea ceas! Luaţi măsuri imediate, domnilor guvernanţi!

Vă mulţumesc.

Viorel Blăjuţ, deputat în Colegiul nr.12, Circumscripţia electorală nr. 24 Iaşi.

Domnul Ioan Oltean:

Mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Sorin Stragea este invitat să ia cuvântul din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, şi se pregăteşte doamna deputat Florica Cherecheş, din partea Grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal.

Domnule coleg, aveţi cuvântul.

Domnul Sorin Constantin Stragea:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică se intitulează: "Modificarea Constituţiei, de la impostură la certitudinea lucrului bine făcut!"

Am asistat cu toţii la simulacrul referendumului popular propus de preşedintele Băsescu atunci când românii trebuiau păcăliţi de el pentru a-şi menţine scaunul de la Cotroceni, referendum neprocedural, având doar efect de imagine.

În acelaşi sens au fost toate abaterile guvernării PDL-iste referitoare la modificarea legii fundamentale. Iată-ne ajunşi astăzi în faza finală, după o intensă dezbatere asupra necesităţii şi modalităţii modificării Constituţiei, lege care, în ultimii ani a putut fi interpretată în fel şi chip, după interesele şi bunul-plac ale unui singur om ajutat de o camarilă servilă.

În ultimii ani, de când românii au avut neşansa să-l aibă în fruntea statului pe preşedintele Traian Băsescu, s-a putut constata că două elemente au fost puse sub semnul întrebării în mod constant: statutul Parlamentului României ca autoritate supremă reprezentativă a poporului român şi unica autoritate legiuitoare, precum şi votul exprimat de către cetăţeni, prin traseismul politic şi prin nerespectarea algoritmului rezultat din alegeri - care poate da structura multor instituţii şi care trebuie respectat pentru că aceea este voinţa cetăţenilor.

Reaşezarea Parlamentului ca principal for de dezbatere şi de decizie al naţiunii, delimitarea raporturilor dintre preşedintele României şi Guvern, întărirea rolului CSM şi al Curţii Constituţionale, interzicerea traseismului politic, independenţa Justiţiei, stabilirea fără echivoc a rolului preşedintelui şi bicameralismul parlamentar sunt câteva dintre tezele pe care Comisia pentru revizuirea Constituţiei le-a discutat şi le va supune votului Parlamentului. Regula votului de două treimi dă certitudinea consensului politic privind modificările ce vor fi supuse validării populare. Trebuie menţionat faptul că o treime din amendamentele însuşite de comisie sunt amendamentele Forumului Constituţional, amendamente rezultate din întâlnirile organizate în ţară cu reprezentanţii societăţii civile. Forma finală a raportului comisiei va fi armonizată cu observaţiile Comisiei de la Veneţia şi ale Consiliului Legislativ.

Sunt propunerile susţinute de întregul popor român prin votul de încredere acordat candidaţilor USL la ultimele alegeri şi prin mesajul clar transmis politicienilor, atunci când cu miile au ieşit în stradă, sătui de impostură şi minciună.

Suntem convinşi de necesitatea modificării Legii fundamentale, suntem convinşi de profesionalismul cu care este tratat în prezent acest subiect şi ştim că ne dorim cu toţii o constituţie fără echivoc, care să asigure generaţiilor viitoare menţinerea democraţiei în această ţară, astfel încât nimeni, niciodată, să nu mai poată profita pentru sine de prevederile ei.

Deputat PSD Sorin Stragea, Colegiul nr.7, Lugoj, Timiş.

Mulţumesc.

Domnul Ioan Oltean:

Mulţumesc, domnule deputat.

O invit la microfon pe doamna deputat Florica Cherecheş, din partea Grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal, şi se pregăteşte domnul deputat Tudor Ciuhodaru, din partea Grupului parlamentar al Partidului Poporului-Dan Diaconescu.

Stimată colegă, aveţi cuvântul.

Doamna Florica Cherecheş:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia mea politică de astăzi se numeşte: "O adolescenţă fără violenţă!"

Joi, 30 ianuarie, cu ocazia Zilei Internaţionale pentru Nonviolenţa în Şcoală, am organizat la Oradea cea de-a doua ediţie a Marşului pentru prevenirea fenomenului de violenţă în şcoli, intitulat "O adolescenţă fără violenţă!", în colaborare cu Inspectoratul Judeţean de Poliţie Bihor, Inspectoratul Şcolar Judeţean Bihor şi Teatrul de Stat "Regina Maria". Marşul a fost finalizat cu un spectacol realizat de elevi pentru elevi, ce a avut loc în Sala Mare a Teatrului.

Peste 600 de elevi din 18 licee orădene au participat la acest eveniment, o parte dintre ei fiind implicaţi şi în spectacol, ei realizând scenete cu mesaje pentru prevenirea şi combaterea fenomenului violenţei, prezentând eseuri pe aceeaşi temă şi un minirecital.

Evenimentul a avut ca scop prevenirea fenomenului de violenţă în şcoli, creşterea gradului de conştientizare a importanţei rezolvării posibilelor conflicte din mediul şcolar prin mijloace nonviolente, promovarea ideii de educare a copiilor în armonie, solidaritate şi respect, precum şi desfăşurarea de activităţi educative cu impact în dezvoltarea socio-emoţională a elevului.

Totodată, acest eveniment a adus şi beneficii colaterale, oferind ocazia tinerilor de a experimenta trăirile pe care un actor le are pe o scenă adevărată, în faţa unui public numeros sau pur şi simplu să vadă şi să cunoască frumuseţea unei săli de teatru, unii dintre ei mărturisind că se află pentru prima dată în teatru.

Acest eveniment scoate încă o dată în evidenţă beneficiile multiple pe care le aduce colaborarea în diferite forme, fie instituţională, instituţii de învăţământ - alte instituţii, fie personală, elevi-elevi, elevi-profesori, şi mă bucur că în Oradea acest lucru se întâmplă tot mai des, colaborarea asigurând amploarea şi atingerea obiectivelor acestui eveniment.

Elevii au apreciat această activitate, dorind să participe şi anul viitor, motiv pentru care consider şi propun ca această manifestare, cu implicarea activă a elevilor, a instituţiilor de învăţământ, a poliţiei, precum şi a altor instituţii să fie introdusă în Calendarul activităţilor educative, şcolare şi extraşcolare, pentru că aşa cum în şcolile din România au loc, în fiecare zi, acte de violenţă, ar trebui ca toate instituţiile care sunt preocupate de educaţia elevilor să combată aceste acte şi să-i înveţe pe elevi să găsească alternative, în aşa fel încât actele de violenţă să fie tot mai puţine.

Vă mulţumesc.

Florica Cherecheş, deputat PNL de Oradea.

Domnul Ioan Oltean:

Mulţumesc foarte mult, doamnă deputat.

Domnul doctor Tudor Ciuhodaru, din partea Grupului parlamentar al PP-DD, şi se pregăteşte doamna deputat Tamara Ciofu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat.

Te rog, domnule doctor.

Domnul Tudor Ciuhodaru:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Trag astăzi un semnal de alarmă: toleranţă zero la pedofilie!

Îmi este greu să cred că acest Cod penal a fost făcut de cei care ne guvernează astăzi.

Mă întreb cum ar fi arătat pedepsele dacă ar fi fost puşi, ca părinţi, într-o astfel de situaţie. Ar fi fost la fel de toleranţi?

Noul Cod penal reduce, practic, la jumătate, pedepsele pentru actul sexual cu minori, cât şi cele pentru coruperea sexuală a minorilor.

Rata maximă este de cinci ani pentru raporturi sexuale cu un minor cu vârsta cuprinsă între 13 şi 15 ani, şapte ani dacă minorul are vârsta mai mică de 13 ani şi tot maximum şapte ani atunci când un adult îşi foloseşte autoritatea sau influenţa pentru realizarea unui act sexual cu un minor a cărui vârstă este cuprinsă între 13 şi 18 ani.

Noul Cod penal nu sancţionează actul sexual şi coruperea sexuală a minorilor dacă diferenţa de vârstă nu depăşeşte trei ani.

Şi, totodată, noul Cod penal nu prevede nicio sancţiune atunci când actul sexual sau coruperea sexuală are drept consecinţă moartea sau sinuciderea victimei.

Voi depune astăzi un proiect de lege prin care se prevede reintroducerea pedepselor prevăzute de vechiul Cod penal, având drept obiectiv descurajarea unor astfel de acte şi sancţionarea dură a celor ce le comit.

Concret: durata maximă a pedepselor pentru actul sexual cu un minor se majorează la zece ani dacă vârsta victimei este cuprinsă între 13 şi 15 ani; la 15 ani dacă minorul are vârsta mai mică de 13 ani; şi 12 ani atunci când adultul abuzează de autoritatea sau influenţa sa pentru realizarea unui act sexual cu un minor.

Aceleaşi sancţiuni sunt prevăzute chiar dacă diferenţa de vârstă nu depăşeşte trei ani.

Atunci când actul sexual sau coruperea sexuală au drept consecinţă moartea sau sinuciderea victimei, pedeapsa este cuprinsă cu închisoarea de la 15 la 25 de ani şi interzicerea unor drepturi.

Sunt considerate agravante şi pedepsite cu până la 15 ani de închisoare actele sexuale cu un minor ce este rudă în linie directă - frate sau soră - sau actul sexual cu un minor ce se află în îngrijirea, ocrotirea, educarea, paza sau tratamentul făptuitorului.

Tot cu un maxim de 15 ani de închisoare sunt pedepsite actele sexuale cu minori pentru realizarea de materiale pornografice.

Pedepsele ar putea fi şi mai dure, dar pedeapsa cu moartea nu mai există în România.

Vă invit pe toţi cei care sunteţi astăzi aici să susţineri acest demers legislativ şi vă aştept să-l semnaţi la deschiderea sesiunii de dezbateri care urmează.

Vă mulţumesc.

Domnul Ioan Oltean:

Mulţumesc, domnule doctor.

Doamna deputat Tamara Ciofu este invitată la microfon pentru a-şi susţine declaraţia politică şi se pregăteşte doamna deputat Camelia Bogdănici, din partea grupului de parlamentari neafiliaţi.

Vă rog, stimată colegă.

Doamna Tamara-Dorina Ciofu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Distinşi parlamentari,

"Necesitatea alinierii manualelor alternative la programa şcolară"

În deschiderea noii sesiune parlamentare vă propun abordarea unui subiect de o importanţă majoră, care angrenează într-o mare măsură atât forţele politice şi administraţia centrală, cât şi forţele societăţii civile. Sistemul educaţional şi politicile publice adoptate pentru reformarea acestuia nu sunt mereu în dezbatere publică, ci ne suscită interesul în preajma examenelor naţionale. Consider că sistemul educaţional merită o discuţie permanentă, responsabilă şi incluzivă, pe parcursul întregului an, şi nu doar în preajma evenimentelor care sunt foarte mult mediatizate.

De aceea, propun iniţiativa de a dezbate eficacitatea reformei curriculare şi a manualelor alternative. La aproximativ 15 ani de la reforma curriculară iniţiată între anii 1998-2000, părerile profesorilor, elevilor şi părinţilor sunt încă împărţite în ceea ce priveşte utilizarea manualelor alternative. Decizia privind adoptarea acestui tip de manuale a fost luată pentru a stimula creativitatea şi interactivitatea elevilor cu materia şcolară.

Totodată, reforma curriculară şi-a propus şi diferenţierea instruirii elevilor, lăsând profesorilor libertatea de a alege modalitatea de livrare a materiei în funcţie de necesităţi şi competenţele identificate pentru fiecare clasă de elevi în parte. Profesorul nu mai este astăzi un simplu executant al programei şcolare, ci are posibilitatea de a personaliza şi de a adapta atât informaţiile, cât şi metoda de învăţare abordată cu fiecare clasă de elevi în parte.

Cu toate acestea, la 15 ani de la introducerea manualelor alternative ne aflăm în situaţia în care profesorii şi elevii reclamă diferenţe majore între manualele alternative de pe piaţă, diferenţe care se reflectă şi în relaţia cu programa şcolară. Un exemplu în acest sens este definirea expresiei "numai dacă" în trei manuale diferite, cu trei abordări diferite - conform celor trei manuale, "numai dacă" poate fi echivalenţă, implicaţie sau implicaţie inversă. Care dintre cele trei variante este cea pe care o notează evaluatorul în cadrul unui examen naţional? Care dintre cele trei variante este cea mai uşor de înţeles şi de asimilat de către elevul de nivel mediu?

Astfel, ideile pot fi exprimate diferit, însă diferenţa dintre acestea nu poate prejudicia conţinutul ştiinţific. Însă abordările diferite ale manualelor alternative sunt încurajate de programa vagă, neclară şi confuză.

De aceea, consider că este necesar ca la 15 ani de la reforma curriculară instituţiile statului, împreună cu asociaţiile de profesori şi elevi să demareze un amplu studiu care să aducă în discuţie efectele introducerii manualelor alternative şi modalitatea de a alinia programa şcolară la realitatea ce o găsim pe piaţa muncii. Scopul final al sistemului educaţional nu este învăţătura de dragul învăţăturii, ci transpunerea competenţelor şi abilităţilor pe piaţa muncii. Manualele alternative au democratizat învăţarea, însă programa şcolară este în continuarea neadaptată la cerinţele de pe piaţa muncii, atât cea românească, cât şi cea europeană.

Vă mulţumesc.

Tamara Ciofu, Colegiul nr.6, Botoşani.

Domnul Ioan Oltean:

Mulţumesc şi eu, doamnă deputat.

O invit pe doamna deputat Camelia Bogdănici, din partea deputaţilor fără apartenenţă la un grup parlamentar, şi se pregăteşte domnul deputat Vasile Popeangă, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat.

Stimată colegă, aveţi cuvântul.

Doamna Camelia-Margareta Bogdănici:

Bună dimineaţa!

Declaraţia politică se intitulează: "Unde este autonomia universitară?"

Stimate domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Guvernul USL a adoptat, în şedinţa din 23 decembrie 2013, o ordonanţă de urgenţă care aduce numeroase modificări Legii educaţiei naţionale nr.1/2011, luându-se astfel o serie de măsuri legislative în domeniul învăţământului. Mă voi opri asupra unei singure modificări care, din păcate, aduce atingeri grave principiului autonomiei universitare. Din textul actului normativ modificator reiese în mod clar acest lucru.

Conform art. 206 alin.(2) din Legea educaţiei naţionale emisă în 2011, "Universităţile, în baza autonomiei universitare, pot dispune integral de veniturile obţinute din şcolarizarea studenţilor străini". Modificarea în stil USL-ist instituie obligativitatea instituţiilor de învăţământ superior de stat de a vira Ministerului Educaţiei Naţionale 5% din cuantumul încasărilor în valută provenite din taxele de la studenţii şi cursanţii străini.

Atrag atenţia guvernanţilor USL şi, în special, ministrului de resort, domnul Remus Pricopie, că, prin această modificare, se încalcă în mod vădit principiul autonomiei universitare, consacrat de art. 32 alin.(6) din Constituţia României, care prevede că "Autonomia universitară este garantată".

Domnilor guvernanţi, într-un stat de drept, normele constituţionale, ca şi toate legile, de altfel, se respectă, nu se calcă în picioare. Oricât de dezastruoasă ar fi situaţia economică a României de astăzi, nicio raţiune economică nu poate înfrânge legea.

Autonomia universitară trebuie să reprezinte în continuare o modalitate de autoconducere care dă dreptul oricărei universităţi să îşi stabilească misiunea proprie, strategia instituţională, structura, activităţile, organizarea şi funcţionarea proprii, gestionarea resurselor materiale şi umane, alte drepturi stipulate în acte normative, menite a susţine şi a realiza guvernanţa universitară.

Voi pleda mereu pentru respectarea legalităţii în sistemul de învăţământ românesc. Consider că principiile ce stau la baza unei funcţionări corecte a comunităţilor academice trebuie să fie întotdeauna cele legale. Nu trebuie omis faptul că aceşti piloni îi fundamentează misiunea, viziunea şi activitatea ce, finalmente, se reflectă în calitatea învăţământului românesc.

Vă mulţumesc.

Deputat independent de Iaşi, Camelia Bogdănici.

Domnul Ioan Oltean:

Mulţumesc, doamnă deputat.

Domnul deputat Vasile Popeangă, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat este următorul coleg ce îşi va prezenta declaraţia politică, şi se pregăteşte colega noastră, doamna deputat Ana Birchall, din partea aceluiaşi grup parlamentar.

Domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Vasile Popeangă:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Dragi colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează: "Lupu-şi schimbă părul, dar năravul ba!".

Lăsat din braţe de către Traian Băsescu, Partidul Democrat Liberal a început să se afle în postura unei corăbii care ia apă, şi este părăsit din ce în ce de mai mulţi care, deşi mai au un pic de influenţă, nu mai au şi ciolanele de ros care i-au făcut celebri şi bogaţi. Ultimul personaj notoriu ce a luat-o la trap săltat din PDL, părăsindu-l pe pe Vasile Blaga, este faimoasa Elena Udrea, care a luat poteca spre partidul prezidenţial, pe urmele altor PDL-işti recunoscuţi amatori de ciolan şi de trai pe bani publici. Cât PDL-ul a putut împărţi ministere, bani, putere, a fost bun: i se jura credinţă veşnică şi dragoste neţărmurită. Când a-nţărcat Bălaia, meseriaşii portocalii au început să fugă ca potârnichile în alte direcţii, de unde aşteaptă din nou nişte ciolane şi alte poziţii sociale care să-i aducă iarăşi în postura de căpuşe racordate la sacul bugetului de stat. Momentan, partidul favorit al refugiaţilor din PDL este cel derivat din Mişcarea Populară, foarte avid de a-şi face un grup de parlamentari care să demonstreze forţa noii facţiuni politice.

Tot ceea ce demonstrează însă în prezent nu este deloc de laudă! Şi nu numai atât, dar fac un bine de neînchipuit PDL-ului: scăpând de personajele toxice, acesta devine un partid frecventabil, care începe să aibă şanse pe eşichierul politic!

Este uşor de închipuit că un personaj precum Elena Udrea, prin notorietatea sa negativă dobândită, indiferent la ce formaţiune politică s-ar duce, nu poate decât să fie urmărită de atitudinea corespunzătoare a electoratului. Un PDL fără fosta ministru al dezvoltării sărăciei nu poate fi decât mai curat, mai bine văzut de alegători. Un partid prezidenţial care a primit-o pe Elena Udrea cu braţele deschise nu poate fi decât "beneficiarul" opiniilor negative ale alegătorilor, sătui de imaginea acestui personaj. Încă nu se doreşte a se pricepe că Elena Udrea este un produs politic expirat, care a devenit chiar toxic pentru cei din apropierea sa. Căci nu poţi să te comporţi într-un anumit mod ani de zile, nu poţi să îţi faci preş din principii şi din politică şi să fii iubită de popor! Poţi să îţi închipui cât doreşti că eşti o Evita Peron a României, dar ultimele alegeri şi sondaje au arătat că viteza căpătată pe toboganul politic este în continuă creştere, ceea ce va duce inevitabil la concluzia - după cum vor arăta şi viitoarele alegeri europarlamentare - că se apropie tot mai mult momentul în care îşi poate lua la revedere de la politica de prim rang a ţării. În acest univers, orice început are şi-un sfârşit, chiar dacă asta nu convine multora.

Prin popor e o vorbă, aplicabilă mai mult la mirese, dar nu numai: "Ferice de cine-o da-o şi vai de cine-o lua-o!". Elena Udrea a ajuns într-o astfel de postură nefericită, în care notorietatea-i negativă o va urmări pentru tot restul vieţii, indiferent încotro o va lua. O fi memoria colectivă de scurtă durată, însă memoria individuală este necruţătoare şi, pe tot restul vieţii, în cabina de vot intrăm doar câte unul, şi nu toţi românii fug cu limba scoasă după o găleată şi o sticlă de ulei în plus. Oricum, o aşteptăm pe Elena Udrea în capul listei Partidului Mişcarea Populară la europarlamentare şi se va vedea astfel că visul "blondei de la Cotroceni" se va împlini: partidul său va obţine un rezultat cu două cifre - una înainte şi una după virgulă, iar prima este egală cu zero.

Mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Ioan Oltean:

Mulţumesc, domnule deputat.

Invit acum la microfon pe distinsa noastră colegă Ana Birchall, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, şi îl rog să se pregătească pe domnul deputat Aurelian Mihai din partea deputaţilor fără apartenenţă la un grup parlamentar.

Stimată colegă, aveţi cuvântul.

Doamna Ana Birchall:

Mulţumesc mult, domnule preşedinte.

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

În declaraţia politică de astăzi voi vorbi despre Directiva 541/2013 a Parlamentului European privind contractele de credit pentru proprietăţile rezidenţiale.

Conform prevederilor acestei directive, românii care au credite în alte monede decât moneda naţională pot solicita convertirea împrumutului în lei sau în orice altă monedă consideră de cuviinţă, fără să fie nevoiţi să dea garanţii suplimentare sau să plătească ceva în plus.

Cu alte cuvinte, beneficiul pe care unele bănci îl acordau celor care vroiau să-şi convertească un credit se transformă într-un drept pentru împrumutat şi poate fi o obligaţie pentru bancă.

Conform statisticilor BNR, la sfârşitul anului trecut, 4,5 milioane de români aveau peste 7,5 milioane de credite la bănci. Numărul românilor cu întârzieri la plata ratelor bancare este de peste 900 de mii de persoane.

Măsurile de austeritate luate peste noapte de către guvernarea PDL şi anunţate de preşedintele Băsescu şi-au dovedit, rând pe rând, efectele nefaste asupra populaţiei, fie că vorbim de bugetari şi pensionarii care au suferit tăieri la venituri, fie că vorbim de sufocarea mediului de afaceri prin creşterea TVA-ului de la 19 la 24%. Mai mult, tăierea peste noapte cu 25% a veniturilor lunare a afectat grav bugetul fiecărei familii, care, în multe cazuri, nu a mai putut să-şi achite ratele la bancă. Astfel, creditele au devenit o problemă socială pentru foarte multe familii din România.

Săptămâna trecută, în cadrul sesiunii parlamentare a Consiliului Europei, am solicitat sprijin pentru ca Directiva 541/2013 a Parlamentului European să fie transpusă şi în legislaţia românească cât mai repede posibil.

Directiva 541/2013 a Parlamentului European stabileşte un set de reguli care normalizează relaţia dintre persoanele împrumutate şi bănci.

Practic vorbim că în momentul în care intră în vigoare această directivă, băncile vor fi obligate să convertească împrumuturile pe care creditaţii le-au contractat în euro sau în altă monedă, în moneda naţională a statelor non-euro. La solicitarea clientului, banca va face o conversie a creditului din euro sau din altă monedă în orice monedă solicită acesta, fără costuri suplimentare ascunse şi fără niciun fel de altă garanţie.

Susţin această măsură necesară pentru ajutorarea numeroaselor familii ale căror rate bancare sunt împovărate de fluctuaţiile cursului de schimb valutar. Toţi românii care la ora aceasta plătesc rate în euro sau în altă monedă, deşi au veniturile în lei, vor avea posibilitatea să solicite băncilor conversia creditului în moneda naţională, în condiţii corecte şi avantajoase. De aceea cred că intrarea în vigoare a acestei directive trebuie să se petreacă în cel mai scurt timp cu putinţă.

Transpunerea Directivei 0541/2013 a Parlamentului European în legislaţia naţională este necesară. Atât numărul mare de beneficiari, cât şi nevoia de sprijin de care familiile tinere au nevoie atunci când se zbat să-şi achiziţioneze o locuinţă sunt argumente concludente care ne arată fără doar şi poate că o propunere legislativă de transpunere a acestei directive în legislaţia naţională se impune.

Tocmai de aceea voi iniţia un proiect de lege pentru ca această directivă să fie transpusă în legislaţia românească şi vă solicit. stimate colege şi stimaţi colegi, sprijinul în acest demers.

Fie că vorbim de ieftinirea creditelor în lei, mai ales pentru programul Prima Casă, fie că vorbim de reducerea comisioanelor interbancare, fie că vorbim de transpunerea acestei directive a Parlamentului European în legislaţia naţională trebuie să susţinem măsuri prin care să îi sprijinim pe români. Guvernul României vine în ajutorul celor peste 900.000 de români care întâmpină dificultăţi în plata lunară a ratelor la bănci. Timp de doi ani, toţi românii care au rate de maximum 1.000 de lei pe lună la bănci vor plăti aceste rate la jumătate. Perioada de graţie va permite multor familii tinere din România şi multor români să-şi redobândească stabilitatea financiară. Aceste două măsuri care sunt practic complementare sunt un ajutor real atât pentru cei care au contractat credite, cât şi pentru cei care vor să recurgă la soluţii de creditare pentru a-şi începe un drum normal în viaţă.

Familia tânără trebuie să fie fundaţia pe care se sprijină stabilitatea şi prosperitatea economică a generaţiilor viitoare. Ea trebuie ajutată şi sprijinită, iar transpunerea în legislaţia românească a acestei directive poate ajuta un tânăr, o familie tânără să-şi achiziţioneze mai uşor o casă sau să îşi plătească rata lunară la bancă.

Solicit pe această cale sprijin din partea Guvernului pentru ca iniţiativa legislativă pe care o voi depune, de transpunere a Directivei 0541/2013 în legislaţia românească, să se dezbată în cel mai scurt timp.

Avem nevoie de sprijin concret pentru familiile tinere din România. În opinia mea, familia tânără trebuie să fie în continuare o prioritate economică şi socială pentru politicile publice din România. Începutul de drum este dificil pentru cei mai mulţi dintre tineri, şi tocmai de aceea ei trebuie sprijiniţi şi ajutaţi. Implementarea acestei directive în legislaţia naţională, împreună cu măsura de reducere cu 50% a ratelor datorate băncilor pentru o perioadă de doi ani, poate fi o gură de oxigen şi o mână de ajutor pentru românii care lună de lună sunt nevoiţi să plătească o rată bancară majorată datorită fluctuaţiilor schimbului de curs valutar.

Fac apel la dumneavoastră să susţineţi transpunerea în legislaţia naţională a acestei directive pentru ca toţi românii care doresc să-şi convertească împrumutul dintr-o monedă străină în moneda naţională să poată să facă acest lucru.

Vă mulţumesc.

Ana Birchall, deputat, Colegiul nr. 5, Vaslui.

Domnul Ioan Oltean:

Da. Mulţumesc foarte mult, doamnă deputat.

Invit la microfon pe domnul deputat Aurelian Mihai, din partea Grupului de deputaţi fără apartenenţă politică, şi se pregăteşte domnul deputat Florin Pâslaru, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Te rog, domnule coleg, ai cuvântul.

Domnul Aurelian Mihai:

Bună dimineaţa!

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

"Campanie negativă la adresa românilor în Uniunea Europeană".

Mă văd obligat, în urma articolelor apărute în presa britanică cu privire la măsurile de eliminare a interdicţiei pe piaţa muncii, să fac lămuriri cu privire la mesajul transmis de presă şi care este diferit de ceea ce am transmis la sfârşitul anului trecut.

Am apărat şi voi apăra în continuare interesele cetăţenilor români din diaspora, iar dacă soarta a vrut să facem parte din Uniunea Europeană, atunci ar fi cazul ca şi noi, românii, să ne bucurăm de egalitatea conferită de statutul de cetăţean "european", oriunde ne-am afla.

Părerea mea este că noi, românii, nu putem fi cetăţeni de mâna a doua şi nici nu este bine să plecăm capul în faţa nimănui, indiferent unde ne-am afla.

Eu însumi mă simt insultat în calitatea de cetăţean european pentru modul în care suntem trataţi, fie că e vorba de presa tabloidă din Marea Britanie sau de anumiţi politicieni din Europa occidentală, şi desconsideraţi, însă solicit colegilor parlamentari, aşa cum am solicitat şi în mass-media, ca întreaga clasă politică, decidenţii politici de la Bucureşti, să ia apărarea românilor din diaspora. Pentru că românii din diaspora şi în special cei aflaţi în aceste momente în Uniunea Europeană au nevoie de sprijinul politicienilor lor.

Susţinem economic şi fără condiţii ţara noastră suficient de bine, încât este cazul ca şi clasa politică să fie sensibilizată cu privire la ceea ce se petrece încă în Marea Britanie şi nu numai, în cazul compatrioţilor noştri.

Referitor la "profeţiile" multor moştenitori ai talentului profetic, poate chiar ai lui Nostradamus, dar fără rimă, pe care îi găsim între unii ziarişti şi politicieni din presa vestică, apocaliptica invazie a românilor nu a avut loc nici în Marea Britanie, nici în altă ţară din Uniunea Europeană, iar după cum vedem, 2014, a început cu o veste destul de bună pentru cetăţenii români, în sensul în care ţările care restricţionau accesul lor pe piaţa muncii pentru muncitorii români şi bulgari, l-au ridicat cu începere de la 1 ianuarie 2014, ceea ce reprezintă o victorie a raţiunii şi a valorilor fundamentale pe care este construită Uniunea Europeană.

În această situaţie apar cu atât mai lipsite de sens campaniile de presă îndreptate împotriva românilor, de altfel, campanii la care au aderat şi oameni politici importanţi din Marea Britanie şi Germania, în căutare de voturi, în perspectiva alegerilor pentru Parlamentul European.

Cei care discriminează cetăţenii români, cu toate că nu putem fi consideraţi drept emigranţi în cadrul Uniunii Europene, sunt mulţi, iar toate acele propuneri venite din sfera politicienilor avizi de imagine construită în detrimentul unor comunităţi de europeni mai săraci contravin nu numai regulilor de funcţionare a Uniunii Europene, dar şi moralităţii.

Pentru a vă demonstra forţa în toate formele ei nu este nevoie neapărat să loviţi în cei săraci, cât despre a vă demonstra veleităţile de profeţi, v-aş îndemna mai degrabă să constataţi prezentul şi să concluzionaţi asupra trecutului, anticiparea viitorului lăsati-o deoparte deocamdată, dacă nu vă cerem prea mult, pentru că singurii care au plătit de pe urma supoziţiilor dumneavoastră şi a campaniei negative sunt cetăţenii români şi bulgari, la dumneavoastră încă nu a venit factura, factură care poate va sosi cândva ... în viitor!

Vă mulţumesc.

Domnul Ioan Oltean:

Mulţumesc, domnule deputat.

Îl invit la microfon pe domnul deputat Florin Pâslaru şi se pregăteşte doamna deputat Cristina Nichita, de la acelaşi Grup parlamentar al PSD.

Domnul Florin-Costin Pâslaru:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea de astăzi se intitulează: "Tinerii din România".

Tineretul trebuie privit ca o forţă în construcţia europeană, şi nu ca o problemă în plus de gestionat. Pentru aceasta trebuie să i se faciliteze exprimarea ideilor şi posibilitatea confruntării cu cele ale altor factori implicaţi. Într-un raport al Comisiei Europene se subliniază întrepătrunderea tot mai accentuată a diferitelor statusuri sociale. Cu cât societatea oferă mai puţine garanţii - de siguranţă a locului de muncă, asigurări sociale etc. - cu atât caracterul neliniar al parcursului individual este mai evident.

Europa este un spaţiu în care obiectivul este promovarea respectului valorilor fundamentale, spaţiul în care ei trăiesc, studiază şi lucrează. Instituţiile care gestionează acest spaţiu li se par, în anumite cazuri, departe de realitatea cotidiană. Continuarea proiectului comunitar, perspectiva extinderii Uniunii Europene depind în mod neechivoc de adeziunea şi implicarea tinerilor.

Tânăra generaţie, împreună cu problemele cu care se confruntă, constituie o preocupare permanentă la nivel comunitar. În ciuda situaţiilor foarte diferite, tinerii împărtăşesc valori, ambiţii, dar şi dificultăţi asemănătoare.

Tinerii europeni au multe lucruri interesante de spus, ei fiind primii afectaţi de ulterioarele evoluţii din domeniul economic, social şi politic. Dezechilibrele demografice, mondializarea, diversitatea culturilor reprezintă doar câteva probleme care îi implică direct. Ei sunt cei chemaţi să stabilească noi forme ale relaţiilor sociale, noi maniere de exprimare a solidarităţii, să experimenteze diferenţele şi să iasă îmbogăţiţi spiritual din aceste experienţe.

Tinerii europeni trăiesc în societăţi deschise influenţelor culturale şi economice exterioare. Ei contestă anumite consecinţe ale mondializării şi îşi exprimă îndoielile cu privire la anumite instituţii internaţionale. Aceste raporturi sunt dovada unei stări de spirit ce nu trebuie ignorată.

Responsabilii politici naţionali şi europeni sunt chemaţi să faciliteze această adaptare, transformându-i pe tineri în actori direct implicaţi în societate, folosind la maximum potenţialul lor. Dezbaterea privind viitorul Europei este în curs. Extinderea preconizată va deschide noi perspective, dar vor apărea şi noi probleme de rezolvat.

Proiectul privind construcţia europeană are nevoie şi de entuziasmul şi de adeziunea tinerilor la ansamblul valorilor pe care se fondează. Tinerii au subliniat permanent că vor să participe la construcţia Europei, la dezbaterile referitoare la un viitor care îi priveşte direct.

Una dintre sarcinile principale ale României de astăzi este formarea unei tinere generaţii, a unui om nou însufleţit de idealuri nobile, cu un orizont cultural!

Vă mulţumesc mult.

Domnul Ioan Oltean:

Mulţumesc, domnule deputat Florin Pâslaru.

O invit la microfon pe distinsa noastră colegă Cristina Nichita, deputat de Iaşi, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat.

Doamna Cristina Nichita:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Ioan Oltean:

Numai un pic, doamnă deputat, să-l anunţăm şi pe următorul vorbitor, domnul deputat Flavius Măduţa, din partea aceluiaşi grup parlamentar.

Aveţi cuvântul acum, doamnă deputat.

Doamna Cristina Nichita:

Vă mulţumesc.

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează: "Iaşiul vă salută".

Doamnelor şi domnilor deputaţi, stimaţi colegi,

Tema declaraţiei mele politice de astăzi este una care sunt convinsă că va trezi multe ecouri în mintea, dar şi în sufletul Domniilor Voastre. 2014 este anul în care se pun bazele candidaturii solide pentru titlul de Capitală culturală europeană 2021 şi sunt convinsă că va fi o perioadă nu numai de justă apreciere a meritelor oraşelor candidate din România, ci şi de afirmare a orgoliilor şi a patriotismului local. Oraşul din România care va deveni Capitală culturală europeană va reprezenta întreaga spiritualitate românească, se va bucura de o dezvoltare a infrastructurii şi de o activizare a pulsului cultural, care se vor resimţi pe decenii întregi.

De la Iaşi, urăm succes tuturor candidaţilor, dar ne manifestăm o încredere vecină cu convingerea că fosta capitală a Moldovei este cea mai îndreptăţită candidată pentru această demnitate excepţională. Fără a nega o inevitabilă doză de subiectivism în această afirmaţie, vreau să vă prezint însă şi argumentele Iaşiului în acest sens.

Iaşi înseamnă tradiţie culturală şi academică. Aici a existat primul teatru naţional, prima universitate, de la Iaşi au pornit marii clasici care au pus bazele literaturii române, suflarea ieşeană a însoţit simţirea culturală în domeniul filologic, artistic şi chiar ingineresc. Pe noua axă culturală, modernizată recent prin cel mai important proiect european de acest fel, Iaşiul oferă vizitatorilor săi cea mai mare concentrare urbană de repere culturale, începând cu Universitatea "Al.I. Cuza" şi sfârşind cu Palatul Culturii. La Iaşi răsună încă paşii marilor personalităţi culturale, muzeele le păstrează vie amintirea mai mult decât oriunde în această ţară.

Ştiu că mulţi dintre dumneavoastră susţin că Iaşiul are doar tradiţie, că prezentul cultural nu este la înălţimea trecutului urbei. Acelora dintre dumneavoastră care împărtăşesc această idee le spun să vină la Iaşi, să vadă câte librării funcţionează în oraşul nostru, să vadă trei mii de oameni asistând la concertele în aer liber ale Operei române sau ale Filarmonicii, să vadă forfota din cele peste patruzeci de biblioteci şi, de ce nu?, să se convingă cu ochii lor de dimensiunea cu adevărat internaţională pe care o au FIE şi FILIT, adică Festivalul Internaţional al Educaţiei şi Festivalul Internaţional de Literatură şi Traducere.

Iaşiul mai reprezintă şi punctul nodal al legăturilor culturale între cele două state româneşti, România şi Republica Moldova. Nicăieri relaţiile culturale între românii de o parte şi de alta a Prutului nu sunt mai strânse, nicio altă comunitate urbană din România nu face mai mult decât Iaşiul pentru menţinerea vie a flăcării culturii româneşti peste hotare.

Capitală culturală europeană nu mai înseamnă doar cultură. În ultima vreme, industriile creative au început să joace un rol extrem de important în acordarea acestei distinse calităţi. Se ştie bine că Iaşiul este, probabil, după Bucureşti, cel mai important centru al creaţiei de modă. La Iaşi se produc programe informatice pentru giganţii Internetului, folosindu-se energiile creatoare ale studenţilor celui mai important centru universitar de după Bucureşti. Referindu-ne iarăşi doar la fapte, trebuie să subliniem că administraţia ieşeană vorbeşte în programele sale, prin programul politic al primarului Gheorghe Nichita, despre industrii creative încă din anul 2004, fosta capitală a Moldovei fiind probabil singurul oraş din ţară care se poate mândri cu o asemenea gândire strategică.

Doamnelor şi domnilor, stimaţi colegi,

Am hotărât să fac această declaraţie politică cu ocazia manifestărilor de pe 24 ianuarie, când am celebrat la Iaşi 155 de ani de la Unirea Principatelor. În 1859, renunţarea la calitatea de capitală a unui stat a însemnat pentru Iaşi un sacrificiu imens, pe care strămoşii concetăţenilor mei de azi l-au făcut însă cu mândria că pun bazele unei construcţii măreţe. A venit poate vremea ca întreaga Românie să aprecieze sacrificiul istoric de atunci şi să confere Iaşiului statutul simbolic de Capitală culturală a României şi a Europei.

Aşa să ne ajute Dumnezeu!

Cristina Nichita, deputat PSD Iaşi, Colegiul uninominal nr. 9.

Mulţumesc.

Domnul Ioan Oltean:

Vă mulţumesc şi eu, doamnă deputat.

Îl invit acum la microfon pe domnul deputat Flavius Măduţa, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, şi se pregăteşte doamna deputat Carmen Hărău, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Aveţi cuvântul, distinse coleg.

Domnul Flavius-Luigi Măduţa:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea de astăzi se intitulează: "Trebuie să stimulăm aducerea şi păstrarea în sistemul de educaţie a oamenilor valoroşi".

Învăţământul trebuie să reprezinte pentru România o prioritate naţională: doar printr-o strategie bazată pe cunoaştere şi competenţă vom reuşi să pregătim o societate capabilă să facă performanţă. Ideea stabilirii învăţământului ca prioritate naţională rămâne vorbă goală dacă nu vom asigura cele mai bune condiţii oamenilor care susţin acest sistem: cadrele didactice şi administraţia şcolilor. Prin toate măsurile legislative şi guvernamentale, trebuie să stimulăm aducerea şi păstrarea în sistemul de educaţie a oamenilor valoroşi.

Guvernarea USL a făcut o serie de paşi în direcţia potrivită: a reîntregit salariile bugetarilor, inclusiv ale profesorilor; a majorat salariile profesorilor debutanţi; a alocat bani pentru sumele câştigate în instanţă de cadrele didactice. Sunt toate măsuri care, în fond, arată respect pentru educaţie şi un sprijin meritat celor care lucrează în sistem.

Totuşi, în ultima perioadă, au fost luate şi unele decizii care nu ajută la buna funcţionare a învăţământului şi la sprijinirea celor care şi-au dedicat activitatea profesională şcolii. Astfel, prin OUG nr. 77/2013 se desfiinţează funcţiile de conducere pentru personalul didactic auxiliar, posturile de conducere transformându-se în posturi de execuţie corespunzătoare studiilor şi condiţiilor de vechime. Ca o consecinţă a aplicării acestei norme, dispar indemnizaţiile cuvenite personalului didactic auxiliar care ocupă funcţii de conducere. Cei afectaţi sunt secretarii şi administratorii financiari. Trebuie să ţinem cont de specificul activităţii şcolare, în unităţile de învăţământ nu se pot constitui birouri şi servicii cu un anumit număr de posturi de execuţie solicitat de ordonanţa amintită. După cum se ştie, volumul activităţii secretarilor şi administratorilor financiari din şcoli a crescut, nu este deloc corect să fie loviţi prin diminuări salariale.

O altă măsură care bulversează activitatea şcolilor este limitarea degrevării directorilor de activităţile didactice la 4 ore din normă/post didactic pentru unităţile şcolare care nu se încadrează în bugetul aprobat. Cum nicio unitate şcolară nu se încadrează în cheltuielile bugetare aprobate, directorii ar trebui să petreacă mai mult timp la catedră. Decizia nu este bună, pentru că încarcă foarte mult programul celor care îşi asumă funcţii de conducere şi demotivează cadrele didactice care îşi asumă responsabilităţi de conducere. Se impune degrevarea totală a celor ce deţin funcţia de director, pentru buna desfăşurare a procesului educativ.

Noi trebuie să depunem eforturi pentru ca învăţământul să devină atractiv pentru oameni de valoare. În acelaşi timp, trebuie să evităm greşelile guvernării PDL, care a gândit măsurile legate de învăţământ strict contabil. Lucrăm cu oameni, nu cu cifre, şi cu oameni care formează şi modelează caractere.

Deputat PSD, Colegiul nr. 1 Arad - Flavius Măduţa.

Vă mulţumesc.

Domnul Ioan Oltean:

Mulţumesc foarte mult, domnule coleg.

Invit la microfon pe doamna deputat Carmen Hărău, din partea Grupului parlamentar al PNL, şi se pregăteşte domnul Constantin Adăscăliţei, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Aveţi cuvântul, stimată colegă.

Doamna Eleonora-Carmen Hărău:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Am mai degrabă o nedumerire decât o declaraţie politică de tip constatare sau indicaţie. Asist, am asistat cu toţii la dispute, la discuţii, la acuze interne şi internaţionale legate de abordarea justiţiei de către politic.

Raportul MCV este, fără niciun fel de tăgadă, destul de acuzator în ceea ce priveşte independenţa justiţiei în problema insistenţei sau în problema acţiunii mass-mediei şi în problema opiniilor politice în legătură cu deciziile judecătoreşti. Sunt foarte de acord şi sunt ataşată, ca deputat liberal, fără niciun fel de ezitare, valorilor europene care privesc întărirea justiţiei şi independenţa acesteia. Am în schimb o nedumerire: dacă executivul răspunde din punct de vedere juridic în faţa justiţiei şi în faţa politicului, ca putere în stat, dacă politicul răspunde în faţa colegilor politicieni, în faţa electoratului, la vot, în faţa justiţiei, ca putere în stat, în faţa cui răspunde justiţia prin reprezentanţii săi, prin indivizi, atunci când nu pot fi dovediţi ca fiind corupţi, ci pur şi simplu greşesc ?

Dragi colegi, nu este o pledoarie pentru politicieni care încalcă legea, este o pledoarie pentru întărirea statului de drept şi a competenţei juridice prin responsabilizarea, mai mult decât există în acest moment, a magistraţilor care, în pofida faptului că se câştigă procese la CEDO, nu sunt traşi la răspundere individual pentru greşelile pe care le fac. Eu acum nu vorbesc despre lipsa de onestitate, deşi sunt pline ziarele şi, mă rog, am avut regretabile cazuri de magistraţi dovediţi infractori. Eu vorbesc de magistraţii care, din incompetenţă sau din lipsă de aplecare conştiincioasă asupra speţelor, greşesc. Păi, un magistrat care greşeşte - şi nu-i vorba acum de politicieni, vă rog să fiu bine înţeleasă, ci este vorba de cei 22 de milioane de români - îţi strică, pur şi simplu, îţi poate întoarce viaţa pe dos.

Aş vrea să vă gândiţi, cu tot respectul, eu fac parte din Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, sunt deci economist, nu jurist, dar există colegii noştri din Comisia juridică, să găsim soluţii astfel încât să contribuim la întărirea capacităţii profesionale, individuale şi de breaslă în interesul acelor magistraţi, mulţi la număr, cei mai mulţi la număr, care sunt competenţi, care îşi fac bine treaba şi care trebuie să reziste, să fim cinstiţi, unor anumite presiuni mediatice sau, mă rog, de altă natură.

Deci, din punctul meu de vedere, parlamentar liberal al municipiului Hunedoara, se impun urgente măsuri de responsabilizare la nivelul individului magistrat, astfel încât să fim siguri că cine greşeşte şi influenţează negativ viaţa cuiva plăteşte pentru lucrul acesta. Vor fi şi Domniile Lor mai atenţi şi va fi şi actul de justiţie mult mai bine pus la punct şi aspectat. Atenţie, nu în interesul politicienilor, ci în interesul dreptăţii, în interesul românilor.

Vă mulţumesc frumos.

Domnul Ioan Oltean:

Vă mulţumesc şi eu, doamnă deputat.

Îl invit acum la microfon pe domnul deputat Constantin Adăscăliţei, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, şi se pregăteşte domnul deputat Sorin Iacoban, din partea aceluiaşi grup parlamentar.

Aveţi cuvântul.

Domnul Constantin Adăscăliţei:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi se vrea mai degrabă a fi o intervenţie la Strategia naţională de sănătate 2014-2020, ştiind că în luna decembrie Ministerul Sănătăţii a lansat în dezbatere publică strategia naţională pentru această perioadă, respectând astfel un angajament asumat prin programul Uniunii Social-Liberale, dar şi în faţa Comisiei Europene.

Evenimentul a stârnit interes în rândul tuturor actorilor implicaţi şi mă bucur că a ajuns şi în teritoriu, unde prefecturile au organizat dezbateri prin intermediul grupurilor de dialog social. La discuţii în teritoriu au participat medici, asociaţii profesionale, şi organizaţii nonguvernamentale, manageri de instituţii sanitare, dar şi autorităţi care au rolul de a duce concluziile la nivelul actului legislativ.

Scopul acestei strategii este, fără doar şi poate, îmbunătăţirea stării de sănătate a românilor, iar acest lucru înseamnă o creştere a calităţii vieţii tuturor cetăţenilor.

Guvernul Uniunii Social-Liberale propune o abordare multianuală, pe trei direcţii strategice: sănătatea publică, pe de o parte, serviciile medicale, pe de altă parte, şi îmbunătăţirea capacităţii instituţionale la toate nivelurile.

Una dintre priorităţile prezentate în Strategia de sănătate este prevenţia, ce se regăseşte în toate componentele acesteia.

În demersul de astăzi îmi permit să subliniez câteva aspecte care au rezultat din experienţa administrativă cu medicii din judeţul Iaşi, dar şi din audienţele teritoriale pe care le-am susţinut ca parlamentar. Am prezentat în trecut statistici care demonstrau punctele slabe ale sistemului sanitar românesc, în primul rând, datorită subfinanţării, cu mult sub media europeană. În acelaşi document am constatat că unul din punctele forte ale sistemului românesc este chiar resursa umană, bine pregătită, de altfel, şi dedicată profesiei, în ciuda aceloraşi lipsuri financiare.

În condiţiile unor bugete limitate, este firesc ca Strategia românească de sănătate să îşi propună utilizarea eficientă a resurselor. Din cauza supraaglomerării spitalelor şi a costurilor mari pe care le presupune tratamentul ambulatoriu trebuie să avem o maximă atenţie pe toate etapele aşa-numite de "pre-spital". Abordarea propusă astfel este de a conferi tratamentului spitalicesc caracterul de urgenţă în cadrul serviciilor medicale publice.

Asta înseamnă încurajarea serviciilor medicale de la baza piramidei instituţionale, respectiv medicina primară, policlinici şi cabinetele de medicină de familie.

Medicina de familie este practicată în ţara noastră de aproximativ 14 000 de medici, cu o răspândire mai largă în mediul urban şi pe zone de concentrare demografică, dar rarefiată în mediul rural. La această oră sunt numeroase localităţi în ţara noastră unde nu există medic de familie, lucru care îngreunează accesul populaţiei la sănătate şi complică actul medical în ansamblul său.

Medicul de familie prestează o multitudine de servicii medicale pentru asiguraţi: consultaţii, vaccinări, prescrierea medicaţiei necesare, activitate profilactică, controlul în unităţile şcolare, supravegherea gravidelor, urgenţe şi altele, asta fără a mai lua în discuţie întocmirea documentaţiilor periodice pentru CASJ sau activităţile administrative sau de aprovizionare a propriilor cabinete. Este timpul ca sistemul să aibă în vedere motivarea acestor oameni care au una dintre cele mai grele misiuni în acordarea de servicii medicale asiguraţilor.

Dragi prieteni, unul dintre principiile care recompensează medicii de familie este că "fondurile urmează pacientul", iar societatea noastră trebuie să şi-l asume în mod firesc pe termen lung.

Încurajarea acestor măsuri compensatorii nu face decât să îmbunătăţească actul medical şi cu siguranţă poate avea efecte şi în stoparea migraţiei medicilor, care s-a demonstrat că este o pierdere atât pentru pacienţi, cât şi pentru statul român, care investeşte bani în educaţia universitară.

Alt obiectiv al Strategiei naţionale de sănătate 2014-2020 este acela al creării unor condiţii pentru atragerea de fonduri europene, în mod special pentru cabinetele din mediul rural, a căror lipsă de dotări şi condiţii improprii de funcţionare sunt bine-cunoscute, absorbţia de fonduri, cred eu, trebuie privită ca oportunitate şi încurajată.

Concluzionez astfel că, deşi sistemul este subfinanţat, o strategie coerentă poate elimina inechităţile şi putem obţine pe termen lung un acces la sănătate cât mai aproape de cel european.

Vă mulţumesc, dragi prieteni, pentru atenţie.

Domnul Ioan Oltean:

Mulţumesc şi eu, domnule deputat.

Şi ultimul vorbitor înscris pe listă astăzi, domnul deputat Sorin Iacoban, deputat PSD de Iaşi.

Aveţi cuvântul, domnule coleg.

Domnul Sorin-Avram Iacoban:

Bună ziua, domnule preşedinte.

Declaraţia mea politică de astăzi se numeşte "Facturile încep să se deconteze la Palatul Cotroceni".

Dragi colegi, după ultimele apariţii este evident faptul că încă "locatarul de la Cotroceni" se află în imposibilitate de a-şi mai exercita atribuţiile sale constituţionale, şi aceasta nu din cauza buletinului medical anual ţinut bine la secret, ci din cauza facturilor vechi pe care domnul preşedinte le are de decontat.

Primul beneficiar al acestor facturi este domnul general Opriş, şeful STS din decembrie 2005, exact după câştigarea mandatului de preşedinte de către Traian Băsescu. Şi cum toate lucrurile importante se chibzuiesc de la Palatul Cotroceni, începând cu decembrie 2004, trebuie să ne amintim că în 2009 preşedintele Băsescu, bine cablat de STS, ştia rezultatul votului scrutinului prezidenţial, fără ca unele secţii de votare din afara teritoriului României să fi deschis măcar urnele.

Şi atunci vine firesc următoarea întrebare: cum poate ultimul autocrat în Europa să renunţe la serviciile ultimului general care face poliţie politică în Europa, când tocmai acesta din urmă i-a oferit pe tavă al doilea mandat prezidenţial?

Despre responsabilitatea STS cu privire la tragedia care a avut ca urmare decesul a două persoane în Munţii Apuseni se va vorbi mult de-acum încolo.

Pentru rezultate remarcabile obţinute în organizarea şi coordonarea STS, când acesta a sprijinit câştigarea celui de-al doilea mandat de preşedinte al domnului Băsescu, domnul Opriş a fost decorat, în 2010, de Preşedintele României, cu Ordinul Naţional "Steaua României" în grad de ofiţer.

Evident că domnul Opriş a înţeles exact solemnitatea momentului, încheind apoi 59 de contracte cu aceeaşi firmă, prin interpuşi, reuşind să furnizeze către ROMATSA, prin încredinţare directă, sistemul de căutare şi salvare în caz de accidente aeronautice, tocmai sistemul care nu a funcţionat la ultima tragedie.

Lecturând puţin CV-ul Serviciului de Telecomunicaţii Speciale, vom vedea că acesta este mai mult decât premiat la nivel european, începând din anul 2009, când a fost premiat pentru activitatea de informare a cetăţenilor, şi până în 2013, când a câştigat "Premiul 112 pentru o viaţă mai sigură", la Riga, în Letonia.

Totuşi, din multiplele distincţii pe care le-a primit Serviciul Unic de Urgenţă 112 nu putem trece cu vederea şi premiul primit pentru episodul din 21 iulie 2011, când, la ora 19,55, Centrul Judeţean de Preluare a Apelurilor de Urgenţă Arad 112 a primit un apel de la un cetăţean belgian care informa că s-a rătăcit cu alte 33 de persoane în pădurea din apropierea satului Ghioroc. Localizarea apelului s-a făcut în regiunea Munţii Zarandului, între localităţile Covăsânţ şi Coşoaia iar după doar două ore au fost găsiţi toţi cei 34 de rătăciţi, dintre care unul, aflat în şoc hipotermic, a primit asistenţa necesară, reuşind să scape cu viaţă.

Domnule general Opriş, de ce în iulie 2011 s-a putut face localizarea apelului telefonic şi acum nu, deşi circumstanţele sunt aproape identice: zonă muntoasă în ambele cazuri, apelarea Serviciului 112 în ambele cazuri, localizarea ambelor grupuri de persoane între două localităţi, în ambele cazuri? Atunci, între Covăsânţ şi Coşoaia, acum între Horea şi Beliş, în ambele cazuri, pacienţi aflaţi în şoc hipotermic.

Cum s-a putut face atunci localizarea apelului şi prin ce metode, ţinând cont că în cazul respectiv nu a fost vorba nici de coordonate transmise, nici de screenshot-uri, ci doar de un simplu apel la numărul unic de urgenţă 112.

Oare STS-ul stabileşte nivelul de alertă şi prioritate de acţiune în funcţie de cetăţenia celor aflaţi într-o situaţie de pericol?

Să înţelegem că pe cei 34 de rătăciţi din Munţii Zarandului i-au salvat cetăţenia belgiană şi frica de posibile reacţii ale Comunităţii Europene?

Să înţelegem că pentru STS cetăţenii români sunt doar "cetăţeni de mâna a doua", faţă de care bugetul instituţiei trebuie conservat?

La numai un an după momentul în care, în decembrie 2009, preşedintele "cablat" de STS încă din 2005 anunţa victoria în alegeri înainte ca urnele să se fi deschis în unele secţii de votare din străinătate, care au asigurat de fapt diferenţa de voturi, împreună cu celebra frază prezidenţială adresată poporului român: "I-am ciuruit!", STS primeşte o majorare a bugetului cu 40%, ajungând la fabuloasa sumă de 466,5 milioane de lei, reuşind să atragă apoi şi fonduri colaterale de la bugetul de stat şi Fondul European de Dezvoltare Regională pentru implementarea mai multor proiecte, printre care amintim implementarea Proiectului de realizare a infrastructurii GIS, precum şi a sistemului informatic din cadrul Sistemului Naţional Unic pentru Apeluri de Urgenţă, unde se varsă anual aproape 20% din totalul bugetului STS.

Unde sunt rezultatele, domnule Opriş, ţinând cont că de data aceasta, deşi în 2011 localizarea turiştilor belgieni s-a putut face cu precizie de un metru, în 2014 au existat trei tentative de localizare din partea STS: prima, la 16 şi 22 de minute, cu o eroare de aproximativ 12 kilometri, a doua, cu o eroare de aproximativ 14 kilometri şi o a treia, o localizare realizată de ROMATSA, având eroare de 7 kilometri.

Preşedintele Băsescu a apărut din nou, jenant, într-o declaraţie de presă, precizând că STS nu ar avea "capabilităţile" necesare pentru a realiza o localizare decât pentru apeluri venite de pe telefonul fix.

Trecând peste faptul că preşedintele inventează un nou cuvânt în limba română, "capabilităţi", dorind probabil să se refere la capacităţi, fiind, cu siguranţă, tulburat de cele patru cuburi de gheaţă aflate, bineînţeles, nu singure, în pahar, se arată foarte hotărât de ideea de a acoperi directorul STS-ului care, în opinia sa, este un profesionist desăvârşit, de vreme ce a putut oferi rezultatele corecte ale scrutinului prezidenţial din 2009 la doar 15 minute de la închiderea secţiilor de votare, şi cu mai mult de 72 de ore înaintea numărătorii oficiale a Biroului Electoral Central.

Domnule preşedinte, dacă e vorba de telefonul fix, localizarea o putem face şi din cartea de telefoane, unde se precizează numărul de telefon, numele exact al abonatului, precum şi adresa.

Probabil că încă locatarul de la Cotroceni, "cablat" peste tot din decembrie 2005, se simte ameninţat de generalul Opriş şi de alţii care cunosc, probabil, nişte secrete prezidenţiale, unul dintre ele devoalat tocmai de cine credeţi? Domnul Neamţu, preşedinte la Noua Republică, care a ieşit în conferinţă de presă, aducând la cunoştinţa publică că USL a avut o idee genială cu trecerea STS-ului la Ministerul de Interne.

De fapt, domnul Neamţu a vrut să dezlege misterul telefonului negru cu 12 butoane din cabinetul preşedintelui Băsescu, care în campania pentru referendumul demiterii Domniei Sale îl ruga pe preşedintele interimar, Crin Antonescu, să apese pe butonul numărul 3 pentru a afla cine a făcut rău României.

Deocamdată, putem specula cine ar fi răspuns de la butonul cu numărul 3. Posibil să fi răspuns Elena Udrea, Anca Boagiu sau poate Monica Iacob Ridzi sau, de ce nu, Mioara Mantale, sau poate chiar candidata la Miss România din tinereţe, Roberta Anastase, ori Andreea Paul, fostă Vass.

Însă la butonul cu numărul 4 de la telefonul din biroul preşedintelui Băsescu ne lămureşte domnul Neamţu ce se poate comanda: "Alo, legătura cu şpaga de un milion de euro, vă rog frumos!", aşa cum a declarat, de altfel, şi Domnia Sa.

Dragi colegi, după cum s-a văzut din ultimele manifestări ale "locatarului de la Cotroceni", cred că ar trebui ca pentru această funcţie să se impună un control medical la 6 luni de zile, nu la un an, aşa cum este legislaţia în acest moment.

Nu trebuie să trecem cu vederea nici faptul că Băsescu reuşeşte să demonstreze că poate încălca toate principiile diplomaţiei existente, dacă a avut vreodată habar de acestea.

Astfel, "primul tractorist al ţării", "moşierul de Nana" a făcut o vizită în Germania, într-un moment în care oficialii acestei ţări aveau în agendă alte întâlniri importante.

Domnul Ioan Oltean:

Domnule coleg, o să te rog, că ai depăşit cu mult, cu mult timpul alocat...

Domnul Sorin-Avram Iacoban:

Da, imediat, imediat.

Domnul Ioan Oltean:

Vă rog foarte mult să încheiaţi...

Domnul Sorin-Avram Iacoban:

Domnule Băsescu, poate că la Cotroceni, unde deja cântă cucuveaua, pentru dumneavoastră au ajuns facturile din decembrie 2009, însă ce veţi face când în decembrie 2014 vor ajunge facturile vechi de 10 ani, facturile tuturor românilor de care v-aţi bătut joc şi pe care i-aţi umilit cu zâmbetul pe buze şi, evident, în compania de-acum cunoscută, intimă, a celor 4 cuburi de gheaţă, bineînţeles, nu singure în pahar?!

Deputat de Iaşi, Sorin-Avram Iacoban.

Domnul Ioan Oltean:

Stimaţi colegi, cu aceasta am încheiat lista celor înscrişi pentru a-şi prezenta declaraţiile politice la microfonul Camerei.

Daţi-mi voie să îi nominalizez pe acei colegi de-ai noştri care au preferat să depună în scris, astăzi, declaraţia politică.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat avem următorii deputaţi: Ninel Peia, Dorel Covaci, Cătălina Ştefănescu, Violeta Tudorie, Andrei Dolineaschi, Vlad Cosma, Ion Călin, Neculai Răţoi, Laurenţiu Nistor, Ioan Munteanu, Iriza Scarlat, Cornel Itu, Cătălin Tiuch, Natalia Intotero, Dorel Căprar, Dan Tudorache, Mircea Drăghici, Ionuţ Vulpescu, Răzvan Tănase, Gabriela Podaşcă, Aurelia Cristea şi Florin Buicu.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal au depus declaraţii în scris următorii deputaţi: Verginel Gireadă, Gheorghe Dragomir, Radu Zlati, Anton Doboş.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat Liberal: domnii deputaţi Florin Gheorghe, Florin Secară, Alexandru Nazare, Claudia Boghicevici, Cezar Preda, Raluca Turcan, Ioan Balan şi Vasile Iliuţă au depus, în scris, şi ei, declaraţiile politice.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Conservator au depus declaraţii în scris domnii deputaţi Bogdan Ciucă, Ioan Moldovan, Claudiu Tănăsescu, Constantin Avram, Ion Diniţă, Ovidiu Raeţchi şi Cornelia Negruţ.

Din partea Grupului de parlamentari neafiliaţi: domnul deputat Florian Geantă.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Poporului-Dan Diaconescu, doamna deputat Maria Dragomir.

Aceştia sunt parlamentarii care au depuse declaraţiile în scris.

Statistic, stimaţi colegi, astăzi, de la microfonul Camerei s-au citit 21 de declaraţii: 17 din partea puterii, 4 din partea opoziţiei.

Observăm că, astăzi, opoziţia aproape că a lipsit. Iar declaraţiile depuse, însumate, se cifrează la 43, sunt 43 de declaraţii depuse în scris, 33 din partea deputaţilor reprezentând puterea şi 10 din partea deputaţilor care reprezintă opoziţia.

Stimaţi colegi, cu aceasta, declar închisă şedinţa consacrată declaraţiilor politice, astăzi, 4 februarie 2014.

Ne revedem în câteva minute, la şedinţa consacrată dezbaterilor pe marginea proiectelor înscrise pe ordinea de zi.

Să aveţi o zi frumoasă!

Doamne ajută!

Să auzim numai de bine!

(Următoarele intervenţii şi declaraţii politice au fost consemnate conform materialelor depuse de deputaţi la preşedintele de şedinţă.)

Domnul Adrian Gurzău:

"Încălcarea legislaţiei europene şi a dreptului la proprietate printr-o lege anticonstituţională"

Încă de săptămâna trecută am atras atenţia că, pe fondul scandalului legat de modificarea prevederilor Codului penal şi tentativa de trecere prin Parlament a Legii minelor, majoritatea USL a adoptat Proiectul de Lege privind restricţionarea tranzacţiilor cu terenuri în extravilan, cu 221 de voturi pentru, 27 împotrivă şi 50 de abţineri. Actul normativ ar urma să se aplice de la 1 ianuarie 2014, dată de la care România este obligată să permită vânzarea de terenuri agricole către persoane fizice străine din Uniunea Europeană. Deputaţii USL au modificat proiectul de lege iniţiat de Guvern, permiţând tranzacţionarea terenurilor agricole între rudele de gradul trei inclusiv, fără restricţiile impuse de această lege. Mai trebuie precizat faptul că acest proiect de lege a fost iniţiat de către Ministerul Agriculturii, minister pus în slujba intereselor lui Dan Voiculescu. În plus, potrivit viitoarei legi, noua autoritate, care va funcţiona direct în subordinea premierului Victor Ponta, va administra toate tranzacţiile cu terenuri extravilane din România şi va putea cumpăra în numele statului pământuri agricole, începând din anul 2014. Inclusiv amenzile vor fi în pixul acestui mult prea gonflat în autoritate prim-ministru, căci Autoritatea pentru Administrarea şi Reglementarea Pieţei Funciare va putea da amenzi de sute de mii de euro celor care încalcă restricţiile la tranzacţia cu terenuri în extravilan. Care restricţii, după cum v-am mai informat, încalcă grav dreptul la proprietate.

Asistăm la lansarea pe piaţă a unei noi legi anticonstituţionale. Nu văd cum ar putea trece aşa ceva de Curtea Constituţională a României, întrucât se încalcă dreptul de proprietate. Iar România riscă sancţiuni din parte Uniunii Europene. Căci, în momentul aderării la UE, România trebuia să liberalizeze circulaţia terenurilor agricole pentru toţi cetăţenii UE, iar UE trebuia să liberalizeze piaţa muncii pentru cetăţenii români. Ambele părţi au introdus însă nişte moratorii pe perioada maximă admisă de legislaţia europeană. Perioada expiră la 1 ianuarie 2014. Şi, în timp ce partenerii europeni respectă legislaţia chiar daca nu le convine, Uniunea Social Liberală introduce piedici suplimentare. Căci pentru Victor Ponta şi grupul său de interese, legea este veşnic facultativă.

Domnul Adrian Gurzău:

"Fie pâinea bună, rea, la gramaj se va fura"

Din ianuarie, pâinea comercializată în România va putea avea orice gramaj, conform unei decizii a Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor, condusă de liberalul Bogdan Cristian Nica. Acesta a eliminat pragul minim de 300 de grame pentru pâinea comercializată, precum şi obligaţia producătorului de a pune pe piaţă produse majorate doar din 100 în 100 de grame. Reamintesc faptul că cele două măsuri au fost introduse în 2011 de fostul şef al ANPC, Constantin Cerbulescu, cu scopul precis de "a face mai multă ordine pe piaţa produselor de panificaţie". Care, după cum se ştie, este una dintre importantele găuri ale evaziunii fiscale practicate în România.

Nu vreau să fac procese de intenţie, există specialişti în acest gen de manipulare, dar, practic, aceste măsuri încurajează frauda fiscală în domeniu. Este cu atât mai ciudat că aceste măsuri sunt date de către o instituţie care ar trebui să protejeze drepturile consumatorilor, nu să favorizeze înşelătoria. Efectele acestei decizii afectează în primul rând consumatorii. Aceştia vor fi păcăliţi de gramaj. Nemaifiind necesară o creştere vizibilă a gramajelor între produse, mă întreb cum ar putea un consumator să facă diferenţa dintre o pâine de 280 de grame şi una de 300 de grame?

Ca de obicei, în luarea deciziilor anticetăţean de către guvernarea USL, interesele sponsorilor de partid şi de stat au primat intereselor cetăţeanului. Şi în acest caz, adevăratele motive ale luării acestor măsuri vin la presiunea aşa-zişilor producători, care până de curând făceau evaziune fiscală. Se pare că reducerea TVA la pâine la 9% i-a lovit direct la buzunare şi ceea ce se colecta pe lanţul corupţiei nu mai poate susţine pe toată lumea. Aşa că s-a recurs la ceea ce ştie USL mai bine: buzunărirea cetăţeanului.

Domnul Gheorghe Ciobanu:

"Apel la responsabilitate în perspectiva anului electoral 2014"

2013 a fost un an bun pentru România. Pe lângă creşterea economică apropiată de 3% şi inflaţia cea mai mică de după Revoluţie, am reuşit să avem un deficit bugetar de doar 2,5%. Asta în condiţiile în care au crescut pensiile şi salariile bugetarilor, au fost mărite ajutoarele sociale şi a crescut cofinanţarea pentru proiectele cu fonduri europene. A fost, deci, anul care a consfinţit ieşirea ţării din criza economică profundă în care ţara a intrat odată cu guvernarea PDL-Boc în 2009.

Logica anului 2014 trebuie să fie aceea a consolidării creşterii economice, care să asigure apoi şi un progres în ceea ce priveşte nivelul de trai al populaţiei. Dintr-o asemenea perspectivă, este extrem de important ca întreaga clasă politică să dea dovadă de responsabilitate. În loc să urmărească obiective personale mărunte şi egoiste, care nu deservesc interesele românilor, responsabilii politici trebuie să se gândească la efectele pe care le poate avea escaladarea unui conflict care să destabilizeze România.

Acest apel al meu la responsabilitate vine în contextul în care ştim foarte bine ce s-a întâmplat în anul 2009. Atunci a existat o instabilitate politică pronunţată generată de dorinţa PDL şi a preşedintelui Băsescu de a păstra frâiele puterii. S-au amânat decizii economico-sociale majore şi s-a ajuns în postura în care România a împrumutat de la Fondul Monetar Internaţional nu mai puţin de 20 de miliarde de euro. Practic, acesta a fost preţul plătit de români pentru realegerea în fruntea statului a lui Traian Băsescu. Aici a fost punctul de început pentru toate măsurile aberante luate în vara lui 2010 de Executivul condus de Emil Boc: tăierile cu 25% ale salariilor bugetarilor, creşterea TVA de la 19% la 24%, impozitarea abuzivă a pensiilor şi tăierea ajutoarelor sociale.

Este absolut esenţial ca 2014 să nu se constituie într-un nou moment de alunecare în zona deciziilor politice contraproductive pentru români. Pentru asta este nevoie de stabilitate politică şi de demersuri care să nu fie distructive, venite din partea opoziţiei. Cu cât politicienii se vor abţine de la scandal şi războaie pornite din cine ştie ce motive nerelevante la nivel social şi economic, cu atât mai bine le va fi oamenilor simpli.

Fac un apel la toţi politicienii din partidele aflate la guvernare - PSD, PNL, UNPR şi PC - să nu cadă în zona exceselor şi să susţină până la capăt Cabinetul guvernamental condus de Victor Ponta. Strategia economico-socială pe care acesta o are dă deja rezultate şi ar fi foarte mare păcat dacă am strica acest echilibru fragil, dar pozitiv, din acest moment.

Dragi colegi din cadrul majorităţii parlamentare, susţineţi Guvernul Ponta pentru că este varianta cea mai bună ca Uniunea Social-Liberală să-şi atingă obiectivele politice. Un gând special merge către colegii din PNL: fiind alături de PSD şi sprijinind Executivul, cresc exponenţial şansele ca domnul Crin Antonescu să devină viitorul preşedinte al României.

Colegilor din opoziţie le lansez un îndemn la cumpătare şi echilibru. Îi rog să nu dea foc la ţară în speranţa deşartă a perpetuării unui regim politic care a generat şi aşa destul de multe suferinţe românilor simpli. Să se gândească foarte bine dacă acest efort merită, în condiţiile în care scade oportunitatea României de a creşte economic şi de a degaja încredere în rândul partenerilor noştri politici internaţionali şi a posibililor investitori străini în anii următori. O ţară în care se creează imaginea unui război pe viaţă şi pe moarte va îndepărta cu siguranţă investitorii şi va ridica semne de întrebare din partea responsabililor politici de la nivel european. Eu sunt convins că, dacă am avea un mesaj unitar către Europa, putere şi opoziţie, am reuşi să eliminăm şi Mecanismul de Cooperare şi Verificare, dar am putea accede în totalitate în Spaţiul Schengen.

În speranţa că acest îndemn al meu la responsabilitate politică din partea tuturor partidelor va fi receptat pozitiv şi înţeles ca atare în contextul în care 2014 este anul pe care românii îl aşteaptă de mult, le doresc tuturor o sesiune parlamentară cât mai constructivă şi care să genereze cât mai multe legi bune care să îmbunătăţească viaţa oamenilor simpli.

Domnul Ioan Munteanu:

"Tot despre călătoriile cu trenul"

În drumurile mele de la Piatra-Neamţ spre Capitală şi înapoi mi se întâmplă să văd şi să aud destule lucruri de la oamenii care călătoresc în acelaşi vagon cu mine.

Dincolo de frigul din timpul iernii şi de căldura sufocantă din zilele de vară, de mizeria din tren, de înghesuiala, bişniţăreala şi cerşetorii care te agresează la fiecare pas, ascult alte şi alte nemulţumiri ale călătorilor. Aflu că naşul este sever cu cine nu trebuie şi, dimpotrivă, îngăduitor cu persoanele atente; aud că trenurile vin cu mare întârziere şi că ajung la destinaţie când vor mecanicii; că dacă încerci să faci cunoscute lucruri care te deranjează, rişti să te alegi cu nişte apostrofări greu de uitat.

Cunosc toate aceste nereguli, am călătorit adesea în condiţii la limita suportabilului şi mi-am permis să adresez, de-a lungul anilor, câteva interpelări conducerii ministerului de resort. Mai exact, fiecărui nou ministru al transporturilor. Aveam convingerea că prin această luare de atitudine ceva chiar ar trebui să se schimbe şi să mai dispară unele din neregulile sesizate. Niciuna din aşteptările mele nu a primit confirmarea dorită, chiar dacă au trecut destui ani de când tot semnalez aspecte neplăcute. Într-unul din răspunsurile primite (cu foarte mare întârziere) s-a făcut referire la tot felul de articole şi alineate din regulamentul intern de funcţionare, fără referire exactă la plângerile făcute. De majoritatea deficienţelor se făceau responsabile firmele cu care CFR încheiase contracte pentru asigurarea condiţiilor de călătorie, iar concluzia ministerială era că sunt respectate standardele europene în materie de transport călători.

Am revenit cu o nouă situaţie observată în traficul feroviar: adesea călătoresc spre capitală cu trenul Regio de la Suceava, cel care are planificată sosirea în Gara de Nord la 19,40 (dar care ajunge întotdeauna cu întârziere, mai exact, după ora 20). Acest tren opreşte de fiecare dată în gara Crivina pentru un salariat CFR care cred că lucrează în zona Focşani. Mă întreb: cum este posibil aşa ceva? Este normal ca sute de pasageri (numărul lor este între 500 şi 1000) să fie obligaţi a-l aştepta pe domnul de la CFR să coboare în staţia de domiciliu?

Aştept ca în răspunsul pe care îl voi primi la această ultimă interpelare să găsesc o referire precisă la aspectul sesizat, dar şi la măsurile ce se impun a fi luate pentru situaţiile relatate anterior. Este cazul să se facă ordine în transportul de călători, pentru că e dezastru: e mizerie, frig, se fură tot ce e de furat, toaletele sunt insalubre... Şi toate aceste grave nereguli contra unui bilet de călătorie care nu-i deloc ieftin, ba dimpotrivă. Reiau propunerea de a invita echipa ministerială la o călătorie până la Suceava, prilej cu care să constate cât de puţin europene sunt condiţiile de voiaj pe acest traseu.

Domnul Viorel-Ionel Blăjuţ:

"Nu mai loviţi în universităţile de medicină!"

Ordonanţa de urgenţă a Guvernului, emisă la finele anului 2013, prin care instituţiile de învăţământ superior sunt obligate să dea statului 5% din veniturile în valută obţinute din taxele plătite de studenţii străini a trezit indignarea universităţilor. Potrivit Universităţii de Medicină şi Farmacie din Iaşi - una dintre instituţiile cele mai afectate de această decizie aberantă - politica Guvernului reprezintă o întoarcere în trecut, când cei care munceau erau obligaţi să-i ţină în spate pe cei care nu făceau nimic.

Un calcul realizat de UMF arată că - potrivit ordonanţei de urgenţă - ar trebui să vireze statului pentru anul universitar 2012- 2013 circa 600.000 de euro. La prima vedere, nu pare şi nici nu este o sumă mare, dar aceşti bani sunt folosiţi pentru a păstra Universitatea de Medicină drept una dintre cele mai prestigioase instituţii de învăţământ superior din România. În acest moment, la această importantă universitate ieşeană învaţă circa 2600 de studenţi străini, care plătesc anual taxe cuprinse între 3200 şi 5000 de euro.

Răspunsul UMF şi al celorlalte universităţi de medicină din ţară (ele fiind cele mai lovite de ordonanţa Executivului) este ferm. Vor ataca decizia Guvernului în contencios administrativ. Rectorii acestor instituţii declară că astfel de practici trădează foamea de bani a guvernanţilor, care încearcă prin orice mijloace să-şi finanţeze măsurile populiste.

Vreţi bani? Creaţi cele un milion de locuri de muncă promise în campania electorală, domnilor guvernanţi, dar nu mai loviţi în învăţământul superior de medicină! Nu mai daţi în cei care-şi fac datoria!

Domnul Viorel-Ionel Blăjuţ:

"Cine vrea dispariţia Poştei Române?"

De la 1 ianuarie 2014, ieşenii care mai folosesc serviciile Poştei Române au avut parte de o surpriză neplăcută. Tarifele practicate de Poştă au fost umflate masiv, la unele servicii acestea crescând de peste 3 ori.

Ca un exemplu edificator, să spunem că preţul unui abonament pentru închirierea unei căsuţe poştale era, până la sfârşitul anului trecut, de 53,4 lei pe an. De la 1 ianuarie 2014 însă, tariful a crescut brusc la 15 lei pe lună, adică la 180 de lei pe an. Consemnăm astfel o majorare de peste 300%. Iar exemplele pot continua.

Luată la întrebări de presa din Iaşi, conducerea Poştei a recunoscut că noua politică de stabilire a tarifelor s-a modificat radical şi va ţine cont, printre altele, de evoluţia preţurilor la combustibili şi utilităţi.

Este uimitor cum o instituţie aflată deja în faliment, sufocată de concurenţa privată, propune ca soluţie de salvare creşterea exorbitantă a tarifelor. Nu cumva se urmăreşte de fapt dispariţia totală a acestei instituţii? Mai ales că, în ultimii ani, marile inginerii financiare care au avut drept obiect tranzacţionarea ocultă a spaţiilor comerciale generoase ale acestei companii au fost mereu la ordinea zilei şi s-au soldat deja cu câteva condamnări.

Din păcate, se vede la o poştă că Poşta Română este împinsă către moarte. De către cine?

Investigaţi, domnilor guvernanţi!

Domnul Viorel-Ionel Blăjuţ:

"Să blocăm mafia agrariană!"

Data de 1 ianuarie 2014 trebuie să devină un moment de cotitură în modul nostru de face politică europeană. De la 1 ianuarie, potrivit reglementărilor comunitare, cetăţenii străini domiciliaţi într-o ţară a UE pot achiziţiona terenuri agricole în toate localităţile din România. Ce ar trebui să facă statul român?

Programul Ungariei de a cumpăra terenuri agricole în Ardeal şi constituirea pe baza lor a unui fond funciar special a dezvăluit interesul deosebit al străinilor pentru terenurile din România. Dar vecinii unguri nu sunt singurii care se uită lacomi spre aurul verde al românilor, la fel de interesaţi se arată germanii, italienii şi chiar arabii şi americanii. Se ştie că o universitate din SUA deţine deja suprafeţe uriaşe de pădure pe teritoriul României. Se ştie că străinii din toate colţurile lumii, nu doar din UE, sunt dispuşi să plătească o avere pentru a cumpăra pământ românesc.

În acest context, politica funciară a României trebuie să devină una europeană, adică echilibrată, în favoarea propriilor cetăţeni, dar mai ales transparentă. De la 1 ianuarie 2014, este absolut obligatoriu ca autorităţile statului român să anunţe la intervale regulate cetăţenii plătitori de taxe ai acestei ţări cât pământ le-a mai rămas la dispoziţie. Adică este absolut obligatoriu să ştim, la orice oră, cine cumpără teren agricol în România, cât, unde, şi mai ales cine îl vinde.

Sunt convins că în scurt timp se va constitui, dacă nu se va fi constituit deja, o adevărată mafie agrariană, care va încerca să profite la maximum de prevederile acestei legi. Ne permitem să ne lăsam pământul pe mâinile acestei mafii, aşa cum am lăsat centrele istorice ale oraşelor pe mâinile mafiei imobiliare? Eu nu cred. Eu cred că trebuie să acţionăm imediat, dacă nu vrem să punem siguranţa alimentară a românilor, şi nu numai, într-un real pericol.

Ştiu că guvernul a propus un set de măsuri prin care cetăţenii români ar putea invoca un anume drept de preempţiune în cazul în care, la rândul lor, ar dori să cumpere teren agricol. Dar acest lucru nu rezolvă nimic. Ne trebuie un proiect care să blocheze din faşă mafia agrariană. Ne trebuie un proiect pentru binele românilor cinstiţi şi corecţi. Ne trebuie un proiect pentru România!

Domnul Viorel-Ionel Blăjuţ:

"Daţi-l afară pe Narcis Neaga!"

Iarna ne-a luat din nou prin surprindere! Dar, de data aceasta, autorităţile au fost mult mai surprinse de venirea vremii rele decât populaţia. Edificator este faptul că, în vreme ce românii păţiţi şi-au umplut cămările şi şi-au făcut rezerve de lemne pentru iarna cea grea, autorităţile şi firmele de deszăpezire s-au făcut din nou de râs.

Dacă nu era armata o păţeam mai rău! Dar dacă nu l-am fi avut pe Narcis Neaga în fruntea Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale cu siguranţă ne-ar fi fost mult mai bine!

Gafele lui Narcis Neaga au început să irite pe toată lumea. Dacă la finele anului trecut i-a enervat mai ales pe ieşeni, atunci când a încurcat - pe hârtie! - proiectele autostrăzilor promise de USL, acum s-a pus cu rău cu toată lumea.

Nu mai pomenesc de faptul că, în opinia celor de CNADN, armata, care a salvat situaţia, cică mai mult a încurcat decât a ajutat. Dar lipsa de viziune şi de caracter a lui Narcis Neaga s-au văzut mai ales atunci când a cerut şoferilor blocaţi în zăpadă, cărora le-a expirat rovinieta, să facă dovada faptului că au rămas blocaţi în zăpadă, în caz contrar riscând sancţiuni. Este inadmisibil să ceri aşa ceva! După ce că doar din cauza ta a rămas omul blocat în zăpadă, pentru că nu ţi-ai făcut tu datoria, îl mai şi pedepseşti, amendându-l!

Prima dată l-am suspectat pe şeful CNADN doar de rea-credinţă, însă acum sunt convins că este vorba de o crasă incompetenţă. Funcţionarii ca Narcis Neaga stau la originea accidentelor tragice cărora le cad victime atâţia oameni nevinovaţi.

Prin urmare, în numele ieşenilor, cer, pentru a doua oară, Guvernului, premierului Victor Ponta, să-l demită pe acest individ, înainte de a fi prea târziu.

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Vrei să afli unde este mai frig decât afară? Foloseşte şi tu transportul public!"

"Foloseşte şi tu transportul public!". "Noi punem viitorul în mişcare", dar cu căldura oprită în autobuzele MAZ şi Van Hool.

În loc să se încurajeze cu adevărat transportul public pentru a reduce aglomeraţia şi poluarea din Iaşi, edilii îşi arată nepăsarea şi ne ţin şi în această iarnă în frig. Pentru ei, care au maşini scumpe de la locul de muncă, ce sunt conduse de şoferi plătiţi din banul public, nu contează că majoritatea autobuzelor sunt neîncălzite şi că doar două tramvaie din trei dispun de instalaţii de climatizare funcţionale.

Am circulat şi eu cu autobuzul pe traseul 46, care începea să semene cu un iglu, iar ieşenii reclamau faptul că la coborâre sunt mai îngheţaţi decât atunci când au urcat, şi asta în varianta fericită în care nu au început deja să tuşească sau să le curgă nasul.

Votul din vară dăunează grav sănătăţii chiar şi atunci când este vorba de transportul în comun. De ce să le pese de Iaşi?

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Pachetul de «deservicii» medicale - 4 consecinţe"

Patru consecinţe previzibile: supraaglomerarea serviciilor de urgenţă, explozia şpăgilor din sistem, creşterea numărului de morţi evitabile şi a cazurilor de malpraxis.

Nemaiavând ce să taie, ministrul sănătăţii reduce numărul şi durata consultaţiilor. Este un pachet microscopic de servicii medicale, ce nu ţine cont de realitatea medicală romanească, creat în spirit politruc contabil, al cărui singur scop este tăierea fondurilor alocate sănătăţii.

Mult clamata compasiune faţă de pacienţi este înlocuită cinic de consultaţia scurtă, liste de aşteptare şi internări în funcţie de disponibilitatea serviciilor unităţii spitaliceşti solicitate.

Plătitorii de asigurări de sănătate vor deveni un fel de doctor House ce se vor prezenta în pas alergător la uşa cabinetelor medicale, unde medicii îi vor aştepta cu reţeta deja scrisă, cu cele mai ieftine medicamente asigurate prin milă ministerială.

Dincolo de absurditatea situaţiei, remarcăm că pentru cuplul ministerial e mai uşor să ne aşeze la coadă până ne vine rândul, în loc să ne asigure serviciile medicale pentru care plătim mai presus de voinţa noastră.

Consecinţele sunt previzibile: creşterea numărului de morţi evitabile, ce a ajuns la peste 60.000 de pacienţi anual, explozia cazurilor de malpraxis, supraaglomerarea până la colmatare a serviciilor de urgenţă ce şi-au dovedit deja limitele, creşterea şpăgilor din sistem, pentru că puţini vor accepta ca mama, tatăl, fiul sau fiica să aştepte în suferinţă, în funcţie de "disponibilitatea" medicilor din spitale. În acest mod ingenios ministrul va face economii şi la bugetul de pensii, pentru că puţini români bolnavi vor mai apuca să supravieţuiască trei ani pentru a vedea rezultatele reformei.

În loc de tratament, în loc să caute soluţii reale, normale şi care sunt la îndemâna oricui, ministrul preferă să aloce în continuare la pauşal sume colosale pentru servicii paramedicale, a căror eficienţă rămâne sub un mare semn de întrebare.

Ministrul lansează petarde de Crăciun cu acest pachet de deservicii medicale, ale cărui efecte nocive şi lipsă de transparenţă nu au fost atinse nici măcar de cartele de pâine, ulei şi zahăr din vremea "conducătorului iubit."

Solicităm retragerea proiectului de hotărâre de guvern ce legiferează exterminarea românilor şi reluarea dezbaterilor pentru o nouă lege a sănătăţii, aşa cum s-a promis în uitatul program de guvernare.

Să supravieţuiţi bine!

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"112- probleme din Moldova"

Pedepsele derizorii şi numărul mic de sancţiuni au dus la explozia apelurilor false şi abuzive. Ambulanţa, poliţia şi pompierii sunt deturnate spre ţinte false pe banii noştri în peste 70% din cazuri.

În judeţul Neamţ s-a ajuns ca din cele 431.423 de apeluri 73,26% să fie false şi să fie depăşită chiar media naţională. Cum cele mai multe solicitări sunt la Ambulanţă - 54,50%, Poliţie - 26,50% şi ISU - 15,38% şi Jandarmi - 3,62%, vedem riscurile la care sunt expuşi cei care nu pot să mai beneficieze de asistenţă medicală de urgenţă.

Proiectul meu de lege îşi propune descurajarea acestor apeluri prin dublarea sancţiunilor şi înăsprirea acestora în cazul recidivei. Evident că educaţia e cea mai bună soluţie, dar deocamdată şi proiectul meu privind introducerea orelor de educaţie pentru sănătate stă blocat prin Parlament.

Sper că, indiferent de culoarea politică, veţi vota acest demers. Altfel... s-ar putea ca la 112 să sune ocupat când aveţi nevoie.

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"200"

Sesiunea parlamentară se va deschide cu proiectul de lege ce prevede creşterea alocaţiei pentru copii de la 42 de lei la 200 de lei. Motivaţiile unui astfel de demers legislativ sunt legate de asigurarea unui sprijin pentru hrană, şi îmbrăcămintea fiecărui copil român, dar mai ales reducerea abandonului copiilor din cauza sărăciei. Nu în ultimul rând, putem vorbi de diminuarea declinului demografic şi de reducerea decalajelor faţă de celelalte ţări europene în ceea ce priveşte suma alocată fiecărui copil pentru dezvoltare şi educaţie.

România alocă în acest moment mai puţin de doi lei pe zi pentru masă, hainele şi educaţia fiecărui copil. Este cea mai mică sumă dintre toate ţările europene. Pentru comparaţie: Anglia asigură o alocaţie de aproape 140 de ori mai mare, media europeană este mai mare, de 21 de ori faţă de noi, iar până şi în Cehia, Ungaria, Slovenia sumele acordate copiilor sunt de 5 ori mai mari.

În aceste condiţii, abandonul copiilor se situează la cote ridicate. Doar în Vaslui, până în octombrie 2013, au fost abandonaţi în spitale 35 de copii, din care 12 la Bârlad, 15 la Vaslui şi 8 la Huşi, iar alţi 62, proveniţi din 57 de familii, au fost lăsaţi în grija statului.

Nu e de neglijat nici declinul demografic, care arată o diminuare a populaţiei României cu cinci cetăţeni în fiecare oră. La nivel naţional scăderea natalităţii la 195.000 de copii reprezintă un minim istoric al României moderne, scădere ce va fi urmată de mari probleme sociale. Dacă se menţine acelaşi ritm, în 15-20 de ani va fi pusă în dificultate atât piaţa muncii, ce va ajunge fără salariaţi, cât şi bugetele de sănătate şi de pensii, care vor avea nevoie de sprijin tot mai important de la bugetul de stat.

Moldova a înregistrat în ultimii douăzeci de ani o reducere la jumătate a natalităţii. În 1990 în Vaslui se năşteau 8.377 de copii, dar în 2010 numărul acestora a ajuns la doar 4.464. Practic se înregistrează o prăbuşire a natalităţii de 47% ce a făcut ca Vasluiul să ajungă pe ultimul loc între judeţele Moldovei. Scăderi majore se înregistrează şi în restul judeţelor, Vasluiul fiind urmat în prăbuşirea natalităţii de Botoşani (46%), Neamţ (44%), Bacău (42%) şi Galaţi (40%).

Acest demers legislativ e susţinut de 61 de deputaţi şi senatori din toate grupurile parlamentare şi a ajuns pe ordinea de zi a Camerei Deputaţilor, camera decizională.

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"A început campania electorală"

"Frumoase" fotografii oriunde şi oricând. Ca în epoca de aur. N-aş fi vrut să văd poza asta niciodată. Poate ar fi mai bine pentru noi dacă ar rămâne domnul Ponta la oi şi Ghiţă la Guvern, deşi cred că până şi oile ar avea ceva de obiectat...

Sper doar să nu se trezească şi pe acolo cu vreo sondă.

P.S. Am auzit că se învârte un domn plagiator, înalt şi cu ochelari, pe lângă spitalul din Grenoble. Pentru poză!

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Urmează Blue Monday - lunea cu cel mai mare risc suicidar"

Aproape jumătate din tentativele de sinucidere din România (42,86%) au loc la sfârşitul săptămânii, iar în timpul săptămânii se înregistrează un maxim în ziua de marţi, când sunt tratate cam 20% din tentativele de sinucidere.

20 ianuarie este considerată de psihologi drept cea mai deprimantă zi din an, cu risc major suicidar, în special datorită asocierii factorilor precipitanţi şi favorizanţi ai tentativelor suicidare precum reîntoarcerea la un program de muncă mult mai solicitant după vacanţa de sărbători, acumularea conflictelor sociale şi la locul de muncă, termenele scadente de plată a datoriilor sau ratelor, impozitele de la început de an, lipsa de motivaţie şi faptul că se întrevede că dorinţele şi planurile făcute la sfârşit de an nu au mari şanse de a fi realizate, precum şi variaţiile termice neobişnuite sau meteosensibilatea.

Pentru evitarea unor gesturi suicidare, mai ales pentru persoanele vulnerabile, recomandăm evitarea stresului, asigurarea unui climat psihoprotectiv, asigurarea unei activităţi fizice în aer liber şi consultul psihologic la cei care se remarcă modificări comportamentale.

Ingestia de medicamente este cea care domină această patologie, iar frecvent utilizate sunt hipnoticele, sedativele şi anxioliticele.

Ca noutate constatăm creşterea numărului tentativelor de sinucidere pe fondul consumului de droguri, precum şi utilizarea din ce în ce mai frecventă a medicaţiei cardiovasculare şi oncologice (legat de disponibilitatea acestei medicaţii prin prevalenţa acestor boli în patologia generală) sau a asocierilor medicamentoase, ducând la forme clinice extrem de grave. În cazul toxicelor domestice pe primele locuri se situează intoxicaţia cu insecticid şi corozive, urmate de cea cu detergenţi.

Mai bine de jumătate din tentativele de sinucidere prin intoxicaţii (54,66%) au loc în timpul săptămânii, dar se constată zile "pentru suicid" în care tentativele sunt numeroase: duminica - 16,67%, joi - 14,91% şi marţi - 14,29%. Pot fi consideraţi drept factori precipitanţi ai tentativelor suicidare conflictele casnice asociate subsolicitării de la sfârşitul săptămânii, precum şi vârfurile de adaptare - solicitare din cursul săptămânii.

Depresia este boala ce va domina acest secol, iar interrelaţia sinucidere-depresie va necesita noi abordări în prevenţie şi terapie. Vom propune printr-un proiect legislativ introducerea asistenţei psihologice în UPU şi a liniilor telefonice la care să fie asigurat suport psihologic pentru cei aflaţi în dificultate.

Sunt necesare şi alte modificări în legislaţia privind asigurarea asistenţei psihologice şi îi invit şi azi pe cei care lucrează în acest domeniu să ne ofere soluţiile pentru ca această asistenţă să poată fi asigurată unitar.

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Cacealmaua de încă 70%"

Momentul adevărului a venit. Mai devreme decât îşi doreau cei din USL. Totul s-a dovedit o cacealma. Ce-i drept, frumos elaborată şi bine ambalată mediatic, creată pe fondul erorilor de guvernare ale PDL, precum şi a urii împotriva preşedintelui. Declaraţiile premierului privind procesele politice ne amintesc de cele ale şefilor KGB. Nu există condamnări politice, dar fără îndoială că există momente politice în care aceste procese ajung în atenţia publică.

Struţocămila panideologică îşi dă acum arama pe faţă. Unde este programul de guvernare? Unde sunt promisiunile de campanie? Obiectivele pentru care a fost creat USL nu s-au realizat, nici măcar preşedintele nu a fost înlăturat, iar restul vorbelor cu care au ameţit electoratul au fost uitate.

Din punct de vedere politic ne întoarcem înapoi cu 4-5 ani. PSD poate că va mai avea 30%, PNL 18% şi vom avea din nou la guvernare acelaşi UDMR. Din punct de vedere economic tot greul îl vom duce noi.

Mai este doar speranţa că electoratul va sancţiona această cacealma de încă 70%... Până atunci le reamintim puternicilor zilei că în politică până şi pătratul se învârte.

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Cine râde la urmă..."

Corul bocitoarelor şi prorocilor politici încearcă să ne dea drept morţi şi îngropaţi. Gravă eroare! PP-DD nu înseamnă doar câţiva tovarăşi lipsiţi de vlagă şi de perspectiva că pot fi atraşi cu savarine prin Parlamentul României. PPDD înseamnă peste un milion de români, mii de consilieri, sute de primari şi mai ales speranţa pentru cei nemulţumiţi de toţi cei care de douăzeci de ani se succed la guvernare.

Şi atunci de unde această înverşunare împotriva noastră? Cine şi de ce se teme de PP-DD? Sunt toţi cei care în decembrie 2012 ne-au minţit că vom avea un viitor mai bun. Sunt toţi cei care într-un singur an de guvernare au îngropat toate promisiunile din campanie. Sunt toţi cei care se cred deasupra legii şi care îşi votează pe ascuns noi privilegii şi superimunităţi.

De ce se tem de noi? Pentru că avem soluţii pentru un proiect de ţară. Pentru că avem legi în Parlament împotriva extragerii gazelor de şist prin fracturare hidraulică şi a mineritului cu cianuri. Pentru că susţinem alocarea a minimum 6% din PIB pentru sănătate. Pentru că susţinem că legea trebuie să fie aceeaşi pentru toţi şi că trebuie să înceteze furtul în această ţară. Pentru că ne-am săturat să fim îngenuncheaţi la orice negociere. Pentru că vrem ca românii să fie respectaţi oriunde în această lume. Pentru că vrem ca România să redevină locul în care merită să trăieşti chiar dacă ai fost forţat să cauţi de lucru pe alte meleaguri. Pentru că vrem venituri şi locuri de muncă şi vrem ca valoarea fiecăruia să conteze mai mult decât carnetul de partid.

Am arătat în primul an de activitate parlamentară că ştim, vrem şi putem să oferim soluţii. Am arătat că avem oameni care pot să se lupte pentru interesele fiecărui cetăţean din această ţară, fie că e vorba de Pungeşti sau Londra. Urmează un an în care românii vor fi puşi să aleagă între cei ce ne fură de douăzeci de ani şi cei care au soluţii.

Ne-am săturat de bocitoare, proroci, ciocoi şi maidanezi politici! Noi suntem cei care îi vom trimite să se odihnească în pace.

Sunt milioane de români nemulţumiţi care le pot reaminti oricând că cine râde la urmă, râde mai bine!

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Cine-i mic şi bea lăptic?"

Chiar şi în vacanţă politicienii se ceartă. Într-o Românie îndatorată peste limita suportabilităţii, unora le mai arde de congrese extraordinare.

Chiar şi aşa PNL-ul domnului Antonescu a ajuns doar un preş sub tălpile PSD-ului domnului Ponta. Şi asta doar pentru ca primul să ajungă să candideze, deşi, până şi el ştie, nu mai are nicio şansă. Un PSD de 30-40% nu îl va susţine niciodată.

Primele semnale s-au dat chiar la început de an. Trebuie să ai probleme majore de percepţie ca să poţi dormi liniştit în continuare. Crainica Firea a dat tonul: organizaţia PSD Ilfov nu-l susţine pe domnul Antonescu pentru Cotroceni. În zilele următoare, tot mai multe organizaţii PSD din ţară vor anunţa acelaşi lucru. Acesta este planul PSD-ului chiar dacă Antonescu încă se mai cramponează ca USL-ul să-l susţină pentru Cotroceni.

Şi... atenţie! Ponta acţionează, şi în acest caz, aşa cum ne-a obişnuit din marţea neagră a penalilor parlamentari: îi lasă pe alţii să-i facă treaba murdară, în timp ce el este în concediu.

Cu alte cuvinte, cine-i mic şi nu ştie nimic?

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Europa noastră"

Autorităţile române hibernează. Nu putem tolera să fim puşi la colţ de vreun politician aflat în campanie electorală.

Europa noastră?! 12 români, printre care şi o femeie sosită în Anglia pentru îngrijiri medicale gratuite, au fost arestaţi la Londra, iar valul de declaraţii politice ridică mari semne de întrebare şi multiple controverse ...

Elmar Brok, membru al Uniunii Creştin-Democrate, a propus repatrierea imigranţilor din Europa de Est şi amprentarea acestora pentru a "evita noi călătorii", iar lucrurile sunt departe de a fi clarificate în Parlamentul şi presa britanică.

Criza economică nu justifică şi nu poate scuza reacţia acestor politicieni, care ne face să ne amintim de modalităţile de abordare din anii ‘30. E drept că şi prin alte ţări fiecare face cum îl taie capul, dar mă miră şi lipsa de reacţie a autorităţilor române.

Nu am văzut şi nu am auzit de vreo poziţionare fermă care să le reamintească partenerilor europeni că avem aceleaşi drepturi ca oricare cetăţean european şi că nu putem tolera să fim puşi la colţ de vreun politician aflat în campanie electorală.

Consider emblematic faptul că printre cei doi cetăţeni români care au plecat să muncească în Anglia la început de an este şi un medic, format după ani lungi de pregătire şi pe bani grei în România. Cine pierde?

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Indicatorul Sarmizegetusa"

Să enumerăm fotografiile făcute de domnul "Veve" în prea lunga sa existenţă de tovarăş, prim-tovarăş. El cu sicriul lui Mandela, el cu tabloul regelui Mihai, el cu adevărata sosie a lui Ghiţă Ciobanul, el cu zidurile de la Sarmizegetusa, el cu Carpaţii, el cu planeta Pământ.

"Fac poze cu toate oile, d’apoi cu oamenii". N-am crezut că o poză poate naşte atâtea discuţii, dar e prima dată când văd atâta scandal pentru o poză!

Urmează viaţă grea şi pentru indicatorul de la Sarmizegetusa. Nu ştiu cum va face faţă solicitărilor! Vă daţi seama, voi, muritori de rând, câţi vor dori să se fotografieze acolo unde până şi premierul a fost? Pentru noi oferta începe din februarie, când e deschis spre vizitare, sau poate aveţi vreo pilă pe la Guvern sau pe la partid.

România, domnilor tovarăşi, devine tot mai mult o ţară în care aleşii fac tot ce vor, pentru că legea este valabilă doar pentru oamenii obişnuiţi. O ţară în care, ca la Pungeşti, autorităţile, care trebuie să aplice aceeaşi lege pentru toţi, sunt ciumă pentru noi şi mumă pentru cei cu funcţii.

Nu pot decât să cer acestui guvern şi instituţiilor statului să analizeze acest nou abuz şi să-i demită de urgenţă pe cei care nu dau nici măcar doi bani pe ideea de legalitate.

Până una-alta, indicatorii arată că şansele acestui domn-tovarăş sunt în cădere liberă, ajungând chiar şi în sondajele prietenoase la doar 32%, adică la jumătate faţă de cei 60% pe care îi avea în urmă cu un an.

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"112 - un apel fals pe minut"

Un apel fals în fiecare minut la 112. Asta este situaţia de la Iaşi. În 2013, în Iaşi, au fost aproape un milion de apeluri la 112. Pedepsele mici şi numărul mic al celor sancţionaţi, doar 433, au făcut ca aproape 70% dintre acestea să fie false sau abuzive. Este antologic cazul tinerei ce a sunat la 112 şi a solicitat să i se repare tocul la pantofi sau cel al aşa-zisului pacient care a cerut medicilor să i se cumpere alcool.

Aceste apeluri care nu au legătură cu numărul de urgenţă aglomerează 112 şi trimit pe piste false echipajele ambulanţei. În acest timp alţi pacienţi ar putea fi salvaţi, iar cheltuielile legate de trimiterea spre urgenţe inexistente sunt plătite tot de fiecare dintre noi.

Pentru descurajarea apelurilor false şi abuzive, dar şi pentru recuperarea cheltuielilor făcute inutil am iniţiat un proiect de lege ce prevede creşterea pedepselor pentru astfel de activităţi. Apelarea falsă sau abuzivă va fi sancţionată prin amendă de la 1000 la 4000 de lei sau 100 până la 400 de ore de activităţi în folosul comunităţii. În cazul repetării se poate ajunge până la dublarea amenzilor sau a orelor de activitate în folosul comunităţii sau închisoare de la 6 luni până la 3 ani.

Doar 30,28 % dintre cele 945.911 de apeluri la 112 din Iaşi au fost reale. Cel mai solicitat serviciu la 112 a fost Salvarea 59,14 % urmat de Poliţie - 27,62 % şi ISU 12,26 %.

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Ninsoare de 700.000"

Doar mie mi se pare sau chiar are un nume sugestiv domnul director de la DJADP Iaşi?

Ce poate fi mai sugestiv decât minciuna spusă de Minciună?

Chiar dacă nu a căzut vreun fulg, deszăpezirea drumurilor a costat până acum aproximativ 700.000. Probabil că se ocupă şi cu ordinea publică sau de servicii medicale, pentru că "în fiecare dimineaţă, utilajele ies pe traseu", şi asta doar pentru că "ziua este destul de cald, dar noaptea este foarte frig", aşa că "aşteptarea trebuie să o plătim, pentru că stau oamenii pe utilaje"

Mă întreb doar cât ne vor costa minunatele operaţiuni atunci când nu vor fi plătiţi doar pentru "aşteptare", ci şi pentru "intervenţie"?

Minciuna va putea dovedi cât de scurte îi sunt picioarele la prima ninsoare serioasă, când cei care veghează pe banii noştri vor fi nevoiţi să pună mâna pe utilaje.

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Ora vânzării - 15 şi 16 minute"

Rupt de grija "securităţii alimentare", Guvernul României a iniţiat un proiect de lege ce deschide cutia Pandorei şi duce la vânzarea ţării până la nivel de parcelă. Legea nr.579/2014 permite cetăţenilor şi persoanelor juridice, având naţionalitatea unui stat terţ, să cumpere terenuri situate în extravilan în ţara noastră.

221 de deputaţi au votat adoptarea acestei legi, 27 au votat împotrivă, iar 50 de deputaţi s-au abţinut. Deşi erau în sală, 2 deputaţi nu au votat.

Am votat împotriva Legii nr.579/2013.

Nu ştiu cum vânzarea terenurilor agricole către firme şi cetăţeni străini va asigura "securitatea alimentară". Probabil în acelaşi mod prin care vânzarea resurselor de gaze de şist către firme străine va revărsa peste români şi beneficiile "securităţii energetice", deşi, aşa cum ştim cu toţii, redevenţele sunt de doar câteva procente şi nimeni nu poate obliga o firmă străină să vândă gazele extrase sub preţul pieţei doar pentru români.

Pământul românesc va fi al altora şi nimeni nu îi poate obliga să vândă produsele agricole tot aici şi la un preţ acceptabil pentru români. Este previzibil că acestea vor merge la export, spre alte pieţe, şi vor asigura doar pentru alţii mult dorita "securitate alimentară" .

Vom ajunge chiar, într-o ţară cu un enorm potenţial agricol, să importăm alimente la preţuri ce vor transforma "securitatea alimentară" în dezastru.

În al doilea rând, odată cu terenurile agricole, există riscul să ne fie vândută şi istoria. Nimeni nu poate garanta că eventualele descoperiri arheologice vor fi declarate de către proprietarii străini sau dacă aceştia vor avea interesul economic sau istoric să fie trecute sub tăcere. Dacă sunt descoperiţi, pentru vânzarea istoriei vor fi sancţionaţi cu cel mult 25.000 de euro şi nu e aici locul să mă întreb oare cine şi de ce ar da aceste sume ridicole pentru a ne şterge trecutul?

În al treilea rând, se înfiinţează o nouă structură, Autoritatea pentru Administrarea şi Reglementarea Pieţei Financiare, aflată în subordinea primului-ministru şi finanţată integral de la bugetul de stat, cu directori şi directoraşi numiţi evident după competenţele politice şi plătiţi regeşte din banii publici. Premierul şi camarila vor putea, prin atributele acestei autorităţi, prevăzute la articolul 13, să: a) publice pe site ofertele de vânzare-cumpărare de terenuri; b) să verifice exercitarea dreptului de preempţiune; c) să verifice îndeplinirea condiţiilor legale de către cumpărător; d) să constate şi să aplice sancţiunile prevăzute de prezenta lege, prin personalul împuternicit.

Adică, mai pe scurt, Guvernul centrează şi tot el dă cu capul în tot ceea ce înseamnă tranzacţie comercială în domeniul terenurilor. Concret, prin această lege, Guvernul devine şi cel mai mare samsar, a cărui activitate, practic, nu poate fi controlată.

Cine şi cum plăteşte pentru asta?!

Mai e o şansă. Legea se reîntoarce în Parlament.

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Umblă senzaţionalii liberi"

Avem nişte primari USL senzaţionali. Imaginaţia lor e debordantă atunci când vine vorba de noi taxe şi impozite, şi asta doar pentru binele comunităţii.

Sunt convins că ei pot mai mult. Răuvoitorii deviaţionişti spun chiar că urmează alte taxe. De exemplu: taxa de mers pe trotuar, diferenţiată în funcţie dacă eşti singur sau cu cineva, cu nevasta, cu sora, sau cu soacra, sau cu capra, taxa de mers cu bicicletă prin oraş, diferenţiată dacă mergi pe lângă ea sau pe ea, taxa de plimbat în parc, cu copil sau fără, taxa pentru mersul în marşarier cu maşina, taxa pentru urcat în mijloacele de transport în comun, asta în afara biletului, taxa pentru mers cu geamul deschis la maşină, diferenţiată dacă pui manele la casetofon sau muzică simfonică, taxate femeile care poartă pantaloni în loc de fustă şi viceversa, bărbaţii care poartă fustă în loc de pantaloni, taxa de alegător fraierit, care ar trebui luată de la majoritatea locuitorilor şi din cam toate localităţile, taxa de prostit la votare, tot la majoritatea, taxa... etc.

Aşa că se poate! În patru ani fac ăştia suficienţi bani ca să ne înveţe minte să mai votăm într-o veselie o majoritate toxică!

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Abuzurile de putere sunt la putere în România"

Să ne trăiască tovarăşul prim-tovarăş! A sfidat din nou cu succes pe toţi românii. El este cel mai egal dintre egali şi omul pentru care se încalcă orice legi şi reguli, şi cel care continuă seria "uite-mă mamă, sunt demnitar!" Stilul bolşevicului cu sacii-n căruţă...

Cei de la Pungeşti spun că s-a dus la Sarmizegetusa nu doar în scopuri publicitare, ci ca să vadă dacă nu miroase a gaze de şist prin zonă şi să dea repede şi locaţia asta spre explorare-exploatare.

Există tot mai multe zone unde pupatul mâinii jupânului este esenţial pentru un trai liniştit, dar în actuala guvernare au apărut şi zone în care un comportament abuziv incită la ascuţitul coasei.

Domnul deputat-tovarăş-prim-tovarăş le-a denumit "zone speciale de siguranţă publică", dar cei care trăiesc acolo le spun lagăre. Oare când va avea curajul să facă o poză, tot pentru propagandă, la Pungeşti, Costineşti, Băile Felix sau la Oltchim, CFR Marfă, Hidroelectrica?

În opinia mea, cea mai senzaţională fotografie a premierului ar fi fost făcută cu ţăranii de la Pungeşti, mai ales că Regele Mihai era plecat din ţară, iar pe Ghiţă l-a mai deranjat degeaba din treburile lui....

Sper ca următoarea poză să fie peste trei luni, lângă şoferii aflaţi la pompa de benzină!

Asta înainte ca benzinăriile, şcolile şi spitalele să fie declarate şi ele "zone speciale de siguranţă publică".

Nu pot decât să cer acestui Guvern şi instituţiilor statului să analizeze acest nou abuz şi să-i demită de urgenţă pe cei care nu dau nici măcar doi bani pe ideea de legalitate.

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Vot alb"

Proiectul meu de lege ce prevede introducerea votului alb a intrat în dezbaterea Camerei Deputaţilor.

Ne-am săturat de toţi politicienii. Ne promit lapte şi miere în campania electorală şi îşi uită promisiunile imediat ce pun mâna pe putere. Acest sistem de vot ne va da pentru prima dată posibilitatea să-i sancţionăm pe ei şi partidele pe care le reprezintă.

Votul alb este în principal un vot de blam prin care oricare alegător poate sancţiona atât candidaţii, cât şi partidele politice. În fiecare colegiu putem trimite acasă orice politician pentru oferta electorală necorespunzătoare sau promisiunile neonorate. Obiectivul major al acestui proiect legislativ rămâne însă creşterea participării la procesul electoral, pentru ca să putem hotărî cu toţii ce e mai bine pentru noi şi pentru ţara noastră.

Puţini ştiu astăzi că putem să ne exprimăm nemulţumirea faţă de politică şi politicieni prin simpla introducere în urna a buletinului de vot neştampilat. Şi mai puţini ştiu că în forma actuală acest vot alb practic nu contează, întrucât nu este luat în calcul la numărarea voturilor valabil exprimate.

Sancţionarea prin vot de blam în acest moment este mai mult morală, pentru că, deşi putem vota alb prin neaplicarea ştampilei pe buletinul de vot, aceste buletine nu intră în calculul voturilor valabil exprimate şi, implicit, nici în calculul numărului de parlamentari pe care îl vor obţine la final partidele.

Pentru ca această sancţiune să devină efectivă, acest act normativ prevede ca votul alb să fie exprimat într-un patrulater distinct pe buletinul de vor şi să conteze în formula de calcul a voturilor valabil exprimate

Concret, la finalul listei cu numele candidaţilor, pe buletinul de vot se înscrie votul alb. În unghiul din partea stângă sus a patrulaterului se va imprima sintagma "vot alb", iar în centrul patrulaterului va fi imprimat "niciunul". Toate formulele de calcul al voturilor valabil exprimate şi implicit al coeficienţilor electorali şi al numărului de parlamentari includ şi buletinele de vot cu voturi albe.

Domnul Eugen Constantin Uricec:

"Uniunea Europeană nu trebuie să privească Kievul la televizor"

Nu vă ascund că am fost extrem de bucuros atunci când, în ajunul Summitului de la Vilnius din 2013, oficialii Uniunii Europene ne asigurau că Ucraina şi Republica Moldova au păşit, într-un mod irevocabil, pe calea europeană a aderării, urmând să semneze acordurile de asociere în vederea integrării în spaţiul european al libertăţii. Bucuria mea era legată de faptul că democraţia funcţională, statul de drept şi economia de piaţă urmau să cucerească şi ultimele bastioane ale vechiului continent.

Din nefericire, optimismul tuturor celor care au avut acelaşi sentiment ca şi mine a fost umbrit mult prea repede de pasul înapoi pe care l-au făcut autorităţile ucrainene şi, mai ales, de confruntările şi manifestaţiile de stradă care au tendinţa de a se transforma într-o confruntare civilă cu multiple consecinţe deosebit de grave asupra populaţiei şi întregii regiuni. Este profund regretabil faptul că autorităţile ucrainene nu găsesc cele mai bune mijloace de comunicare cu o parte importantă a populaţiei care îşi vede viitorul în interiorul Uniunii Europene. Este la fel de regretabil modul în care autorităţile ucrainene au înţeles să asculte strada, prin forţă, prin legi care restrâng drepturi şi libertăţi, prin intimidare şi cu ajutorul forţelor de ordine.

Sunt sucevean şi nu pot să nu mă gândesc că noi, bucovinenii, nu am uitat că o parte din inima Bucovinei a separat fraţi şi surori prin liniile unei frontiere trasate în cursul celui de-al Doilea Război Mondial. Gândurile mele şi ale bucovinenilor din România sunt zi de zi alături de românii de dincolo de frontieră. Aşa cum noi nu am uitat că ei sunt români, nici ei nu au uitat vreun moment să ducă mai departe limba română, cultura bucovineană, frumoasele tradiţii locale şi credinţa în Dumnezeu.

Cred cu putere că presiunea opiniei publice internaţionale ar putea să determine un comportament mult mai rezonabil şi conciliant al autorităţilor ucrainene. Mai mult, oficialii Uniunii Europene ar trebui să promoveze o politică mult mai activă faţă de Kiev, care ar putea să ofere populaţiei şansa şi puterea de a-şi decide propria soartă, indiferent dacă aceasta va însemna integrarea sau nu a Ucrainei în Uniunea Europeană.

Uniunea este datoare să arată lumii că pe continentul european democraţia şi valorile fundamentale asociate acesteia au învins odată cu dărâmarea regimului comunist. Recunosc faptul că şi diplomaţia românească ar trebui să fie mai activă şi să solicite Kievului respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale pentru cetăţenii ucraineni în general, pentru românii bucovineni, în mod special. Mai mult, toate instituţiile statului român, indiferent dacă este vorba despre Parlament, Guvern sau Preşedintele României, trebuie să susţină drumul pe care românii de dincolo de Prut l-au început. Chişinăul trebuie sprijinit puternic în eurooptimismul său, pentru că riscuri există oriunde se încearcă ruperea de trecut. Românii din România au experienţa şi maturitatea de a împărtăşi şi fraţilor noştri beneficiile integrării europene, ale democraţiei, ale economiei competitive şi ale creşterii standardului de viaţă al populaţiei.

Domnul Ioan Balan:

"ASF - Autoritatea pentru Sinecuri de Familie!"

ASF nu înseamnă nici pe departe Autoritatea de Supraveghere Financiară, instituţie care a rezultat din comasarea fostelor organisme de supraveghere a asigurărilor, a valorilor mobiliare sau a pensiilor private.

ASF-ul organizat de USL este Autoritatea pentru Sinecuri de Familie, în care naşi, fini, neveste sau foste neveste, copii, nepoţi sau amante încasează lunar venituri cuprinse între 2.500 de euro şi 18.000 de euro, adică, între 12.000 de lei şi 81.000 de lei lunar. Aşa înţelege USL să le demonstreze românilor "dreptatea până la capăt!" pe care au promis-o în campanie, ca rudele de gradul 1 şi 2 ale şefilor USL să fie puse în poziţii în care să încaseze lunar salarii de 100 ori mai mari decât salariul unui medic stagiar, de 100 ori mai mari decât salariul unui dascăl sau poliţist.

Comparaţiile făcute nu sunt nicidecum populiste, ci sunt simple raportări la oameni a căror productivitate a muncii este egală cu zero. La oameni numiţi într-o instituţie, iar în fişa postului stă scris doar să-şi încaseze salariul uriaş şi să-l cheltuiască. Mai mult, prin ceea ce a relatat presa din România în ultimele zile şi, mai ales, prin anchetele demarate de către Direcţia Naţională Anticorupţie, cei care populează astăzi ASF nu se satură doar cu lefurile de miliarde, ci vor mai mult. Probele procurorilor demonstrează că unii dintre aceştia sunt deja implicaţi în activităţi infracţionale organizate.

Altfel spus, USL a numit la ASF un lup în blană de oaie. Cei care ar trebui să vegheze la respectarea legii pe piaţa asigurărilor, a pensiilor sau a acţiunilor, demonstrează că sunt în cârdăşie directă cu reţele infracţionale organizate. Gravitatea faptelor naşilor, finilor, nevestelor, cuscrilor, nepoţilor şi celorlalte rude ale şefilor USL nu se opreşte aici. Într-unul dintre comunicate, date publicităţii de către Direcţia Naţională Anticorupţie, se precizează clar cum naşul de la ASF a ordonat finului, "uns" ministru pentru finanţe publice, să propună Guvernului, spre adoptare, ordonanţe de urgenţă în favoarea unor reţele infracţionale organizate.

De aproape 2 ani de când USL guvernează împotriva poporului român am criticat constant incompetenţa, superficialitatea şi proasta gestiune a politicilor publice de care au dat dovadă miniştrii USL, fără vreo excepţie. Cu toate acestea, nu mi-am imaginat niciun moment ca Guvernul condus de Victor Ponta va adopta acte normative scrise de firme private, de cuscri şi, mai grav, de reţele infracţionale!

Este încă o dovadă pentru toţi românii că falimentul economic în care a fost împinsă România sub guvernarea USL se datorează în primul rând modului în care Victor Ponta a guvernat în ultimii 2 ani - numai în interesul unor grupuri de interes.

Domnul Florin Mihail Secară:

"Viscolul şi codul roşu au umplut buzunarul baronului nostru"

Este trist şi regretabil modul în care USL a înţeles să respecte încrederea pe care milioane de români i-au acordat-o la ultimele alegeri parlamentare. De la sloganul "Dreptate până la capăt!", promis cu aplomb de toţi liderii USL, s-a ajuns, în realitate, la "hoţie până la capăt!".

Nu a trecut o zi, nu a trecut o lună, ci suntem aproape de 2 ani de guvernare USL, iar evaluarea performanţelor lui Victor Ponta şi a miniştrilor săi o poate face fiecare român. Exacerbarea hoţiei, sub atenta coordonare a lui Ponta, Dragnea, Oprişan sau Constantinescu, a depăşit şi cele mai pesimiste scenarii.

Nu cred că vreun alegător român şi-a imaginat vreodată că pe masa şedinţelor de guvern ale lui Victor Ponta vor ajunge ordonanţe scrise de grupări infracţionale. Cred că nici lui Mischie nu-i vine să creadă cât de eficient şi de liniştit fură noua generaţie de baroni locali. Cred că nici Adrian Năstase nu şi-a imaginat că fostul său student va face orice ca să dărâme puterile justiţiei, pentru a-şi apăra miniştrii certaţi cu legea şi baronii locali ticsiţi de dosare penale.

Liderii USL au reuşit încă o dată să-şi arate dispreţul faţă de populaţia României când viscolul şi zăpada au sosit "surprinzător" şi pe la noi. Neputinţa şi impostura, televizate zi şi noapte de Ghiţă şi Voiculescu, ne-au arătat adevărata faţă a USL.

USL, Ponta, Dragnea şi cu Şova au profitat de viscol şi de "codul roşu" ca să mai direcţioneze resurse financiare publice către baronii locali. USL, Ponta, Dragnea şi cu Şova le-au umplut buzunarele baronilor locali nu doar prin alocările bugetare uriaşe şi nejustificate din luna decembrie 2013, ci şi prin contracte de deszăpeziri încheiate în "regim de urgenţă", chiar în timpul viscolului.

Cum s-au dat contractele? Prin negociere între Şova şi baronii locali. Cui s-au acordat contractele? Firmelor deţinute de baronii locali. Ce au deszăpezit aceste firme? Doar trotuarele din faţa locuinţelor baronilor locali. Nu o spun eu, ci o poate spune oricare cetăţean din judeţele Vrancea, Buzău, Brăila sau Prahova.

Ca să fiu şi mai clar de atât, banii pentru deszăpeziri i-au încasat baronii, iar cu nămeţii s-au luptat şi se luptă utilajele şi soldaţii Armatei Române!

Nu aş ezita să-l sfătuiesc pe Victor Ponta ca, în situaţia în care va mai fi prim-ministru şi anul următor, ceea ce nu le-aş dori românilor, când va elabora proiectul de buget, să creeze un capitol bugetar separat "Bani pentru foamea baronilor locali", cu sursa de finanţare "Noi taxe şi impozite mai mari pentru români". Astfel Ponta nu va mai fi nevoit să mintă cu neruşinare, să găsească motive pentru a-i îmbuiba pe baroni sau să-i silească pe meteorologii de la ANM să declare "cod roşu" la fiecare fulg de zăpadă mai năzdrăvan care cade pe pământ.

Domnul Florin Gheorghe:

"Investitorul strategic după şpagă se cunoaşte!"

Dacă mulţi dintre români au început să uite proporţiile eşecului pe care Guvernul Ponta l-a avut în procesul pseudoprivatizării CFR Marfă, miile de angajaţi care şi-au pierdut şi îşi vor pierde locul de muncă, din cauza incompetenţei Guvernului USL, încă mai trăiesc emoţia că această societate strategică de transport s-ar putea prăbuşi insurmontabil. În zilele bune ale lui Relu Fenechiu, atunci când nu încerca să spele cu lacrimi faptele penale şi prejudiciile de milioane de euro aduse statului român, Guvernul Ponta declara cu mare mândrie că a găsit "investitorul/partenerul strategic" pentru privatizarea CFR Marfă. Nu era vorba nici despre investitorul austriac, nici despre cel american, ci despre neaoşul investitor român Gruia Stoica. Toţi ştim cum s-a terminat acest episod oribil din guvernarea economică a USL. Toţi ştim cum, pentru activele CFR Marfă, evaluate chiar şi superficial la peste 2 miliarde de euro, GFR câştigase dreptul de a plăti doar 202 milioane de euro.

Astăzi, când procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie au dat publicităţii filiera traficului de influenţă pe care investitorul strategic o pusese la punct, devine tot mai clar cum de a ajuns Gruia Stoica favoritul lui Ponta şi Fenechiu. Devine tot mai clar cum CFR Marfă a fost preluată de USL fără un leu datorii, iar în ultimii 2 ani acumulează datorii de sute de milioane de lei din contracte găunoase sau din faptul că nu poate câştiga licitaţii profitabile.

Ştie deja toată lumea că lui Ponta îi scrie proiectele de lege Gabriel Resources sau alte companii private care cotizează generos la bugetul de campanie al partidului. Am mai aflat cu toţii şi că naşul de la ASF şi finul de la MFP îi pun pe masa şedinţei de guvern ordonanţe de urgenţă scrise de grupări infracţionale organizate. Ceea ce nu ştiam niciunul era modul în care se sifonează la pachet contracte de sute de milioane de lei ale companiilor de stat. Nu cred că pricepea cineva de ce pierde CFR Marfă contracte după contracte în favoarea unui harnic tăietor de fier vechi.

Ne-a lămurit însă în privinţa tuturor acestora domnul Stoica. Ne-a lămurit cum se împarte şpaga în Guvern! Cum se împart tranşele şi cine ia primul! Ne-a lămurit de ce a câştigat statutul de "investitor strategic", deşi Domnia Sa s-a îmbogăţit dărâmând toată industria pe care a atins-o. Ne-a explicat domnul Stoica de ce a reuşit să demoleze competitivitatea CFR Marfă şi cum se câştigă cele mai importante contracte: chemând miniştrii USL la o discuţie prin parcări ori la cafea sau direct, trimiţând avocaţii cu servieta ticsită de bani!

Corupţia de care dă dovadă Guvernul USL zi de zi mă îndreptăţeşte să cer, pentru a nu ştiu câta oară, demisia Guvernului penal, şantajabil, care nu lucrează decât în interesul grupărilor mafiote, infracţionale.

Domnul Florin Gheorghe:

"Procurorului Viorel nu-i pasă decât de binele penalilor!"

Direcţia Naţională Anticorupţie, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Consiliul Superior al Magistraturii, APADOR-CH, ambasadori acreditaţi la Bucureşti, Preşedintele României, unii parlamentari ai opoziţiei, experţi anticorupţie, dar şi un număr copleşitor de români au solicitat insistent prim-ministrului Victor Ponta şi ministrului Cazanciuc să aprobe o ordonanţă de urgenţă pentru modificarea Codului penal şi a Codului de procedură penală în scopul eliminării unor prevederi a căror interpretare defectuoasă va pune în pericol zeci de dosare penale aflate pe masa instanţelor sau care blochează anchetele penale în derulare.

Chiar dacă cele mai importante instituţii ale sistemului judiciar din România, precum şi cea mai mare parte a societăţii româneşti i-au reclamat lui Victor Ponta corectarea acestor erori, nimeni nu ar fi putut să-l convingă să acţioneze împotriva ordinelor primite de la colegii săi certaţi cu legea, de la baronii locali, baronaşi, naşi, socri, fini sau clienţi politici care continuă să-şi negocieze şpăgi, şpăguţe sau plocoane.

Nu mai este nici măcar amuzant modul în care Victor Ponta se încurcă în propriile minciuni. În calitate de deputat a fost preşedinte al subcomisiei de elaborare a codurilor, în calitate de prim-ministru a uitat ce amendamente au făcut pe sub masă colegii săi, ca să pună beţe în roate organelor de urmărire penală. Mai mult, evenimentele legate de intrarea în vigoare a codurilor au demonstrat o dată în plus faptul că miniştrii din Guvernul Ponta nu sunt decât nişte umbre ale portofoliilor pe care le conduc. Domnul Robert Cazanciuc, a cărui singură calitate este tăcerea, nu a dat dovadă niciun moment că este bărbat, dar apoi ministru al justiţiei! Singurele fraze pe care reuşeşte să le rostească, într-un mod timorat şi nesigur în faţa reporterilor, nu reprezintă decât ecoul mesajelor spuse anterior de Victor Ponta. Ce pretenţii să mai avem de la domnul Cazanciuc că ar mai putea implementa recomandările Comisiei Europene formulate în cadrul MCV?!

Noile coduri, fără modificările care au stat la îndemâna lui Victor Ponta, vor umbri reformele din justiţie, pentru că, după modificările făcute de USL în anul 2013, unele articole vor ajuta infractorii să fugă din faţa instanţelor. A existat o cale de mijloc în această criză legislativă, pe care Victor Ponta a ignorat-o de asemenea. Era vorba despre amânarea cu două săptămâni a implementării noilor coduri şi corectarea erorilor în procedură de urgenţă, la nivelul Parlamentului. Nici acest lucru nu a fost agreat de Ponta, pentru că Victor-Viorel Ponta are încă multe poliţe de onorat clienţilor din alianţă şi din partid. În 2 ani de guvernare Victor Ponta şi USL au demonstrat că proiectul lor politic se rezumă la două componente: "Jos Băsescu!" şi golirea de conţinut şi instrumente a justiţiei. Sub guvernarea USL România face zi de zi paşi înapoi, în direcţia opusă modernizării instituţionale şi a creşterii standardului de viaţă al românilor.

Domnul Florian Daniel Geantă:

"Corupţia din învăţământul românesc ia amploare"

Recent, învăţământul românesc şi mai ales cel bucureştean a fost tulburat de mai multe scandaluri de corupţie, în care unii profesori cereau bani pentru fondul clasei, pentru cadouri, paznici, iar cei care refuzau să plătească erau ameninţaţi cu scăderea notei la purtare.

De mulţi ani asistăm la asemenea scandaluri în sistemul educaţional: eliberarea diplomelor false, plagiatele tezelor de licenţă şi doctorat, examenele de bacalaureat, evaluările naţionale trucate, programe de studii fără acreditare, bani colectaţi de către unele cadre didactice etc. Şi ce s-a rezolvat? Câteva anchete, câteva demisii şi apoi linişte.

Trebuie să luăm urgent atitudine, să demascăm aceste practici de colectare a banilor din şcolile bucureştene, pentru cadouri sau orice alte nereguli de care copiii noştri se lovesc în instituţiile de învăţământ.

Corupţia din învăţământul românesc este extrem de periculoasă, deoarece aduce atingere unui drept fundamental - dreptul la învăţătură, drept garantat de Constituţia României. Dar trebuie să subliniez faptul că părinţii dau bani începând cu înscrierea la grădiniţă, la clasa pregătitoare, fondul clasei, meditaţii, cadouri etc., iar autorităţile cunosc aceste lucruri, dar nu fac nimic în acest sens. Şcoala românească nu mai este deloc gratuită, iar ca să mergi la şcoală trebuie să ai bani, să mituieşti, să cotizezi. Numai în ţara noastră se practică aceste anomalii, nicăieri în lume nu există isteria buchetelor de flori, a mărţişoarelor, a cadourilor de 8 Martie şi de Crăciun.

În urma scandalurilor din luna ianuarie, Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti a solicitat constituirea la nivelul fiecărei unităţi de învăţământ a unei comisii care să verifice eventuala implicare a cadrelor didactice în strângerea de bani de la părinţii elevilor. Cu ce rezultate? Anchete de mântuială, câteva demisii şi apoi aceeaşi linişte. Lupta împotriva corupţiei stă pe loc, cei implicaţi în educaţie şi care încalcă legea nu dau socoteală nimănui, iar acest flagel creşte, iar calitatea actului educaţional scade dureros.

Cum salvăm funcţionarea sistemului de învăţământ, domnule ministru? Ce strategii aveţi în afara faimosului Cod de conduită al profesorilor, pus în dezbatere publică din aprilie 2012, de aproape doi ani de zile, cod lăsat pe lista de aşteptare de ministerul pe care îl conduceţi şi pe care nimeni nu se grăbeşte să îl adopte. Oare de ce? Nu sunt convins că această măsură este cea mai viabilă, atâta timp cât pentru profesorii şpăgari pedepsele sunt destul de blânde, prin trimiterea acestora la consiliere psihologică, în prima fază şi demiterea lor la a doua abatere.

Să nu uităm că sistemul educaţional este cel care trebuie să îi formeze şi să îi doteze pe tineri cu cunoştinţe noi, dar şi cu competenţe pentru viaţă şi pentru actuala societate, iar calitatea actului educaţional lasă de dorit.

Domnul Vasile Iliuţă:

"Eşecurile guvernării USL continuă!"

Deşi USL-ul deţine toată puterea în România, au guvernarea şi 70% în Parlament, eşecurile se ţin lanţ; deşi în campania electorală din 2012 au promis dreptate şi o viaţă mai bună, viaţa românilor este din ce în ce mai grea, românii sunt tot mai dezgustaţi de politica dâmboviţeană, iar neîncrederea acestora în statul român se accentuează.

Promisiunea USL de a realiza trei mari proiecte majore pentru România, respectiv revizuirea Constituţiei, regionalizarea şi descentralizarea, s-a transformat şi aceasta într-un eşec major.

În altă ordine de idei, această majoritate a ratat intrarea României în spaţiul Schengen, intrare compromisă de guvernul Ponta prin deficitul de gândire şi acţiune democratică, comportamentul iresponsabil al acestuia punând România într-o ipostază dificilă pe plan extern.

Şi haosul acestei guvernări nu se opreşte aici. În marţea neagră din decembrie anul trecut, au reuşit să treacă modificările la Codul Penal, dar sesizările depuse de PDL au oprit aceste abuzuri la Curtea Constituţională, deciziile acesteia reprezentând o mare victorie a democraţiei şi a statului de drept. Surpriza mare din acea zi neagră de marţi a fost şi Legea minelor - care a picat la vot şi Legea amnistiei şi graţierii - care a fost retrasă şi Legea lobby-ului - care a fost amânată. Un şir întreg de abuzuri, aşa cum ne-au obişnuit cei de la PSD şi PNL, partide care defilează sub flamura USL.

Nici anul 2014 nu se arată favorabil pentru români, cu această guvernare la butoanele deciziei politice şi administrative. Intervenţia autorităţilor în cazul accidentului aviatic din Munţii Apuseni, unde doi oameni au murit cu zile, a fost, din păcate, expresia haosului instaurat de actualii guvernanţi peste România. Coordonarea a fost inexistentă, iar proasta comunicare între instituţii, precum şi oamenii incompetenţi puşi în posturi cheie, care erau depăşiţi de situaţie, au adus dezgust şi dezamăgire în rândul opiniei publice.

Recent, după cele două viscole înregistrate în România, s-a văzut că incompetenţa şi iresponsabilitatea acestei guvernări nu mai are limite, gestionarea acestei situaţii fiind din nou un dezastru, ţara blocată, oamenii sub nămeţi, drumurile închise, oameni blocaţi pe drumuri, gravide care nasc acasă, şcoli care se închid, apoi se deschid şi iarăşi se închid, autostrăzi care se deschid apoi se închid, culorile codurilor care se schimbă de la o oră la alta. Haos general.

Mă întreb, alături de milioane de români, de ce firmele de deszăpezire, despre care se spune în spaţiul public că sunt puşculiţele USL cu milioane de euro, nu şi-au făcut treaba pentru care sunt plătite? De ce trebuie ca armata, jandarmii şi cei de la ISU să deszăpezească populaţia afectată? Această realitate este dovada că şi operaţiunea de deszăpezire plătită de statul român cu peste 100 milioane de euro a fost tot un mare eşec.

Dispreţul faţă de stat, faţă de gestionarea raţională a resurselor acestuia, faţă de populaţia României, a ajuns la apogeu, instituţiile statului nu comunică şi nu îşi fac treaba, iar situaţiile de criză îi depăşesc pe cei care sunt puşi să conducă şi să coordoneze aceste instituţii.

Fac această declaraţie politică în speranţa că cei vizaţi se vor trezi la realitate şi îşi vor conştientiza rolul politic în gestionarea statului român, dar şi în gestionarea speranţelor a milioane de români.

Doamna Claudia Boghicevici:

"Zece motive pentru remanierea ministrului muncii, Mariana Câmpeanu"

Fie că a fost vorba de haosul şi nepriceperea în gestionarea operaţiunii de salvare a victimelor accidentului aviatic din Apuseni, sau acum de impotenţa în gestionarea deszăpezirii în Sud-Estul ţării, românii au putut simţi pe propria piele incompetenţa şi delăsarea actualei guvernări USL. Sindromul proastei guvernări care domină România de 21 de luni încoace este vizibil şi în domeniul muncii şi protecţiei sociale, gestionat de un ministru depăşit de situaţie.

Dacă ne uităm un pic la tot ceea ce a realizat de când este la conducerea ministerului, găsim cel puţin zece motive pentru care doamna ministru Câmpeanu ar trebui remaniată: îngheţarea nivelului alocaţiilor pentru copii, în ciuda promisiunilor USL că acestea vor creşte, creşterea galopantă a ratei şomajului (71 de mii de noi şomeri în noiembrie 2013 faţă de noiembrie 2012, conform datelor INS), calcularea greşită a pensiilor şi generarea unui haos în sistem (fapt confirmat inclusiv prin decizia CCR, prin care OUG nr. 1 din 2013 a fost declarată neconstituţională), dispreţul pentru tineri (rata şomajului în rândul tinerilor se apropie de 24%, dar doamna Câmpeanu nu a prezentat încă programele prin care fondurile de 400 milioane euro alocate de Comisia Europeană pentru sprijinirea ocupării tinerilor vor putea fi accesate), rectificările bugetare care au tăiat 1,6 miliarde de lei din fondurile de la Ministerul Muncii în 2013, întârzierea Legii uceniciei şi denaturarea ei, eşecul reducerii CAS, haosul în plata obligaţiilor pentru persoanele cu handicap şi pentru însoţitorii acestora (în 2013 a fost întârziată nepermis luni de zile plata indemnizaţiilor pentru persoanele cu dizabilităţi, dar şi a salariilor asistenţilor sociali care au grijă de aceste persoane), jignirea repetată a femeilor, inclusiv prin declaraţii halucinante ca cea legată de oferirea de alimente semipreparate pentru ca femeile să nu mai gătească, dar şi abandonarea Legii salarizării unitare.

Doamna ministru Mariana Câmpeanu este poate cel mai zelos ministru socialist din actualul guvern. Cu alte cuvinte, toate acţiunile pe care le întreprinde nu au nimic de-a face cu doctrina liberală sau cu valorile de centru-dreapta asumate de PNL. Consider că doamna ce ocupă acest portofoliu trebuie să plece din Guvern, pentru că în mandatul său s-au înregistrat cele mai multe promisiuni încălcate.

Pe această cale, le cer colegilor din PNL să judece corect activitatea ministrului Câmpeanu şi să decidă în consecinţă remanierea acestuia, astfel încât populaţia să fie scutită de alte suferinţe în acest nou an de guvernare USL.

Domnul Alexandru Nazare:

"Noua lege PPP «Bechtel-izează» bugetul de stat"

Pentru că adoptarea legilor controversate pe ascuns, pe repede-înainte sau în miez de noapte a devenit o practică uzuală în zilele de astăzi, nici săptămâna aceasta nu constituie o excepţie. După Legea minelor, amnistie, graţiere şi superimunitate a venit, aşadar, şi rândul tunurilor "cu legea în mână".

După ce săptămâna trecută a fost introdus şi ulterior scos de pe ordinea de zi a plenului Camerei Deputaţilor, iată că astăzi se regăseşte din nou spre dezbatere şi adoptare Proiectul de lege privind parteneriatul public-privat. Aparent un proiect care are drept scop creşterea economică prin încurajarea investiţiilor, acesta nu face altceva decât să deschidă calea unor contracte netransparente, cu impact asupra bugetului de stat. Practic, scopul acestui proiect de lege nu este altul decât legalizarea încheierii de contracte de tip Bechtel, atribuite fără nicio procedură transparentă.

Astfel, noua lege a PPP-urilor nu face altceva decât să confere atribuţii de supraministru domnului Şova, care până acum a trebuit să se mulţumească numai cu un mandat de ministru delegat. Ei bine, odată cu adoptarea acestui proiect, ia sfârşit şi mandatul "marilor chinuri" al domnului Şova, trecând din acest moment la epoca "marilor tunuri", dat fiind faptul că Departamentul pentru Proiecte de Infrastructură şi Investiţii Străine dobândeşte atribuţii de control asupra celorlalte instituţii publice, putând aplica şi contravenţii şi sancţiuni.

Mai mult decât atât, ambiguitatea pare să fie elementul definitoriu al acestui proiect de lege. Nu se ştie exact cine ce face şi nu avem o delimitare clară a instituţiilor care coordonează proiectele în PPP, dar ştim că totul are loc sub oblăduirea departamentului domnului Şova. La nivel instituţional se precizează că orice proiect în PPP poate fi promovat doar în urma unui memorandum iniţiat de DPIIS, cu avizul MFP, dar, în acelaşi timp, unitatea centrală pentru coordonarea parteneriatului public-privat, cea care deţine expertiză pe acest subiect, trece din subordinea DPIIS în cea a MFP.

Cu alte cuvinte, USL pregăteşte noi tunuri, iar ministrul Şova a fost însărcinat să le trieze. În scrisoarea de intenţie cu FMI se spune foarte clar că Ministerul de Finanţe este cel care trebuie să gestioneze aceste proiecte, astfel încât ele să nu afecteze echilibrul bugetar. În proiectul de lege al USL, MFP dă un aviz conform şi are în structura sa unitatea de coordonare a PPP-urilor, dar departamentul domnului Şova este cel care iniţiază memorandum în Guvern, cât şi cel care poate constata contravenţii şi aplica amenzi!

O altă prevedere din legea propusă de Guvernul Ponta şi care pune pe fugă orice investitor este că aceste contracte vor putea fi reziliate unilateral din "motive de interes naţional sau local". Ce parteneri privaţi serioşi ar vrea să vină să investească în astfel de proiecte, atât timp cât pot fi daţi la o parte oricând?

Mai mult decât atât, partenerul public poate decide schimbarea partenerului privat, fără a mai fi necesar să aplice prevederile OG nr.34 pentru selecţia unui nou partener. De asemenea, condiţiile de achiziţie pot fi modificate pe parcurs, în textul proiectului precizându-se că în cursul derulării procedurilor de selecţie, partenerul public poate modifica prevederi ale studiului de fundamentare, cu avizul Ministerului de Finanţe, şi după cum ne-am obişnuit deja, al aceluiaşi departament al marilor minciuni.

În plus, ministrul Şova a mimat consultarea cu Comisia Europeană pentru că proiectul transmis în Parlament a fost adoptat pe ascuns în Guvern şi nu are nicio legătură cu principiile şi normele europene în domeniu. Mai mult, proiectul de lege nu este unul foarte detaliat, fiind foarte multe trimiteri către normele de aplicare care urmează a fi adoptate prin hotărâre de guvern, deci fără o dezbatere publică autentică.

Nu contestă nimeni necesitatea dezvoltării de proiecte în PPP şi de aceea PDL a iniţiat cât a fost la guvernare un cadru legislativ distinct şi proiecte pentru întărirea capacităţii administrative a instituţiilor. În perioada Guvernării PDL, la Ministerul Transporturilor a început în 2012 proiectul finanţat prin fonduri europene (Programul Operaţional Dezvoltarea Capacităţii Administrative) - "Îmbunătăţirea capacităţii Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii pentru managementul proiectelor de parteneriat public - privat (PPP)". Prin acest proiect Ministerul Transporturilor beneficiază de asistenţă tehnică din partea Băncii Mondiale în ceea ce priveşte pregătirea, atribuirea şi implementare proiectelor de parteneriat public - privat (PPP)/concesiune. De aceea, domnul Şova a putut lansa anul acesta proiecte de concesiune, proiectul Centurii Sud la nivel de autostradă fiind trimis la Eurostat încă din aprilie 2012. La momentul venirii USL la guvernare era de asemenea stabilită şi primirea de asistenţă tehnică din partea Centrului pentru Expertiză în Parteneriate Public - Privat (EPEC) al Băncii Europene de Investiţii (BEI).

Pe de altă parte, însă, odată cu instalarea la guvernare, USL a tăiat banii de la investiţii şi locurile de muncă pe care acestea le generau, iar acum încearcă să ne ia ochii venind cu soluţia miraculoasă a PPP-urilor. Într-o perioadă în care resursele financiare sunt limitate şi există o concurenţă la nivel global pentru atragerea acestora, România nu are nicio şansă cu un Guvern incompetent, care pune pe fugă orice investitor.

Orice reglementare în domeniul PPP trebuie să aibă în vedere două principii de bază: transparenţa şi neîmpovărarea bugetului de stat. De aceea, fac un apel la dumneavoastră să nu giraţi această muşamalizare a tunurilor prin adoptarea noii legislaţii în domeniul PPP-urilor. În niciun caz nu vrem să ne mai trezim cu contracte tip Bechtel atribuite fără nicio procedură transparentă şi care apoi afectează bugetul de stat.

Netransparenţa legii privind parteneriatul public-privat a fost semnalată de Preşedintele Traian Băsescu, care nu a promulgat-o şi a retrimis-o în Parlament spre reexaminare, acuzând modul circumspect în care sunt definite aspectele ce pot conduce la denunţarea unilaterală a contractului şi maniera prin care se poate face înlocuirea partenerului privat.

Domnul Alexandru Nazare:

"Guvernul USL jefuieşte domeniul public «cu legea în mână»"

În data de 26 iunie, prim - ministrul Ponta a decis că a venit momentul să facă un cadou domnului Gheorghe Bunea Stancu, astfel că a decis transferul a 2.815 ha de teren agricol aflate în domeniul public al statului şi în administrarea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gheorghe Ionescu-Şişeşti" - Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Brăila, în domeniul public al judeţului Brăila şi administrarea Consiliului Judeţean Brăila. Chestiunea se pare că era atât de arzătoare, încât Guvernul a decis să facă acest lucru tocmai prin ordonanţă de urgenţă, după ce atâţia ani a blamat Guvernul Boc pentru această practică. Transferul terenului este argumentat prin faptul că astfel se asigură «gestionarea unor programe de cercetare şi inovare de către autorităţile publice locale» sau «asigurarea bazei materiale începând cu anul şcolar 2013-2014 pentru activitatea practică desfăşurată de studenţi şi elevi». Explicaţia este de domeniul fantasticului: vrei să faci cercetare şi pentru aceasta smulgi un teren de la o instituţie care tocmai cu cercetarea se ocupă. Imediat, domnul Stancu a pregătit repede nişte proceduri de achiziţie cel puţin dubioase pentru închirierea a 2490 de hectare din terenul de 2815 hectare.

Mai mult, subiectul a atras atenţia şi preşedintelui Traian Băsescu, care s-a sesizat în mai multe rânduri că nu va promulga legea de aprobare a ordonanţei de urgenţă privind transferul terenului, motivând că ar trebui ca nimeni să nu mai mişte niciun centimetru pătrat de pământ de la institutele de cercetare. Este, de fapt, un alt exemplu de «hoţie cu legea în mână», după cum ne-a obişnuit guvernul care se bazează pe supermajoritatea parlamentară.

Am solicitat colegilor din Comisia pentru administraţie publică, organizarea teritoriului şi protecţia mediului şi din Comisia pentru agricultură, silvicultură şi dezvoltare rurală din cadrul Senatului să introducă de urgenţă proiectul pe ordinea de zi până la împlinirea termenului de adoptare tacită şi să respingă ordonanţa. În aceste condiţii, precipitarea cu care Consiliul Judeţean a aprobat nişte proceduri de achiziţie, discutabile din multe puncte de vedere, era nejustificată.

Dar... surpriza... după cum s-au grăbit să închirieze în mod dubios o parte din terenul în discuţie, tot aşa, baronii USL din Brăila le-a şi anulat, pe genunchi şi fără explicaţii. Modul intempestiv în care CJ Brăila a anulat licitaţia pentru închirierea celor 2490 de hectare stă dovadă că opoziţia PDL faţă de transferarea dubioasă a acestui teren a fost corectă. Se pare că Bunea Stancu a luat de această dată în calcul avertismentul public pe care i l-am făcut în 22 octombrie, prin care îi recomandam să nu se grăbească cu procedurile de închiriere pentru respectivul teren.

Acest demers a fost făcut din teamă şi panică pentru că probabil s-au simţit cu musca pe căciulă. Este în fapt un semnal puternic pentru respingerea acestei ordonanţe de urgenţă cu dedicaţie în Camera Deputaţilor, camera decizională pentru această speţă. Reamintesc că ordonanţa a trecut tacit de Senat, deşi două comisii ale Senatului, Comisia economică, industrii şi servicii şi Comisia pentru privatizare şi administrarea activelor statului, au transmis avizul negativ cu privire la transferul terenului.

De aceea, chiar dacă stoparea acestui potenţial abuz este o înfrângere pentru USL Brăila, le cer deputaţilor PSD, PNL şi UNPR de Brăila să se solidarizeze pentru respingerea acestei ordonanţe în Camera Deputaţilor. Ar fi un gest de responsabilitate pentru a nu contribui la punerea din nou a Brăilei pe harta neagră a corupţiei din această ţară.

Domnul Alexandru Nazare:

"Conducerea USL a judeţului Brăila îşi bate joc de banii brăilenilor"

În judeţul Brăila baroniada USL a atins noi cote ale batjocurii faţă de cetăţeni. După ce i-au lăsat pe brăileni fără locuri de muncă după intrarea în insolvenţă a Laminorului, fără căldură în case, după ce îi obligă chiar şi pe cei care nu beneficiază de canalizare să plătească apa caldă şi aduc la cârma prefecturii în mod ilegal un fost poliţist local, iată că a venit vremea ca minţile luminate din USL să mai facă o nefăcută.

Astfel, Consiliul Judeţean Brăila a aprobat înfiinţarea unei societăţi SC ROCREATIV TRADE SRL, societate comercială cu capital integral al Consiliul Judeţean Brăila, care are ca domeniu principal de activitate dezvoltarea imobiliară, prin care înţelegem şi administrarea patrimoniului Consiliul Judeţean Brăila. Astfel, societatea va gestiona imobilele aflate în proprietatea judeţului, printre care se află hotelurile Tineret şi Sport, Casa Agronomului, Palatul Administrativ, Sala Polivalentă şi Tabăra Blasova.

Mai mult decât atât, potrivit expunerii de motive a proiectului, SC ROCREATIV TRADE SRL pare a fi o societate care va face de toate. Astfel, va avea ca obiect de activitate dezvoltarea şi promovarea imobiliară, lucrări de construcţii, demolări şi alte lucrări speciale de construcţii, hoteluri, restaurante, tranzacţii imobiliare, activităţi de închiriere şi leasing, activităţi de agenţii turistice, de peisagistică şi servicii pentru activităţi sportive, recreative şi distractive. Cu alte cuvinte...ce nu va face noua societate? Pentru ce mai ţinem, în acest caz, consiliul judeţean?

Practic, scopul este valorificarea activelor fără consultarea prealabilă a consilierilor judeţeni. Şi va avea ce valorifica: prin legea descentralizării asumată de guvern, foarte multe active au intrat în administrarea CJ Brăila, ca de exemplu: aproximativ 8000 ha luciu de apă, un hotel, o sală de sport, Casa Agronomului, tabăra Blasova, DSP, etc. Multe imobile sunt deja în administrare: Palatul Administrativ, Sala Polivalentă, Palatul Tineretului, etc.

Mai mult decât atât, prin înfiinţarea noii societăţi au fost încălcate Legea nr.51/2006 - Legea serviciilor comunitare de utilităţi publice, deoarece expunerile de motive nu fac referire la nicio normă din acestea, precum şi Legea nr.281/2013 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică.

PDL a blamat public această bătaie de joc la adresa brăilenilor. Consilierii judeţeni PDL au votat împotriva înfiinţării acestei societăţi, după ce au cerut şi scoaterea de pe ordinea de zi a respectivului punct, pentru o analiză mai atentă. Mai mult, am solicitat prefecturii Brăila anularea hotărârii CJ de înfiinţare a SC ROCREATIV SRL în contencios administrativ. Răspunsul prefectului a fost halucinant, apreciind opinia noastră ca fiind corectă şi în concordanţă cu prevederile legale în domeniu. În acelaşi timp, din răspunsul Instituţiei Prefectului am constatat cu stupoare că răspunderea neefectuării unei astfel de consultări publice este pasată unui salariat al Consiliului Judeţean. S-a apreciat că nu este necesară anularea hotărârii de înfiinţare a acestei societăţi, ci sancţionarea salariatului care şi-ar fi îndeplinit defectuos atribuţiile de serviciu. Având în vedere şi acest răspuns stupefiant, am solicitat Consiliului Judeţean Brăila să intre în legalitate şi să anuleze hotărârea de înfiinţare a ROCREATIV.

În schimb, în ciuda tuturor semnalelor de alarmă, ca o sfidare la adresa brăilenilor, în şedinţa extraordinară din decembrie a Consiliului Judeţean s-a aprobat cu 22 de voturi pentru "Rectificarea bugetului propriu al Judeţului Brăila", care, la capitolul "Acţiuni economice generale şi de muncă" cuprindea şi alocarea sumei de 500 de mii de lei pentru capitalul social al SC ROCREATIV TRADE SRL.

Mai mult decât atât, conducerea Consiliului Judeţean a refuzat să facă publice activele pe care le va administra noua societate. În aceste condiţii şi atât timp cât legea descentralizării nu este încă în vigoare, alocarea acestei sume este inoportună şi usturătoare în buzunarele brăilenilor.

Iar ieri, 3 februarie 2014, după o bine-meritată vacanţă la schi, în timp ce judeţul Brăila era îngropat în zăpadă, domnul Bunea Stancu a introdus pe ordinea de zi a şedinţei Consiliului Judeţean pe care îl are sub oblăduire, "Proiectul de hotărâre privind aprobarea actului constitutiv, organelor de conducere şi de control ale SC ROCREATIV TRADE SRL". Un act constitutiv flagrant, care e diferit de cel pentru care s-au eliberat avizele comisiilor de specialitate în luna decembrie 2013.

Acestea nu sunt altceva decât noi dovezi ale faptului că economia judeţului Brăila este într-un declin accentuat, atât timp cât transporturile, construcţiile, investiţiile sunt în scădere. Conducerea USL a judeţului Brăila este mai interesată însă de afaceri imobiliare şi pune în joc banii brăilenilor pentru o societate comercială despre care nu ştim ce şi cum va administra, înfiinţată pe grabă, în beznă, fără consultare publică. De aceea, solicit membrilor USL din Parlament să sancţioneze această batjocură şi să ia atitudine împotriva abuzurilor colegilor lor din administraţia locală.

Domnul Gheorghe Dragomir:

"Revizuirea Constituţiei - unul dintre principalele angajamente asumate în faţa românilor"

Partidul Naţional Liberal, filiala Constanţa, consideră că proiectul de modificare a Constituţiei rămâne un obiectiv major, fiind unul dintre principalele angajamente pe care ni le-am asumat în vederea reformării statului român. Preşedintele Comisiei comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru elaborarea propunerii legislative de revizuire a Constituţiei, domnul Crin Antonescu, a condus, începând de anul trecut, lucrările acestui for parlamentar care a analizat şi a adoptat într-un mod total transparent modificările legii fundamentale.

Ştim cu toţii faptul că societatea civilă a fost implicată, prin constituirea Forumului Constituţional, la formularea de propuneri de revizuire a Constituţiei. Toate aceste modificări, discutate şi analizate, au făcut obiectul unui raport prezentat public de către Cristian Pârvulescu, coordonatorul acestui Forum. De asemenea, în Parlamentul României, procesul de revizuire a Legii fundamentale a fost unul caracterizat de o abordare perfect legală şi tranşantă care a avut ca principal obiectiv nevoile cetăţenilor români. Reprezentanţii presei au avut acces nelimitat şi permanent la şedinţele Comisiei conduse de preşedintele PNL, domnul Crin Antonescu.

Proiectul de revizuire a Constituţiei aduce îmbunătăţiri majore, în sensul modernizării şi adaptării la legislaţia internaţională a drepturilor omului. Propunerea de revizuire include foarte multe prevederi care extind drepturile şi libertăţile civile, în urma cărora cetăţeanul devine principalul beneficiar al acestui proces (demnitatea umană este menţionată ca sursă a tuturor drepturilor şi libertăţilor fundamentale şi este inviolabilă, dreptul la apărare prevede că în faza de judecată a procesului penal este garantat principiul egalităţii de arme între acuzare şi apărare, se garantează protecţia datelor cu caracter personal şi secretul corespondenţei, inclusiv a celei electronice).

În jurul modificărilor aduse Constituţiei au apărut o serie de teme false, ca de exemplu asupra subiectului atribuţiilor preşedintelui sau asupra modalităţii de desemnare a premierului. PNL ţine să menţioneze faptul că noua Constituţie conferă preşedintelui aceleaşi atribuţii pe care le are şi în prezent. Se restrânge într-adevăr posibilitatea preşedintelui de a desemna premierul, chiar ignorând rezultatul scrutinului popular şi anume îl constrânge pe preşedinte să respecte rezultatul votului popular şi să încredinţeze prima oară mandatul partidului sau alianţei politice care s-a clasat pe primul loc în alegeri.

O altă problemă importantă o constituie art. 276 din Codul penal şi eliminarea oricărei îngrădiri a libertăţii de expresie. PNL s-a remarcat de-a lungul timpului drept un apărător al libertăţii de exprimare, drept fundamental garantat de Constituţia României în art. 30, care interzice cenzura de orice fel. Reprezentanţii liberali au militat întotdeauna pentru păstrarea acestui drept fundamental caracteristic tuturor regimurilor democratice apusene.

Astfel, am constatat că în art. 276 din Codul penal există prevederi care pot să nască suspiciunea că libertatea de exprimare ar putea fi încălcată, motiv pentru care am depus în 2013 o iniţiativă legislativă de abrogare a acestui articol, prin care dorim să remediem problema în spiritul legislaţiilor europene şi transatlantice.

Noul Cod penal a intrat în vigoare de la 1 februarie 2014, iar abrogarea articolului 276, articol care duce la o îngrădire a libertăţii presei, trebuie să fie analizat în termen util pentru adoptarea cât mai rapidă a acestei propuneri legislative susţinute de PNL.

Dreptul la expresie, la critică şi la observaţii reprezintă una dintre cele mai importante realizări ale societăţii româneşti după 1989, de aceea PNL susţine acest punct extrem de important.

Doamna Raluca Turcan:

"Promisiunile nerespectate de ministrul Pricopie lasă peste 500.000 de elevi de clasa I şi a II-a fără manuale în format print şi digital"

Ministrul Pricopie renunţă la banii europeni pentru manualele digitale din cauză că a întârziat derularea licitaţiei şi emiterea ordinului prin care MEN trebuia să stabilească metodologia privind evaluarea manualelor şcolare în învăţământul preuniversitar.

Licitaţiile trebuiau să fie derulate de acum două luni. Pe 22 noiembrie 2013 ministrul Remus Pricopie ar fi trebuit să aprobe varianta programei pentru noile manuale. Acest lucru nu s-a întâmplat nici până în ziua de astăzi. În aceste condiţii, riscul este major ca atât manualele digitale, cât şi cele tipărite, să lipsească de pe băncile elevilor în luna septembrie. Incapacitatea şi incompetenţa USL loveşte în elevii care au cea mai mare nevoie de manuale moderne. USL omoară din faşă nevoile elevilor de a cunoaşte. Nu este de mirare faptul că, învăţământul românesc se află pe ultimele locuri în toate clasamentele europene.

Cerem ministrului Pricopie să aprobe astăzi, prin Ordin, metodologia privind evaluarea şi achiziţionarea manualelor şcolare pentru clasele I şi a II-a şi să deruleze de urgenţă licitaţiile pentru manualele digitale.

Doamna Raluca Turcan:

"În 2013 Guvernul nu s-a omorât cu «disciplina financiară»"

Execuţia bugetară arată că USL a estimat greşit calculele la majoritatea capitolelor bugetare. Responsabilii trebuie să-şi asume eşecul prin demisii.

Execuţia bugetară pentru 2013 ne arată un lucru foarte clar: Guvernul a supraestimat nivelul încasărilor bugetare (s-au colectat cu 9,3 miliarde de lei mai puţin decât era prognozat), iar când a văzut că s-au făcut greşit calculele, Ponta a crescut impozitele şi taxele. Acest fapt a dus la scăderea ponderii principalelor venituri fiscale în PIB. Cu alte cuvinte, USL a sufocat economia naţională. A întors economia din avântul de ieşire din criză. Aceasta este strategia patentată de Ponta: supraestimează, aruncă cifre în vânt pentru a satisface cerinţele FMI, minte, iar când a înglodat economia în datorii, a pus biciul pe mediul de afaceri şi pe cetăţenii corecţi. De ce USL nu a colectat mai mulţi bani din evaziunea fiscală? Mă întreb dacă nu cumva se teme că va deranja prea mulţi "prieteni de partid"?

Guvernul USL a acumulat venituri bugetare de doar 32% din PIB, procent sub nivelul celui estimat la începutul anului 2013, de 33,6% din PIB. Guvernul Ponta a continuat să aloce bani aparatului birocratic în locul dezvoltării şi investiţiilor. Mai exact: investiţiile publice s-au redus cu 11%, în timp ce cheltuielile de personal au crescut cu 13,5%, iar cheltuielile cu bunuri şi servicii au crescut cu 12%.

USL a estimat greşit sumele primite de la UE. Guvernul spunea că va atrage 11,8 miliarde de lei, iar în buget au ajuns doar 8,9 miliarde. Au greşit şi la estimările făcute pentru impozitul pe profit - 11,7 miliarde încasându-se doar 10,9 miliarde Aceeaşi greşeală a fost făcută şi pentru estimările din accize (cu 1,5 miliarde de lei mai puţin decât s-a planificat) şi TVA (de la 52,9 miliarde de lei prognozaţi, la 51,8 miliarde de lei încasaţi). Chiar şi impozitul pe venit a adus cu 0,4 miliarde de lei mai puţin decât s-a spus la începutul anului. Pentru aceste greşeli grave, miniştrii de resort ar trebui să-şi prezinte demisia!

În 2013 Guvernul nu s-a omorât cu "disciplina financiară". La începutul anului, USL şi-a asumat (citez) "reducerea substanţială a unor categorii de cheltuieli materiale şi de servicii ineficiente şi oneroase pentru contribuabili, ca efect al întăririi cadrului legislativ privind unele măsuri de reducere a cheltuielilor publice şi întărirea disciplinei financiare". Rezultatul a fost altul: cheltuielile cu bunurile şi serviciile au ajuns, de la 5,9% în 2012 la 6,2% în 2013 din PIB, şi aceasta în condiţiile în care avem un PIB mai mare. Unde este disciplina bugetară? Unde sunt cheltuielile prudente, domnule Ponta?

În cazul în care USL va continua să pună presiuni fiscale pe mediul economic, rezultatul cel mai sigur va fi stagnarea creşterii economice. PIB-ul nu va creşte dacă vom taxa mai mult. Ce se poate întâmpla, am văzut deja: peste 80 de firme intră zilnic în faliment, rândul şomerilor s-a îngroşat cu încă 70.000 de persoane noi, iar facturile la întreţinere şi electricitate au crescut.

Dacă economia românească va putea răsufla mai uşor, creşterea economică se va putea observa în exporturi şi importuri, iar beneficiile vor fi simţite de toţi românii.

Cer Guvernului să nu mai intre cu bocancii în economie şi să permită o creştere economică pentru toţi, economia să devină mai incluzivă, rezultatele să fie simţite nu doar de privilegiaţii statului şi de clientela USL, ci de fiecare dintre noi. Aşteptăm dreptate până la capăt: demisii şi asumări de răspundere din partea celor care au greşit. Orice greşeală loveşte în fiecare dintre noi.

Doamna Raluca Turcan:

"USL a transformat Parlamentul României în anexa Guvernului"

În 2013, Guvernul a iniţiat 93% din proiectele de lege adoptate de Parlament. Conform unui studiu IPP, doar 3% dintre proiectele de lege depuse de parlamentari au reuşit să treacă de cele două camere ale legislativului.

Cauza nu a fost lipsa de activitate a parlamentarilor, ci din contră numărul iniţiativelor legislative depuse a fost de peste 1.500, în creştere cu 10-15% faţă de mandatul anterior. Atunci de ce am ajuns în situaţia în care Parlamentul să nu mai conteze? Guvernul USL şi-a asumat monopolul iniţierii legislative, deşi are o majoritate de peste 75% în Parlament.

Anul trecut, majoritatea proiectelor iniţiate de opoziţie au fost respinse deşi, o parte din iniţiative erau semnate sau asumate prin programul de guvernare chiar de către USL. Acest fapt demonstrează că USL-ului nu-i place democraţia, iar parlamentarii USL ascultă de domnul Victor-Viorel Ponta. O majoritate parlamentară fără conştiinţă, fără valori morale şi democratice este o majoritate de care nu are nevoie România.

Această statistică explică de ce USL nu acceptă un Parlament cu o singură cameră şi cu maxim 300 de parlamentari, aşa cum au decis românii în 2009. Un Parlament cu mulţi membri devine unul pur decorativ. Un Parlament este mai uşor de controlat de către Guvern, dacă parlamentarii sunt mulţi şi invizibili, fără răspundere şi pot fi manipulaţi mult mai uşor. În aceste condiţii, Guvernul USL a reuşit să impună propria muzică şi în cele două camere ale Legislativului.

Prin urmare, PDL va continua să militeze pentru punerea în aplicare a rezultatului referendumului din 2009, prin care românii au spus că vor Parlament unicameral cu 300 de membri. Prin nerespectarea acelui referendum, USL încalcă articolul 1 din Constituţie. Referendumul înseamnă suveranitatea poporului, iar rezultatul lui este obligatoriu pentru Parlament. Încălcarea Constituţiei înseamnă încălcarea Statului de Drept.

Domnul Ion Călin:

"2014 - Anul Brâncoveanu"

Anul 2014 a fost declarat "Anul Brâncoveanu", ca urmare a contribuţiei majore a domnitorului Constantin Brâncoveanu la istoria şi cultura naţională, precum şi a faptului că în acest an se împlinesc 300 de ani de la martiriul domnitorului şi a fiilor acestuia.

Constantin Brâncoveanu, care a domnit între 1688-1714, era după tată strămoş de neam din familia domnitorului Matei Basarab, iar după mamă nepotul domnitorului Şerban Cantacuzino. După moartea lui Şerban Cantacuzino, Sfatul ţării (boierii şi dregătorii) l-a ales domn al Ţării Româneşti.

În cei 26 de ani de domnie, Brâncoveanu s-a dovedit a fi un gospodar desăvârşit şi bun administrator al avuţiilor ţării, instaurând o epocă de prosperitate şi pace, iar cultura românească a cunoscut o perioadă de înflorire.

Domnitorul a iniţiat o amplă activitate de construcţii religioase şi laice, îmbinând armonios în domeniul arhitecturii, pictura murală, sculptura, tradiţia autohtonă, stilul neo-bizantin şi ideile novatoare ale renascentismului italian într-un nou stil caracteristic, numit stilul brâncovenesc.

Constantin Brâncoveanu şi-a asumat rolul de protector al tiparului şi şcolilor din Ţara Românească, dar şi din Transilvania, numele său fiind întâlnit între cele ale donatorilor de la şcoala românească din Şcheii Braşovului.

Constantin Brâncoveanu a înfiinţat în anul 1694 în clădirile de la mănăstirea "Sfântul Sava" Academia domnească din Bucureşti, o şcoală superioară ("colegiu public pentru pământeni şi străini") având ca limbă de predare greaca veche. În paralel cu "Academia de la Sfântul Sava", funcţionau şi alte şcoli, în incinta unor mănăstiri, în care se preda în slavonă şi în română. Aşa au fost şcolile de la mănăstirile Sfântul Gheorghe Vechi şi Colţea, amândouă în Bucureşti, care pregăteau dieci pentru cancelariile domneşti, preoţi şi dascăli. O serie de şcoli româneşti existau în oraşele ţării, în mănăstiri şi chiar în mediul rural. În câteva mănăstiri au luat fiinţă biblioteci, cu lucrări procurate din mari centre culturale din apusul Europei; printre acestea se remarcau biblioteca de la mănăstirea Mărgineni (ctitoria lui Constantin Cantacuzino, postelnicul) şi biblioteca mănăstirii Horezu.

Constantin Brâncoveanu a fost unul dintre cei mai mari ctitori de biserici şi mănăstiri din ţările române. Încă înainte de a ajunge domnitor, el a ridicat două biserici, una la Potlogi, Dâmboviţa şi alta la Mogoşoaia, iar în Bucureşti încă trei biserici, pe locul unora mai vechi: biserica Sfântul Ioan cel Mare sau "Grecesc", demolată în secolul trecut, biserica mănăstirii Sfântul Sava, demolată în secolul trecut şi Biserica Sfântul Gheorghe Nou din Bucureşti.

În vara anului 1690, Constantin Brâncoveanu a pus piatra de temelie a celei mai de seamă din ctitoriile sale: Mănăstirea Horezu (sau "Hurezi"), cu hramul Sfinţii împăraţi Constantin şi Elena.

Între anii 1710-1711 se declanşează războiul ruso-turc, din care turcii ies învingători. Prin statutul pe care-l avea, Ţara Românească era obligată să participe alături de Imperiul Otoman la acest război. Brâncoveanu evită aceasta şi armata rămâne în expectativă. Văzând aceasta, turcii îl duşmănesc şi învinuindu-l de trădare, sultanul Ahmed al III-lea hotărăşte prinderea şi capturarea domnitorului. După cum spune cronica: "... în Săptămâna Patimilor, în anul de la Hristos 1714 a trimis sultanul turcilor mulţime de ostaşi de l-au luat pe Constantin Vodă cu fiii săi şi ginerii săi şi în jalea tuturor locuitorilor oraşului Bucureşti, l-au dus la Înalta Poartă la Constantinopol".

În dimineaţa zilei de 15 august 1714, desfiguraţi de tortură, cu capetele descoperite, îmbrăcaţi doar în cămăşi ponosite şi târând după ei lanţurile grele, Constantin Brâncoveanu, cei patru fii ai săi şi ginerele Ianache au fost duşi la locul execuţiei. Condamnaţilor li s-a reamintit că îşi pot cruţa viaţa dacă se dezic de Hristos, atunci domnitorul a spus: "Fiii mei, fiţi curajoşi, am pierdut tot ce am avut în această lume, cel puţin să salvăm sufletele noastre şi să ne spălăm păcatele cu sângele nostru". "Mai bine să mori de o sută de ori, decât să-ţi lepezi credinţa".

În opinia lui Nicolae Iorga, Constantin Brâncoveanu "a ştiut, în decurs de un sfert de veac, să servească pe turci, de nevoie, fără să părăsească nici un drept al ţării sale; a ştiut să înlăture stăpânirea necondiţionată a creştinilor, austrieci, poloni, ruşi, asupra pământului românesc. Domn autonom în ţara lui, înconjurat cu prestigiul superior al cezarilor constantinopolitani ai lui Constantin cel Mare, în întreaga lume a Orientului, aceasta a fost situaţia lui Constantin Vodă Brâncoveanu".

Domnul Florin-Costin Pâslaru:

"Integrarea socială a copiilor instituţionalizaţi!"

Integrarea socială a copiilor instituţionalizaţi continuă să constituie una dintre cele mai delicate probleme căreia societatea românească nu a reuşit să-i găsească un răspuns adecvat. De obicei, oamenii îi văd ca pe copii orfani de care le este milă, însă copiii instituţionalizaţi întâmpină multe alte probleme, majoritatea apărute din cauza despărţirii de familie.

Tânărul care trăieşte experienţa instituţionalizării suferă o serie de transformări progresive ale personalităţii, modificându-şi simultan sentimentul propriei identităţi şi modul de a-i percepe pe ceilalţi. De obicei, cele mai multe probleme care apar la copiii din centrele de plasament sunt lipsa de adaptabilitate, de autocontrol, apatia, indiferenţa. De asemenea, adaptabilitatea lor socială este redusă din cauza mediului închis în care trăiesc şi există o anumită rigiditate în relaţiile sociale, absenţa sentimentului social. Se întâlnesc frecvent la astfel de copii şi comportamente antisociale şi delicvente. Adesea nu ştiu să practice o meserie.

Ei reuşesc în mică măsură să se dezvolte într-un grad de normalitate acceptabil şi să învingă condiţiile nefavorabile. Pentru integrarea socială a acestor copii se impune ca întreaga societate civilă să fie mai receptivă, iar orfanilor să le fie acordată mai multă atenţie. Etichetaţi de către societate ca fiind din casa de copii, ei poartă acest stigmat întreaga viaţă.

Locul copilului este în familie şi comunitate, iar plasarea lui într-o instituţie în urma unor circumstanţe trebuie să devină o ultimă soluţie, cu statut temporar, până la depăşirea situaţiei de dificultate, prin găsirea unei oportunităţi permanente, ce ar asigura protecţia copilului, oferindu-i modele de urmat în viaţa de adult. Cu regret, în realitate instituţiile au devenit nişte "depozite" pentru mii de copii, iar instituţionalizarea - oricât de bine intenţionată, influenţează totuşi negativ asupra dezvoltării intelectuale, fizice, emoţionale şi sociale a copilului. Cu cât vârsta copilului este mai mică şi perioada de instituţionalizare mai mare, cu atât efectele, consecinţele instituţionalizării sunt mai grave în plan psihologic şi social.

Practica dovedeşte că alternativele la instituţionalizare (adopţia, încredinţarea, asistenţii maternali) sunt o soluţie pentru copiii de până la 10 ani. Tinerii adolescenţi continuă însă să reprezinte categoria cea mai vulnerabilă. Mulţi dintre aceştia şi-au petrecut cea mai mare parte a vieţii în instituţie. Adeseori legătura lor cu familia s-a pierdut. Lumea de dincolo de centrul de plasament îi sperie. La 18 ani ei trebuie să părăsească instituţia, fără a avea un minimum de condiţii şi abilităţile necesare pentru un trai independent.

După ce părăsesc centrele de plasament ei ajung direct în stradă. Tinerii nu au un acoperiş deasupra capului, nu au un loc de muncă şi, cel mai grav, nimeni nu se mai interesează de soarta lor.

Rezolvarea problematicii specifice tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie a copilului trebuie să constituie o prioritate pentru noi toţi, pentru că integrarea în societate a acestor tineri reprezintă elemente esenţiale pentru reducerea excluziunii sociale şi pentru ajungere la creştere durabilă a oricărei societăţi.

Chiar dacă Legea nr. 116/2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării sociale le garantează acestora accesul la o locuinţă, la un loc de muncă sau educaţie, aceşti copii se confruntă cu foarte multe lipsuri. Nu sunt pregătiţi pentru plecarea din centru şi nici pentru momentul care urmează după aceea. Când părăsesc centrul, ei nu au acoperite nevoile de bază, ci trebuie susţinuţi în continuare.

Tinerii proveniţi din astfel de centre îşi găsesc cu greu un serviciu. Pe fondul deprecierii continue a situaţiei economice, creşterea şomajului afectează cu prioritate tinerii. Pentru tinerii din instituţii lipsa unei calificări sau slaba calificare fac extrem de dificilă găsirea unui loc de muncă.

Sentimentul de dependenţă pe care îl creează instituţionalizarea de lungă durată, precum şi o insuficientă cunoaştere a aptitudinilor, o autoevaluare greşită, de cele mai multe ori cu tendinţe de subapreciere sunt premisele favorabile care duc la o integrare socio-profesională greoaie a tinerilor ce provin din centrele de plasament, sau uneori chiar la eşec social.

Situaţia descrisă obligă la asigurarea de condiţii optime pentru dezinstituţionalizare, pentru crearea şi dezvoltarea unor aptitudini pentru o viaţă independentă şi inserţia socială a acestor tineri.

Domnul Florin-Costin Pâslaru:

"Creşterea dramatică a accidentelor rutiere din România"

Creşterea dramatică a accidentelor rutiere din ultima perioadă trebuie să ne dea de gândit. România este ţara din Europa cu cea mai mare rată a deceselor în accidentele de circulaţie. E un paradox, pentru că sancţiunile şi accidentele ar trebui să fie invers proporţionale, cum se întâmplă peste tot în lume. În România, datele oficiale arată că poliţia sancţionează în neştire, iar şoferii mor pe capete.

Dramele de pe şosele sunt, de cele mai multe ori, rezultatul comportamentului iresponsabil, primitiv şi inconştient al celor care circulă pe drumurile publice. Într-o clipă poţi pierde cel mai de preţ lucru pe care Dumnezeu ţi l-a dăruit - viaţa. Câţi dintre participanţii la trafic iau în serios cunoscutul slogan tipărit pe mii de indicatoare: "Stop accidentelor rutiere. Alege viaţa!"?

Pentru a diminua moartea de pe şosele nu este suficientă o legislaţie drastică. Nu la legi suntem restanţieri. Viteza excesivă a devenit un hobby al posesorilor de maşini. Ei calcă acceleraţia până se opresc în pomi, stâlpi, se înfig în maşinile care rulează pe contrasens ori mai iau câte un pieton, biciclist sau motociclist pe capotă. Nu doar viteza este cauza principală a dezastrelor. Conducerea în stare de ebrietate, agresivitatea participanţilor la trafic, depăşirile interzise şi periculoase, neacordarea priorităţii, trecerea pe culoarea roşie a semaforului, amplasarea pe autoturisme a unor proiectoare de mare putere şi "orbirea" altora cu luminile de drum etc. produc mult mai multe tragedii. Din cauza lor pericolele te pândesc la tot pasul: fie ca pieton prevăzător, fie ca şofer responsabil.

Ei uită ca viaţa unui om este în pericol dacă ei sunt grăbiţi să ajungă într-un loc anume, ei uită că neacordarea priorităţii în trafic le poate distruge viaţa, ei uită că trebuie să răspundă în faţa legii pentru faptele lor, ei uită că în mâinile lor stă propria viaţă şi, mai mult, viaţa prietenilor sau rudelor care îi însoţesc. Însă, de cele mai multe ori, regretele vin după faptă. Abia atunci conştientizează că, oricât de grăbiţi ar fi, viaţa are, într-adevăr, prioritate.

Doamna Camelia Khraibani:

"Ridicarea ultimilor restricţii pe piaţa muncii şi spulberarea miturilor privind invazia românilor şi bulgarilor"

Încă din prima zi a lui 2014, românii ajunşi pe aeroportul din Londra, în căutare de lucru, au fost întâmpinaţi şi număraţi de ziarişti şi membri ai Parlamentului Britanic. La numărătoare s-a constatat însă o surpriză de proporţii - doar un român s-a prezentat ca fiind amator de un job, nicidecum după ajutoare sociale. Care de reportaj şi numeroşi reporteri au fost trimişi de televiziuni şi tabloide la autogara Victoria la primele ore ale zilei de 1 ianuarie, dar speranţele lor de a vedea hoarde de imigranţi disperaţi au fost spulberate, recunoaşte acest adevăr cotidianul "The Independent". Nu au fost semne privind un astfel de aflux nici pe aeroporturi. O cursă aeriană din România care a aterizat pe aeroportul din Luton avea la bord doar un pasager venit pentru prima dată la muncă în Marea Britanie.

De altfel, a doua zi după anul nou şi în următoarea, presa europeană, mai ales cea britanică, avea să contrazică toate miturile şi zvonurile răuvoitoare, după care, citez: "temuta invazie a românilor şi bulgarilor nu a avut loc". Prin urmare, avalanşa de români, de care se temeau britanicii şi alţi europeni şi asupra căreia politicienii şi presa din acele ţări au avertizat lumea multe luni, nu s-a produs. Au ajuns să recunoască acest lucru multe ziare europene şi britanice care, după surpriză, au titrat la unison, că, în timp ce restricţiile pe piaţa muncii pentru români şi bulgari au fost ridicate la 1 ianuarie, aceştia au preferat să rămână la ei în ţară.

Ne amintim că înainte de ridicarea ultimelor restricţii pentru români şi bulgari, pe piaţa forţei de muncă din UE, în câteva ţări, membre ale UE, s-a declanşat o campanie despre "migraţia săracilor" şi a amatorilor de drepturi de asistenţă socială. La aceasta au luat parte politicieni de dreapta, populişti demagogi, naţionalişti şi mass-media arondată acestora. În ciuda analizelor pertinente ale unor analişti europeni şi politicieni oneşti, precum şi ale autorităţilor române şi bulgare, tăvălugul mediatic s-a rostogolit la trecerea dintre ani fără o bază documentară, dar cu o putere demnă de o cauză mai bună, producând prejudicii de imagine şi demnităţii cetăţenilor români şi bulgari. Se ajunsese până acolo încât deschiderea pieţei muncii în toate statele UE şi acordarea unor drepturi egale românilor şi bulgarilor să fie taxate ca o aberaţie. Nu mai puţin scandaloase au fost şi unele propuneri, precum aceea de amprentare a imigranţilor. În cadrul unor comunităţi europene, unii politicieni au căutat să obţină voturi prin alimentarea tensiunilor sociale, întreţinând o retorică antirromă. Pentru astfel de daune nimeni nu a răspuns şi nici măcar nu şi-a cerut scuze.

Totuşi, trebuie să recunoaştem că au fost şi oameni politici din statele UE şi chiar autorităţi de la Bruxelles, care, spre cinstea lor, nu numai că au respins campania denigratoare faţă de români şi bulgari, dar au recunoscut meritele şi contribuţia acestora la viaţa economică şi socială a ţărilor în care lucrează, au pledat pentru drepturi egale pentru toţi cetăţenii uniunii, respingând cu fermitate toate încercările de prelungire a restricţiilor pentru o parte dintre aceştia. Iată de ce, odată cu dezavuarea celor care doresc să-i ţină pe români într-o permanentă stare socială şi judiciară de inferioritate, ţin să mulţumesc, în numele concetăţenilor mei, tuturor acelora care în tot timpul acestei campanii au apărat drepturile, imaginea şi demnitatea românilor şi bulgarilor pe toată întinderea Uniunii Europene.

M-a întristat această campanie potrivnică românilor, dar, în final, sunt bucuroasă că măcar la şapte ani de la intrarea în UE ne putem bucura de aceleaşi drepturi ca toţi ceilalţi cetăţeni ai statelor membre.

Doamna Violeta Tudorie:

"2014 - premise şi speranţe"

De fiecare dată, la trecerea dintre ani ne întrebăm şi evaluăm ce a fost şi ce va fi. Premisele lui 2014 au fost puse de măsurile luate în guvernarea USL şi de rezultatele lui 2013. Astfel că speranţele la rezultate din ce în ce mai bune în acest an nu sunt doar nişte simple dorinţe de mai bine, ci sunt aşteptări întemeiate pe bune politici şi bună guvernare.

Dar să vedem, mai întâi, care sunt acele fundamente puse în anul care tocmai a trecut. În primul rând, 2013 a fost un an bun pentru economia României. Datele sunt convingătoare: creşterea economică record (poate cea mai mare din UE); inflaţie scăzută (cea mai mică de după 1989); deficitul bugetar la jumătate, faţă de cifrele negociate cu FMI; producţia agricolă şi exporturile de produse industriale, record în ultimii 25 de ani. Toate acestea sunt rezultate certe care demonstrează că 2013 a fost, cu siguranţă, un an bun.

2013 a fost un an bun pentru economie, dar şi pentru veniturile românilor, fapt oglindit nu doar prin performanţele de mai sus, ci şi pentru alţi indicatori mai concreţi. Preţul la benzină a scăzut la sfârşitul anului, faţă de începutul anului, ca urmare a unor evoluţii pe piaţa internaţională. Cursul leu-euro a rămas unul stabil şi constant pe parcursul anului, ca urmare a echilibrului impus de BNR.

Preţul la alimente a cunoscut chiar şi scăderi. După mulţi ani de zile în care toate mărfurile şi serviciile s-au scumpit constant, INS ne arăta că dinamica preţurilor devine una cu dus şi întors - (sunt produse care se scumpesc, altele care se ieftinesc). Meritul îl are şi anul agricol bun, care nu a fost susţinut doar de vremea bună, ci şi de banii atraşi de la UE şi cei daţi de Guvern în agricultură. Până şi reorientarea cuplului politico-afacerist Udrea-Băsescu este un semnal - cei doi devenind recent, direct sau indirect, fermieri. Toate acestea ne arată că acest sector devine unul interesant.

Între măsurile, care şi-au dovedit eficienţa, luate de Guvernul Ponta, în 2013, se pot aminti agricultura şi industria alimentară. Acestea au fost ajutate de scăderea TVA la pâine - una dintre cele mai bune măsuri din ultimii ani, care a dus la ieftinirea produsului şi la scăderi ale evaziunii în domeniu. Daca măsura va fi susţinuta şi în lunile primului trimestru din acest an, pot urma scăderi la TVA şi la alte produse. Guvernul şi Parlamentul au reformat instituţiile fiscului şi, în ultimele luni ale anului (octombrie, noiembrie), pentru prima dată în istorie încasează peste plan. În condiţiile în care România era pe ultimele locuri în UE la încasări, acest lucru este o veste bună pentru oamenii cinstiţi, plătitorii oneşti de taxe şi impozite, care acumulează mereu frustrări faţă de cei care aleg să nu-şi plătească dările şi scapă nepedepsiţi. Guvernul României a câştigat pariul cu fondurile europene (35% absorbţie la fondurile de coeziune şi 67% absorbţie la agricultură). Guvernul a mai câştigat un pariu dificil, acela cu marile companii de stat. Astfel, Hidroelectrica devine profitabilă, la fel cum s-a întâmplat cu marele Complex Energetic Oltenia, iar Romgaz este listată cu succes la bursa din Londra. Este drept să amintim că rămân restante Oltchim şi CFR Marfă, situaţia acestora urmând să se amelioreze sau să se rezolve prin privatizare în 2014-2015.

Principala concluzie politică îmbucurătoare, pe care o tragem din cele de mai sus, este aceea că statul român începe să-şi realizeze funcţia de principal agent al creşterii, prin dinamizarea mai multor sectoare afectate de criza economică de afară. Faptul că statul nostru reîncepe să îşi arate din nou utilitatea şi eficienţa nu poate decât să ne bucure şi să ne dea speranţe îndreptăţite pentru viitor. După ani de zile în care statul a fost mereu minimalizat, învinuit că s-a îngrăşat, căpuşat şi desconsiderat de către anturajul regimului Băsescu-Boc-PDL, anul 2013, prin guvernarea USL, este unul în care statul începe să îşi reafirme vocaţia pozitivă în viaţa românilor şi pe plan internaţional.

De aceea nu ne îndoim că 2014 va continua să fie bun pentru economie şi pentru viaţa românilor. Am dovedit de la primul an de guvernare că se poate. În acest sens pledează şi The Economist atunci când, încă din toamna lui 2013, susţinea că în România începe o creştere tot mai susţinută, mai ales dacă Guvernul va decide reducerea CAS la jumătatea anului.

Domnul Ninel Peia:

Cu câteva zile în urmă, pe 24 ianuarie, mai precis, am sărbătorit ceea ce a rămas în istorie ca fiind mica unire, respectiv unirea Moldovei cu Ţara Românească, motiv de mare bucurie şi de amintire cu recunoştinţă a celor ce au făcut posibilă aşezarea acestei uriaşe pietre de hotar a istoriei României moderne.

Aceste momente au fost umbrite însă de noi manifestări ostile fraţilor noştri de peste Prut. Vorbesc despre somaţia pseudoautorităţilor din Tiraspol, adresate Republicii Moldova, de a retrage efectivele de poliţie din oraşul Tighina, sau cum îl numesc tiraspolenii - Bender. A fost mai degrabă un ultimatum, dat fiind că s-a cerut îndeplinirea acestei cerinţe în nu mai mult de o lună.

Firesc, aşa după cum prevăd înţelegerile diplomatice, Chişinăul a dorit luarea în discuţie a acestei probleme de către Comisia Unificată de Control. Opoziţia Rusiei a făcut această discuţie imposibilă...

De cele mai multe ori, diplomaţia ne împiedică să spunem lucrurilor pe nume, cu toate acestea, cu toţii, politicieni sau oameni de rând, cunoaştem agresivitatea separatismului instaurat în regiunea transnistreană, şi ce putere mondială o susţine, pentru ce interese se joacă vieţile oamenilor în acest petic, altfel nesemnificativ, de pământ.

Faptele arată însă că lucrurile evoluează îngrijorător.

După scoaterea Ucrainei din orbita Europei unite şi alimentarea conflictelor de stradă din Kiev, iată ca a venit rândul Republicii Moldova să fie indicată ca fiind o zonă instabilă politic şi social. Un nou conflict ar trebui să demonstreze lumii că la marginea geografică a intereselor europene în Est, visul Occidental al bunăstării şi progresului nu este comun cu aspiraţiile populaţiei regionale.

O minciună fără de margini!

Această rană este adâncă şi veche. Metodele de redeschidere ale acestei plăgi, după nevoi şi la comandă, ne sunt deja arhicunoscute.

Atitudinea ostilă a unei minorităţi inexistente istoric loveşte, înainte de toate, în fundamentul relaţiilor corecte şi legitime dintre Bucureşti şi Chişinău.

Aceste manevre de tip bolşevic reprezintă dorinţa de a găsi motivaţia fictivă necesară declanşării unui nou conflict pe Nistru, la mai puţin de 200 de km de graniţa actuală a statului român.

Nu cred că mai trebuie să amintesc de atrocităţile care s-au petrecut în această zonă în trecutul nu prea îndepărtat, dar trebuie să spun, sus şi tare, că situaţia nu mai este aceeaşi.

România este datoare să intervină pe căi politice pentru blocarea declanşării oricărei forme de conflict, mai ales că putem dovedi că avem dreptul de a vorbi despre un al doilea stat românesc, cu o populaţie de aproximativ 80% de etnici români şi cu peste 500.000 de oameni cu dublă cetăţenie, cea a Republicii Moldova şi cea a României.

Doamnelor, domnilor, sunt aici pentru a cere comisiilor parlamentare pentru politică externă, Ministerului Afacerilor Externe, să ia atitudine şi să redacteze un document menit să prevină Uniunea Europeană despre acţiunile instigatoare ale aşa-zisei Republici Transnistrene.

De asemenea, ca membru al Alianţei Nord Atlantice, România trebuie să îşi protejeze cetăţenii şi să facă tot posibilul pentru a evita un nou conflict militar în zonă.

Atrag atenţia că România, în calitate de membru NATO, şi-a asumat importante obligaţii din care derivă elementele esenţiale ale stabilităţii şi securităţii europene la frontiera din Sud-Estul Europei.

Şi acum a sosit vremea exercitării lor de facto.

Doamna Gabriela-Maria Podaşcă:

"Să investim în tineri!"

La nivelul anului 2013, aproximativ 5,6 milioane de tineri europeni (sub 25 de ani) erau şomeri. Tinerii au fost primii afectaţi de criză, iar efectele se vor resimţi pe termen lung dacă nu luăm măsuri acum. Realitatea este că în multe ţări din Uniunea Europeană, mai mult de jumătate dintre tineri nu au un loc de muncă. Şi dacă aceste cifre sunt alarmante, atunci să ne gândim că, odată cu trecerea anilor, tinerii şomeri de astăzi vot fi tot mai puţin calificaţi, nu vor avea experienţă şi vor intra foarte greu pe piaţa muncii.

De aceea, am ales ca prima declaraţie pe care v-o adresez în această sesiune parlamentară să fie una despre şi pentru tineri. Despre generaţiile de profesionişti pe care îi putem ajuta să îşi clădească un viitor aici, în România. După cum bine ştiţi, unul dintre obiectivele principale ale Partidului Socialiştilor Europeni îl constituie lupta împotriva şomajului în rândul tinerilor. Investiţia în tineri înseamnă întâi de toate o investiţie în viitor, iar Guvernul Ponta înţelege acest lucru. Drept dovadă, dintre priorităţile legislative ale Guvernului pentru prima sesiune ordinară a anului 2014, aş dori să fac referire la două proiecte de lege care oferă tinerilor din România o şansă reală la o viaţă mai bună.

În primul rând, vreau să vă supun atenţiei Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României şi Guvernul Statelor Unite ale Americii privind schimburile educaţionale şi academice administrate de Comisia Fulbright româno-americană, acord semnat la Washington în data de 22 octombrie 2013. Pe această cale îl felicit pe domnul ministru Pricopie pentru semnarea acestui acord, un pas important nu doar pentru continuarea bunelor relaţii dintre Statele Unite ale Americii şi România, ci mai ales pentru tinerii care vor beneficia de aceste burse. Fulbright, programul de schimburi culturale, ştiinţifice şi educaţionale desfăşurat de SUA în întreaga lume se adresează atât profesorilor implicaţi în cercetare, cât şi studenţilor ce urmează cursuri masterale, activează în cercetare sau predarea limbii engleze. Până în prezent, peste două mii de români au beneficiat de burse Fulbright, iar semnarea acestui acord înseamnă încă 10 ani în care tinerii români au şansa să obţină aceste burse. Mai mult, în acord este prevăzută posibilitatea prelungirii automate pentru încă 10 ani. Acest proiect iniţiat de Ministerul Educaţiei Naţionale şi Ministerul Afacerilor Externe se află în procedură parlamentară la Camera Deputaţilor şi sper ca, din considerentele pe care tocmai le-am enunţat, fiecare dintre dumneavoastră să îl susţină în comisiile de specialitate.

Al doilea proiect pe care vreau să îl supun atenţiei dumneavoastră se referă la organizarea şi finanţarea rezidenţiatului şi urmează să fie aprobat de Guvern, iar apoi transmis spre dezbatere Parlamentului. Ministerul Sănătăţii a iniţiat acest proiect pentru a îmbunătăţi situaţia actuală din sănătate. Astfel, se doreşte acreditarea unor noi centre pentru formarea în rezidenţiat, precum şi mărirea numărului de spitale în care medicii rezidenţi să îşi poată desfăşura pregătirea. De asemenea, va fi majorat numărul de coordonatori, directori şi responsabili de formare în rezidenţiat, astfel încât să fie formaţi cât mai mulţi tineri specialişti. Pe această cale, Ministerul Sănătăţii urmăreşte să reducă deficitul de cadre medicale cu care se confruntă ţara noastră şi, mai ales, să le acorde numeroşilor tineri din promoţiile precedente şansa de a fi confirmaţi în rezidenţiat.

Dacă nu luăm măsuri acum, riscăm să pierdem întregi generaţii şi odată cu ei riscăm viitorul societăţii. Aplaud cele două proiecte legislative iniţiate de Guvern şi fac un apel la toţi colegii mei, indiferent de apartenenţa politică, să îşi îndrepte atenţia tot mai mult către tinerii din România. Mi-aş dori ca această sesiune parlamentară să deţină recordul pentru cele mai multe iniţiative legislative adresate tinerilor.

Doamna Cristina Nichita:

"De nota zece"

Atunci când am venit în Parlament, am promis alegătorilor din Colegiul 9 - Iaşi că voi fi o voce care va aduce la această tribună genul de probleme cu care se confruntă românul zi de zi, că voi atrage atenţia şi asupra chestiunilor aparent minore, dar care grevează viaţa românilor obişnuiţi şi influenţează în chip decisiv viitorul naţiunii noastre. În continuare vreau să mă refer la felul în care elevii noştri iau note la şcoală.

Din motive pe care nu le-am înţeles nici în momentul în care s-a luat această măsură, media generală a elevilor din timpul anilor de studiu tinde să aibă o importanţă covârşitoare asupra destinului lor şcolar. Ca urmare, o notă de nouă se transformă într-o tragedie, părinţii se agită, copiii se supără fiindcă nota zece a devenit un fel de normativ.

Toţi aceia care au copii la şcoală ştiu, la fel ca şi mine, că notele nu se mai dau ca pe vremea noastră, în care plecai de la punctul din oficiu şi construiai nota adăugând cunoştinţe, rezolvând probleme, enunţând legi şi teoreme. Nu. Astăzi, notele par că se pun de la zece în jos, în sensul în care elevii sunt convinşi că au un zece iniţial, din care li se scade câte ceva, în funcţie de greşelile pe care le fac. Acest lucru duce la situaţii absolut aberante, în care media generală a unei clase este de 9,60 sau poate mai mare, şi la apariţia multor elevi care în primii opt ani de studiu nu au nicio altă medie în afară de zece. Cui serveşte un asemenea sistem?

Nu trebuie să ne fie frică să recunoaştem faptul că imposibila corelare a criteriilor de apreciere prin note între toate şcolile din România a dus la mentalitatea de a încheia elevilor medii cât mai mari, pentru a nu le diminua şansele la examenul de capacitate. Mai mult decât atât, şcolile şi liceele cu performanţe mai reduse, văd în această clemenţă o modalitate de a-şi îmbunătăţi propriile statistici, ceea ce, paradoxal, duce la scăderea exigenţei şi în unităţile şcolare odinioară performante. Rezultatul este o spirală ascendentă a mediilor generale şi una descendentă a cunoştinţelor fiecărei generaţii.

Salut iniţiativa Ministerului Educaţiei de a diminua ponderea mediei generale în cazul examenului de capacitate. Este un prim pas pe calea însănătoşirii unui sistem de învăţământ în care, deşi au medii incomparabil mai mari decât colegii lor de acum 15-20 de ani, e limpede pentru oricine că elevii sunt mult mai puţin pregătiţi.

Pledez deci pentru standardizarea examenului de admitere la liceu şi pentru acceptarea ideii că unii dintre tinerii noştri trebuie îndreptaţi spre învăţământul profesional. De asemenea, deşi cunosc teoriile care spun că din procesul educaţional trebuie eliminată competiţia, sunt de părere că tinerii noştri vor fi mai bine pregătiţi pentru viaţă dacă vor cunoaşte încă din gimnaziu locul exact pe care îl ocupă în ierarhia şcolară, unul real şi nu unul influenţat de metoda în care se face admiterea în treptele superioare de învăţământ.

Cifrele şi statisticile la nivel european au indicat o scădere drastică a performanţelor de ansamblu ale copiilor noştri. Olimpicii internaţionali sunt o mândrie pentru noi, ei trebuie lăudaţi, ocrotiţi şi convinşi să rămână în România, dar grija noastră primordială trebuie să fie însă îndreptată spre nivelul general de educaţie din şcolile noastre, spre marea masă a elevilor, iar acest lucru nu se mai poate clădi pe ipocrizia unor medii care tind toate spre zece.

Îmi manifest încrederea că împreună, încă din acest an, vom reuşi să facem şi alţi paşi concreţi pentru ca învăţământul primar şi gimnazial să se întoarcă în făgaşul lor tradiţional românesc, împrumutând din modelele internaţionale doar ceea ce poate fi aplicat cu succes la realităţile noastre.

Domnul Răzvan-Ionuţ Tănase:

"Imigranţii români se lasă aşteptaţi în Marea Britanie"

Aruncând o simplă privire asupra ultimelor luni ale anului 2013, vedem că atât politicienii, cât şi presa britanică au ţinut să trimită o serie de avertizări referitoare la afluxul de români în Marea Britanie, începând cu luna ianuarie 2014, ca urmare a liberalizării pieţei muncii în nouă state membre ale Uniunii Europene. Aceste campanii au fost lansate însă fără a avea probe solide. Susţin acest lucru pe baza faptului că cei mai mulţi dintre cetăţenii ţării noastre care aleg să meargă în Marea Britanie o fac pentru a munci, şi nu pentru a beneficia de o serie de ajutoare.

Mare a fost surprinderea atunci când s-a constatat că "hoardele" de imigranţi români şi bulgari au întârziat să apară şi marea invazie nu s-a materializat, rămânând astfel doar un subiect de tabloid. De aici reiese în mod clar că isteria provocată în jurul liberalizării pieţei muncii nu a fost corect fundamentată, iar efectele preconizate au depăşit proporţiile realităţii.

Deşi situaţia este aceeaşi în nouă state membre ale Uniunii Europene, doar britanicii au fost convinşi de faptul că graniţele ţării le vor fi luate cu asalt de românii care doresc să profite de pe urma sistemului social. În tabloide au fost vehiculate chiar cifre de 5.000 de români şi bulgari care urmau să ajungă în Regat în prima săptămână a anului 2014, cea mai mare temere fiind provocată de romi. Nu pot să nu remarc sentimentele de ură şi dispreţ pe care locuitorii Marii Britanii au considerat de cuviinţă să şi le exprime public. Unde sunt oare libertăţile Uniunii Europene, accesul pe piaţa muncii şi în sistemul asigurărilor sociale? Pot doar constata cu stupoare că acestea au fost umbrite de resentimente şi de ideea unor restricţii pentru români şi bulgari. Acum trebuie să realizăm că am ajuns în punctul în care este mai mult decât necesar să ne apărăm valorile prin reacţii în faţa atacurilor lansate de peste hotare şi să nu mai plecăm capul în faţa ţărilor occidentale.

Cu siguranţă temerile invocate în presa britanică nu sunt neapărat cele reale. Nu pot fi de acord cu faptul că acestea se referă doar la presiunile pe ajutoarele sociale sau la infracţiunile pe care cetăţenii ţării noastre se presupune că le săvârşesc.

Dacă luăm exemplul real al Suediei şi al Finlandei, observăm că ideea fraudării sistemelor sociale este doar un mit. Aşa cum în Suedia. care a liberalizat accesul la muncă pentru români şi bulgari în anul 2007 şi care are unul dintre cele mai generoase sisteme sociale, nu a avut loc nicio "invazie", iar Finlanda nu s-a confruntat cu "asaltul hoardelor", nici ţara lui Shakespeare nu va avea probleme de această natură.

Marea nelinişte a locuitorilor din Regat este cu siguranţă legată de muncă şi inclusiv de concurenţa la locul de muncă, deoarece conştientizează faptul că românii sunt dispuşi să depună mari eforturi fizice şi intelectuale, acceptând o remuneraţie mult mai mică în raport cu meritele cuvenite. Acest lucru ar reprezenta realul pericol pentru cei care sunt obişnuiţi să desfăşoare o activitate destul de lejeră în schimbul unor sume fabuloase, având un impact major asupra sistemului concurenţial la locul de muncă.

Deşi nu putem trece cu vederea atitudinea pe care britanicii au hotărât să o afişeze faţă de noi, ar trebui să fim preocupaţi mult mai intens de căutarea şi găsirea soluţiilor pentru oprirea vulcanului de sărăcie care a erupt peste ţara noastră şi care ne alungă spre occident pătura cea mai largă, care cuprinde atât tineri educaţi şi bine pregătiţi din punct de vedere profesional, dar şi studenţi care reprezintă motorul dezvoltării economice al statului nostru. Ar trebui să ne doară faptul că într-o Românie şi aşa îmbătrânită rămânem fără populaţie, şi să reacţionăm prin depunerea de eforturi pentru păstrarea acasă a oamenilor care ne dovedesc în fiecare zi că dispun de o pregătire temeinică.

Domnul Răzvan-Ionuţ Tănase:

"Un compromis în schimbul promulgării bugetului"

Aşa cum bine ştim, ultima lună a anului trecut a fost marcată de războiul politic dintre preşedintele Băsescu şi premierul Ponta, război care a fost pe punctul de a produce efecte negative asupra cetăţenilor României, din cauza excesului de putere manifestat în interes personal. Şi mă refer aici la episodul privind promulgarea Bugetului de stat pentru anul 2014, episod în care protagoniştii nu păreau dispuşi să facă niciun fel de compromisuri.

Zgomotul politic, declanşat în momentul în care preşedintele a adus în discuţie posibilitatea blocării bugetului, se pare că nu a determinat reacţii economice majore, deşi în perioada respectivă leul a cunoscut o depreciere de 1% faţă de moneda euro.

Decizia înţeleaptă a premierului de a amâna cu trei luni intrarea în vigoare a accizei pentru benzină şi decizia raţională a preşedintelui de a promulga bugetul denotă responsabilitatea dumnealor faţă de populaţie, dar şi o oarecare maturitate politică pe care se pare că au atins-o până în acest moment. Probabil au conştientizat faptul că un război al intereselor personale, mascat într-o bătălie politică, nu trebuie să aibă victime colaterale, şi mai ales ca acestea să fie reprezentate de cetăţeni.

În primul rând, hotărârea scoate ţara noastră din umbra nesiguranţei, intrarea în noul an cu un buget adoptat reflectând în fapt stabilitatea. Astfel, România a câştigat credibilitate în plan internaţional, putând să-şi respecte ţintele stabilite în acordurile cu Fondul Monetar Internaţional, Banca Mondială şi Comisia Europeană.

Nu doar imaginea României a avut de câştigat de pe urma celor două decizii, ci şi populaţia, economia, societatea, educaţia şi sănătatea. Au fost peste 5,4 milioane de pensionari care începând cu luna ianuarie au primit majorările de 3,76% şi aproximativ 690.000 de beneficiari al căror salariu minim a cunoscut o creştere de 12,5%. Cu siguranţă, în acest context, ţara îşi va continua performanţele dovedite în anul anterior şi consolidarea fiscală care are ca obiectiv reducerea deficitelor. Şi creşterea cofinanţării pentru absorbţia fondurilor europene cu 0,5 puncte procentuale va influenţa pozitiv creşterea investiţiilor publice.

S-au semnalat, în nenumărate rânduri şi sub diverse forme, lipsurile sistemului medical, însă de fiecare dată ne-am izbit de scuze care ţineau de fondurile insuficiente. Iată că în acest an bugetul pentru sănătate este mai mare cu 2,5 miliarde de lei, iar CNAS va primi în plus o sumă de 100 de milioane de lei pentru acoperirea necesităţilor existente.

A venit în sfârşit şi rândul dascălilor. Faptul că educaţia beneficiază de 12% din bugetul naţional, asigură creşterea cu 10% a salariilor profesorilor debutanţi din zona preuniversitară, a preparatorilor şi asistenţilor din universităţi. Majorările vor influenţa în primul rând motivaţia dascălilor, care constituie principala componentă a unui învăţământ performant. Alături de cadrele didactice, angajaţii din sănătate au reprezentat mereu "cenuşăresele" bugetare, însă anul acesta medicii şi farmaciştii rezidenţi vor fi recompensaţi şi ei prin majorarea salariului brut care nu depăşeşte 3.000 de lei. Acesta este primul pas din lungul drum pe care îl avem de parcurs până când medicii noştri vor fi cu adevărat determinaţi să rămână în sistem şi să ofere servicii mai bune.

Deşi momentan apele par a fi liniştite, iar deciziile luate în favoarea cetăţeanului de rând, consider că hopul cel mai important pe care îl avem de trecut este la expirarea termenului de trei luni pentru amânarea accizei. Atunci flacăra războiului se va reaprinde, iar ambiţiile vor produce probabil efecte nedorite.

Domnul Răzvan-Ionuţ Tănase:

"«Brain drain» - costul siguranţei şi al oportunităţii"

Fenomenul migraţiei s-a extins extrem de rapid, în ultima perioadă aducându-se în discuţie din ce în ce mai des problema imigranţilor şi emigranţilor. Nici România nu duce lipsă de cetăţeni care în schimbul unui nivel de trai mult mai ridicat hotărăsc să-şi părăsească ţara. Doresc să fac referire la tinerii studenţi sau absolvenţi care aleg drumul străinătăţii, la cauzele care îi determină să ia aceste decizii, la posibilele schimbări care ar putea avea ca efect diminuarea fenomenului şi reîntoarcerea tinerilor în România, dar şi la impactul pe care "exodul de creiere" îl are asupra economiei.

Principalele motive care provoacă acest proces sunt legate de diferenţele salariale mari dintre ţări, criza economică mondială, care a afectat puternic statele în curs de dezvoltare, dar şi de siguranţa locului de muncă şi a unui viitor mai bun. În ţara noastră sectorul sănătăţii publice se pare că a fost cel mai afectat de deschiderea pieţei europene a forţei de muncă, pierzând peste 21.000 de medici, care au hotărât să profeseze în Marea Britanie, Franţa şi Germania. Potrivit studiilor publicate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii, România a pierdut în ultimii 4 ani peste 3 miliarde de euro din cauza medicilor care au fost şcoliţi aici, dar au decis să vindece bolnavii altora. Ce o să se întâmple oare cu sistemul sanitar care are din ce în ce mai mare nevoie de specialişti? Nu putem sta cu mâinile încrucişate, încurajându-ne singuri că fenomenul există şi în statele dezvoltate.

"Exodul de creiere" este determinat în primul rând de gradul de salarizare din ţara noastră, care este cu mult mai mic faţă de ţările dezvoltate, situaţie pusă pe seama nivelului redus al productivităţii muncii. Astfel, foarte mulţi tineri cu rezultate remarcabile pe parcursul anilor de studiu hotărăsc să muncească în străinătate fiind dezamăgiţi de lipsa oportunităţilor de la noi.

Sunt de asemenea atraşi de siguranţa locului de muncă pe care angajatorii străini le-o oferă, dar şi de gradul ridicat de civilizaţie.

România întâmpină probleme şi în cazul procentului privind cheltuielile din sectorul cercetării şi dezvoltării, acesta situându-se cu mult sub media de la nivelul Uniunii Europene, necunoscând evoluţii semnificative în ultimii ani.

O altă cauză care influenţează fenomenul este strâns legată de lipsa centrelor de excelenţă care ar putea atrage unii dintre cei mai buni cercetători. Conştientizez faptul că nu ne putem alinia la standardele statelor dezvoltate din acest punct de vedere, însă o mai bună alocare a resurselor se va reflectata în dezvoltarea unor centre de excelenţă în cercetare.

Ar trebui, de asemenea, implementate o serie de strategii care să antreneze inclusiv companiile din mediul privat, în sensul creşterii oportunităţilor de dezvoltare pentru tineri. Aceştia se confruntă în prezent cu greutăţi în angajare după finalizarea studiilor, principala motivaţie a angajatorilor fiind lipsa de experienţă. Aici ne-am putea orienta şi pe desfăşurarea diferitelor tipuri de activităţi care să încurajeze participarea şi încadrarea absolvenţilor în câmpul muncii.

În concluzie, dacă în România nu se va implementa o strategie naţională de stopare a "exodului de creiere", care să conţină politici de păstrare a tinerilor sau de motivare a lor să se întoarcă în ţară, ne vom confrunta cu o serie de probleme care vor avea un impact negativ asupra dezvoltării economice pe termen lung. Vom pierde atât banii care se cheltuiesc pentru şcolarizarea tinerilor, care reprezintă aproximativ 1.000 de euro pe an, dar şi veniturile pe care aceştia le-ar fi generat în cazul în care şi-ar fi desfăşurat activitatea pe teritoriul ţării noastre. Mai mult decât atât, aceste pierderi se transformă în profit pentru ţările în care studenţii sau absolvenţii ajung.

Trebuie să dăm dovadă că suntem capabili să dezvoltăm strategii care să motiveze, fără să punem eşecurile pe seama lipsei de bani şi, de asemenea, trebuie să învăţam să ne preţuim elitele la adevărata valoare!

Doamna Aurelia Cristea:

"Politica, în sprijinul valorilor şi pentru regăsirea solidarităţii"

Începem un nou an legislativ şi cred că ne dorim cu toţii ca acesta să stea sub auspicii mai bune decât cel care a trecut. Până acum, pe parcursul mandatului meu de deputat, am urmărit, prin fiecare dintre declaraţiile politice pe care le-am susţinut, să vă conving că noi, deputaţii, avem datoria de a servi interesului public, dar trebuie să avem şi puterea şi interesul de a da consistenţă unui proiect de ţară, în sprijinul căruia să ne orientăm eforturile.

Este normal, la începutul anului, să ne stabilim criterii de performanţă în exercitarea mandatului, dar şi priorităţi. Cred că unul din domeniile în care e nevoie de o continuă încurajare a performanţei este educaţia, pentru că ea presupune cultivarea unor aptitudini şi pregătirea viitorilor cetăţeni activi ai comunităţii. De aceea, doresc să-mi reafirm sprijinul pentru iniţiativele publice, dar şi private, care au menirea de a susţine performanţa şi calitatea în activitatea educaţională. De asemenea, cred că educaţia este şi cea care ne ajută să descoperim mentori, nu doar profesori, valori, nu doar informaţii şi, în cele din urmă, modele.

Un alt principiu pe care înţeleg să-mi fundamentez activitatea în acest an este solidaritatea şi valorizarea muncii.

Avem nevoie de unitate şi coeziune în comunităţile noastre, avem nevoie de solidaritate şi înţelegere, de redescoperirea acestor valori simple ale vieţii. Poate că în ultimii ani am uitat să ne îngrijim şi de resursele acestea de umanitate, nu doar de împărţirea resurselor financiare către comunităţi. Poate că este şi vina noastră că am lăsat ura să ne dezbine, în loc să arătăm că adevărata esenţă a democraţiei constă în a cultiva educaţia, buna înţelegere şi comunicarea pozitivă. Ne preocupăm foarte mult de ceea ce se vede, câteodată în detrimentul a ceea ce nu se vede.

Poate că am putea să facem împreună, indiferent de culoarea politică, paşi către aceste valori care nu se văd. Să arătăm că putem să ne schimbăm pentru a le face loc, pentru a le promova.

"Cultura unei naţiuni stă în inimile şi sufletul populaţiei", spunea Mahatma Gandhi. Poate că este timpul să ne preocupăm mai serios de inimile şi sufletul populaţiei, pentru a nu ne trezi, într-o zi, că proprii noştri copii nu mai au o cultură.

Domnul Vlad-Alexandru Cosma:

"Analiza şi revizuirea legislaţiei privind transparenţa decizională în administraţia publică"

Transparenţa decizională este o precondiţie a vieţii democratice şi a funcţionării instituţiilor democratice. De cele mai multe ori, gradul de satisfacţie faţă de actul guvernării este direct proporţional cu gradul de transparenţă decizională cultivat de diferitele instituţii ale administraţiei locale sau centrale.

România, odată cu aderarea la spaţiul european şi adoptarea normelor şi valorilor democratice europene, a înţeles ca transparenţa decizională nu este facultativă, ci obligatorie.

În ţara noastră, transparenţa decizională este asigurată prin Legea nr.52/2003, însă legea nu acoperă toate instituţiile ce pot iniţia acte normative. Astfel, Legea nr.52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică reglementează clar procedurile de consultare publică pentru emiterea de acte normative de către Guvern, însă nu şi procedurile similare pentru membrii celor două camere ale Parlamentului României.

Principalul scop al reglementărilor privind transparenţa decizională este acela de a înlesni şi de a încuraja participarea civică la procesul decizional. În acest moment, cetăţenii României nu se pot implica decât în procesul decizional ce aparţine doar unei singure categorii de autorităţi publice.

În contextul în care Parlamentul României este recunoscut, atât prin Constituţia României, cât şi prin cutumele democratice, ca fiind forul superior de decizie şi reprezentantul direct al voinţei cetăţenilor României, consider că este imperios necesar ca legislaţia privind transparenţa decizională să fie analizată şi revizuită.

Ca reprezentanţi ai intereselor cetăţeneşti, membrii Camerei Deputaţilor şi ai Senatului trebuie să acorde posibilitatea cetăţenilor să intervină şi să îşi exprime punctele de vedere în fiecare etapă a procesului decizional, de la propunerea legislativă, la dezbaterile din comisiile Parlamentului, şi până la adoptarea finală a actului normativ.

Credibilitatea instituţiei supreme a statului democratic poate fi întărită şi prin transparentizarea dialogului între membrii Parlamentului şi cetăţenii români, prin facilitarea accesului acestora la procesul de legiferare, şi consider că este datoria deputaţilor şi senatorilor de a se apleca cu responsabilitate şi seriozitate asupra acestui subiect.

Domnul Andrei Dolineaschi:

"Iniţierea de dezbateri pe tema completării legislaţiei transparenţei decizionale"

Parlamentul României este reprezentantul direct al voinţei cetăţenilor şi cel mai important for democratic. Însă este important ca Parlamentul să poată pune la dispoziţia cetăţenilor mijloacele prin care aceştia să se poată implica activ şi responsabil în viaţa comunităţii.

În acest moment, legislaţia privind transparenţa decizională în administraţia publică este incompletă. Parlamentul poate propune iniţiative legislative, iar cetăţenii, asociaţi în diverse forme, organizate sau nu, pot reacţiona asupra acestor iniţiative legislative. Cu toate acestea, actuala legislaţie nu acordă dreptul cetăţenilor României şi societăţii civile să propună la rândul lor proiecte de lege.

Legea nr.52/2003 permite doar intervenţia societăţii civile pe marginea actelor normative aflate deja în discuţie, nu şi propunerea de idei pentru îmbunătăţirea cadrului legislativ. Cetăţenii şi societatea civilă nu pot decât avea o reacţie la adoptarea de acte normative de către administraţia centrală sau locală. În condiţiile în care reprezentanţii instituţiilor care adoptă actele normative nu doresc reglementarea sau dezbaterea pe marginea unor domenii, dialogul devine astfel imposibil.

Importanţa posibilităţii propunerii de iniţiative legislative din partea societăţii civile se rezumă la participarea civică a acestora, la stimularea responsabilităţii şi responsabilizării atât a cetăţenilor, cât şi a autorităţilor faţă de actul de guvernare. Dezbaterea, dialogul şi obţinerea de idei pentru îmbunătăţirea cadrului legislativ trebuie să devină preocuparea numărul unu a Parlamentului României.

Consider că Legea transparenţei decizionale privind administraţia publică trebuie să fie pusă în discuţie de către reprezentanţii celor trei puteri în stat, alături de reprezentanţi ai societăţii civile şi cetăţeni.

Membrii societăţii trebuie să obţină posibilitatea de a face, într-un mod transparent, propuneri pentru îmbunătăţirea cadrului legal din anumite domenii de activitate, nu doar de a reacţiona la propunerile de acte normative venite din partea autorităţilor în drept.

Scopul legislaţiei privind transparenţa decizională trebuie să devină stimularea implicării membrilor societăţilor în procesul de luare a deciziilor, pentru a da posibilitatea autorităţilor publice de a identifica şi de a răspunde unor probleme prioritare.

Domnul Cătălin Tiuch:

"A migra versus a imigra"

Ultimele zile din 2013 şi toată luna ianuarie a noului an, am asistat la o amplă campanie referitoare la ceea ce presa britanică se aştepta să aibă loc după ridicarea pentru cetăţenii români şi bulgari a restricţiilor pe piaţa forţei de muncă în mai multe state europene, şi anume marea invazie a lucrătorilor din cele două ţări. Tonul agresiv folosit de o parte a mass-mediei din Regatul Unit, alimentat în permanenţă de mesaje denigratoare şi chiar extremiste ale unor politicieni britanici, au dus la crearea unei adevărate psihoze în masă.

S-a indus temerea că, după 1 ianuarie 2014, valuri masive de români vor sosi în Marea Britanie în căutarea unui loc de muncă, vor lua joburile localnicilor şi vor abuza de facilităţile sistemelor de asigurări sociale. Acest mesaj este unul neadevărat, dar care din raţiuni populist-electorale a fost propagat sistematic, ignorându-se realitatea. În marea lor majoritate, românii aleg să emigreze pentru a munci pe un salariu mult mai mare şi în condiţii mai bune, nu pentru a obţine unele beneficii sociale, iar această injustă încercarea de transformare a tuturor românilor în vinovaţii de serviciu pentru incapacitatea unor guverne de a oferi soluţii anticriză viabile trebuie să înceteze!

La o lună de la liberalizarea pieţei muncii în Austria, Germania, Olanda, Belgia, Luxemburg, Franţa, Malta, Spania şi Marea Britanie, s-a dovedit că românii nu au luat cu asalt nici unul dintre aceste state şi că toată campania derulată în unele dintre ele, precum Marea Britanie, Germania sau Franţa, în sensul inoculării acestei false idei, a fost una populistă, dar mai ales defăimătoare pentru cetăţenii români. La fel de nepotrivit mi se pare să se vorbească de valurile de imigranţi din România, şi nu de o migrare firească, în cadrul Uniunii Europene, a forţei de muncă a cetăţenilor europeni, indiferent de ţara de provenienţă a acestora.

Pentru cine a uitat sau doar preferă să treacă cu vederea, vreau să subliniez că România este stat membru al Uniunii Europene din 2007, iar cetăţenii români sunt cetăţeni europeni, care trebuie să se bucure de aceleaşi drepturi şi să aibă aceleaşi obligaţii ca cetăţenii oricărui alt stat membru UE. Cine a greşit trebuie să plătească, indiferent de cetăţenia pe care o are sau minoritatea căreia îi aparţine. Este de neacceptat ca, din cauza câtorva indivizi care au încălcat legea, să fie condamnat un popor întreg şi să-i fie restricţionat unul dintre drepturile fundamentale, ce au stat la baza construcţiei europene. Libera circulaţie a cetăţenilor europeni şi accesul liber la piaţa muncii din UE nu sunt privilegii care ne sunt acordate nouă românilor, ci sunt drepturi pe care trebuie să le respecte şi să le garanteze toate statele membre, indiferent de momentul aderării.

Am urmărit cu mare atenţie cum pe 1 ianuarie şi în zilele imediat următoare, televiziunile britanice aşteptau pe aeroporturile din Londra marea invazie a românilor veniţi în căutarea unui loc de muncă şi cum un tânăr român de 30 de ani, Victor, a ajuns celebru şi a făcut turul televiziunilor, din simplul motiv că era printre puţinii, dacă nu singurul, care ajunsese la Londra pe 1 ianuarie 2014 şi corespundea portretului robot al imigrantului român, din previziunile acestei ample şi defăimătoare campanii de presă.

Afluxul major de cetăţeni români în Marea Britanie, prognozat a se întâmpla odată cu deschiderea totală a pieţei muncii, nu a avut loc pentru că cei care au vrut sa plece, o făcuseră deja. În cei 7 ani scurşi de la aderarea României la UE, din ţară au plecat peste două milioane de muncitori, care au ales în special Spania şi Italia. Vremea miturile a trecut, indiferent de ce parte alegem să ne situăm. Nu e uşor să înţelegem motivaţiile celor care au decis să plece, pentru că poveştile lor de viaţă sunt diferite. Unii s-au adaptat şi şi-au făcut o nouă viaţă, s-au integrat social foarte repede, au câştigat respectul localnicilor, alţii s-au întors acasă pentru a demara o mică afacere cu banii adunaţi sau doar pentru a găsi motivaţia de a pleca din nou. Dar, în mod sigur, toţi au valorificat oportunităţile oferite de principiul liberei circulaţii a persoanelor, chiar din momentul în care au putut face acest lucru. Asta nu înseamnă că românii nu mai caută locuri de muncă în statele europene, dar acum ei caută unele cât mai bine plătite, unele care să le ofere condiţiile necesare pentru a profesa la anumite standarde, iar de la o migraţie firească a forţei de muncă şi până la mult temuta invazie în masă, e o cale lungă.

În concluzie, campania de presă care a pus într-o lumină proastă muncitorul român s-a dovedit a fi nefondată, dar, din păcate, a constituit un bun prilej pentru a da naştere unor declaraţii xenofobe care contravin valorilor şi principiilor europene. Dezaprob un astfel de demers care nu garantează în spaţiul comunitar tratamentul egal şi nediscriminatoriu pentru toţi lucrătorii cetăţeni europeni şi solicit o mai mare implicare a instituţiilor europene!

Domnul Ioan Moldovan:

"Partidul Conservator apreciază faptul că membrii Comisiei Europene pornesc de la constatarea că România a făcut progrese"

Raportul MCV consemnează că România a făcut importanţi paşi înainte faţă de precedentele evaluări ale Comisiei. Este un raport echilibrat, care constată faptul că statul de drept din România este consolidat. Raportul pe Justiţie este un document încurajator pentru România, cu multe aspect pozitive. Documentul confirmă faptul că suntem pe direcţia bună, că instituţiile statului de drept funcţionează.

Aşadar, apreciem faptul că membrii Comisiei pornesc de la constatarea că România a făcut progrese în multe domenii, fapt care ne face să fim în continuare optimişti în privinţa continuării reformelor începute de guvernarea USL. Apreciem şi faptul că membrii Comisiei au considerat că "atmosfera este mai calmă din punct de vedere politic în ultimii ani", ceea ce arată clar că guvernarea USL, în ciuda şicanelor venite din partea opoziţiei şi a preşedintelui, reuşeşte să asigure stabilitatea politică, una dintre condiţiile esenţiale ale unui stat de drept.

În privinţa criticii făcută Parlamentului privind modificările la Codul penal, experţii Partidului Conservator lucrează deja la găsirea celei mai bune formule pe care să o prezinte colegilor de coaliţie, astfel încât să înlăturăm orice îndoială asupra bunelor intenţii ale parlamentarilor. Aşteptăm, totodată, şi varianta Ministerului Justiţiei, care trebuie să prezinte un proiect în acord cu toate aspectele sesizate de Curte.

Astfel, sunt remarcate de către Comisia Europeană progresele instituţiilor din România, inclusiv ale Guvernului, care a reuşit să întărească resursele alocate instituţiilor direct competente în combaterea corupţiei (ANI, ICCJ, DNA). Totodată, Guvernul României a sprijinit prin măsuri de ordin bugetar şi în domeniul resurselor umane procesul de pregătire a intrării în vigoare a noilor Coduri. Trebuie ştiut faptul că au existat eforturi ale executivului pe mai multe zone în lupta anticorupţie: în zona ANAF, Ministerului Educaţiei, Ministerului Sănătăţii şi Ministerului Justiţiei.

Domnul Ovidiu Alexandru Raeţchi:

Ziua comemorării Holocaustului din 27 ianuarie a avut o semnificaţie sensibilă într-o ţară ca România - unde am cunoscut, în prima jumătate a secolului XX, un curent popular şi intelectual antisemit semnificativ, care a lăsat urme în imaginarul colectiv al prezentului.

Nu vorbim în România, cu alte cuvinte, de o comemorare care lucrează doar cu probleme ale trecutului, ci de o "comemorare activă", care confruntă teme la zi.

a. Problema nereglementării eficiente a Internetului, de exemplu.

Avem în mediul on-line numeroase site-uri de propagandă antisemită explicită, precum şi de negare sau promovare a Holocaustului, al căror conţinut intră în contradicţie cu legislaţia în vigoare. Totuşi, statul român nu are soluţii reale în faţa propagandei antisemite din mediul virtual.

b. Disfuncţiile legislaţiei penale în materie de antisemitism sunt un alt exemplu. Traian Băsescu lăuda de curând, în Israel, operativitatea instituţiilor din România în acest domeniu: ei bine, nu ştia despre ce vorbeşte. Cei care cunosc cu adevărat lumea pestriţă a extremismului ştiu că Poliţia sau autorităţile locale devin imobile când vine vorba să înlăture vreo inscripţie a Mişcării Legionare sau vreun monument al unui lider fascist.

c. Multe din erorile care se fac în acest domeniu ţin de lipsă de informaţii istorice - cazul Şova e cel mai relevant. Or, datele vin din educaţie - iar educaţia se face la şcoală; iată de ce e corect ca Holocaustul să fie dezvoltat ca materie şcolară (şi s-au făcut paşi utili în acest sens recent - deşi e încă loc de optimizări).

d. Deşi antisemitismul nu are legătura cu asta, fiind vorba mai degrabă de o problemă de responsabilitate tehnică şi juridică, situaţia cimitirelor evreieşti din România este, la nivel simbolic, o rămăşiţă a erorilor de ieri. Nu iţi poţi dormi somnul de veci într-un mormânt cu piatra funerară furată, fără identitate, acoperit de vegetaţie care nu permite familiei să ajungă la tine, cu pământul scufundat şi sicriul la vedere. Dezastrul din prea multe cimitire evreieşti din România e inacceptabil, e o formă de barbarie spirituală.

Şi e un destin postum injust pentru oameni care au trăit nemijlocit furiile antisemite ale secolului trecut - ar merita măcar o odihnă compensatorie civilizată.

Doamna Cornelia Negruţ:

"Situaţia copiilor dispăruţi din România rămâne alarmantă!"

Din nefericire, situaţia copiilor dispăruţi din România continuă să fie una îngrijorătoare, în ciuda progreselor făcute în ultima perioadă. Aşa arată răspunsul pe care l-am primit din partea ministrului afacerilor interne la interpelarea adresată pe tema situaţiei copiilor dispăruţi din judeţul Maramureş.

În răspunsul său, ministrul de interne a precizat că la nivel naţional se află în evidenţă un număr de 360 minori dispăruţi, din care 71 cu vârste până la 10 ani. De asemenea, la nivelul Inspectoratului Judeţean de Poliţie Maramureş, la jumătatea anului trecut erau înregistrate şapte cazuri de dispariţii, din care cinci cazuri de minori dispăruţi în evidenţa activă - toate înregistrate în perioada 1995 - 2007, şi două cazuri de minori dispăruţi în evidenţa pasivă, înregistrate între anii 1991 si 2004.

În urma analizei comparative a cazurilor de dispariţie-minori, în intervalul 2009 - 2012, se constată o scădere graduală semnificativă a numărului de cazuri sesizate la nivelul acestei unităţi, respectiv: 169 în anul 2009,121 în anul 2010, 88 în anul 2011 şi 58 în anul 2012. Comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2012, în primele şase luni din 2013 s-au înregistrat în Maramureş 22 de cazuri, respectiv "plecări voluntare" de la domiciliu sau din centrele specializate ale DGASPC Maramureş, care însă au fost soluţionate, minorii fiind găsiţi şi încredinţaţi părinţilor sau la aparţinători, a specificat ministrul de Interne. Totodată, în perioada 1 ianuarie - 1 iunie 2013 au fost sesizaţi şi puşi în urmărire la nivel naţional un număr de 1.267 minori dispăruţi, 33 dintre aceştia având vârste de până la 10 ani. Tot în aceeaşi perioadă, au fost găsiţi un număr de 1.289 minori dispăruţi (unii şi din perioada anterioară), din care 38 cu vârste până la 10 ani. La data de 1 iunie 2013 se aflau în evidenţă un număr de 338 minori dispăruţi, faţă de care poliţia desfăşoară activităţi specifice pentru găsirea acestora, din care 66 cu vârste până la 10 ani.

Alarmant este şi faptul că cele mai vechi cazuri de copii dispăruţi aflate în evidenţă datează din anul 1990, iar pentru identificarea acestora este nevoie de o muncă titanică. De altfel, am avertizat, în interpelarea trimisă conducerii MAI, că România se confruntă cu o escaladare a cazurilor de copii dispăruţi, situaţia pe plan naţional fiind în măsură să îngrijoreze întreaga opinie publică. Aproape zilnic mass-media prezintă o nouă situaţie de acest gen, un nou copil dispărut şi alţi părinţi disperaţi. Poate în fiecare zi trecem nepăsători pe lângă copiii dispăruţi, neştiind că îi caută o armată de oameni ai legii şi rudele lor nemângâiate. Consider că ar fi bine să fim mult mai informaţi referitor la aceste cazuri, dar şi să dăm dovadă de o creştere semnificativă a simţului civic.

Doamna Cornelia Negruţ:

"Festivalul «Marmaţia» de la Sighetu Marmaţiei, dovadă vie a perpetuării tradiţiilor maramureşene"

Am participat recent la ediţia a 45-a a Festivalului de Datini şi Obiceiuri de Iarnă "Marmaţia 2013", care are loc în fiecare an, cu ocazia sărbătorilor de iarnă, în centrul municipiului Sighetu Marmaţiei. Ultima ediţie a Festivalului "Marmaţia" s-a desfăşurat pe un traseu animat de circa 1.000 metri, în patru puncte de spectacol, fiind susţinut de un număr de 30 de formaţii. Manifestarea a reprezentat o nouă oportunitate a desfăşurării splendorii ruralului maramureşean românesc pe timp de iarnă, prin prisma portului popular, a datinilor şi obiceiurilor de iarnă, cu un aport suplimentar din ţările Lăpuşului, Chioarului şi Codrului, din judeţele Neamţ, Sibiu, Bihor, Botoşani, precum şi din afara României, de la vecinii noştri din Slovacia şi Serbia.

Am participat pentru a doua oară consecutiv, în calitate de deputat al României, la acest festival tradiţional, a cărui organizare impecabilă a demonstrat că datinile şi obiceiurile maramureşene, în general, şi cele din zona Sighet, în special, sunt perpetuate cum se cuvine peste veacuri. În semn de preţuire, m-am îmbrăcat şi acum în straiele strămoşeşti ale localnicilor, un semn al faptului că demnitarii pot fi foarte bine oameni obişnuiţi. Am fost încântată de numeroşii participanţi veniţi la ediţia din acest an a Festivalului "Marmaţia" şi m-am bucurat să fiu din nou în mijlocul sighetenilor care-şi respectă tradiţiile.

Reuşita deosebită a acestui festival de datini şi obiceiuri de iarnă din Maramureş constituie un semn cât se poate de evident al realităţii conform căreia obiceiurile noastre strămoşeşti nu vor pieri, ci, din contră, vor fi perpetuate peste veacuri. De asemenea, vreau să le amintesc acelor cârcotaşi care afirmă că în Maramureş se mai păstrează obiceiurile doar pentru a fi date cu ocazia sărbătorilor la televiziune, că astfel de informaţii rău-voitoare nu numai că nu sunt adevărate, dar aduc în ansamblu un grav prejudiciu de imagine acelor oameni care muncesc din greu pentru ca moştenirile primite de veacuri să fie duse mai departe de tânăra generaţie, dar şi României, în general. Sunt convinsă ca datinile şi obiceiurile din Maramureş, şi în special cele din zona Sighet, nu se vor pierde niciodată, ci, mai mult, ele vor fi transmise din generaţie în generaţie în acelaşi mod în care le-au respectat strămoşii noştri.

Doamna Cornelia Negruţ:

Bilanţ pozitiv după primul meu an de mandat în Camera Deputaţilor

Articolul 69 alin. (1) din Constituţia României, la Capitolul "Mandatul reprezentativ", subliniază că "În exercitarea mandatului, deputaţii şi senatorii sunt în serviciul poporului." Pe parcursul anului 2013, primul meu an în Parlamentul României, mi-am direcţionat întreaga activitate parlamentară, socială şi caritabilă în sprijinul oamenilor care m-au votat în înalta demnitate de deputat. Am încercat, atât cât mi-au permis statutul funcţiei de deputat şi legile ţării, să muncesc din răsputeri în slujba oamenilor din Colegiul uninominal nr. 6 Maramureş, compus din municipiul Sighetu Marmaţiei, cu localităţile componente Sighetu Marmaţiei, Iapa, Lazu Baciului, Şugău, Valea Cufundoasă, Valea Hotarului, comuna Bârsana, cu satele Bârsana şi Năneşti, comuna Câmpulung la Tisa, comuna Giuleşti, cu satele Giuleşti, Berbeşti, Fereşti şi Mănăstirea, comuna Onceşti, comuna Remeţi cu satele Remeţi, Piatra şi Teceu Mic, comuna Sarasău, comuna Săpânţa şi comuna Vadu Izei, cu satele Vadu Izei şi Valea Stejarului. Oamenii de aici m-au trimis în Parlament pentru a-i reprezenta cu demnitate, onoare şi corectitudine, iar prin munca depusă în 2013 sunt convinsă că nu i-am dezamăgit. Chiar vreau să le mulţumesc membrilor şi simpatizanţilor partidului pentru susţinere, celorlalţi reprezentanţi ai formaţiunilor din USL, autorităţilor locale, precum şi tuturor maramureşenilor din Colegiul nr.6, dar şi celor din regiunea Transcarpatia din Ucraina, parte componentă a Maramureşului istoric, care mi-au fost alături. Am încercat şi cred că în mare parte am reuşit să fiu alături de oameni, să îi ajut să îşi rezolve problemele, atât cele personale, cât şi cele legate de relaţiile cu instituţiile statului, în aşa fel încât ei să se simtă reprezentaţi cu cinste de către deputatul lor.

Cu certitudine, anul 2013 nu a fost un an uşor nici pentru români şi nici pentru actuala guvernare, în contextul crizei economice şi morale pe care o străbatem, dar şi a constrângerilor bugetare existente, care au constituit cauzele obiective ale unor nereuşite pe plan economic, social şi politic la nivel local şi naţional. Totuşi, prin demersurile mele repetate şi insistente către instituţiile statului, îndeosebi către ministerele Guvernului României, cred că am reuşit să mişc unele investiţii şi realizarea unor proiecte importante pentru judeţul Maramureş în general, şi pentru localităţile Colegiului nr.6, în special.

Aş vrea să mă refer punctual doar la câteva dintre demersurile la care am contribuit în mod esenţial. În primul rând, amintesc prinderea în Legea bugetului de stat pentru anul 2014 a investiţiei privind realizarea podului peste Tisa de la Sighetu Marmaţiei, aşteptat de maramureşenii din România şi Ucraina de zeci de ani, care se va materializa şi în urma repetatelor mele intervenţii făcute la ministrul liberal al finanţelor, Daniel Chiţoiu, fără de care susţin că ar mai fi trecut ceva timp până la reuşita acestui proiect important pentru Maramureş. De asemenea, am făcut numeroase intervenţii la Ministerul Culturii şi Cultelor, pentru a debloca sumele de bani necesare bisericilor aflate în construcţie aflate pe raza Colegiului nr.6 Maramureş. Am mai bătut şi la porţile altor ministere, pentru investiţia necesară Spitalului Municipal Sighet, care se va realiza sper eu în acest an printr-un parteneriat public-privat, dar şi pentru refacerea centrului istoric al Sighetului, sau pentru alte proiecte ale localităţilor judeţului referitoare la drumuri, şcoli, infrastructură. Pentru toate acestea aşteptăm previziunile din acest an în ceea ce priveşte alocarea fondurilor europene, pentru ca proiectele demarate de către autorităţile locale din zonă să primească finanţare şi să se materializeze.

Pe lângă cele amintite, am încercat să fiu folositoare oamenilor din Colegiul uninominal nr.6 Maramureş care au apelat la mine cu probleme dintre cele mai complexe şi diverse. De altfel, marea majoritate a activităţii mele parlamentare din 2013 s-a axat pe rezolvarea doleanţelor oamenilor şi instituţiilor din Colegiu, şi pot să afirm, fără falsă modestie, că sunt în mare parte mulţumită de rezultatele muncii mele din primul an din Parlament. De altfel, datele statistice oficiale, care pot fi consultate pe pagina de internet a Camerei Deputaţilor, confirmă că sunt cel mai activ parlamentar din Maramureş. Astfel, în 2013 am avut 35 de luări de cuvânt în plen, 33 de declaraţii politice, 20 de propuneri legislative iniţiate şi 74 de întrebări şi interpelări adresate miniştrilor Guvernului. Un procent covârşitor dintre acestea a avut ca temă problemele şi necazurile maramureşenilor, precum şi anumite neconcordanţe în buna funcţionare a instituţiilor statului din judeţul Maramureş, precum Direcţia Generală a Drepturilor Copilului, Direcţia Sanitar Veterinară, problemele generate de defrişările masive ale pădurilor din judeţ, situaţia dispariţiei mineritului, necazurile de la Cimitirul Vesel din Săpânţa etc. De asemenea, am încercat, prin mijloacele parlamentare care îmi stau la dispoziţie, să atrag atenţia asupra nemulţumirilor avute de maramureşenii din Ucraina, cetăţeni români care nu deţin documente româneşti şi întâmpină astfel mari probleme pentru a se deplasa în judeţul Maramureş la rudele lor, din cauza distanţei mari până la Cernăuţi, acolo unde trebuie să îşi pună vizele de călătorie. Nu în ultimul rând, am sprijinit fiecare caz în parte care mi-a fost semnalat de oamenii din Colegiul nr.6, şi, atât cât mi-a stat în putere şi în concordanţă cu legea, i-am ajutat să îşi rezolve plângerile şi sesizările.

Sunt convinsă că mai sunt multe lucruri de pus la punct pentru ca Maramureşul să fie scos din izolare şi să nu fie pomenit la nivel naţional doar cu prilejul marilor sărbători religioase, de Paşte şi de Crăciun, ca obiectiv turistic. Maramureşul are nevoie de investiţii serioase în infrastructură, deoarece a cam fost uitat din acest punct de vedere în ultimii ani, iar rezultatele acestor politici publice au avut drept consecinţă nefastă plecarea masivă a numeroşi localnici la muncă în străinătate. Inclusiv în domeniul turismului şi al agriculturii mai sunt multe lucruri de îndreptat pentru ca judeţul Maramureş să beneficieze cu adevărat de răsplata adevăratului său potenţial, respectiv ca oamenii de aici să se poată bucura cum se cuvine de realitatea perpetuării tradiţiilor, datinilor şi obiceiurilor peste veacuri.

Îi asigur pe toţi maramureşenii şi pe locuitorii Colegiului uninominal nr. 6 că sunt în Parlament pentru a-i reprezenta aşa cum se cuvine şi de acum încolo. În acest an îmi propun să fiu cel puţin la fel de activă şi muncitoare în plan parlamentar şi social, să rămân permanent la dispoziţia oamenilor, să le stau la dispoziţie şi să-i sprijin în rezolvarea tuturor problemelor cu care se confruntă.

Domnul Claudiu-Andrei Tănăsescu:

"România secolului XXI?"

Încă de la început, doresc să subliniez faptul că prezenta declaraţie politică este rezultatul unei revolte interioare tot mai accentuate, ce derivă din modul în care au reacţionat autorităţile direct implicate în gestionarea tragediei aviatice care a avut loc în Munţii Apuseni.

Dezastrul aviatic produs la sfârşitul lunii ianuarie, în urma căruia studenta Aurelia Ion şi pilotul Adrian Iovan şi-au pierdut viaţa, a demonstrat, încă o dată (dacă mai era nevoie) cât de puţin pregătiţi suntem pentru a face faţă unei situaţii de criză.

În condiţiile în care victimele accidentului aviatic au folosit pe parcursul operaţiunii de salvare telefoane mobile, este absolut ridicol faptul că o ţară membră NATO, cu investiţii considerabile în sisteme de apărare şi tehnologii de interceptare, nu reuşeşte să le localizeze în timp util, astfel încât viaţa acestora să nu fie periclitată.

Eşecul operaţiunilor de salvare a victimelor accidentului din Munţii Apuseni este rezultatul incoerenţei comunicării dintre instituţii. În aceste condiţii, cetăţenii îşi pot pune întrebarea, legitimă de altfel, dacă statul român este capabil să le asigure protecţia şi siguranţa într-o situaţie majoră de criză. Şi de aici derivă şi întrebarea: mai poate fi România un partener credibil al NATO şi UE în condiţiile în care nu poate manageria o astfel de situaţie de criză?

Consider ca cei direct implicaţi trebuie să îşi asume răspunderea pentru incompetenţa de care au dat dovadă. Problema majoră a României, în momentul de faţă, o reprezintă lipsa de competenţă şi corupţia. Promovarea şi recrutarea în instituţii ale statului ar trebui să se facă ţinând cont de abilităţi şi competenţe, nu de nepotisme şi şpăgi. De aceea, consider că meritocraţia trebuie să reprezinte o etichetă pentru accederea în funcţii importante ale statului. Astfel s-ar evita stângăcii de coordonare între instituţii şi tragedii precum cea petrecută în Munţii Apuseni. Totodată, salut numirea domnului Raed Arafat în demnitatea de secretar de stat în cadrul Departamentului de intervenţii pentru situaţii de urgenţă din cadrul MAI. Am siguranţa că profesionalismul domnului Raed Arafat îşi va pune amprenta asupra instituţiei pe care o coordonează.

Câţi ani trebuie să mai treacă pentru ca în România să existe o bună coordonare între instituţii, astfel încât cetăţenii să primească garanţia faptului să sunt protejaţi?

Domnul Claudiu-Andrei Tănăsescu:

"Despre asumarea răspunderii, onoare şi lege"

Catastrofa aviatică ce a avut loc în Munţii Apuseni, în data de 20 ianuarie, ne-a demonstrate, încă o dată, faptul că anumite instituţii ale statului român sunt incapabile să reacţioneze eficient în situaţii de criză. Această tragedie din Munţii Apuseni a scos la iveală numeroase disfuncţionalităţi ale sistemului.

Consider că eşecul operaţiunilor de salvare ale victimelor tragediei aviatice din Munţii Apuseni a avut drept principală cauză lipsa de coordonare între instituţii, accentuată de incapacitatea Serviciului de Telecomunicaţii Speciale de a localiza apelurile efectuate în zonă şi astfel de a stabili perimetrul în care s-a petrecut accidentul.

Totodată, salut iniţiativa premierului Victor Ponta de a include Serviciul de Telecomunicaţii Speciale sub coordonarea Ministerului de Interne şi susţin destituirea Directorului Serviciului, Marcel Opriş.

Consider că toţi vinovaţii pentru moartea studentei Aurelia Ion şi a pilotului Adrian Iovan trebuie să îşi asume răspunderea. Toate cele trei instituţii care au avut, conform legii, atribuţii în operaţiunea de salvare a victimelor accidentului aviatic, respectiv ROMATSA, Inspectoratul General pentru Situaţii de urgenţă şi STS, trebuie să îşi asume răspunderea vizavi de întârzierea procesului de localizare a avionului. Dacă la ROMATSA şi IGSU cei direct implicaţi şi-au asumat răspunderea, consider că şi directorul STS trebuie să plătească, cu funcţia.

Faptul că preşedintele Traian Băsescu insistă să îl protejeze pe Directorul STS, Marcel Opriş, ridică anumite semne de întrebare în privinţa unei agende ascunse pe care ar putea-o avea acesta. Consider că nimeni nu trebuie să fie mai presus de onoare şi lege.

Domnul Ion Diniţă:

"Ridicarea restricţiilor privind exportul de carne de porc în ţările UE, o şansă uriaşă pentru producătorii români"

România a obţinut la începutul acestui an un nou succes în domeniul agriculturii, de la 1 ianuarie fiind ridicate interdicţiile de a exporta carne de porc în ţările Uniunii Europene. Astfel, după şapte ani în care producătorii români nu au putut exporta carnea de porc, în prezent toate societăţile acreditate pentru această activitate pot să îşi demonstreze competitivitatea prin export în ţările europene. Din acest moment, România poate să exporte carne de porc sacrificată în spaţiul european, comerţul intracomunitar fiind liberalizat, iar produsele noastre pot fi livrate în ţările Uniunii Europene fără nici un fel de restricţii sanitar-veterinare, aşa cum a decis Comisia Europeană.

României i s-au impus în ultimii ani restricţii la exportul de carne de porc şi la porci vii către ţările din UE din cauza pestei porcine clasice. Ultimele focare de pestă porcină au fost înregistrate în 2007, iar de atunci România a cheltuit peste şapte milioane de euro pentru implementarea unor programe destinate eradicării acestei boli. Înaintea adoptării restricţiilor, România exporta anual aproape 500 de tone de carne de porc în ţările UE, fapt ce aducea firmelor de profil autohtone venituri de peste 600 de milioane de euro.

La ora actuală, potrivit datelor oficiale, România dispune de 218 astfel de exploataţii comerciale, cu 1,8 milioane de porci, iar 42 sunt deja acreditare pentru export pe piaţa comunitară. Ridicarea restricţiilor pentru exportul de carne de porc în ţările europene înseamnă un mare pas înainte pentru agricultura românească, mai ales pentru dezvoltarea sectorului zootehnic. Faptul că toate fermele de porci din România vor putea trimite marfă la export reprezintă, totodată, un adevărat balon de oxigen pentru producătorii români, care şi-au demonstrat de-a lungul anilor profesionalismul şi capacitatea de a livra carne de calitate superioară.

Din discuţiile pe care le-am purtat cu o serie de producători de carne de porc din judeţul Braşov, oamenii s-au declarat extrem de încântaţi de reluarea exporturilor. În ultimii ani, aceştia au pierdut sume importante, de zeci de mii de euro, din cauza faptului că nu au avut dreptul de a exporta, chiar dacă au avut oferte ferme din ţările Uniunii Europene. Producătorii susţin că sunt pregătiţi să facă faţă noilor provocări de după ridicarea restricţiilor, şi se vor organiza cum se cuvine pentru a satisface şi exportul, în paralel cu cererea internă. Reluarea comerţului cu carne de porc proaspătă pe piaţa comunitară va aduce beneficii nu numai fermelor comerciale, ci şi crescătorilor de porci din România, valoarea exporturilor fiind estimată de operatorii din industria de profil la peste 300 de milioane de euro/an.

De remarcat este şi ideea că România îndeplineşte toate condiţiile sanitar-veterinare pentru deblocarea exporturilor de carne de porc de la toate unităţile de specialitate. Aprobarea unei anexe a Comisiei Europene potrivit căreia se poate exporta carne de porc din toate unităţile de profil va aduce un plus considerabil atât sectorului zootehnic, cât şi economiei româneşti în general. Mai mult, producătorii români ar putea exporta animale vii şi în Turcia, odată cu ridicarea restricţiilor, respectiv ovine şi caprine, iar deschiderea acestei pieţe importante ne va permite să ajungem cu exporturile şi în ţările arabe, cunoscute ca mari consumatoare de carne.

Ridicarea restricţiilor de comercializare a porcilor vii şi a cărnii de porc pe piaţa internă a Uniunii Europene va însemna intrarea producătorilor autohtoni pe o piaţă concurenţială extrem de vastă. Acest lucru va contribui definitoriu la creşterea gradului de profesionalism al activităţii producătorilor români din industria creşterii porcilor, care îşi vor putea demonstra astfel competenţele şi valoarea în cadrul comerţului intracomunitar.

Domnul Ion Diniţă:

"Aştept scuzele britanicilor după ridicarea restricţiilor pe piaţa muncii"

Fără îndoială că britanicii care au criticat România şi românii în ultimul an, pe tema preconizatului val de emigranţi români care ar fi urmat să ajungă în Regatul Unit după 1 ianuarie 2014, sunt dezamăgiţi deoarece nu li s-a îndeplinit profeţia. Momentul mult aşteptat al ridicării restricţiilor aplicate pe piaţa muncii din unele ţări europene nu a adus nimic spectaculos în planul afluxului de emigranţi români pe care îl anunţau reprezentanţii britanicilor, atât cei oficiali, cât şi mass-media. Consider că britanicii care ne-au jignit în fel şi chip anul trecut ar trebui să prezinte scuze publice statului român, erorile lor de interpretare fiind extrem de grave. De altfel, ridicarea definitivă a restricţiilor asupra accesului pe piaţa forţei de muncă din UE nu a dus la o avalanşă de plecări ale românilor nici în celelalte ţări europene care s-au temut de acest lucru, iar exemplul Germaniei este elocvent.

Personal nu am avut nici o temere în ceea ce priveşte o plecare masivă a românilor în ţările europene după momentul 1 ianuarie 2014. A existat chiar şi un sondaj de opinie, potrivit căruia doar 1% dintre români s-au arătat interesaţi de a munci în Marea Britanie în ultimul an. În opinia mea, cine a vrut cu adevărat să plece din ţară a plecat deja, înainte de acest moment al ridicării restricţiilor pe piaţa muncii. Sunt convins că nici în perioada următoare nu vom asista la un fenomen masiv de migraţie a românilor spre Anglia, Germania sau alte ţări europene. Din contră, s-ar putea să asistăm la un fenomen invers, de revenire a multor români acasă, având în vedere situaţia dificilă din multe ţări din Uniunea Europeană, dar şi faptul că, potrivit unor cifre neoficiale, deja există peste cinci milioane de români care trăiesc în afara graniţelor ţării.

Domnul Ion Diniţă:

"SOS, caii de rasă româneşti!"

Intervenţia mea de astăzi atinge un subiect sensibil în ceea ce priveşte atât economia naţională, cât şi în perspectiva dezvoltării României în Uniunea Europeană, respectiv creşterea şi dezvoltarea cailor de rasă. Amintesc că din anul 2002, odată cu reorganizarea Regiei Autonome a Cailor de Rasă, hergheliile din România au trecut în subordinea Ministerului Mediului şi al Schimbărilor Climatice, respectiv sub jurisdicţia Direcţiilor Silvice judeţene.

Supun astfel atenţiei opiniei publice situaţia dramatică a acestui sector de activitate deosebit de profitabil pentru alte ţări, care, din păcate, în România a fost permanent vitregit, din vremea regimului comunist, ajungând să supravieţuiască în ultimii ani exclusiv din cauza unor alocări bugetare acordate cu zgârcenie, care sunt, evident, insuficiente. Este vorba de rasele excepţionale de cai date de România de-a lungul anilor, care, în prezent, se află într-o stare deplorabilă, din cauza situaţiei extrem de dificile din punct de vedere financiar al hergheliilor rămase în România. De asemenea, specialiştii care se ocupă de destinele cailor de rasă din ţară susţin că acordarea unei mai mari atenţii acestui sector ne poate aduce beneficii importante, atât pe plan intern, cât şi internaţional. Acest deziderat este însă dificil, deoarece întreţinerea unui cal de rasă costă destul de mult, iar constrângerile bugetare ale României sunt mari în această perioadă.

Pe această temă, cred că ministrul mediului este dator să răspundă românilor la câteva întrebări primordiale. Oamenii trebuie să ştie care este numărul hergheliilor existente în prezent în România sub patronajul statului, în speţă a Ministerului Mediului, şi, de asemenea, câţi cai de rasă se mai află în prezent în acestea. Totodată, trebuie să ştim ce fonduri bugetare s-au alocat în ultimii ani Regiei Autonome a Cailor de Rasă, şi care este repartiţia financiară pentru anul 2014. Nu în ultimul rând, românii trebuie să ştie care sunt previziunile Ministerului Mediului în vederea modificării Legii calului, având în vedere faptul că animalele respective nu pot fi exportate.

În opinia specialiştilor în domeniu, există un real pericol ca România să rămână fără caii de rasă, care au consacrat-o între primele puteri ale lumii la acest capitol, din cauza subfinanţării şi a dezinteresului autorităţilor statului. Îmi exprim speranţa că apelul meu de astăzi va fi receptat aşa cum se cuvine de către autorităţile abilitate ale statului, în aşa fel încât România să nu mai fie arătată cu degetul ca fiind la coada Europei în sectoarele economice în care am dominat-o ani de zile. Trebuie să ne reînviem conştiinţa naţională, atât populaţia, cât şi autorităţile statului, şi să reuşim să producem acele strategii pozitive care să ne propulseze acolo unde am fost de generaţii întregi, între primele ţări ale lumii, inclusiv în ceea ce priveşte caii de rasă.

Domnul Constantin Avram:

"Mai avem suveranitatea naţională?"

Măcinată de interminabilul scandal politic intern, generat preponderent de preşedintele ţării, România riscă să îşi piardă, încet-încet, unul din principiile sale inalienabile de funcţionare a statului, prevăzut în mod expres de legea de căpătâi: suveranitatea. La articolul 2, Constituţia României prevede, fără echivoc, următoarele: "(1) Suveranitatea naţională aparţine poporului român, care o exercită prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice şi corecte, precum şi prin referendum. (2) Nici un grup şi nici o persoană nu pot exercita suveranitatea în nume propriu.".

Plecând de la aceste texte din legea fundamentală, constatăm, din păcate, că suveranitatea statului şi poporului român nu mai reprezintă mare lucru în zilele noastre. Sunt multe motive pentru care am ajuns, repet, din nefericire, în această situaţie delicată. Statul român şi-a câştigat, de facto, suveranitatea, prin istoricul act al Marii Uniri din 1 decembrie 1918. Mai apoi, România şi-a apărat cu demnitate suveranitatea, atât în cele două războaie mondiale, cât şi, mai ales, în vremea comunismului, de la căderea căruia sărbătorim în acest an 25 de ani. După 1990, suveranitatea României s-a manifestat îndeosebi prin libertatea de opinie şi conştiinţă a cetăţenilor săi, prin voinţa politică care a dus la aderarea la NATO şi Uniunea Europeană, şi mai puţin prin prisma unor fapte de vitejie colosale ale conducătorilor.

Nu demult însă, am asistat la adevărate acţiuni de încălcare a suveranităţii naţionale, venite practic din afara statului român. Să mă explic. Ambasadele SUA, Marii Britanii, Germaniei şi Olandei şi-au exprimat public "îngrijorarea" faţă de amendamentele aduse Codului penal prin care Camera Deputaţilor a scos preşedintele şi parlamentarii din categoria funcţionarilor publici. Mai mult, reprezentanţii acestor misiuni diplomatice acreditate la Bucureşti au căzut de cuviinţă să "tragă de urechi" statul român şi implicit Parlamentul direct în presă, fără a folosi uzanţele diplomatice normale care le-ar fi stat la dispoziţie, respectiv adresarea directă! Diplomatic, corect ar fi fost ca sus-numitele ambasade, prin reprezentanţii lor de seamă, să îşi exprime "neliniştile" şi "preocupările" privitoare la votul din luna decembrie din 2013 din Camera Deputaţilor direct autorităţilor abilitate, respectiv Parlamentului sau Ministerului Afacerilor Externe. Acestea au preferat însă un dialog iniţial cu mass-media, şi abia apoi s-a iniţiat, tot de partea română, o discuţie cu cei nemulţumiţi. În paranteză fie spus, nu mi s-au părut în regulă nici vizitele diplomaţilor străini la Comisia juridică din Camera Deputaţilor, şi nici pelerinajul ulterior al deputaţilor jurişti pe la Ambasada SUA, unde unora dintre ei nici măcar nu li s-a permis accesul în clădire...

Aceste reacţii ale ambasadorilor străini acreditaţi în România, chiar dacă vorbim despre emisari ai ţărilor puternice ale lumii, precum SUA, Marea Britanie, Germania şi Olanda, ultimele două, întâmplător sau nu, cele mai înverşunate opozante ale aderării ţării noastre la spaţiul Schengen, nu sunt tocmai acţiuni fericite pentru noi. Din contră. Astfel de preocupări constituie, de fapt, încălcări flagrante ale suveranităţii naţionale, care, precum am citat la începutul acestui expozeu, "aparţine poporului român"...

Dacă ar fi să extrapolăm manifestările de la sfârşitul anului 2013 ale unor ambasade şi ambasadori, fără a dramatiza, putem spune că România se află într-o ipostază nedorită, delicată din punctul de vedere al respectării suveranităţii naţionale. Este adevărat, ministrul de externe a avut o poziţie publică după "îngrijorarea" ambasadelor, însă a fost una mai degrabă blajină şi împăciuitoare. Preşedintele ţării a tăcut însă mâlc, cu toate că domnia sa are în prerogativele funcţiei atât apărarea suveranităţii ţării, cât şi atribuţii de politică externă. Probabil nu a vrut să deranjeze pe cineva.

În opinia mea, aceste manifestări care calcă în picioare, la propriu şi la figurat, suveranitatea României, nu trebuie tolerate în nici un fel. Creându-se astfel un precedent, ne-am putea aştepta de acum încolo ca oricine, individ sau instituţie, din afara graniţelor ţării, să vină şi să ne certe direct, fără somaţie şi fără menajamente, deşi, cum spunea legea fundamentală, "nici un grup şi nici o persoană nu pot exercita suveranitatea în nume propriu"! În aceste condiţii, consider că autorităţile statului român trebuie să dea dovadă de o reacţie mult mai fermă în faţa unor astfel de cazuri de încălcare a suveranităţii naţionale. Responsabilii de destinele ţării, prezenţi şi viitori, trebuie să dea un semnal clar privind existenţa suveranităţii României, în sensul că nu vorbim doar despre un principiu constituţional, ci despre însăşi chintesenţa democraţiei statului român. Să fie clar pentru toţi, ceea ce s-a întâmplat în decembrie 2013 nu trebuie să se mai repete.

Domnul Mircea-Gheorghe Drăghici:

"Priorităţi legislative pentru noua sesiune parlamentară"

În anul care tocmai s-a încheiat am iniţiat o serie de propuneri legislative cu impact major care acum îşi desfăşoară demersul legal firesc. Printre acestea vă amintesc Propunerea legislativă pentru modificarea art. 59 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea persoanelor cu handicap. Scopul acestei legi este ca persoanele cu handicap a căror afecţiune a generat deficienţe funcţionale şi/sau structural-anatomice într-un stadiu ireversibil, să fie excluse de la obligativitatea evaluărilor periodice stabilite de lege. Această problematică a fost în 2013 şi în atenţia mass-media, care a prezentat abuzurile la care aceste persoane sunt permanent supuse. Am încredere că în această sesiune parlamentară vom reuşi să trecem această lege pentru a stopa odată pentru totdeauna nedreptăţile din acest sector.

În calitate de parlamentar social-democrat, o prioritate a sesiunii parlamentare trecute a reprezentat-o problema persoanelor din comunităţile sărace din România, mai exact adoptarea de măsuri specifice în vederea dezvoltării acestora. Anul acesta voi urmări să aduc la masa discuţiilor reprezentanţi ai autorităţilor publice centrale şi locale, reprezentanţi ai societăţii civile, academicieni şi sociologi pentru a discuta pe marginea acestei propuneri legislative. Scopul proiectului de lege mai sus menţionat este crearea unui mecanism inter-instituţional care să coordoneze procesul de reglementare unitară a măsurilor şi instrumentelor de incluziune socială destinate categoriilor sociale defavorizate. Mai mult, acest proiect îşi propune şi instituirea cadrului legal pentru asigurarea resurselor financiare necesare cofinanţării proiectelor europene iniţiate în comunităţile sărace.

Pe parcursul acestui an voi continua să susţin activ Propunerea legislativă referitoare la modificarea şi completarea Legii nr. 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale. Trebuie să fim conştienţi că adoptarea acesteia poate aduce beneficii clare în privinţa aderării României la spaţiul Schengen, prin îmbunătăţirea raportului MCV. De asemenea, România se va alinia la normele europene privind finanţarea partidelor politice, respectând recomandările GRECO, şi se va asigura o mai mare transparenţă, fiind eliminate fraudele în acest domeniu.

În ceea ce priveşte actuala sesiune parlamentară, îmi voi concentra atenţia atât în sfera politicilor sociale, cât şi în cea a transporturilor, în speţă siguranţa cetăţenilor fiind o prioritate. Astfel, în acest moment studiez oportunitatea unei propuneri legislative care vizează persoanele fără adăpost, o categorie socială extrem de sensibilă şi delicată. În cadrul Uniunii Europene, persoanele fără adăpost au reprezentat şi reprezintă un domeniu prioritar de acţiune. Prin intermediul Strategiei UE privind protecţia socială şi incluziunea socială ("Metoda deschisă de coordonare în domeniul social"), UE coordonează şi încurajează măsurile naţionale şi dezvoltarea de politici pentru combaterea sărăciei şi excluziunii sociale. Beneficiind de expertiza specialiştilor în domeniu, mi-am propus să acţionez în vederea îmbunătăţirii condiţiilor de viaţă pentru aceste persoane.

O altă prioritate legislativă pentru această sesiune parlamentară este concretizarea unui proiect de lege care vizează reglementarea deficienţelor existente la nivelul legislaţiei asigurărilor şi reasigurărilor din România, în vederea reprezentării corecte a intereselor cetăţenilor care sunt implicaţi în accidente auto. Premisa de la care pleacă propunerea este aceea că siguranţa în trafic poate fi grav afectată de emiterea unor soluţii tehnice eronate efectuate de inspectori de daune necalificaţi tehnic corespunzător.

Anul 2014 este un an dificil, un an în care avem multe priorităţi legislative, dar am speranţa că voi beneficia de suportul dumneavoastră pentru a concretiza aceste demersuri legislative.

Domnul Miron Alexandru Smarandache:

"Trei decizii pentru îmbunătăţirea calităţii vieţii politice"

Am comentat cele trei decizii luate recent de conducerea USL şi le consider întemeiate, demne de a contribui la îmbunătăţirea calităţii vieţii politice în general, şi a comportamentului oamenilor politici, în special. În primul rând, referitor la organizarea referendumului pentru revizuirea Constituţiei la aceeaşi dată cu alegerile europarlamentare, consider că este un bun prilej al celor două mari formaţiuni din USL de a atrage populaţia să se prezinte în procent de 50% la vot pentru referendum, aşa cum prevede legea, în condiţiile în care scrutinul va avea loc timp de două zile. Comasarea celor două evenimente va duce la realizarea de facto a proiectului de revizuire a Constituţiei pe care USL şi l-a asumat public la preluarea puterii, iar românii îşi vor putea exprima opinia privitoare la principalele modificări ale legii fundamentate. De asemenea, există posibilitatea ca prezenţa la vot la alegerile europarlamentare să fie, în acest fel, mult mai mare decât în mod normal, fiind bine ştiută indiferenţa românilor pentru acest scrutin.

În ceea ce priveşte candidaturile pe liste separate la alegerile europarlamentare, susţin că lucrurile încă nu sunt tranşate definitiv. Evident că la alegerile europarlamentare există încă în discuţie cele două variante de lucru, candidatura comună pe listele USL şi cea separată, a fiecărui partid în parte, mă refer la cele două mari, PSD şi PNL. Încă nu s-a luat o decizie finală în acest sens, mai ales că există premisa ca USL să rămână să participe în bloc şi la aceste alegeri, la fel cum s-a întâmplat la parlamentare şi cum se va întâmpla la prezidenţiale. Personal, cred că unitatea USL ar fi bine să rămână şi să se manifeste coerent la toate confruntările electorale viitoare, atât timp cât USL a demonstrat că partidele componente au venit la putere împreună, pentru a face România puternică. Pe de altă parte, există o idee conform căreia PNL a fost etichetat drept o formaţiune care şi-ar fi pierdut identitatea politică în alianţa cu partidul mai mare de stânga, PSD, motiv pentru care liderul Crin Antonescu ar dori o nouă reafirmare a forţei liberalismului, prin participarea pe liste proprii la alegerile europarlamentare. Vom vedea ce se va întâmpla.

A treia decizie importantă luată recent de conducerea USL este cea referitoare la reducerea numărului de parlamentari şi revenirea la candidaturile pe liste de partide. Atât eu personal, cât şi evident PSD în ansamblul său, susţinem varianta cu maxim 300 de parlamentari. Spun asta nu pentru că aşa a rezultat în urma referendumului din 2009, ci pentru că aşa ar fi normal, firesc, într-o ţară cum este România. Actuala conjunctură parlamentară din punct de vedere numeric nu a adus nimic bun în sensul îmbunătăţirii implicării parlamentarilor în viaţa oamenilor, din păcate. Consider că reducerea numărului acestora, şi revenirea, în paralel, la votul pe liste, va aduce un plus de normalitate în ceea ce priveşte munca prestată de parlamentari în folosul populaţiei. Mai mult, în această variantă, parlamentarii fără activitate ar putea fi sancţionaţi de partidele care i-au susţinut, riscând să nu mai participe la viitoarele alegeri, în cazul în care nu îşi fac treaba.

Domnul Miron Alexandru Smarandache:

"Alimentaţia copiilor noştri, o problemă delicată!"

Preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor, Bogdan Cristian Nica, a confirmat într-un material pe care mi l-a adresat că România se confruntă încă cu greve probleme în ceea ce priveşte siguranţa alimentară a copiilor. I-am adus la cunoştinţă o situaţie în care consumatorii nu se pot apăra, şi practic nu sunt în măsură să vă sesizeze neregulile apărute: mă refer la copiii din grădiniţele care funcţionează în regim de cantină. Cele din judeţul Bacău, spre exemplu, au fost verificate în repetate rânduri de către comisarii Comisariatului Judeţean pentru Protecţia Consumatorilor (CJPC), iar neregulile identificate nu au fost puţine. Numai la un singur control au fost avertizate 17 din cele 29 de grădiniţe verificate, un procent îngrijorător pentru sănătatea copiilor care frecventează aceste unităţi preşcolare, am arătat în documentul trimis conducerii ANPC.

În răspunsul său, preşedintele Nica a precizat că în anul 2013 ANPC a desfăşurat, Ia nivel naţional, un control în care s-au verificat 584 grădiniţe cu program prelungit, din care Ia 200 (34%) s-a constatat că nu respectau în totalitate prevederile actelor normative în ceea ce priveşte modul de asigurare a calităţii serviciilor prestate (servicii nealimentare-servicii de învăţământ preşcolar, servicii de cazare, discipline opţionale etc., şi servicii de alimentaţie colectivă). "În domeniul alimentaţiei colective, Ia nivel naţional a fost verificată o cantitate de 28 tone alimente, constatându-se că 813 kg prezentau abateri de Ia prevederile legale în vigoare. Dintre abaterile constatate, exemplificăm: produse alimentare (materii prime) cu caracteristici organoleptice neconforme, respectiv materii prime perisabile din punct de vedere microbiologic păstrate în condiţii improprii, alimente cu data durabilităţii minimale/data limită de consum depăşită, utilizarea Ia prepararea mâncărurilor de materii prime nesigure, respectiv cu data durabilităţii minimale ilizibilă, fără documente de provenienţă şi fără etichete, nerespectarea condiţiilor de depozitare, respectiv păstrarea alimentelor perisabile din punct de vedere microbiologic, blocuri alimentare în care se intersectau fazele salubre cu cele insalubre, dotate necorespunzător, aragazuri de mici dimensiuni uzate, vesela degradată, nerespectarea legislaţiei în vigoare privind alimentele recomandate preşcolarilor şi şcolarilor ce trebuiesc incluse în meniul zilnic, se arată în răspunsul preşedintelui ANPC.

Este îmbucurător faptul că la grădiniţele din judeţul Bacău nu au fost dispuse măsuri de oprire temporară a prestării serviciilor nealimentare, aşa cum s-a întâmplat în alte judeţe din ţară. De asemenea, este pozitiv că Autoritatea Naţionala pentru Protecţia Consumatorilor va continua acţiunile de supraveghere Ia nivelul judeţului Bacău, inclusiv în domeniul prestării serviciilor în unităţile de învăţământ preuniversitar, în grădiniţele cu program prelungit de stat şi particulare, în aşa fel încât sănătatea copiilor noştri să nu mai fie pusă în pericol.

Domnul Miron Alexandru Smarandache:

"Am avut dreptate când am afirmat că românii nu vor invada Marea Britanie!"

Ministrul delegat pentru românii de pretutindeni, Cristian David, mi-a răspuns la interpelarea adresată pe tema tratamentului nefondat aplicat românilor din partea unor publicaţii externe. În documentul înaintat MAE, m-am referit la un caz concret, respectiv la o serie de articole denigratoare apărute în mass-media britanică, care conţineau ofense aduse atât românilor, cât şi municipiului Bacău. În răspunsul său, ministrul Cristian David a subliniat că MAE abordează cu consecvenţă, pe plan politic şi mediatic, temele privind preocuparea ocazionată de declaraţii discriminatorii la adresa României şi a cetăţenilor români, difuzate de o parte a presei britanice.

"În acest context, evidenţiem numeroasele intervenţii în mass-media română şi britanică ale MAE, inclusiv ale ambasadorului României la Londra, efectuate cu scopul de a prezenta poziţii oficiale ale MAE în situaţii de denigrare a României şi a românilor şi de a combate, cu informaţii şi date statistice oficiale, informaţii false vehiculate la adresa României. În cazul declaraţiilor discriminatorii ale unor oficiali britanici la adresa României sau a cetăţenilor români, MAE a reacţionat cu promptitudine, prezentând, în cadrul contactelor bilaterale la toate nivelurile politice (ministru, secretar de stat, ambasador), poziţii oficiale de natură să modereze şi să combată atitudini şi tendinţe fără fundament obiectiv, dar cu potenţial nefast pentru relaţiile bilaterale şi pentru calitatea vieţii cetăţenilor români care trăiesc şi lucrează în Marea Britanie sau care intenţionează să acceseze piaţa britanică a muncii în viitor", se arată în documentul primit din partea conducerii MAE. De asemenea, ministrul delegat pentru românii de pretutindeni a mai adăugat că Ambasada României la Londra face demersuri permanente pe lângă toţi factorii de decizie britanici şi europeni care pot contribui la reducerea cazurilor de încălcare a drepturilor cetăţenilor români în Marea Britanie, "primind asigurări că situaţia percepţiei privind mobilitatea românească înspre Marea Britanie va fi îmbunătăţită".

Consider că este nevoie de dinamizarea acţiunilor de îmbunătăţire a imaginii României în ţările Uniunii Europene. Personal, am avut dreptate când am afirmat public, recent, că nu vom asista la un val de plecări al românilor spre ţările europene, în special spre Anglia. După ridicarea restricţiilor pe piaţa britanică a muncii pentru cetăţenii români, la 1 ianuarie 2014, nu s-a constatat nici un aflux de muncitori români spre Marea Britanie, fapt care i-a surprins pe reprezentanţii presei şi pe oficialii de acolo, care ne-au denigrat gratuit un an întreg. Cred că guvernarea actuală are datoria de onoare de a îndrepta lucrurile în aşa fel încât românii să îşi dorească să rămână în ţară şi să muncească aici, nu să fie exploataţi în străinătate.

Domnul Dorel Covaci:

"2014 - început de sesiune parlamentară"

Pentru România, dar şi pentru celelalte ţări ale UE, 2014 reprezintă un an al schimbării, prin prisma organizării alegerilor europarlamentare şi a celor prezidenţiale. După o consultare parlamentară prealabilă, în România se va organiza referendumului pentru revizuirea Constituţiei, un demers necesar pentru continuarea procesului de reformă, de modernizare a statului şi armonizare a realităţilor româneşti cu cele din UE. Cetăţenii vor fi invitaţi să acţioneze, să reacţioneze, să facă să se întâmple, să-şi folosească puterea de a decide pentru viitorul ţării! Fiecare părere are o şansă să se împlinească şi avem convingerea că românii îşi vor exercita dreptul de vot şi vor alege cele mai bune opţiuni pentru destinele ţării.

Numărul europarlamentarilor va scădea, la nivelul Uniunii, de la 766 la 751. România va pierde un mandat, revenindu-i, în urma alegerilor din mai, 32 de reprezentanţi.

Contextul alegerilor europene este unul dificil, sub pecetea ascensiunii discursului xenofob, ultranaţionalist şi eurosceptic în statele cu vechime în UE, care a generat atitudini negative în spaţiul UE, faţă de cetăţenii români şi bulgari, faţă de aderarea celor două ţări la spaţiul Schengen.

2014 înseamnă eliminarea restricţiilor pe piaţa muncii pentru cetăţenii români. De la 1 ianuarie 2014, ultimele 9 state ale UE (Marea Britanie, Franţa, Luxemburg, Malta, Olanda, Belgia, Germania, Austria, Spania) au fost obligate să elimine restricţiile privind locurile de muncă pentru cetăţenii români şi bulgari.

În ceea ce priveşte fondurile europene, în intervalul de programare 2014-2020, României i se vor aloca 39,8 miliarde euro, o sumă cu 18% mai mare decât în perioada 2007-2013, în timp ce, la nivelul UE în ansamblu, se prevăd scăderi cu 3,5% pe partea de angajamente şi cu 3,7% în privinţa plăţilor, faţă de perioada 2007-2013. În 2014-2015, România mai poate absorbi fonduri UE din perioada de programare ce tocmai s-a încheiat. În anul 2013, România a atras o sumă record de 5,5 miliarde euro din fonduri europene, cu un grad de absorbţie de 27%. Dacă raportăm la cei 7% din anii trecuţi, putem afirma că, deşi încă mai avem mult de recuperat, totuşi, cel mai probabil, ne aflăm pe drumul cel bun în acest domeniu.

Noi, cei aflaţi în slujba poporului, am promis să ducem schimbarea până la capăt, să îndreptăm ce a fost incorect, să punem umărul la crearea unei Românii puternice. Într-adevăr, Parlamentul, în noua formulă, dar şi Guvernul USL au reuşit corectarea multor nedreptăţi făcute românilor, creşterea absorbţiei fondurilor europene, dar şi armonizarea cadrului legislativ cu standardele europene.

Mai există, în continuare, multe lucruri de îndreptat şi un drum anevoios de străbătut, dar nădăjduim că orizontul 2016 este suficient pentru a dovedi prin fapte seriozitatea, profesionalismul şi buna-credinţă.

Pe viitor, ne dorim să avem o prezenţă activă în Parlament, să susţinem programul de guvernare, pentru punerea în practică a proiectelor importante pentru dezvoltarea României şi, în particular, a proiectelor cu impact direct şi concret asupra comunităţilor locale.

Doresc un an bun, un an cu sănătate şi prosperitate pentru toţi românii! 2014 să ne aducă speranţa unui nou început, energia necesară pentru a ne împlini toate obiectivele şi înţelepciunea de a aprecia fiecare zi, prin micile bucurii pe care ni le oferă!

Domnul Anton Doboş:

"Bugetul pentru anul 2014, un buget axat pe dezvoltare şi creştere sustenabilă"

În declaraţia politică de astăzi voi vorbi despre sprijinul pe care Ministerul Economiei îl acordă tinerilor care vor să înceapă mici afaceri. Agenţia pentru Implementarea Proiectelor şi Programelor pentru IMM-uri are la dispoziţie 5 milioane de euro pentru a sprijini, prin finanţări nerambursabile, tinerii cu vârsta de până la 35 de ani care vor să devină întreprinzători.

Fiecare dintre noi are datoria de a le comunica cetăţenilor din comunităţile care ne-au ales detaliile şi condiţiile în care ei pot beneficia de aceste fonduri. Tinerii trebuie să ştie că statul român oferă un ajutor de 10.000 de euro, care poate reprezenta jumătate din valoarea proiectului în baza căruia se obţine finanţarea.

Banii pot fi cheltuiţi în proporţie de 40 la sută pentru active corporale, cum ar fi terenuri şi echipamente, şi necorporale (brevet, licenţe) sau pentru construirea unui site de firmă. Diferenţa de 60 la sută poate fi alocată cheltuielilor operaţionale, cum ar fi: publicitatea, salariile, chiria.

Tinerii beneficiari sunt scutiţi de la plata contribuţiilor sociale datorate de angajatori, pentru cel mult patru salariaţi care au contract pe perioada nedeterminată. Cetăţenii care pot beneficia de acest program au nevoie să afle şi că Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri le poate garanta 80 la sută din valoarea unor împrumuturi bancare, garanţie care nu poate depăşi 80.000 de euro.

Pentru a stimula cât mai mulţi tineri să-şi urmeze spiritul întreprinzător, ei sunt scutiţi de plata taxelor pentru diversele operaţiuni de înregistrare la Registrul Comerţului. Principiul după care funcţionează acest program este cât se poate de onest. Dacă planul de afaceri este corect şi sunt îndeplinite condiţiile legii, primul venit este primul servit.

Vă solicit, aşadar, să multiplicaţi toate aceste informaţii în satele şi oraşele din colegiul dumneavoastră, pentru că astfel vom contribui la apariţia de noi IMM-uri şi vom duce la îndeplinire ceea ce le-am spus alegătorilor noştri: că vom stimula iniţiativa şi vom reduce şomajul.

Domnul Radu Zlati:

"STS trebuie să înceteze a mai fi un «serviciu secret»"

Recentele evenimente legate de tragedia din Munţii Apuseni au readus în discuţia publică situaţia unui serviciu secret care a mai fost în trecut subiect de controverse. Este vorba despre Serviciul de Telecomunicaţii Speciale (STS), în prezent condus de către generalul Marcel Opriş.

Remarcat mai curând prin obedienţa prin care a răspuns la diferitele solicitări venite din partea lui Traian Băsescu, legale sau dincolo de litera legii (vezi episodul instalării unui post telefonic special în sediul de campanie al acestuia), STS şi-a dovedit din plin lipsa de eficienţă, greoaia coordonare cu alte instituţii cu atribuţii în localizarea unor terminale telefonice mobile, managementul defectuos al situaţiilor de criză. În acest sens, STS este, din punctul meu de vedere, co-autor la rezultatele tragice ale prăbuşirii avionului condus de către pilotul Iovan, la eşecul parţial al acţiunilor de localizare şi recuperare a medicilor şi a personalului navigant.

În lumina crudă aruncată asupra STS de bâlbâielile în localizarea terminalelor telefonice a celor care s-au prăbuşit în Munţii Apuseni, mă adresez dumneavoastră, stimaţi colegi, cu rugămintea ca atunci când vom avea în faţa ochilor legea de trecere a STS în componenţa MAI, să facem un pas mai departe, şi anume să desfiinţăm, prin lege, STS.

România democratică nu are nevoie de o excrescenţă dubioasă precum STS, aflată, se vede, în sfera de influenţă a unei instituţii (Preşedinţia, prin intermediul CSAT) la rândul său incontrolabile. Nu avem nevoie de un serviciu secret ce oferă servicii ce ar putea să fie acoperite de către alte instituţii şi organisme, într-un mod mai transparent şi mai eficace.

Astfel, consider că activitatea de asigurare a transmisiunilor speciale ce deservesc instituţii şi autorităţi ale statului poate reveni unui serviciu tehnic specializat din cadrul Ministerului pentru Societatea Informaţională, aşa cum de altfel a fost solicitat şi de către mai multe voci din partea societăţii civile (APADOR CH). Activitatea de urmărire a telefoanelor, în cadrul unor anchete desfăşurate de către organele competente, poate să fie realizată de către Serviciul Român de Informaţii şi de către servicii specializate care acţionează în cadrul Parchetelor sau ale Poliţiei române. Iar serviciul 112 să fie integrat în cadrul MAI, în cadrul unei structuri speciale desemnate să rezolve situaţiile de urgenţă; şi aşa mai departe.

Procedând astfel nu numai că vom mări gradul de transparenţă din societatea românească prin desfiinţarea unui serviciu secret, ci vom contribui, după puterile noastre, la eficientizarea unor activităţi pe care un mamut bugetofag, precum STS le gestionează, dar nu le performează. Decât, uneori, în defavoarea cetăţenilor români şi a drepturilor lor cetăţeneşti.

Domnul Dumitru-Verginel Gireadă:

"Nu tehnica e de vină, de vină sunt oamenii!"

România, o ţară cu 19 milioane de locuitori şi fără duşmani externi declaraţi. Dar cu şapte servicii de informaţii. Şi, cu toate acestea, nu s-a putut localiza nici măcar epava unui avion de mici dimensiuni. Ştim un singur lucru: pilotul a făcut tot ce a putut să îi salveze, dar autorităţile au fost neglijente. De ce le-a luat atât de mult timp? Şi dacă se pierdeau, tot ar fi trebuit să ajungă mai devreme. Şi nimeni nu trebuia să moară în acea zi.

40 de milioane de euro ne-a costat numai sistemul de apelare de urgenţă. În condiţiile în care cel mai puţin afectat dintre răniţi sunase de fapt de şase ori să ceară ajutorul autorităţilor. Şi tot nu au reuşit să îl găsească. Şi mai avem şi o replică post-factum, devenită celebră, a fostului şef al ISU, Ion Burlui: "Iarna nu-i ca vara şi la munte nu-i ca la câmpie". E bine oricum de ştiut. Iar operaţiunea de salvare a fost ca un...şvaiţer. Adică cu găuri peste tot.

Guvernul nu a fost în stare, aşadar, să strângă echipamente de localizare, dar este dispus în schimb să investească în tehnică de supraveghere. Şi da, România are şapte servicii de informaţii. Dar nu asta este marea problemă. Problema este că în cele şapte servicii de informaţii lucrează (nu se ştie cu câtă eficientă, pentru că-i secret...) o grămadă de personal. Am înţeles oricum că avem mai mulţi ofiţeri de informaţii pe cap de locuitor decât Franţa sau Germania.

În ceea ce priveşte însă STS-ul, numărul de urgenţă 112 şi companiile de telefonie mobilă sau fixă, e o chestiune puţin cam complicată pentru mulţi care nu au cunoştinţe elementare despre modul în care funcţionează sistemul alcătuit din STS, 112 (serviciile de urgenţă) şi companiile de telefonie fixă şi mobilă. STS nu are antene GSM proprii. De aceea, distanţa de la antena GSM la telefonul apelantului la 112 o dă proprietarul antenei GSM. Cu cât distanţa dintre antena GSM şi telefonul apelantului la 112 este mai mare (în munţi distanţele sunt destul de mari datorită reliefului) cu atât şi localizarea geografică a apelantului este mai dificilă şi, pe cale de consecinţă, erorile de localizare sunt mari. Dar cine vrea înţelege, cine nu, nu.

Ştiţi în cât timp este găsită o aeronavă prăbuşită în SUA? O să vă miraţi. Timpul mediu necesar este de 31 de ore, după cum urmează: la zborul IFR (zbor instrumental): 13 ore şi 6 minute, la zborul VFR (zbor la vedere): 37 de ore şi 18 minute. În lipsa planului de zbor: 42 de ore şi 24 de minute. Altfel spus, un pic de documentare nu strică nimănui.

Şi totuşi, când cetăţeanul va înţelege că democraţia îi oferă şi dreptul de a controla modul în care sunt utilizate resursele publice... vom descoperi cu toţii că există, de fapt, o răspundere comună, socială a noastră, a tuturor... pentru bunăstarea fiecăruia dintre noi. Dacă tot e să cheltuim banii publici, să o facem de astă dată cu oameni responsabili şi care îşi cunosc meseria. Să preţuim viaţa semenilor noştri şi dincolo de detaliile tehnice ale unei operaţiuni de salvare şi să nu mai dăm vina pe tehnică pentru erorile umane.

Aproape că aş paria astăzi cu dumneavoastră că în primăvară ne aşteaptă inundaţii. Şi mă întreb sincer ce ne vom face atunci: dăm din nou vina pe servicii, pe interceptări, pe tehnică? Sau ne vom gândi din nou unde sunt oamenii, unde ne sunt profesioniştii plătiţi din bani publici ca să salveze oameni.

Domnul Costel Alexe:

În intervenţia mea de astăzi doresc să vă reţin atenţia cu privire la unele aspecte referitoare la cel mai important subiect al României, din punctul meu de vedere, în prezent şi pentru următorii ani: situaţia mediului de afaceri din România.

Guvernul s-a angajat în programul de guvernare să ajute mediul de afaceri prin sprijinirea micilor întreprinzători şi prin crearea unui mediu propice pentru ca aceştia să îşi dezvolte afacerile.

Ministerul Economiei vine în sprijinul tinerilor care doresc să îşi dezvolte o afacere prin intermediul Agenţiei pentru Implementarea Proiectelor şi Programelor pentru IMM-uri cu un program de finanţare nerambursabilă, al cărui buget este de 5 milioane euro. Astfel, statul român oferă 10.000 de euro ajutor nerambursabil fiecărui SRL-D. Cei 10.000 de euro reprezintă doar o contribuţie de 50% din valoarea întregului proiect pe care se accesează finanţarea.

Suma de bani nerambursabilă trebuie investită în proporţie de 40% în active corporale (terenuri, echipament etc.) şi active necorporale (brevete, licenţe), dar şi pentru realizarea unui site pentru firmă. Maximum 60% din sumă trebuie investit în cheltuieli operaţionale: salarii, chirie, publicitate etc.

Pentru a putea beneficia de acest program, tinerii trebuie să aibă vârsta maximă de 35 de ani şi să îşi înfiinţeze pentru prima dată o societate comercială. Programul acordă garanţii de la Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri pentru creditele contractate de beneficiari până la cel mult 80% din valoarea creditului solicitat, în limita a 80.000 euro sau echivalentul în lei.

Este de subliniat faptul că AFN-ul subvenţionează doar 50% din valoarea achiziţiilor şi investiţiilor, restul de 50% trebuie acoperit din surse proprii sau credit.

O altă facilitate o reprezintă scutirea de la plata contribuţiilor sociale datorate de angajatori pentru venituri aferente pentru timpul lucrat de cel mult 4 salariaţi, angajaţi pe perioadă nedeterminată.

De asemenea, tinerii vor fi scutiţi şi de la plata taxelor pentru operaţiunile de înmatriculare efectuate la Registrul Comerţului pentru înregistrarea firmei, beneficiind în acelaşi timp şi de consiliere din partea oficiului teritorial din program.

Guvernul a venit şi în sprijinul cetăţenilor posesori de carduri bancare prin intermediul Ministerului Finanţelor Publice, reuşind să pună în aplicare un proiect de regulament al Comisiei Europene care prevede limitarea comisioanelor interbancare.

Prin proiectul Ministerului de Finanţe se reglementează limitarea comisioanelor pe care banca emitentă a cardului le percepe de la banca acceptatoare, prin ale cărei terminale se realizează plata la comerciant, la 0,2% pentru cardurile de debit şi 0,3% pentru cardurile de credit.

În România, la momentul actual, comisioanele interbancare stabilite în sistemele Visa şi Master Card sunt printre cele mai mari din Europa.

Potrivit Ministerului Finanţelor, nivelul comisioanelor interbancare a rămas neschimbat din 1996 până la sfârşitul lui 2011 în pofida modificărilor condiţiilor de piaţă. În aceste condiţii, reducerea comisioanelor ar fi semnificativă, mergând de la jumătate din nivelul actual până la aproape 90%, în cazul comisioanelor pentru cumpărări on-line.

Comisioanele practicate au fost de 0,6% pentru cardurile de debit de consum. Ministerul de Finanţe apreciază că reglementarea comisioanelor interbancare va aduce beneficii atât pentru comercianţi şi consumatori, cât şi pentru băncile emitente de carduri, sectorul public şi economie.

Guvernul vine şi în sprijinul firmelor care doresc să cunoască în detaliu costurile pe care urmează să le suporte în urma unor tranzacţii, urmând să introducă clauze minime în contractele dintre băncile care instalează terminale electronice de plată sau operează plăţi electronice şi comercianţii care le utilizează.

Totodată, Guvernul a specificat că, în cazul nerespectării nivelurilor maxime ale comisioanelor sau informaţiilor obligatorii din acordurile bancă-comerciant, vor fi aplicate amenzi cuprinse între 10.000 de lei şi 200.000 de lei.

Limitarea comisioanelor va avea un efect pozitiv asupra micilor comercianţi cu amănuntul care ar beneficia direct de comisioane mai mici, în prezent aceştia fiind nevoiţi să suporte comisioane mai mari decât marii retaileri având o capacitate redusă de negociere în relaţia cu băncile.

Guvernul estimează că reducerea preţurilor de vânzare şi creşterea numărului utilizatorilor de carduri se va concretiza într-un volum mai mare de vânzări la comercianţi, reducerea riscurilor şi a costurilor cu manevrarea numerarului.

Domnul Corneliu-Florin Buicu:

"Omul care sfinţeşte locul şi consfinţeşte necesitatea unui sistem unic al managementului de criză"

Bine v-am regăsit după această vacanţă parlamentară plină de evenimente care mai de care întrecându-se în hazardul vieţii. Dintre toate am decis ca în prima mea declaraţie din noua sesiune să îmi exprim încă o dată aprecierea pentru colegul meu, doctorul Raed Arafat.

În urma regretatului eveniment aviatic, pe principiul "omul sfinţeşte locul", acesta a fost numit secretar de stat, şef al Departamentului pentru situaţii de urgenţă, departament nou-creat în cadrul Ministerului pentru Afaceri Interne. De-a lungul activităţii sale, nu de puţine ori am auzit afirmându-se din partea mai multor persoane: cuvântul lui Arafat a ajuns să fie aproape lege, în sensul că dacă dânsul spune, spre exemplu, că proiectul de lege a sănătăţii nu este bun, atunci aşa este. Acest lucru nu poate dovedi decât popularitatea extraordinară de care se bucură acest om care a muncit necontenit.

Doctorul Raed Arafat este un exemplu de om pasionat de meseria lui, care a construit un sistem de care putem beneficia cu toţii, un om fără ambiţii politice şi singurul care dup㠒89 a construit un întreg sistem de intervenţie medicală. Este un tehnician, un bun manager, un bun specialist în ceea ce face, iar numirea lui la centrul de comandă al situaţiilor de urgenţă cu siguranţă este un lucru înţelept.

În aceste zile ni s-a dovedit, din păcate, necesitatea unei strategii naţionale cu comandă unică. Am auzit multe variante de cum ar fi fost sau nu dacă Raed Arafat era în ţară în momentul tragediei aviatice. Faptul că era sau nu în ţară nu schimbă lucrurile. SMURD există şi cu Arafat în ţară şi fără. Nu cred că ar fi trebuit să se discute despre SMURD, pentru că nu era de competenţa serviciului SMURD să localizeze accidentele aviatice şi să aibă echipamente de locaţie. SMURD face altceva, e un serviciu mobil de urgenţă, reanimare şi descarcerare, şi nu se ocupă cu găsirea supravieţuitorilor, ci cu acordarea ajutorului medical de urgenţă, ceea ce au şi făcut când au ajuns la victime. Au fost unele personaje care din cauza unei ranchiuni din trecut au dorit să îl decredibilizeze pe acest om care a acţionat impecabil ori de câte ori a fost o situaţie de criză.

Raed Arafat, de origine palestinian, este un român al vremurilor noastre. Să nu uităm că acum doi ani, la învestirea în funcţia de ministru al sănătăţii, putea să jure pe Biblie, putea să jure pe Coran însă a ales să jure pe Constituţia acestei ţări şi a jurat credinţă cetăţenilor. Şi acesta este încă un lucru demn care mă face să fiu un veşnic susţinător!

Domnul Ioan Oltean:

"România, o ţară europeană în care, paradoxal, guvernează haosul numit USL"

Încă nu mă pot obişnui cu ideea vehiculată de unii, şi nici nu cred că mă voi putea obişnui vreodată, cum că România este o ţară a contrastelor, o ţară a paradoxurilor în care arbitrariul e la el acasă.

Nu pot crede că România este o ţară europeană în care la putere este haosul şi în care regulile şi normele acceptate unanim şi devenite lege în ţările membre ale Uniunii Europene, la noi sunt ocolite nici măcar cu o minimă eleganţă, ba chiar călcate de-a dreptul în picioare!

Dar să analizăm mai în amănunt.

Nu a trecut foarte mult timp de când asistam cu toţii înmărmuriţi de uimire la telenovela "Adio, dar rămân cu tine!", jucată de eroii micilor ecrane, domnii Ponta şi Antonescu. De abia ne mai obişnuisem cât de cât cu stilul "guvernăm la televizor", cu cele două prezenţe constante din mass-media, cu replicile umoristice pe care şi le aruncau unul altuia, când, iată, privim din nou înmărmuriţi la consensul lor în ceea ce priveşte distrugerea acestei ţări.

Şi iată că USL şi-a definit drept scop existenţial să schimbe reguli şi să croiască rapid legi de conjunctură, aberante şi inutile.

Un astfel de proiect este cel referitor la STS, deja celebru.

De ce? Doar pentru ca şeful STS să poată fi schimbat la comanda politică a premierului, atunci când doreşte persoana acestuia, desigur atunci când este momentul, adică la alegeri ! Şi pentru că doar atât nu ar fi fost de ajuns, se doreşte ca acest proiect să treacă prin Parlament în procedură de urgenţă.

Mă întreb şi vă întreb: unde este urgenţa? Aceasta este urgenţa, aceasta este prima chestiune urgentă din această ţară?

Mie mi se pare, şi nu numai mie, că vorbim în acest caz despre nişte interese de grup, dacă nu chiar despre o nouă încercare de lovitură de stat. Unde sunt acele urgenţe care aşteaptă pe hârtia cu programul de guvernare al actualei puteri ? Nu vă faceţi iluzii, au fost trecute doar pe hârtie, pentru a impresiona şi a obţine voturi, nu din alt motiv!

Cât despre noul Cod de procedură penală, este inadmisibil ca acesta să producă un haos total în sălile de judecată. Din nefericire, magistraţii nu ştiu exact, şi nu este vina lor, care sunt încadrările pentru diferite infracţiuni, procesele se transformă în discuţii pe cod şi se amână, iar criminalii scapă doar cu o simplă reeducare...

Într-o singură zi au fost eliberaţi din închisori în România 135 de infractori. Din nefericire, avem şi un terorist cu pedeapsa scurtată de noul cod.

După cum au apreciat şi reprezentanţii Comisiei Europene la Bucureşti, noul cod creează din păcate dificultăţi suplimentare în privinţa respectării angajamentelor asumate pe justiţie de către ţara noastră. De aceea ar fi indicat ca acest cod să fie modificat rapid printr-o ordonanţă de urgenţă de către guvern.

Tot în raportul Comisiei Europene se vorbeşte despre corupţia din ţara noastră, fapt cu consecinţe extrem de grave. Este inadmisibil ca unul din patru români să fie nevoit să dea mită fie în sănătate, fie în învăţământ sau în administraţie.

Şi toate acestea fac parte, din cauza unei nesăbuite guvernări, din viaţa noastră, a tuturor.

Din acest motiv nu trebuie să mai permitem, noi, şi împreună cu noi fiecare cetăţean al acestei ţări, ca acest haos numit USL, să ne ducă în continuare spre prăpastie!

Domnul Ionuţ-Cristian Săvoiu:

"Cătălin Predoiu - câştigătorul a... nimic!"

Cu riscul asumat ca subiectul să nu intereseze pe nimeni, nu pot să ignor evenimentul de căpătâi care însufleţeşte Partidul Democrat Liberal: constatarea oficială a faptului că domnul Cătălin Predoiu este prezidenţiabilul partidului în 2014.

Multe comentarii nu-ţi oferă acest moment. Poate doar că e trist cu adevărat, în egală măsură pentru domnul Predoiu şi pentru PDL, să defileze în continuare cu acest spectacol îndoielnic, pentru PDL, pentru că a ajuns la fundul sacului cu soluţii şi apelează, în disperare, la iluzii poleite. Iar pentru domnul Predoiu, pentru iluzia ce şi-o injectează singur, în fiecare zi, cum că poate reprezenta un candidat de băgat în seamă. Şi face asta încercând să ne vândă, într-un mănunchi ieftin ambalat, statura de justiţiar onest, combinată cu un fel de falsă naivitate.

Din păcate, rezultatul nu este decât unul tragicomic. Pentru că, lăsând la o parte eforturile considerabile ale PDL de a-şi impune candidatul la alegerile "libere" din teritoriu, domnul Predoiu rămâne doar o soluţie perdantă la prima strigare. Pentru că nu poate domnul Predoiu, oricât de iritat ar striga la noi, să pretindă respectul şi încrederea românilor, câtă vreme defilează în fruntea celui mai ridicol şi nociv partid pe care viaţa politică postdecembristă l-a cunoscut. Nu poate domnul Predoiu, oricâte discursuri frumoase ar citi, să devină reprezentantul unor valori morale, câtă vreme defilează în fruntea unei echipe pentru care viaţa a confirmat tocmai lipsa valorilor morale în felul cum au gestionat ţara. În fine, nu poate şi nu va putea niciodată PDL să-şi mai impună un preşedinte, câtă vreme ultimul lor "simbol" se numeşte Traian Băsescu.

Asociaţi direct ai masacrului socioeconomic practicat în anii de guvernare, PDL şi Traian Băsescu au epuizat lada de minciuni vândute românilor. Şi, cu sau fără părere de rău, domnul Predoiu nu este altceva decât un neinspirat lider al unui partid a cărui destructurare a devenit deja de notorietate.

Domnul Cezar-Florin Preda:

"Viscolul a demonstrat falimentul instituţional al guvernării USL"

România a fost lovită de un al doilea val de viscol, iar oameni din mai multe oraşe ale ţării s-au luptat cu gerul cumplit şi cu troienele care le-au acoperit casele. Bilanţul acelor zile: şcoli închise, jandarmi şi militari mobilizaţi, drumuri blocate, accidente şi oameni izolaţi în propriile locuinţe.

În ultimii ani, contractele privind deszăpezirea drumurilor din judeţele din estul ţării sunt câştigate de aceleaşi firme. Unele societăţi au avut acţionari lideri USL, altele sunt apropiate acestora prin diverse verigi. De 24 de ani în judeţul Buzău contractele pentru deszăpezire se acordă clientelar, deszăpezirea nu se face, dar banii se iau, motiv pentru care în fiecare iarnă localităţile din acest judeţ stau acoperite de zăpadă zile întregi. Ninsoarea din ultimele zile care a calamitat judeţul Buzău ne duce cu gândul la modul în care autorităţile de acum doi ani au gestionat o criză asemănătoare, la sfârşitul lunii ianuarie a anului 2012.

De ce au avut parte acum oamenii din aceste comune? Locuitorii comunelor judeţului Buzău, cu precădere comunele Balta Albă, Boldu, Brădeanu, Cochirleanca, Largu, Murgeţi, Pietroasele, Robeasca, Ruşeţu, Săgeata, Scutelnici, Vâlcelele, Pardoşi şi Râmnicelu au trăit timp de mai bine de cinci zile clipe de coşmar din care nu reuşesc să se trezească nici astăzi. Oamenii au rămas fără pâine şi alimente de strictă necesitate şi au sperat ajutorului dat de Dumnezeu, nu al celui venit de la autorităţi.

Este inadmisibil modul în care Guvernul Ponta a gestionat situaţia din ultimele zile, cu un premier al cărui program de guvernare include petreceri şi meciuri de baschet, iar prezenţele sale la comandamentele de iarnă nu făceau altceva decât să încurce lucrurile şi să dea dimensiunea ridicolului situaţiei.

Consider că solidaritatea este cuvântul de ordine în aceste zile şi pentru a depăşi aceste condiţii grele pentru România şi zeci de mii de români. Acum este timpul faptelor, al acţiunii concrete şi coerente, în mijlocul oamenilor şi din mijlocul nămeţilor. Numai aşa putem fi de folos, numai aşa putem să ne exprimăm adevărata preocupare pentru semenii noştri, deopotrivă copii, tineri şi bătrâni, din satele izolate de zăpezi.

Fac un apel la autorităţile administraţiei locale ca, măcar în cel de-al doisprezecelea ceas, să îşi unească forţele şi buna-credinţă pentru a gestiona o situaţie grea, determinată de faptul că măsurile nu au fost luate la timp, şi să fie pregătite pentru situaţii similare.

Domnul Cornel Itu:

"O lecţie amară din care trebuie să tragem învăţăminte"

Tragedia aviatică din Apuseni, în care şi-au pierdut viaţa pilotul Adrian Iovan, studenta Aura Ion şi au fost rănite alte cinci persoane, a arătat faţa urâtă a unui sistem ineficient atunci când trebuie salvată viaţa unor oameni simpli, şi mă refer aici la Serviciul de Telecomunicaţii Speciale (STS).

Pe de altă parte, STS s-a dovedit a fi foarte eficient când este angrenat în luptele politice ale preşedintelui Traian Băsescu.

Nu pot să nu mă întreb oare ce rost au avut generoasele alocări bugetare pentru sisteme de localizare, gras finanţate din banul public, dacă victimele unui accident precum cel petrecut în urmă cu câteva zile în comuna Horea au zăcut în frig, rănite grav, şase ore până să fie găsite, dar nu de către autorităţi, trimise aiurea, pe o arie de 200 de kilometri pătraţi, ci de localnicii care s-au mobilizat într-un mod excepţional. Acei săteni din comunele Horea şi Mărişel au început căutarea victimelor nu pentru că erau plătiţi pentru asta, ci din solidaritate umană. Peste 300 de săteni din zona în care s-a prăbuşit avionul au pornit în căutarea semenilor lor aflaţi în nevoie, fapt ce îmi trezeşte o reală admiraţie şi îmi arată că omenia nu este vorbă goală la români. A fost o misiune dificilă, în creierii munţilor, iar acei pădurari care au reuşit să-i salveze pe supravieţuitori nu au nici diplome de specialişti în telecomunicaţii, nici antrenament de intervenţie în situaţii de urgenţă, dar sunt curajoşi, cunosc locurile şi sunt obişnuiţi cu vitregiile vremii.

După această amară experienţă, în care au pierit doi oameni devotaţi profesiei lor, oameni din categoria celor care alcătuiesc România frumoasă, România unui viitor mai bun, am ajuns la concluzia că sistemul de intervenţii în caz de accidente de orice fel în zona montană poate fi îmbunătăţit folosind resurse umane ignorate până acum. Integrarea unui număr de pădurari experimentaţi, de paznici de vânătoare în Centrul de Comandă pentru Situaţii de Urgenţă cred că ar fi benefică, crescând şansele victimelor de a fi salvate în caz de accidente în zonele de munte.

Cu costuri şi dotări minime, sistemul ar fi, în mod cert, îmbunătăţit. Totodată, cluburile de off-road, dotate cu maşini de teren performante şi constituite din persoane pasionate de munte, bune cunoscătoare ale locurilor izolate din judeţele în care activează, ar trebui incluse în acest Centru. Un alt organism care poate fi de real folos în caz de accidente în zona montană este Salvamontul. Nici acesta nu face parte din Centrul de Comandă pentru Situaţii de Urgenţă, deşi salvamontiştii au capacitatea de a acţiona eficient în localizarea şi, mai ales, în transportul eventualelor victime, având echipamente potrivite pentru astfel de cazuri. Oare de ce nu învăţăm să folosim întregul potenţial pe care-l avem la îndemână decât după ce a trecut şi al doisprezecelea ceas? Sper ca aceste propuneri să aibă parte de susţinerea colegilor mei, iar lecţia amară prin care a trecut ţara să fie măcar cu învăţăminte.

În ceea ce priveşte tragedia prin care trec rudele şi apropiaţii lui Adrian Iovan şi Aura Ion, nu pot decât să fiu cu sufletul aproape şi să le transmit sincere condoleanţe. Celor care au avut şansa de a supravieţui le transmit multă sănătate şi întreaga mea apreciere pentru munca lor!

Domnul Cornel Itu:

"Europa şi România"

Am intrat în anul 2014, iar Marea Britanie nu a fost luată cu asalt de cetăţenii români, aşa cum "profeţeau" pe tonuri isterice tabloidele străine şi conservatorii englezi. Nici Austria, Belgia, Franţa, Germania, Luxemburg, Malta, Spania şi Olanda, ţări care şi-au deschis pieţele de muncă pentru români şi bulgari începând cu 1 ianuarie 2014, nu au fost invadate de mult trâmbiţatul "val de imigranţi". Într-un alt început de ianuarie, în alt an, respectiv în 2007, când ţara noastră a aderat la Uniunea Europeană, aceiaşi britanici, şi nu doar ei, aşteptau în zadar autocarele pline cu români care ar fi urmat să le ia locurile de muncă. Nu s-a întâmplat aşa, România nu a rămas pustie, deşi de atunci au trecut şapte ani, iar cei care au dorit să plece din ţară au plecat, dar nu ca hoardele, ci rând pe rând, pentru a le aduce beneficii ca forţă de muncă ieftină, trâmbiţele xenofobe şi-au continuat neîntrerupt refrenul alarmist şi jignitor la adresa poporului român.

Este datoria noastră să transmitem de câte ori este necesar că românii nu sunt cetăţeni de rangul al doilea în Uniunea Europeană, că acest popor trebuie respectat de partenerii politici şi economici, la fel cum noi îi respectăm pe ei. Este de datoria noastră să luptăm împotriva acestui tratament de tipul "ocaua mică, ocaua mare" pe care îl promovează unele forţe politice care, deşi sunt prezente în Europa, nu reprezintă valorile europene la care toate statele din comunitate au consimţit.

Colegii noştri europeni trebuie să afle, dacă încă nu au aflat, că românii care au plecat la muncă în ţările lor au pus umărul la dezvoltarea economică a statelor pe care le reprezintă, că medicii sau profesorii noştri, alungaţi de regimul PDL în ţări străine, le-au adus lor beneficii. Despre "invazia" de materie cenuşie "made in România", despre munca ieftină şi de calitate a muncitorului nostru nu vorbeşte nimeni, nici în Marea Britanie, nici în Germania, nici în Olanda. Aşadar, trebuie să spunem noi lucrurilor pe nume, să folosim orice ocazie pentru a face cunoscute aceste realităţi peste hotare, să ajungă la urechile celor care până acum s-au prefăcut că nu aud decât despre cerşetori şi hoţi când se discuta despre România.

Partenerii noştri europeni trebuie să fie informaţi, în cazul în care unii dintre ei nu ştiu, că România este o foarte bună piaţă de desfacere pentru produsele lor, că lanţurile lor de magazine au împânzit ţara, iar cetăţenii noştri le aduc profituri enorme, că statul român le acordă companiilor din Germania, Italia, Franţa şi din alte ţări facilităţi mai mari decât producătorilor autohtoni.

Acestea sunt lucruri care trebuie spuse. Înainte de a fi europeni, suntem români şi cred că este misiunea noastră să redăm acestui popor mult prea umilit, al cărui orgoliu a fost rănit constant în ultimii ani, demnitatea pe care o merită. Aşa cum spunea şi premierul Victor Ponta, de acum trebuie să stăm în picioare, după ce ani de zile am stat în genunchi în Europa!

Domnul Cornel Itu:

"România are nevoie, urgent, de o centură de siguranţă pentru păstrarea terenurilor agricole"

Liberalizarea vânzării terenurilor agricole către străini începând cu anul 2014 m-a preocupat şi continuă să mă frământe, aşa cum ar trebui să se întâmple cu orice cetăţean de bună-credinţă al României. În urmă cu patru luni am tras un semnal de alarmă în faţa colegilor mei din Camera Deputaţilor, arătându-le că liberalizarea vânzării terenurilor în 2014 ar putea aduce atingere siguranţei naţionale, iar tratarea superficială a acestei chestiuni ne va crea enorme şi insurmontabile probleme. Tot atunci am subliniat că preţurile mici ale terenurilor din ţară ar duce la situaţia cumpărării masive a pământurilor de către cetăţenii altor state, în contextul în care, pe fondul suprapopulării planetei, deţinerea terenurilor agricole şi a rezervelor de apă începe să devină un aspect vital al supravieţuirii. Cu alte cuvinte, e vorba de siguranţa alimentară a cetăţenilor României.

Iată că declaraţiile făcute de curând de un oficial al Budapestei, Szabó József, ataşatul pe probleme de agricultură al Ambasadei Ungariei la Bucureşti, demonstrează că ziua aceea se anunţă, iar noi nu ne-am pus o centură de siguranţă, aşa cum au făcut Bulgaria, Polonia şi chiar Ungaria. Am declarat, şi susţin în continuare acest punct de vedere, satul românesc şi statul român nu sunt pregătite pentru această liberalizare a pieţei funciare. Este obligaţia noastră, a factorilor de decizie politică şi legislativă, să găsim o cale de a amâna sau de a restricţiona liberalizarea vânzării terenurilor către străini, să tratăm această problemă cu maximă seriozitate şi responsabilitate.

Dacă intenţia statului ungar este de a cumpăra programat terenurile ardelenilor, prin tertipuri cu care îi atrag pe etnicii maghiari din Transilvania, cum ar fi "renta viageră" şi "dreptul de uzufruct", atunci este clar că politica reprezentanţilor Budapestei este una care şi-a întors spatele valorilor Uniunii Europene. Replica noastră nu trebuie să se lase aşteptată, iar singurul lucru eficient pe care îl putem opune pentru a bloca planul Ungariei de a cumpăra terenurile Ardealului este legea. Fermierii români au nevoie de protecţie, având în vedere diferenţele de venituri dintre cetăţenii noştri şi cei din ţări precum Franţa, Germania sau Italia, forţa de cumpărare a românilor şi faţă de vest-europeni fiind, în mod evident, disproporţionată. Pe de altă parte, condiţiile de creditare pe care le oferă băncile în România sunt mult mai puţin avantajoase decât în alte state ale UE. Toate aceste aspecte constituie argumente pentru crearea unui cadru legislativ care să pună pe primul plan interesele agricultorului român în tranzacţiile funciare.

Din 1 ianuarie 2014 există un vid legislativ, după ce Traian Băsescu a respins legea prin care românii aveau drept de preempţiune, ceea ce înseamnă că, în prezent, străinii pot achiziţiona, fără niciun fel de restricţii, terenuri agricole în România. Adoptarea legii funciare în forma finală este o urgenţă, însă fostul premier Emil Boc este cel mai puţin îndreptăţit să dea lecţii şi să tragă semnale de alarmă, din moment ce niciunul dintre guvernele pe care le-a condus nu şi-a manifestat interesul pentru situaţia terenurilor agricole după 2014, deşi liberalizarea pieţei funciare a fost asumată şi girată de Traian Băsescu prin semnarea Tratatului de aderare la Uniunea Europeană. La fel cum pe liderii PDL nu i-au neliniştit retrocedările ilegale către urmaşii conţilor şi grofilor maghiari, pe care statul român îi despăgubise cu vârf şi îndesat pentru proprietăţile lăsate în urmă după ce au părăsit Ardealul, tot aşa nu îi frământă nici soarta ţăranului român, a fermierului şi a agriculturii acestei ţări. Sunt buni la vorbe şi absenţi la fapte!

Domnul Cornel Itu:

"Unde era Uncle Sam când ne călca în picioare Mama Rusie?"

Drumul României este trasat în cadrul Uniunii Europene de şapte ani, ţara noastră fiind deopotrivă, de zece ani, unul dintre membrii NATO. Progresele făcute în 2013 de România sub Guvernul Ponta ne aliniază, cred, definitiv, în rândul statelor care respectă principiile comunităţii europene, în ciuda propagandei antinaţionale făcute de fidelii lui Traian Băsescu, un om disperat de pierderea puterii şi de fărâmiţarea partidului din care îşi trage seva, în contextul anului electoral ce se configurează.

Pentru că sunt adeptul faptelor concrete, al cifrelor în locul vorbăriei, voi puncta câteva aspecte.

În anul ce tocmai a trecut, am reuşit să generăm creştere economică. Astfel, ne-am clasat pe locul doi în UE în privinţa creşterii producţiei industriale, pe locul întâi la creşterea producţiei auto, am înregistrat cea mai mare creştere la producţia de grâu în România ultimilor opt ani şi pe primul loc în Europa la producţia de floarea-soarelui. Saltul făcut în agricultură se datorează şi capacităţii de a debloca subvenţiile pentru cei care muncesc pământurile. Tot în 2013 am reuşit să îndreptăm greşelile făcute de Guvernul Boc faţă de pensionari, medici şi profesori, iar salariul minim a crescut la 800 de lei. Un alt argument incontestabil este rata absorbţiei fondurilor europene, care s-a triplat într-un singur an, de la 7,4% la peste 25%. Având toate aceste date în faţă nu cred că România este o ţară bananieră în care un subsecretar de stat, fie el şi al SUA, vine să-l ia de guler pe premier cu privire la respectarea statului de drept.

Parlamentul, ca instituţie, este garantul democraţiei în întreaga lume civilizată, şi cred că are acest rol şi în România, prin votul pe care l-au dat cetăţenii acestei ţări pentru fiecare deputat şi senator în parte. Nu cred că se poate discuta despre un raport de subordonare între Parlamentul României şi vreun stat străin, fie şi marea putere SUA. Totodată, îmi pun o întrebare, cred eu, legitimă: dacă SUA nu şi-a trimis emisarul la Budapesta pentru a-l chestiona pe premierul maghiar cu privire la planurile colonialiste ale statului ungar cu privire la Transilvania, exprimate public, ce motiv ar avea aceeaşi superputere să verifice deciziile Parlamentului României, puterea legislativă, prin excelenţă, a statului român? Închei (cu întreaga consideraţie pentru politica NATO în care este angrenată România în prezent) întrebându-mă şi întrebându-vă: unde erau americanii când ne călca Rusia în al Doilea Război Mondial şi după aceea, ani la rând, până în 1958? În aşteptarea zadarnică a americanilor au murit zeci de mii de români în ceea ce s-a numit coşmarul sovietic. Atunci nu a interesat pe nimeni.

Domnul Scarlat Iriza:

"Şpaga la români"

În societatea românească, şpaga reprezintă un mijloc facil, rapid şi comod de a câştiga beneficii, bogăţie şi putere. Această maladie a societăţii a devenit o normalitate, o obişnuinţă, un model cultural, iar răspândirea şi extinderea în tot mai multe sectoare sociale evidenţiază un sistem vulnerabil, o populaţie uşor de manipulat, care prezintă un grad ridicat de acceptare şi de tolerare a fenomenului corupţiei.

Cauzele răspândirii şpăgii în România sunt diverse, acestea putând fi de natură socială, economică, politică şi instituţională. Transformările socioeconomice au condus la o stare de anomalie socială, la un dezechilibru între nevoile crescute ale individului şi posibilităţile pe care i le poate oferi societatea pentru a şi le satisface. Nivelul de trai scăzut, dificultatea de a obţine un loc de muncă sunt doar câteva dintre motivele pentru care indivizii adoptă această metodă alternativă ilicită pentru a obţine bunuri, servicii sau avantaje personale, abătându-se de la moralitate şi cinste, încălcând astfel limitele sociale.

Analiza pleacă de la cazul învăţătoarei Blându. Filmul în care aceasta cerea cu obrăznicie cadouri, pentru un personal întreg de la o şcoală din Capitală, a trezit la realitate o ţară întreagă. Fondul clasei, fondul şcolii, materiale didactice, perdele, cadouri tradiţionale sunt diverse forme de şpagă. Câte astfel de cadre, medici, demnitari avem? Greu de spus. Dincolo de motivaţiile particulare, moralitatea păleşte, se stinge parcă, puţin câte puţin, cu fiecare generaţie. Aşadar, nu este un caz izolat. Vorbim de un posibil cod de etică... Din nefericire, codul etic din învăţământ care interzice strângerea de bani în şcoli a zăcut în birourile Ministerului Educaţiei aproape doi ani, sub pretextul "dezbaterii publice". Prevăzut în Legea educaţiei din 2011, codul trebuia adoptat prin ordin de ministru.

Ne place sau nu, este un sistem pe care l-am creat şi întreţinut fiecare dintre noi. Aceasta este norma în şcoala românească, şi nicidecum excepţia. Prin urmare, lupta e oarecum inegală şi cu rădăcini adânci, dar trebuie dusă.

Domnul Neculai Răţoi:

"Când ia sfârşit teroarea iernii?"

Jumătate de iarnă agricultorii s-au văitat - şi pe bună dreptate - că dacă nu va ninge recoltele din acest an sunt compromise. Dumnezeu le-a ascultat ruga şi a trimis, e drept, la mijlocul iernii, zăpada de care era nevoie ca să facă şi din anul 2014 unul bun pentru culturile agricole, implicit pentru economia românească. Însă ce este bun pentru unii poate să fie rău pentru alţii!

Este al doilea an consecutiv în care iarna a adus viscole ce au lăsat în urmă nămeţi cât casa. Un lucru de salutat a fost menţinerea deciziei de a închide drumurile pentru circulaţie în zonele în care se anunţă zăpezi mari, pentru că astfel s-au evitat pierderile de vieţi omeneşti. Cei care sunt abilitaţi să deszăpezească au rămas, în schimb, tot ca şi anii trecuţi, la fel de nepregătiţi. E bine că, de această dată, nu s-a mai zis că i-a luat iarăşi iarna prin surprindere, la finele lui ianuarie, dar asta n-a însemnat că în 2013 au fost achiziţionate mai multe vehicule cu şenile, "mâncătoare de zăpadă" ori alte feluri de utilaje cu care să se înlăture rapid efectele terorii iernii. Cu cât s-a cheltuit degeaba cu firmele de deszăpezire până să cadă primul strat de omăt, garantat s-ar fi putut cumpăra câteva astfel de utilaje ori freze de zăpadă adaptabile, ca să avem cât mai puţine situaţii de localităţi izolate, cu oameni bolnavi care să nu poată ajunge în timp util la spital, cu comunităţi rămase fără aprovizionare cu alimente, apă ori medicamente.

Iar ca să fie treaba completă, trebuie să responsabilizăm personalul cu atribuţii în activităţile de deszăpezire. Ce pretenţii putem avea de la nivelele inferioare, de execuţie, când chiar dintre prefecţi trei au trebuit schimbaţi pentru indiferenţa arătată tocmai în vreme ce urgia albă se manifesta din plin? Cât timp încă va trebui scoasă armata ca să facă munca firmelor de deszăpezire, tot atât timp venirea zăpezii va constitui o teroare pentru populaţia aflată în estul, sud-estul şi sudul ţării, expusă permanent viscolelor.

Totodată, ar trebui demarat un program naţional de împăduriri, în vederea creării de bariere naturale în calea acestor mişcări uriaşe de zăpadă, de către vânturile care depăşesc 80 de kilometri pe oră. Suntem în secolul al XXI-lea, avem soluţii, nu ne mai putem permite să lăsăm românii la discreţia naturii ca în Evul Mediu. Trebuie doar să vrem asta!

Domnul Laurenţiu Nistor:

"Perfectul îşi recunoaşte imperfecţiunea"

Am trăit ca să o auzim şi pe-asta: însuşi Traian Băsescu, "cel perfect în tot ce face, de la Decebal încoace", a recunoscut că nu a înţeles conţinutul unui articol din Codul de procedură penală şi, cu toate astea, l-a promulgat. Dumnezeule, dar cum a fost posibil?! Cel care este "perfect" în interpretarea Constituţiei ca să-i fie lui favorabilă, cel care întoarce interpretarea legilor cum îi convine lui, cel care dă lecţii şi pumni în masă la CSM, CCR, Înalta Curte, procurori de toate naţiile şi alte organe şi organisme ce ar trebui să deservească justiţia română, să nu priceapă un amărât de articolaş din Codul de procedură penală? Probabil se terminase gheaţa la Cotroceni...

Ei, dar să-i dăm, totuşi, credit: până la urmă, nu este rolul marinarilor să înţeleagă subtilităţile legilor şi justiţiei. Unde a fost însă şleahta de la Ministerul Justiţiei, în frunte cu Cătălin Predoiu, care a avizat acel articol? Unde au fost consilierii prezidenţiali, cei cu rang de ministru, care trebuiau să avizeze articolul, înainte de a ajunge la însuşi tatăl băsismului? "Guvernatorul" i-a scuzat că nu sunt penalişti, ci specializaţi în Constituţie. Păi dacă un student la drept ia la puricat acel articol, pricepe instantaneu despre ce este vorba acolo!

Unde a fost doamna Macovei, când s-a făcut şi promulgat Codul de procedură penală al lui Boc - alt specialist al dreptului? Cum se face că de la aprobarea Codului şi până acum nu s-a sesizat nimeni, iar acum s-a făcut cor de solicitanţi pentru modificarea articolului? Dar dacă acest Cod intra în uz pe vremea lui Boc, ce s-ar fi întâmplat? Care ar fi fost efectele sale? Ar mai fi sărit în sus Băsescu, Macovei, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, DNA-ul Laurei Codruţa Kovesi (mă rog, al lui Daniel Morar la acea vreme...) şi alte comitete şi comiţii băsiste? Sau s-ar fi folosit bine-mersi în favoarea băsiştilor care ar fi călcat pe bec, având în vedere cât de ciudat de blândă şi permisivă este justiţia în procesele în care sunt anchetaţi oamenii lui Băsescu?

Un ultim aspect. Nu s-a înţeles ce înseamnă, din punctul de vedere al lui Traian Băsescu, faptul că îşi asumă răspunderea: îşi dă demisia în 5 minute, îşi mai cumpără o tarla, îşi împrospătează stocul de gheaţă de la Cotroceni... În mod normal, un preşedinte, conform fişei postului, ar fi lăsat scaunul liber şi s-ar fi dus pe tractor. Din păcate, România nu are, în fruntea sa, un astfel de posesor al valorilor morale, ci doar pe Traian Băsescu...

Domnul Daniel Tudorache:

"Analiza tragicului accident aviatic din Apuseni"

Nu demult am fost cu toţii martorii unui tragic accident ce şi-a pus amprenta definitiv pe viaţa socială şi politică a ţării. Două suflete au pierit prea devreme, lăsând naţiunea îndoliată şi răzvrătită.

Dorinţa comună ce uneşte o întreagă naţie este caracterizată de căutarea şi descoperirea celor ce se fac vinovaţi moral de această dificilă pierdere. Sunt degete ce arată vinovaţi în stânga şi-n dreapta.

Înţeleg şi respect revolta fiecărei persoane în parte, dar trebuie să respectăm memoria celor ce nu mai sunt astăzi printre noi.

Chiar dacă rămâne un subiect de actualitate, nu putem face din acest subiect o temă de campanie împotriva Guvernului. Nu putem tabloidiza trecerea în nefiinţă a unor oameni.

Există în acest moment o tendinţă de a căuta vinovatul acolo unde nu este, de fapt, doar pentru ca cineva să plătească. Sunt de părere că nu trebuie să picăm în penibil prin crearea unui circ mediatic în care toţi să avem rol de clovni sau prin organizarea unei execuţii publice ca pedeapsă celor pe care unii sau alţii îi consideră vinovaţi. Au fost propuse şi au fost luate măsuri importante în cadrul anchetei, măsuri care ne asigură că astfel de cazuri nu se vor mai întâmpla.

Probabil veţi spune că totuşi acum s-a întâmplat, că s-a creat un precedent. Şi da, aşa este, dar trebuie să ne păstrăm mintea limpede şi să judecăm la rece, nu trebuie să scoatem din pământ pseudoexperţi cu false păreri la adresa celor petrecute, care să inducă în eroare populaţia ţării, prin apariţiile lor televizate. Avem nevoie de o analiză reală, concretă şi corectă care să exprime cu adevărat ceea ce s-a întâmplat şi care să arate într-un final cine nu şi-a făcut treaba.

Specialiştii Serviciului de Telecomunicaţii Speciale trebuiau să pună la dispoziţie o localizare exactă, şi nu să dea dovadă de o mobilizare ineficientă. Chiar dacă există o bună coordonare la centru, dacă se acţionează în baza unor date false sau greşite, o întreagă operaţiune este dată peste cap. Instituţiile sunt datoare să conlucreze atunci când sunt puse în faţa unor evenimente de asemenea amploare şi să ia toate măsurile necesare pentru a se evita pierderea de vieţi omeneşti, însă instituţia condusă de Marcel Opriş nu a reuşit localizarea exactă a victimelor, iar instituţia condusă de domnul Frâncu nu a luat măsurile necesare pentru stabilirea zonei de căutare a aeronavei, nu a declanşat operaţiuni de căutare şi nu a cerut sprijinul Centrului de Operaţii Aeriene din MApN.

Putem afirma deci că ROMATSA şi STS nu au dat dovadă de eficacitate în desfăşurarea acţiunii de salvare a celor ce se aflau în aeronavă şi, astfel, ne vedem nevoiţi să încercăm să înţelegem şi să acceptăm moartea prematură a pilotului Adrian Iovan şi a medicului rezident Aurelia Ion.

Cei ce trebuiau să participe în mod activ la această operaţiune de salvare, autorităţile însărcinate cu responsabilitatea de a ajunge la faţa locului şi de a găsi victimele, au conturat o dezorganizare instituţională care, în acest moment, stă la baza politizării acestui accident.

Trebuie să ne păstram integri în faţa unor astfel de momente. Trebuie să fim corecţi şi să nu lăsăm tragicul să ne influenţeze judecata, astfel încât să ne inducem în eroare nu doar pe noi înşine, ci şi pe cei care, de acasă, aşteaptă un răspuns, aşteaptă o soluţie. Trebuie să nu uităm de respect, respect care ar trebui să caracterizeze astfel de momente dureroase.

În încheiere, vreau să îmi prezint respectul faţă de cei care nu au aşteptat coordonate GPS ca să se mobilizeze, îmi prezint respectul faţă de cei care înainte de orice au fost oameni preocupaţi de soarta altor oameni.

Din nefericire, astăzi nu mai pot spune decât sincere condoleanţe familiilor îndoliate.

Dacă până acum aş fi încheiat declaraţia cu formularea vă mulţumesc, astăzi, cu regret, vreau doar să ţinem un moment de reculegere, pentru că mulţumirile trebuie să îşi îndrepte destinaţia spre cei care au reuşit să salveze ceilalţi 5 pasageri aflaţi la bordul aeronavei.

Doamna Maria Dragomir:

"Viscolul - proba cu turnesol pentru bătaia de joc faţă de cetăţenii României"

Nu mai este nicio noutate pentru nimeni că atunci când în România se produce un viscol întreaga ţară este dată peste cap! În condiţiile în care, din punct de vedere meteorologic, România era considerată o ţară cu o climă temperat-continentală, iarna durează (cel puţin calendaristic) din luna decembrie până în luna martie, cu o marjă de plus sau minus, către lunile noiembrie sau aprilie. Dar, oricum, în cele câteva luni de iarnă viscolele sunt - ne-au confirmat meteorologii - întinse pe parcursul a patru-cinci zile. Asta însemnând că media viscolelor, în România, este de două până la trei, într-o iarnă. În mod normal, din 365 de zile, doar câteva zile în care ar apărea probleme nu ar trebui să reprezinte nicio problemă pentru o ţară care are aproape 20.000.000 de locuitori. Dar când această ţară se numeşte România, iar guvernele, de toate orientările politice, au dovedit incapacitatea de a se descurca în condiţiile dificile ale unei ierni şi ale unui viscol, problemele apar şi ele par foarte greu de depăşit.

Totuşi, ceea ce a devenit aproape o obişnuinţă pentru viscolele din România consider că nu mai poate fi acceptat, iar asta o rostim în numele cetăţenilor din România, cărora nu le mai pot fi încălcate drepturile fundamentale ale omului, care nu mai pot fi consideraţi o anexă a unor interese politice şi atât, oameni care ajung în situaţii extreme fără a purta vreo vină în această cauză.

Să fim şi mai expliciţi: modalităţile de acţiune ale guvernanţilor, în ultimii ani, au fost unele deosebit de simple pentru ei. Desigur, asta la prima vedere - blocarea circulaţiei, pe jumătate din ţară, neintervenţia, în timp util, în nici una din zonele afectate, totul fiind lăsat la voia Domnului, într-un haos de nedescris!

Să fim bine înţeleşi, România are o populaţie de aproape 20.000.000 de locuitori (sau câţi om mai fi, pentru că nimeni nu ne-a lămurit, oficial, până la această dată, deşi în doar câteva luni vor fi alegerile europarlamentare în care iarăşi se va vorbi despre numărul real al cetăţenilor şi, implicit, al alegătorilor. Dar asta este altă poveste, acum...). La aproape 20.000.000 de locuitori este imposibil ca pe parcursul a două, trei, chiar patru zile să nu apară probleme reale. Unuia îi moare mama, altul are de dus un copil la spital... Apar probleme de viaţă şi de moarte, ca să nu mai vorbim despre acţiuni foarte bine planificate, acţiuni care trebuie să se desfăşoare într-un timp util. Ce face cetăţeanul din România în toate aceste condiţii? Păi nu are decât două posibilităţi: să stea liniştit în casa lui şi să aştepte să i se telefoneze dacă i-a murit mama (eventual că a fost şi îngropată!) sau să încerce să ajungă, pe toate căile, acolo unde îl cheamă inima sa. Ce păţeşte în acest caz? Păi, cea mai mare catastrofă pe care şi-o poate imagina cineva: să fie oprit, în plin câmp, şi să fie obligat să stea pe loc o zi... o noapte... încă o zi... şi încă o noapte! Deşi pare incredibil, aşa ceva au păţit mii de locuitori din această ţară în aceste zile. Păi asta înseamnă administrarea şi responsabilitatea unei ţări întregi, să blochezi circulaţia?! În condiţiile în care, s-a dovedit, pe multe drumuri nu se impuneau asemenea restricţii.

Ca să nu mai vorbim despre lecţia pe care şmecherii din sistemul de deszăpezire le-au predat-o politicienilor, iar aceştia au înghiţit-o pe nemestecate, privind lipsa oricărei eficiente a intervenţiei, în timpul viscolelor, a mijloacelor de deszăpezire. Să fim serioşi, avem şi noi informaţii, am fost şi noi în alte ţări, tocmai asta se întâmplă în toate ţările normale - mijloacele de deszăpezire merg continuu, ca să nu se realizeze troiene, să nu se blocheze iremediabil drumurile. Iar atunci când se opreşte, în sfârşit, viscolul, se merge pe o cale curăţată în care, eventual, se plasează şi substanţele chimice necesare pentru a asigura aderenţa necesară. Nu sunt descoperirile noastre, asta se întâmplă în orice ţară civilizată, mai puţin în România, unde, mai nou, unele firme încasează banii, iar deszăpezirea o face armata!

Desigur, lipsa de respect pentru cetăţenii României ajunge şi în interiorul localităţilor, nu numai pe şosele şi autostrăzi. Acolo unde primari şi angajaţi ai Primăriei îi ameninţă pe cetăţeni că trebuie să iasă neapărat să deszăpezească ei străzile laterale, trotuarele şi aşa mai departe. De ce? Oare aceşti oameni nu şi-au plătit taxele şi impozitele, şi atunci administraţia locală are obligaţii faţă de ei?! Cum să-i ameninţi cu amenzile ori să-i chemi la muncă patriotică, în condiţiile în care, în mod normal, fiecare îşi face curat la intrarea în locuinţa sa, în faţa scării de bloc, însă în niciun caz cetăţenii nu trebuie să deszăpezească străzile laterale. Pentru că acesta este obiceiul, de la capitala ţării, Bucureşti, în mai toate oraşele din România: dacă se face deszăpezire, ea se face numai pe drumurile principale, iar cei care locuiesc (majoritatea, în majoritatea oraşelor) pe străzile laterale - Dumnezeu cu mila!

Considerăm că această situaţie nu mai poate continua, iar modul de acţiune trebuie să se diferenţieze, în totalitate, faţă de ceea ce s-a întâmplat până acum: pentru că acesta este obiceiul la români - mai vorbim două-trei zile, după care ne luăm cu altele şi ne mai aducem aminte de viscol în iarna viitoare. Nu, Parlamentul României trebuie să elaboreze nişte măsuri foarte dure, foarte clare, să oblige responsabilii şi administratorii naţiunii să treacă la nişte proiecte extrem de clare care să prevadă nişte măsuri eficiente, desfăşurate în timpul verii, aprobate de toată lumea, măsuri prin intermediul cărora să se asigure tot ceea ce este necesar pentru ca drumurile să nu mai fie blocate, circulaţia să nu mai fie întreruptă, să existe responsabilitate din partea celor care se implică în acţiunile de deszăpezire. Pentru că, am aflat cu stupoare, dacă adunăm mijloacele de transport pe care le declară fiecare transportator în parte, avem zeci de mii de astfel de instalaţii, iar când vine iarna nu vedem o freză în aproape niciun oraş! În condiţiile în care, a văzut o ţară întreagă, acum 50 de ani, pe timpul lui Ceauşescu, deszăpezire în interiorul oraşelor se făcea cu freze care aruncau zăpada în basculante, iar acestea aruncau zăpada, la rândul lor, în afara oraşelor, astfel că într-un timp foarte scurt se eliberau oraşele. De ce nu se întâmplă toate acestea în România anului 2014? Unii zic că se fură prea mult!

Noi nu ne putem permite astfel de acuzaţii, doar solicităm Parlamentului României să elaboreze nişte legi foarte clare pentru ca "Iadul alb", cum a fost denumit, să nu se mai întâmple niciodată în România, care este, totuşi, o ţară din civilizaţia europeană!

După pauză

Lucrările şedinţei au fost conduse în continuare de domnul deputat Valeriu Ştefan Zgonea, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistat de domnii deputaţi Niculae Mircovici şi Adrian-Nicolae Diaconu, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Cu o întârziere de 30 de minute, avem semnături ca să îndeplinim articolul din regulament cu privire la cvorum.

Deschid şedinţa de azi a Camerei Deputaţilor şi vă anunţ că din totalul celor 405 deputaţi, până în acest moment, şi-au înregistrat prezenţa 223; 182 sunt absenţi, din care doar 28 participă la alte acţiuni aprobate de către structurile noastre abilitate.

Cvorumul legal este îndeplinit: 203 deputaţi.

1. La primul punct al ordinii de zi, conform procedurii, după cum ştiţi, vă informez că au fost distribuite deputaţilor următoarele documente: ordinea de zi pentru şedinţa de astăzi de plen, marţi, 4 februarie; programul de lucru pentru perioada 4-8 februarie; lista rapoartelor depuse în perioada 17 decembrie - 4 februarie de către comisiile permanente sesizate în fond şi informare cu privire la iniţiativele legislative înregistrate la Camera Deputaţilor şi care urmează să fie avizate de comisiile permanente; bineînţeles, sumarul privind conţinutul fiecărui Monitor Oficial.

Începem dezbaterea punctelor înscrise pe ordinea de zi.

2. Proiectul de Hotărâre privind modificarea şi completarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 48/2012 pentru aprobarea componenţei nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor.

Am o singură rugăminte, acest proiect de hotărâre, din discuţia colegilor din... liderii grupurilor politice parlamentare, la Comisia pentru mediu şi echilibru ecologic nu avem propunere din partea Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale şi colegii mei au decis, pentru că sunt foarte mulţi deputaţi neafiliaţi, ca unul dintre posturi să fie, conform Regulamentului, distribuit deputaţilor neafiliaţi.

O să-i rog pe colegii mei care sunt deputaţi neafiliaţi, dacă există vreo dorinţă pentru această comisie, s-o transmită Secretariatului General.

Cu permisiunea dumneavoastră, o să citesc această Hotărâre privind modificarea şi completarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 48/2012.

În temeiul prevederilor art. 67 din Constituţia României, republicată, ale art. 40-43 şi ale art. 59 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare,

Camera Deputaţilor adoptă prezenta hotărâre.

Articol unic - Anexa la Hotărârea Camerei Deputaţilor nr.48/2012 pentru aprobarea componenţei nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 872 din 20 decembrie 2012, cu modificările ulterioare, se modifică şi se completează, după cum urmează:

1. După punctul 3 se introduce un nou punct, pct. 3ą, cu următorul cuprins:

Componenţa Comisiei pentru transporturi şi infrastructură.

Şi-acum am să citesc, în ordinea stabilită.

Arsene Ionel, deputat, Grupul parlamentar al PSD, Birchall Ana, Grupul parlamentar al PSD, Drăghici Mircea-Gheorghe, Grupul parlamentar al PSD, Iriza Scarlat, Grupul parlamentar al PSD, Mitrea Miron Tudor, Grupul parlamentar al PSD, Pană Adriana-Doina, Grupul parlamentar al PSD, Petrea Dorin Silviu, Grupul parlamentar al PSD, Mocanu Adrian, Grupul parlamentar al PSD, Şova Lucian, Grupul parlamentar al PSD, Costin Gheorghe, Grupul parlamentar al PNL, Ciurariu Florin, Grupul parlamentar al PNL, Lupu Mihai, Grupul parlamentar al PNL, Simedru Dan Coriolan, Grupul parlamentar al PNL, Zamfir Daniel Cătălin, Grupul parlamentar al PNL, Alexandru Nazare, Grupul parlamentar al PDL, Pistru-Popa Eusebiu-Manea, Grupul parlamentar al PDL, Toader Mircea-Nicu, Grupul parlamentar al PDL, Dalca Ştefan-Petru, Grupul parlamentar al PP-DD, Moldovan Iosif, Grupul parlamentar al UDMR, Ghera Giureci-Slobodan, Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale şi Vasile-Cătălin Drăguşanu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Conservator.

2. După punctul 6 se introduce un nou punct, pct. 6ą, cu următorul cuprins:

6ą. Componenţa Comisiei pentru mediu şi echilibru ecologic: Dorel-Gheorghe Căprar, Grupul parlamentar al PSD, Cosma Vlad-Alexandru, Grupul parlamentar al PSD, Iane Ovidiu-Cristian, Grupul parlamentar al PSD, Marcoci Vlad, Grupul parlamentar al PSD, Carmen Ileana Moldovan, Grupul parlamentar al PSD, Ninel Peia, Grupul parlamentar al PSD, Rovana Plumb, Grupul parlamentar al PSD, Andrei-Valentin Sava, Grupul parlamentar al PSD, Daniel-Vasile Suciu, Grupul parlamentar al PSD, Cozmanciuc Corneliu-Mugurel, Grupul parlamentar al PNL, Manea Victor-Gheorghe, Grupul parlamentar al PNL, Ionel Palăr, Grupul parlamentar al PNL, Roşca Ţigăeru Laurenţiu, Grupul parlamentar al PNL, Thuma Hubert Petru Ştefan, Grupul parlamentar al PNL, Mihăilă Ioan, Grupul parlamentar al PDL, Muntean Mircia, Grupul parlamentar al PDL, Burlacu Ştefan, Grupul parlamentar PP-DD, Molnár Zsolt, Grupul parlamentar al UDMR, propunerea din partea Grupului minorităţilor naţionale, domnul Cioată Cezar, Grupul parlamentar al PC şi aştept, dacă există vreo dorinţă a unui coleg care este neafiliat, pentru a fi înscris.

Componenţa nominală a unor comisii permanente ale Camerei Deputaţilor se modifică după cum urmează:

• domnului deputat Arsene Ionel, membru al Grupului parlamentar al PSD, îi încetează calitatea de membru al Comisiei pentru industrii şi servicii;
• domnului deputat Şova Lucian, membru al Grupului parlamentar al PSD, îi încetează calitatea de membru al Comisiei pentru industrii şi servicii;
• domnului deputat Costin Gheorghe, membru al Grupului parlamentar al PNL, îi încetează calitatea de membru al Comisiei pentru industrii şi servicii;
• domnului deputat Ciurariu Florin, membru al Grupului parlamentar al PNL, îi încetează calitatea de membru al Comisiei pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic;
• domnului deputat Lupu Mihai, membru al Grupului parlamentar al PNL, îi încetează calitatea de membru al Comisiei pentru industrii şi servicii;
• domnului deputat Simedru Dan Coriolan, membru al Grupului parlamentar al PNL, îi încetează calitatea de membru al Comisiei pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic;
• domnului deputat Zamfir Daniel-Cătălin, membru al Grupului parlamentar al PNL, îi încetează calitatea de membru al Comisiei pentru industrii şi servicii;
• domnului deputat Dalca Ştefan-Petru, membru al Grupului parlamentar al PP-DD, îi încetează calitatea de membru al Comisiei pentru industrii şi servicii;
• domnului deputat Căprar Dorel-Gheorghe, membru al Grupului parlamentar al PSD, îi încetează calitatea de membru al Comisiei pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale;
• domnului deputat Cosma Vlad-Alexandru, membru al Grupului parlamentar al PSD, îi încetează calitatea de membru al Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci;
• domnului deputat Iane Ovidiu-Cristian, membru al Grupului parlamentar al PSD, îi încetează calitatea de membru al Comisiei pentru industrii şi servicii;
• domnului deputat Marcoci Vlad, membru al Grupului parlamentar al PSD, îi încetează calitatea de membru al Comisiei pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic;
• doamnei deputat Moldovan Carmen Ileana, membru al Grupului parlamentar al PSD, îi încetează calitatea de membru al Comisiei pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic;
• doamnei deputat Plumb Rovana, membru al Grupului parlamentar al PSD, îi încetează calitatea de membru al Comisiei pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic;
• domnului deputat Sava Andrei-Valentin, membru al Grupului parlamentar al PSD, îi încetează calitatea de membru al Comisiei pentru politică externă;
• domnului deputat Suciu Vasile-Daniel, membru al Grupului parlamentar al PSD, îi încetează calitatea de membru al Comisiei pentru muncă şi protecţie socială;
• domnului deputat Cozmanciuc Corneliu-Mugurel, membru al Grupului parlamentar al PNL, îi încetează calitatea de membru al Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională;
• domnului deputat Manea Victor-Gheorghe, membru al Grupului parlamentar al PNL, îi încetează calitatea de membru al Comisiei pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic;
• domnului deputat Palăr Ionel, membru al Grupului parlamentar al PNL, îi încetează calitatea de membru al Comisiei pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic;
• domnului deputat Roşca Ţigăeru Laurenţiu, membru al Grupului parlamentar al PNL, îi încetează calitatea de membru al Comisiei pentru politică economică, reformă şi privatizare;
• domnului deputat Thuma Hubert Petru Ştefan, membru al Grupului parlamentar al PNL, îi încetează calitatea de membru al Comisiei pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic;
• domnului deputat Ştefan Burlacu, membru al Grupului parlamentar al PP-DD, îi încetează calitatea de membru al Comisiei pentru industrii şi servicii;
• domnului deputat Cioată Cezar, membru al Grupului parlamentar PC, îi încetează calitatea de membru al Comisiei pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic;
• domnul deputat Teju Sorin, aparţinând Grupului parlamentar al PNL, trece de la Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare la Comisia pentru industrii şi servicii în calitate de membru;
• domnul deputat Ţîmpău Radu Bogdan, aparţinând Grupului parlamentar al PNL, este desemnat în calitate de membru al Comisiei pentru afaceri europene;
• domnul deputat Andronache Gabriel, aparţinând Grupului parlamentar al PNL, este desemnat în calitate de membru al Comisiei pentru regulament, în locul domnului deputat Taloş Gheorghe-Mirel;
• domnului deputat Mihăilă Ioan, membru al Grupului parlamentar al PDL, îi încetează calitatea de membru al Comisiei pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport;
• domnului deputat Nazare Alexandru, membru al Grupului parlamentar al PDL, îi încetează calitatea de membru al Comisiei pentru industrii şi servicii;
• domnului deputat Pistru-Popa Eusebiu-Manea, membru al Grupului parlamentar al PDL, îi încetează calitatea de membru al Comisiei pentru politică externă;
• domnului deputat Toader Mircea-Nicu, membru al Grupului parlamentar al PDL, îi încetează calitatea de membru al Comisiei pentru industrii şi servicii;
• şi domnul deputat Moldovan Ioan, aparţinând Grupului parlamentar al PC, trece de la Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic la Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, în calitate de membru.

Dacă sunt obiecţii, comentarii?

Dacă nu, acest proiect de hotărâre merge la votul final, este aprobat pe articole.

Următorul proiect la care intrăm... la punctul 3 nu avem raportul de la Comisia juridică, la punctul 4, idem, mergem la punctul 5.

5. Avem un proiect de lege care are caracter ordinar, procedura este de urgenţă, are 7 amendamente admise, este Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.85/2013 privind declanşarea procedurii insolvenţei la Regia Autonomă pentru Activităţi Nucleare Drobeta Turnu-Severin.

Guvernul României.

Domnule ministru, aveţi cuvântul.

Domnul Mihai Adrian Albulescu (secretar de stat, Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Proiectul de lege reglementează declanşarea procedurii de insolvenţă la Regia Autonomă pentru Activităţi Nucleare - RAAN, operator strategic al economiei naţionale şi furnizor de servicii publice locale, în scopul evitării încetării activităţii acesteia şi al asigurării protecţiei juridice necesare pentru siguranţa în exploatare a acesteia.

Această ordonanţă a fost necesară întrucât nu există o lege specială privind procedura care trebuie urmată în cazul insolvenţei regiilor autonome, aşa cum se prevede la art.151 din Legea nr.85/2006 privind procedura insolvenţei.

Măsurile propuse reglementează modalitatea de derulare a procedurii insolvenţei RAAN, agent economic care operează cu instalaţii şi substanţe pentru producerea apei grele şi a produselor conexe, având un înalt grad de periculozitate şi de complexitate, oferind astfel protecţia juridică necesară acesteia, precum şi creditorilor regiei.

Deoarece aspectele sus-menţionate vizează interesul public şi constituie o situaţie extraordinară, a cărei reglementare nu poate fi amânată, Guvernul propune plenului adoptarea acestui proiect de act normativ, cu amendamentele propuse.

Mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc şi eu.

Domnule preşedinte al Comisiei pentru industrii, vă rog frumos să prezentaţi raportul Comisiei pentru industrii şi al Comisiei juridice, nu?

Domnul Iulian Iancu:

Da, ambele comisii.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Iulian Iancu:

Stimaţi colegi,

Domnule preşedinte,

Comisia pentru industrii şi servicii, precum şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi au fost sesizate spre dezbaterea în fond cu proiectul de lege menţionat.

Aş vrea să subliniez faptul că Senatul a adoptat proiectul de lege, de asemenea, Consiliul Legislativ a avizat favorabil, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, precum şi Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare au avizat favorabil iniţiativa legislativă.

Proiectul are ca obiect de reglementare declanşarea procedurii de insolvenţă, în scopul evitării încetării activităţii acesteia şi al asigurării protecţiei juridice necesare pentru siguranţa în exploatare, având în vedere incapacitatea de plată în care se află această regie.

În urma dezbaterilor, membrii celor două comisii au hotărât să propună plenului, cu majoritate de voturi şi amendamente admise, adoptarea proiectului de lege.

Mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Grupurile politice parlamentare.

Domnul Traicu, domnul ministru...

Domnule deputat, aveţi cuvântul!

PNL-ul? Domnule deputat...

PC-ul? Nu.

PP-DD-ul? Nu.

UDMR-ul? Nu.

Deci o să vorbească domnul deputat, după aceea Partidul Naţional Liberal şi dumneavoastră, domnule Bode, la sfârşit. Da? Mulţumesc foarte mult.

Domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Rodin Traicu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

În numele Grupului parlamentar al PSD, vreau să arăt susţinerea Grupului parlamentar al PSD pentru adoptarea acestei legi, respectiv transformarea Ordonanţei de urgenţă nr.85/2013 în lege, ca unică modalitate pentru a salva un agent economic de o importanţă deosebită în economia României, cu implicaţii fundamentale în dezvoltarea programului energetic românesc.

Această regie, care în 2005 era cu datoriile la zi, pe profit, fără niciun credit bancar şi cu un mers economic mai mult decât satisfăcător, a ajuns, la ora actuală, cu datorii de peste 800 de milioane, în principal la bugetul de stat şi locale, datorii către furnizorii de energie primară, cărbune şi păcură şi sistemul bancar.

În această situaţie, s-a ajuns la concluzia, în urma unei analize aprofundate, că singura soluţie este trecerea prin insolvenţă şi aplicarea acestei proceduri care, evident, va duce la un program de reorganizare a regiei, va putea readuce într-un mers economic normal Regia Autonomă pentru Activităţi Nucleare, care la ora actuală, în urma procesului de restructurare, se compune doar din două entităţi fără personalitate juridică. Este vorba de sucursala Romag Termo, termocentrală care furnizează agent termic, inclusiv utilităţile în oraşul Drobeta Turnu-Severin, deci asigură confortul termic, şi sucursala Romag Prod, aşa-numita fabrică de apă grea, care furnizează agentul moderator şi de răcire pentru grupurile de la Cernavodă, grupurile 3 şi 4.

În concluzie, stimaţi colegi, vă invit să votaţi pentru transformarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.85 în lege, iar Grupul parlamentar al PSD va vota pentru acest lucru.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnule deputat, aveţi cuvântul, Grupul parlamentar al PNL.

Domnul Răzvan Horia Mironescu:

Stimaţi colegi,

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 85/2013 privind declanşarea procedurii insolvenţei la Regia Autonomă pentru Activităţi Nucleare Drobeta Turnu-Severin este un act normativ necesar pentru a aproba, prin lege, o măsură nedorită, dar, aşa cum s-a spus aici, necesară, pentru asigurarea siguranţei în exploatare a acestei unităţi de interes strategic naţional deosebit, care trebuie, sub orice formă, menţinută în funcţiune în vederea asigurării necesarului pentru dezvoltarea Programului nuclear naţional. După cum se ştie, unităţile 3 şi 4, când se vor realiza, vor avea nevoie de apa grea furnizată de Regia de Activităţi Nucleare Turnu-Severin.

Vă mulţumesc.

Grupul parlamentar al PNL susţine adoptarea proiectului de lege.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă mulţumesc foarte mult. Grupul parlamentar al PDL. Domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Lucian-Nicolae Bode:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Încep prin a spune "La mulţi ani!" tuturor colegilor, un an bun, cu sănătate, 2014.

Grupul parlamentar al Partidului Democrat Liberal va vota împotriva acestui proiect de act normativ. Prin Ordonanţa de urgenţă nr.85/2013, adoptată de Guvernul României în septembrie 2013, vreau să vă aduc la cunoştinţă faptul că, în opinia noastră, s-au produs mari deservicii celor peste 300 de creditori, mai exact 327 de creditori care, odată cu intrarea în insolvenţă a acestei regii autonome, au ajuns fie şi ei în insolvenţă, la rândul lor, fie chiar în faliment.

De ce am ajuns aici? Sigur că am putea spune că în acest moment noi nu ştim, România nu are o strategie energetică, noi nu ştim pe ce anume vom continua a merge - pe energie nucleară, pe cărbune, pe hidro.

Sigur că am făcut, ani la rând, şi-mi asum şi eu, şi noi ne asumăm parte din această vină, am făcut, ani, la rând, la Regia Autonomă pentru Activităţi Nucleare, protecţie socială. Am produs apă grea pentru următorii 100 de ani pentru reactoarele 1, 2, 3 şi 4, dacă or veni chinezii, probabil şi pentru România, şi pentru Ungaria şi pentru Bulgaria.

De aceea, cred că, în acest moment, se impune a analiza, cu maximă responsabilitate, dacă aceasta este soluţia.

Am mai văzut un motiv pentru care grupul nostru parlamentar va vota împotrivă, împotriva acestui act normativ. Şi anume, acela că, în vreme ce sute de agenţi economici sunt grav afectaţi de intrarea în insolvenţă a acestei regii autonome, administratorul judiciar primeşte un onorariu de sute de mii de euro; mai exact, 30 de mii de euro plus TVA în fiecare lună, plus 3% din sumele distribuite plătite. Nu cred că este în regulă, dragi colegi, să umplem buzunarele creditorilor, să umplem buzunarele administratorului judiciar cu sute de mii de euro şi sper, din tot sufletul, ca aceştia să nu distribuie o anumită parte în anul 2014. Sute de mii de euro daţi onorariu, în vreme ce sute de companii sunt grav afectate de intrarea în insolvenţă a Regiei Autonome pentru Activităţi Nucleare.

Grupul parlamentar al Partidului Democrat Liberal va vota împotriva acestui proiect de lege.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Antal István:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Am venit la acest microfon pentru a susţine o parte din declaraţiile colegului meu, domnul ministru de la Grupul PDL, vizavi de strategia energetică care, într-adevăr, ar trebui în sfârşit să fie revizuită sau făcută în aşa fel încât toţi cei care muncesc, mai cu seamă cei care investesc în acest domeniu, să aibă o viziune foarte clară în următorii 10 ani cel puţin, pentru că, acum, având în vedere şi faptul că am început să producem energie verde, avem o capacitate deosebită şi, dacă am fi avut o strategie absolut coerentă şi toţi cei care erau în această ramură ar fi acceptat ideea de a conlucra, România era deja, sau poate fi, într-un fel, furnizor de energie, pentru că, slavă Domnului, avem posibilităţile noastre. Problema este cu infrastructura de transport care necesită o viziune foarte clară, ca să ştim ce o să facem în viitor. Mă refer, acum, la Combinatul din Turnu-Severin şi pot să vă spun că, din punct de vedere sentimental, ca persoană fizică, eu sunt nevoit să susţin tot ce se întâmplă în acest combinat, pentru că, în tinereţea mea, când îmi făceam meseria, am fabricat pentru acest combinat acele garnituri pentru transfer pentru pompele cu hidrogen sulfurat care şi astăzi, deci nu au produs niciun bucluc, şi astăzi sunt de fabricaţie indigenă şi au contribuit într-un fel sau altul la buna funcţionare a combinatului. Ca atare, noi susţinem acest demers, dar cu rezerva ca, în sfârşit, să avem o dezbatere în această primăvară la obiect şi să găsim o soluţie pentru a realiza ceva în domeniul energetic.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă mulţumesc şi eu foarte mult. Nu mai doreşte nimeni să ia cuvântul.

Doamna Pachel. Aveţi cuvântul. Am întrebat, să ştiţi, dar nu mi-a spus nimeni de la dumneavoastră. Aveţi cuvântul, doamna deputat.

Doamna Luminiţa-Pachel Adam:

Bună ziua!

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Nici Grupul PP-DD nu va susţine acest proiect de lege. Din păcate, intrarea în insolvenţă nu este o intrare în insolvenţă normală, este o pseudoinsolvenţă. E drept, Guvernul vrea să protejeze acest domeniu, dar nu cred că trebuie să-l protejeze în detrimentul altora. Sunt firme creditoare şi, dacă ne gândim la angajaţii de la Ape Grele, ar trebui să ne gândim şi la angajaţii celorlalte societăţi care pierd bani şi pe care nu-i protejează nimeni.

Nu mi se pare că a face o insolvenţă mai uşoară este o cale prin care ar trebui să ne acoperim propriile greşeli şi managementul defectuos.

Mult mai bine ar fi fost dacă ne-am fi uitat care au fost cauzele care au provocat această pseudoinsolvenţă şi am fi dat o lege prin care să înlăturăm, să eliminăm acele cauze şi să facem ca lucrurile să funcţioneze.

Vă mulţumesc. Deci, noi vom fi împotriva acestui proiect de lege.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă mulţumesc, doamna deputat.

La dezbateri generale? Asta e viaţa. Viaţa e făcută, pentru deputaţi, de regulament.

Bun. Intrăm pe amendamentele admise.

Dacă la primul amendament admis de către comisie există obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

La al doilea?

Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

La al treilea?

Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

La al patrulea?

Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

La al cincilea?

Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

Şase.

Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

Şapte - amendamentul admis al comisiei.

Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

Merge la votul final.

Vă reamintesc că este o lege ordinară.

6. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.93/2013 privind modificarea art.1 din cealaltă Ordonanţă de urgenţă a Guvernului nr.97/2010 privind reglementarea unor măsuri în sistemul de asigurări sociale de sănătate. Raportul nu are amendamente. Procedura este de urgenţă, caracterul este ordinar.

Guvernul României. Domnule ministru, aveţi cuvântul.

Domnul Răzvan Teohari Vulcănescu (subsecretar de stat, Ministerul Sănătăţii):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Prin prezentul act normativ, se asigură redistribuirea numărului de posturi între CNAS şi casele de asigurări de sănătate, astfel încât numărul maxim de posturi aferent sistemului de asigurări de sănătate va fi de 3.281, dintre care, 291 posturi pentru CNAS şi 2.990 de posturi pentru casele de asigurări de sănătate judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti.

Această redistribuire a avut în vedere dezvoltarea structurilor de monitorizare şi control din sistemul asigurărilor de sănătate, precum şi adăugarea componentei de antifraudă.

Având în vedere aspectele sus-menţionate, vă adresez rugămintea de a adopta prezentul proiect de lege în baza raportului de admitere al comisiei de specialitate.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă mulţumesc foarte mult.

Comisia pentru muncă şi protecţie socială şi Comisia pentru sănătate şi familie au raport comun.

Doamna preşedinte Nassar. O s-o rog frumos să prezinte raportul celor două comisii.

Doamna Rodica Nassar:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

În conformitate cu prevederile art.95 şi art.115 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru muncă şi protecţie socială şi Comisia pentru sănătate şi familie au fost sesizate cu dezbaterea pe fond, în procedură de urgenţă, a Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 93/2013 pentru modificarea art.1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.97/2010 privind reglementarea unor măsuri în sistemul de asigurări sociale de sănătate.

La întocmirea prezentului raport comun, cele două comisii au avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ şi avizul favorabil al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare stabilirea numărului de posturi pentru Casa Naţională de Asigurări de Sănătate şi casele de asigurări de sănătate în vederea încadrării în cheltuielile de personal din sistemul de asigurări sociale de sănătate, cât şi pentru fundamentarea cheltuielilor de personal în bugetul anului 2014.

Membrii Comisiei pentru muncă şi protecţie socială au dezbătut proiectul de lege şi au hotărât, cu majoritate de voturi, aprobarea proiectului de lege în forma prezentată.

De asemenea, membrii Comisiei pentru sănătate şi familie au dezbătut proiectul de lege şi au hotărât, cu unanimitate de voturi, aprobarea proiectului de lege în forma prezentată.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare şi a fost adoptat de Senat, în noiembrie 2013.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

În urma finalizării dezbaterilor, membrii celor două comisii au hotărât să propună plenului Camerei Deputaţilor aprobarea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.93/2013 pentru modificarea art.1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.97/2010 privind reglementarea unor măsuri în sistemul de asigurări sociale de sănătate, în forma prezentată.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă mulţumesc foarte mult. Grupurile politice parlamentare.

Domnul deputat Tinel Gheorghe. Aveţi cuvântul.

Domnul Tinel Gheorghe:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Proiectul acesta de act normativ are o singură speţă, ca să spun aşa: trecerea a 50 de oameni de la casele de sănătate teritoriale la centru. Păi, dar nu asta este forma de luptă, fraţilor, împotriva fraudei! Nu-i luaţi din teritoriu, unde ăia sunt vai mama lor, şi aşa acolo sunt cele mai multe probleme, şi-i aduceţi la centru, ca să facă, ce? Să se calce pe picioare? Asta este o metodă populistă, sau aveţi nişte sinecuri de împărţit şi nu mai vor ăia să stea prin teritoriu, vor să vină pe salarii mai mari la centru. Dacă vreţi să luptaţi cu frauda, după reţeta electronică, implementată, veniţi cu cardul de sănătate! Haideţi, să implementăm ceva, dar nu, dacă-i luaţi din teritoriu, unde şi aşa plâng că nu acoperă activităţile, şi-i aduceţi la centru, luptaţi cu frauda? Aşa, într-un singur articol, modificaţi legea şi spuneţi: gata, domnule, uite ce facem noi, ce deştepţi suntem noi! Ce şmecheri suntem noi, cei de la USL, luăm 50 de posturi din teritoriu şi le aducem la centru şi am rezolvat problema antifraudă. Nu votăm un astfel de proiect de act normativ, Grupul parlamentar al PDL, şi aştept fie să-l întoarceţi în comisie, fie să mai reflectaţi asupra votului pe care-l daţi astăzi la votul final.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Marian Neacşu.

Domnul Marian Neacşu:

Bună dimineaţa, stimaţi colegi.

Înainte de toate, nu ştiu de ce ne certa aşa de tare antevorbitorul nostru. Se pare că... da, se pare că ne ceartă şi când facem lucruri bune. Mai degrabă, cred că era cazul să-şi certe colegii domniei sale de guvernare, atunci când au închis spitalele, poate că era mai degrabă cazul să-l certe pe domnul Duţă, care a făcut cumva să dispară din sistem 500 de milioane de euro, poate că ar fi trebuit să vină şi să spună: domnule, aţi făcut lucruri bune anul trecut, când aţi reuşit să reduceţi arieratele din Sănătate cu aproape 2 miliarde de euro. Poate că astea erau lucrurile care trebuiau făcute şi poate cu astfel de direcţie, care să monitorizeze, să controleze şi să verifice modul în care este cheltuit sau a fost cheltuit mai ales banul public în Sănătate, este foarte necesară. Eu cred că mai degrabă vă este teamă de rezultatele controalelor pe care această direcţie instituită la nivelul Casei Naţionale le va prezenta. Poate că mai degrabă, cu mânie proletară, aşa cum aţi venit să ne certaţi aici şi să certaţi opinia publică, pentru că lucrurile astea sunt transmise, era necesar ca tot lucrul acesta să-l faceţi înainte, domnule deputat şi stimaţi colegi.

Opinia noastră este că s-au cheltuit şi se cheltuiesc în continuare, în mod nejustificat, încă, nejustificat de calitatea serviciilor medicale, foarte mulţi bani în Sănătate şi ne dorim ca banii ăia, mulţi, puţini, cât putem să adunăm, cât putem să strângem şi cât putem să alocăm, să fie folosiţi într-un mod eficient şi să se reflecte în calitatea serviciilor medicale pe care le acordăm oamenilor. Dacă lucrul acesta vă deranjează şi votaţi împotriva modului în care încercăm să oprim şi să stârpim risipa în sistem, puteţi să o faceţi. Eu trebuie să recunosc că nu prea înţeleg astfel de demersuri, dincolo de zona de demagogie şi de populism. Evident că vom susţine acest proiect legislativ, pentru că, în opinia noastră, este foarte important ca în România, şi în Sănătate, şi în Învăţământ şi în Cultură, şi în oricare alt domeniu, banii să fie cheltuiţi chibzuit şi efectele să fie unele pozitive.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnul Tudor Ciuhodaru. Domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Tudor Ciuhodaru:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Şi acest demers legislativ arată că frauda din sistemul sanitar nu a putut fi oprită. Vă reamintesc că frauda se face cu ajutorul oamenilor şi că, până acum, politizarea sistemului de sănătate, fără criterii clare, a făcut să se sifoneze zeci de milioane de euro din sistem.

Mi-aş fi dorit să văd criterii de performanţă, criterii de competenţă, introducerea tarifului unic pe caz ponderat, sau al dosarului electronic al pacientului, sau cardul naţional de sănătate. Nu sunt convins că suplimentarea numărului de poliţişti din sistemul sanitar va face acest lucru să fie şi viabil. Dar este clar că orice demers pentru stoparea fraudei din sistem este binevenit.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă mulţumesc.

Nu mai sunt alte luări de cuvânt.

Nu sunt amendamente la acest proiect de lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.93.

Conform art.106, merge direct la votul final.

Bun. Dragi colegi, avem, la poziţiile 7, 8, 9, 10 şi 11, inclusiv, cinci proiecte de lege care, în conformitate cu prevederile Constituţiei şi ale regulamentului, şi-au depăşit termenul de dezbatere şi vot final, ca primă Cameră sesizată, astfel încât nu mai sunt la noi. Prima este Propunerea legislativă privind înfiinţarea Consiliului Naţional pentru Prevenirea şi Combaterea Torturii; cea de a doua - Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii administraţiei publice locale nr.215/2001; cea de a treia - Propunerea legislativă pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr.215/2001; poziţia 4 - tot o modificare a Legii nr.215/2001, la Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic; şi, la poziţia 11, avem Propunerea legislativă pentru completarea art.99 din Legea educaţiei naţionale nr.1/2011.

Toate acestea, din păcate, au termenul depăşit şi se consideră, aşa cum prevede regulamentul şi Constituţia, adoptate de prima Cameră, în forma iniţială.

La poziţia 12, avem Proiectul de Lege pentru aderarea României la Protocolul din 2002 la Convenţia de la Atena din 1974 privind transportul pe mare al pasagerilor şi al bagajelor, adoptat la Londra la 1 noiembrie 2002.

Guvernul României. Domnule ministru, aveţi cuvântul.

Domnul Nicuşor Marian Buică (secretar de stat, Ministerul Transporturilor):

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Nicu Buică, de la Ministerul Transporturilor, secretar de stat.

Proiectul are ca obiect aderarea României la Protocolul adoptat la Londra la 1 noiembrie 2002 privind transportul pe mare al pasagerilor şi bagajelor lor.

Limitarea răspunderii transportatorilor maritimi pentru prejudiciile aduse în urma decesului sau vătămării corporale a pasagerilor, precum şi în urma pierderii sau deteriorării bagajelor, survenite în timpul transportului, este reglementată de Convenţia de la Atena din ’74.

Acest proiect de lege are ca obiect aderarea la acest Protocol şi face parte din convenţiile internaţionale la care România trebuie să adere.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă mulţumesc şi eu.

Din partea comisiilor reunite, Comisiei pentru industrii şi servicii şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Din partea Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Vasile Varga:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi Comisia pentru industrii şi servicii au fost sesizate spre dezbatere în fond în procedură de urgenţă cu acest proiect de lege.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Proiectul de lege a fost avizat favorabil de Consiliul Legislativ.

Proiectul de lege a mai fost avizat favorabil de Comisia pentru politică externă.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare aderarea României la Protocolul din 2012 la Convenţia de la Atena, din 1974.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate de către membrii celor două comisii, s-a hotărât, în unanimitate de voturi, adoptarea proiectului de lege în forma prezentată.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Dintr-o eroare materială, a fost trecut în raport ca făcând parte din categoria legilor organice.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Are caracter ordinar.

Vă mulţumesc.

Dezbateri? Nu sunt.

Proiectul de lege merge la votul final.

13. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.14/2013 privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare pentru suportarea de la bugetul de stat a sumelor aferente corecţiilor financiare aplicate pentru abaterile de la conformitatea cu legislaţia din domeniul achiziţiilor publice.

Acest proiect de lege are caracter ordinar; are un amendament respins şi trei amendamente admise.

O să rog iniţiatorul, Guvernul României, să ia cuvântul.

Vă rog frumos să vă spuneţi numele şi prenumele şi funcţia. Vă rog.

Domnul Horia Irimia (secretar de stat la Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice):

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Sunt Horia Irimia, secretar de stat în Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice.

Acest act normativ este menit a face dreptate autorităţilor locale, iar, pe de altă parte, să accelereze procesul de absorbţie a fondurilor europene prin proiectele derulate prin Programul Operaţional Regional, program prin care Ministerul Dezvoltării susţine autorităţile locale.

În urmă cu câţiva ani, autorităţile locale, în procedurile de achiziţii publice, au respectat legea şi au obţinut avizele de la aurorităţile guvernamentale din acea vreme. Ulterior, s-au aplicat nişte corecţii financiare, corecţii pe care autorităţile locale nu pot să le suporte din bugetele proprii, astfel derularea, implementarea proiectelor fiind în situaţia de a fi mult întârziată.

Prin acest act normativ, suportăm, de la bugetul de stat, prin bugetul ministerului nostru, aceste corecţii financiare.

Suntem de acord cu raportul comisiei şi cu amendamentele propuse.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă mulţumesc, domnule ministru.

Din partea Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci. Domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Mihai-Aurel Donţu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a fost sesizată pentru dezbatere în fond cu Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.14/2013.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în şedinţa din 21 octombrie 2013.

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare adoptarea unor măsuri pentru asigurarea creşterii gradului de absorbţie a fondurilor structurale alocate României în perioada 2007-2013, în sensul creării cadrului legislativ care să permită suportarea de la bugetul de stat a creanţelor bugetare rezultate din corecţiile financiare aplicate pentru neregulile constatate în desfăşurarea procedurilor de achiziţie publică.

Din totalul de 33 de membri ai Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci au fost prezenţi la dezbateri 29 de deputaţi.

În urma examinării iniţiativei legislative şi a opiniilor exprimate, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor, spre dezbatere şi adoptare, proiectul de lege, cu amendamentele admise.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă mulţumesc.

Dezbateri generale?

Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal. Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Erland Cocei:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Acest act normativ creează cadrul legislativ care să permită suportarea de la bugetul statului a creanţelor bugetare rezultate din corecţiile financiare aplicate pentru neregulile constatate în desfăşurarea procedurilor de achiziţii publice.

Neadoptarea acestor măsuri poate conduce la imposibilitatea asigurării finanţării proiectelor, cu efecte asupra procesului de absorbţie a fondurilor europene şi mai ales asupra creşterii riscului de dezangajare automată a acestor fonduri.

Având în vedere că textul ordonanţei urmăreşte asigurarea unei implementări corespunzătoare a proiectelor cu finanţare externă nerambursabilă şi implicit creşterea gradului de absorbţie a fondurilor structurale, Grupul parlamentar al PNL din Camera Deputaţilor susţine şi va vota acest act normativ.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă mulţumesc şi eu.

Alte luări de cuvânt la dezbateri generale nu mai sunt.

Domnul deputat Alexandru Nazare.

Domnul Alexandru Nazare:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Cred că un lucru foarte important de remarcat la acest proiect de lege este faptul că aceşti bani despre care discutăm în această ordonanţă, care sunt undeva la 760 de milioane de lei, deci nici pe departe miliardele de euro despre care discuta domnul Teodorovici nu demult, sunt nişte bani care se pierd. Şi nu se pierd pentru că reprezintă corecţie. Se pierd pentru că Guvernul pe care-l conduce Ponta acum nu a fost în stare, timp de peste 20 de luni, să vină cu alte proiecte şi să le introducă în circuitul de proiecte, astfel încât aceşti bani să nu se piardă. Dacă Guvernul Ponta ar fi venit cu proiecte din lista de rezervă, aceşti bani nu s-ar fi pierdut.

În al doilea rând, cred că, din punctul meu de vedere, este complet discriminatoriu să vorbim de corecţii doar pentru Ministerul Dezvoltării şi Programul Operaţional Regional. Înţeleg că domnul Dragnea este important şi că trebuie să acoperim nişte bani la Teleorman, dar, totuşi, dacă tot discutăm despre corecţii şi dacă vrem să acoperim corecţiile, trebuie să le acoperim pentru toată lumea, inclusiv pentru alte ministere sau alte agenţii, sau, eu ştiu, alţi primari, dar nu doar pentru domnul Dragnea. Nu trebuie să facem ordonanţă specială pentru domnul Dragnea.

După aceea, credem că este restrictiv, inclusiv calendaristic vorbind, acest proiect de lege. Nu înţelegem de ce între anumite luni se exceptează anumite proiecte de la aceste reguli. Nu ştim cum s-a făcut acel calendar.

La fel, credem că rolul UCVAP-ului în acest proiect de lege este cumva dimensionat complet aiuristic, atât timp cât Teodorovici consideră că nu mai are nevoie de UCVAP, noi punem UCVAP-ul în acest proiect de lege pe un piedestal. Nu înţelegem de ce se întâmplă astfel de lucruri în acest proiect de ordonanţă şi credem că Guvernul USL, chiar dacă a vrut să repare şi chiar dacă a vrut să întindă o mână autorităţilor locale prin acest proiect de lege, nu a înţeles cum trebuie să o facă. Şi, din aceste cauze, noi nu susţinem acest proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă mulţumesc şi eu.

Domnul deputat Marian Neacşu.

Domnul Marian Neacşu:

Vă mulţumesc.

Multe neînţelegeri. Primul lucru de neînţeles, probabil pentru colegii noştri, este faptul că toate aceste corecţii sunt aplicate unor proiecte depuse în perioada în care Domniile lor se aflau la guvernare, deci, se referă la proiecte depuse până... şi corecţiile sunt făcute pentru lucruri în general realizate înainte de anul 2009; este primul lucru.

Al doilea, discutam de alte ministere. Dacă îmi aduc aminte bine şi cred că memoria nu mă înşală, am aprobat un proiect legislativ similar şi care a devenit lege referitor la corecţiile financiare pentru fondul de mediu. Şi asta s-a întâmplat cred că la începutul lunii decembrie. Dar, mă rog, memoria este scurtă şi selectivă atunci când doar asta te priveşte sau doar asta te interesează.

În al treilea rând: faptul că autorităţi publice şi, să mă iertaţi, indiferent de culoarea politică, pentru că dacă acum vin colegii noştri şi ne spun că în intervalul acela de timp în care dumnealor s-au aflat la guvernare, cea mai mare parte a proiectelor finanţate din astfel de fonduri au mers la primăriile sau autorităţile locale conduse de PSD sau de PNL, aia e pură demagogie, ca să nu spun că e minciună de-a binelea. Deci, faptul că ne interesează ca autorităţile locale să poată să-şi ducă la bun sfârşit proiectele, fie că sunt PDL, fie că sunt PSD, sau sunt PNL, să poată să asigure partea de cofinanţare care altcumva ar fi fost retrasă, lucrul acesta este de condamnat şi de înfierat de la această tribună. Iarăşi mi se pare un lucru în neregulă.

Încă o dată. Este vorba de 740 de milioane. Mulţi, puţini, eu zic să sunt destui, că este important şi mai ales pentru faptul că la aceste categorii de proiecte cota de finanţare este minimă, cam între 2 şi 20%. Cele 740 de milioane asigură mulţi bani şi pot pune în operă o mulţime de alte proiecte care ar fi făcut altcumva ca autorităţile locale să fie blocate.

Este cel puţin condamnabil să vii la acest microfon şi de fiecare dată ... eu înţeleg rolul opoziţiei, până la urmă, să te opui şi când se dau bani şi când se încearcă să se acopere nişte lucruri care au fost făcute prost şi când se reglementează nişte lucruri care vor face bine în continuare, în condiţiile în care nu cu foarte multă vreme în urmă aceiaşi oameni nu veneau la acest microfon să remarce faptul că se taie pensii, că se taie salarii, că se taie drepturi ale oamenilor, că discutăm numai şi exclusiv de austeritate.

Acum, din puţinele resurse financiare pe care Guvernul le are, încearcă să rezolve o panoplie cât mai largă de probleme şi opoziţia, bineînţeles că, până la un punct, pot să înţeleg lucrul acesta, nu face decât să conteste. Poate că sunt lucruri asupra cărora ar trebui să ne gândim cu mai multă aplecare şi nu cred că este necesar ca de fiecare dată să ne lăsăm mânaţi de tendinţele astea populiste şi demagogice de a ne opune numai de dragul de a ne opune.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Îmi cer scuze, a luat cuvântul cineva de la dumneavoastră. (Se adresează domnului deputat Paul Victor Dobre, care solicită să ia cuvântul.)

Nu pot. Îmi pare rău. Modificăm regulamentul şi codul. Ce să fac? Mi-ar face plăcere să fie o dezbatere mai consistentă, dar, din păcate, acestea sunt prevederile regulamentare.

Nu mai sunt alte luări de cuvânt.

Mergem la amendamentele admise şi respinse.

Primul amendament admis.

Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

Al doilea amendament admis.

Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

Al treilea amendament admis.

Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

Proiectul de lege merge la votul final. Am precizat de la început că are un caracter ordinar.

14. Mergem la Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.52/2011 privind exercitarea unor activităţi cu caracter ocazional desfăşurate de zilieri şi a Legii nr.416/2001 privind venitul minim garantat.

Am înţeles că Grupul parlamentar al UDMR are o obiecţie. O să-l rog frumos de domnul deputat Márton Árpád să ia cuvântul înainte de a prezenta raportul Guvernului.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

În mod evident, voi avea o propunere de retrimitere la comisie, iar în dezbaterea generală, eventual, sau la amendamente, putem să intervenim.

În avizul Consiliului Legislativ se zice că avizează favorabil şi propune nişte modificări destul de numeroase. De exemplu, modificarea pct. 8, 10, 11, 12, 13, 16, 21. În raportul comisiei, peste tot, apare un singur cuvânt: nemodificat.

Deci, Consiliul Legislativ propune modificare pe tehnică legislativă a acelor puncte, iar comisia a decis să nu le modifice.

Ca atare, solicit să retrimitem la comisie, să mai revadă, din punct de vedere al tehnicii legislative, ce trebuie şi ce nu trebuie să fie modificat la această lege, pentru că este punctul de vedere, totuşi, al Consiliului Legislativ.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnul deputat Marian Neacşu. Vă rog frumos să vă pregătiţi cartelele, retrimiterea la comisie.

Domnul Marian Neacşu:

Domnule preşedinte,

În principiu, suntem de acord cu lucrurile prezentate de colegul nostru, domnul Márton Árpád, dar, tema fiind una importantă şi proiectul fiind de ceva vreme în Parlament, vă propun maxim o săptămână termen pentru reglementarea respectivă.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Perfect.

Retrimitere la comisie, termen o săptămână; marţea viitoare, pe ordinea de zi.

Să înceapă votul.

Mergem la următorul proiect de lege.

Acesta a fost aprobat cu 129 de voturi pentru, doar două abţineri - retrimitere la comisie -, niciun vot împotrivă.

15. Mergem la Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.294/2007.

Are caracter ordinar, raportul conţine amendamente admise - 9; se referă la derularea în România a proiectelor finanţate prin Programul NATO de Investiţii în Securitate.

Guvernul României. Aveţi cuvântul.

Doamna Otilia Sava (secretar de stat, Ministerul Apărării Naţionale):

Numele meu este Otilia Sava şi sunt secretar de stat la Ministerul Apărării.

Legea nr.294/2007 reglementează derularea în România a proiectelor finanţate prin Programul NATO de Investiţii în Securitate, lege care reglementează la nivel naţional realizarea pe teritoriul ţării noastre a obiectivelor şi facilităţilor militare prin NSIP.

De la data intrării în vigoare a acestui act normativ, la nivelul Ministerului Apărării au fost derulate proiecte care au îmbunătăţit în mod substanţial calitatea infrastructurii şi a echipamentelor aflate la dispoziţia instituţiei militare.

Proiectul de lege are ca scop asigurarea condiţiilor necesare îndeplinirii obligaţiilor României, în calitate de stat membru NATO, referitoare la: fundamentarea, implementarea, operarea şi mentenanţa facilităţilor operaţionale dezvoltate prin NSIP. Pentru toate aceste considerente, solicităm votul dumneavoastră pentru prezentul proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă mulţumesc, doamnă ministru.

Domnul deputat Niculae Mircovici va prezenta raportul Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională.

Domnul Niculae Mircovici:

Doamnelor şi domnilor,

În conformitate cu prevederile art.95, Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională a fost sesizată spre dezbatere în fond cu proiectul de lege în cauză.

În conformitate cu prevederile art.61 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, membrii comisiei au examinat în şedinţa din 19 noiembrie 2013 proiectul.

La dezbateri a participat, din partea Ministerului Apărării Naţionale, domnul Sebastian Huluban, secretar de stat.

La lucrări au fost prezenţi 17 membri din cei 24 de membri ai comisiei şi raportul a fost adoptat în unanimitate.

În raport de obiect şi conţinut, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă mulţumesc foarte mult.

Dezbateri generale? Nu sunt.

Intrăm pe amendamente admise.

Primul amendament admis.

Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

Al doilea amendament admis.

Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

Cel de al treilea amendament admis.

Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

Cel de al patrulea amendament admis.

Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

Cel de al cincilea amendament admis.

Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

Cel de al şaselea amendament admis.

Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

Al şaptelea amendament admis.

Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

Al optulea amendament admis.

Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

Şi ultimul, amendamentul nouă, admis de către comisie.

Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

Merge la votul final.

16. Mai departe, Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.11/2013 privind completarea art.9 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.6/2011 pentru stimularea înfiinţării şi dezvoltării microîntreprinderilor de către întreprinzătorii tineri.

Proiectul de lege are caracter ordinar.

Raportul este fără amendamente.

Din partea Guvernului României, aveţi cuvântul, doamnă.

Doamna Anca-Laura Ionescu (secretar de stat, Departamentul pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii, Mediu de Afaceri şi Turism):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Numele meu este Anca-Laura Ionescu, secretar de stat la Departamentul pentru IMM, Mediu de Afaceri şi Turism.

Programul pentru stimularea înfiinţării şi dezvoltării de microîntreprinderi de către tinerii întreprinzători, care se adresează tinerilor cu vârsta de până la 35 de ani, care înfiinţează pentru prima dată o societate comercială cu răspundere limitată în baza Legii nr.31/1990 s-a bucurat de un real succes în rândul tinerilor şi a condus la crearea a peste 10 mii de locuri de muncă.

Departamentul pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii, Mediu de Afaceri şi Turism a considerat oportună iniţierea unui act normativ pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.6/2011 care prevede că facilităţile acordate prin program nu se consideră acordate necuvenit şi nu se recuperează în situaţia în care calitatea de microîntreprindere aparţinând întreprinzătorului debutant a fost pierdută, deoarece societatea nu se încadrează în categoria microîntreprinderilor potrivit Legii nr.346/2004. Astfel, considerăm că SRL-D-urile care, pe parcursul celor trei ani de monitorizare, îşi pierd calitatea de microîntreprindere, transformându-se în întreprinderi mici sau mijlocii, atât timp cât nu încalcă alte prevederi ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.6/2011, nu trebuie să intre sub incidenţa art.9 alin.(1) lit.a).

În consecinţă, vă rugăm să adoptaţi această propunere legislativă.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă mulţumesc.

Domnul preşedinte Iulian Iancu, preşedintele Comisiei pentru industrii şi servicii.

Domnul Iulian Iancu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Comisia pentru industrii şi servicii a fost sesizată spre dezbatere în fond cu proiectul de lege menţionat.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul.

Senatul a adoptat acest proiect.

De asemenea, Comisia pentru muncă şi protecţie socială, Comisia egalitate de şanse pentru femei şi bărbaţi, precum şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi au avizat favorabil proiectul de lege.

Acest proiect de lege îşi propune să acorde facilităţi prin Programul de stimulare a înfiinţării şi dezvoltării microîntreprinderilor către tineri, astfel încât să nu se recupereze, în cazul în care societatea cu răspundere limitată debutantă îşi schimbă calitatea de microîntreprindere, trecând într-o altă categorie, respectiv de IMM.

Măsura a fost necesară potrivit procedurilor în vigoare, pentru că transformarea unei micro-întreprinderi în IMM ar fi sancţionată, deşi acest lucru dovedeşte, în fapt, un management performant.

Membrii comisiei, în urma dezbaterilor, propun în unanimitate adoptarea proiectului de lege în forma adoptată de Senat.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă mulţumesc.

Dezbateri generale. Daţi-mi voie să o iau în ordine descrescătoare a grupurilor politice parlamentare.

Grupul parlamentar al PSD. Domnule deputat, aveţi cuvântul. După aceea, Grupul parlamentar al PNL şi după aceea doamna vicelider.

Domnul Emil Niţă:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Acest proiect de lege vine ca un lucru reparatoriu, pentru că era nefiresc să acordăm tinerilor care se angrenează într-o astfel de afacere să acordăm nişte facilităţi şi, în momentul în care firma începe să se dezvolte şi firma îşi capătă alt contur, să-i punem pe aceşti oameni să plătească aceste facilităţi şi, mai mult decât atât, şi atunci când intervin în astfel de activităţi ale firmei fonduri de altă natură.

În situaţia de faţă, venim cu acest proiect de lege care, aşa cum am spus, este reparator şi care va face din aceste societăţi în care se angrenează tinerii până la 35 de ani, nişte societăţi care, gestionate corect, administrate corect, pot să fie societăţi viabile care să se transforme în IMM-uri şi, de ce nu, mai departe, să devină părţi ale holdingurilor, pentru că vom discuta în foarte scurt timp şi Legea holdingurilor şi să devină societăţi care să încadreze personal, să creeze locuri de muncă şi, de ce nu, să creeze plusvaloare aici, în România.

De aceea, sunt de acord să votăm acest proiect de lege.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Grupul parlamentar al PNL.

Domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Nechita-Stelian Dolha:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Şi nu sunt puţine facilităţi. Aş menţiona gratuitatea înfiinţării SRL-urilor, deci, scutire pentru patru angajaţi a asigurărilor sociale timp de trei ani, de o alocaţie financiară nerambursabilă de până în 10 mii de euro din cheltuieli eligibile, conform planului de afaceri, de garantare de credite din Fondul Naţional de Garantare.

Fără echivoc, Partidul Naţional Liberal, Grupul liberal din Camera Deputaţilor va vota pentru, cu regretul că n-a făcut-o mult mai repede.

Vă mulţumesc mult.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Doamna deputat. Aveţi cuvântul.

Doamna Maria-Andreea Paul:

La mulţi ani!, vă spun şi eu tuturor colegilor şi sunt foarte bucuroasă să încep anul cu dreptul, să văd cum guvernarea actuală se laudă cu programul şi cu facilităţile pe care le-am creat eu în Guvernul Partidului Democrat Liberal condus de Emil Boc, dedicat tinerilor debutanţi în afaceri.

Ceea ce nu se înţelege din analiza de impact a modificării este câte microîntreprinderi conduse de tinerii debutanţi în afaceri sunt potenţial beneficiare. Adică, câte au perspectiva de a intra în IMM, în intervalul de timp al primilor trei ani, parcurs pe care se bucură de aceste facilităţi.

Ceea ce mi se pare însă foarte grav este că acest program are amputată finanţarea publică cu aproape o cincime, cu 16%. De la 25 milioane lei, cât era alocat în bugetul anului 2013, în anul 2014, bugetul prevăzut este de doar 21 milioane lei.

Aşadar, nu vă lăudaţi atât de tare cu ce faceţi pentru tinerii debutanţi în afaceri, pentru că acele facilităţi sunt create şi croite de mine personal, cu o întreagă echipă de experţi din timpul guvernării Boc.

Mai grav: mi se pare că Guvernul USL nu a reuşit să lanseze de fapt niciun alt program suport dedicat întreprinderilor mici şi mijlocii. Dar, măcar, îl continuă pe acesta, creat de noi.

Nu aţi creat condiţiile necesare pentru întreprinderile mici şi mijlocii româneşti sau pentru crearea de noi locuri de muncă.

Şi vă trag un mare semnal de alarmă. Bulgarii au de două ori mai multe întreprinderi mici şi mijlocii la mia de locuitori decât România. Şi, dacă vrei să vorbeşti despre locuri de muncă în România şi despre perspectiva de a crea altele, atunci te uiţi la întreprinderile mici şi mijlocii nou apărute pe piaţă.

În pofida succesului acestui program, în urma căruia, într-adevăr, s-au creat peste 10 mii de noi locuri de muncă, guvernarea USL se laudă cu trei indicatori pe neperformanţă economică; 81 de firme intrate zilnic în medie în insolvenţă; peste 70 de mii de şomeri în ultimul an; 34 de taxe noi şi impozite majorate, pe care trebuie să le suporte inclusiv tinerii debutanţi în afaceri.

Aşadar, Partidul Democrat Liberal susţine această modificare, cu rugămintea expresă de a completa tehnic impactul şi analiza de impact a acestei modificări de ordonanţă. Şi vă întreb şi pe dumneavoastră, doamnă, care reprezentaţi Ministerul Întreprinderilor Mici şi Mijlocii, doamnă secretar de stat, câte firme sunt potenţial beneficiare?

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă mulţumesc, doamnă. Sesiunea de întrebări este lunea după-amiază, după cum ştiţi şi dumneavoastră.

Doamna Maria-Andreea Paul:

Sunt dezbateri generale.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Dezbateri generale; nu sunt întrebări generale.

Dacă ar fi sesiunea de întrebări generale, atunci nu aş avea o problemă.

Uniunea Democrată a Maghiarilor din România. Domnule deputat, aveţi cuvântul.

(Doamna deputat Maria-Andreea Paul vociferează din bancă.)

Cine să răspundă? Sunteţi nervoasă, vreţi să ne-o trageţi la toţi astăzi, cu ciocanul, am înţeles. Râdea domnul Nazare, era supărat. Nu ştia dacă vorbiţi cu dânsul sau cu dânşii.

Domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Antal István:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Noi nu putem face altceva decât să regretăm, pentru că am fost şi noi pe acolo, pe lângă doamna Vass, la momentul oportun, că nu am sesizat această aberaţie, cum că un management performant este pedepsit.

Am aflat ulterior, când veneau tinerii care nu mai vroiau să acceseze bani, pentru că alţii le spuneau: aveţi grijă că peste doi-trei ani de zile va trebui să returnaţi banii. Ca atare, salutăm şi noi această iniţiativă şi în comisie am susţinut. Poate va da un nou imbold celor care accesează acest sprijin acordat. Adevărat este faptul despre care s-a vorbit aici că s-au redus, totuşi, aceste sume, ceea ce ar necesita, cel puţin în a doua parte a anului, după rectificarea bugetului, să fie un sprijin mult mai mare, pentru că problematica mai cu seamă în provincie este crearea de locuri de muncă şi probabil acest articol acum modificat va da o mână de ajutor şi mai mulţi tineri vor accesa aceste fonduri.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Alte luări de cuvânt la dezbateri generale? Nu mai sunt.

Vreau să vă informez că nu sunt amendamente.

Conform art.106 din regulamentul nostru, acest proiect merge la votul final.

17. Şi acum intrăm pe Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii serviciilor de salubrizare a localităţilor nr.101/2006.

Are caracter organic. Raportul conţine amendamente admise şi amendamente respinse.

Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule preşedinte,

Ca şi data trecută, am intervenit pentru a solicita retrimiterea la comisie, pentru că, în viziunea noastră, anumite articole încalcă autonomia locală, altele, în alte articole nu s-au gândit destul de aplecat posibilităţile de reformare a sistemului de colectare şi plată a acestor servicii.

În mod evident, din partea grupului nostru parlamentar, dacă veţi respinge solicitarea de retrimitere la comisie, vom avea intervenţie pe dezbateri generale.

Deci, solicit retrimiterea la comisie.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă rog frumos să vă pregătiţi cartelele. Cererea Grupului parlamentar al UDMR - retrimiterea la comisie; termen două săptămâni.

Să înceapă votul.

53 de voturi pentru, patru abţineri, 83 de voturi împotrivă.

Cererea dumneavoastră a fost respinsă.

Iniţiatorul, dacă doreşte să ia cuvântul? Domnul senator Petru Filip nu este în sală.

Din partea comisiilor, cine prezintă raportul?

Domnule preşedinte Iulian Iancu, aveţi cuvântul.

Comisia pentru industrii şi servicii şi Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic au raport comun.

Domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Iulian Iancu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Avem în dezbatere o propunere legislativă, un proiect de lege extrem de important, care a fost supus dezbaterii plenului. La solicitarea colegilor noştri este retrimis la comisie şi astăzi, din nou, la vot final.

În consecinţă, comisiile sesizate în fond, respectiv Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic şi Comisia pentru industrii şi servicii, au ţinut seama de avizul favorabil al Consiliului Legislativ, al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi şi, de asemenea, au analizat cu foarte mare atenţie implicaţiile noilor reglementări care se adresează direct Legii Serviciului de salubrizare a localităţilor nr.101/2006, cu modificările ulterioare şi amendează cadrul legislativ actual, impunând obligaţii generatorilor de deşeuri de a implementa sisteme de colectare selectivă pentru: hârtie, metal, plastic, sticlă, precum şi încearcă să determine o mai bună protecţie a mediului înconjurător.

Proiectul stabileşte, de asemenea, obligativitatea organizării sistemului de colectare selectivă, perioada maximă de organizare şi termenul limită de implementare, persoanele, precum şi modul de delegare a responsabilităţilor aplicării acestuia, penalizări, precum şi amenzi.

În urma dezbaterilor, aşa cum subliniam, proiectul de lege a fost dezbătut, retrimis şi, în urma reexaminării, membrii celor două comisii propun plenului, cu majoritate de voturi, adoptarea proiectului de lege.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă mulţumesc foarte mult.

Dezbateri generale? Domnul deputat, UDMR-ul. Vă reamintesc că avem 30 de amendamente admise şi trei respinse.

Domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Cseke Attila-Zoltán:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor,

Această propunere legislativă a iscat destul de multe discuţii, dezbateri, nu destule, după părerea noastră, iar forma care se prezintă astăzi spre dezbatere Camerei Deputaţilor, putea fi mult îmbunătăţită.

Două sunt principalele probleme pentru care, în această formă, nu vom putea susţine propunerea legislativă şi raportul comisiilor reunite.

În primul rând, este vorba despre selectarea deşeurilor, unde România, alături de Bulgaria, din păcate, suntem în coada listei în privinţa deşeurilor reciclabile colectate. La nivel european sunt date oficiale Eurostat. Şi atunci, în mod evident, ar trebui introdus un mecanism pentru stimularea şi din punct de vedere economic a cetăţeanului şi nu lăsat totul la latitudinea spiritului civic. Iar acest lucru se poate face pe un model european, pe un model care există în foarte multe ţări europene şi care ar însemna, în principal, dreptul autorităţilor administraţiei publice locale, nu obligaţia, ci doar posibilitatea ca, acolo unde există premise şi unde autoritatea locală este pregătită, să existe posibilitatea tarifării colectării deşeurilor pe volum de cantitate, şi nu pe persoană.

Astăzi, singurul serviciu public comunitar din România în care se tarifează pe persoană în continuare este deşeul. Toate celelalte, curentul, apa, canalizarea, gazul, toate celelalte sunt tarifate pe cantitatea produsă, respectiv consumată.

Sigur, aici avem şi un amendament, şi am să extind problema la dezbaterea amendamentului.

O a doua problemă principală a Grupului UDMR cu privire la această propunere legislativă este legată de aplicarea, mai bine zis neaplicarea principiului autonomiei locale.

Printr-un amendament introdus în comisii, se spune că operatorii licenţiaţi sunt obligaţi să colecteze şi deşeurile abandonate, în cazul în care producătorul de deşeuri este necunoscut.

Cheltuielile pentru colectarea acestora se suportă de către autorităţile administraţiei publice locale, care sunt obligate ulterior să recupereze această cheltuială de la cei care le-au produs.

În primul rând, acest text este o invitaţie pentru cetăţeni de a abandona deşeuri, de a nu mai încheia contracte, pentru că oricum deşeurile vor fi ridicate.

Doi. Textul impune o nouă obligaţie autorităţilor locale, în contextul în care spune că direct din bugetul local se vor plăti aceste sume pentru operatori. Direct din bugetul local, imediat cum operatorul îţi facturează acest serviciu primăria va trebui să plătească.

Eu nu înţeleg de ce riscul unui contract în care se dă drept exclusiv unui operator pe salubrizare, în acel contract nu se poate introduce riscul operatorului de a ridica aceste deşeuri abandonate.

De ce întotdeauna din banii comunităţilor locale trebuie să impunem noi obligaţii? Şi întrebarea mea este: ce va spune Curtea de Conturi în momentul în care nu se vor recupera banii, pentru că cetăţeanul care a aruncat deşeurile nu va fi identificat.

Este o cheltuială direct din bugetul local care nu va fi recuperată. Ce vom face? Vom pune autorităţile locale într-o situaţie în care să dea explicaţii.

Eu nu cred că noi trebuie să impunem prin legi noi obligaţii, de data aceasta - atenţie! -, financiare autorităţilor locale.

Drept urmare, în această formă şi dacă amendamentul va fi respins, Grupul UDMR va vota împotriva acestei propuneri legislative.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă mulţumesc şi eu.

Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal. Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Răzvan Horia Mironescu:

Stimaţi colegi parlamentari,

Acest act normativ, proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii serviciului de salubrizare a localităţilor, este un act complex, care reglementează de o manieră integrantă un serviciu de utilitate publică, regândindu-se întreaga filozofie de gestionare a deşeurilor municipale.

Această nouă formă a legii răspunde, pe de o parte, cerinţelor europene care ne impun colectarea selectivă a deşeurilor reciclabile în cel puţin patru categorii: mase plastice, hârtie, sticlă şi metal, cu orizont de aplicare anul 2015. Iar, pe de altă parte, stabileşte competenţe clare pentru autorităţile locale, inclusiv pentru sectoarele municipiului Bucureşti, care au atribuţii exclusive privind înfiinţarea şi coordonarea serviciului sau delegarea prin licitaţii a acestuia.

Este important că acest serviciu a ajuns să fie organizat mai aproape de cetăţean, pentru că legea trebuie făcută pentru a servi interesele acestuia, şi nu interesul firmelor de salubritate.

Accentuez faptul că este una dintre cele mai moderne legi care reglementează un serviciu comunitar, înglobând atât prevederi actuale ale directivelor europene în domeniu, cât şi principii izvorâte din experienţa şi necesităţile autorităţilor locale.

Pentru prima dată se stabileşte fără echivoc proprietatea asupra deşeurilor municipale în favoarea UAT-urilor, eliminându-se astfel posibilitatea colectării paralele sau a devalizării containerelor de deşeuri reciclabile.

Sunt, de asemenea, stabilite atribuţii clare de execuţie şi control, precum şi sancţiuni pentru autorităţile care au prerogative în elaborarea strategiilor şi, respectiv, pentru autorităţile şi operatorii care implementează aceste strategii.

Grupul parlamentar al PNL susţine acest proiect şi va vota în favoarea lui.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă mulţumesc şi eu.

Domnul deputat Tinel Gheorghe.

Domnul Tinel Gheorghe:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Vă mărturisesc că venirea noastră la acest microfon nu e de a vă certa sau de a vă face reproşuri că anumite acte normative nu concordă cu poziţiile, cu principiile şi cu strategiile noastre, ci de a vă - eu ştiu - încerca să vă calăm, să vă aducem pe o cale care, zicem noi, să concorde şi cu interesul celor care v-au votat.

Aş fi vrut ca la acest proiect de act normativ reprezentantul Guvernului să vină, pentru că a avut nu mai puţin de 18 observaţii foarte pertinente la proiectul de act normativ, să-şi exprime un punct de vedere. Aşa este, este o lege organică, este foarte importantă şi, în plus faţă de ce a spus reprezentantul UDMR-ului, şi noi am vrea să vă ridicăm câteva observaţii. Poate doamna secretar de stat, domnule preşedinte, o veţi lăsa să ne exprime şi punctul de vedere al Guvernului. Este foarte importantă legea.

În primul rând, ce faceţi cu asociaţiile intercomunitare de dezvoltare? Le-aţi scos din lege.

Am avut un model, până acum, de colectare.

Înţelegem necesitatea de a implementa directiva. Problema este ce le faceţi acum, rămân toate, toate lucrurile astea rămân la nivelul UAT-urilor? În momentul de faţă, legea nu prevede. Şi aici Guvernul trebuie să vină să spună ce soluţii dă. Legea actuală nu prevede. Daţi-mi voie, a fost reîntoarsă la comisie. Una din observaţii asta a fost, să ştiţi, am discutat pe chestia asta. N-aţi venit să spuneţi.

În al doilea rând, după părerea noastră, creaţi un monopol pentru cineva pe partea asta de colectare a deşeurilor.

Dacă interesul acestei legi este de a crea un monopol, de a duce activitatea respectivă către cineva, nu rezolvaţi situaţia.

Termenul de punere în practică este foarte scurt, 2015-2020, foarte scurt.

Puterea autorităţilor locale de a implementa această lege nu există în momentul de faţă, este o sarcină suplimentară pe care o pasaţi autorităţilor locale de a implementa această lege. N-avem cum să susţinem, pentru că ea nu găseşte soluţii.

Şi, după părerea noastră, al treilea argument, ea eludează Ordonanţa nr.34.

Or, lucrurile astea ar trebui clarificate şi Guvernul trebuie să vină să-şi asume responsabilitatea pe acest proiect de act normativ.

Grupul parlamentar al PDL nu susţine acest act normativ.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnule deputat,

Proiectul de lege a fost iniţiat de către domnul senator Petru Filip, membru al Grupului parlamentar al PDL, în anul de graţie 2010, când dumneavoastră eraţi vicelider şi dânsul era vicepreşedinte al Senatului României din partea Partidului Democrat Liberal. Asta este prima chestiune pe care vreau să v-o spun.

Cea de a doua chestiune pe care am să vă rog frumos... Vă rog frumos să luaţi loc, sunteţi liderul grupului parlamentar, nu aveţi drept la replică, nu v-am pronunţat numele. Eu sunt preşedintele Camerei şi am dreptul să vă atrag atenţia.

Domnul lider, nu fiţi nervos, fiţi calm, nu mai daţi din mâini. Vă rog frumos să luaţi loc în bancă. O să vă dau cuvântul când o să vă pronunţ numele, cum scrie la Regulament.

A doua chestiune care... o să vă rog frumos, dezbaterile din comisiile permanente, în conformitate cu prevederile Regulamentului, sunt în prezenţa reprezentanţilor ministerului.

Acolo, dumneavoastră, în mai multe şedinţe consecutive, puteţi să ridicaţi întrebări şi veţi primi şi răspunsurile de la cei care sunt de la minister în momentul în care, în afară de avizul pe care-l transmit, transmit şi această chestiune.

Deci, de aceea, am să vă rog frumos să nu creăm în plenul Camerei Deputaţilor dezbatere între parlamentarii de opoziţie şi membrii Guvernului doar pentru că vrem să facem ceea ce n-am făcut în comisie.

O să-i întreb pe ceilalţi colegi din celelalte grupuri politice parlamentare dacă doresc să ia cuvântul la dezbateri generale. Nu.

Avem 30 de amendamente admise şi trei amendamente respinse.

Vă propun să mergem în calupuri de câte cinci amendamente.

De la 1 la 5. De la 1 la 5 înseamnă de la pagina patru amendamente respinse în raportul comisiei până la pagina 22 exclusiv.

Dacă în aceste amendamente de la 1 la 5 sunt obiecţii, comentarii? Nu. Admise.

Amendamentul 6, de la pagina 22, care se referă la art.5, până la amendamentul 10 admis de către comisie, care se află la pagina 25.

Dacă există... Domnul deputat, aveţi un amendament respins la poziţia 2, exact la art.6 şi vă rog frumos să aveţi cuvântul.

Domnul Máté András-Levente:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Este vorba despre amendamentul care dă posibilitatea autorităţilor administraţiei publice locale de a decide că-şi păstrează sistemul de tarifare pe colectarea deşeurilor pe persoană, aşa cum este astăzi sau, acolo unde sunt pregătiţi din punct de vedere tehnic, infrastructură ş.a.m.d., să introducă posibilitatea tarifării deşeurilor pe cantitate de volum, aşa cum funcţionează în foarte multe ţări europene.

Numai în momentul în care există o posibilitate de tarifare care poate fi tarifare diferenţiată pe o cantitate de deşeuri reciclabile separat de cele nereciclabile, va fi sprijinit cetăţeanul şi cointeresat economic să facă această colectare a deşeurilor separat, acolo unde se produce deşeul. Este aşa numitul sistem "pay-as-you-throw" - "plăteşti cât produci, cât arunci", un sistem pe care inclusiv comisarul european pentru mediu, domnul Potočnik, ne-a cerut în decembrie 2012. Încă o dată, nu este o obligaţie a autorităţii locale de a introduce în toată ţara, în toate localităţile, doar o posibilitate pentru cei care se simt pregătiţi.

Vă mulţumesc şi vă rog să susţineţi acest amendament.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă mulţumesc foarte mult.

Vă rog frumos să vă pregătiţi cartelele.

Grupul parlamentar al UDMR la art.6, poziţia 7 are un amendament respins, art.6 lit.k).

Să înceapă votul.

Vă mulţumesc.

59 de voturi pentru, trei abţineri şi 99 de voturi împotrivă, amendamentul dumneavoastră a fost respins.

Supun votului amendamentul admis al comisiei, articolul... Adică nu, că nu avem litera k).

Deci dacă între amendamentul admis 7 şi amendamentul admis 10 există obiecţii, comentarii? Nu. Admise.

11-15, obiecţii, comentarii? Nu. Admise.

16 - numai o secundă - pagina 38 până la amendamentul admis 20, pagina 40, obiecţii, comentarii? Nu. Admis.

Amendamentele admise de la poziţia 21 până la poziţia 25, care se află la pagina 49, obiecţii, comentarii? Nu. Admise.

26-30, dacă sunt obiecţii, comentarii?

Domnul deputat Chiriţă are un amendament respins, se referă la art.IV - 2.

Domnul Dumitru Chiriţă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Prin acest amendament am încercat să creez condiţiile necesare pentru ca, în cazuri excepţionale, autorităţile locale ale sectoarelor, prin înţelegere cu Consiliul General al Municipiului Bucureşti, să poată realiza activitatea de salubritate la nivelul Primăriei Generale a Capitalei. Este caz de excepţie. Dacă cele două autorităţi vor cădea de acord, acest lucru se poate realiza.

Mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc foarte mult.

Vă rog frumos să vă pregătiţi cartelele. Să înceapă votul.

Vă mulţumesc foarte mult.

123 de voturi pentru, cinci abţineri, 35 de voturi împotrivă.

Amendamentul de la poziţia... amendament respins, care se referă la poziţia 31 din amendamente de fapt admise a fost... numai o secundă. Nu. Poziţia 29 din amendamente admise, dacă nu mă-nşel.

Art.IV alin.(2), alin.(1) se află la poziţia 29. Nu sunt obiecţii.

La amendamentul 30 dacă sunt obiecţii, comentarii? Intrăm la art.II. Nu. Adoptat.

Deci avem un amendament respins care a fost admis de către plen şi cele 30 de amendamente ale comisiei, care au fost admise.

Proiectul de lege merge la votul final. Are caracter organic.

Vă reamintesc, votul final este la ora 12,30.

Mergem mai departe.

18. Avem un Proiect de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.32/2013 pentru modificarea şi completarea unei alte Ordonanţe a Guvernului nr.4/2010 privind instituirea Infrastructurii naţionale pentru informaţii spaţiale în România.

Raportul nu are amendamente.

Caracterul legii este ordinar.

Din partea Guvernului, iniţiatorul. Doamnă ministru, aveţi cuvântul.

Doamna Anne Rose Marie Jugănaru (secretar de stat, Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Anne Jugănaru, secretar de stat în Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice.

Proiectul legislativ vizează, în principal, armonizarea legislaţiei naţionale de transpunere a Directivei Inspire ca urmare a solicitării formulate de către Comisia Europeană, de asemenea, actualizarea membrilor Consiliului Infrastructurii Naţionale pentru Informaţii Spaţiale în România ca urmare a modificărilor intervenit în structura Guvernului României. Vizează stabilirea cadrului legal pentru elaborarea unui act normativ subsecvent în care să se precizeze modul de organizare a activităţilor şi responsabilităţilor autorităţilor publice şi facilitarea accesului la datele spaţiale în luarea deciziilor în ceea ce priveşte riscurile de mediu.

Având în vedere rapoartele comisiilor de specialitate, Guvernul propune adoptarea proiectului de lege în forma aprobată de către Comisia pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor şi de către Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic.

Mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă mulţumesc şi eu.

Din partea comisiei. Domnule deputat, vă rog frumos, aveţi cuvântul.

Domnul Ion Marocico:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

În conformitate cu prevederile art.95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor şi Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic au fost sesizate spre dezbatere în fond cu Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.32/2013 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.4/2010 privind instituirea Infrastructurii naţionale pentru informaţii spaţiale în România.

Senatul a adoptat proiectul de lege în şedinţa din data de 2 octombrie 2013.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Ordonanţa Guvernului nr.32/2013 are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.4/2010 privind instituirea Infrastructurii naţionale pentru informaţii spaţiale în România.

În urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât cu unanimitatea de voturi a membrilor prezenţi să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege sus-menţionat.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Dezbateri generale. Nu sunt.

Proiectul de lege nu are amendamente admise sau respinse, merge la votul final conform art.106 din regulamentul nostru.

19. Următoarea Propunere legislativă privind despăgubirea persoanelor fizice care au constituit depozite la CEC Bank înainte de anul 1990 şi şi-au transferat aceste depozite la BRD - Groupe Société Générale în anul 1991 în vederea achiziţionării de autoturisme Dacia.

Raportul conţine şapte amendamente admise şi are caracter ordinar.

Iniţiatorii? Nu doreşte nimeni să ia cuvântul dintre iniţiatori.

Din partea comisiei pentru buget, finanţe şi bănci.

Doamnă deputat, aveţi cuvântul.

Doamna Eleonora-Carmen Hărău:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Raportul suplimentar asupra propunerii legislative privind despăgubirea persoanelor fizice care au constituit depozite la CEC Bank înainte de anul 1990 şi şi-au transferat aceste depozite la BRD - Groupe Société Générale în anul 1991 în vederea achiziţionării de autoturisme Dacia.

În şedinţa de marţi, 19 iunie 2012, plenul Camerei Deputaţilor, în temeiul art.70 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, a hotărât retrimiterea la Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a propunerii legislative cu subiectul mai sus menţionat.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, ca primă Cameră sesizată, a respins propunerea în 27 aprilie 2011.

Consiliul Legislativ, prin avizul nr.1397 din 29 noiembrie, a avizat negativ propunerea legislativă, propunerea cu obiectul de reglementare asigurarea despăgubirilor băneşti de la Statul român persoanelor fizice care au depus la alte bănci decât Casa de Economii şi Consemnaţiuni - CEC Bank până la data de 1 noiembrie 1990 diverse sume de bani aflate încă în depozitele iniţial constituite în vederea achiziţionării de autoturisme Dacia. De aceleaşi prevederi beneficiază şi persoanele care şi-au constituit depozite bancare la Casa de Economii şi Consemnaţiuni - CEC Bank înainte de 1 noiembrie 1990 şi care şi-au transferat depozitul în acelaşi scop în anul 1991 la BRD - Groupe Société Générale.

Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a fost sesizată iniţial, în conformitate cu prevederile art.95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, cu propunerea legislativă menţionată mai sus pe data de 2 mai 2011.

În şedinţa din ziua de marţi, 19 iunie 2012, plenul Camerei Deputaţilor, în temeiul art.70 a hotărât retrimiterea propunerii legislative în vederea reexaminării şi a depunerii unui nou raport.

În urma reexaminării propunerii legislative şi a opiniilor exprimate, membrii comisiei au hotărât cu majoritate de voturi să supună plenului Camerei Deputaţilor spre dezbatere şi adoptare propunerea legislativă cu obiectul mai înainte menţionat.

La dezbaterea propunerii legislative au participat, în calitate de invitaţi, în conformitate cu prevederile art.54 şi 55 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, domnul Dan Manolescu, secretar de stat în cadrul Ministerului Finanţelor Publice, şi domnul Nanu Ştefan, director general în cadrul aceluiaşi minister.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, potrivit art.73 din Constituţia României, republicată.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc şi eu.

Dezbateri generale?

Domnule deputat, aveţi cuvântul.

Doamnă vicelider...

Domnule deputat.

Domnul Fejér László-Ődőn:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Primul lucru cu care am fost întâmpinat de către locuitorii din judeţul Covasna a fost problema despăgubirilor la depozite pentru cumpărarea Daciilor, întrebat fiind de ce se fac discriminări faţă de cei care au depus la CEC faţă de cei care au depus la BRD.

Cum nu sunt de acord cu niciun fel de discriminare, cum să accept o discriminare economică?

Aşa am sesizat şi am trimis o întrebare către Ministerul Finanţelor Publice, care a precizat că toate problemele se află în Parlament.

Astfel, am sesizat Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, unde am găsit înţelegere şi, ajutat şi de domnul Erdei, colegul meu de la UDMR, am reuşit să obţinem un raport pozitiv.

Pe acest considerent, UDMR-ul propune pentru acceptare şi va vota pentru această iniţiativă legislativă.

Mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc, domnule deputat.

Doamnă vicelider, aveţi cuvântul. De la dreapta la stânga, doamnă vicelider, aveţi cuvântul. Aţi ridicat mâna înaintea domnului.

Doamna Maria-Andreea Paul:

La iniţiativa unui grup de parlamentari ai Partidului Democrat Liberal a început dezbaterea parlamentară pe marginea eliminării acestei despăgubiri şi a discriminării, a despăgubirii diferenţiate între deponenţii la CEC, care intenţionau să-şi cumpere un autoturism Dacia şi cei care şi-au transferat depozitul bancar, economiile către o altă bancă, în special către BRD.

În sfârşit, reuşim să eliminăm această discriminare.

A fost dezbatere multă şi condensată în Comisia pentru buget, finanţe şi bănci pe modalitatea prin care să se facă acest lucru şi mă bucur mult că s-a acceptat şi propunerea noastră de indexare cu inflaţia.

Partidul Democrat Liberal susţine, aşadar, acest proiect de lege, demarat la iniţiativa unui grup de parlamentari ai PDL.

Mulţumesc mult.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnul deputat Neacşu.

Domnul Marian Neacşu:

Domnule preşedinte, trebuie să recunosc, şi o fac cu toată deschiderea, că apreciez sincer faptul că totdeauna, şi chiar şi de data asta, în pripă aşa, doamna Paul s-a pregătit totuşi prezentarea pe care a făcut-o aici.

Am o singură menţiune de făcut. Grupul de parlamentari care a iniţiat acest proiect legislativ este adevărat, este majoritar PDL. Dar, lucrul pe care doamna l-a omis, proiectul legislativ respectiv a fost introdus în procedurile legislative ale Camerei în septembrie 2010, când onor la conducerea ţării se afla partidul din care făceau parte respectivii parlamentari democrat-liberali. Ei, faptul că acest gest reparatoriu n-a putut fi făcut din 2010 până în 2014, un an şi jumătate fiind la putere acelaşi partid, şi este reparat acum, cred că este de natură să aşeze totuşi lucrurile pe făgaşul firesc. Asta ar fi, dacă vreţi, prima menţiune.

A doua menţiune este una cu caracter uman. Mă bucur şi în acelaşi timp trebuie să recunosc că sunt extrem de trist că unul dintre iniţiatori şi dacă vreţi poate avem o datorie în plus să susţinem acest proiect, este colegul nostru, regretatul deputat de la minorităţi domnul Mircea Grosaru.

Al treilea lucru, care ţine până la urmă de lucrurile care se desfăşoară în această aulă, este într-adevăr un gest reparatoriu şi necesar. Şi eu personal şi colegii mei reprezentanţi ai Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci am avut nenumărate întâlniri cu reprezentanţii celor care erau discriminaţi, cei care au depus banii la CEC printr-o ordonanţă, 156, au primit drepturile reparatorii, cei care au depus banii la CEC şi apoi au fost transferaţi la BRD nu-şi primiseră banii.

Dacă îmi aduc aminte bine numele, domnul Dogaru, domnul Paveliuc, reprezentanţi ai Asociaţiei păgubiţilor aflaţi în această situaţie au avut nenumărate contacte cu noi. Sper ca de data asta să fie mulţumiţi pentru că Guvernul României, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Parlamentul, în ansamblul lui, sunt convins că votul va fi aproape unanim legat de această temă, vin de astă dată să-i repună în situaţia normală, logică şi să-şi primească drepturile, aşa cum s-a menţionat ceva mai devreme de către antevorbitoarea mea şi agrementate cu indicele de inflaţie, în aşa fel încât pagubele suferite de ei să fie cât mai mici. Este un număr extrem de limitat de astfel de oameni, din câte ştiu, până în 2000, 1913, sau 1916, dacă nu mă înşel, şi este foarte bine că cel puţin constat că astăzi am avut o sesiune parlamentară de dezbateri mai mult a unor lucruri cu caracter reparatoriu. Este încă unul dintre ele, finalizăm cu asta, probabil, dezbaterea zilei de astăzi şi vă asigur că fiecare dintre dumneavoastră veţi face un lucru bun votând acest proiect legislativ.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc, domnule deputat.

Grupul parlamentar al PNL.

Domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Anton Doboş:

Stimaţi colegi,

Prezentul proiect identifică după o lungă perioadă de aşteptate şi dezbatere publică soluţia legislativă corectă pentru a repune în drepturile legale persoanele fizice care au constituit depozite în vederea achiziţionării de autoturisme Dacia.

Despăgubirile se acordă atât pentru perioada depozitului constituit la Casa de Economii şi Consemnaţiuni - CEC, cât şi pentru perioada depozitului constituit la Banca Română de Dezvoltare. După cum urmează: a) pentru persoanele care au depus sume de bani la Casa de Economii şi Consemnaţiuni - CEC, înainte de data de 1 ianuarie 1990 - calculul sumelor se va face cu raportarea la perioada cuprinsă între data de 1 ianuarie 1990 până la data de 31 decembrie 2013; b) pentru persoanele care au depus sume de bani la CEC după data de 1 ianuarie 1990, calculul sumelor se va face cu raportarea la perioada cuprinsă între data efectuării depunerii până la data de 31 decembrie 2013.

Grupul PNL din Camera Deputaţilor va susţine şi va vota acest proiect, salutând totodată decizia Guvernului de a susţine cauza acestor persoane abandonate de Guvernul PDL condus de Emil Boc, care a respins proiectul şi care, culmea, l-a avizat negativ în anul 2011. astăzi s-au aliat şi ei la realităţile existente în ziua de astăzi.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc foarte mult.

Păi, domnule doctor, sunteţi iniţiator, aveţi cuvântul.

Domnul Tudor Ciuhodaru:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Sunt unul dintre iniţiatorii acestui demers legislativ şi mă bucur că el este adoptat astăzi de plenul Camerei Deputaţilor. Grupul nostru parlamentar va susţine orice măsură reparatorie şi sperăm ca tot mai multe lucruri de acest gen să poată fi făcute, chiar dacă sunt iniţiate de deputaţii opoziţiei.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă mulţumesc foarte mult.

Intrăm pe cele 7 amendamente admise.

La primul dacă sunt obiecţii, comentarii? Nu, aprobat.

Cel de-al doilea. Obiecţii, comentarii, nu. Aprobat.

Cel de-al treilea amendament admis al comisiei. Obiecţii, comentarii? Nu, aprobat.

Cel de-al patrulea amendament al comisiei. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

Cel de-al cincilea amendament al comisiei. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

Cel de-al şaselea amendament al comisiei. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

Cel de-al şaptelea amendament al comisiei. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

Dragi colegi, şi acest proiect de lege care are caracter ordinar merge la votul final.

Ne oprim aici, ne vedem la 12,30 pentru votul final.

După pauză

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Rog liderii grupurilor politice parlamentare să-şi invite colegii în sală.

Sărut mâna, am văzut că aţi venit. A venit şi domnul Ciolacu, adică deja suntem încântaţi, avem treabă astăzi.

Raporturile lunea viitoare.

Fiecare în banca dumneavoastră pentru a începe votul final.

Domnule Mazilu, haideţi, vă rog frumos. Vă urez la mulţi ani şi vă rog frumos să luaţi loc în bancă, da?

Haideţi să facem o verificare. Da? Haideţi, domnilor, haideţi. Doamna Tudorie, vreţi să votaţi şi dumneavoastră astăzi sau nu?

Liderii grupurilor politice parlamentare, facem o verificare, da? Şi fumătorii... să aşteptăm fumătorii... bun. Vă propun să facem un vot de verificare pe care liderii, conform procedurii, după aceea să-l ridice în format scris şi să-şi verifice prezenţa. Să înceapă votul.

Avem Biroul permanent după, imediat. O să rog stafful tehnic să listeze pentru fiecare grup politic parlamentar.

Liderii sau viceliderul vă rog frumos să vă ridicaţi lista de vot. Ce greşeală, am început votul final fără domnul Tudose şi domnul Iancu, asta e o mare greşeală, pe care n-o mai repet.

Domnul Mihai Tudose:

Puteţi începe, domnule preşedinte.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Am început, domnule Tudose.

UDMR, putem începe votul? PDL-ul, nu? Mâine, am înţeles, mâine.

Domnule Tinel Gheorghe, OK?

Domnul Pambuccian niciodată nu e împotrivă, e OK.

Domnule Scutaru? Domnul Ciucă? A fugit.

Domnule Fenechiu, putem începe, da? Bun.

Avem 10 proiect de lege din care una singură este organică.

1. Proiectul de Hotărâre privind modificarea şi completarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 48/2012 pentru aprobarea componenţei nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor.

Să înceapă votul.

291 de voturi pentru, două abţineri, un vot împotrivă.

2. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.85/2013 privind declanşarea procedurii insolvenţei la Regia Autonomă pentru Activităţi Nucleare Drobeta Turnu - Severin.

Legea este ordinară, procedura este de urgenţă. Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi Comisia pentru industrie şi servicii propun adoptarea proiectului de lege.

Să înceapă votul.

Vă mulţumesc. 245 de voturi pentru, două abţineri, 51 de voturi împotrivă.

3. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.93/2013 pentru modificarea art.1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.97/2010 privind reglementarea unor măsuri în sistemul de asigurări sociale de sănătate.

Legea este ordinară, procedura de urgenţă. Comisia pentru muncă şi protecţie socială şi Comisia pentru sănătate şi familie propun adoptarea proiectului de lege.

Să înceapă votul.

Vă mulţumesc. 251 de voturi pentru, 15 abţineri, 32 de voturi împotrivă.

4. Proiectul de Lege pentru aderarea României la Protocolul din 2002 la Convenţia de la Atena din 1974 privind transportul pe mare al pasagerilor şi al bagajelor lor, adoptat la Londra la 1 noiembrie 2002.

Legea este ordinară. Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi Comisia pentru industrii şi servicii vă propun adoptarea proiectului de lege.

Să înceapă votul.

Vă mulţumesc. 299 de voturi pentru, o singură abţinere.

5. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.14/2013 privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare pentru suportarea de la bugetul de stat a sumelor aferente corecţiilor financiare aplicate pentru abaterile de la conformitatea cu legislaţia din domeniul achiziţiilor publice.

Legea este ordinară. Comisia pentru buget, finanţe şi bănci vă propune adoptarea proiectului de lege.

Să înceapă votul.

249 de voturi pentru, trei abţineri, 52 de voturi împotrivă.

6. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.294/2007 privind derularea în România a proiectelor finanţate prin Programul NATO de Investiţii în Securitate.

Legea este ordinară. Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională vă propune adoptarea proiectului de lege.

Să înceapă votul.

Vă mulţumesc. 302 de voturi pentru, o abţinere, un vot împotrivă.

7. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.11/2013 privind completarea art.9 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.6/2011 pentru stimularea înfiinţării şi dezvoltării microîntreprinderilor de către întreprinzătorii tineri.

Legea este ordinară. Comisia pentru industrii şi servicii vă propune adoptarea proiectului de lege.

Să înceapă votul.

308 voturi pentru, o singură abţinere.

8. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.32/2013 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.4/2010 privind instituirea Infrastructurii naţionale pentru informaţii spaţiale în România.

Legea este ordinară. Comisia pentru tehnologia informaţiei şi Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic propun adoptarea proiectului de lege.

Să înceapă votul.

Mulţumesc. 308 voturi pentru, trei abţineri.

9. Propunerea legislativă pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 156/2007 privind despăgubirea persoanelor fizice care au constituit depozite la Casa de Economii şi Consemnaţiuni CEC - SA în vederea achiziţionării de autoturisme.

Legea este ordinară. Comisia pentru buget, finanţe şi bănci vă propune adoptarea proiectului de lege.

Să înceapă votul.

306 voturi pentru, trei voturi împotrivă.

Şi ultimul proiect de lege de astăzi, Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii serviciului de salubrizare a localităţilor nr.101/2006.

Legea este organică. Comisia pentru industrii şi servicii şi Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic vă propun adoptarea proiectului de lege.

Să înceapă votul.

Dragi colegi, membrii Biroului permanent ne vedem după şedinţa de plen.

235 de voturi pentru, nouă abţineri, 69 de voturi împotrivă. Şi această lege a trecut.

Vă anunţ cu tristeţe că un coleg senator a încetat din viaţă în această dimineaţă la 37 de ani, Ştefan Stoica, aşa încât două zile, două veşti triste pentru noi. Un senator, da. 37 de ani, Ştefan Stoica, ales pe listele PP-DD-ului şi după aceea a trecut la Partidul Social Democrat.

Domnul Cernea doreşte explicarea votului în faţa dumneavoastră. Vă rog frumos să-l ascultaţi cu atenţie.

Domnul Remus-Florinel Cernea:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Vă mulţumesc şi dumneavoastră pentru atenţie. Această lege care tocmai a trecut acum este o lege care va genera un monopol pentru operatorii din domeniul gestionării deşeurilor şi va îndepărta România de standardele europene în materie.

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă mulţumesc.

Vă urez o zi frumoasă. După-amiază în comisii, ne vedem săptămâna viitoare.

Biroul permanent acum.

Şedinţa s-a încheiat la ora 12,45.