Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 16,34.

Lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Miron Tudor Mitrea, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnii deputaţi Niculae Mircovici şi Adrian-Nicolae Diaconu, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Stimaţi colegi,

Vă propun să începem şedinţa noastră de astăzi.

Înainte de a începe şedinţa, îl rog pe domnul secretar Mircovici să ne spună câteva cuvinte.

(Domnul Niculae Mircovici coboară la tribună.)

Domnul Niculae Mircovici:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Astăzi este 3 martie. Pe 3 martie este Ziua Naţională a Bulgariei.

Vă rog să-mi permiteţi, în numele comunităţii bulgare trăitoare în România, să exprim sentimentele de respect faţă de statul şi poporul bulgar cu ocazia Zilei sale Naţionale, cu atât mai mult cu cât anul acesta se împlinesc 135 de ani de la stabilirea relaţiilor diplomatice între România şi Bulgaria.

În contextul în care în zona imediat apropiată sunt o serie de frământări care nu aduc şi nu sună a bine, vă rog să-mi permiteţi să apreciez relaţiile speciale care există între România şi Bulgaria, între poporul român şi poporul bulgar, zonă pe care cele două ţări o asigură ca zonă de stabilitate în această regiune destul de tumultuoasă a Europei.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

(Îşi reia locul la prezidiu.)

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Deschid şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor şi vă anunţ că din totalul celor 404 deputaţi, până în acest moment şi-au înregistrat prezenţa 223. Sunt absenţi 181, din care 23 participă la alte acţiuni parlamentare. Cvorumul legal este îndeplinit.

La primul punct al ordinii de zi, în conformitate cu prevederile art.94 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, vă informez că au fost distribuite deputaţilor următoarele documente: ordinea de zi pentru şedinţele în plen din zilele de luni, 3, şi marţi, 4 martie 2014; programul de lucru pentru perioada 3 martie - 8 martie 2014; lista rapoartelor depuse în perioada 24 februarie - 3 martie 2014 la comisiile permanente sesizate în fond; informarea cu privire la iniţiativele legislative înregistrate la Camera Deputaţilor şi care urmează să fie avizate de comisiile permanente; lista cu legile pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Curţii Constituţionale; sumarul privind conţinutul fiecărui Monitor Oficial al României, partea I.

Începem dezbaterea punctelor înscrise pe ordinea de zi. Înainte am să vă prezint însă trei documente, de fapt trei demisii.

"Subsemnatul Holban Titi, deputat ales în Circumscripţia electorală nr. 10, Colegiul uninominal nr. 3, vă aduc la cunoştinţă faptul că, începând cu data de 28.02.2013, mă declar deputat UNPR, aparţinând Grupului parlamentar al PSD din Parlamentul României".

2014, în mod evident e o greşeală. Din 2014, mulţumesc, domnule Mircovici.

"Subsemnatul Moisii Constantin, deputat ales în Circumscripţia electorală nr. 29, Colegiul uninominal nr. 3, vă aduc la cunoştinţă faptul că, începând cu data de 28.02.2014, mă declar deputat UNPR aparţinând Grupului parlamentar al PSD din Camera Deputaţilor".

"Prin prezenta doresc să vă aduc la cunoştinţă că începând cu data de 25.02.2014 demisionez din calitatea de membru al Grupului parlamentar al PNL, acţionând în continuare ca deputat neafiliat în Parlamentul României. Vă mulţumesc şi vă asigur, domnule preşedinte, de..." etc. etc. Scrie doar atâta: domnul deputat Anton Marin.

Corect. "Prin prezenta"... trebuia început cu numele.

OK. Începem cu cele două rapoarte privind activitatea Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, corupţiei şi pentru petiţii pe semestrul II al anului 2012 şi pe semestrul I al anului 2013.

Preşedintele comisiei...

(Domnul Tinel Gheorghe doreşte să ia cuvântul.)

Domnule deputat, procedură.

Rog preşedintele Comisiei pentru cercetarea abuzurilor să se pregătească.

Domnul Tinel Gheorghe:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Grupurile parlamentare ale PDL şi ale PP-DD, în temeiul art.112 din Constituţia României şi ale art.160-166 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, înaintează spre dezbatere şi adoptare prezenta moţiune simplă intitulată "O reformă a administraţiei fără consens nu are succes"

În Biroul permanent al Camerei Deputaţilor de săptămâna trecută a fost retrimisă Grupului parlamentar al PDL, pentru modificări.

Am operat modificările necesare şi redepunem textul, domnule preşedinte, spre analiză. Mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Sigur. Daţi-mi-l să mă uit la el.

E în regulă, vom decide când şi cum va fi dezbătută.

Rog preşedintele Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, corupţiei şi pentru petiţii... Aveţi microfonul, domnule deputat.

Domnul Mircea Man:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Daţi-mi voie să prezint sinteza Raportului privind activitatea Comisiei pentru cercetarea abuzurilor pe semestrul II al anului 2012.

În perioada 1 iulie - 31 decembrie 2012, comisia şi-a desfăşurat activitatea în cadrul celor 28 de şedinţe în plen, precum şi în cadrul celor 3 subcomisii de analiză, în conformitate cu programul de lucru hotărât de Biroul permanent al Camerei Deputaţilor.

În perioada de referinţă s-au înregistrat în evidenţa comisiei un număr de 215 petiţii şi au fost acordate 26 de audienţe cetăţenilor.

Din totalul petiţiilor înregistrate în perioada de referinţă, 36 au reclamat probleme de natură socială cu care se confruntă cetăţenii.

Pentru prima dată, după mulţi ani, numărul petiţiilor care reclamă prezumtive abuzuri în domeniul relaţiilor de muncă - un număr de 14 - este mai mare decât al celor care reclamă erori în stabilirea şi recalcularea pensiilor.

S-a constatat o creştere serioasă a numărului memoriilor care reclamă abuzuri în domeniul relaţiilor de muncă şi al drepturilor de natură salarială, care au ajuns să reprezinte 39% din totalul petiţiilor cu probleme sociale.

În domeniul relaţiilor de muncă, analiza memoriilor primite la comisie în perioada de referinţă demonstrează faptul că cetăţenii nu cunosc suficient de bine modalităţile şi instrumentele legale de apărare a intereselor lor legitime în raport cu angajatorul sau cu alte părţi interesate.

Tot în domeniul pensiilor, au continuat să se adreseze comisiei petenţi care reclamă întârzieri în procesarea cererilor lor de recalculare, revizuire a pensiilor, în concordanţă cu noile date privind sporurile permanente primite în cursul activităţii profesionale.

Rămâne o prioritate informarea şi educarea publicului cu privire la legislaţia din domeniul social şi al relaţiilor de muncă, precum şi în ceea ce priveşte întinderea răspunderilor care revin părţilor din contract privind relaţia dintre angajat şi angajator.

Comisia continuă să recomande insistent executivului să consolideze structurile de informare publică constituite la nivelul instituţiilor publice responsabile în domeniu şi să asigure informarea corespunzătoare a publicului.

În raporturile cu puterea judecătorească, comisia a urmărit constant respectarea competenţelor constituţionale care consacră separaţia puterilor în statul de drept.

Principalele aspecte sesizate comisiei de către petiţionari se referă la presupuse abuzuri ale magistraţilor - judecător, procuror -, prin încălcarea deontologiei profesionale, efectuarea unor anchete incomplete, finalizate de Parchete cu soluţii netemeinice sau nelegale.

Deoarece această cauzistică excede atribuţiilor constituţionale şi regulamentare ce revin comisiei, memoriile în cauză au fost înaintate spre competentă analiză şi soluţionare Consiliului Superior al Magistraturii şi diverselor structuri ale Ministerului Public.

O mare parte din acestea s-au referit la săvârşirea unor fapte de corupţie, infracţiuni financiar-bancare, contrabandă, deţinere şi trafic de droguri, violenţă îndreptată împotriva persoanei, încălcarea legislaţiei privitoare la respectarea ordinii şi liniştii publice şi a circulaţiei rutiere pe drumurile publice.

Memoriile care s-au referit la abuzurile de natură infracţională comise de cadrele de poliţie, ori abateri săvârşite prin încălcarea statutului poliţistului sau a Codului deontologic al poliţistului au fost transmise spre competenta soluţionare, în raport de gravitatea faptelor, către Parchetele de pe lângă Curţile de Apel sau tribunale, precum şi conducerii Ministerului Afacerilor Interne.

În perioada de referinţă s-a înregistrat un număr de 29 de memorii trimise de persoanele care execută o pedeapsă privativă de libertate în penitenciarele din România.

Dintre acestea, într-un număr de 12, au fost reclamate organele de urmărire penală ale Poliţiei şi Parchetelor, care în urma anchetelor abuzive, conform afirmaţiilor petenţilor, instanţele de judecată i-ar fi condamnat nelegal şi netemeinic la pedepse privative de libertate.

Memoriile privitoare la nereguli semnalate în activitatea penitenciarelor au fost trimise spre competenta soluţionare conducerii Ministerului Justiţiei şi Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.

În perioada de referinţă s-au înregistrat în evidenţa comisiei un număr de 17 memorii, petiţiile formulate de către persoane fizice şi juridice au privit aspecte referitoare la activitatea unor societăţi comerciale cu efecte negative asupra mediului şi sănătăţii publice, la aplicarea necorespunzătoare a legislaţiei din domeniul impunerii fiscale, posibile nereguli şi abuzuri în relaţiile dintre companiile din domeniul energiei şi consumatorii de servicii.

Pentru analiză şi soluţionare pe fond a aspectelor semnalate, memoriile în cauză au fost înaintate autorităţilor şi instituţiilor publice competente, respectiv Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, Garda Naţională de Mediu, Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei.

În ceea ce priveşte relaţia comisiei noastre cu autorităţile competente cu analiza pe fond a aspectelor sesizate în petiţii, s-a constatat că există un număr mare de petiţii - 61 - la care nu s-a primit răspuns în termen de 30 de zile, prevăzut de Regulamentul Camerei Deputaţilor, în Legea nr.233/2002 privind reglementarea activităţii de soluţionare a petiţiilor.

Aceasta a fost sinteza pe semestrul II 2012, raportul complet îl aveţi pe site-ul Camerei Deputaţilor.

Domnule preşedinte de şedinţă, dacă-mi permiteţi să trec la sinteza pe 2013.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă rog, domnule preşedinte.

Domnul Mircea Man:

Sinteza raportului privind activitatea Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, corupţiei şi pentru petiţii pe semestrul I al anului 2013.

În perioada 1 ianuarie - 30 iunie 2013, comisia şi-a desfăşurat activitatea în cadrul celor 64 de şedinţe în plen, stabilite conform programului de lucru hotărât de Biroul permanent al Camerei Deputaţilor, cât şi în cadrul subcomisiilor sale de analiză.

În perioada de referinţă s-au înregistrat la comisie 386 de petiţii, au fost primiţi în audienţă 16 cetăţeni, au avut loc 4 audieri în cadrul plenului comisiei şi două deplasări în teritoriu.

Din totalul de 386 petiţii înregistrate pe rolul comisiei, un număr de 97 petiţii vizează probleme legate de justiţie.

Petiţiile privind domeniul justiţiei au fost remise pentru analiză şi soluţionare în proporţie de 90% Consiliului Superior al Magistraturii.

Continuă să se înregistreze la comisia noastră memorii adresate de persoane care execută o pedeapsă privativă de libertate în penitenciarele din România.

În cuprinsul petiţiilor sunt reclamate: supraaglomerarea camerelor de detenţie, prin nerespectarea suprafeţelor stabilite, neluarea unor măsuri igienico-sanitare individuale şi colective, asistenţa medicală şi tratamentul medical precar, activitatea de educare psiho-socială şi profesională necorespunzătoare, aplicarea abuzivă de sancţiuni disciplinare, neasigurarea unui loc de muncă, nesoluţionarea corectă a petiţiilor adresate conducerilor ierarhic superioare.

În semestrul I al anului 2013, din totalul celor 386 de petiţii înregistrate, 87 se referă la probleme de natură socială cu care se confruntă petenţii.

Din totalul petenţilor cu tematică socială, doar 23% reclamă nemulţumiri referitoare la pensii, ceea ce indică atât un curs de relativă epuizare a nemulţumirilor legate de aspecte considerate discutabile în noua legislaţie, cât şi soluţionarea ulterioară a nemulţumirilor, pe cale normativă sau judecătorească.

În contradicţie cu situaţia din domeniul pensiilor publice, civile şi militare, numărul petiţiilor care se referă la conflicte de muncă sau reclamă drepturi de muncă încălcate de angajator este în creştere accentuată.

Din totalul petiţiilor cu tematică socială, 35 de petiţii sunt în domeniul relaţiilor şi drepturilor de muncă.

În semestrul I al anului 2013, s-au adresat comisiei, reclamând insuficienţa sau aplicarea necorespunzătoare a legislaţiei privind asistenţa socială, 16 petenţi.

Conducerea Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi a Persoanelor Vârstnice, sesizată de comisie, s-a angajat să completeze legislaţia în materie în cursul anului 2014.

Petiţionarii au mai reclamat faptul că persoanele care prezintă sechele grave în urma unor atacuri vascular-cerebrale nu pot beneficia de încadrarea în grad de handicap, date fiind prevederile incomplete ale Ordinului comun de ministru care reglementează în materia criteriilor medico-sociale de încadrare în grad de handicap.

În urma unui dialog desfăşurat cu specialiştii în domeniu ai ministerului s-a elaborat o iniţiativă legislativă aflată în proces legislativ la această dată.

În perioada de referinţă au fost adresate comisiei un număr de 28 de memorii privind recunoaşterea şi acordarea drepturilor prevăzute de legile fondului funciar.

Principalele probleme sesizate continuă să privească dificultăţile întâmpinate în faţa comisiilor locale şi judeţene de fond funciar în recunoaşterea unor probe materiale, lipsa de preocupare a autorităţilor locale în depunerea tuturor diligenţelor pentru asigurarea suprafeţelor de teren necesare reconstituirii dreptului de proprietate.

S-au adresat comisiei şi un număr de 19 memorii vizând probleme de natură economică.

Cauzistica sesizată vizează nemulţumiri privind activitatea unor societăţi comerciale din domeniul asigurărilor la modul de aplicare a legislaţiei din domeniul impunerii fiscale, precum şi la încălcarea drepturilor consumatorilor de produse de energie.

De asemenea, s-au adresat comisiei mai multe memorii privind nerespectarea prevederilor legale de către instituţii financiar-bancare şi nebancare, materializate prin conduite prezumtiv abuzive faţă de clienţii unor astfel de servicii.

În ceea ce priveşte relaţia comisiei noastre cu autorităţile competente cu analiza pe fond a aspectelor sesizate în petiţii, s-a constatat că există un număr mare de petiţii - 86 - la care nu s-a primit răspuns în termenul de 30 de zile, prevăzut de Regulamentul Camerei Deputaţilor şi de Legea nr. 233/2002 privind reglementarea activităţii de soluţionare a petiţiilor.

Din totalul celor 386 de petiţii înregistrate la comisie în primul trimestru al anului 2013, doar 17 mai sunt pe rol la această dată, urmând să se acţioneze pentru rezolvarea acestora. Mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulţumesc şi eu, domnule preşedinte.

Dacă din partea grupurilor parlamentare există colegi care vor să ia cuvântul.

Domnule deputat, aveţi microfonul.

Domnul Paul Dumbrăvanu:

Stimaţi colegi,

Discutăm aici despre acest raport al Comisiei pentru abuzuri şi, sigur, sunt multe lucruri frumoase şi spuse aşa cum o facem de obicei într-un raport.

Ceea ce este mai important în acest moment, cred eu, este transparenţa acestei comisii faţă ce cetăţeni, modalitatea în care se arată această comisie în faţa celor care doresc să depună o petiţie şi, cred eu, nu funcţionează acest sistem al petiţionării, pentru că nu există niciun fel de instrument în afara site-ului, care este al Camerei Deputaţilor, pentru a informa cetăţenii cu privire la această comisie.

Cred că am depus eforturi să aducem materiale şi să încercăm să promovăm cât mai mult această comisie, astfel încât cetăţenii să aibă acces către acest instrument.

Importanţa comisiei în acest moment este extrem de scăzută în cadrul Parlamentului României şi trebuie să recunoaştem că sunt foarte mulţi colegi care nu cunosc ceea ce face această comisie; nu mai vorbesc de cetăţeni.

Cred că în perioada următoare este nevoie de creşterea transparenţei comisiei printr-o expunere mai mare, prin crearea şi organizarea unor dezbateri publice şi prin a aduce în faţa comisiei şi în dezbaterea publică problemele importante legate de justiţie şi modalitatea în care această comisie reuşeşte să rezolve anumite probleme expuse de către cetăţeni.

În acest moment nu există nicio modalitate pentru a sancţiona o anumită instituţie atunci când nu răspunde în faţa comisiei.

Deci importanţa comisiei pentru multe dintre instituţii - şi de aceea există şi petiţii cărora nu li s-a răspuns nici până acum - este zero.

Deci cred eu că trebuie să insistăm - prin modificarea regulamentului de organizare al comisiei, prin publicarea acestuia şi comunicarea lui către cetăţeni, şi îmi doresc ca împreună cu colegii de comisie să facem cât mai transparentă prezenţa acesteia în ochii alegătorilor, pentru că pentru ei existăm aici.

Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Şi eu vă mulţumesc, domnule deputat.

Liderul Grupului PSD, domnul deputat Neacşu, aveţi microfonul.

Domnul Marian Neacşu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Înainte de a începe expozeul meu pe tema supusă astăzi dezbaterii, aş vrea să îl informez pe colegul meu că tocmai din perspectiva pe care am apreciat-o drept necesară, de a avea această comisie mai multă transparenţă, mai multă cunoaştere, împreună cu toţi ceilalţi lideri ai grupurilor parlamentare, am convenit şi s-a realizat acest lucru, ca să avem - şi asta se întâmplă astăzi aici - o sesiune de dezbatere dedicată exclusiv acestui subiect.

Cred că este un prim pas, şi important, şi necesar, pentru ca activitatea de petiţionare şi dreptul de a petiţiona, care este unul din drepturile care poate reflectă cel mai fidel trăsăturile democraţiei... este pusă în practică.

Consacrată de legislaţia europeană prin Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene şi regăsită în legea fundamentală a României, petiţionarea este una dintre garanţiile libertăţii.

Importanţa acestei instituţii se regăseşte şi în forul nostru legislativ, prin înfiinţarea şi funcţionarea - aşa cum s-a precizat mai devreme şi s-a arătat - a Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, corupţiei şi pentru petiţii, una dintre comisiile permanente ale Camerei Deputaţilor.

Prin urmare, am considerat că activitatea comisiei sintetizată în rapoartele semestriale merită o atenţie sporită din partea noastră şi acest lucru s-a şi formalizat în această dezbatere la care ne aflăm cu toţii acum.

Ţin să reamintesc şi faptul că, cutumiar, preşedinţia acestei comisii aparţine unui reprezentant al opoziţiei.

Şi iarăşi apreciez că acesta este un lucru corect şi normal.

Iar în perioada 2004-2012 preşedinţia acestei comisii a fost asigurată de Partidul Social Democrat prin domnii deputaţi Valer Dorneanu, Tudor Mohora şi Ioan Stan, fiecare dintre ei consolidând această instituţie, etapă cu etapă, pe drumul democraţiei, cu respect faţă de principiile statului de drept.

Importanţa mecanismelor prin care cetăţenii pot sesiza entităţi ale statului de drept a fost reliefată de exerciţiul parlamentar al ultimelor sesiuni, de proiectele de cooperare ale Camerei Deputaţilor cu Parlamentul European, cu Comisia Europeană, precum şi cu alte organisme şi organizaţii internaţionale.

Lupta împotriva abuzurilor, împotriva corupţiei, împotriva nerespectării drepturilor omului începe de la simplul cetăţean.

Cei care ne-au arătat încrederea trebuie să beneficieze de disponibilitatea noastră de a-i asculta, îndruma şi a le soluţiona, în unele cazuri justificate, problemele pe care le întâmpină în relaţiile cu instituţiile statului.

Acest cadru este asigurat de Comisia pentru cercetarea abuzurilor, corupţiei şi pentru petiţii a forului legislativ al ţării şi este unul dintre modurile prin care se concretizează activitatea de control a Parlamentului.

Atribut al principiului separaţiei puterilor în stat, controlul parlamentar îşi găseşte fundamentul în puterea suverană a poporului care ne-a mandatat să-l reprezentăm.

Activitatea Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, corupţiei şi pentru petiţii, reflectată şi sintetizată în rapoartele pe care urmează să le dezbatem, şi pe care tocmai le-a prezentat preşedintele actual al comisiei, reliefează barometrul social al României.

Documentele asupra cărora ne vom apleca reprezintă o radiografie a societăţii româneşti, în special a modului în care instituţiile statului sunt percepute de către cetăţeni.

Totodată, au rolul de indicator, de a ne arăta unde există cele mai mari disfuncţionalităţi în exercitarea puterii administrative a autorităţilor publice.

Această comisie cu tradiţie pentru forul legislativ al României şi-a dovedit eficienţa de la an la an prin mai multe caracteristici, respectiv: soluţionarea favorabilă a unui număr semnificativ de sesizări primite de la cetăţeni, demararea unor anchete penale pornind de la petiţii şi memorii transmise mai departe autorităţilor abilitate.

De asemenea, a ajutat la identificarea unor deficienţe la nivelul autorităţilor centrale şi locale, fapt ce a determinat punerea în mişcare a unor mecanisme de control şi, implicit, îmbunătăţirea actului administrativ.

Camera Deputaţilor, prin Comisia pentru cercetarea abuzurilor, corupţiei şi pentru petiţii este şi un eficient avocat pentru cetăţeni în relaţia acestora cu autorităţile, fiind o foarte bună curea de transmisie a sesizărilor către Corpul de control al primului-ministru, către Inspectoratul General al Poliţiei Române, către Parchetul General şi către alte ministere.

Din rapoartele prezentate pe semestrul II al anului 2012 şi semestrul I al anului 2013, reiese că se primesc şi răspunsuri, că organele abilitate se pun în mişcare, ceea ce în cazul sesizării directe, făcute de simplul cetăţean, trebuie să recunoaştem, cu tot respectul, că nu se prea întâmplă.

Am convingerea că rapoartele comisiei ne indică unde întâmpinăm cele mai grave deficienţe. Şi, conform datele centralizate în cele două documente, cele mai multe sesizări se reflectă şi se referă la presupuse abuzuri în actul de justiţie şi în domeniul social al relaţiilor de muncă.

În primul caz este responsabilitatea Consiliului Superior al Magistraturii, şi cea mai mare parte a solicitărilor a fost îndreptată către acest organism, iar, în cazul sesizărilor care privesc relaţiile dintre salariaţi şi angajatori este datoria Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice să identifice căile pentru o cât mai bună informare a cetăţenilor care intră pe piaţa muncii, cu privire la drepturile şi obligaţiile pe care le au.

Alte probleme incluse în sfera sesizărilor şi petiţiilor se referă la mediul penitenciar, mediul economic, sănătate şi învăţământ, unde, de asemenea, trebuie să se lucreze pentru o mai bună funcţionare, pentru servicii publice de calitate şi, nu în ultimul rând, pentru respectarea drepturilor omului.

Datoria noastră, a tuturor celor aleşi de cetăţenii români, este să mergem în continuare pe calea politicilor Uniunii Europene în baza principiilor democraţiei şi ale statului de drept.

Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Liderul Grupului parlamentar al PDL, domnul Tinel. Domnule deputat Tinel, aveţi microfonul, vă rog.

Domnul Tinel Gheorghe:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

A devenit o obişnuinţă pentru noi să audiem rapoartele Comisiei pentru abuzuri semestrial şi să facem şi dezbateri în baza celor audiate.

Dacă observăm, măcar cantitativ, datele prezentate de preşedintele comisiei, observăm că faţă de semestrul II/2012, semestrul I/2013 explodează în ceea ce priveşte numărul de sesizări şi de petiţii adresate comisiei de specialitate. Şi de ce spun acest lucru? Veţi vedea, în semestrul II/2012 - au fost 215 petiţii semnate; în semestrul I/2013 sunt 386 de petiţii semnate şi peste 5 mii nesemnate; peste 5 mii nesemnate, în condiţiile în care stafful tehnic al acestei comisii, cel care asigură operativitatea desfăşurării în bune condiţii a lucrărilor comisiei, este format din şase specialişti.

Deci, eu cred că volumul de lucru împărţit la numărul celor care deservesc comisia de specialitate, tehnic, ne dă un raport extraordinar al volumului mare de muncă al acestei comisii.

Am spus-o de fiecare dată, după ce audiam rapoartele, că am senzaţia, de multe ori, că această comisie este ca apa sfinţită. Cele 386 de petiţii semnate, în mare parte, 87 au probleme sociale, vreo 90 - probleme juridice, 35 - relaţii sociale, cuprind întreaga sferă a problematicii economice, sociale şi juridice, pe care concetăţenii noştri o întâmpină sau de care ei se lovesc în viaţa de zi cu zi.

Nu cerem noi sau nu am cerut niciodată comisiei de specialitate să rezolve problematicile ridicate prin conţinutul petiţiilor şi sesizărilor transmise. Dar eu cred că ceea ce trebuie să facă o comisie, de a îndrepta acea sesizare şi petiţie către organele abilitate de a monitoriza primirea de răspuns atât de către petiţionari, cât şi de către adresant, adică comisia parlamentară, sunt lucruri minime pe care ar trebui să le monitorizăm noi. Şi, din punctul acesta de vedere, observăm că din cele 386 de petiţii semnate, adresate comisiei, numai la 17 dintre petiţii nu s-au îndeplinit procedurile de monitorizare a acestora.

Eu cred că una peste alta, activitatea comisiei, în forma asta, dar şi în cea pe care sau cele pe care noi le-am audiat este satisfăcătoare.

Bineînţeles că aş fi vrut, sau am fi vrut cu toţii, să vedem cazuri în care Comisia pentru abuzuri şi petiţii vine şi audiază instituţii, organe ale administraţiei publice centrale şi locale şi dă soluţii definitive, sau impune soluţii definitive. Dar, pentru aceasta, este necesară o modificare a cadrului. Or, rămânem în actualul cadru legislativ regulamentar; nu putem excede competenţelor juridice ale altor instituţii şi cred că, din punctul acesta de vedere, pe competenţele pe care le are, comisia şi-a îndeplinit atribuţiile cu care ea a fost îndreptăţită.

Se pot face mai multe lucruri? Se pot face. Se poate îmbunătăţi activitatea comisiei? Se poate îmbunătăţi activitatea comisiei - prin audieri, creşterea gradului de... eu ştiu... seriozitate în cadrul audierilor, în cadrul comisiei. Este una dintre pârghii sau o pârghie importantă, prin... eu ştiu... corelarea mai bună a soluţiilor juridice pe care le dăm noi, cu interpretările pe care le dau instituţiile abilitate. De multe ori, soluţiile juridice, răspunsurile, soluţiile pe care le dăm noi, prin comisiile de specialitate, nu se regăsesc sau sunt contestate de instituţiile abilitate. Nu se regăsesc în soluţia definitivă a instituţiei care este îndreptăţită să rezolve problema, ceea ce ne creează o problemă de credibilitate cu privire la răspunsul pe care noi îl dăm petentului. Una spunem noi, sau o soluţie o dăm noi, o soluţie o îndrituieşte cel care este îndreptăţit să răspundă definitiv pentru acea problemă.

Deci, sunt câteva aspecte unde cred eu că putem să îmbunătăţim activitatea comisiei şi, bineînţeles, cu participarea tuturor grupurilor parlamentare, printr-o voinţă politică.

Grupul parlamentar al PDL acceptă şi este de acord cu raportul prezentat şi în forma prezentată de preşedintele comisiei.

Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Toader; procedură.

Domnule deputat, aveţi microfonul.

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Sigur, pe procedură, fiindcă sunt obligat să vă solicit o derogare, o mică adăugire la ceea ce a spus colegul meu, Gheorghe Tinel. Şi, dacă sunteţi de acord, vreau să spun că şi eu am fost preşedintele acestei comisii. Se dă, într-adevăr, preşedinţia la opoziţie, dar nu este suficient. Dacă noi creăm o majoritate a grupurilor parlamentare din opoziţie, de foarte multe ori, o decizie a acestei comisii, în sensul de audiere sau altă modalitate, este blocată. Şi cred că pe viitor este bine să gândim că, de regulă, abuzuri fac cei care sunt la putere, într-o formă sau alta. Şi poate ne gândim - asta a fost intervenţia mea - să devină cu adevărat eficientă.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă mulţumesc.

La sfârşit, domnule preşedinte. Poate mai ia cineva cuvântul şi dumneavoastră, la sfârşit, să trageţi concluziile.

Dacă mai este vreun coleg care vrea?

Eu vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Dacă e vreun coleg care vrea să mai ia cuvântul? Nu.

Domnule preşedinte, aveţi microfonul, pentru completări.

Domnul Mircea Man:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Eu vă mulţumesc tuturor că v-aţi aplecat şi aţi adus completări la acest raport, însă, ceea ce aş încerca să spun de la această tribună - Comisia pentru abuzuri nu este o instanţă în sine; e doar cea care triază toate petiţiile care vin şi, sigur, ne adresăm instanţelor competente ca să dea răspunsurile cetăţenilor care vin înspre noi cu petiţii. Ceea ce, sigur, supun conducerii Camerei Deputaţilor, pentru că avem perioada de vară, perioada vacanţelor parlamentare, unde avem petiţii şi, în acest moment, nu este asigurată logistica ca în aceste perioade să se răspundă petiţionarilor.

Eu vă mulţumesc şi vă mai aduc o dată aminte: rapoartele sunt pe site-urile Camerei Deputaţilor.

Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Înainte de a încheia discuţia pe aceste rapoarte, eu am reţinut că vom solicita Comisiei pentru regulament să se uite un pic la regulamentul nostru, când îl va discuta, în sensul creşterii capacităţii acestei comisii de a audia şi de a propune soluţii.

Vă mulţumesc încă o dată, domnule preşedinte, dumneavoastră şi membrilor comisiei.

Ultimul punct pe ordinea de zi este solicitarea iniţiatorului de retragere a Propunerii legislative pentru modificarea art.17 alin.(2) din Legea nr.218/2002 privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei Române - iniţiatorul, domnul senator Mora Ákos-Daniel, solicită retragerea acestei iniţiative legislative. Am luat la cunoştinţă de această solicitare.

Celelalte patru puncte care ar fi fost pe ordinea de zi - sunt patru proiecte privind modificarea Legii învăţământului. Din păcate, mâine nemaiavând vot final, ele vor fi adoptate prin efectul..., vor fi adoptate tacit, aşa cum ştiţi, şi nu are niciun rost să le dezbatem astăzi. Ar fi doar o pierdere de vreme pe care nu v-o propun.

La ora 17,30, vă anunţ că este Birou permanent reunit.

Vă reamintesc programul de mâine, probabil că-l cunoaşteţi: de la 9,00 până la 13,00 audierea în comisii a noilor miniştri propuşi de către Guvern. De la 8,00 la 9,00, sigur, declaraţii politice; de la 9,00 la 13,00, cum v-am spus, iar de la 15,00 este plen comun, votul pentru restructurarea Guvernului Ponta.

Vă mulţumesc.

Şedinţa s-a încheiat la ora 17,15.