Parliamentary debates

Domnul Ioan Oltean:

Bună dimineaţa, doamnelor şi domnilor colegi.

Daţi-mi voie să declar deschisă şedinţa consacrată declaraţiilor politice astăzi, marţi, 30 septembrie 2014.

Vom începe astăzi cu opoziţia, având în vedere că săptămâna trecută declaraţiile politice au început cu reprezentanţii puterii, şi o să-l rog pe domnul deputat Aurelian Mihai, din partea Grupului deputaţilor fără apartenenţă la un grup parlamentar, să-şi prezinte declaraţia politică şi pe domnul deputat Sorin Stragea din partea Grupului parlamentar al PSD să se pregătească.

Domnule coleg, aveţi cuvântul.

Domnul Aurelian Mihai:

Mulţumesc.

Bună dimineaţa.

"Taxele reduse, ordine în consulate şi morţii acasă"

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Astăzi este a paisprezecea zi de la declanşarea protestului în Parlamentul României în momentul în care solicitam atenţia colegilor deputaţi, dar şi a Guvernului asupra problemelor existente în rândul comunităţilor de români din afara frontierelor statului român.

Sunt probleme destul de serioase şi multe probleme semnalate de ani de zile în diaspora, dar a căror rezolvare a tot fost mereu amânată.

După cum anunţasem încă din prima zi, am semnalat câteva din aceste probleme, şi anume:

1. Reducerea taxelor consulare pentru care se regăseşte motivaţia în proiectul de modificare a Legii nr.198/2008 depus în Parlament anul trecut, cu Pl-x 487 şi care nu a intrat în dezbateri la vot în plenul Camerei Deputaţilor nici până în momentul de faţă, 30 septembrie.

2. A doua problemă este legată de stadiul în care se află şi este desfăşurată activitatea consulatelor în străinătate, lucru care nemulţumeşte puternic cetăţenii români şi, deopotrivă, a dus la existenţa a numeroase disfuncţionalităţi în relaţia consulat-cetăţeni, iar cauzele acesteia sunt între altele:

• lipsa personalului consular, nemodernizarea sediilor consulare (de ex. Consulatul din Roma);
• nevoia de înfiinţare a noi secţii consulare, consulate, vice-consulate în Italia, în Bari, sau în Sardinia, tot în Italia, în Olbia, în Spania în provincia Extremadura, provincia Galicia, Insulele Canare, în Statele Unite, Miami etc. pentru a da numai câteva exemple;
• situaţia neplăcută întâlnită de multe ori când responsabilii cu ordinea la porţile consulatelor nu vorbesc limba română, pentru că nu o cunosc, chestiune jignitoare pentru noi, ca popor.

Problema cetăţenilor români decedaţi în străinătate.

Cum am mai spus, anual mor 2500 de cetăţeni români în diaspora, cifră care reiese din răspunsul primit la una din interpelările trimise către MAE, însă doar o parte a acestora sunt repatriaţi, costurile fiind suportate, de cele mai multe ori tot de românii din străinătate fie prin intermediul parohiilor, bisericilor pe care le avem în afara ţării, fie cu sprijinul, acolo unde se poate, al asociaţiilor româneşti, oamenii fiind sensibilizaţi prin apelurile acestora şi ale presei româneşti din diaspora. Este inuman ca popor creştin, ca popor european condus - se presupune - de lideri creştinaţi să nu îşi asume rezolvarea acestei situaţii tragice, cel puţin pentru familiile morţilor de acasă. În orice societate creştină nefericiţii decedaţi sunt aduşi acasă şi înmormântaţi.

Nu am înţeles niciodată de ce nu au fost alocate fonduri pentru această situaţie, deşi la dispoziţia primului-ministru există un fond special pentru situaţii de urgenţă, iar MAE are un buget propriu în care ar fi trebuit să fie prevăzute sume pentru a face faţă situaţiei. Încă din primele săptămâni de început de mandat am avut un amendament la proiectul Legii bugetului de stat pe 2013 pentru alocarea a 10 milioane ron care să fie destinate repatrierii cetăţenilor noştri decedaţi în afara ţării, amendament care a fost respins de către majoritatea parlamentară.

Aceste ultime două puncte trebuiau rezolvate de multă vreme, ele intrând în sarcina Guvernului, iar situaţia ar fi trebuit să cunoască îmbunătăţiri încă de când au fost semnalate primele deficienţe.

Reacţiile aşteptate sunt încă timide din partea Executivului. Chiar dacă nu a ales calea dialogului, nu pot să nu admit că nu există o oarecare preocupare, dar încă departe de ceea ce ne dorim noi, românii din diaspora.

Mai adaug faptul că frazele siropoase în prag de alegeri cu privire la românii din comunităţile istorice, la Basarabia noastră, la Marea Unire nu servesc drept hrană patriotică. Unirea trebuie căutată în sufletul fiecărui român de dincolo de Prut, al românilor de pretutindeni, nu cu timiditatea şi falsitatea unor declaraţii politice plăpânde, ci strigată direct de la Chişinău, din toată puterea construcţiei noastre de români, trecând peste orice imperiu vremelnic, cum au rezistat românii în istorie.

Pentru a puncta încă o dată, suma pe care noi am trimis-o către ţară numai anul trecut este de 4.230.000.000 de euro, depăşeşte cu mult suma investiţiilor străine în ţară, investitori care se bucură de facilităţi, aşa cum evidenţia premierul ţării recent în Statele Unite.

Totuşi, în ciuda faptului că noi, românii, care cunoaştem experienţa vieţii departe de casă, trimitem miliarde de euro anual României, din care în jur de 1 miliard de euro intră în TVA anual, considerăm că ne-am îndeplinit datoria - dacă se poate numi datorie - faţă de statul român, stat care nu îşi asumă faptul că are şi obligaţii faţă de cetăţenii săi.

Contribuim prea mult pentru a fi ignoraţi de un stat căruia îi aparţinem de drept, fiind cetăţenii săi, iar dezamăgirea noastră, a celor din diaspora, este cu atât mai mare cu cât românii de acasă, familia, prietenii, cunoscuţii, nu se bucură nici dumnealor de situaţia existentă în ţară, în care nici locuri de muncă nu s-au creat, nici sistemul educativ, al sănătăţii, administrativ nu a cunoscut o îmbunătăţire, aşa cum ar fi meritat un stat care aparţine Uniunii Europene.

Unde sunt banii diasporei, unde sunt banii ţării, domnilor guvernanţi?

Mulţumesc.

Domnul Ioan Oltean:

Mulţumesc şi eu, domnule deputat.

Cred că e cazul să atenţionăm pe cei ce reprezintă guvernarea astăzi asupra acţiunii extrem de importante pe care distinsul nostru coleg o întreprinde şi să îi rugăm să manifeste grija necesară atât pentru problema pusă în discuţie, cât şi pentru sănătatea colegului nostru.

Îl invit acum la microfon pe distinsul nostru coleg Sorin Stragea din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat şi se pregăteşte domnul doctor Tudor Ciuhodaru din partea Grupului parlamentar al Partidului Poporului-Dan Diaconescu.

Vă rog, stimate coleg, aveţi cuvântul.

Domnul Sorin Constantin Stragea:

Mulţumesc.

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi este prilejuită de apropiata Zi a educaţiei, 5 octombrie.

Dacă există un lucru care urcă sau coboară un individ, aceea este educaţia lui. Şcolile unde copiii învaţă şi se pregătesc pentru viaţă sunt datoare să le ofere mediul potrivit în care să poată obţine o educaţie corespunzătoare.

Din cauza problemelor sociale, din păcate, o mulţime de elevi abandonează şcoala în fiecare zi, iar acest lucru are, în principal, două tipuri de impact: în primul rând, performanţa elevului are de suferit şi, în al doilea rând, aşteptările profesorilor nu rămân aceleaşi pentru toată lumea.

O incoerenţă a actului de guvernare în domeniul educaţiei nu mai este un secret pentru nimeni. Au suferit din cauza acestuia elevi, părinţi şi dascăli, deopotrivă. Efectele dezastruoase ale politicii educaţionale din guvernarea precedentă pedelistă s-au văzut la examenele de bacalaureat din ultimii ani.

În sistemul nostru şcolar, învăţământul primar, gimnazial şi liceal totalizează 12 ani. În cazul urmării unei facultăţi, un om ajunge să petreacă în jur de 17 ani prin unităţi de învăţământ. Este vorba despre aproximativ un sfert din speranţa medie de viaţă, poate cel mai frumos sfert, în care activitatea principală este învăţatul, adică pregătirea pentru viaţă. Este enorm, iar faptul că, în urma acestei perioade, rămânem cu ceva, avem o cultură generală îndoielnică, nervii mai tociţi şi, în cel mai bun caz, capacitatea de a îndeplini nişte sarcini de serviciu nu ar trebui să ne mulţumească nici pe departe, în acest efort şi păstrând mai mult timp pentru activităţi recreative. Toate acestea dacă s-ar ţine cont de eficienţă, dacă sistemul ar fi gândit mai bine, dacă guvernanţii, cei care îl gândesc şi îl operează, ar fi mai deschişi şi mai puţin egoişti şi încrezuţi, dacă ar avea o conştiinţă mai solidă şi un minim de respect pentru copilăria şi tinereţea a milioane de oameni.

Guvernul Ponta a încercat şi încearcă în continuare să acorde importanţa cuvenită educaţiei, acestor tineri care sunt viitorul ţării şi dascălilor care îi educă pe aceşti tineri minunaţi.

În 1994, UNESCO a instituit prima Zi Mondială a Educatorilor pentru a marca semnarea, în 1966, a recomandării făcute de UNESCO şi Organizaţia Internaţională a Muncii privind condiţiile de muncă ale personalului didactic. Această zi se sărbătoreşte în data de 5 octombrie în peste 200 de ţări.

În aceste zile, am simţit nevoia de a fi mai aproape de dascălii care, în condiţii vitrege, îşi fac cu prisosinţă datoria faţă de copii şi societate. Ei sunt cei care, cu multă dăruire, ne educă copiii şi asigură o educaţie aleasă elevilor lor.

Trebuie să îi asigurăm pe educatorii, dascălii şi tot personalul din învăţământ că ne preocupă soarta copiilor noştri şi a lor.

Deputat PSD Sorin Stragea, Colegiul nr.7 Lugoj, Timiş.

Vă mulţumesc.

Domnul Ioan Oltean:

Mulţumesc, domnule deputat.

Îl invit la microfon acum pe domnul deputat… domnul doctor Tudor Ciuhodaru şi îl rog să se pregătească pe domnul deputat Grigore Crăciunescu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal.

Domnule doctor, aveţi cuvântul.

Domnul Tudor Ciuhodaru:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

"Ne-aţi tăiat şi ultima speranţă prin această rectificare bugetară!"

După modelul Iaşiului - tai tei -, tăiaţi tot. Tăiaţi de la educaţie 5,5 milioane de lei, tăiaţi de la cultură 10,2 milioane de lei, tăiaţi de la sănătate 264 de milioane de lei, tăiaţi de la transporturi 170 de milioane de lei.

În fond, de ce să vă pese?

Ţara te vrea prost, sărac şi bolnav. Partidul să trăiască!

În schimb, primarii vor primi direct din mâinile tovarăşului Dragnea 575 de milioane de lei.

De ce să vă pese de noi?

Se pare, clar, că acest Guvern se joacă nu doar cu bugetul, ci cu întreaga ţară.

Se vede clar că, pentru acest Guvern, primarii sunt mai importanţi decât sănătatea şi educaţia.

Este incredibil! Nu aveţi bani de abecedare, nu aveţi bani de reţete compensate, nu aveţi bani pentru a creşte alocaţiile copiilor, nu aveţi bani pentru spitale regionale şi autostrăzi, dar în schimb aveţi bani pentru a umple buzunarele şi conturile primarilor.

Guvernul acesta taie tot, iar candidatul Ponta cumpără, pe faţă, voturi dând mită la primari.

Am interpelat, de altfel, pe premierul României în această săptămână, solicitând să renunţe la aceste tăieri de la sănătate, educaţie şi cultură. Consider chiar că aceste cadouri ar trebui să lipsească în an electoral, dar se vede clar - şi din elicopterul plătit pe bani publici care-i aduce la nuntă - că tovarăşul acesta dă orice oricui doar pentru a aduna voturi, fără să-i pese, însă, de nota de plată usturătoare pe care o vom plăti cu toţii după alegeri.

Vă mulţumesc.

Domnul Ioan Oltean:

Mulţumesc foarte mult.

Îl invit acum la microfon pe domnul deputat Grigore Crăciunescu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal.

Domnule coleg, aveţi cuvântul.

Domnul Grigore Crăciunescu:

Bună dimineaţa.

Domnule preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Declaraţia mea politică se intitulează: "Medicii nu sunt funcţionari publici".

În primele şase luni ale acestui an, numărul medicilor care au plecat din ţară a ajuns la 1200, iar din 2008 până în prezent au părăsit România 15000 de medici. Acest fapt se datorează, în primul rând, condiţiilor necorespunzătoare privind dotarea spitalelor care se află în subordinea Ministerului Sănătăţii, iar în al doilea rând, condiţiilor de salarizare, care sunt mult sub ceea ce medicii primesc atunci când lucrează în clinicile din străinătate.

Pe lângă aceste două motive esenţiale, un alt aspect ţine de modul cum este apreciată sau, mai bine zis, cum nu este apreciată munca lor de către statul român. În acest sens, semnificativ este faptul că medicii sunt asimilaţi funcţionarilor publici, ceea ce face ca, în eventualele infracţiuni în care sunt implicaţi medicii, pedepsele să fie mult mai aspre.

În toate statele Uniunii Europene, profesia medicală este legiferată ca profesie liberală. Medicul nu este funcţionar public şi nu este asimilat cu acesta. Echivalarea forţată cu statutul de funcţionar public impietează asupra unei bune relaţii cu pacientul. Studii sociologice au arătat că asimilarea cu funcţionarul public a medicului constituie o cauză importantă care duce la plecarea acestora în străinătate, mai ales că independenţa profesională este foarte importantă pentru medici.

În Legea nr.288/1999 privind Statutul funcţionarului public, în anexă, sunt prevăzute funcţiile publice. Dar, în această anexă nu este cuprinsă şi profesia de medic. În noul Cod penal, la art.175 la alin.(2) se precizează "Este considerat funcţionar public în sensul legii penale persoana care exercită un serviciu de interes public pentru care a fost învestit de autorităţile publice sau care este supusă controlului ori supravegherii acestora cu privire la îndeplinirea respectivului serviciu public". Iar la art.176 se explică ce se înţelege prin termenul de "public", care se referă, citez: "la instituţiile publice sau alte persoane juridice care administrează sau exploatează bunurile proprietate publică".

Medicul din spital este salariat, nu este persoană juridică, iar medicul de familie nu administrează bunuri publice, cabinetele medicale fiind proprietate privată. Deci, conform legislaţiei în vigoare, medicii nu sunt funcţionari publici şi nu pot fi asimilaţi cu aceştia. Singura situaţie când un medic este funcţionar public sau asimilat acestuia apare atunci când acesta deţine funcţia de manager de spital. Se uită faptul că medicii au reglementări proprii în cazul abaterilor disciplinare, şi aici mă refer la Colegiul medicilor, care poate decide chiar interdicţia de a profesa, şi Legea malpraxisului, care reglementează situaţiile de culpă medicală.

Ca urmare a acestei situaţii, Comisia pentru sănătate a respins propunerea de reexaminare a Ordonanţei nr.2/2014, solicitată de preşedintele Traian Băsescu şi la art.375 a menţinut alin.(2), care are următorul cuprins: "Având în vedere natura profesiei de medic şi obligaţiile fundamentale ale medicului faţă de pacientul său, medicul nu este funcţionar public şi nu poate fi asimilat acestuia."

Mulţumesc.

Domnul Ioan Oltean:

Mulţumesc, distinse coleg.

Îl invit la microfon pe domnul Cristian Roman, din partea Grupului parlamentar al Partidul Democrat Liberal şi se pregăteşte doamna Sonia Drăghici, din partea Grupului parlamentar al puterii, Partidul Social Democrat.

Distinse coleg, aveţi cuvântul.

Domnul Cristian-Constantin Roman:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Declaraţia politică se numeşte: "Prefecţii - unealtă politică în mâna partidului puterii".

Profit de această ocazie pentru a trage un puternic semnal de alarmă în privinţa denominării, politizării excesive şi a ducerii în derizoriu a ceea ce numim funcţia de prefect, ca instituţie.

Abordez această chestiune deoarece noi cunoaştem opinia domnului viceprim-ministru Liviu Dragnea în legătură cu prefecţii, încă de pe vreme când era preşedinte al Consiliului judeţean. Atunci, deranjat probabil de controlul de legalitate exercitat de prefect ca instituţie, dumnealui cerea desfiinţarea acestei funcţii. Mai târziu, ca membru al Guvernului, s-a pronunţat pentru retragerea dreptului prefecţilor de a ataca actele administraţiei locale.

Sub actualul guvern, prefectul a devenit doar un bun ţap ispăşitor, un tampon între comunitate şi guvern, un om de sacrificiu, locul în care presiunea publică trebuie să se oprească pentru a nu ajunge la responsabilii guvernamentali de rang înalt.

Constat, mai nou, că prefecţii au primit încă o sarcină - aceea de a se transforma în măciucă politică. Ei au fost scoşi "la produs" consilieri şi primari pentru PSD, pe perioada cât este în vigoare ordonanţa care anulează temporar legea migraţiei politice. Trebuiau să arate că sunt şi ei buni la ceva, nu? Şi s-au conformat întocmai. Unii prefecţi au făcut exces de zel, au recurs la ameninţări şi o parte consilieri sau primari au cedat. Au fost exploatate cum nu se poate mai bine slăbiciunile oamenilor, pentru a-i înrola cu forţa în armata partidului-stat. Acest comportament contravine flagrant statutului prefectului ca înalt funcţionar public, sub sancţiunea pierderii funcţiei. Nu şi atunci însă când încălcarea statutului se face cu îngăduinţa conducerii Guvernului!

Rolul de garant al respectării legii în administraţie s-a pierdut pe drum sau a fost mult diminuat, ceea ce este foarte grav. Prefectul exercita în primul rând un rol preventiv, aleşii fiind sesizaţi de acesta şi având posibilitatea de a-şi îndrepta greşelile în ceea ce priveşte actele administrative adoptate. Acum, ei au drumul liber către parchete, pentru că nimeni nu îi opreşte la timp atunci când greşesc.

De aceea, îi solicit domnului viceprim-ministru să se pronunţe cât se poate de clar dacă, în fapt, prefecţii mai sunt apolitici, dacă mai sunt lăsaţi să-şi exercite atribuţiile legale şi care este soarta pe care această funcţie o va împărtăşi pe viitor.

Deputat PDL, Cristian Roman.

Mulţumesc.

Domnul Ioan Oltean:

Mulţumesc foarte mult.

O invit la microfon pe doamna deputat Sonia Drăghici, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat şi rog să se pregătească domnul deputat Daniel Gheorghe, din partea Grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal.

Stimată colegă, aveţi cuvântul.

Doamna Sonia-Maria Drăghici:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează: "De Ziua senectuţii".

Conform unei rezoluţii a Organizaţiei Naţiunilor Unite, pe 1 octombrie sărbătorim Ziua Internaţională a Persoanelor Vârstnice. Dincolo de momentul aniversar, această zi reprezintă o dovadă a preţuirii sincere şi a respectului pe care cu toţii le datorăm persoanelor aflate la vârsta senectuţii, pentru toate eforturile, sacrificiile şi realizările lor, înregistrate de-a lungul timpului, pentru consecvenţa şi ataşamentul lor faţă de valorile şi principiile pe care se bazează societatea.

Fără îndoială, fiecare vârstă reprezintă un prag, dar în fapt vârsta nu este un hotar. Existenţa noastră, a fiecăruia, este unică. În mod evident, tinereţea reprezintă forţă şi dinamism, maturitatea generează echilibru, iar bătrâneţea aduce experienţă. Îndrăznelii şi uneori impetuozităţii începuturilor le urmează judecata măsurată şi matură a vârstei a doua, iar în ultima parte a vieţii înţelepciunea şi îndelungata experienţă a senectuţii completează ciclul nostru existenţial. Îmbătrânirea conduce la îmbogăţire spirituală, dar, din păcate, poate fi apăsată uneori de precaritatea stării de sănătate sau a condiţiilor economico-sociale.

Dinamica demografică a secolelor trecute era diferită faţă de prezent, speranţa de viaţă era mai mică, iar populaţia lumii nu avea un procent semnificativ de bătrâni. Noile achiziţii ştiinţifice privind terapiile medicale şi chirurgicale, tehnologiile de vârf, tehnologiile de implant, transplant de organe, utilizarea de celule stem conduc la creşterea speranţei de viaţă pe mapamond.

Studii statistice efectuate în Franţa indică faptul că în 1950 erau aproximativ 200 de centenari, iar în 1990 erau deja 4000. Se preconizează că în 2050 vor fi 150000 de centenari francezi. Datele statistice existente şi în ţara noastră, dar şi prognozele de la nivel mondial cer măsuri urgente, sociale şi medicale, privind populaţia vârstnică. Există zone geografice în care speranţa medie de viaţă a ajuns la 82 de ani - Japonia, populaţia de peste 80 de ani se va mări de patru ori până în anul 2020, iar mediana vârstelor se apropie deja de 50 de ani.

Conceptul prin care senectutea era considerată ca o dezangajare socială este azi înlocuit de teoria activismului, care încearcă să valorizeze social vârsta a treia şi să beneficieze de experienţa acesteia, cu atât mai mult cu cât dinamica demografică o face din ce în ce mai reprezentativă. Deplasarea medianei vârstelor către vârsta senectuţii impune modificarea politicilor sociale, cu reconsiderarea vârstelor în cadrul funcţiilor sociale. Se reconsideră utilitatea vârstnicilor, folosind ca argument faptul că marile realizări din artă, ştiinţă şi cultură aparţin senectuţii. Se aprofundează temele privind relaţia vârstnicului cu societatea.

În fond, ce aşteaptă societatea de la un vârstnic şi ce aşteaptă vârstnicul de la societate? Se poate spune că vârstnicul aşteaptă respect şi ascultare, stabilitate şi conformare, iar societatea aşteaptă cumpătare, înţelepciune, echilibru, dar şi dependenţă şi comunicare.

Cei mai mulţi dintre noi vrem să trăim mai mult, dar numai dacă ne bucurăm de o bună stare de sănătate şi de standarde economice şi sociale corespunzătoare. Îmbătrânirea demnă şi decentă este susţinută de activităţi privind dezvoltarea unui stil de viaţă sănătos. Întreţinerea sănătăţii şi profilaxia timpurie a bolilor cronice poate reduce riscul de declin cognitiv, depresia, boala Alzheimer şi alte forme de demenţă sau patologia de involuţie.

O campanie naţională de încurajare a îmbătrânirii sănătoase ar reduce costurile de îngrijire a vârstnicilor şi ar oferi un suport îmbătrânirii active, pozitive, îmbunătăţind calitatea vieţii şi bunăstarea psihologică a seniorilor.

Parteneriatul european pentru inovare privind îmbătrânirea activă şi în condiţii bune de sănătate vizează creşterea cu doi ani a speranţei de viaţă sănătoasă a europenilor, până în 2020, prin: îmbunătăţirea stării de sănătate şi a calităţii vieţii, acordându-se o atenţie specială persoanelor vârstnice, şi asigurarea durabilităţii şi eficienţei pe termen lung a sistemelor de sănătate şi asistenţă socială.

Parteneriatul presupune cooperarea dintre Comisia Europeană, statele membre, regiunile acestora, angajaţii sistemelor de sănătate şi asistenţă socială, întreprinderi, organizaţii reprezentând persoanele vârstnice, reprezentând pacienţii ş.a.m.d. Atingerea obiectivului privind îmbătrânirea activă şi în condiţii bune de sănătate reprezintă o provocare pentru toate ţările europene, un fapt pe care România îl poate valorifica din plin.

Această abordare va putea îmbunătăţi viaţa cetăţenilor în vârstă, îi va ajuta să joace un rol activ în societate şi va reduce presiunea asupra sistemelor de sănătate şi asistenţă socială, contribuind astfel la o creştere economică durabilă.

În încheiere, doresc să transmit felicitările mele sincere tuturor persoanelor aflate în această etapă a vieţii numită senectute. Sunt convinsă că întreaga societate românească doreşte îmbunătăţirea condiţiei vârstnicului în ţara noastră, iar Guvernul României va continua politicile de suport pentru această categorie de persoane.

Un vechi proverb românesc spune: "cine nu are bătrâni trebuie să şi-i cumpere". Sper să nu fie nevoie să facem asta, dar trebuie să luptăm pentru ca vârstnicii noştri să îmbătrânească frumos şi demn.

La mulţi ani tuturor!

Deputat Sonia-Maria Drăghici, Colegiul uninominal nr.5, Bihor.

Mulţumesc.

Domnul Ioan Oltean:

Da. Mulţumesc, doamna deputat.

Îl invit la microfon pe domnul deputat Daniel Gheorghe, din partea Grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal, şi-l rog să se pregătească pe domnul Cătălin Tiuch din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat.

Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează: "Ultima generaţie de sacrificiu".

În noiembrie 1996 aveam doar 11 ani şi l-am văzut de acasă la televizor pe preşedintele Emil Constantinescu de la balconul Universităţii Bucureşti, în marea euforie publică a alegerii sale, cum avea să facă o afirmaţie care va rămâne întipărită în mintea copilului de atunci: "Nu vor mai fi generaţii de sacrificiu, vremea generaţiilor de sacrificiu a trecut!" M-am uitat cu speranţă şi mirare la acest om care părea să promită generaţiei tinere de atunci, dar şi generaţiei foarte tinere a acelor clipe, generaţie din care fac parte, ieşirea românilor de sub ceea ce cronicarii medievali defineau de multe secole a fi statul omului "supt vremi". Părea că pentru românii anilor 2000 se întrezăreşte un fel de sfârşit al istoriei ŕ la Fukuyama, o ieşire la liman a unei ţări în care o treime din populaţie trăise trauma celui de-Al Doilea Război Mondial încheiat cu ocupaţie sovietică şi, în care, cu excepţia preşcolarilor, mai toţi cetăţenii de atunci simţiseră pe pielea lor ceea ce a însemnat regimul totalitar comunist.

Din păcate, anii care au trecut repede nu au făcut decât să contrazică teoria entuziastă a Preşedintelui Constantinescu. Generaţia noastră, generaţia celor născuţi în climatul de frig-foame-frică al anilor ’80, generaţia copiilor anilor ’90, ani ai speranţei şi freamătului intens politico-social, se găseşte şi ea la rândul ei atrasă în malaxorul generaţiilor de sacrificiu.

Suntem, domnilor, o generaţie de sacrificiu high-tech, o generaţie care, deşi foloseşte cele mai revoluţionare şi SF inovaţii ale tehnologiei informaţiei, care, deşi este în proporţie de peste jumătate licenţiată universitar şi puternic legată de lumea cosmopolită a postmodernităţii, are dificultăţi în a-şi întemeia o familie, mai mari decât aveau străbunicii noştri în perioada interbelică, suferă de o rată reală a şomajului care se învârte undeva în jurul cifrei de 40% şi este bântuită de sindromul lipsei de orizont şi al incapacităţii de a răzbi într-un mediu social antivaloric şi neconcurenţial.

Deseori, tineri români oneşti şi cu frică de Dumnezeu, după 18 ani de şcoală temeinică, se văd nevoiţi să-şi caute viitorul făcând munci mult inferioare pregătirii lor, în ţări străine. Guvernările ultimilor ani nu au ştiut sub nicio formă să ia măsurile care ar fi putut face eliberarea generaţiei 21-35 de ani de astăzi de sub stigmatul sacrificiului istoric: stimularea mediului antreprenorial în vederea creşterii numărului locurilor de muncă, oferirea unui climat real de egalitate de şanse, dezvoltarea mediului concurenţial în economie şi cultură, încurajarea valorilor autentice din societatea românească şi, mai presus de orice, investiţia în educaţie şi în cercetare. În loc să fie promovate adevăratele valori, cei care s-au perindat pe la guvernare, cu mici excepţii, nu au făcut decât să menţină şi să întreţină reţele clientelare ale statului neocomunist şi să tolereze proliferarea în societatea românească a doi fermenţi de dezagregare morală: şmecheria şi parvenitismul.

Consider că în România de azi cea mai dificilă problemă a tinerei generaţii o reprezintă lipsa locurilor de muncă, dublată de lipsa unor perspective profesionale reale pe termen mediu şi lung, care să le permită acestora să asigure stabilitatea individuală, familială şi comunitară, necesară continuării şi întăririi proiectului de dezvoltare a naţiunii române. Există de asemenea şi riscul ca numeroşi români din noua generaţie să trăiască până dincolo de pragul maturităţii într-o continuă fugă de sărăcie, care să-i priveze de viaţa decentă pe care o merită pe deplin.

Din păcate, astăzi putem vorbi cu greu de o guvernare reală în România, şi mai curând de o teleguvernare socialistă condusă de un tele-prim-ministru, o teleguvernare cu numeroase "realizări" în planul imaginii şi al propagandei, sub care se ascund blocajul general macroeconomic, şomajul uriaş în rândul tinerilor, lipsa investiţiilor, birocratismul cronic şi fiscalitatea care scade cu un metru şi avansează cu doi metri.

Cred că România are nevoie tot mai puţin de această teleguvernare ineficientă şi superficială şi tot mai mult de un climat guvernamental stimulativ, concentrat pe creşterea productivităţii şi capitalizării, coroborate cu relaxarea fiscală. Atunci când mediul economic productiv este stimulat, economia privată dă naştere în chip natural şi profitabil la locuri de muncă stabile şi bine plătite.

Cred că avem nevoie de o serie de măsuri concrete care ar putea dinamiza dezvoltarea de noi locuri de muncă şi ar putea ameliora totodată problema şomajului masiv în rândul tinerilor. Dintre acestea, aş enumera: scutirea de plată a tuturor contribuţiilor către stat pe ultimele două luni din an a societăţilor care dovedesc achitarea integrală a obligaţiilor fiscale pe primele 10 luni din an, dublată de creşterea numărului de angajaţi în anul în curs cu minim 20%, cât şi scutirea de toate obligaţiile fiscale pe ultima lună din an a tuturor societăţilor care, pe lângă achitarea integrală a dărilor către stat în primele 10 luni din an, dovedesc faptul că au crescut numărul angajaţilor cu o sumă între 10-20% din numărul total de angajaţi, crearea sub gestiunea CEC-ului a unui fond special de susţinere a tinerilor antreprenori care dovedesc performanţă în sectoarele producţiei directe şi acordarea de facilităţi fiscale angajatorilor care preiau forţă de muncă tânără calificată în domeniul de activitate al respectivei companii.

Generaţia noastră are dreptul de a trăi demn şi liber în România, tinerii au dreptul de a fi lăsaţi a construi temeinic, într-un mediu în care există respect pentru valoare şi în care pot asigura viitorul naţiunii române. Generaţia mea nu acceptă să fie o generaţie eşuată.

Vă mulţumesc.

Domnul Ioan Oltean:

Mulţumesc, domnule deputat.

Sper să ai noroc să fiţi ultima generaţie de sacrificiu. Sper să aveţi voi acest noroc.

Îl invit acum la microfon pe domnul deputat Cătălin Tiuch, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat şi se pregăteşte distinsul nostru coleg Mircea Lubanovici, din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat Liberal.

Domnilor colegi, vă reamintesc tuturor că durata unei declaraţii politice este de maximum 3 minute.

Aveţi cuvântul, stimate coleg.

Domnul Cătălin Tiuch:

Domnule preşedinte, mulţumesc mult.

Stimate doamne,

Stimaţi domni deputaţi,

Declaraţia mea politică de astăzi se referă la "Sprijinirea investiţiilor şi crearea de locuri de muncă, o prioritate a Guvernului Victor Ponta".

Vizita efectuată de Victor Ponta în Statele Unite în cursul săptămânii trecute, precum şi discursul pe care l-a ţinut în Adunarea Generală a ONU ne-a arătat ce înseamnă ca un stat să fie cu adevărat reprezentat pe scena internaţională şi, făcând o simplă comparaţie, putem realiza izolarea externă în care, cu mult talent diplomatic, a fost aruncată România de către Traian Băsescu.

În contextul regional actual deosebit de tensionat este mai mult decât important ca România să îşi valorifice poziţia strategică şi să exporte stabilitate atât de necesară întregii zone.

De aceea, consider că o viziune bine conturată a ceea ce ne dorim să fie România nu trebuie să se reducă la câştigarea luptelor de pe scena politică internă, ci să urmărească o proiecţie inteligentă a imaginii României pe plan extern, condiţie esenţială pentru atragerea de investiţii şi pentru o dezvoltare durabilă.

În acest context, vreau să amintesc că strategia Guvernului României are la bază atragerea de investiţii şi crearea de noi locuri de muncă clar definite, pornindu-se în mod firesc de la ieşirea din procedura de deficit excesiv lăsat moştenire de Guvernarea Boc către măsuri de dreptate socială, creştere economică şi oprirea risipei de bani publici către deblocarea programelor operaţionale relansarea politicilor împotriva evaziunii şi, nu în ultimul rând, după consolidarea acestui fundament, ne putem aştepta la relansarea relaţiilor politice şi economice externe, atragerea de investiţii şi crearea de noi locuri de muncă.

Aceasta este logica pe care a mers Guvernul Ponta, iar rezultatele pozitive sunt evidente: cea mai mare creştere economică din Uniunea Europeană, de 3,5%, înregistrată anul trecut, trend menţinut şi în 2014, consolidare macrobugetară, respectarea ţintelor asumate în acordurile internaţionale, reparaţii pentru salariaţi, pensionari şi alte categorii sociale, creşterea ratei de absorbţie a fondurilor europene, precum şi multe altele care au dus la dezvoltarea unui climat de stabilitate şi predictibilitate, făcând din România un partener de încredere pe plan extern.

Pe plan intern, dezideratul de dezvoltare s-a conturat printr-o serie de facilităţi acordate investitorilor sub diverse forme, una dintre acestea fiind schemele de ajutor de stat, fundamentate pe baza unor criterii specifice care să asigure concordanţă cu legislaţia naţională şi cea comunitară în materie. Astfel, s-a creat cadrul legal pentru acordarea de facilităţi ca măsuri de sprijin a investiţiilor care să contribuie la realizarea unor obiective precum dezvoltare regională, creşterea eficienţei energetice, producerea ei din resurse regenerabile, cercetare-dezvoltare-inovare, ocuparea şi formarea forţei de muncă, toate ducând la impulsionarea dezvoltării domeniilor de activitate prioritare.

După cum se ştie, până în prezent au fost administrate mai multe scheme de ajutor de stat privind asigurarea dezvoltării economice durabile, dezvoltarea regională prin stimularea investiţiilor, precum şi pentru sprijinirea investiţiilor care promovează dezvoltarea regională prin utilizarea tehnologiilor noi şi crearea de locuri de muncă, în cadrul cărora au fost emise acorduri de finanţare de peste 700 milioane euro pentru proiecte de investiţii în valoare de 2,5 miliarde euro, care au generat nu mai puţin de 23.000 locuri de muncă noi.

Dacă ar fi să mă refer doar la ultimele două scheme, compania Microsoft, de exemplu, a primit acordul de finanţare pentru un proiect ce urmează a fi implementat şi în Timişoara, în valoare de 11,91 milioane de euro şi care vizează crearea a 200 de locuri de muncă, valoarea ajutorului de stat fiind de 5,06 milioane de euro.

Un alt proiect pentru care s-a primit acordul de finanţare şi care va fi implementat şi in Timiş vizează crearea a 255 de locuri de muncă de către firma SAP. În acest caz, valoarea ajutorului de stat este de 8,7 de milioane de euro. La rândul său, Continental a primit, prin acordul de finanţare emis în 2013, un ajutor de stat în valoare de 11,26 de milioane de euro, pentru proiectul referitor la extinderea producţiei de anvelope pentru autovehicule, a cărui valoare totală se ridică la aproximativ 25 de milioane de euro. În total, numai pentru proiectele care au avut impact direct asupra judeţului Timiş valoarea ajutoarelor de stat ajunge la 60 de milioane de euro. În plus, dacă ţinem cont de faptul că ajutoarele de stat acordate prin aceste scheme vor reveni la bugetul general şi la bugetele locale, prin contribuţiile directe pe care companiile vor trebui să le vireze pe perioada implementării investiţiilor, dar şi în următorii ani de la finalizarea acestora, avem şi o perspectivă pozitivă de creştere a veniturilor, care, în cele din urmă, se va reflecta în dezvoltarea comunităţilor.

Nu doar schemele de ajutor de stat vin în sprijinul investitorilor, ci întreaga politică financiară a Guvernului Ponta. Drept dovadă, în judeţul Timiş există investiţii de sute de milioane de euro. La Săcălaz, avem investiţii în valoare de 50 milioane de euro în industria farmaceutică. De asemenea, există investiţii în fabrica de mobilă de la Dudeştii Noi sau în industria de automobile de la Giarmata.

În încheiere, aş vrea să adaug că, în vederea stimulării investiţiilor de înaltă tehnologie, care să ducă la realizarea de produse cu valoare adăugată mare pe piaţa internă şi export, din această lună a fost lansată o nouă schemă de ajutor de stat valabilă până în 2020, cu un buget total de 600 de milioane de euro, de care se estimează că vor beneficia aproximativ 150 de companii.

Mulţumesc mult.

Cătălin Tiuch, deputat în Colegiul uninominal nr.6, Timiş.

Domnul Ioan Oltean:

Mulţumesc, Cătăline, să ai o zi frumoasă!

Îl invit acum la microfon pe domnul deputat Mircea Lubanovici, din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat Liberal şi se pregăteşte domnul deputat Mircovici, din partea Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale.

Domnule coleg, aveţi cuvântul.

Domnul Mircea Lubanovici:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Pentru stenogramă, doresc să menţionez că astăzi voi depune în scris încă două declaraţii politice. Iar declaraţia politică cu care doresc să vă atrag atenţia în dimineaţa aceasta am intitulat-o: "Manipulare şi minciună în lansarea candidatului PSD la prezidenţiale".

Onorat prezidiu,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Prin declaraţia de astăzi doresc să condamn în mod ferm modul în care premierul României a ales să îşi lanseze candidatura în alegerile prezidenţiale. Consider că spectacolul pe care premierul şi partidele care îl susţin a fost unul de tristă amintire, o desfăşurare halucinantă de forţe pe care românii au condamnat-o în urmă cu aproape douăzeci şi cinci de ani. Cred cu tărie că asemenea lansări nu pot fi ignorate sau trecute cu vederea de cetăţenii români, atât timp cât memoria colectivă păstrează atât de vii dramele pe care le-am trăit în sistemul anterior Revoluţiei.

Stimaţi colegi,

Cu toţii am fost martori la manipulările voite pe care reprezentanţii PSD le-au adus realităţii. Aşa am ajuns în situaţia în care concepte precum democraţie, stat de drept, justiţie, dictatură sau chiar cel de referendum, au ajuns noţiuni golite de conţinut pentru români şi, din nefericire, pentru majoritatea oamenilor politici. Este jignitor să foloseşti metode ce pun în evidenţă megalomania şi fanatismul într-o ţară pentru care acestea evidenţiază tragediile din perioada comunistă. Mai mult decât atât, să asociezi aceste imagini cu campania preşedintelui american Obama, este de-a dreptul aberant. Vedem iarăşi cum realitatea este manipulată, cum transmiteţi mesaje mincinoase, totul pentru ca voi să acaparaţi întreaga putere, pentru a ne întoarce, în cuvintele domnului Ponta, "la liniştea pe care v-o doriţi". Aceeaşi linişte atât de specifică mandatelor preşedintelui Iliescu, în care românii îşi duceau traiul de pe o zi pe alta, mass-media era cenzurată, iar oamenii partidului de la putere beneficiau din plin de resursele ţării. Aceasta înseamnă pentru dumneavoastră mândria de a fi român?!

Vă mulţumesc.

Domnul Ioan Oltean:

Mulţumesc, domnule coleg. Să aveţi o zi frumoasă.

Îl invit acum la microfon pe domnul secretar al Biroului permanent al Camerei Deputaţilor, pe domnul deputat Mircovici, şi se pregăteşte distinsa noastră colegă, care nu susţine baronii, Cristina Pocora, din partea Grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal.

Stimate coleg, aveţi cuvântul.

Domnul Niculae Mircovici:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Declaraţia mea politică este o scrisoare deschisă adresată domnului Victor Ponta, prim-ministru şi candidat la preşedinţia României, referitor la definirea familiei şi căsătoriei.

Stimate domnule Victor Ponta,

Coaliţia pentru Familie şi Constituţie, organism informal reunind organizaţii nonguvernamentale care activează pentru apărarea familiei prin legile şi Constituţia ţării, se declară îngrijorată de declaraţiile dumneavoastră recente cu privire la eventualitatea legiferării căsătoriilor între persoane de acelaşi sex.

Dumneavoastră aţi afirmat că nu sunteţi de acord cu asemenea propunere, pentru că societatea nu este pregătită încă. Din păcate, noi înţelegem din discursul dumneavoastră că această stare de fapt este doar temporară şi că cineva se ocupă ca pe viitor lucrurile să se schimbe.

Dorim să vă atragem atenţia, domnule prim-ministru şi candidat la preşedinţia ţării, că societatea nu este pregătită încă, pentru că este aşezată încă pe principii morale solide pe care s-a clădit Europa creştină şi civilizaţia modernă. V-aţi referit repetat, în mod pozitiv la religiile majore ale lumii. Cunoaşteţi, suntem siguri, că valorile fundamentele ale acestora sunt neschimbate în timp. Viziunea ortodoxiei, a catolicismului, a iudaismului etc. asupra familiei nu s-a modificat şi nici nu se va putea modifica, fără ca acestea să-şi nege fundamentele.

Unele lucruri nu depind de exprimarea voinţei populare sau de conjunctură. Suntem siguri că, dacă prin referendum, românii ar accepta reintroducerea pedepsei capitale, o susţinere populară chiar covârşitoare nu ar face această măsură mai puţin nedreaptă.

Vă asigurăm că şi noi ne opunem discriminării, însă căsătoria este o instituţie specific heterosexuală prin natura sa. De aceea, limitarea ei la cuplurile heterosexuale nu poate constitui un act de discriminare.

Ne permitem să vă solicităm, domnule Ponta, român, ortodox, familist să respectaţi acest adevăr simplu. Anume, că familia se întemeiază doar pe legătura specială între un bărbat şi o femeie uniţi prin căsătorie. Doar familia autentică serveşte optim interesele generaţiilor viitoare ale naţiunii şi ale statului pe care v-aţi angajat să le apăraţi.

Domnia Voastră trebuie să ştie că nu vom accepta să mai fim supuşi unei noi reeducări, precum în comunism. Nu dorim să trăim într-o ţară în care bărbaţii şi femeile vor să fie înlocuiţi cu un om nou, de ce nu neutru, şi în care se practică pretinsa căsătorie, indiferent de sex. Păstraţi nealterată integritatea naţională şi spirituală a ţării, unde aţi declarat că vreţi să trăiţi, domnule prim-ministru, pentru a mai avea ce lăsa moştenire copiilor şi nepoţilor noştri.

Pentru aceasta, vă rugăm să ne sprijiniţi în demersul nostru de a înscrie definiţia corectă a familiei în Constituţia României, pentru a o proteja în faţa distrugerilor cauzate de viitoare conjuncturi politice sau sociale nefaste.

Semnează, în numele Coaliţiei pentru Familie şi Constituţie, deputat Niculae Mircovici.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ioan Oltean:

Domnule secretar, felicitări, felicitări, super... şi domnilor colegi, o să vedeţi puţin roşu înaintea ochilor.

O invităm pe distinsa noastră colegă Cristina Pocora, din partea Grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal, să-şi prezinte modul în care susţine pensionarii şi dă jos cu baronii, prin declaraţia politică. Şi, în acelaşi timp, o rog pe o altă distinsă colegă, Cristina Nichita, din partea Grupului parlamentar al puterii, PSD, să se pregătească.

Aveţi cuvântul, distinsa noastră colegă.

Doamna Cristina-Ancuţa Pocora:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Sper că la fel de receptiv - şi faptul că dumneavoastră aţi remarcat mesajul - să-l recepteze şi cei care sunt la guvernare şi chiar pot face ceva, pentru că pentru dânşii am îmbrăcat acest tricou roşu, să mă vadă mai bine şi să facă ceva pentru oamenii pe care eu îi susţin.

Declaraţia mea politică de astăzi: "Cifrele domnului Ponta - 795 de lei pensia medie - lipsă de speranţă a pensionarilor din România".

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi face parte din lungul şir al declaraţiilor privitoare la realităţile românilor, la cifrele domnului Ponta, despre care acesta nu doreşte să vorbească

După ce am vorbit eu despre cum sunt ignoraţi tinerii şi nu sunt susţinuţi pentru a avea un loc de muncă, după ce am vorbit eu despre cum nu îi pasă domnului Ponta de copii şi menţine alocaţia la 42 lei/lună, după ce săptămâna trecută vorbeam despre lipsa de politici publice şi lipsa de respect manifestate faţă de persoanele cu dizabilităţi din România, în cadrul demersului meu parlamentar intitulat "Cifrele domnului Ponta", aş vrea să vă vorbesc astăzi despre situaţia persoanelor vârstnice din România, atât de neglijate de actuala guvernare.

Am ales să vorbesc astăzi despre pensionari, deoarece, mâine, marcăm Ziua Internaţională a Persoanelor Vârstnice, eveniment care ne reaminteşte cât de valoroşi sunt oamenii, indiferent de vârsta lor. Probabil că mâine, atât Victor Ponta cât şi Rovana Plumb se vor întrece în a vorbi despre cât îi susţin şi cât îi respectă ei pe vârstnicii României, dar realitatea este: cât de puţin fac guvernanţii pentru această categorie socială.

Domnule Ponta, doamnă Plumb,

În mod normal, societăţile trebuie să asigure creşterea calităţii vieţii pentru persoanele în vârstă şi să respecte drepturile lor, pentru ca aceştia să poată trăi în demnitate. Trebuie făcute sisteme de securitate socială puternice care să furnizeze servicii, să asigure un standard adecvat de viaţă şi care să promoveze solidaritatea între generaţii.

Ce le oferiţi însă dumneavoastră acestor oameni care au muncit o viaţă întreagă? Zero politici pentru persoanele vârstnice, acestea fiind cu totul excluse din punct de vedere social. Ei trebuie să se descurce cu pensii mizere, mulţi dintre aceştia ajungând să se împrumute pentru a supravieţui, pentru a-şi asigura medicamente, operaţii sau hrană.

Nu-i mai minţiţi pe pensionari cu indexări din 2015, nu-i mai minţiţi pe pensionari că sunteţi corecţi cu ei când le returnaţi bani încasaţi de la ei în timp de 5 ani, nu-i mai amăgiţi pe pensionari cu promisiuni electorale, faceţi ceva de care aceştia să se bucure astăzi!

Conform unui studiu făcut la nivelul UE, pensionarii din România sunt printre cei mai săraci din Europa, 19% dintre aceştia având venituri sub limita sărăciei. Pensia medie în România este printre cele mai mici din Europa, la un nivel de numai 160 de euro, ori comparând cu Luxemburgul, unde pensia medie ajunge la 3.000 de euro, adică de aproape 20 de ori mai mare decât a unui pensionar din ţara noastră, ne dăm seama că suntem mult în urmă. Şi în Italia, Franţa sau Spania, bătrânii au pensii mult mai bune ca în ţara noastră, pensia din aceste ţări fiind de aproximativ 5 ori mai mare decât în România.

Astfel, punctul de pensie este de 790,7 lei, pensia medie este în România de 795 lei, adică 1,005 puncte şi aproximativ 5 milioane de pensionari au sub 1000 de lei şi suferă din cauza lipsei dumneavoastră de politici în domeniu, sistemul de pensii din România fiind unul intrat în faliment.

Domnule Ponta, doamnă Rovana Plumb,

Pensia este un drept al cetăţeanului care a contribuit ani de zile la sistemul de pensii, nu o pomană sau un ajutor de stat. Din cauza lipsei dumneavoastră de politici, adică a dumneavoastră, a PSD, pentru că aţi guvernat mulţi ani în această ţară, trăim într-o ţară europeană, în secolul XXI, în care pensionarilor nu li se dă dreptul la o existenţă demnă. În timp ce milioane de români îşi duc traiul cu greu, dezmăţul cheltuielilor clientelare din fonduri publice continuă, ministerele fac achiziţii la suprapreţ, companiile de stat cheltuiesc sume uriaşe fără să aducă niciun profit la bugetul de stat.

Să nu mai vorbim despre faptul că pensia trebuie să reprezinte un factor de motivare şi pentru salariaţii tineri. Motivarea şi productivitatea depind de salariile pe care le primesc şi de aşteptările privind viitorul. În condiţiile în care foarte mulţi sunt şomeri sau sunt plătiţi cu salariul minim pe economie, iar pensia se va menţine la cele mai mici cote din UE, ne aşteptăm ca migraţia românilor să crească şi mai mult. Şi atunci cine va mai susţine sistemul de pensii din România, care se bazează, aşa cum ştim cu toţii, pe contributivitate?

Domnule Ponta, doamnă Rovana Plumb,

Guvernul dumneavoastră trebuia să se ocupe de economia reală, de creşterea economică şi de asigurarea locurilor de muncă pentru cei care trebuie să contribuie la susţinerea fondului de pensii. Nu aţi făcut nimic din toate acestea. Nu aţi încercat să găsiţi sumele necesare asigurării unui trai decent pentru cei aflaţi în nevoie, fie ei tineri, vârstnici, persoane cu dizabilităţi, mame sau copii, însă aţi găsit cu uşurinţă fonduri pentru cei care servesc intereselor dumneavoastră electorale şi de partid.

Din acest motiv, săptămâna trecută, în faţa sediului Guvernului, nenumăraţi pensionari din toată ţara şi-au strigat neputinţa în faţa dezinteresului dumneavoastră, cerând "respect pentru pensionari, nu pomană!" Principala lor revendicare se referă la actualizarea punctului de pensie, care pe legea veche era de 45% din salariul brut pe economie, iar acum, pe noul calcul, reprezintă doar 34%. Indexarea pensiilor cu rata inflaţiei, conform prevederilor legii, trebuia să fie principala dumneavoastră preocupare şi, pentru că aţi neglijat acest lucru, bătrânii au venit să vă reamintească că trăiesc sub limita decenţei, după o viaţă întreagă de muncă cinstită. Cu lacrimi în ochi, umiliţi şi trădaţi, vârstnicii v-au cerut dreptul lor.

Domnule Ponta, doamnă Rovana Plumb,

Este important să nu mai consideraţi vârstnicii ca fiind o povară, ci o resursă. Ei nu există pentru a fi îngrijiţi, în calitate de indivizi, ei trebuie să-şi poată expune nevoile, să spună care consideră că sunt problemele lor şi să participe activ la propria lor îngrijire.

Trebuie să înţelegeţi că odată cu fenomenul general de îmbătrânire a populaţiei, ţara noastră va trebui sa facă faţă unui număr şi mai mare de pensionari, care, în afara riscului de bătrâneţe care ar fi trebuit să fie acoperit parţial de sistemul de securitate socială prin asigurarea unui venit decent reprezentat de pensie, au nevoie, în egală măsură, de două tipuri de suport, respectiv servicii sociale şi medicale.

Trebuia să luaţi măsurile necesare modernizării acestor servicii dar şi să asiguraţi incluziunea socială a persoanelor vârstnice în România.

Din păcate realitatea este sumbră, iar această categorie este cu totul marginalizată. Aceasta este România în care am ajuns să trăim. Este România lui Victor Ponta. România celor fără de speranţă. Ruşine să vă fie, domnule Ponta, doamnă Plumb, pentru felul în care trataţi cetăţenii acestei ţări!

Eu, Cristina-Ancuţa Pocora, deputat PNL, Colegiul nr.1, Feteşti-Ţăndărei, Ialomiţa, susţin persoanele vârstnice, şi nu baronii.

Vă mulţumesc.

Domnul Ioan Oltean:

Aşa să fie. Amin!

Distinse şi frumoase colege,

Distinşi şi frumoşi colegi,

Vă reamintesc că durata unei declaraţii politice este de maxim 3 minute. Vă rog să vă înscrieţi în acest termen, această durată, pentru a da posibilitatea tuturor celor înscrişi astăzi pe listă să poată să-şi susţină declaraţia politică.

Distinsa noastră colegă, Cristina Nichita, Grupul parlamentar PSD şi se pregăteşte un alt distins coleg, domnul deputat Radu Zlati, din partea Grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal.

Aveţi cuvântul, doamna Nichita.

Doamna Cristina Nichita:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Bună dimineaţa, stimate colege, stimaţi colegi.

Dau citire declaraţiei politice intitulate: "Noi cu pâinea, voi cu circul".

Doamnelor şi domnilor colegi din opoziţie,

Mă adresez dumneavoastră, deoarece vreau să vă felicit pentru lansările prezidenţiabililor de care beneficiaţi. M-am distrat foarte bine. Cred că manifestările publice ale opoziţiei au bătut de departe filmele comice prezentate de canalele de televiziune din ţară. Este drept că nu am văzut programe prezidenţiale. Dar, ce contează, pe lângă o bere savurată în public cu şeful suprem? Ai tocuri de 10 centimetri şi jeanşi strech, aceasta este esenţa preşedinţiei.

Atributele prezidenţiale se învaţă la locul de muncă, aşa cum face orice prelucrător, prin aşchiere care tinde către un viitor luminos.

Am constatat şi că PDL şi-a modificat standardele estetice. După zece ani, renunţă la tipologia mic şi nervos, adoptând stilul înalt şi molcom, şi îndemnând lumea să-l atingă de parcă ar fi coşar purtător de noroc. Şi, pe urmă, ce să facă oamenii, să joace la 6 din 49?

Mărturisesc că nu m-am dumirit de ce lansările în chestiune au fost legate de guvern. Cabinetul nu are nicio legătură cu prezidenţialele. De ce mitingeşti în Piaţa Victoriei? Ce sens are să angajezi un DJ-ei jenant? Ce sens are să vorbeşti rar şi apăsat, dacă nu spui nimic? Lucrul bine făcut începe cu o organizare bine făcută. Asta chiar lipseşte prin ACL.

Pe de altă parte, de ce să alergi vioi pe bulevard împotriva guvernului? De ce nu explici mai bine ce intenţii ai tu ca preşedinte? Înţelegi exact ce înseamnă să aperi integritatea teritorială a ţării, independenţa şi suveranitatea ei? Ştii cum să conduci Consiliul Suprem de Apărare a Ţării? Ai idee despre tratatele externe semnate de România? Mă îndoiesc. Şi ca mine, se îndoieşte cea mai mare parte a românilor.

A-l ataca neîncetat pe Victor Ponta nu este un program prezidenţial.

Ce vă deranjează la Victor Ponta? Că îşi afirmă constant mândria de a fi român? Dumneavoastră, stimate doamne şi stimaţi domni din opoziţie, nu sunteţi mândri că sunteţi români? Vă este ruşine cu naţionalitatea dumneavoastră? Vă deranjează că Victor Ponta spune că este ortodox. De fapt, chiar este creştin-ortodox, la fel ca majoritatea dintre noi. Nu văd ce este de comentat în privinţa religiei asumate de un cetăţean. El poate fi mândru practicant al oricărui cult. Constituţia nu permite nicio discriminare în această privinţă.

Vă supără că în ultimii ani Victor Ponta a condus guverne care au reparat toate nedreptăţile săvârşite de PDL? Mai bine aţi cugeta la greşelile grosolane pe care le-aţi făcut.

Adevărul este că nu aveţi programe pentru prezidenţiabilii pe care îi exhibaţi pe tocuri sau pe motocicletă şi înlocuiţi totul cu spectacole de calitate îndoielnică, spectacole care nu vor îmbrobodi alegătorii. Ştiţi cu toţii cu clasicul adagiu referitor la ceea ce trebuie oferit poporului: pâine şi circ. Dar, în vreme ce dumneavoastră oferiţi circul, noi oferim pâinea.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Cristina Nichita, deputat PSD Iaşi.

Domnul Ioan Oltean:

Mulţumesc, doamna Nichita.

Amară pâine.

Îl invit acum la microfon pe domnul deputat Radu Zlati, şi vă cer scuze pentru primul enunţ. Şi rog să se pregătească o altă distinsă colegă, Ana Birchall, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat.

Domnule deputat Zlati, aveţi cuvântul.

Domnul Radu Zlati:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Stimaţi colegi, câţi sunteţi de faţă,

Îmi voi permite să încep scurta mea alocuţiune cu un citat dintr-o platformă politică, nu întâmplător platforma politică cu care se prezintă în faţa alegătorilor români candidatul ACL, domnul profesor Klaus Iohannis. Citez: "O societate nu poate fi pe termen mediu sau lung mai bună decât sistemul său de educaţie. O societate, o naţiune poate să fie performantă sau neperformantă în funcţie de sistemul său de educaţie, care are în realitate cel mai mare impact asupra viitorului unei naţiuni."

Cred că aceste consideraţii venite din partea celui care va fi viitorul preşedinte al României spun totul. Sunt încredinţat, de asemenea, că ideea de bază, faptul că educaţia este esenţială pentru prezentul şi, mai ales, pentru viitorul unei naţiuni, şi deci şi a României, se va regăsi şi în platformele politice ale altor competitori din acest an electoral.

Tocmai de aceea consider că tema educaţiei în România şi a modalităţii în care clasa politică înţelege sau nu să ofere României o educaţie care să fie în acord cu potenţialul tinerei generaţii, cu aspiraţiile acesteia, dar şi cu necesităţile economiei, societăţii, culturii române şi de ce nu universale, este o temă la care merită să medităm şi noi, parlamentarii.

Tocmai de aceea apare necesitatea unui larg acord, dincolo de viziunile proprii, deseori ideologizate ale partidelor din care provenim, un acord care să fundamenteze un nou pact pe educaţie, unul mai adecvat necesităţilor actuale şi de perspectivă ale României, decât acordul încheiat sub auspiciile unui preşedinte care, iată, se pregăteşte să părăsească scena politică, un acord care să privilegieze linii de forţă inovatoare, care vor creiona felul în care vor fi reconstruite principalele instituţii ale învăţământului preşcolar, preuniversitar, universitar, profesional şi de educaţie permanentă.

Dar, dincolo de amănunte, acel pact despre care vorbeam mai sus va trebui să asigure, cred eu, faptul că rezultatul educaţiei de stat şi particulare din România va trebui să fie un cetăţean deplin, conştient de drepturile şi îndatoririle sale, apt să îşi dezvolte potenţialul creativ, manifestând empatie faţă de problemele semenilor şi exigenţă faţă de instituţiile statului, respect faţă de ordine şi valori, un om bun pentru societatea românească în care trăieşte şi destul de bun pentru o oricare altă societate.

Vă chem deci, stimaţi colegi, indiferent de partidul din care facem parte, să începem cât de curând un dialog eficient în vederea realizării într-un termen cât mai scurt posibil, nu numai a Pactului despre educaţie despre care am amintit mai sus, dar şi a unei noi Legi a educaţiei naţionale.

Aşa să ne ajute Dumnezeu!

Domnul Ioan Oltean:

Mulţumesc, domnule coleg.

Distinsa noastră colegă Ana Birchall, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat. Şi se pregăteşte o altă distinsă colegă din partea Grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal, doamna deputat Florica Cherecheş.

Stimată colegă, aveţi cuvântul.

Doamna Ana Birchall:

Mulţumesc mult, domnule preşedinte.

În declaraţia politică de astăzi aş dori să vă vorbesc despre necesitatea unui mod de a face politică în campania electorală şi despre principiile de unitate care trebuie să stea la baza unei competiţii democratice. Societatea românească se apropie de un moment extrem de important în parcursul său democratic şi european.

Este momentul în care arătăm cu ce valori păşim în viitor, care sunt principiile pe baza cărora înaintăm spre viitor, care este modelul de preşedinte pe care-l susţinem în Europa şi în lume.

Democraţia permite dreptul de a alege acest model de preşedinte, dar vine şi cu obligaţia unui pact, a unui contract social între români şi cei care îi reprezintă. Campania electorală în care intrăm reprezintă un concurs democratic pentru clasa politică, o şansă să ne promovăm ideile şi principiile prin care dorim ca România să se dezvolte şi românii să găsească bunăstare. Indiferent de partidul sau familia politică din care facem parte, responsabilitatea noastră nu este numai de reprezentare a voinţei populare, dar şi de a fi un exemplu pentru generaţia noastră. Nu-mi doresc ca dezbinarea şi ura să mai mânjească paginile de istorie ale acestor ani.

Când privim istoria românilor, cele mai puternice puncte de lumină de pe firmamentul acestui neam au fost atunci când ne-am unit în faţa provocărilor, momentele în care am construit acolo unde alţii doreau să dărâme, momentele în care ne-am dat seama că împreună avem încă o şansă. Momentul Marii Uniri este dovada supremă a voinţei naţionale, a dreptului inalienabil al românilor de a-şi construi un drum spre viitor. Este şi momentul în care clasa politică a reprezentat cu cinste săvârşirea unui vis comun, care a sădit în minţile şi în sufletele oamenilor mândria de a fi român.

Stimate colege, stimaţi colegi,

La aproape un centenar de la Marea Unire, România este o ţară dezbinată, în care ura şi lupta au luat locul unităţii. Bineînţeles, întotdeauna vor exista opinii diferite într-un stat democratic, dar s-a atins un punct critic în istoria ultimilor ani. Este de datoria fiecăruia să apere dreptul celuilalt la liberă exprimare într-o dezbatere civilizată, politică. Dar tocmai în acest drept care defineşte statul democratic rezidă puterea noastră, a politicienilor de a regăsi elementele comune, de bază, care să asigure un dialog naţional civilizat.

Contextul regional extrem de complex, provocările care se anunţă în afara graniţelor noastre şi obligaţiile pe care le avem în comunitatea euroatlantică reprezintă motive serioase pentru care dezvoltarea economică pe care o susţinem şi societatea pe care o construim prin eforturile noastre să fie rezultate ale unor proiecte comune. Sunt referinţe pe baza cărora putem găsi unitate şi scop în beneficiul tuturor românilor.

Principiile care stau la baza unei Românii puternice sunt valabile pentru toţi românii, indiferent de preferinţe politice. Nu văd de ce ar trebui ca noi, reprezentanţii clasei politice, să gândim diferit faţă de cei ce ne-au ales.

Nu trebuie să lăsăm conflictul ultimilor ani să ne întunece gândirea şi să ne depărteze de scopul şi principiile unui stat democratic, unitar şi european. Trebuie să ne ridicăm deasupra unor reguli impuse de cei care se hrănesc din dezbinare şi ură şi să ne amintim că bătălia politică nu este o luptă pentru supravieţuire, ci ar trebui să fie un dialog care îşi găseşte cea mai clară exprimare şi cel mai puternic mesaj în timpul campaniei electorale.

Este speranţa mea că putem aduce o schimbare autentică, în deplin respect faţă de istoria acestui neam şi de momentele de uniune naţională pe care românii le-au consacrat prin voinţă democratică, o schimbare în care scandalul şi războiul politic din ultimii 10 ani să nu îşi mai facă loc la vârful statului.

Primul pas este acela de a îmbrăţişa civilitatea în dezbaterea politică, de a înlătura ura şi dezbinarea din discursul public, de a veni în faţa electoratului cu idei şi proiecte, al căror scop unic este în beneficiul tuturor românilor.

Este momentul să regăsim în noi ceea ce românii cer de 10 ani de zile. La temelia acestui popor au stat mari acte politice duse la bun sfârşit prin fapte, nu vorbe.

Este acum vremea noastră! Trebuie să oprim scandalul, să punem capăt stării de conflict din societatea românească şi să orientăm toate resursele pe care le avem spre construcţie, spre dezvoltare, spre bunăstare. Avem capacitatea să unim un popor dezbinat şi să le povestim copiilor noştri cum am înfăptuit o a doua Mare Unire pentru români.

Marea Unire înseamnă ştergerea frontierelor dintre noi, dintre cei de stânga şi cei de dreapta, dintre cei implicaţi şi cei neimplicaţi, dintre cei care au nevoie de ajutorul statului şi cei care se descurcă singuri, dintre cei performanţi şi cei mai puţin performanţi. Sunt principii care se aplică şi nouă, membri ai unei clase politice mult prea obişnuite cu lupta, în locul consensului.

Apelul meu către dumneavoastră este să respectăm această perioadă de campanie electorală în care intrăm, să păşim civilizat pe terenul de luptă politică şi să ieşim cu demnitate dintr-o competiţie democratică şi europeană.

Stimate colege, stimaţi colegi,

Personal, consider că aşa cum România a avut nevoie de un alt model economic şi social, un proiect naţional concret şi pragmatic promovat de Guvernul condus de Victor Ponta, un proiect care susţine economia şi locurile de muncă prin reducerea taxelor, prin stimularea mediului de afaceri şi prin direcţionarea creşterii economice către populaţie, o Românie puternică în Europa şi în lume are nevoie de un alt model de preşedinte.

Un nou model de preşedinte înseamnă egalitate de şanse în societate, un stat care uneşte şi construieşte, care asigură creşterea veniturilor, diminuarea cheltuielilor, creşterea investiţiilor şi facilităţi pentru angajatori care să genereze locuri de muncă, care să ajute la dezvoltarea clasei de mijloc, motorul economiei româneşti!

Un nou model de preşedinte înseamnă un stat euroatlantic puternic, ca factor de stabilitate politică şi economică în regiune, cu obiective economice şi de dezvoltare extrem de ambiţioase pentru o economie de top a Europei de Est, care investeşte în tineri, în educaţie, în familie, în viitor.

Un nou model de preşedinte înseamnă politici de stimulare a performanţelor, de consolidare a reperelor societăţii româneşti, de conservare şi promovare a culturii şi identităţii româneşti.

Nu vă ascund că, din aceste motive, susţin noul model de preşedinte promovat de Victor Ponta. Dar în lupta mea, a partidului din care fac parte şi a aliaţilor săi, am încrederea nu numai că promovăm un alt model de preşedinte, dar şi un alt mod de a face politică. Este apelul meu către dumneavoastră, stimate colege şi stimaţi colegi, să ne unim în principiile care stau la baza discursului politic civilizat, pentru a reprezenta cu mândrie toţi românii. A venit momentul pentru a doua Mare Unire a românilor!

Vă mulţumesc.

Şi pentru stenogramă, vă rog să consemnaţi depunerea şi în scris a unei alte declaraţii politice intitulată "Măsuri de stopare a fenomenului brain drain".

Mulţumesc.

Ana Birchall, deputat Colegiul nr.5 Vaslui.

Domnul Ioan Oltean:

Bănuiesc că e la fel de lungă.

Da. Mulţumesc, distinsă colegă.

O distinsă şi frumoasă colegă, Florica Cherecheş, din partea Grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal.

Aveţi cuvântul.

Şi se pregăteşte domnul Sorin Iacoban, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat.

Aveţi cuvântul. Sărut mâna!

Doamna Florica Cherecheş:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Îmi pare rău că a plecat distinsa mea colegă dinainte de la PSD, pentru că aş fi vrut să spun că şi eu, şi noi, cei din opoziţie, respectiv Alianţa Creştin-Liberală suntem mândri că suntem români şi noi credem că locul românilor este în România şi anume, în România lucrului bine făcut.

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Noua zăpăceală bugetară."

Rectificarea bugetară propusă de Guvernul Ponta zăpăceşte: unii primesc bani, altora li se iau bani, unii primesc, dar li se şi ia. Priorităţile bugetare se schimbă după interesele şi toanele pesediştilor. Se iau bani de la fondurile europene, de la investiţiile în autostrăzi şi infrastructură, de la educaţie. De ce? Toată această zăpăceală este doar pentru ca Dragnea, beneficiarul suprem, să poată oferi nestingherit recompense pentru primarii PSD şi pentru traseiştii care au migrat în PSD.

Rectificarea bugetară pozitivă, trâmbiţată de Ponta, ar trebui să vizeze domeniile cheie ale unei societăţi: educaţia, sănătatea, creşterea economică prin sprijinirea investiţiilor. La noi nu se întâmplă acest lucru: educaţiei cu o mână i se iau bani, cu o altă mână i se dau câţiva gologani pentru "dezvoltarea profesională a profesorilor", în condiţiile în care copiii încă nu au manuale, şcoli renovate, materiale educaţionale suficiente; sănătatea pierde bani, iar investiţiile majore în autostrăzi sau alocarea banilor pentru proiecte finanţate din fonduri europene nerambursabile scad.

Ni se spune că, de fapt, investiţiile în educaţie, sănătate, infrastructură se vor face din suma de 1,16 miliarde de lei repartizată ministerului domnului Dragnea, acesta urmând a-i distribui în comunităţile care au nevoie.

Că nu se va întâmpla acest lucru, ştim de acum. Aceşti bani vor fi folosiţi pentru a recompensa jurămintele de loialitate ale vechilor şi mai noilor susţinători ai partidului stat, pentru stimularea participării şi susţinerea campaniei electorale a lui Victor-Viorel Ponta, cel care vrea să fie preşedintele românilor.

Toate aceste acţiuni ne arată că Victor Ponta împreună cu partidul stat nu se vor da în lături de la nimic pentru a-şi atinge ţelul de a acapara întreaga putere şi de a menţine România prizoniera baronilor roşii, iar pe români într-o negură densă, fără educaţie, fără cultură şi cel mai dureros, fără speranţă.

Vă mulţumesc.

Florica Cherecheş, deputat PNL de Oradea.

Domnul Ioan Oltean:

Mulţumesc, doamna colegă.

Îl invit la microfon pe domnul deputat Sorin Iacoban, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat. Şi se pregăteşte domnul deputat Petre Roman, din partea Grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal.

Aveţi cuvântul.

Domnul Sorin-Avram Iacoban:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Dragi colegi,

Astăzi, pentru stenogramă, voi depune încă două declaraţii politice şi, cu permisiunea dumneavoastră, o să citesc declaraţia politică "La mulţi ani persoanelor de vârsta a treia!"

Dragi colegi,

În februarie 1991 se stabilea ca ziua de 1 octombrie să fie "Ziua internaţională a persoanelor de vârsta a treia". Mai mult, la 16 decembrie 1991, Adunarea Generală a O.N.U. stabilea Rezoluţia denumită: "Principiile Naţiunilor Unite pentru persoanele în vârstă destinate a le permite să trăiască mai bine în anii câştigaţi".

Spre deosebire de atenţia deosebită pe care o acordă democraţiile europene acestui segment de populaţie, în România, realitatea anilor de guvernare Udrea-Boc a făcut să se rescrie proverbul: "Cine nu are bătrâni îi va găsi protestând la Cotroceni", marca o realitate tristă în care dezinteresul şi batjocora făcea casă bună cu politicienii de la guvernarea de atunci.

Nu mai amintesc de diferite tăieri de pensii şi salarii ca soluţii bugetare găsite de odioasa guvernare portocalie, soluţii destinate parcă condamnării la pedeapsa capitală a unor oameni care cu trudă au făurit ceea ce vedem noi acum, adică un stat modern, suveran şi unitar.

Dragi colegi, pensionarii nu au trăit bine, deşi mesajul mincinos abunda pe grilele de programe ale televiziunilor. Edificiile economice, sociale şi culturale ridicate au fost uitate de anumiţi oameni politici, prea preocupaţi de licitaţii trucate şi de furtul banului public, pentru ca apoi să dea vina pe starea economiei româneşti, pe împovărarea care o reprezenta numărul prea mare de pensionari.

Guvernul Ponta însă nu a uitat de sacrificiul vârstnicilor noştri. Nu a uitat că principiul dominant al Rezoluţiei O.N.U. pentru persoanele de vârsta a treia a fost principiul demnităţii, care nu poate fi confiscat de niciun stat şi de niciun regim.

Încă de la preluarea guvernării, Victor Ponta a căutat ca ieşirea la pensie să reprezinte un eveniment important pentru cea mai vulnerabilă categorie socială. Asigurarea unui mod de viaţă autonom, indexarea pensiilor, asigurarea serviciilor medicale, de îngrijire şi asistenţă socială echitabilă ar trebui să conducă la un mediu de viaţă prietenos pentru această categorie socială. În 2013, pensiile au fost indexate cu 4%. În 2014, cu 3,76%, respectându-se principiul contributivităţii prin majorarea punctului de pensie. Nu trebuie să uităm că ultimele rămăşiţe ale regimului Băsescu, prin Preşedinţia României, s-au opus iniţial şi acestei măsuri legale, boicotând promulgarea bugetului de stat şi a bugetului asigurărilor sociale pentru 2014.

De asemenea, acelaşi Guvern Ponta a returnat sumele luate abuziv din pensie de către oligarhia portocalie în frunte cu Traian Băsescu. S-a realizat corecţia pozitivă a pensiilor pentru oamenii care s-au retras din câmpul muncii începând cu 1 ianuarie 2011, prin plata diferenţelor perioadei aferente lunilor noiembrie-decembrie 2013, fiind vizat un număr de peste 233.707 de pensionari ai României.

S-au restabilit drepturile conform legii pentru pensionarii militari, diplomaţi, pentru grupele I şi a II-a de muncă. Pentru anul 2015, ministrul muncii Rovana Plumb, potrivit datelor existente la zi, a prognozat o indexare de peste 4 % a pensiilor.

Nu trebuie să uităm nici faptul că au fost abrogate prevederile adoptate de PDL în 2009, prin care se interzicea cumularea pensiei cu salariul.

Una din cea mai mare realizare a Guvernului Ponta a fost acordarea amnistiei fiscale pentru pensionari, prin derogarea de la prevederile Legii nr.263/2010, privind sistemul unitar de pensii publice, debitele constituite în sarcina pensionarilor aflaţi în evidenţa sistemului public de pensii fiind şterse, ca urmare a faptului că această categorie socială nu trebuie să plătească pentru unele greşeli făcute de anumiţi funcţionari.

Toate aceste măsuri au fost duse la îndeplinire de Guvernul Ponta în 2014, deşi ne-am lovit permanent de un boicot al actualei opoziţii care nu a înţeles nici până acum faptul că respectul datorat generaţiilor care ne-au educat nu trebuie pus în balanţă cu nimic.

În încheiere, doresc să urez la mulţi ani!generaţiei de vârsta a treia şi să-i asigur pe aceştia ca atâta timp cat vom fi la guvernare vom avea mereu atenţia trează către cei care au construit aceasta ţară şi acesta va fi unul din principiile de guvernare în România anilor ce vor urma!

Vă mulţumesc.

Deputat de Iaşi, Sorin-Avram Iacoban.

Domnul Ioan Oltean:

Mulţumesc, domnule deputat.

Se pregăteşte şi intervine acum domnul deputat Petre Roman, din partea Grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal. Şi se pregăteşte domnul deputat Anton Doboş, din partea aceluiaşi grup parlamentar.

Aveţi cuvântul, domnule prim-ministru.

Domnul Petre Roman:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică se adresează domnului prim-ministru Victor Ponta şi se referă la drepturile legale neacordate unei categorii de salariaţi prin Ordonanţa nr.55 din 14 august 2003.

Ordonanţa, e important să spun, a fost adoptată prin lege, Legea nr.538 din 15 decembrie 2003, fără modificări.

În acea ordonanţă, la art.1, se precizează: "În derularea procesului de privatizarea a Societăţii Naţionale a Petrolului - PETROM, vânzarea de către Ministerul Economiei şi Comerţului a pachetului de acţiuni pentru care salariaţii societăţii au dreptul de cumpărare, potrivit legii, se va efectua în mod direct către aceştia, prin derogare de la prevederile art.1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.88/1997 privind privatizarea societăţilor comerciale".

În continuare, la art.4: "Se autorizează Ministerul Economiei şi Comerţului să stabilească procedurile, termenele şi condiţiile pentru vânzarea directă a pachetului de acţiuni prevăzut de lege către salariaţii Societăţii Naţionale a Petrolului - PETROM".

Iar acum vine articolul din ordonanţă care este direct adresat domnului prim-ministru, art.9: "Salariaţii Societăţii Naţionale a Petrolului - PETROM, au dreptul să achiziţioneze acţiuni ale societăţii până la limita de 8% din capitalul social la acelaşi preţ cu care se vor vinde acţiunile în cadrul procesului de privatizare. Cota procentuală ce urmează a fi achiziţionată de salariaţi şi momentele la care se vor realiza achiziţionarea acţiunilor de către aceştia vor fi stabilite prin hotărâre a Guvernului."

Faceţi socoteala, suntem în 2014, au trecut 11 ani şi nu avem această hotărâre a Guvernului. Când domnul Victor Ponta încă nu era prim-ministru a făcut o promisiune salariaţilor, reprezentanţii dumnealor se află în sală şi le mulţumesc pentru prezenţă, a făcut o promisiune de rezolvare, în fine, a acestei situaţii care e fără precedent, sper că e fără precedent. Adică, legea spune că guvernul trebuie să dea o hotărâre şi guvernul nu o dă.

Au trecut doi ani şi patru luni de când domnul Victor Ponta este prim-ministru, au trecut ceva mai mult decât domnul Victor Ponta a făcut promisiunea fermă că va rezolva această chestiune, şi hotărârea guvernului pentru a pune pe salariaţi în drepturile lor nu a fost dată.

Acum, domnul Victor Ponta face promisiuni şi mai importante, nu-i aşa, vrea să fie preşedintele României. Dar dacă e atât de incapabil de a-şi ţine promisiunile, ce să mai vorbim despre ambiţiile sale de a fi preşedinte. Măcar acum când mai e prim-ministru îl rog, îi cer, în numele salariaţilor cu care am avut ocazia să vorbesc de mai multe ori, să-şi ţină promisiunea şi să dea această hotărâre de guvern pentru ca salariaţii PETROM să-şi intre în drepturi.

Voi depune în scris această declaraţie politică.

Petre Roman, deputat liberal din Colegiul Braşov.

Vă mulţumesc.

Domnul Ioan Oltean:

Mulţumesc, domnule prim-ministru.

Îl invit acum la microfon pe domnul deputat Anton Doboş, din partea Grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal. Şi se pregăteşte domnul deputat Mircea Irimie, din partea Grupului parlamentar al Partidului Conservator.

Domnule coleg, aveţi cuvântul.

Domnul Anton Doboş:

Vă mulţumesc.

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "România lucrului bine făcut, versus România lucrului făcut pentru binele propriu."

În ultima perioadă am putut observa cum domnul Ponta şi domnul Klaus Iohannis şi-au lansat candidaturile, dar şi programele de guvernare. Domnul Ponta, mai comod din fire, a ales să nu îl susţină public, ci să îl publice on-line, convins fiind că orice locuitor din ţara aceasta are acces la internet, asta în timp ce domnul Iohannis a decis să îl susţină deschis, în faţa tuturor la Palatul Parlamentului.

Acesta a fost un prim pas care arată transparenţa şi dorinţa ca toţi românii, de la sat sau oraş, cu conexiune la internet sau fără, să poată auzi şi vedea care este programul unui potenţial preşedinte al ţării.

În mod evident, în timp ce domnul Klaus Iohannis l-a expus în faţa unei ţări întregi, domnul Ponta s-a ascuns în mediul virtual, dat fiind că la fel de virtuale sunt şi promisiunile sale.

Programul candidatului liberal intitulat "România lucrului bine făcut" se axează pe măsuri, acţiuni măsurabile şi verificabile. Acestea includ legi simplificate, fiscalitate redusă pe muncă, stabilitate şi predictibilitate, salarii care să preţuiască la adevărata valoare munca depusă, un sistem de învăţământ performant, care să aducă oportunităţi reale pe piaţa muncii pentru tineri, un sistem de sănătate care să pună în centru pacientul, o strategie pentru viitorul pensiilor şi multe alte aspecte atent documentate şi clar definite.

Dintre toate, cel mai important şi cel care m-a impresionat e că în viziunea lui Klaus Iohannis, "cetăţeanul este înaintea statului, iar instituţiile statului servesc şi respectă cetăţeanul", respect pe care domnul Ponta nu îl are din moment ce, având curiozitatea să îi citesc programul, am observat oarecum nesurprins că, din seria spălatului pe creier cu şampon pesedist, acesta minte de îngheaţă apele.

Iar exemplele care îi contrazic declaraţiile sunt de dată recentă. În programul prezidenţial al domnului Ponta scrie clar că "am mărit bugetele pentru educaţie şi sănătate", asta în condiţiile în care, la rectificarea bugetară a Guvernului condus de dumnealui, a tăiat din banii pentru educaţie şi sănătate, preferând să dea 500 de milioane de euro baronilor şi primarilor, ca mită electorală pentru toţi potenţialii traseişti. Aşa înţelege Domnia Sa "să promoveze valorile româneşti"!

A doua minciună e cea prin care afirmă că "a scos ţara din izolare şi lucrează în prezent la mari proiecte de investiţii", dar şi că "atragerea fondurilor europene a fost şi rămâne o prioritate pentru România". Mă simt nevoit să îi atrag atenţia că tocmai a tăiat, tot prin rectificare bugetară, 3,9 miliarde de lei de la proiectele cu finanţare din fonduri externe nerambursabile postaderare, ceea ce ne va băga încet şi sigur în izolare, o parte din bani fiind destinaţi tocmai autostrăzilor, care astfel vor rămâne doar pe hârtie, ca şi toate promisiunile făcute de dumnealui.

Un capitol cel puţin hilar, dar trist, e cel în care ne anunţă că ar dori să continue să promoveze politici de creştere economică, cum a făcut-o şi până acum. Sper să nu apuce să o facă, pentru că dacă va continua pe aceeaşi direcţie, în care ne-a dus ţara în recesiune, cu două trimestre succesive cu scădere a creşterii economice, e clar că dumnealui se concentrează doar pe promovare şi pălăvrăgeală, nicidecum pe acţiuni concrete, cum ar fi normal.

Totuşi, cireaşa de pe tortul programului prezidenţial al lui Victor Ponta e atunci când spune că doreşte o mare schimbare pe care o aşteaptă cu toţii, şi aici sunt de acord cu dumnealui. După doi ani în care a condus ţara din postura de premier, având majoritate parlamentară şi putând astfel acţiona în folosul românilor, e clar că nu a realizat nimic. Şi atunci subscriu: da, domnule Ponta, şi eu vreau o schimbare, una care să vă excludă din viaţa politică! O schimbare care să ne transforme într-o ţară în care nu se mai moare cu zile, o ţară unde copiii nu plâng după părinţii plecaţi pe alte meleaguri din cauza sărăciei, o ţară cu bătrâni fericiţi, o ţară în care tinerii să zâmbească, o ţară cu o clasă de mijloc solidă, o ţară cu demnitate. Pe scurt, o Românie a lucrului bine făcut!

Deputat Anton Doboş, Colegiul 12, Iaşi.

Mulţumesc.

Domnul Ioan Oltean:

Mulţumesc, domnule deputat.

Îl rog acum pe domnul deputat Mircea Irimie, din partea Grupului parlamentar al Partidului Conservator, să dea citire declaraţiei sale politice.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Vicenţiu-Mircea Irimie:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Declaraţia mea politică se numeşte "Cazul Turcescu - un precedent periculos".

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

În urmă cu o săptămână pe blogul jurnalistului Robert Turcescu a fost postat un mesaj cu titlul "Mărturisire şi spovedanie", în care recunoaşte că a fost locotenent-colonel sub acoperire. Mai mult, în mesajul publicat au fost ataşate un livret militar, dar şi câteva state de plată cu sumele de bani pe care le-ar fi primit.

Ministerul Apărării Naţionale a anunţat, într-un comunicat de presă, că nu comentează presupusele dezvăluiri ale jurnalistului Robert Turcescu care a anunţat că a fost ofiţer sub acoperire al Armatei, prezentând nişte documente în acest sens, a căror veridicitate nu poate fi verificată.

Conform legii, MApN nu are cum să recunoască dacă a fost sau nu, dar nici nu a negat. Pe de altă parte, Turcescu a greşit, tot conform legii, nu avea voie să vorbească despre statutul său liber asumat. Aşa că urmează o acuzare şi judecare pe legile care reglementează secretul de stat şi funcţionarea serviciilor secrete.

Au existat şi voci care vorbesc mai mult despre un joc operativ decât despre o deconspirare încărcată de presiune psihologică şi misticism, că, într-o formă sau alta, Robert Turcescu ne va anunţa că ceea ce a dezvăluit a făcut-o într-un cu totul alt scop decât acela de a se elibera de aşa-zisa povară de ofiţer acoperit.

Ne putem aştepta, dragi colegi, la orice după această mărturisire. Dar ar fi cu atât mai grav dacă Robert Turcescu încearcă prin aceste metode să facă jocul unuia sau altuia în precampanie electorală, ca parte dintr-un plan atent gândit, şi nu o dezvăluire şocantă, încercând să ne arate cum ar putea să sune spovedania candidatului la prezidenţiale care ar fi agent acoperit.

Stimaţi colegi,

Cred că mărturisirea lui Robert Turcescu ar trebui tratată cu maximă circumspecţie. Eu nu aş lua în calcul această ştire până la o confirmare oficială a autorităţilor statului. Sunt de acord că ar fi dincolo de limitele bunului-simţ.

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Deputat de Turda, judeţul Cluj, al Partidului Conservator.

Iar pentru stenogramă... mai depun o declaraţie politică care se numeşte "Programul de fertilizare in vitro va fi reluat".

Vă mulţumesc, dragi colegi.

Domnul Ioan Oltean:

Mulţumesc şi eu.

Daţi-mi voie să îmi susţin şi eu propria mea declaraţie politică şi pe urmă să îl rog pe distinsul nostru coleg Mihai Tararache să încheie şedinţa de astăzi cu propria lui declaraţie.

Vă mulţumesc. (Coboară la tribună.)

Doamnelor şi domnilor colegi,

Declaraţia mea politică se intitulează "Fereşte-ne, Doamne, de dezastrul ce va să vină!".

O să încerc să spicuiesc doar câteva idei esenţiale, pentru ca să ne înscriem în timpul alocat şedinţei de declaraţii politice.

Stimaţi colegi deputaţi,

Cu doar câteva săptămâni înainte de alegerile prezidenţiale, un biet popor român este amăgit, sufocat şi ţinut captiv uneia şi aceleaşi obsesii: cadouri electorale peste cadouri electorale, pe toate fronturile. Reducerea contribuţiilor de asigurări sociale la angajatori cu cinci puncte procentuale, acordarea pensiilor speciale, amnistierea fiscală a pensionarilor, mamelor şi bugetarilor sunt doar câteva din măsurile pur populiste ale Guvernului Ponta care a decis subit să renunţe cu mare generozitate la a mai recupera peste 700 de milioane de lei, în speranţa că toate aceste privilegii şi acte de clemenţă se vor transforma în voturi. Paradoxal, guvernanţii, deşi nu cunosc numărul exact al celor care vor beneficia de astfel de acte de clemenţă, spun că bugetul nu va fi afectat. Încă o dată, avem opinii, dar n-avem argumente. Avem măsuri, dar nu avem resursele necesare susţinerii lor. Avem funcţii, dar n-avem cunoştinţele, competenţele şi minţile înţelepte necesare, cu ajutorul cărora România ar putea să aibă un mers ascendent.

În realitate, această pleiadă generoasă de daruri strict electorale nu este, din păcate, decât o diversiune macabră în încercarea disperată a premierului Victor Ponta, a actualei guvernări, de a acapara voturile a cât mai multor cetăţeni, nu este decât o păcăleală lamentabilă, cu consecinţe deosebit de grave din punctul de vedere al stabilităţii economice a României. Avem deja o Românie vulnerabilă din punct de vedere macroeconomic, deloc atractivă pentru investitorii străini, fără strategie şi viziune economică pe termen lung. Este de datoria noastră, stimaţi colegi deputaţi, ca şi în acest al 12-lea ceas să tragem necontenit semnale de alarmă şi să-i demascăm pe cei care luptă împotriva intereselor democratice ale ţării.

Creşterea economică a României cu 3%, anunţată chiar la începutul anului 2014, pare acum doar un vis frumos, pentru realizarea căruia, am fi avut nevoie de nişte guvernanţi competenţi, responsabili şi înţelepţi, care să nu creeze derapaje severe ale economiei, pentru că, stimaţi colegi, toate aceste cadouri electorale oferite din generozitatea şi abundenţa coşului PSD nu se traduc decât prin găuri masive la bugetul de stat.

După introducerea supraaccizei la carburanţi, la data de 1 aprilie, care a adăugat 40 de bani la preţul final al unui litru de benzină, România a devenit campioana Uniunii Europene la scumpirea benzinei. Conform calculelor Comisiei Europene, taxele reprezintă jumătate din preţul benzinei. Fără acestea, litrul de benzină ar putea costa 66 de cenţi. În realitate, litrul de benzină costă 1,41 euro. Din nefericire, aşa cum au arătat iniţial şi previziunile sumbre ale specialiştilor în domeniu, introducerea supraaccizei a avut exact efectul opus celui, în mod eronat, estimat de Guvern. În acest sens, statul a pierdut 21 de milioane de euro numai în luna aprilie, după ce, deloc surprinzător, vânzările la carburant au scăzut considerabil, tocmai pentru că transportatorii au preferat să alimenteze mai puţin sau chiar deloc din România, făcând opriri mai dese în Austria, spre exemplu, unde aceştia îşi pot deconta acciza. Deşi la momentul introducerii accizei transportatorii au avertizat că practica lor, şi nu numai a lor, va fi cea de a alimenta din alte ţări, evitând cu desăvârşire România, Guvernul Ponta s-a arătat cu adevărat surprins de efectul rezultat ca urmare a aplicării acestei măsuri.

Din nefericire, lipsa de viziune strategică a acestui Guvern se confirmă şi în procesul de creştere a accizei la tutun, fapt ce a determinat automat un fenomen de creştere a contrabandei cu ţigări, cu două procente. Contrar calculelor Guvernului Ponta, în ultimele şase luni, veniturile la bugetul de stat provenite din acciza la produsele din tutun s-au erodat constant.

Creşterea taxelor existente şi introducerea de noi taxe au generat o instabilitate economică a României fără precedent, o scădere vertiginoasă a investiţiilor, ca urmare a acestei instabilităţi accentuate, aducând România din nou în stare de recesiune tehnică.

În tot aceste timp, Ministrul Finanţelor Publice, domnişoara Ioana Petrescu, se laudă în Statele Unite ale Americii cu reducerea substanţială" a unei taxe introduse tot de către Guvernul Ponta, şi anume, aceasta a menţionat că, începând cu anul 2015, va fi redusă cota impozitului pe construcţii speciale de la 1,5% la 1%. Declaraţia dânsei vine la scurt timp după ce, cu ocazia dezbaterii moţiunii simple ACL, ministrul finanţelor publice a declarat că nu consideră că este de datoria Guvernului să creeze locuri de muncă. Treaba Executivului este, în opinia dânsei, să creeze un cadru stimulativ pentru crearea de locuri de muncă, ceea ce se traduce desigur, în mod îngrijorător, printr-o totală lipsă de implicare, responsabilitate şi competenţă.

Stimaţi colegi deputaţi, situaţia actuală reală este mai mult decât sumbră, este deosebit de gravă: toate pomenile electorale care au fost acordate de mărinimosul Guvern Ponta vin în contextul în care România a intrat oficial în recesiune tehnică, fapt pe care însă Guvernul Ponta îl ascunde cu desăvârşire în această atmosferă tomnatică electorală, de sărbătoare. Suntem singurii în măsură să atragem atenţia românilor cu privire la maniera total iresponsabilă de guvernare practicată de premierul Victor Ponta. Avem datoria să deconspirăm realitatea economică alarmantă în care ne scăldăm, erorile magistrale ale unui Guvern Ponta incompetent, avid de putere şi importanţă, dătător de viaţă şi măsuri populiste, care nu ascund decât un dezastru de proporţii magistrale ce va să vină.

Fereşte-ne, Doamne, de dezastrul ce va să vină! Vă mulţumesc. Amin!

Îl invit acum pe distinsul nostru coleg Mihai Tararache, din partea grupului de parlamentari fără apartenenţă să-şi susţină declaraţia şi să încheie şedinţa consacrată acestui punct.

(Revine la prezidiu.)

Domnul Mihai Tararache:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Declaraţia mea politică se numeşte "Taxa pe tinereţe - 2014, România".

Stimaţi colegi,

Vă aduc la cunoştinţă o realitate gravă, un act de discriminare care se practică astăzi, în 2014, în România europeană.

Preţul asigurărilor auto obligatorii RCA a explodat faţă de anul trecut în special pentru şoferii cu vârste sub 30 de ani.

Poliţa RCA s-a scumpit semnificativ în ultimele 6 luni, după cum arată un calcul al unui site de specialitate.

Concret, în acest moment, un tânăr de 26 de ani care conduce un Logan cu o capacitate cilindrică de 1,6 litri şi o putere de 90 CP va plăti cel puţin 1.400 de lei pe poliţa obligatorie.

Această sumă este însă valabilă doar în cazul unei companii de asigurare, întrucât toate celelalte societăţi de asigurare cotează la peste 2.000 de lei această poliţă.

Astfel, al doilea cel mai bun preţ din piaţă este de 2.100 de lei, urmat de un altul, cotat la 2.200 de lei.

O altă societate care tradiţional vindea la cele mai mici preţuri a făcut un pas mare în spate, cel puţin în ceea ce priveşte tinerii. Şi acum are cele mai mari preţuri, ajungând şi la 3.900 de lei, în cazul tinerilor din Constanţa.

Pentru că incidenţa daunelor este diferită în funcţie de vârsta şoferului, de localitatea unde conduce şi de puterea maşinii asigurate, societăţile segmentează preţurile în funcţie de aceste criterii.

Tinerii care au sub 30 de ani plătesc cel mai mult, pentru că - zic asigurătorii - pe segmentul de vârstă 18-30 de ani se produc cele mai multe accidente.

La polul opus - şi aici veţi constata diferenţe mari, uriaşe chiar - persoanele cu vârsta în jur de 60 de ani au diverse facilităţi şi sunt cele mai curtate de către asigurători.

Raportat la categoria de vârstă, diferenţele sunt uriaşe. Un tânăr sub 30 de ani poate plăti de până la 10 ori mai mult - dacă vă vine să credeţi - decât o persoană de 60 de ani care conduce acelaşi tip de autoturism.

Vă dau încă un exemplu de calcul al acestei poliţe. Un bărbat de 24 de ani cu permis din 2013 care conduce o maşină cu motor de 1,4 litri plăteşte pe 6 luni între 604 şi 1.845 de lei şi pe 12 luni, între 1.166 de lei şi 2.959 de lei.

Un bărbat de 33 de ani care are permis din anul 2.000 şi care conduce aceeaşi maşină plăteşte pe 6 luni - atenţie! - între 141 şi 300 de lei şi pe 12 luni, între 243 şi 468 de lei.

Diferenţele, după cum constataţi, sunt colosale.

Eu întreb: în baza cărei legi calculează aceste companii riscul de accidente, de se ajunge la bătaia de joc la adresa tinerilor?

Asigurările RCA din România sunt mult mai scumpe comparativ cu cele din Germania sau Marea Britanie, raportate la salariul minim pe economie.

Tinerii, în România, plătesc poliţia RCA de aproape 5 ori mai mult, de 5 ori mai mult, dacă vă vine să credeţi, decât persoanele mature, faţă de nemţi, de 3 ori mai mult, iar faţă de britanici, de aproape două ori mai mult.

Oamenii nu privesc cu ochi buni acest criteriu conform căruia tinerii şoferi sunt obligaţi să plătească un RCA mai mare.

Sunt tineri - ştim cu toţii - care se întreţin singuri sau alţii care întreţin o familie, până la vârsta de 30 de ani. Şi se poate ca maşina să nu fie un moft, ci să fie o nevoie.

Vă redau acum opinia unui tânăr, Andrei, de 23 de ani: "Am 23 de ani, am carnet de conducere profesionist şi de 5 ani de când posed carnetul de conducător nu am avut niciun accident rutier. Anul trecut am plătit 300 de lei poliţa RCA, iar acum aflu cu stupoare că trebuie să plătesc aproape triplu. Pentru că sunt tânăr! Cine are ciudă pe tineri? De ce suntem discriminaţi? Ce să fac? Nu am de unde plăti atâţia bani. Eu ce mai mănânc, ce mai îmbrac? Le dau lor toţi banii? Poliţia de ce nu ia atitudine?".

Evident, tânărul nu ştie cui să se adreseze.

"Încă o dată menţionez că mă simt discriminat în România, pentru simplul fapt că sunt tânăr". Şi am încheiat citatul.

Este inadmisibil, dragi colegi, şi noi, aici, în Parlamentul României, trebuie să luăm atitudine, pentru că nu mai putem tolera o astfel de situaţie.

Această situaţie afectează - vă spun - peste 500.000 de şoferi.

Se ajunge, practic, la situaţia în care un tânăr plăteşte încă o dată valoarea maşinii, o maşină second-hand...

Domnul Ioan Oltean:

Am să vă rog să vă apropiaţi de sfârşit.

Domnul Mihai Tararache:

... pe care o achiziţionează pe durata a 2-3 ani în care plăteşte RCA.

Prin aceste practici, pe care le numesc mafiote, şi nu cred că exagerez cu nimic, pentru că reprezintă în fapt o taxă pe tinereţe, li se ia dreptul tinerilor de a înmatricula şi de a conduce o maşină în România, având în vedere costul exagerat al acestei poliţe.

Stimaţi colegi,

Nu este drept, nu este corect.

Este de datoria noastră, a tuturor, să luăm atitudine faţă de această bătaie de joc la adresa tinerilor, această bătaie de joc la care sunt supuşi tinerii cărora, în loc să fie ajutaţi, li se sapă groapa şi mai tare.

Vă mulţumesc.

Mihai Tararache, deputat de Constanţa.

Domnul Ioan Oltean:

Mulţumim şi noi, stimate coleg.

Cu aceasta, lista deputaţilor înscrişi pentru a-şi prezenta declaraţia politică s-a epuizat.

Daţi-mi voie în câteva minute să dau citire listei de deputaţi care au depus în scris declaraţiile lor politice.

Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat: domnii deputaţi Ioan Stan, Ion Eparu, Vasile Popeangă, Laurenţiu Nistor, Neculai Răţoi, Vasile Mocanu, Gavril Mîrza, Ovidiu Iane, Daniel Florea, Dorel Covaci, Ion Bălan, Natalia Intotero, Andrei Sava, Dan Tudorache, Ciprian Nica, Camelia Khraibani, Miron Smarandache, Radu Babuş, Manuela Mitrea, Tamara Ciofu, Andrei Dolineaschi, Mircea Dobre, Vasile Suciu, Violeta Tudorie, Iriza Scarlat, Mazilu Constantin, Petric Octavian, Martin Eduard, Mihăilescu Bogdan, Weber Mihai, Ştefănescu Cătălina, Tănase Răzvan, Ionuţ Vulpescu, Ion Călin, Dorel Căprar, Constantin Adăscăliţei şi Ioana Dumitru.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal următorii deputaţi au depus în scris declaraţiile politice: Gheorghe Dragomir, Marin Almăjanu, Ştefan Băişanu, Mihai Donţu, Mihai Lupu, Varga Vasile, Ionel Palăr, Bogdan Ţîmpău, Mircea Roşca, Eugen Nicolăescu, Carmen Hărău, Ioan Tămâian, Cristian Buican, Gigel Ştirbu, Raluca Ispir, Hubert Thuma, Raluca Surdu, Dan Bordeianu, Costel Alexe şi Mircea Dolha.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat Liberal, deputaţii Cornel Sămărtinean, Vasile Gudu, Valeria Schelean, Alexandru Nazare, Claudia Boghicevici, Roberta Anastase, Raluca Turcan, Mircea Man, Vasile Iliuţă, Ioan Balan, Andreea Paul şi George Ionescu au depus în scris declaraţiile politice.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Conservator, deputaţii Ion Diniţă şi Dumitru Ovidiu-Ioan au săvârşit aceeaşi faptă.

Din partea minorităţilor, domnul deputat Nicolae Păun, iar din partea Grupului parlamentar al Partidului Poporului - Dan Diaconescu, Mihai Deaconu, a depus declaraţia în scris.

Puterea a depus astăzi 42 de declaraţii în scris, în timp ce opoziţia a depus 33, iar 75 de deputaţi în total au depus în scris declaraţiile politice. De la microfonul Camerei 19 deputaţi au prezentat declaraţiile oral, 4 din partea puterii, 11 din partea opoziţiei.

Stimaţi colegi,

Cu acestea declar închisă şedinţa consacrată declaraţiilor politice, astăzi, 30, marţi, zi normală, zi obişnuită.

Ne revedem în câteva minute la partea a doua a şedinţei, consacrată dezbaterilor proiectelor de lege înscrise pe ordinea de zi.

Doamne ajută, să auzim numai de bine!

(Următoarele intervenţii şi declaraţii politice au fost consemnate conform materialelor depuse de deputaţi la preşedintele de şedinţă.)

Domnul Alexandru Nazare:

"Toţi colegii parlamentari din Brăila au obligaţia să susţină alocarea de fonduri pentru autostrada Buzău-Brăila-Galaţi"

Doresc să fac un apel către toţi parlamentarii care reprezintă judeţul Brăila, indiferent de apartenenţa lor politică, de a susţine finanţarea din fonduri europene a autostrăzii Buzău-Brăila-Galaţi şi a podului peste Dunăre.

Ministrul transporturilor, domnul Ioan Rus, va veni la comisia din Parlament miercuri, 1 octombrie, pentru a prezenta Masterplanul General de Transport, documentul care stabileşte priorităţile de infrastructură ale României pentru următorii 15 ani. Practic începe o consultare publică asupra acestui document, pentru a stabili varianta finală ce urmează a fi transmisă Comisiei Europene, întrucât doar proiectele incluse în Masterplan vor putea fi finanţate din fonduri europene. Acum este şansa Brăilei să demonstreze prin argumente economice, dar şi de trafic, că legăturile de infrastructură cu Buzău, Galaţi şi Tulcea, deja incluse din 2012, în timpul mandatului meu de ministru, pe harta europeană, trebuie finanţate din fonduri nerambursabile.

În ultimii ani au tot existat promisiuni pentru realizarea acestor proiecte, însă fără niciun rezultat. Nu mai devreme de anul acesta premierul Ponta şi fostul ministru Şova îi minţeau pe brăileni că aceste proiecte vor fi finanţate prin Mecanismul Conectarea Europei şi că deja transmiseseră cererea de finanţare la Bruxelles. Fals! Am vorbit cu cei de la Comisia Europeană şi nu există nicio cerere de finanţare primită de ei. De altfel, am şi explicat că nu prin acel mecanism invocat de Ponta şi Şova se pot realiza conexiunile de infrastructură ale Brăilei, ci chiar prin fondurile gestionate prin Programul Operaţional de Transport.

Sper ca miercuri, în Comisia pentru transporturi din Camera Deputaţilor, să am sprijinul tuturor reprezentanţilor Brăilei, astfel încât să îl convingem pe ministrul Rus că aceste proiecte sunt prioritare şi trebuie finanţate din fonduri europene. Este o şansă pe care oraşul nostru nu trebuie să o rateze şi este datoria noastră morală faţă de brăilenii care ne-au votat să depunem toate eforturile pentru ca acest proiect să devină realitate.

Domnul Alexandru Nazare:

"Premierul Ponta este direct responsabil pentru oprirea lucrărilor la autostrada Orăştie-Sibiu şi trebuie să renunţe urgent la coordonarea directă a CNADNR"

Premierul Ponta este direct responsabil pentru oprirea lucrărilor la autostrada Orăştie-Sibiu lotul 3 şi întârzierea cu un an şi jumătate a finalizării lucrărilor. Chiar dacă acum două săptămâni era convins că se va putea circula pe acest tronson de autostradă la 15 noiembrie, este evident că lucrările sunt oprite şi termenul de finalizare rămâne un mister. Nu am fi ajuns în această situaţie dacă premierul Ponta şi cu prietenul Şova nu ar fi girat un haos instituţional pentru satisfacerea clientelei politice, prin mutarea CNADNR în subordinea unui departament-fantomă la Secretariatul General al Guvernului.

Termenul pentru finalizarea lotului 3 al autostrăzii Orăştie-Sibiu era aprilie 2013. Faptul că acum nici măcar nu mai putem avea un termen clar de finalizare, pentru că CNADNR nu poate plăti constructorul, pune în pericol inclusiv absorbţia fondurilor europene, pentru că vorbim de un proiect aprobat de Comisia Europeană. Dacă mai avem în vedere şi blocajele de pe proiectele de autostrăzi Lugoj-Deva şi Sebeş-Turda, în continuare neaprobate de Comisia Europeană şi cu termene de finalizare contractuale peste limita de 31 decembrie 2015, se confirmă practic scenariul pierderii a aproape un miliard de euro din fondurile europene alocate pentru transport rutier în perioada 2007-2013.

Premierul Victor Ponta are datoria să îşi asume ratarea termenului de finalizare a autostrăzii Orăştie-Sibiu şi să renunţe urgent la coordonarea directă a Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România.

Domnul Alexandru Nazare:

"Ministrul Teodorovici trebuie să îşi dea demisia, în urma rectificării bugetare prin care sunt tăiaţi banii pentru proiectele cu fonduri europene"

Proiectul celei de-a doua rectificări bugetare din acest an prevede tăierea a aproximativ un miliard de euro de la cofinanţările proiectelor din fonduri europene, marile câştigătoare fiind, în schimb, în prag de campanie electorală, administraţiile locale.

Această rectificare bugetară confirmă dezastrul din domeniul proiectelor finanţate din fonduri europene asupra căruia am avertizat în acest an. Degeaba se lăudau şi premierul Ponta, şi ministrul Teodorovici, cu cea mai mare creştere a ratei absorbţiei, atâta timp cât ea se baza pe proiectele începute în perioada 2010-2011 şi care acum s-au încheiat, fără însă a fi continuate de noi proiecte începute de Guvernul Ponta. Cifrele demonstrează că anul acesta, în primele 8 luni, abia am transmis la Bruxelles solicitări de rambursare în valoare de 600 de milioane de euro, deşi ar trebui să ajungem până la sfârşitul anului la aproape 3 miliarde de euro, pentru a evita pierderea de bani. În plus, avem două programe, cel de resurse umane şi cel de competitivitate economică, care sunt de facto blocate după transferul acestora la Ministerul Fondurilor Europene, nefiind transmisă la Bruxelles nicio cerere de rambursare.

În ceea ce priveşte reducerea fondurilor pentru proiectele de autostrăzi, Guvernul Ponta demonstrează că nu este interesat să facă investiţii pentru crearea locurilor de muncă, ci să direcţioneze banii către pomeni electorale şi către baronii locali. Anul acesta ne îndreptăm spre zero km de autostradă inauguraţi, după ce lucrările la autostrada Orăştie-Sibiu au fost oprite, iar pentru Nădlac - Arad abia a fost semnat contractul pentru lotul 2. Mai mult, chiar proiectele nou-începute sunt în impas, nici Lugoj-Deva loturile 2, 3 şi 4, nici Sebeş-Turda nefiind aprobate de Comisia Europeană. Întrucât termenele contractuale de finalizare pentru aceste autostrăzi sunt în 2016, riscul este ca România să piardă aproape un miliard de euro din fondurile europene pentru acest domeniu.

Tăierea cofinanţărilor proiectelor europene în prag de campanie electorală pentru direcţionarea lor către administraţiile locale este cusută cu aţă albă. Este incredibil cum, pentru guvernarea Ponta, căminele culturale şi sălile de sport sunt mai importante decât proiectele mari finanţate din fonduri europene nerambursabile. Pentru aceasta, este evident că ministrul Teodorovici nu mai are ce căuta în funcţia pe care o deţine, după ce a girat acest bilanţ negativ.

Domnul Marin Almăjanu:

"Guvernul Ponta 3 - «pentru unii mumă, pentru alţii ciumă»"

În timp ce persoanele cu handicap grav din România trebuie să se descurce cu o indemnizaţie lunară de doar 293 de lei, cele cu handicap accentuat cu şi mai puţin, şi anume cu 234 de lei, iar cei cu handicap mediu cu o sumă de-a dreptul mizeră, de numai 33,5 lei - aceste indemnizaţii acordate de Guvern fiind mai mult decât infime şi insuficiente pentru un trai decent -, Guvernul Ponta 3 direcţionează, chiar înainte de startul campaniei pentru alegerile prezidenţiale, către aleşii proprii şi către cei racolaţi prin inadmisibila OUG nr.55/2014, prin cea de-a doua rectificare bugetară din 2014, peste 1,16 miliarde lei, prin suplimentarea sumelor defalcate din TVA. La această sumă uriaşă dedicată primarilor PSD&aliaţii, se mai adaugă încă 1 miliard lei (prin PNDL) şi circa 100 de milioane lei pentru investiţii în cămine culturale şi săli de sport, şi acest lucru se întâmplă, culmea ironiei, prin tăierea cofinanţării fondurilor UE!

Astfel, bugetul Ministerului Dezvoltării Regionale si Administraţiei Publice, condus de domnul Liviu Dragnea, creşte, per sold, cu 575,2 milioane lei. Principalele influenţe se regăsesc însă la Programul Naţional de Dezvoltare Locală, prin care sunt finanţate proiectele autorităţilor locale, cu o alocare suplimentară de peste un miliard de lei, la Programul naţional de construcţii de interes public sau social, derulat prin Compania Naţională de Investiţii, cu un plus de 83,6 milioane lei, şi la achitarea primei de stat pentru economisire în domeniul locativ, restanţă aferentă depunerilor de anul trecut, cu 182,3 milioane lei.

Dacă tot există prin vistieria guvernamentală bani de cheltuit pe săli de sport şi cămine culturale, iar domnul prim-ministru Victor Ponta i-a dat undă verde domnului vicepremier Liviu Dragnea să repartizeze tocmai acum aceste sume uriaşe, în special traseiştilor colectaţi recent de către Coaliţia guvernamentală, mă întreb cum se poate ca aceiaşi guvernanţi să nu-şi pună problema cum reuşesc cei peste 250.000 de români cu handicap grav să supravieţuiască cu suma derizorie de numai 293 de lei pe lună?!

Având în vedere cele mai sus menţionate, oare ce explicaţie pertinentă ar putea avea Guvernul Ponta 3 pentru faptul că nu are nicio preocupare de a găsi sumele necesare asigurării unui trai decent pentru persoanele cu handicap, oameni aflaţi în suferinţă, însă, chiar şi atunci când face rectificări bugetare negative, găseşte cu uşurinţă fonduri pentru a-i răsplăti, într-un mod extrem de generos, pe cei ce le servesc interesele electorale şi pe cele de partid?!

Domnul Varol Amet:

"Sărbătoarea de Kurban Bayram în cultul musulman"

Sâmbătă, 4 octombrie, musulmanii din întreaga lume vor celebra Kurban Bayramul, numit şi Sărbătoare a Sacrificiului, una dintre cele mai semnificative sărbători din calendarul islamic. Kurban Bayramul în religia islamică are loc la finalul pelerinajului anual organizat la locurile sfinte din Arabia Saudită şi Mecca, acest pelerinaj desfăşurându-se după un ritual strict, reiterând modelul iniţiatic al Profetului Mohammed.

Tradiţia acestei sărbători îi obligă pe musulmani ca, în această perioadă, să sacrifice un animal, fie batal, oaie sau vită, iar după ce împart carnea în trei părţi egale trebuie să o dăruiască vecinilor, săracilor şi rudelor. După rugăciunile de la moschee, musulmanii merg la cimitir, unde aduc un omagiu rudelor decedate, urmând ca, ulterior, fiecare credincios cu situaţie materială bună să sacrifice un animal. În acelaşi timp, copiii merg cu colindul din casă în casă, sărutând cu respect mâinile celor mai în vârstă, iar gospodinele prepară dulciuri tradiţionale, baclavale şi sarailii. Pe durata celor patru zile de Kurban Bayram, credincioşii musulmani trebuie să dea dovadă de multă credinţă şi înţelegere faţă de Divinitate şi de semeni.

Anul acesta, Uniunea Democrată a Tătarilor Turco - Musulmani din România va lansa Campania "Kurban Bayram", prin care îşi propune să strângă fondurile necesare, în scopul donării acestora familiilor nevoiaşe ale comunităţii, considerându-se că fiecare musulman trebuie să aibă în zi de sărbătoare masa îmbelşugată. Fiecare familie nevoiaşă va primi un pachet ce va conţine carne şi produse alimentare pentru prepararea mâncărurilor tradiţionale de Bayram. Se doreşte ca fiecare membru al comunităţii să empatizeze cu această cauză nobilă şi să ne sprijine în campania binelui.

Totodată, pe această cale, vreau să le urez tuturor musulmanilor din România un Kurban Bayram fericit alături de cei dragi, sănătate, împliniri şi pace sufletească.

Doamna Ana Birchall:

"Măsuri de stopare a fenomenului brain drain"

Declaraţia politică se referă la un fenomen foarte răspândit odată cu procesul de globalizare, care afectează România şi viitorul acesteia, exodul creierelor sau aşa-numitul brain drain.

Migrarea creierelor (aşa-numitul "brain drain") este considerată o problemă extrem de importantă cu care se confruntă numeroase state în curs de dezvoltare, printre care şi România. Majoritatea studiilor efectuate pe această temă sugerează că fenomenul are două efecte negative distincte. "Contează dacă oamenii inteligenţi pleacă în număr aşa de mare? Pentru lumea luată ca întreg, este bine ca cei mai înţelepţi să îşi exercite abilităţile acolo unde obţin recompensa cea mai mare. Dar acest lucru nu este adevărat pentru ţările individuale care pierd o parte importantă din clasa de mijloc educată... Pe lângă pierderea producţiei potenţiale, adăugaţi pierderea fiscală cauzată de migraţie. Contribuabilii din ţările în dezvoltare au plătit pentru educaţia multora dintre cei care pleacă... Şi migraţia lasă în urmă mai puţini lucrători care să suporte costul îngrijirii celor vârstnici." (The Economist, Outward Bound (Special Report Emigration), 28 September 2002.)

Analiştii români preocupaţi de fenomenul emigraţiei, în special a forţei de muncă educată, ajung la o concluzie asemănătoare: "La nivelul societăţii, migraţia tinerilor români reprezintă o problemă importantă. Migraţia reprezintă o pierdere importantă pentru ţară, prin potenţialul intelectual, ştiinţific şi economic pe care îl reprezintă aceştia, şi prin pierderea investiţiei făcute în educarea lor." (Florian, R, "Migraţia tinerilor cercetători români", Ad Astra 3(2), 2004).

În momentul în care un tânăr pleacă în altă ţară, România pierde atât banii cheltuiţi cu educarea lui în anii de şcoală (iar aici discutăm de peste 1.000 euro pe an), cât şi veniturile viitoare pe care acesta ar fi putut să le genereze dacă ar fi rămas în ţară. Astfel, un calcul sumar arată că plecarea a doar 5-6.000 de tineri determină din start pierderi de circa 100 milioane euro, iar dacă adăugăm şi pierderile economice înregistrate pe termen lung ajungem la sume absolut uriaşe şi extrem de îngrijorătoare.

În acest context, vin în faţa dumneavoastră pentru a vă spune că este necesar să găsim soluţii pentru a ne conserva valorile, iar capitalul uman este cel mai de seamă dintre ele.

Nu putem rămâne indiferenţi la faptul că medicii, IT-iştii, inginerii şi alţi tineri bine pregătiţi aleg să nu se mai întoarcă de la studii sau să plece, urmând sfaturile nefericite ale unor politicieni ca Traian Băsescu. Ştim cu toţii derapajele domnului preşedinte care spunea că românii care muncesc în străinătate vor reveni în România "când va fi momentul", ca o trimitere la vorba românească ancestrală "când va fi să fie", rudă de gradul întâi cu "când o da Dumnezeu". De parcă vremurile bune sunt fenomene ale naturii, ca ploaia, curcubeul sau crivăţul, şi nu efecte ale unor decizii politice sănătoase!

Este de datoria noastră să creăm aici, acasă, toate condiţiile pentru ca aceşti tineri să nu mai fie nevoiţi să plece la sfârşitul studiilor pentru că nu găsesc un loc de muncă sau să fie determinaţi să se întoarcă, convinşi fiind că România are nevoie de ei. Salut pe această cale eforturile pe care Guvernul Ponta le face pentru crearea locurilor de muncă, facilităţile oferite pentru tinerii care vor să îşi deschidă o afacere în ţară, creşterea salariilor pentru medicii rezidenţi şi personalul medical, avantajele oferite tinerilor fermieri, angajarea tuturor absolvenţilor de şcoli militare imediat după terminarea studiilor, precum şi alte măsuri menite să valorifice imensul potenţial uman pe care îl are România.

Consider însă că ne revine şi fiecăruia dintre noi, politicienii din Parlamentul României, o responsabilitate faţă de acest exod al talentului românesc. Numai prin strategii coerente de creştere a nivelului de educaţie, de creare a unor noi locuri de muncă, de creştere a prestigiului României pe plan internaţional vom reuşi să ne convingem valorile că se pot realiza din punct de vedere personal şi profesional în ţara lor. Nu trebuie să fim nepăsători faţă de acest fenomen al migrării creierelor, pentru că cea mai de preţ avuţie a unei naţiuni este capitalul ei uman. Vom avea un viitor mai bun ca ţară şi ca popor numai dacă vom şti să ne preţuim valorile, atât cele trecute, cât şi cele viitoare şi dacă le vom crea toate condiţiile pentru a se împlini, personal şi profesional, aici, acasă.

Urmând exemplul altor state, cum este Israelul, putem dezvolta politici de atragere a celor care acum produc plus valoare în alte colţuri ale lumii, putem promova politici de conservare şi păstrare a capitalului uman autohton. Sunt convinsă, că prin reducerea fenomenului brain drain putem oferi un viitor mai bun copiilor noştri pe termen mediu şi României, ca stat, pe termen lung. Viitorul nostru depinde de capacitatea de a lucra împreună pentru generaţiile care vin, pentru a le crea condiţiile de a se afirma şi de a se simţi doriţi şi sprijiniţi acasă, în România. Numai trecând peste disputele mărunte şi interesele imediate, copiii noştri pot avea o şansă aici, în locul în care s-au născut, iar darurile făcute de Dumnezeu, prin ei să rodească în Grădina Maicii Domnului. Atunci când în joc este viitorul nostru, ca naţiune, este nevoie de o a doua Mare Unire a românilor!

Doamna Maria-Andreea Paul:

"Dezastrul execuţiei şi rectificării bugetare după primele opt luni confirmă incompetenţa lui Victor Ponta şi a guvernului său - investiţii în scădere, fonduri europene în pericol"

Execuţia bugetară din primele opt luni ale anului pune pe masă eşecurile la care este supusă România de guvernarea incompetentă PSD-Ponta. Cifrele făcute publice de Ministerul Finanţelor arată că investiţiile şi fondurile europene nu contează pentru Victor Ponta decât în faţa camerelor de luat vederi şi în studiourile de televiziune.

Investiţiile s-au redus cu peste 18% în primele opt luni din acest an, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Întrebarea firească este unde se duc banii plătiţi de români pentru cele 36 de taxe şi impozite ale lui Ponta. Sunt vizibile doar cheltuielile din banul public pentru campania electorală.

1. Sumele primite de la UE au crescut cu mai puţin de 3% în primele opt luni din acest an, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. România nu a absorbit două treimi, adică peste 20 de miliarde de euro, din banii europeni alocaţi pentru perioada 2007-2013 şi riscăm dezangajarea masivă a acestor bani. Aproape 40 miliarde de euro ne stau la dispoziţie în exerciţiul financiar 2014-2020, iar conducerea incapabilă a Guvernului PSD nu este în stare să facă un plan util pentru aceşti bani în interesul românilor.
2. Veniturile nefiscale au scăzut cu 3,3% în aceeaşi perioadă. Acestea sunt venituri care ar trebui să provină de la regiile publice, societăţile naţionale autonome, instituţiile publice, din amenzi şi comisioane sau din valorificarea bunurilor confiscate.
3. Veniturile din TVA sunt cu doar 1% mai mari decât anul trecut. Ruşinos este că Guvernul nu reuşeşte să capteze din TVA la bugetul statului majorarea consumului, care susţine creşterea economică.
4. Cheltuielile de personal au crescut cu 3,1% în primele opt luni din acest an, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, dar cetăţenii nu resimt niciun progres în materie de eficienţă sau de transparenţă a instituţiilor publice.

Cifrele ne arată, din nou, că incompetenţa premierului Ponta şi a guvernului pe care îl conduce are urmări directe asupra României, asupra nivelului de trai al românilor şi asupra mediului de afaceri. Faptul că Victor Ponta candidează la cea mai înaltă funcţie în stat arată că România este în pericol de a cocoţa incompetenţa şi impostura în fotoliul de la Palatul Cotroceni, ceea ce ar fi devastator pentru parcursul ţării.

Tabel 1. Execuţia bugetară 1 ianuarie - 31 august 2014

Sursa datelor: MFP, august 2014.

Doamna Maria-Andreea Paul:

"Transparentizarea informaţiilor privind achiziţiile publice şi obiectivele de investiţii ridică cele mai mari probleme Guvernului Ponta"

Niciodată nu a excelat PSD la transparenţa cheltuielilor publice. Guvernul anterior, din care PDL a făcut parte, a impus Strategia Naţională Anticorupţie 2012-2015, care a introdus prevederi clare şi termene pentru transparenţa cheltuielilor publice, nerespectate de actuala guvernare. Am făcut presiuni constante, prin interpelările parlamentare remise premierului României, pentru a scăpa de opacitate. Parţial lucrurile s-au îmbunătăţit. Transparentizarea informaţiilor privind achiziţiile publice şi obiectivele de investiţii ridică cele mai mari probleme Guvernului Ponta.

Vin alegerile, iar PSD nu ştie de unde să mai stoarcă bani pentru pomeni electorale. PSD uită să actualizeze datele privind achiziţiile şi plăţile efectuate, veniturile salariale sau obiectivele de investiţii, în cazul în care le au.

Banii publici, adică banii românilor, sunt controlaţi de către Guvernul Ponta, guvern care risipeşte banii publici, munciţi de noi, din taxele noastre, bani care ar trebui să se regăsească în investiţii, nu în baloane şi panseluţe.

În urma sesizărilor repetate, o parte dintre ministere au actualizat veniturile salariale ale angajaţilor, situaţia plăţilor efectuate, informaţiile privind achiziţiile publice şi obiectivele de investiţii. Cu toate acestea, există încă destule situaţii în care informaţiile fie nu sunt actualizate la zi, fie lipsesc.

- Mai multă transparenţă a cheltuielilor publice, mai puţină corupţie, un spor de creştere economică la data de 12.02.2013;

http://www.cameradeputatilor.ro/interpel/2013/i24B.pdf ;

http://www.cameradeputatilor.ro/interpel/2013/r24B.pdf

- Netransparenţa cheltuielilor publice la Ministerul Economiei la data de 07.10.2013;

http://www.cameradeputatilor.ro/interpel/2013/i2192A.pdf; http://www.cameradeputatilor.ro/interpel/2013/r2192A.pdf

- Transparenţa informaţiilor privind obiectivele de investiţii, achiziţiile publice, cheltuielile pentru personal şi cele pentru deplasări la data de 15.10.2013;

http://www.cameradeputatilor.ro/interpel/2013/i2313A.pdf;

http://www.cameradeputatilor.ro/interpel/2013/r2313A.pdf

- Transparenţa informaţiilor privind instituţiile publice la data de 16.12.2013 şi 27.11.2013

http://www.cameradeputatilor.ro/interpel/2013/i2849A.pdf

Concluzii:

1. Transparentizarea informaţiilor privind achiziţiile publice şi obiectivele de investiţii ridică cele mai mari probleme.
2. Datele privind achiziţiile publice nu sunt actualizate la zi la: Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, Ministerul Educaţiei Naţionale, Ministerul Justiţiei, Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice, Ministerul Sănătăţii.
3. Informaţii privind obiectivele de investiţii lipsesc cu desăvârşire de pe site-urile Ministerului Fondurilor Europene, Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, Ministerului Economiei, Ministerului Educaţiei Naţionale, Ministerului Finanţelor Publice, Ministerului Justiţiei, Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice, Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, Ministerului Sănătăţii, Ministerului Transporturilor, Ministerului Tineretului şi Sportului şi nu sunt actualizate la zi. La Ministerul Culturii pagina cu informaţii referitoare la achiziţiile publice şi obiectivele de investiţii este în construcţie.
4. Veniturile salariale nu sunt actualizate la zi la: Ministerul Fondurilor Europene, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul pentru Societatea Informaţională, Ministerul Culturii, Ministerul Educaţiei Naţionale, Ministerul Justiţiei, Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice, Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice.
5. Informaţiile privind plăţile efectuate nu sunt actualizate la zi la: Ministerul Fondurilor Europene, Ministerul Culturii, Ministerul Educaţiei Naţionale, Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice. La Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice sunt prezentate veniturile salariale aferente unei singure luni din acest an.

Doamna Maria-Andreea Paul:

"-7% la europeni, +7% la români. Ponta este campionul european la creşterea preţurilor la benzină şi motorină"

În UE preţul la carburanţi a scăzut cu 7% în ultimii doi ani şi jumătate. În România preţul a crescut cu 7% în aceeaşi perioadă. Cu Ponta la rezervor, România este campioana de neegalat a Europei la creşterea preţului carburanţilor. PSD a taxat şi suprataxat sărăcia românilor, însetat fiind după bani la bugetul public, cu care să îşi susţină campania electorală.

Europa scade acciza la carburant, România o măreşte. La o mie de litri de benzină sau motorină, românul scoate, astăzi, din buzunar, cu 100 de euro mai mult decât la începutul guvernării Ponta. În schimb, un european economiseşte circa 100 de euro la mia de litri.

În numele ACL, am depus un proiect de lege în Parlament pentru eliminarea aberantei supraaccize la carburanţi, pentru care cer suportul tuturor reprezentanţilor puterii. Totodată, am înaintat guvernului două interpelări pe tema creşterii accizei la carburanţi, iar răspunsul a fost că România are un preţ similar cu cel al Uniunii Europene. Încă o minciună marca PSD. Preţul la motorină este mai mare în România cu 5 cenţi decât media europeană.

După ce a făcut praf rezervorul românilor, acum Ponta vrea şi la volan. A dovedit că este un premier foarte, foarte slab, şi nu are cum fi un preşedinte bun.

Doamna Maria-Andreea Paul:

"Cinci tragedii ale educaţiei româneşti"

Vă prezint cele cinci tragedii ale educaţiei româneşti:

1. Educaţia a fost mereu cenuşăreasa bugetului, pentru că nu s-a înţeles şi asumat rolul formării aptitudinilor pentru dezvoltare. Ministrul Miclea a demisionat din acest motiv. Acum Ponta taie 16 milioane de lei de la educaţie şi cultură, prin rectificare bugetară, şi alimentează serviciile secrete, STS şi primăriile PSD. Cele mai reduse fonduri europene în anii următori sunt alocate pentru sectorul educaţiei, cercetării şi dezvoltării: mai puţin de 8% din finanţarea totală disponibilă pentru perioada 2014-2020.
2. Scandalul manualelor - pentru prima dată în 25 de ani copiii nu au avut manuale la clasa I şi a II-a. Motiv serios de demisie pentru orice ministru într-o ţară civilizată, dar nu şi pentru domnul Pricopie.
3. Ponta vede smartphone-uri în şcoală, eu văd lipsa hârtiei igienice. Nu se investeşte suficient în oameni şi în şcoli. Când se investeşte, risipa e mare. De pildă, microbuzele merg la primăriile PSD fără copii pe drumuri, cum e la Racşa, iar unde e nevoie cu adevărat de ele lipsesc, cum e la Bixad, căci e de altă culoare politică primăria, iar copiii merg kilometri buni pe jos. I-am semnalat problema personal ministrului. Şi-a notat-o. Credeţi că s-a întâmplat ceva? Gândul decidentului e, uneori, la marea sau mica "ciupeală". Igiena este o problemă în mult prea multe şcoli şi universităţi; copiii învaţă de prea multe ori în şcoli mizerabile, mai ales în mediul rural; sute de şcoli funcţionează în ţară fără autorizaţii; căutaţi, totuşi, hârtie igienică şi în şcoli şi universităţi din mediul urban şi veţi găsi mult prea rar.
4. Securitatea copiilor noştri nu este garantată în şcoală. Săptămâna trecută a mai murit un tânăr într-un accident favorizat de neglijenţa constructorilor şi a administratorilor şcolii. Drogurile continuă să fie o problemă în şcoli, mai ales în mediul urban.
5. Calitatea slabă a educaţiei este strâns legată de statutul social şi financiar al profesorilor şi, din nou, de politizarea sistemului de învăţământ până la asfixiere.

Avem nevoie de un dascăl şi un bun manager public în fruntea ţării, care înţelege că România va arăta peste 5, 10 sau 20 de ani exact aşa cum arată azi educaţia. Klaus Iohannis ar putea fi dascălul şi preşedintele care ştie că din sărăcie ieşim doar prin educaţie şi infrastructură. Restul vine de la sine, dacă avem această bază solidă.

Dreapta românească unită cheamă la implicare tinerii şi seniorii care nu vor să rămână captivi asistenţei sociale, bunicii care vor o viaţă demnă pentru ei, copiii şi nepoţii lor, aici, acasă, pe toţi cei care vor un preşedinte-arbitru, educat, civilizat, echilibrat şi corect, un preşedinte care să ofere şi să inspire respect.

Pe Klaus Iohannis l-am propus noi românilor la mitingul organizat de ACL sâmbătă în Piaţa Victoriei.

Domnul Andrei Dolineaschi:

"Sprijinirea capitalului românesc la export"

Odată cu relansarea economiei şi ieşirea din logica păguboasă a austerităţii şi adoptarea unor serii de măsuri pentru relaxarea fiscală, domeniul exporturilor a prins avânt. Spre sfârşitul anului trecut şi la începutul anului în curs, exporturile româneşti atingeau niveluri record. În octombrie 2013, exporturile au însumat 4,7 miliarde de euro, înregistrându-se o creştere de 12% faţă de luna octombrie a anului 2012.

Cu toate acestea, mediul de afaceri şi experţii financiari trag un semnal de alarmă privind prezenţa capitalului românesc la exporturi. Deşi anul trecut exporturile au atins cifra totală de 50 de miliarde de euro, o sumă infimă din acest total reprezintă capitalul românesc exportat. În acest moment, potrivit datelor statistice, doar două firme româneşti se află printre cei 100 cei mai activi exportatori. Astfel, nu mai puţin de 80% din capitalul exportat este străin.

Analizând toate aceste date, se profilează nevoia de a elabora şi implementa un plan, prin care capitalul românesc la export să fie sprijinit. Există numeroase firme româneşti care sunt competitive pe piaţa noastră, dar care trebuie să îşi dezvolte potenţialul de export şi pătrundere pe piaţa europeană şi, în cele din urmă, pe pieţele din întreaga lume.

De aceea, consider că este necesar ca instituţiile româneşti, sub umbrela unui parteneriat între Ministerul Economiei, Ministerul Finanţelor Publice şi Exim Bank, împreună cu experţi şi reprezentanţi ai mediului de afaceri, să elaboreze un plan integrat pentru stimularea exportului de capital românesc. O posibilă măsură ce ar putea fi integrată într-un asemenea plan ar fi ca exportatorii să beneficieze de plata TVA cu control ulterior, în aşa fel încât firmele şi companiile să îşi poată desfăşura activitatea fără a mai aştepta procesarea unor sume importante de către ANAF. Un alt punct de plecare îl reprezintă şi extinderea activităţii Exim Bank pentru susţinerea exporturilor, printr-un sistem de garanţii şi de asigurări.

Semnele bune din economie din ultimii ani ne îndeamnă să credem că firmele şi companiile româneşti devin din ce în ce mai competitive. Însă, cred că această competitivitate trebuie să se reflecte şi în creşterea capitalului românesc la export. Măsurile de stimulare nu pot fi discriminatorii, însă o mai mare atenţie către companiile româneşti poate avea un efect benefic pe termen mediu şi lung.

Domnul Andrei-Valentin Sava:

"Scoţienii au ales familia britanică, dând semnalul unităţii şi dincolo de graniţele Regatului Unit"

Referendumul privind independenţa Scoţiei a generat în acest an multe discuţii şi analogii mai mult sau mai puţin potrivite, dar rezultatul său a spulberat numeroase temeri şi a adus în prim-plan triumful unităţii într-un stat mai puternic.

La 10 zile de la aflarea rezultatelor, spiritele s-au calmat, teama de dezbinare s-a risipit, dezbaterile s-au mai domolit, iar încrâncenarea şi-a pierdut din sens. Scoţienii au ales familia britanică şi au dat semnalul unităţii şi dincolo de graniţele Regatului Unit.

Fără a ascunde temerile care au marcat ultimele zile dinaintea referendumului, dar având în vedere evoluţia sondajelor pe parcursul ultimelor luni, am putea spune că escaladările anterioare referendumului reprezintă avântul unui copil spre a lua viaţa în piept şi a tăia orice dependenţă de familia sa. Momentul zero, în schimb, 18 septembrie 2014, ne-a arătat încă o dată că indiferent de neînţelegeri şi ambiţii, familia este nucleul existenţei omeneşti, iar Regatul Unit arată ca o familie întărită şi mai solidă după disputele dintre membrii săi. Copilul şi-a cerut drepturile, dar tot el a ajuns la concluzia că rădăcinile de sute de ani nu pot fi rupte şi îngropate într-un moment de defulare.

Poporul scoţian s-a exprimat oferind un rezultat clar, de păstrare a celor patru naţiuni împreună. Poporul scoţian a respins desprinderea monetară, dezbinarea forţelor armate construite de secole, impunerea frontierelor de trecere, desprinderea de NATO şi îndepărtarea de UE. Sute de mii de scoţieni care lucrează şi trăiesc în diferite părţi ale Regatului Unit nu şi-au dorit să trăiască într-o ţară străină, ci doar într-o altă parte a familiei Regatului Unit. Viitorul Scoţiei, pe care ei însuşi l-au ales prin referendum, este alături de Marea Britanie, ca parte a unui stat puternic atât în Europa, cât şi la nivel mondial.

Faptul că scoţienii au trecut peste ambiţii personale atunci când au ales rămânerea în Regat sunt convins că nu reprezintă un act de laşitate, ci o conştientizare a greutăţii statutului său, ca parte a uneia din marile puteri ale lumii. Ambiţiile separatiste au fost copleşite de dorinţa de stabilitate economică şi oportunităţile pe care le oferă consolidarea unei naţiuni unite. În acelaşi timp, prezenţa la vot, o prezenţă istorică de 84,5%, nu doar legitimează un rezultat îmbrăţişat şi dincolo de graniţele Marii Britanii, ci este un exemplu de implicare civică, de preocupare politică şi de asumare a apartenenţei la structurile societăţii actuale.

Într-un moment în care în numeroase părţi ale Europei există germeni ai separatismului, şi fac aici referire la Ţara Bascilor şi Catalonia în Spania, Flandra în Ţările de Jos, Padania, şi Veneto în Italia, sau Corsica şi Bretania în Franţa, mesajul pe care Scoţia îl transmite bătrânului continent este mesajul viitorului, este mesajul care stă la baza constituirii Uniunii Europene şi este mesajul înţelegerii, al respectului şi al viziunii comune.

O dată în plus, Maria Britanie oferă un exemplu întregii Europe, printr-un referendum încuviinţat de ambele părţi, cu atât mai greu de digerat, în condiţiile unui context geopolitic tot mai imprevizibil, dublat de criza din Ucraina. Este de admirat decizia grea a Guvernului de la Londra de a permite scoţienilor să îşi decidă singuri soarta, cu toate avantajele şi dezavantajele sale. Pe de altă parte, nu ar trebui ca această decizie să stea drept precedent pentru orice voce care, sub inspiraţia momentului, proclamă dezbinarea şi desprinderea spre necunoscut.

Pentru că, inevitabil, referendumul Scoţiei asupra viitorului său a stârnit discuţii privind implicaţiile pe care poate să le aibă asupra ţării noastre, menţionez lipsa elementelor de similitudine cu situaţia din Transilvania, dar ţin să subliniez importanţa toleranţei, a înţelegerii şi puterea pe care o are unitatea oamenilor în sânul unei naţiuni. Interesele de bunăstare sunt aceleaşi pentru toată lumea, iar sorţii de izbândă sunt favorabili unei naţiuni susţinute de toţi membrii săi.

Într-o eră în care dinamica conexiunilor interumane este tot mai accentuată şi deschiderea la globalizare capătă valori uriaşe, refuz să cred că paradigma integrării europene, ca simbol al unităţii în diversitate, şi-a atins limitele politice, economice şi culturale. 18 septembrie 2014 trebuie să reprezinte un punct de turnură pentru toate popoarele lumii în căutarea liniştii, a păcii şi regăsirea dorinţei de convieţuire, dincolo de diferenţe etnice. Sper ca acest semnal venit dinspre Marea Britanie să stingă din dorinţele de secesiune şi să inspire la buna convieţuire nu doar între cetăţenii aceluiaşi stat, ci şi între state.

Domnul Radu Bogdan Ţîmpău:

"Guvernul Ponta a hotărât: investiţii ba, pomeni şi mită electorală, da"

Politica de investiţii a Cabinetului Ponta 3 a intrat de câteva luni în logica electorală.

Pentru premierul Victor Ponta şi echipa sa ministerială, actul de guvernare s-a transformat într-o pârghie ce deserveşte interesele clientelei politice şi prin care se ţintesc, în mod parşiv, categorii socio-profesionale vulnerabile, cu scopul de a le strânge voturile pentru prezidenţiabilul PSD.

Este un calcul pe termen scurt pentru PSD şi aliaţii săi guvernamentali, iar ce se dă acum cu o mână, va fi taxat cu două anul viitor.

Concentrat peste măsură pe obiectivul de a câştiga alegerile prezidenţiale din această toamnă, Guvernul a devenit agent electoral al candidatului Victor Ponta şi sacrifică investiţiile publice.

Astfel, o analiză realizată de către economiştii revistei "Capital" ne dezvăluie dimensiunea contraperformanţei guvernamentale. Investiţiile de la buget au fost tăiate cu circa 2,3 miliarde lei şi au fost cu o treime mai mici decât în primul semestru al anului trecut. Din acest motiv, s-au redus şi lucrările de construcţii cu 10%. Tăierea arbitrară a investiţiilor publice reprezintă cauza principală a intrării României în recesiune tehnică.

Prin ultima rectificare bugetară din acest an se adânceşte şi mai mult prăbuşirea economică, prefigurată după primul semestru. Se propun tăieri importante de fonduri din zone care ar fi trebuit susţinute.

Este un act de sabotaj naţional să diminuezi din cofinanţarea proiectelor care beneficiază de finanţări europene nerambursabile sau să tai fonduri alocate pentru mari proiecte de infrastructură, cu atât mai mult cu cât te pregăteşti să lansezi, după un an şi opt luni de întârzieri, un Masterplan General pe Transport.

În timp ce proiectele de infrastructură stagnează, cum este şi cazul lucrărilor la autostrada ce leagă Deva de Sibiu, fondurile guvernamentale sunt direcţionate spre zone care nu aduc valoare adăugată economiei româneşti.

Drept dovadă, Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România a devenit din cel mai mare furnizor de lucrări de infrastructură, o instituţie inertă, care plimbă hârtii şi care ţine fondurile blocate, fapt ce compromite dezvoltarea unui sector strategic, cum este cel al construcţiilor de drumuri.

În schimb, vedem amnistii fiscale adoptate recent printr-o serie de acte normative, precum şi măsura "electoratei", care au fost gândite pentru a-i crea un avantaj competitiv candidatului Victor Ponta şi nicidecum pentru a veni sincer în sprijinul categoriilor vizate.

O astfel de filosofie guvernamentală este periculoasă şi falimentară, deoarece creează mari dezechilibre în economie.

Guvernul Ponta nu generează proiecte de investiţii şi nu este în stare să le continue nici pe cele începute! Din păcate, nu reuşeşte să colecteze nici bani la buget, prin care să asigure continuitate pentru măsurile electorale luate.

Avalanşa de amnistii este doar o amăgire pe care premierul o serveşte cetăţenilor, vânzându-le iluzia de mai bine.

Am certitudinea că românii aşteaptă o cu totul altă abordare a problemelor cu care ne confruntăm.

Preocupările Cabinetului Ponta ar fi trebuit să vizeze cu totul alt gen de acţiuni.

Domnule Ponta, prin şirul lung de pomeni electorale încurajaţi nemunca, asta în timp ce economia are nevoie de politici active şi sustenabile, prin care să fie create noi locuri de muncă. Crearea de locuri de muncă a fost principala promisiune pentru care aţi fost votat.

Domnule Ponta, un ministru tânăr din Guvernul dumneavoastră, doamna Ioana Petrescu, ne explica, convinsă fiind că treaba Guvernului nu este să creeze locuri de muncă, deci în consecinţă nu creaţi nici măcar cadrul stimulativ pentru mediul de afaceri care să genereze apoi, în mod natural, aceste locuri de muncă.

Domnule Ponta, despre autostrăzi şi alte proiecte de infrastructură numai de bine, asta la nivel de declaraţii, pentru că realitatea din teren este îngrijorătoare. În acest an, nu a fost inaugurat niciun kilometru de autostradă, doar amânări şi promisiuni.

Domnule Ponta, investiţia în educaţia tinerilor acestei ţări se face tot cu măsuri populiste. În loc să promovaţi competiţia, îi demotivaţi pe cei performanţi şi le arătaţi că şi fără Bacalaureat se poate face o facultate în România. Cum putem oare, astfel, să ţinem în ţară elevii olimpici şi medaliaţi, dacă performanţa lor nu este recunoscută şi răsplătită? În aceste condiţii, exodul materiei tinere cenuşii spre ţări cu standarde înalte este iminent.

În concluzie, domnule Victor Ponta, aţi primit votul românilor ca să adoptaţi măsuri pentru crearea de noi locuri de muncă, nu pentru amnistii şi alte pomeni electorale.

Aţi primit votul românilor ca să acţionaţi pentru încurajarea investiţiilor publice, nu să tăiaţi fondurile bugetare şi să compromiteţi creşterea economică.

Aţi primit votul românilor ca să vă preocupaţi de creşterea competitivităţii pe piaţa muncii, nu de organizarea a trei sesiuni de bacalaureat pe an.

În schimb, asistăm la adoptarea unui set de măsuri populiste girate de un guvern pentru care servirea interesului personal al premierului Victor Ponta, de a deveni preşedintele acestei ţări, s-a transformat în prioritate guvernamentală zero.

Doamna Camelia Khraibani:

"De la inechitate social-economică, la instabilitate politică"

Inegalitatea socială, sărăcia şi imigraţia sunt preocupări comune ale tuturor guvernelor şi parlamentelor din lume. Se referă adesea la ele cele mai proeminente personalităţi ale momentului, aşa cum sunt Papa Francisc, preşedintele SUA, Barak Obama, sau preşedintele FMI, Christine Lagarde.

În acest sens, Papa Francisc a afirmat în mai multe rânduri că, citez, "inechitatea este rădăcina răului social". Ideea a fost reluată şi într-o discuţie cu preşedintele Obama, când acesta a vizitat Vaticanul. Pentru şefa FMI, inechitatea este sămânţa propriei distrugeri a sistemului capitalist şi a democraţiei.

Dar nu inechitatea în sine este cel mai preocupant aspect, ci faptul că aceasta generează instabilitate socială şi politică. Mi-am pus această problemă în ultimele luni, de când în vecinătatea României s-a iscat, mai întâi, instabilitatea internă şi apoi războiul atipic din Ucraina. Am văzut mulţi analişti şi am auzit multe explicaţii ale evenimentelor care au cuprins ţara vecină. Nu sunt specialist în astfel de analize, dar potrivit concepţiei mele despre justiţia socială şi egalitatea de şanse, am ajuns să cred că principala cauză de fond a instabilităţii politice din Ucraina şi de oriunde în altă parte constă în marile inechităţi dintre oameni. Se ştia mai demult despre miliardarii ucraineni şi de sărăcia în care trăia o mare parte a vecinilor noştri, dar clasa politică nu a luat măsurile care s-ar fi impus la timpul potrivit.

Imigraţia este tot o consecinţă a inechităţii şi a sărăciei dintr-o mare parte a lumii.

Săptămâna trecută lideri din toată lumea au discutat la ONU, printre altele, despre violenţa şi terorismul internaţional. Nu ştiu dacă şi-au spus şi ceva despre inechitatea din şi dintre popoare, fenomen care este un factor favorizant al unor astfel de politici şi evenimente criminale, intolerabile. Desigur şi în materie de terorism sunt specialişti care pot da o explicaţie cuprinzătoare şi oferi soluţii de combatere. Însă, în virtutea aceleiaşi convingeri de care vorbeam mai sus, cred că atâta timp cât nu se va acţiona eficient şi în direcţia reducerii marilor inechităţi şi a sărăciei din fiecare comunitate, din fiecare societate şi pe plan internaţional rămâne totdeauna un loc tocmai pregătit pe care se vor ridica astfel de forţe malefice, cu un potenţial distructiv din ce în ce mai mare. Mai cred că tot acesta este şi terenul pe care îl speculează şi pe care se afirmă o serie de mişcări şi partide populiste, naţionaliste, separatiste şi antidemocratice. S-a văzut aceasta şi la alegerile pentru Parlamentul European. La toate soluţiile agreate pentru a lupta cu finalitate pe termen lung contra acestor politici, forţe sociale şi acţiuni violente şi pentru a preîntâmpina producerea lor trebuie să avem în vedere ceea ce a fost identificat ca rădăcina răului social, marile inechităţi sociale.

În final, vă invit să constataţi că actuala guvernare a acţionat, a luat măsuri eficiente pe direcţia reducerii inechităţii şi pentru a ajuta semenii noştri cei mai vulnerabili. Aceasta este, de altfel, şi explicaţia pentru care ne bucurăm în ţară de stabilitate socială şi politică, iar PSD şi premierul Victor Ponta se bucură de cea mai mare încredere din partea publicului, a electoratului român.

Doamna Camelia Khraibani:

"Măsuri sociale ţintite şi cu impact benefic"

Săptămâna trecută au fost adoptate câteva decizii şi acţiuni ale autorităţilor publice, cu efecte benefice asupra climatului social din ţara noastră. Pentru că ele au trecut mai puţin comentate în mass-media, mi-am propus să le reamintesc, pentru o mai bună înţelegere şi aplicare în practică.

În primul rând, apreciez şi de data aceasta că s-a făcut un lucru firesc şi necesar prin îmbunătăţirea legislaţiei privind apărarea drepturilor copilului. Modificarea Legii nr.272/2004 (articolul 64) oferă celor peste 700 de copii, cu vârsta între doi şi trei ani, care în prezent sunt instituţionalizaţi, şansa de a fi crescuţi într-un mediu familial. Acest lucru se realizează prin interzicerea instituţionalizării copiilor cu vârsta de până la trei ani, ceea ce este în acord atât cu studiile care s-au făcut în materie, cât şi cu posibilităţile de care ţara noastră dispune la această dată. Astfel, copiii mai mici de trei ani se pot bucura de plasament exclusiv în familia extinsă, substitutivă sau la asistentul maternal.

Astfel de studii asupra copiilor vulnerabili au constatat că minorii care îşi petrec primii trei ani din viaţă în regim instituţional ajung să aibă deficienţe mai grave decât copiii crescuţi într-o familie privind dezvoltarea intelectuală, de ataşament faţă de ceilalţi semeni şi de comunicare, deficienţe care îi pot urmări toată viaţa. În aceste condiţii, putem considera că plasarea copiilor abandonaţi în serviciile familiale constituie o investiţie în dezvoltarea normală a copiilor.

Această măsură este apreciată şi de către UNICEF, care afirmă că revizuirea legii transmite un mesaj puternic, potrivit căruia, copiii sunt o prioritate şi România continuă să fie una dintre ţările lidere în regiune, în ceea ce priveşte implementarea de reforme cheie pentru copiii vulnerabili.

Totodată, sunt de acord cu apelul acestei organizaţii privind creşterea investiţiilor în servicii sociale la nivel local, pentru a preveni separarea inutilă a copiilor de familiile lor. Pe baza experienţei internaţionale şi locale, ne spune comunicatul UNICEF, există evidenţe care arată că un asistent social în fiecare comunitate, adesea împreună cu un asistent medical şi un mediator şcolar, contribuie la realizarea drepturilor copiilor la mediu familial, educaţie şi sănătate.

Tot în sensul unor măsuri sociale care ocrotesc drepturile copiilor şi adolescenţilor aş încadra şi ordinul ministrului educaţiei naţionale, adoptat la începutul acestui an şcolar, de acordarea de burse de studiu pentru un număr de 565 de elevi de liceu de origine etnică română. Aceştia provin din Albania, Republica Moldova, Ucraina, Iordania, Siria, Serbia şi Statele Unite ale Americii.

Elevii vor învăţa, din anul şcolar 2014-2015, în liceele din România, la oricare dintre specializările celor trei profiluri: teoretic, vocaţional şi tehnologic. Ordinul prevede ca instituţiile de învăţământ preuniversitar în care aceşti elevi studiază să transmită MEN, la finalul fiecărui an şcolar, situaţia bursierilor şcolarizaţi.

Iată că ţara noastră, prin posibilităţile sale, încă modeste, are grijă, adoptă acte normative şi alocă resurse pentru ocrotirea drepturilor copiilor şi tinerilor români din ţară şi din afara graniţelor sale.

Doamna Eleonora-Carmen Hărău:

Sâmbătă, 27 septembrie a.c., în faţa câtorva zeci de mii de cetăţeni prezenţi în Piaţa Victoriei, candidatul ACL pentru preşedinţia României, domnul Klaus Iohannis, a anunţat sinteza viziunii sale politice pentru următorii 10 ani: "România lucrului bine făcut"

Sloganul prezidenţiabilului ACL, explicat pe larg, două zile mai târziu, în Palatul Parlamentului, de către viitorul preşedinte al României, dă direcţia de acţiune politică a reconstrucţiei naţionale, pe coordonatele profesionalismului, ale competenţei oneste, ale faptelor care exclud vorbăria sterilă, circul politic şi mediatic.

În România lucrului bine făcut, fiecare individ ajunge să înţeleagă că munca lui serioasă şi conştiincioasă este valorizată de un stat naţional curăţat de corupţie şi de corupţi, printr-o justiţie neaservită politic, liberă să-şi îndeplinească funcţia socială. Orice român poate, în aceste condiţii, să beneficieze de rezultatele muncii lui, construindu-şi destinul propriu, fără a sta la mila statului, din ce în ce mai neputincios şi mai sărac.

România lucrului bine făcut nu poate fi construită decât de către un preşedinte cu orientare occidentală şi de către o clasă politică pe măsură, reformată prin mobilizarea în politica "mare" a unor oameni valoroşi, care, la fel ca domnul Klaus Iohannis, au performat în activitatea lor profesională.

România lucrului bine făcut va fi o ţară respectată în Uniunea Europeană, deoarece îşi va respecta toate angajamentele internaţionale, iar cetăţenii ei vor lucra la fel de conştiincios în ţară şi în străinătate, clădind, împreună cu preşedintele lor, "o ţară, ca afară"!

Abia atunci când românii vor avea, după exemplul dat de preşedinte, mândria lucrului bun care le lasă din mâini sau din minte, în economie, în politică, la catedră sau în spitale, pe băncile şcolilor de toate gradele, în instituţiile locale şi centrale etc., se poate vorbi despre o autentică mândrie de a fi român.

Opţiunea pentru candidatul ACL la preşedinţie echivalează cu decizia ca, în următorul deceniu, să trăim în România lucrului bine făcut!

Doamna Eleonora-Carmen Hărău:

"«Taxa pe stâlp» este aplicată antieconomic şi antinaţional"

În timp ce, săptămâna trecută, în Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a Camerei Deputaţilor, opoziţia liberală reuşea, cu mare dificultate, să-i convingă pe colegii din arcul guvernamental că nivelul de 1,5% a "taxei pe stâlp" este mult prea mare, reprezentanţii companiei Exxon erau mult mai convingători, se pare, la discuţiile pe care le-au avut cu premierul Victor-Viorel Ponta, în timpul vizitei pe care acesta a făcut-o în SUA.

Prin urmare, aflăm că, în cursul acestei săptămâni, proaspătul întors din SUA, premierul României, pretinde, în şedinţa de guvern, reluarea discuţiilor legate de taxa pe stâlp. Din câte aflăm, pe surse, (căci transparenţa guvernării Ponta este inadmisibil de opacă) se pune la cale, nimic altceva, decât exonerarea de la plata "taxei pe stâlp" a giganţilor multinaţionali Exxon şi Lukoil, care deţin sonde petroliere pe platforma Mării Negre. Primii sunt americani şi, se vede treaba, ei au fost negociatorii care l-au lămurit pe primul-ministru. În bună regulă nondiscriminatorie, profită însă şi ruşii de la Lukoil!

Despre discriminarea la care este supus agentul economic autohton, guvernanţilor nu le pasă. Insistenţa mea şi a colegilor mei de a exonera de la plata acestei taxe construcţiile speciale din agricultură (sere, hambare şi altele asemenea), pentru a sprijini agenţii economici din agricultură să devină capabili să-i hrănească pe români, s-a izbit ca de un zid. Reprezentanţilor puterii le plac, se pare, extrem de mult merele din Slovenia, castraveciorii bulgăreşti, roşiile spaniole, morcovii turceşti sau fasolea uscată din Egipt!? Ministerul Finanţelor a invocat dificultăţi de ordin metodologic, deputaţii din arcul puterii au invocat nevoia de a alimenta bugetul... Şi s-a tranşat prin vot: pentru români nu se poate! Se pare însă că se poate pentru americani... şi pentru ruşi! Iar noi, parlamentarii români, am contribuit şi de această dată să crească importul de produse agricole, în dauna României.

Se mai miră cineva, în condiţiile unor asemenea discriminări, că 4 milioane de români "şi-au luat lumea în cap", renunţând să trăiască în ţara lor?!

Doamna Elena Cătălina Ştefănescu:

"Corectarea Legii pensiilor pentru acordarea majorărilor la grupele I şi a II-a"

Numeroasele modificări şi amendamente aduse la Legea pensiilor de-a lungul anilor au creat situaţii incerte şi confuzii în aplicarea legislaţiei la nivelul caselor de pensii judeţene. În acest moment, aceleaşi articole de lege sunt aplicate în mod diferit în judeţele ţării, ceea ce creează inegalităţi şi nedreptăţi în rândul pensionarilor.

Un astfel de caz mi-a fost adus la cunoştinţă spre finalul ultimei sesiuni parlamentare de către pensionarii Asociaţiei Dreptate şi Adevăr din Turnu-Măgurele, pensionari ce au muncit în condiţii deosebit de grele la Combinatul chimic din oraş. Astfel, persoanele încadrate în grupele I şi a II-a de muncă, care şi-au primit dreptul la pensionare în perioada 1 iulie 1977 - 31 martie 2001, în baza Legii nr.3/1977 susţin că, în prezent, nu primesc beneficiile acordate prin noua lege a pensiilor, Legea nr.263/2010.

Conform noii Legi a pensiilor nr. 263/2010, persoanele care au lucrat în condiţii speciale sau deosebite de muncă au dreptul la o majorare de 25%, respectiv 50% a punctajului anual pe baza căruia se calculează pensiile. Până în prezent, însă, casele de pensii nu au acordat aceste majorări, pe considerentul că persoanele din grupa I şi a II-a s-au pensionat în baza unor prevederi legale speciale. Cu toate acestea, mai multe decizii judecătoreşti, reunite sub decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, dau dreptate pensionarilor în cauză, întrucât Legea nr.3/1977 nu este una specială, ci generală.

În consecinţă, în urma discuţiilor cu membrii Asociaţiei pensionarilor din Turnu-Măgurele, dar şi cu factori din cadrul Ministerului Muncii, am început lucrul la un proiect de lege ce are ca scop corectarea acestor anomalii legislative.

De aceea, vă solicit sprijinul şi expertiza pe această cale, pentru a avansa un proiect necesar, complet şi corect, care să vină în întâmpinarea problemelor pensionarilor care îşi pierd ani de zile prin tribunale pentru a-şi câştiga drepturile.

Domnul Nicolae-Ciprian Nica:

România are nevoie de creştere economică, dar şi de combaterea activă a sărăciei, de creşterea nivelului de trai pentru toţi românii, de investiţii pentru reducerea diferenţelor de dezvoltare între regiuni şi între diversele categorii sociale. România nu poate progresa cu adevărat, câtă vreme aproape jumătate din populaţia sa se luptă cu sărăcia, iar foarte mulţi români sunt departe de un nivel de trai decent.

Prea mult timp, milioane de români au fost ţinta unor politici de austeritate aplicate prost în perioada 2010 - 2012. Cred că sărăcia a fost cea mai mare nedreptate care i s-a putut întâmpla acestui popor, însă de doi ani de zile lucrurile merg într-o direcţie bună şi sunt ferm convins că lucrurile vor progresa şi mai mult din decembrie 2014.

De ce spun acest lucru? Ieri, Institutul Naţional de Statistică a dat publicităţii un raport din care reiese că rata de ocupare a populaţiei cu vârste cuprinse între 15 şi 64 de ani a ajuns la 61,2% în cel de-al doilea trimestru din 2014, în creştere cu 1,7 puncte procentuale faţă de trimestrul anterior. Printre motive se numără scăderea şomajului, dar şi a numărului de locuitori, fapt ce a dus la îmbunătăţirea situaţiei pieţei muncii.

Cu alte cuvinte, a crescut numărul angajărilor în România, iar piaţa înregistrează o creştere a cererii, ceea ce a dus la o scădere a ratei şomajului de la 7,2% în primul trimestru la 6,7% în al doilea trimestru. Ceea ce este şi mai îmbucurător e faptul că a crescut şi rata de ocupare în rândul tinerilor cu vârste cuprinse între 15 şi 24 de ani, la 21,8%.

Scăderea şomajului este dovada construirii unei economii sănătoase, o economie pe care Guvernul Victor Ponta şi-a dorit-o şi a susţinut-o.

România este, aşadar, pe o pantă ascendentă. Conform ţintei stabilite în contextul Strategiei Europa 2020, România trebuie să ajungă în următorii şase ani la o rată de ocupare a populaţiei cu vârste cuprinse între 20 şi 64 de ani de 70%, iar în prezent procentul este de 66%, fapt ce demonstrează că ţara noastră este pe drumul cel bun.

Doamna Claudia Boghicevici:

"Rectificarea bugetară - un nou tun pe care guvernarea Ponta îl dă în beneficiul baronilor PSD şi în defavoarea românilor"

Guvernul taie, prin a doua rectificare bugetară din acest an, aproape 4 miliarde lei (circa 900 de milioane euro) din cheltuielile bugetului de stat, prin care sunt cofinanţate proiecte care beneficiază de fonduri externe nerambursabile postaderare, din care peste un miliard lei de la autostrăzi.

Cheltuielile bugetului de stat vor fi diminuate, pe sold, cu 1,6 miliarde lei, cu o creştere la transferuri între unităţi ale administraţiei publice (2,4 miliarde lei), bunuri şi servicii (282,9 milioane lei), subvenţii (212,3 milioane lei), capital (202,3 milioane lei) şi fondurile de rezervă (500 milioane lei) şi scădere la capitolul privind dobânzile (557,3 milioane lei), proiecte cu finanţare din fonduri externe nerambursabile postaderare (3,9 miliarde lei), asistenţa socială (223,5 milioane lei), programele cu finanţare rambursabilă (404,7 milioane lei).

Din cele 3,9 miliarde lei luate de la proiectele cu fonduri UE, peste un miliard de lei va fi tăiat de la Secretariatul General al Guvernului, care gestionează, prin Departamentul pentru Proiecte de Infrastructură şi Investiţii Străine, marile proiecte de infrastructură, în principal construcţia de autostrăzi.

Principalele venituri ale bugetului de stat, majorate în urma rectificării, sunt impozitul pe profit (190,5 milioane lei) şi impozite şi taxe pe proprietate (19,7 milioane lei).

Veniturile bugetului general consolidat sunt diminuate, pe sold, cu 1,4 miliarde lei, cheltuielile bugetare sunt reduse, tot pe sold, cu 1,4 miliarde lei, iar deficitul bugetului general consolidat scade cu 48 milioane lei, de la 14.760,0 milioane lei la 14.712,0 milioane lei, menţinându-se ca pondere în PIB la 2,2%.

Această rectificare nu este decât un nou tun pe care guvernarea Ponta îl dă în beneficiul baronilor PSD şi în defavoarea românilor.

Cifrele prezentate la această rectificare arată din start că bugetul public sărăceşte, că toate avertismentele opoziţiei ACL privind eşecul politicilor de suprataxare ale actualului guvern se adeveresc, din păcate. Astfel, pe partea de venituri la bugetul de stat lipsesc 1,47 miliarde de lei, adică peste 300 de milioane de euro pierduţi prin politici dezastruoase de către actualul guvern. Tăierea acestor 300 milioane de euro din fondurile care ar fi putut merge la infrastructură, sănătate sau educaţie arată falimentul unei politici economice de stânga, care nu este capabilă să producă valoare adăugată.

În acelaşi timp, vorbim de o rectificare strict electorală, pentru că Guvernul Ponta repetă aceleaşi greşeli ca cele ale Guvernului Tăriceanu, greşeli care ne-au dus în prăpastia din 2009-2011. În 2008 Tăriceanu a alocat miliarde de lei administraţiilor locale pentru tot felul de cheltuieli electorale, a ajuns inclusiv să irosească toate resursele din Fondul Naţional de Dezvoltare, clădit din greu din sumele obţinute din privatizări. Acum, deşi economia este în recesiune tehnică, deşi bugetul este pe ducă, cu venituri în minus, Guvernul Ponta nu alocă fonduri suplimentare în domeniile care pot genera locuri de muncă, cum sunt infrastructura şi proiectele din fonduri europene, în schimb virează 2 miliarde de lei, peste 450 milioane euro baronilor locali PSD. Este o ticăloşie fără margini, un mod primitiv de a gândi economia unei ţări care anul viitor are toate şansele să intre din nou în criză, sub conducerea actualului guvern.

Cireaşa de pe tort este, fără îndoială, tăierea a aproape 1 miliard de euro din sumele prin care trebuia să cofinanţăm proiectele din fonduri europene. Cu alte cuvinte, deşi sumele de la UE vin gratis, actualul guvern preferă să le refuze, din simplul considerent că ele nu pot fi fraudate şi că nu pot aduce voturi instant pentru alegerile prezidenţiale din noiembrie. Aceasta este politica dispreţului, pe care Guvernul Ponta o oferă românilor: amanetarea viitorului pentru voturile din noiembrie!

Mai trebuie precizat că, pentru satisfacerea poftelor baronilor locali PSD, Guvernul Ponta taie fonduri inclusiv de la sănătate (265 milioane lei) şi de la educaţie (5,5 milioane lei), în condiţiile în care de la educaţie oricum au tăiat, prin privarea elevilor de clasa I şi a II-a de manuale în acest nou an şcolar. În plus, Guvernul Ponta taie şi de la agricultură peste 1 miliard de lei, deşi ştim în ce situaţie grea sunt românii de la sate.

Doamna Claudia Boghicevici:

"Întâi octombrie - Ziua Internaţională a Persoanelor Vârstnice"

Începând cu anul 1990, pe 1 octombrie sărbătorim Ziua Internaţională a Persoanelor Vârstnice. Este o zi specială, în care trebuie să fim recunoscători şi să adresăm mulţumiri tuturor celor care, prin înţelepciunea lor, ne-au fost alături şi ne-au călăuzit în viaţă. Vârsta înseamnă, înainte de toate, înţelepciune şi o nepreţuită experienţă de viaţă. Înseamnă să creezi modele pentru generaţiile viitoare şi să-i poţi îndruma pe ceilalţi prin sfaturi şi exemple personale. Am tot respectul pentru persoanele vârstnice din această ţară şi cred cu tărie că trebuie să le fim recunoscători pentru tot ce au făcut pentru noi, cei mai tineri. Iar această preţuire trebuie arătată în orice zi a anului, în orice moment în care ne aducem aminte de vorbele lor de duh şi, mai ales, când beneficiem de munca depusă de ei, într-un efort continuu de solidaritate între generaţii.

Sigur, de prea multe ori, seniorii noştri sunt consideraţi de mulţi politicieni simpli potenţiali votanţi, doar ca actori principali ai piesei electorale pe care unele partide o tot joacă de ani buni de zile. De prea puţine ori, însă, eforturile şi preocupările politicienilor merg înspre găsirea unor soluţii sustenabile pentru sistemele noastre de pensii, astfel încât pensionarii să primească preţuirea şi respectul, meritate în urma muncii depuse de-a lungul vieţii.

În ultimii cinci ani de zile, de la izbucnirea crizei economice care a obligat fiecare ţară să adopte măsuri de echilibrare bugetară fără precedent, propaganda deşănţată din jurul actualului principal partid de guvernământ a încercat, cu mult succes din păcate, să îi învrăjbească pe pensionari împotriva oricărei tentative de reformare a unui sistem putred şi ineficient. Astfel s-a ajuns la promovarea unui discurs al urii în spaţiul public şi la propagarea unor mesaje care au dezbinat societatea şi au afectat solidaritatea între generaţii. Criza economică a fost un moment crucial pentru ţara noastră, un test al unităţii şi solidarităţii, pe care nu toţi l-au trecut însă. La patru ani de la acele momente tulburi, ţara este stabilizată macroeconomic, iar pensionarii au devenit principalii beneficiari ai cadrului legal adoptat în acea perioadă, dacă ne gândim doar la indexarea anuală a pensiilor conform Legii nr.263/2010.

Cred că acele momente ar trebui să servească drept lecţie pentru toţi politicienii de bună-credinţă. Sunt admise multe lucruri în jocul electoral, se acceptă destule compromisuri, dar nu şi cele care aduc atingere nevoii de unitate şi solidaritate între generaţiile acestei ţări. Pensionarii de astăzi sunt tinerii de ieri, care au muncit pentru această ţară, la fel cum tinerii care muncesc din greu astăzi vor fi, la rândul lor, pensionarii de mâine. Trebuie să fim împreună şi la bine şi la greu, trebuie să îi preţuim pe toţi cei care muncesc sau au muncit pentru România, în egală măsură.

De Ziua Internaţională a Persoanelor Vârstnice fac un apel la dumneavoastră, să depăşim obstacolele politice care ne separă în acţiunile noastre parlamentare şi să adoptăm o atitudine de respect şi recunoştinţă faţă de seniorii noştri dragi.

Domnul Constantin Adăscăliţei:

"Guvernul Victor Ponta plăteşte la timp subvenţiile agricole"

Producţia agricolă a anului 2014 a fost una peste medie, însă mecanismul bursei internaţionale a cerealelor a făcut ca preţurile să fie cu până la 20% mai mici faţă de anul trecut.

Aceeaşi situaţie s-a petrecut şi în 2013 când România a înregistrat producţii record la grâu (7,4 milioane tone), rapiţă şi floarea-soarelui, însă preţul oferit de marii achizitori a lăsat doar o marjă minimă de profit pentru producători.

Statisticile arată exporturi de cereale în 2013 de peste 900 milioane euro, marea parte în sezonul de producţie, în timp ce preţul grâului a fluctuat de la 130, la 220 euro pe bursă, în sezonul rece.

Este de înţeles de ce anul acesta producătorii sunt nevoiţi să-şi stocheze marfa, datorită preţului mic, în speranţa creşterii acestuia în preajma lunilor de iarna. În acest context, aceşti fermieri au mare nevoie de lichidităţi pentru demararea lucrărilor agricole de toamnă.

Prima tranşă a subvenţiei de suprafaţă, în cuantum de 79 euro, va fi virată producătorilor prin centrele judeţene APIA, la mijlocul lunii octombrie. Această plată reprezintă un avans pentru cei care au depus cererile în primăvara anului curent, dintr-un total de aproape 170 euro/hectar, care reprezintă valoarea integrală.

De asemenea, o veste bună pentru fermieri - statul le va subvenţiona creşterea accizei la motorină, măsura urmând a fi implementată printr-o hotărâre de guvern.

Este al doilea an în care guvernul şi conducerea Ministerului Agriculturii au avut grijă ca mecanismele de obţinere a subvenţiilor să funcţioneze optim, subvenţia să fie dată la timp, iar acest lucru demonstrează faptul că PSD şi partenerii săi tratează cum trebuie sectorul strategic al agriculturii.

Domnul Constantin Avram:

"Pericolul dezechilibrului economic şi militar este evident"

Se apropie, rapid, alegerile prezidenţiale din noiembrie şi tensiunea electorală este în continuă creştere. S-au depus candidaturile, previzibile de altfel, se fac cercetări sociologice, preşedintele sprijină "pe faţă" candidatura Elenei Udrea, partidul fostului premier Tăriceanu nu a fost, încă, înregistrat la Tribunalul Bucureşti, Ioan Ghişe a ieşit din cursă, deşi merita această şansă, iar Guvernul României a adoptat OUG nr. 55/2014, care dă şansa aleşilor locali să migreze la ce partid doresc.

Deci, remarcăm cu toţii că, e tevatură mare, în vederea alegerilor prezidenţiale, dar se poate observa uşor că, simultan, ne-a scăzut tuturor atenţia asupra iniţiativei legislative a UDMR (aceea de autonomie teritorială a aşa-zisului "ţinut secuiesc...") dar, şi asupra situaţiei din estul Ucrainei, care se deteriorează pe zi ce trece, în ciuda succesivelor acorduri de încetare a focului şi a intensificării eforturilor diplomatice ucrainene, de a deveni membru NATO.

Pe fondul acestor evenimente interne, dar şi externe, autorităţile române ar trebui să aibă în vedere o intensificare, sub motive electorale, a activităţilor extremiste ale adepţilor JÖBBYK, activităţi ce ar putea, foarte uşor, să tulbure campania electorală prezidenţială. Şi va trebui să luăm în serios gestul premierului ungur Victor Orban, de a împiedica livrarea de gaze către Ucraina, pentru că, este din ce în ce mai clar, pentru toată Europa, faptul că ceardaşul lansat de Victor Orban, începe să semene cu cazaciocul rusesc.

Diplomaţiile occidentale, dacă nu au remarcat încă acest fapt, au serioase probleme de percepţie al cursului evenimentelor din Ucraina şi din Ardealul românesc. Sau aceste evenimente nu prea interesează statele occidentale, în frunte cu Germania, membre fondatoare ale Uniunii Europene care, totuşi, nu au avut nicio reacţie la criticile premierului ungar Victor Orban, aduse politicii europene, a sancţiunilor economice care vizează Rusia.

Totuşi, Rusia "joacă foarte bine cartea" livrării gazelor naturale, acum în prag de iarnă, dispunând, este adevărat, de diplomaţi de excepţie care apără cu ardoare poziţia mondială a acestei mari superputeri globale. Iar pe fondul angajării Statelor Unite ale Americii pe un nou front al aşa-zisului "stat islamic", în Siria şi Irak, ce au impus lovituri aeriene americane, ne face să credem că situaţia internaţională se complică. În acest moment, recenta vizită a premierului Ponta în China, ne-ar putea da speranţa unor evoluţii pozitive a situaţiei create în zona Mării Negre, ca urmare a alăturării Republicii Moldova de Uniunea Europeană. Este o mutare de şah foarte bună, pentru că, ştim foarte bine, China, o altă superputere mondială, are şi interese geostrategice, nu numai interese economice.

Nu ştiu ce am mai putea face noi, românii, în situaţia în care, cel puţin ipotetic, interesele geostrategice ale Rusiei ar deveni convergente cu cele ale Chinei, situaţie în care, firavul echilibru economic şi militar al planetei, ar fi serios zdruncinat, iar ca rezultat imediat am putea constata, printre altele, şi modificarea frontierelor statelor, inclusiv ale celor din UE.

S-ar putea să nu fie cazul să ne alarmăm, dar proverbul românesc cu "suflatul şi-n iaurt", devine tot mai actual. Acestea sunt motivele pentru care atenţia diplomaţiei româneşti nu trebuie să fie concentrată pe campania electorală prezidenţială internă, ci exclusiv pe evoluţia evenimentelor din zona Mării Negre, dar şi a celor de ordin global, pentru ca România să nu devină monedă de schimb între marile puteri ale lumii. Asta pentru că, ştim cu toţii, că nu mai avem în diplomaţia românească "sclipirile unui diplomat de excepţie, cum a fost Nicolae Titulescu"... Era de dorit aşa ceva, dar trebuie să ne mulţumim cu ce avem şi să acordăm încrederea necesară corpului diplomatic al României!

Domnul Constantin Avram:

"Revizionismul teritorial - izvor de creştere a tensiunilor între statele lumii"

Zilele trecute mi-a atras atenţia o ştire difuzată pe burtiera emisiunilor de ştiri al câtorva posturi de televiziune, potrivit căreia, între SUA şi Ungaria au apărut tensiuni diplomatice şi m-am întrebat cam despre ce anume poate fi vorba!? La începutul anilor ’80 - ’90, o astfel de ştire ar fi stârnit râsul, pentru că, este bine cunoscut ajutorul acordat de americani polonezilor şi ungurilor care manifestau, la acele timpuri, o apropiere evidentă de statele democratice occidentale. Această ştire a fost însoţită de o alta, care ne informa că Rusia pregăteşte o reacţie dură la politica de sancţiuni economice a Uniunii Europene.

Ce legătură ar putea avea cele două ştiri, plasate în spaţiul public, tocmai înaintea alegerilor prezidenţiale din noiembrie 2014!? Care ar fi motivele unor tensiuni diplomatice între Ungaria şi Statele Unite ale Americii, tocmai în momentul în care Rusia pregăteşte un răspuns ferm la sancţiunile economice pe care Uniunea Europeană le are, încă, în vedere, este foarte greu de conturat un răspuns.

Foarte mulţi dintre noi ştim că iniţiatorul acestor sancţiuni economice este statul american, prin administraţia Obama, ca răspuns la situaţia din estul Ucrainei, acolo de unde Rusia nu îşi retrage trupele şi nici tehnica militară. Ce treabă ar avea Ungaria faţă de sancţiunile economice impuse împotriva Rusiei, ca să ajungă să critice Uniunea Europeană cu orice prilej, pe acest sensibil subiect, este la fel de greu de răspuns, chiar riscant, am putea spune.

Eu, totuşi, aş încerca un răspuns, mai mult o ipoteză, un eventual scenariu european legat de subiectul care preocupă diplomaţia occidentală şi cea românească, în egală măsură: acela legat de modificarea frontierelor statelor europene, sub simpla motivaţie a dreptului la autonomie teritorială, a minorităţilor din anumite zone ale Europei, chiar dacă, recentul eşec din Scoţia, ar fi trebuit să liniştească spiritele revanşarde şi revizioniste.

Dar este cunoscut faptul că extremismul, în general, face "casă bună" cu intoleranţa între comunităţi, cu comportamentul duşmănos, cu dispreţul între naţiuni, cu atitudinile revanşarde, manifestate preponderent de minorităţile naţionale din anumite regiuni europene. Cum s-au născut aceste tensiuni, de cine au fost alimentate şi care au fost considerentele care au stat la baza acestor tensiuni, dacă nu cele legate de pretenţiile exagerate ale minorităţii maghiare din România? Un eventual eşec al acţiunilor minorităţii ruse din estul Ucrainei ar fi un precedent în estul Europei, precedent ce ar zădărnici sau ar descuraja definitiv pretenţiile minorităţii maghiare din Transilvania, iar dacă luăm în considerare o astfel de ipoteză, atunci înţelegem prietenia, tot mai vizibilă, a Rusiei faţă de Ungaria.

Iată de ce, contextul european în care debutează campania prezidenţială din noiembrie, este foarte important şi trebuie tratat cu toată atenţia de autorităţile române. Cunoscând proverbul românesc, potrivit căruia "nu iese fum, dacă nu se face foc...", va trebui să acordăm întreaga noastră atenţie inviolabilităţii frontierelor noastre, atât la vest, cât şi la est.

Aşadar, nu trebuie să lăsăm "focul" să se înteţească, pentru că riscăm să ne înecăm cu "fumul" revizionist, susţinut de una din marile superputeri ale lumii.

Domnul Cornel Itu:

"«Drumul lui Pintea», un proiect pentru care am luptat din greu, dar cu folos"

În aceste zile am trăit o mare bucurie, aceea de a vedea un vis realizat. După ani de insistenţe, de adrese trimise către CNADNR şi zeci de interpelări adresate Ministerului Transporturilor, am văzut cum se urneşte un proiect ce părea să fi încremenit pentru totdeauna. Reabilitarea DN18 B, cunoscut ca "Drumul lui Pintea", al cărui traseu face legătura între municipiul Dej şi Târgu Lăpuş, prin satele Chiuieşti şi Măgoaja, este o veste mult aşteptată deopotrivă de clujeni şi de maramureşeni. Drumul, cu o lungime de aproximativ 40 de km, a trecut în administrarea CNADNR în anul 2010, în speranţa că modernizarea va fi făcută mult mai repede din fonduri guvernamentale, însă lucrurile au stagnat, investiţiile fiind, de-a lungul timpului, puţine şi rare. Ani la rând autorităţile nu au părut a fi sensibilizate nici de potenţialul economic, turistic, dar şi cultural până la urmă. Zona este una cunoscută în Transilvania, în Maramureş, şi poate în întreaga ţară ca loc al mănăstirilor străvechi (Căşiel, Rohia, Rohiiţa) şi al istoriei transilvănene, fiind legată de legendarul Pintea Viteazul.

În sfârşit, joia trecută am participat, cu reală satisfacţie, la momentul în care s-a dat ordinul de începere a lucrărilor pentru a aduce acest drum la stadiul de drum naţional, nu doar în statistici, ci în mod concret. La evenimentul petrecut la graniţa dintre judeţele Cluj şi Maramureş, unde s-a dat startul acestui mult aşteptat proiect, am fost prezent şi eu, alături de prefectul judeţului Maramureş, domnul Anton Rohian, de domnul senator Sorin Bota, de domnul Eugen Cecan, director DRDP Cluj, şi de alţi reprezentanţi ai autorităţilor din cele două zone. Este o realizare pentru întreaga regiune, întrucât o cale de comunicaţie modernă, rapidă între Valea Someşului şi Ţara Lăpuşului va aduce beneficii în economie, transporturi, turism şi va uşura cu mult drumul străbătut de numeroşii pelerini care vin spre mănăstirile din această zonă, pentru a se reculege şi a se împlini sufleteşte. "Drumul lui Pintea" scurtează legătura dintre Cluj-Napoca şi Târgu-Lăpuş cu aproximativ 38 de km, ceea ce înseamnă mult în vremurile pe care le trăim, când infrastructura de calitate dă măsura economiei şi turismului. Valoarea lucrărilor este de 2,4 milioane de lei, iar după ce drumul va fi adus în aproximativ o lună la standardul de drum naţional, anul viitor avem promisiunea că se va lărgi şi partea carosabilă, prea îngustă pentru traficul greu.

Nu pot să nu constat că lucrările de infrastructură rutieră au luat avânt în ultima perioadă în Transilvania, şi cred că se vede că Ministerul Transporturilor este condus de un transilvănean, domnul Ioan Rus. Dacă ne uităm la Autostrada Transilvania, care multă vreme a fost un fel de Fata Morgana pentru noi, iată că lucrurile încep să capete tot mai mult contur. Sunt speranţe că studiul de fezabilitate pentru tronsonul Nădăşelu-Mihăieşti-Suplacu de Barcău să se finalizeze în acest an, iar licitaţia pentru tronsonul Suplacu de Barcău-Borş a fost încheiată. Între timp, se lucrează la porţiunea Gilău-Nădăşel.

Pe de altă parte, se lucrează la sectorul de autostradă Sebeş-Turda, astfel încât Clujul se va lega de autostrada Sibiu-Nădlac. Şi infrastructura spre Mureş se dezvoltă, întrucât proiectul pentru porţiunea de autostradă dintre Câmpia Turzii şi Ogra, iar de acolo spre Târgu Mureş, se află într-o fază avansată. Cred că dezvoltarea regiunilor şi a întregii ţări depinde în primul rând de infrastructura rutieră, iar veştile bune din acest domeniu trebuie primite de către toţi românii cu bucurie.

Domnul Cornel-Mircea Sămărtinean:

"Guvernarea Ponta, garantul respectării democraţiei şi a statului de drept în România?"

România se va afla în toamna acestui an într-un moment crucial pentru istoria şi viitorul său. Asigurarea fără drept de apel a stabilităţii şi democraţiei este o chestiune fundamentală pentru România şi pentru fiecare cetăţean şi nu poate fi pusă în pericol din raţiuni politice. Instituţiile democratice trebuie să garanteze funcţionarea normală a statului de drept, precum şi asigurarea cadrului democratic de desfăşurare a alegerilor, astfel încât voinţa cetăţenilor să fie respectată. Guvernul Ponta a încercat şi, în unele cazuri a şi reuşit, o "pesedizare" în ritm accelerat a unor instituţii democratice care ar fi trebuit să rămână independente şi imparţiale, pentru că de ele depinde funcţionarea economiei româneşti şi a statului de drept: BNR, ASF, CNA, TVR, Curtea Constituţională, CSM, Curtea de Conturi.

Parlamentarii Alianţei Creştin Liberale s-au pronunţat în repetate rânduri pentru respingerea proiectului legislativ privind amnistia şi graţierea, care atârnă ca o piatră de moară de gâtul parlamentului şi al statului de drept din România. Mai mult, parlamentarii ACL au întreprins toate demersurile legislative de care dispun, pentru a atrage atenţia asupra încercării actualului guvern de fraudare a alegerilor şi de viciere a voinţei electoratului. Parlamentarii ACL au tras numeroase semnale de alarmă referitor la adoptarea OUG nr.45/2014 care facilitează turismul electoral şi votul multiplu, precum şi a OUG nr.55/2014 care favorizează traseismul politic, mita electorală şi şantajul împotriva primarilor şi consilierilor locali.

Guvernul Victor Ponta nu pare deloc îngrijorat de degradarea continuă a mediului economic şi social din România, pe fondul recesiunii economice, al scăderii dramatice a investiţiilor şi al diminuării semnificative a puterii de cumpărare a cetăţenilor. Strategia economică a Guvernului Ponta este caracterizată de lipsa de expertiză în înţelegerea problemelor şi nevoilor economiei reale, de o politică fiscală haotică, incoerentă, lipsită de orice minimă predictibilitate, ostilă mediului de afaceri şi economiei, în general. Aplicarea în continuare a politicii de supraimpozitare şi tăiere a investiţiilor va împinge România, cu siguranţă, spre un dezastru economic şi bugetar, cu consecinţe grave asupra mediului de afaceri şi asupra nivelului de trai al românilor. Actuala coaliţie aflată la guvernare nu are un plan de acţiune privind ieşirea României din recesiune, pentru redresarea economiei şi pentru crearea de locuri de muncă. Fără un plan economic coerent şi cu politici fiscale greşite, PSD duce România în sărăcie.

Managementul "performant" al Guvernului Ponta se reflectă, în schimb, la alocarea banilor publici către baronii locali şi clientela de partid, consiliile judeţene, consiliile locale şi primăriile USD-iste, precum şi către firmele prietenoase, sponsori importanţi ai alegerilor prezidenţiale din toamna acestui an, care vor beneficia de atribuiri directe. Având în vedere apropierea campaniei electorale pentru alegerile prezidenţiale, este importantă focalizarea dezbaterii publice pe subiecte care sunt cu adevărat importante pentru cetăţenii români, pe teme de politică internă şi externă, astfel încât această campanie prezidenţială să fie un câştig, nu un prilej de a slăbi şi mai mult încrederea românilor în clasa politică şi instituţiile democratice.

Având în vedere apropierea campaniei electorale pentru alegerile prezidenţiale, Alianţa Creştin Liberală se pronunţă pentru păstrarea decenţei în conduita şi comunicarea publică. ACL nu va accepta nicio diversiune mediatică, atac la persoană sau campanie de presă denigratoare.

Tocmai de aceea, Pactul Naţional pentru Stabilitate şi Democraţie propus de către prezidenţiabilul ACL, domnul Klaus Iohannis, lansat cu ocazia Zilei internaţionale a democraţiei, este o expresie a voinţei de a respecta principiile democraţiei în competiţiile electorale. La 25 de ani după Revoluţia din 1989, în care concetăţeni ai noştri şi-au dat viaţa pentru libertate şi democraţie, avem datoria de a garanta şi apăra principiile şi valorile democratice, de a nu da voie ca ele să fie puse sub semnul întrebării niciodată, de nicio putere prezentă sau viitoare.

Doamna Cornelia Negruţ:

"Birocraţia şi lipsa de înţelegere, motivele plecării medicilor din ţară"

Sistemul românesc de sănătate publică este din ce în ce mai afectat de diferite anomalii şi întâmplări nefireşti, precum cazul pe care îl prezint în aceste rânduri. Este absolut anormal ca medicii români, oricum rămaşi foarte puţini să slujească ţara, să fie umiliţi şi batjocoriţi de către un stat care nu mai ştie prin ce mijloace să facă rost de bani la buget. Astfel s-a întâmplat şi cu doamna doctor Maria Turdean, şef secţie Oncologie Medicală la Spitalul Clinic Judeţean Cluj. Din cauza unei birocraţii excesive şi a unei impardonabile lipse de înţelegere, medicului respectiv i se impută o sumă importantă de bani, fiind vorba, în opinia Domniei Sale, de o situaţie injustă şi incorectă.

Concret, unei paciente i s-a administrat un medicament prin care i s-a salvat viaţa. S-a depus la CNAS dosarul pentru aprobarea tratamentului adjuvant cu un medicament, dar, dintr-o greşeală umană, de scriere, s-a prescris Herceptin, un alt medicament, fără a avea încă aprobarea de la Comisia Naţională a CNAS. Aceasta s-a obţinut ulterior, însă, cu toate acestea, controlul de la CAS Cluj a relevat că medicamentul în cauză "s-a eliberat nejustificat, fără aprobarea Comisie de Oncologie a CNAS", motiv pentru care se decide imputarea contravalorii medicamentului Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj, care, la rândul său, i-a imputat medicului Maria Turdean suma de 10.209,77 lei.

Şeful secţiei Oncologie medicală de la Spitalul Clinic Judeţean Cluj a contestat decizia de imputare a contravalorii medicamentului, deoarece administrarea acestuia a fost justificată, conform ghidurilor naţionale şi internaţionale, pacienta îndeplinind criteriile pentru tratamentul adjuvant Herceptin, dovada fiind şi aprobarea de la CNAS, apărut ulterior. Faptul că debutul tratamentului cu medicamentul Herceptin s-a făcut cu o lună înaintea obţinerii aprobării CNAS nu justifică în niciun caz imputarea medicamentului, atât timp cât durata tratamentului adjuvant cu Herceptin este de 12 luni, iar pacienta va încheia tratamentul cu o lună mai devreme, respectiv în noiembrie 2014, şi nu în decembrie 2014, conform aprobării CNAS. În acest fel, este evident că nu s-a adus niciun prejudiciu CAS, durata tratamentului şi doza administrată nefiind modificate, nu au crescut, iar administrarea mai timpurie, recomandată a se produce cât mai repede, ca măsură de post-intervenţie chirurgicală, a adus un plus de beneficiu pacientei.

M-am adresat preşedintelui CNAS, cu tot respectul, pentru a-mi exprima indignarea faţă de decizia amintită, mai ales că a fost vorba de o întârziere de câteva zile pentru obţinerea aprobării CNAS, indicaţia a fost una corectă, iar costurile tratamentului nu au fost mai mari. Sper ca preşedintele CNAS să îmi prezinte soluţiile avute pentru corectarea acestei stări de fapt şi pentru anularea deciziei de imputare a medicamentului respectiv, având în vedere lipsa de vinovăţie a şefei secţiei Oncologie din cadrul Spitalului Clinic Judeţean Cluj.

Doamna Cornelia Negruţ:

"Centrele medicale de permanenţă, în pericol"

Centrele medicale de permanenţă au fost create în cartierele principale din municipii şi oraşe, cu scopul de a descongestiona Serviciul general de urgenţă, şi pot asigura, prin echipa de gardă formată din medic şi asistent medical, servicii medicale de urgenţă. Orice cetăţean se poate adresa unui astfel de centru de permanenţă, indiferent la ce medic de familie este înscris.

Activităţile medicale desfăşurate în centrele de permanenţă au fost reglementate în intervalul iunie 2008 - 31.05.2011 prin Legea nr. 263/2004 privind asigurarea continuităţii asistenţei medicale primare prin centrele de permanenţă, cu modificările şi completările ulterioare, şi a Ordinul ministrului sănătăţii şi al ministrului internelor şi reformei administrative nr. 1024/496/2008, pentru aprobarea Normelor metodologice cu privire la asigurarea continuităţii asistenţei medicale primare prin centrele de permanenţă.

Înfiinţarea acestor centre medicale a fost însă destul de greoaie şi, din păcate, deşi încă nu s-a ajuns la un număr suficient, iată că printr-o diferenţă de interpretare a legii, ele se află în pericolul iminent de a fi desfiinţate. Practic, mă refer la decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie de a trasa CNAS sarcina de recuperare a prejudiciului reprezentând plăţi nelegale, din punctul de vedere al Curţii de Conturi, a cheltuielilor administrative efectuate de cabinetele medicilor de familie, în care au fost organizate centre de permanenţă (gărzi), peste nivelul aprobat prin Ordinul ministrului sănătăţii şi al ministrului internelor.

Din punctul de vedere al medicilor, aceştia consideră că prejudiciul nu există, deoarece decontarea sumelor contractate s-a efectuat în conformitate cu ordinul respectiv în ansamblul său, inclusiv anexa nr.5 la ordin, în care se precizează clar tariful orar pentru cheltuieli de administrare şi funcţionare. De asemenea, sumele invocate de către Curtea de Conturi a fi recuperate nu se mai află la cabinetele medicilor de familie, deoarece din acestea s-au plătit salarii pentru asistenţi, obligatorii de altfel, contribuţii la bugetul de stat şi impozite, s-au cumpărat medicamente, utilităţi, etc., absolut indispensabile pentru o minimă funcţionare a acestor centre.

Recuperarea acestor sume de la medicii de familie ar determina imposibilitatea de funcţionare şi închiderea foarte multor centre de permanenţă, în special al acelora care funcţionau în anii 2009-2010. Astfel s-ar compromite în mod iremediabil activitatea de permanenţă şi s-ar diminua foarte mult atractivitatea pentru înfiinţarea de noi centre.

Iată de ce vă supun atenţiei această problemă, fără a comenta decizia luată, ci doar propunând ca, după modelul pensionarilor şi mamelor, şi medicii de familie să fie sprijiniţi să beneficieze de o amnistie fiscală.

Doamna Cornelia Negruţ:

"Drama spitalelor maramureşene: deşi nu avem medici, nici nu vrem să avem."

Mass-media din Maramureş, mai exact cotidianul "Informaţia zilei de Maramureş", a prezentat zilele trecute o situaţie incredibilă petrecută la Spitalul Orăşenesc din Borşa. Mai exact, un medic din Republica Moldova, deţinător al unui titlu de profesor universitar şi o vechime în carieră de aproape 30 de ani, a fost refuzat să profeseze la Borşa, din motive birocratice nejustificate în opinia mea. Aceasta deşi spitalele din Sighetu Marmaţiei, Borşa şi Vişeu se confruntă cu o lipsă acută de medici şi asistenţi, precum şi cu necesitatea rambursării unor datorii importante.

Deciziile guvernamentale de revitalizare a sănătăţii încă se lasă aşteptate, din moment ce Ministerul Sănătăţii nu găseşte soluţia de a echivala studiile medicilor din Republica Moldova, nu puţini, care şi-au exprimat dorinţa de a profesa în uitatele spitale din Maramureş. Aceasta, în condiţiile în care ne plângem peste tot că plecarea medicilor din ţară ne-a dus în situaţia de a avea un sistem de sănătate deplorabil.

În contextul alarmant al migraţiei medicilor români, a lipsei personalului specializat din foarte multe unităţi medico-sanitare, mai ales din zonele defavorizate şi izolate ale ţării, şi a celorlalte probleme din sistem, mi se pare că statul face prea puţin pentru a remedia problema. Prea puţin sau deloc. Astfel nu se poate explica de ce medicul respectiv din Republica Moldova nu a fost primit să profeseze în spitalul din oraşul Borşa, deoarece autorităţile române nu pot să-i echivaleze studiile, doctorul provenind din afara spaţiului comunitar al Uniunii Europene. Omului nu i s-a permis practic să susţină din nou examenul pentru a profesa, practic nu i s-a dat nicio şansă. Bineînţeles, medicul a făcut cale-ntoarsă, iar spitalul din Borşa a rămas în continuare cu un deficit însemnat de cadre medicale şi sanitare, aidoma altor două unităţi din Maramureş, cele din Sighetu Marmaţiei şi Vişeu de Sus. Cele trei spitale au datorii însemnate către bugetul de stat şi furnizori şi, în plus, se confruntă cu o lipsă acută de cadre specializate, numai la Sighet lipsind de ani de zile un medic anestezist.

Pe această temă, m-am adresat oficial ministrului sănătăţii, cu rugămintea de a dispune echivalarea studiilor medicilor din Republica Moldova care vor să lucreze în spitalele din Maramureş. Dacă vom continua să rămânem pasivi şi să nu găsim soluţii, după dictonul negativ conform căruia "nu se poate", nu avem cum să emitem pretenţii la normalizarea situaţiei din sănătate şi a rezolvării problemelor legate de criza de personal şi alte deficienţe care persistă de 25 de ani încoace.

Domnul Costel Alexe:

În intervenţia mea de astăzi doresc să vă reţin atenţia cu privire la unul din cele mai importante subiecte ale acestui an şi anume, modul în care PSD pune la cale un plan naţional pentru fraudarea alegerilor, prin schimbarea legislaţiei, anularea statului drept, şi prin cumpărarea acestora cu bani de la bugetul de stat. PSD va plăti, concret, în această săptămână, în dauna marilor proiecte de investiţii, mită electorală.

După cum ştiţi, Guvernul Ponta a emis, evitând astfel votul din Parlament, o ordonanţă de urgenţă care dă aleşilor locali dreptul de a schimba partidul pe listele căruia au fost aleşi, fără a-şi pierde mandatul. Acest lucru a fost condamnat de ambasadele străine, de comunitatea internaţională, de mass-media, de societatea civilă şi de opoziţie, deoarece creează un lucru unic în Europa, şi anume anulează statul de drept pentru 45 de zile. Nu poţi suspenda legile pentru nimeni, dar mai ales atunci când, prin acest lucru, se încearcă deturnarea opţiunii aleşilor locali şi schimbarea voinţei electoratului. Am mai spus-o, este de nepermis aşa ceva, mai ales într-o ţară membră a Uniunii Europene. Repet, nicăieri în Europa, aşa ceva nu este întâlnit.

Alianţa Creştin Liberală a anticipat ce se va petrece şi anume, cumpărarea aleşilor locali, prin oferirea de sume de la bugetul de stat. Un prim semnal a apărut în urmă cu câteva săptămâni, atunci când Victor Ponta anunţa triumful ineficienţei, incompetenţei şi a lipsei de performanţă: faptul că investiţiile publice au fost văduvite în acest an de trei miliarde de lei, aproape toţi banii care ar fi trebuit să se regăsească în autostrăzi, drumuri, mari proiecte de infrastructură nu fuseseră cheltuiţi. Nu numai că ele ar fi rezolvat probleme urgente ale României, dar ar fi creat noi locuri de muncă şi ar fi pus România în mişcare, ar fi mobilizat şi susţinut întreaga economie. Iar recesiunea în care se află România, lipsa creşterii economice de două semestre consecutive, îşi are cauza principală aici.

În aceste zile a venit şi răspunsul, adevăratul motiv pentru care aceşti bani nu au fost cheltuiţi. În an electoral, această rezervă se constituie drept mită electorală pentru primarii traseişti. Din banii noştri, din banii românilor, din banii fiecărui cetăţean, din impozitele şi taxele plătite de români, PSD şi Ponta facturează, plăteşte, cumpără aleşi locali şi deci voturi pentru alegerile prezidenţiale, pentru soarta lui Victor Ponta.

Aşadar, banii de infrastructură sunt transformaţi de Victor Ponta în mită electorală pentru primarii traseişti. Concret, în această săptămână, guvernul va adopta a doua rectificare bugetară pe 2014 care este evident negativă. Această nouă rectificare bugetară profund atipică are loc la două luni de la cea precedentă, care a coincis, deloc întâmplător, cu prima lansare electorală a lui Victor Ponta în cursa prezidenţială.

Premierul Victor Ponta trebuie să explice de ce a tăiat nu mai puţin de patru miliarde de lei din cheltuielile destinate proiectelor finanţate cu fonduri europene pe care îi redirecţionează, în prag de campanie electorală, către autorităţile locale, prin intermediul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, condus de Liviu Dragnea.

Din aceste fonduri, peste 500 de milioane de lei merg în plină campanie spre drumuri comunale şi judeţene şi alte 380 de milioane sunt date pentru "echilibrarea bugetelor locale". Guvernul Ponta demonstrează că nu are nici cel mai mic interes să investească în infrastructură sau în crearea locurilor de muncă, ci vizează un singur obiectiv: direcţionarea banilor către pomeni electorale şi către baronii locali. Nu ne confruntăm doar cu dovada incompetenţei absolute, ci şi cu o încercare abuzivă şi cu iz penal de a cumpăra bunăvoinţa primarilor cu fonduri guvernamentale.

Cu un program de ţară lipsit de consistenţă, PSD ştie că Victor Ponta nu poate câştiga alegerile prezidenţiale prin propriile puteri şi atunci, încearcă prin orice mijloace să fraudeze scrutinul din această toamnă. După ordonanţa de urgenţă care permite migraţia aleşilor locali, această nouă rectificare nu face decât să întărească efectele produse de legalizarea traseismului politic. Dacă luăm în calcul şi actul normativ din 2013, care oferă posibilitatea vicepremierului Liviu Dragnea de a dispune discreţionar de fondul de rezervă al guvernului, avem tabloul complet al schemei prin care Victor Ponta şi PSD speră să câştige alegerile prezidenţiale.

Mai mult, Guvernul Ponta ia bani de la educaţie şi-i trimite în plic baronilor locali. Conform proiectului de rectificare bugetară, educaţia va pierde 5,5 milioane de lei. După ce anul acesta copiii de clasa I şi a II-a au început anul şcolar fără manuale pe bănci, acum Guvernul Ponta le-a mai pregătit o surpriză: le-a tăiat banii cu care se putea plăti căldura din sălile de clasă, naveta sau materialele didactice.

În acelaşi timp, bugetul Ministerului Tineretului şi Sportului va fi diminuat cu 3,5 milioane de lei, al Academiei Române cu 6,9 milioane de lei, iar bugetul Ministerului Culturii cu 10,2 milioane de lei. Prin aceste tăieri de fonduri se demonstrează doar dispreţul premierului Ponta faţă de educaţie, cultură şi tineret.

Alianţa Creştin Liberală îi solicită primului ministru Ponta şi tuturor celorlalţi guvernanţi să îşi asume realitatea că sistemul educaţional românesc funcţionează la limita de avarie, cu cel mai mic buget din Europa. România se află la coada tuturor clasamentelor europene, începând cu abandonul şcolar, analfabetismul, subdezvoltarea pieţei educaţionale a programelor de formare continuă, dotarea unităţilor de învăţământ, remuneraţia profesorilor.

Cum ar putea România să facă performanţă, când bugetul educaţiei nu atinge nici măcar 4% din PIB?

Atragem atenţia guvernanţilor că, din păcate, până acum politicile PSD au rămas la nivel declarativ. Guvernul Ponta nu are nici soluţii şi nici specialişti care să poată rezolva problemele din învăţământul românesc.

PSD a făcut şi continuă să facă mult rău sistemului educaţional românesc: a modificat legea după nevoile clientelei de partid, a tăiat bani în interesul altora şi a bulversat întregul sistem, de la grădiniţă până la cercetare. Fără un buget corect, previzibil şi constant, fără resurse umane bine pregătite, fără o educaţie de calitate, fără cercetare la cele mai înalte standarde, nu vom putea asigura bunăstarea şi securitatea generaţiilor viitoare.

Domnul Cristian Buican:

"PSD guvernează România după principii medievale"

Apropierea campaniei electorale prezidenţiale din acest an ne dezvăluie, din ce în ce mai clar, totala lipsă de preocupare a reprezentanţilor PSD de a guverna, chiar dacă, din punct de vedere formal, aceştia se află la putere. În ultimii 24 de ani, majoritatea forţele politice ne-au obişnuit cu o oarecare păcălire a actului de guvernare în timpul perioadelor electorale, însă reprezentanţii PSD ce conduc astăzi destinele României au reuşit performanţa de a ne demonstra cum să nu guvernezi, chiar dacă ai majoritate parlamentară şi implicit guvern. În ultimele trei luni, conducerea României se face doar din studiourile TV ale televiziunilor prietene, prin anunţarea unor decizii asupra cărora nu există niciun fel de consultare, de argumentare sau de dezbatere productivă şi care au ca obiectiv mărirea şanselor prezidenţiabilului PSD de a câştiga alegerile cu orice preţ, uneori chiar şi prin încălcarea oricăror norme morale şi legale.

În timp ce o serie de probleme stringente sunt amânate pentru după alegerile prezidenţiale, reprezentanţii PSD împart în stânga şi în dreapta pomeni electorale şi aprobă ordonanţe de urgenţă cu caracter nedemocratic. Colac peste pupăză, cei de la PSD au reuşit să transforme în artă pură metehne precum împărţirea fondurilor publice, a microbuzelor şcolare sau a ambulanţelor, pe criterii politice. Acest gen de a guverna, doar în interesul unui grup restrâns de oameni, doar în interes de partid şi pentru îmbogăţirea unor camarile politice, şi-a dovedit ineficienţa şi a generat tensiuni sociale accentuate în societate. Doresc să vă reamintesc faptul că majoritatea parlamentarilor, indiferent de partidul din care fac parte, au susţinut stoparea unor astfel de fenomene, precum repartiţia fondurilor publice pe criterii politice sau oprirea migraţiei politice. Dacă nu mă înşel, Ponta şi Dragnea erau cei mai mari susţinători ai stopării acestor practici nocive. Astăzi, când s-au văzut cocoţaţi în vârful structurii executive, fac exact ce criticau acum ceva vreme, legalizând traseismul politic în rândul primarilor şi condiţionând alocarea resurselor guvernamentale de apartenenţa la PSD. Asta arată cât de mincinos, populist, demagog şi arogant este Victor Ponta şi reprezentanţii PSD de care s-a înconjurat.

Străduinţa aceasta forţată în a-şi asigura avantaje competitive în cursa prezidenţială îi determină pe cei de la PSD, în frunte cu Victor-Viorel, să facă tot felul de greşeli şi să îşi arate adevărata faţă. Ei doresc să guverneze în numele tuturor românilor, dar doar pentru un grup restrâns de oameni, doar pentru membrii PSD şi doar pentru camarila lor politică. Modul medieval de guvernare bazat pe clientelism, corupţie, minciună şi incompetenţă, pe care cei de la PSD l-au implementat în ultima perioadă la Palatul Victoria, reprezintă tabloul complet al guvernării actuale şi modelul PSD pentru România.

Singura şansă de a schimba cât mai rapid acest model medieval de a guverna o reprezintă alegerile prezidenţiale, atunci când românii au şansa să aleagă între modelul PSD de management bazat pe corupţie, minciună, incompetenţă şi aroganţă, pe de o parte, şi managementul Lucrului bine făcut, avându-l garant pe domnul Klaus Iohannis, bazat pe principii precum democraţie, stat de drept şi competenţă dovedită.

Domnul Cristian-Constantin Roman:

"Pacienţii sunt victimele luptei politice"

Permiteţi-mi să vă relatez câteva fapte, care vorbesc de la sine despre modul în care actualul guvern îi batjocoreşte pe români prin acţiunea sau inacţiunea sa. Astăzi mă voi referi exclusiv la tânărul ministru al sănătăţii, domnul Nicolae Bănicioiu.

Mai concret, în data de 11 martie 2014 i-am adresat ministrului interpelarea înregistrată cu numărul 1194B, cu titlul "Propunere de modificare a cadrului normativ privind organizarea activităţii de transfuzie sanguină".

Contrar prevederilor art. 175 alin. (2) al Regulamentului Camerei Deputaţilor, nu am primit răspuns nici până la această dată. Nu cred în niciun caz că domnul ministru a rămas fără cerneală în stilou.

Constatăm însă cu dezamăgire că domnul Bănicioiu este mult mai preocupat de efectele electorale ale deciziilor ca ministru, decât de cele care ar aduce un spor de bunăstare pentru români. Or proiectul pentru care am cerut susţinerea ministerului condus de domnul Bănicioiu era menit să salveze vieţi, nu să aducă voturi pentru partid.

În accepţiunea PSD, un bun ministru este acela care contribuie la creşterea şanselor electorale ale şefului de partid de a ajunge la Cotroceni. Nu gestiunea eficientă a problematicii ministerului contează şi e mare păcat. Observ cu regret că Ministerul Sănătăţii este antrenat mai mult în lupta cu preşedinţii de consilii judeţene care nu sunt supuşi puterii decât în creşterea nivelului de performanţă a sistemului sanitar. Bineînţeles, războiul e dus prin intermediul spitalelor judeţene. Victimele acestor lupte sunt însă pacienţii. Bătălia politică în care s-a angrenat cere sacrificii, iar cei sacrificaţi sunt românii.

Domnule ministru, dumneavoastră puneţi interesele politice înaintea celor ale concetăţenilor şi faceţi o mare greşeală. Eu vă cer, ca ministru, să fiţi în primul rând om de stat, nu de partid. Sau poate doar aţi aplecat urechea la unii funcţionari care opun rezistenţă la tot ceea ce însemnă schimbare în sistem. Oricum ar fi, domnule ministru, greşiţi.

Ţin să vă aduc la cunoştinţă că, iniţiativa legislativă la care fac referire, este susţinută inclusiv de colegi de-ai dumneavoastră din PSD, în special medici sau specialişti în politici de sănătate.

Vă reamintesc, domnule ministru, că am cerut sprijinul Ministerului Sănătăţii pentru reorganizarea centrelor de transfuzii sanguine, în sensul creşterii eficienţei acestora şi a vitezei de reacţie în caz de accidente. Ele ar fi putut fi reorganizate după modelul Unităţilor de Primiri Urgenţe sau chiar ar putea fi integrate în serviciul medical UPU.

Sper totuşi că vă veţi apleca şi asupra problemelor reale ale sistemului sanitar, cea semnalată de mine fiind doar una dintre ele. Poate până la urmă mă înşel în ceea ce vă priveşte şi voi avea totuşi un răspuns favorabil din partea dumneavoastră.

Domnul Dan Bordeianu:

"România se alătură comunităţii internaţionale în lupta împotriva statului islamic - ISIS"

În Statele Unite, Camera Reprezentanţilor a aprobat planul preşedintelui Obama împotriva grupării autointitulate Statul Islamic - Statul Islamic din Irak şi Levant. Începe astfel să prindă din ce în ce mai mult sprijin coaliţia condusă de Washington împotriva organizaţiei islamiste, dar în continuare este exclusă orice intervenţie terestră în Siria şi în nordul Irakului. Casa Albă a cerut o jumătate de miliard de dolari pentru echiparea şi instruirea rebelilor sirieni moderaţi care luptă atât împotriva regimului Assad, cât şi a extremiştilor organizaţiei Statul Islamic. Sunt prevăzute şi noi atacuri şi operaţiuni aeriene americane împotriva ISIS.

Câteva zeci de ţări care fac parte din aşa-numita comunitate internaţională s-au alăturat SUA în coaliţia anti-ISIS. Contribuţia acestora este în curs definire. Deocamdată, se cunoaşte faptul că Australia va trimite câteva sute de militari şi instructori în nordul Irakului. Franţa şi Marea Britanie au început deja zboruri de recunoaştere. Arabia Saudită a fost de acord să găzduiască programe de antrenament americane pentru instruirea rebelilor sirieni care luptă împotriva grupării Statul Islamic. Până şi Federaţia Rusă ia în calcul o implicare militară alături de celelalte forţe ale coaliţiei internaţionale anti-ISIS. Se pare că Rusia ar dori să implice Siria condusă de Assad împotriva teroriştilor Statului Islamic. Deşi este stat membru NATO, Turcia nu a acceptat să joace un rol important în războiul aerian pe care SUA l-au declarat organizaţiei ISIS. Totuşi, Turcia este declarativ alături de SUA şi aliaţii săi împotriva organizaţiei ISIS, dar nu va angaja soldaţi în luptă şi, cel mai important, refuză să pună la dispoziţia avioanelor NATO (adică SUA) bazele şi aeroporturile de pe teritoriul său.

România s-a angajat prin vocea primului-ministru Victor Ponta, aflat în misiune la ONU, că va pune la dispoziţia SUA şi a celorlalţi aliaţi orice fel de suport necesar în lupta împotriva organizaţiei teroriste a Statului Islamic, cu excepţia trupelor militare terestre. România nu are capabilităţi militare aeriene pentru a se implica în efortul coaliţiei internaţionale care, deocamdată, se axează pe bombardamente aeriene a bazelor de la sol ale teroriştilor ISIS. Însă ţara noastră poate contribui mai ales pe zona de intelligence, având în vedere că Orientul Mijlociu este o regiune în care avem competenţe recunoscute la nivel internaţional şi că am contribuit la destructurarea câtorva celule Al Qaeda.

Domnul Daniel Tudorache:

"Susţinem independenţa justiţiei pentru o Românie curată"

Chiar dacă percepţia românilor despre independenţa justiţiei nu se situează la unul dintre cele mai bune niveluri, trebuie să recunoaştem cu toţii faptul că România are o imagine din ce în ce mai bună, datorită luptei anticorupţie.

În acest moment putem afirma că independenţa justiţiei şi existenţa statului de drept în România nu mai pot fi puse sub semnul întrebării, deoarece ne bazăm pe structuri solide şi pe toţi aceia care îşi desfăşoară activitatea de instrumentare şi judecare, ghidaţi doar de lege şi de convingeri proprii.

Dar respectarea justiţiei nu înseamnă proclamarea independenţei în tot soiul de declaraţii acide şi pline de patos. Respectarea justiţiei şi confirmarea independenţei sale sunt dovedite de acţiuni concrete cu efecte nu neapărat imediate dar pe termen lung, efecte vizibile în viaţa de zi cu zi.

O dovadă a faptului că soluţiile instanţelor şi hotărârile direcţiilor de cercetare sunt cât se poate de reale este recenta dispoziţie înaintată de Direcţia Naţională Anticorupţie.

La începutul lunii iulie, Direcţia Naţională Anticorupţie a dispus începerea urmăririi penale cu privire la săvârşirea infracţiunilor de trafic de influenţă în legătură cu infracţiuni de corupţie, luare de mită, dare de mită, abuz în serviciu, într-un dosar privind utilizarea licenţelor educaţionale.

Procurorii anticorupţie au demarat cercetările în acest dosar ca urmare a unei sesizări a Corpului de Control al premierului Victor Ponta care reclama "utilizarea licenţelor educaţionale fără temei legal sau contractual" începând cu decembrie 2009, în mandatul foştilor miniştri ai PDL, Daniel Funeriu şi Valerian Vreme.

Putem observa, deci, cum dincolo de atenţia acordată tensiunilor electorale şi războiului de campanie, justiţia nu se uită a fi înfăptuită. Dincolo de reflectoare şi microfoane, autorităţile îşi fac datoria în ce priveşte lupta anticorupţie.

Nu trebuie să ne întrebăm dacă justiţia îşi face cu adevărat treaba sau doar caută publicitate. Vedem în aceste zile mobilizări reale de forţă care nu pot fi trecute sub semnul întrebării. Vorbim aici de acei oameni care au făcut ceva pentru ţara asta şi regiunile pe care le reprezintă. Vedem oameni ridicaţi nu de instanţe oficiale, ci de instanţe care etalează defecte în dorinţa de a acoperi lacune de funcţionare.

Justiţia din România este independentă!

Domnul Mihai-Aurel Donţu:

"Introducerea votului prin corespondenţă este absolut necesară pentru românii din diaspora"

Luna aceasta, împreună cu colegii mei din ACL, am depus Proiectul de lege privind introducerea votului prin corespondenţă pentru românii din diaspora. Din acest motiv, doresc să fac un apel la toţi parlamentarii pentru respectarea drepturilor tuturor cetăţenilor români, indiferent că trăiesc în ţară sau în afara ei.

Românii din diaspora sunt cetăţeni a căror opinie este la fel de importantă ca şi a celor care trăiesc între graniţele ţării. Alianţa Creştin Liberală consideră că asigurarea condiţiilor pentru ca toţi cetăţenii să îşi poată exprima liber votul, în condiţii decente, trebuie să fie o obligaţie pentru întreaga clasă politică.

Respectarea drepturilor constituţionale, inclusiv cel de vot, pentru cei care muncesc şi trăiesc în străinătate, reprezintă o responsabilitate pe care noi, reprezentanţii Alianţei Creştin Liberale, ne-o asumăm pe deplin. Votul prin corespondenţă este o soluţie a cărei eficienţă a fost validată prin practica curentă a Marii Britanii, Belgiei, Italiei, Germaniei sau Spaniei.

Să nu se înţeleagă greşit. Noi nu dorim introducerea votului prin corespondenţă printr-o ordonanţă de urgenţă, ci dezbaterea şi aprobarea acestui proiect în Parlament, în timp util, astfel încât toţii alegătorii români din străinătate să-şi poată exercita votul la următoarele alegeri.

Cetăţenii români din diaspora sunt parte a naţiunii române şi au dreptul sa ia parte, prin votul lor, la alegerea celor ce vor hotărî destinul României. Distanţele mari între centrele de vot şi domiciliile cetăţenilor români din diaspora sunt o piedică în calea exercitării acestui drept constituţional, iar politicienii care le refuză acest drept dau dovadă de laşitate, de frică faţă de puterea de decizie a celor peste 3 milioane de români din diaspora.

Vă reamintesc, că în ultimii ani banii trimişi de diaspora în România au ţinut în viaţă finanţele ţării. În fiecare an aproximativ 6 miliarde de euro ajung în ţară la familiile celor plecaţi, ceea ce reprezintă o contribuţie netă la economia României. Cetăţenii români, indiferent unde s-ar afla, au dreptul să-şi exprime votul, chiar dacă rezultatul votului din diaspora convine unuia sau altuia dintre partidele româneşti.

Vedem că tema fraudei electorale este introdusă în permanenţă ca un argument împotriva votului prin corespondenţă, însă este o temă falsă pe care PSD încearcă să o impună. Nu putem, ca o temere legată de o posibilă infracţiune, să ne facă să nu luăm o măsură atât de necesară. De aceea, există sancţiuni şi pedepse, de aceea trebuie să existe un mecanism de monitorizare şi un organism de supraveghere.

Proiectul susţinut de parlamentarii ACL are în prim plan Autoritatea Electorală Permanentă, instituţie independentă, aflată sub controlul Parlamentului. Soluţia noastră legislativă propune un mecanism coerent de gestionare şi validare a voturilor exprimate prin corespondenţă, prin care AEP primeşte o cerere de la cetăţeanul român cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate, pe care o validează pe baza datelor din Registrul Electoral.

Ulterior, Autoritatea transmite buletinul de vot, însoţit de dovada pentru exercitarea votului prin corespondenţă, persoanei a cărei cerere a fost validată. Cetăţeanul transmite prin poştă atât votul său în plic sigilat, cât şi dovada, iar AEP trimite plicul Biroului Electoral Special, care se înfiinţează şi funcţionează similar Birourilor Electorale de Circumscripţie.

Biroul Electoral Special pentru votul prin corespondenţă validează sau anulează votul, după verificarea existenţei sau inexistenţei dovezii privind exercitarea votului prin corespondenţă. Ulterior, după încheierea procesului de numărare a voturilor exprimate prin corespondenţă, Biroul Electoral Special întocmeşte un proces verbal pe care îl transmite Biroului Electoral Central.

Propunem aşadar un mecanism clar, eficient şi transparent. Dacă acest sistem de vot îşi va dovedi utilitatea şi funcţionalitatea, el va putea fi extins şi pentru restul românilor, crescând astfel implicarea acestora în procesul electoral şi în luarea deciziilor de interes naţional.

Ştim că scopul PSD este ca în străinătate să voteze cât mai puţini români, pentru că votul din străinătate în mod cert nu îi avantajează din punct de vedere electoral, dar fac, pe această cale, un apel la democraţie, un apel ca toţi parlamentarii să fie conştienţi de importanţa acestui proiect.

Domnul Dorel-Gheorghe Căprar:

"Necesitatea dialogului între clasa politică şi societatea civilă"

În România, rolul societăţii civile este încă minor în ce priveşte influenţarea deciziilor politice, economice şi de interes public. Lunga perioadă de tranziţie a României a fost însoţită de inerţia sau subdezvoltarea acestei laturi. În Europa de Vest şi în special în ţările cu puternică tradiţie democratică organizaţiile societăţii civile participă efectiv la dezbateri publice pe teme precum: măsurile de protecţie a persoanelor defavorizate, a mediului înconjurător, politica de imigraţie, mergând până la aspecte relativ abstracte, care ţin de starea morală a societăţii.

Nicolae Manolescu definea societatea civilă drept ansamblul formelor de organizare care asigură "o solidaritate şi o capacitate de reacţie spontană a indivizilor şi a grupurilor de indivizi faţă de deciziile statului şi, mai în general, faţă de tot ce se petrece în viaţa de zi cu zi a ţării," adică, pe scurt, un întreg sistem de structuri care implică cetăţeanul în diferitele sale ipostaze de membru într-o organizaţie neguvernamentală, într-un sindicat sau într-o organizaţie patronală.

De aceea, cercurile politice şi structurile economice trebuie să conştientizeze şi să anticipeze beneficiul unei societăţi civile active. Un beneficiu de lungă durată, care rezultă din prezenţa unei societăţi civile active, este faptul că există un mecanism independent de alertă pentru situaţiile în care sistemul democratic tinde să derapeze.

Clasa politică se plânge de multe ori, retoric, de fisuri în ce priveşte formele şi punţile de comunicare cu populaţia României. Iar reciproca este şi ea valabilă. Nu este suficient să apari la un talk-show ca parlamentar sau reprezentant al unei instituţii centralizate a statului pentru a explica sau dezbate teme de interes naţional, de multe ori vitale pentru existenţa compatrioţilor noştri. Ce reprezintă un proiect politic, economic, social sau cultural fără un dialog direct? Pe de altă parte, la nivelul cetăţenilor ţării, nici atitudinea de tipul "Nu mă implic în viaţa cetăţii pentru că deciziile se iau oricum peste capul meu", nu este o atitudine sănătoasă sau constructivă.

Sistemul de democraţie parlamentară este bazat pe principiul conform căruia autoritatea în stat aparţine poporului, statului (vox populi - vocea poporului). Electoratul însă nu asigură totdeauna reflectarea perfectă a societăţii civile, la fel cum şi societatea civilă nu înseamnă automat electoratul. Deci, consultarea societăţii civile, poziţiei diferitor organizaţii şi asociaţii, asigură desfăşurarea unui proces democratic cât mai larg.

Personal, consider că niciun proiect iniţiat, dezvoltat de mine la nivel naţional, regional sau local nu a primit un contur realist până nu am apucat să mă consult în cadrul unor dezbateri publice cu membrii societăţii civile. Fie că a fost vorba despre iniţiativa mea parlamentară "Producem româneşte, mâncăm româneşte!" sau despre mari teme naţionale, de interes public, cum ar fi "Reducerea CAS", nu am ezitat şi nu voi ezita niciodată să mă îndrept către organizaţiile sociale, civice şi patronale pentru dialog. Evident că aceste structuri au de cele mai multe ori în componenţa lor specialişti de certă valoare în domenii variate de activitate, iar nivelul lor de expertiză poate fi vital pentru conturarea coerentă a unui proiect de anvergură.

Vă pot asigura că în judeţul Arad, în colegiul meu, am întâlnit oameni cu viziune, expertiză şi păreri extrem de fundamentate. Iar acest lucru cred că este valabil pentru societatea civilă românească în ansamblul ei. Consider că marile teme naţionale, fie că este vorba despre independenţa energetică, despre procesul de apropiere de Republica Moldova sub cupola UE sau chiar de sănătatea alimentară a cetăţenilor ţări, nu pot fi tranşate fără consultări publice extinse.

Prin esenţa ei, societatea civilă nu vizează consolidarea unor personalităţi şi grupuri, ci promovarea intereselor cetăţenilor.

Domnul Dorel Covaci:

"Campania electorală pentru prezidenţiale"

Campania electorală pentru prezidenţiale începe pe 3 octombrie şi se termină pe 1 noiembrie. Turul întâi al alegerilor va avea loc pe 2 noiembrie, iar în cursă sunt înscrişi 14 candidaţi.

Ne dorim ca fiecare candidat să dea dovadă de seriozitate, decenţă, bun-simţ, responsabilitate, să fie un exemplu de conduită, de respect faţă de sine, de familie, de colegi şi faţă de toţi cei pe care-i reprezintă.

România are nevoie de normalitate. România are nevoie de un alt fel de preşedinte, de un unificator, pacificator, de un om al acţiunii, al dialogului, al reconcilierii, de un promotor al renaşterii naţionale, de un spirit puternic, care să adune în jurul său şi să fructifice toate energiile pozitive din societate. Avem nevoie de un candidat capabil, responsabil, onest, cinstit, echilibrat, inteligent, înţelept, educat, dârz, ferm, cu dragoste şi devotament faţă de ţară, de popor şi faţă de Dumnezeu, de un om care are în prim-plan interesele naţionale, de un om cu experienţă în rezolvarea problemelor de politică internă şi externă, care cunoaşte şi ştie a dirija cu dibăcie mecanismele administraţiei centrale, cunoscut şi apreciat pe plan internaţional. România are nevoie de pace, de unire, de progres.

Avem convingerea că Victor Ponta, candidatul PSD-UNPR-PC, strănepot al unui român din Ardeal care a contribuit la realizarea Marii Uniri şi nepot de preot, va lupta, la rândul său, cu credinţă în Dumnezeu, pentru a ne redobândi "mândria de a fi români". Mândria de a fi român trebuie să redevină un obiectiv al statului în parteneriat cu societatea civilă. Prin acţiuni deschise şi transparente, Victor Ponta îşi doreşte să recreeze o societate puternică, mândră de trecutul şi de prezentul ei şi cu mare speranţă şi multiple oportunităţi pentru un viitor mai bun.

Victor Ponta este acel român care la doar 37 ani a ajuns liderul unuia dintre cele mai importante partide de pe scena politică, iar la 39 de ani premierul României şi, totodată, cel mai tânăr premier din Europa. Din poziţia de şef al executivului al unei ţări distruse din toate punctele de vedere, fără încredere sau speranţă, a reuşit să îndrepte multe neajunsuri, să îmbunătăţească situaţia economică şi prosperitatea românilor, să pună umărul la reconstruirea unei imagini pozitive în străinătate, la reafirmarea dorinţei românilor de a trăi şi munci în ţara lor. În 2013, România a avut cea mai rapidă creştere economică, un deficit mic şi o rată a şomajului sub 7%.

Candidatul Victor Ponta propune un Proiect de uniune naţională, pe domenii strategice, care ar trebui negociat şi asumat de întreaga clasă politică.

El a demonstrat deja că e un spirit puternic, că a putut rămâne în picioare în lupta continuă împotriva unui regim nefast pentru România, că nu a precupeţit niciun efort pentru a-şi respecta promisiunea de a face dreptate până la capăt.

Este momentul ca românii să iasă din indiferenţă, să-şi exercite dreptul la vot şi să sancţioneze ferm şi prompt risipa, corupţia, sfidarea, infatuarea, jignirile grosolane.

România trebuie să devină ţara în care nimeni nu este mai presus de lege, în care legea îi protejează pe cei slabi, în care preşedintele îşi respectă rolul şi separarea puterilor în stat, respectă Constituţia şi actele normative; este moral, cinstit, echidistant, garant al echilibrului în stat şi societate; nu se amestecă în campanii electorale sau lupte politice şi nici nu încearcă să-şi subordoneze instituţiile statului democratic.

Campania electorală şi bătălia politică trebuie să fie cinstite, fără invective, insinuări împotriva adversarilor, atacuri la persoană, bombe comunicaţionale manipulatoare şi să se rezume la dialog constructiv, prezentarea proiectelor, programelor, a strategiilor de dezvoltare. Este timpul să accedem la o platformă morală şi comportamentală mai elitistă, în ce priveşte politicul din România, iar lupta pe acest plan să se rezume la confruntări de idei pentru îmbunătăţirea nivelului de trai al poporului.

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Săptămâna care a trecut, în plenul Parlamentului au fost dezbătute două moţiuni importante iniţiate de deputaţii şi de senatorii ACL: moţiunea de cenzură împotriva Guvernului Ponta şi moţiunea simplă care a dorit să îl sancţioneze pe ministrul educaţiei, ministrul în al cărui mandat, pentru prima oară în istoria postdecembristă, elevii claselor I şi a II-a nu au avut manuale în prima zi de şcoală.

Dincolo de votul politic al puterii, de respingere a celor două moţiuni ACL, rămâne realitatea tentativelor repetate ale Guvernului Ponta de a suspenda statul de drept.

Din păcate, Parlamentul, în loc să îl aducă la realitate pe premierul Victor Ponta, îi încurajează starea de frică devenită o adevărată fobie odată cu apropierea alegerilor prezidenţiale.

Cum putem înţelege altfel precipitarea primului-ministru de a modifica, prin ordonanţe de urgenţă, exact înaintea alegerilor prezidenţiale, legislaţia electorală şi cea a administraţiei publice locale? Ce altceva, dacă nu spaima că va pierde alegerile prezidenţiale îl determină pe Victor Ponta să acorde numeroase pomeni electorale, ştiind că acestea nu pot fi acoperite în realitate?

Rămânând în aceeaşi notă, chiar în această săptămână, Guvernul va adopta a doua rectificare bugetară pe 2014 care este evident negativă, în ciuda faptului că premierul Victor Ponta a prezentat-o săptămâna trecută ca pe o rectificare pozitivă. Acelaşi Victor Ponta care prezenta cu puţin timp în urmă recesiunea economică în care a intrat România, ca pe bunăstarea pe care o resimt românii datorită acţiunilor acestui Guvern.

Această nouă rectificare bugetară are loc la două luni de la cea precedentă, care a coincis, deloc întâmplător, cu prima lansare electorală a lui Victor Ponta în cursa prezidenţială.

Despre un singur capitol al acestei rectificări aş dori să vorbesc în această declaraţie, în calitatea mea de cadru didactic: cel al educaţiei.

În timp ce în Parlament puterea respinge moţiunea pe educaţie, la guvern premierul Ponta şi ai săi iau banii de la educaţie şi-i trimit cadou baronilor locali.

Cum ar putea România să facă performanţă, când bugetul educaţiei nu atinge nici măcar 4% din PIB?

Conform acestui proiect de rectificare bugetară, educaţia va pierde 5,5 milioane de lei. După ce începutul anului şcolar a fost un eşec, dascălii şi elevii vor avea parte de o nouă surpriză pregătită de echipa PSD: se vor tăia banii cu care se puteau plăti căldura din sălile de clasă, naveta sau materialele didactice.

Din păcate, cu cel mai mic buget din Europa, funcţionând la limita de avarie, România se află în fruntea tuturor clasamentelor în ce priveşte analfabetismul, abandonul şcolar, dotarea unităţilor de învăţământ, remuneraţia profesorilor.

Fără un buget corect, previzibil şi constant, fără resurse umane bine pregătite, fără o educaţie de calitate, fără cercetare la cele mai înalte standarde, nu vom putea asigura bunăstarea generaţiilor viitoare!

Fără să se gândească la acestea, PSD a făcut şi continuă să facă mult rău sistemului educaţional românesc: a modificat legea după nevoile clientelei de partid, a împărţit banii celor cu carnet roşu de partid şi a bulversat întregul sistem şi pe beneficiarii acestuia: elevi, părinţi şi dascăli.

Domnul Florin-Alexandru Alexe:

În declaraţia de astăzi voi expune o problemă punctuală apărută în colegiul în care am fost ales. Este vorba despre evacuarea unor persoane dintr-un imobil naţionalizat retrocedat proprietarilor de drept care nu au unde să locuiască şi stau deja de câteva săptămâni în corturi în condiţii de igienă precare. Repunerea în drepturi a proprietarilor caselor naţionalizate de la adresa respectivă s-a realizat conform legii, iar scopul acestei declaraţii nu este de a contesta acest act.

Această problemă nu are culoare politică. De aceea, vă rog să vă alăturaţi demersului meu de soluţionare a ei şi pentru faptul că ea afectează cetăţeni din colegiul pe care îl reprezint în Parlament, dar şi pentru faptul că, mult mai grav, această problemă există la un nivel mult mai amplu şi în sectorul 3, şi în toate celelalte sectoare ale capitalei, zone pentru care am primit date concrete şi, cred că, din păcate, şi în judeţele ţării. De asemenea, există numeroase persoane, în afara celor evacuate în urma retrocedărilor, care, din diverse motive, şi-au pierdut locuinţa şi stau pe străzi sau se înghesuie pe la rude şi prieteni, locuind în condiţii care, în niciun caz nu sunt demne de o societate civilizată a secolului XXI.

Astfel, având în vedere că problema lipsei de locuinţe pentru cazurile sociale afectează un număr mare de cetăţeni, consider că este necesară iniţierea unor discuţii la care să participe membri ai Parlamentului şi ai ministerelor care se pot implica în găsirea unor soluţii: Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale şi Ministerul Dezvoltării, Administraţiei şi Internelor.

Aşadar, în calitate de parlamentar al Colegiului nr.10 din municipiul Bucureşti, am luat cunoştinţă de problema cetăţenilor care au fost evacuaţi din imobilele de pe strada Vulturilor nr. 50. Cele 27 de familii care însumează peste 100 de membri locuiesc acum în corturi oferite de organizaţiile neguvernamentale în condiţii precare de igienă. Printre aceste persoane se află copii şi persoane bolnave, unele dintre ele chiar în stare gravă. Pe măsura trecerii timpului, situaţia lor se degradează din ce în ce mai mult. Ploile au început deja, în curând vor veni frigul şi ninsorile. Pentru persoanele angajate creşte riscul pierderii locului de muncă, iar pentru copii creşte riscul abandonului şcolar. De asemenea, sporeşte pe zi ce trece şi riscul de îmbolnăvire.

Primăria Municipiului Bucureşti, care are atribuţii în privinţa spaţiului locativ, a fost înştiinţată de această problemă printr-o scrisoare adresată primarului general, Sorin Oprescu, semnată de peste 50 de organizaţii neguvernamentale. În documentul respectiv se prezintă situaţia persoanelor evacuate şi se solicită o audienţă în vederea identificării unor modalităţi de rezolvare a problemei.

Având în vedere faptul că, până în momentul de faţă, semnatarii scrisorii nu au primit niciun răspuns, în calitate de parlamentar reprezentant al cetăţenilor bucureşteni, m-am simţit obligat să solicit primarului general să stabilească de urgenţă data şi ora la care este disponibil pentru a se întâlni cu o delegaţie a celor 50 de organizaţii neguvernamentale care s-au implicat în vederea soluţionării acestei probleme.

Astăzi, vă solicit şi dumneavoastră să luaţi în considerare această problemă şi să vă alăturaţi încercării mele de a găsi, împreună cu instituţiile abilitate, atât de la nivel local, cât şi de la nivel central, o modalitate cât mai grabnică de rezolvare.

Domnul Florin Gheorghe:

"Despre răsturnarea valorilor în societatea românească"

Nu pot să vă ascund că zilele trecute, când l-am descoperit chiar şi pe un afiş publicitar pe Constantin Brâncuşi, am decis să susţin o declaraţie politică despre români, despre valori şi despre cum s-au răsturnat valorile în societatea românească în ultimii douăzeci şi cinci de ani.

Mă bucur sincer pentru că, după o îndelungată perioadă de timp, redescoperim şi noi, românii, ce cuvânt au avut şi au de spus românii în lume. Să ştiţi că în lume românii sunt cunoscuţi nu doar pentru Hagi şi Comăneci, aşa cum fals s-a acreditat. E drept că performanţele excepţionale din sport au făcut cunoscut numele României în lume, însă România este cunoscută graţie operelor lui Brâncuşi, scrierilor lui Cioran, Eliade sau Ionesco, invenţiilor lui Coandă şi Paulescu, graţie studenţilor şi profesorilor români de la universităţile de top din lume, graţie medicilor care salvează zi de zi vieţi în întreaga lume şi cercetătorilor care au devenit majoritari în cele mai importante centre de excelenţă din lume. Aceştia sunt românii şi prin valoarea lor deosebită este cunoscută şi România, însă nu ei sunt promovaţi ca modele pentru tineri. Modele societale avem extrem de multe şi în România, pornind de la dascălii şi medicii şi până la constructorii de pe şantiere, care muncesc din dragoste pentru oameni şi din dragoste pentru lucrul bine făcut, şi mai puţin pentru salariile care oricum sunt insignifiante.

Când vorbesc despre o răsturnare a valorilor în societatea românească mă refer în principal la falsele modele societale promovate în ultimii douăzeci de ani, voluntar şi involuntar sau doar în goana după audienţă de către mijloacele de comunicare în masă. Îmbogăţirea peste noapte sau autorealizare fără muncă au devenit modelele propagate cu insistenţă în rândul tinerilor. Nu, nu acestea trebuie să fie modelele pentru generaţiile viitoare!

Nu spun că societatea românească ar trebui să se întoarcă în timp la valori şi modele din nu ştiu ce epocă sau secol. Spun doar că societatea românească trebuie să-şi definească valori sănătoase şi principii de dezvoltare pentru viitor.

Societatea românească trebuie să fie alături de elevii care vin cu gâturile încovoiate de medalii de aur obţinute la olimpiadele internaţionale. Este în interesul naţiunii noastre ca în mâinile câştigătorilor şi adevăratelor elitelor să ajungă România de mâine. Societatea românească trebuie să sancţioneze falsele modele şi să încurajeze munca şi performanţa. Cine va continua să spună că o naţiune se poate dezvolta fără muncă, fără recunoaşterea valorilor reale, fără sprijinirea talentelor şi tinerilor inteligenţi şi muncitori, va aduce grave prejudicii viitorului ţării noastre.

Nu vom reuşi prin nicio politică publică să-i facem pe tineri să iubească şcoala, să iubească tainele cărţii, să promoveze evaluarea naţională sau bacalaureatul, atâta vreme cât valoarea supremă în societatea noastră va rămâne "ai carte, n-ai parte!". Nu vom reuşi atâta vreme cât munca şi performanţa vor fi ignorate şi vor fi apreciate pseudovalorile. Vom reuşi când performanţa va fi respectată şi prin aprecierea societăţii şi prin salarizare şi când principiul "omul potrivit la locul potrivit" va fi reactivat.

Domnul Florin Gheorghe:

"Cum răspunde România declinului demografic!?"

Sunt extrem de surprins de faptul că în societatea românească există o slabă preocupare faţă de provocările pe care le ridică degradarea constantă a structurii demografice a populaţiei României. Preocupările sunt sporadice, fie din partea demografilor de la Academia Română, fie din partea economiştilor care vorbesc despre sustenabilitatea finanţelor publice. La nivel de politică publică, această preocupare nu o regăsim decât în preambulul sau în concluziile strategiilor, nu şi în măsuri concrete de reformă pe termen mediu şi lung. Altfel spus, populaţia României îmbătrâneşte constant şi sigur, consecinţele sunt uriaşe, iar deciziile se lasă aşteptate.

Deşi acest subiect este aproape ignorat, nu înseamnă că el nu produce deja efecte în economia şi societatea românească. Anual, sunt închise zeci de şcoli din învăţământul primar, pentru că îndeosebi în mediul rural copiii sunt tot mai puţini. Universităţile din România primesc acum la admitere cohortele născute după 1990, reduse numeric la mai puţin de jumătate, motiv pentru care, de la an la an se închid facultăţi prestigioase sau se coboară la minimum standardele de selecţie a viitorilor studenţi. Raportul de dependenţă dintre numărul de pensionari şi numărul de angajaţi s-a degradat constant, de la 2 salariaţi la un pensionar, la 0,7 salariaţi la 1 pensionar. Structura consumului intern este şi ea puternic afectată, în sensul în care o degradare a piramidei vârstelor se vede direct în sectoare de activitate care sunt motorul dezvoltării economice: construcţii imobiliare noi, consum de medicamente şi servicii de sănătate, turism şi servicii financiare.

Ameninţarea demografică de care suntem cu toţii conştienţi va atinge apogeul către anul 2030. În urmă cu câţiva ani părea un orizont destul de îndepărtat şi mulţi spuneau... lasă că mai este timp, nu ne ocupăm de aşa ceva acum. Astăzi, când suntem deja cu un picior în 2015, anul 2030 este deja foarte aproape şi deja destul de târziu pentru a adopta şi implementa politici publice adecvate.

Ce ar trebui să facem noi astăzi?

În primul rând, avem nevoie de politici pronataliste şi de politici menite să repună familia cu doi părinţi pe locul pe care ea l-a avut tradiţional în societatea românească. Franţa, Germania, Marea Britanie sau Italia au înţeles această ameninţare şi promovează şi stimulează de ani buni familia cu doi părinţi şi cel puţin 2 copii. Avem nevoie de politici care să sprijine toţi copiii să meargă la şcoală. Toţi copiii înseamnă chiar toţi copiii României, nu doar cei din oraşe, nu doar cei bogaţi. Prea mulţi se mărginesc în a privi doar la copiii din mediul urban, care au mult mai facil accesul la şcoală şi la învăţătură. Prea puţini se uită la copiii de la ţară şi la şansa lor de a duce până la capăt un ciclu de studii. Suntem în majoritate creştini şi ştim că oamenii mari nu se nasc neapărat în case mari. Avem nevoie de continuarea creşterii transferurilor către pilonul II de pensii, administrate privat, pentru a asigura generaţiilor viitoare pensii decente şi sigure. Creşterea transferurilor către pensiile obligatorii administrate privat s-a realizat în anul 2014 şi sper că pentru anul următor să fie continuat procesul.

Problema demografică nu este un moft, ci este o problemă reală la care trebuie să răspundem prin politici adecvate cât mai curând.

Domnul George Ionescu :

"Ziua mondială a turismului"

În fiecare an, pe data de 27 septembrie se sărbătoreşte "Ziua mondiala a turismului" la nivel internaţional.

Această zi a fost oficializată în anul 1979 în cadrul sesiunii Adunării Generale a Organizaţiei Mondiale a Turismului şi a fost sărbătorită pentru prima oară în anul 1980.

Tema acestui an este "Turismul şi dezvoltarea comunităţii". Scopul celebrării acestei zile este acela de a conştientiza populaţia cu privire la importanţa pe care o are turismul, atât din punct de vedere cultural, social, politic, cât şi economic.

Potrivit estimărilor World Travel and Council, România ocupă locul 4 în topul ţărilor cu o dezvoltare rapidă a turismului şi tinde să aibă o creştere anuală a potenţialului turistic, numărul turiştilor crescând de la an la an, în ultimul timp aceasta devenind o destinaţie preferată pentru turiştii străini.

Din păcate, în ţara noastră nu se acordă atât de multă importanţă pe cât ar trebui acestui sector, deşi, dacă ar exista mai multă implicare şi ar fi valorificat suficient, turismul ar aduce multe beneficii şi câştiguri substanţiale ţării noastre.

România dispune de un potenţial turistic mare având numeroase clădiri şi monumente istorice culturale şi arhitecturale, peisaje naturale, muzee şi multe alte atracţii turistice care ar putea pune în valoare ţara noastră, dacă s-ar intensifica promovarea acestora.

Consider că este de datoria noastră să contribuim la promovarea turismului pentru ca ţara noastră să îşi continue dezvoltarea şi să poată concura şi cu ţările străine, promovarea acesteia aducând numeroase beneficii.

Domnul Gheorghe Ciobanu:

"Rectificarea bugetară, o şansă pentru comunităţile locale de a se dezvolta"

Proiectul de rectificare bugetară elaborat de guvern arată că dezvoltarea României şi prosperitatea românilor sunt priorităţile lui Victor Ponta.

Întotdeauna am spus că România adevărată este cea rurală, acolo unde este concentrată cea mai mare parte a populaţiei şi unde se înregistrează cele mai multe probleme. Din acest punct de vedere, consider că alocarea celor 2,3 miliarde de lei către consiliile locale din ţară este un lucru extrem de pozitiv. Trebuie să continuăm investiţiile în mediul rural, să dezvoltăm infrastructura de drumuri, apă, canal, pentru a îmbunătăţi condiţiile de trai ale oamenilor din zona rurală.

Faptul că executivul va permite ca sumele defalcate din TVA alocate autorităţilor locale, în cuantum de 600 de milioane de lei, să fie folosite inclusiv pentru acoperirea pierderilor rezultate din serviciul public de distribuţie a energiei termice pentru populaţie, este o dovadă în plus că românii nu vor avea probleme cu factura pentru căldură la iarnă. Ştim că problema facturii la căldură este una extrem de dureroasă. Mai mult, există şi ameninţări din partea Rusiei cu privire la livrarea gazului, însă guvernul a luat deja toate măsurile necesare pentru a-i proteja pe români: depozitele sunt pline, iar primăriile vor avea suficienţi bani pentru a nu permite creşterea facturilor în această iarnă.

Faptul că educaţia a primit în plus 134,4 de milioane de lei, prin bugetul general consolidat, arată preocuparea guvernului pentru acest domeniu, care a fost ignorat în totalitate de Guvernul Boc, care nu a putut atinge niciodată obiectivul său de a aloca 6% pentru educaţie. Avem alocaţi 10 milioane de lei în plus pentru investiţii, ceea ce înseamnă bani pentru modernizarea şcolilor şi condiţii de studii mai bune pentru elevi. Către universităţi au fost alocate cu 1,8 milioane de lei în plus faţă de bugetul iniţial, ceea ce înseamnă bani mai mulţi pentru cercetare.

În sănătate au fost alocate în plus 119,4 de milioane de lei pentru programele naţionale de sănătate (HIV, oncologie, TBC), 15 milioane de lei pentru reabilitarea maternităţilor, 8,9 milioane de lei pentru finanţarea centrelor de permanenţă şi 0,75 milioane de lei pentru investiţii. Reformele din sănătate şi suplimentarea bugetelor au în vedere creşterea calităţii serviciilor medicale şi reducerea fenomenului migraţiei halatelor albe. Sănătatea nu mai trebuie să fie un domeniu de sacrificiu de la care putem să luăm bani pentru alte ministere. Banii alocaţi sistemului sanitar sunt la fel de importanţi ca banii pentru armată, justiţie sau administraţie, pentru că sănătatea este o problemă care ţine de siguranţa naţională.

Guvernul PSD a demonstrat că îşi îndeplineşte angajamentele asumate în faţa românilor. Le-am promis românilor o viaţă mai bună după operaţia pe cord pe care a făcut-o Guvernul Boc prin tăierea cu 25% a pensiilor şi a salariilor şi creşterea TVA de la 19 la 24%. Încet-încet, am recuperat din toate aceste tăieri care au făcut viaţa românilor foarte grea. Salariul minim pe economie a crescut de la 800 la 900 de lei. Guvernul Ponta a promis reducerea TVA la pâine şi a aplicat cu succes măsura, care a dus la creşterea numărului de firme active în domeniul panificaţiei. De asemenea, Guvernul Ponta a promis reducerea CAS pentru a scoate povara fiscală de pe umerii micilor întreprinzători. Măsura a fost bine primită de mediul de afaceri şi va duce la dezvoltare economică şi la crearea de noi locuri de muncă.

Guvernul Ponta este un guvern performant care se ţine de promisiuni. Românii au votat schimbarea în 2012, iar acum vor vota continuarea măsurilor care le aduc prosperitate şi stabilitate.

Domnul Gheorghe Dragomir:

"Ponta se joacă de-a bugetul. Cadouri electorale, doar pentru unii!"

Guvernul taie prin a doua rectificare bugetară din acest an aproape 4 miliarde de lei, circa 900 de milioane euro, din cheltuielile bugetului de stat, prin care sunt cofinanţate proiecte care beneficiază de fonduri externe nerambursabile postaderare, din care peste un miliard de lei de la autostrăzi.

Conform proiectului de rectificare, din cheltuielile bugetului de stat, bugetul Administraţiei Prezidenţiale va fi diminuat cu 1,3 milioane de lei, al Camerei Deputaţilor cu 6,1 milioane de lei, al Curţii Constituţionale cu 200.000 de lei, al Ministerului Tineretului şi Sportului cu 3,5 milioane de lei, al Ministerului Educaţiei cu 5,5 milioane de lei, al Ministerului Culturii cu 10,2 milioane de lei, al Agenţiei Naţionale de Integritate cu 1,2 milioane de lei, al Ministerului Economiei cu 19,8 milioane de lei, al Academiei Române cu 6,9 milioane de lei.

Exact în campania electorală, primarii primesc la a doua rectificare peste 1,16 miliarde de lei, prin suplimentarea sumelor defalcate din TVA, la care se adaugă încă 1 miliard de lei prin (PNDL) şi circa 100 de milioane de lei pentru investiţii în cămine culturale şi săli de sport, prin tăierea cofinanţării fondurilor Uniunii Europene. În total, puţin peste 2 miliarde de lei, adică 500 de milioane de euro.

Sumele alocate prin proiectul de rectificare bugetară sunt cu mult peste cele prevăzute la rectificările din 2013, când Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice a primit circa 600 de milioane de lei la prima rectificare, dar a pierdut peste 300 de milioane de lei la a doua rectificare.

De asemenea, anul trecut autorităţile locale au primit sume derizorii la rectificare, în principal pentru plata sumelor alocate persoanelor cu handicap. Sume suplimentare au mai fost prevăzute din fondul de rezervă la dispoziţia guvernului, pentru echilibrare şi pentru plata unor arierate, pentru a răspunde condiţionalităţilor din acordul cu FMI.

Nu cunosc o altă astfel de licitaţie electorală de aleşi locali care să fi avut loc în prag de alegeri. Aşa ceva n-am mai pomenit nici în cele mai proaste guverne. Pe acest guvern scrie manipulare şi corupţie. Această rectificare nu este altceva decât jaf, hoţie şi mituirea primarilor. Eu nu spun că primăriile nu au nevoie de bani, dar nu aşa, nu cu preţul tăierii cofinanţării fondurilor Uniunii Europene. Trebuia ca taxa pe construcţii speciale să rămână la administraţiile locale, nu să fie aruncată la bugetul de stat, ca apoi să se dea pomeni electorale primarilor în schimbul voturilor. Primarii ştiu cel mai bine ce proiecte sustenabile sunt necesare localităţii lor.

Mai mult, se iau bani de la educaţie, cultură, sănătate, domenii oricum subfinanţate în mod constant. Ce ar putea să facă PSD şi Ponta cu un popor educat? Dacă poporul îşi dă seama de hoţiile şi fraudele puse la cale de pesedişti, în frunte cu micul Titulescu, când dau iama prin bugetul şi averea statului? Aşa că mai bine îl ţin needucat, incult. Chiar şi bolnav, cu atât mai bine!

Această rectificare bugetară confirmă şi dezastrul din domeniul proiectelor cu fonduri europene. Degeaba se lăuda premierul Ponta cu cea mai mare creştere a ratei absorbţiei, când circa 4 miliarde de lei au fost luate din contribuţia românească necesară dacă am fi absorbit sumele repartizate ţării noastre. Altfel spus, singura resursă sigură şi gratuită, în mare parte, s-a dus pe apa sâmbetei, din cauza incompetenţei Guvernului României.

Domnul Gigel-Sorinel Ştirbu:

"Destinul unei ţări ţine de cultura sa şi de educaţia cetăţenilor săi"

Cultura, educaţia, cercetarea sunt din nou desconsiderate prin tăieri bugetare: Ministerul Culturii pierde 10,2 milioane de lei, Ministerul Educaţiei - 5.5 milioane de lei, Academia Română - 6,9 milioane de lei.

Modul în care Victor Ponta, din fruntea guvernării PSD, înţelege să facă această a doua rectificare arată, încă o dată, desconsiderarea faţă de cetăţeni şi aviditatea cu care îşi urmăreşte interesele personale. Victor Ponta a convertit rectificarea bugetară, un instrument de reglare economică şi socială, în instrument de strângere de voturi pentru PSD.

În luna iunie 2014, prin intermediul Rezoluţiei privind susţinerea actului cultural în România, adoptată în şedinţa extraordinară a Comisiei pentru cultură, arte şi mijloace de informare în masă care a avut loc la Sibiu, deputaţii din comisie au agreat faptul că interesul culturii române trebuie să primeze în faţa argumentului politic. "Comisia noastră consideră că în domeniul culturii această caracteristică trebuie interpretată nu în sensul ei partinic, ci, mai degrabă, ca pe un mandat de responsabilitate publică pentru valorile, fie create de contemporanii noştri, fie moştenite de la străbuni, care trebuie predate generaţiilor viitoare, se spunea în Rezoluţie.

În calitate de preşedinte al Comisiei pentru cultură, artă şi mijloace de informare în masă din Camera Deputaţilor, atrag atenţia domnului prim-ministru că destinul unei ţări ţine de cultura sa şi de educaţia cetăţenilor săi. De aceea, îi solicit lui Victor Ponta şi miniştrilor săi să adopte, cel puţin în domeniile cultură, educaţie şi cercetare, poziţia pe care şi-au asumat-o deputaţii din Comisia de cultură: aceea de a susţine interesul profesional al domeniului, indiferent de apartenenţa politică a fiecăruia.

Domnul Hubert Petru Ştefan Thuma:

Săptămâna trecută mi-a fost atrasă atenţia, ca nouă, tuturor, probabil, de intenţia guvernului de a adopta a doua rectificare bugetară pe 2014, o rectificare evident negativă, în ciuda faptului că premierul Victor Ponta a prezentat-o săptămâna trecută ca pe o rectificare pozitivă.

Această nouă rectificare bugetară profund atipică are loc la două luni de la cea precedentă, care a coincis, deloc întâmplător, cu prima lansare electorală a lui Victor Ponta în cursa prezidenţială.

Mi-aş dori foarte mult, şi cred că sunt mulţi cei care vor asta, să ni se explice de ce a tăiat guvernul nu mai puţin de patru miliarde de lei din cheltuielile destinate proiectelor finanţate cu fonduri europene pe care îi redirecţionează, în prag de campanie electorală, către autorităţile locale, prin intermediul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice.

Se pare că, din aceste fonduri, aproape un miliard de lei merge, în plină campanie, spre drumuri comunale şi judeţene şi pentru echilibrarea bugetelor locale.

Ce putem înţelege din asta? Nu cumva guvernul demonstrează că nu are nici cel mai mic interes să investească în infrastructură sau în crearea locurilor de muncă, ci vizează un singur obiectiv: direcţionarea banilor către pomeni electorale şi către baronii locali?

Consider că, din păcate, ne confruntăm cu dovada că actuala conducere a ţării nu este capabilă să administreze, ci doar să încerce abuziv, să cumpere bunăvoinţa primarilor cu fonduri guvernamentale.

Cu un program de ţară lipsit de consistenţă, partidul care s-ar vrea unic nu poate câştiga alegerile prezidenţiale prin propriile puteri şi atunci încearcă, prin orice mijloace, să fraudeze scrutinul din această toamnă.

După ordonanţa de urgenţă care permite migraţia aleşilor locali, această nouă rectificare nu face decât să întărească efectele produse de legalizarea traseismului politic. Dacă luăm în calcul şi actul normativ din 2013, care oferă posibilitatea unora de a dispune discreţionar de fondul de rezervă al guvernului, avem tabloul complet al schemei prin care Victor Ponta şi PSD speră să câştige alegerile prezidenţiale.

Domnul Ioan Adam:

"Sumitul NATO"

Într-un moment în care lumea se confruntă din ce în ce mai des cu provocări periculoase şi care evoluează într-un ritm tot mai alert, liderii NATO s-au întrunit joi, 4 septembrie, la Newport Marea Britanie, pentru a găsi soluţii apte să aplaneze conflictele tot mai numeroase de la graniţele Alianţei Nord-Atlantice.

La sud, starea de instabilitate creşte de la o zi la alta, răspândindu-se din Nordul Africii şi Sahel spre Orientul Mijlociu. Conflictul deschis din Irak şi Siria ne ameninţă securitatea acasă.

Jihadiştii extrem de violenţi din cadrul Statului Islamic care, după ce au preluat controlul asupra unor porţiuni vaste din teritoriul Irakului şi Siriei, proclamând un "califat", ne ameninţă direct modul de viaţă. Aceşti oameni fără scrupule nu au în minte decât un singur obiectiv global, acela de a eradica orice grup etnic sau religios care se opune regulilor draconice ale islamului fundamentalist.

Pe de altă parte, la est, Rusia încalcă toate regulile, prin anexarea ilegală a Crimeii şi prin trimiterea de trupe pe teritoriul ucrainean ce ameninţă şi subminează suveranitatea unui stat naţional.

Aceste acţiuni nu sunt ameninţări izolate. Cum se poate ca astfel de conflicte, de o asemenea anvergură care, deşi se petrec doar pe teritoriul unui stat, să nu aibă repercusiuni şi asupra altor state?

România şi statele vecine Ucrainei sunt primele care simt consecinţele acestor neînţelegeri: de la scăderea exporturilor, de la ruperea unor relaţii diplomatice la nivel european şi mondial, de la creşterea gradului de insecuritate, de la scăderea încrederii investitorilor în spaţiul economic est-european, până la interzicerea circulaţiei în zonele afectate de conflict.

Guvernul României condus de Victor Ponta a reuşit să contracareze eventuale lovituri de ordin politic sau economic datorate acestui conflict printr-o bună organizare, profesionalism şi găsirea unor soluţii benefice României în timp util.

Prin acest summit, care s-a deschis în prezenţa a 60 de şefi de stat şi de guvern, a fost reconfirmată solidaritatea şi soliditatea alianţei.

În urma acestei reuniuni, România are un plan de contingenţă, un plan de acţiune în cazul în care este atacată, în condiţiile în care militarii de la NATO au elaborat scenariile prin care securitatea României ar putea fi afectată. În momentul de faţă ţara noastră va fi apărată de orice scenariu în care ar putea fi atacată, atât pe mare, cât şi terestru sau din aer.

În cadrul acestui summit, România şi-a atins toate obiectivele. Astfel, vom avea o prezenţă militară clară a NATO în România şi un angajament clar în regiune, mai ales că pentru noi este important să ne ştim protejaţi. Deşi suntem aproape siguri că integritatea teritorială a României nu va fi afectată, nu excludem aceste scenarii, mai ales în condiţiile în care suntem înconjuraţi de numeroase conflicte îngheţate.

Ne-am bazat pe respectarea legilor internaţionale însă, după cum am observat, unele ţări pot acţiona iraţional şi din acest motiv nu putem fi niciodată siguri.

Declar că nimeni nu vrea un război în acest moment. Toată lumea îşi doreşte soluţii diplomatice.

Domnul Ioan Adam:

"Adunarea Generală a ONU"

Cu ocazia celei de a 69-a sesiuni a Adunării Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU), premierul Victor Ponta s-a aflat în Statele Unite ale Americii, în perioada 23-25 septembrie, prilej cu care s-a întâlnit cu reprezentanţi ai comunităţii româneşti şi directori ai companiilor americane.

În cadrul dezbaterilor Adunării Generale a ONU, domnul Ponta a avut o alocuţiune în plen, joi dimineaţa, unde a adus în discuţie tema crizei din Ucraina şi instabilitatea în regiune.

Principala problemă pentru România o reprezintă ceea ce se întâmplă la graniţele sale, precum şi perspectivele noastre ca ţară membră NATO.

De asemenea, premierul a vorbit şi despre fraţii noştri din Moldova, declarând că îi sprijinim să se democratizeze, să aibă instituţii puternice, o viaţă mai bună pentru cetăţenii de acolo şi să se integreze în Uniunea Europeană, lucru care poate fi făcut cu sprijinul oferit de noi. România a făcut în 25 de ani un drum important spre democraţie, spre integrare europeană, spre securitatea cetăţenilor săi şi reprezintă un model demn de urmat pentru celelalte state care se doresc a fi cu adevărat democratice, şi care urmăresc cu orice preţ să scape din ghearele Rusiei.

În cadrul discursului Domniei Sale, premierul a reconfirmat poziţia pe care o adoptăm în ce priveşte criza din Ucraina, precum şi pe cea din Orientul Mijlociu.

Această vizită a fost importantă şi din punct de vedere economic. Împreună cu domnul ministru Nicolescu, premierul s-a întâlnit cu principalele companii energetice din Statele Unite, cu speranţa ca, alături de cele care deja au investit, să convingă şi alţi investitori în acest domeniu cheie, obiectivul vizând independenţa energetică a ţării noastre.

În cursul întâlnirilor, s-au prezentat oportunităţile de investiţii în sectorul energetic din România şi au fost promovate capabilităţile companiilor româneşti din sectorul energetic ca furnizoare de servicii şi expertiză locală, dar şi în alte regiuni.

Mai mult, domnul Ponta a declarat că va aloca banii necesari pentru ca România să aibă unităţi medicale de urgenţă în cazul unei epidemii de Ebola.

Pe lângă aceste lucruri, în cadrul forumului, s-au discutat teme extrem de importante precum: conflictele cu impact regional, schimbările climatice, dezvoltarea durabilă şi accesul la resurse naturale, precum şi sărăcia extremă.

Domnul Ioan Adam:

"Rectificarea bugetară"

Săptămâna trecută o delegaţie a ţării noastre a plecat la Bruxelles pentru a discuta cu FMI şi Comisia Europeană despre a doua rectificare bugetară din acest an şi despre reducerea CAS.

Pe baza tuturor discuţiilor purtate acolo, menţionez faptul că rectificarea bugetară va fi una pozitivă. În realitate, se vor acorda mai mulţi bani pentru şcoli şi pentru sistemul de sănătate.

Deşi bugetul Ministerului Sănătăţii apare ca fiind diminuat cu 265 milioane de lei din cauza reducerii cu 408 milioane de lei a transferurilor de echilibrare către Fondul Naţional de Sănătate, acest lucru este datorat gradului de creştere a colectării contribuţiilor pentru sănătate. Astfel, a fost redusă necesitatea de finanţare a Fondului din bugetul Ministerului Sănătăţii. Prin urmare, rectificarea la sănătate este una pozitivă, de peste 140 de milioane de lei. Aceşti bani vor fi redirecţionaţi către programele naţionale de sănătate (119 milioane de lei), reabilitarea maternităţilor (15 milioane de lei), măsuri de prevenire a Ebola (4 milioane de lei), precum şi pentru finanţarea drepturilor salariale ale personalului din spitalele aflate în reţeaua autorităţilor administraţiei publice locale şi a activităţii serviciilor de ambulanţă, precum şi pentru finanţarea centrelor de permanenţă (8,9 milioane de lei).

Prin a doua rectificare bugetară din acest an, din suma totală de 1,16 miliarde de lei pe care primăriile o vor încasa prin suplimentarea sumelor defalcate din taxa pe valoarea adăugată către bugetele locale în ultimele trei luni, 50,6 milioane de lei sunt alocate pentru finanţarea cheltuielilor descentralizate la nivelul judeţelor aflate sub cod roşu de inundaţii, 194,5 milioane de lei sunt pentru finanţarea cheltuielilor descentralizate la nivelul comunelor, oraşelor, municipiilor, sectoarelor şi municipiului Bucureşti, 542 milioane de lei sunt distribuite ca urmare a solicitărilor unităţilor administrativ-teritoriale şi a Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, iar 380 milioane de lei sunt pentru echilibrarea bugetelor locale, conform proiectului de rectificare.

Potrivit notei de fundamentare a proiectului, nepromovarea proiectului ar putea avea drept consecinţe negative următoarele:

• "riscul neasigurării fondurilor necesare unor ordonatori principali de credite în vederea desfăşurării activităţii acestora în bune condiţii până la finele anului;
• riscul neasigurării fondurilor necesare desfăşurării normale a activităţii unităţilor administrativ-teritoriale până la finele anului;
• riscul necorelării planificării bugetare cu evoluţia prognozată a indicatorilor macroeconomici şi execuţia bugetară pe primele opt luni ale anului".

Banii alocaţi în plus pentru educaţie reprezintă 134,4 milioane de lei. Astfel, prin intermediul bugetelor autorităţilor publice locale se dau aproape 57 de milioane pentru şcoli, grădiniţe şi licee. Rectificarea bugetului educaţiei este una pozitivă, urmând a fi suplimentate transferurile către universităţi (1,8 milioane de lei), cheltuielile cu transportul studenţilor (3 milioane de lei) sau cele pentru investiţii (10 milioane de lei).

De asemenea, şi bugetele celor două servicii de informaţii române, SRI şi SIE, vor fi majorate cu 67,4 milioane de lei, respectiv 27 de milioane de lei la cea de-a doua rectificare bugetară din acest an, banii fiind destinaţi unor cheltuieli de apărare cibernetică, obiectiv asumat de România la ultimul summit NATO.

Domnul Ioan Balan:

"Pentru PSD, Bucovina nu există decât o dată la patru ani!"

Cunosc bine PSD şi ştiu foarte bine că este partidul căruia îi pasă cel mai puţin despre soarta oamenilor, deşi trâmbiţează de dimineaţă şi până-n seară că moare de grija românilor. Nu le pasă! Chiar dacă îi cunosc şi le ştiu obiceiurile, nici măcar eu nu mi-aş fi imaginat că PSD şi Victor Ponta îi va trata cu asemenea dispreţ pe români, în special pe bucovineni.

Au trecut mai mult de doi ani şi jumătate de când PSD a ajuns într-un mod ilegitim la guvernare, iar de atunci bucovinenilor le merge tot mai greu. Aş fi nedrept să spun că doar bucovinenilor le merge tot mai greu, ci tuturor românilor. În plus, bucovinenii sunt trataţi şi cu dispreţ de guvernarea roşie, o guvernare care se identifică mai degrabă cu Beijing-ul decât cu Bruxelles-ul.

Alocările financiare către administraţiile locale din Suceava stau în pixul scump şi pretenţios al domnului Dragnea şi nu sunt deblocate decât în urma şantajului la adresa edililor locali. Vrei să vii la PSD, primeşti bani de la guvern! Nu vrei să iei carnetul roşu, primăria nu va avea bani nici pentru facturile curente. Aşa înţelege PSD actul de guvernare, relaţia cu aleşii locali şi respectul pentru români!

De parcă nu ar fi suficient, investiţiile publice finalizate în perioada 2008-2011 nu au mai primit finanţări nici măcar pentru mentenanţă. Ceea ce cu greu a construit PDL alături de bucovineni, PSD-ul nu este în stare nici măcar să păstreze sau să întreţină. De asemenea, investiţiile demarate în aceeaşi perioadă sunt mâncate acum de rugină, pentru că miniştrilor de la Bucureşti nu le pasă de această parte a ţării. Consecinţele acestei politici a dispreţului sunt vizibile cu ochiul liber: mii de oameni au îngroşat rândul şomerilor şi nicio speranţă că se vor crea alte locuri de muncă nu există, iar calitatea vieţii oamenilor este mai scăzută decât în plină criză economică.

Niciodată, în ultimii douăzeci şi cinci de ani, Bucovina nu a fost mai dispreţuită ca în perioada guvernării Ponta. Nu ştiu ca bucovinenii să fi fost mai nedreptăţiţi sau să trăiască mai greu decât în ultimii ani. A venit însă campania electorală, iar Victor Ponta şi PSD au redescoperit Bucovina pe harta României.

Va curge lapte şi miere! Strigă atât PSD-ul de la Bucureşti, cât şi membrii obedienţi din teritoriu. În realitate, toată lumea ştie că după Victor Ponta vine potopul. Victor Ponta este în stare de orice, chiar "să dea foc la ţară", numai ca să ajungă preşedinte. Bucovinenii ştiu că PSD şi Victor Ponta au minţit şi continuă minciuna, bucovinenii ştiu că pomenile electorale care au împânzit acum România sunt plătite direct din buzunarul lor.

Dragi PSD-işti, vă dau o veste proastă. Bucovinenii nu au fost şi nu pot fi păcăliţi, bucovinenii îşi iubesc ţara şi nu vor vota în următoarele alegeri pe cel propus de partidul care a făcut cel mai mult rău României.

Domnul Ioan Moldovan:

În viitorul apropiat parlamentarii Partidului Conservator vor depune două propuneri legislative destinate tinerelor familii şi pentru conservarea tradiţiilor româneşti

Proiectul de Lege privind familia îşi propune să vină cu măsuri care să acompanieze un cetăţean român de la naştere pe tot parcursul vieţii, respectiv măsuri precum introducerea unei alocaţii pentru nou-născuţi, încurajarea căsătoriilor, în principal, pentru cei din clasa medie şi cea de jos, oameni care câştigă venituri în jurul salariului mediu, oameni care trebuie încurajaţi să se căsătorească şi să aibă copii în România, crearea de centre de zi pentru persoanele vârstnice, prin care putem aranja un cadru prin care acestea să poată fi integrate în viaţa familiei, având grijă de copiii aflaţi la grădiniţă sau la şcoală după terminarea programului, până când părinţii pot veni să-şi ia copiii de la aceste centre de zi. Centrele respective urmează să aibă servicii de sănătate, pentru că persoanele vârstnice au nevoie de o atenţie specială din punct de vedere al sănătăţii, dar, de altfel, pot participa activ la viaţa familiei. Ne dorim, de asemenea, să introducem servicii de sănătate a reproducerii, servicii de planning familial pentru tinerele familii şi prioritate în acordarea unor locuri de muncă şi a formării profesionale pentru familiile nou create. În acelaşi timp, dorim să sprijinim cu prioritate tinerii care îşi întemeiază noi familii să se angajeze şi să poată beneficia de un sprijin aparte în relaţiile pe care le au cu instituţiile statului (instituţii fiscale, alte instituţii).

În ceea ce priveşte Legea care priveşte conservarea tradiţiilor româneşti, PC îşi propune să ofere un mesaj naţional prin dialogul şi interacţiunea interculturală între regiunile ţării.

Pe de o parte, dorim să definim produsele tradiţionale prin normele pe care le avem la dispoziţie în cadrul Ministerului Agriculturii şi să le extindem, să prezervăm cultura, oferind cetăţenilor o legătură fundamentală cu valorile sociale şi credinţele naţionale, să încurajăm comunităţile locale pentru a-şi conserva specificul tradiţional prin alcătuirea unor colecţii şi însemne de produse tradiţionale locale prin care să se creeze în cadrul fiecărei comunităţi un sentiment de apartenenţă pentru asigurarea coerenţei tradiţiilor locale. În acelaşi timp, ne propunem ca prin această lege, care conservă tradiţiile româneşti, să sprijinim tot ce înseamnă sistemul cooperatist şi meşteşugăresc care acţionează în această privinţă. Măsuri care ar putea fi propuse prin această lege şi pe care le discutăm acum, la nivelul partidului, sunt susţinerea evenimentelor care au la bază tradiţiile locale până la cele naţionale.

Domnul Ioan Stan:

Vă vorbeam nu de mult despre ridicola încercare a unei persoane politice, cu o exagerat de bună părere asupra propriilor merite, de a minimaliza expertiza politică a premierului Ponta acuzându-l, nici mai mult nici mai puţin, de compromiterea ideii de "tineri în politică". Mi-am exprimat şi atunci, cum voi face şi astăzi, dezaprobarea pentru astfel de atacuri nesusţinute de niciun argument viabil, ba, chiar mai mult, contrazise frecvent de realitatea guvernării Ponta. Numai că vorbăria de dragul vorbelor, neacoperită de fapte sau cifre, care tot rezultat al faptelor sunt, te condamnă la ridicol şi compătimire. Aşa se face că, neîngăduind atari demersuri, îmi susţin poziţia prin argumente aflate, de fapt, la îndemâna oricărui om de bună credinţă.

Victor Ponta este singurul candidat la preşedinţie care a venit în faţa electoratului cu un program consistent, alcătuit din obiective conturate net şi bazat pe o viziune unitară privind parcursul României pe viitorii 25-30 de ani. Victor Ponta îşi asumă în acest program prezidenţial zece obiective pe care intenţionează să le realizeze în următorii zece ani.

Cu prioritate amintesc proiectul unui preşedinte util care uneşte şi construieşte. Utilitatea angajată în acest proiect are drept repere construirea unei echipe, dialogul şi consultarea cu societatea civilă, dialogul cu toate forţele politice, revizuirea Constituţiei, reforma electorală şi modernizarea administraţiei. Reconstrucţia comunităţii politice naţionale în spirtul democraţiei şi al parteneriatului deschis între societate şi instituţii devine astfel o prioritate a următorului mandat prezidenţial. Pacea socială pe care o vizează acest prim proiect al programului Ponta, conlucrarea cu premierul, Guvernul, Parlamentul, cu celelalte instituţii în legătură cu realizarea obiectivelor naţionale sunt argumente viabile pentru o matură gândire politică, pentru un exemplar echilibru mental - practică.

Un alt proiect al acestui program prezidenţial ce demonstrează viziunea clară şi corectă a tânărului politician Victor Ponta, unul şi acelaşi cu Victor-Viorel Ponta, este "România, stat euroatlantic puternic, bazat pe o economie de top în regiune".

În susţinerea acestui demers premierul aduce strategiile ce exclud austeritatea, bazându-se pe ascensiunea economică menţinută de păstrarea ritmului de 9-10% al creşterii industriale atins în prezent, recâştigarea poziţiei de "grânar al Europei", prin continuarea practicilor din ultimii doi ani în agricultură, accederea către poziţia de hub tehnologic în Europa centrală şi de est, folosind ca avantaj competitiv industria IT, poziţionarea ca lider regional în energie.

Reperele "României puternice" sunt precizate în programul prezidenţial, documentul fiind nu o înşiruire de vorbe, cum spuneam, ci o asumare de responsabilităţi, şi se referă la creştere economică de peste 3% în fiecare an, creşterea competitivităţii şi atragerea de investiţii prin reducerea impozitării şi stabilizarea legislaţiei, reducerea numărului de taxe şi a birocraţiei fiscale, continuarea Planului Naţional de Investiţii, politică externă pragmatică.

Ca să închei, cele de mai sus sunt câteva dintre reperele spaţiului politic în care, departe de a compromite ideea de "tineri în politică", îşi demonstrează aptitudinile Victor Ponta. Şi, cum "fiecare pasăre pe limba ei piere", nefericita afirmaţie din discursul politic al unui preşedinte de partid rămâne nefericită şi dezminţită de realizări necontestabile ale celui vizat, care-şi va contura cu şi mai mare claritate calităţile de om politic, susţinute şi nu diminuate de tinereţea sa, odată ajuns preşedinte al României în această toamnă.

Domnul Ioan Tămâian:

"PSD vrea să controleze 100% posturile publice de radio şi televiziune"

Se vorbeşte de ani buni, se promite, se iau angajamente politice privind depolitizarea televiziunii şi radioului public, dar tot de ani buni nu s-a făcut niciun pas concret pentru depolitizarea celor două instituţii. Mai mereu a intervenit ceva, de regulă voinţa politică, sau mai degrabă lipsa de voinţă politică a unui mare partid în a menţine situaţia existentă. Adică o televiziune şi un radio public cu câte o conducere politizată. Raţiunile sunt uşor de înţeles: cine conduce la Palatul Victoria şi are şi majoritatea în Parlament, deţine şi controlul celor două posturi publice. Cred însă că o atare situaţie nu mai poate continua. Trebuie obligatoriu ca principalele instituţii media din stat să fie depolitizate, pentru că deja am ajuns la o fază care frizează grotescul.

Am asistat zilele trecute la evenimentele care s-au petrecut la postul public de televiziune. Purtătorul de cuvânt al Guvernului, coincidenţă, şi membru în Consiliul de Administraţie al SRTV, este dat în vileag ca fiind vârful de lance al reprezentanţilor puterii care cer scoaterea din grilă a unor emisiuni considerate ca fiind incomode pentru actuala putere. De ce sunt incomode? Pentru că prezintă realitatea aşa cum este ea.

Din bun-simţ am crezut că acuzaţiile aduse purtătorului de cuvânt al Guvernului şi altor oficiali social-democraţi sunt exagerate. Dar numai după câteva zile, crunta realitate a existenţei presiunilor politice am avut-o sub propriii mei ochi în Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă cu ocazia audierii preşedintelui director general al SRTV, Stelian Tănase. De la bun început, deputaţii PSD din comisie i-au sugerat domnului Stelian Tănase că ar fi bine să demisioneze. Argumente? Niciunul. Ba da, a existat un argument: Klaus Iohannis a fost de două ori invitat la TVR, iar Victor Ponta a fost ignorat şi nu a fost invitat. Deci până aici s-a ajuns. Să ceri schimbarea şefului televiziunii publice pentru că nu ţi-a invitat în emisiuni şeful de partid. Trec peste faptul că domnul Stelian Tănase a precizat clar că a trimis mai multe invitaţii premierului de a veni în emisiuni, dar acesta a refuzat. Prin argumentul prezentat de deputaţii PSD, cred că am asistat la o culme a politizării postului public de televiziune. Şi o declaraţie ulterioară a premierului Ponta: "pentru Stelian Tănase, când a fost votat de Parlament, PSD era bun, acum nu mai e". Nu înţeleg, domnule prim-ministru, şeful televiziunii publice trebuie să stea drepţi şi să programeze ode pentru principalul partid de guvernământ, eventual în doar două ore de program, între orele 20,00-22,00 cum era odinioară?

PSD şi premierul Victor Ponta vor ca TVR să se întoarcă la prestaţia din 1990, când instituţia din Pangrati era o anexă a FSN-ului condus de Ion Iliescu. Dar pentru atingerea acestor obiective trebuie ca postul public de televiziune să fie controlat 100% de PSD şi de aliaţii săi. Numai aşa emisiuni politice moderate de jurnalişti cu adevărat independenţi şi emisiuni economice care prezintă realitatea de zi cu zi pot fi scoase din grilă, numai aşa, de dimineaţa până seara, telespectatorii vor fi informaţi de "marile realizări" ale Guvernului Ponta 3, numai aşa, de dimineaţa până seara, reprezentanţii opoziţiei vor beneficia de tratamentul de care au beneficiat Ion Raţiu, Corneliu Coposu, Radu Câmpeanu şi alţii în 1990.

Consider că se impune, chiar imediat, după alegerile prezidenţiale, să ne strângem cu toţii şi să concepem o legislaţie modernă pentru posturile publice de radio şi televiziune pentru ca să se termine o dată cu imixtiunea politicului în politicile editoriale ale celor două instituţii. Cine va încerca să tergiverseze elaborarea şi votarea unei legi privind depolitizarea, înseamnă că abdică de la principiile democraţiei şi îşi doreşte subordonarea celor două instituţii.

Domnul Ioan Tămâian:

"Cetăţile dacice din judeţul Hunedoara - vestigii cu o valoare istorică uriaşă lăsate în uitare"

Odată cu preluarea Cetăţii Sarmizegetusa Regia de către Consiliul Judeţean Hunedoara, în anul 2013, locaţia de importanţă covârşitoare pentru istoria neamului românesc a început să reprezinte un punct de atracţie turistic, iar rezultatele nu au întârziat să apară. Dar pe lângă acest sit istoric, în Munţii Orăştiei se mai află patru vechi cetăţi dacice ajunse în stadiu avansat de degradare şi la care accesul este aproape imposibil.

La începutul acestui an, Consiliul Judeţean Hunedoara a emis un proiect de hotărâre privind solicitarea de transmitere a cetăţilor de la Costeşti Cetăţuia, Costeşti Blidaru, Luncani-Piatra Roşie şi Băniţa din administrarea Ministerului Culturii în administrarea proprie. Demersul a rămas fără răspuns, actualmente ministrul culturii, Kelemen Hunor, neştiind situaţia exactă a problemei.

Putem afirma că, în acest caz, actualii guvernanţi sunt total dezinteresaţi de soarta vestigiilor dacice, din moment ce chiar ministrul de resort nu cunoaşte şi nici nu a părut prea interesat de demersul hunedorenilor, invocând motive combătute ulterior de reprezentanţii judeţeni. Conservarea unor astfel de vestigii trebuie să reprezinte o prioritate pentru Ministerul Culturii, deoarece reprezintă dovezi ale apariţiei noastre ca popor şi nu trebuie să constituie motiv de luptă sau răzbunare politică.

Aşa cum suntem interesaţi de multe alte domenii, unele chiar neproductive, este important să fim interesaţi şi de conservarea şi protejarea patrimoniului naţional cultural, prin proiecte viabile în acest sens. Ministerul Culturii trebuie să se implice în atragerea de fonduri europene cu destinaţie precisă de protejare a monumentelor istorice, unele dintre cele mai importante fiind chiar cele patru cetăţi dacice amintite. Este păcat să nu ne pese de lupta şi amintirea strămoşilor noştri, datorită cărora existăm ca naţiune, şi este inuman să fim dezinteresaţi de istoria noastră naţională. Multe dintre ţările comunităţii europene alocă fonduri pentru protejarea unor cetăţi şi castele construite în timpuri mult mai apropiate de secolul nostru, un exemplu concret fiind Germania, care conservă în permanenţă Castelul Neuschwanstein, punct de atracţie al miilor de turişti anuali veniţi din toate colţurile planetei. Aceleaşi rezultate le putem avea şi în ţara noastră cu puţin efort şi multă interesare.

Pe această cale, în calitate atât de parlamentar, cât şi de om de cultură, doresc să trag un semnal de alarmă ministrului culturii referitor la cele patru vestigii dacice. Starea în care se află actualmente acestea, fiind în pericol de dispariţie prin degradare, ne îndreptăţeşte să cerem măsuri urgente de conservare. Oare guvernării actuale chiar nu îi pasă de potenţialul pericol de pierdere a unei părţi din identitate naţională? Repet, se pare că nu, atâta timp cât lupta politică bazată pe interese de partid primează la acest moment.

Domnul Ioan Vulpescu:

"De ce nu, un muzeu al demagogiei la Palatul Cotroceni?"

Prezent, în mod neconstituţional, la o reuniune politică de partid, încă-preşedintele Traian Băsescu s-a plâns că n-a reuşit să convingă pe nimeni să organizeze un "muzeu al comunismului" la Palatul Parlamentului.

Amănuntul ar putea fi trecut cu vederea dacă n-ar emana de la cel care a montat campaniile "cei 322" şi, respectiv, "dau întâlnire poporului în Piaţa Universităţii", îndreptate direct împotriva Parlamentului României şi a parlamentarismului. Aşa, însă, este extrem de grav că tocmai acela care se prezintă drept exponentul luptei împotriva comunismului desconsideră Parlamentul, depozitarul suveranităţii naţiunii şi, totodată, scutul de apărare al acesteia împotriva tendinţelor totalitare.

Tema unui muzeu al comunismului este controversată nu numai în România. Comunismul este o temă gravă, căci a fost un coşmar care a ţinut peste patru decenii, a produs transformări ireversibile la nivelul tuturor straturilor societăţii şi, în cele din urmă, a avut o complexitate care desfide tendinţele de simplificare şi etichetare.

Pentru oamenii care înţeleg ce este acela un muzeu, chestiunea este mult mai delicată decât pare. Există mari diferenţe între un institut care cercetează, un memorial care are o funcţie pedagogică şi morală şi un muzeu care, în primul rând, expune. Comunismul se cere, mai întâi, cercetat şi există, slavă Domnului, câteva institute care o fac, de la Institutul Naţional pentru Studiul Totalitarismului, al Academiei Române, la IICCMER şi CNSAS. Muzeele cel mai adesea celebrează, nu comemorează: cine şi-ar putea dori, deci, să celebreze comunismul, la 25 de ani de la prăbuşirea lui?

Mă îngrijorează şi demagogia făţişă a încă-preşedintelui României, care are chiar în curtea sa un muzeu: Muzeul Cotroceni. Legat inevitabil de Administraţia Prezidenţială, Muzeul Cotroceni putea găzdui la fel de bine, dacă nu un muzeu al comunismului, atunci măcar o secţie. Palatul Cotroceni, în sine, este tot atât de reprezentativ pentru comunism ca şi Palatul Parlamentului, întrucât 1. a fost naţionalizat şi a găzduit decenii bune Palatul Pionierilor, şi 2. biserica fostei Mănăstiri Cotroceni a fost demolată, ca şi alte clădiri istorice şi ecleziastice, în cadrul programului comunist de rescriere a istoriei, fiind reclădită şi inaugurată de-abia în timpul celui de-al doilea mandat al domnului Ion Iliescu, în 2004. Ce demersuri a făcut Administraţia Prezidenţială a lui Traian Băsescu pentru deschiderea unei secţii dedicate comunismului la Muzeul Cotroceni? Niciunul.

Totuşi, în România există, spre deosebire de alte ţări foste comuniste, o instituţie excepţională care păstrează ceea ce trebuie să constituie un memento pentru noi toţi, şi anume, memoria represiunii comuniste. Este vorba de Memorialul Sighet, organizat de Ana Blandiana şi Romulus Rusan. Memorial, nu muzeu, căci păstrează, pentru educaţia celor de azi şi de mâine, imaginea ororilor şi a crimelor comise de fostul regim totalitar. Memorialul Sighet are o filială şi la Bucureşti, în care, în ciuda spaţiului meschin, vizitatorul are parte de o experienţă la fel de densă şi de zguduitoare ca la Sighet. De câte ori a vizitat Traian Băsescu această filială a Memorialului Sighet, aflată pe strada Jean-Louis Caldéron? Dacă nu a vizitat-o niciodată, cum de îndrăzneşte să vorbească despre "muzeele comunismului"?

Propun, în contrapartidă, viitorului preşedinte al României să organizeze la Palatul Cotroceni un mic muzeu al minciunii şi demagogiei politice la români, de la Alexandru Lăpuşneanu la Traian Băsescu, în care acestuia din urmă să i se rezerve o sală specială, lângă ieşire, în amintirea neuitatei sale plecări în cinci minute.

Doamna Ioana-Jenica Dumitru:

"Rectificarea bugetară pozitivă aduce mai mulţi bani pentru sănătate, educaţie, muncă şi justiţie"

Priorităţile guvernării rămân consecvente şi după ultima rectificare bugetară. Locuri de muncă, sănătate şi educaţie de calitate într-un mediu economic în creştere. Arhitectura bugetară este solidă şi perspectivele rămân pozitive şi pentru anul viitor.

În spaţiul public circulă informaţii greşite, în mod intenţionat sau nu, care îi pot induce în eroare pe românii care aşteaptă suplimentarea bugetelor pentru educaţie, muncă sau sănătate. Realitatea este că bugetul Ministerului Muncii, Familiei şi Persoanelor Vârstnice va creşte cu 1,215 miliarde de lei, iar banii sunt destinaţi proiectelor gestionate de minister.

Atât Ministerul Educaţiei, cât şi cel al Sănătăţii primesc fonduri adiţionale. Chiar dacă la prima vedere bugetele par diminuate, sănătatea va primi 143 de milioane de lei în plus. Nu trebuie să uităm faptul că încasările din sănătate, prin taxe, cele care merg direct în Fondul naţional de sănătate, au fost mai mari. În consecinţă finanţarea fondului din bugetul Ministerului Sănătăţii nu mai este necesară în aceeaşi măsură. Cheltuielile sunt prevăzute pe următoarele capitole: 15 milioane de lei merg la reabilitarea maternităţilor, iar 119 milioane sunt dedicaţi finanţării programelor naţionale pentru bolnavii de HIV, de oncologie şi de TBC. Aceleaşi fonduri merg şi la plata drepturilor salariale ale personalului medical, dar şi la serviciul de ambulanţă.

În ceea ce priveşte educaţia, rectificarea bugetară este, de asemenea, pozitivă. Transferurile de bani se traduc uşor într-un buget mai mare cu 134,4 milioane de lei pentru învăţământul universitar şi preuniversitar. Cheltuielile de personal se reduc doar pentru că CAS-ul se reduce. În consecinţă cei 1,8 milioane de lei destinaţi iniţial cheltuielilor cu salariile se îndreaptă către universităţi. Studenţii vor beneficia de aceste finanţări pentru că o măsură pozitivă a Guvernului, reducerea CAS, intră în vigoare la 1 octombrie.

Educaţia are cu 10 milioane mai mulţi bani până la sfârşitul anului dedicaţi investiţiilor. Învăţământul superior are cu peste 28 de milioane mai mult. Sumele defalcate din TVA se împart în educaţie după cum urmează: 56,82 milioane de lei salarii în învăţământul preuniversitar, 77,89 milioane de lei plata titlurilor executorii din învăţământul preuniversitar şi 5,28 milioane de lei salarii, plus plata titlurilor executorii în învăţământul special şi centrele judeţene de resurse şi asistenţă educaţională.

Ministerul Apărării, cel al dezvoltării regionale, justiţia, Ministerul de interne şi externe beneficiază de mai mulţi bani până la sfârşitul anului. Angajamentele pe care România şi le-a asumat ne obligă să păstrăm o resursă bugetară mai mare pentru ministerele de forţă, vestea bună însă este că avem bani pentru investiţii, pentru educaţie şi sănătate şi pentru reducerile fiscale necesare pentru economie.

Şomajul este în scădere şi datele statistice ne arată că aceasta este realitatea, 6,7% în al doilea trimestru din 2014, faţă de 7,2% în aceeaşi perioadă a anului trecut. Rata de ocupare creşte, ceea ce ne dă un semn foarte clar că economia se însănătoşeşte şi lucrează.

Dacă politica investiţională se menţine în cotele preconizate, indicatorii economici vor rămâne pozitivi. Important este să menţinem încrederea investitorilor în România, în sistemul fiscal şi în predictibilitatea sistemului economic. Trebuie să continuăm să respingem măsurile austere, în acelaşi timp, menţinând prudenţa de care avem nevoie pentru o creştere constantă şi stabilă.

Domnul Ion Bălan:

"Reguli noi, amenzi noi, civilizaţie pe şosele"

Declaraţia mea politică de astăzi, aşa cum v-am obişnuit, se referă la chestiuni importante pentru cetăţeni, lucruri care trebuie ştiute şi asupra cărora trebuie să aducem lămuriri, ca reprezentanţi ai acestora în Parlament.

Astăzi mă voi referi la noul Cod rutier, intrat în vigoare duminică, şi voi porni de la o situaţie de viaţă. Sunt întrebat cum am putut să adoptăm un Cod rutier atât de dur şi vreau să explic din punct de vedere al parlamentarului, dar mai ales din punct de vedere al şoferului care circulă mult pe drumurile publice din România.

Suntem în topurile negre din cauza numărului uriaş de accidente rutiere, suntem pe harta neagră a Europei din cauza lipsei de civilizaţie în trafic. Toate acestea persistă şi victime cad în special şoferii neexperimentaţi şi, mai ales, pasagerii sau pietonii nevinovaţi, din cauza faptului că teribiliştilor de la volan nu le-a fost frică de rigorile legii.

Consider că discuţia asupra noilor reguli de circulaţie începe, în mod greşit, de la amenzile mari aplicate pentru nerespectarea legii la volan. Sumele care apar astăzi în Codul rutier sunt mari, într-adevăr, însă acestea corespund gravităţii faptelor noastre în calitate de conducători auto.

Suntem impresionaţi, în momentul în care ajungem în străinătate, de modul în care se circulă, de civilizaţia de pe şosele, de felul în care eşti respectat în trafic şi de faptul că toţi respectă regulile de circulaţie. Ei bine, toate acestea au fost obţinute în timp şi acolo, pe baza unor coduri rutiere restrictive şi a unor amenzi care să descurajeze încălcarea legii.

Noul Cod rutier are drept scop impunerea ordinii pe şosele. Vrem cu toţii să ne ştim copiii în siguranţă, atunci să le punem centura de siguranţă. Vrem să fie pedepsiţi cei care fac victime pe şosele, noul cod prevede să li se anuleze permisul de conducere. Vrem să respecte regulile de circulaţie şi cei care până acum nu şi-au plătit amenzile de circulaţie, noul cod prevede să li se suspende permisul de conducere.

Este important, aşadar, să studiem noua legislaţie în domeniu şi să o respectăm. Numai în felul acesta vom limita numărul accidentelor rutiere, al victimelor omeneşti şi chiar nivelul de stres şi nervi în trafic.

Domnul Ion Călin:

"Aşezările umane o problemă majoră a omenirii"

În anul 1985, la recomandarea Comisiei pentru locuinţe şi aşezări umane, Adunarea Generală a desemnat prima zi din luna octombrie ca Zi mondială a locuirii (rezoluţia 40/202 A). Prin sărbătorirea pentru prima dată a acestei zile, în 1986 s-a marcat cea de-a zecea aniversare a primei Conferinţe internaţionale Habitat, Conferinţa Naţiunilor Unite pentru aşezări umane (Vancouver, Canada, 1976).

Ziua mondială a locuirii este dedicată unor teme de mare actualitate, cum ar fi schimbarea oraşelor şi crearea de oportunităţi, teme prin care Organizaţia Naţiunilor Unite atrage atenţia asupra importanţei şi necesităţii unei mai bune planificări teritoriale şi urbane, în vederea stopării dezvoltărilor urbane haotice şi a expansiunii urbane necontrolate.

Schimbarea oraşelor printr-o mai bună planificare are impact nu numai în prezent, ci şi asupra generaţiilor viitoare. 1,6 miliarde de oameni trăiesc în locuinţe sub standard şi 100 milioane nu au niciun adăpost, conform statisticilor Naţiunilor Unite, iar majoritatea acestor persoane trăiesc în mediul urban. În ţările în curs de dezvoltare, în fiecare săptămână, mai mult de un milion de oameni se nasc sau se relocă în oraşe. Astăzi 32% din populaţia urbană trăieşte în aglomerări suburbane în care condiţiile de locuire sunt extrem de precare. Dacă societatea nu acţionează, Naţiunile Unite apreciază că numărul persoanelor care locuiesc astfel va creşte rapid la cca. două miliarde de oameni.

În România, conform estimărilor curente ale Habitat for Humanity, un număr de cel puţin 500.000 de persoane trăiesc în condiţii mizere, lipsite de cele mai elementare standarde de locuire. Lipsa unui adăpost adecvat se răsfrânge asupra sănătăţii membrilor familiei (copiii din aceste familii au un risc de 10 ori mai mare de creştere încetinită, meningită, probleme respiratorii şi astm), educaţiei copiilor (cu risc crescut de a nu absolvi şcoala sau liceul) şi longevităţii (mai mult de 10 milioane de persoane mor anual în lume din cauza locuirii precare şi sub standard).

Oraşele din România se confruntă deja cu expansiunea urbană, fenomen strâns corelat cu mărimea demografică şi importanţa economică a oraşelor. În absenţa unei planificări a dezvoltării coordonate, acest fenomen a generat zone de locuire izolate sau în care nu toate echipările edilitare moderne sunt prezente.

Sărbătorirea de către ONU a Zilei mondiale a locuirii confirmă importanţa asumării responsabilităţii colective în vederea asigurării viitorului aşezărilor umane şi se angajează să continue politicile şi programele specifice, astfel încât calitatea locuirii în oraşele şi satele României să se amelioreze.

O bună planificare a oraşelor ne poate duce către viitorul pe care ni-l dorim: oraşe în care fiecare individ are un adăpost adecvat, acces la apă, sănătate şi alte servicii de bază; oraşe cu acces la educaţie şi piaţa muncii; oraşe cu clădiri eficiente energetic şi sisteme de transport public eficiente; oraşe cu spaţii verzi şi spaţii publice armonioase; oraşe în care fiecare locuitor se simte acasă.

Domnul Ion Diniţă:

"Semnalele mele de alarmă, confirmate de Comisia Europeană: Braşovul, campionul poluării!"

De aproape doi ani de zile avertizez public, precum şi prin numeroase intervenţii adresate miniştrilor mediului, despre situaţia poluării sistematice şi agresive a municipiului Braşov şi a zonelor înconjurătoare, prin activitatea societăţii Kronospan. Am cerut în repetate rânduri ca Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice să verifice la faţa locului realitatea conform căreia Agenţia pentru Protecţia Mediului Braşov nu deţine în prezent o staţie automată pentru monitorizarea calităţii aerului în imediata apropiere a societăţii Kronospan. Am avertizat ministrul de resort că indicele de poluare pe care o produce firma respectivă este contorizată şi măsurată cu mijloace proprii, un lucru absolut ilegal şi dramatic, care, evident, poate da naştere la interpretări şi rezultate subiective. Este cât se poate de clar că societatea în cauză nu poate fi obiectivă şi să cuantifice gradul de poluare în aşa fel încât să se expună singură la a primi amenzi şi notificări din partea instituţiilor responsabile ale statului.

Am adresat mai multe interpelări pe acest subiect ministrului Attila Korodi şi predecesorilor săi. La ultima dintre ele, din luna mai, Korodi, cu impertinenţă, mi-a răspuns că mi-a mai răspuns anterior. Lucru incredibil într-o societate democratică! În realitate, ministrul nu numai că nu mi-a răspuns, nu mie neapărat, cât miilor de cetăţeni braşoveni afectaţi de poluare, ci ne-a şi luat peste picior, nedorind nici să se deplaseze la faţa locului să verifice sesizarea, şi nici să dispună un control de fond la societatea care poluează cea mai importantă zonă turistică a României.

Am amintit în documentele trimise MMSC că societatea Kronospan Braşov este responsabilă de poluarea masivă a municipiului-etalon al turismului românesc, fabrica fiind amplasată la doar 200 de metri de cartierul Stupini, unde locuiesc câteva mii de oameni. De asemenea, presa braşoveană a reiterat în repetate rânduri că fabrica Kronospan nu are avizele de construcţie şi de funcţionare în regulă, acte ce trebuie emise de ministerul pe care îl conduceţi. Mai mult, derularea procesului industrial al acestei fabrici încalcă flagrant aplicarea acquis-ului comunitar privind respectarea protecţiei mediului, care prevede că astfel de fabrici trebuie amplasate la o distanţă de 50 de kilometri de zonele locuite.

Evident, am subliniat că turismul din municipiul Braşov este grav afectat de funcţionarea acestui colos industrial care utilizează formaldehida în procesul de producţie, iar în ultima vreme s-a constatat o reducere a numărului de turişti care vizitează Braşovul. În 2013, municipiul Braşov a atras un număr de 396.300 de turişti, situându-se pe locul III în ţară, după Bucureşti şi Constanţa, dar înaintea Timişoarei şi a Sibiului. De asemenea, viaţa locuitorilor este pusă în pericol de emisiile poluante de la firma în cauză, pericolul îmbolnăvirilor populaţiei situându-se la cote ridicate.

L-am întrebat pe acest domn ministru, cu respect, în numele braşovenilor: 1. De ce nu instalează MMSC o staţie automată pentru monitorizarea calităţii aerului în zona adiacentă a fabricii Kronospan Braşov?; 2. De ce nu se respectă prevederea europeană care stipulează că asemenea fabrici care degajă formaldehidă trebuie amplasate la 50 de kilometri distanţă de oraşe?; 3. Ce se întâmplă cu statutul de oraş turistic al Braşovului, în condiţiile continuării funcţionării acestui colos poluator? Întrebările au rămas însă fără răspuns.

Iată însă că seria de avertismente pe care am lansat-o nu a rămas fără ecou. Într-un recent raport, Comisia Europeană a lansat procedura de infringement (aviz motivat suplimentar) împotriva României, deoarece ţara noastră nu îşi protejează cetăţenii de poluarea cu particule fine, cele mai nesănătoase niveluri ale poluării fiind în Bucureşti, Braşov şi Iaşi. Potrivit raportului, particulele fine poluatoare (PM10) provin din emisiile generate de industrie, trafic şi încălzirea locuinţelor, şi ele pot cauza afecţiuni cardiovasculare, cancer pulmonar, astm şi chiar decese premature. Şi mai grav este faptul că braşovenii sunt expuşi în mod aproape continuu unor niveluri ridicate de poluare cu particule fine încă din 2007, iar autorităţile nu au întreprins acţiunile necesare pentru protejarea sănătăţii oamenilor.

În concluzie, Comisia Europeană a cerut României să ia măsuri rapide şi eficiente pentru ca perioada de neconformitate să fie cât mai scurtă posibil. De altfel, Comisia Europeană a trimis României o scrisoare de punere în întârziere suplimentară încă din februarie 2013, pe acest subiect, iar în ipostaza în care statul nu va remedia problemele Comisiei Europene are dreptul de a sesiza Curtea de Justiţie a Uniunii Europene.

Sunt curios acum ce poziţie va avea ministrul mediului, Attila Korodi, în faţa acestor evidenţe şi avertizări europene. Îi cer şi aştept ca Domnia Sa să dea dovadă de responsabilitate şi să dispună urgent măsurile de diminuare a poluării din Braşov, deoarece nu putem risca ca o ţară întreagă să plătească pentru o societate care poluează şi nu răspunde în niciun fel pentru acest lucru.

Domnul Ion Diniţă:

"Reducerea TVA la pâine şi-a dovedit oportunitatea!"

La un an de la reducerea TVA la pâine, produse de morărit şi panificaţie, de la 24% la 9%, aplicată de la 1 septembrie anul trecut, efectele pozitive sunt semnificative. Astfel, datele statistice făcute publice au relevat că decizia Guvernului Ponta, susţinută cu tărie de Partidul Conservator, a condus la diminuarea evaziunii fiscale cu un procent de 20%, iar, în acelaşi timp, producţia fiscalizată de făină şi pâine a crescut cu 19%, respectiv cu 280.000 de tone. Potrivit informaţiilor prezentate de Patronatul Român din Industria de Morărit, Panificaţie şi Produse Făinoase ROMPAN, producţia de făină fiscalizată a crescut cu 164.000 tone (19%) de la 1 septembrie 2013, faţă de intervalul similar precedent, de la 606.000 tone la 726.000 tone, în timp ce producţia fiscalizată de pâine a urcat cu 120.000 tone (19%), de la 862.000 tone la 1,026 milioane tone. În aceste condiţii, românii care au cumpărat în ultimul an pâine şi produce de panificaţie au făcut economii serioase, de 200 milioane lei pe segmentul de făină şi de 400 milioane lei la cumpărarea de pâine, în total 136 milioane euro.

Între efectele pozitive ale aceste măsuri de reducere a TVA la pâine, produse de morărit şi panificaţie, de la 24% la 9%, aplicată de la 1 septembrie anul trecut, se mai numără, pe lângă scăderea evaziunii fiscale, creşterea consistentă a numărului angajaţilor din acest domeniu, majorarea cantitativă şi calitativă a producţiei, precum şi mărirea încasărilor la bugetul de stat. Astfel, la un an de la aplicarea măsurii, putem vorbi acum despre un mediu economic mult mai sănătos în România, graţie principalei consecinţe a reducerii TVA, şi anume reducerea evaziunii fiscale din domeniul pâinii şi a panificaţiei. Acum avem o producţie fiscalizată într-un procent extrem de îmbucurător, fapt ce determină asigurarea populaţiei cu o hrană sigură şi la un preţ decent. De asemenea, un alt efect a fost acela că numărul salariaţilor deţinători de cărţi de muncă a crescut, în contextul în care angajaţii din panificaţie reprezintă un procent important din numărul salariaţilor din agricultură. Totodată, pe piaţa de morărit şi panificaţie a crescut producţia fiscalizată, fapt ce a majorat gradul de profitabilitate al angajatorilor, dar şi al angajaţilor, însă măsura a determinat şi dezvoltarea unui mediu propice pentru crearea de noi locuri de muncă. Nu în ultimul rând, au crescut exporturile la făină, cu 34%, dar şi la pâine, cu 28%, fapt care denotă viabilitatea şi succesul acestei decizii politice majore.

Partidul Conservator a susţinut de ani buni introducerea acestei măsuri, iar rezultatele amintite nu fac decât să demonstreze că ideile promovate de noi au fost sustenabile. Tocmai în acest context, suntem de părere că reducerea TVA trebuie extinsă în perioada următoare şi la alte categorii de produse de strictă necesitate pentru români, cum ar fi carnea, legumele şi fructele. La fel ca şi în cazul pâinii, Guvernul trebuie să dea dovadă de curaj şi încredere, deoarece mediul de afaceri este receptiv la toate măsurile care au ca rezultat creşterea numărului locurilor de muncă şi stimularea unei concurenţe reale în piaţa economică. Nu în ultimul rând, prin implementarea unor astfel de măsuri are de câştigat, evident, şi statul, prin creşterea încasărilor bugetare şi majorarea exporturilor.

Îmi exprim speranţa că odată cu reducerea CAS la angajatori va creşte numărul faptelor bune derulate de Guvern pentru îmbunătăţirea activităţii întreprinzătorilor autohtoni şi stimularea unui mediu concurenţial real, în urma cărora cu toţii avem de câştigat.

Domnul Ion Eparu:

"Moţiunile, un drept democratic suprautilizat"

Am constatat în ultima perioadă, cu ocazia dezbaterii în Parlament a moţiunilor de tot felul, că pârghiile democraţiei funcţionează în România, garantându-ne astfel distanţa faţă de totalitarism. Dar nu am cum să nu mă întreb cât de bine ar fi mers totuşi lucrurile dacă timpul alocat dezbaterii (şi respingerii) atâtor moţiuni iniţiate de opoziţie ar fi fost folosit pentru a dezbate şi îmbunătăţi proiectele de lege cu adevărat importante şi stringente care ne aşteaptă girul.

Dincolo de semnul de întrebare care umbreşte gradul de seriozitate cu care sunt abordate aceste moţiuni - dat fiind faptul că nici măcar cei care le-au semnat nu le-au votat, de motivele invocate, considerate, unele dintre ele, chiar de Curtea Constituţională ca fiind nefondate, de jocul politic deja străveziu chiar şi pentru ochi mai puţin avizaţi - ar trebui să rămână ca piatră de temelie rolul nostru, al parlamentarilor, acelaşi şi pentru putere şi pentru opoziţie: actul legiuitor fezabil pe termen lung.

Ultima moţiune de cenzură iniţiată de ACL, şi respinsă pe 22 septembrie 2014, a vizat OUG nr.45/2014 privind modificarea şi completarea Legii pentru alegerea preşedintelui României şi OUG nr.55/2014 privind migraţia aleşilor locali. Deşi s-au folosit expresii menite a avea un impact puternic ("statul de drept, în pericol", "fraudarea alegerilor"), opoziţia nu a reuşit să atingă cele 288 de voturi necesare pentru demiterea Guvernului Ponta, strângând cu greu 154 de voturi, în condiţiile în care au fost 171 de semnături. Ca şi în mai 2014, de altfel, pentru că ştim că nici atunci nu au fost prezenţi la şedinţă toţi semnatarii moţiunii.

Tocmai pentru că nu este o noutate folosirea moţiunilor de cenzură în campaniile electorale, mă refer la exemplul clar de la alegerile europarlamentare din primăvară, vreau să atrag atenţia prin această declaraţie că risipindu-ne în urmărirea unor interese de moment, ne îndepărtăm de la menirea noastră principală.

Pentru că până acum declaraţiile mele politice s-au înscris în sfera generală a educaţiei şi cercetării, precizez că prezenta declaraţie se bazează doar pe "victima" ultimei moţiuni, dezbătută pe 23 septembrie şi încă nevotată, cea care îl vizează, aşa cum ştim, pe Remus Pricopie, ministrul educaţiei naţionale.

Nu neg importanţa utilizării tuturor pârghiilor necesare apărării democraţiei, doar îmi pun întrebări cu privire la demonetizarea aceloraşi instrumente prin folosirea lor în exces.

Domnul Ionel Palăr:

"Guvernul Ponta loveşte bugetul de stat cu o nouă rectificare electorală"

Primarii ar urma să primească de alegeri, la a doua rectificare bugetară din acest an, peste 1,16 miliarde lei, prin suplimentarea sumelor defalcate din TVA, la care se adaugă încă un miliard lei (prin PNDL) şi aproximativ 100 de milioane lei pentru investiţii în cămine culturale şi săli de sport. Din păcate, sursa acestei avalanşe de fonduri electorale o reprezintă un capitol bugetar care nu numai că nu ar fi trebuit rectificat în minus, ci ar fi necesitat cu adevărat o suplimentare - cofinanţarea proiectelor nerambursabile cu fonduri europene. Pentru asta însă Guvernul şi instituţiile subordonate nu ar fi trebuit să-şi facă doar declarativ o prioritate din absorbţia fondurilor nerambursabile.

Nimeni nu neagă importanţa investiţiilor din mediul rural, mai ales prin Programul Naţional de Dezvoltare Locală, dar acestea nu trebuie să se facă pe seama şi prin pierderea banilor europeni, în cazul cărora statul român trebuie doar să asigure o parte moderată de cofinanţare, nu să aloce sumele integral. În plus, proiectele pe fonduri europene au termene clare de implementare, în timp ce proiectele prin PNDL au alocate sume derizorii, iniţial, multe riscând să rămână la stadiul de proiect sau în conservare, în lipsa unei continuităţi a alocărilor financiare, iar primarii trebuie să ştie că nu în fiecare an sunt alegeri, pentru a miza pe o astfel de rectificare, ca în pragul prezidenţialelor din 2014.

Guvernul Ponta dă dovadă din nou de lipsă de respect faţă de banul public, pe care îl gestionează în mod discreţionar, întrucât criteriile de alocare a fondurilor sunt departe de a fi transparente şi conforme unei ierarhii de prioritizare. A invoca "solicitările administraţiilor publice locale" pentru peste 500 milioane lei reprezintă doar o pasare a responsabilităţii, întrucât fiecare administraţie locală din ţară şi-a exprimat probabil solicitările. Cum sunt însă acestea ierarhizate, rămâne un mister pe care, probabil, îl vom desluşi după prezidenţiale.

Mânat doar de un vădit scop electoral, Guvernul, condus de candidatul la preşedinţie Victor Ponta, suplimentează cu sume uriaşe bugetul gestionat, de cele mai multe ori după bunul-plac, de către Liviu Dragnea. În schimb, să nu uităm că anul trecut, tot din pixul lui Victor Ponta, autorităţile locale au primit fonduri derizorii la rectificare, în principal pentru plata sumelor alocate persoanelor cu handicap.

Acum, în prag de alegeri prezidenţiale, ambiţiile pur electorale ale liderului PSD pot fi traduse într-un singur mod: mulţumirea primarilor, în defavoarea proiectelor cu finanţare din fonduri europene. Potrivit proiectului de rectificare, Guvernul Ponta urmează să păgubească programele cu finanţare din fonduri externe nerambursabile (FEN) postaderare cu 950 milioane lei. Şi cheltuielile aferente programelor cu finanţare rambursabilă ar urma să scadă cu 404,7 milioane lei.

Să nu uităm că la 1 aprilie Guvernul a introdus acciza suplimentară de 7 eurocenţi pe litrul de carburanţi. Guvernanţii au declarat în repetate rânduri că sumele colectate din acciză vor fi utilizate pentru finanţarea sau cofinanţarea marilor proiecte de infrastructură. În pragul rectificării bugetare, ar fi fost momentul optim pentru a fi prezentate, punctual, destinaţiile sumelor colectate în acest mod şi investiţiile beneficiare ale taxei pe stâlp.

Solicit public Guvernului Ponta să precizeze clar care sunt proiectele cu finanţare nerambursabilă în cazul cărora au fost diminuate sumele prevăzute în bugetul de stat în urma acestei rectificări electorale!

Doamna Liliana Ciobanu:

"România are nevoie de o altfel de clasă politică!"

Intenţia de suspendare a preşedintelui Traian Băsescu, lansată pompieristic de către Călin Popescu-Tăriceanu, este o mare gafă politică şi chiar un atac la democraţia pe cale de consolidare din România. De altfel, deşi a fost anunţat un calendar al desfăşurării procedurilor de suspendare, acesta s-a blocat în Parlament, deoarece propunerea preşedintelui Senatului nu a întrunit, până acum, cele 191 de semnături necesare pentru organizarea referendumului de demitere.

Propunerea de suspendare a şefului statului a venit în aceeaşi zi în care Traian Băsescu s-a întors de la Summitul NATO din Ţara Galilor cu rezultate excepţionale pentru România. Luând act de succesul repurtat de preşedinte la reuniunea liderilor mondiali - soldat cu asigurarea înfiinţării unui centru de comandă NATO în România, fapt ce garantează la cel mai înalt nivel securitatea şi liniştea viitoare a ţării noastre -, "marii patrioţi" din PSD s-au gândit să contraatace prin relansarea tezei suspendării. Pentru a nu scoate jarul din foc cu propriile mâini, Victor-Viorel Ponta şi acoliţii săi politici au decis să-şi manevreze în acest sens umila lor slugă, Tăriceanu, pentru ca ulterior să poată să se dezică de el, dacă demersul nu va avea ecoul scontat. Este o acţiune politică lamentabilă, care nu numai că nu are nicio şansă de reuşită, dar, mai rău, induce în ochii ţărilor europene falsa imagine a unei Românii aflate în derută instituţională şi politică.

Conform Constituţiei şi legilor ţării, acordurile semnate la Summitul NATO de la Newport trebuie imediat implementate şi puse în aplicare de către instituţiile abilitate ale statului, respectiv ministere şi alte autorităţi aflate în subordinea Guvernului. În loc ca premierul să dispună cu celeritate derularea acestor procese extrem de importante pentru România şi să vegheze la realizarea lor, el s-a trezit să vorbească despre nazism şi să-l pună pe Tăriceanu să declanşeze suspendarea şefului statului. Este incredibil cum politicienii români nu sunt în stare să accepte realitatea şi nu reuşesc să îşi asume o reuşită politico-diplomatică colectivă, a ţării, precum acordurile semnate de România cu partenerii NATO.

Personal, mă îndoiesc de faptul că vom ajunge la finalizarea demersului de suspendare a preşedintelui României. Nu cred în a treia suspendare a şefului statului, deoarece românii au început să înţeleagă ce li se întâmplă în ultima vreme, respectiv că au fost minţiţi de guvernul actual, primind în schimbul locurilor de muncă promise, noi taxe şi impozite care le împovărează viaţa.

Pe de altă parte, şi comportamentul din ultima perioadă al lui Traian Băsescu este unul ilar, nedemn pentru un preşedinte al unui stat membru în Uniunea Europeană şi NATO. Este inadmisibil ceea ce face preşedintele în pragul debutului oficial al campaniei electorale pentru alegerile prezidenţiale. Domnia Sa se întâlneşte pe faţă cu susţinătorii unui partid politic, bea bere cu ei în berării şi râde mult prea zgomotos de remarcile "pupilei" sale la adresa adversarilor politici, în dispreţul oamenilor de bun-simţ din această ţară. Este indubitabil că astfel de ieşiri din decorul serios, nepărtinitor şi echidistant al unui preşedinte de stat nu sunt cuprinse în atribuţiunile conferite de Constituţie! Cu toate acestea, susţin că ideea suspendării rămâne doar un exerciţiu de imagine lansat de prezidenţiabilul Călin Popescu-Tăriceanu şi nu sunt de părere că şeful statului ar mai trebui suspendat exact în zilele în care îşi încheie mandatele derizorii de preşedinte. Ar fi o cheltuială suplimentară pentru stat şi, pe de altă parte, nu ar avea niciun efect.

Ceea ce vreau însă să subliniez în această declaraţie politică este faptul că românii sunt îndreptăţiţi să se îndepărteze din ce în ce mai vertiginos de scena politică, iar faptul că nivelul încrederii în politicieni tinde spre 0 nu trebuie să mai mire pe nimeni. În consecinţă, cred cu tărie că avem nevoie de o altă clasă politică, de primenirea sa din temelii, de alţi oameni, de altă viziune. Avem nevoie de o altfel de abordare, matură, responsabilă, îndreptată cu adevărat spre nevoile românilor, nu spre satisfacerea intereselor personale şi de grup ale aceloraşi actori politici, neschimbaţi de 25 de ani. Tocmai de aceea, sunt încrezătoare că reformarea clasei politice trebuie să înceapă cu oameni noi, proveniţi din rândul celor mulţi şi ignoraţi, care vor avea şanse reale de reuşită în ideea unei schimbări de generaţie absolut necesară şi dorită de marea majoritatea românilor.

Domnul Liviu Harbuz:

"Secretul lui Polichinelle din curtea serviciilor secrete"

Mai întâi trebuie să fac precizarea că respectul datorat serviciilor de informaţii trebuie să rămână neafectat de derapajele provocate de indivizi aflaţi în simbria unor aşa-zişi oameni politici, de prim rang, unii, care au pus la îndoială - prin presiuni, şantaj, cumpărare de suflete - chiar autoritatea şi prestigiul instituţiilor abilitate să garanteze siguranţa statului şi securitatea românilor.

Cea mai bună dovadă a încrederii, respectului şi importanţei acordate de Guvernul Ponta serviciilor de informaţii - SRI, SIE, DIA, SPP, DGIPI - este propunerea ca la următoarea rectificare de buget să le fie suplimentate bugetele.

Naiv să fii, de rea-credinţă ori fără discernământ, fie el şi numai politic - şi mă refer la clevetitorii care au şi făcut comparaţii între instituţii care au ţinte şi priorităţi total diferite în conjunctura sfârşitului de an 2014 - ca să nu realizezi că situaţia din estul României, de gravitate extremă, impune soluţii pe măsură. Bine spunea cineva zilele trecute: neromân sau antiromân ar putea fi catalogaţi cei care minimalizează rolul serviciilor secrete când ţara este sub aşa ameninţare.

Sub lupa acestor clarificări, vă invit la un recurs la memoria ultimilor 20 şi de ani, zdruncinaţi în momente cheie, neapărat şi în alegeri, de scandaluri, provocări, false probleme ce ţin, ca artă a manipulării opiniei publice, de înalta şcoală a serviciilor de informaţii. Putem crede orice, dar că nu sunt specialişti - nu.

În timp ce unii dintre noi au avut capacitatea şi inteligenţa de a arunca la groapa istoriei acest balast, învăţând să separe oamenii de sisteme, alţii fac figuraţie în rolul lui Polichinelle, mimând secrete numai de ei ştiute, aruncând pe piaţă scenarii ce nu-şi mai găsesc demult spectatori.

Altfel spus, s-au deconspirat înainte de a-şi juca rolul. Şcoala veche, confirmată la Anvers, nu ţine cont că bileţele roz, plicuri surpriză, ameninţări mai mult sau mai puţin voalate, personaje jalnice lovite de delir mistic, când sunt lansate pe piaţa publică în haine de ofiţeri acoperiţi, nu mai sunt compatibile cu societatea care s-a maturizat, a evoluat.

Amestecul unor astfel de indivizi în lupta politică ar putea compromite statutul serviciilor secrete din România, încrederea românilor în specialiştii care au jurat credinţă ţării. Fără a fi mai patrioţi, mai mari iubitori de ţară decât fiecare român care îşi face datoria faţă de sine, familia sa, comunitatea din care face parte, contribuind, astfel, la binele, credibilitatea şi securitatea ţării. Dar disperarea ori interese obscure lasă încă loc public unor astfel de indivizi Polichinelle, care se cred ori se declară deţinătorii unor mari secrete.

Mă inspiră refugiul protestatarilor-candidaţi la o berărie împreună cu Miţa Baston - biciclista, paraşutista, liber-schimbista ce-şi înjură foştii colegi de partid - pentru a cita un proverb românesc în spiritul celor de mai sus: "Nu ştie bărbatul ce ştie tot satul".

Ar putea fi comic, dacă nu ar fi periculos. Noroc că serviciile veghează.

Domnul Mihai Lupu:

"Salut decizia Comisiei Europene în privinţa Masterplanului General de Transport"

Deşi trimiterea către Comisia Europeană a Masterplanului General de Transport a întârziat nepermis de mult, având în vedere importanţa lui deosebită pentru infrastructura României pe termen scurt, mediu şi lung - acesta trebuind să fie finalizat şi trimis Comisiei Europene încă de acum un an de către Ministerul Transporturilor -, totuşi Comisia Europeană a anunţat că a acceptat supunerea acestuia dezbaterii publice. Astfel, Ministerul Transporturilor va face public MPGT-ul începând cu data de 1 octombrie a.c., urmând ca acest document strategic, deosebit de important pentru viitorul infrastructurii româneşti, să fie prezentat în cadrul comisiilor permanente de transport şi infrastructură din Parlamentul României.

Cred că acest document esenţial nu mai putea fi niciun moment tergiversat de către Guvernul României, având în vedere faptul că de acest Masterplan General de Transport depinde finanţarea nerambursabilă a ţării noastre pentru investiţiile în infrastructura din exerciţiul financiar 2014-2020, anul 2014 fiind, în mod evident, deja pierdut.

Mai cred că noi, toţi românii, am avut de pierdut, timp de 25 de ani, din cauza tergiversării deciziilor unor guverne din această perioadă, decizii care s-au dovedit de fiecare dată a fi ori greşite, ori pierdute pe drum, în privinţa investiţiilor în infrastructură. Iar acest lucru a avut în mod direct consecinţe nefaste atât din punctul de vedere al eficientizării timpului nostru de deplasare dintr-un colţ al ţării până în altul, comparativ cu aproape oricare altă ţară din Europa, cât, mai ales, din punctul de vedere al pierderii a numeroase oportunităţi de investiţii străine majore, investiţii care din păcate au sfârşit a fi direcţionate în alte ţări vecine României, tocmai din acest motiv, şi anume cel al slabei reţele de drumuri din România.

Tocmai de aceea consider important faptul că trebuie menţionate şi luate în considerare toate recomandările şi observaţiile Comisiei Europene în privinţa Masterplanului, printre cele mai importante cele privind acordarea din partea autorităţilor române a unei atenţii sporite proiectelor care închid coridoarele europene de transport în actuala perioadă de programare. Practic, ni se recomandă prioritizarea realizării autostrăzilor în exerciţiul financiar 2014-2020, în speţă finalizarea cu întâietate a autostrăzii Piteşti-Sibiu.

De asemenea, Comisia Europeană ne recomandă şi eficientizarea sistemului feroviar din România prin asumarea reformei feroviare, care presupune punerea accentului pe o reţea feroviară redusă, introducerea serviciilor competitive pentru pasageri şi a unui sistem de responsabilizare pentru performanţă în acest sens.

În calitate de preşedinte al Comisiei pentru transport şi infrastructură din Camera Deputaţilor doresc să salut decizia Comisiei Europene şi să menţionez faptul că asistăm la o premieră în Parlamentul României, când un document strategic pentru domeniul transporturilor este prezentat într-o comisie de specialitate.

Mai mult decât atât, cred că un astfel de document de o importanţă deosebită pentru dezvoltarea economică şi socială a ţării noastre are nevoie de un consens politic naţional, care să fie asumat de către toţi factorii politici.

Doamna Manuela Mitrea:

"Elevii români, cei mai violenţi"

Noul an şcolar a început de două săptămâni, iar agresiunile asupra unor elevi produse de colegi sau de către pedagogi au început să ocupe primele pagini ale ziarelor din România şi nu numai.

Conform ultimului raport al UNICEF, România se află pe primul loc într-un clasament al violenţei în şcoli, având cei mai violenţi elevi cu vârsta cuprinsă între 11 şi 15 ani, dintre toate statele lumii civilizate, fiind urmată de ţările baltice şi Ucraina. Aproape 60% dintre elevii români cu vârsta între 11 şi 15 ani admit că au participat la acte de violenţă verbală sau fizică împotriva colegilor de şcoală.

Violenţa în şcoli a făcut obiectul multor studii şi s-a încercat stoparea acestui fenomen de nenumărate ori, fără succes însă, poate şi din cauza faptului că n-au fost îndepărtaţi factorii declanşatori. Studiile indică faptul că un copil devine violent ca o reacţie, în urma abuzului fizic, sexual şi/sau emoţional la care a fost supus de-a lungul scurtei sale existenţe. Este răspunsul pe care-l dă agresiunii celor din jur, aşa cum a văzut la adulţii din viaţa lui.

Datele UNICEF arată că atunci când un copil face ceva greşit, prima reacţie a 54% dintre părinţi este de a ridica vocea, iar 11% dintre părinţi pălmuiesc imediat copilul sau îl trag de păr.

Astfel, la nivel mondial, 1 din 3 elevi cu vârste între 13 şi 15 ani este brutalizat cu regularitate în şcoală, iar aproape o treime din elevii cu vârste între 11 şi 15 ani din Europa şi America de Nord afirmă că au brutalizat alţi copii - în Letonia şi România aproape 6 din 10 recunosc că brutalizează alţi copii.

De asemenea, comportamentul violent al elevilor poate fi influenţat şi de lipsa modelelor sociale, mediatizarea excesivă a cazurilor de violenţă şi indisciplină. O altă cauză a violenţei din şcoli este vârsta, tinerii fiind tentaţi să treacă peste reguli, iar această indisciplină poate duce, de asemenea, la un comportament violent.

De cele mai multe ori, agresiunile întâlnite în şcoală sunt jignirile, injuriile, îmbrâncelile sau intimidările. Deşi au o justificare minoră, conflictele pot culmina cu agresiuni fizice în urma cărora tinerii pot rămâne marcaţi pentru mult timp. Dacă elevii ar semnala profesorilor problemele cu care se confruntă la şcoală, în ceea ce priveşte violenţa, şi nu ar prefera să-şi rezolve singuri conflictele ce apar între ei, lucrurile ar sta altfel în şcoala românească.

Ideal ar fi ca fiecare unitate de învăţământ să aibă cel puţin un psiholog dedicat pentru fiecare clasă de elevi, cu rolul de a consilia şi îndruma elevii şi de a colabora cu profesorii. Într-o astfel de situaţie, dacă psihologul ar vorbi cu un elev în fiecare zi, într-o lună ar discuta doar o singură dată cu fiecare copil din clasă, ceea ce ar fi destul de puţin. Tragedia este că în România nu există nici măcar un psiholog în fiecare şcoală.

Rezolvarea problemei violenţei în şcoli nu stă doar în instituţiile de învăţământ, ci se găseşte în cadrul societăţii româneşti, iar noi avem o mare răspundere. Dacă vom finanţa sistemul de învăţământ conform nevoilor sale, dacă vom sprijini familiile să aibă stabilitate şi dacă vom reuşi să construim o societate mai echitabilă, atunci violenţa din şcoli se va reduce până la dispariţie. Altfel, cu toţii vom fi vinovaţi faţă de fiecare copil agresat.

Doamna Maria Grecea:

"Lipsa conştiinţei naţionale, un fenomen îngrijorător pentru România!"

Potrivit Dicţionarului Explicativ al Limbii Române, cuvântul conştiinţă se traduce prin "1. Sentiment, intuiţie pe care fiinţa umană o are despre propria existenţă; cunoaştere intuitivă sau reflexivă pe care o are fiecare despre propria existenţă şi despre lucrurile din jurul său; 2. Faptul de a-şi da seama; înţelegere; 3. Gândire, spirit. 4. Sentiment al responsabilităţii morale faţă de propria sa conduită". Fără a avea intenţia să generalizez, consider că - la aproape 25 de ani de la evenimentele din decembrie 1989, care ne-au redat libertatea şi drepturile de a face orice - românii au rămas repetenţi la diferitele forme de manifestare ale conştiinţei, altfel nu se explică multitudinea de întâmplări ciudate care ni se prezintă zilnic de către mass-media, cu oameni care comit gesturi total lipsite de înţeles şi responsabilitate şi cu o letargie colectivă incredibilă. România anului 2014 este, indiscutabil, lipsită de conştiinţă, fie că vorbim de conştiinţa publică, a societăţii, în genere, fie că analizăm conştiinţa individuală.

În sensul celor afirmate există din nefericire pentru noi, ca popor, o serie de exemple nefericite, îngrijorătoare chiar. Ultimul caz, cel al tânărului de 28 de ani din Bucureşti, care a ales să se sinucidă prin uciderea altor şase oameni nevinovaţi, intrând deliberat cu maşina pe contrasens, este simptomatic pentru lipsa de conştiinţă a unor semeni ai noştri. Această tragedie este greu de descris şi poate imposibil de explicat nu numai de către un om simplu, ci chiar de către specialişti. De altfel, psihologii au afirmat că nu au mai întâlnit un asemenea caz în realitate, doar au citit în cărţi despre aşa ceva, deoarece sunt extrem de rare şi atipice situaţiile în care un sinucigaş să ia şi viaţa altor semeni în demersul său morbid.

Referitor la acest eveniment tragic, consider că astfel de tipologii ale lipsei conştiinţei umane pot fi prevenite într-un fel de către societate, îndeosebi prin relatarea unor astfel de întâmplări dramatice cu mai mult discernământ şi simplitate de către mass-media. Chiar şi psihologii susţin că modalitatea de prezentare a cazurilor de sinucidere în presă ar trebui să fie extrem de succintă, întrucât amplificarea lor pot da idei dintre cele mai nefaste altor români care au astfel de tendinţe şi gânduri. Trebuie să descriem o astfel de ştire în termeni simpli, să prezentăm sec evenimentul, lăsând deoparte elementele de senzaţional şi cu accent pe consecinţele negative. Cred că presa nu trebuie să insiste pe metodele folosite în cazurile de suicid, deoarece este clar că într-o ţară lipsită de spirit civic, cum este România, "puterea exemplului", mai ales în a învăţa lucruri rele, este determinantă.

Al doilea exemplu la care vreau să mă raportez în această declaraţie politică este un caz elocvent de lipsă de responsabilitate publică, adică inexistenţa conştiinţei comunităţii. Mă refer la ştirile din ultimele zile care au prezentat diferite grupuri de străini care s-au apucat să ne cureţe plajele la sfârşitul sezonului estival. Este anormal pentru noi ca români, pentru autorităţile locale şi cetăţenii din Mamaia şi Năvodari, de pildă, ca turiştii din străinătate şi militarii americani de la Baza Militară "Mihail Kogălniceanu" să organizeze ample acţiuni de strângere a gunoaielor de pe plajele respective, în timp ce oamenii plătiţi pentru astfel de activităţi au stat pasivi şi s-au uitat la ei. Tone de gunoaie au fost adunate în doar câteva ore de pe plajele din nordul litoralului, în cadrul unor acţiuni la care nimeni dintre autorităţile locale nu s-au gândit măcar să participe. Bine că ştim să facem carnavaluri şi să promovăm Mamaia ca destinaţie de turism sexual.

Iată doar două exemple crude şi triste, în acelaşi timp, ale lipsei conştiinţei individuale şi colective din România zilelor noastre. Ele sunt mult mai multe şi, din păcate, ne lovim de astfel de situaţii în fiecare zi. În acest context deplorabil, cred că "Deşteaptă-te, române!" a devenit un imn fără viabilitate practică, deoarece lipsa conştiinţei naţionale are efecte din ce în ce mai negative pentru fiecare dintre noi. Ce avem de făcut? Multe şi mărunte. În primul rând, trebuie să pornim de la şcoală şi de la educaţie, pentru că, aşa cum spunea Mihai Eminescu, "Şcoala va fi şcoală când omul va fi om şi statul va fi stat".

Doamna Marioara Nistor:

"Rămas-bun, dragă Traiane!"

În vârtejul depunerilor candidaturilor pretendenţilor la Preşedinţia României, opinia publică autohtonă a lăsat deoparte prestaţia lamentabilă a preşedintelui Traian Băsescu din ultima perioadă. Aflat pe ultima sută de metri a unei "domnii" lungi şi controversate, pigmentată cu repetate derapaje şi forţări ale Constituţiei, viitorul fost şef al statului îşi încheie nedemn cel de-al doilea mandat. Într-un fel îşi merită soarta pentru răul făcut românilor în aceşti zece ani de dezbinare naţională.

Inutil să ne mai reamintim "ieşirile" impardonabile ca şef de stat ale lui Traian Băsescu din aceşti ani. Am consuma timpul şi hârtia degeaba. De cele mai multe ori a avut o atitudine grotescă, de mahala, o dizertaţie publică duşmănoasă, fără respectarea minimelor reguli de bun-simţ, etichetă şi eleganţă diplomatică, fapt ce l-a discreditat definitiv în ochii opiniei publice. Indiscutabil, haina de şef de stat nu l-a "prins" pe acest individ obişnuit cu unduirile navelor aflate în derivă, unde putea să spună oricând orice voia, fără teama că-i va lua cineva timona din mână. O ţară nu se poate conduce ca un vapor, iar costumul său de preşedinte a intrat din ce în ce mai mult la apă, s-a strâmtat tot mai mult în fiecare zi şi stă să crape, şi va crăpa, costumul, nu peste mult timp. Comportamentul extremisto-balcanic al lui Traian Băsescu şi modul său de a aborda majoritatea situaţiilor fără pic de seriozitate şi sobrietate au generat, în ultimii ani, atât clasei politice, cât şi populaţiei României un disconfort major, o senzaţie de neîmplinire. Băsescu a transformat România într-un iarmaroc al răfuielilor politice ieftine, de maidan, iar românii nu trebuie să sufere niciodată din cauza orgoliilor stupide ale celor care ne conduc.

Din nefericire, Traian Băsescu nu a reuşit să-şi "spele" imaginea inoculată în mintea românilor nici măcar acum, în ceasul al 12-lea, la sfârşit de două mandate. S-a pronunţat indubitabil pentru un candidat la preşedinţie, a participat la acţiunile de precampanie ale acestuia, a organizat la rându-i manifestări care să-i asigure supravieţuirea politică, în perspectiva iminentă de a fi suspendat pentru a treia oară. S-a comportat precum un muribund politic, lansând acuzaţii compromiţătoare pentru instituţii fundamentale ale statului de drept şi pentru buna funcţionare a acestora.

Ultima sa găselniţă, cea cu ofiţerul acoperit, candidat la preşedinţie, este o invenţie demnă de paranormal, lansată în eterul politic doar în scopul abaterii atenţiei de la arestarea fratelui său. Realitatea conform căreia fratele preşedintelui Traian Băsescu este protagonistul unui caz de corupţie fără precedent după 1990, cu implicaţii la cel mai înalt nivel posibil, demonstrează, fără echivoc, că lupta anticorupţie clamată de şeful statului în ultimii zece ani l-a lovit ca un bumerang chiar pe preşedinte. "Armele" sale, folosite împotriva altora, s-au întors exact împotriva lui. Nu cred că vreun român îşi poate imagina că faptele pentru care a fost arestat şi este judecat Mircea Băsescu au fost realizate fără ca fratele său, preşedintele, să nu fi ştiut absolut nimic. Este imposibil aşa ceva!

Traian Băsescu iese urât din cei zece ani în care a fost preşedintele românilor. Istoricii nu vor consemna în dreptul lui decât că a fost un conducător al dezbinării, urii şi răzbunărilor politice, pentru îndeplinirea cărora nu a pregetat să "calce peste cadavre". De această dată a sfârşit rău! Fratele său este în penitenciar, iar pentru cel care-i va succede în funcţie a pariat pe un "cal mort"! Traian Băsescu va pleca de la Cotroceni pe uşa din dos! Ar fi nimerit ca viitorul fost preşedinte al României să îşi reamintească jalnicul moment al schimbului de ştafetă cu Theodor Stolojan, şi să transmită românilor, în semn de adio, "Rămas-bun, dragă Traiane!..." Pentru totdeauna!

Domnul Eduard-Stelian Martin:

"Klaus Iohannis, candidatul care aduce schimbarea"

În ultimii doi ani, România s-a stabilizat din punct de vedere economic. Salariile au crescut uşor, comerţul a crescut de asemenea, absorbţia fondurilor europene a atins un nivel ridicat, iar actualul Guvern aplică legile în favoarea cetăţenilor. Guvernul Ponta câştigă popularitate şi încredere, iar PNL a declarat război acestui trend pozitiv.

În primă instanţă l-a retras pe ministrul de finanţe din funcţie pentru a împiedica realizarea proiectului de reducere a CAS. Ulterior s-a aliat cu duşmanul declarat, Partidul Democrat Liberal, iar liderii celor două formaţiuni şi-au dat mâna şi au promis să repună în funcţii oamenii care au tăiat pensiile şi salariile bugetarilor în anii precedenţi.

Din alianţa nou înfiinţată a ieşit la liman candidatul care va aduce schimbarea. Omul care va pune capăt speranţei de evoluţie economică a României şi va frâna alinierea statului român ţărilor moderne europene, Klaus Iohannis.

Începutul său, este foarte promiţător. Candidatul ACL, Klaus Iohannis, s-a propulsat la conducerea PNL-ului încălcând legile propriului partid, ceea ce arată vădit faptul că va acţiona la fel şi în cazul legilor statului. Acelaşi candidat şi-a făcut iniţierea în frăţia lui Traian Băsescu făcând pact cu Vasile Blaga şi luând decizia ca, alături de alţi membri ai celor doua partide, să boicoteze amnistia fiscală, o lege care vine în ajutorul a sute de români.

Proaspăt primit sub aripa ocrotitoare a preşedintelui ţării, Klaus Iohannis a insistat să arate şi alte trucuri pe care le-a prins din zbor de la domnia sa şi guvernarea PDL. Şi anume, trucul prin care a formulat o plângere penală împotriva vicepremierului Liviu Dragnea în legătura cu ordonanţa de urgenţă care permite migraţia primarilor aleşi. Aşadar, candidatul ACL la preşedinţia României deja a iniţiat tentativa de a folosi justiţia pentru a-şi rezolva divergenţele politice.

Şi următorul truc care a stârnit gelozia tuturor membrilor PDL faţă de ingeniozitatea de care Iohannis a dat dovadă este cel prin care intimidează primarii PNL şi ameninţă aleşii locali cu dosare penale dacă vor migra către alte partide.

Dragi colegi, cu Klaus Iohannis la Cotroceni, viitorul sună ca trecutul. Am mai avut parte, în 2009, de o conducere construită pe intimidare şi egocentrism. Nu mai vrem un preşedinte cu excese dictatoriale şi cu siguranţă nu mai vrem un guvern format din membri PDL.

În loc de epilog, aş dori să transmit un gând care mă frământa de o vreme încoace. De ce ar renunţa domnul Iohannis la meseria de profesor, meserie care i-a îngăduit să achiziţioneze, cu bani gheaţă, 6 imobile cu o dimensiune totală de peste 1000 mp? Oare nimeni nu i-a spus că indemnizaţia de preşedinte se ridică la o modestă valoare de 6.700 de lei?

Domnul Eduard-Stelian Martin:

"Minţile mici discută oamenii"

Noţiunea de opoziţie într-un stat democratic ne duce cu gândul la acele grupuri parlamentare care veghează asupra nevoilor cetăţenilor şi se asigură că guvernanţii reprezintă interesele celor guvernaţi. Dar nu şi în România.

Aici, opoziţia acţionează după propria-i cutumă şi de cele mai multe ori trădează dorinţele şi bunăstarea celor care i-au acordat voturile de încredere.

Declaraţiile celor din ACL au umplut, zile întregi, paginile ziarelor, declaraţii conform cărora măsura reducerii CAS-ului este o măsură electorală fără precedent. Măsura neimpozitării profitului reinvestit a fost, de asemenea, o măsură scandalos de electorală în cercurile opoziţiei.

Amnistierea mamelor, a pensionarilor şi a bugetarilor victime ale unor greşeli de calcul a fost considerată nu un demers logic pentru repararea acestor daune, ci tot o măsură electorală.

Salariile plătite din fondul de rezervă al Guvernului salvamarilor care au salvat vieţi pe toată durata sezonului estival au încins, în aceeaşi manieră, spiritele opozanţilor. Doar PDL a făcut notă discordantă în timpul guvernării, în 2010, atunci când în loc să aloce bani din fondul de rezervă pentru plata arieratelor spitalelor sau plata salariilor care tocmai fuseseră tăiate cu 25%, a decis să dăruiască 11 milioane de euro primăriilor democrat-liberale, în prag de sărbători.

Astăzi opoziţia ne critică virulent din cauza faptului că Guvernul a îndrăznit ca printr-o ordonanţă de urgenţă a Guvernului să repună în drepturi artiştii, academicienii şi sportivii ale căror drepturi speciale au fost sistate de Boc şi PDL în 2009.

Doamnelor şi domnilor din opoziţie, următorul citat oglindeşte întreaga dumneavoastră activitate şi am speranţa că vă va determina să reflectaţi asupra ideilor pe care le abordaţi:

"Minţile luminate discută idei; minţile mediocre discută evenimente; minţile mici discută oamenii." (A. E. Roosevelt)

Domnul Mihai Deaconu:

"Bugetul «subţire» cu chibzuială (pentru unii) se ţine"

Premierul Victor Ponta ne anunţa pe 22 septembrie că Guvernul condus de domnia sa va opera săptămâna aceasta o rectificare bugetară pozitivă, conform spuselor sale. Am aflat cu toţii în weekend, cu stupoare, în ce constă rectificarea bugetară "pozitivă" a domnului Ponta. Pozitivă pentru cine, domnule prim-ministru şi dragi guvernanţi?

Guvernul taie din bugetul Ministerului Educaţiei 5.5 milioane de lei, din cel al Ministerului Tineretului şi Sportului 3.5 milioane de lei, de la Agenţia Naţională de Integritate 1.2 milioane de lei, de la Ministerul Culturii 10.2 milioane de lei, printre altele, pentru a da mai mulţi bani Avocatului Poporului, Serviciului Român de Informaţii, Serviciului de Informaţii Externe şi altora asemenea. Iată care sunt priorităţile celor aflaţi la guvernare, dragi cetăţeni!

Nu avem nevoie de bani pentru educaţie, cultură şi politici de tineret! În schimb, trebuie alocaţi mai mulţi bani serviciilor de informaţii, care sunt ocupate uneori cu limitarea libertăţii cetăţenilor - cum s-ar fi întâmplat prin Legea înregistrării cartelelor prepay - sau cu invocarea alarmistă a tot felul de atacuri cibernetice, şi mai ales unui Avocat al Poporului care, deşi beneficiază de un buget generos, care i-ar permite îndeplinirea atribuţiilor fără probleme, de la instalarea sa în funcţie nu a îndrăznit să se pronunţe vreodată împotriva actelor guvernanţilor, invocând tot felul de scuze caraghioase şi tergiversări. Această rectificare vine în contextul în care învăţământul este sistematic sabotat şi subfinanţat - primeşte întotdeauna mai puţin de 6%, aşa cum s-a stabilit în Pactul pentru educaţie - şi Ministerul Culturii este condus, în ultimii ani, de personaje care par a nu avea nici o legătură cu domeniul.

Pentru a ne linişti, reprezentanţii Guvernului au revenit la puţin timp cu informaţia că, în ciuda acestei rectificări bugetare, educaţia şi sănătatea vor primi de fapt mai mulţi bani în cadrul bugetului general consolidat. Ne este însă greu să mai credem în bunele intenţii ale unor astfel de permutări în bugetul României.

Dragi guvernanţi, vă solicit să renunţaţi la interesele proprii, specifice unui an electoral, pe care nici nu vă mai sfiiţi să le afişaţi la lumina zilei în ultima perioadă, şi să ţineţi cont, în al doisprezecelea ceas, de interesele cetăţenilor care v-au votat. Aceste interese cuprind un sistem de învăţământ de calitate, cu finanţare pe măsură şi politici care să încurajeze şi să premieze performanţa, nu invers, cum se întâmplă la noi; un sistem de sănătate cu adevărat gratuit, în care contribuabilul nu trebuie să plătească de două ori, cumpărând până şi pansamente atunci când se află în spital, şi din care medicii români să nu fie nevoiţi să fugă în afară pentru a putea trăi decent; politici de tineret care să ducă la reducerea şomajului în rândul tinerilor şi politici făcute de experţi care să promoveze cultura românească.

Este strigător la cer ceea ce se întâmplă şi trebuie să vă avertizez că astfel de măsuri disperate nu vă vor aduce mai multe voturi, pentru că românii înţeleg ce se întâmplă. Românii înţeleg, iar eu şi alţi colegi de bună-credinţă vom veni de fiecare dată la această tribună pentru a sancţiona astfel de măsuri. Din păcate, în România trebuie luptat, zi de zi, pentru normalitate.

Domnul Mihai Weber:

"Relaxarea fiscală promisă de Guvernul Ponta - o certitudine"

Începând cu 1 octombrie 2014 intră în vigoare reducerea CAS- ului cu 5 puncte procentuale la angajator, lucru care încurajează mediul de afaceri, crearea de noi locuri de muncă, precum şi reducerea muncii la negru.

Actualul guvern a deschis o nouă etapă pentru economie, prin reducerea TVA la pâine, scutirea impozitului pe profitul reinvestit, luând în calcul reducerea TVA şi la alte categorii de produse - legume, fructe şi carne, lucru bun pentru consumatori şi producători şi foarte benefic în reducerea evaziunii fiscale, fenomen foarte des întâlnit în diferite domenii.

În 2015, guvernul va continua cu relaxarea fiscală, eliminând anumite taxe, diminuând şi comasând altele, scăzând impozitul pe construcţii speciale până la 1% şi reducând taxa pe construcţii cu 33 de procente.

Măsurile de relaxare fiscală pe care Guvernul Ponta le-a realizat şi urmează să le realizeze şi în viitor fac din România o ţară stabilă economic şi financiar, atractivă pentru investitorii străini, în care să poată să aibă încredere.

Domnul Mircea-Vasile Cazan:

"Ponta «7 case nedeclarate», urmaşul vrednic al lui Năstase «4 case declarate»"

Domnul Horia Georgescu, preşedintele Agenţiei Naţionale de Integritate, operează cu dublă măsură. Acoperă, şi nu sancţionează, ilegalităţile când este vorba de politicieni de vârf de la putere, inventează infracţiuni şi face presiuni asupra instanţelor, când este vorba de reprezentanţi ai opoziţiei.

Concret, Victor Ponta, în calitate de deputat şi ulterior de prim-ministru, a încălcat prevederile articolului 3 alineat (3) din Legea nr. 176/2010 - "declaraţiile de avere se fac în scris, pe propria răspundere, şi cuprind drepturile şi obligaţiile declarantului, ale soţului/soţiei, precum şi ale copiilor aflaţi în întreţinere" - deoarece în declaraţiile de avere din 09.03.2011, 12.03.2012, 07.06.2012, 19.11.2012, 17.12.2012, 30.04.2013 şi 12.03.2014 nu a trecut şi proprietăţile imobiliare şi activele bancare ale soţiei sale, Daciana Sârbu. Prin ascunderea a trei case, două terenuri, a unui autoturism şi a 7 conturi bancare a intrat sub incidenţa articolului 28 din Legea nr. 176/2010 - "Fapta persoanelor care, cu intenţie, depun declaraţii de avere sau declaraţii de interese care nu corespund adevărului constituie infracţiunea de fals în declaraţii şi se pedepseşte potrivit Codului penal".

De 3 ani de zile, Horia Georgescu a închis ochii la infracţiunea în formă continuată a lui Victor Ponta, pentru că era obligatoriu să facă verificări, ţinând cont că în luna mai 2012, Victor Ponta a devenit şeful executivului. Mai mult, în luna februarie 2013, un ziar de investigaţii a sesizat oficial ANI privind încălcarea legii de către premierul Ponta, dar Horia Georgescu nu a luat nicio măsură.

Cum sunt trataţi în schimb reprezentanţii opoziţiei. În cazul Mircea Diaconu, preşedintele ANI a avut o intervenţie publică scandaloasă, anunţând că devin infractori cetăţenii interesaţi să semneze pentru candidatura la europarlamentare a lui Diaconu. Din câte ştiu, doar judecătorii au calitatea de a stabili cine este sau nu infractor. În cazul Iohannis (şi al altor zeci de primari care au acţionat conform legislaţiei europene, coroborată cu legislaţia română), Horia Georgescu a inventat o stare de incompatibilitate, a fost infirmat în justiţie de către o instanţă a unei Curţi de Apel, şi, depăşindu-şi atribuţiile, a cerut expres termen de recurs la ÎCCJ exact înaintea începerii campaniei electorale. De ce, dacă tot recurge la depăşirea atribuţiilor, Horia Georgescu nu a cerut termen la ÎCCJ acum 2, 3, 5 sau 6 luni? Explicaţia este simplă: preşedintele ANI a intrat în jocuri electorale şi încearcă să-l defavorizeze pe principalul candidat al opoziţiei, prin introducerea temei "incompatibilităţi" ca temă de atac în campania electorală. Aşa este tratată opoziţia.

"(...) legea ni se aplică doar nouă, se aplică poporului, fraierilor, nu lor. Traian Băsescu a şi spus că îl interesează o decizie a Curţii Constituţionale doar când este în favoarea sa. Când nu-i convine, nu îl interesează". Această declaraţie îi aparţine premierului Ponta. Dar a fost făcută în 2011, când se afla în opoziţie. Dar şi atunci, Victor Ponta "7 case nedeclarate", a beneficiat de protecţia şefului ANI. Poate şi pentru că erau parteneri de tenis, aşa cum s-a scris în presă.

Domnul Mircea-Titus Dobre:

"Victor Ponta consolidează statul de drept!"

Moţiunea dezbătută în decursul săptămânii trecute este redactată în tradiţionalul stil al formelor fără fond care i-a consacrat pe democrat-liberali şi pe care naţional-liberalii, cu entuziasm, l-au îmbrăţişat. Cu alte cuvinte, eminenţele cenuşii ale celor două partide prietene au elaborat un text care nu transmite nici o informaţie semnificativă, acest fapt fiind reflexia cugetărilor lor adânci, ce împreună formează mulţimea vidă.

În condiţiile în care Curtea Constituţională a decis că Ordonanţa de urgenţă nr.45 din 2014 privind alegerile prezidenţiale este în totalitate constituţională, iar Ordonanţa de urgenţă nr.55 din 2014 nu a fost aprobată de către plenul Camerei Deputaţilor, moţiunea depusă de către aceşti demnitari a rămas fără obiect.

Cu toate acestea, am constatat faptul că Traian Băsescu a afirmat, în august, faptul că această ordonanţă contravine recomandărilor Comisiei de la Veneţia, urmând ca la scurt timp să fie citat cu exactitate de către noul şi credinciosul său adept, Klaus Iohannis, pentru ca şi în această moţiune membrii ACL să repete, ca după dictare, cuvintele întocmai rostite de către marele clasic în viaţă mai sus amintit. Pot afirma cu tărie că această moţiune este rezultatul colaborării fructuoase dintre ACL şi tătucul de la Cotroceni.

Plecând de la această ipoteză, deodată şi faptul că PNL este vizibil afectat de faptul că PDL nu mai deţine majoritatea în Consiliul de Administraţie al Curţii de Conturi capătă sens!

În anul 2011, anul de teroare guvernamentală sub tutela democrat-liberală, PDL avea un număr de 6 consilieri în cadrul Curţii de Conturi, pe când PSD avea 3 numiţi din 2008, în timp ce restul proveneau din PNL, PC şi restul partidelor. Dacă atunci majoritatea PDL din această instituţie importantă nu constituia un atentat asupra statului de drept, de ce acum este considerată în acest fel?

Motivul pentru care ACL a creat acea diversiune de prost gust, cu calomnii, acuzaţii nefondate şi semnalmente false, este acela că cele două partide sunt conduse de frică.

De asemenea, "planul operativ al Guvernului PSD" este diametral opus faţă de cel descris de către opoziţie, şi îl voi descrie succint în cele ce urmează:

1. Nu "înarmarea", ci "dezarmarea".

Guvernul Ponta, prin acţiunile sale, a dezarmat baronii PDL, smulgându-le mâinile din bugetul statului. A reorganizat companiile de stat, a negociat contractele cu traderii, pentru a opri furtul din banul public şi îmbogăţirea baronilor, şi a listat o cotă parte din acţiuni la bursă pentru a menţine companiile departe de proximitatea corupţiei.

Corpul de Control a descoperit multiplele fraude şi surse de înfruptare a baronilor PDL şi a sesizat organele de cercetare pentru a face dreptate.

Guvernul a întreprins o serie de scheme de ajutor pentru ca investiţiile provenite din bugetul local, cât şi din fondurile europene să ajungă direct şi nemijlocit în proiectele tinerilor întreprinzători, dar şi ale marilor companii, cu perspective de extindere a producţiei şi, automat, a forţei de muncă.

Acestea sunt doar câteva dintre metodele prin care baronii locali au fost definitiv deconectaţi de la sursele de venit pe care le-ar fi folosit în avantajul lor.

2. Nu "organizarea logisticii pentru atac în vederea fraudării", ci "organizarea logisticii pentru defensivă în vederea abolirii regimului băsist".

Aşa cum afirmam şi mai devreme, OUG nr.45 din 2014 este constituţională. Singurul motiv pentru care Traian Băsescu a ordonat ca haosul şi gălăgia politică să fie create este acela că doamna din Pleşcoi, neavând un grup parlamentar, nu şi-a câştigat dreptul de a avea reprezentanţi în secţiile de votare, precum PSD, PNL, PDL etc.

Şi dacă tot am ajuns în punctul în care discutăm această ordonanţă, voci din PNL au solicitat demisia lui Liviu Dragnea în cazul în care Curtea Constituţională ar fi atestat neconstituţionalitatea ordonanţei. Acum îi întreb şi eu pe cei care au lansat această solicitare dacă îşi dau ei demisia pentru eroarea pe care au comis-o, deoarece OUG este constituţională.

Pasul 3. Nu "recrutarea", ci "reorganizarea".

Fiecare ales local va ocupa locul în care cetăţeanul, prin votul sau, l-a amplasat. Atunci când primarii şi consilierii PNL au candidat sub sigla USL, au promis oamenilor realizarea unui număr finit de proiecte, iar acum ei trebuie să rămână pe poziţiile lor până la îndeplinirea acestor obiective, independent de dorinţele călăilor politici de la centru.

Dacă un primar este pus în faţa unei alegeri între culoarea politică şi nevoile imperioase ale oamenilor, iar acesta alege varianta din urmă, primarul este demn de respect, şi nu de batjocură.

Înţeleg argumentele cu privire la cei care îşi schimbă ideologia politică, dar mai presus de albastru sau portocaliu, aleşii locali au dat prioritate intereselor oamenilor. Membrii ACL sunt foarte revoltaţi cu privire la "trădătorii" de partid, dar aş dori să ştiu care este opinia lor cu privire la trădătorii celor 7 milioane de români care au scandat "Jos Băsescu !" şi "Jos mafia PDL !".

Prin înfrăţirea PNL cu PDL, naţional-liberalii ne arată faţa hâdă a caracterelor şi perfidia promisiunilor lor. Cei care încearcă să menţină viu regimul lui Băsescu sunt trădătorii şi adevăratele ameninţări la adresa statului de drept!

Domnul Mircea Dolha:

"La câte probleme avem în ţară, este nevoie de parlamentari care vin la muncă şi îşi fac datoria"

O premieră neagră în istoria României se petrece discret, aproape pe nesimţite, în Parlamentul României. Este vorba despre primul protest extrem al unui deputat, ajuns în pragul disperării după ce proiectul său legislativ este blocat de peste un an şi jumătate în parcursul legislativ. Gestul colegului Aurelian Mihai de la Comisia pentru comunităţile de români de pretutindeni ar trebui să ne deschidă ochii în faţa unui fenomen care, cred eu, dacă nu este unic în lume, este demn de ţările din lumea a treia.

În calitate de parlamentar aflat la primul mandat, constat cu regret şi mă simt neputincios în faţa unui proces greoi în care un proiect de lege iniţiat cu bună-credinţă, în conformitate cu realităţile şi nevoile oamenilor care ne-au ales, este blocat cu anii, zace în sertare sau rămâne un etern punct pe ordinea de zi, dar la a cărui dezbatere ne resemnăm cu toţii că nu vom ajunge niciodată.

Sunt convins că demersul colegului meu Aurelian Mihai nu este cel potrivit, însă îi înţeleg supărarea, frustrarea. Din cele aproape 50 de proiecte legislative pe care le-am iniţiat sau susţinut alături de colegii din PNL, doar două au ajuns în faza în care să fie supuse votului final. Şi mă consider norocos, dacă iau în considerare că în Camera Deputaţilor sau la Senat întâlnim frecvent proiecte de lege ale căror semnatari nici nu mai fac demult parte din Parlamentul României.

În acest context, cred că o nouă vacanţă a legislativului nu este deloc recomandată democraţiei noastre. După ce, în Senatul României, majoritatea condusă de PSD a decis săptămâna aceasta să întrerupă activitatea până după alegerile prezidenţiale, fac apel la conducerea Camerei Deputaţilor, la domnul preşedinte Valeriu Zgonea, de a nu ceda în faţa presiunilor. O nouă pauză - sau perioadă de inactivitate a noastră, a deputaţilor, va conduce la un nou blocaj. Să ne gândim doar că după finalizarea alegerilor vom fi aproape de sărbătorile de iarnă, iar acest lucru va fi, mai mult decât sigur, un nou pretext de a trata chestiuni importante şi legi esenţiale într-o manieră superficială, deloc demnă de Parlamentul unui stat membru al Uniunii Europene.

Vă readuc aminte, domnule Zgonea şi domni colegi din PSD şi partidele-satelit ale puterii, că nu am fost trimişi în Parlament pentru a ne lupta în campanii electorale, remuneraţi din banii statului, ci am fost aleşi să rezolvăm problemele românilor, să elaborăm şi să îmbunătăţim o legislaţie de care, sunt convins, suntem cu toţii nemulţumiţi.

În concluzie, recunosc că am mari rezerve privind activitatea parlamentară din următoarele săptămâni. Ca deputat ales la primul mandat, rămân însă optimist că proiectul domnului Aurelian Mihai, proiectele de lege pe care eu le-am iniţiat sau pe care le-a iniţiat orice al coleg îşi vor urma cursul firesc, nu unul semănat cu piedici, amânări şi vacanţe inoportune - aşa cum s-întâmplat până acum. La câte probleme avem în ţară, România are nevoie de parlamentari care vin la muncă şi îşi fac datoria.

Domnul Vicenţiu-Mircea Irimie:

"Programul de fertilizare in vitro va fi reluat"

Ministrul Sănătăţii, Nicolae Bănicioiu, a anunţat sâmbătă că programul de fertilizare in vitro va fi reluat, probabil din 2015, precizând că "a fost rău că s-a întrerupt" după 2011, pentru că este un program bun, dar trebuie stabilite mai atent criteriile de selecţie a clinicilor şi cuplurilor.

Ministerul Sănătăţii a lansat în 2011, în premieră, Programul de fertilizare in vitro şi transfer embrionar. Bugetul programului a fost de patru milioane de lei, Ministerul Sănătăţii susţinând financiar o singură procedură de fertilizare in vitro pentru fiecare cuplu, în două etape: 4.920 lei după realizarea procedurii de fertilizare (prelevarea ovocitelor prin puncţie foliculară, recoltarea spermei şi procesarea acesteia, inseminarea ovocitelor, transferul embrionar) şi 1.230 de lei după confirmarea finalizării procedurii FIV/ET cu o sarcină, urmată de naştere.

În prezent, costul unei fertilizări in vitro în România variază între 1400-3000 de euro, la care se adaugă costul medicamentelor necesare - care poate ajunge, în funcţie de tratamentul prescris, la 2000 euro (fără analizele premergătoare pe care cuplul trebuie să le efectueze, care ajung şi ele la cca. 1000 RON). În concluzie, pentru o singură încercare de fertilizare in vitro, un cuplu trebuie să dispună de 3000- 5000 euro.

Trebuie menţionat faptul că şi în celelalte ţări europene, cuplurilor cu probleme de infertilitate li se acordă de către stat posibilitatea de a efectua un număr gratuit de fertilizări in vitro. În ţări precum Ungaria, Franţa, Belgia, Grecia etc. statul susţine financiar tehnicile de reproducere umană asistată ca metode moderne de tratament al infertilităţii unui cuplului (până la 5 încercări de fertilizare in vitro şi 6 inseminări artificiale per cuplu).

Doresc să adresez felicitări iniţiatorilor unui astfel de proiect care vizează susţinerea cuplurilor ce trec prin această dramă! Nu este deloc uşor, sacrifici suflet, bani, chiar viaţa de cuplu prin încercările (uneori zadarnice) de a avea un copil.

Domnul Mircea Lubanovici:

"Până unde extinde guvernul cooperarea cu statul chinez?"

Mă văd nevoit să reacţionez la alegerile de pe scena internaţională pe care Guvernul le-a realizat în ultima perioadă. Cu toţii suntem conştienţi că în lumea globalizată actuală cooperarea între state este mai mult decât necesară şi binevenită. Cu toate acestea, consider că motivaţiile economice nu trebuie să le depăşească pe cele de securitate ale ţării noastre sau să intre în conflict cu principiile structurilor suprastatale din care România face parte. În acest sens, nu pot să nu întreb reprezentanţii Guvernului cum înţeleg relaţia de prietenie dintre România şi Republica Populară Chineză, în contextul în care avem deja un parteneriat strategic încheiat cu Statele Unite ale Americii? Mai mult decât atât, aşa cum sublinia un alt coleg deputat, Uniunea Europeană a restrâns cooperarea militară cu statul chinez.

Cred că membrii Guvernului trebuie să afirme public dacă doresc extinderea Parteneriatului de cooperare pe care România îl are în prezent cu China spre unul strategic. Iar dacă aşa este, în ce măsură acesta nu intră în dezacord cu Parteneriatul strategic pe care îl avem deja cu SUA? Pentru că, aşa cum am afirmat anterior, ştim că o asemenea colaborare militară nu este compatibilă cu atitudinea UE şi interesele comunitare! Ne amintim cu toţii modul în care Guvernul a încurajat anul trecut dezvoltarea relaţiilor cu statul chinez, în schimb premierul a fugit de întâlnirea cu reprezentantul Departamentului de Stat al SUA sau a ignorat reacţiile critice europene la adresa comportamentului şi declaraţiilor autorităţilor române din cadrul Forumului China - Europa Centrală şi de Est.

Din aceste considerente, susţin deschis că atât reprezentanţii Guvernului, cât şi candidatul PSD la prezidenţiale, trebuie să reafirme clar angajamentul României către NATO şi UE!

Domnul Mircea Lubanovici:

"Guvernarea PSD în «interesul» cetăţenilor"

Mă văd nevoit să remarc cum activitatea Guvernului din ultima perioadă este îndreptată strict către încurajarea şi implementarea de măsuri în scopuri pur electorale, ignorând în mod iresponsabil realităţile şi problemele ţării. Un exemplu care confirmă ce am spus vizează actuala rectificare bugetară, care este realizată după un singur principiu: renunţarea la investiţii şi cadouri acordate primăriilor prin suplimentarea fondurilor chiar înainte de alegerile prezidenţiale. Având în vedere modul în care treburile ţării au fost administrate în ultimii doi ani, ne mai miră acest tip de acţiuni?

Ni se spune zilnic în studiourile de televiziune de către reprezentanţii puterii că Guvernul încurajează şi susţine accesarea fondurilor europene. Ce face însă acelaşi Guvern chiar înainte de începerea campaniei pentru alegerea viitorului preşedinte? Reduce aproape 4 miliarde de lei din cheltuielile prin care sunt cofinanţate proiectele cu bani europeni! Să mai adaug că, din aceste cheltuieli, circa un miliard de lei sunt din domeniul autostrăzilor? Ne amintim cu toţii de prestaţia jalnică a fostului ministru al transporturilor, Dan Şova, pentru care atribuţiile postului pe care îl ocupa vizau doar atacurile politice, şi nicidecum demararea proiectelor în infrastructură! Ce e cu mult mai grav este faptul că, la începutul acestui an, acelaşi Guvern a introdus acciza suplimentară de 7 eurocenţi pe litrul de carburanţi, premierul asigurându-ne în repetate rânduri că aceste sume vor fi direcţionate către marile proiecte de infrastructură. Proiecte care, iată, nici astăzi nu ne sunt cunoscute!

Vedem însă unde se duc banii din taxele impuse cetăţenilor - către asigurarea susţinerii primarilor în viitoarea campanie. Acesta este modul în care actuala putere înţelege să guverneze în interesul cetăţenilor!

Domnul Mircea Man:

"Un nu hotărât creşterii economice! Un da hotărât pomenilor electorale !"

Ce face Guvernul Ponta în ultimele luni ale acestui an? În loc să ia măsuri pentru a scoate ţara din recesiune, împarte cadouri şi pomeni electorale alegătorilor vulnerabili, de care are nevoie disperată în alegerile prezidenţiale din noiembrie.

Chiar dacă Eurostat a confirmat căderea economiei României în recesiune tehnică, cea mai adâncă scădere economică din întreaga Uniune Europeană, Guvernul Ponta ignoră, ignoră şi iar ignoră. Minte cu nonşalanţă şi îi amăgeşte pe români.

Continuă să dea legi prin care şterge datoriile funcţionarilor publici, emite legi de amnistie fiscală pentru mame şi pensionari, printr-o iniţiativă legislativă doreşte să permită cumulul pensiei cu salariu în cazul angajaţilor din sistemul public, dă o Ordonanţă de urgenţă pentru artişti, sportivi şi academicieni, reintroduce pensiile speciale, cumpără aleşii locali printr-o ordonanţă de urgenţă referitoare la migraţia aleşilor pe care îi atrage de partea lui, şi lista nu se opreşte aici.

Din fondul de rezervă al guvernului, destinat teoretic pentru situaţii de urgenţă, Guvernul Ponta face alte pomeni şi astfel, printr-o hotărâre de Guvern, în luna august a.c. alocă bani la trei unităţi de cult - Centrul Eparhial Iaşi, Mănăstirea Nicula din Cluj şi Mănăstirea Tismana din Gorj.

Tot din banii noştri acest guvern împarte - cu televiziunile după el - microbuze şcolare, uitând de salariile de mizerie ale medicilor şi profesorilor. Şi, parcă nu era destul, printr-o ordonanţă de urgenţă distruge Legea învăţământului românesc, dând peste cap şi politizând întreg sistemul de învăţământ.

Creşterea economică este un subiect pe care acest guvern îl ignoră, numărul şomerilor este tot în creştere, taxele şi impozitele noi, dar şi cele majorate, golesc buzunarul românului, investiţiile scad, numărul firmelor care au intrat în insolvenţă creşte vertiginos, infrastructura este doar pe hârtie, fondurile europene sunt blocate etc., iar strategia acestui guvern pentru reforme şi o viaţă mai bună a cetăţenilor nu există.

Cinismul acestui guvern nu are limite. Te învaţă mai mult să nu munceşti decât să munceşti, cei protejaţi nu sunt cei cinstiţi, care muncesc, ci asistaţii social sunt cei mai protejaţi.

Vă faceţi mari luzii că aceste pomeni electorale vă vor aduce voturi. Sper ca oamenii cinstiţi, care muncesc, dar şi tinerii, să încline balanţa în favoarea altui candidat, care va fi alături de români şi nu va împărţi ţara în două.

Domnul Mircea Roşca:

"Câţi oameni mai trebuie să moară pe DN1 ca să reacţionaţi, stimaţi guvernanţi?"

Declaraţia mea politică de astăzi este un strigăt de revoltă adresat autorităţilor statului, pentru că despre un apel nici nu poate fi vorba.

Pasivitatea autorităţilor statului, în frunte cu Guvernul Ponta, nu mai poate fi tolerată când vine vorba despre pierderi de vieţi omeneşti, aşa cum s-a întâmplat sâmbătă, 27 septembrie, pe Valea Prahovei, când în urma accidentului tragic de pe DN1 şase oameni şi-au găsit sfârşitul. Un adevărat carnagiu, care ar fi putut fi evitat dacă se luau din timp toate măsurile pentru realizarea amenajărilor rutiere necesare.

În primul rând, în calitate de locuitor al Văii Prahovei, şi apoi de parlamentar, condamn lipsa implicării autorităţilor centrale, de la Ministerul Transporturilor la Compania Naţională de Drumuri şi Autostrăzi, care, deşi sesizate în nenumărate rânduri asupra pericolelor din trafic pe DN1, nu au reacţionat în niciun fel.

Am semnalat aceste aspecte printr-o serie de intervenţii susţinute în Camera Deputaţilor şi am clamat nevoia de realizare a lucrărilor de infrastructură în zonele cu potenţial crescut de risc, adevărate ameninţări la adresa siguranţei rutiere pe DN1. Dacă oficialii CNADNR ar fi fost conştienţi de rolul lor în asigurarea unui cadru stabil şi sigur pentru toţi cei aflaţi în trafic, de la conducători auto la pietoni, ar fi realizat aceste lucrări de intervenţie, prin montarea de separatoare de benzi sau construcţia de sensuri giratorii, şi astfel s-ar fi putut evita acest ultim accident cumplit.

În schimb, doar tăcere din partea guvernanţilor.

Numai o tragedie le mai smulge, din când în când, câte un cuvânt, o reacţie slabă, pentru ca apoi să se aştearnă din nou tăcerea. Contabilizăm de la lună la lună, de la an la an, victime după victime într-un bilanţ negru al accidentelor înregistrate pe DN1.

Din păcate, aceste decese rămân cifre într-o statistică rece, fără ca ele să nască şi acţiune din partea celor responsabili.

Urgenţa rămâne, stimaţi guvernanţi, şi ea se acutizează cu fiecare viaţă pierdută într-un accident rutier pe DN1. Totul depinde de dumneavoastră şi de cât suportă conştiinţa dumneavoastră să fie încărcată cu victime ale acestor accidente.

Stimaţi guvernanţi, vă somez public să demaraţi de urgenţă procedurile pentru realizarea tuturor acestor amenajări rutiere care să sporească siguranţa în trafic pe DN1.

Orice amânare înseamnă noi şi noi victime ale unui sistem inert şi preocupat de cu totul alte probleme, care nu au nicio legătură cu viaţa de zi cu zi a cetăţenilor acestei ţări. Strategiile pe care le creionaţi în birouri departe de realităţi nu ţin loc de mamă, de tată, frate sau soră, de dispariţia cărora, în urma unor astfel de accidente, sunteţi deopotrivă răspunzători.

Domnul Miron Ignat:

"Ziua europeană a limbilor"

Din anul 2001, la iniţiativa Consiliului Europei, în ziua de 26 septembrie este celebrată "Ziua europeană a limbilor".

Europa este deţinătoarea unei adevărate bogăţii lingvistice: se vorbesc 24 de limbi oficiale şi există peste 60 de comunităţi autohtone care vorbesc o limbă minoritară sau regională.

Cu această ocazie se organizează multiple evenimente, acţiuni, emisiuni de radio şi televiziune, cursuri gratuite şi conferinţe care au drept scop promovarea şi încurajarea învăţării limbilor străine. În ţara noastră, la unele şcoli şi biblioteci au fost organizate programe care au inclus jocuri, serate literare, mese rotunde care au avut ca bază evidenţierea avantajelor învăţării limbilor străine.

În ultima vreme, cunoaşterea unei limbi străine este din ce în ce mai importantă. Pentru unii angajatori reprezintă un criteriu de bază pentru angajare. Unele şcoli, licee şi universităţi oferă elevilor programe de schimb de experienţă cu elevii din alte ţări, ceea ce necesită cunoaşterea unei limbi străine. Şi ca beneficiu personal, atunci când călătorim într-o ţară străină este necesar să cunoaştem o limbă de circulaţie internaţională.

În România sunt 20 de minorităţi naţionale care îşi promovează prin diverse acţiuni şi evenimente limba şi cultura proprie. În şcoli şi licee, alături de limbile străine se studiază şi limba maternă.

Din anul 2001 până în prezent "Ziua europeană a limbilor" a prins contur din ce în ce mai mult printre cei 800 de milioane de locuitori din cele 47 de state membre ale Consiliului Europei. Felicitări tuturor celor care organizează astfel de evenimente şi sensibilizează publicul faţă de diversitatea culturală şi lingvistică!

Domnul Miron Alexandru Smarandache:

"Licenţiaţii în sistem Bologna au aceleaşi drepturi ca şi absolvenţii învăţământului superior de lungă durată"

Am primit răspuns la interpelarea adresată ministrului educaţiei naţionale, Remus Pricopie, care a avut ca obiect eventuala discriminare existentă între profesorii debutanţi. Demersul meu a avut la bază realitatea conform căreia la concursurile de titularizare organizate în anii trecuţi de inspectoratele şcolare din România au participat, pentru prima dată, absolvenţi ai sistemului Bologna, alături de absolvenţi ai sistemului clasic. Deşi au dat exact acelaşi examen, ceea ce înseamnă automat că profesorii corectori au avut pretenţii similare de la ei, ca şi de la licenţiaţii cu studii de patru ani, când s-a pus problema alegerii şcolii la care urmau să predea, absolvenţii Bologna nu au avut voie să opteze pentru locurile libere de la licee. Fără o fundamentare prealabilă, acestora li s-a spus că asta e regula, însă nu li s-au oferit explicaţii lămuritoare. Din păcate, odată admişi în învăţământul preuniversitar, fie şi pe posturi numai din ciclul gimnazial sau de la şcolile de arte şi meserii, problemele celor care formează generaţia Bologna nu se termină aici. Ei sunt încadraţi pe postul de profesor II, specific absolvenţilor de studii de scurtă durată, şi implicit vor avea salarii mai mici decât colegii lor care au făcut patru ani de facultate - astfel mi-am argumentat intervenţia.

În răspunsul său, ministrul Remus Pricopie a precizat că Legea nr. 288/2004 privind organizarea studiilor universitare prevede că "absolvenţii ciclurilor de studii universitare de licenţă sau masterat pot ocupa posturi didactice în învăţământul preşcolar şi preuniversitar obligatoriu, cu condiţia deţinerii a minimum 30 de credite de studii transferabile din programul de pregătire psihopedagogică oferit de departamentele pentru pregătirea personalului didactic". De asemenea, ministrul educaţiei a făcut trimitere şi la Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, care prevede că învăţământul general obligatoriu este de 11 clase şi cuprinde învăţământul primar, învăţământul gimnazial şi primii doi ani ai învăţământului secundar superior.

"În consecinţă, a mai arătat ministrul Pricopie în răspunsul trimis, în prezent, un absolvent al ciclului I de studii universitare de licenţă în sistem Bologna, în funcţie de specializarea dobândită prin studii, poate preda atât în învăţământul preşcolar, primar, gimnazial, profesoral, cât şi în palatele şi cluburile elevilor şi în învăţământul liceal, numai la clasele a IX-a şi a X-a. De asemenea, absolvenţii ciclului I de studii universitare cu licenţă în sistem Bologna pot preda instruirea practică la orice nivel de învăţământ: gimnazial, profesional sau liceal".

Domnul Miron Alexandru Smarandache:

"România are nevoie de investiţii majore în infrastructura rutieră"

Din nefericire, infrastructura rutieră a României continuă să fie depăşită de evenimente, în ciuda eforturilor depuse în ultima perioadă pentru ameliorarea situaţiei. Pe această temă, m-am adresat viceprim-ministrului Gabriel Oprea, ministrul afacerilor interne, cu o interpelare pe tema evoluţiei accidentelor grave de circulaţie din ultima perioadă. Am subliniat în documentul trimis conducerii MAI că zeci de oameni şi-au pierdut viaţa şi sute au fost răniţi în urma accidentelor de circulaţie petrecute anul trecut în judeţul Bacău. Acest bilanţ sumbru a relevat că arterele cu cele mai multe accidente rămân în continuare Drumul Naţional 2, dar şi DN 11. De asemenea, principalele cauze ale accidentelor sunt viteza excesivă, indisciplina pietonilor, dar şi neacordarea de prioritate la trecerile de pietoni.

În răspunsul formulat, vicepremierul Gabriel Oprea a precizat că traficul rutier al României din ultimii ani a fost caracterizat de creşterea parcului auto şi a numărului posesorilor de permis de conducere, recunoscând că "infrastructura, deşi modernizată, nu a cunoscut o dezvoltare suficientă pentru asigurarea condiţiilor moderne de trafic". Oprea a remarcat că în perioada 2008-2013 s-a constatat un trend descendent al riscului rutier la nivel naţional, "reducerile faţă de 2008, an de vârf în ceea ce priveşte numărul şi consecinţele evenimentelor de acest gen, fiind de 20,6% la accidentele grave, de 39, 4% la numărul de persoane decedate şi de 8,12% la numărul răniţilor grav.

Referitor la dinamica rutieră din judeţul Bacău, ministrul de interne a afirmat că în 2013 au fost înregistrate 252 de accidente grave, statistic fiind cu 23 mai puţine decât în anul precedent, dar care s-au soldat cu decesul a 50 de persoane şi rănirea gravă a 242 de oameni. "Analizând dinamica se observă un trend descendent al numărului accidentelor de circulaţie şi al victimelor, în cei şase ani reuşindu-se o scădere a numărului de accidente grave cu 136, respectiv mai puţine cu 35,5%, cu 49 a numărului de persoane decedate (mai puţine cu 49,5%), şi cu 105 a numărului persoanelor rănite grav (o scădere cu 30,25%)", a subliniat viceprim-ministrul Gabriel Oprea.

Potrivit documentului primit, ministrul afacerilor interne a mai adăugat că Poliţia Rutieră îşi propune atingerea obiectivului european, "şi anume reducerea cu 50%, până în anul 2020, a numărului de persoane decedate în accidente rutiere", activitatea specifică axându-se pe creşterea gradului de educaţie rutieră şi eficientizarea acţiunilor de impunere a legii. În final, vicepremierul Oprea spune răspicat: "Apreciem însă că, pentru o mai bună siguranţă rutieră, se impune efortul conjugat al tuturor instituţiilor implicate, cu acţiuni şi măsuri precise. În acest sens, precizăm că efectul măsurilor dispuse de către Poliţia Română este mult diminuat de lipsa unui aport adecvat al instituţiilor cu atribuţii în domeniu, dar şi din cauza infrastructurii rutiere necorespunzătoare actualelor valori de trafic şi standarde internaţionale".

Domnul Miron Alexandru Smarandache:

"Medicii veterinari din Bacău au contracte ferme privind înregistrarea animalelor"

Lucrurile bune trebuie salutate! În acest context, trebuie spus că ministrul agriculturii m-a asigurat că întreaga activitate care vizează medicina veterinară din judeţul Bacău funcţionează ireproşabil. Astfel, am primit răspuns la interpelarea parlamentară adresată domnului vicepremier Daniel Constantin, ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale, pe tema situaţiei contractelor pentru înregistrarea animalelor. I-am adresat rugămintea de a da un răspuns medicilor veterinari concesionari din judeţul Bacău, care au venit cu solicitarea de a fi informaţi asupra cauzelor pentru care nu le-au fost reînnoite contractele pentru serviciile de identificare şi înregistrare a animalelor în Baza naţională de date.

În răspunsul său, viceprim-ministrul Daniel Constantin a precizat că în judeţul Bacău îşi desfăşoară activitatea, în baza contractelor încheiate conform prevederilor legale, un număr de 82 de medici veterinari de liberă practică, pentru 92 de circumscripţii sanitare veterinare. De asemenea, există cinci medici care au în derulare contracte pentru câte două circumscripţii sanitare veterinare.

Pentru toate circumscripţiile sanitare veterinare au fost încheiate contracte pentru desfăşurarea activităţii de identificare şi înregistrare a animalelor, contracte care au fost prelungite anual, prin acte adiţionale, a arătat vicepremierul Daniel Constantin.

În consecinţă, nu pot decât să fiu mulţumit de răspunsul ministrului agriculturii, în condiţiile în care activitatea veterinară din Bacău este conformă cu aşteptările. Totodată însă, voi răspunde şi în viitor doleanţelor oamenilor din Bacău şi din Colegiul uninominal nr. 7, pentru a-i reprezenta în raporturile lor cu instituţiile statului şi a-i ajuta să-şi rezolve problemele.

Domnul Miron Alexandru Smarandache:

"Ministerul Turismului nu poate interveni pentru plafonarea preţurilor mari din turismul românesc"

Am încercat să aflu, la cererea operatorilor din turismul băcăuan, un răspuns la cererea acestora conform cărora statul ar trebui să intervină în plafonarea preţurilor din domeniu. Pe acest subiect, am trimis o interpelare ministrului delegat pentru întreprinderi mici şi mijlocii, mediu de afaceri şi turism, Florin-Nicolae Jianu. I-am transmit faptul că predecesorii domniei sale au afirmat nu demult că este "un noroc pentru România că poate să folosească bani europeni pentru a se promova atât pe piaţă externă, cât şi pe piaţa internă", evident, cu referire la turism. Din păcate, piaţa de 20 de milioane de turişti ce "ar trebui reînvăţaţi să-şi viziteze ţara", pe care s-a scontat, nu s-a dovedit viabilă în ultimii ani, tot mai mulţi români preferând să renunţe la concedii pentru a-şi asigura traiul de zi cu zi. În consecinţă, l-am întrebat pe Jianu de ce nu sunt adaptate preţurile turismului românesc cu piaţa şi cu posibilităţile românilor, şi, de asemenea, de ce nu intervine Ministerul Turismului în preţurile extrem de mari practicate de unii hotelieri români.

În răspunsul formulat, ministrul turismului a recunoscut că în alte ţări, cu tradiţie în domeniul turismului, sunt prevăzute facilităţi fiscale pentru turism, cum ar fi "o primă de incoming pentru fiecare turist cazat; scutiri/reduceri de TVA şi ale impozitului pe profitul reinvestit; scutiri de taxe şi impozite la investiţiile mai mari de 5, 10 sau mai multe milioane de euro etc.". Jianu a mai spus că ministerul pe care îl conduce a înaintat şi promovat o serie de acte normative prin care să se acorde facilităţi turismului, precum: "uniformizarea cotei de TVA, cu aplicarea cotei reduse de 9% pentru toate serviciile turistice, Legea privind acordarea tichetelor de vacanţă pentru salariaţi, prin care se stimulează activitatea turistică şi petrecerea concediilor de odihnă în staţiunile din ţară etc.".

"Referitor la tarifele practicate în structurile de primire turistice, acestea se află în administrarea unor operatori economici privaţi, care funcţionează în baza principiilor liberei concurenţe şi ale cererii şi ofertei. Autoritatea publică centrală responsabilă de domeniul turismului nu poate impune tarife, neavând posibilitatea aplicării unor măsuri administrative cu repercusiuni asupra activităţii comerciale a operatorilor economici privaţi cu activitate de turism. Referitor la o evidenţă a tarifelor practicate de operatorii turistici, vă comunicăm că nu există o asemenea evidenţă, analizele pe care le efectuăm bazându-se pe datele furnizate de Institutul Naţional de Statistică", a precizat ministrul Jianu.

Doamna Monica Maria Iacob Ridzi:

"Educaţia românească nu mai suportă noi experimente!"

Am convingerea că sunteţi în asentimentul meu şi, la fel ca şi mine, sunteţi convinşi de faptul că educaţia reprezintă un domeniu de interes major pentru orice societate modernă. În acest context, orice stat responsabil acordă sistemului educaţional o maximă atenţie şi orice guvern responsabil tratează problemele din educaţie cu maximă responsabilitate.

Realităţile ultimilor ani ne-au demonstrat, din nefericire, faptul că sistemul educaţional a trecut, la fel ca întreaga noastră societate, printr-o serie de experimente, de cele mai multe ori nefericite. Din păcate, efectele acestor experimente se traduc astăzi într-un vizibil declin al sistemului educaţional românesc, la toate nivelurile acestuia. Un ruşinos clasament statistic plasează România pe primul loc în ceea ce priveşte rata de analfabetism în Uniunea Europeană, după ce ani de zile am dominat la fel de trist topurile europene cu privire la abandonul şcolar. Iar efectele declinului educaţional românesc se regăsesc şi în rezultatele examenelor de capacitate sau bacalaureat, precum şi în gradul de absorbţie al tinerilor absolvenţi de unităţi şcolare şi universitare pe piaţa muncii.

În faţa tuturor acestor realităţi avem obligaţia de a acţiona, în mod unitar, împreună cu toţi cei implicaţi în derularea activităţilor din educaţie, în aşa fel încât să depăşim panta descendentă pe care a alunecat învăţământul românesc. Pentru că educaţia românească nu mai suportă noi experimente!

Prea des, în ultimii ani, am căutat soluţii complexe la probleme simple. România a avut şi are un corp profesoral de excepţie, cu oameni foarte bine pregătiţi şi, mai ales, dedicaţi profesiei de dascăl. Iar copiii şi tinerii din ţara noastră au capacitatea de a acumula cunoştinţe şi de a performa în activitatea şcolară. Liantul care lipseşte pentru ca aceşti doi factori - elevul şi profesorul - să reacţioneze în aşa fel încât să genereze performanţă este ceea ce societatea românească, şi clasa politică în mod special, au datoria să găsească.

Cred că dacă am fi preferat, în loc să experimentăm diverse modele de învăţământ ale altor state, să dăm mai multă încredere unui model românesc, am fi fost astăzi într-o altă situaţie. Cred că dacă am fi acordat mai multă atenţie, mai multă încredere şi mai multă consideraţie dascălilor, şi nu doar unor promisiuni deseori neonorate, lucrurile ar fi decurs altfel în învăţământul românesc. Cred că dacă am fi făcut acele investiţii care să aducă infrastructura din învăţământul românesc la standardele occidentale şi dacă am fi adoptat măsuri care să-i stimuleze pe elevi, altfel ar fi evoluat şcoala românească. Aşa cum mai cred că, dacă factorul politic nu ar fi pătruns atât de adânc în organizarea sistemului naţional de învăţământ, toată lumea ar fi avut mai mult de câştigat.

Ştiu că fiecare dintre dumneavoastră aţi dori să faceţi ceva ca lucrurile să se schimbe în bine, ca educaţia din România să redevină un model de succes în Europa şi în întreaga lume. Ce trebuie să facem? Poate că ar fi bine să începem să căutăm soluţiile exact de acolo de unde pleacă problemele. De aceea vă invit ca acum, în preajma Zilei educatorului, să mergeţi în şcolile din colegiile dumneavoastră, să vorbiţi cu dascălii, cu elevii şi cu părinţii acestora. Veţi afla astfel toate problemele cu care se confruntă şcolile din România, dar sunt convinsă că veţi afla şi soluţiile prin care aceste probleme se pot rezolva.

Am convingerea că dacă toate aceste lucruri vor putea fi cunoscute, această clasă politică ar putea juca un rol determinant, alături de autorităţile locale şi centrale, la relansarea sistemului educaţional românesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

"1 octombrie 2014 - un bilanţ pozitiv în Ziua internaţională a persoanelor vârstnice"

În februarie 1991, Organizaţia Naţiunilor Unite consacra ziua de 1 octombrie ca zi internaţională a persoanelor în vârstă, iar câteva luni mai târziu, pe 16 decembrie 1991, Adunarea Generală a ONU adopta rezoluţia 46/91 cu titlul "Principiile Naţiunilor Unite pentru persoanele în vârstă, destinate a le permite să trăiască mai bine în anii câştigaţi". Aceste principii consacră dreptul persoanelor vârstnice la hrană, condiţii de locuit şi îngrijire medicală, libertatea de a decide asupra vieţii personale şi profesionale, dreptul de a se exprima şi de a participa la activităţi sociale după pensionare, precum şi accesul la oportunităţi de învăţare adecvate vârstei.

În România, persoanele vârstnice sunt beneficiare ale măsurilor de protecţie socială susţinute de două sisteme: sistemul de asigurări sociale, care acoperă riscul de bătrâneţe prin pensii, şi măsuri de asistenţă socială pentru situaţii de dificultate sau vulnerabilitate individuală, ca dizabilitatea, situaţiile de dependenţă, sărăcia.

De la preluarea puterii politice în decembrie 2012, Partidul Social Democrat a fost consecvent în a acorda o atenţie cu totul specială reparării nedreptăţilor pe care pensionarii le-au îndurat în precedenta guvernare.

Prima rectificare pozitivă în ceea ce priveşte veniturile pensionarilor a fost făcută în decembrie 2013, când, prin modul în care a fost proiectat bugetul asigurărilor sociale de stat pe anul 2014 au fost majorate pensiile în anul 2014 cu 3,76%.

O altă decizie importantă, care a afectat la fel de pozitiv şi pensionarii, a fost reducerea TVA la pâine, măsură care s-a dovedit a fi un real succes, aşa cum o arată bilanţurile întocmite ulterior, şi a avut de asemenea ca şi consecinţă directă reducerea evaziunii fiscale în panificaţie. Practic, preţul pâinii a scăzut în perioada septembrie 2013 - iulie 2014 cu 10,25%, s-au generat la consumatori economii de 136 milioane de euro, iar evaziunea fiscală s-a redus cu 20%.

Intenţia Guvernului Victor Ponta este de a aplica aceeaşi metodă în anul 2015 şi în cazul reducerii TVA la carne.

Parlamentul României şi-a adus propria contribuţie legislativă la ameliorarea vieţii persoanelor vârstnice, prin legiferarea posibilităţii de a cumula liber pensia cu salariul în cazul angajaţilor de la stat. Camera Deputaţilor a adoptat astfel propunerea legislativă a unor parlamentari PSD, PC şi de la minorităţi, prin care se permite cumulul pensiei cu salariul şi în cazul angajaţilor din sistemul public. Camera este forul decizional, iar legea merge la promulgare.

Şi nu în ultimul rând, premierul Victor Ponta a anunţat intenţia Guvernului României de continua cu măsurile reparatorii, în aşa fel încât de la 1 ianuarie 2015 pensia să fie majorată, conform legii, cu 5%. Acţiunile legate de pensii fac parte dintr-un pachet de măsuri reparatorii prin care Guvernul doreşte să reechilibreze anumite decizii considerate nedrepte, luate de Guvernul condus de Emil Boc.

Toate acestea sunt rezultatul unei viziuni coerente, în care respectarea persoanelor vârstnice, îmbunătăţirea calităţii vieţii lor, diminuarea sentimentului de vulnerabilitate pe care îl au sunt valori autentice ale unei autentice politici social-democrate. O politică pe care Partidul Social Democrat şi-a asumat-o ca promisiune electorală la alegerile din noiembrie 2012 şi pe care acum se străduieşte cu seriozitate să o onoreze. Prin fapte - nu prin vorbe.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

"Organizaţia Naţiunilor Unite - forul tutelar al păcii mondiale"

Pacea şi stabilitatea în estul Europei sunt în pericol permanent câtă vreme conflictul de la graniţa Ucrainei cu Federaţia Rusă nu capătă o soluţie paşnică de durată. Şi nicio soluţie paşnică nu poate fi de durată dacă ea nu include respectarea principiului suveranităţii şi al integrităţii teritoriale al tuturor ţărilor, care este în acelaşi timp unul dintre principiile de bază ale organizaţiei mondiale.

Acesta a fost mesajul pe care premierul Victor Ponta l-a transmis lumii întregi, vorbind în plenul Adunării Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU), în faţa a 140 de şefi de stat şi de guvern.

România se află într-o zonă care trăieşte acum sub spectrul mai multor focare de conflict, şi mă refer aici nu numai la ceea ce se întâmplă în estul Ucrainei, dar şi la tensiunile create în cazul Republicii Moldova, al Transnistriei, al Abhaziei. România şi-a asumat, prin vocea premierului Ponta, responsabilitatea pentru obţinerea păcii în această parte a Europei. Dar nu vedem altă modalitate de a ajunge din nou la stabilitate şi pace decât respingând orice formă de presiune externă asupra statelor, în contextul crizei din Ucraina, şi sprijinind cu fermitate integritatea şi suveranitatea Ucrainei.

În acelaşi timp, România susţine în continuare procesul de integrare europeană atât al Ucrainei, cât şi al Republicii Moldova şi Georgiei.

De asemenea, România consideră necesar ca ONU să se implice şi să sprijine acţiunile OSCE mai ales în zona Mării Negre, a cărei securitate este acum în pericol şi impune o monitorizare permanentă a situaţiei din teren.

Ceea de a doua temă importantă aflată pe agenda Adunării Generale a ONU a fost combaterea terorismului. Legat de aceasta, Victor Ponta a reiterat implicarea ţării noastre în Parteneriatul strategic cu SUA, ţinând cont de provocările privind securitatea în Orientul Mijlociu, şi a afirmat cu fermitate că România va fi solidară cu partenerii săi nord-atlantici în lupta pentru combaterea grupărilor statului islamic.

În acest sens, România a susţinut, alături de toţi ceilalţi şefi de stat şi guvern prezenţi la reuniune, Rezoluţia prin care se impune statelor, sub pedeapsa sancţiunilor, să îi împiedice pe cetăţenii lor să se înroleze în organizaţii extremiste cum ar fi statul islamic.

Trăim într-o interdependenţă globală. Conflictele şi războaiele se răspândesc prin lume la fel de uşor ca o epidemie virală. Avem responsabilitatea de a ne implica mereu, constant, activ în procesul de menţinere a păcii. Avem responsabilitatea de a lăsa generaţiilor care vin o lume mai bună.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

"România şi China - 65 de ani de relaţii diplomatice bilaterale"

România şi China vor aniversa, la 3 octombrie a.c., 65 de ani de la stabilirea relaţiilor diplomatice bilaterale, România fiind una dintre primele ţări ale lumii care au recunoscut Republica Populară Chineză.

Cele două ţări împărtăşesc o prietenie tradiţională profundă, România deschizând acum 65 de ani un capitol de cooperare şi prietenie stabile de-a lungul atâtor decenii. Cele două naţiuni au fost mereu alături în momentele critice, de exemplu atunci când China şi-a reluat locul legitim în cadrul Organizaţiei Naţiunilor Unite, dar şi în faţa dezastrelor naturale majore.

După o perioadă de regres şi stagnare, la sfârşitul secolului trecut, relaţiile bilaterale dintre cele două ţări au cunoscut din nou o dezvoltare accelerată, contactele la nivel înalt fiind apropiate şi consolidate nu doar în ceea ce priveşte încrederea politică reciprocă, dar, de asemenea, avansând în mod eficient într-o cooperare pragmatică. Schimbul de vizite ale premierilor Li Keqiang şi Victor Ponta, din ultimul an, a confirmat pe deplin dorinţa de dezvoltare la nivel înalt a relaţiilor.

China este cel mai mare partener comercial al României din Asia, cu precizarea că relaţiile de cooperare dintre cele două ţări au culminat în urma vizitei premierului Li. Vizita a stimulat potenţialul schimburilor şi cooperărilor în diferite domenii şi la diferite niveluri între cele două ţări. Comerţul bilateral şi relaţiile economice au crescut şi s-au dezvoltat rapid şi profund, astfel că s-a ajuns la un nivel de peste 4 miliarde dolari în 2013, şi au crescut cu aproape 30% în prima jumătate a anului 2014. China şi România au în continuare o dorinţă puternică de cooperare, iar proiectele lor de cooperare avansează în mod constant, în domenii precum infrastructura, energia şi agricultura.

Ultimul eveniment important în agenda relaţiilor bilaterale româno-chineze a fost vizita de săptămâna trecută a vicepremierului Zhang Gaoli, care a ţinut să pună accentul pe faptul că diplomaţia bilaterală se bucură de o bază politică solidă. De asemenea, Zhang a subliniat că liderii români şi-au exprimat speranţa de a aprofunda, în continuare, cooperarea cu China în domeniile energiei, comunicării, agriculturii şi educaţiei, promiţând că România va juca un rol activ în stimularea relaţiilor Europa-China, precum şi în cooperarea dintre ţările Europei Centrale şi de Est şi China.

Nu în ultimul rând, reamintim buna colaborare între legislativele chinez şi român, ca o coordonată indispensabilă dezvoltării pe mai departe a legăturilor politice dintre China şi România, care trebuie să îşi aducă o mai mare contribuţie la dezvoltarea relaţiilor bilaterale de prietenie şi cooperare comercială şi economică.

Suntem convinşi că relaţiile româno-chineze nu şi-au atins potenţialul maxim şi avem deplină încredere că obiectivul acesta va fi atins printr-o implicare neabătută şi consecventă a tuturor instituţiilor responsabile de realizarea lui.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

"Corina Creţu - încă un pas european"

Examenul pe care îl va susţine Corina Creţu pe 1 octombrie este şi un examen pentru România. Nu va fi cu certitudine o simplă formalitate. De-a lungul timpului, audierile din comisii s-au dovedit hotărâtoare, anumiţi europarlamentari desemnaţi fiind nevoiţi să se retragă din Comisia Europeană în care urmau să fie numiţi, ca urmare a unei evaluări negative din comisia europarlamentară în care au fost audiaţi.

În săptămâna precedentă, Corina Creţu a trecut cu brio un prim test de diplomaţie şi competenţă politică în cadrul audierii din Parlamentul României.

Dialogul extrem de pozitiv şi de util privind priorităţile noii Comisii Europene în domeniul politicii regionale a fost un semn îmbucurător al maturităţii politice. S-a vorbit mult despre despre însemnătatea politicii regionale pentru Uniunea Europeană, care este una dintre politicile de succes ale Uniunii şi este practic politica care are cele mai multe rezultate în ceea ce priveşte modul în care Uniunea Europeană se poate cu adevărat apropia de viaţa oamenilor.

Acum, Corina Creţu, comisarul român desemnat pentru politica regională, urmează să treacă şi prin al doilea examen de evaluare. Ea va fi audiată pe 1 octombrie de Comisia REGI a Parlamentului European. Mai sunt câteva zile până la acest examen important atât pentru politicianul Corina Creţu, cât şi pentru România.

Va fi un adevărat maraton de întrebări şi răspunsuri, audierea urmând să dureze trei ore. Membrii Comisiei de dezvoltare regională vor dori să afle părerea Corinei Creţu despre reforma politicii regionale, pentru că este un domeniu în care s-au făcut schimbări majore şi s-au modificat multe dintre mecanismele de acordare a banilor europeni.

Unul dintre punctele de interes pentru membrii Comisiei de dezvoltare regională se referă şi la viziunea comisarului-desemnat, Corina Creţu, asupra rolului pe care politica regională îl are în creşterea economică şi crearea de locuri de muncă.

Nu va fi deloc uşor. Dar Corina Creţu a avut până acum o carieră politică excepţională, cu rezultate pe măsură. Nu am nicio îndoială că va reuşi să convingă încă o dată că este politicianul şi omul cel mai potrivit să devină comisar european pentru România şi nu ne va dezamăgi în niciun fel.

Să îi urăm, din toată inima, mult succes!

Domnul Nicolae Păun:

În numele romilor pe care-i reprezint în Parlament îmi exprim îngrijorarea şi protestul faţă de încălcarea dreptului la adăpost a circa 100 de cetăţeni români de etnie romă, care au fost aruncaţi brutal în stradă, distrugându-li-se şi bunurile adunate într-o viaţă, de către primarul sectorului 3, domnul Robert Negoiţă, cu concursul poliţiştilor şi jandarmilor.

Se ştie că acest drept este menţionat în art.25 din Declararaţia Universală a Drepturilor Omului şi în art.47 alin.(1) din Constituţia României, revizuită, unde se stipulează următoarele: "Statul este obligat să ia măsuri de dezvoltare economică şi de protecţie socială, de natură să asigure cetăţenilor un nivel de trai decent."

Abuzurile menţionate au avut loc în zona Nerva Traian din Capitală, pe strada Vulturilor nr. 50, unde aproximativ 100 de persoane care locuiseră timp de 40 de ani în 25 de imobile aflate-n ruină au fost evacuate forţat, cu brutalitate, de proprietarii clădirilor, cu participarea forţelor de ordine. Miza reală a acestei evacuări o reprezintă terenul aferent caselor, cu o suprafaţă de aproximativ 2.300 de metri pătraţi, evaluat la peste 3,5 milioane de euro!...

În semn de protest faţă de modul abuziv în care au acţionat forţele de ordine, unii dintre evacuaţi s-au urcat pe acoperiş, imputând primarului că-i lasă fără niciun adăpost în pragul sezonului rece, în condiţiile în care - printre cei aruncaţi în stradă - se numărau copii, bătrâni şi persoane cu handicap!

Ca şi cum faptul că jandarmii i-au scos pe cei evacuaţi cu tot cu agoniseala de-o viaţă în stradă n-ar fi fost de-ajuns, au venit maşini de gunoi de la ROSAL - care le-au ridicat mobilierul de-a valma, în total dispreţ faţă de integritatea bunurilor lor personale.

Felul reprobabil în care s-a acţionat în forţă împotriva celor 100 de romi, lăsându-i fără adăpost şi fără bunurile lor personale, ilustrează atitudinea sfidătoare din partea autorităţilor locale şi dispreţul total faţă de respectarea drepturilor omului şi a protejării celor aflaţi sub pragul de sărăcie.

Faptul că la câteva zile după actul abuziv, circa 40 dintre evacuaţi rămăseseră încă în stradă, dovedeşte ineficienţa majorităţii programelor şi proiectele destinate îmbunătăţirii condiţiilor de locuire ale romilor. Singura soluţie pentru aceşti romi defavorizaţi este cea a locuinţelor sociale, însă - din nefericire - legea din România lasă la latitudinea autorităţilor locale accesul la aceste locuinţe. Excluderea romilor din programul de acordare de locuinţe sociale este ca şi cum cineva îi pedepseşte a doua oară, doar pentru că sunt cei mai săraci din România!

Am fost şi suntem profund indignaţi de dimensiunea fenomenului marginalizării celor mai săraci dintre cetăţenii români - romii - şi de efectele cronice ale lipsei de locuinţe sociale în toate sectoarele capitalei.

Credem că încălcarea drepturilor concetăţenilor noştri romi şi marginalizarea lor de către autorităţi trebuie să înceteze de îndată, dacă dorim să avem pace socială, şi nu conflicte soldate cu discriminarea minorităţii din care şi eu fac parte!

Domnul Ovidiu-Ioan Dumitru:

"Banii se reîmpart. Educaţia pierde din nou."

La începutul săptămânii trecute, domnul Remus Pricopie se lăuda că educaţia a primit cel mai mare buget din ultimii ani. Nu numai că vorbim de o minciună, dar la doar câteva zile distanţă, Guvernul decide să mai facă o rectificare bugetară, în care Ministerul Educaţiei devine perdant la masa verde. De parcă învăţământul nu s-ar confrunta cu o subfinanţare cronică, prin proiectul adoptat de Cabinetul Ponta s-a decis ca bugetul MEN să scadă cu 5,5 milioane de lei. În aceeaşi situaţie se află Ministerul Tineretului şi Sportului, al cărui buget va fi diminuat cu 3,5 milioane lei, Academia Română cu o diminuare de 6,9 milioane lei şi Ministerul Culturii, cu o reducere 10, 2 milioane lei. Este o dovadă clară că Guvernul Ponta ignoră problemele cu care se confruntă sistemul educaţional. Este actul prin care se arată şi în scris, dacă mai era nevoie, dispreţul pe care guvernanţii îl au pentru cultură, învăţământ, tineret şi sport.

Realitatea este că în 2014 educaţia a primit 3,4% din produsul intern brut, cu mult sub media europeană; doar 62% din elevii de clasa a XII-a s-au înscris la sesiunea de bacalaureat din vara acestui an, cel mai mic procent înregistrat vreodată, dintre care sub 50% l-au şi promovat, aşadar, avem şi cel mai mic număr de candidaţi pentru universităţi; alocaţia medie per student nu a depăşit niciodată 1650 de euro anual, fiind una dintre cele mai mici din Uniunea Europeană. Şcoala a devenit neatractivă pentru tinerii care refuză un învăţământ care nu le oferă decât nişte diplome fără valoare, nu şi competenţe sau posibilitatea de integrare pe piaţa muncii.

Reprezentanţii Guvernului se bat cu pumnul în piept că au făcut investiţii pentru noul an şcolar şi au achiziţionat microbuze şcolare! Nemaivorbind de criteriile politice care au stat la baza acţiunii de repartizare, multe dintre ele, deşi şcoala a început de ceva zile, stau în curţile primăriilor, aşteptând lumina zilei în care vor fi pornite. Până atunci, ele pot foarte bine să fie folosite pentru a plimba membrii PSD la Bucureşti, pentru că, nu-i aşa, doar o dată pe an este ziua de naştere a premierului Ponta şi o dată la 5 ani acesta îşi poate lansa candidatura pentru prezidenţiale. Nu putem însă nega că am avut parte de un adevărat show bine pus în scenă în faţa Palatului Victoria la predarea, făcută personal de Victor Ponta, a 100 de microbuze şcolare, în faţa a milioane de cetăţeni consumatori de spectacole televizate.

Însă avem de ce să ne bucurăm. După 10 ani copiii vor învăţa după manuale noi. Ba, mai mult, vor fi introduse manuale digitale. Ne-o spune ministrul educaţiei naţionale, în aplauzele frenetice ale parlamentarilor puterii, prezenţi la datorie, să respingă prin vot moţiunea simplă pe educaţie depusă de opoziţie. Nu contează că cei mici nu au avut manualele pe bănci în prima zi de şcoală, important este că, la un moment dat, se vor face.

Şi nu se opresc aici. Se înfiinţează o a treia sesiune de bacalaureat, pentru a veni în ajutorul celor care le-au ratat pe celelalte două, şi se dă undă verde unor colegii înfiinţate de universităţi peste noapte, pentru a le găsi un loc celor care nu au reuşit să promoveze examenul de final de clasa a XII-a. În discursul bine scris al ministrului Pricopie se ignoră faptul că nu s-a luat nici o măsură pentru a-i sprijini pe aceşti tineri să se pregătească încă din timpul liceului pentru a face faţă cerinţelor necesare ca să acceadă la următorul nivel. Îi minţiţi pe aceşti tineri, promiţându-le iluzii în schimbul unor statistici mai favorabile. Ce se va întâmpla cu aceşti elevi după ce vor finaliza această struţo-cămilă inventată pentru a mai produce o diplomă pe bani?

Între timp, principalul obiectiv al universităţilor, acela de a furniza învăţământ de calitate, resursă umană profesională în câmpul muncii, precum şi cercetare şi inovaţie, va fi înlocuit cu o luptă pentru supravieţuire.

Am mai spus-o şi mă repet, calitatea resurselor umane şi a celor educaţionale este un factor hotărâtor al dezvoltării economice durabile. Ce ne arată, însă, acţiunile decidenţilor politici în materie este că, în an electoral, educaţia şi cultura nu sunt aducătoare de voturi, deci nu contează.

Continuăm să ignorăm adevărata stare de fapt: subfinanţarea cronică a sistemului educaţional falimentează învăţământul românesc!

Cine plăteşte, stimaţi guvernanţi?

Domnul Paul Dumbrăvanu:

Una dintre problemele pe care le-am identificat, în urma experienţei mele în calitate de avocat, a fost asistenţa juridică pe care o primesc persoanele aflate în situaţii financiare deosebite. În momentul actual, în cadrul dosarelor penale există un apărător din oficiu pentru cei care nu îşi permit angajarea unui avocat fără a pune în pericol întreţinerea lor sau a familiei, fie că este vorba de inculpaţi sau de părţile vătămate. Din păcate, foarte puţini români ştiu că au acest drept, iar în prezent asistenţa se prestează de avocaţi care au şi o clientelă proprie.

În aceste cazuri, actualul sistem judiciar întâmpină probleme ce fac actul juridic foarte greu de gestionat. În primul rând, procesele durează mai mult, întrucât instanţa trebuie să desemneze un avocat din oficiu sau să se pronunţe asupra cererii de acordare a ajutorului judiciar gratuit. Apoi, apărătorii desemnaţi din oficiu nu au suficient timp pentru studierea dosarului şi asigurarea unei apărări corespunzătoare. De asemenea, există întârzieri la plata onorariilor din oficiu, întârzieri ce cauzează nemulţumiri în rândurile avocaţilor. Mai mult decât atât, justiţiabilii nu cunosc prevederile actuale referitoare la acordarea asistenţei gratuite în cazul dosarelor civile.

Soluţia pentru această problemă ar fi înfiinţarea unui Birou de asistenţă juridică gratuită, ce ar avea în structura sa câte o filială în fiecare judeţ, aflată sub directa coordonare a Ministerului Justiţiei, precum şi sedii deschise în toate oraşele unde există judecătorie. Avocaţii ce vor lucra în cadrul acestui birou vor beneficia de statutul de salariat în cadrul profesiei, vor fi plătiţi de către stat şi nu vor avea dreptul la propria clientelă. De acest serviciu vor beneficia cetăţenii care au un venit lunar mediu pe membru de familie de sub 800 lei, în dosarele civile, şi orice persoană, indiferent de venit, în cauzele penale.

Sistemul Biroului de asistenţă juridică gratuită oferă o serie de avantaje. În primul rând, o mai bună apărare pentru cei ce beneficiază de asistenţă judiciară gratuită, datorită unui studiu mai aprofundat al dosarului de către apărători. Apoi, acest sistem va reduce timpul soluţionării dosarelor. De asemenea, va reduce costurile onorariilor din oficiu, va asigura noi locuri de muncă pentru avocaţi şi va oferi stagii de practică tinerilor avocaţi.

În opinia mea, doamnelor şi domnilor, un Birou de asistenţă juridică gratuită este nu numai o idee, ci o soluţie veritabilă pentru rezolvarea, dintr-un singur foc, a mai multor crize cu care se confruntă sistemul nostru judiciar.

Domnul Paul Dumbrăvanu:

România se află pe locul doi în lume, după Japonia, în topul ţărilor cu cel mai rapid internet. Însă, cu toate acestea, volumul comerţului electronic din România este de numai 8%, mult sub ţinta europeană de 47%.

Interoperabilitatea, caracterul global şi costurile scăzute de conectare la internet au puterea de a oferi o serie de avantaje, atât pentru companii, cât şi pentru comercianţi sau cumpărători. Pentru o companie, comerţul electronic (e-commerce) are natura de a extinde zonele de activitate pentru pieţele naţionale şi internaţionale. Astfel, compania poate să-şi localizeze clienţii, furnizorii potriviţi şi cei mai buni parteneri de afaceri din lume într-un timp scurt şi foarte eficient. De asemenea, se reduce timpul dintre cheltuirea capitalului şi primirea produselor şi serviciilor pe care compania le solicită. Totodată, se întăresc relaţiile între furnizori şi clienţi şi informaţiile despre companie sunt furnizate mult mai rapid şi mai modern.

Pentru un cumpărător, e-commerce-ul este foarte folositor, întrucât reprezintă un mod de a efectua rapid cumpărături, de a căuta rapid produse şi servicii şi oferă posibilitatea de a compara preţurile şi calităţile acestora, oferă o comoditate sporită cumpărătorului, dar şi facilitează competiţia între comercianţi, ceea ce duce la reduceri substanţiale ale preţurilor.

De asemenea, comerţul electronic determină reducerea traficului şi a poluării, ridicarea standardului de viaţă pentru cetăţeni, care îşi vor putea achiziţiona servicii sau produse la preţuri mai mici, şi facilitează furnizarea de servicii publice, cum ar fi sănătatea, educaţia, distribuirea serviciilor sociale ale guvernelor la un cost redus şi cu o calitate îmbunătăţită.

A venit momentul, stimaţi colegi, ca instituţiile abilitate să realizeze şi să implementeze planuri de acţiune concrete pentru a creşte volumul comerţului electronic, un segment economic în care România are un potenţial de creştere enorm şi în care există atât de multe oportunităţi.

Domnul Paul Dumbrăvanu:

Un subiect mereu de actualitate, ce consider că trebuie adus în faţa dumneavoastră, este reciclarea. Aceasta prezintă beneficii dintre cele mai diverse, cel mai important dintre acestea fiind reducerea poluării. De asemenea, conservarea resurselor naturale prin refolosirea obiectelor face ca apa, lemnul sau mineralele să fie păstrate pentru generaţiile ce vin din urmă. Tot prin reciclare, se reduce cantitatea de gunoi depozitată la gropile speciale, care erodează solul şi îl fac inutilizabil, afectând întregul habitat. Cu ajutorul reciclării este conservată şi energia, la producerea unui obiect din materiale reciclate folosindu-se cu până la 95% mai puţină energie decât în cazul folosirii de materii prime noi. Totodată, se folosesc mai puţini combustibili fosili, fiind reduse noxele care duc la crearea efectului de seră.

Mai mult decât atât, din punct de vedere social, reciclarea aduce şi beneficii secundare substanţiale. Centrele de reciclare ar putea oferi numeroase locuri de muncă şi ar scădea costurile debarasării de gunoi, programele de reciclare presupunând costuri mai mici decât depozitarea sau incinerarea gunoaielor.

Din păcate, potrivit Eurostat, România se află pe ultimul loc la nivelul Uniunii Europene în ceea ce priveşte reciclarea, cu numai 1% din totalul gunoaielor trimise la reciclat, iar conform directivelor UE, acest procent va trebui să ajungă la 50% până în anul 2020.

România nu poate atinge această performanţă în cei 6 ani rămaşi până la împlinirea acestui termen decât printr-o campanie agresivă pentru promovarea reciclării în ţară, campanii de educare a copiilor privind reutilizarea materiilor prime, desfăşurate în şcoli, şi mediatizarea beneficiilor reciclării, atât pentru natură, cât şi pentru cetăţeni sau pentru economia ţării.

Desigur că pentru România de astăzi este foarte dificil să se ajungă la acelaşi nivel precum al altor state din Uniunea Europeană, dar, implementând aceste programe în şcoli şi facilitând colaborarea instituţiilor statului pentru informarea cetăţenilor cu privire la toate aspectele menţionate mai sus, putem merge pe un drum care să ne facă ţara mai curată, mai frumoasă şi mai sănătoasă pentru noi şi pentru copiii noştri şi, de ce nu, să îndeplinim promisiunea făcută faţă de partenerii noştri europeni, de a recicla 50% din deşeurile pe care le producem.

Domnul Paul Dumbrăvanu:

Una dintre cele mai mari probleme în zilele noastre este violenţa în şcoli. Manifestările de acest tip cresc de la an la an, un fapt foarte îngrijorător pentru viitorul elevilor din şcolile româneşti. Din păcate, exemplele negative în acest sens pornesc chiar din rândul profesorilor: 103 de dascăli fiind reclamaţi anul trecut pentru violenţă, şantaj sau furt.

De asemenea, în 2013, numărul de elevi implicaţi în acte de violenţă a ajuns la 597, dintre care peste 70 au comis acte de furt. Totodată, elevii români au adunat anul trecut peste 7.700.000 de absenţe nemotivate, iar peste 3 milioane au lipsit motivat de la şcoală.

Printre cauzele violenţei şcolare numărăm mediul familial din care provin tinerii, în majoritatea cazurilor fiind vorba despre familii dezorganizate sau monoparentale, lipsa de comunicare şi afecţiune ori consumul de alcool, elemente ce au efecte negative vizibile asupra elevilor. De asemenea, situaţia economică precară, inegalităţile sociale, modul preferenţial în care sunt trataţi anumiţi colegi sau abuzul de măsuri disciplinare al unităţilor de învăţământ pot duce şi ele la cazuri de violenţă în şcoli.

O soluţie a acestei probleme o reprezintă dezvoltarea unei strategii de prevenire, ce ar trebui adoptată de autorităţile locale, împreună cu ministerele autorizate în acest domeniu. Printre astfel de strategii putem regăsi traininguri pentru prevenirea violenţei în şcoli, iniţierea de parteneriate locale în vederea prevenirii violenţei, promovarea unei culturi a nonviolenţei printre toţi actorii implicaţi în actul educaţional, organizarea de evenimente culturale şi educative adresate tinerilor, încurajarea şi stimularea rezultatelor bune şi a comportamentului exemplar al elevilor, sprijinirea unităţilor şcolare în identificare familiilor cu risc ridicat de violenţă. Toate aceste demersuri enumerate anterior provin dintr-un plan numit "Tinerii împotriva violenţei", proiect al Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Inovării, ce a început în anul 2010, dar ale cărui performanţe nu se văd.

Este momentul, doamnelor şi domnilor, ca toate aceste măsuri să fie luate în considerare şi puse în practică într-un cadru mult mai organizat, beneficiind de o cooperare mult mai bună între autorităţile locale, ministerele de profil şi mass-media pentru îndeplinirea scopului lor: scăderea violenţei în şcoli.

Domnul Radu Babuş:

"Politica energetică a Uniunii Europene"

Este foarte important pentru economia, industria şi cetăţenii din Uniunea Europeană să dispună de energie sigură, sustenabilă şi competitivă, acesta fiind şi un obiectiv central al politicii europene. Pentru a atinge acest obiectiv, Uniunea Europeană are nevoie de instrumente adecvate pentru a putea acţiona şi pentru a promova interesele sale în raport cu ţările terţe.

Politica externă a Uniunii Europene în domeniul energiei este esenţială pentru finalizarea pieţei interne a energiei. Experienţa de până acum a demonstrat că existenţa unor relaţii bilaterale în materie de energie între statele membre şi ţări terţe furnizoare sau de tranzit poate duce la o fragmentare a pieţei interne, şi nu la consolidarea aprovizionării cu energie a Uniunii Europene şi la sporirea competitivităţii sale. Cadrul de reglementare instituit treptat la nivelul Uniunii Europene are consecinţe importante pentru ţările partenere. Dat fiind că 2014 este termenul limită stabilit la Consiliul European pentru finalizarea pieţei interne a energiei electrice şi a gazelor, este imperativ să se dezvolte la maximum dimensiunea externă a acesteia.

Energia este o afacere de talie mondială. Uniunea Europeană importă peste 60% din gazele naturale şi peste 80% din petrolul pe care le consumă şi se confruntă cu o concurenţă din ce în ce mai mare pentru resursele de combustibili fosili, inclusiv din partea ţărilor emergente şi a producătorilor de energie înşişi. Populaţia în creştere şi standardele de viaţă tot mai înalte ar putea spori cererea de energie la nivel mondial cu până la 40% până în 2030. Producţia şi utilizarea energiei constituie o ameninţare pentru sistemele climatice, dar şi pentru mediul înconjurător şi sănătatea oamenilor. Ca urmare a cererii tot mai mari de energie, preţurile la nivel global cresc, iar acest lucru îi aduce pe mulţi într-o stare de sărăcie energetică şi are consecinţe dezastruoase în ţările în care predomină subvenţiile pentru combustibili fosili.

În această realitate complexă, Uniunea Europeană trebuie să adopte o poziţie puternică, eficientă şi echitabilă la nivel internaţional, pentru a asigura energia de care are nevoie, promovând totodată pieţele energetice libere şi transparente şi contribuind la sporirea securităţii şi a sustenabilităţii producţiei şi consumului de energie. Sunt, de asemenea, necesare soluţii internaţionale în sectorul energetic pentru a se atinge obiectivele Uniunii Europene şi obiectivele mondiale de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră la nivel global.

Doamna Raluca-Cristina Ispir:

Vreau să vă aduc astăzi în atenţie proiectul de modificare şi completare a Legii nr.241/2006 - Legea serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare. Alături de colegii mei iniţiatori, consider că ar trebui să dăm cetăţenilor posibilitatea de a se branşa şi a beneficia de contorizare individuală la sistemul de alimentare cu apă. În momentul de faţă, singurii care pot cere încheierea de convenţii individuale sunt operatorii. Prin această prevedere, se încalcă dreptul consumatorului de a decide modul în care doreşte să beneficieze de serviciile oferite de respectivii operatori, pentru că, în mod real, aceştia nu încheie convenţii individuale, iar asociaţiile de proprietari sunt private de această opţiune. În mod normal, la cererea persoanelor fizice sau juridice, membri în asociaţia de proprietari, se pot încheia contracte individuale de prestări servicii privind furnizarea apei reci şi de canalizare direct cu furnizorul de servicii. În aceste condiţii, operatorul va putea factura individual persoanelor fizice şi juridice din cadrul asociaţiei de proprietari cu care s-au încheiat respectivele contracte.

De asemenea, din actuala formă a legii se înţelege că hotărârile adoptate de autorităţile legale se referă la toate spaţiile, inclusiv spaţiile locative private, ceea ce este ilegal. Un consiliu local sau judeţean nu poate decide asupra unui spaţiu proprietate privată fără consimţământul scris al proprietarului, drept urmare am propus modificarea legii.

Am mai propus, de asemenea, introducerea unui nou paragraf, care să permită ca membrii asociaţiilor de proprietari să beneficieze de serviciul de apă şi canalizare în afara asociaţiei de proprietari. Astfel, ar putea fi eliminate problemele care apar din cauza acelor membri ai asociaţiei de proprietari care sunt rău-platnici, aceştia fiind singurii care ar urma să fie deconectaţi de la alimentarea cu apă, şi nu întregul imobil, cum se petrece acum.

Aş vrea să închei prin a vă spune, aşa cum am precizat şi în expunerea de motive care însoţeşte acest proiect legislativ, că suntem ferm convinşi, în calitate de iniţiatori, că această lege modificată va îmbunătăţi relaţia beneficiar - operator, în condiţiile în care ambele părţi vor avea un control mai bun asupra serviciului de furnizare apă.

Doamna Raluca Surdu:

Prin intermediul declaraţiei mele de astăzi doresc, cu ocazia deschiderii anului universitar, să le urez tuturor studenţilor şi tuturor cadrelor didactice un an nou plin de succese şi multă putere de studiu şi muncă!

Este cert pentru toată lumea că România are un potenţial fantastic în ceea ce priveşte resursa umană care decide să urmeze o instituţie de studiu avansat, aşa cum sunt facultăţile. În fiecare an vedem cum studenţii din România fac performanţă la nivel mondial, în anumite domenii, aceştia câştigând medalii de aur la olimpiade şi concursuri internaţionale. Aceste performanţe ale studenţilor sunt cu atât mai importante, în ideea în care condiţiile de studiu în România sunt încă destul de vitrege. Subfinanţarea educaţiei din România, coroborată cu lipsa unei infrastructuri de studiu aliniată la standarde europene sunt doar câteva din aspectele care ne plasează pe ultimele locuri, dacă nu chiar pe ultimul loc în Europa. În altă ordine de idei, aceste premise sunt adevărate obstacole în dezvoltarea societăţii noastre, în ansamblul ei.

Spre exemplu, statisticile oficiale legate de numărul românilor care au urmat o facultate ne plasează în coada Europei din acest punct de vedere, iar acest lucru trebuie să ne îngrijoreze şi trebuie să ne gândim foarte serios la o strategie naţională care să amelioreze aceste aspecte. Conform informaţiilor furnizate de Eurostat, doar 13% dintre români au studii superioare, în timp ce media UE este de 24%.

În al doilea rând, trebuie să înţelegem că pregătirea universitară şi nivelul de cunoştinţe al unei naţiuni influenţează în mod direct dezvoltarea întregii societăţi, mai ales din punct de vedere economic. Dezvoltarea economică a unei ţări depinde în mod decisiv de capacităţile şi pregătirea resursei umane, iar acestea se pot forma şi profesionaliza doar prin studii aprofundate. Fără o pregătire în cadrul unei facultăţi, resursa umană nu poate face performanţă în domeniul de activitate în care se încadrează.

Alte statistici, care din păcate nu ne avantajează, sunt cele legate de poziţia celor mai prestigioase universităţi din România. Doar patru instituţii de studiu din România s-au calificat în top 800 universităţi din lume, conform clasamentului World University Rankings pentru anul trecut.

Consider că problema educaţiei din România este una care nu ţine sau mai precis nu ar trebui să ţină cont de culoarea şi disputele politice. Situaţia educaţiei din România trebuie să fie un aspect care trebuie abordat întotdeauna din perspectiva interesului naţional. Cu toţii ne gândim cum ar trebui să arate educaţia din România, dar întotdeauna ne împiedicăm şi ne confruntăm cu disensiuni politice privind acest segment. Sunt de părere că este inoportun să spunem că starea precară în care am ajuns din acest punct de vedere aparţine unei anumite guvernări sau unui anumit ministru de resort. Este până la urma vina întregii clase politice pentru modul în care arată educaţia din ţara noastră. Pactul pentru educaţie, semnat de toate forţele politice din România, care printre altele prevede că trebuie alocat acestui segment 6% din bugetul de stat, este încălcat în fiecare an.

Un nivel optim de pregătire academică este mai mult decât o necesitate. Este o condiţie obligatorie pentru orice stat care urmăreşte să se dezvolte. O pregătire serioasă în cadrul unei universităţi asigură întâi de toate o forţă de muncă calificată pentru toate sectoarele de activitate şi astfel apar premisele progresului la nivelul întregii societăţi.

Din punctul meu de vedere, educaţia este de departe instrumentul de care dispunem pentru a influenţa pozitiv viitorul României, iar acest lucru depinde în totalitate doar de noi, nu de factori externi sau de alte conjuncturi. Când vorbim de educaţia din România, puterea politică este întru totul responsabilă şi de aceea consider că trebuie să fim mai aplecaţi faţă de sistemul de educaţie şi implicit faţă de viitorul acestei ţări.

O resursă umană bine pregătită trebuie să fie ţinta şi obiectivul urmărit de toate partidele, indiferent dacă acestea sunt de stânga, de dreapta sau de centru. Educaţia este apolitică şi un element care determină cum va arăta viitorul României.

Doamna Raluca Turcan:

"Sistemul educaţional românesc funcţionează la limita de avarie, cu cel mai mic buget din Europa"

Marţi, ministrul Pricopie se lăuda în Parlament că educaţia a primit cel mai mare buget din ultimii ani. Astăzi, Guvernul Ponta ia bani de la MEN şi-i trimite, în plic, baronilor locali.

Conform proiectului de rectificare bugetară, educaţia va pierde 5,5 milioane de lei. După ce anul acesta copiii de clasa I şi a II-a au început anul şcolar fără manuale pe bănci, acum Guvernul Ponta le-a mai pregătit o surpriză: le-a tăiat banii cu care se putea plăti căldura din sălile de clasă, naveta sau materialele didactice.

În acelaşi timp, bugetul Ministerului Tineretului şi Sportului va fi diminuat cu 3,5 milioane lei, al Academiei Române cu 6,9 milioane lei, iar bugetul Ministerului Culturii cu 10,2 milioane lei. Acestea sunt cifrele reale, pe care Ponta nu vrea să le arate. Acest fapt demonstrează doar dispreţul premierului Ponta faţă de educaţie, cultură şi tineret.

Reamintesc premierului că, la fel ca anul trecut, educaţia a primit, în 2014, cu mult sub procentul de 6% din PIB prevăzut în Legea educaţiei naţionale. Ministrul Pricopie se lăuda că MEN a primit bani săptămâna trecută, însă aceştia acoperă în cea mai mare parte cheltuielile salariale, mare parte destinate recuperării drepturilor câştigate în instanţă.

Cer prim-ministrului Ponta şi tuturor celorlalţi guvernanţi să îşi asume realitatea că sistemul educaţional românesc funcţionează la limita de avarie, cu cel mai mic buget din Europa.

Fără un buget corect, previzibil şi constant, fără resurse umane bine pregătite, fără o educaţie de calitate, fără cercetare la cele mai înalte standarde nu vom putea asigura bunăstarea şi securitatea generaţiilor viitoare.

Doamna Roberta Alma Anastase:

"A doua rectificare bugetară, o nouă pomană electorală şi un dezastru pentru România"

Mult aşteptata rectificare bugetară se dovedeşte a fi o altă pomană electorală. De data aceasta, beneficiarii sunt primarii, principalii pioni ai strategilor lui Victor Ponta.

Obsedat de ideea câştigării alegerilor prezidenţiale din aceasta toamnă, Victor Ponta arată, încă o dată, dispreţul pe care îl are faţă de cetăţeni prin tăierea bugetelor unor ministere importante precum cel al economiei, al educaţiei sau al sănătăţii, exact ministerele unde este cea mai acută nevoie de fonduri. În detrimentul acestora, marele câştigător al rectificării bugetare este Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei, ministerul domnului Dragnea.

O astfel de realocare a banilor era previzibilă, dacă luăm în considerare recenta declaraţie a doamnei ministru Petrescu, în viziunea căreia Guvernul nu este responsabil pentru crearea locurilor de muncă. Iată că povestea milionului de locuri de muncă rămâne doar o poveste şi nimic mai mult.

Dezastrul din sistemul sanitar românesc pare că a "dispărut ca prin minune", iar despre construcţia de autostrăzi şi proiectele cofinanţate din fonduri europene nici nu mai are rost să amintesc.

Iar cum în ultima vreme educaţia elevilor nu mai este o prioritate a Guvernului, atunci concluzia este una simplă: Victor Ponta îşi doreşte o ţară de asistaţi social, o ţară cu elevi fără viitor, pe scurt: o ţară aflată la cheremul baronilor locali şi permanent monitorizată de instituţiiler europene.

Domnul Sorin-Avram Iacoban:

"Iaşiul, gazda Festivalului elenismului 2014"

La sfârşitul săptămânii trecute Iaşiul a găzduit a XIV-a ediţie a Festivalului elenismului din România. Aşa cum îi stă bine unei capitale culturale europene, între 25 şi 27 septembrie 2014 Iaşiul a reunit în inima Moldovei eleni şi filoeleni care ne-au împărtăşit din frumuseţea culturii greceşti. Astfel, prin proiectul cofinanţat de Guvernul României, Departamentul pentru Relaţii Interetnice şi Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional, Uniunea Elenă din România, prin preşedintele acesteia, Dragoş Zisopol a realizat un eveniment de amploare la care, desigur, comunitatea ieşeană şi-a făcut simţită prezenţa.

Iaşiul nu a fost ales în mod întâmplător ca gazdă a acestui eveniment, deoarece comunitatea grecească din România are vechi rădăcini în capitala Moldovei, încă din prima jumătate a secolului al XVI-lea, când sunt menţionaţi pe lângă curţile domneşti oameni de cultură greci. Mai mult, în 2014, Iaşiul a fost campionul absolut la Olimpiada naţională de neogreacă, câştigând marea majoritate a premiilor puse în joc, copiii ieşeni reprezentând cu succes Iaşiul şi la Olimpiada internaţională de neogreacă, câştigând numeroase premii. Şi dacă mai adăugăm şi faptul că în paralel la Iaşi s-au desfăşurat şi manifestările ocazionate de Ziua Cooperării Europene, înţelegem faptul că Iaşiul este cea mai justificată propunere pentru titlul de Capitală culturală europeană.

Publicul ieşean a avut parte, în zilele festivalului, de un program bogat în care s-au remarcat invitaţi de prestigiu ca: Ansamblul "Doina Carpaţilor" al Casei de Cultură a Studenţilor Iaşi, Ansamblul "Di Nuovo Insieme", al Asociaţiei Italienilor din România şi Ansamblul Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România.

Pe scena Atrium Palas Mall au evoluat ansambluri ale majorităţilor comunităţilor elene din România, printre care menţionăm ansamblurile din Bucureşti, Iaşi, Bârlad, Brăila, Craiova, Tulcea, Prahova, Târgovişte, Oneşti, Sulina.

De asemenea, publicul ieşean şi-a putut încânta privirea cu o paradă a costumelor tradiţionale greceşti, în timpul unui marş cultural între Primăria Iaşi, Palatul Culturii şi complexul Palas Mall, gazda evenimentelor Festivalului elenismului.

În paralel, copiii olimpici ieşeni au participat la Primăria Iaşi la o serie de manifestări, fiind apreciaţi pentru performanţa obţinută la Olimpiada internaţională de neogreacă de către preşedintele interimar al Comisiei de învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport, domnul deputat Dragoş Zisopol, de subsemnatul, în calitate de vicepreşedinte al aceleiaşi comisii şi de viceprimarul municipiului Iaşi. Cu această ocazie, municipalitatea ieşeană a anunţat intensificarea legăturilor cu Comunitatea Elenă din România, precum şi un parteneriat care se va concretiza cu un proiect comun între Primăria Iaşi şi Uniunea Elenă din România.

Uniunea Elenă din România a reînnoit susţinerea pentru municipiul Iaşi în ceea ce priveşte candidatura capitalei Moldovei la distincţia de Capitală culturală europeană.

Având gândul că Iaşiul a fost o gazdă foarte primitoare pentru acest eveniment cultural de foarte mare importanţă, invităm toate minorităţile culturale din România la Iaşi, pentru a putea demonstra că oraşul din inima Moldovei merită distincţia de Capitală culturală europeană.

Domnul Sorin-Avram Iacoban:

"Liberalul Cristian Adomniţei delirează pe bani publici"

După ce am fost obişnuiţi ca PNL să blocheze procesul legislativ din Camera Deputaţilor preferând să facă prezenţa în Parlament prin moţiuni simple, iată că exemplul a fost preluat şi de preşedintele Consiliului Judeţean Iaşi, liberalul Cristian Adomniţei, care, în loc să se ocupe de treburile judeţului Iaşi, poartă corespondenţe cu forurile de conducere ale PNL şi PDL şi cu primarii din judeţul Iaşi. Este evident că domnul Adomniţei delirează pe bani publici pentru simplul fapt că Domnia Sa semnează corespondenţa în calitate de preşedinte al Consiliului Judeţean Iaşi.

Am fost şi noi curioşi să vedem ce a trimis tânărul liberal colegilor din formaţiunea politică, negată sub aspectul legalităţii de Tribunalul Bucureşti, şi ce credeţi că am găsit? Domnul Cristian Adomniţei nu a trimis colegilor de alianţă nici autobiografia sa, pentru că nu ar fi fost nimeni interesat de aceasta, nici CV-ul personal, pentru că acesta este încă mult prea subţire, ci a trimis o scrisorică.

Înduioşător moment, ca cel ce se cocoţa pe troienele din judeţul Iaşi, cu scopul de a realiza cel mai de succes pictorial al anotimpului alb, să se rezume acum, după 2 ani de mandat, la o simplă scrisorică. De asemenea, am mai aflat că, în fiecare dimineaţă, domnul preşedinte al Consiliului Judeţean Iaşi caută cu disperare în cutia de poştă să vadă dacă cumva i-a răspuns cineva dintre destinatari. Deşi au trecut câteva zile din momentul când şeful troienelor din judeţul Iaşi s-a lansat în genul literar denumit corespondenţă, din data de 19 septembrie 2014 până astăzi niciunul dintre adresanţi nu a răspuns prezent, nici măcar Costel Alexe, cel care, probabil, acum se preocupă de buchetul de flori cu care o va întâmpina la aeroport pe doamna Udrea, de această dată.

În filiala Iaşi a PNL şi PDL nu mai este nimeni prezent? Sau poate că ultimii mohicani ale acestor două formaţiuni politice au decis să ignore demersul politicianist al domnului Adomniţei?

Evident, am avut curiozitatea să arunc câteva priviri pe frazele chinuite ale domnului Adomniţei şi am avut mirarea să constat că domnul preşedinte al Consiliului Judeţean Iaşi recunoaşte că a rămas singur. A rămas singur nu în fruntea judeţului Iaşi, pe care nu a fost capabil să-l conducă nici măcar o zi din cei 2 ani de mandat de până acum, ci a rămas singur în partidul Domniei Sale. Crud destin pentru un politician care nu a învăţat nimic până acum din politică, nu mai vorbim de lipsurile cu care a aterizat în politică, şi nu pe pista Aeroportului Iaşi, pe care s-a grăbit să o inaugureze, deşi aceasta a fost realizată în proporţie de 75%.

Ne întrebăm dacă domnul Adomniţei ar mai fi fost ales preşedinte al Consiliului Judeţean Iaşi în situaţia în care s-ar fi numărat doar 75% din voturile Alianţei pe care s-a grăbit să o denunţe. Ne întrebăm dacă domnul cunoscut de acum în media ieşeană ca "- 25%" ar mai fi ajuns în fruntea Consiliului Judeţean Iaşi, dacă ieşenii ar fi cunoscut faptul că Domnia Sa nu va fi în stare ca, în 2 ani de mandat, să inaugureze măcar un singur proiect pentru care, în toamna lui 2012, făcea numeroase conferinţe de presă în scop de laudă?!

Noi ştim ce ar fi spus ieşenii şi ca atare ştim care va fi părerea oamenilor faţă de cel care învaţă, chiar şi la această vârstă, de la elevii din ciclul primar şi gimnazial, în primul rând să numere, respectiv să cunoască câte stele sunt pe steagul Uniunii Europene. Nu avem niciun dubiu asupra faptului că cel supranumit Playboy-ul zăpezilor va primi, în 2016, nu un mandat, ci o numărătoare, pe care îl sfătuim, aşa, preventiv să o împrumute şi doamnei Anastase.

Şi, nu în ultimul rând, domnilor colegi din grupul PNL, vă rog să aveţi amabilitatea să îi explicaţi domnului Cristian Adomniţei cât timp îşi produce efectele o ordonanţă de urgenţă. Ar fi păcat pentru Domnia Sa ca de această dată şi în această materie să fie corectat nu de elevi, ci de cetăţenii de la birtul din sat, care au însă curiozitatea să se informeze de la televizor ce se întâmplă cu Ordonanţa nr.55/2014. I-am fi spus noi domnului preşedinte al Consiliului Judeţean Iaşi, numai că nu prea l-am găsit pe la serviciu, fiind preocupat doar de propria cutie poştală, care se încăpăţânează să rămână goală, niciunul dintre destinatarii scrisorii de prezenţă neconsiderând un demers serios al tânărului liberal din fruntea unei filiale în care a mai rămas doar Domnia Sa.

Domnul Ştefan-Alexandru Băişanu:

"Problemele românilor din diaspora nu se rezolvă doar la televizor, domnilor guvernanţi!"

Într-o ţară democratică, cum pretindem că este ţara noastră, nu putem vorbi doar de asigurarea dreptului la vot al românilor de pretutindeni, fără a face nimic concret în acest sens, domnilor miniştri din Guvernul Ponta 3!

Într-o ţară democratică ar trebui să vorbim, în primul rând, despre facilitarea şi crearea condiţiilor de exprimare politică. Este limpede faptul că nu putem să ne aşteptăm la o prezenţă ridicată la urne, la secţiile de votare organizate în afara graniţelor ţării, dacă adăugăm în ecuaţie zeci sau chiar sute de kilometri până la secţiile respective de vot, programul de la serviciu, lipsa banilor şi în final orele petrecute în faţa acelor secţii de către românii din diaspora.

Într-o ţară în care dumneavoastră, guvernanţii actuali, vă bateţi zilnic cu pumnul în piept, în prime-time, că faceţi totul pentru a-i aduce înapoi pe cei mai mulţi dintre românii care au părăsit ţara, nu de prea mult bine, ci forţaţi de împrejurări, în căutarea unui loc de muncă pentru a-şi asigura un nivel de trai decent şi pentru a-şi putea susţine astfel familiile şi, în special, copiii lăsaţi acasă, iar în acelaşi timp, în Parlamentul României, ministrul finanţelor, Ioana Petrescu, susţine că "nu este treaba Guvernului să creeze locuri de muncă", mă întreb dacă trăim cu toţii în ţara paradoxurilor sau dacă acest Guvern este conştient de dublul limbaj pe care-l foloseşte sau trăieşte vreo dedublare în spaţiul public, pe timpul campaniilor electorale?!

În acest caz, le reamintesc faptul că numai în judeţul Suceava din cei peste 70.000 de suceveni plecaţi în ultimii ani în afara graniţelor ţării pentru a-şi căuta un loc de muncă, din cauza şomajului crescut din unele ţări vestice, cum este Spania, de exemplu, o parte dintre ei s-au reîntors în perioada crizei acasă, în speranţa că aici îşi vor putea găsi un loc de muncă care să le asigure un venit stabil, putând rămâne astfel alături de familiile lor.

De aceea, consider că un premier al României trebuie să aibă o atitudine fermă faţă de astfel de miniştri care fac tot felul de declaraţii păguboase, total iresponsabile, declaraţii care nu fac altceva decât să creeze şi mai multă panică în rândul românilor care nu au un loc de muncă - fie că ei se află sau nu în România - şi să le inducă ideea că nici nu mai au prea curând vreo şansă să şi-l găsească acasă, în ţara lor.

În privinţa problemelor privind exercitarea votului de către românii din afara ţării, eu cred că acestea nu mai sunt de mult o necunoscută pentru autorităţile din România. Cu toate acestea, la fiecare ciclu electoral, guvernele constată cu "surprindere" că românii de peste graniţă nu îşi pot exercita dreptul constituţional de vot din tot felul de motive neprevăzute de către autorităţi anterior organizării scrutinului respectiv. Şi să fim bine înţeleşi: acest lucru nu se întâmplă din cauza lipsei de interes a românilor din diasporă pentru bunul mers al ţării, ci pentru că niciun guvern al României postdecembriste nu a asigurat vreodată condiţiile normale de exprimare a acestui drept.

În acest context, eu, împreună cu majoritatea colegilor mei de alianţă, parlamentari PNL şi PDL, am depus în Parlament, la începutul acestei sesiuni parlamentare, iniţiativa legislativă privind votul prin corespondenţă, exercitat de cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în afara graniţelor ţării. Prin acest proiect noi dorim ca toţi cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în afara graniţelor ţării să-şi poată exercita dreptul de a vota în cadrul oricărui scrutin electoral sau referendum organizat în România, iar acest drept să se poată realiza la secţiile de votare organizate în afara graniţelor ţării de către statul român sau prin corespondenţă.

Noi, parlamentarii ACL, am considerat absolut necesar acest demers, în condiţiile în care în acest moment în afara graniţelor ţării trăiesc peste 3 milioane de români, iar la ultimele alegeri prezidenţiale au fost organizate, cu costuri imense, aproximativ 300 de secţii de vot în străinătate. Dar românii din diaspora care au dorit să-şi exercite acest drept fundamental au avut parte doar de cozi interminabile, de ore în şir de aşteptare în faţa consulatelor, de certuri şi foarte multă indignare, pe drept cuvânt. Mai mult decât atât, dacă facem un calcul simplu, acesta ne arată că la fiecare secţie de vot ar fi repartizaţi peste 10.000 de români, ceea ce înseamnă că în aceste secţii ar trebui să voteze 12 alegători pe minut, adică un vot la 5 secunde, ceea ce, practic, este imposibil!

De aceea, noi credem că introducerea în legislaţie a votului prin corespondenţă ar rezolva această situaţie penibilă, redându-le astfel românilor de pretutindeni dreptul, nu doar teoretic, susţinut pe la televizor de către guvernanţii implicaţi electoral, ci practic, legal, de a avea o opţiune politică la orice scrutin electoral care va fi organizat de acum înainte în ţara lor şi, în acest sens, le cer parlamentarilor din toate partidele parlamentare să susţină acest proiect şi să-l voteze.

Doamna Tamara-Dorina Ciofu:

"Eliminarea impozitului pe câştigul din dobânzile bancare"

Măsurile guvernamentale implementate sau în curs de implementare, precum reducerea CAS, majorarea salariului minim pe economie sau anularea a mai multe taxe şi impozite descriu logica relaxării fiscale propuse de Ministerul Finanţelor Publice. Noua logică economică reflectă diferenţele dintre două moduri de gândire: cel al austerităţii, al cărui obiectiv este încadrarea în cifrele de deficit şi cel al dezvoltării multianuale, bazat pe o viziune macroeconomică, prin care se creşte potenţialul economiei, sunt stimulate investiţiile şi consumul şi, în consecinţă, se creează premisele pentru noi locuri de muncă.

Pentru a completa această viziune curajoasă este nevoie însă şi de corectarea unor măsuri mai puţin competitive, printre care şi impozitarea de 16% pe dobânda la depozitele bancare. În acest moment, impozitul pe dobânda la depozitele bancare face ca economisirea să fie supraimpozitată, iar acumularea de capital să fie împiedicată. Impozitarea dobânzilor are ca efect şi alungarea investiţiilor din ţara noastră şi retragerea capitalului din băncile româneşti.

Renunţarea la impozitul pe dobânda la depozitele bancare nu stimulează doar economisirea în bănci, ci şi crearea unei baze de credit. La rândul său, dinamizarea creditării va avea ca efect stimularea consumului şi, în cele din urmă, repornirea economiei.

Măsura, susţinută şi de BNR, nu vine doar în întâmpinarea nevoilor băncilor, ci poate aduce beneficii şi consumatorilor de rând, care nu se vor mai feri să îşi economisească banii în bănci. Marii investitori vor avea posibilitatea să aducă capital în România fără riscul ca 16% din acesta să revină statului român. La rândul său, statul român va beneficia de pe urma investiţiilor, provocând astfel o reacţie în lanţ, benefică pe termen lung.

Doamna Valeria-Diana Schelean:

"Momentul adevărului pentru PSD şi Victor Ponta în privinţa justiţiei"

Există un moment când şi cel mai bine construite imagini se pot nărui în faţa faptelor. Există un moment când manipularea nu poate să facă faţă realităţii şi când ceea ce faci contează mai mult decât ceea ce spui.

Acest moment se apropie pentru PSD, pentru Victor Ponta şi pentru adevăratele sale intenţii despre justiţia românească.

DNA a cerut, la finalul săptămânii trecute, începerea urmăririi penale pentru nouă miniştri ai educaţiei şi comunicaţiilor, din patru guverne, atât de la stânga, cât şi de la dreapta politicii româneşti. DNA şi-a făcut treaba până în prezent. Acum rămâne ca noi, parlamentarii, să ne facem treaba noastră. Iar treaba noastră este să nu ne transformăm în pavăză, să nu ne punem contra, să nu ne amestecăm în ceva ce nu este datoria noastră: actul de justiţie. Cu alte cuvinte, când vine vorba de justiţie, datoria noastră este să lăsăm justiţia să-şi facă treaba.

Acum, în doar câteva zile, românii se vor putea lămuri cine spune adevărul şi cine minte când afirmă că vrea o justiţie independentă. Dar mai important decât atât, românii se vor putea lămuri care sunt adevăratele intenţii ale PSD şi ale candidatului PSD Victor Ponta cu justiţia românească, dacă vor câştiga, Doamne, fereşte, alegerile prezidenţiale!

Parlamentul, unde PSD dispune de o majoritate confortabilă, va fi chemat să aprobe începerea urmăririi penale pentru trei persoane, nici nu contează din ce partid fac parte cei trei. Majoritatea PSD va putea deci permite ca justiţia să se poată pronunţa, votând pentru încuviinţarea cererii de urmărire penală, sau se poate transforma în apărător al celor acuzaţi de corupţie, votând împotriva cererii DNA.

Ca să fie clar, atât eu, în Comisia juridică, cât şi împreună cu colegii din ACL, în comisie, ca şi în plen, nu vom face niciun gest care să împiedice justiţia, însă mă tem că vom fi singuri. Mă tem că PSD va face tot ce poate, cu o disperare demnă de o cauză mai nobilă, pentru a respinge acest vot. Căci ce semnal mai prost poate da conducerea PSD baronilor din ţară dacă ar accepta ca parlamentarii partidului să nu pună beţe în roate procurorilor DNA!

Iar acest gest al PSD de a respinge cererile DNA este cea mai bună dovadă că acest partid şi Victor Ponta nu doar că au o alergie la justiţie, aşa cum îi acuzam în moţiunea simplă, ci reprezintă cea mai bună justificare a adevăratelor intenţii ale lui Victor Ponta, dacă ajunge preşedinte.

La televizor şi în interviuri, în ţară sau peste hotare, Victor Ponta spune că e fost procuror şi că-şi doreşte o justiţie independentă, echidistantă, care să-şi facă treaba şi să-i pedepsească pe cei care greşesc. În realitate, Victor Ponta face tot ce poate ca justiţia să nu-i atingă pe ai lui, iar, dacă ar avea cum, ar face tot ce poate ca justiţia nu doar să nu-i atingă pe ai lui, dar să-i lovească, dur, necruţător, pe duşmanii săi. Căci aşa este Victor Ponta, un fost procuror care urăşte justiţia!

În zilele următoare şi Victor Ponta, şi liderii PSD sau doar simpli parlamentari vor folosi fraza standard: "Justiţia să-şi facă datoria", dar în realitate, în Parlament, în comisii sau în plen, vor vota exact pe dos. Apoi vor încerca să spună că opoziţia este de vină, că ea apără corupţii. Se fac doi ani de când Parlamentul a început o nouă legislatură protejând corupţii, sub votul unei majorităţi conduse de PSD. Rând pe rând, cerere după cerere, anchetarea oamenilor politici care erau suspectaţi de corupţie s-a lovit de zidul PSD&prietenii, iar acest zid s-a dovedit redutabil: nicio cerere a DNA nu a fost aprobată de majoritatea care-l susţine pe Victor Ponta în fruntea Guvernului. Iar acum acelaşi om, Victor Ponta, doreşte să ajungă preşedinte, ca să fie clar cum va fi împărţită justiţia în mandatul său de preşedinte. Noroc însă că nu este totul pierdut. Klaus Iohannis, singurul candidat autentic de dreapta, îi suflă în ceafă lui Victor Ponta, iar şansa României se numeşte, în aceste săptămâni, Klaus Iohannis, aşa cum Klaus Iohannis este şi şansa pe care o are justiţia românească şi lupta anticorupţie pe care nu o poartă doar DNA, ci şi milioane de români cinstiţi.

Klaus Iohannis, ca preşedinte, ar asigura ca şi justiţia să fie bine făcută, adică imparţială, echidistantă, onestă şi dincolo de orice semn de întrebare. Căci aceasta este diferenţa fundamentală între Iohannis şi Ponta, adică între un om al faptelor adevărate şi un om al vorbelor mincinoase: primul îşi vede de treaba lui când vine vorba de justiţie, al doilea are păreri, regrete, opinii şi consideraţii pe care simte nevoia să le expună public, în prime-time, doar-doar nişte magistraţi or percepe semnalul şi se vor comporta ca atare.

Dacă este ca lupta anticorupţie să aibă un viitor, dacă este ca progresele luptei anticorupţie să nu fie rapid şterse cu buretele, dacă este ca operaţiunea de curăţare a societăţii, politicii, mediului de afaceri şi al ţării, în general, să poată fi continuată, atunci Victor Ponta trebuie oprit înainte de a ajunge la Palatul Cotroceni.

De acest lucru însă se vor ocupa cetăţenii, la vot. Noi trebuie să ne ocupăm să votăm pentru a încuviinţa cererile DNA, dacă nu cumva ordinele de partid sau doar propria teamă vă vor face să votaţi împotriva acestor cereri. Până la urmă şi mesajul "Dreptate până la capăt" trebuie să însemne ceva.

Domnul Vasile Gudu:

"Radiografia ratei de ocupare a forţei de muncă sub guvernarea Victor Ponta"

Rata de ocupare a forţei de muncă a populaţiei în vârstă de 20 - 64 ani s-a situat în trimestrul doi al anului 2014 la 66%, cu patru procente sub ţinta europeană de 70%, stabilită în cadrul Strategiei Europa 2020. Conform comunicatului Institutului Naţional de Statistică, populaţia ocupată cuprinde toate persoanele care au desfăşurat o activitate economică de cel puţin o oră în perioada de referinţă (o săptămână), în scopul obţinerii unor venituri sub formă de salarii, plată în natură sau alte beneficii.

România se situează de departe pe ultimul loc între statele care compun Uniunea Europeană ca pondere în PIB a cheltuielilor publice cu politicile de ocupare pe piaţa muncii. Din perspectiva ciclului economic de creştere, este de observat evoluţia în timp a implicării statului român pe piaţa muncii. În ultimii doi ani statul român a adoptat o politică pompieristică, de tip reactiv, şi nu una consistent susţinută, de tip proactiv. România este ţara din Uniunea Europeană în care ocuparea forţei de muncă a scăzut cel mai mult după anul 2012. În deceniul trecut, statele UE au avansat de la 66,5% la 68,6%, în timp ce România a mers în sens invers.

Dacă la cele 8.678 mii persoane ocupate se adaugă cei 624 mii şomeri se obţine populaţia activă a României, adică doar 9.302 mii persoane (datele naţionale sunt pentru intervalul de vârstă 15 - 64 ani). Altfel spus, cam jumătate din populaţia stabilă. Potrivit celui mai recent buletin lunar al INS, mai apar doar aproximativ 4.839 mii salariaţi oficial înregistraţi, cam un sfert din populaţia ţării.

Având în vedere situaţia ratei de ocupare a forţei de muncă în România, apare cel puţin surprinzătoare, dacă nu lipsită de profesionalism atitudinea miniştrilor Rovana Plumb şi Eugen Teodorovici, care neagă întârzierea utilizării fondurilor europene pentru combaterea şomajului în rândul tinerilor. Principala "realizare" a Guvernului Ponta pentru tineri este că şomajul a trecut de 25%. Guvernul Ponta minte cum respiră atunci când afirmă că a utilizat fondurile europene care ne stau la dispoziţie în mod gratuit pentru combaterea şomajului în rândul tinerilor.

Reamintesc Guvernului Ponta faptul că, în aprilie 2012 Guvernul PDL a lăsat pregătit şi pe circuitul de aprobare în ministere Planul naţional pentru ocuparea tinerilor, prin care să fie utilizate fondurile europene din acest domeniu. A durat un an şi jumătate până când acesta a fost aprobat, în decembrie 2013!

Doamna ministru Rovana Plumb se laudă cu 27 de centre de garanţii înfiinţate, 46 de contracte de ucenicie şi 49 de prime de mobilitate. Doar 2777 de tineri au fost angajaţi şi alţi 80.000 consiliaţi. Acestea sunt soluţiile guvernării Ponta: centre de garanţii şi consiliere, nu locuri de muncă!

Şi mai spune doamna ministru că suntem un model pentru întreaga Europă. Poate un model de "aşa nu"!

În schimb, domnul ministru Eugen Teodorovici se laudă că el a trimis încă din august 2014 la Bruxelles programul prin care se vor finanţa măsurile şi până atunci se finanţează de la buget. Uită să menţioneze însă că Programul pentru capital uman a fost trimis abia în luna august, pentru că Acordul de parteneriat, strategia generală pentru fonduri europene, a fost aprobat cu mare greutate de către Comisia Europeană. Nu avem nicio informaţie însă când va fi aprobat acest program şi când ar putea fi finanţate primele proiecte din fonduri europene. Dar aşteptăm cu interes!

Doamna ministru Ioana Petrescu, ministrul finanţelor publice a afirmat că, citez: "Eu nu cred că este treaba guvernului să creeze locuri de muncă." Reamintesc miniştrilor Guvernului Ponta faptul că cheltuielile publice cu politicile de ocupare pe piaţa muncii se referă la intervenţia susţinută de la bugetul de stat pentru grupurile de persoane aflate în dificultate pe piaţa muncii: şomerii, persoanele ocupate care riscă să-şi piardă slujba din motive neimputabile lor şi persoanele inactive care ar dori să intre pe piaţa muncii. În acest sens, Guvernul Ponta ar trebui să-şi fixeze o ţintă de 1% din PIB pentru finanţarea politicilor publice privind ocuparea forţei de muncă. Costurile s-ar regăsi în ocuparea sporită în serviciile publice, crearea directă de locuri de muncă, cursurile de pregătire şi recalificare profesională, stimulentele pentru angajatori şi pentru demararea unei afaceri proprii, beneficii pentru şomeri, susţinerea retragerii timpurii din activitate etc.

Pentru guvernul condus de Victor Ponta, cel puţin la nivel declarativ, politicile sociale ar trebui să fie priorităţi ale politicilor publice, inclusiv a celor de protecţie socială, cu atât mai mult cu cât partidele care formează alianţa USD aflată la putere se proclamă de orientare social-democrată.

Domnul Vasile Iliuţă:

"Nivel îngrijorător înregistrat la şomajul în rândul tinerilor"

În ultimele trei trimestre şomajul în rândul tinerilor a crescut până la un nivel îngrijorător de 27%. Din păcate, acest nivel al şomajului în rândul tinerilor este îngrijorător pentru toţi, mai puţin pentru guvernanţi, deoarece cei care guvernează România se pare că nu sunt absolut deloc îngrijoraţi, atât timp cât investiţiile pentru construirea viitorului sunt pur şi simplu tăiate din orice strategie, în favoarea consumului pentru consolidarea unei stări de fapt prezente, caracterizate de pomeni electorale acordate iresponsabil în disperata dorinţă de a-şi păstra scaunul guvernării.

Îmi amintesc cum, după ce a promis sute de mii de locuri de muncă pentru tineri, cu câteva luni în urmă, într-o conferinţă de presă domnul premier Victor Ponta declara că "România este afectată de şomajul în rândul tinerilor". Prim-ministrul a făcut o declaraţie rece, neutră, ca un analist, ca şi când nu ar avea nicio responsabilitate. Ca şi când nu ar guverna această ţară de mai bine de doi ani.

Eu mă întreb: oare cine este vinovat de această stare ? Nu cumva Guvernul Ponta, care prin măsurile economice luate în ultimii ani a adus haos, şi nu bunăstare, aşa cum a amăgit milioane de români?

România este ţara din Uniunea Europeană cu cei mai mulţi şomeri tineri. Aceasta este o realitate şi o mare dramă. Politicile antidezvoltare şi antisociale pe linie de tineret pe care le-aţi luat, lipsa de viziune dovedită până acum în ceea ce priveşte viitorul generaţiei tinere, dar şi proasta utilizare a fondurilor europene pentru combaterea şomajului ar trebui să vă determine, domnilor guvernanţi, să vă apucaţi de muncă, să găsiţi urgent soluţii sau să vă recunoaşteţi incapabili să guvernaţi România.

Tinerii sunt şi vor fi nevoiţi să muncească în străinătate. Nu aceasta este soluţia, ei îşi doresc locuri de muncă acasă la ei, dar piaţa muncii nu le oferă absolut nicio oportunitate.

Este ruşinos pentru guvernanţi că sub această guvernare generaţia tânără se simte ratată încă din momentul în care iese de pe băncile şcolilor, este ruşinos că nu faceţi absolut nimic pentru a găsi soluţii pentru integrarea rapidă a acestei generaţii pe piaţa muncii.

Tinerii continuă să fie descurajaţi de lipsa de perspective, de lipsa resurselor, dar şi de lipsa de sprijin din partea Guvernului Ponta şi tocmai de aceea cei care au vârste cuprinse între 18-35 de ani sunt destul de sceptici în ceea ce priveşte clasa politică actuală. Acest lucru se vede în procentul scăzut al participării acestora la vot.

Reducerea şomajului reprezintă pentru toate ţările din Uniunea Europeană o prioritate, dar nu şi pentru Guvernul Ponta.

Guvernul Ponta nu găseşte bani pentru tineri pentru că este interesat să dea pomeni electorale, este direct interesat ca Ponta Victor-Viorel să câştige alegerile prezidenţiale, pentru ca o întreagă categorie de politicieni aflaţi astăzi la guvernare să nu îşi piardă protecţia şi privilegiile.

Domnule Ponta, domnilor guvernanţi, de ce nu daţi nicio şansă acestor tineri?

Chiar în acest an Comisia Europeană a alocat României aproximativ 100 milioane de euro în cadrul Youth Employment Initiative în vederea combaterii şomajului în rândul tinerilor.

De ce, domnilor, nu vă preocupaţi şi de viitor? De ce sacrificaţi viitorul pentru a vă asigura guvernarea prezentă?

Treziţi-vă, domnilor guvernanţi, generaţia tânără nu mai are timp de aşteptare!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

"Cerşetoria, un fenomen ignorat"

Astăzi voi aborda o problemă cu care ne confruntăm la nivel naţional şi care, în ciuda eforturilor noastre, continuă să ia amploare: cerşitul.

Conform unei statistici realizate în decursul anului trecut, 70.000 de copii cerşesc la nivelul întregii ţări, un număr de 5000 doar la nivelul Capitalei, iar în Bistriţa, în luna octombrie a anului trecut, au fost identificaţi 399 de cerşetori, dintre care 17 erau minori.

Desigur, legislaţia în domeniu permite autorităţilor locale să aplice amenzi celor care întreprind acest gen de activităţi, dar rezultatul este unul mai degrabă trist decât îmbucurător. Persoanele în cauză, în majoritatea cazurilor, nu deţin bunuri şi nu au interesul de a achita amenzile primite. O idee foarte utilă a fost aceea ca amenzile, prin ordin judecătoresc, să fie înlocuite cu ore de muncă în folosul comunităţii, dar nici aceste prevederi nu au avut efectul scontat. Cetăţeanul nu poate fi obligat să presteze aceste servicii pentru comunitate, caz în care sancţiunea va fi preschimbată, din nou, în amendă.

Dacă legislaţia este primul impediment în stoparea acestui fenomen, spaţiile de cazare reprezintă cel de-al doilea factor care face ca cerşetoria să fie o problemă greu de eliminat.

La descinderile în teritoriu poliţia locală nu are posibilitatea de a-i duce într-un centru de urgenţă sau plasament pentru a împiedica cerşetorii să revină pe străzi, deoarece aceste facilităţi sunt extrem de reduse la nivel naţional.

Astăzi, aflaţi în faţa acestei probleme şi în apropierea sezonului rece, ţinând cont de mulţimea oamenilor care dorm pe străzi sau în locuinţe improvizate în păduri, trebuie să ne mobilizăm pentru a-i proteja de pericolele la care se supun pe ei, dar şi pe restul cetăţenilor.

Trebuie să luăm în dezbatere situaţia cerşetoriei în România şi să împiedicăm formarea reţelelor, exploatarea sau abuzurile care survin în ce priveşte această categorie defavorizată de oameni.

Domnul Vasile Varga:

Chiar dacă moţiunea de cenzură a picat, problema migraţiei aleşilor locali rămâne. Ba, mai mult, preconizata rectificare bugetară pe care intenţionează să o facă guvernul vine şi întăreşte, dacă mai era nevoie, spaima noastră, a forţelor democratice reunite în Alianţa Creştin Liberală, că se va produce mituirea, fără nicio jenă, a celor care dau curs presiunilor guvernamentale.

Sub masca unei aşa-numite lupte pentru proiectele USL-iste, unii aleşi locali se situează, de fapt, în afara jocului democratic. Poate zilele acestea PSD are nevoie de ei, le plăteşte cei 30 de arginţi sau îi şantajează, pe bani publici, pentru ca să îşi securizeze voturile pentru prezidenţiale, iar după ce hopul va fi trecut, promisiunile vor fi date uitării.

Mai mult, Alianţa Creştin Liberală readuce în prim-plan semnele de întrebare ridicate de ambasadori, de societatea civilă, de unii dintre decidenţii politici, de reprezentanţi ai mass-media cu privire la deciziile luate de Victor Ponta de a modifica legislaţia electorală în apropierea campaniei electorale.

Reacţiile diplomaţilor, dar şi ale altor politicieni din străinătate ne dau credinţa că astfel de demersuri neconstituţionale vor fi aspru condamnate. În lupta sa pentru marea unire a românilor, domnul Ponta foloseşte arme din arsenalul toxic al războaielor fratricide. Nimic nu seamănă cu un mesaj de unitate, de consens, ci mai degrabă cu unul de dezbinare, de ură.

Mă întreb, de ce oare doar în anii electorali, şi chiar în preajma alegerilor, guvernul găseşte, din cotloanele bugetului, bani, mulţi bani, pentru administraţiile publice locale. Să nu credeţi că mă opun unei astfel de rectificări, ferească Dumnezeu! Dacă vor fi fonduri pentru sănătate, foarte bine! Dacă vor fi bani pentru educaţie, foarte bine! Dar, având în vedere faptul că, în special pentru comunităţile locale, decizia de a se aloca astfel de fonduri se află în pixul domnului vicepremier Liviu Dragnea, daţi-mi voie să fiu sceptic că aceşti bani vor ajunge acolo unde este cu adevărat nevoie! În loc să crească nivelul de trai al cetăţenilor din localităţile României vor creşte conturile firmelor PSD-iste.

În altă ordine de idei nu pot să uit că, nici până azi, elevii din clasa întâi şi a doua nu au manualele promise, mai mult sau mai puţin digitale, iar de condiţii de minimă igienă nici nu mai vorbesc!

Chiar dacă unele comune au primit câteva autobuze pentru transportul şcolarilor, şi mă bucur pentru copiii care le vor folosi, nu ştim cu ce fonduri vor plăti primarii combustibilul sau şoferii, dar dă bine înainte de alegeri.

De ce oare de fiecare dată când aleşii locali, indiferent de partid politic, solicitau fonduri cât de mici pentru bunul mers al localităţii lor, Guvernul îi trata cu refuz? Ajung să cred că este vorba de cinism, având în vedere că se dovedeşte acum că bugetul de stat putea suporta astfel de alocări, dar nu aveau impact electoral. Acum, zilele acestea, rectificările bugetare au un puternic caracter electoral.

Aşa cum s-a putut observa, de fiecare dată când am avut de-a face cu pomeni electorale, economia românească a fost afectată negativ din cauza lipsei de bani atât de necesari pentru investiţii. Dar Guvernul Ponta împarte în stânga şi… în centru-stânga bani, mulţi bani, pe principiul că dacă tot PSD nu va câştiga alegerile, măcar să sufere cei care vor veni după ei.

Aştept să fiu contrazis de fapte concrete, de alocări bugetare care nu se fac pe criterii politice, ci pe criterii de oportunitate şi necesitate pentru lucruri bine făcute.

Domnul Viorel-Ionel Blăjuţ:

"Care este proiectul de ţară al României?"

Alegerile prezidenţiale din acest an şi-au desemnat în mod oficial candidaţii. Cei paisprezece competitori pentru funcţia de preşedinte al României şi-au făcut deja publice principalele idei ale programelor politice.

Din păcate, şi de data aceasta totul se rezumă la generalităţi. Ni se promite prosperitate, independenţa justiţiei, performanţă în economie şi locul şapte în Europa, solidaritate şi mândrie naţională. Adică exact ce ni s-a tot promis de 25 de ani încoace!

Mi se va atrage atenţia că preşedintele României nu are competenţe executive şi că este foarte normal ca retorica sa să fie una mai relaxată. Dar nu este deloc aşa. În ultimii 25 de ani, România a avut, pe rând, chipul lui Ion Iliescu, al lui Emil Constantinescu şi al lui Traian Băsescu, cu relele şi bunele care au decurs de aici. Fără doar şi poate, preşedinţii României, şi mai puţin premierii României, au fost cei care au imprimat ţării un anumit drum, un anumit parcurs.

Sunt convins că la fel va fi şi de acum încolo. Mai ales că proiectul unei noi Constituţii, care urma să mai reducă din puterea şefului statului, a rămas, de asemenea, o simplă promisiune electorală. Iată de ce eu nu mai cred în promisiunile electorale ale candidaţilor. Am ales proiectul celor care promit că vor fi preşedinţi pentru toţi, repet, pentru toţi românii!

În aceste condiţii, poate că este inutil să mă mai întreb de ce niciunul dintre candidaţii la funcţia de preşedinte al României nu ne-a furnizat un veritabil proiect de ţară. Se pare că niciunul dintre actualii competitori nu este interesat de aşa ceva. Asistăm din nou la o lipsă de viziune, la o politică bazată pe interese înguste, care nu urmăreşte altceva decât cucerirea puterii de către un grup restrâns. Dar ce rost mai are puterea dacă nu o foloseşti pentru binele poporului tău?

Prin urmare, mă tem că vom avea din nou parte de o campanie ce se va axa doar pe pomeni electorale, pe scandaluri şi glumiţe, pe dezvăluiri senzaţionale şi manipulări, pe insulte şi calomnii. Să nu ne mai mirăm atunci că peste 50% dintre români nu mai au încredere în clasa politică. Iar când poporul nu mai are încredere în aleşi, atunci însăşi democraţia este în pericol. Să luăm aminte înainte de a fi prea târziu!

Eu cred că a venit timpul să propunem un mare proiect pentru România şi pentru toţi românii. Noi, toţi, împreună!

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Soluţii salvatoare"

Claudiu Roman, DJ la Radio 21, care şi-a curmat viaţa în propriul apartament, ar fi putut fi salvat. El şi alţi 80% dintre pacienţii suicidari care au tras un semnal de alarmă. Din păcate nu există program naţional de prevenţie, nu există linie telefonică de suport, iar psihologii în UPU şi în spitale sunt o floare rară. Aşa că, doar cu iniţiative bazate pe voluntariat precum CIRTITA - Centrul Integrat Regional de Tratamente, Intoxicaţii, Traume şi Arşi -, nu se poate face mare lucru. Voi interpela din nou ministerul pentru înfiinţarea acestei linii.

Încă din 2007 am cerut Ministerului Sănătăţii înfiinţarea unei linii telefonice gratuite pentru sinucigaşi, a unei help-line, la care cei aflaţi într-un moment de cumpănă să poată apela pentru a beneficia de asistenţă până la depăşirea situaţiei sau până la terapia într-o instituţie medicală. Voi interpela din nou Ministerul Sănătăţii pentru a susţine un astfel de demers.

Au fost şi zile în care la Spitalul de Urgente "Sfântul Ioan" au ajuns 17 suicidari în 12 ore, iar media prezentărilor e de cel puţin 2 suicidari pe zi. De altfel, în Iaşi incidenţa suicidului a crescut constant în ultimii ani, ajungând la 18,2 la 100.000, cu mult peste media naţională. Psihologii voluntari de la CIRTITA - Centrului Integrat Regional de Tratamente, Intoxicaţii, Traume şi Arşi - au identificat drept factori declanşatori ai gestului suicidar anomia socială şi stresul legat de riscul pierderii locurilor de muncă.

Îngrijorător este că suntem descoperiţi în faţa acestor evenimente. Depresia devine o afecţiune dominantă la nivel european, iar suicidul este considerat de OMS a treia epidemie mondială.

De fapt, numărul de cazuri de suicid finalizate cu deces reflectă doar o mică parte a impactului pe care îl reprezintă comportamentul suicidar. Sunt mult mai multe persoane care sunt spitalizate ca rezultat al unei tentative de suicid nefatale, decât cele cu consecinţe fatale, şi un număr şi mai mare de persoane sunt tratate în ambulator sau se poate ca nu toate injuriile rezultate în urma actului suicidar sa fie tratate.

Până când guvernanţii vor ţine cont de aceste lucruri vor dispărea din când în când români, şi aici nu vorbesc doar de cântăreţe şi soprane, ci de câte vieţi ar putea fi salvate într-un mod de acţiune unitar.

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Să dăm corupţia afară din Parlament"

Majoritatea parlamentară funcţionează ca o maşină de spălat pentru cei cu probleme cu justiţia. Proiectul meu de lege îi trimite acasă pe toţi cei peste 50 de parlamentari incompatibili sau corupţi ce se cred mai presus de lege.

Un bilanţ rapid arată că până azi cel puţin 20 de aleşi au avut sau au probleme cu legea, în principal pentru acte de corupţie, cărora li s-au mai alăturat alţi 32 de incompatibili şi, cireaşa de pe tortul corupţiei, cei 9 miniştri ai educaţiei implicaţi în dosarul Microsoft.

Majoritatea parlamentară a refuzat însă să constate că mandatul s-a terminat pentru doi parlamentari, declaraţi incompatibili prin hotărâre definitivă a Instanţei Supreme, Akos Mora şi Ştefan Bucur Stoica, sau să aprobe începerea urmăririi penale pentru alţi patru, pe numele lor de parlamentar Vosganian, Borbély, Dobre şi Chiţoiu. Aleşii au refuzat şi ridicarea imunităţii în vederea arestării altor doi deputaţi: Cosma şi Stan.

Ca să citez doar din ultimul din cei 8 parlamentari ce şi-au dobândit imunizarea la justiţie, aleşii ascultă şi "analizează dumnezeieşte" doar rugăminţile parlamentarilor corupţi.

Eu ştiam că în Constituţie scrie clar pentru toată lumea că nimeni nu e mai presus de lege. De acum încolo nu ne vom mai feri doar de hoţi şi criminali, ci şi de actualii parlamentari ai puterii care, având imunitate, o astfel de imunitate, sunt mai periculoşi ca infractorii de drept comun!

În aceste condiţii, proiectul meu de lege ce prevede ca parlamentarii corupţi să-şi piardă imunitatea şi locurile călduţe din fotolii, precum şi cel ce limitează la două numărul de mandate devin urgenţe pentru siguranţa tuturor românilor.

Proiectul meu de lege modifică şi completează Legea privind Statutul deputaţilor şi senatorilor, în sensul încetării calităţii de parlamentar în trei noi situaţii: la data stabilirii definitive şi irevocabile a incompatibilităţii, la data pronunţării de către instanţa competentă de judecată a unei sentinţe judecătoreşti definitive şi irevocabile de condamnare la închisoare, cu suspendare sau executare, precum şi la data emiterii mandatului de arestare preventivă pentru o faptă cu caracter penal.

Am susţinut de fiecare dată, votând cu bilele la vedere, că nimeni nu este mai presus de lege, aşa că vom lăsa şi în dosarul Microsoft justiţia să îşi facă datoria şi în cazul celor 9 miniştri aflaţi în vizorul instituţiilor statului.

Eu voi vota întotdeauna pentru respectarea statului de drept şi a independenţei justiţiei. Ei…

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Avocatul poporului a uitat de popor"

După ce ne informează că, în perioada 4-18 iulie, a primit petiţia noastră pentru sesizarea CCR privind minunata Ordonanţă nr.49/2014, în care am reclamat organizarea de meditaţii plătite de stat pentru absolvenţii care nu au luat bacalaureatul, posibilitatea organizării unei a treia sesiuni de bacalaureat şi prevederea conform căreia, pentru anul şcolar 2014-2015, colegiile din cadrul instituţiilor de învăţământ superior de stat pot organiza învăţământ postliceal, avocatul poporului nici măcar nu se oboseşte să vadă criticile de neconstituţionalitate. Luminiţa de la capătul tunelului şi datoriile enorme, politice fireşte, slăbesc acuitatea vizuală a acestei instituţii.

Nu ştiu cu ce sindicate s-a sfătuit, probabil cu cei care sunt consilieri locali sau judeţeni PSD, reiese că acestea sunt în extaz privind efectele favorabile ale acestor modificări, sperând în sindicalizarea şi politizarea definitivă şi irevocabilă a acestui domeniu.

Domnul Ciorbea poate ar trebui să scoată din propriile buzunare sumele necesare pentru meditaţii, pentru că e convins de impactul pozitiv al acestora pentru cei care nu au luat bacul…

Avocatul poporului conducător ne anunţă astfel oficial că, fie că ai, fie că n-ai carte, el ne oferă partea… adică o mită electorală mascată în an de alegeri prezidenţiale.

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Ce se mai aude cu noua Lege a sănătăţii?"

Pacienţii sunt prioritatea oricărui sistem de sănătate. Asta în teorie şi în campania electorală. În practică, pacienţii şi personalul medical nu prezintă niciun interes pentru guvernanţi.

Vă mai amintiţi?! 13 ianuarie 2012. Premierul Ponta critica decizia preşedintelui Traian Băsescu de a solicita retragerea Legii sănătăţii, el calificând-o ca "atitudine iresponsabilă a unei persoane rupte de realitate". Ponta a mai spus că este nevoie de reformarea sistemului de sănătate, plecând chiar de la această Lege a sănătăţii, care conţine şi prevederi bune. Tot acelaşi premier ne-a promis că va iniţia şi va participa la un pact pe sănătate între putere, opoziţie şi specialişti.

De atunci au trecut trei ani. Nimeni nu suflă vreo vorbă despre o nouă Lege a sănătăţii, iar silenzio stampa a devenit modelul de rezolvare a cazurilor de malpraxis. Este revoltător că pacienţii, victime ale malpraxisului, trebuie să scoată bani din buzunar pentru a plăti expertiza medicală într-o situaţie în care sunt prejudiciaţi, şi asta în condiţiile în care cei răspunzători au o asigurare de malpraxis.

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"CMR pentru toată lumea"

În vederea soluţionării cu celeritate a contestaţiei pe care am înaintat-o Comisiei Superioare de Disciplină privind decizia Colegiului Medicilor din România Iaşi, am adresat CMR certificatul de grefă privind decizia, definitivă şi irevocabilă, luată de Curtea de Apel Iaşi de a anula sancţionarea mea de către Spitalul Clinic de Urgenţe "Sfântul Spiridon" din Iaşi.

Curtea de Apel din Iaşi a anulat în data 25 iunie 2014, prin decizia nr.1106, definitivă şi irevocabilă, decizia de sancţionare nr.948 din 18 iulie 2012 emisă împotriva mea de Spitalul Clinic de Urgenţă "Sfântul Spiridon". Totodată, spitalul a fost obligat să plătească 2.000 de lei, cheltuieli de judecată.

Având în vedere şi deciziile luate de instanţă, am solicitat rezolvarea favorabilă a contestaţiei şi de către CMR.

Încet-încet se dovedesc toate abuzurile şi presiunile la care am fost supus, şi asta doar pentru că am curajul de a spune lucrurilor pe nume.

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Cum ar fi fost dacă…?"

Proiectul meu de lege privind dotarea taxiurilor cu dispozitive de securizare zace de mai mulţi ani prin Parlament. În tot acest timp taximetriştii sunt omorâţi sau agresaţi şi nimănui nu-i pasă.

Un taximetrist din Iaşi a fost înjunghiat de mai multe ori de un client care nu a dorit să plătească cursa. Agresiunea s-a petrecut vineri seara, când taxiul a fost solicitat prin dispecerat la o adresă din zona Alexandru, de unde a preluat un client ce i-a indicat ca destinaţie Podu Roş.

Când a trebuit să plătească, bărbatul a scos un cuţit şi l-a înjunghiat pe şofer de câteva ori, în spate, apoi a fugit printre blocuri.

Dacă ar fi existat geamul securizant viaţa taximetristului nu ar fi fost pusă în pericol şi nici nu ar fi existat cheltuielile colaterale legate de intervenţia salvării şi poliţiei şi nici cele legate de tratamentul de urgenţă.

Ce ziceţi, domnilor tovarăşi, dăm drumul la această lege? Poate măcar după alegeri vă apucaţi şi voi de treabă… Au cam trecut doi ani.

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"De ce Vasluiul îşi îngroapă morţii în listele electorale?!"

"Sunt găsiţi morţi în listele electorale permanente deoarece angajaţii responsabili din primării nu au operat în registrul electoral, conform legislaţiei, în maximum 24 de ore de la comunicarea decesului. Până acum, din 19 primării verificate, nouă au fost sancţionate, iar controalele continuă", conform declaraţiilor prefectului de Vaslui.

Ne întrebăm dacă şi votează, aşa cum s-a întâmplat la europarlamentare! Şi atunci am sesizat că populaţia minoră aproape a dispărut din judeţ şi în centrele urbane sunt mai mulţi votanţi decât locuitori. Practic, numărul votanţilor înscrişi pe listele electorale este aproape egal cu totalul populaţiei. Nimeni nu poate crede că populaţia cu vârste de până la 18 ani, care nu votează, reprezintă doar 5,7% din total, adică 22.886 de persoane.

Autorităţile susţin că la recensământul din 2011 populaţia stabilită din judeţul Vaslui era de 395.499 persoane, iar listele electorale pentru europarlamentare au ajuns să includă 372.613. Conform aceluiaşi recensământ populaţia cu vârsta mai mică de 18 ani era de 103.534 de persoane, iar repartiţia pe grupe de vârstă indică 0 - 4 ani - 23.465 persoane, grupa 5 - 9 ani - 26.148 persoane, grupa 10 - 14 ani - 29.182 persoane, grupa 15 - 19 ani - 24.739 persoane.

Doar simpla adunare a celor de până în 14 ani, ce nu au atins majoratul până în 2014, duce la un total de 78.795 de persoane ce nu au trecut sigur de 18 ani, de trei ori mai multe decât în statisticile oficialităţilor.

A doua situaţie paradoxală se înregistrează în centrele urbane. În Vaslui şi Bârlad numărul votanţilor a depăşit chiar populaţia stabilă.

În Vaslui numărul votanţilor a depăşit cu 28% numărul total al locuitorilor. Deşi aici trăiesc doar 55.407 de persoane, vor vota pe 25 mai 71.268 alegători, adică cu 15.861 mai mulţi decât populaţia.

În Bârlad numărul votaţilor a depăşit cu 10,04% numărul locuitorilor. Deşi aici trăiesc doar 55.837, vor vota 61.447 de alegători, adică cu 5.610 mai mulţi decât populaţia.

În cele două centre numărul votanţilor depăşeşte cu aproape 20% populaţia stabilă. E ca şi cum toată populaţia din Huşi ar merge să voteze la Vaslui şi Bârlad la europarlamentare.

Se pare că am avut dreptate. Nouă primării din judeţul Vaslui au fost sancţionate de Autoritatea Electorală Permanentă (AEP), după ce au fost găsite cu decedaţi pe lista electorală permanentă, deşi aceştia ar trebui scoşi din documente în maximum 24 de ore de la comunicarea decesului, şase dintre acestea, Dragomireşti, Măluşteni, Rebricea, Banca, Muntenii de Sus şi Bogdăniţa, cu amendă de 6.000 de lei, alte trei primării, Todireşti, Rafaila şi Bogdana, cu avertismente din partea AEP.

Sunt tot atâtea argumente pentru pregătirea unei noi fraude electorale. Până când?

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Feuda"

Un jurnalist a fost lovit pe domeniul public în timp ce îşi făcea meseria. Şi asta chiar sub ochii administraţiei locale şi chiar în centrul Iaşiului !

Pe feuda baronilor locali probabil că va fi considerat demn de preţuire faptul că lacheii te lovesc şi te calcă în picioare.

Primele semne au apărut… Un baron care tratează instituţiile statului ca pe propria afacere, printr-o demonstraţie de dispreţ - blocarea Casei Căsătoriilor, a circulaţiei, asfaltarea străzilor pe traseul invitaţilor la nunta fetei -, ar trebui urgent să intre în anchetă pentru abuz în serviciu şi să plătească şi cu funcţia şi din propriile buzunare.

Chiar nu se întreabă nimeni de unde atîţia bani pentru un bugetar, nu verifică nimeni cum este cheltuit banul public?

Sunt doar întrebări retorice. Ne pregătim pentru regimul pontist. Mai e o lună şi ceva până la alegeri. Să-i vedem atunci cum numără "opoziţia nemulţumită" de la Iaşi pe degetele de la o mână!

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Guvernul sfidează legea"

Guvernul încalcă legea cu complicitatea avocatului poporului. Se vede şi din avion că scopul ultimelor trei ordonanţe a fost doar obţinerea de avantaje nemeritate, electorale şi economice. Pentru că avocatul poporului refuză să răspundă cererilor mele de a sesiza CCR, am iniţiat trei proiecte de lege pentru respingerea acestor ordonanţe ce au modificat, după bunul-plac al premierului, învăţământul, instituţii fundamentale ale statului, legea electorală şi administraţia locală.

Guvernul sfidează legea, Constituţia României şi Parlamentul prin Ordonanţele de urgenţă nr.48, 49 şi 55 din 2014.

În toate cele trei cazuri, Guvernul a legiferat în moduri şi în domenii în care nu are niciun drept, conform Constituţiei, doar pentru a obţine, prin suspendarea legii existente, a unor avantaje majore de ordin electoral şi economic. Prin O.U.G. nr. 48/2014 a politizat Avocatul Poporului şi s-a asigurat că nu va reacţiona la ordonanţele de urgenţă neconstituţionale, O.U.G. nr. 49, a facultăţii fără bac şi a rectorilor pe viaţă, a politizat şi ceea ce rămăsese nepolitizat din învăţământ, iar prin O.U.G. nr. 55 vizează obţinerea de majorităţi confortabile în administraţia locală care să-i permită împărţirea bugetului după bunul-plac.

Un singur exemplu, cel al Ordonanţei nr.55/2013, ne arată că tipul de act normativ ales de guvern pentru reglementarea unor măsuri privind administraţia publică locală, cât şi modificarea drepturilor electorale nu corespunde normelor legislative, pentru că domeniile reglementate prin legi organice, aşa cum este Statutul aleşilor locali, nu poate fi modificat prin ordonanţe de urgenţă emise de guvern, ci doar prin lege.

Art.115 alineatul (1) din Constituţia României precizează clar că guvernul poate fi abilitat de Parlament, printr-o lege specială, pentru a emite ordonanţe doar în domenii care nu fac obiectul legilor organice, iar art.73 din aceeaşi Constituţie, ce defineşte categoriile de legi, ne arată fără dubiu, la lit.o) a alineatului (3), că organizarea administraţiei publice locale se stabileşte prin lege organică, aşa că, orice modificare în acest domeniu poate fi făcută doar prin lege. Acelaşi articol 115, dar la alineatul (6), precizează suplimentar că ordonanţele de urgenţă nu pot afecta drepturile electorale.

Tipul de act normativ ales de guvern pentru a reglementa unele măsuri în domeniul administraţiei publice locale nu corespunde situaţiei date.

Art.115 alineatul (4) din Constituţia României precizează clar că Guvernul poate adopta ordonanţe de urgenţă numai în situaţii extraordinare, a căror reglementare nu poate fi amânată, având obligaţia de a motiva urgenţa în cuprinsul acestora.

Vă reamintesc doar că această ordonanţă a fost emisă pe 28 august 2014 motivându-se drept extraordinare şi urgente măsuri care nu au deranjat funcţionarea administraţiei locale până în acel moment.

După ce a amânat, până la limita răbdării, un răspuns oficial la cererea noastră de a sesiza CCR în legătură cu neconstituţionalitatea Ordonanţei nr.49/2014, a facultăţii fără bac şi a rectorilor pe viaţă, avocatul poporului ne-a anunţat, fără a ne surprinde, că nu are niciun chef să-şi facă treaba pentru care e plătit din bani publici şi că este şi va fi complicele acestui guvern la orice abuz legislativ, numit eufemistic ordonanţă de urgenţă.

Pentru a trata aceste abuzuri am iniţiat şi depus în Parlament proiecte de lege pentru respingerea celor trei ordonanţe.

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Un alt motiv pentru obligativitatea educaţiei pentru sănătate: intoxicaţia cu monoxid"

În fiecare an cel puţin 100 de persoane necesită tratament în urma intoxicaţiilor cu monoxid sau fum. Deşi accidentele de muncă constituie una dintre cauzele acestor intoxicaţii, cele mai multe sunt determinate de acumularea de gaze toxice determinată de sursele de încălzire cu deficienţe lăsate nesupravegheate, mai ales în timpul nopţii. Pe o statistică parţială remarcăm faptul că cei din urban sunt de opt ori mai afectaţi decât cei din rural, probabil datorită utilizării aragazului drept sursă de încălzire. În acelaşi context, cei fără ocupaţie (34,48 %), pensionarii (16,09%) elevii şi studenţii (4,6%) reprezintă peste 50 % din cei intoxicaţi.

Gravitatea intoxicaţiei este determinată de ventilaţia zonei, cantitatea şi durata expunerii, vârsta şi patologia asociată, copiii şi vârstnicii fiind cei mai expuşi.

Simptomatologia este polimorfă: cefalee, greţuri, vărsături, astenie, vertij, tahicardie, dispnee, somnolenţă, convulsii, comă, iar tratamentul include suport respirator, oxigenoterapie şi administrarea de analeptice respiratorii şi nootrope.

Este îngrijorător faptul că incidenţa intoxicaţiilor cu monoxid şi fum se menţine extrem de mare în sezonul rece, deşi majoritatea factorilor de risc ai acestui tip de intoxicaţie pot fi schimbaţi sau controlaţi.

Prevenirea acestor intoxicaţii se poate face prin verificarea surselor de încălzire înainte de perioada rece. În mediul rural o atenţie crescută trebuie acordată sobelor de lut crăpate sau improvizate, precum şi modului în care acestea sunt folosite. Riscul de intoxicaţie creşte atunci când se introduc prea multe lemne, cărbuni sau deşeuri vegetale, care scot fum şi duc la acumularea de gaze în timpul nopţii. De aceea, a stinge focul din sobă înainte de culcare înseamnă doar o măsură de precauţie menită să protejeze vieţi.

Primul ajutor în intoxicaţiile prin inhalare

• se sună după ajutor de urgenţă. Nu încercaţi niciodată să salvaţi o persoană fără să-i anunţaţi pe alţii mai întâi.
• dacă este sigur să procedaţi astfel, salvaţi persoana de pericolul gazului, emanaţiilor sau fumului. Deschideţi ferestrele sau uşile pentru a înlătura emanaţiile;
• respiraţi de câteva ori aer curat şi apoi ţineţi-vă respiraţia când intraţi. Ţineţi o batistă udă la nas şi la gură;
• nu aprindeţi vreun chibrit şi nu folosiţi bricheta, deoarece unele gaze pot lua foc;
• după ce aţi salvat persoana de pericol, verificaţi şi monitorizaţi căile respiratorii ale persoanei, respiraţia şi pulsul. Dacă este necesar, începeţi manevrele de resuscitare;
• dacă este necesar, acordaţi primul ajutor pentru leziuni locale (urgenţe oculare) sau convulsii;
• dacă persoana vomită, curăţaţi-i căile respiratorii, înfăşuraţi o bucată de material textil în jurul degetelor dumneavoastră înainte de a trece la curăţarea gurii şi gâtului;
• chiar dacă persoana pare a se simţi perfect, solicitaţi ajutor medical.

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Noua rectificare bugetară: mita pe faţă pentru primari"

Din nefericire pentru noi, Guvernul Ponta nu se joacă doar cu bugetul ci cu întreaga ţară. Se vede că, pentru acest guvern, primarii sunt mai importanţi decât sănătatea şi educaţia. Taie de la educaţie 5,5 milioane de lei, de la cultură 10,2 milioane de lei, de la economie 19,8 milioane de lei. Le aruncă la gunoi pe toate, în fond, ţara te vrea prost şi sărac, partidul să trăiască! Primarii vor primi însă, direct din mâinile tovarăşului Dragnea 575,2 milioane lei.

Incredibil, nu au bani pentru abecedare, pentru mărirea alocaţiilor pentru copii, pentru medicamentele bolnavilor de cancer, pentru spitale regionale şi autostrăzi, dar au bani pentru a umple conturile primarilor. Tovarăşul Ponta taie cu tupeu fonduri exact de unde nu trebuie ca să le dea la tocat în sectoare care nu produc nimic, doar ca să-şi asigure voturile. Candidatul Ponta mituieşte pe faţă primarii, practic, îşi cumpără voturile!

Îl voi interpela pe premier, chiar la începutul săptămânii viitoare, solicitându-i să renunţe la tăierile de la educaţie şi cultură.

Ar trebui interzise prin lege aceste cadouri în an electoral. Se vede şi din avion că tovarăşul ăsta dă oricui orice pentru un vot, fără să-i pese de nota de plată de după alegeri, ce ne va ustura pe toţi !

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Nuntă cu un mare dar"

Aici sunt banii dumneavoastră! Nuntă cu dar de sute de mii de euro pe banii ieşenilor plătitori de taxe şi impozite. Dar parcă nici pe vremea lui Ceauşescu prim-secretarii nu făceau ce voiau pentru interesul personal. Acum se poate ! Reparaţii la starea civilă, bănci schimbate la biserică, poliţie care să-i păzească, asfaltări în pripă, şi astea şi multe alte lucruri, toate plătite din buzunarele contribuabililor din Iaşi.

Au mai fost şi alte daruri. Banii tăiaţi de guvern de la educaţie, sănătate, cultură, transporturi; bani în plus la securişti.

Darul de la CSMS a fost cireaşa de pe tort: 1-2 cu doamna Chiajna!

Sper doar ca ieşenii să nu uite să le aducă şi un vot în dar!

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Plăteşte până la capăt"

Vă vine să credeţi?! Prin blocarea proiectului meu de lege privind malpraxisul guvernanţii bagă mâna în buzunarele victimelor malpraxisului. Toţi aceşti pacienţi sunt puşi să plătească expertiza medico-legală făcută chiar de cei aflaţi în subordinea Ministerului Sănătăţii.

Voi interpela Ministerul Sănătăţii solicitând ca expertiza medico-legală în cazurile malpraxis să nu fie plătită de victime, ci de societăţile de asigurare, în baza unui nou model de contract, elaborat de minister, ce va fi încheiat cu personalul medical şi instituţiile sanitare, pentru a nu expune la noi probleme şi suferinţe pe cei aflaţi în astfel de situaţii.

Este incredibil cum, fără nicio justificare, guvernanţii au dat aviz negativ proiectului meu de lege privind malpraxisul, ce prevede despăgubirea în maximum 60 de zile şi fără alte cheltuieli suplimentare pentru pacient. Consider că, prin blocarea în Parlament a demersului meu legislativ, guvernanţii protejează societăţile de asigurări în detrimentul pacienţilor.

Pacienţii sunt prioritatea oricărui sistem de sănătate, asta în teorie şi în campania electorală. În practică pacienţii şi personalul medical nu prezintă niciun interes pentru guvernanţi.

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"România furată"

România nu a fost guvernată, a fost furată! Majoritatea miniştrilor, cât au stat pe funcţii, 50% din timp au lucrat pentru ei, 40% pentru partid şi 10% pentru minister.

Unii întrebau cât a costat şi de unde banii pentru omagiul de pe Arena Naţională. Acum cred că s-au găsit răspunsurile. Din miliarde furate, câteva milioane pentru campania electorală. Pentru ei este ca şi cum ar da doi lei pe bomboane electorale.

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Să nu mai aud de ciorbă!"

Mămăliga a fost, obedienţa rămâne!

Ciorbea ne-a băgat într-un tunel prin anii '90 şi acolo am rămas. Căutăm… luminiţa. Între timp, Ciorbea a aflat luminiţa din lămpaşe şi revelaţia becaliană.

În fond, de ce să fie în România meseriaşi buni şi intelectuali cu diplome veritabile? Nu corespund standardelor de gândire ale noii nomenclaturi. Un meseriaş bun sau intelectual adevărat nu votează… partidul unic.

Până deschide gura ciorba cu mămăliga pentru a spune ceva la CCR trec şi alegerile, trec şi mandatele, aşa că mai bine ar pune şi o demisie în această ciorbă şi nu ar mai cere bani de la doctor, că sunt luaţi din taxele şi impozitele noastre.

Poţi pleca unde a dus mutu’iapa şi… să nu mai aud de ciorbă!

omnul Tudor Ciuhodaru:

"Să vină campania!"

Bugetul propus pentru organizarea sărbătorilor Iaşiului din acest an se ridică la 2,8 milioane lei, aproape dublu faţă de anul trecut.

Concertele şi focurile de artificii îi vor face oare pe ieşeni să uite din mizeria din spitale şi de pe străzi? De tăierea teilor şi poluare? De eşecurile repetate privind spitalul regional şi autostrada Iaşi-Târgu Mureş?

Pentru că ne-am cam săturat de "lucrurile importante" care "au nevoie de timp", adică sunt făcute lent, prost şi scump.

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Şomajul din Vaslui are şi diplomă"

Vasluiul nu oferă nimic tinerilor cu studii superioare, aşa că absolvenţii multor facultăţi, precum cele de geografie, istorie, filozofie, ştiinţe politice, au ajuns să lucreze ca vânzători sau se "supraspecializează" ca frizeri şi bucătari, pentru a nu sta veşnic pe banii părinţilor.

Peste 500 de şomeri cu diplomă caută cu disperare un loc de muncă. Nu au nicio şansă, pentru că se bat doar pe 11 locuri de muncă pentru cei cu studii superioare, ce reprezintă un procent infim din cele 200 de locuri de muncă oferite de AJOFM.

Cei 111 absolvenţi din acest an mai au de aşteptat mult şi bine, pentru că singurele locuri de muncă sunt cele de actor, medic stomatolog, consilier, inginer agronom şi şef secţie industrie prelucrătoare.

Politicile economice dezastruoase, sărăcia, lipsa măsurilor de dezvoltare, preferinţa angajatorilor pentru persoanele cu experienţă în domeniu, lipsa orientării profesionale vor face doar ca Vasluiul să se menţină pe podiumul şomajului din România.

Nu mai miră pe nimeni că judeţul se depopulează şi că aceşti specialişti, pregătiţi pe banii noştri, ajung să-şi caute norocul prin alte ţări.

Mă întreb doar: de ce să plece ei, şi nu conducătorii?

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Ştiţi de ce copiii nu mai au abecedare?"

Nouă miniştri ai educaţiei acuzaţi de fapte de corupţie ! Toată floarea cea vestită a crimei organizate. Sper ca cei care se vor dovedi vinovaţi să fie pedepsiţi.

Din câte ştiu eu, unde este corupţie există corupt şi corupător. Nu văd pe unde apar cei care i-au corupt pe minunaţii noştri conducători, cei care, spre exemplu, au creat aceste fonduri din care miniştrii să se înfrupte, preacinstiţii manageri de la preacinstitele corporaţii.

Numai când îi vom vedea şi pe dânşii audiaţi şi anchetaţi şi când Parlamentul le va ridica imunitatea vom mai crede în acea dreptate până la capăt.

Mai rămâne o întrebare : cine era şeful Corpului de Control al Guvernului între 2001- 2004, când s-a făcut toată şpăgăria? Când aveţi răspunsul veţi şti şi de ce nu au copiii abecedare!

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Ştiţi în ce zi suntem azi, domnule ministru?"

Pe 3 aprilie 2014 domnul Bănicioiu, ministrul sănătăţii, ne asigură că Proiectul de Lege privind malpraxisul, ce va modifica Legea nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, urmează să fie finalizat în următoarele două săptămâni. Nici azi proiectul nu a intrat în dezbaterea parlamentară. Miniştrii sunt însă pe la nunţi sau prin campania electorală.

În schimb, proiectul meu de lege ce prevede soluţionarea cazurilor de malpraxis în maximum 60 de zile şi fără niciun fel de cheltuieli din partea pacienţilor are avizul negativ al aceluiaşi minister şi e blocat în Parlament de către coaliţia guvernamentală.

De pierdut au în primul rând pacienţii, pentru că sunt multe cazuri, precum cele de la Iaşi, ce sunt temporizate, iar până şi victimele malpraxisului sunt nevoite să scoată bani din buzunar pentru plata expertizei medico-legale făcută chiar de cei aflaţi în subordinea ministerială.

Oare când vom avea o nouă Lege a sănătăţii? Oare ştiţi în ce zi suntem azi, domnule ministru?!

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Ultraj"

Cazul doctoriţei din UPU Piteşti, recent agresate de fiul unei paciente, nu este singular. Ele au devenit un subiect uzual de breaking news, dar şi coşmarul pe care îl trăiesc colegii mei din unităţile de primire a urgenţelor şi de la Salvare, puşi să plătească chiar cu propria integritate fizică continua deteriorare a condiţiilor în care se desfăşoară actul medical. Cazurile acestea au devenit atât de numeroase încât puţini îşi mai amintesc de doctorul Dan Velcelean, din localitatea timişeană Variaş, ucis pe 13 iulie 2008 cu un cuţit de bucătărie de ruda unui pacient. Se pare însă că personalul medical va mai avea de suportat multe abuzuri şi agresiuni în timp ce îşi desfăşoară activitatea.

Prin noul meu proiect de lege ameninţarea săvârşită nemijlocit sau prin mijloace de comunicare directă, lovirea sau alte violenţe, vătămarea corporală, lovirile sau vătămările cauzatoare de moarte ori omorul săvârşite împotriva personalului medical aflat în exercitarea atribuţiilor de serviciu sau în legătură cu exercitarea acestor atribuţii se sancţionează cu pedeapsa prevăzută de lege pentru acea infracţiune, ale cărei limite se majorează cu jumătate, la fel ca în cazul celor comise asupra unui poliţist sau jandarm.

Toate cele trei profesii au drept scop binele cetăţeanului, dar, în timp ce poliţiştii şi jandarmii au şi pregătirea, şi echipamentul necesar pentru a răspunde unor astfel de agresiuni, personalul medical este expus direct la astfel de situaţii, iar agresarea acestuia în timp ce îşi desfăşoară activitatea se poate solda şi cu pierderea vieţii celor trataţi în acel moment.

Concret, alin. (4) al art. 257 din Legea nr. 286/2009 privind Cod penal, publicată în Monitorul Oficial nr. 510 din 24 iulie 2009, se modifică şi se completează după cum urmează:

"(4) Faptele prevăzute în alin. (1)-(3), comise asupra unui poliţist, jandarm sau asupra personalului medical aflat în exercitarea atribuţiilor de serviciu sau în legătură cu exercitarea acestor atribuţii se sancţionează cu pedeapsa prevăzută de lege pentru acea infracţiune, ale cărei limite se majorează cu jumătate."

În urmă cu mai bine de patru ani am propus Parlamentului un proiect legislativ privind înăsprirea pedepselor pentru cei care agresează personalul medical aflat în misiune.

Motivele acestei legi sunt clare. Pe de o parte, din ce în ce mai mulţi dintre cei care încearcă să salveze vieţi sunt agresaţi, umiliţi, înjunghiaţi, bătuţi, de multe ori chiar de către cei cărora le salvează viaţa, iar pe de altă parte, aşa-zisele sisteme în care s-au investit sute de mii de euro au dovedit doar că nu există mijloace eficiente de protecţie sau acestea sunt iluzorii.

Consider că sancţionarea fermă a actelor de violenţă împotriva personalului medical va descuraja această agresivitate şi va permite cadrelor medicale să poată acţiona eficient în interesul pacienţilor.

Actuala lege, adoptată în 2012 în varianta guvernamentală, pe lângă meritul de a fi un copy-paste a proiectului meu de lege, duce în derizoriu o astfel de iniţiativă prin faptul că a îmblânzit pedeapsa pentru astfel de fapte, ce poate fi redusă la simple amenzi.

Reamintesc că proiectul meu legislativ prevedea şi autosesizarea organelor abilitate pentru rezolvarea acestor cazuri, în timp ce proiectul guvernamental trimite victimele să bată din poartă-n poartă pe la diverse instituţii.

Am vrut şi vreau ca protecţia colegilor mei aflaţi în misiune să fie asigurată corespunzător. De aceea îi voi interpela pe miniştrii sănătăţii şi justiţiei, solicitând ca astfel de pedepse să nu poată fi reduse şi să se asigure victimelor o asigurare de viaţă implicită.

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Un alt motiv pentru educaţia pentru sănătate: curele de slăbire haotice"

Curele de slăbire haotice şi "pastilele minunate" utilizate în acest scop vă pot aduce la spital. Neţinând cont de aceste recomandări, o pacientă de 16 ani a murit, iar alta de 19 ani a necesitat asistenţă de urgenţă în urma supradozării medicamentelor pentru slăbit.

Pacienta prezenta greţuri, vărsături, dureri abdominale, vertij, dispnee şi tahicardie, cefalee şi tremor şi a necesitat imediat măsuri de depurare a toxicului prin lavaj gastric, antidotism, terapie de suport. Pacienta a slăbit în ultima perioadă aproape 30 de kilograme.

Prognosticul în aceste cazuri este rezervat, evoluţia este imprevizibilă şi din cauza tipului şi dozelor de medicaţie ingerate, adesea necunoscute sau nemenţionate de diverşi producători. În plus evoluţia poate fi complicată de efectele metabolice ale scăderilor masive în greutate în timp scurt. Recomandăm ca orice cură de slăbire să fie însoţită de o evaluare clinică şi biologică, iar regimul alimentar să fie elaborat de un nutriţionist. Eventualele medicamente asociate regimului igieno-dietetic trebuie să fie prescrise de un medic, întrucât curele de slăbire haotice se pot finaliza tragic.

Introducerea educaţiei pentru sănătate ca materie obligatorie de studiu în şcoală ar duce la schimbarea stilului de viaţă, adoptarea unui regim adecvat vârstei şi cunoaşterea modului de realizare a efortului fizic şi ar elimina decesele cauzate de curele de slăbire inadecvate.

Domnul Răzvan-Ionuţ Tănase:

"Calitatea aerului din România, în vizorul Comisiei Europene"

Săptămâna trecută am reuşit să ne facem din nou remarcaţi la nivelul Uniunii Europene prin dezinteresul pe care ţara noastră continuă să-l manifeste faţă de cetăţenii săi. De data aceasta poluarea aerului şi nerespectarea legislaţiei în domeniu ne-a adus în faţa CE, care se arată mai preocupată de sănătatea populaţiei din România decât cei cărora ar trebui să le pese cu adevărat de acest lucru.

Astfel, procedura de infringement lansată în anul 2013 îşi urmează paşii, demonstrând că nici posibilele sancţiuni venite din partea UE şi nici costurile umane uriaşe nu-i mai impresionează pe responsabili, care încă din 2007 ignoră avertismentele şi se eschivează în faţa măsurilor ce ar trebui luate pentru ca locuitorii din Bucureşti, Iaşi şi Braşov să respire un aer curat. Cu dezamăgire constat că îmbunătăţirea legislaţiei de mediu şi succesele privind creşterea calităţii aerului nu i-au impulsionat pe mai marii din domeniu în sensul respectării, în primul rând, a normelor impuse de Uniune şi urmării modelelor care şi-au dovedit eficienţa până în acest moment.

Din păcate, avertismentele primite în ultimii ani, care au rămas fără răspuns din punct de vedere al soluţiilor implementate pentru remedierea situaţiei existente în anumite zone din ţară şi pentru limitarea expunerii cetăţenilor la particulele fine de tip PM 10, ne-ar putea costa o sesizare a cazului la Curtea de Justiţie a UE. Greu este însă de înţeles care sunt argumentele sau sancţiunile care ar putea determina actualul guvern să-şi dovedească preocuparea faţă de problemele de mediu din cauza cărora suntem tot mai des traşi la răspundere de mai marii europeni.

Poate datele publicate în rapoartele Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii sunt mai sugestive pentru autorităţi şi le vor deschide ochii în privinţa efectelor extrem de serioase pe care poluarea aerului le are asupra oamenilor. În cel mai recent studiu (martie 2014), care a vizat atât regiunile urbane cât şi cele rurale, sunt prezentate cifre care reflectă faptul că poluarea a devenit principalul risc pentru sănătate în întreaga lume. Aceasta a ucis în anul 2012 peste 7 milioane de oameni, de vină fiind atât particulele din aerul interior cât şi din cel exterior, care declanşează boli de inimă, respiratorii, cancer şi boli cronice pulmonare. OMS mai atrage atenţia asupra faptului că fenomenul are un impact semnificativ asupra organismului nostru, scăzând cu 8,6 luni durata de viaţă a unui cetăţean european şi provocând de asemenea diferite afecţiuni în cazul copiilor, care se manifestă încă de la naştere. Nu sunt de neglijat nici costurile financiare pe care poluarea atmosferică le generează, statul cheltuind anual sume considerabile prin sistemul de sănătate atât pentru spitalizarea persoanelor cu afecţiuni respiratorii, cât şi pentru consumul de medicamente compensate şi consultaţiile din cabinetele medicilor de familie. Situaţia îngrijorătoare este semnalată şi în rapoartele World Wide Fund care desemnează România ca fiind una dintre cele mai poluate ţări din Europa.

În declaraţiile oficialilor noştri şi pe hârtie stăm foarte bine la acest capitol, dar când vine vorba despre ceea ce se întâmplă în realitate, observăm că nu se depune nici cel mai mic efort pentru a ne alinia la standardele europene, iar măsurile fie nu sunt aplicate, fie întârzie să-şi dovedească eficienţa. Dacă în întreaga lume se acţionează sub diverse forme pentru a creşte, de exemplu, numărul spaţiilor verzi care influenţează pozitiv calitatea vieţii şi starea de sănătate a populaţiei, noi continuăm să ne confruntăm cu un deficit şi din acest punct de vedere în majoritatea oraşelor din ţară, situându-ne sub normele OMS şi cele impuse de UE.

Având în vedere acţiunile care se întreprind la nivel internaţional pentru a spori calitatea aerului, consider că autorităţile responsabile ar trebui să dea dovadă de mai multă implicare şi nu să ignore sau să trateze cu superficialitate avertismentele venite din partea Uniunii Europene, aşa cum s-a întâmplat până acum.

Domnul Vasile Mocanu:

"Hrana noastră cea de toate zilele..."

Una dintre acuzele cele mai frecvente care se pot aduce ţării noastre este calitatea hranei. Căci hrana noastră cea de toate zilele nu e doar la nişte preţuri de jaf, ci şi de calitate în cel mai bun caz îndoielnică. Românii mănâncă nu numai scump, dar şi prost, ceea ce duce la o pierdere dublă: de bani şi de sănătate! Iar ca să fie treaba completă, plătesc a doua cea mai mare taxă pe valoarea adăugată pe alimente din Uniunea Europeană! Deci, statul nu doar că nu face mari eforturi ca să îmbunătăţească hrana din punct de vedere calitativ, ci mai apasă şi cu taxe pe ce bagă românul în gură!

Ne place să ne uităm peste gard la alţii şi să ne comparăm cu ei. Atunci, de ce nu ne comparăm cu aceştia şi în lucrurile pe care ei le au şi le fac bune? La nivel european, 15 state au taxa pe valoare adăugată redusă pentru alimente. Nu însă şi ţara noastră. La noi, cu excepţia TVA la pâine, pentru toate celelalte plătim TVA de 24 de procente. E o vorbă că de la 1 ianuarie o să mai scadă TVA-ul, pe ici, pe colo. Rămâne de văzut ce şi cum o să fie, până la urmă, dacă vrea FMI... La alimente, în alte state, de exemplu, germanii au TVA de numai 7%, italienii şi spaniolii 4 procente, polonezii 5%, iar olandezii 6%. Englezii o au chiar zero! Până şi Ungaria, ţara care a impus TVA de 27% în economie, pentru hrană nu a stabilit o cotă mai mare de 18 procente! Doar la noi se opune cu încrâncenare FMI-ul ca să-i fie şi românului de rând oleacă mai bine...

O posibilă explicaţie pentru suprataxarea alimentelor în ţara noastră ar fi faptul că statul câştigă foarte mulţi bani din acest domeniu şi că statului îi este lene să colecteze mai mult. Nu este de mirare însă, mai ales că, potrivit Institutului Naţional de Statistică, mai mult de 40% din veniturile românilor se duc pe mâncare. În care stat la care ne uităm ca la icoană mai există un astfel de procent din venituri pe care să-1 dai pe hrana cea de toate zilele? În condiţiile în care, în statele mai dezvoltate, oamenii mănâncă foarte mult la restaurant şi mai puţin mâncare gătită în casă - varianta românească, mai ieftină...

Ce nu se ia în calcul de către statul român? Faptul că, pe termen lung, suprataxarea alimentelor duce la îmbolnăvirea populaţiei şi creşterea cheltuielilor de sănătate. Încă mai gândim de la o zi la alta, şi nu pe termen mediu şi lung, aşa cum ar trebui să o facă un administrator responsabil. România nu stă deloc bine la acest capitol. Suntem pe locul trei în Europa în clasamentul supraponderalilor şi la capitolul deceselor cauzate de boli cardiovasculare, după Bulgaria şi Ucraina! Ne place oare să avem o naţiune bolnavă? Cui serveşte acest lucru, dacă se vede cu ochiul liber şi de către oricine că statul nu ia nicio măsură de redresare a situaţiei?

Pe de-o parte, statul a alungat doctorii din ţară şi se vaită că n-are bani, iar pe de altă parte, dă o mână serioasă de ajutor la îmbolnăvirea populaţiei! Este oare obligatoriu ca şi guvernul nostru să devină complicele unei astfel de stări de fapt? Eu cred că nu este cazul, mai ales că, la Ministerul Sănătăţii, se vede ceva mişcare şi în direcţia cea bună. Însă nu trebuie să aşteptăm doar de la ministrul Bănicioiu acţiuni pentru îmbunătăţirea sănătăţii acestei naţii. Este obligaţia numărul unu a oricărui om aflat într-o funcţie de răspundere din această ţară. Deşi la prima vedere legătura nu este directă, poate contribui la asta şi Ministerul Finanţelor, şi ANAF-ul, şi (mai ales) Ministerul Agriculturii, ca şi multe alte instituţii.

Însă trebuie să se elaboreze un plan de acţiune, atât pe termen scurt, cât mai ales pe termen mediu şi lung, în cadrul căruia să colaboreze toate ministerele şi agenţiile a căror activitate poate avea ca rezultat atât ieftinirea, cât şi creşterea calitativă a hranei noastre cea de toate zilele...

Domnul Corneliu-Florin Buicu:

"Controverse datorate dezinformării intenţionate"

Au fost nenumărate discuţii pe tema rectificării care se doreşte a fi făcută de către Guvern în ultimul semestru al acestui an. Am auzit acuze la adresa Guvernului Ponta în sensul că ar fi fost diminuate sume din bugetele destinate sănătăţii şi educaţiei când, în realitate, aceste două ramuri vor primi mai mulţi bani. În ciuda manipulărilor din unele zone media, la această rectificare bugetară se vor acorda mai mulţi bani pentru şcoli, mai mulţi bani pentru sistemul de sănătate. Vorbim, de fapt, în ambele cazuri, de rectificare pozitivă.

Bugetul Ministerului Sănătăţii apare ca fiind diminuat cu 265 milioane lei datorită reducerii cu 408 milioane lei a transferurilor de echilibrare către Fondul Naţional de Sănătate, fapt datorat exclusiv gradului de creştere a colectării contribuţiilor pentru sănătate, ceea ce conduce la reducerea necesarului de finanţare a Fondului din bugetul Ministerului Sănătăţii când, în fapt, se observă că banii alocaţi în plus la această rectificare Ministerului Sănătăţii sunt de 143,8 milioane lei. Prin urmare, rectificarea de facto operată la sănătate este una pozitivă, de peste 140 de milioane de lei, care vor fi direcţionaţi către programele naţionale de sănătate - 119,4 milioane alocări suplimentare (HIV, oncologie, TBC), reabilitarea maternităţilor - 15 milioane finanţarea centrelor de permanenţă, măsuri de prevenire a ebola - 3,84 milioane, precum şi pentru finanţarea drepturilor salariale ale personalului din spitalele aflate în reţeaua autorităţilor administraţiei publice locale şi a activităţii serviciilor de ambulanţă.

Rectificarea bugetară este pozitivă şi pentru educaţie - vor fi mai mulţi bani pentru învăţământul universitar şi preuniversitar, educaţia câştigând peste 100 milioane lei la actuala rectificare, urmând a fi suplimentate transferurile către universităţi (1,8 milioane lei), cheltuielile cu transportul studenţilor (3 milioane lei) sau cele pentru investiţii (10 milioane lei). Tot pentru educaţie se vor aloca, prin intermediul bugetelor autorităţilor publice locale (sume defalcate din TVA), peste 140 milioane lei care vor fi folosite pentru salarii în învăţământul preuniversitar şi special, precum şi pentru plata unor titluri executorii în învăţământul preuniversitar, special şi superior de stat. Prin proiectul de rectificare bugetară s-au majorat cu 28,4 milioane lei sumele pentru învăţământul superior de stat, pentru plata titlurilor executorii.

Se vor mai aloca fonduri în plus pentru Ministerul Dezvoltării Regionale (bani care merg către proiectele locale), Ministerul Justiţiei, Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Afacerilor Interne şi Ministerul Afacerilor Externe.

Vă îndemn ca înainte să mai daţi crezare zvonurilor şi persoanelor care sunt rău-intenţionate să ţineţi cont de faptul că unii colegi deja se află în campanie electorală necinstită. Dar adevărul şi bunele intenţii vor triumfa.

Domnul Gavril Mîrza:

"Absorbţia fondurilor europene. De la declaraţii la cifre."

Nu trece zi să nu auzim acuze la adresa Guvernului Ponta. Mai agresive, mai lamentate, mai aluzive ori mai frontale, vorbitorii opoziţiei nu ostenesc în a-şi exprima criticile în legătură cu orice face sau zice actuala guvernare. Ştiu că asta este în principal treaba opoziţiei. Ştiu că o monitorizare corectă şi principială poate deveni un sprijin constructiv în activitatea oricărui politician, fie el aparţinător puterii sau opoziţiei. Repet însă în limitele adevărului şi deontologiei profesionale dacă putem considera politica drept o profesie! Ceea ce nici că vedem în aceste zile, mai ales de când suntem la guvernare!

Unul din subiectele predilecte în atacurile, căci asta sunt, de fapt, opoziţiei la adresa guvernării Ponta este absorbţia fondurilor europene. Venite din partea unora care, aflaţi la putere, au părăginit această latură a preocupărilor guvernamentale până la blocarea unor programe de mare însemnătate în dezvoltarea naţională, aceste atacuri sunt aproape nişte acţiuni sinucigaşe. Te şi miri cum de aceşti pretinşi preocupaţi de binele naţiunii nu realizează ridicolul situării pe poziţia de critici ai unei activităţi cu rezultate palpabile şi meritorii a guvernării actuale în privinţa atragerii şi utilizării acestor fonduri. Vorbind despre acest subiect, îngăduiţi-mi o exemplificare.

Unul dintre programele blocate de nepriceperea sau poate nepăsarea vajnicilor critici anterior pomeniţi a fost cel numit Program Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane, ori, mai pe scurt, POSDRU. Calificat pe bună dreptate de premierul Ponta ca "programul de care au nevoie exact cei care au mai mare nevoie", deblocarea lui s-a făcut cu mare efort şi cu irosirea multor resurse. Criticat cu virulenţă, imputându-i-se că nu face nimic, actualul Guvern şi-a arătat preocuparea reală pentru respectarea şi valorificarea reală a resurselor umane prin crearea de locuri de muncă pentru tineri şi pentru persoanele dezavantajate. Şi mă refer aici la programele şi proiectele de economie socială.

Semnarea, săptămâna trecută, a noi contracte de finanţare din fondurile europene, în valoare de 160 de milioane de euro va duce negreşit la crearea de mii de locuri de muncă. Iar faptul că Ministerul Muncii este beneficiar a patru proiecte în valoare de 90 de milioane de euro, proiecte ce vor veni în sprijinul categoriilor defavorizate, demonstrează o guvernare responsabilă ce ţine cont fără abatere de nevoile cetăţenilor. Se răspunde astfel cu fapte şi cifre celor ce acuză o slabă absorbţie a fondurilor europene sub sloganuri de genul "Nu se face nimic". Cu cifre ca cele de mai sus şi cu fapte ca cele ce pun în operă la Baia Mare o întreprindere socială în care persoane cu dizabilităţi lucrează ca orice angajat, câştigându-şi existenţa cu demnitate şi în condiţii de egalitate cu alţi membri ai societăţii.

Acest exemplu nu va rămâne un aspect singular în activitatea Guvernului Ponta. El este unul din primele succese. Pentru a deschide un drum mai uşor, în dorinţa de a facilita accesul şi a procesa mai rapid solicitările cetăţenilor în această privinţă, am înţeles că vom dezbate în luna octombrie Legea privind economia socială. Perfecţionarea cadrului legislativ va permite paşi meniţi să consolideze o guvernare responsabilă, bazată pe asigurarea de oportunităţi egale pentru toţi membrii societăţii.

Putem constata împreună, încă o dată, unde se situează adevărul cu privire la absorbţia fondurilor europene în guvernarea Ponta. Încă o dată deci, o realitate demonstrată de cifre!

Domnul Daniel Florea:

"Ziua Internaţională a Turismului"

În anul 1970, în data de 27 septembrie, se adopta Statutul Organizaţiei Mondiale a Turismului (OMT). 10 ani mai târziu, această dată intra în istorie ca fiind declarată Ziua Mondială a Turismului şi de atunci se celebrează internaţional în fiecare an.

Ziua Mondială a Turismului se celebrează anul acesta sub tema "Turismul şi dezvoltarea comunităţii", pentru a evidenţia potenţialul turismului de a promova oportunităţi pentru comunităţile din întreaga lume, precum şi rolul comunităţii pentru o dezvoltare durabilă.

Scopul OMT este de a promova dezvoltarea durabilă a turismului şi de a încuraja cele 156 de ţări membre să maximizeze efectele şi beneficiile economice, sociale şi culturale ale turismului şi să minimizeze impactul negativ asupra mediului înconjurător şi culturii locale.

La noi în ţară ziua de 27 septembrie este o sărbătoare cunoscută mai mult în zonele turistice consacrate, dar ar trebui popularizată şi promovată mai mult şi în celelalte zone. Dacă şi-ar valorifica întregul potenţial turistic, România ar deveni una din cele mai vizitate ţări din Europa, iar Ziua Mondială a Turismului ar deveni o adevărată zi naţională.

Spre deosebire de anii trecuţi, acum avem motive să sărbătorim, deoarece atât rezultatele financiare, cât şi numărul de turişti de pe litoral au depăşit aşteptările specialiştilor. Nu trebuie să ne îmbătăm cu apă rece, mai sunt multe de făcut pentru a ajunge la nivelul ţărilor ce obţin venituri importante din turism, până să ne recuperăm turiştii români ce preferă destinaţii externe, până să atragem mai mulţi vizitatori străini, dar este un început bun şi trebuie sărbătorit, mai ales astăzi.

La rezultatele bune din acest an a contat şi faptul că, în sfârşit, au fost puse în aplicare programele destinate turiştilor iniţiate de Asociaţia Naţională a Agenţiilor de Turism din România. De asemenea, în trecut, s-a decis şi modificarea modului de promovare a brandului naţional de turism, prin trecerea de la promovarea axată pe eveniment la una bazată pe serviciile turistice prestate de industria de profil. Trebuie menţionate de asemenea, măsurile Guvernului privind uniformizarea cotei de TVA, în sensul aplicării cotei reduse de TVA (9%) pentru toate serviciile turistice şi, nu în ultimul rând, actualizarea ordonanţei 8/2009 privind tichetele de vacanţă pentru salariaţi prin care s-ar stimula activitatea turistică şi petrecerea concediilor de odihnă în staţiunile din tară.

Îmi doresc să vină mai repede ziua când românii şi străinii vor spune: nu mă duc la mare în Spania, Italia, Grecia, Turcia, mă duc pe litoralul românesc; sau: nu merg la schi în Austria, Elveţia sau Franţa, merg în Carpaţii româneşti; sau: voi ajunge în România la băi să mă tratez; sau: dacă n-ai văzut Delta Dunării ori operele lui Brâncuşi, ai trăit degeaba.

Cu speranţa că acea zi este aproape, vreau să-i felicit şi să le urez succes tuturor celor care lucrează în turism şi sărbătoresc Ziua Mondială a Turismului.

Domnul Daniel Florea:

"O viaţă fără dureri de inimă"

Ziua Mondială a Inimii a fost sărbătorită pentru prima dată în anul 2000, cu scopul de a informa populaţia din întreaga lume cu privire la principala cauză de deces, şi anume: bolile cardiovasculare.

La nivel mondial, anual se înregistrează 17,3 milioane de decese, iar acest număr este în continuă creştere. Până în 2030, dacă nu se vor adopta măsuri imediate, se aşteaptă ca 23 de milioane de oameni să moară an de an din cauza afecţiunilor cardiovasculare.

În fiecare an, în data de 29 septembrie se marchează Ziua Mondială a Inimii, eveniment organizat la nivel internaţional de World Heart Organization şi care doreşte să contribuie la creşterea gradului de conştientizare a populaţiei globului asupra factorilor de risc ce duc la apariţia bolilor cardiovasculare şi să determine treptat o schimbare în atitudinea oamenilor faţă de problema adoptării unui stil de viaţă sănătos.

În România, evenimentul este organizat de către Fundaţia Română a Inimii în parteneriat cu Societatea Română de Cardiologie, deoarece, începând cu anul 2005, aceasta din urmă este membră cu drepturi depline a World Heart Federation.

Potrivit ultimului raport al Societăţii Europene de Cardiologie, anual 60% dintre decesele înregistrate în România au fost cauzate de boli cardiovasculare, ţara noastră aflându-se pe locul trei la nivel european, după Bulgaria şi Ucraina. La polul opus se află Danemarca, Franţa şi Israelul, unde mai puţin de 30% dintre decese au cauze cardiovasculare.

Educaţia precară în domeniul sănătăţii şi lipsa atenţiei românilor la stilul de viaţă duc la diagnosticarea multor concetăţeni cu boli cardiovasculare, chiar dacă specialiştii atrag atenţia permanent asupra anumitor factori precum stresul, alimentaţia bogată în colesterol şi grăsimi, sedentarismul, consumul excesiv de alcool, cafea şi tutun, ca factori ce afectează performanţa sistemului circulator şi care duc la boli cardiovasculare.

Cel mai dureros şi cel mai grav este faptul că din ce în ce mai mulţi copii suferă de boli de inimă. În România, peste 1.000 de copii bolnavi de inimă au nevoie de intervenţie chirurgicală anual. Din păcate, singurele secţii de cardiologie pediatrică cu internare nou-născuţi şi sugari care să se adreseze acestei patologii există doar la Târgu Mureş şi de curând a fost deschisă şi clinica de chirurgie cardiovasculară a spitalului Marie Curie din Bucureşti, însă abia după câţiva ani de specializare se va putea opera aici.

România va trebui să adopte o strategie pe termen lung care să preîntâmpine bolile cardiovasculare şi să reducă mortalitatea cauzată de acestea, pentru că oamenii pot duce "o viaţă fără dureri de inimă"!

Domnul Daniel Florea:

"1 octombrie - Ziua Internaţională a Persoanelor Vârstnice - Ziua Pensionarului"

În sesiunea ONU din februarie 1991, s-a stabilit ziua de 1 octombrie ca zi internaţională a persoanelor în vârstă, iar la 16 decembrie 1991, Adunarea Generală a ONU a adoptat, prin Rezoluţia 46/91, "Principiile Naţiunilor Unite pentru persoanele în vârstă, destinate a le permite să trăiască mai bine în anii câştigaţi". De atunci, în ţările membre ONU, pe 1 octombrie au loc manifestări variate, cu scopul de a pune în valoare persoanele vârstnice, precum şi aducerea în prim-planul preocupărilor autorităţilor şi al opiniei publice a problemelor vârstnicilor.

Şi pensionarii şi persoanele vârstnice au contribuit la ceea ce reprezintă România astăzi, o Românie modernă, democratică, cu un potenţial care a fost invidiat mult timp de ţări din Europa. Nu trebuie să-i uităm pe cei care, zeci de ani, şi-au făcut datoria faţă de ţară, faţă de generaţia actuală, nu trebuie să uităm eforturile şi sacrificiile pe care le-au făcut pentru ca cei de astăzi să se bucure de prezent şi să construiască viitorul.

Cred că suntem datori să omagiem persoanele vârstnice, ca o dovadă şi o asigurare că Domniile Lor sunt persoane importante pentru noi şi pentru societatea românească în general, pentru că de cele mai multe ori această categorie de oameni cărora le datorăm prezentul nostru, se simte exclusă social.

Ca un act de reparaţie morală, prima măsură a Guvernului Ponta a fost aceea de a restitui pensionarilor sumele reţinute ilegal la CASS de fostele guverne. Pentru început, nu a fost mult, dar s-a reparat o nedreptate făcută persoanelor vârstnice şi am încredere că pensionarii vor rămâne în continuare una din priorităţile Guvernului. Prin amnistia fiscală a pensionarilor şi a mamelor care au primit sume de bani în plus din neglijenţa funcţionarilor publici, s-a mai reparat încă o nedreptate. Măsura s-a înscris într-o serie de alte decizii ale Guvernului luate în ultimii doi ani în favoarea pensionarilor şi a mamelor, cum ar fi introducerea ajutoarelor pentru încălzire pentru persoanele cu venituri reduse, redarea banilor luaţi ilegal de PDL pensionarilor, indexarea anuală a pensiilor sau revenirea asupra tăierilor aplicate de PDL la indemnizaţia pentru mame.

Măsurile pe care autorităţile le iau în favoarea persoanelor vârstnice sunt gesturi normale, fireşti ale unei guvernări puse în slujba oamenilor şi trebuie apreciate, însă orice decizie luată împotriva bătrânilor acestei ţări trebuie sancţionată cu toată fermitatea.

Noi, parlamentarii, suntem printre cei mai responsabili pentru modul în care sunt trataţi părinţii şi bunicii noştri, iar de Ziua Internaţională a Persoanelor Vârstnice, să ne aplecăm în faţa lor şi să le urăm viaţă lungă şi sănătate!

Domnul Daniel Florea:

"Un nou an universitar - un nou început"

Educaţia reprezintă pentru fiecare dintre noi un bun individual de importanţă majoră pentru viitorul personal al oricărui român, dar, în acelaşi timp, aceasta reprezintă pentru toţi românii şi un bun naţional, o investiţie sigură a noastră, a tuturor în noi înşine, în generaţiile noastre de azi şi de mâine, pentru a putea concura oricând cu mândrie pe orice piaţă a lumii, cu fruntea sus în privinţa competitivităţii naţionale!

În absenţa performanţei, procesul manelizării învăţământului este de neevitat. Dacă în trecut nu puteai pretinde unui sistem de învăţământ care a oferit unor elevi cu medii foarte mici posibilitatea de a accede în mediul liceal să-i înţelepţească pe aceştia în patru ani la nivelul standardelor unui bacalaureat exigent, revoluţia în învăţământ a fost accelerată şi a început să aibă repere concrete. Salarizarea decentă, "aerisirea" programelor, renunţarea la teorie ca vedetă a discursului didactic, asigurarea unei baze didactico-materiale moderne, profesionalizarea managementului, implicarea obiectivă a comunităţii, asanarea mediului universitar tip "fabrica de diplome şi doctori", fundamentarea unor ţinte autentice, elaborarea unei legislaţii prin care să poată fi sancţionată impostura profesională, sunt numai câteva dintre măsurile actualului Guvern.

Dacă în trecut fostele guverne produceau pe bandă rulantă absolvenţi de liceu şi masteranzi în varii ştiinţe care nu puteau redacta o cerere fără a lăsa în urmă un nou masacru ortografic, în prezent, ne îndreptăm cu paşi repezi spre alinierea la standardele europene. Cerem performanţe, dar atâta timp cât investiţiile financiare, infrastructura materială şi condiţiile de muncă vor continua să fie inferioare celor pe care le au toţi cei asemenea lor din statele membre ale Uniunii Europene, nu putem avea astfel de aşteptări fără ca statul român să nu manifeste un interes faţă de acest deziderat, iar acest lucru a început să prindă contur, prin măsurile şi programele implementate de actualul Guvern. Doar astfel educaţia poate să devină resortul declanşator al energiilor naţionale, iar România să ocupe locul pe care îl merită în cadrul marii familii europene.

Sunt necesare eforturi din partea statului şi investiţii în educaţie pentru a se evita scăderea calităţii învăţământului, cu implicaţii asupra întregii societăţi: repercusiuni atât pe termen scurt - legate de costuri, dar şi de calitatea şi relevanţa studiilor pentru actualii studenţi - cât şi pe termen lung, legate de creşterea economică, echitate şi chiar sănătate publică şi participare la procesele democratice.

Avem obligaţia să privim dincolo de interesele noastre personale sau de partid, de alegerile prezidenţiale, la viitorul României şi trebuie să investim în educaţia tinerilor noştri, în sistemul de învăţământ, în şcoli. Orice leu investit în educaţia tinerilor este un leu investit în viitorul ţării. Să ne gândim la asta când votăm legi, dar mai ales când votăm bugetul ţării.

Domnul Vasile Popeangă:

"Stelian Tănase trimite statul la furat pentru el!"

Să mai spună cineva că poporul român nu are dreptate în înţelepciunea sa! El a zis, de altfel, că e bine când te vezi ca găina-n boabe, să-ncepi să dai cu ele de-a azvârlita, fără să ai vreo problemă de conştiinţă sau vreo contribuţie la modul în care grămada respectivă a fost adunată...

O aplicaţie la această vorbă veche ţine morţiş să o facă domnul Stelian Tănase, momentan şi accidental aflat pe postul de preşedinte-director general al Societăţii Române de Televiziune, personaj cunoscut ca scriitor, eseist, istoric, politolog, publicist, scenarist, regizor, realizator de televiziune şi analist politic român. Cu alte cuvinte, om de vorbe multe, însă fără a poseda şi dovezi de vreo înclinaţie tehnică, pragmatică sau managerială deosebită. Explicabil atunci de ce domnul Stelian Tănase cere creşterea taxei TV pe care o plătesc toţi românii. Asta în condiţiile în care tot el afirmă că TVR este "aceeaşi televiziune care s-a ridicat ca element de propagandă în anii '50". O observaţie primară: dacă după atâta vreme de stat la cârma SRTv Stelian Tănase spune că e aceeaşi televiziune ca şi în anii '50, înseamnă că deja are şi Domnia Sa contribuţia proprie la această stare de fapt, astfel că putem lua declaraţia sa ca pe un autodenunţ...

SRTv este într-o gaură financiară uriaşă. Chemat la audierea din Comisia pentru cultură a Camerei Deputaţilor, toată ştiinţa managerială a lui Stelian Tănase s-a rezumat la a spune că "O măsură (de redresare a situaţiei din TVR) ar fi să indexăm taxa şi să reeşalonăm pe 15 ani datoria publică. Avem cea mai mică taxă din Europa, de 4 lei. Ridicolă. Şi cuvântul ridicol e prea nobil". Să le luăm pe rând...

În primul rând, ex-vicepreşedintele defunctului Partid al Alianţei Civice - acelaşi Stelian Tănase, adică -, pe un plan subţire cam trimite statul la furat pentru el! Şi ca să nu existe loc de interpretare greşită, facem apel la Codul penal, care ne informează, la Capitolul IV - Infracţiuni contra demnităţii, Art. 208, că furtul este "Luarea unui bun mobil din posesia sau detenţia altuia, fîră consimţământul acestuia, în scopul de a şi-l însuşi pe nedrept". Banii fiind un bun mobil aflat în buzunarul contribuabilului - care numai Dumnezeu ştie cum îşi mai adună un bănuţ pentru o bucată de pâine -, luarea lui cu forţa doar c-aşa vrea ştiinţa managerială (mă rog, aşa sună eufemismul...) a actualului P-DG al SRTv se poate încadra liniştit la noţiunea de furt. Iar faptul că acea forţă e camuflată într-o ordonanţă de urgenţă, să zicem, nu schimbă percepţia publică a definiţiei şi a faptului incriminat...

În al doilea rând, chestiunea cu "cea mai mică taxă din Europa" e discutabilă. Depinde din ce unghi priveşti problema. Dacă o compari valoric cu celelalte taxe similare din UE, probabil că o avea dreptate. Dar dacă o raportezi la cât reprezintă ea din pensia minimă, să zicem (întrucât avem milioane de pensionari, mulţi pe caz de boală, deci şi cu o pensie minusculă), s-ar putea să nu mai fie chiar ultima variantă în Europa... Dacă o raportezi la puterea de cumpărare a românului de rând, garantat nu mai suntem pe ultimul loc!

În plus, haideţi să fim serioşi: cine vrea să se uite la o televiziune, n-are decât să plătească abonament, ca pe timpul lui Ceauşescu. Ce e aceea taxă pe televizor? Adică nu are nimeni voie să se uite, de exemplu, la ProTv decât dacă achită o taxă care să intre în buzunarele postului concurent, TVR, doar pentru că al doilea e de stat? Nu cumva e un abuz? Dacă există o taxă pe televizor şi pe radio, mâine-poimâine va exista şi o taxă pe mobila fiecăruia? Pe frigider? Pe aragaz? Pe maşina de spălat? Că beneficiari ai acestei taxe se găsesc repede şi fără să-i cauţi...

Însă mai este un aspect: când ai doar nişte beneficiari ale căror obligaţii sunt aproape zero, lucrurile se schimbă! Trai, nineaca, pe banii contribuabililor! Spunea Stelian Tănase că e cea mai mică taxă tv din Europa. Păi, TVR nu o merită nici pe cea actuală! Risipa banului public este enormă, iar rezultatele sunt dezastruoase! Din acest punct de vedere, şi rezultatele muncii Domniei Sale sunt cele mai amărâte din toată Europa, ratingurile emisiunilor televiziunii române fiind deplorabile în raport cu sumele gigantice pe care le primeşte!

Să mai punem problema că, în comparaţie cu Germania, Anglia, Franţa şi ce ţări mai doreşte domnul Tănase să ia în calculele sale, SRTv are cele mai multe canale de televiziune pe cap de locuitor? Plus alte socoteli: câţi angajaţi ai altor posturi de televiziune europene au raportul salariu primit/salariu mediu pe economie la valoarea celor din vârfurile SRTv şi care sunt rezultatele muncii lor, în comparaţie cu omologii lor din România? Să rămână un singur post, TVR, şi gata, a rezolvat-o! Şi-aşa nu se uită multă lume la el! TVR, TVR 2, TVR 3, TVR Internaţional, TVR HD, TVR News, başca studiourile teritoriale, totul pentru vreo 12 milioane de cetăţeni care mai sunt în ţară... Germania are două: ARD şi ZDF, pentru o populaţie de 80 de milioane de cetăţeni, cu imigranţi cu tot. Franţa, la 67 de milioane de locuitori, are cinci canale publice de televiziune.

În plus: de ce ar mai plăti contribuabilul pentru o televiziune cu multe canale care nu se deosebeşte în mod esenţial de oferta generală de pe piaţă? Oferă televiziunea publică o scenă privilegiată a dezbaterii politice? Este televiziunea publică mediul de agregare a opiniilor menite să conducă societatea? Din păcate, răspunsul este nu. Iar consecinţele s-au văzut şi-n Grecia, şi-n Franţa... Da, dacă extindem domeniul culturii la tot ce înseamnă preocupare gratuită şi necondiţionată economic, atunci putem defini domeniul mai larg al preocupărilor unei televiziuni publice chiar şi fără (sau mai ales fără) publicitate. Ştiinţă, reflecţie filosofică, dezbateri eliberate de presiunea convingerilor majoritare, dezbateri societale scoase de sub imperativul politicii imediate, filme necomerciale, artă vizuală, animaţie, muzică ş.a.m.d. Ar putea exista de asemenea un canal dedicat educaţiei sau sănătăţii, complicaţiilor juridice şi administrative şi în general tuturor acelor preocupări vitale care nu îşi găsesc loc în cadrul televiziunilor comerciale. Or, de aici nu se poate trage decât o singură concluzie: în viitor, dacă vrea să trăiască din subvenţie, televiziunea publică va fi "antipiaţă" sau nu va mai fi deloc.

Şi am mai reuşit o performanţă, ca naţiune, de când este domnul Tănase P-DG al SRTv... Dânsul a spus că va menţine Televiziunea Română, pe durata campaniei electorale, "cât se poate de echidistant şi în afara oricăror conflicte politice". E bine! E, poate, cea mai mare realizare de la Adam şi Eva-ncoace: l-am descoperit astfel pe cel mai echidistant om din ţară! Noroc că s-a autodenunţat, că murea multă lume fără să afle acest adevăr imuabil şi de o importanţă inestimabilă pentru naţiunea română... Excepţie am înţeles că o să facă însă Klaus Iohannis, da' nu contează, la băsişti merge, se trece cu vederea, ca de obicei...

Stelian Tănase încearcă să facă un joc de victimizare politică pentru a-şi justifica incapacitatea managerială. Pe undeva putem înţelege, lipsa sa de antrenament managerial fiind cunoscută. Era însă de aşteptat de la un om care se consideră a fi un intelectual rasat ca să aibă o conştiinţă a propriei valori şi ori să nu accepte postul, ori să demisioneze deja. Deşi, nici acum nu este târziu pentru acest lucru... Garantat, efectul va fi benefic pentru telespectatori!

Doamna Violeta Tudorie:

"Anul european al îmbătrânirii active şi al solidarităţii între generaţii"

În fiecare an, la 1 octombrie, se sărbătoreşte Ziua Internaţională a Persoanelor Vârstnice.

Pentru acest an s-a convenit la nivel internaţional ca această sărbătoare să se desfăşoare potrivit dezideratului îmbătrânirii active şi al solidarităţii între generaţii. Cred că sunteţi de acord cu mine că acest îndemn conţine un mesaj pentru toţi cetăţenii planetei, indiferent de vârstă. Pentru că ce este mai fascinant decât îmbătrânirea activă şi solidaritatea socială!

Consider că este greşit să identificăm sau să reducem viaţa persoanelor de vârsta a treia cu pensionarea, cu ieşirea din câmpul muncii sau retragerea din activitate, cum i se mai spune. E bine ca pensionarul să rămână activ şi această stare - atât de spirit, cât şi a lucrurilor - să fie spre folosul său, al familiei sale şi al comunităţii. În multe din statele dezvoltate se aplică politici reale de sprijinire a bătrânilor pentru a duce o viaţă activă. Problema se va impune cu o mai mare acuitate în viitor, deoarece se constată o tendinţă continuă de îmbătrânire a populaţiei, fenomen caracteristic întregii Europe şi în general societăţilor mai dezvoltate.

Îmbătrânirea activă este un proces social care trebuie să pornească din ambele capete, pe de o parte, de la persoana în cauză şi, pe de altă parte, de la comunitatea în care se află, de la autorităţile administrative şi guvernamentale. La întrebarea ce face statul pentru bătrânii săi se cuvine să adăugăm şi pe aceea - ce face fiecare pentru ca să fie sănătos şi activ toată viaţa.

Pentru noi, românii, deviza aceasta cu îmbătrânirea activă şi solidaritatea între generaţii vine la cel mai potrivit moment, deoarece în ultimii ani am fost ţinta unor dezbinări nu numai între generaţii, ci şi între alte categorii profesionale, între cei care lucrează la stat şi cei din mediul privat, între medici şi pacienţi, între elevi, părinţi şi profesori, ca să nu mai vorbesc de continua răfuială de pe scena politică, avându-l ca piroman şef tocmai pe şeful statului. Cum îi place să se autodesemneze.

Este evident pentru toţi cetăţenii României că Partidul Social Democrat şi guvernele sale, inclusiv actualul Guvern Ponta, şi-au demonstrat solidaritatea cu toate generaţiile, inclusiv cu persoanele vârstnice. Nu o să vă reţin cu enumerarea tuturor măsurilor reparatorii şi de creştere a veniturilor şi a calităţii serviciilor sociale pentru bătrâni pe care le-a pus în operă actuala majoritate guvernamentală. Persoanele în vârstă au beneficiat de aceste măsuri, ştiu bine cine le-a tăiat şi cine le-a dat şi de aceea cred că vor vota în cunoştinţă de cauză şi în acord cu interesele lor la scrutinul din noiembrie anul curent şi în felul acesta îşi vor alege preşedintele care să-i unească pe români, care s-a dovedit solidar cu marea lor majoritate.

Închei cu urarea de sănătate, o viaţă mai activă şi la mulţi ani pentru toţi seniorii şi senioarele noastre!

Domnul Scarlat Iriza:

"Moştenitoarea lui Băsescu"

Partidul Mişcarea Populară a organizat duminică un marş de la Sala Palatului la Piaţa Victoriei, ocazie cu care s-a făcut şi lansarea oficială a candidatului Elena Udrea la preşedinţie. De la eveniment nu au lipsit susţinătorii înflăcăraţi ai acesteia, Traian Băsescu şi Emil Boc. Uitând că este încă preşedinte în funcţie, Băsescu şi-a făcut apariţia la momentul oportun, exprimându-şi încă o dată profunda admiraţie pentru aşa-zisa lui moştenitoare. Discursul electoral antiguvernamental al candidatei l-a încântat pe deplin pe "profesorul" care şi-a dedicat atâţia ani pregătirii politice a ucenicei sale. Ei s-au întâlnit la o terasă din parcul Herăstrău pentru a sărbători la o cafea, transformată mai apoi în bere, minunatul eveniment.

Agentul electoral Traian Băsescu i-a felicitat cu această ocazie pe organizatori şi s-a fotografiat alături de cetăţenii prezenţi şi de membrii PMP. Acesta este cel de-al doilea eveniment la care participă tandemul Udrea-Băsescu, după Congresul extraordinar al Partidului Naţional Ţărănesc Creştin Democrat de la Poiana Braşov. De altfel, este de notorietate înţelegerea semnată între PMP şi PNŢCD pentru susţinerea candidaturii Elenei Udrea şi în perspectiva alegerilor parlamentare din 2016. Conştienţi că PMP nu va spune nimic alegătorilor, Udrea a ales să se folosească de un brand istoric.

Laudele şi ovaţiile au curs şi aici din partea preşedintelui şi a partenerilor politici, care au fost de acord la unison că Elena Udrea este un om inteligent, fără fluctuaţii de opţiuni sau compromisuri politice, în concluzie, bună pentru România.

Domnul Ion-Bogdan Mihăilescu:

Declaraţie politică privind susţinerea candidaturii lui Victor Ponta la preşedinţie

După 25 de ani de la Revoluţie, România are şansa să depăşească perioada de tranziţie şi să aleagă un nou model de preşedinte, unul echilibrat, competent, care să reprezinte România cu demnitate şi să promoveze valorile şi principiile democraţiei, iar acest model de preşedinte este promovat de Victor Ponta. Avem nevoie de un astfel de lider capabil să reunească ţara, oferindu-le românilor certitudinea unui viitor mai bun.

Victor Ponta este un candidat puternic, recomandat în primul rând de rezultatele guvernării. Din funcţia de prim-ministru, Victor Ponta a promovat un model politic, social şi economic care nu numai că a adus cea mai mare creştere economică din istoria ultimilor ani, dar a şi contribuit la consolidarea imaginii României pe plan extern.

Programul de guvernare al lui Victor Ponta este cel mai consistent şi coerent, indicând foarte clar direcţiile spre care trebuie să ne îndreptăm, şi anume consolidarea creşterii economice, dezvoltarea durabilă, îmbunătăţirea poziţiei României, atât în cadrul Uniunii Europene, cât şi în plan internaţional, în paralel cu reducerea inegalităţilor şi direcţionarea creşterii economice în favoarea poporului român.

Victor Ponta va fi un preşedinte al tuturor românilor care va asigura medierea echilibrată între instituţiile statului şi va încuraja relaţiile dintre stat şi cetăţean, întrucât construcţia unei comunităţi politice democratice se poate realiza doar prin stimularea dialogului cu societatea.

În ultimii ani, Victor Ponta, în calitate de prim-ministru, a depus eforturi consistente pentru dezvoltarea unei politici externe eficiente, în care România să ocupe o poziţie legitimă de influenţă, atât în plan regional, cât şi în plan internaţional.

Principalul reper al programului prezidenţial propus de Victor Ponta îl constituie construirea unei Românii unite şi puternice, un stat în care se pune accent pe modernizarea unor domenii-cheie precum agricultura, industria, infrastructura şi energia, un stat care promovează echitatea socială şi susţine formarea unei societăţi incluzive, cu şanse egale pentru toţi cetăţenii. Programul propus de Victor Ponta este un plan naţional de construcţie pe termen lung, care ar trebui să fie asumat de toată clasa politică, pentru că numai împreună putem construi o Românie puternică şi prosperă, de care toţi românii să fie mândri.

În calitate de viitor preşedinte al României, Victor Ponta va fi factorul de unitate, progres şi siguranţă de care ţara noastră are nevoie. De asemenea, Victor Ponta va reprezenta garanţia valorilor unui stat de drept consolidat ireversibil, un stat care să asigure un climat de echilibru în societate şi care îşi orientează toate resursele pe care le deţine spre bunăstare şi dezvoltare.

Domnul Laurenţiu Nistor:

"Proiectul «Ţinutului Secuiesc» este atacat chiar de maghiari!"

Ca de obicei, când intrăm în zona unor alegeri - fie ele locale, generale, europarlamentare sau prezidenţiale - pe liderii formaţiunilor politice şi pseudoculturale maghiare îi apucă dragul de autonomie. Bine-nţeles, pe criterii etnice, pentru că, dacă ar fi pe motive de situaţie economică, nici nu le-ar trece prin cap, întrucât zona aşa-zisului "Ţinut Secuiesc" este una dintre cele mai sărace din ţară. Deşi s-au tăiat într-o ură pădurile de pe acele meleaguri, bogăţia rezultată s-a dus doar la unii, şi aceia puţini, un anume ins căpătând chiar porecla de "drujba lui Dumnezeu" - însuşi cognomenul arătând cu ce se ocupă respectivul personaj.

Ce este interesant însă este că vocalii indivizi nu ar zice nici picaţi cu ceară despre ce avantaje beneficiază comparativ cu celelalte minorităţi din state cu democraţii vechi, fie ele din SUA, din Franţa, din Grecia, din Japonia sau chiar din Ungaria milenară. Căci pe aici doar românii sunt multimilenari...

Însă inclusiv unii reprezentanţi ai maghiarimii au atacat proiectul udemerist al autonomiei ţinutului din inima României. Cei din Partidul Popular Maghiar din Transilvania, prin preşedintele Tibor Toro, au declarat că nu sunt de acord cu câteva puncte propuse în proiect. Se menţionează astfel că acest statut se bazează pe cele trei judeţe, dar ele nu compun "ţinutul secuiesc", ele sunt judeţe făcute artificial în 1968. Este dificil de ajuns la un numitor comun, mai ales că proiectul este legat şi de o modificare a prezentei Constituţii. Toro Tibor consideră că rolul principal îl vor juca cei 600-700.000 de oameni din Ţinutul Secuiesc sau cei peste un milion care trăiesc în Transilvania. Uită însă să spună că secuii nu mai sunt nici măcar 600, darămite 600.000, cât visează cu ochii deschişi liderul maghiar! Cu dorinţa de a pune mâna pe ceva care nu le aparţine şi nu le-a aparţinut niciodată, aceşti lideri ar fi în stare să spună că toţi ungurii, inclusiv cei din Ungaria, başca Evele ajunse peste tot pe glob, sunt secui get-beget, să moară mama!

Interesant este mai ales faptul că o altă etnie atacă acest proiect: romii! Aceştia s-au declarat împotriva autonomiei "Ţinutului Secuiesc", pe care o cer reprezentanţii etnicilor maghiari din România. Liderii partidului romilor "Pro Europa" din Transilvania spun că dacă s-ar pune în aplicare proiectul UDMR, în Harghita, Mureş şi Covasna îşi vor pierde legitimitatea, cultura şi tradiţiile.

De asemenea, romii spun, mai în glumă, mai în serios, că vor avea şi ei aceeaşi cerere ca UDMR. Cum văd liderii maghiarimii o astfel de situaţie? Pentru că, în baza acestei logici a majorităţii locale, pentru care cer ei autonomie pe criterii etnice, sunt la fel de îndreptăţiţi la astfel de cerere şi românii ori romii care sunt majoritari într-o bucăţică din aşa-zisul "Ţinut Secuiesc"! Şi atunci ce ar mai rămâne din atât de solicitata pe nedrept autonomie pe criterii etnice a zonei jinduite de unele capete mai înfierbântate? O adunare de grupuleţe-stat-în-stat-în-stat?

Cui ar folosi o astfel de fărâmiţare teritorială? Autointitulaţilor secui? Păi cum şi de ce le-ar folosi? Să fim serioşi! Adevărul e că se jinduieşte doar după pădurile şi gazele zonei, nu moare nimeni, în realitate, de dragul locuitorilor, indiferent ce etnie ar avea ei! Dacă ar fi fost aşa, până acum s-ar fi văzut măcar o schimbare în bine a vieţii locuitorilor din zonă, dar n-a fost cazul.

În vreme ce toate statele serioase din Europa nu ştiu cum să se mai unească, să pună în comun toate atuurile lor pentru ca ţara să o ducă bine, doar în România şi alte câteva ţări vizate de interese ruseşti se mai găsesc câte unii care doresc autonomie...

Ca o curiozitate personală: unde au fost liderii maghiari când s-a predat istorioara aceea cu tatăl care a dat copiilor săi o lecţie de viaţă punându-i să rupă mai întâi un snop de nuiele iar mai apoi să le rupă una câte una? Probabil că aceştia au învăţat după manuale alternative, iredentiste, aduse din Ungaria, căci altfel nu se explică...

Domnul Neculai Răţoi:

"Dă, Doamne, mintea de pe urmă românului!"

Deşi suntem una dintre ţările cele mai expuse agresiunilor asupra sănătăţii, oficial se face prea puţin în direcţia dispariţiei cauzelor agresoare sau măcar a reducerii acestora. Căci, mai devreme ori mai târziu, atât poluarea aerului, apei şi solului, cât şi E-urile, alimentele şi băuturile nesănătoase, vor avea ca efecte tot soiul de boli, ceea ce va duce atât la pierderi financiare (cauzate de absenţa de la locurile de muncă, de tratamentul necesar ş.a.m.d.), cât şi la suferinţe inutile şi pierderi de vieţi omeneşti, printre acestea putându-se număra prieteni de-ai noştri, neamuri, fiinţe dragi sau chiar noi înşine. Cum aceste agresiuni sunt din ce în ce mai multe - lucru reliefat atât din evoluţia numerică a persoanelor bolnave, cât şi de gravitatea tot mai mare a bolilor de care acestea suferă - consider că orice posibilitate de a reduce aceste efecte devine o datorie prioritară a statului.

Astfel, deşi avem multe posibilităţi, prima dintre ele fiind chiar schimbarea normelor legislative care să poată opri aceste agresiuni, se observă o lipsă majoră de interes în acest sens. Un exemplu. Deşi foarte multe dintre ţările civilizate, atât din Europa cât şi de pe continentul american şi nu numai, au interzis o grămadă dintre substanţele care noi le-am denumit generic E-uri, la noi acestea sunt permise cu o lejeritate care, având în vedere că efectele pot fi foarte grave şi asupra unei mase largi de oameni, o putem numi criminală. Aşa-numitul E 201 - tartrazina - care poate produce tumori, afecţiuni grave ale ficatului etc., este interzis în multe ţări civilizate, dar la noi îl putem regăsi chiar în produse destinate consumului copiilor: bomboane, acadele, băuturi răcoritoare cu aromă de portocale... La fel E 122, E 123, E 124, E 142, E 621, E 952 şi lista poate continua destul de mult. Nu este de înţeles cum, dacă alte ţări cu mult mai multă grijă faţă de cetăţenii lor şi cu posibilităţi de analize de laborator mult mai sofisticate decât cele din România, ajung la concluzia că acestea trebuie interzise, la noi ele se pot lăfăi până şi în alimentele copiilor noştri!

Un alt aspect pe care doresc să îl prezint în faţa dumneavoastră este acela că inteligenţa românului de rând găseşte soluţii, dar statul nu este interesat de acestea, cu toate că intră în obligaţiile sale asta. Dan Vodnar, un român din Cluj, a inventat ambalajul alimentar care ne scapă de aceste nedorite E-uri, un tip de ambalaj antimicrobian care face inactive foarte multe din aceste substanţe atât de nocive pentru organism. Deşi a reuşit să aibă recunoaştere internaţională - în luna iunie, a primit la Viena titlul de "Danubius Young Scientist Award" (adică "Premiul Danubius al tânărului cercetător") -, statul român nu ia în calcul invenţia sa, care, dacă ar fi pusă în aplicare pe scară largă, ar avea nu doar efecte benefice asupra sănătăţii, ci ar aduce şi importante avantaje la bugetul statului, cu consecinţe atât pe termen scurt, cât şi pe termen mediu şi lung!

Ne văităm că n-avem bani la buget, că sunt preţurile mari şi că am devenit o naţiune bolnavă pentru care nu avem nici bani, nici medicamente, nici aparatură şi instrumentar medical, nici măcar doctori, dar nu vrem nici bătuţi să luăm măsurile ce se impun ca aceste lucruri să fie necesare tot mai rar şi mai puţin!

Însă, ce e mai rău, din neglijenţă criminală, nu luăm în calcul astfel de oameni şi de invenţii; aceştia pleacă, rezultatele muncii lor sunt transpuse în norme europene şi pe urmă devin obligatorii, dar atunci vom da o grămadă de bani în plus, pentru că, în loc să fim noi producătorii, va trebui să cumpărăm de la alţii ce am lăsat să ne scape nouă printre degete... Care producător credeţi că ar refuza un ambalaj ce l-ar scăpa de introducerea E-urilor în produsele sale, ceea ce le-ar face mai sănătoase şi mai ieftine, deci mai vandabile? Şi dacă avem o astfel de posibilitate, pe cine aşteptăm să ne împingă de la spate ca să o valorificăm noi?

Dă, Doamne, mintea de pe urmă românului!...

- după pauză -

În continuare, şedinţa a fost condusă de domnul deputat Viorel Hrebenciuc, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de doamna deputat Liliana Mincă şi de domnul deputat Niculae Mircovici, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Continuăm lucrările de azi ale Camerei Deputaţilor.

Începem dezbaterea iniţiativelor legislative.

Domnule Neacşu, vă rog.

Domnul Marian Neacşu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Ieri a aprobat plenul să-şi desfăşoare comisiile în paralel cu lucrările plenului Comisia de buget, finanţe, pentru raportul asupra Pl -x 385 privind reglementarea statutului societăţilor comerciale ale căror acţiuni se tranzacţionează pe piaţa RASDAQ.

V-aş ruga ca acest proiect să fie introdus pe ordinea de zi primul proiect care urmează, numărul 11, cred.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da. Vă mulţumesc.

Vă rog, domnul Tinel.

Domnul Tinel.

Domnul Tinel Gheorghe:

Domnule preşedinte,

Pentru stenogramă. Aseară, după finalizarea programului de lucru aprobat de Biroul permanent şi de plenul Camerei Deputaţilor, după ora 18,00 s-a dezbătut Proiectul de Lege PL-x 346/2013, Reexaminarea, la cererea Preşedintelui României, a Legii privind unele măsuri pentru reorganizarea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

În conformitate cu prevederile art.144 alin.(3) care spune că "la solicitarea motivată a preşedintelui de şedinţă sau a unui lider de grup parlamentar făcută la începutul unei şedinţe de lucru în plen, ordinea de zi sau programul de lucru se poate modifica prin aprobarea Camerei", vă rog să repuneţi pe ordinea de zi, astăzi, proiectul de lege situat la poziţia 29, Reexaminarea, la cererea Preşedintelui României, întrucât aprobarea şi dezbaterea de aseară, după ora 18,00, e în afara Regulamentului Camerei Deputaţilor.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da. Mulţumesc.

Domnule Neacşu, vă rog.

Domnul Marian Neacşu:

Tot pentru stenogramă, domnule preşedinte.

Vreau să vă informez că aseară, la ora 18,00, la solicitarea mea, plenul a aprobat prelungirea programului de lucru până va fi dezbătut respectivul proiect de care a amintit colegul meu.

Dar Domnia Sa era mult prea preocupat să ajungă la televiziunea, probabil, unde avea în momentul acela programare şi n-a putut să mai rămână în plen, aşa cum niciunul dintre colegii Domniei Sale nu mai erau în plen la ora aceea. (Aplauze.)

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da. Vă rog.

Domnul Ovidiu Alexandru Raeţchi:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Îmi cer scuze că n-am reuşit mai devreme. Doresc doar să vă informez că în urma excluderii mele din cadrul Partidului Conservator mă voi retrage din Grupul parlamentar liberal conservator şi voi activa în continuare în cadrul Grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal din Camera Deputaţilor, începând cu data de 30 septembrie 2014.

Mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Cum vă numiţi?

Cum vă numiţi? Spuneţi la microfon.

Domnul Ovidiu Alexandru Raeţchi:

Ovidiu Alexandru Raeţchi - Diaspora.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da. Bun.

Vă rog, domnule Dobre.

Domnul Victor Paul Dobre:

Domnule preşedinte,

Permiteţi-mi o propunere pentru ordinea de zi şi un scurt comentariu legat de solicitarea colegului Gheorghe Tinel.

Vă rog ca în baza art.50 din regulament să mutaţi... să supuneţi votului plenului mutarea Proiectului de Pl-x 487/2013 pentru modificarea Legii 198/2008 privind serviciile consulare, taxe şi nivelul taxelor, de pe poziţia 185, pe poziţia 11.

Menţionez că această solicitare vine şi datorită unui gest extrem pe care îl face un coleg de-al nostru, solicitând dezbaterea în plenul Camerei a acestui proiect de lege.

Cred că este normal să îl supunem dezbaterii şi să venim în întâmpinarea acestei solicitări.

În legătură cu solicitarea domnului Gheorghe Tinel, eu cred că practica aceasta, la ora 18,00 să mai adaug un proiect de lege, nu are nicio legătură cu o dezbatere normală, democratică şi firească.

Dacă îl discutam ieri la 18,00 sau azi, la 10,00, în prezenţa tuturor... Eu cred că democratic, corect, era să fie astăzi.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da. Vă rog... supun aprobării dumneavoastră propunerea domnului Neacşu de... Nu, a domnului Neacşu întâi.

Da. Pentru 385. Vă rog să votaţi.

Da. Cu 45 de voturi pentru, 19 împotrivă, propunerea domnului Neacşu a fost admisă.

Supun votului dumneavoastră propunerea domnului Tinel. Vă rog să votaţi.

44 de voturi împotrivă.

25 pentru... propunerea domnului Tinel a fost respinsă.

În continuare vă supun dezbaterii propunerea legislativă privind...

A, propunerea domnului Dobre, vă rog... de a trece de la punctul 185 la punctul 11 pe ordinea de zi. Vă rog să votaţi.

Cu 73 de voturi pentru, propunerea domnului Dobre... două voturi împotrivă... propunerea domnului Dobre a fost aprobată.

Domnul Tinel, vă rog, procedură.

Domnul Tinel Gheorghe:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

În acelaşi conţinut, vă supun atenţiei, pentru a aduce pe poziţia 12 din ordinea de zi Proiectul legislativ privind modificarea şi completarea Legii nr. 198/2008 privind serviciile consulare pentru care se percep taxe şi nivelul taxelor consulare la misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României în străinătate.

Este alt Pl-x, este situat la poziţia 184, şi ca să le putem discuta la pachet. Pentru că altfel, dacă aducem în faţă şi discutăm 185-ul şi lăsăm la poziţia 184... da, eu cred că o soluţie trebuie să se degaje la comun pe ambele iniţiative legislative. Şi vă supun atenţiei această propunere.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Supun votului dumneavoastră propunerea domnului Tinel. Vă rog să votaţi.

Cu 46 de voturi... cu 30 voturi pentru, 46 contra, propunerea domnului Tinel nu a fost admisă.

11. Trecem în continuare la dezbaterea Propunerii legislative privind reglementarea regimului juridic al societăţilor ale căror acţiuni se tranzacţionează pe piaţa RASDAQ sau pe piaţa valorilor mobiliare necotate.

Din partea Comisiei de buget, finanţe are cuvântul domnul Viorel Ştefan.

Domnul Viorel Ştefan:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor,

În conformitate cu prevederile art.95 din Regulamentul Camerei, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a fost sesizată spre dezbatere în fond cu prezentul proiect de lege, trimis spre comisia noastră cu adresa Pl-x 385 din 21 octombrie 2013.

Conform prevederilor art.75 din Constituţia României, republicată, şi ale art.92 din Regulamentul Camerei, republicat, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins propunerea legislativă în şedinţa din 15 octombrie 2013.

La întocmirea raportului comisia a avut în vedere avizele Consiliului Legislativ, Comisiei pentru industrii şi servicii şi Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi.

Propunerea legislativă supusă dezbaterii are ca obiect de reglementare regimul juridic al societăţilor ale căror acţiuni se tranzacţionează pe piaţa RASDAQ sau pe piaţa valorilor mobiliare necotate, în vederea asigurării protecţiei investitorilor minoritari şi pentru continuitate, prin introducerea unor cerinţe suplimentare pe care societăţile tranzacţionate pe piaţa RASDAQ trebuie să le respecte după transferul pe un sistem alternativ de tranzacţionare.

În conformitate cu prevederile art.61 din Regulamentul Camerei, membrii comisiei au examinat propunerea legislativă în şedinţa din 29 septembrie 2014.

Dintr-un total de 35 de membri, au fost prezenţi la dezbateri 25.

Din partea Autorităţii de Supraveghere Financiară domnul vicepreşedinte Mircea Ursache; din partea Ministerului de Finanţe - domnul secretar de stat Dan Manolescu.

În urma examinării propunerii legislative şi a opiniilor exprimate, membrii comisiei au hotărât, cu majoritatea deputaţilor prezenţi la dezbateri, să supună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Propunerii legislative privind reglementarea regimului juridic al societăţilor ale căror acţiuni se tranzacţionează pe piaţa RASDAQ sau pe piaţa valorilor mobiliare necotate, cu amendamentele admise prezentate în anexă.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc şi eu.

Dacă doreşte cineva să ia cuvântul la dezbateri generale? Nu doreşte nimeni.

Dacă aveţi observaţii la amendamentele admise, de la pct.1 la pct.17? Nu sunt observaţii. Vă mulţumesc.

Proiectul de lege trece la votul final.

12. Şi, acum, vă supun atenţiei Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.198/2008 privind serviciile consulare pentru care se percep taxele şi nivelul taxelor consulare la misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României din străinătate.

Vă rog, domnule Neacşu.

Domnul Marian Neacşu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

În primul rând, în nume personal şi în numele Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, apreciez iniţiativa colegului nostru. Noi am discutat acest lucru în şedinţa Comitetului liderilor, de ieri.

Iniţiativa, pe fond, este corectă. Din nefericire, ea vine de la iniţiative legislative cu propunere de respingere. Şi, în situaţia asta, pentru că nu sunt puse de acord lucrurile solicitate de colegul nostru şi de colegii noştri care sunt semnatarii acestei iniţiative legislative, cu punctul de vedere al Ministerului de Finanţe, care nu are, în momentul acesta, acoperirea financiară pentru rezolvarea problemei care, pe fond, este corectă, şi nici cu punctul de vedere al Ministerului Afacerilor Externe, vă propun, în numele Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, să o retrimitem la comisie, să o reanalizăm, pentru a putea să obţinem, pentru această iniţiativă, propunere de adoptare.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc. Supun votului dumneavoastră propunerea domnului Neacşu, de retrimitere la comisie, pentru o săptămână.

Vă rog, domnule Dobre.

Domnul Victor Paul Dobre:

Domnule preşedinte de şedinţă, cred că este bine să dăm cuvântul şi iniţiatorului. Mi se pare normal, mai ales în situaţia în care este.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da, numai că acum supun votului propunerea domnului Neacşu. Nu intrăm în dezbaterea pe fond a proiectului de lege.

Supun votului dumneavoastră propunerea domnului Neacşu, de retrimitere la comisie pentru o săptămână, a acestui proiect de lege.

Vă rog să votaţi.

Cu 64 de voturi pentru, 7 împotrivă şi o abţinere, proiectul de lege este retrimis la comisie, pentru o săptămână. Vă mulţumesc.

13. În continuare, avem Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.74/2013 privind unele măsuri pentru îmbunătăţirea şi organizarea activităţii Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative.

Dacă, din partea iniţiatorului, doreşte cineva să ia cuvântul? Nu doreşte.

Din partea Comisiei pentru buget-finanţe, vă rog. Domnule Merka, vă rog. Domnule Merka, cu calm, vă rog. Domnule Merka, vă rog.

Domnul Adrian-Miroslav Merka:

Vă mulţumesc. Înaintăm Raportul asupra Proiectului de lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.74/2013.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Senatul, în calitate de primă Cameră, a adoptat proiectul de lege.

Proiectul de lege, cum aţi şi spus, are ca obiect de reglementare îmbunătăţirea organizării Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală.

La dezbaterile acestui proiect de lege, a fost prezent, în calitate de invitat, domnul Attila Gyorgy, secretar de stat la Ministerul de Finanţe, şi domnul Romeo Nicolae, vicepreşedinte ANAF.

În urma examinării iniţiativei legislative şi a opiniilor exprimate, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei, spre dezbatere şi adoptare, Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.74/2013 privind unele măsuri pentru îmbunătăţirea şi reorganizarea activităţii Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, cu amendamentele admise, prezentate în anexă.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc.

Dacă doreşte cineva să ia cuvântul? Domnul Ialomiţianu. Vă rog. La dezbateri generale, din partea PDL-PNL.

Domnul Gheorghe Ialomiţianu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Grupul PDL nu va vota acest proiect de lege, pentru că conţine o reorganizare a ANAF-ului, care a fost făcută în mod greşit. Nu este un lucru bun ceea ce a făcut Guvernul Ponta. Şi vă dau un exemplu.

Astăzi, Guvernul Ponta face a doua rectificare negativă, tăind din banii de investiţii, pentru că, în urma reorganizării ANAF-ului, nu s-au încasat veniturile la nivelul prevederilor bugetare. Şi ştiţi ce înseamnă să tai banii de investiţii? Să tai locurile de muncă în sectorul privat. Neîncasarea veniturilor este din cauză că ANAF-ul a fost organizat prost. A fost o epurare a specialiştilor, aţi schimbat până şi femeile de serviciu, aţi adus oameni care au lipit afişe şi acum se văd rezultatele ANAF-ului. Aţi creat funcţii de conducere, câteva sute, şi aţi tăiat posturile de execuţie. Adică, acei oameni care trebuiau să meargă pe teren să adune banii şi să facă controale, să adune banii la buget, i-aţi dat afară şi aţi creat funcţii de conducere şi le-aţi negociat politic. Acum, ce se întâmplă în ANAF? Sunt daţi alţi oameni afară, pentru că nu mai corespund politic, şi-i daţi afară. Şi rezultatele sunt din ce în ce mai proaste. Şi, în condiţiile în care aţi introdus impozite şi taxe, aţi introdus taxa pe stâlp, aţi introdus acciza, şi, culmea! - nu s-a întâmplat în 24 de ani să aveţi încasări mai mici decât înainte de a introduce impozite şi taxe. Şi cum să votăm noi acest proiect de lege?! Pentru că organizarea s-a făcut politic, s-a făcut împotriva profesionalismului. Aţi dat oameni afară. Vreau să vă spun că, în perioada de criză, Guvernul Boc a făcut numai rectificări pozitive.

Dumneavoastră, în condiţiile creşterii economice, în condiţiile reorganizării ANAF-ului, tăiaţi bani de investiţii, pentru că nu reuşiţi să încasaţi. Cei care beneficiază de reorganizarea ANAF-ului...

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă rog, domnule Ialomiţianu!

Domnul Gheorghe Ialomiţianu:

...sunt evazioniştii! Sunt evazioniştii şi clientela PSD. Asta faceţi! Deci, această ordonanţă a fost dată împotriva românilor şi în favoarea evazioniştilor.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Care nu sunt românii. Vă rog. Domnul Dolha.

Domnul Mircea Dolha:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Distinse colege,

Distinşi colegi parlamentari,

Nici Partidul Naţional Liberal nu o să voteze astăzi această ordonanţă, pentru că, deşi cu toţii ne-am dorit o reorganizare corectă a Agenţiei Naţionale pentru Administrarea Fiscală, un demers normal pentru eradicarea evaziunii fiscale şi pentru creşterea gradului de colectare, din nefericire, acest ţel, acest scop a fost total ratat.

Mai mult, avem semnale din ţară că foarte mulţi agenţi economici, prin reorganizarea făcută, au parte de mai multe controale ţintite şi, deşi noul ANAF şi-a propus să rărească controalele şi să le ţintească spre acele firme care făceau evaziune fiscală, iată că, şi aici, dovedim încă o dată că ţelul a fost ratat.

Despre gradul de colectare, tocmai ce a vorbit colegul nostru. Şi, din nefericire, dup㠒90, avem parte de un istoric extrem, extrem de nefast pentru colectarea taxelor. Şi acest lucru nu mai poate continua.

Totodată, trebuie să vă mai spun că, prin desfiinţarea Gărzii Financiare, ANAF-ul a pierdut un număr însemnat de specialişti în gradul de colectare, în control. Şi toţi au fost puşi în aceeaşi oală, adică toţi au fost catalogaţi drept oameni care au avut probleme şi care erau în anumite încrengături la nivel local. Însă, eu vă spun că tocmai jocurile politice şi interesele obscure economice i-au îndepărtat pe aceşti specialişti din Garda Financiară şi niciunul nu a avut acces şi nu a avut drepturi la nişte examene corecte pentru a putea accede în structurile noului ANAF.

De aceea, încă o dată, Partidul Naţional Liberal nu va vota această ordonanţă şi considerăm că ţelul ei, iniţial un ţel bun, a fost profund ratat.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc şi eu. Dacă mai doreşte cineva? Domnul Niţă. Vă rog. Vă rog, domnule Niţă.

Domnul Emil Niţă:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Am ascultat în alocuţiunea anterioară a colegului, o prezentare detaliată a ceea ce au făcut dumnealor în cei trei ani de guvernare. Şi dumnealor vorbesc aici despre specialişti. Specialiştii dumnealor au dus România în cea mai grea perioadă de dup㠒90. Acesta este rezultatul şi eu cred că reorganizarea prezentată în actul legislativ de faţă este foarte corectă.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc.

Nu aveţi drept la replică, nu v-a pronunţat numele, domnule Ialomiţianu. Vă rog frumos! Domnule Ialomiţianu, vă rog să luaţi loc! Cu tot respectul. Deci, nu v-a pronunţat numele, nu am cum să vă dau cuvântul.

În continuare, dacă aveţi observaţii la amendamentele admise, de la punctul 1 la punctul 38?

Nefiind observaţii, proiectul de lege trece la votul final. Vă mulţumesc.

Procedură. Vă rog, domnule deputat.

Domnul Nechita-Stelian Dolha:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Subsemnaţii, deputaţi aparţinând Grupului parlamentar al Partidului Naţinal Liberal şi Grupului parlamentar al Partidului Democrat Liberal, menţionaţi în anexa la prezenta moţiune, în temeiul art.112 din Constituţia României, şi al art.160 şi art.166 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, vă înaintăm spre dezbatere şi adoptare prezenta moţiune simplă, intitulată "Guvernul Ponta îşi bate joc de milioanele de români din afara graniţelor ţării".

Vă mulţumesc mult.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc şi eu. Vă rog să depuneţi la mine moţiunea.

14. În continuare, avem Proiectul de Lege pentru organizarea şi desfăşurarea evenimentelor dedicate Zilei Naţionale a României - 1 Decembrie.

Dacă, din partea iniţiatorilor, doreşte cineva să ia cuvântul? Domnul Duşa nu este aici.

Din partea comisiilor sesizate în fond, domnul Mircovici. Vă rog.

Domnul Niculae Mircovici:

Doamnelor şi domnilor,

Cu acest proiect au fost sesizate comisiile pentru apărare şi pentru administraţie publică.

Comisiile au avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ şi punctul de vedere favorabil al Guvernului.

Proiectul a fost aprobat de Senat în 14 aprilie.

La dezbateri a participat doamna Otilia Sava, secretar de stat în cadrul Ministerului Apărării Naţionale.

Raportul comun a fost adoptat în unanimitate de voturi, împreună cu amendamentele admise, care fac parte din prezentul raport.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc.

Dacă doreşte cineva să ia cuvântul la dezbateri generale? Nu doreşte. Nu sunt amendamente.

Proiectul de lege trece la votul final.

La punctul 15, nu s-a primit raportul.

16. În continuare, avem Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova privind ajutorul reciproc pentru intervenţiile transfrontaliere în caz de urgenţe medicale.

Dacă din partea Guvernului? Vă rog, doamna chestor.

Doamna Irina Alexe (secretar de stat, Ministerul Afacerilor Interne):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

În fapt, obiectul documentului de cooperare îl constituie acordarea de ajutor reciproc în cazul urgenţelor medicale care pun în pericol viaţa şi sănătatea omului şi care necesită participarea unor categorii de forţe şi mijloace aparţinând statului uneia dintre părţi.

Pe baza aprobării primite din partea Guvernului, Acordul a fost semnat la Chişinău, la data de 21 februarie 2014, de către domnul secretar de stat Raed Arafat, pentru partea română, iar pentru Guvernul Republicii Moldova, de către domnul ministru al afacerilor interne, Dorin Recean.

Intrarea în vigoare şi punerea în aplicare a prevederilor acordului bilateral apreciem că vor avea un impact pozitiv social, prin creşterea gradului de siguranţă şi sănătate a populaţiei din zona transfrontalieră.

Vă rugăm să fiţi de acord cu adoptarea lui în forma prezentată şi vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da. Vă rog. Domnul Mircovici, din partea comisiilor reunite pentru apărare şi sănătate.

Domnul Niculae Mircovici:

Domnule preşedinte, Comisia pentru apărare şi Comisia pentru sănătate au fost sesizate în fond cu acest raport.

Camera Deputaţilor este primă Cameră sesizată. S-a avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ şi al Comisiei pentru politică externă.

Proiectul face parte din categoria legilor ordinare.

La dezbateri a participat domnul Călin Alexandru, director general în Ministerul Afacerilor Interne.

În urma dezbaterilor, cu unanimitate de voturi, comisiile au hotărât adoptarea acestui proiect de lege, în forma prezentată.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc. Nefiind amendamente, nici admise, nici respinse, proiectul de lege trece la votul final.

Vă rog.

Domnul Horia Cristian:

Domnule Preşedinte,

Stimaţi colegi,

Grupul Partidului Naţional Liberal salută acest proiect, care, dincolo de asigurarea asistenţei medicale de urgenţă, considerăm că este un pas extrem de important în integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană. Este un pas care demonstrează că cetăţenii Republicii Moldova nu sunt mai prejos decât cetăţenii europeni şi, prin aceasta, se vor întări legăturile dintre cele două ţări.

Partidul Naţional Liberal va vota acest proiect.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc foarte mult.

La punctul 17, trecem la Reexaminarea, la cererea Preşedintelui României, a Legii pentru abrogarea art.276 din Legea nr.286/2009 privind Codul penal.

Dacă, din partea iniţiatorilor, doreşte cineva să ia cuvântul? Nu.

Din partea Comisiei juridice? Din partea Comisiei juridice?

Are cuvântul domnul Mircovici, secretar al Camerei Deputaţilor.

Domnul Niculae Mircovici:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Vă prezint Raportul Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, referitor la Proiectul de Lege pentru abrogarea art.276 din Legea nr.286/2009.

Comisia a fost sesizată cu acest raport.

Legea a fost adoptată de Senat.

În conformitate cu prevederile art.77 din Constituţia României, republicată, preşedintele a solicitat reexaminarea.

Prin legea aflată în promulgare se abrogă infracţiunea de presiune asupra justiţiei, prevăzută de art.276.

Această infracţiune face parte din categoria infracţiunilor contra înfăptuirii justiţiei şi instituie o protecţie atât pentru judecători, cât şi pentru organele de urmărire penală.

Introducerea acestei infracţiuni în Codul penal a avut în vedere drept principală raţiune asigurarea şi protejarea imparţialităţii şi a libertăţii judecătorilor şi organelor de urmărire penală, în exercitarea atribuţiilor judiciare conferite de lege, faţă de încercările de intimidare sau influenţare a acestora.

Pe de altă parte, libertatea de exprimare trebuie să se exercite în limitele bunei-credinţe, sens în care considerăm că menţinerea în Codul penal a infracţiunii de presiune asupra justiţiei are un efect descurajant, pentru posibile încercări de a influenţa sau intimida magistraţii prin declaraţii publice nereale referitoare la săvârşirea de către judecători sau organele de urmărire penală a unor infracţiuni sau a unor abateri disciplinare.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da, domnule Mircovici, vă rog.

Domnul Niculae Mircovici:

În urma dezbaterilor, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei adoptarea Legii pentru abrogarea art.276 din Legea nr.286.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, legea face parte din categoria legilor organice.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc.

Nefiind amendamente, proiectul de lege trece la votul final.

La punctul 18, avem Proiectul de Lege pentru completarea art.20 alin.(1) din Legea nr.186/2013 privind constituirea şi funcţionarea parcurilor industriale.

Dacă, din partea iniţiatorilor, doreşte cineva să ia cuvântul? Nu.

Din partea Comisiei juridice, sau Comisiei pentru buget-finanţe, dacă doreşte cineva să ia cuvântul?

Domnul Viorel Ştefan:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Conform prevederilor art.75 alin.(1)-(3) din Constituţie, republicată, art.92 pct.1 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, în legătură cu prezentul proiect de lege, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Comisiile noastre au fost sesizate pentru raport comun.

Senatul, în calitate de primă Cameră, a adoptat proiectul de lege.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Proiectul supus dezbaterii are ca obiect de reglementare completarea art.20 alin.(1) din Legea nr.186/2013 privind constituirea şi funcţionarea parcurilor industriale, cu o nouă literă, litera f), în sensul scutirii de la plata impozitului pe construcţii prevăzut în grupa I din Catalogul privind clasificarea şi duratele normale de funcţionare a mijloacelor fixe, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.2139/2004, cu modificările şi completările ulterioare, datorat bugetului de stat.

Guvernul României nu susţine adoptarea acestei iniţiative legislative, conform Punctului de vedere transmis prin Adresa nr.308/ 01.VII.2014.

În conformitate cu prevederile art.61-63 din Regulamentul Camerei, membrii celor două comisii au examinat iniţiativa legislativă, în şedinţe separate.

În urma examinării şi a opiniilor exprimate în şedinţa din 17 septembrie membrii Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci au hotărât, cu majoritate de voturi, întocmirea unui raport preliminar favorabil, cu amendamentul admis, prevăzut în anexă.

În urma dezbaterii, membrii Comisiei juridice, cu unanimitate, au hotărât să propună plenului Camerei, spre dezbatere şi adoptare, Raportul comun de adoptare, cu amendamentul admis aflat în anexa la raport, amendament care a ţinut cont de observaţiile Guvernului, atunci când a dat punct de vedere negativ.

În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc şi eu.

Dacă doreşte cineva să ia cuvântul la dezbateri generale?

Doamna deputat. Vă rog.

Doamna Eleonora-Carmen Hărău:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Întâi, vreau să le mulţumesc colegilor din Comisia pentru buget-finanţe, inclusiv celor din arcul guvernamental, că, în pofida faptului că Guvernul a dat un aviz nefavorabil, au înţeles importanţa scutirii de taxă pe clădiri, respectiv obiectele înregistrate la clasa I în Nomenclatorul de înregistrare a mijloacelor fixe. Pentru că orice reducere fiscală într-o ţară, pur şi simplu sufocată de fiscalitate, este benefică pentru agenţii economici.

În plus faţă de aceasta, vreau să aduc în faţa dumneavoastră şi un alt argument, respectiv, faptul că, după 1990, au fost aşezate, s-au construit şi se practică industrie în clădiri improprii, care împietează asupra aspectului localităţilor, asupra intenţiilor urbanistice ale administraţiilor publice locale.

Faptul de a scuti de taxă pe clădire agenţi economici care se relochează în parcurile industriale, rezolvă şi această problemă, construind zone industriale compacte, controlabile şi, bineînţeles, intenţia ca acestea să devină prospere.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc, doamna deputat.

Domnul Ialomiţianu. Vă rog.

Domnul Gheorghe Ialomiţianu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Grupul PDL va vota această iniţiativă legislativă, pentru că mediul de afaceri a fost sufocat de impozite şi taxe aplicate de Guvernul Ponta.

De fapt, ce votăm? Votăm o corecţie pentru mediul de afaceri. De fapt, Guvernul Ponta, sau dumneavoastră, din grupul puterii, recunoaşteţi că Guvernul Ponta a greşit când a introdus impozitul pe construcţii speciale. PDL a spus, încă de la introducerea acestui impozit, că este o mare greşeală, că se vor distruge multe locuri de muncă în sectorul privat. Aţi impozitat gardurile, aţi impozitat orice, ca să aduceţi bani la buget, dar nu v-aţi gândit la mediul de afaceri care, şi aşa era sufocat de impozite şi taxe.

Grupul PDL ar fi fost bucuros dacă am fi eliminat în totalitate acest impozit.

De fapt ce votăm astăzi? Revenim la acea facilitate fiscală, adică construcţiile din parcurile industriale erau scutite. Guvernul Ponta le-a impozitat. Şi a adus banii la bugetul de stat. Deci a lăsat şi fără bani autorităţile locale. Autorităţile locale au dat facilitatea fiscală, iar Guvernul Ponta a anulat-o, să aducă bani la buget. Dar bani puţini vin la buget.

Şi încă o dată vă spun, dragi colegi, aţi reorganizat ANAF-ul, aţi adus bani mai puţini la buget, organizare proastă, aţi introdus impozite şi taxe şi aţi distrus locurile de muncă din sectorul privat...

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă rog, domnul...

Domnul Gheorghe Ialomiţianu:

Deci măsuri împotriva sectorului privat. Deci PSD-ul este împotriva sectorului privat. Singurul sector care aduce bunăstare în România, aduce locuri de muncă şi bani pentru pensii şi salarii.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc şi eu.

Domnul Ciuhodaru, poftiţi şi dumneavoastră. După domnul Ialomiţianu numai dumneavoastră puteţi urma.

Domnul Tudor Ciuhodaru:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă rog să respectaţi vorbitorul.

Domnul Tudor Ciuhodaru:

Vom susţine acest demers legislativ, deşi este oarecum surprinzător, pentru că până acum niciun proiect venit din partea celor care voiau să fie mai bine pentru cei care investesc în România nu a fost adoptat de către majoritatea parlamentară. Este doar o mică gură de oxigen, dar sper că mintea românului cea de pe urmă este astăzi trează şi că veţi vota şi eliminarea taxei pe stâlp, care este propusă printr-un proiect legislativ.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc.

Dacă mai doreşte cineva să ia cuvântul? Nu doreşte nimeni să ia cuvântul.

Din partea comisiei? Aţi prezentat.

Nefiind amendamente admise sau respinse... Ba da, sunt amendamente admise.

Dacă aveţi observaţii la amendamentele admise de la punctul 1 la punctul 3? Nu aveţi observaţii, vă mulţumesc.

Proiectul de lege trece la votul final.

19. În continuare avem Proiectul de Lege privind ratificarea Acordului de împrumut (Primul împrumut pentru politici de dezvoltare privind eficientizarea finanţelor publice şi creşterea economică) între România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, semnat la Bucureşti, la 17 iunie 2014.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul?

Vă rog, domnul secretar.

Domnul György Attila (secretar de stat, Ministerul Finanţelor Publice):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Este vorba despre ratificarea unui împrumut pentru politici de dezvoltare, în cuantum de 750 de milioane de euro acordat în condiţii avantajoase, respectiv cu o maturitate de 18 ani, cu scadenţă pe data de 15 mai 2032, cu o rată de dobândă Euribor 6 luni, plus o marjă variabilă de circa 0,5%.

Mulţumesc.

Susţinem ratificarea împrumutului.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc şi eu.

Domnul Viorel Ştefan din partea Comisiei pentru buget, finanţe, vă rog.

Domnul Viorel Ştefan:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Comisia noastră, în conformitate cu prevederile Regulamentului Camerei, a luat în dezbatere prezentul proiect de lege.

Camera Deputaţilor are calitatea de primă Cameră sesizată.

Am primit aviz favorabil de la Consiliul Legislativ.

Proiectul face parte din categoria legilor ordinare.

Are ca şi conţinut ratificarea acordului de împrumut despre care a făcut vorbire domnul secretar de stat.

Mai fac precizarea că acest acord este primul împrumut din cadrul unei serii de împrumuturi programatice pentru politici de dezvoltare care va fi acordat de către BIRD în perioada 2014-2015 în vederea eficientizării finanţelor publice şi susţinerii creşterii economice.

Împrumutul se va rambursa într-o singură tranşă, pe data de 15 mai 2032.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, membrii comisiei au hotărât cu majoritate de voturi să supună plenului Camerei Deputaţilor spre dezbatere şi adoptare proiectul de lege în forma prezentată de Guvern.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc.

La dezbateri generale, normal, celebrul domn Ialomiţianu.

Vă rog. Rugămintea, dacă se poate, să nu ţipaţi în microfon. Şi să nu staţi cu mâna în buzunar. Asta deja e...

Domnul Gheorghe Ialomiţianu:

Şi eu vă rog, domnule preşedinte, să respectaţi regulamentul.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Asta şi fac, dovadă că vă dau cuvântul de câte ori vreţi.

Domnul Gheorghe Ialomiţianu:

N-o faceţi, n-o faceţi. Şi păcat, că sunteţi de mult în Biroul permanent al Camerei Deputaţilor.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Cred că nu aveţi capacitatea să judecaţi dumneavoastră problema.

Domnul Gheorghe Ialomiţianu:

Am capacitatea să vă judec pentru tot ce aţi făcut...

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Nu cred că aveţi.

Domnul Gheorghe Ialomiţianu:

Pentru România.

Grupul PDL va vota acest proiect de lege pentru că şi Guvernul Boc a luat împrumuturi în condiţii avantajoase de la Fondul Monetar, de la Comisia Europeană, de la Banca de Investiţii cu dobânzi foarte mici. Dar Guvernul Boc a luat împrumutul în perioade grele, când accesul pe pieţele financiare nu era atât de favorabil cum este acum. Că Guvernul Boc a lăsat ţara stabilă financiar, cu acces la împrumuturi. (Rumoare.)

Şi, stimaţi colegi, haideţi să... În 2008, România...

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Conform regulamentului, declaraţiile politice sunt dimineaţa până la ora 10,00, domnul.

Domnul Gheorghe Ialomiţianu:

Deci în 2008 nu ne puteam gândi că putem să mergem pe pieţele Statelor Unite sau pe pieţele europene. În 2011 am reuşit. În 2012, în ianuarie, am reuşit să ne împrumutăm de pe pieţele Statelor Unite.

Dar întrebarea este: Chiar vă împrumutaţi cu această creştere economică, cu nişte încasări foarte mari? Mă mir că Guvernul Ponta se împrumută. Chiar cu reorganizarea ANAF-ului, cu toate astea, cu creştere economică foarte mare, dumneavoastră vă împrumutaţi.

De ce vă împrumutaţi? Pentru că tăiaţi banii de la investiţii şi vă împrumutaţi. Ce faceţi cu banii? Vi-i duceţi în campania prezidenţială? Asta e. Asta e guvernarea Ponta. Ea se împrumută în numele românilor şi banii se duc în campania prezidenţială a lui Victor Ponta. Dar oricum Victor Ponta va pierde alegerile.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Dacă mai doreşte cineva să ia cuvântul? A fost suficient.

Nefiind amendamente, proiectul de lege trece la votul final.

20. În continuare avem Proiectul de Lege pentru acceptarea jurisdicţiei obligatorii a Curţii Internaţionale de Justiţie.

Dacă din partea Guvernului? Vă rog, domnule Podgorean.

Domnul Radu Podgorean (secretar de stat, Ministerul Afacerilor Externe):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Având în vedere recomandarea Comitetului Miniştrilor al Consiliului Europei din 2008, de asemenea, necesitatea alinierii la poziţia majorităţii statelor Uniunii Europene, precum şi voinţa României de a se comporta ca un subiect responsabil de drept internaţional, dispus să acţioneze în deplină conformitate cu normele şi principiile dreptului internaţional, vă rugăm să daţi un vot favorabil Proiectului de Lege pentru acceptarea jurisdicţiei obligatorii a Curţii Internaţionale de Justiţie.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Mulţumim, domnule Podgoreanu.

Are cuvântul domnul Mircovici. Vă rog.

Domnul Niculae Mircovici:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Comisia juridică, ţinând cont de toate avizele favorabile, în urma examinării iniţiativei legislative şi a opiniilor exprimate, cu unanimitate de voturi a propus plenului Camerei adoptarea proiectului de lege.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc.

Nefiind amendamente, proiectul de lege trece la votul final.

În continuare avem proiectul de Lege privind ratificarea...

Vă rog, domnul Andronache, procedură am înţeles. Vă rog.

Domnul Gabriel Andronache:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Cu privire la proiectul peste care aţi trecut, voiam să exprim punctul de vedere al Grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal în sensul în care vom susţine acest proiect de lege, deoarece considerăm necesară acceptarea ca obligatorie a jurisdicţiei Curţii Penale Internaţionale.

Mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc şi eu, domnule Andronache.

21. În continuare avem Proiectul de Lege privind ratificarea Convenţiei Minamata cu privire la mercur, deschisă spre semnare şi semnată de România la Kumamoto, la 10 octombrie 2013.

Din partea Guvernului României, vă rog, doamna secretar de stat.

Doamna Anne-Rose-Marie Jugănaru (secretar de stat, Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Prin ratificarea acestei convenţii România va putea să evalueze în mod sistematic starea mediului şi a sănătăţii umane afectată de influenţa mercurului, să-şi armonizeze măsurile de protecţie a sistemului ecologic cu celelalte părţi contractante, să coopereze în stabilirea programului regional de monitorizare cu programele naţionale de monitorizare şi să faciliteze schimbul de date, să coopereze bilateral sau, după caz, pe baze regionale, prin Comisia Europeană, în prevenirea controlului şi eliminarea poluării mediului.

Convenţia de la Minamata a fost semnată de 91 de ţări şi de către Uniunea Europeană în cadrul Conferinţei plenipotenţiare în perioada 10-11 octombrie 2013, la care au participat peste 1000 de reprezentanţi din peste 140 de ţări.

Mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc.

Doamna Rodica Nassar, din partea Comisiei pentru sănătate, vă rog.

Doamna Rodica Nassar:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

În conformitate cu prevederile art.95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru sănătate şi familie şi Comisia pentru mediu şi echilibru ecologic au fost sesizate cu dezbaterea pe fond în procedură obişnuită a Proiectul de Lege privind ratificarea Convenţiei Minamata cu privire la mercur, deschisă spre semnare şi semnată de România la Kumamoto, la 10 octombrie 2013.

La întocmirea prezentului raport comun, comisiile au avut în vedere avizul favorabil al Consiliului legislativ, avizul favorabil al Comisiei pentru industrii şi servicii, avizul favorabil al Comisiei pentru politică externă.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare ratificarea Convenţiei Minamata cu privire la mercur, deschisă spre semnare şi semnată de România la Kumamoto.

Convenţia are ca scop protejarea sănătăţii umane şi a mediului de emisiile atropice şi emisiile de compuşi de mercur şi mercur metalic.

În urma finalizării dezbaterilor, membrii celor două comisii au hotărât în unanimitate adoptarea Proiectul de Lege privind ratificarea Convenţiei Minamata cu privire la mercur, deschisă spre semnare şi semnată de România la Kumamoto, la 10 octombrie 2013, şi transmiterea acestuia plenului Camerei Deputaţilor, în forma prezentată.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc.

Nu doreşte nimeni să ia cuvântul.

Vă rog, doamna Varga.

Doamna Lucia-Ana Varga:

Dragi colegi,

Partidul Naţional Liberal va vota acest proiect de lege.

Prin ratificarea convenţiei se creează cadrul legislativ care va permite demararea unor acţiuni concrete pentru îmbunătăţirea calităţii mediului, fapt care va conduce şi la îmbunătăţirea sănătăţii populaţiei.

Aşteptăm din partea Ministerului Mediului programele, planurile şi ghidurile de acţiune şi vom fi, de asemenea, foarte interesaţi de măsurile de cooperare şi întărire a cooperării pentru aplicarea unor tehnologii prietenoase pentru mediu.

Mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc şi eu.

Vă rog, domnul Iane.

Domnul Ovidiu-Cristian Iane:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Câteva consideraţii istorice.

Ştim foarte bine că, în 1956, a fost primul deces uman datorat acestei poluări din Golful Minamata.

Guvernul japonez nu recunoscuse cauza poluării şi cauza decesului ca fiind poluarea cu metil mercur. Ulterior au fost luate în considerare aceste aspecte şi ce vreau să vă spun este că întotdeauna s-a observat o reacţie întârziată şi reactivă a politicienilor în faţa acestor dezastre ecologice.

Pe de altă parte, trebuie să ne gândim că au trecut 61 de ani de la primul deces uman ca ţările să se întrunească în această convenţie din 2013 ca să semneze acest acord pentru un control mai bun asupra tehnologiei în ceea ce priveşte folosirea mercurului şi compuşilor din mercur.

Evident, Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat va vota această ratificare, acest proiect de lege.

Mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc.

Nefiind amendamente, proiectul de lege trece la votul final.

22. În continuare avem Proiectul de Lege pentru ratificarea Înţelegerii în domeniul securităţii sociale între Guvernul României şi Guvernul Quebecului, semnată la Quebec, la 19 noiembrie 2013.

Dacă din partea Guvernului doreşte cineva să ia cuvântul?

Vă rog. Vă rog să vă şi prezentaţi.

Domnul Horvath Levente-Akos (secretar de stat, Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Levente Horvath, secretar de stat, Ministerul Muncii.

Proiectul de lege are drept scop ratificarea Înţelegerii de către România şi se aplică legislaţiei din România privind prestaţia de boală şi maternitate, pensiile de bătrâneţe, de invaliditate, de urmaş, ajutorul de deces şi prestaţiile în caz de accidente de muncă şi boli profesionale.

Iar pentru Quebec legislaţia privind asigurarea de boală, asigurarea de spitalizare şi alte servicii de sănătate, regimul pensiilor din Quebec şi legislaţia privind leziunile profesionale.

Dispoziţiile înţelegerii se aplică tuturor persoanelor care sunt sau au fost supuse legislaţiei României sau Quebecului sau care au dobândit drepturi în virtutea acestei legi.

În Înţelegere este prevăzută egalitatea de tratament, astfel încât în urma aplicări legislaţiei uneia dintre cele două părţi ale acordului persoana respectivă se bucură de acelaşi tratament ca şi cetăţenii acelei părţi.

Există, de asemenea, posibilitatea exportului prestaţiilor de securitate socială, precum şi totalizarea perioadelor de asigurare pentru deschiderea dreptului de pensie, respectiv pentru deschiderea dreptului de prestaţie în natură în caz de boală.

Pentru ratificarea Înţelegerii de către România şi implicit exprimarea consimţământului său pentru intrarea sa în vigoare este necesar prezentul proiectul de lege.

Mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache, din partea Comisiei pentru muncă.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Am ţinut cont de avizul favorabil al Consiliului legislativ, al Comisiei juridice, cât şi al Comisiei pentru politică externă.

Camera Deputaţilor este primă Cameră sesizată.

Propunem plenului adoptarea în forma prezentată de iniţiator.

Mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc.

Vă rog, doamna Boghicevici.

Doamna Claudia Boghicevici:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Prezentul proiect extinde şi la Quebec Înţelegerea pe care o avem cu Canada.

Înţelegerea cu Canada vizează prestaţiile de boală şi maternitate, precum şi cele referitoare la accidente de muncă şi boli profesionale, cât şi pensiile de bătrâneţe şi invaliditate.

Cea de faţă, cu Quebec, vizează asigurările de boală şi spitalizare, regimul pensiilor, legislaţia privind leziunile profesionale.

A fost negociată în perioada 2010-2011 şi semnată în 2013.

Personal mă bucur că un proiect atât de important pentru mobilitatea forţei de muncă este tratat cu maximă seriozitate de către Parlamentul României. Chiar dacă procedurile diplomatice au durat destul de mult, iată că, în sfârşit, un efort început în guvernarea PDL este dus la bun sfârşit în această perioadă.

Aş vrea să avem în continuare şi în cazul altor proiecte de lege o asemenea abordare profesionistă în domeniul muncii şi protecţiei sociale, cum ar fi cel al reglementării pensiilor ocupaţionale sau cel al economiei sociale.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc.

Dacă mai doreşte cineva să ia cuvântul.

Dacă nu, nefiind amendamente, proiectul de lege trece la votul final.

La punctul 23 al ordinii de zi avem Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României şi Cabinetul de Miniştri al Ucrainei privind măsuri de creştere a încrederii şi securităţii, semnat la Kiev, la 10 martie 2014.

Din partea Guvernului dacă doreşte cineva să ia cuvântul? Nu.

Din partea Comisiei pentru apărare, domnul Mircovici, vă rog.

Domnul Niculae Mircovici:

Domnule preşedinte,

Acordul vizează măsuri de creştere a încrederii şi securităţii.

Face parte din categoria legilor ordinare.

Ţinând cont de toate avizele favorabile, cu unanimitate de voturi, comisia propune plenului adoptarea proiectului de lege în forma prezentată.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc.

Nefiind amendamente, proiectul de lege trece la votul final.

24. În continuare avem Proiectul de Lege privind unele măsuri referitoare la veniturile medicilor de familie care asigură continuitatea asistenţei medicale în centrele de permanenţă.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul? Nu.

Din partea Comisiei pentru sănătate, doamna Rodica Nassar, vă rog.

Doamna Rodica Nassar:

În conformitate cu prevederile art.95 şi 115 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia pentru sănătate şi familie au fost sesizate spre dezbatere în procedură de urgenţă în fond cu Proiectul de Lege privind unele măsuri referitoare la veniturile medicilor de familie care asigură continuitatea asistenţei medicale în centrele de permanenţă.

La întocmirea raportului s-a avut în vedere avizul favorabil al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, avizul favorabil al Consiliului legislativ, precum şi punctul de vedere favorabil al Guvernului.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, iniţiativa legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare exonerarea de la plată a sumelor pentru acoperirea cheltuielilor de administrare şi funcţionare pe care medicii de familie care au asigurat continuitatea asistenţei medicale în centrele de permanenţă în perioada ianuarie 2009-mai 2011 trebuie să le restituie ca urmare a deciziilor de impunere emise de către casele judeţene de asigurări de sănătate.

În urma dezbaterilor, membrii celor două comisii au hotărât cu majoritate de voturi supunerea spre dezbatere şi aprobarea plenului Camerei Deputaţilor a Proiectului de Lege privind unele măsuri referitoare la veniturile medicilor de familie care asigură continuitatea asistenţei medicale în centrele de permanenţă, cu amendamentul prezentat în anexă.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc.

La dezbateri generale. Vă rog, domnule deputat.

Domnul Horia Cristian:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Aşa cum rezultă şi din scurta prezentare a doamnei Rodica Nassar, acest proiect de lege vine să rezolve una din problemele ridicate de Curtea de Conturi.

Curtea de Conturi a constatat că legislaţia este confuză şi că această legislaţie a permis, în opinia Curţii de Conturi, ca medicii de familie să încaseze aparent necuvenit anumite sume de bani.

Casa de Asigurări de Sănătate şi-a susţinut punctul de vedere, s-a judecat cu instituţia Curţii de Conturi şi a pierdut acest proces, şi noi venim acum să corectăm această eroare legislativă şi să redăm medicilor de familie aceşti bani care au fost în mod abuziv - din punctul nostru de vedere - au fost în mod abuziv luaţi de la medicii de familie.

Însă există un dar în această problemă. Mai există două probleme în care medicii de familie au fost în mod abuziv - să nu folosesc un cuvânt foarte dur - li s-au luat bani. Şi aici mă refer la reţetele care au fost eliberate pentru pensionarii cu pensii sub 740 de lei, şi mă refer la reţetele eliberate pentru pacienţi în timpul internării în spital.

În aceste două situaţii, în mod abuziv şi nelegal medicilor de familie li s-au imputat aceste sume, motiv pentru care noi am solicitat în mod repetat Guvernului să ia măsuri corectoare în acest sens.

Aceste măsuri corectoare, din păcate, nu s-au concretizat nici până la ora actuală, medicii de familie, datorită situaţiei lor nefericite în contractul în care se află cu Casa de Asigurări de Sănătate, au trebuit să înghită şi să tacă.

Partidul Naţional Liberal va vota acest proiect de lege pentru că el aduce o reparaţie absolut necesară medicilor de familie, dar vom insista în continuare pentru adoptarea celorlalte măsuri corectoare necesare.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc şi eu.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Dan-Laurenţiu Tocuţ:

Acest proiect de lege reprezintă o măsură reparatorie necesară pentru medicii de familie care au asigurat continuitatea asistenţei medicale primare la nivelul centrelor de permanenţă şi care şi eu consider că, în mod abuziv, au trebuit să restituie anumite sume.

Grupul Liberal Conservator va vota pentru acest proiect de lege şi, de asemenea, susţinem în continuare adoptarea unor măsuri pentru medicii de familie în ceea ce priveşte reţetele compensate care nu din vina lor le-au fost imputate.

Mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc şi eu.

Vă rog, domnul Merka.

Domnul Adrian-Miroslav Merka:

Mulţumesc.

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi invitaţi,

Stimaţi colegi,

Doamnelor şi domnilor,

Într-adevăr, revenim în faţa populaţiei - cum ar fi - ca noi, ultima Cameră decizională, să facem ordine între două decizii, între două instituţii care înţeleg distins fiecare cum să pună în aplicare legea.

Din păcate, nu sunt singurele legi în care instituţiile din România reacţionează diferit. Şi de ce tot timpul suntem arătaţi şi noi cu degetul? Noi facem greşelile. Uitaţi, de exemplu acum, aş dori să transmit un mesaj direct: nu, noi îndreptăm ceea ce cineva - poate cu bună-credinţă sau cu rea-credinţă - a încercat să înţeleagă diferit.

Într-adevăr, aceste activităţi care s-au desfăşurat la acele centre de permanenţă au fost finanţate conform unor acte normative. Vinovaţi nu sunt cei care au venit şi au cerut plata pentru aceste activităţi. La un moment dat putem să spunem sau puteau să le şi transmită - plăţi necuvenite. Vă daţi seama, cei care au desfăşurat o activitate - să primească o plată necuvenită - în munca în folosul cetăţeanului. Iar aici noi, Camera Deputaţilor, Parlamentul, am venit din nou - am înţeles - să punem un numitor pe tot ceea ce înseamnă necesitatea revenirii la normalitate.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Domnul Ciuhodaru, vă rog.

Domnul Tudor Ciuhodaru:

Se vede încă o dată cum legile proaste ne pot influenţa starea de sănătate. Să ne ajute acest demers legislativ. Oamenii aceia nu au avut nicio vină. Dar poate că pentru a corecta întreaga stare de sănătate a poporului român, mai aşteptăm acea nouă lege a sănătăţii pe care ne-aţi promis-o.

Vă mulţumesc.