Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 10,02.

Lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Viorel Hrebenciuc, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnii deputaţi Niculae Mircovici şi Cristian Buican, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Deschid şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor.

La primul punct al ordinii de zi, în conformitate cu prevederile art.94 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, vă informez că au fost distribuite deputaţilor următoarele documente: ordinea de zi pentru şedinţa în plen din ziua de marţi, 6 mai 2014; programul de lucru pentru perioada 5-10 mai 2014; lista rapoartelor depuse în perioada 23 aprilie-6 mai 2014 de comisiile permanente sesizate în fond; sumarul privind conţinutul fiecărui Monitor Oficial al României, Partea I.

La punctul 2 al ordinii de zi, avem: cererea Ministrului Justiţiei...

Da, vă rog, vă rog domnul Tinel.

Domnul Tinel Gheorghe:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Vin la acest microfon astăzi, cu rugămintea adresată liderilor grupurilor parlamentare din Camera Deputaţilor şi conducerii Camerei Deputaţilor, dat fiind evenimentele excepţionale de la graniţa de nord-est a României, ca în regim de urgenţă să desfăşurăm o şedinţă extraordinară şi să dezbatem, să analizăm acele evenimente.

Nu putem lăsa evenimentele din Ucraina neanalizate în Parlamentul României şi vă rog, încă o dată, vă rog să dăm dovadă de maximă loialitate faţă de principiile democraţiei autentice, adevărate. Încă o dată spun, nu putem să lăsăm evenimentele din Ucraina neanalizate.

Am tot pasat această responsabilitate Comisiei pentru politică externă. Am tot crezut că Guvernul României va face mai mult, dar Parlamentul României n-are nicio poziţie? Nu vrea să aibă nicio poziţie?

Vă rog, stimaţi colegi, şi apelul meu este la liderii grupurilor parlamentare, în regim de urgenţă, haideţi să dezbatem situaţia excepţională din Ucraina şi să emitem o poziţie unitară faţă de ceea ce se întâmplă acolo.

Mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc.

Domnule Tinel, am lut notă de cererea dumneavoastră.

Domnul Marian Neacşu, vă rog.

Domnul Marian Neacşu:

Două probleme foarte scurte de procedură, domnule preşedinte.

Prima dintre ele nu era în schemă, să spunem aşa, dar este determinată de poziţia pe care colegul meu a avut-o ceva mai devreme, ştiind că domnia sa cunoaşte destul de bine regulamentul, modalitatea prin care Parlamentul putea să fie sesizat pentru a lua în discuţie o temă atât de importantă şi este într-adevăr o temă atât de importantă, era alta. Noi aşteptam o solicitare, dacă ar fi fost cazul şi dacă socotim că este necesar. Noi am avut o discuţie în Comitetul liderilor ceva mai devreme, dar nu s-a ridicat o astfel de temă. Atunci, cu siguranţă că ne-o putem asupra cu toţii şi o putem promova în Biroul permanent, urmând ca în Camerele reunite să aibă loc o dezbatere pe această temă cu adevărat importantă.

Şi al doilea lucru, n-am prea înţeles cum era cu dualismul democraţiei, dar asta probabil că ţine de lipsa mea de atenţie.

Revenind la ordinea de zi a Camerei Deputaţilor, v-aş ruga, domnule preşedinte, să fiţi de acord să supuneţi plenului Camerei aducerea pe poziţia 4 a proiectului legislativ aflat pe poziţia 21, respectiv Proiectul de Lege pentru modificarea alin.(1) al art.8 din Legea nr.218/2002 privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei Române.

Este un proiect important, de care avem nevoie şi v-aş ruga să supuneţi plenului solicitarea mea.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc.

Vă rog, domnul Tinel. Domnul Tinel şi pe urmă domnul Dobre.

Domnul Tinel Gheorghe:

Domnule preşedinte,

Un prim aspect. Eu am crezut că solicitarea mea e una cât se poate de normală privind desfăşurarea unei şedinţe extraordinare a Parlamentului României privind evenimentele excepţionale din Ucraina.

În al doilea rând, faţă de solicitarea liderului Grupului PSD de a aduce în faţă un proiect de act normativ cu privire la transformarea unei funcţii de conducere, a şefului Poliţiei Române, într-una politică, Grupul parlamentar al Partidului Democrat Liberal nu e de acord. Nu există nicio urgenţă în a transforma această funcţie într-una politică, decât dacă e legată de alegerile din 25 mai şi de a da un caracter politic şi acestei funcţii.

Ce s-a întâmplat în toată această perioadă de este nevoie să transformăm această funcţie într-una politică? Care sunt hibele managementului la acest nivel?

Nu există, stimaţi colegi, urgenţa de a analiza acest proiect de act normativ aşa cum doreşte PSD-ul în momentul de faţă.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da, vă mulţumesc.

Domnul Dobre, vă rog.

Domnul Victor Paul Dobre:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Eu, legat de proiectul de lege privind poliţia, vom interveni la punctul respectiv.

Ceea ce vreau însă să spun este că ne alăturăm şi noi, PNL-ul, demersurilor pentru a face o dezbatere într-o şedinţă specială privind situaţia din Ucraina.

Eu vreau să vă spun că se spunea undeva că Odesa e la 150 de km de braţul Chilia. Eu vreau să vă spun că Regiunea Odesa este exact la 8 km de municipiul Galaţi. Deci nu e nici în nord-vest, este aici, lângă noi şi este foarte important să dezbatem, să fie o poziţie a Parlamentului, să fie o informare a Guvernului pe o problemă atât de importantă.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Şi eu vă mulţumesc.

Oricum, vă sugerez să staţi calmi.

Domnul Ciuhodaru, vă rog.

Domnul Tudor Ciuhodaru:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Şi grupul nostru parlamentar susţine ideea unei sesiuni extraordinare pentru a dezbate ceea ce se întâmplă astăzi în Ucraina.

Cred că am stat suficient timp şi n-am spus nimic, iar Parlamentul României are obligaţia să ia în calcul acest lucru.

Vom susţine ideea oricărui grup parlamentar. Nu este vorba despre grupuri şi culori politice, ci este vorba despre politica României în acest moment.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc.

Domnul Cernea, vă rog.

Domnul Remus-Florinel Cernea:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Într-adevăr, această temă este una foarte importantă. Am adresat săptămâna trecută o scrisoare deschisă Parlamentului României pentru a fi convocată o astfel de şedinţă. Procedural am şi depus către Biroul permanent o astfel de solicitare. Speram că ea a fost discutată ieri, la şedinţa Biroului permanent, probabil că nu a fost luată însă în calcul.

Este nevoie ca România, prin Parlament, care reprezintă cetăţenii ţării noastre, să exprime o poziţie de solidaritate cu Ucraina, cel mai mare vecin al nostru, să reafirme principiile democratice şi principiile dreptului internaţional şi să susţină aspiraţiile proeuropene ale ucrainenilor.

Mulţumesc foarte mult.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc şi eu.

Supun votului dumneavoastră cererea Grupului parlamentar al PSD, făcută prin domnul Marian Neacşu, de trecere de la punctul 21 al ordinii de zi la punctul 4 a proiectului de lege menţionat.

Vă rog să votaţi.

Cu 55 de voturi pentru, şase abţineri şi 27 împotrivă, proiectul de lege trece la punctul 4 al ordinii de zi.

În continuare intrăm în punctul 2 al ordinii de zi, care cuprinde cererea Ministrului Justiţiei, însoţită de solicitarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, de încuviinţare a arestării preventive a domnului deputat Florin Aurelian Popescu, în dosarul nr.472/P/2013 al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, precum şi Raportul Comisiei juridice de disciplină şi imunităţi, însoţit de Proiectul de hotărâre privind această cerere.

O să dau citire cererii Ministerului Justiţiei, după care o să dau cuvântul preşedintelui comisiei.

Cererea este către domnul preşedinte Zgonea.

"În temeiul art.72 alin.(2) din Constituţia României, republicată, al art.24 din Legea nr.96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, republicată, cu modificările ulterioare, precum şi al art.195 din Hotărârea Camerei Deputaţilor nr.8/1994 privind Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, solicitarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie de încuviinţare a arestării preventive a deputatului Florin Aurelian Popescu, formulată în dosarul nr.472/2013, al Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

Ataşăm prezentei adrese documentaţia pusă la dispoziţie de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, respectiv referatul cu propunerea de arestare preventivă întocmit de procurorul din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie care efectuează cercetări în cauză, precum şi fotocopii ale unor acte de urmărire penală din dosarul penal menţionat anterior al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, un volum conţinând 193 de file.

Cu deosebită consideraţie,

Semnează: ministrul justiţiei, Robert-Marius Cazanciuc."

Dau cuvântul domnului Nica, vicepreşedintele Comisiei juridice, pentru a citi Raportul Comisiei juridice.

Domnul Nicolae-Ciprian Nica:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a fost sesizată, prin Adresa nr. 460 din 24 aprilie 2014, cu scrisoarea ministrului justiţiei, domnul Robert-Marius Cazanciuc, referitoare la solicitarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie privind încuviinţarea arestării preventive a domnului deputat Florin Aurelian Popescu, pentru a fi analizată şi a întocmi raportul şi proiectul de hotărâre ce urmează a fi supus aprobării plenului Camerei Deputaţilor.

Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cu Adresa nr.1126/C/2014, a înaintat ministrului justiţiei, domnului Robert-Marius Cazanciuc, referatul nr.472/P/2013 al Direcţiei Naţionale Anticorupţie - Secţia de combatere a infracţiunilor conexe infracţiunilor de corupţie privind pe domnul Florin Aurelian Popescu.

În conformitate cu prevederile art.24 din Legea nr.96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, republicată, şi ale art.195 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au analizat solicitarea Biroului permanent privind scrisoarea ministrului justiţiei, domnul Robert Cazanciuc, referitoare la solicitarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie privind încuviinţarea arestării preventive a domnului deputat Florin Aurelian Popescu, în şedinţa din 28 aprilie 2014, în vederea întocmirii raportului şi a proiectului de hotărâre solicitate de către Biroul permanent al Camerei Deputaţilor.

Membrii Comisiei, precum şi înlocuitorii deputaţilor absenţi, împuterniciţi să participe în condiţiile art.51 alin.(6) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, au luat cuvântul pentru a-şi exprima punctele de vedere.

Domnul deputat Florin Aurelian Popescu a participat la şedinţa comisiei şi şi-a prezentat în plenul acesteia punctul de vedere cu privire la solicitarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

În cursul dezbaterilor au fost formulate, de către unii membri ai Comisiei juridice, diverse puncte de vedere.

În situaţia cererii de ridicare a imunităţii pentru arestare preventivă, Camera Deputaţilor nu analizează vinovăţia sau nevinovăţia, ci:

- îndeplinirea condiţiilor de formă a cererii ministrului justiţiei;

- îndeplinirea condiţiilor privind arestarea preventivă.

Conform listei de prezenţă, la lucrările Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, în data de 28 aprilie 2014 au fost prezenţi 23 deputaţi din numărul total de 27 de membri.

În urma numărării voturilor valabil exprimate, rezultatul a fost următorul:

• 7 voturi pentru încuviinţarea arestării preventive a domnului deputat Florin Aurelian Popescu;
• 15 voturi împotriva încuviinţării arestării preventive
• şi o abţinere.

Având în vedere rezultatul votului, membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au hotărât să înainteze Biroului permanent al Camerei Deputaţilor Raportul Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, însoţit de proiectul de hotărâre solicitat prin adresa de înaintare a Biroului permanent nr.460/BP din 24.04.2014, înregistrată la Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi sub nr.4c-11/497 din 24 aprilie 2014.

Plenul Camerei Deputaţilor va decide prin vot admiterea sau respingerea cererii ministrului justiţiei, în conformitate cu prevederile art.72 alin.(2) din Constituţia României, republicată, ale art.24 din Legea nr.96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor şi ale art.195 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Popescu, dacă este prezent? Nu este.

Dacă din partea grupurilor parlamentare doreşte cineva să ia cuvântul?

Domnul Tinel Gheorghe, din partea Grupului PDL.

Domnul Tinel Gheorghe:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Grupul parlamentar al Partidului Democrat Liberal, consecvent poziţiilor exprimate de fiecare dată în plenul Camerei Deputaţilor, când am mai avut o astfel de situaţie, va vota în favoarea cererii Ministerului Justiţiei.

Ştim că este o situaţie extrem de delicată pentru unul dintre colegii noştri, dar Justiţia trebuie lăsată să-şi facă treaba. Încă o dată, repet, vom vota în favoarea cererii Ministerului Justiţiei.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Nu mă mir.

Vă rog, domnul Andronache, din partea Grupului PNL, vă rog.

Domnul Gabriel Andronache:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Partidul Naţional Liberal rămâne fidel principiului egalităţii cetăţenilor în faţa legii şi, de asemenea, poziţiei sale că afacerile judiciare care privesc persoana trebuie soluţionate în justiţie, şi nu în plenul Parlamentului.

De aceea, Partidul Naţional Liberal va vota pentru cererea transmisă de Ministerul Public.

Mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Ce vreau să vă învederez, domnule Andronache, este că noi votăm pentru arestarea preventivă, cu faptul că trebuie să fie judecat în justiţie suntem de acord cu toţii apriori.

Vă rog, domnul Niţă.

Domnul Emil Niţă:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Discutând despre om, am putea spune orice, pentru că acest coleg al nostru, de foarte multe ori s-a aflat în postura de a jigni chiar anumiţi colegi de aici în diverse medii, pe aceleaşi considerente. Dar acum, discutând despre justiţie. Justiţia să-şi facă datoria şi arestarea preventivă trebuie să fie o măsură extremă. Am vorbit de foarte multe ori. Eu nu cred că orice om care n-are o demnitate publică din România este arestat preventiv că fură ceva. Se duce în justiţie, îl judecă şi i se dă o sentinţă. Acest lucru ar trebui să se întâmple şi la noi, pentru că nu este normal ca o faptă dovedită şi recunoscută deja - la această oră şi-a recunoscut fapta colegul, da? - ce nevoie este de arestare preventivă? Pun şi eu o întrebare. Şi aici chiar nu vreau să mă raliez unui grup politic. Vorbesc poate şi în nume propriu.

Eu nu văd această arestare preventivă ca o măsură corectă.

Arestarea preventivă trebuie să fie o măsură extremă, care să se aplice atunci când s-a produs o faptă cu totul şi cu totul deosebită.

De aceea, eu - cel puţin în nume personal - o să spun da, justiţia să-şi facă datoria, să se ducă omul să fie judecat şi instanţele de judecată să dea verdictul: este vinovat şi trebuie să plătească sau nu.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc.

Domnul Ciuhodaru, vă rog.

Domnul Tudor Ciuhodaru:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Noi am considerat de fiecare dată că nimeni nu este mai presus de lege, cu atât mai mult parlamentarii, aşa că nu am interferat, nu vom interfera şi nu interferăm astăzi cu deciziile justiţiei.

Vom vota pentru.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Dacă mai doreşte cineva să ia cuvântul?

Nu mai doreşte nimeni.

O să votăm la votul final cererea Ministerului Justiţiei. Pentru orice eventualitate, o să vă rog să-mi permiteţi, în schimb, să dau citire proiectului de hotărâre care a fost întocmit în acest sens.

Proiect de hotărâre privind încuviinţarea arestării preventive a unui deputat

În temeiul dispoziţiilor art. 72 alin.(2) din Constituţia României, republicată, ale art.24 din Legea nr.96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, republicată, şi ale art.195 din Regulamentul Camerei Deputaţilor aprobat prin Hotărârea Camerei Deputaţilor nr.8/1994, republicat, Camera Deputaţilor adoptă prezenta hotărâre:

Articol unic: Camera Deputaţilor încuviinţează arestarea preventivă a domnului deputat Florin Aurelian Popescu în dosarul nr.472/2013 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie.

Această hotărâre a fost adoptată de Camera Deputaţilor cu respectarea prevederilor art.76 alin.(2) din Constituţia României, republicată.

Semnează: Valeriu Ştefan Zgonea, preşedintele Camerei Deputaţilor.

Vă mulţumesc.

Trecem mai departe, la punctul 3 al ordinii de zi, Propunerea legislativă pentru completarea Legii privind siguranţa naţională a României, nr.51 din 29 iulie 1991, lege organică.

Termenul pentru dezbatere şi vot final fiind depăşit, propunerea legislativă se consideră adoptată, în conformitate cu prevederile art.75 alin.(2) din Constituţie şi ale art.113 din Regulamentul Camerei Deputaţilor.

Trecem în continuare la punctul 4 al ordinii de zi, Proiectul de Lege pentru modificarea alin.(1) al art.8 din Legea nr.218/2002 privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei Române.

Din partea ministerului, vă rog, doamna secretar de stat.

Doamna Irina Alexe (secretar general adjunct, Ministerul Afacerilor Interne):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Prin acest proiect de lege în vederea creşterii rolului şi implicării inspectorului general al Inspectoratului General al Poliţiei Române în adoptarea deciziilor strategice şi pentru asigurarea unui nivel de reprezentare adecvat rolului Poliţiei Române în rândul autorităţilor de aplicare a legii, prin proiect se propune ca inspectorul general al Inspectoratului General al Poliţiei Române să aibă rangul de secretar de stat.

Vă rugăm să fiţi de acord cu adoptarea proiectului în forma prezentată şi vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc şi eu.

Domnul Răducanu, din partea Comisiei pentru apărare. Vă rog.

Domnul Ion Răducanu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională a fost sesizată spre dezbatere în fond cu Proiectul de Lege pentru modificarea alin.(1) al art.8 din Legea nr.218/2002.

Senatul a adoptat propunerea legislativă în şedinţa din 1 aprilie 2014.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil această iniţiativă legislativă.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Obiectul de reglementare îl constituie modificarea alin.(1) al art.8 din Legea privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei Române, în sensul că funcţia de inspector general al Inspectoratului General al Poliţiei Române este o funcţie cu rang de secretar de stat.

În şedinţa din 23 aprilie 2014, comisia a hotărât cu majoritate de voturi să propună plenului adoptarea proiectului de lege mai sus amintit.

Este lege ordinară.

Mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc şi eu.

Din partea grupurilor, dacă doreşte cineva să ia cuvântul?

Domnul Dobre, vă rog, din partea Grupului Partidului Naţional Liberal, aripa Antonescu.

Domnul Victor Paul Dobre:

Domnule preşedinte,

Când terminaţi comentariile...

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Iertaţi-mă!

Domnul Victor Paul Dobre:

...şi deveniţi din nou preşedintele de şedinţă, voi lua cuvântul.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă rog să mă scuzaţi. Poftiţi!

Domnul Victor Paul Dobre:

Mulţumesc.

Aş vrea să fac doar un mic comentariu.

În actuala organizare a Ministerului Internelor, există un secretar de stat care coordonează ordinea publică şi care subordonează, printre altele, şi Inspectoratul General al Poliţiei Române.

În momentul în care vom face două funcţii de acelaşi nivel - secretar de stat - cred că, din punctul de vedere al funcţionării ministerului, cu toate structurile lui, se pot crea probleme. Avem exemple în ţara românească cum e relaţia dintre preşedinte şi premier de-a lungul anilor. E posibil să creăm o problemă şi în acest sector extrem de delicat.

De aceea, Grupul PNL vă propune retrimiterea la comisie a acestui proiect de lege pentru o dezbatere suplimentară, având în vedere şi organizarea Ministerului de Interne.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc.

Domnul Ciuhodaru. Se pregăteşte domnul Cernea.

Domnul Tudor Ciuhodaru:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Nu ştiu cum politizarea unei funcţii va face ca ministerul să funcţioneze mai bine. Probabil că este în strategia naţională de creare - a 1 milion de locuri de muncă prin ministere.

Susţinem propunerea de a fi retrimis la comisie acest proiect de lege şi poate, într-adevăr, se va câştiga ceva în acest minister.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc.

Domnul Cernea şi se pregăteşte domnul Gheorghe Tinel.

Domnul Remus-Florinel Cernea:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Vă rog doar o chestiune de procedură.

Vă rog să precizaţi, conform art.145 alin.(2) dacă este sau nu întrunit cvorumul legal.

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc şi dumneavoastră.

Domnul Gheorghe Tinel, vă rog.

Domnul Tinel Gheorghe:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Noi o spunem răspicat: nu puteţi, dragi PSD-işti, politiza chiar totul.

Eu cred că funcţia aceasta, aşa cum a fost ea gândită prin Legea nr.218/2002, apolitică, de a lăsa la competenţa analizei corpului poliţiştilor propunerea venită de la Ministerul de Interne şi agreată de primul-ministru, n-o puteţi duce şi pe aceasta în sfera politicului.

Este o propunere aici de a o reîntoarce la comisie.

Noi ştim, din practică, că atunci când puterea PSD-istă vrea ceva, atunci acest lucru se întâmplă.

Dar, oare, limită n-aveţi?

Oare chiar nu puteţi pune stavilă oricărei dorinţe?

Care este urgenţa, necesitatea transformării acestei funcţii într-una politică? De ce trebuie transformată şi această funcţie într-una politică?

Credeţi că managementul instituţiei respective se va schimba dacă el nu mai este inspector general şi este secretar de stat?

Credeţi că aceasta a fost hiba unui management defectuos, dacă dumneavoastră l-aţi identificat, la conducerea Poliţiei Române din 2002 până acum? Nu. Ea răspunde unui comandament al dumneavoastră de a avea tot ce înseamnă structuri ale ordinii publice, siguranţei naţionale în subordine.

Şi tragem un semnal de alarmă, Grupul parlamentar al PDL, că ce se întâmplă acum în Parlamentul României şi ce faceţi dumneavoastră este un alt atac la democraţie şi la statul de drept.

Votăm retrimiterea la comisie şi vă spun încă o dată, votăm împotriva acestui proiect de act normativ.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc.

Domnul Marian Neacşu, vă rog.

Domnul Marian Neacşu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Din nefericire, trebuie să constat că, cu excepţia punctului de vedere al colegului nostru, domnul Paul Dobre, care a şi lucrat în structură şi punctul de vedere are greutate, celelalte sunt pornite dintr-un demers demagogic indiscutabil şi denotă faptul că, evident, colegii mei nu s-au uitat peste expunerea de motive şi nici n-au analizat care sunt motivaţiile pentru care se propune această iniţiativă legislativă.

Poliţia română cu toţii o ştim şi o recunoaştem şi este unanim recunoscut că este principala structură a Ministerului de Interne şi cea mai importantă.

Faptul că dorim să acordăm greutate funcţiei de inspector-şef al Poliţiei Române nu cred că ar fi de factură să deranjeze pe cineva. Ba dimpotrivă, îi creăm acestuia statutul de a putea să discute cu aceeaşi relevanţă, cu aceeaşi reprezentativitate cu ceilalţi şefi de instituţii aflaţi pe acelaşi rang ministerial, cu şefii serviciilor secrete, cu şeful STS, cu şefii celorlalte structuri.

Al doilea lucru, acest demers legislativ nu presupune niciun fel de efort financiar suplimentar. Sunt în cadrul sumelor alocate Ministerului de Interne şi, respectiv, Poliţiei Române.

Mai mult decât atât, al treilea şi cred că cel mai important lucru, şi în acest moment procedura de numire a inspectorului-şef care are rang, în acest moment, de subsecretar de stat va rămâne aceeaşi. El va fi numit tot prin decizia primului-ministru, aşa cum este numit şi acum. Or, în condiţiile acestea, nu văd unde vine nici politizarea, nici depolitizarea şi nici celelalte argumente care n-au avut substanţă şi au fost reprezentate aici.

Din toate aceste considerente, din care vreau să reţineţi în primul rând faptul că noi vrem, prin acest lucru, să întărim puterea şefului Poliţiei Române, pentru că România este un stat care are nevoie în momentul acesta - de criză, cum spun unii, cu graniţe, cu altele -, are nevoie de responsabilitate în gestionarea activităţilor de siguranţă a cetăţeanului. Acesta este principalul argument. Orice alt argument nu ţine decât de demagogie.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc.

Domnul Tinel Gheorghe, drept la replică.

Domnul Dascălu, dacă aveţi ceva de comentat, vă rog să vă înscrieţi la cuvânt. Dacă mai vorbiţi din loc, vă evacuez din sală.

Domnul Tinel Gheorghe:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Eu cred că dorinţa PSD-ului de a politiza această funcţie pleacă de la cazul Duicu. Pentru Duicu mai uşor e să cheme în biroul primului-ministru un secretar de stat - care, vorba aia, are aceeaşi culoare politică - decât pe cineva care este apolitic pus acolo.

Şi atunci, această transformare peste noapte a funcţiei într-una politică rezolvă problema chemării la ordin a celui care ocupă temporar acea funcţie. Da, dacă asta este urgenţa, înţeleg necesitatea, dorinţa PSD-ului de a o modifica.

Iar chestiunea cu demagogia nu e superficială şi nu e populistă sau, eu ştiu, indusă de un populism pe care dumneavoastră îl consideraţi adecvat acestui act normativ, domnule lider. Ea pleacă din practica ultimilor doi ani de guvernare PSD, să ştiţi. Tot ceea ce v-aţi impus prin politizarea excesivă a funcţiilor, a principalelor funcţii, e legat de dorinţa dumneavoastră de a conduce absolut din toate pârghiile statul român. Nu faceţi altceva decât să impuneţi această dorinţă prin acte normative.

Eu cred că ar trebui să aveţi limite în gestionarea, în managementul unui stat democratic, să ştiţi.

Sunt anumite structuri care trebuie să funcţioneze normal, firesc, după principiile pe care le-am agreat cu toţii acum 10-15 ani de zile.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă rog, domnule Neacşu, drept la replică.

Domnul Marian Neacşu:

Da, aveţi dreptate, ca între noi, liderii, domnule coleg.

Nu ştiu, n-ar fi foarte multe lucruri de spus.

Din nefericire, aşa cum am spus-o ceva mai devreme, demagogia nu doare.

Discutăm despre posturi pe care le-am creat, despre structuri pe care le-am impus, despre clientelă politică pe care o hrănim noi? Despre noi este chestiunea asta?

Noi, din câte cunoaştem, şi în tot anul electoral 2012, dumneavoastră aţi fost taxaţi pentru asta şi cred că veţi fi taxaţi în continuare, stimaţi colegi de la PDL.

Mai mult decât atât, veniţi acum cu aceeaşi demagogie de care tot discutăm să-mi spuneţi că noi, cei care am promovat Ordonanţa nr.77, prin care am scos din ministere toată structura politică pe care dumneavoastră aţi adus-o acolo, am încercat să deblocăm acele posturi de nivel 7 la 1 pe care le-aţi creat, pentru că, de la nivelul celei mai de jos primării până la nivelul celui mai înalt dintre ministere, nu mai aveau oameni capabili să lucreze acolo, pentru că dumneavoastră aţi impus un regim prostesc de promovare. Astea să fie lucrurile: faptul că am reuşit să eliminăm din structură o grămadă de posturi pe care le ţineaţi neocupate pentru a putea să aveţi funcţii de conducere pentru clientela politică şi dumneavoastră, cei care aţi atacat această ordonanţă la Curtea Constituţională, veniţi să ne ţineţi nouă lecţii aici?

Nu ştiu ce ar mai fi de discutat, dar poate că ar fi cazul să ne reîntoarcem, până la urmă, la proiectul nostru de lege şi bănuiesc că este cazul, domnule preşedinte, să supuneţi la vot propunerea colegilor noştri.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Voi face acest lucru.

Domnul Ciuhodaru, probleme de procedură, bănuiesc, da?

Domnul Tudor Ciuhodaru:

Drept la replică, domnule preşedinte.

Mă întrebam: oare, dacă nu se schimbă nimic, de ce se promovează atât de intens această lege? Oare faptul că există în acest moment o anchetă privind accidentul aviatic din Apuseni justifică politizarea acestui post?

Haideţi să supunem întâi la vot retrimiterea la comisie.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Asta o făceam oricum, dar am vrut să văd ce probleme de procedură aveţi dumneavoastră.

Supun votului dumneavoastră propunerea Grupului PNL de retrimitere la comisie a acestui proiect de lege.

Vă rog să votaţi.

Cu 49 de voturi pentru, nicio abţinere şi 71 de voturi împotrivă, proiectul de lege rămâne pe ordinea de zi.

Vă rog, domnul Neacşu.

Domnul Marian Neacşu:

Domnule preşedinte,

În calitate de lider al Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat vreau să vă solicit să propuneţi plenului sistarea dezbaterii pe acest proiect, care eu chiar cred că a fost dezbătut înainte de a fi fost retrimis la comisie.

Nu cred că mai are rost să mai reluăm încă o dată aceleaşi lucruri.

Deci vă propun sistarea dezbaterii şi trecerea proiectului la votul final.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc.

Supun votului dumneavoastră propunerea domnului Neacşu de sistare a dezbaterilor asupra acestui proiect de lege.

Vă rog să votaţi.

Cu 71 de voturi pentru, două abţineri şi 51 de voturi împotrivă, s-au sistat dezbaterile.

Pe procedură, dau cuvântul întâi domnului secretar Mircovici, după care o să vă dau cuvântul dumneavoastră, dacă o să mai fie cazul.

Domnul Niculae Mircovici:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Pentru stenogramă: la problema ridicată de domnul Cernea, am verificat, la începerea şedinţei, când de fapt este necesară constatarea cvorumului, au fost prezenţi prin semnătură 209 deputaţi. Cvorumul este de 230, cvorum legal este îndeplinit.

Pe parcursul dezbaterilor nu mai este necesar cvorumul.

Mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc.

Domnul Cernea. Procedură, bănuiesc, da?

Domnul Remus-Florinel Cernea:

Da, procedură.

Stimaţi colegi,

Din respect pentru cetăţenii României, care ne-au trimis pe toţi aici prin vot, cred că ar trebui să schimbăm acest sistem bazat pe semnătură, pentru că e clar că nu suntem 200 de oameni în sală, n-am fost nici la început. Cred că ar trebui să respectăm în litera lui şi în spiritul lui acest regulament.

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc şi eu.

În momentul dezbaterilor nu este necesar cvorumul, domnule Cernea.

Nefiind amendamente la proiectul de lege supus dezbaterii dumneavoastră proiectul trece la votul final.

La punctul 5 al ordinii de zi avem Proiectul de lege pentru aprobarea...

5. Nu, la 4, care devine 5, este Reexaminarea, la cererea Preşedintelui României, a Legii privind înfiinţarea Fundaţiei "Proiect Ferentari".

Dacă din partea iniţiatorului doreşte cineva să ia cuvântul? Nu.

Rog din partea Comisiei juridice, domnul Nica, vă rog.

Domnul Nicolae-Ciprian Nica:

Mulţumesc frumos.

În conformitate cu prevederile art.137 alin.(2) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările ulterioare, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, împreună cu Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale au fost sesizate spre dezbatere în fond cu cererea de reexaminare formulată de preşedintele României a Legii privind înfiinţarea Fundaţiei "Proiect Ferentari".

Potrivit dispoziţiilor art.75 din Constituţia României, republicată, şi ale art.92 alin.(9) punctul 2 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare înfiinţarea Fundaţiei "Proiect Ferentari" a Secretariatului general al Guvernului, persoană juridică română apolitică, fără scop patrimonial de utilitate publică prin derogare de la prevederile Ordonanţei Guvernului nr.26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.246/2005, cu modificările şi completările ulterioare.

Scopul fundaţiei "Proiect Ferentari" a Secretariatului General al Guvernului îl constituie derularea unor proiecte, programe şi activităţi ce vizează incluziunea socială a cetăţenilor români de etnie romă.

Iniţiativa legislativă a fost adoptată de Camera Deputaţilor în şedinţa din data de 10 decembrie 2013 şi trimisă la promulgare în data de 16 decembrie 2013.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, în urma reexaminării, a respins cererea de reexaminare formulată de preşedintele României şi a adoptat Legea privind înfiinţarea Fundaţiei "Proiect Ferentari" în 10 februarie 2014.

Preşedintele României, prin cererea de reexaminare, a solicitat respingerea actului normativ din următoarele motive: în cuprinsul art.1 ce vizează înfiinţarea Fundaţiei "Proiect Ferentari" a Secretariatului General nu se menţionează în mod expres prevederile de la care se face derogare prin acest act normativ.

În ceea ce priveşte perspectiva importanţei şi utilităţii obiectivelor acestei fundaţii, în art.2 din lege lipsesc principiile de bază care privesc organizarea şi funcţionarea persoanelor juridice nou-înfiinţate.

În conformitate cu prevederile art.61 şi 63 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările ulterioare, membrii celor două comisii sesizate în fond au examinat cererile de reexaminare în şedinţe separate.

Membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au dezbătut cererea de reexaminare în şedinţa din 26 martie 2014.

Din numărul total de 27 de membri ai Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, la şedinţă au participat 20 de deputaţi.

În urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate de către membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi s-a hotărât cu majoritate de voturi - numai două voturi împotrivă - să se supună plenului Camerei Deputaţilor spre dezbatere şi adoptare admiterea, în parte, a Legii privind înfiinţarea Fundaţiei "Proiect Ferentari", cu amendamentele admise, astfel cum sunt redate în Anexa nr.1 la prezentul raport.

În urma dezbaterilor reexaminării raportului preliminar întocmit şi a opiniilor exprimate, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor spre dezbatere şi adoptare prezentul raport de admitere în parte a cererii de reexaminare şi de adoptare a Legii privind înfiinţarea Fundaţiei "Proiect Ferentari", cu amendamentele admise, astfel cum sunt redate în anexa nr.1 la prezentul raport.

Face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc.

La dezbateri generale dacă doreşte cineva să ia cuvântul? Domnul Andronache, vă rog.

Domnul Gabriel Andronache:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Acest proiect de lege a fost mult discutat în Comisia juridică.

Am atenţionat încă de la prima dezbatere a acestui proiect de lege că există probleme de formulare, în special în ceea ce priveşte regimul juridic al acestei viitoare fundaţii.

Este inadmisibil să scrii în art.1 din această reglementare că vorbim despre un ONG de utilitate publică, fără a preciza însă dacă este de drept public sau de drept privat.

De fapt, această chestiune a fost scrisă şi în cererea de reexaminare a preşedintelui României la punctul 1. Ea însă în dezbaterea ce a urmat adresării cererii de reexaminare nu a fost discutată şi, mai mult decât atât, a fost respinsă.

O asemenea situaţie generează, în mod evident, o problemă cu privire la aplicarea practică a acestei legi în eventualitatea în care ea va fi adoptată.

De altfel, colegul nostru, domnul Adam, a spus ieri, în cadrul Comisiei juridice, că "ce înseamnă acela un ONG de drept public". Mi-am permis să îl citez, i-am spus şi ieri că îl voi cita.

Da, este adevărat. Ce înseamnă un ONG de drept public? Practic, vorbim despre o invenţie juridică.

Deoarece acest punct din cererea de reexaminare a fost respins, Partidul Naţional Liberal va vota împotriva raportului.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc.

Domnul Cernea, vă rog.

Domnul Remus-Florinel Cernea:

Stimaţi colegi,

Cred că este foarte important să facem distincţie între lucruri.

Statul are propriile sale structuri, are ministere, controlează regii autonome ş.a.m.d.

Este bizar să creezi tu, stat, o organizaţie neguvernamentală, pe care să o controlezi tu pentru a atrage nişte fonduri din străinătate, pe care tu, ca stat, le controlezi sub aparenţa unei fundaţii sau a unei structuri numită fundaţie, dar care, în realitate, este o prelungire a Guvernului, pentru că este sub controlul Secretariatului General al Guvernului.

Aşadar, este o bizarerie juridică, care va genera suspiciuni.

Sigur, este nevoie de fonduri pentru proiecte care să ajute comunitatea romă. Cu toţii suntem de acord cu acest lucru, dar ar trebui să găsim forme care, pe de o parte, să permită o concurenţă, dacă vreţi, a organizaţiilor de profil pentru accesarea de fonduri, şi nu un soi de monopol pe care această structură l-ar putea avea.

Sunt mai multe obiecţii - zic eu - bine fundamentate în cererea de reexaminare a preşedintelui. Cred că ar trebui să ţinem cont de ele, să respingem acest proiect, această fundaţie - aşa-zisă fundaţie - şi să gândim un cadru general de atragere de fonduri pentru această problemă a comunităţii romilor, care să permită accesul tuturor şi să fie organizaţii neguvernamentale reale, nu controlate de Guvern.

Mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Dănuţ Culeţu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Ca reprezentat al Grupului PDL în Comisia juridică am fost de la început împotriva adoptării acestei legi cu dedicaţie clară pentru sectorul 5, făcută în dispreţul legii în ceea ce priveşte fundaţiile şi făcută în dispreţul comunităţilor de romi, pentru că nu numai în Ferentari există comunităţi de romi.

În ceea ce priveşte raportul, nu putem fi de acord numai cu cele două puncte expuse în raport, când în cererea de reexaminare era vorba de 7 puncte justificate, aşa cum am explicat şi în precedentele noastre luări de cuvânt.

Aşadar, punctul nostru de vedere este clar, suntem împotriva acestei legi privind înfiinţarea Fundaţiei "Ferentari".

Mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc şi eu.

Vă rog, domnule Neacşu.

Domnul Marian Neacşu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Daţi-mi voie întâi să exprim o nedumerire. Am văzut că domnul Cernea tot plimbă tableta aia. Poate, dacă ne uităm în ea, vedem că, în solicitarea preşedintelui, sunt nu nenumărate puncte de vedere, ci numai cinci, nici şapte.

Iar din cele cinci, două, pe care şi eu le consider cele mai importante, au fost prinse în raportul comisiei şi s-a ţinut cont de ele şi sunt convins că, în formula în care raportul ne prezintă acest proiect legislativ, este cea mai bună dintre ele.

Din aceste considerente, pentru că parţial a fost respectată şi poziţia preşedintelui, Grupul parlamentar al Partidul Social Democrat va susţine această iniţiativă legislativă.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Mulţumesc.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Markó Attila-Gabor:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Nu întâmplător trenează acest proiect de lege atâta timp în comisii pentru că nici nu am avut un rezultat să apucăm să adunăm cele două comisii în şedinţă comună. Pe de altă parte, au fost o serie de probleme pe conţinut.

Eu voi prezenta doar câteva dintre ele.

Nu am contestat niciodată intenţia Guvernului sau dreptul Guvernului de a înfiinţa o fundaţie. Este acest drept prin lege, nici forma, nici intenţia nu este de contestat. Însă faptul că printr-un act normativ cu rang de lege intervenim în acorduri bilaterale, cum ar fi Acordul România-Elveţia, România-Norvegia, pe subiectul fondurilor respective, deja este o problemă de drept.

Nu am putut fi de acord nici cu aceea că în conţinutul proiectului se specifică faptul că după ce fundaţia va avea activitate, pe parcurs vom identifica care vor fi ele. Nu putem face o lege în care să spunem că vom vedea mai târziu ce vom face. Ori spunem de la bun început care este limita şi care este sfera în care activăm, ori nu mergem aşa, într-o ceaţă în care poate că poimâine fundaţia va hotărî, prin şedinţa Consiliului Director, că îşi va desfăşura activitatea pe domeniul evreiesc, de exemplu. Nu scrie nicăieri în lege că nu poate face acest lucru, teoretic.

Deci trebuie să fixăm de la bun început.

Eu personal nu am fost de acord cu acest conţinut. Repet, forma nu mă deranjează. Faptul că facem o fundaţie pentru romi nu mă deranjează, dar cum este făcută această fundaţie deja nu mi-a fost pe plac.

Mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Domnul Cernea, vă rog, drept la replică.

Domnul Remus-Florinel Cernea:

Domnule Marian Neacşu, eu vă respect foarte mult, la fel cum îi respect pe toţi colegii mei. Spre să rămânem în registrul unui dialog de idei, putem avea idei diferite. Faptul că vin cu această tabletă reprezintă un consum mai mic de hârtie, de exemplu, şi ar trebui să reducem consumul de hârtie sau să folosim hârtie reciclată pe viitor.

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă rog, o explicaţie aţi vrut să spuneţi, că am impresia că nu s-a înţeles.

Domnul Marian Neacşu:

Deci evident că poate eu sunt cel din urmă care să respecte mai puţin vreunul dintre colegii noştri.

Remarca mea se referea la faptul că, dacă purtăm tableta, ne şi uităm în ea. Asta era toată chestiunea.

Şi tot acest lucru a plecat de la faptul că aţi precizat că sunt nenumărate obiecţiunile preşedintelui şi eu n-am făcut decât precizarea aritmetică, că nu-s decât cinci. Atât şi nimic mai mult.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc.

Vă rog, domnule Ciucă.

Domnul Liviu-Bogdan Ciucă:

O simplă precizare voiam să fac.

S-a vorbit puţin mai devreme că prin acest proiect de lege se doreşte sau, mă rog, se poate interveni în acordul bilateral între România şi Elveţia. E fals! Ca să intervii într-un acord înseamnă că modifici respectivul acord.

Acest proiect de lege nici nu-şi doreşte, nici nu şi-a propus şi nici nu poate să modifice un acord. Se fac referiri la acel acord, dorindu-se acest proiect de lege, respectiv fundaţia, un instrument de a pune în operă unele aspecte prevăzute în acord, dar în niciun caz nu se doreşte modificarea, pentru că, repet, procedural nici nu se poate.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc.

Dacă mai doreşte cineva? Nu.

Dacă aveţi observaţii la amendamentele admise la punctul 1 la punctul 17?

Domnul Nica, vă rog.

Domnul Nicolae-Ciprian Nica:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Este o chestiune de tehnică legislativă, pe care noi, comisia, am pus-o astăzi în acord cu Departamentul legislativ al Camerei Deputaţilor, drept pentru care vă propun următorul conţinut al textului, de la art.16 alin.(3), care va avea următorul cuprins: "Desemnarea de către secretarul general al Guvernului al unui membru din partea unei organizaţii nonguvernamentale, potrivit alin.(2), se face în baza criteriilor de selecţie stabilite prin ordin al secretarului general al Guvernului, care se publică pe site-ul Secretariatului General al Guvernului cu 30 de zile înainte de desemnare."

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc şi eu.

Supun votului dumneavoastră propunerea domnului Nica.

Vă rog să votaţi.

Cu 101 voturi pentru, 12 abţineri, cinci voturi împotrivă, propunerea domnului deputat Nica a fost aprobată.

Nefiind alte observaţii, reexaminarea trece la votul final.

6. La punctul următor avem Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.16/2014 privind modificarea şi completarea Legii educaţiei naţionale nr.1/2011.

Din partea iniţiatorului, vă rog, domnul Kiraly.

Domnul Kiraly András György (secretar de stat, Ministerul Educaţiei Naţionale):

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Stimate doamne şi stimaţi domni deputaţi,

Luând în considerare decizia Curţii Constituţionale nr.106/2014 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art.253, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.16/2014 prevede completarea art.253 din Legea nr.1 şi introducerea la anexă a punctului 60, în sensul acordării posibilităţii cadrelor didactice calificate care au obţinut cel puţin nota sau media 7 la un concurs naţional unic de titularizare în învăţământ de stat în ultimii şase ani... În acest sens, punctul 60 prevede că viabilitatea unui post didactic presupune existenţa acestuia pe durata unui nivel de învăţământ care se stabileşte de consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ în funcţie de planurile de cadru, proiectele planurilor de şcolarizare şi de evoluţia demografică la nivel local.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc.

Din partea comisiei, domnul preşedinte Angel Tîlvăr.

Domnul Angel Tîlvăr:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

În baza prevederilor art.95 şi 115 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu adresa PL-x 179 din 14 aprilie 2014, Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport a primit spre dezbatere în fond, în procedură de urgenţă, Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.16/2014 privind modificarea şi completarea Legii educaţiei naţionale nr.1/2011.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea art.253 alin.(1) lit.a) şi b) şi completarea anexei din Legea educaţiei naţionale nr.1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, în sensul punerii de acord a prevederilor declarate neconstituţionale din decizia Curţii Constituţionale nr.106/2014 cu dispoziţiile Constituţiei României. Astfel, se acordă posibilitatea cadrelor didactice calificate care au obţinut cel puţin nota sau media 7 la concursul de titularizare în învăţământul preuniversitar de stat în ultimii şase ani şi care sunt angajate deja pe perioadă determinată de a fi repartizate, în şedinţă publică, de către inspectoratul şcolar pe posturi didactice sau catedre vacante şi viabile.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, iar Camera Deputaţilor este primă Cameră sesizată.

În urma dezbaterii, comisia a propus adoptarea proiectului de lege în forma prezentată de iniţiator.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc şi eu.

Vă rog, domnul Tîlvăr. Vă rog.

Domnul Angel Tîlvăr:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Vreau să spun că grupul nostru va susţine acest proiect, dat fiind faptul că el permite, de fapt, punând în acord decizia Curţii cu legea, vom asigura stabilitatea personalului didactic în învăţământul preuniversitar.

Totodată, cred că vom creşte calitatea personalului didactic datorită nu numai notelor bune de la concurs, dar şi datorită faptului că se va ţine seama sau cu siguranţă se va ţine seama de activitatea lor anterioară în cadrul unităţii de învăţământ. Totodată, se asigură principiul continuităţii, lucru pe care şi-l doreşte oricine.

Vreau să anunţ plenul Camerei că felul în care se va proceda a fost pus de acord şi va fi pus de acord şi cu partenerii sociali, iar din partea sindicatelor noi am avut un punct de vedere sau puncte de vedere care ne-au încurajat să credem că suntem pe drumul cel bun.

Este vorba de reglementarea situaţiei, mai întâi a fost vorba de 7 mii, acum de aproximativ 2500 de cadre didactice, şi vreau să mulţumesc membrilor comisiei, indiferent de grupurile politice pe care le reprezentau, pentru atitudinea constructivă şi pentru faptul că pe acest proiect de lege am găsit o cale de comunicare foarte bună.

Vă mulţumesc. Vom vota pentru acest proiect de lege.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da. Vă mulţumesc.

Doamna Ardeleanu, vă rog.

Doamna Sanda-Maria Ardeleanu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Suntem în prezenţa unui nou exemplu foarte clar a ceea ce înseamnă intervenţiile lipsite de coerenţă asupra Legii educaţiei naţionale aflate în vigoare. De aceea, PDL se va abţine de la acest vot, deoarece USL a modificat conţinutul art.253 din Legea educaţiei naţionale de două ori, astfel încât, la un moment dat, acesta a devenit neconstituţional.

În urma sesizării unor cadre didactice la Curtea Constituţională, aceasta a decis că prevederile articolului sunt discriminatorii, citez: "...întrucât permit recunoaşterea calităţii de titular în învăţământul preuniversitar într-o altă modalitate decât concursul".

Modificările aduse art.253 din Legea nr.1/2011 încurajau corupţia în sistem oferind posibilitatea directorilor de şcoli să introducă pe uşa din dos a şcolii profesori slab pregătiţi.

De asemenea, această modificare sau aceste două modificări aduse art.253 interveneau brusc împotriva principiului calităţii promovat prin Legea 1/2011.

Art.253 din legea promulgată de Partidul Democrat Liberal avea logica lui. Era un articol constituţional care garanta autonomia fiecărei instituţii şcolare. Citez: "Cadrele didactice netitulare calificate care au participat la concursul naţional unic de titularizare în ultimii trei ani, anterior intrării în vigoare a prezentei legi, care au obţinut cel puţin nota şapte şi au ocupat un post sau o catedră, devin titulari ai şcolii respective."

Modificările aduc această permisiune conform căreia un profesor poate să se califice la o şcoală fără să îndeplinească condiţiile de a se integra în sistem. Cu toate acestea, devine asimilat sistemului şi se poate transfera oriunde. Prin urmare, este vorba despre o discriminare.

Având în vedere faptul că cele două modificări aduse de către Guvernele Ponta au fost declarate neconstituţionale, iar acest proiect de lege vine să îndrepte o greşeală care putea să nu fie făcută, Partidul Democrat Liberal se va abţine de la vot.

Legea educaţiei naţionale, în integritate, a fost şi este o lege constituţională.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da. Vă mulţumesc.

Doamna Cherecheş, vă rog.

Doamna Florica Cherecheş:

Membrii Partidului Naţional Liberal vor vota pentru adoptarea acestui text normativ care prevede reglementarea situaţiei cadrelor didactice calificate care au fost repartizate pe un post didactic sau o catedră în baza mediei de cel puţin 7 obţinute la examenul de titularizare în ultimii 6 ani, din următoarele motive: situaţia incertă la stabilirea viabilităţii unor posturi didactice sau a unor catedre vacante anterior organizării concursului de titularizare, pentru că anual, după derularea concursului de titularizare, 40-45% dintre posturile didactice sau catedrele vacante publicate pentru angajare nedeterminată rămân neocupate; şi vacantarea posturilor didactice din cauza mobilităţii cadrelor didactice titulare.

Votăm pentru adoptarea acestui proiect de lege, pentru că nu este oportună amânarea la nesfârşit a modificării prevederilor art.253 din Legea educaţiei naţionale şi neaplicarea acestora, care în prezent au consecinţe negative asupra sistemului naţional de învăţământ preuniversitar.

Din toate aceste motive, Partidul Naţional Liberal va vota proiectul ce vine în sprijinul creşterii calităţii activităţii desfăşurate de personalul didactic în unităţile de învăţământ preuniversitar de stat şi care implicit va conduce la îmbunătăţirea sistemului de învăţământ preuniversitar, prin asigurarea stabilităţii unui număr tot mai mare de cadre didactice calificate, asigurarea egalităţii de şanse şi sporirea accesului la educaţie, precum şi la reducerea treptată a numărului de cadre didactice fără studii corespunzătoare postului didactic, de cadre didactice pensionate şi asociate.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc şi eu.

Domnul Diaconu. Vă rog frumos.

Domnul Adrian-Nicolae Diaconu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Grupul parlamentar al Partidului Poporului-Dan Diaconescu va vota pentru acest proiect de lege.

Suntem de acord cu simplificarea procedurilor privind mobilitatea personalului didactic, în speţă cu titularizarea cadrelor didactice netitulare care au obţinut în ultimii şase ani la un concurs de titularizare minim nota 7, începând cu 1 septembrie 2014.

Avem, totuşi, o rezervă cu privire la termenul de şase ani, care considerăm că are un caracter discriminatoriu. De exemplu, un cadru didactic din învăţământul preuniversitar care a luat nota 7 în urmă cu şapte sau opt ani, pentru a se titulariza la anul, acesta trebuie să participe la un nou concurs de titularizare anul acesta.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc şi eu.

Domnule Zisopol, vă rog.

Domnul Dragoş Gabriel Zisopol:

Vă mulţumesc.

Stimate domnule preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Membrii Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale vor susţine acest proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Mulţumesc.

Domnul Ciucă, din partea Partidului Conservator.

Domnul Liviu-Bogdan Ciucă:

Domnule preşedinte,

Domnilor colegi,

Şi Grupul parlamentar al Partidului Conservator va susţine acest proiect de lege şi din considerente de procedură, pentru a se pune în acord cu unele decizii ale Curţii, dar şi din perspectiva oportunităţii. Motivele au fost prezentate foarte bine de preşedintele comisiei.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da. Vă mulţumesc.

Dacă mai doreşte cineva. Nu.

Nefiind amendamente, proiectul de lege trece la votul final.

7. La următorul punct al ordinii de zi avem Proiectul de Lege privind modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.84/2003 pentru înfiinţarea Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România - S.A. prin reorganizarea Regiei Autonome "Administraţia Naţională a Drumurilor din România".

Din partea iniţiatorului, dau cuvântul domnului ministru Şova.

Domnul Dan-Coman Şova (ministrul transporturilor):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Vreau să vă supun atenţiei un act normativ de modificare a statutului Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale, act normativ care în forma pe care dumneavoastră o aveţi în faţă acum, a fost votat şi la Senat de către toate grupurile parlamentare, PSD, PNL, PD, UNPR, PC, toată lumea.

Am încercat să discut cu liderii de grup înainte pentru a lămuri faptul că acest act normativ nu are absolut nimic politic în el şi explic în două cuvinte pentru a nu plictisi.

Astăzi, antreprenorii mari care lucrează pentru Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale, fie că lucrează la autostrăzi, fie că lucrează la drumuri naţionale, au subantreprenori şi furnizori de materiale români. În general, marii antreprenori nu sunt români. Din motive care nu ştiu dacă trebuie discutate de la tribuna Parlamentului neapărat, marii antreprenori îşi plătesc cu foarte mare întârziere subantreprenorii şi furnizorii de materiale. Îi plătesc cu întârzieri nu de o săptămână sau de o lună, ci de ani de zile. În foarte multe situaţii avem proiecte la autostrăzi, de exemplu, oprite sau suspendate, pentru că marii antreprenori nu-şi plătesc deloc subantreprenorii şi ajung să-i ducă până în faliment. Am avut situaţia pe tronsonul Orăştie-Sibiu, unde au fost falimentaţi şase subantreprenori consecutiv.

Acest act normativ vine să pună ordine în această chestiune obligând marii antreprenori să plătească subantreprenorii la termen, fără proba acestor plăţi către CNADNR, marii antreprenori nemaifiind plătiţi de către Compania Naţională de Autostrăzi. Este reglementat şi un mecanism prin care se constituie o ipotecă mobiliară la arhiva de garanţii în favoarea subantreprenorilor şi furnizorilor de materiale, în aşa fel încât firmele româneşti care sunt în general subantreprenori sau furnizori de materiale să poată avea acces la plata lucrărilor sau a materialelor pe care le furnizează.

Cred că este un proiect de foarte mare importanţă şi vreau să ştiţi cu toţii că ideea realizării acestui act normativ a venit din zona de business şi este rezultatul unei discuţii cu Coaliţia pentru Dezvoltarea României. Este acea colaborare care se face între Guvernul României şi reprezentanţii mediului de business din România.

Ca atare, v-aş ruga frumos dacă putem să mergem după acelaşi model de la Senat, pentru că aceasta este o problemă naţională, la toate judeţele, fără niciun fel de culoare politică, să votăm proiectul, aşa cum a fost adoptat şi la Senat, aprobat şi în comisiile de specialitate de la Camera Deputaţilor, doar cu schimbarea numerotării textelor.

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da. Vă mulţumesc.

Din partea Comisiei pentru transporturi şi infrastructură, vă rog, domnule preşedinte.

Domnul Mihai Lupu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

În conformitate cu prevederile art.95 şi 115 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru transporturi şi infrastructură a fost sesizată spre dezbatere şi avizare în procedură de urgenţă cu Proiectul de Lege privind modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.84/2003 pentru înfiinţarea Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România - S.A. prin reorganizarea Regiei Autonome "Administraţia Naţională a Drumurilor din România", trimis cu adresa PL-x 119 din 17 martie 2014, înregistrat cu nr.4C/25/64 din 17 martie 2014.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională, potrivit prevederilor art.75 din Constituţia României, republicată, şi ale art.92 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat.

La întocmirea prezentului raport, comisia a avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ nr.12/7.I.2014, avizul favorabil al Comisiei pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului nr.4C/6/84 din 2.IV.2014.

Senatul a aprobat proiectul de lege în şedinţa din 11 martie 2014.

În conformitate cu prevederile art.61 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru transporturi şi infrastructură a examinat proiectul de lege în şedinţa din 9 aprilie 2014.

În urma dezbaterilor şi opiniilor exprimate, membrii comisiei au hotărât cu unanimitate de voturi aprobarea Proiectului de Lege privind modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.84/2003 pentru înfiinţarea Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România - S.A. prin reorganizarea Regiei Autonome "Administraţia Naţională a Drumurilor din România", cu amendamentele admise prezentate în anexe, care fac parte integrantă din prezentul raport.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc.

Din partea grupurilor.

Domnule Şova, vă rog.

Domnul Lucian Şova:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Proiectul de lege vine să rezolve o problemă pe care toată lumea o conştientizează, aceea a indisciplinei financiare care uneori se manifestă între antreprenorii generali şi subantreprenori. Pe de altă parte, este o măsură care vine cumva, aşa, aproape să facem bine cu forţa mediului de afaceri. Ea poate părea ca o măsură care intervine puţin în relaţiile contractuale dintre persoane de drept privat. Însă, dată fiind situaţia generală din domeniul construcţiilor de infrastructură mare, ne referim aici la proiectele CNADNR-ului, acest proiect de lege vine să rezolve o serie de probleme care, practic, concurau cu toatele la încetinirea construcţiei şi încetinirea dezvoltării infrastructurii.

Grupul PSD va susţine acest proiect de lege.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da. Mulţumesc, domnule Şova.

Cine mai doreşte din partea grupurilor parlamentare?

Domnule Vainer, vă rog.

Domnul Aurel Vainer:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimate colege, stimaţi colegi,

Am ascultat cu atenţie raportul, am citit şi legea, şi mie mi se pare că este cu totul îndreptăţit să dăm un vot unanim acestui proiect de lege. De ce? Pentru că dă putere unui principiu simplu şi normal, al eticii în afaceri: ai iniţiat un contract, respectă-l; ai încasat banii, dă şi celui cu care colaborezi.

De aceea, Grupul minorităţilor naţionale susţine întru totul acest proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc şi eu.

Domnule Antal, vă rog frumos.

Domnul Antal István:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Felicit noua comisie înfiinţată că a trecut această lege şi pe domnul ministru, ca iniţiator, pentru că e un lucru deosebit de important. Dar, totodată, dacă vorbim de această posibilitate şi modificăm această lege specială cu privire la CNADNR, eu aş avea o rugăminte: Guvernul ar trebui să vină şi cu o nouă iniţiativă ca procedura respectivă să fie aplicabilă şi de către consiliile locale şi judeţene. Pentru că şi acolo exact acelaşi lucru se întâmplă. Antreprenorul principal de obicei lasă 2-3 subantreprenori, întreprinderi mai mici şi mijlocii care intervin, şi furnizorii de materii prime, în primul rând, care dau faliment.

Şi aş dori respectuos să vină din partea Guvernului sau, dacă nu, atunci grupurile parlamentare să iniţieze cât mai repede o lege, pentru că ar fi un mare ajutor. Am scăpa foarte mulţi...şi cunoaşteţi problemele şi din teritoriu, am scăpa foarte mulţi conducători de autorităţi publice care se confruntă cu acest lucru. Vine antreprenorul principal, dă drumul la lucrare pe faza respectivă, primeşte banii şi pe urmă, peste două luni de zile, dispare. Şi sunt foarte multe cazuri.

Eu felicit această iniţiativă şi aş dori ca să fim ascultaţi, cât mai repede să dăm o mână de ajutor şi pentru autorităţile publice locale care se confruntă cu aceeaşi problemă.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc şi eu.

Doamna Andreea Paul, din partea Grupului Partidului Democrat Liberal.

Doamna Maria-Andreea Paul:

Nu cred că se cuvine intervenţia statului român într-un contract dintre doi privaţi. Ba, mai mult decât atât, cred că riscăm să fie chiar neconstituţională. Mă refer la contractul privat între antreprenorul general şi subantreprenori. Ei trebuie să-şi ia responsabilitatea şi să introducă clauzele aferente necesare pentru a se proteja şi pentru a face treabă bună. Şi spun asta într-un cadru mai larg în care acest guvern nu a făcut absolut nimic pentru absorbţia banilor europeni şi riscăm să pierdem aproape două miliarde de euro.

Ce se va întâmpla cu cei 500 kilometri de autostradă astăzi proiectaţi? Ce se va întâmpla cu această nouă companie naţională de autostrăzi şi drumuri naţionale pe care trebuie s-o acredităm într-o perioadă de aproximativ un an şi jumătate? Se vor pierde proiectele. Şi ştiţi bine că asta riscăm să se întâmple. Pe scurt, un miliard de euro pierdut pentru autostrăzi şi un alt miliard de euro pentru căile ferate.

Deci, haideţi să ne ocupăm de lucrurile serioase şi nu de intervenţii halucinante ale statului român în mediul privat care nu se justifică.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc şi eu.

Doamna Maria-Andreea Paul:

Dacă mai permiteţi.

Grupul Partidului Democrat Liberal va vota împotriva acestui proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Dacă mai doreşte cineva din partea grupurilor.

Dacă nu, domnule ministru, vă rog să daţi răspunsuri.

Domnul Dan-Coman Şova:

Sincer, vreau doar două corecturi să fac la ceea ce a spus colega noastră, doamna deputat Andreea Paul.

Prima este că mi-e foarte greu să înţeleg atitudinea Grupului PDL, având în vedere că acelaşi Grup PDL, cu domnul Vasile Blaga în sală, a votat această iniţiativă la Senat şi a înţeles toată lumea despre ce este vorba.

Strict juridic nu este o intervenţie în contract. Este o reglementare a relaţiilor de plată. N-are nicio legătură cu contractul între firme private. Cred că n-aţi fost atentă la conţinutul reglementării.

Şi al treilea lucru, vreau să recapitulez: exerciţiul financiar european s-a încheiat la 31 decembrie 2013. La 31 decembrie 2013, pe rutier, autostrăzi-drumuri naţionale, erau necheltuiţi 1.281.000.000 de euro, în condiţiile în care în anul 2013 CNADNR-ul a realizat din fonduri europene 569 de milioane de euro, în timp ce sub inteligenta conducere a PD-ului, a realizat în perioada 2009-2012 doar 430 de milioane de euro, iar în anul 2013 s-au făcut 148% absorbţie de fonduri europene. Deci, miliardul despre care vorbiţi este cel pierdut de PD la sfârşitul anului 2012.

De aceea, vreau să vă spun că ceea ce facem noi acum nu este să facem absorbţie, ci să recuperăm incompetenţa dumneavoastră din anii 2009, 2010, 2011 şi începutul anului 2012, dar sunteţi liberi să votaţi împotrivă, să vă faceţi de râs în continuare.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da. Vă mulţumesc.

Drept la replică, doamna Andreea Paul.

Domnule ministru, vă rog să fiţi atent.

Doamna Maria-Andreea Paul:

Eu cred că acest proiect de lege nu face altceva decât să construiască încă o jucărie pentru micul domn ministru Şova.

Partidul Democrat Liberal a decis de comun acord că votează împreună, de comun acord, împotriva acestui proiect de lege. Orice formă de diversiune nu este altceva decât încă o minciună PSD-istă care se adaugă la lista lungă de taxe.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Mulţumesc, mare doamnă Vass.

Dacă mai doreşte cineva să ia cuvântul.

Dacă nu, nefiind amendamente, proiectul de lege trece la votul final.

La punctul 8 avem Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.112/2013 privind prorogarea unor termene prevăzute la art.2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.116/2011 pentru aprobarea unor măsuri cu privire la vânzarea unor pachete de acţiuni deţinute de Societatea Comercială de Distribuţie şi Furnizare a Energiei Electrice "Electrica"- S.A. şi pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.31/2004 privind unele măsuri pentru derularea procesului de privatizare a Societăţii Comerciale de Distribuţie a Gazelor Naturale "Distrigaz Sud"-S.A. Bucureşti şi a Societăţii Comerciale de Distribuţie a Gazelor Naturale "Distrigaz Nord"-S.A. Târgu-Mureş, precum şi a societăţilor comerciale filiale de distribuţie şi furnizare a energiei electrice, precum şi a termenelor prevăzute la alin.(2) şi (4) ale art.6 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.114/2005 privind unele măsuri pentru derularea şi finalizarea privatizării societăţilor comerciale filiale de distribuţie şi furnizare a energiei electrice "Electrica Moldova" - S.A. şi "Electrica Oltenia" - S.A.

Dau cuvântul, din partea iniţiatorului, domnului ministru.

Vă rog.

Domnul Mihai Adrian Albulescu (secretar de stat, Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Datorită faptului că titlul a fost foarte lung, o să citesc varianta scurtă sau să vă prezint varianta scurtă.

Vânzarea de acţiuni către salariaţii care sunt angajaţi ai societăţilor din domeniul energetic este o acţiune de o importanţă deosebită prevăzută în strategia energetică. Neprelungirea termenelor prevăzută de OUG 116/2011 şi 114/2005 împiedică realizarea acestui obiectiv. Prin pierderea dreptului de a achiziţiona acţiuni, persoanele îndreptăţite pot acţiona în instanţele de judecată Guvernul României. Deoarece aspectele sus-menţionate vizează interesul public şi constituie o situaţie extraordinară a cărei reglementare nu poate fi amânată, propunem plenului adoptarea acestui proiect de lege de prorogare a termenelor până la data de 31 decembrie 2014.

De menţionat că Ministerul Economiei, Departamentul pentru Energie, a şi iniţiat hotărârea privind aprobarea normelor metodologice de aplicare a ordonanţei de urgenţă a Guvernului.

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da. Vă mulţumesc.

Din partea Comisiei pentru politică economică, reformă şi privatizare, are cuvântul domnul deputat Grama.

Domnul Horia Grama:

Domnule preşedinte,

Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare a dezbătut prezentul proiect de lege.

În conformitate cu prevederile art.95 şi 115 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare a fost sesizată spre dezbatere în fond, în procedură de urgenţă, cu prezentul proiect de lege.

Conform Constituţiei şi Regulamentului Camerei, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în şedinţa din 11 martie 2014.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de ordonanţă de urgenţă, cu observaţii şi propuneri.

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a dat aviz favorabil. De asemenea, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a avizat favorabil prezentul proiect de lege, precum şi Comisia pentru industrii şi servicii a avizat favorabil acest proiect de lege.

Prin prezentul proiect de act normativ se prorogă termenele prevăzute la art.2 pct.18 lit.a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.116/2011 aprobată prin Legea nr.91/2012, precum şi termenele prevăzute la art.6 alin.(2) şi (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.114/2005, aprobată cu completări prin Legea nr.277/2005, cu modificările şi completările ulterioare, până la data de 31 decembrie 2014.

În conformitate cu prevederile art.61 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, comisia a examinat proiectul de lege menţionat mai sus în şedinţa din 2 aprilie 2014. Au fost prezenţi toţi cei 25 de membri ai comisiei. Cu o majoritate de 23 de voturi, un vot împotrivă şi 2 abţineri, a fost adoptat prezentul proiect de lege şi propus spre dezbatere şi adoptare în forma adoptată de Senat către plenul Camerei.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc şi eu.

Din partea Grupurilor parlamentare.

Domnule Bode, vă rog.

Domnul Lucian Nicolae Bode:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Se împlinesc imediat 10 ani de când tot prorogăm termene pentru ca salariaţii proveniţi din fostele societăţi de distribuţie a energiei electrice şi a gazelor naturale să poată intra în posesia acţiunilor care li se cuvin.

Mă adresez dumneavoastră şi în calitate de beneficiar al legislaţiei din 2004-2005, când salariaţii acestor societăţi aveau dreptul să intre în posesia a 10% din acţiunile acestor societăţi.

S-au constituit, imediat după ce a apărut legislaţia, în 2004-2005, s-au constituit asociaţiile salariaţilor, s-a cotizat la fondul acestor asociaţii cu peste 13 miliarde de lei vechi.

Numai că de aici începe bătaia de joc, din păcate, la adresa salariaţilor.

În acest moment, neavând norme de aplicare la această legislaţie, nicio acţiune nu a intrat în posesia foştilor sau actualilor salariaţi ai societăţilor de distribuţie a energiei electrice şi gaze naturale.

În loc să veniţi cu norme de aplicare, aşa cum ar fi corect, veniţi cu propunerea să prorogaţi termenul.

Salariaţii... unii şi-au retras acţiunile şi au primit după 5, 8, 10 ani aceeaşi sumă de bani, cu dobândă zero, alţii, culmea, au devenit şomeri la societăţile la care trebuia să fie acţionari.

De aceea, grupul nostru parlamentar vă propune să adoptaţi de urgenţă normele de aplicare şi, dacă tot aţi schimbat modul de privatizare al companiei Electrica - SA, vă propun să daţi posibilitatea salariaţilor să achiziţioneze, aşa cum prevede în legislaţia 2004-2005, 10% din acţiuni, nu 2% sau mai puţin, cât propuneţi acum.

Pentru toate acestea, grupul nostru parlamentar nu va vota acest proiect de lege. Mai exact, se va abţine la vot, solicitându-vă încă o dată: adoptaţi normele de aplicare, pentru ca salariaţii să poată intra în posesia acţiunilor care li se cuvin.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da. Vă mulţumesc şi eu.

Cine mai doreşte din partea grupurilor?

Vă rog, domnule Deaconu.

Domnul Mihai Deaconu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Grupul parlamentar al PP-DD se va abţine în acest caz de la vot, nefiind convinşi că prorogarea termenelor este propusă de Guvern pentru a veni în sprijinul societăţilor de distribuţie a energiei electrice sau pentru a masca neîndeplinirea termenelor de finalizare a privatizării acestora.

Mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da. Vă mulţumesc şi eu.

Dacă mai doreşte cineva? Nu.

A, vă rog, domnule Niţă.

Domnul Emil Niţă:

Grupul Partidului Social Democrat va vota pentru acest proiect de hotărâre, considerând că este cea mai oportună acţiune pentru acest moment.

Discutăm despre societăţile din energie şi credem că vom putea, după ce punem la punct foarte bine privatizarea acestora, vom putea să discutăm şi despre participarea angajaţilor.

Deci noi vom vota pentru actualul proiect de hotărâre.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da. Vă mulţumesc.

Dacă mai doreşte cineva? Nu.

Nefiind amendamente, proiectul de lege trece la votul final.

9. Următorul punct pe ordinea de zi este Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.106/2013 pentru modificarea şi completarea Legii petrolului nr.238/2004.

Din partea iniţiatorului.

Vă rog, domnule ministru Duţu.

Domnul Gheorghe Duţu (preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Ordonanţa de urgenţă nr. 106 modifică şi completează Legea petrolului nr. 238 privind transferul de drepturi şi obligaţii convenit prin acordul petrolier, transferul de drepturi şi obligaţii prevăzut, ca drept al titularului, încă din 1995, Legea nr.134.

Actualmente, actul normativ reglementează formele de transfer parţial, precum şi posibilitatea de a se delimita, în cadrul perimetrului, zona petrolieră, fără a extinde sau reduce suprafaţa perimetrelor.

Completările se impun în vederea creării cadrului legal necesar desfăşurării operaţiunilor petroliere în zone deja constituite care impun folosirea de tehnologii specializate, cu precădere în zonele off-shore, on-shore, de mare adâncime.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc şi eu.

Domnul Iancu, din partea Comisiei pentru industrii.

Vă rog.

Domnul Iulian Iancu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Comisia a fost sesizată pentru dezbaterea în fond cu acest proiect de lege.

Aş vrea să menţionez faptul că Senatul a adoptat proiectul de lege, precum şi faptul că atât Comisia pentru administraţie publică, cât şi Comisia juridică au avizat favorabil proiectul, proiect care reglementează instituţia transferului drepturilor şi obligaţiilor derivând din acordurile petroliere, ca urmare a specializării operatorilor şi a operaţiunilor petroliere desfăşurate de aceştia.

În urma examinării proiectului de lege, membrii celor două comisii au hotărât cu unanimitate de voturi să propună plenului adoptarea proiectului de lege, cu amendamente admise.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da. Vă mulţumesc.

Din partea Grupurilor parlamentare.

Domnul Bode, vă rog.

Domnul Lucian Nicolae Bode:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Vă mărturisesc că am citit cu atenţie acest proiect de lege. Sigur, ţinând cont şi de colaborarea "excepţională", vedeţi ghilimelele, care a existat între domnul Gerea şi domnul Niţă, a rezultat acest proiect pe care noi, sincer, nu-l înţelegem.

În primul rând, pe Legea petrolului, azi, deţinătorul unei licenţe poate cesiona orice perimetru.

Nu înţelegem, dacă are dreptul să cesioneze întreg perimetrul, de ce nu ar avea dreptul să cesioneze părţi din întreg?

Mai mult. Prin acest proiect de lege, introduceţi cotele-părţi, deci vă pregătiţi să cesionaţi perimetre, zone petroliere, pe bucăţi.

Aş ridica un mare semn de întrebare de la această tribună, vizavi de acest proiect de lege, şi anume ar fi interesant de văzut cu cine are România încheiate astfel de acorduri şi de urmărit către cine vor cesiona aceştia mai departe cotele-părţi.

Pentru motivele pe care vi le-am invocat aici, suspiciunile care sunt lansate de acest proiect de lege, grupul nostru parlamentar va vota împotrivă.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da. Vă mulţumesc.

Dacă mai doreşte cineva...

Domnule Iancu, vă rog.

Pe urmă, domnul Mironescu. Urmează domnul Ciuhodaru.

Domnul Iulian Iancu:

Stimaţi colegi,

Acest tip de îngrijorare, de suspiciune a existat la o primă lectură a textului. Însă în urma dezbaterilor în plen s-a putut constata că nimeni nu poate să cedeze părţi din perimetrul concesionat pentru exploatare fără avizul prealabil şi negocierea prealabilă cu Agenţia Naţională a Resurselor Minerale din România şi fără să existe o hotărâre de guvern.

Cu alte cuvinte, la prima întrebare răspunsul este: nu a permis legea, în forma actuală, de aceea a fost nevoie de o modificare şi o adaptare a legislaţiei în acest sens.

În al doilea rând, pe perimetre mari, pe suprafeţe întinse, dacă există şansa ca într-o zonă petrolieră sau într-o zonă din acel perimetru să permiţi unui alt investitor o altă exploatare, de alt tip, pentru o altă resursă sau pentru aceeaşi resursă, acest lucru nu se poate realiza decât cu acordul Guvernului României şi numai prin hotărâre de guvern.

Cu alte cuvinte, nu mai poate exista nicio suspiciune aici.

Mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da. Vă mulţumesc.

Domnule Mironescu, vă rog.

Domnul Răzvan Horia Mironescu:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Motivul principal al acestei reglementări, al modificării Legii petrolului este faptul că Legea petrolului datează din anul 2004 şi în anul 2004, în afară de faptul că lipsea specializarea la care s-a ajuns în momentul de faţă, a operatorilor din industria exploatărilor petroliere, în expunerea de motive ni se spune că erau şi nişte lipsuri în ceea ce priveşte caracterizarea resurselor şi a perimetrelor petroliere din punctul de vedere al disponibilităţii zăcămintelor, în aşa fel încât, ulterior, în urma tuturor acestor determinări şi apariţiei de noi jucători pe piaţa exploatărilor, jucători interesaţi să exploateze perimetre off-shore şi on-shore, aşa cum s-a spus, de mare adâncime, a fost necesară aducerea legislaţiei în concordanţă cu cerinţele pieţei şi în concordanţă cu nevoile investitorilor pe care, nu-i aşa?, ne dorim să-i aducem în ţară şi să ne plătească taxe şi impozite, ca să nu mai vorbim de alte venituri, de tip redevenţă ş.a.m.d.

Aşa încât modificările sunt necesare, ele creează punctual un cadru legislativ clar pentru acest tip de exploatare.

De aceea, Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal va vota împotrivă... Scuzaţi-mă, va vota pentru.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Am înţeles. Vă mulţumim.

Domnule Ciuhodaru, vă rog.

Domnul Tudor Ciuhodaru:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Cine s-a fript cu Chevron sau cu Roşia Montană Gold Corporation suflă şi-n iaurt.

Mi se pare că singurul în măsură să cedeze drepturile de explorare şi exploatare a unei resurse atât de importante este statul român, care ar trebui să mai ţină cont din când în când şi de ceea ce spun cetăţenii.

În consecinţă, grupul nostru parlamentar va vota împotriva acestui proiect de lege.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da. Vă mulţumesc.

Dacă mai doreşte cineva...

Domnul Antal, vă rog.

Domnul Antal István:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Aşa cum preşedintele Comisiei pentru industrii şi servicii v-a prezentat, într-adevăr, în comisia de specialitate au avut loc discuţii şi, în urma acestor discuţii, în prezenţa factorilor interesaţi, s-a trecut la modificare şi acest lucru se poate face numai prin... aşa cum este trecut în lege, prin hotărâre de guvern.

Dar aş dori să mă raliez celor prezentate de domnul Mironescu, pentru că vorbim de posibilităţi de creare de venituri la bugetul de stat. Pentru că dacă vorbim de un perimetru întins, unde, într-adevăr, există resurse şi apar încă două-trei întreprinderi cu tehnică de vârf, pentru că la aşa ceva se referă legea, atunci beneficiul este absolut convenabil statului, din redevenţe, din alte... creări de locuri de muncă şi multe alte lucruri.

Şi dacă ne referim la momentul actual, având în vedere evenimentele care se întâmplă în vecinătatea noastră, cu atât mai mult avem nevoie ca acele rezerve pe care le deţinem să fie exploatate cât mai repede, pentru a avea o independenţă mai mare vizavi de utilizarea gazului şi a resurselor petroliere, iar cine într-adevăr, ca să am un punct de vedere şi vizavi de Chevron şi de alţii, cred că cei care în continuare sunt împotriva tehnicilor de vârf şi a celor... a multinaţionalelor care cunosc şi în ţările lor au adus ceva nou prin acele tehnologii cu care rezervele, şi mă refer la gazele de şist, au dus la reducerea preţului energiei cu 65% acolo unde lucrează această firmă, cred că sunt bine-venite şi ar fi de dorit ca cel puţin politicienii să dea o mână de ajutor celor din economie pentru a trece de aceste suspiciuni şi în mod inteligent să utilizăm tehnologiile de vârf spre binele tuturor din ţara aceasta.

UDMR-ul votează pentru.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da. Vă mulţumesc.

Dacă mai doreşte cineva...

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Ion Diniţă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Având în vedere condiţiile economice din această perioadă, având în vedere că avem nevoie de independenţă energetică şi de a exploata cât mai eficient resursele, Partidul Conservator susţine acest proiect de lege şi va vota pentru punerea în aplicare a acestei legi.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da. Vă mulţumesc.

Dacă aveţi observaţii la...

A, vă rog, domnule Cernea.

Scuze că v-am uitat.

Domnul Remus-Florinel Cernea:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Cred că trebuie să fim foarte atenţi însă la ce fel de tehnologii dorim pentru România, pentru că s-a spus mai devreme că avem nevoie de tehnologii noi.

Există tehnologii noi prietenoase cu mediul şi există tehnologii noi care aduc mari pericole pentru oameni, pentru mediu, pentru animale.

Aşadar, atenţie! Nu fracturării hidraulice, Nu exploatării gazelor de şist în România.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da. Vă mulţumesc şi eu.

Dacă mai doreşte cineva?

Din partea grupului s-a vorbit, îmi pare rău.

Dacă aveţi observaţii la amendamentele admise de la punctul 1 la punctul 8.

Nu sunt observaţii.

Proiectul de lege trece la votul final.

Vă mulţumesc.

10. La punctul următor avem Propunerea legislativă pentru modificarea alin.(4) al art.251 din Legea nr.53/2003 privind Codul Muncii, cu modificările şi completările ulterioare.

Din partea iniţiatorului - de fapt domnul senator Voloşevici - doreşte cineva să ia cuvântul? Nu.

Din partea comisiei, domnule Florin Iordache, vă rog.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Am ţinut cont de avizul favorabil al Consiliului Legislativ, al Comisiei juridice, cât şi de punctul de vedere favorabil al Guvernului.

Obiectul de reglementare, pentru că n-a fost prezentat, este acela al introducerii unei prevederi potrivit căreia salariatul să fie asistat în cursul cercetării disciplinare prealabile de către avocat, la cererea sa.

Propunerea comisiei este aceea de a supune plenului adoptarea propunerii legislative. Face parte din categoria legilor organice.

Mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da. Vă rog.

Dacă doreşte cineva...

Vă rog.

Domnul Virgil Guran:

Conform principiului că orice salariat are dreptul la o judecată corectă, înseamnă că trebuie să aibă dreptul la o apărare corectă.

Consider că această modificare este absolut necesară. Trebuie să ne aliniem legislaţiei europene. Aşa că Partidul Naţional Liberal, Grupul Partidului Naţional Liberal va vota în favoarea...

Mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da. Vă mulţumesc.

Domnule Iacoban, vă rog.

Domnul Sorin-Avram Iacoban:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Proiectul de lege vizează în fond modificarea Codului muncii, în ceea ce priveşte instituţia cercetării disciplinare realizate de angajator.

Cercetarea disciplinară trebuie să se realizeze într-un cadru legal, pentru a fi respectate drepturile şi îndatoririle ambelor părţi, precum şi interesele legitime ale acestora.

În prezent, situaţia angajatorului este dominantă, iar dreptul la apărare este limitat şi condiţionat.

Nicio democraţie europeană nu consacră un drept la apărare limitat şi condiţionat.

Mai mult, Constituţia României nu limitează şi nu condiţionează dreptul la apărare, nici măcar în situaţiile cu totul excepţionale, cu caracter penal.

Realizarea cercetării disciplinare doar în prezenţa unui reprezentant al salariatului nu asigură existenţa unui drept la apărare constituţional şi din cauza faptului că reprezentantul sindicatului despre care se vorbeşte ar putea fi el însuşi supus presiunii angajatorului.

Mai mult, se pune în discuţie şi aşa-zisa reprezentativitate a sindicatului.

Conform dispoziţiilor Codului muncii, salariatul are dreptul să formuleze şi să susţină toate apărările în favoarea sa. Aşa că dreptul la apărare efectivă nu exclude, ci dimpotrivă, permite asistarea salariatului şi de către o persoană cu pregătire specifică, avocat.

Ţinând cont de cele precizate, menţionăm şi faptul că dreptul la apărare nu poate fi limitat şi sub nicio formă condiţionat, în materie de cercetare disciplinară.

Consider că iniţiativa este una justă.

Prin urmare, Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat susţine acest proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da. Vă mulţumesc.

Doamna deputat Boghicevici, vă rog.

Doamna Claudia Boghicevici:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Aşa cum s-a spus de antevorbitori, prezentul proiect de lege îşi propune introducerea acelei prevederi prin care o persoană cercetată disciplinar de către angajator poate fi asistată de avocat.

Dreptul la apărare este un principiu constituţional aplicabil în toate domeniile, inclusiv în soluţionarea conflictelor de muncă, aşa după cum este precizat şi în Codul muncii.

Evidenţierea acestui principiu prin completarea legislaţiei cu o prevedere expresă este menită să întărească această garanţie constituţională.

Guvernul este de acord cu acest proiect, Comisia de muncă a fost de acord, de asemenea. Drept urmare, şi Grupul PDL din Camera Deputaţilor susţine acest proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da. Vă mulţumesc.

Domnule Ciuhodaru, vă rog.

Domnul Tudor Ciuhodaru:

Este un proiect favorabil pentru toţi angajaţii din România, mai ales în condiţiile în care vedem politizare şi abuz în fiecare instituţie a statului.

Este normal ca fiecare angajat să aibă dreptul a fi apărat de un avocat şi această apărare să nu fie neapărat dependentă de apartenenţa la un sindicat.

Grupul nostru parlamentar va vota acest proiect de lege, pentru că este nevoie ca fiecare cetăţean să poată beneficia de o justiţie corectă şi de dreptul la apărare.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da. Vă mulţumesc şi eu.

Dacă mai doreşte cineva? Nu.

Nefiind amendamente, proiectul de lege trece la votul final.

11. Următorul Proiect de Lege este pentru modificarea alin.(2) al art.9 din Legea nr.17/2000 privind asistenţa socială a persoanelor vârstnice.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul?

Pe procedură, vă rog, domnule Neacşu.

Domnul Marian Neacşu:

Domnule preşedinte,

În urma unei discuţii pe care am avut-o şi cu reprezentanţii comisiei, dar şi cu reprezentanţii ministerului, am constatat că este necesar... textul iniţiativei legislative este corect, cu două mici omisiuni.

Una dintre ele se referă la faptul că se creează confuzii între veniturile realizate de persoană sau de familie şi indicatorul de referinţă. Şi este, dacă vreţi, principala critică a proiectului legislativ.

În rest, avem nevoie de acest proiect legislativ, motiv pentru care v-aş solicita, în numele Grupului parlamentar al PSD, să retrimitem pentru o săptămână acest proiect la comisie, urmând ca el să intre în dezbatere în şedinţa de săptămâna viitoare.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Supun votului dumneavoastră propunerea de retrimitere la comisie pentru o săptămână.

Vă rog să votaţi.

Cu 105 voturi pentru, o abţinere, două voturi împotrivă, proiectul de lege este retrimis la comisie pentru o săptămână.

12. Următoarea Propunere legislativă se referă la modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.37/2005 privind recunoaşterea şi funcţionarea grupurilor de producători, pentru comercializarea produselor agricole şi silvice.

Domnule Neacşu, vă rog.

Domnul Marian Neacşu:

În primul rând permiteţi-mi să vă doresc sănătate, domnule preşedinte.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc. E adevărat ce...

Domnul Marian Neacşu:

Să aveţi... Da.

În numele Grupului parlamentar al PSD, voi solicita retrimiterea la comisie şi a acestui proiect legislativ, deoarece s-a constatat, în urma dezbaterilor ulterioare întocmirii raportului, a discuţiilor, că anumite aspecte de reglementare din acest proiect legislativ contravin Regulamentului european şi pentru a fi puse de acord cu acesta solicit retrimiterea la comisie cu termen două săptămâni.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da. Vă mulţumesc.

Supun votului dumneavoastră retrimiterea la comisie pentru două săptămâni.

Vă rog să votaţi.

Cu 112 voturi pentru, 6 abţineri, niciun vot împotrivă, proiectul de lege a fost retrimis la comisie pentru două săptămâni.

13. Următorul, Proiectul de Lege privind ziua liberă pentru îngrijirea sănătăţii copilului.

Din partea iniţiatorului dacă doreşte cineva să ia cuvântul?

Nu avem.

Din partea Comisiei pentru muncă, domnul preşedinte Florin Iordache.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

La acest proiect de lege, am ţinut cont de avizul favorabil al Consiliului Legislativ, punctul de vedere al Comisiei pentru drepturile omului, punctul de vedere al Comisiei juridice, cât şi punctul de vedere al Comisiei pentru sănătate şi familie.

Face parte din categoria legilor ordinare.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

În urma votului, cu majoritate de voturi, în Comisia pentru muncă, propunem plenului adoptarea proiectului de lege, cu amendamente redate în anexa la prezentul raport.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc.

Din partea Grupurilor parlamentare?

Doamna Birchall, vă rog.

Urmează doamna Pocora.

Doamna Ana Birchall:

Mulţumesc mult, domnule preşedinte.

Şi în calitate de semnatar al acestei propuneri legislative, susţin adoptarea acesteia, care reprezintă un real ajutor pentru milioanele de părinţi care au nevoie şi care trebuie să aibă dreptul la o zi liberă pe an sau la două zile libere, în cazul în care vorbim de familiile cu 3 sau mai mulţi copii, pentru a se îngriji de sănătatea copiilor lor.

Această propunere legislativă nu produce efecte negative pentru angajatorii lor însă reprezintă cu siguranţă un sprijin important pentru părinţi.

Cred că ne revine fiecăruia dintre noi misiunea de a crea un cadru legislativ care să le ofere tuturor acestor părinţi, fie că provin din mediul privat sau din mediul public, condiţiile necesare pentru protejarea sănătăţii copiilor şi prevenirea îmbolnăvirilor lor.

Într-o ţară în care mortalitatea infantilă depăşeşte media europeană, atingând valori tot mai alarmante, consider că nu ne putem permite să nu tratăm drept o prioritate îngrijirea sănătăţii copiilor şi tocmai de aceea suntem datori să susţinem fiecare efort îndreptat în direcţia îmbunătăţirii calităţii vieţii copiilor.

Trebuie să tragem un semnal de alarmă asupra faptului că starea de sănătate a copiilor nu ar trebui să reprezinte o preocupare doar pentru părinţi, ci şi pentru întreaga societate, al cărei viitor ştim cu toţii foarte bine că trebuie şi depinde de capacitatea de a se îngriji de sănătatea tinerei generaţii.

În calitate de parlamentar, dar şi de părinte, vă invit, dragi colege şi colegi, indiferent de partidele din care facem parte, să susţinem această iniţiativă şi să le oferim milioanelor de părinţi din România dreptul la o zi pentru a se îngriji de sănătatea copiilor lor.

Grupul PSD va vota această iniţiativă.

Mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Mulţumesc.

Doamna Pocora, din partea Grupului PNL, vă rog.

Doamna Cristina-Ancuţa Pocora:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Sigur, ceea ce se spune în expunerea de motive şi ceea ce ni s-a prezentat aici sunt lucruri bune, sunt lucruri sănătoase, sunt lucruri pe care ni le dorim.

Sunt lucruri însă pe care trebuie să le facem prin politici adevărate, şi nu prin propuneri legislative demagogice şi fără sens.

Într-adevăr, dacă vorbim despre sănătatea copilului, trebuie să începem cu programul de vaccinare a tuturor copiilor.

Cred că acesta ar putea fi într-adevăr un program care să vizeze pe termen lung sănătatea copiilor noştri, şi nu printr-o astfel de propunere legislativă care vă mărturisesc că, în forma actuală, deci nu în forma depusă de iniţiatori, în forma actuală, ea este complet fără sens, nu atinge obiectivul pe care şi l-au propus iniţiatorii în expunerea de motive. Ba mai mult încurcă lucrurile şi nici nu va putea fi aplicată.

Aşa cum au gândit-o iniţiatorii şi cum poate că aş fi putut să înţeleg că este o abordare, legea prevedea ca un angajat să aibă o zi liberă dată de angajator pe an, iar în acea zi liberă plătită, aşa spun iniţiatorii, părintele să meargă să îşi facă analizele anuale pentru copilul său. Repet, puteam discuta pe acest lucru, putea fi o viziune corectă.

Dar legea a fost amendată, de fapt, de Guvern a fost amendată, propunerea a venit de la Guvern, iniţiatorii au acceptat ca ziua să rămână obligatoriu dată de angajator, dar fără plată.

Practic este o modificare mascată a Codului muncii, e o presiune pe angajator, fără ca părintele sau copilul să beneficieze de absolut nimic, pentru că o problemă cu care se confruntă părinţii care sunt angajaţi ar fi atunci când copilul le este bolnav, se trezesc astăzi, trebuie să meargă la serviciu şi copilul este bolnav. Ei, această lege nu ar acoperi această situaţie, pentru că este aici un articol care spune că cererea părintelui va fi depusă cu cel puţin 15 zile lucrătoare înainte de vizita la medic pentru a face analizele anuale.

Deci o situaţie de îmbolnăvire bruscă a copilului nu ar putea fi acoperită de această lege, pentru că ea spune: depui cererea cu 15 zile înainte, dacă sunteţi mai mulţi angajaţi care aţi solicitat zi liberă în aceeaşi zi, vă repartizăm în funcţie de cum pot eu, angajator, să fac acest lucru.

Deci practic, stimaţi colegi, vă rog să fiţi atenţi la votul pe această lege. Şi eu vă propun, în primul rând, să ne spună Ministerul Muncii care este utilitatea practică pentru copil şi pentru sănătatea copilului, pentru că nu am auzit punctul de vedere al Guvernului, a legii fix în această formă.

Şi, de asemenea, vă propun să ne gândim să nu votăm o lege fără sens, care nu face decât să bifeze o lege în rândul unor colegi parlamentari iniţiatori. Nu rezolvă problemele privind copiii. Aici Guvernul şi parlamentarii puterii, dacă doresc, ar trebui să vizeze o politică coerentă. Şi practic această lege vine ca şi încă o oprelişte, o problemă pentru angajatori.

Vă rog, domnule preşedinte, să invitaţi la microfon pe reprezentantul Ministerului Muncii care să ne spună, efectiv, în această formă venită de la comisie, care sunt beneficiile pentru copil.

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc.

Doamna Boghicevici, vă rog.

Doamna Claudia Boghicevici:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Dezbaterile pe această lege în cadrul Comisiei pentru muncă şi protecţie socială au fost aprinse.

Am fost bucuroşi atunci când am văzut textul iniţial al legii, dar după ce acesta a fost amendat de către Guvern, spunem şi noi la fel, că acest proiect de lege nu-şi mai are sensul. Pentru că nu vine să rezolve nici măcar probleme de sănătate legate de copil, nici măcar probleme legate de prevenţie, le-am fi acceptat, măcar acestea dacă ar fi fost rezolvate. Şi mă întreb: mediul de afaceri cum priveşte o asemenea propunere legislativă?

Cred că este, de fapt, o lozincă populistă. Situaţia expusă este prevăzută deja în proiecte, în legi, în reglementările în vigoare. Şi dacă tot vrem să facem bine noi, ca parlamentari, copiilor, vă propun să adoptăm proiecte de legi care duc la creşterea alocaţiei de stat pentru copii, de exemplu.

Mulţumesc.

În forma actuală, PDL nu va susţine această lege, pentru că nu are sens.

Mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da. Vă mulţumesc.

Domnul Ciuhodaru.

Domnul Tudor Ciuhodaru:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Fără îndoială, expunerea de motive este corectă, dar proiectul legislativ este ipocrit şi cinic, pentru că nu rezolvă niciun fel de problemă.

În timp ce nu există vaccinuri gratuite pentru copii, în timp ce asistenţa medicală stomatologică se plăteşte din buzunar, ce-or să facă părinţii cu această zi liberă? Or să umble de colo... neplătită... Or să umble de colo-colo, căutând să scoată bani din buzunar pentru asigurarea asistenţei medicale a copiilor, teoretic gratuită în această ţară.

Dacă vreţi într-adevăr să amelioraţi starea de sănătate a copiilor, haideţi să ne uităm la asistenţa stomatologică gratuită, la reducerea costurilor medicamentelor, la asigurarea gratuităţii pentru diverse acte medicale.

Şi fiindcă nu ne-am lămurit încă, unde sunt reprezentanţii Ministerului Muncii? Să ne explice şi nouă care este beneficiul pentru cei care ar trebui să aibă un efect pozitiv din această lege. Erau în sală. Doamna deputat Pocora i-a invitat. Parcă nu mai sunt acum. Chiar fug de explicaţii?

Dacă facem doar legi care să dea bine la imagine şi nu rezolvă probleme, nu văd care este sensul acestui proiect legislativ.

Vă mulţumesc.

Vă rog să-i invitaţi, domnule preşedinte, pe reprezentanţii Ministerului Muncii.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da. Vă mulţumesc.

Domnule Scutaru, vă rog.

Domnul Adrian George Scutaru:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Ţinând cont de toate punctele de vedere exprimate până acum, propunerea Grupului liberal este să trimitem această lege la comisie, să retrimitem această lege la comisie, cu termen două săptămâni.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da. Vă mulţumesc.

Supun votului dumneavoastră propunerea de retrimitere la comisie. Vă rog să votaţi.

Cu 135 de voturi pentru, nicio abţinere şi două voturi împotrivă, proiectul de lege a fost retrimis la comisie.

Ultimul proiect de lege din ziua de astăzi...

Vă rog, domnule Tinel.

Domnul Tinel Gheorghe:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Conform programului de lucru aprobat de Biroul permanent al Camerei şi însuşit de plenul Camerei Deputaţilor, la ora 12,00 se încheie programul de dezbatere a proiectelor de acte normative, urmând ca la 12,30 să ne întâlnim în plen pentru votul final.

Vă rog să respectaţi acest program, domnule preşedinte de şedinţă.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da, vă rog.

În încheierea şedinţei, o să... vă rog, domnule Neacşu.

Domnul Marian Neacşu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Recunosc că are dreptate colegul meu. Totuşi v-aş ruga frumos şi pe dumneavoastră şi pe el, dacă e cazul, celelalte grupuri parlamentare, nu doresc decât să retrimitem la comisie proiectul următor, pentru că chiar trebuie să-l punem de acord cu Directiva.

Deci asta o să facem, doar îl enunţăm, îl retrimitem la comisie, dacă veţi fi de acord.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Am înţeles că sunteţi de acord.

14. Supun analizei dumneavoastră Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.152 din 15 iulie 1998 privind înfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Locuinţe.

Domnule Neacşu, vă rog.

Domnul Marian Neacşu:

Numai câteva consideraţii, domnule preşedinte.

Motivul pentru care solicităm retrimiterea la comisie este determinat de faptul că partea contractantă care a finanţat iniţial acest program naţional este Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, iar noi nu putem, ca stat parte a acestei Convenţii, să modificăm unilateral clauzele.

Înţeleg de la minister că s-au făcut demersuri pentru ca acele condiţionalităţi pe care colegii noştri le-au prins în iniţiativa legislativă şi cu care noi suntem de acord să fie acceptate de către finanţator şi ministerul lucrează la acest demers. Vom primi răspunsul şi proiectul respectiv va fi reluat.

În aceste condiţii, v-aş ruga frumos să-l retransmiteţi la comisie cu termen 3 săptămâni.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da. Vă mulţumesc.

Supun votului dumneavoastră retrimiterea la comisie pentru 3 săptămâni. Vă rog să votaţi.

Cu 137 de voturi pentru, o abţinere şi un vot împotrivă, proiectul de lege a fost retrimis la comisie.

În încheiere, dau cuvântul domnului deputat Vainer.

Domnul Aurel Vainer:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimate colege,

Stimaţi colegi deputaţi,

Am solicitat cuvântul în afara ordinii de zi, pentru că astăzi este Ziua Statului Israel, cu care România are relaţii excelente şi a avut relaţii diplomatice încă de la înfiinţarea statului.

Câteva cuvinte doar să vă spun, că la 14 mai 1948, David Ben Gurion, atunci şeful Isuvului, aşa se numea, colectivităţii evreieşti din Palestina, a proclamat cu o zi înainte de încheierea mandatului britanic independenţa statului Israel şi s-a adoptat denumirea de Medinat Israel, Statul Israel.

S-a întâmplat, dacă doriţi, şi o minune. După 2000 de ani, evreii au redobândit un stat în Ţara Sfântă. Este, de fapt, o urmare a hotărârii Adunării Generale a Naţiunilor Unite din noiembrie 1947. În felul acesta, evreii şi-au pus în aplicare hotărârea şi au creat Statul Israel.

Doar atât vreau să vă spun, că bazele democratice ale existenţei acestui stat s-au pus încă în 1948, constituindu-se Parlamentul, Knesset-ul, care are 120 de locuri, a cărui componenţă sau barem numeric nu s-a schimbat niciodată. De 66 de ani instituţia Parlamentului în Statul Israel este aceeaşi, în afară de modificarea componenţei la alegerile respective.

Între România şi Statul Israel există relaţii foarte bune, de colaborare pe multiple planuri.

Cred că este de datoria mea şi a dumneavoastră, ca cetăţeni ai României care vă bucuraţi de existenţa acestui stat, să considerăm că e o datorie de onoare să încurajăm orice măsuri legislative care pot duce la securitatea şi pacea în acea zonă, dar, în acelaşi timp, la dezvoltarea relaţiei de colaborare dintre România şi Statul Israel.

Aş aminti doar că astăzi Statul Israel are o populaţie de 8 milioane de persoane faţă de 600.000 la înfiinţare.

Sigur că aici este rezultatul politicilor demografice, al creşterii economice continue, Statul Israel fiind cotat ca unul din cele mai dezvoltate din punct de vedere economic şi al standardului de viaţă.

Relaţiile Parlamentului nostru cu Parlamentul israelian, cu Knesset-ul, sunt excelente. Am avut mai multe ocazii, iar Grupul de prietenie parlamentar România-Israel îşi desfăşoară o activitate rodnică, fiind mereu în contacte cu cei de acolo.

Vă mulţumesc pentru atenţie şi n-am decât să închei cu un salut care e foarte necesar, mai ales şi în condiţiile de astăzi. Shalom! Pace! Pace nouă, pace vouă, pace în lume.

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumim şi noi, domnule deputat. (Aplauze.)

Felicitări pentru Ziua Naţională a Israelului.

Închidem şedinţa.

La ora 12,30 ne vedem la votul final.

După pauză

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Domnilor colegi,

Am rugămintea să luaţi loc.

O să am rugămintea să facem verificarea votului.

Vă rog să votaţi. Liderii de grup să se ocupe.

Să repetăm votul, pentru că văd că au mai venit colegi în sală.

Vă rog să votaţi.

Liderii, am rugămintea să vă chemaţi...

De fapt... ce să mai chemaţi?

Constatat că nu avem cvorum.

Închidem şedinţa.

Ne vedem săptămâna viitoare.

Vă mulţumesc.

Şedinţa s-a încheiat la ora 12,34.