Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 16,38.

Lucrările şedinţei au fost conduse, în prima parte, de domnul deputat Viorel Hrebenciuc, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnii deputaţi Ion-Marcel Ciolacu şi Adrian-Nicolae Diaconu, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Partea a doua a şedinţei a fost condusă de domnul deputat Miron Tudor Mitrea, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Stimaţi colegi,

Vă rog să luaţi loc.

Deschid şedinţa de azi a Camerei Deputaţilor şi vă anunţ că din totalul celor 401 deputaţi până în acest moment şi-au înregistrat prezenţa 227, sunt absenţi 174, din care 27 participă la alte acţiuni parlamentare.

Cvorumul legal fiind îndeplinit, intrăm la primul punct al ordinii de zi, unde, în conformitate cu prevederile art.94 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, vă informez că au fost distribuite următoarele materiale.

Am rugămintea să luaţi loc.

O clipă!

Deci au fost distribuite următoarele documente: ordinea de zi pentru şedinţele în plen din zilele de marţi, 10, şi miercuri, 11 iunie 2014; programul de lucru pentru perioada 10-14 iunie 2014; lista rapoartelor depuse în perioada 2-10 iunie 2014 de comisiile permanente sesizate în fond; informare cu privire la iniţiativele legislative înregistrate la Camera Deputaţilor şi care urmează să fie avizate de comisiile permanente; lista cu legile pentru care se poate exercita drept de sesizare a Curţii Constituţionale.

La punctul 2 al ordinii de zi este înscrisă validarea unor mandate de deputat.

În conformitate cu prevederile art. 9 din Regulament, dau cuvântul domnului preşedinte Florin Iordache, preşedintele Comisiei de validare, pentru a prezenta raportul Comisiei.

După acest lucru, vă dau cuvântul, domnule...

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Prezint raportul privind validarea unor mandate de deputaţi.

Comisia de validare a Camerei Deputaţilor, sesizată de către Biroul permanent, s-a întrunit pentru a verifica condiţiile cerute de lege privind validarea unor mandate.

Având în vedere constatările făcute, în temeiul prevederilor art.7 alin.(2) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia de validare a hotărât, cu votul tuturor membrilor prezenţi, să propună plenului Camerei Deputaţilor validarea celor 5 mandate de deputaţi declaraţi aleşi la alegerile parţiale organizate în data de 25 mai 2014, înscrişi în ordinea circumscripţiilor electorale, potrivit art.10 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, după cum urmează:

• doamna deputat Marin Laura, candidată din partea PSD, aleasă în Circumscripţia electorală nr.18, Colegiul uninominal nr.9;
• domnul deputat Marica Petru-Sorin, candidat din partea PSD, ales în Circumscripţia electorală nr.22, Hunedoara, Colegiul uninominal nr.3;
• domnul deputat Gheorghe Daniel-Andrei, candidat din partea PNL, ales în Circumscripţia electorală nr.25, Ilfov, Colegiul uninominal nr.4;
• domnul deputat Silaghi Ovidiu-Ioan, candidat din partea PSD, ales în Circumscripţia electorală nr.32, Satu-Mare, Colegiul uninominal nr.2 şi
• domnul deputat Bîrsăşteanu Florică, candidat din partea PSD, ales în Circumscripţia electorală nr.37, Timiş, Colegiul uninominal nr.3.

Tuturor le dorim mult succes după depunerea jurământului în faţa plenului.

Mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc şi eu.

Dacă aveţi comentarii în legătură cu raportul? Nu sunt.

Vă rog, pe procedură, domnul Toader.

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Îmi fac datoria să mai spun o dată. Fac parte din Comisia pentru transporturi, sunt vicepreşedintele acestei comisii, care nu are unde să-şi desfăşoare activitatea.

Am mai spus-o, am ridicat-o de mai multe ori.

De ce a fost nevoie să desfiinţăm comisia nu e treaba mea, e treaba dumneavoastră, care aţi hotărât acest lucru, dar este inadmisibil să nu ne putem desfăşura activitatea.

Sigur că e o problemă foarte arzătoare, problema cu portul Constanţa, o discută colegul meu, domnul Iancu, foarte bine, că are experienţă, dar e treaba noastră, a acestei comisii. Noi unde trebuie să ne desfăşurăm activitatea?

Şi am rugămintea, domnule preşedinte de şedinţă, să comunicaţi în Biroul permanent o soluţie. Dacă nu, haideţi înapoi, că nu ne supărăm, nu ţinem neapărat pe anumite funcţii.

Deci încă o dată, vă rog şi fac apel la dumneavoastră, am vrut să anunţ plenul că nu ne putem desfăşura activitatea în condiţii normale.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da. Vă mulţumesc.

Votul asupra validării mandatelor se va exprima mâine, cu prilejul votului final.

La punctul 3 al ordinii de zi avem Proiectul de Hotărâre privind vacantarea unui loc de deputat.

Dau citire scrisorii domnului deputat Dan Nica, deputat ales în Circumscripţia electorală nr.18, Galaţi, Colegiul uninominal nr. 5, membru al Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, care ne aduce la cunoştinţă că demisionează începând cu data de 23 iunie 2014.

Menţionează că la alegerile din data de 25 mai 2014 a fost ales deputat în Parlamentul European, funcţie pentru care optează.

Proiectul de Hotărâre se va supune mâine votului final. Are un singur articol unic, căruia îi dau citire.

"Camera Deputaţilor constată încetarea calităţii de deputat a domnului Dan Nica. Începând cu data de 23 iunie 2014 declară vacant locul respectiv de deputat în Circumscripţia electorală nr.18, Galaţi, Colegiul uninominal nr.5."

La punctul 4 avem Proiectul de Hotărâre privind modificarea Anexei la Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 48/2012 pentru aprobarea componenţei nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor.

În temeiul prevederilor art.60 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Camera Deputaţilor adoptă prezenta hotărâre care la articolul unic cuprinde faptul că doamna deputat Roberta Alma Anastase, aparţinând Grupului parlamentar al PDL, trece de la Comisia de muncă şi protecţie socială la Comisia de politică externă, în calitate de membru.

Şi acest proiect de hotărâre va fi supus mâine votului final.

La punctul 5 al ordinii de zi avem Proiectul de Hotărâre privind aprobarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor: Bilanţul Strategic Europa 2020 pentru o creştere inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii.

Aveţi proiectul de hotărâre.

Dacă aveţi observaţii la el?

Vă rog, domnule preşedinte.

Domnul Radu Bogdan Ţîmpău:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Comisia pentru afaceri europene a fost sesizată pentru examinarea pe fond a Comunicării Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor: Bilanţul Strategic Europa 2020 pentru o creştere inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii COM 130/2014, împreună cu Comisia pentru muncă şi protecţie socială şi Comisia pentru buget, finanţe şi bănci.

Comisiile sesizate pentru proiect de opinie au transmis documentele respective la termenul stabilit.

Proiectul final de opinie al Comisiei pentru afaceri europene, pe baza căruia a fost redactat prezentul proiect de hotărâre al Camerei Deputaţilor, a fost supus dezbaterii în şedinţa din data de 3 iunie 2014 în prezenţa invitaţilor din cadrul Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, care au furnizat informaţii şi au prezentat poziţia Guvernului faţă de principalele prevederi ale comunicării.

În elaborarea proiectului său de opinie, Comisia pentru afaceri europene a utilizat, de asemenea, nota Departamentului Uniunea Europeană din Ministerul Afacerilor Externe şi Fişa de informare elaborată de către Direcţia pentru Uniunea Europeană, Departamentul pentru Studii Parlamentare şi Politici a Camerei Deputaţilor.

Proiectul final de opinie a fost adoptat cu unanimitate.

Comisia pentru afaceri europene a observat că bilanţul obiectivelor şi al iniţiativelor emblematice ale Strategiei Europa 2020 este neomogen.

Uniunea Europeană se apropie de îndeplinirea obiectivelor privind educaţia sau clima şi energia, dar în cazul obiectivelor privind ocuparea forţei de muncă, cercetarea şi dezvoltarea sau reducerea sărăciei există probleme serioase.

Comisia pentru afaceri europene a constatat că motivele pentru care este necesară Strategia Europa 2020 sunt în anul 2014 la fel de stringente ca în anul 2010, cu atât mai mult cu cât procesul de convergenţă a încetinit, chiar s-a inversat în unele părţi ale Europei, ca urmare a acumulării dezechilibrelor şi sub presiunea crizei.

Pentru a putea răspunde aşteptărilor cetăţenilor săi şi a-şi menţine rolul pe plan mondial, Uniunea Europeană trebuie să-şi consolideze strategia de creştere inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii, obiectiv susţinut fără rezerve de către ţara noastră.

În consecinţă, Comisia pentru afaceri europene susţine obiectivele propuse de Comunicare şi recomandă autorităţilor naţionale să aibă în vedere datele prezente în orice exerciţiu de programare.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc şi eu.

Doamna Birchall, vă rog.

Doamna Ana Birchall:

Mulţumesc mult, domnule preşedinte.

În cadrul dezbaterilor din şedinţa Comisiei pentru afaceri europene s-a arătat, aşa cum a fost precizat şi în opinia sa, că este într-adevăr momentul oportun pentru revizuirea Strategiei Europa 2020, având în vedere că trebuie stabilite priorităţile de politică postcriză ale Uniunii Europene pentru cea de-a doua jumătate a deceniului.

De asemenea, s-a observat că guvernanţa economică a Uniunii Europene, pusă în aplicare anual, prin intermediul semestrului european, a fost substanţial consolidată în ultimii ani şi devine un instrument solid pentru urmărirea priorităţilor postcriză care va fi util în îndeplinirea obiectivelor Strategiei Europa 2020.

De asemenea, Comisia de afaceri europene a apreciat trecerea în revistă de către Comisia Europeană a tendinţelor pe termen lung care pot afecta creşterea economică, şi anume: schimbările societale, însemnând îmbătrânirea populaţiei şi vechea chestiune a inegalităţii privind distribuţia veniturilor; globalizarea şi comerţul, Uniunea Europeană fiind cel mai mare exportator şi comerciant de bunuri şi servicii din lume; evoluţiile privind productivitatea şi utilizarea tehnologiei informaţiei şi a comunicaţiilor; presiunea asupra resurselor şi preocupările legate de mediu.

De asemenea, Comisia de afaceri europene a exprimat acordul cu intenţia Comisiei Europene de a lansa o consultare la nivelul Uniunii Europene cu toate părţile interesate cu privire la învăţămintele care trebuie trase şi la principalii factori care trebuie să orienteze următoarele etape ale strategiei de creştere postcriză a Uniunii Europene.

De asemenea, Comisia pentru afaceri europene a admis evaluarea Comisiei Europene privind realizarea obiectivelor Europa 2020 şi recomandă autorităţilor naţionale competente să ţină cont de aceste date în exerciţiul de programare, în organizarea instituţională şi în deciziile punctuale luate în aplicarea programelor, şi anume:

• Rata ocupării între 20 şi 64 de ani de 75%, la nivelul anului 2020; România a înregistrat o scădere a ratei ocupării de la 64,4 în 2008 la 63,8 în 2012.
• Nivelul investiţiilor în cercetare, dezvoltare şi inovare de 3% din PIB în 2020. În anul 2012 România se află pe ultimul loc în clasamentul statelor membre în ceea ce priveşte nivelul investiţiilor, de 0,42% din PIB.
• Reducerea emisiilor totale de gaze cu efect de seră cu 20% faţă de anul de referinţă 1990; România, cu o reducere a emisiilor de 49,54%, se situează pe locul 3 în cadrul Uniunii Europene.
• Ponderea energiei din resurse regenerabile în consumul final brut de energie, 20% în anul 2020. În România, în 2012, ponderea energiei din surse regenerabile a atins un nivel foarte apropiat de obiectivul asumat la nivel naţional pentru 2020, de 24%.
• Creşterea eficienţei energetice cu 20% până în 2020; la nivelul statelor membre, 13 state, printre care şi România, au atins ţintele indicative de eficienţă energetică.
• Reducerea ratei părăsirii timpurii a şcolii la mai puţin de 10%. Nivelul de ambiţie cu privire la reducerea acestei rate de părăsire timpurie a şcolii până în 2020 diferă de la un stat membru la altul. În România, în prezent, este de 11,3%.
• Creşterea ratei populaţiei cu vârsta de 30-34 de ani absolventă a unei forme de educaţii terţiare la cel puţin 40%. Nivelul de ambiţie cu privire la această ţintă diferă din nou de la un stat membru la altul. În România este de 26,7%.
• Reducerea în anul 2020 la nivelul Uniunii Europene a numărului persoanelor ameninţate de sărăcie sau excluziune socială cu 20 de milioane persoane, faţă de anul 2008, când s-au înregistrat 116,5 milioane cetăţeni aflaţi în risc de sărăcie.

Precizez că în anul 2012 România a înregistrat o rată a riscului de sărăcie, după transferurile sociale, de 22,6%, comparativ cu 23,4%, cât era la nivelul anului 2008.

În anul 2012 s-a înregistrat o reducere a numărului persoanelor sărace cu 164.000 de persoane, faţă de anul 2008.

PSD susţine şi va vota acest proiect final de opinie.

Mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc şi eu.

Dacă mai doreşte cineva să ia cuvântul? Dacă nu, proiectul de hotărâre trece la votul final.

Următorul proiect de hotărâre, de la punctul nr. 6, este Proiectul de Hotărâre privind participarea Camerei Deputaţilor la bugetul Adunării Interparlamentare a Ortodoxiei.

Este o hotărâre care are două articole.

Primul articol: "Se aprobă participarea Camerei Deputaţilor la reuniunea Adunării Interparlamentare a Ortodoxiei cu o delegaţie formată din 3 deputaţi."

Articolul 2. "Cotizaţiile financiare stabilite, conform regulilor acestei organizaţii, care urmează să fie plătite începând cu anul 2014, anual, de către Camera Deputaţilor, se includ în bugetul anual de venituri şi cheltuieli ce se aprobă de Camera Deputaţilor, potrivit art.64 alin.(1) din Constituţia României."

Acestea sunt articolele proiectului de hotărâre care merge la votul final.

La punctul 7...

Vă rog, domnule Neacşu.

Domnul Marian Neacşu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

În numele Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, am să vă rog să propuneţi plenului la vot aducerea pe poziţia 13 a proiectului legislativ aflat pe poziţia 109, nr. 528/2013, Propunerea legislativă privind exonerarea de la plată a unor sume de către personalul plătit din fonduri publice.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da. Vă mulţumesc.

Supun votului Camerei Deputaţilor propunerea domnului deputat Marian Neacşu.

Vă rog să votaţi.

Cu 92 de voturi pentru, 23 de voturi împotrivă şi două abţineri, propunerea domnului deputat Neacşu a trecut, deci de la punctul 109 la punctul 13 trece proiectul de lege.

Domnul Cernea, vă rog. Procedură, da?

Vă rog să fiţi atenţi.

Domnul Remus-Florinel Cernea:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Am şi eu o rugăminte asemănătoare cu cea formulată de domnul Neacşu.

Punctul 19 pe ordinea de zi este Propunerea legislativă privind parteneriatul civil. Din păcate, pentru această propunere încă nu există un raport din partea Comisiei juridice, un raport întocmit corect.

Eu am adresat Biroului permanent două solicitări pentru ca această - una o am aici, la mine -, pentru ca acest proiect de lege să fie discutat după ce se clarifică faptul că raportul a fost fraudat la comisie, întrucât au fost trecuţi 24 de membri prezenţi, în realitate ei erau 11, iar acest lucru a fost filmat şi este pe Internet şi a fost dat şi de către presă.

Aşadar, până nu există un raport corect întocmit, vă rog să nu discutăm în plen acest proiect de lege, îl amânăm până la momentul la care vom avea un raport întocmit corect la Comisia juridică. Aceasta este rugămintea mea.

Pentru că altfel încălcăm mai multe articole din Regulament.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Domnule Cernea, vă mulţumesc.

Domnule Neacşu, vă rog.

Domnul Marian Neacşu:

Da, teoretic n-ar fi o problemă. Numai că, procedural, pot fi dezbătute în Camera Deputaţilor, dacă plenul este de acord, proiecte care nu au depus raport.

În aceste condiţii, noi am văzut că există un raport al Comisiei juridice.

Deci eu, în numele Grupului parlamentar al PSD, am să susţin ca proiectul să rămână la ordine, aşa cum este repartizat.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Supun votului dumneavoastră propunerea domnului Cernea...

Vă rog, domnul...

Procedură, domnul Tinel, da?

Domnul Tinel Gheorghe:

Am tot respectul pentru colegul nostru, domnul Cernea, dar propunerea pe care a făcut-o e în afara regulamentului.

Introducerea... modificarea ordinii de zi, în Regulament e stabilită clar: la propunerea liderului de grup sau a înlocuitorului acestuia. După câte ştiu eu, domnul Cernea nu este lider de grup parlamentar, deci... Şi nici n-am ajuns la proiectul de act normativ solicitat de Domnia Sa a se dezbate, în aşa fel încât, ca iniţiator... deşi n-are dreptul nici ca iniţiator, să facă o astfel de propunere.

Deci dumneavoastră sunteţi în afara regulamentului propunând o astfel de soluţie astăzi în plen, domnule preşedinte.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da, domnul Tinel, sunt de acord, numai că e mai greu să înţeleagă domnul Cernea treaba asta şi de-asta am vrut să supun votului.

Dar accept punctul dumneavoastră de vedere şi nu mai supun votului, pentru că aveţi, domnule Cernea, propunerea în afara regulamentului.

Deci la punctul 7 al ordinii de zi avem Proiectul de Lege privind abilitarea Guvernului...

Aşteptăm raportul. În momentul în care va veni raportul, îl vom discuta.

La punctul 8 avem Proiectul de Lege privind măsuri de reglementare a depozitării seminţelor de consum şi a regimului certificatelor de depozit pentru acestea.

Din partea Comisiei de agricultură... Cine vorbeşte?

Iniţiatorul întâi, haideţi.

Din partea Guvernului...

Numai puţin. Lăsaţi iniţiatorul întâi şi pe urmă vă dau cuvântul dumneavoastră.

Vă rog.

Domnul Nagy Peter Tamas (secretar de stat, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Guvernul susţine prezentul Proiect de Lege privind măsuri de reglementare a depozitării seminţelor de consum şi a regimului certificatelor de depozit pentru acestea.

Prezentul proiect are în vedere îmbunătăţirea legislaţiei-cadru care reglementează licenţierea depozitelor şi regimul certificatelor de depozit care să asigure începând cu noua recoltă a anului 2014 operaţionalizarea şi optimizarea procedurilor de licenţiere, regimul utilizării certificatelor de depozit emise în contul recoltei depozitate ca un mecanism alternativ de gestionare a riscurilor economice datorită tranzacţionării directe de seminţe.

Textul actualei Ordonanţe de urgenţă nr.141/2002 este inoperabil, datorită modificărilor propuse prin Ordonanţa nr.7/2009, care nu mai pot fi aplicate începând cu 1 ianuarie 2014.

Deci, în consecinţă, susţinem prezentul proiect de lege.

Mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc.

Are cuvântul domnul vicepreşedinte al Comisiei pentru agricultură. Vă rog.

Domnul Liviu Harbuz:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice a fost sesizată, spre dezbatere în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege privind măsuri de reglementare a depozitării seminţelor de consum şi a regimului certificatelor de depozit pentru acestea.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat în şedinţa din 1 aprilie 2014.

Proiectul de lege este de competenţa decizională a Camerei Deputaţilor.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare stabilirea procedurii de acordare a licenţelor de depozit pentru seminţele de consum, reglementarea caracterului certificatelor de depozit şi a modului de utilizare a acestora, precum şi constituirea schemei de garantare a finanţării acordate fermierilor pe baza certificatelor de depozit.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, adoptarea Proiectului de Lege privind măsuri de reglementare a depozitării seminţelor de consum şi a regimului certificatelor de depozit pentru acestea s-a făcut în unanimitate de către comisie.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc şi eu.

Vă rog, domnule Tinel.

Dezbateri din partea grupurilor parlamentare.

Domnule Harbuz, vă rog să luaţi loc la prezidiu, aici.

Domnul Tinel Gheorghe:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Iniţiativa Guvernului venea să îmbunătăţească Ordonanţa nr.141, numai că în forma propusă apăreau chestii de birocraţie şi chestii legate de taxă, taxa de licenţiere.

În comisie am obţinut eliminarea acestei taxe pentru licenţele de depozit, ceea ce e un lucru bun, mai ales că la nivel naţional, din ştiinţa mea, acum nu ştiu dacă greşesc, sunt vreo 200 de astfel de depozite, 205, 206, cu o capacitate de 4,6 milioane de tone. Deci ar trebui încurajată acţiunea asta.

Iar apariţia acelei comisii naţionale care să ateste, să licenţieze operatorii pentru depozitare e un lucru bun.

Grupul parlamentar al Partidului Democrat Liberal susţine iniţiativa legislativă în forma în care a fost adoptată în comisie.

Un lucru bun, am eliminat acea durată de valabilitate a licenţelor. Era trecut în proiectul de lege 5 ani. Dacă l-ai licenţiat şi nu-şi pierde obiectul de activitate, de ce să-l mai întorci o dată în comisie, să mai ia o dată formularistica la rând?

Deci susţinem proiectul, iniţiativa, aşa cum a fost el modificat şi aprobat în Comisia de agricultură a Camerei Deputaţilor.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da. Vă mulţumesc.

Dacă mai doreşte cineva? Nu.

Dacă aveţi observaţii la capitolul de amendamente admise de la punctul 1 la punctul 56. Dacă aveţi observaţii?

Nu sunt observaţii. Vă mulţumesc.

Proiectul de lege trece la votul final.

La punctul 9 avem Proiectul de Lege privind ratificarea Scrisorii de intenţie semnată de autorităţile române la Bucureşti, la 5 martie 2014, aprobată prin Decizia Consiliului Directorilor Executivi ai Fondului Monetar Internaţional din 26 martie 2014.

Dacă din partea Guvernului...

Vă rog, domnule secretar de stat.

Domnul Ion Ghizdeanu (preşedintele Comisiei Naţionale de Prognoză):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Prin proiectul de act normativ se propune şi se susţine adoptarea Legii de ratificare a Scrisorii de intenţie semnată pe data de 5 martie, în cadrul unui angajament stand-by de tip preventiv.

Măsurile agreate sunt redate în documentul care face obiectul ratificării şi au în vedere elemente de politică fiscală, stimularea absorbţiei fondurilor europene, planificarea investiţiilor publice, sectorul sanitar, reforme în domeniul energiei şi al transportului şi piaţa muncii.

Având în vedere conţinutul acestui proiect de lege, Guvernul, prin Ministerul Finanţelor Publice, susţine acest proiect de lege şi adresează rugămintea pentru adoptarea Legii privind ratificarea Scrisorii de intenţie.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da. Vă mulţumesc.

Din partea comisiei, domnul Viorel Ştefan, vă rog.

Domnul Viorel Ştefan:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor colegi,

În conformitate cu prevederile art.95 şi 115 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a fost sesizată spre dezbatere în fond în procedură de urgenţă cu Proiectul de Lege privind ratificarea Scrisorii de intenţie semnată de autorităţile române la Bucureşti, la 5 martie 2014 şi aprobată prin Decizia Consiliului Directorilor Executivi ai Fondului Monetar Internaţional din 26 martie 2014, transmisă cu adresa PL-x 264/2014, înregistrat sub numărul 4C-2/315 din 2 iunie 2014.

Conform prevederilor art.75 alin.(1) şi (3) din Constituţia României, republicată, şi ale art.92 alin.(8) pct.1 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Camera Deputaţilor este prima Cameră sesizată.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare ratificarea Scrisorii de intenţie şi anexele sale, semnată de autorităţile române la Bucureşti, 5 martie 2014, aprobată prin Decizia Consiliului Directorilor Executivi ai Fondului Monetar Internaţional din 26 martie 2014.

Aranjamentul financiar acordat României semnalează comunităţii internaţionale sprijinul acordat în continuare politicilor promovate de Guvern şi asigură o rezervă, în eventualitatea apariţiei unor şocuri externe.

Având în vedere caracterul preventiv şi natura instrumentului care presupune disponibilizarea tranşelor în contul Băncii Naţionale a României şi utilizarea lor în scopul consolidării rezervei valutare, eventuala decizie de disponibilizare a sumelor împrumutului în cadrul aranjamentului stand-by de tip preventiv curent nu va avea influenţă asupra bugetului general consolidat.

În conformitate cu prevederile art.61 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, membrii comisiei au examinat proiectul de lege menţionat mai sus în şedinţa din 3 iunie 2014.

Din totalul de 34 de membri ai comisiei au fost prezenţi la dezbateri 32.

Menţionăm că din cauza unei constatări de ilizabilitate în traducerea în limba română din limba engleză a proiectului de lege, la solicitarea iniţiatorului, anexăm la prezentul Raport privind Proiectul de Lege privind ratificarea Scrisorii de intenţie semnată de autorităţile române la 5 martie 2014, aprobată prin Decizia Consiliului Directorilor Executivi ai Fondului Monetar Internaţional la 26 martie 2014, varianta corectată a paginii 41 a scrisorii de intenţie.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi ale deputaţilor prezenţi la dezbateri, să supună plenului Camerei Deputaţilor spre dezbatere şi adoptare Proiectul de Lege privind ratificarea Scrisorii de intenţie, în forma prezentată de Guvern, deci cu singurul amendament privind acea eroare materială.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da. Vă mulţumesc şi eu.

Dacă aveţi observaţii?

Doamna Andreea Paul.

Doamna Maria-Andreea Paul:

Bună ziua.

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Partidul Democrat Liberal, opoziţia, aşadar, nu va vota pentru acest proiect de lege care ratifică o scrisoare de intenţie cu FMI, pe de o parte, pentru că este caducă, pe de altă parte, pentru că la pagina 4 spune cu subiect şi predicat că se va încerca implementarea unei reduceri semnificative în a doua jumătate a anului 2014 a CAS, deşi premierul ne promite ferm că se va întâmpla acest lucru, respectiv că se amână angajarea cheltuielilor cu investiţiile şi subvenţiile în anul 2014, ceea ce s-a şi întâmplat.

Aşadar, votăm împotriva acestui proiect de lege. Şi daţi-mi voie să fac şi câteva remarci.

Politica fiscală a Guvernului Ponta este agresivă. Politica fiscală a Guvernului Ponta este greşită. Avem de-a face cu guvernul celor 36 de taxe noi şi impozite majorate, concomitent cu reducerea investiţiilor în economie, ceea ce o sufocă în totalitate.

Ce înseamnă o economie sufocată? Înseamnă că şomajul creşte şi că consumul este din păcate influenţat negativ. Într-o ţară în care nu se mai consumă carburanţi sau energie electrică, lucrurile se degradează agresiv. Concret. Consumul de energie electrică al populaţiei scade în primul trimestru al acestui an cu 2,7%, iar pe întreaga economie cu aproape 1%.

Consumul de carburant în economie scade cu peste 16 procente în luna aprilie a acestui an, după introducerea supraaccizelor la carburanţi şi scade cu 6 procente faţă de luna aprilie a anului trecut.

Comerţul cu amănuntul în România scade deopotrivă cu 3,2% în luna aprilie faţă de luna anterioară.

Mai mult decât atât, acciza suplimentară la carburanţi s-a dovedit o calamitate, nu doar pentru economie, ci şi pentru transportatori. Ea aduce un minus de 11 milioane de euro lunar, în loc să aducă un plus de 50 de milioane de euro lunar. Astfel, statul român nu a încasat 61 de milioane de euro lunar.

Ce trebuie totuşi făcut?

Partidul Democrat Liberal spune clar că în România echilibrele bugetare pot fi obţinute prin trei căi: creşterea eficienţei cheltuielilor publice prin creşterea conformării fiscale, prin reducerea taxelor şi prin îmbunătăţirea colectării veniturilor. Să dăm două exemple concrete.

Doar din TVA, unde randamentul de colectare este de 52%, faţă de 80% cât e media europeană, România nu încasează la bugetul public circa 10 miliarde de euro pe an. Dacă i-am încasa, ne-ar ajunge aceşti bani pentru a creşte cu 100 de euro, în medie, pe lună, fiecare pensie (5,4 milioane de pensionari). Ne-ar ajunge să creştem cu 100 de euro, în medie, pe lună, salariul fiecărui profesor, medic, asistent, funcţionar public (1,2 milioane de bugetari). Şi ne-ar mai rămâne bani suficienţi ca să construim 300 de kilometri de autostradă, la preţul corect, pe an.

Să luăm un alt exemplu. Cardul electronic de sănătate a cărui amânare durează de peste 2 ani de zile. De ce? Pentru că acest Guvern Ponta stimulează frauda şi furtul în sistemul medical. Aici frauda este estimată undeva între 400 şi 500 de milioane de euro pe an. Aceşti bani ne-ar fi suficienţi pentru a dubla salariile medicilor în România, ca să nu mai plece în străinătate. Dar nu o face. Din contră, amână punerea în aplicare, adică distribuirea cardului electronic de sănătate.

Avem nevoie de relaxare fiscală şi Partidul Democrat Liberal, întreaga opoziţie, mediul de afaceri, toţi cei lucizi ştiu că reducerea CAS-ului cu 5 puncte procentuale trebuie făcută fără a se lua măsuri compensatorii sau fără a introduce noi taxe şi impozite, pentru că altfel reduci, de fapt, anulezi, de fapt, această relaxare fiscală.

Un alt punct pe care vreau să-l ating. Reforma ANAF şi a companiilor de stat a eşuat complet. Dovadă ne stă execuţia bugetară pe primele 4 luni.

Şi să ne uităm la ele. Veniturile din impozitul pe salarii şi pe venituri scad cu peste două procente în primele 4 luni ale acestui an faţă de anul trecut, deşi baza de impozitare a fost lărgită. Veniturile nefiscale scad cu aproape 11%, adică veniturile care se încasează la buget din regiile autonome, companiile de stat şi alte venituri.

Accizele au crescut, dar în structura bugetară nu s-a întâmplat nimic. Accizele reprezentau 1,1% din PIB în primele 4 luni ale anului trecut şi anul acesta reprezintă 1,2 procente. Noile direcţii de luptă antifraudă sunt ineficiente în cel mai rău caz şi corupte într-un caz şi mai rău. Taxa pe stâlp şi supraacciza la carburanţi s-au dovedit o calamitate pentru economia românească. Iar lipsa de profesionalism a Ministerului Finanţelor Publice este reprobabilă.

Cum este posibil să construieşti bugetul unei ţări pe o estimare de sub 500 de milioane de lei încasare la buget din impozitul pe clădirile speciale şi deja până în prezent mediul de afaceri spune clar că are de plătit 1,4 miliarde de lei?

Cum este posibil să întârzii cu venirea normelor de aplicare şi când le publici, să introduci o clauză derogatorie pentru unele clădiri speciale aflate în autoritatea publică sau sub administrarea autorităţilor locale? Dar nu se specifică care. Este derogatoriu, este discriminatoriu între actorii publici şi actorii privaţi.

Solicităm, aşadar, ferm abrogarea acestor taxe noi, supraacciza la carburanţi şi impozitul pe clădiri speciale, în paralel cu abrogarea Ordonanţei de urgenţă nr.8 şi nr.27 din anul curent, prin care se încalcă principiul transparenţei utilizării banului public, şi anume repartizarea acestor bani publici se va face prin ordin simplu al ministrului, pe criterii pur politice.

Partidul Democrat Liberal solicită renunţarea la tăierea cheltuielilor cu investiţiile publice şi evitarea dezangajării de fonduri europene. În prezent, pe primele 4 luni ale acestui an, cheltuielile publice s-au tăiat cu 40% faţă de anul trecut, sumele primite de la Uniunea Europeană au scăzut cu 18%.

Şi trag un ultim semnal de alarmă. Pentru a evita dezangajarea fondurilor europene, în acest an trebuie să absorbim 2,8 miliarde euro. Şi am ajuns în primele 5 luni ale acestui an la 250 de milioane euro. Asta înseamnă sub 9%.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Rugămintea mea este să vă apropiaţi de final.

Doamna Maria-Andreea Paul:

Aşa şi fac.

Pe partea de transporturi este cel mai mare pericol de pierdere a banilor europeni.

Şi ca să respect solicitarea preşedintelui, daţi-mi voie să vă fac o ultimă recomandare pentru următorii ani, că ştiu că anul acesta nu o să puteţi. Haideţi să trecem de la construcţia bugetului României bazat pe cash pe proiecte de investiţie. Şi dacă am putea să trecem de la project budgeting la performance budgeting, adică la bugetul bazat pe performanţă, am face cu adevărat un salt în dezvoltarea economică a României pe termen lung.

Şi nu ne-ar mai spune nici Comisia Europeană, nici FMI, nici Banca Mondială că Guvernul României este incapabil să propună politici publice şi fiscale pe termen lung.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da. Vă rog, doamna Drăghici.

Doamna Sonia-Maria Drăghici:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Eu aş vrea să mă refer doar la ceea ce mă pricep, pentru că văd că în Parlamentul României există persoane din opoziţie care se pricep la toate şi, de fapt, la nimic.

N-aş vrea să o jignesc pe antevorbitoarea mea, este femeie, este deputat ca şi mine, dar consider că a făcut nişte afirmaţii absolut nefondate, absolut nedocumentate, absolut prohibitive pentru ceea ce înseamnă o carieră de diplomat, de deputat, de demnitar, de om care trebuie să cunoască în profunzime problemele despre care vorbeşte şi care să nu-şi permită să facă nişte afirmaţii injurioase, calomniatoare, chiar dacă sunt în contextul unei moţiuni.

În ceea ce priveşte sănătatea, să ne aducem aminte guvernele care au gestionat sănătatea înaintea Guvernului Ponta.

Să nu uităm că atunci a început declinul instituţiilor spitaliceşti, atunci a început desfiinţarea spitalelor, a început nenorocirea cu aglomeraţiile şi cu cozile la ambulatoriu, a început problema cu taxe puse pe oameni în sensul coplăţii, a început migraţia asistentelor şi medicilor, a început tăierea salariilor, a început tăierea listelor de compensate şi respectiv s-a ajuns la oameni care nu mai ştiau dacă să-şi cumpere medicamente sau pâine.

În familie fiecare dintre noi am avut atunci bătrâni, părinţi, pensionari care preferau să nu se trateze ca să poată să-şi cumpere o bucată de pâine sau un aliment necesar sau să-şi mai facă ceva, să-şi încropească la locuinţă.

Deci să nu uităm aceste lucruri, că cei care astăzi clamează că Guvernul Ponta nu gestionează bine sănătatea au făcut tot acel dezastru.

Am foarte mulţi colegi de renume bun în Oradea care datorită faptului că primeau 1.900-2.000 de lei şi voiau să fie corecţi şi cinstiţi şi să nu aibă plăţi informale, au preferat să aleagă calea emigraţiei cu familiile lor cu tot, datorită acelor guverne pe care doamna deputat le-a susţinut şi sprijinit.

În ceea ce priveşte aceste furturi enorme de care vorbeşte Domnia Sa, de milioane, miliarde, nici n-am reţinut cifrele, acestea trebuie să fie dovedite că au fost inventate de Guvernul Ponta şi, în fond, de ministrul sănătăţii, Nicolăescu.

Se pare că Nicolăescu are avansate negocieri cu partidul dumneavoastră în ceea ce priveşte formarea unui nou sistem. Acel sistem înseamnă că ori a fost mincinos, ori se pregăteşte să fie.

Deci consider că ceea ce se întâmplă acum în sănătate înseamnă restructurare, înseamnă repunerea ambulatoriului pe poziţii proporţional egale cu partea spitalicească şi înseamnă, de fapt, o modernizare a sistemului sanitar.

Cunosc foarte bine sistemul din interior şi cred că tânărul nostru ministru împreună cu cei care îl consiliază sunt în stare şi vor fi capabili să reţină tinerii specialişti, rezidenţii, de fapt s-au şi luat măsuri pentru protecţia lor şi vor fi în stare să gestioneze bugetele spitalelor şi respectiv bugetul pentru Fondul Naţional de Asigurări de Sănătate.

De aceea îmi exprim regretul şi nemulţumirea că de la această înaltă tribună am auzit atâtea injurii, calomnii şi neadevăruri de la o persoană pe care eu, de altminteri, o consideram capabilă de mai mult şi de aceea sunt total împotriva celor declarate de antevorbitoarea mea.

Eu sper şi susţin că Guvernul României condus de Victor Ponta va fi capabil să gestioneze şi să genereze plusvaloare şi să menţină un echilibru în România.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Iacoban, vă rog.

Domnul Sorin-Avram Iacoban:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Am auzit-o pe stimata noastră colegă de la PDL dându-ne o lecţie de statistică. Dacă e vorba de statistică, spunem şi noi de statistici.

Aşadar, domnilor şi doamnelor din opoziţie şi de la PDL, PIB-ul a crescut în primele 3 luni ale anului 2014 cu 3,8% faţă de anul 2013, faţă de primul semestru al anului 2013. În primele 4 luni din anul 2014, cifra de afaceri din industrie a crescut cu 12% faţă de 2013.

S-au exportat bunuri în valoare de 12,75 miliarde euro, cu 10% mai mult faţă de 2013, aceeaşi perioadă. Producţia a crescut cu 10,1% faţă de primul trimestru al anului 2013. 5,7 miliarde euro, investiţii străine directe în România în primele 3 luni ale anului, mai mult cu 1,2 miliarde euro faţă de 2013.

Inflaţia este de 1,09% în primele 4 luni ale anului 2014, mult mai mică faţă de cea din anul 2013. Salariul mediu brut a crescut cu 5,6% în martie 2014, faţă de martie 2013. Pensia medie a crescut de la 803 lei cu 5,2%. În primele 4 luni ale anului au fost mai mulţi turişti în România cu 100.000 faţă de 2013. Şi statisticile ar putea continua.

Aţi mai spus dumneavoastră faptul că acest Guvern Ponta a introdus taxe noi. Nu, acest Guvern Ponta reduce 92 de taxe. Acest Guvern a preluat o absorbţie a fondurilor europene de la 7,4% de la guvernul dumneavoastră şi l-a adus acum la 35%.

Acest guvern al dumneavoastră, Guvernul Boc, ca să vorbim de corupţie şi de fonduri utilizate necorespunzător şi de fraudă din banii publici, trebuie spus foarte clar, sunt pe rol aproape 400 de dosare pe care aşteptăm până la urmă instanţa şi instituţiile abilitate să le aducă la iveală.

Aşa că ne aducem foarte bine aminte de acea zicală pe care o ştim cu toţii din bătrâni: "Hoţul strigă hoţii!".

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da. Vă mulţumesc.

Cine mai doreşte?

Domnul Viorel Ştefan.

Domnul Viorel Ştefan:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor,

Sigur, eu mă bucur că, iată, pe marginea acestui proiect de lege în sfârşit se fac dezbateri. Şi aici să dăm Cezarului ce-i al Cezarului.

Bravo, doamna Paul, că aţi generat această dezbatere. Pe de altă parte, însă, nu înţeleg de ce vă grăbiţi. Dumneavoastră aţi vorbit despre evoluţiile din economia românească din aprilie încoace. Or, noi discutăm astăzi Scrisoarea de intenţie semnată pe 5 martie 2014. Ce-o fi având una cu alta?

Refuz să cred că dumneavoastră aveţi un text scris pe care îl citiţi ori de câte ori vi se oferă un microfon, la plen sau la comisie, pentru că, în general, spuneţi aceleaşi lucruri şi nu de fiecare dată au legătură cu ceea ce discutăm noi.

A, ar putea să mai fie o explicaţie. Dacă aţi fi vorbit despre ce a constatat Misiunea Fondului Monetar Internaţional în martie, probabil aţi fi fost obligată să vorbiţi despre creşterea economică, despre reducerea deficitului de cont curent, despre inflaţie, despre multe alte chestii despre care vă faceţi că nu vă interesează.

Or, ăştia sunt parametrii care ne dau imaginea corectă şi completă a tabloului macroeconomic din România, nu poveştile pe care le aveţi dumneavoastră scrise acolo.

Oricum nu vreau să revin la statistica pe care a prezentat-o colegul nostru, dar vreau să spun un lucru care mie mi se pare extraordinar de important. Oricât de mult v-ar împinge de la spate elanul retoric, oratoric, vă rog frumos, mai abţineţi-vă.

Aţi făcut o afirmaţie la acest microfon care e foarte gravă. Aţi spus că nicio minte lucidă nu poate să susţină măsuri compensatorii atunci când se ia o reducere de fiscalitate. Ce ar trebui să înţeleg eu aici? Ce ar trebui să înţeleagă plenul? Ce ar trebui să înţeleagă românii?

Că misiunea Fondului care cere şi analizează această chestiune care, în martie, în Scrisoarea de intenţie despre care vorbim noi astăzi, au scris acolo, au stabilit că se va face un studiu de fezabilitate în legătură cu oportunitatea introducerii acestei măsuri cu 1 iulie, să înţeleg că au probleme cu luciditatea sau ce-aţi vrut să spuneţi? (Aplauze.)

Rămâne stenograma aici, va fi publică. S-ar putea să creaţi o reacţie neplăcută pentru noi toţi.

V-aş ruga totuşi, când mai aveţi acces la microfon, să vorbiţi despre subiectul care este pus în discuţie. Şi lăsaţi, o să avem timp. Poate depuneţi moţiune, o să discutăm despre tot ce aţi spus dumneavoastră aici, dar când va fi cazul, nu oricând şi oricum.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc şi eu. Cine mai doreşte?

Vă rog, doamna Andreea Paul, aveţi două minute. Două.

Doamna Maria-Andreea Paul:

Bun. Ca să-i răspund colegului meu, Viorel Ştefan.

Ceea ce se întâmplă astăzi în execuţia bugetară este rezultatul negocierii Guvernului Ponta cu FMI în anul 2013. Tot ceea ce am discutat sunt dovada deciziilor greşite asumate în această scrisoare. Păcat că nu judecaţi economia în dinamică, ci doar static.

Ca să-i răspund şi colegei mele, doamnei.

Să ştiţi că toate informaţiile pe care le-am ridicat în acest plen sunt oficiale, ale Institutului Naţional de Statistică, ale Comisiei Europene, ale Eurostat şi estimările bazate pe evaziunea fiscală din România şi statele europene, tot făcute de Banca Mondială şi Comisia Europeană.

Şi ca să trec şi la problema legată de sistemul sanitar. Cardul electronic de sănătate este printat şi nu se distribuie. El ar permite de fapt raportarea corectă şi decontarea corectă a banilor din sănătate.

Dragi colegi,

Dumneavoastră chiar nu ştiţi de frauda din sistemul sanitar al banului public? Noi am făcut cardul de sănătate. Dumneavoastră îl amânaţi de doi ani de zile. Taxa de spitalizare este introdusă de Guvernul Ponta. Săracul pacient plăteşte în fiecare zi de spitalizare noua taxă de spitalizare Ponta.

Pe malpraxis s-au făcut vreo 10 proiecte de iniţiativă legislativă, toate respinse cu argumentul că acest guvern va veni cu un proiect de lege bun. N-aţi făcut-o.

Pe zona legii reformei în sănătate...

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Doamna Paul, din nefericire, cele două minute s-au epuizat.

Doamna Maria-Andreea Paul:

O secundă.

Păi da, dar vedeţi, au fost 3 colegi care au atacat fără argumente.

Vreţi să discutăm despre spitale închise? USL a închis spitalul de la Cisnădie în anul 2013, deci haideţi să discutăm cu fapte, nu poveşti.

Şi ca să vă răspund şi la întrebarea domnului Viorel legată de reducerea CAS cu 5 puncte procentuale fără măsuri compensatorii, vă spun ce am vrut să zic. Nu relaxezi nimic fiscal dacă bagi taxe pe o parte şi le tai pe altă parte. De ce spun asta? Pentru că aţi testat-o cu impozitul pe clădiri speciale şi cu supraaciza la carburanţi. Aţi încasat la buget mult mai mult... mult mai puţin.

Taxele mari aduc încasări mici la buget, taxele mici aduc încasări mari la buget, asta înseamnă economie de dreapta.

Hai să avem economie de dreapta!

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da. Mulţumesc.

Vă mulţumesc. Dacă mai doreşte cineva din partea altor grupuri parlamentare? Nu.

Proiectul de lege trece la votul final. Vă mulţumesc.

La punctul 10 avem Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.1/2014 privind unele măsuri în domeniul managementului situaţiilor de urgenţă, precum şi pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.21/2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă.

Din partea Guvernului, vă rog, domnul Tohăneanu.

Domnul Bogdan Tohăneanu (secretar de stat, Ministerul Afacerilor Interne):

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Pentru îmbunătăţirea managementului informaţiei şi a managementului acţiunilor derulate în cadrul situaţiilor de urgenţă, prin Ordonanţa de urgenţă nr.1/2014 s-a avut în vedere crearea unui departament specializat în cadrul Ministerului Afacerilor Interne condus de un secretar de stat numit prin decizia primului-ministru.

În cadrul noului departament, structură operaţională fără personalitate juridică, îşi desfăşoară activitatea Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă şi Inspectoratul General de Aviaţie al Ministerului Afacerilor Interne numai pentru operaţiunile specifice situaţiilor de urgenţă.

Pentru o mai bună coordonare a acţiunilor de intervenţie şi salvare, Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă prin structurile deconcentrate ale Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă preia în coordonare operaţională serviciile de ambulanţă judeţene, respectiv ale municipiului Bucureşti, UPU/CPU, precum şi serviciile Salvamont.

Ministerul Sănătăţii păstrează controlul administrativ al calităţii actului medical prin personalul detaşat în cadrul Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă.

Totodată se prevede înfiinţarea în locul Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă a două comitete specializate, respectiv: Comitetul Naţional pentru Intemperii şi Calamităţi şi Comitetul Naţional pentru Situaţii Speciale de Urgenţă care preiau atribuţiile vechiului comitet.

În acelaşi timp, prin prezenta ordonanţă de urgenţă s-au introdus clarificări privind conţinutul actului de declarare a stării de alertă.

În considerarea acestor aspecte, vă rugăm să adoptaţi Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.1/2014 privind unele măsuri în domeniul managementului situaţiilor de urgenţă, precum şi pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.21/2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă, în forma adoptată de Senat.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc şi eu.

Din partea Comisiilor pentru apărare şi pentru administraţie publică, aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Ion Răducanu:

Comisia pentru apărare, ordine publică, şi siguranţă naţională şi Comisia pentru administraţie publică şi administrarea teritoriului au fost sesizate spre dezbatere în fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă nr.1/2014 privind unele măsuri în domeniul managementului situaţiilor de urgenţă, precum şi pentru modificarea, completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.21/2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă.

Camera Deputaţilor e Cameră decizională.

Senatul a adoptat proiectul în 25 martie.

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a avizat favorabil, Comisia pentru sănătate şi familie a avizat favorabil proiectul de lege, Comisia pentru buget, finanţe, bănci a avizat favorabil, Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de ordonanţă de urgenţă.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare luarea unor măsuri în domeniul managementului situaţiilor de urgenţă, concretizate prin înfiinţarea Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, ca structură specializată, fără personalitate juridică, în cadrul Ministerului Afacerilor Interne, condus de un secretar de stat.

De asemenea, se înfiinţează două entităţi, respectiv Comitetul Naţional pentru Intemperii şi Calamităţi, precum şi Comitetul Naţional pentru Situaţii Speciale de Urgenţă, care vor prelua atribuţiunile actualului Comitet Naţional pentru Situaţii de Urgenţă.

Membrii Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională s-au reunit în 15 aprilie, iar cei din Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului în 3 iunie.

În urma dezbaterilor, membrii comisiilor au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege mai sus amintit.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc şi eu.

Dacă mai doreşte cineva din partea grupurilor parlamentare?

Vă rog, domnule Dobre.

Domnul Victor Paul Dobre:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Această ordonanţă a Guvernului are două părţi.

În ceea ce priveşte crearea Departamentului de Situaţii de Urgenţă în cadrul Ministerului de Interne, este, până la urmă, o chestiune pe care o decide fiecare guvern, fiecare ministru. Ceea ce însă eu consider că este o eroare, este crearea a două comitete naţionale, unul de intemperii şi unul de nu ştiu ce situaţii de urgenţă.

Există o legislaţie clară. Există noţiunea, la intervenţii, de comandă unică. În situaţii de acest fel nu-ţi permiţi să stai să te întrebi care comitet să convoci.

Există o legislaţie privind comitetele de situaţii de urgenţă la ministerele de linie, ceea ce s-a făcut aici nu are nicio legătură cu principiul intervenţiei, comanda unică, faptul că până la urmă în toate intervenţiile cei care sunt în situaţia de a interveni sunt efectivele Ministerului de Interne.

Din aceste considerente, cred că trebuie să se rămână la Comandamentul Naţional de Situaţii de Urgenţă sub conducerea ministrului de interne, sub coordonarea primului-ministru. E o chestiune clară care e în toată lumea, numai la noi s-a creat acest lucru, nu ştiu de ce. Poate cineva îşi doreşte să fie văzut mai des la televizor, altă raţiune nu ar fi.

De aceea, domnule preşedinte, vă rog să supuneţi votului plenului retrimiterea la comisii, pentru a rediscuta acest punct. Încă o dată creăm o situaţie care va afecta intervenţia în situaţii limită, în care nu stai să te bâlbâi să vezi pe cine convoci.

Eu aş avea numai o întrebare pentru guvern. Unde e situaţia de cutremur, la care din cele două? La intemperii, calamităţi sau la situaţii speciale de urgenţă? De aceea, încă o dată cred că o discuţie, o nouă discuţie în comisie ar fi bine-venită.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da. Vă mulţumesc.

Cine mai doreşte?

Domnule Tinel, vă rog.

Domnul Tinel Gheorghe:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Susţinem şi noi propunerea colegilor liberali de a retrimite la comisie acest proiect de act normativ. Aşa este. Este o situaţie hilară, dar eu am înţeles din start sensul acestei ordonanţe de urgenţă. E făcută pentru liniştea şi somnul domnului Victor Ponta.

Până la urmă, articolul principal modificat aici, care schimbă sensul Ordonanţei nr.21 este articolul 8. El introduce şi forma aia evocată de antevorbitorul meu cu cele două comitete naţionale. Tot articolul 8 preia şi responsabilităţile primului-ministru şi le pasează viceprim-ministrului şi tot articolul 8 duce la Ministerul de Interne Comitetul situaţiilor de urgenţă.

Deci, eu cred că aici lucrurile nu pot fi discutate, tranşante prin acte normative în funcţie de cine se află guvernare. Dacă facem acte normative numai pentru patru ani de zile sau doi ani de zile sau cât există un guvern în funcţie, atunci înseamnă că avem o mare lipsă de predictibilitate a actelor normative.

Ordonanţa nr.21, aşa cum era ea aprobată în 2004, era un act normativ bun şi răspundea necesităţilor obiective ale realităţilor, să ştiţi. Faptul că în Apuseni au murit nişte oameni din vina celor care trebuiau să gestioneze acea situaţie de urgenţă, să ştiţi că asta nu înseamnă că trebuie să modificăm legea ca autorităţile respective să-şi facă treaba. E o lipsă totală de management al acestor instituţii şi nu o îndreptăm prin modificarea legii.

Şi noi susţinem reîntoarcerea la comisie a acestui proiect de act normativ.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc şi eu.

Dacă mai doreşte cineva? Nu.

Supun votului dumneavoastră propunerea celor două grupuri parlamentare reunite de retrimitere la comisie a acestui proiect de lege.

Vă rog să votaţi.

Nefiind alte amendamente, proiectul de ordonanţă trece la votul final.

În continuare, supun analizei dumneavoastră... ne întoarcem la punctul 7, pentru că între timp a apărut raportul la proiectul de lege... dă-l şi la comisie, l-ai dat în sală la lideri, dar nu l-ai dat la comisie. Bun, mai aşteptăm.

Domnule Ganţ, vă rog.

Domnul Ovidiu Victor Ganţ:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

De abia am primit, există vreo obiecţie majoră împotriva faptului să începem discuţia mâine-dimineaţă cu acest proiect? E vreo problemă? Dacă nu, v-aş propune acest lucru.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da, sunt de acord. Nu, n-avem o obiecţie majoră. Dacă vreţi să-l studiaţi mai bine, cu atât mai mult. Deci, rămâne punctul 7 să devină punctul 1 mâine-dimineaţă pe ordinea de zi.

Supun votului dumneavoastră această propunere.

Vă rog să votaţi.

Vă mulţumesc.

11. În continuare vă supun atenţiei Propunerea legislativă pentru modificarea art.356 alin.(3) din Legea Educaţiei Naţionale nr.1/2011.

Din partea iniţiatorului, dacă doreşte cineva? Nu.

Din partea Comisiei pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport.

Vă rog, domnule Zisopol.

Domnul Dragoş Gabriel Zisopol:

Vă mulţumesc, stimate domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

În baza prevederilor art.95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport a primit spre dezbatere în fond Propunerea legislativă pentru modificarea art.356 alin.(3) din Legea Educaţiei Naţionale nr.1/2011.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea alin.(3) al art.356 din Legea Educaţiei Naţionale nr.1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, în sensul creării posibilităţii tuturor contribuabililor, nu doar a părinţilor copilului, cum este în prezent, de a direcţiona un procent de până la 2 la sută din valoarea impozitului anual pe toate sursele de venit, în contul de depozit pentru educaţie permanentă deschis pe numele copiilor la Trezoreria Statului.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Camera Deputaţilor este primă Cameră sesizată.

În urma dezbaterii, comisia a propus cu unanimitatea voturilor celor prezenţi respingerea propunerii legislative.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da. Vă mulţumesc şi eu.

Doamna Raluca Turcan, vă rog.

Doamna Raluca Turcan:

Domnule preşedinte,

Dragi colegi,

Păcat că iniţiatorul nu a venit să-şi susţină această iniţiativă, pentru că ideea nu este una rea, ci dimpotrivă. Aş putea spune că este chiar necesară. Şi anume, să susţinem cu toţii în mod responsabil procesul de învăţare permanentă a copilului.

După cum ştim cu toţii, Legea educaţiei naţionale, prin art.356, întăreşte această posibilitate în România şi în felul acesta vreau să informez pe toţi cei care nu cunosc lucrul acesta, prin art.356 fiecare copil din România ar trebui să primească la naştere un cont de 500 de euro pentru procesul de învăţare permanentă şi, de asemenea, părinţii să poată susţine acest proces prin alocarea a 2% din impozitul pe venitul din salariu. E un articol pe care l-au susţinut toate partidele politice şi care, din păcate, în momentul de faţă, nu se aplică.

În calitate de parlamentar, am depus o interpelare la Ministerul Educaţiei Naţionale şi, din nefericire, răspunsul a fost unul care descurajează şi în acelaşi timp arată gradul de cinism şi de nepăsare care guvernează în momentul de faţă. Pentru că răspunsul spune negru pe alb. Există un articol însă, din nefericire, aş spune eu, din fericire pentru guvernanţi, termenul de aplicare a fost prorogat nu se ştie până când. Cu alte cuvinte, a fost o idee bună, însă nu se aplică, pentru că nu există voinţă să se aplice.

De aceea, cred că în mod solidar ar trebui să susţinem intrarea în vigoare a acestui articol din Legea educaţiei naţionale şi cu toţii, în calitate de demnitari ai statului român, să susţinem procesul de învăţare permanentă şi să răspundem la această nevoie pe care orice familie din România o resimte.

Din păcate, această lege nu poate fi aplicată, cea despre care vorbim astăzi, pentru că ea ar viza ca acest articol să fie completat sau întărit cu posibilitatea dată părinţilor de a acorda, a vira în acest cont 2% din impozitul pe toate veniturile, deci practic o extindere a unui articol existent în momentul de faţă în Legea educaţiei naţionale. Şi această lege nu se poate aplica din două motive: 1. pentru că articolul nu este în vigoare, nu există metodologie pentru aplicarea acestui articol şi ca să putem face lucrul acesta, ar trebui modificat şi Codul Fiscal.

Aşadar, legea nu poate fi susţinută şi noi vom vota împotrivă, însă atrag atenţia tuturor colegilor din toate partidele politice, să încercăm să presăm, dacă doriţi, Ministerul Educaţiei Naţionale să pună în aplicare acest articol din Legea educaţiei naţionale, ca orice copil care se naşte astăzi în România să poată să beneficieze de acest cont de educaţie, un cont oferit deschis de statul român şi în care părinţii să poată dona, să poată alimenta cu bani din impozitul din veniturile salariale, astfel încât procesul de educaţie să fie cu adevărat unul prioritar.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Şi eu vă mulţumesc.

Dacă mai doreşte cineva? Vă rog, domnule Băişanu.

Domnul Ştefan-Alexandru Băişanu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal consideră că această propunere legislativă nu este coroborată cu art.84 alin.(2) din Legea nr.571 şi propune respingerea.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da. Bine. Dacă mai doreşte cineva? Nu.

Propunerea legislativă trece la votul final.

12. La punctul următor avem Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.29/1997 privind Codul aerian civil.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul? Nu.

Din partea comisiei? Domnule Lupu, vă rog.

A venit iniţiatorul? Vă rog. Da, vă rog.

Domnul Virgil Dragoş Titea (secretar de stat, Ministerul Transporturilor):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Această iniţiativă legislativă are ca obiect de reglementare modificarea Codului aerian civil în scopul aducerii la zi a legislaţiei naţionale în acord cu dezvoltarea curentă a aplicaţiilor şi zborurilor avioanelor fără pilot UAV sau drone.

Guvernul României prin Ministerul Transporturilor susţine acest act normativ.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc.

Domnule Lupu, din partea Comisiei pentru transporturi şi infrastructură, vă rog.

Domnul Mihai Lupu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

În conformitate cu prevederile art.95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia pentru transporturi şi infrastructură a fost sesizată spre dezbatere şi avizare în fond, în procedură obişnuită, cu Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.29/1997 privind Codul aerian civil, transmis cu adresa PL-x 550 din 2 decembrie 2013, înregistrat cu nr.4C 26/37din 26 februarie 2014.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională, potrivit prevederilor art.75 din Constituţia României, republicată, şi ale art.92 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare.

La întocmirea prezentului raport, comisia a avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ, avizul favorabil al Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, avizul favorabil al Comisiei pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului, avizul favorabil al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, punctul de vedere favorabil al Guvernului. Senatul a adoptat proiectul de lege în şedinţa din 28 noiembrie 2013.

Aşa cum s-a spus, proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.29/1997 privind Codul aerian civil, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, pentru a permite operarea avioanelor fără pilot sau drone, cum mai sunt cunoscute, în spaţiul aerian naţional.

Aşa cum se arată în expunerea de motive, prin intervenţiile legislative propuse, legislaţia naţională este adusă la zi în acord cu dezvoltarea curentă a aplicaţiilor şi zborurilor UAV.

La lucrările comisiei au fost prezenţi 19 deputaţi din totalul de 19 membri.

În urma dezbaterii şi a opiniilor exprimate, membrii comisiei au hotărât cu unanimitate de voturi adoptarea în forma Senatului, cu îndreptarea unor erori materiale de redactare şi de tehnică legislativă a proiectului de lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 29/1997 privind Codul aerian civil.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc şi eu. Dacă mai doreşte cineva? Nu.

Domnule Iacoban, vă rog.

Domnul Sorin-Avram Iacoban:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Şi eu ca vicepreşedinte al Subcomisiei pentru spaţiu, dragi colegi, cred că trebuie să fim de acord cu această lege şi să ţinem pasul cu noua tehnologie. Să nu uităm că în SUA se investesc miliarde de euro în drone şi chiar dacă în România, la acest moment, aceste drone nu sunt folosite de către organismele civile, probabil, prin această schimbare a ordonanţei de urgenţă, vom da posibilitatea în viitor dezvoltării şi în sectorul civil a acestor drone.

Prin urmare, propun şi Grupul parlamentar al PSD propune adoptarea acestui proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc şi eu. Dacă mai doreşte cineva? Nu.

Nefiind amendamente, proiectul de lege trece la votul final.

În continuare avem Propunerea legislativă privind exonerarea de la plată a unor sume de către personalul plătit din fonduri publice.

Iniţiatorul? Nu.

Domnule Neacşu, vă rog.

Domnul Marian Neacşu:

Domnule preşedinte,

În numele Grupului parlamentar al PSD, solicit retrimiterea la comisie a acestui proiect legislativ pentru maximum o săptămână.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da. Vă mulţumesc.

Supun votului dumneavoastră propunerea domnului Neacşu de retrimitere la comisie pentru o săptămână.

Vă rog să votaţi.

Cu 70 voturi pentru, un vot împotrivă şi o abţinere, proiectul de lege este retrimis la comisie cu termen o săptămână.

Vă mulţumesc.

Da. Dat fiind faptul că am epuizat ordinea de zi până la iniţiativele cu propunere de respingere, eu vă propun să închidem şedinţa aici.

Vă mulţumesc.

În continuare, sesiunea de răspunsuri la întrebări şi interpelări.

Vă mulţumesc.

După pauză

În continuare, şedinţa a fost condusă de domnul deputat Miron Tudor Mitrea vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

În continuarea şedinţei noastre, lume multă, înghesuială mare. Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice - doamna Ana Jugănaru a dat răspunsul domnului Neacşu Marian în scris. S-au înţeles, nu mai au nimic de prezentat.

Ministerul Fondurilor Europene. Petra Szavics, secretar de stat, pentru domnul Romeo Rădulescu. Domnul Romeo Rădulescu este în sală? Nu este, îmi cer scuze, doamna secretar de stat. Considerăm că v-aţi făcut treaba.

Ministerul pentru Societatea Informaţională. Doamna Dobrică, secretar de stat, tot domnul Romeo Rădulescu, este în sală? Nu este, mulţumesc ministerului. Răspunsul a fost trimis.

Ministerul Educaţiei Naţionale. Doamna Pocora? Nu este. Mulţumesc Ministerului Educaţiei Naţionale. Nu avem nimic de citit.

Ministrul delegat pentru Energie. Surdu Raluca - PNL. Este în sală? Nu este. Considerăm răspunsul dat şi mergem mai departe.

Ministerul Sănătăţii solicită amânare. E în regulă.

Deci lucrurile au mers extraordinar de bine, ca de obicei. Am pus întrebări, oamenii au venit, dar noi nu ne-am prezentat să primim răspunsurile. O să ne lase să lucrăm pe regulament un pic. Eu cred că cei care întreabă şi nu vin să primească răspunsurile ar trebui să nu mai aibă dreptul să pună o vreme întrebări sau să facă interpelări.

Intrăm în partea a doua a şedinţei, prezentarea interpelărilor. Am să citesc lista celor care au vrut să facă interpelări, cei care sunt prezenţi şi vor să facă o prezentare scurtă a interpelării, îi rog să mă întrerupă şi am să-i invit la microfon.

Domnul Alexandru Nazare - 4 interpelări depuse în scris; Ion Cristinel Marian - o interpelare, nu este depusă în scris; Florin Gheorghe - 4 interpelări, sunt depuse; Elena Cătălina Ştefănescu - o interpelare; Cornel-Mircea Sămărtinean - 2 interpelări; Viorel Blăjuţ - 4 interpelări; Aurelian Mihai - două interpelări; Roberta Alma Anastase - o interpelare; Florin Pâslaru - 2 interpelări; Tamara Ciofu - 2 interpelări; Dorin Petrea - 2 interpelări; Ioan Adam - o interpelare; Cristina Pocora - o interpelare; Octavian Marius Popa - două interpelări; Mihai-Bogdan Diaconu - o interpelare; Luminiţa-Pachel Adam- 4 interpelări; Liliana Mincă - o interpelare; Ştefan-Petru Dalca - o interpelare; Ştefan-Alexandru Băişanu - o interpelare; Tudor Ciuhodaru - o interpelare; Ion Marocico - 4 interpelări.

Dan Coriolan Simedru. Vreţi să poftiţi, domnule deputat, vă rog, aveţi microfonul şi vă mulţumesc că nu mă faceţi să vorbesc chiar singur-singurel.

Domnul Dan Coriolan Simedru:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Interpelarea pe care astăzi o depun în Parlamentul României se referă la nişte clarificări privind sancţiunea cu demitere aplicată doamnei director a Grădiniţei cu program prelungit nr.12 din Alba Iulia şi este adresată domnului ministru Remus Pricopie, ministrul educaţiei naţionale.

Domnule ministru,

Vă adresez această interpelare de la tribuna Parlamentului, ca urmare a răspunsului pe care mi l-aţi dat la întrebarea pe care v-am adresat-o în data de 26 februarie. Astfel, în urma intenţiei de demitere a doamnei Veronica Suciu din funcţia de director al Grădiniţei cu program prelungit nr.12 din Alba Iulia, inspectorul general şcolar Dorin Sandea a încercat să dezinformeze atât ministerul, cât şi pe mine personal şi părinţii acelor preşcolari din acea grădiniţă.

V-am expus în textul interpelării pe larg toate argumentele care susţin că o astfel de decizie este eronată şi că domnul inspector general şcolar a acţionat într-un mod arbitrar. De ce spun în mod arbitrar? Pentru că în raportul întocmit de către Inspectoratul Şcolar al judeţului Alba, în urma inspecţiei realizate la grădiniţa cu program prelungit nu au fost semnalate nereguli cu privire la legalitatea strângerii de fonduri şi a utilizării acestora.

Deşi în acest raport scrie foarte clar că a fost respectată metodologia privind organizarea şi funcţionarea alternativei educaţionale Step by Step în învăţământul preşcolar, deşi s-a constatat că au fost respectate prevederile legale de finanţare din alte surse, conform Legii educaţiei naţionale, deşi a existat un acord de parteneriat între părinţi şi unitatea şcolară pentru strângerea acestor sume şi au fost încheiate 17 contracte de muncă conform legii, cu respectarea Capitolului IV - Resurse Umane din Regulamentul de organizare şi funcţionare a alternativei Step by Step, deşi s-a stipulat în acest raport că demersul doamnei director se încadrează în condiţiile legii şi este legitim, respectând articolul 59 din Legea educaţiei naţionale, deşi în evaluarea realizată de către Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Preuniversitar, subordonată ministerului pe care îl conduceţi, se atestă obţinerea calificativului foarte bine la toţi cei 24 de indicatori de performanţă prevăzuţi în Hotărârea Guvernului nr.1534/2008, în răspunsul dumneavoastră aţi ignorat complet toate aceste puncte din evaluările unor instituţii aflate în subordinea ministerului pe care-l conduceţi şi aţi preferat să luaţi partea unui om care ocupă temporar interimar şi neregulamentar funcţia de inspector general şcolar.

Aţi ignorat totodată şi rezultatul chestionarului, parte integrantă a raportului aplicat pentru o mai bună cunoaştere a gradului de mulţumire a părinţilor privind activitatea desfăşurată în cadrul grădiniţei, chestionar care demonstrează că acest sistem este unul foarte performant şi foarte apreciat de către părinţi, având efecte pozitive asupra dezvoltării copiilor. Astfel, 98,4% din părinţii chestionaţi au declarat că sunt foarte mulţumiţi de calitatea actului educaţional şi de managementul practicat de către doamna director.

Practic, dumneavoastră, în calitate de ministru al educaţiei naţionale, sancţionaţi o persoană care face performanţă în actul educaţional românesc, pentru acest lucru fiind apreciată de către comunitate, în condiţiile în care sistemul naţional de învăţământ este subfinanţat şi are nevoie de poveşti de succes.

Practic, dumneavoastră, în calitate de ministru, aţi ignorat toate aceste elemente şi aţi făcut în aşa fel încât un bun exemplu să fie aruncat la coşul de gunoi.

Cu toate acestea, domnule ministru, am constatat că analiza dumneavoastră a fost una partizană, nici măcar asumată prin semnătură pe răspunsul transmis, pentru că după un apostrof, în dreptul numelui dumneavoastră este o semnătură care nu vă aparţine, dar concluzia că doamna director Veronica Suciu merită sancţiunea aplicată este clar dată de către inspectorul şcolar Dorin Sandea.

Vă întreb, domnule ministru, vă asumaţi răspunsul la întrebarea pe care v-am adresat-o în 26 februarie a.c. şi dacă da, vă rog să precizaţi în baza cărui articol din Legea educaţiei naţionale susţineţi decizia inspectorului şcolar judeţean, domnul Dorin Sandea de demitere a domnişoarei director Veronica Suciu.

Ataşat vă trimit raportul prezentat inspectorului general şcolar de către comisia care a fost la grădiniţă şi pe care inspectorul general şcolar l-a prezentat în şedinţa cu părinţii.

Vă mulţumesc şi menţionez că vă solicit un răspuns oral la această interpelare.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulţumesc.

Domnul Aurel Mihai.

Domnule deputat Aurelian Mihai, aveţi microfonul. Domnule deputat, scuze.

Domnul Aurelian Mihai:

Bună seara, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Am două întrebări în această seară pentru domnul ministru Titus Corlăţean, ministrul afacerilor externe, şi pentru domnul Bogdan Stanoevici, ministrul delegat pentru românii de pretutindeni.

Prima întrebare: Colaborarea cu cetăţenii români deveniţi consilieri municipali în Italia.

Domnilor miniştri,

Având în vedere campania electorală pentru alegerile locale din Italia din luna mai a.c., precum şi reuşita câtorva cetăţeni români care au câştigat alegerile locale în Italia, vă întreb dacă până în acest moment statul român, prin reprezentanţii misiunilor diplomatice existente în Italia, puţine la număr, evident, a reuşit să aibă contacteze cu aceşti cetăţeni şi dacă şi-a propus o colaborare cu dumnealor?

A doua întrebare este legată de nevoia de consulate româneşti în Italia, evident.

Domnilor miniştri,

Având în vedere existenţa unui număr considerabil de români în Italia şi mai ales pentru românii din Salerno sau Potenza, cărora le este foarte greu să ajungă până la secţia consulară din Roma pentru a obţine documente româneşti, vă informez că aceşti cetăţeni români au nevoie de o misiune diplomatică pentru sudul Italiei, situaţie valabilă şi pentru românii din regiunea Bari, de altfel.

Ne puteţi oferi un răspuns cu privire la o posibilă înfiinţare a unei misiuni diplomatice în zona sudică a Italiei?

Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Şi eu vă mulţumesc.

Doamna deputat Andreea Maria Paul.

Aveţi microfonul, doamna deputat.

Trei interpelări depuse. Eficientă.

Doamna Maria-Andreea Paul:

Una o citesc şi pe celelalte două doar le depun.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă mulţumesc.

Doamna Maria-Andreea Paul:

Adică vreţi să le citesc toate trei?

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă daţi seama că n-am nimic împotrivă.

Doamna Maria-Andreea Paul:

În regulă, bine.

Prima interpelare este adresată Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, domnului ministru Daniel Constantin, şi vizează problema Legii privind vânzarea terenurilor agricole.

Domnule ministru,

De la 1 ianuarie 2014, România este obligată să permită vânzarea de terenuri în extravilan către cetăţenii celorlalte state ale Uniunii Europeane. Legea privind vânzarea terenurilor agricole, care a intrat în vigoare la începutul lunii aprilie 2014, nu protejează agricultorii români. Străinii au bani mulţi şi terenurile arabile româneşti sunt ieftine.

Preţurile scăzute ale terenurilor româneşti atrag, aşadar, străinii. Terenurile agricole fertile româneşti ajung pe mâna străinilor pentru că avem printre cele mai scăzute preţuri din Europa, dar care sunt totuşi prea ridicate pentru agricultorii români. Preţurile terenurilor româneşti se menţin de două, până la opt ori sub cele din majoritatea statelor europene.

Confruntându-se cu o problemă asemănătoare, ţările care au aderat la Uniunea Europeană în anul 2004 au limitat cu argumente corecte accesul străinilor la terenurile lor şi au pus condiţii juste pentru a permite accesul străinilor la cumpărarea acestor terenuri. De pildă, în Bulgaria, cetăţenii Uniunii Europene pot să cumpere teren agricol doar dacă sunt producători agricoli care desfăşoară activităţi independente şi doresc să se stabilească în Bulgaria. Străinii pot achiziţiona teren în Cehia şi Lituania numai dacă au locuit în ţară şi s-au ocupat de agricultură cel puţin trei ani sau dacă sunt căsătoriţi cu un cetăţean din statul respectiv. Ungaria are cele mai drastice restricţii: achiziţia de terenuri este limitată la un singur hectar pentru străini. Suprafeţele de pământ mai mari de un hectar pot fi obţinute doar de cei cu calificare profesională de fermier sau silvicultor, care au fost activi în sectorul agricol din Ungaria în ultimii trei ani sau care deţin un procent de 25% din acţiunile unei ferme înregistrată în Ungaria. Este interzisă achiziţionarea de teren de către firme.

Aşadar, în urma celor prezentate mai sus, vă adresez următoarele întrebări:

1. Câte terenuri au fost deţinute şi arendate de cetăţenii şi de firmele străine pe teritoriul ţării noastre până la 1 ianuarie 2014? Câte terenuri au fost achiziţionate din ianuarie 2014 şi până la intrarea în vigoare a Legii privind vânzarea terenurilor, în aprilie 2014? Care este situaţia terenurilor la momentul actual?

2. De ce nu a aplicat şi România soluţiile luate de Bulgaria, de Cehia, de Lituania sau Ungaria, ca să dau doar câteva exemple, în privinţa achiziţionării terenurilor de către străini?

3. Consideraţi că este suficient dreptul de preempţiune pe îl au, prin lege, coproprietarii, arendaşii, proprietarii vecini şi statul român, în condiţiile în care nu putem concura cu forţa financiară a străinilor pentru cumpărarea terenurilor agricole?

Aştept răspunsul dumneavoastră în scris pentru problemele ridicate.

Vă mulţumesc.

A doua interpelare este adresată Ministerului Afacerilor Interne şi vizează intabularea necorespunzătoare a 36 de hectare din proprietatea Primăriei Certeze, judeţul Satu-Mare.

Expun toată lista de argumente şi cer efectuarea de demersuri pentru verificarea situaţiei acestui teren şi să se procedeze în concordanţă cu soluţionarea corectă a cazului.

A treia întrebare este adresată regimului aplicat investitorilor taiwanezi.

O problemă foarte delicată în România şi care, din păcate, are un regim complet diferit de cel al celorlalte 27 de state membre ale Uniunii Europeane.

Şi ridic o serie de patru întrebări legate de modul în care capitalul şi investitorii taiwanezi ar putea să creeze locuri de muncă şi în România, nu doar în statele europene.

Depun cele trei documente.

Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulţumesc.

Domnul Răzvan Mironescu o interpelare, Mircea-Nicu Toader o interpelare, Simona Bucura-Oprescu două interpelări, Angel Tîlvăr o interpelare, Andrei Sava o interpelare, Andrei Dolineaschi o interpelare, Ileana Dumitrache o interpelare, Marian Neacşu o interpelare, Vasile Popeangă.

Vă rog, domnule deputat, aveţi microfonul.

Vă rog să ni le lăsaţi după ce terminaţi.

Domnul Vasile Popeangă:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Interpelarea mea este adresată domnului Remus Pricopie, ministrul educaţiei naţionale, şi obiectul acestei interpelări este - necesitatea elaborării de către Ministerul Educaţiei Naţionale şi transmiterea către inspectoratele şcolare din ţară a Metodologiei de organizare a concursului, act normativ care să permită elaborarea procedurii de concurs şi înfiinţarea Serviciului de Orientare Şcolară şi Profesională în structura prevăzută de lege.

Menţionez faptul că acest serviciu a fost înfiinţat prin ordin al ministrului din 2011. Au fost prevăzute şi posturile, însă, din lipsă de metodologie de organizare a concursului, nu au fost angajate persoanele conform statului de funcţii.

Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Şi eu vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Anton Doboş o interpelare, Ovidiu Dumitru o interpelare, Victor Paul Dobre o interpelare.

Vă mulţumesc.

Şi închei şedinţa repede, să nu rămân singur în sală.

Şedinţa s-a încheiat la ora 18,14.