Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 16,12.

Lucrările şedinţei au fost conduse, în prima parte, de domnul deputat Valeriu Ştefan Zgonea, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistat de domnii deputaţi Ion-Marcel Ciolacu şi Cristian Buican, secretari ai Camerei Deputaţilor.

A doua parte a şedinţei a fost condusă de domnul deputat Miron Tudor Mitrea, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

O să rog liderii grupurilor politice parlamentare să-şi invite colegii în sală. Prezenţa... procedurile... secretarii...

Nu votăm nimic.

Doamnelor şi domnilor,

Declar deschisă şedinţa Camerei Deputaţilor şi vă anunţ că din totalul celor 403 deputaţi şi-au înregistrat prezenţa 301. 102 sunt absenţi, din care 22 participă la alte activităţi parlamentare. Cvorumul legal, 202, este îndeplinit.

La primul punct al ordinii de zi, în conformitate cu prevederile legale şi din Regulamentul nostru, vă informez că au fost distribuite deputaţilor următoarele documente: ordinea de zi de astăzi şi de mâine, 24-25 martie 2014; programul de lucru pentru perioada 24-29 martie 2014; lista rapoartelor depuse între 18 şi 24 martie de comisiile permanente sesizate în fond; informare cu privire la iniţiativele legislative înregistrate la Camera Deputaţilor şi care urmează să fie avizate de către comisiile noastre permanente şi lista cu legile pentru care se poate exercita dreptul de sesizare la Curtea Constituţională. Şi nu în ultimul rând: sumarul pentru fiecare conţinut al Monitorului Oficial.

Înainte de a intra în punctul 2 al ordinii de zi, vă informez că am primit din partea domnului deputat Mihăilă Ioan, deputat în Circumscripţia electorală nr.42 din Colegiul uninominal nr.6 o hârtie prin care ne anunţă că începând cu 18 martie se declară membru al UNPR şi aparţine Grupului parlamentar al PSD din Camera Deputaţilor.

Am înţeles că, pe procedură, doamna deputat Maria Grapini... înainte de a intra la punctul 2 al ordinii de zi.

Doamnă ministru, aveţi cuvântul.

Doamna Maria Grapini:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Vreau să vă anunţ că în calitate de deputat al Colegiului nr.3 Timişoara îmi depun demisia din funcţia de deputat, datorită participării în calitate de candidat al Alianţei electorale PSD-UNPR-PC la Parlamentul European.

Vreau să mulţumesc colegilor, parlamentarilor din toate grupurile pentru colaborarea bună în comisii, preşedinţilor de comisii şi sper ca Parlamentul României să poată să ajungă o instituţie respectată, aşa cum merită.

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc, doamnă deputat.

O să rog stafful tehnic să pregătească documentaţia pentru proiectul de hotărâre de mâine, pe baza demisiei şi a hârtiei depuse. Domnul secretar general... s-o înregistrăm şi să vedem mâine să şi avem pe ordinea de zi Proiectul de hotărâre pentru vacantarea postului.

O să am o rugăminte... din partea Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale, domnul Zisopol, vă rog frumos să anunţaţi, să prezentaţi informaţia pe care aţi transmis-o şi Biroului permanent, pentru că aşa scrie procedura, ca să putem să continuăm...

Domnul Dragoş Gabriel Zisopol:

Vă mulţumesc, stimate domnule preşedinte.

Vă stau la dispoziţie şi vă mai anunţ că începând de săptămâna aceasta sunt noul vicelider al Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale, în locul domnului deputat Ovidiu Ganţ.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc foarte mult.

La punctul 2 al ordinii de zi avem dezbateri politice organizate în condiţiile art.182 din Regulamentul nostru, al Camerei Deputaţilor, la solicitarea Grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal, cu privire la viziunea Guvernului de relansare a economiei româneşti şi de sprijinire a mediului de afaceri.

Biroul permanent a hotărât următoarea procedură: prezentarea temei dezbaterii de către un reprezentant al Grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal. Am înţeles că este liderul grupului parlamentar, domnul deputat George Scutaru. Timp maxim: 3 minute; prezentarea de către domnul prim-ministru al Guvernului, Victor Ponta, a principalelor aspecte ale temei supuse dezbaterii politice. Timp maxim rezervat: 50 de minute, pe care le utilizează la începutul şi la încheierea dezbaterii; şi dezbateri din partea grupurilor politice parlamentare, câte un reprezentant al fiecărui grup parlamentar. Timp maxim alocat, după cum urmează: PSD - 15 minute, PNL - 10; PDL - 5; PP-DD - 5; UDMR - 3 minute; Partidul Conservator - 3 minute; minorităţile naţionale - 3 minute şi deputaţii neafiliaţi - 3 minute, dacă toţi deputaţii neafiliaţi sunt de acord cu acelaşi reprezentant.

La finalul dezbaterii se dă cuvântul, bineînţeles, conform cutumei, deocamdată, reprezentantului Guvernului, domnul prim-ministru.

Dacă sunt obiecţii cu privire la această procedură? Nu sunt.

Vă rog frumos să vă pregătiţi cartelele.

Păi procedura de vot e...

Să înceapă votul.

Cu 111 voturi pentru, o abţinere, 50 de voturi împotrivă, procedura dezbaterii politice de astăzi a fost aprobată.

Dau cuvântul domnului deputat George Scutaru, liderul Grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal, pentru a prezenta tema dezbaterii politice.

Domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Adrian George Scutaru:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule prim-ministru,

Doamnă ministru,

Domnule ministru,

Stimaţi colegi,

Scutirea de impozit a profitului reinvestit şi reducerea CAS-ului cu 5 puncte procentuale la angajator reprezintă cele mai importante măsuri de stimulare a mediului de afaceri, în vederea realizării de investiţii şi a creării de locuri de muncă.

Aceste măsuri au fost negociate de partea română şi convenite cu partenerii financiari internaţionali, în cadrul Acordului stand-by de tip preventiv semnat de ţara noastră cu cele trei instituţii.

Cu toate acestea, aşa cum reiese din programul asupra căruia noul Guvern şi-a asumat răspunderea în Parlament, în data de 11 martie 2014, precum şi din discursul premierului Victor Ponta rostit cu acelaşi prilej, cele două măsuri liberale au un caracter general, fără termene precise de aplicare, ceea ce necesită clarificări din partea Guvernului în legătură cu voinţa politică reală privind susţinerea şi implementarea lor.

Din punctul de vedere al Partidului Naţional Liberal, fără angajamente concrete, atitudinea noii majorităţi guvernamentale este una de sfidare la adresa mediului de afaceri, iar lipsa de predictibilitate fiscală poate cauza un grav impas economic cu repercusiuni pentru relansarea economică a României pe termen mediu şi lung, precum şi pentru traiul românilor.

Mediul de afaceri, investitorii români şi străini vor să ştie, domnule prim-ministru, dacă există totuşi un termen pentru scăderea CAS cu 5 puncte procentuale şi pentru eliminarea impozitului pe profitul reinvestit.

Vă asumaţi aici, în plenul Camerei Deputaţilor, data de 1 iulie pentru introducerea acestor măsuri vitale pentru economia României, pentru mediul de afaceri?

Rugămintea Partidului Naţional Liberal, domnule Victor Ponta, este să nu mai duceţi lumea cu vorba şi să vă asumaţi o dată certă. Arătaţi că într-adevăr vă pasă de economia României! (Aplauze.)

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc, domnule Scutaru.

Pe procedură, am înţeles. Domnul deputat Tinel Gheorghe.

Domnul Tinel Gheorghe:

Cinstim cum se cuvinte, Grupul parlamentar al Partidului Democrat Liberal, venirea domnului prim-ministru în Parlament astăzi şi vă anunţăm, domnule preşedinte, subsemnaţii, deputaţi ai Grupului parlamentar al Partidului Democrat Liberal, precum şi deputaţi neafiliaţi la un grup parlamentar, menţionaţi în anexa la prezenta moţiune, în temeiul art.112 din Constituţia României şi al art.160- 166 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, vă înaintăm spre dezbatere şi adoptare prezenta moţiune simplă intitulată "O reformă a administraţiei fără consens nu are succes".

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc foarte mult.

Bun. S-o verificăm şi o discutăm mâine la Biroul permanent.

Înainte de a invita fiecare...

Am invitat primul-ministru, scuzaţi-mă, la tribună, pentru a-şi exprima punctul de vedere.

Rog fiecare lider al grupului parlamentar care participă la aceste dezbateri să depună la secretarii de şedinţă o notă cu numele şi prenumele reprezentantului care ia cuvântul.

Domnule prim-ministru al Guvernului României, domnule Victor Ponta, aveţi cuvântul.

Domnul Victor-Viorel Ponta (prim-ministrul Guvernului României):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Vreau să vă mulţumesc pentru oportunitatea de a prezenta în faţa Camerei Deputaţilor câteva dintre elementele cele mai importante pe care Guvernul şi majoritatea parlamentară şi probabil chiar şi opoziţia recentă le are pentru acest an, fiind vorba nu doar de reducerea contribuţiilor de asigurări sociale cu 5 puncte procentuale la angajator şi de scutirea de impozit a profitului reinvestit, ci de, dacă vreţi, de păstrarea cadrului fiscal şi economic prin care economia românească să îşi păstreze trendul pozitiv, să continue să meargă cu respectarea tuturor ţintelor macroeconomice pe care ni le-am asumat împreună, să creeze locuri de muncă şi să asigure o stabilitate financiar-bugetară extrem de importantă pentru anii care urmează.

În primul rând, vreau să spun încă o dată şi să mulţumesc tuturor membrilor Camerei Deputaţilor din Grupurile parlamentare ale PSD, PC, UNPR, PNL, Minorităţi, care prin sprijinul acordat Guvernului în 2012 şi 2013 au participat practic la rezultatele economice deosebite pe care anul 2013, de altfel, le-a avut pentru România.

După situaţia catastrofală 2009-2011, o Românie distrusă din punct de vedere economic şi social, anul 2012 a reprezentat în sfârşit ieşirea României din procedura de deficit excesiv, iar în anul 2013, împreună, toţi membrii Guvernului de atunci, şi toţi parlamentarii care au susţinut Guvernul au un merit la cifrele obţinute pentru 2013, şi anume: 3,5% creştere economică, 1% inflaţie.

Ştiţi foarte bine ceea ce s-a făcut în domeniul absorbţiei fondurilor europene, al păstrării macrostabilităţii şi al reparării nedreptăţilor comise în anul 2010 împotriva pensionarilor, împotriva bugetarilor, a militarilor, a diplomaţilor, a celor cu Grupa I şi II de muncă, toţi cei care au avut de suferit în urma regimului 2009-2011 care a adus atât de multă suferinţă şi atât de mult rău României.

Acestea sunt rezultatele pe care România şi Guvernul pe care îl conduc le-a obţinut, repet, în formula din 2012-2013 şi cu sprijinul majorităţii parlamentare, a majorităţii celor prezenţi, şi vreau să vă mulţumesc pentru acest lucru.

Referitor la ceea ce ne propunem în continuare, este extrem de important ca România în primul rând să-şi păstreze competitivitatea şi să sprijine cifrele care arată că economia românească, în special producţia industrială, exporturile au continuat să crească şi în anul 2014, după atingerea unor recorduri în 2013, să continue ritmul de absorbţie a fondurilor europene şi printr-o politică fiscal-bugetară să asigure, pe de o parte, stabilitatea României şi, pe de altă parte, această perspectivă de dezvoltare.

Vreau să amintesc faptul că în 2009, tot an electoral, an în care principalele proiecte politice se îndreptau spre alegerile prezidenţiale, România, practic, a suferit o catastrofă economică şi socială. Am verificat astăzi: deficitul bugetar a fost de 9,5% pe sistemul ESA şi tot atunci România s-a împrumutat cu 20 de miliarde de dolari de la instituţiile financiare internaţionale, bani pe care continuăm să-i returnăm şi în anul 2014, fără, evident, a mai împrumuta vreun ban de la aceste instituţii.

Vreau să precizez că, în primul rând referitor la preţurile la energie, în baza legii adoptate de dumneavoastră, de Parlamentul României, şi vreau să vă mulţumesc încă o dată tuturor celor care aţi votat această lege, lege de altfel promulgată de Preşedintele României, şi contestaţia acestuia a fost respinsă de Curtea Constituţională, miercuri, Guvernul va adopta hotărârea de guvern privind cota de energie regenerabilă care va fi subvenţionată, în aşa fel încât preţurile la energie electrică vor continua să scadă, atât pentru consumatorii casnici, cât şi pentru cei industriali.

Păstrarea preţurilor la energie în mod constant reprezintă în mod sigur un factor esenţial de competitivitate pentru România.

De asemenea...

Staţi un pic, să înţelegeţi şi dumneavoastră despre ce vorbesc, domnule Toader, staţi o secundă!

Tot miercuri, vreau să precizez că Guvernul va pune în discuţie eliminarea taxei de cogenerare pentru export, în acest fel fiind posibil şi fiind încurajate exporturile de energie ale României pe piaţa regională.

Pe data de 8 aprilie, Comisia Europeană va publica Regulamentul şi Ghidul prin care fiecare ţară membră va putea să asigure o schemă de reducere cu 85% pentru consumatorii industriali a cheltuielilor cu energia regenerabilă. Acestea sunt pentru energie electrică.

În ceea ce priveşte preţul la gaze, de la 1 aprilie, preţul pentru consumatorii casnici, în baza calendarului negociat de fostul guvern şi aplicat de noi, va creşte cu 2%. În schimb, pentru toţi cei aflaţi pe piaţa liberă, în baza documentelor care vor fi adoptate de guvern, preţul de referinţă va fi preţul de la 1 ianuarie 2014, în acest fel asigurând o constanţă a preţurilor la gaze pentru consumatorii industriali şi cei noncasnici de natură să asigure competitivitatea.

Alături de preţurile la energie, regimul fiscal-bugetar trebuie să asigure predictibilitate şi suntem cu totul hotărâţi ca acele obiective trecute în Programul de guvernare aprobat în decembrie 2012 de către Parlamentul României, şi anume reducerea cotelor de asigurări sociale la angajator cu 5 puncte procentuale şi aplicarea scutirii de impozit pe profitul reinvestit de la 1 iulie, să fie aplicată.

Voiam să fac o scurtă precizare de procedură. În solicitarea Grupului parlamentar naţional liberal se vorbeşte despre faptul că aceste măsuri au fost negociate şi convenite cu partenerii financiari internaţionali.

Vreau să precizez, fiind vorba de Scrisoarea de intenţie semnată de către ministrul de finanţe, Daniel Chiţoiu, şi Memorandumul semnat de către membrii Guvernului, inclusiv cei liberali, că nu a fost convenit acest lucru, ci îşi propune Guvernul să scadă aceste puncte procentuale. Evident că pe agenda de discuţii cu reprezentanţii Comisiei Europene, ai Fondului Monetar Internaţional şi ai Băncii Mondiale, această reducere figurează ca o condiţie absolut necesară şi obligatorie pentru continuarea dezvoltării economice şi a încurajării facilităţilor fiscale, a creării locurilor de muncă, începând cu data de 1 iulie.

Deci fac apel la Parlamentul României să susţină Guvernul în acest sens şi, evident, voi beneficia cu mare plăcere de expertiza colegilor liberali, pentru ca aplicarea acestor măsuri să aibă loc de la 1 iulie, aşa cum, de altfel, am convenit împreună în cadrul discuţiilor pe care le-am avut cu reprezentanţii instituţiilor financiare internaţionale.

Mai vreau să fac încă o dată însă o precizare: reducerea contribuţiilor de asigurări sociale cu 5 puncte procentuale pentru semestrul al II-lea va reprezenta un impact bugetar de 2,6 miliarde de lei. Înmulţiţi, pentru anul viitor, înseamnă 5,2. Asta înseamnă că având sprijinul Parlamentului, Guvernul îşi propune să reducă cheltuielile acolo unde pot fi reduse şi să obţină venituri bugetare suplimentare pentru a acoperi, repet, 2,6 miliarde pentru semestrul al II-lea şi 5,2 miliarde pentru anul 2015.

În acest context, vreau să fac încă o dată un apel către toate forţele politice reprezentate în Parlament - evident, campania electorală pentru alegerile pentru Parlamentul European, pentru alegerea Preşedintelui României sunt extrem de importante -, aş vrea însă ca tot ceea ce decidem în ceea ce priveşte relaxarea fiscală, în ceea ce priveşte promisiunile pe care le putem face în aceste campanii să aibă în minte anul 2009, atunci când promisiuni nerealiste, atunci când populismul excesiv a dus la catastrofa produsă în aprilie 2010, prin tăierea pensiilor şi a salariilor, prin creşterea TVA-ului cu 5 puncte procentuale.

Din fericire, domnul Boc, domnul Băsescu, colegii PDL-işti care atunci au participat la acel genocid economic şi social nu se mai află şi nu se vor mai afla la putere, însă fac un apel la toţi ceilalţi care atunci, alături de mine, aţi contestat populismul excesiv să ne propunem să realizăm ceea ce se poate realiza.

O spun încă o dată, reducerea contribuţiilor de asigurări sociale cu 5 puncte procentuale la angajator şi scutirea de impozit a profitului reinvestit sunt proiecte rezonabile, sunt proiecte posibile pe care ni le-am propus împreună şi pe care le vom realiza împreună, luptând în acelaşi timp cu populismul pe care-l cunoaşteţi foarte bine şi care în 2010 a produs acea catastrofă economică şi socială, pe care, oricum s-ar numi acum cei care erau atunci la putere, evident că România nu-l uită.

Vă mulţumesc pentru această ocazie şi cred că având preţuri competitive la energie şi o politică fiscal-bugetară de acest tip care să combine reducerile cu o disciplină financiar-bugetară vom reuşi şi în 2015, şi în 2016 să păstrăm, cu siguranţă, stabilitatea României şi să plătim toate prostiile şi toate contractele greşite încheiate inclusiv în anul 2008 de Ministerul Transporturilor.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc, domnule prim-ministru.

(Domnul Ludovic Orban vine la tribună.)

Numai o secundă, vă rog frumos, vă dau eu cuvântul. Domnul Orban, aşteptaţi un pic, vă dau eu cuvântul. Vreţi să staţi acolo?

(Către domnul Mircea-Nicu Toader.) Pe procedură, doriţi, da? Drept la replică pe procedură? A, că a zis numele dumneavoastră. Bine aţi venit, iertaţi-mă!

Domnul Toader, pe procedură.

Vă rog frumos, aveţi cuvântul.

Domnul Ludovic Orban:

Domnule preşedinte Zgonea...

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă rog.

Domnul Ludovic Orban:

Domnule deputat Victor Ponta, temporar, dar doar temporar premier...

Aş vrea să vă spun câteva cuvinte (Rumoare.) despre rostul prezenţei dumneavoastră aici, domnule deputat Victor Ponta.

Dumneavoastră nu vă aflaţi aici pentru că aşa vă doriţi dumneavoastră, ci pentru că, în conformitate cu articolul...

(I se întrerupe microfonul.)

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnul deputat, procedura... spuneţi-mi articolul, vă rog frumos.

Domnul Ludovic Orban:

Procedură... În conformitate cu art.182 al Regu... (I se întrerupe microfonul.)

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnul deputat, toţi suntem în sală în conformitate cu art.182, vă rog frumos să-mi spuneţi...

Domnul deputat, vă rog frumos să mă ascultaţi şi pe mine că v-am tăiat microfonul. Domnul deputat, pe 182, toţi suntem în sală pe acest articol, vă rog frumos să-mi spuneţi care este procedura pe care o invocaţi.

Aveţi cuvântul. Care este procedura pe care o invocaţi?

Domnul Ludovic Orban:

Domnule preşedinte Zgonea,

Dumneavoastră, în calitate de preşedinte al Camerei Deputaţilor, aveaţi obligaţia de a-l întrerupe pe domnul deputat Victor Ponta care se află astăzi aici nu pentru a vorbi vrute şi nevrute, pentru a bate câmpii pe alte teme decât pe temele pentru care a fost chemat să vorbească.

Din păcate, nu aţi făcut lucrul acesta şi am provocat această dezbatere fără ca noi... dar nu noi suntem importanţi, ci cetăţenii României... fără ca noi să aflăm când se va reduce contribuţia de asigurări de sănătate, fără ca noi să aflăm... (I se întrerupe microfonul.)

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Sesiunea de întrebări şi interpelări, după ora 18,00. Vă mulţumesc foarte mult. Îmi cer scuze că nu pot să dau curs luării dumneavoastră de cuvânt.

Domnul deputat Mircea Toader.

Domnule deputat, vă rog frumos...

Domnule deputat, vă rog frumos, v-am lăsat să vorbiţi. Nu mi-aţi spus nimic altceva decât că e 182 articolul temeiului. Vă rog frumos, cu tot respectul!

Vă rog frumos, daţi-i voie domnului deputat Mircea Toader...

Eu vă aştept şi 5 ani, să ştiţi, n-am nicio problemă, n-aveţi nicio competenţă să staţi acolo la microfon. Dacă credeţi că sunteţi aşa fotogenic la televizor, nu câştigaţi nimic.

Domnule deputat, vă rog frumos să luaţi loc în bancă. Colegul dumneavoastră, liderul grupului parlamentar, v-a informat că dezbaterea se face pe art.182 din Regulamentul Camerei Deputaţilor.

Domnule deputat, comentariile dumneavoastră se fac dacă vă dau cuvântul ca reprezentant al Partidului Naţional Liberal, atunci când vor lua cuvântul colegii noştri din grupurile politice parlamentare. Şi atunci declaraţia dumneavoastră politică poate să fie suport pentru argumentaţie. Deocamdată, nu pot să vă dau cuvântul. Vă rog frumos să părăsiţi microfonul. Discursul dumneavoastră este un discurs de reprezentant al grupului politic parlamentar. Vă rog frumos, este art.182 din Regulament, eu sunt obligat să respect Regulamentul. Vă rog frumos.

Domnule deputat Mircea Toader aveţi cuvântul, vă rog frumos. (Vociferări.)

Domnul Ludovic Orban:

Mulţumesc că mi-aţi dat drumul. Închei prin a-l ruga pe domnul ministru pentru Relaţia cu Parlamentul, domnul Eugen Nicolicea, să-l consilieze pe domnul care-i este temporar şef şi pe dumneavoastră, domnule preşedinte Zgonea, să nu vă comportaţi ca un subaltern. (I se întrerupe microfonul.)

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă mulţumesc foarte mult, domnul deputat. Vă rog frumos să luaţi loc în bancă. Sesiunea de declaraţii politice, marţea dimineaţa, la ora 8,00. Cu mare plăcere... Domnul Dan Motreanu va fi mâine-dimineaţă. Veţi putea vorbi cât doriţi dumneavoastră...

Domnule vicelider al grupului politic parlamentar, aveţi cuvântul. Domnul deputat Toader, scuzaţi-mă!

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Domnule preşedinte,

Domnule prim-ministru,

Sigur că m-a atenţionat premierul. Întrebam colegii de lângă mine: domnule, dezbatem problema de energie sau problema ridicată de liberali? Acela a fost motivul pentru care am dat impresia că sunt neatent. Nu, am fost foarte atent. A fost prezentarea unor măsuri energetice şi cred că, aşa cum prevăd Regulamentul şi Constituţia, premierul poate oricând... şi îl aşteptăm să vină în plenul Camerei să ne expună ceea ce doreşte Guvernul pe tema energiei, care este o problemă foarte importantă. Noi să dezbatem azi problema pe care a ridicat-o Partidul Naţional Liberal: când şi cum şi ce facem cu CAS-ul şi cu impozitul reinvestit.

Acelea sunt temele care trebuie discutate astăzi, nimic altceva.

Ca şi prelegerea domnului prim-ministru, a fost un fel de moţiune de cenzură de acum doi ani pentru Partidul Democrat Liberal. S-a terminat! Sunteţi la guvernare, vă rog guvernaţi!

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă mulţumesc foarte mult, domnule deputat.

Conform regulamentului, urmează dezbateri şi luări de cuvânt din partea grupurilor politice parlamentare şi a deputaţilor neafiliaţi. O să vă rog frumos să-mi daţi lista.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, domnul deputat Marian Neacşu. Se pregăteşte, din partea Grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal, domnul deputat Eugen Nicolăescu.

Domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Marian Neacşu:

Domnule prim-ministru,

Doamnă şi domnilor miniştri,

Domnule preşedinte al Camerei Deputaţilor,

Înainte de a trece şi a face prezentarea pentru care mă aflu în faţa dumneavoastră, nu pot să încep aceasta până nu îmi exprim regretul pentru partea penibilă de opoziţie la care am fost martor cu câteva momente mai devreme. Trebuie să recunosc că eu aveam şi am în continuare alte aşteptări de la această dezbatere. Sunt convins că toţi cei care vor vorbi după mine vor păstra tonul decent şi serios al acestei dezbateri pentru că, nu-i aşa, aceasta ne-am propus şi pentru aceasta ne aflăm aici.

Înainte de a trece la tema centrală a discuţiei de astăzi, temă pe care am reuşit să o aflăm cu destul de multă greutate, nu pot să nu reiterez argumentul de oportunitate pe care l-am ridicat şi în şedinţele de Birou permanent şi de săptămâna trecută, şi de săptămâna aceasta, referitoare la modul în care a fost solicitată această dezbatere. Evident că pe fond, invocând prevederile art. 182 din regulamentul nostru, colegii noştri de la Partidul Naţional Liberal au dreptate şi demersul pare să fie îndreptăţit. Dar, pe de altă parte, nu pot să nu remarc faptul că vin acum să conteste două elemente importante din programul de guvernare, iar astăzi se împlinesc două săptămâni de când premierul Victor Ponta a venit în faţa Parlamentului şi şi-a asumat răspunderea pe acest program de guvernare, care - şi lucrul acesta trebuie remarcat din nou - conţine în cvasitotalitate toate principiile, toate ideile importante de guvernare pe care ni le-am asumat, alături de colegii noştri liberali, alături de colegii noştri conservatori şi de cei de la Uniunea Naţională pentru Progresul României în Programul de guvernare al USL.

De aceasta ar fi trebuit să aibă - dacă în momentul acela contestau Programul de guvernare -, ar fi trebuit să depună la momentul acela o moţiune de cenzură, lucru pe care nu l-au făcut şi trebuie să recunosc că apreciez acest lucru. Nu l-au făcut şi pentru faptul că aceea s-ar fi dovedit, măcar pe jumătate, o moţiune de autocenzură şi, aşa cum am apreciat faptul că nu au depus moţiunea de cenzură, nu pot să nu remarc şi să nu apreciez şi rolul, şi poziţia, şi performanţele pe care miniştrii liberali le-au avut în cele două cabinete Ponta de până acum.

Stimaţi colegi,

Cel mai puternic argument al unui guvern performant este creşterea economică. A amintit aici premierul şi vă este cunoscut fiecăruia dintre dumneavoastră că acea creştere economică de 3,5% pe care România a înregistrat-o în 2013, într-un guvern din care au făcut parte şi colegii noştri care astăzi contestă unele dintre măsurile pe care ne-am propus să le continuăm, să le ducem mai departe - şi nu-s măsuri noi - acest indicator a surprins lumea finanţelor şi în România, şi în Europa.

România s-a poziţionat între primele economii care dau semne de stabilitate şi de ieşire din criza economică. Tabloul general al economiei în 2013, faţă de perioadele similare, faţă de anul 2009, faţă de anul 2010, faţă de anii în care românii erau obligaţi să suporte tăieri de salarii, tăieri de pensii, o guvernare de austeritate sunt absolut evidente.

Dacă în anul 2010 inflaţia se situa la 7,96%, la finele anului 2013 a atins cel mai mic nivel de după Revoluţie şi până acum, respectiv 1,55%.

Dacă în anul 2009 absorbţia fondurilor europene era ceva mai mică de 1%, respectiv 0,73%, în 2011 procentul a crescut până la 5,55% şi am reuşit, prin măsurile care au fost luate de Guvernul Ponta, de miniştrii de linie şi până la urmă, de ce nu, şi de Parlament, care a asigurat instrumentele necesare, am reuşit să ducem nivelul de absorbţie până la 33% - 34%, cifre care evident că şi în acest an vor creşte.

În 2013, faţă de 2012, exporturile au crescut cu 10%, de la 45,05 miliarde de euro la 49,56 miliarde.

De asemenea, în 2013 deficitul comercial al României a scăzut cu 3,9 miliarde de euro faţă de 2012.

Creşterea economică înregistrată în 2013 a fost determinată de creşterea producţiei industriale şi a productivităţii industriale, de creşterea producţiei şi a productivităţii agricole, de creşterea productivităţii muncii. Deci, discutăm despre o creştere reală, sustenabilă a economiei care, aşa cum a amintit nu cu multe minute în urmă aici premierul României, va permite ca în acest an - şi îmi pare tare rău că unul dintre colegii mei antevorbitori a fost ocupat cu alte lucruri decât a fi atent la ceea ce se discută aici şi la subiectul dezbaterii - va face posibil, aşa cum spuneam, ca cele două măsuri pe care cu toţii ni le dorim, cu care mediul de afaceri ne-a sesizat şi de care are nevoie, pe care şi partenerii noştri străini le apreciază, respectiv reducerea cu 5 puncte procentuale a CAS-ului la angajator şi respectiv reducerea impozitului pe profit pentru profitul reinvestit, toate aceste măsuri, spuneam, au rămas, aşa cum se preciza aici, pe agenda noului Guvern.

Faptul că acum s-a decis ca o parte a vechiului USL să treacă pe margine şi de acolo să critice nişte lucruri pe care ni le-am asumat cu toţii, nişte lucruri despre care ştim cu toţii că sunt bune, pozitive şi necesare pentru economie şi pentru mediul de afaceri, este o opţiune politică personală a fiecăruia dintre noi.

Noi, cei din Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat, alături de cei care formăm acum majoritatea parlamentară şi care sprijină actualul Guvern, ne însuşim întru totul lucrurile conţinute în Programul de guvernare, chiar dacă o parte dintre obiective ar putea fi socotite de factură liberală, o parte dintre ele de factură social-democrată, guvernarea nu este nici liberală, nici social-democrată, guvernarea este pentru cetăţeni, guvernarea este a lor şi trebuie să se întoarcă în folosul oamenilor.

Stimaţi colegi,

În final, aş vrea să vă asigur că astfel de dezbateri vor fi dintotdeauna susţinute şi binevenite.

De asemenea, este normal - şi am să fac lucrul acesta - să adresez şi felicitări şi mulţumiri primului-ministru care se află la un al treilea astfel de demers în Parlamentul României, în condiţiile în care în toţi cei trei ani şi jumătate de mandat, minus vreo două luni în care a fost doar interimar, premierul Emil Boc nu a fost prezent niciodată să prezinte un raport despre starea naţiunii până la urmă, că acestea sunt lucrurile care se prezintă în Parlament.

Din aceste considerente, aşa cum am precizat şi ceva mai devreme, susţinem astfel de iniţiative. Premierul însuşi a susţinut astfel de iniţiative şi, dacă îmi permiteţi un punct de vedere cu caracter personal, aşa cum a discutat puţin mai devreme, lucruri legate de oportunitate, poate că nu era cel mai potrivit moment acum, poate că discuţia aceasta ar fi trebuit să aibă loc după ce actualul Guvern, actualii miniştri şi în mod deosebit ministrul de finanţe, care are două săptămâni de când este în funcţie, ar fi putut să realizeze care sunt cu adevărat nu numai perspectivele economice, ci şi nivelul de încasare şi de realizare a veniturilor bugetare, pentru ca cele două măsuri benefice, bune, de care am amintit aici, să fie puse în practică.

În final, permiteţi-mi să vă mulţumesc şi celor care aţi solicitat această dezbatere şi celor care au venit să o susţină, respectiv premierului României..., al României, domnule Orban, şi al nostru, al tuturor, miniştrilor care sunt prezenţi aici, Biroului permanent al Camerei Deputaţilor care, prin dezbaterile constructive avute şi săptămâna trecută, şi săptămâna aceasta, a decis că aceasta este o temă importantă, necesară şi că este şi bine, şi util ca premierul României să lămurească aceste probleme.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc, domnule deputat.

Are cuvântul domnul deputat Eugen Nicolăescu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal.

Domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Domnule preşedinte,

Domnule prim-ministru,

Doamnă ministru,

Domnule ministru,

Stimaţi colegi,

În primul rând aş dori să-l rog pe domnul preşedinte să intervină şi să nu mai fie deranjat domnul prim-ministru când noi vorbim.

Domnule preşedinte, poate interveniţi să fie domnul prim-ministru liber, să poată să asculte, să poată să-şi noteze şi atunci când este cazul, dacă este cazul...

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Eu n-am competenţe, numai chestorii au, ştiţi!

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Partidul Naţional Liberal a iniţiat această dezbatere parlamentară pe teme economice la care, după cum vedeţi, este invitat primul-ministru, din două motive: în primul rând pentru a discuta despre măsurile pe care noi, liberalii, le susţinem pentru stimularea economiei. Şi aici evident este vorba de cele două măsuri importante: reducerea contribuţiilor de asigurări sociale cu cinci puncte procentuale la angajatori şi neimpozitarea profitului reinvestit.

În al doilea rând, pentru că oamenii au dreptul să audă de la dumneavoastră, domnule prim-ministru, când o să fiţi lăsat, să afle de la dumneavoastră răspunsuri clare şi fără echivoc.

Ne-aţi prezentat, în urmă cu câteva săptămâni, un aşa-zis program, un fel de declaraţie din care, din păcate, nu s-au înţeles cu adevărat priorităţile dumneavoastră. Dacă atunci când PNL a făcut parte din cabinet angajamentele Guvernului erau clare şi aveau termene precise, astăzi nu le mai spuneţi oamenilor nimic sigur. Nu mai ştim ce anume exact vă propuneţi să faceţi şi când, ci doar că românii vor trăi mai bine şi vor putea spera la locuri de muncă, şi citez din programul dumneavoastră: "Atunci când cadrul fiscal-bugetar o va permite".

Domnule prim-ministru,

Locurile de muncă şi investiţiile - acestea sunt preocupările majore din societatea românească. Oamenii le aşteaptă de la dumneavoastră. Noi, liberalii, v-am propus încă de când eram parteneri de alianţă, soluţii care răspund tocmai acestor aşteptări: reducerea CAS cu 5 puncte procentuale la angajator şi neimpozitarea profitului reinvestit.

Într-o ţară ca România, în care taxarea muncii este printre cele mai mari din Europa, reducerea contribuţiilor de asigurări sociale pe care noi, liberalii, o susţinem poate însemna mai multe locuri de muncă noi, mai puţini bani plătiţi la negru şi evident salarii mai mari. Un CAS mai mic este nu doar o măsură pentru mediul de afaceri, ci şi pentru angajaţi, este o şansă de a mişca economia pe care nu aveţi voie nici să o ignoraţi, nici să o amânaţi.

Într-o ţară în care investiţiile s-au oprit din lipsă de bani, iar finanţarea prin sistemul bancar este dificilă, după cum toată lumea ştie, neimpozitarea profitului reinvestit este o soluţie pentru mediul de afaceri, care are nevoie de resurse financiare alternative pentru a se dezvolta.

Vorbiţi şi despre strategia de reindustrializare a României, despre atragerea de capital autohton în sectoare economice cu potenţial de creştere. Dacă le doriţi cu adevărat, adoptaţi imediat măsura pe care v-am propus-o.

Despre cele două propuneri ale PNL ţin să vă mai reamintesc câteva lucruri: ele au reprezentat promisiuni şi angajamente publice, le-am agreat împreună încă din 2011, când USL a prezentat proiectul economic pentru România, le-am reafirmat în campania electorală din 2012 şi le-am inclus în Programul de guvernare al USL pentru perioada 2013 - 2016.

Reducerea CAS cu cinci puncte procentuale la angajator şi neimpozitarea profitului reinvestit au fost discutate şi convenite inclusiv cu organismele financiare internaţionale şi reconfirmate cu prilejul misiunii de evaluare din luna ianuarie a acestui an. Am parcurs împreună aceste etape şi am reuşit să stabilim în cadrul negocierilor chiar termenul de 1 iulie pentru aplicarea lor.

Domnule prim-ministru,

Constatăm că v-aţi răzgândit cu privire la aceste măsuri, ca şi la altele. Poate o să-mi spuneţi că mai devreme, în cuvântul dumneavoastră, le-aţi reafirmat, dar numai a le spune nu înseamnă că vreţi să le şi faceţi. Noi avem impresia că le amânaţi, folosind pretextul cadrului bugetar. În aceste condiţii, se impun câteva întrebări la care aşteptăm răspuns din partea dumneavoastră: când aţi vorbit serios? Atunci când v-aţi angajat în faţa opiniei publice şi a PNL, care vă era partener de guvernare, şi a organismelor internaţionale că veţi introduce aceste măsuri de la 1 iulie 2014 sau acum, când le amânaţi pentru un termen incert?!

A doua întrebare: când ne spuneţi adevărul? Atunci când vă lăudaţi cu mersul economiei şi ne citaţi cifre şi statistici care ne spun ce bine o duc oamenii sau când refuzaţi să luaţi măsuri de relaxare fiscală şi stimulare a economiei, motivând că nu vă permite bugetul?

Domnule prim-ministru,

Sunteţi responsabil de deciziile Executivului, de stabilirea priorităţilor de politici publice ale Guvernului? Dacă sunteţi, atunci nu le condiţionaţi de cadrul fiscal-bugetar, ci adaptaţi cadrul fiscal-bugetar în funcţie de priorităţi şi nevoi. Vă reamintesc că PSD s-a opus în trecut şi cotei unice, de frica impactului bugetar, iar realitatea a dovedit că ceea ce aparent ar pierde bugetul pe termen scurt, câştigă economia pe termen lung.

A venit timpul ca politica fiscală să conducă politica bugetară în România, şi nu invers, după modelul aplicat cu înverşunare de Guvernarea Băsescu - Boc, pe care văd că l-aţi preluat.

Mă aşteptam ca doamna ministru Petrescu, cu alte studii, venind cu altă mentalitate, să ajute Guvernul să înţeleagă că e nevoie de o schimbare de mentalitate. Să trecem de la un buget făcut în mod comunist, să trecem la o politică fiscală care să facă un buget bogat.

În fine, ar trebui să ne răspundeţi: vreţi sau nu vreţi să reduceţi cota de asigurări sociale cu cinci puncte procentuale? Vreţi sau nu vreţi să scutiţi de la impozitare profitul reinvestit? Şi dacă da, aşa cum teoretic aţi pretins, când veţi face acest lucru? Vă cerem să spuneţi clar, ca să audă toţi oamenii din această ţară şi să aveţi curajul să vă asumaţi public un răspuns, oricare ar fi el. În acest moment, adoptarea celor două măsuri ţine doar strict de voinţa şi decizia politică a dumneavoastră, de nimic altceva.

Săptămâna trecută ne-am întâlnit cu reprezentanţi ai mediului de afaceri tocmai pentru a pregăti această întâlnire, aceştia şi-au exprimat nemulţumirea pentru neluarea în considerare a propunerilor lansate, a adoptării de soluţii pentru un mediu de afaceri mai prietenos, mai stimulativ, dar şi a absenţei dialogului efectiv cu Guvernul.

Domnule prim-ministru,

Dacă vreţi cu adevărat locuri de muncă şi investiţii în România, aveţi ocazia acum, în această dezbatere, să vă angajaţi în faţa Camerei Deputaţilor că veţi aproba cele două măsuri până la 1 mai, astfel încât să fie aplicate şi să producă efecte în economie începând cu 1 iulie. Grupul parlamentar al PNL este primul care va face tot ce va depinde de el ca un asemenea proiect de lege să fie aprobat până la 1 mai anul curent.

Dacă Guvernul, în schimb, nu va lua nicio decizie clară până la 1 mai, atunci Grupul parlamentar al PNL este decis să depună o moţiune de cenzură la adresa Executivului pe care-l reprezentaţi, domnule Victor Ponta.

Vă mulţumesc, domnule preşedinte. (Aplauze.)

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă mulţumesc şi eu foarte mult.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat Liberal, doamna Andreea Paul.

Doamna deputat, aveţi cuvântul. Timpul alocat este de cinci minute să ştiţi, doamna deputat.

Doamna Maria-Andreea Paul:

Bună ziua, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Daţi-mi voie de la bun începutul dezbaterii să-i predau domnului premier Victor Ponta şapte soluţii ale Partidului Democrat Liberal, şapte proiecte de lege pentru relaxare fiscală depuse în Parlamentul României încă de anul trecut. (Îi înmânează domnului prim-ministru Victor-Viorel Ponta dosarele.)

Cred că n-aţi uitat, domnule premier, că la mijlocul anului trecut o întreagă delegaţie a Partidului Democrat Liberal s-a întâlnit cu dumneavoastră - am luat parte la acea întâlnire - şi am agreat de comun acord să susţineţi două proiecte de lege înaintate de PDL în Parlamentul României. Era vorba de reducerea CAS-ului cu cinci puncte procentuale şi de crearea Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Întreprinzătorilor. Iată că se face aproape un an şi nu v-aţi ţinut de cuvânt!

Sunteţi, însă, la a treia guvernare, Ponta 3, şi vă dovediţi un sac fără fund de erori şi de neputinţe. Este inadmisibil să vorbiţi dumneavoastră despre menţinerea competitivităţii, când ştiţi bine că în raportul Băncii Mondiale "Uşurinţa de a derula afaceri" România a căzut în prezent pe ruşinosul loc -134 în lume, la plata taxelor, tema de astăzi, şi pe locul ruşinos - 174 în lume, la accesul la costul la electricitate, de aproape două ori mai mult dacă raportăm acest cost la nivelul de trai în România faţă de Bulgaria.

Stăm foarte prost! România devine, cu economia sa, din ce în ce mai mică, iar în raportul global al competitivităţii suntem aspru taxaţi, nu doar pentru plata taxelor, ci mai ales pentru povara administrativă şi pentru lipsa de încredere în politicieni, iar aici argumentul este unul transparent. Aţi "faultat" capitalul autohton, prin nepăsare şi prin absenţa soluţiilor economice, fiscale şi energetice.

Spuneam, însă, că sunteţi în eroare. Mă mir că nu aţi fost consiliaţi şi că nu vi s-a explicat că industria în plină criză economică a crescut în România din 2008 până în 2012 cu aproape 10 procente şi a fost cea mai rezistentă în criza economică, în timp ce PIB-ul scădea. Mă mir că nu vă aduceţi aminte că în anul 2009, când s-a agreat semnarea Acordului de împrumut al României cu FMI, PSD era la guvernare. Şi dumneavoastră eraţi la guvernare, domnule premier Victor Ponta, aţi uitat?! (Aplauze.)

Mulţumesc, dragi colegi.

Premierul Victor Ponta astăzi ocoleşte dezbaterea de fond despre taxe, despre modul în care au nenorocit fiscalitatea în România şi mediul de afaceri cu taxe şi impozite. Nu ne-a răspuns la întrebarea de ce creşte evaziunea şi nu se încasează bani la buget, în schimb, premierul Ponta vrea să-i lase pe parlamentari, adică pe dumneavoastră, pe noi, spectatori şi să dezbată un pachet de măsuri pe energie, un pachet despre care deputaţii şi opinia publică nu ştiu nimic înaintea dezbaterii parlamentare. Acesta nu este altceva decât un banal joc de imagine, o ipocrizie, cinism, aceasta nu se numeşte dezbatere! Sâmbătă, ministrul dumneavoastră, Răzvan Nicolescu, nu răspundea presei într-o emisiune televizată, la întrebarea: care sunt măsurile care se întrevăd în acest pachet de măsuri. Nu ştia, habar nu avea! Nici liberalii, din păcate, colegii noştri astăzi de Parlament, nu stau deoparte de acest joc politic de imagine, ci intră într-o competiţie accelerată de imagine.

Zero soluţii! După 22 de luni de guvernare PSD şi PNL, în care aţi avut ministrul de finanţe, nu aţi redus nici CAS, nu aţi scutit de impozit nici profitul reinvestit, ci dimpotrivă aţi crescut taxarea.

Astăzi avem, aşadar, câteva certitudini: şomajul în anul 2013 a crescut cu peste 48.000 de persoane; firmele intrate în insolvenţă...

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

O să vă rog frumos să finalizaţi, mai aveţi 20 de secunde. Vă mulţumesc foarte mult.

Doamna Maria-Andreea Paul:

Mă apropii.

Firmele intrate în insolvenţă pe zi, în medie, în 2013 sunt de două ori mai multe decât în plină criză economică. Aţi introdus 35 de taxe noi şi impozite majorate şi aţi tăiat din buzunarele românilor aproape 8 miliarde de lei. Vă dau câteva exemple concrete şi îi mulţumesc premierului că stimulează dezbaterea, în sfârşit încercăm să construim o dezbatere. Câteva exemple concrete: aţi indexat accizele cu inflaţia de 4,7 procente şi aţi mai tăiat 1,1 miliarde de lei din buzunarele românilor. N-aţi făcut altceva decât să abandonaţi practica utilizării cursului de referinţă euro-leu de la 1 octombrie, anunţat de BC. N-aţi făcut acelaşi lucru, în schimb, şi la indexarea pensiilor.

Aţi introdus acciza nouă la carburanţi...

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Doamna deputat, aţi depăşit cu un minut cele cinci minute. Tot finalizaţi... Vă apropiaţi de final, vă rog frumos!

Doamna Maria-Andreea Paul:

În regulă, credeam că ascultaţi de recomandarea premierului.

Atunci am să trec peste argumentele tehnico-economice căci, nu-i aşa, nu e timp în Parlament, şi închid prin a spune că dacă...

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Câţi v-au votat, doamnă, atâta timp aveţi! Câţi v-au votat atâta timp aveţi! (Aplauze.) Dar nu pot să mă apropii de timpul domnului Nicolăescu, îmi cer scuze că vă spun. 20 de secunde mai aveţi, vă rog frumos!

Doamna Maria-Andreea Paul:

La glume staţi bine!

Dacă s-ar fi aplicat reducerea CAS-ului, solicitată de Partidul Democrat Liberal încă de la mijlocul anului trecut, am fi asistat astăzi la un plus de creştere economică de 0,5 procente.

Dacă aţi fi transparentizat cheltuielile publice, am fi avut astăzi un plus de creştere economică cu încă un punct procentual. Preţul la gaze la noi creşte, la bulgari scade de la 1 aprilie. Preţul la benzină la noi creşte, în Uniunea...

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Doamna deputat, vă mulţumesc foarte mult. Aţi consumat şapte minute din cele 15 care vi s-au alocat, conform votului colegilor dumneavoastră din Biroul permanent.

O să-l rog frumos pe domnul deputat László Borbély, în numele Grupului parlamentar al UDMR, să ia cuvântul.

Domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Borbély László:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Domnule prim-ministru,

Doamna ministru,

Domnilor miniştri,

Astăzi participăm, după părerea mea, la o discuţie benefică şi salut atât iniţiativa colegilor liberali, cât şi, de fapt, reacţia promptă a premierului. Avem nevoie de asemenea discuţii şi avem nevoie de asemenea discuţii în societatea din România. Avem foarte multe canale de televiziune, dar vedem foarte rar - şi probabil nu din vina presei - vedem foarte rar dezbateri pe fond despre economia noastră, despre care ar fi posibilele alternative sau diferitele concepţii economice şi fiscale.

Avem un Program de guvernare pe care, din păcate, îl citim mai rar. Şi acum, când am avut discuţia în Parlament, am demonstrat că sunt unele prevederi în Programul de guvernare care, evident, ar trebui citite şi - e clar - ar trebui aplicate.

În ceea ce priveşte discuţia pe fond.

Eu sper - şi nu putem în trei minute sau în cinci minute să aprofundăm acest subiect. Dar eu sper că Programul de guvernare aprobat de Parlament în 2012, Program de guvernare al USL-ului, în acest Program de guvernare, probabil s-au regăsit atât doleanţele liberalilor, cât şi doleanţele PSD-ului, nu este un program de guvernare care să nu poată fi pus în practică, după părerea noastră.

De aceea am luat decizia politică să acceptăm acest Program de guvernare şi să-l ducem la bun sfârşit. Dar sunt câteva condiţii. O condiţie e - şi-i urez mult succes doamnei ministru Petrescu - să avem un ministru de finanţe cu viziune şi să pună în practică, pe termen nu numai scurt, ci mediu şi lung, o politică fiscală şi economică de care am dus lipsă. Au fost guverne care au venit şi au schimbat politica fiscală în timpul guvernării, timp de patru ani de trei-patru ori. Ce ne cere Uniunea Europeană? Ne cere coerenţă, cere o previziune, ne cere stabilitate.

De aceea, dacă vorbim de UDMR, noi am avut unele propuneri, eu zic, foarte pertinente. Sprijinim reducerea CAS-ului, sprijinim IMM-urile şi toate acele măsuri care au fost luate şi vor fi luate şi sprijinim o descentralizare reală care va însemna mai mulţi bani la autorităţile publice locale, care va însemna mai mulţi bani la buget.

Deci, eu cred că va trebui să continuăm seria acestor dezbateri, poate lunar, pentru că aici, în Parlament, trebuie să discutăm aceste probleme. Dar, concret, nu în funcţie de campanii electorale, nu în funcţie neapărat de situaţia noastră de a fi în opoziţie sau la putere, ci pe baza unor soluţii concrete pentru cetăţeni.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc, domnule deputat.

O să o rog pe doamna deputat Cornelia Negruţ, din partea Grupului parlamentar al Partidului Conservator. Scuzaţi-mă. Din partea Grupului parlamentar al PP-DD nu este nimeni.

Eu v-am rugat frumos. Nu aţi anunţat, doamnă deputat. Sunteţi şi vicelider. Am rugat frumos ca cineva să-i informeze pe cei doi secretari, conform regulamentului.

Aveţi cuvântul, doamnă deputat, 5 minute, vă rog frumos. De aceea nici nu v-am citat.

Doamna Luminiţa-Pachel Adam:

Grupul parlamentar al Partidului Poporului-Dan Diaconescu consideră că demersul de astăzi reprezintă doar un exerciţiu de imagine pe care Partidul Naţional Liberal îl face şi, în afară de un demers demagogic, noi nu vedem nimic mai mult. Până acum două-trei săptămâni, parteneri de guvernare fiind, nu şi-au pus aceste întrebări şi nici nu au căutat soluţii.

Partidul Naţional Liberal ar fi trebuit să ştie că nu s-au întreprins măsuri pentru sprijinirea mediului privat, nu s-au întreprins măsuri pentru a avea cu adevărat o creştere economică. Acest fapt ne dovedeşte că nici acum, după doi ani în care au fost la putere, nu au o viziune economică, ci doar una electorală.

Am asistat acum la un loc politic în această sală, joc în care cei care întreabă cunosc deja răspunsurile, iar cei care răspund nu vin cu soluţii viabile pentru relansarea economiei naţionale, soluţii care să ne şi convingă.

Partidul Poporului-Dan Diaconescu, singurul partid care nu a fost la guvernare, considerăm noi că face cu adevărat opoziţie, şi nu cu vorbe, ci prin intermediul proiectelor pe care le promovează, încercând în felul acesta să-şi îndeplinească promisiunile făcute în faţa electoratului. Am venit cu mesajul lor în Parlament, încercăm să le apărăm interesele.

Suntem de acord cu tema de dezbatere propusă astăzi, aceea a viziunii Guvernului cu privire la redresarea economiei româneşti, a măsurilor economice importante, a reducerii CAS-ului, a scutirii de impozite, dar le reamintim că şi actualul Guvern şi cel de dinaintea lui, USL, s-au lăudat doar cu o creştere economică, însă această creştere nu s-a datorat nicidecum unor măsuri economice pozitive, ci doar creşterii exportului de produse agricole, adică s-a mai uitat Dumnezeu şi la noi.

Dorim, deci, fapte, nu vorbe. Şi, de asemenea, dorim ca cineva să-şi asume şi răspunderea pentru eşecuri. Nu considerăm că mărirea taxelor şi impozitelor este o soluţie pentru redresarea economică, dar nu considerăm nici că tăierea pensiilor şi salariilor ar fi una.

Ştim că suntem în preajma alegerilor, dar vă rog, domnilor guvernanţi, să veniţi cu măsuri concrete pentru îmbunătăţirea nivelului de trai, şi nu cu noi promisiuni electorale.

De asemenea, pe dumneavoastră, stimaţi colegi, vă invit să lăsăm disputele politice şi de imagine şi să facem ceva concret pentru cetăţenii acestei ţări.

Mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Doamnă deputat, vă mulţumesc foarte mult.

O rog pe doamna deputat Cornelia Negruţ să ia cuvântul în numele Grupului parlamentar al Partidului Conservator.

Doamnă deputat, aveţi cuvântul.

Doamna Cornelia Negruţ:

Domnule prim-ministru,

Doamnă ministru,

Domnilor miniştri,

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Dincolo de dezbaterea ideologică privind reducerea contribuţiilor sociale, trebuie să acordăm o mare atenţie efectelor concrete pe care le poate avea o asemenea măsură la toate nivelurile societăţii şi economiei.

Consider că nu este suficient să ne raportăm doar la teoria conform căreia reducerea CAS-ului generează automat noi locuri de muncă, iar aceasta să fie unicul unghi de abordare a subiectului.

Tocmai de aceea se impune să avem în vedere dezbaterea pe acest subiect complex din cel puţin trei paliere - bugetar, mediul de afaceri şi social.

1. Bugetar: prin comparaţie cu execuţia bugetară pe 2013, calculele din prezent bazate pe contextul creşterii economice prognozate pentru 2014 şi, implicit, al creşterii încasărilor şi cheltuielilor bugetare, ar duce spre concluzia că reducerea cu cinci puncte procentuale a CAS-ului ar însemna, de fapt, o scădere cu 11,23% a încasărilor din contribuţiile sociale; ar rezulta un efort bugetar de un an de zile al acestei reduceri de aproximativ 5,79 miliarde de lei, respectiv aproape 3% din veniturile bugetare corespunzătoare anului 2013.

Este o sumă considerabilă care, în condiţii normale, nu poate fi acoperită nici măcar din creşterea acciziei pe combustibil sau din impozitul pe construcţii speciale, ale căror încasări prognozate pentru un singur an nu depăşesc cifra de 800 de milioane de euro, sumă destinată, conform poziţionărilor publice de până acum, investiţiilor în infrastructură.

Practic, ca să acoperim acest deficit bugetar, ar fi necesar să crească gradul de ocupare din economie la un nivel de salariu mediu cu peste 11 procente. În consecinţă, într-un an ar trebui să apară aproximativ 570 de mii de noi locuri de muncă, cu un nivel de salarizare mediu.

Din această perspectivă, se impune o singură concluzie clară, şi anume, aceea că reducerea CAS-ului cu cinci puncte procentuale nu poate genera o acoperire imediată pentru bugetul de stat din crearea de noi locuri de muncă. Crearea de noi locuri de muncă poate să reprezinte un efect imediat al reducerii contribuţiilor asigurărilor sociale, dar aceasta este mai degrabă un element de discurs decât unul de calcul economic.

Rămâne fără echivoc faptul că va fi nevoie de un efort bugetar din altă parte, pentru a susţine o astfel de măsură, fie prin creşterea veniturilor bugetare, fie prin reducerea unor cheltuieli.

2. Mediul de afaceri: dacă din punct de vedere bugetar această măsură nu este sustenabilă, cu siguranţă ea ar aduce în schimb un avantaj major mediului de afaceri. Astfel, putem contabiliza cel puţin şase efecte benefice ale acestei măsuri. Unu: pentru angajatorii care au nevoie de forţă de muncă, costul acesteia va fi mai scăzut. Doi: angajatorii care nu au nevoie de forţă de muncă primesc un balon de oxigen financiar, aceştia rămânând cu mai multe fonduri la dispoziţie; putem evita, astfel, insolvenţe şi falimente. Trei: creşterea competitivităţii economice româneşti, deoarece scăderea costurilor cu munca înseamnă un argument foarte serios pentru posibili investitori străini; până acum, ne aflăm pe locul 7 la nivelul Uniunii Europene...

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Doamnă deputat, vă fac şi dumneavoastră aceeaşi rugăminte - aţi depăşit timpul, vă rog frumos să finalizaţi. Vă mulţumesc mult.

Doamna Cornelia Negruţ:

Da, închei.

Din punct de vedere social, nu există un prim impact al acestei măsuri, ea nu contribuie în mod direct nici la creşterea veniturilor populaţiei, implicit nu contribuie nici la mărirea nivelului de trai al angajaţilor.

În concluzie, s-ar putea adopta o soluţie de compromis care să presupună o reducere a CAS-ului cu cinci puncte procentuale într-o manieră etapizată. Mă refer la două puncte în acest an şi, în funcţie de efectele economice ale acestei măsuri, pe care le putem cuantifica abia la sfârşitul anului 2014, se poate merge în zona scăderii CAS-ului cu încă trei puncte procentuale începând cu 2015 sau 2016.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă mulţumesc, doamnă deputat.

Din partea Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale, domnul deputat Aurel Vainer.

Domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Aurel Vainer:

Domnule preşedinte al Camerei Deputaţilor,

Domnule prim-ministru,

Stimate colege, stimaţi colegi,

După opinia noastră, a membrilor Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale, tema prezintă un real interes de mare actualitate şi necesitate, o dezbatere concretă pe problemele relansării economiei româneşti, chiar în condiţiile prognozei foarte favorabile înfăţişate de primul-ministru.

Trebuie să facem mai mult ca lucrurile să se simtă real în economie, în punga oamenilor, în viaţa oamenilor. De aceea, fără a intra în consideraţii teoretice, de altfel, nu cred că trebuie a cantona discuţia economiei româneşti numai la aceste două măsuri. Sunt foarte minimale, noi trebuie să gândim mai mult, mai complex, mai larg. Şi dacă, într-adevăr, credem în ceea ce se spune, că Parlamentul este locul unde se creează nu numai articole de lege, ci politici, politici reale, v-aş propune, ca o măsură concretă, constituirea unui comitet de lucru interparlamentar, care să prezinte un program consistent pentru relansarea reală a economiei româneşti.

Aceasta e propunerea noastră. Nu spunem că avem toate soluţiile în buzunar, dar nici să lăsăm ca politica economică să se creeze doar la nivelul Guvernului, nu e bine. Haideţi să lucrăm cu toate culorile politice pentru binele României.

Vă mulţumesc foarte mult. (Aplauze.)

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă mulţumesc foarte mult.

Nu mai sunt alte luări de cuvânt.

Pe procedură, domnul deputat George Scutaru.

Domnul Adrian George Scutaru:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule prim-ministru, observăm că faţă de acest subiect există un larg consens politic privind posibilitatea adoptării de la 1 iulie a acestor două măsuri atât de necesare pentru mediul de afaceri, reducerea cu cinci puncte procentuale a CAS-ului şi neimpozitarea profitului reinvestit. Ca atare...

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnule deputat, cu tot respectul faţă de dumneavoastră. Sunteţi liderul grupului politic parlamentar. Dacă ridicaţi mâna pe procedură şi vreţi să continuaţi cele zece minute pe care le-a consumat domnul Nicolăescu...

Domnul Adrian George Scutaru:

Nu, nu, lăsaţi-mă să termin şi o să vedeţi.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Păi, tot ce faceţi acum e să continuaţi dezbaterea.

Domnul Adrian George Scutaru:

Domnule preşedinte,

Domnule prim-ministru,

Grupul liberal vă propune adoptarea unei declaraţii de susţinere a introducerii acestor două măsuri de la 1 iulie, bineînţeles, dacă există un acord politic al tuturor grupurilor parlamentare...

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnule deputat, declaraţiile de susţinere, declaraţiile adoptate în Parlament se fac cu respectarea regulamentului.

Domnul Adrian George Scutaru:

Asta voiam să spun...

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnule deputat, vă rog frumos, pe procedură, dumneavoastră aţi ridicat o procedură, nu trebuie să depuneţi o declaraţie politică. Sunt două lucruri diferite. Vă rog frumos, dacă un lider de grup parlamentar se comportă aşa, ce să mai zicem de ceilalţi?

Aveţi cuvântul. Ce să mai zic, domnule deputat?

Aşa toată lumea o să continue...

Domnul Adrian George Scutaru:

Pot să-mi termin ideea, domnule preşedinte?

Tocmai fiindcă a existat un consens politic, dacă putem conveni asupra acestui lucru, depunem proiectul de declaraţie şi acesta îşi va urma cursul firesc, conform regulamentului.

Dar profit de prezenţa primului-ministru aici, care este şi preşedintele PSD, şi, în luarea de cuvânt de final, Domnia Sa se poate referi, pe lângă cele ce s-au spus aici, şi la această propunere concretă venită din partea Partidului Naţional Liberal.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Am înţeles.

Domnule deputat, mie mi-e un pic greu să introduc în procedură depunerea declaraţiei politice a unui grup parlamentar la primul-ministru. Ce să mai zic? Nu mai zic nimic.

Vă rog frumos. Pe procedură? Vreţi să luaţi cuvântul în numele deputaţilor neafiliaţi. Dacă nu există o contestare, domnule deputat, aveţi cuvântul, iertaţi-mă. Corect. Domnule Tinel Gheorghe, daţi-mi voie să finalizăm. Are dreptate domnul deputat. Îmi cer scuze eu. Este o cerere din partea Grupului deputaţilor neafiliaţi.

Domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Mihai Tararache:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule prim-ministru,

Doamnelor şi domnilor miniştri,

Profit de prezenţa dumneavoastră astăzi aici, pentru această dezbatere, şi sper şi am speranţa că astfel de dezbateri pe teme economice vor mai avea loc în Parlamentul României, să vă aduc în atenţie două proiecte care privesc susţinerea turismului românesc.

Avem în Parlament proiectul de lege care prevede acordarea de tichete de vacanţă bugetarilor.

Doamna ministru, profit de prezenţa dumneavoastră aici să vă cer, în numele colegilor mei, care majoritatea susţin acest proiect, să aveţi un punct de vedere şi să susţineţi acest proiect, pentru că sunt toate argumentele ca acest proiect să treacă şi să poată fi pus în aplicare.

Unu. Sunt foarte multe sporuri pentru bugetari, foarte multe invenţii - spor de dificultate, spor de ajuns la serviciu mai devreme, spor de xerox şi toate tâmpeniile posibile şi imposibile care s-au putut inventa. Şi avem aceste tichete de vacanţă, care se pot acorda bugetarilor. Sunt oameni, dacă vreţi, fac o paranteză, care nu au mai fost în vacanţă din anii ’90. Deci, rezolvăm o dată o problemă socială şi doi, intră foarte mulţi bani albi în economie. Deci, sub aceste considerente, vă rog să susţineţi această lege şi dumneavoastră, domnule prim-ministru, şi pe dumneavoastră vă rog să susţineţi această lege.

Şi doi. Mai am o propunere în acest sens. Vă rog să susţineţi reducerea TVA la tot pachetul de servicii turistice. Din punctul meu de vedere, care vin din mediul privat, mai bine ai nişte venituri sigure decât să-ţi propui nişte venituri mari şi acele venituri să fie nesigure.

Şi, în final, domnule prim-ministru şi domnilor şi doamnelor miniştri, aş vrea să vă rog, ca deputat de Constanţa, - şi să o luaţi ca pe un strigăt disperat al constănţenilor -, să susţineţi turismul românesc. Avem o resursă importantă şi o resursă pe care o putem fructifica în cel mai util mod cu putinţă.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Pe procedură, domnul deputat Tinel Gheorghe.

Domnul Tinel Gheorghe:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule prim-ministru, pentru că suntem la capitolul proceduri şi iniţiative parlamentare în regim de urgenţă, am să vă citesc din art.115. Am rugămintea, domnule prim-ministru, două minute, vă rog frumos, că nu durează mai mult intervenţia mea procedurală.

Art.115, pentru că văd că este o solicitare de urgentare a punerii în practică şi tocmai v-a spus colega mea că sunt iniţiativele parlamentare în dezbatere la Camera Deputaţilor, în Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, spune aşa, la alin.(1): "La cererea iniţiatorului, la propunerea Biroului permanent sau a unui grup parlamentar, Camera Deputaţilor poate adopta proiecte de lege sau propuneri legislative în procedură de urgenţă.".

Rugămintea mea, a Partidului Democrat Liberal, a Grupului parlamentar al PDL, este să introducem cele două iniţiative - şi cea cu reducerea CAS-ului şi cea cu neimpozitarea profitului reinvestit, în procedură de urgenţă şi să nu aşteptăm nici 1 mai, nici 1 iulie, nici calendele greceşti, să le putem adopta imediat, dacă există voinţă politică de la dumneavoastră, domnule prim-ministru şi de la întreg spectrul politic din Camera Deputaţilor.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Dragi colegi,

În încheierea dezbaterii noastre de astăzi, o să-l invit pe primul-ministru al României, domnul Victor Ponta, să ia cuvântul.

Domnule prim-ministru, aveţi cuvântul.

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Vă mulţumesc pentru această oportunitate de a prezenta principalele măsuri pe care Guvernul intenţionează să le propună Parlamentului în perioada următoare. Cred că este o idee foarte bună să existe un consens politic, declaraţii politice, nu doar ale Camerei Deputaţilor, ci şi ale Senatului şi cred, într-adevăr, că reducerea CAS-ului cu cinci puncte procentuale la angajator şi scutirea de impozit a profitului reinvestit pot fi realizate de la 1 iulie.

Vreau, totuşi, să fac un apel, dacă doriţi, dumneavoastră sunteţi Parlamentul României şi puteţi să adoptaţi orice şi eu vă voi susţine de fiecare dată, pentru că Guvernul este sub autoritatea Parlamentului.

Pe de altă parte, dacă ne întoarcem la anul 2009, când, tot aşa, aceiaşi populişti de aici, de dreapta, ne-au dus într-o catastrofă - 9,5% deficit bugetar, 20 de miliarde de dolari împrumutaţi, şi 2010, când aţi tăiat pensii şi salarii, eu la aşa ceva nu particip şi Partidul Social Democrat nu va participa la distrugerea României din nou. Eventual, poate dublaţi dumneavoastră de la 5 la 10% sporul Partidului Mişcarea Populară, că bănuiesc că cei de la PDL pentru Mişcarea Populară vă agitaţi.

Deci, ideea e următoarea: haideţi, e foarte important la discuţiile pe care le avem cu Fondul Monetar Internaţional, Comisia Europeană şi Banca Mondială, să arătăm pentru Guvern, la negocieri, să arătăm că există un larg sprijin parlamentar pentru cele două măsuri. Dacă de aici înţelegeţi că iarăşi băgaţi mâna în sac, cum aţi făcut-o în 2009 şi după aia ne măriţi TVA-ul, ne măriţi toate taxele şi când sunteţi în opoziţie, trebuie să le scădem noi, cu aşa ceva nu pot să fiu de acord, pentru că este o demagogie. (Aplauze.) Şi ne-aţi mai distrus o dată ţara, nu are rost să o mai distrugem încă o dată, tot pe mâna dumneavoastră. Sigur că nu dumneavoastră, cei de la Mişcarea Populară, ăia de la PDL au distrus-o, dar nu merge chestia asta.

Deci, din punctul de vedere al Guvernului, o declaraţie politică a întregului Parlament, prin care se arată susţinerea pentru cele două măsuri pe care le-am discutat şi pe care le discutăm în continuare, este extrem de bine-venită.

Mai departe, să daţi drumul la sacul cu promisiuni deşarte, aşa ceva nu vom susţine, evident. Şi slavă Domnului că suntem mai mulţi cei raţionali, serioşi decât cei demagogi şi incompetenţi, care ne-au condus în 2009-2011.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă mulţumesc foarte mult.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Se închide şedinţa de azi a Camerei Deputaţilor.

O să-l rog pe domnul vicepreşedinte Mitrea să ţină, la ora 6,00, sesiunea de întrebări şi interpelări.

Vă urez o seară frumoasă!

După pauză

În continuare şedinţa a fost condusă de domnul deputat Miron Tudor Mitrea, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Stimaţi colegi,

Să începem partea a doua a şedinţei noastre şi ultima, ca de obicei, şedinţă consacrată răspunsurilor orale la întrebări.

Domnul Gheorghe Tinel. Domnul deputat este prezent. Ministerul Agriculturii, domnule Peter Tamas Nagy, secretar de stat, vă rog să vă prezentaţi pentru răspunsul la întrebare.

Domnul Tamas Nagy Peter (secretar de stat, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale):

Vă mulţumesc.

Domnule preşedinte,

Domnule deputat,

La interpelarea dumneavoastră înregistrată cu nr.3304.A/2014, Ministerul Agriculturii a formulat un răspuns privind inventarul centralizat al Agenţiei Naţionale a Domeniilor Statului în data de 31 decembrie 2013, care este defalcat pe judeţe, pe diferite amplasamente - arabil, fâneţe, pajişti, păşuni, vii, luciu de apă, precum şi lista datornicilor înregistraţi la data de 31 decembrie 2013. mă refer la datornici faţă de Agenţia Domeniilor Statului. Datornicii sunt defalcaţi pe fiecare judeţ în parte şi sunt, conform listelor ataşate.

Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat, doriţi să comentaţi?

Vă mulţumesc. Vă rog, daţi-i documentul domnului deputat.

Vă mulţumesc, domnule secretar de stat.

Ministerul Sănătăţii? Prezent. Întrebare din partea doamnei Ardeleanu Sanda-Maria. Doamna deputat nu este. Mulţumesc reprezentantului Ministerului Sănătăţii, nu răspunde dacă nu este prezent deputatul, regula.

Movilă Petru? Domnul deputat Movilă Petru nu este. Ministerul Sănătăţii este prezent. Îmi cer scuze pentru domnul deputat. Are două întrebări.

Ministerul Transporturilor; domnul Kereskényi Gábor nu este prezent. Mulţumesc şi Ministerului Transporturilor. Îmi cer scuze pentru domnul deputat colegul meu că nu este prezent.

Domnul deputat Pâslaru Florin? Nu este prezent.

Mulţumesc ministrului delegat pentru ape, păduri şi piscicultură pentru faptul că s-a prezentat. Îmi cer scuze.

Mai este vreun coleg prezent? Nu. Nici de la ministere nu mai sunt.

Trecem la lista deputaţilor înscrişi pentru a prezenta interpelările pe scurt.

Am să citesc lista şi am să rog colegii care vor să prezinte pe scurt interpelarea, doar să ridice mâna. Oricum, sunteţi doi, înţeleg.

Sorin-Avram Iacoban - două interpelări depuse în scris.

Ion Melinte - o interpelare depusă în scris.

Claudia Boghicevici - o interpelare; nu este.

Tudor Ciuhodaru - o interpelare.

Măcar să-mi fi spus că veniţi. Eu încep la 6,00 întotdeauna pentru că vă respect.

Îmi cer scuze, domnul deputat, nu ştiam că sunteţi.

Domnul Ion Marocico - cinci interpelări.

Mai există unele persoane foarte hotărâte.

Cristina-Ancuţa Pocora - o interpelare; nu este.

Dumitru Niculescu - două interpelări depuse; nu citeşte.

Cătălina Ştefănescu - o interpelare; nu citeşte.

Viorel Blăjuţ - o interpelare; nu citeşte.

Roberta Anastase - trei; nu citeşte.

Alexandru Nazare - două; nu prezintă.

Ioan Balan - o interpelare; nu prezintă.

Andrei Dolineaschi - o interpelare; nu prezintă.

Camelia Bogdănici - două interpelări; nu prezintă.

Petru Movilă - o interpelare; nu prezintă.

Ion Eparu - două interpelări; nu prezintă.

Ovidiu-Ioan Dumitru - o interpelare; nu prezintă.

Ovidiu-Cristian Iane - şase interpelări; nu prezintă.

Ioan Adam - o interpelare; nu prezintă.

Alexandru Stănescu - o interpelare; nu prezintă.

Cornel Itu - două interpelări; nu prezintă.

Ana Birchall, două interpelări, nu prezintă.

Ion Roman, o interpelare, nu prezintă.

Liviu Dragnea, o interpelare, nu prezintă.

Valeriu Steriu, o interpelare, nu prezintă.

Ioan Munteanu, o interpelare, nu prezintă.

Vasile Popeangă, două interpelări, nu prezintă.

Mihai Tararache, o interpelare.

Vă rog, domnule deputat, aveţi microfonul.

Domnul Mihai Tararache:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Interpelare adresată ministrului educaţiei naţionale, domnul Remus Pricopie şi ministrului delegat pentru învăţământ superior, cercetare ştiinţifică şi dezvoltare tehnologică, domnul Mihnea Cosmin Costoiu, de către Mihai Tararache, deputat ales în Circumscripţia electorală nr.14, Colegiul uninominal nr.1.

Tema este: Situaţia fără precedent de la Universitatea Ovidius din Constanţa.

Domnilor miniştri,

Este bine cunoscută de către întreaga comunitate academică din ţară situaţia fără precedent creată în Universitatea "Ovidius" din Constanţa. În iulie 2013, fostul rector a fost arestat sub acuzaţia de a fi comis mai multe fapte de corupţie, iar conducerea a fost preluată de fostul prorector, care, datorită presupusei implicări în aceleaşi fapte de corupţie ca şi rectorul, a fost înlocuit, după 30 de zile, cu un alt prorector.

În prezent, conducerea universităţii este asigurată de un rector interimar, care, în data de 7 martie 2014, şi-a înaintat demisia către Senatul universităţii şi doi prorectori, din cei cinci prorectori aleşi în martie 2012, deoarece un alt prorector a fost pensionat în februarie 2014.

Prin acuzele aduse fostului rector, amplu mediatizate de întreaga mass-media, imaginea şi prestigiul celei mai mari instituţii de învăţământ superior din Dobrogea au fost profund afectate, iar activitatea generală a instituţiei a fost perturbată.

Pe de altă parte, după arestarea fostului rector, mai multe cadre didactice din cele 16 facultăţi din structura universităţii au făcut cunoscute, sub diferite forme, forurilor competente multiplele abuzuri şi încălcări ale normelor legale, săvârşite de conducerea universităţii, instalată în martie 2012. Semnatarii acestor sesizări nu au primit, până în acest moment, niciun răspuns şi nici nu au fost contactaţi de reprezentanţii forurilor sesizate. Singura măsură a fost efectuarea unui control, în perioada septembrie-octombrie 2013, de către o comisie din cadrul Ministerului Educaţiei Naţionale. Dar au trecut aproape şase luni de la efectuarea acestui control şi nu se cunoaşte conţinutul raportului Comisiei Corpului de Control.

Există suspiciunea, justificată, ce-i drept, din partea unui număr mare de cadre didactice şi studenţi din cadrul universităţii, că această întârziere a publicării rezultatelor este menită să ascundă unele deficienţe constatate şi pentru protejarea unor persoane cu funcţii de conducere din cadrul universităţii, protejate politic.

Consider că politicul nu trebuie să aibă absolut nicio ingerinţă în activitatea şi conducerea universităţilor, a şcolilor, în general.

Ştiut fiind că situaţia internă a universităţii s-a degradat continuu, de la momentul arestării fostului rector şi până în prezent, sub aspectul calităţii actului didactic, al condiţiilor de desfăşurare a activităţii de cercetare ştiinţifică, al respectării cadrului legal pentru întreaga activitate didactică şi administrativă, pe de o parte, iar pe de altă parte, că pe data de 12 mai 2014 urmează să aibă loc alegerea noului rector, se consideră îndreptăţită dorinţa cadrelor didactice din Universitatea "Ovidius" Constanţa ca raportul Comisiei de Control a Ministerului Educaţiei Naţionale să fie făcut public, integral şi cât mai repede.

Cunoaşterea acestui raport, înainte de data alegerilor, va avea un puternic impact pentru cadrele didactice şi studenţi, în organizarea şi desfăşurarea corectă a alegerilor din 12 mai 2014 pentru votarea viitorului rector, astfel încât să poată fi ales acel candidat considerat cel mai capabil pentru refacerea imaginii şi restabilirea legalităţii în întreaga activitate din Universitatea "Ovidius" din Constanţa.

Având în vedere situaţia deosebită în care se află în acest moment Universitatea "Ovidius" din Constanţa, vă adresez, domnilor miniştri, următoarele întrebări:

1. În ce dată veţi face public conţinutul integral al raportului Comisiei de Control a Ministerului Educaţiei Naţionale şi de ce a durat atât de mult finalizarea raportului privind controlul efectuat în publicarea rezultatelor acestuia?

2. Când veţi face publice sancţiunile dispuse persoanelor care au săvârşit neregulile semnalate de către cadrele didactice din universitate şi de membrii Comisiei Corpului de Control al Ministerului Educaţiei Naţionale?

3. Cum a fost posibilă acceptarea de către Ministerul Educaţiei Naţionale să se semneze Carta Universităţii "Ovidius" din Constanţa, după alegerile din februarie 2012, în condiţiile în care art.67 alin.(6) încalcă dreptul cadrelor didactice titulare de a vota rectorul, aşa cum prevăd art.209 alin.(1) b) şi art.291 alin.(1), (2), (3), (4) din Legea nr.1/2011? Datorită schimbării Cartei, în 14 septembrie 2012, s-a ajuns ca un număr de aproximativ de 35 de cadre didactice titulare - printre care şi magistraţi - care s-au aflat pe listele de vot din februarie 2012, să nu se mai regăsească pe listele de vot din 4 noiembrie 2013, atunci când s-a votat modalitatea de desemnare a rectorului. Pentru alegerile din 12 mai 2014 se vor utiliza listele din noiembrie 2013, motiv pentru care vă întreb dacă apreciaţi că această situaţie e legală. Dar, dacă aceasta este legală, înseamnă că listele utilizate în februarie 2012 au fost ilegale şi, totuşi, rectorul ales atunci a fost confirmat de minister.

4. După alegerea rectorului, din 12 mai 2014, aveţi în vedere schimbarea întregii echipe de conducere şi a Senatului din Universitatea "Ovidius" din Constanţa, aşa cum prevede legea, chiar dacă mandatul este de doi ani?

Solicit răspuns scris.

Vă mulţumesc.

Deputat de Constanţa, Mihai Tararache.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulţumesc, domnule Tararache.

Aurelian Mihai, o interpelare, n-o prezintă.

Anton Doboş, o interpelare, n-o prezintă.

Mircea Man, o interpelare, n-o prezintă.

Ei, aici este scris cu mâna Ghera Giureci-Slobodan două interpelări depuse, le prezintă.

Aveţi microfonul.

Domnul Giureci-Slobodan Ghera:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Prima interpelare este adresată Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice.

Subiectul interpelării este: Amenajarea terenului de fotbal din comuna Caraşova, judeţul Caraş-Severin.

Stimate domnule viceprim-ministru,

În comuna Caraşova din judeţul Caraş-Severin, unicul teren de fotbal se află într-o stare deplorabilă.

Amenajarea de urgenţă a acestui teren este vitală, deoarece tinerii sunt obligaţi să joace meciurile din competiţia judeţeană de fotbal şi să îşi facă antrenamentele în condiţii inacceptabile, cu noroi, denivelări, vestiare necorespunzătoare şi cu spectatori ţinuţi în picioare, neexistând băncuţe sau scaune etc., riscând şi diferite accidentări.

De aceea, se doreşte amenajarea acestui teren şi construirea unei baze sportive prin programul care a fost aprobat în anul 2013 prin Hotărârea de Guvern nr.1133 privind aprobarea şi derularea programului "Complexuri sportive", prin Compania Naţională de Investiţii CNI - SA.

Minoritatea croată face apel pe această cale prin intermediul meu, deputat în Parlamentul României, pentru a se face un efort în vederea amenajării terenului de fotbal şi construirii unei baze sportive adecvate, atât pentru tinerii şi locuitorii celei mai mari comune de croaţi din România, dar şi pentru ceilalţi locuitori ai comunelor şi satelor învecinate.

După cum se ştie, cultura şi educaţia se fac şi prin sport, mens sana in corpore sano, respectiv turnee, competiţii, lucruri de care noi nu ne putem bucura în momentul de faţă din cauza situaţiei cu care ne confruntăm. De aceea, vă rugăm rezolvarea cu celeritate a acestei probleme cu care se confruntă croaţii din România.

Ţin să precizez că, în comuna respectivă, am găzduit şi meciuri internaţionale, având ca oaspeţi croaţi din Voivodina, Subotica, Republica Serbia, iar pe acel teren cândva s-au ţinut şi diferite festivaluri folclorice, sărbători, rugi etc. Din păcate, acolo nu mai putem desfăşura activităţile în condiţiile normale, nu mai putem invita oaspeţi din afara ţării, organiza competiţii şi activităţi, acel teren fiind un brand negativ pentru localitate, pentru ţara noastră şi comunitatea croată, etnie care cu mândrie duce tricolorul României la toate competiţiile internaţionale de peste hotare, unde a participat şi participă. Anexez şi câteva poze în aceste sens.

Domnule ministru,

Ţinând cont că prin Programul "Complexuri sportive" se urmăreşte construirea de noi complexuri sportive, finalizarea structurilor începute, precum şi reabilitarea celor existente cu rol în asigurarea desfăşurării activităţilor sportive în spaţii corespunzătoare şi special amenajate, vă întreb: cât de repede ne puteţi ajuta în acest sens, mai ales având ca un motiv forte în plus neexistenţa nici măcar a unui teren de sport sau de joacă, pe lângă şcoli existente şi Liceul bilingv româno-croat?

Vă mulţumesc anticipat.

Solicit răspunsul în scris.

A doua interpelare este adresată Secretariatului de Stat pentru Culte, domnului secretar de stat Victor Opaschi.

Subiectul interpelării este construirea unei capele mortuare în comuna Caraşova, judeţul Caraş-Severin.

În ţările Uniunii Europene, sunt stabilite prin lege aceste reguli care asigură caracter decent înmormântării şi condiţiilor civilizate de aducere a unui ultim omagiu decedatului. Pentru a ne alinia normelor Uniunii Europene, Guvernul României a tot scos sume de bani din fondul de rezervă pentru a ajuta satele să-şi construiască sau să modernizeze capelele mortuare.

În calitatea mea de deputat al Uniunii Croaţilor din România, am rugămintea de a mă ajuta în demersul de a construi o capelă mortuară cu toate dotările necesare, în comuna Caraşova, judeţul Caraş-Severin, fiind atât de necesară pentru locuitorii din această zonă.

Domnule ministru,

Locuitorii comunei Caraşova solicită sprijinul dumneavoastră în vederea construirii acestei capele mortuare, cu atât mai mult cu cât legislaţia actuală în domeniu este depăşită şi doar parţial reglementată prin Ordinul Ministrului Sănătăţii nr.261 din 25.06.1982 şi Hotărârea Guvernului nr.955 din 15.06.2004 şi vă întreb: Cât de repede preconizaţi că îi puteţi ajuta în acest sens?

Vă solicit răspuns scris.

Vă mulţumesc.

Cu consideraţie, Ghera Giureci-Slobodan, deputat al Uniunii Croaţilor din România.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulţumesc, domnule deputat.

Închidem şedinţa.

Pe mâine-dimineaţă la ora 9,00. 8,00.

Şedinţa s-a încheiat la ora 18,19.