Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 15,35.

Lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Valeriu Ştefan Zgonea, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistat de doamna deputat Liliana Mincă şi de domnul deputat Ion-Marcel Ciolacu, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Bună ziua, doamnelor şi domnilor.

O să vă rog frumos să intraţi în sală şi dumneavoastră şi colegii dumneavoastră. Liderii grupurilor parlamentare... îi rog frumos să-şi invite colegii în sală pentru a începe şedinţa de azi a Camerei Deputaţilor, conform ordinii stabilite de către Biroul permanent.

O să-l rog pe domnul Popescu să-mi prezinte numărul de semnături, să vedem dacă avem cvorum pentru a începe şedinţa.

Cei doi secretari sunt aici.

Da. 235, deci suntem.

Domnul ministru Stanoevici este aici.

Vă spun desfăşurătorul pentru astăzi, dragi colegi.

Deci discutăm moţiunea simplă, după care citim raportul Comisiei juridice cu privire la cel de-al 2-lea punct stabilit de către plenul Camerei, cererea ministrului justiţiei, însoţită de solicitarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, de încuviinţare a arestării preventive a domnului deputat Ion Diniţă. După care voturile amândouă, da?

Poftim? Discutăm cu liderii cum facem cu voturile. Ori facem votul la votul final pentru moţiune, cum facem de obicei, şi facem la cealaltă chestiune, cu cererea ministrului justiţiei, trebuie să facem votul imediat, este vot cu bile, vot secret.

Dar am... să-mi dea şi doamna Ridzi, care... s-o citim şi pe doamna Ridzi.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Deschid şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor şi vă anunţ că din totalul celor 403 membri ai Camerei Deputaţilor, 235 au semnat prezent... scuzaţi-mă, 168 absenţi, 76 - alte activităţi parlamentare.

Cvorumul legal este de 202 deputaţi... îndeplinit.

La primul punct al ordinii de zi, în conformitate cu prevederile art.94 din regulamentul nostru, vă informez că au fost distribuite deputaţilor următoarele documente: ordinea de zi pentru şedinţa de plen de astăzi; programul de lucru pentru perioada 20-25 octombrie şi lista rapoartelor depuse în perioada 14-20 octombrie; informarea cu privire la iniţiativele legislative înregistrate la Camera Deputaţilor şi care urmează să fie avizate de către comisiile permanente.

Salutăm şi pe domnul deputat Vlase. Bine aţi venit de la Bacău!

La punctul 2 al ordinii de zi avem dezbaterea moţiunii simple iniţiate de cei 104 deputaţi.

În temeiul art.164, întreb dacă există vreun coleg care a semnat moţiunea simplă care doreşte să îşi retragă semnătura? Nu. Bun.

Pentru dezbaterea moţiunii, vă prezint propunerea Biroului permanent şi a Comitetului liderilor grupurilor parlamentare: Guvernul - 50 de minute, înainte şi la încheierea dezbaterilor, după cum ştiţi; 10 secunde de fiecare deputat pentru dezbateri, astfel: PSD - 31 de minute, PNL - 12 minute; PDL - 6 minute, Grupul parlamentar Liberal Conservator - 6 minute, Grupul parlamentar al UDMR - 3 minute, Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale - 3 minute, Grupul parlamentar al PP-DD - 2 minute, deputaţii neafiliaţi - 4 minute. În total 67 de minute. Obiecţii? Nu.

Vă rog frumos să vă pregătiţi cartelele.

Domnul Dolha! Domnul Dolha, cartelele!

Domnul Vlase, vă rog frumos.

Domnul Stan, domnul Steriu, cartelele! Vă rog frumos să votaţi. Să înceapă votul.

Bun. 156 de voturi pentru, 3 voturi împotrivă.

Înainte de a trece la prezentarea moţiunii, vă informez că doamna deputat Monica Maria Iacob Ridzi, aleasă în Circumscripţia electorală nr.22, Colegiul uninominal nr.5, începând de pe 14 octombrie, se declară deputat UNPR, aparţinând Grupului parlamentar al PSD din Parlamentul României, Camera Deputaţilor.

Cine citeşte moţiunea? Domnul Dolha. Mircea Dolha, deputat. De Maramureş, nu, domnule deputat?

Domnul Mircea Dolha:

Mulţumesc, mulţumesc, domnule preşedinte pentru...

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Aveţi cuvântul. Vă rog frumos...

Domnul Mircea Dolha:

Vă place la Maramureş, veniţi de mai multe ori de obicei...

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Recunosc.

Domnul Mircea Dolha:

... pe an.

Stimate domnule preşedinte al Camerei Deputaţilor,

Stimate domnule ministru delegat,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Începând din 5 martie 2014, românii asistă la cea mai slabă reprezentaţie din cariera actorului Bogdan-Dragoş-Aurelian Marian-Stanoevici, distribuit de regizorul său politic în rolul de ministru delegat pentru românii de pretutindeni. În semn de dispreţ pentru comunităţile româneşti din afara graniţelor, în Guvernul României a fost învestit un om fără o minimă experienţă, care nici măcar la jumătate de an de la învestitură nu a înţeles încă de ce se află în Guvern, nici ce fişă a postului are, nici ce ar trebui să facă. Oricât ar mima interesul şi implicarea în rezolvarea problemelor diasporei româneşti, a venit timpul ca actuala putere să realizeze că l-a distribuit pe domnul Bogdan Stanoevici în cel mai trist rol din cariera sa, în care s-a remarcat doar prin minciună, ipocrizie şi impostură în relaţia cu românii de pretutindeni.

Învestitura domnului Stanoevici a fost o greşeală încă de la bun început. A recunoscut-o chiar ministrul, în data de 15 septembrie 2014, povestind unei publicaţii locale din Maramureş istoria tristă a modului cum a ajuns peste noapte responsabil pentru destinele a milioane de români. Astfel, în vreme ce se afla într-un concediu alături de familie, a primit un telefon din partea unui prieten vechi, care era interesat să-şi umple schema de miniştri cu noi forme fără fond: "Am un post de ministru acolo. Te-ar interesa, Bogdane?", l-ar fi întrebat, conform spuselor ministrului. Fără a se preciza despre ce portofoliu este vorba, fără a i se fi solicitat măcar un CV, o scrisoare de intenţie, un proiect, o listă de idei, un program, domnul Stanoevici s-a grăbit să ocupe un post călduţ în Guvern pentru simpla sa calitate de a fi un prieten şi apropiat al şefului Guvernului.

Până şi domnul Stanoevici a stat 3 zile să se gândească la ce l-o fi recomandat să sară de pe scenă direct într-un birou de ministru. Deşi spune că a trăit 22 de ani în afara ţării, la Paris, nu s-a implicat niciodată în activităţile diasporei şi nu a dorit să cunoască şi să ajute comunitatea românească din Franţa sau măcar pe vreun conaţional. Nici când locuia acolo, nici acum. De altfel, la audierea de la învestitura în funcţie, domnul ministru nici măcar nu a putut estima câţi cetăţeni români locuiesc pe pământ francez, care sunt cele mai importante comunităţi din Hexagon şi unde se află acestea, cum, de altfel, nu a fost niciodată în stare, până în prezent, să facă măcar o evaluare numerică aproximativă a celor ale căror interese şi drepturi pretinde că le reprezintă şi că le apără.

Un ministru care nu-şi cunoaşte prerogativele nici după 7 luni de mandat

Probabil că toată lumea ar fi trecut cu vederea aceste aspecte dacă domnul ministru Stanoevici ar fi avut măcar o intenţie sau măcar un proiect pentru comunităţile de români din afara graniţelor României. Or, constatăm cu toţii că, la şapte luni de la numirea domnului Stanoevici în Guvern, performanţa sa ministerială este "sublimă, dar lipseşte cu desăvârşire".

Din dorinţa de a intra în categoria miniştrilor cu performanţe nule şi contraperformanţe greu de egalat, domnul Stanoevici s-a angajat să participe şi el la competiţia la care sunt deja înscrişi majoritatea miniştrilor PSD "Sunt incompetent şi nu îmi pasă. Îmi bat joc de români - până la capăt". Pentru că i-am analizat activitatea, noi credem că domnul Stanoevici va prinde cu siguranţă podiumul în această competiţie, cu distincţia "pentru dezinteres total în întreaga activitate".

Pentru că domnul Stanoevici nu s-a deranjat câtuşi de puţin să citească actele normative care-i reglementează prerogativele, permiteţi-ne să-i spicuim câteva dintre atribuţiile prevăzute de lege, ordonanţe sau hotărâri. De exemplu, în Hotărârea de Guvern nr. 8/2013 se spune clar că "În cadrul Ministerului Apărării... Ministerului de Externe, scuzaţi-mă, funcţionează ministrul delegat pentru românii de pretutindeni, care coordonează activităţile din domeniul relaţiilor cu românii de pretutindeni; ... îndeplineşte atribuţiile domeniului ordonatorului principal de credite al MAE în domeniul relaţiilor cu românii de pretutindeni şi în principal angajează MAE în raporturile cu terţii în domeniul relaţiilor cu românii de pretutindeni; iniţiază şi avizează proiectele de acte normative, respectiv contrasemnează actele normative adoptate potrivit legii, în domeniul relaţiilor cu românii de pretutindeni."

De asemenea, în Legea nr. 299/2007 privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni se stipulează clar şi concis atribuţiile domnului ministru Stanoevici. Ca să ne demonstreze că a citit chiar şi pe diagonală această lege, domnul ministru Stanoevici ar trebui să ne răspundă imediat la următoarele întrebări:

• Câte acţiuni pentru păstrarea şi promovarea identităţii culturale, lingvistice şi religioase a românilor de pretutindeni aţi realizat până acum?;
• Câte organizaţii şi asociaţii ale românilor de pretutindeni aţi sprijinit?;
• Câte acţiuni de inventariere şi protejare a bunurilor culturale, a monumentelor istorice, religioase sau culturale aparţinând moştenirii româneşti aţi realizat?;
• Ce evaluări a făcut pentru a identifica comunităţile vulnerabile sau ameninţate aflate în diaspora?;
• Ce strategii guvernamentale a elaborat şi ce proiecte normative a iniţiat pentru românii din afara graniţelor ţării?;
• Ce parteneriate a demarat cu structuri guvernamentale însărcinate cu protecţia minorităţilor şi mai ales ce acţiuni a întreprins pentru dezvoltarea instituţiilor mass-media destinate românilor de pretutindeni?

Stimaţi colegi,

Întrebările formulate nu reprezintă decât o parte dintre prerogativele domnului ministru Stanoevici la departamentul pe care îl conduce. Cu toate acestea, ştim cu toţii, răspunsurile la aceste întrebări! Activitatea domnului Stanoevici este nulă. Ori de câte ori este chestionat pe aceste teme se ascunde sub falsul argument că nu este în atribuţiile sale să rezolve aceste probleme.

Domnul ministru Stanoevici nu numai că nu s-a deranjat să iniţieze vreun proiect pentru românii din afara frontierelor României, dar nici măcar nu a mişcat un deget ca să continue programele deja bugetate pentru acest an, între care se numără promovarea tradiţiilor româneşti prin festivaluri şi serii de spectacole sau demararea unui proiect concret, consistent şi vizibil de reînviere şi păstrare a limbii române în comunităţile noastre istorice.

Ca să fim corecţi, domnul Bogdan Stanoevici a înregistrat şi o acţiune notabilă, la Bistriţa, în care s-a prăbuşit de pe o bancă. Din păcate, nici această ispravă nu i-a aparţinut întru totul ministrului, fiind ajutat, ce-i drept, de doi colegi din Guvern, atât să cadă, cât şi să se ridice.

Un alt lucru la care se pricepe de minune domnul Stanoevici este plimbatul fără nici un folos pe bani publici. În şapte luni, de când a preluat mandatul, domnul Stanoevici a efectuat 19 deplasări externe perfect inutile, în care s-a întâlnit cu multe persoane, mai puţin cu românii sau reprezentanţii lor. 19 deplasări costisitoare, fără niciun rezultat echivoc şi concret.

Cine oare nu şi-ar fi dorit să viziteze Franţa, Spania, Serbia, Italia, Israel, Austria, SUA, Ungaria, Ucraina, Bulgaria, Macedonia, Albania, Grecia, precum şi alte locaţii, bineînţeles, pe banii statului? Astfel, de trei ori pe lună domnul Bogdan Stanoevici şi-a făcut bagajul şi a plecat la plimbare, cu bilet de business class, cu diurnă în buzunar, cazat la hoteluri scumpe şi acompaniat de cohorte de funcţionari. Toate acestea au însumat peste 200 de mii de lei, iar rezultatele concrete au lipsit cu desăvârşire. De fapt, eşecul total al activităţii domnului Stanoevici este recunoscut chiar şi de către Domnia Sa. Dacă veţi accesa pagina electronică a Departamentului de Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni, la secţiunea Acţiuni proprii, veţi constata că timpul s-a oprit în loc, în anul 2013. Fiindcă în anul 2014 activitatea departamentului lipseşte cu desăvârşire. Dacă domnul Stanoevici va continua seria de vacanţe pe banii statului, îi recomandăm să meargă şi la Hong Kong, Haiti, Republica Dominicană ori Dakar, ca să nu mai facă eforturi să ascundă sub pretextul vizitelor oficiale satisfacerea propriilor capricii.

Stimaţi colegi,

Domnul Stanoevici s-a dovedit un mim politic perfect, plimbat pe banii statului la pretinse întâlniri cu reprezentanţii românilor din afara graniţelor ţării, dar de unde, în pozele postate pe reţelele de socializare, ne zâmbesc doar membrii PSD instruiţi după aceleaşi scheme cu care colegii lor fraudează scrutinele din ţară.

Revenind, dorim să îl informăm pe domnul Stanoevici - ministrul pe care nu l-am auzit niciodată luând cuvântul în şedinţele de Guvern, că, deşi nu a iniţiat nici un proiect, putea măcar să se informeze dacă există proiecte iniţiate, pe care să le susţină şi cărora să le sprijine adoptarea.

Stimaţi colegi,

Ştim cu toţii că în Parlamentul României se află nu una, nu două, nu trei, ci patru iniţiative legislative prin care noi, deputaţii şi senatorii trimişi de oameni să le reprezentăm drepturile şi interesele, le-am iniţiat şi susţinut pentru a reduce povara taxelor consulare pentru românii din afara graniţelor ţării. Facem această precizare pentru că în data de 25 septembrie 2014, prezent într-o emisiune la postul de televiziune apropiat partidului, domnul Stanoevici ne acuză tot pe noi, deputaţii şi senatorii, că nu am făcut nimic pentru rezolvarea uneia dintre cele mai spinoase probleme ale diasporei - nivelul împovărător al taxelor consulare. Da, stimaţi colegi care formaţi majoritatea parlamentară şi l-aţi învestit pe domnul Stanoevici ca ministru! Inclusiv pe dumneavoastră v-a acuzat. În cele şapte luni de mandat, domnul Stanoevici nu a fost măcar curios să afle ce iniţiative se află pe rolul legislativ şi vizează domeniul său de activitate!

Obişnuit, ce-i drept, cu reflectoarele, domnul Stanoevici s-a hazardat să afirme în faţa camerelor de filmat că va reduce taxele consulare. Demersul său ar fi fost lăudabil dacă s-ar fi concretizat, însă, după modelul demagogic al partidului, nu a rămas decât o simplă promisiune!

A început mai devreme campania electorală, iar orice minciună sau promisiune care să-l ajute pe şeful de la Palatul Victoria să ajungă preşedinte vedem că este permisă! Trebuie să fi fost cel puţin naiv să dai crezare promisiunilor domnului Stanoevici, atâta vreme cât Domnia Sa nu ştie nici care este cuantumul taxelor, nici câte taxe trebuie să plătească românii din afara frontierelor, şi nici cu cât ar trebui ele să le reducă.

Pentru că Domnia Sa nu s-a deranjat nici măcar să afle numărul şi cuantumul taxelor consulare, noi, semnatarii acestei moţiuni, facem un exerciţiu didactic cu domnul Stanoevici. Astfel, potrivit Legii nr.198/2008, serviciile consulare pentru care se percep taxe la misiunile diplomatice şi oficii consulare ale României în străinătate sunt, spre exemplu la Trieste - Italia, în număr de 43, incluzând aici şi taxa pentru înscrierea certificatelor de naştere eliberate de autorităţile străine în actele de stare civilă româneşti - taxă pe care vă împăunaţi că o veţi elimina şi a cărei valoare era, potrivit site-ului Ministerului Afacerilor Externe, la finele lunii septembrie, de 200 de euro.

De asemenea, nici nu înţelege, nici nu face eforturi să priceapă şi nici nu se preocupă de problemele reale ale românilor din afara graniţelor României. Astfel, singura soluţie la problema spinoasă a repatrierii rudelor decedate a fost aceea de a apela la "o chetă" printre prieteni.

Împrumutând acelaşi stil populist şi demagogic, ministrul Bogdan Stanoevici s-a deprins repede cu minciuna, cu ocolirea adevărului, cu diversiunea ieftină. Domnul Stanoevici vrea să lase impresia că este eficient, că ia parte la viaţa românilor din afara graniţelor când, de fapt, participă la întâlniri sterile, lipsite de orice concluzii sau rezultate menite să schimbe în bine viaţa românilor din afara graniţelor ţării.

Strategia sa este una lipsită de imagine, identică cu cea a şefului de la Palatul Victoria care împânzeşte presa cu comunicate despre întâlniri cu reprezentanţii comunităţilor româneşti din afara graniţelor, când de fapt este vorba despre şedinţe de partid la care iau parte militanţii din străinătate. Mai mult, domnul Stanoevici aleargă să îşi facă poze cu personalităţi care, în afara amabilităţii de a accepta să fie fotografiate protocolar alături de cei doi, evită să intre într-un dialog cu aceştia. Înainte de a fi prea târziu şi de a dezbina total comunităţile din afara graniţelor ţării, considerăm că se impune ca domnul Stanoevici să se întoarcă la cariera care l-a consacrat, aceea de actor.

Vrând să pară şi el util în faţa colegilor de partid, domnul Bogdan Stanoevici a preluat în grabă şi fără talent rolul de diversionist, aducând în opinia publică tema organizării primului Congres pentru Românii de Pretutindeni, eveniment pentru care deputaţilor din comisia de specialitate li s-a spus că nu sunt bani anul acesta. Totuşi, resursele necesare au apărut ca din senin când domnul ministru i-a propus prietenului şi candidatului PSD la prezidenţiale ca acest congres să aibă loc pe 30 noiembrie anul acesta, iar alegerea delegaţilor să se facă - ce coincidenţă!, fix în miezul campaniei electorale. Mai mult, încălcând prevederile Legii nr. 299/2007 conform căreia Congresul trebuie organizat de către Parlamentul României, din bugetul Camerei Deputaţilor, ministrul delegat a înfăptuit un abuz în serviciu, substituindu-se instituţiei prevăzute în actul normativ şi elaborând propria metodologie şi programul evenimentului pe care le-a trimis apoi ambasadelor şi consulatelor româneşti. Nu doar că s-a asigurat că selecţia delegaţilor se va suprapune cu campania electorală, dar domnul Stanoevici a prevăzut ca fiecare candidat să-i ataşeze, odată cu cererea sa, şi liste de susţinători care să includă, atenţie, date de identificare ale acestora. Oare la ce urmau a fi folosite aceste informaţii personale ale acelor cetăţeni din afara graniţelor ţării, dacă nu, deloc exclus, la furtul de voturi pentru candidatul PSD? Prins cu mâţa în sac de către membrii Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării, parlamentari care au făcut public abuzul ministrului Bogdan Stanoevici, acesta s-a văzut obligat ca, la ultima sa prezenţă la şedinţa Comisiei, să retragă metodologia trimisă Parlamentului, anunţând că va face o altă propunere spre analiza parlamentară. Nu a spus însă domnul Stanoevici ce soartă vor avea plicurile depuse deja la consulatele de pe întreg mapamondul de către reprezentanţii românilor care doresc să ia parte la Congres, cereri ce conţineau listele de susţinători cu datele acestora, şi care, conform protocolului transmis misiunilor diplomatice, trebuiau să ajungă - şi cred că au şi ajuns o mare parte - la Ministerul Afacerilor Externe.

Până la lămurirea lucrurilor, însă, din păcate, nici în acest an, din cauza politizării excesive, Congresul mondial al românilor de pretutindeni nu va avea loc, în ciuda susţinerii şi dorinţei unanim exprimate de către comunităţile de români din afară şi, bineînţeles, a noastră, a celor care semnăm astăzi moţiunea.

Domnul Stanoevici a reuşit contraperformanţa de a dubla costurile ediţiei de anul acesta a "Diaspora Estival", program destinat românilor din afara graniţelor ţării, deşi numărul participanţilor a fost acelaşi, acelaşi ca şi la data desfăşurării similare, anul trecut. Potrivit unui răspuns oficial al MAE, în 2013, întâlnirea organizată la Mangalia a costat 200.650 de lei pentru cazare şi pentru masa participanţilor. Anul acesta, suma a ajuns la 415.000 lei, pentru cazare şi masă, dar şi pentru misterioase "cursuri de training în managementul proiectelor", organizate, dacă e să luăm în calcul costurile, cu profesori cel puţin de nivelul profesorilor de la Harvard!

Mai mult, cel mai reprezentativ moment al anului pentru românii de pretutindeni a fost transformat într-un congres de vară al PSD, cu 90% dintre invitaţi formaţi pe baza carnetului roşu de partid.

Aşadar, prin toate acţiunile sale de până acum, domnul Stanoevici s-a dovedit a fi un actor complet absent din viaţa românilor din afara ţării, atât de absent, încât nu a avut reacţie publică nici măcar atunci când un număr de 138 de deputaţi şi senatori au depus în Parlamentul României o iniţiativă legislativă privind votul prin corespondenţă. Este vorba despre o lege de care democraţia românească are neapărat nevoie, în contextul actual în care milioane de români trăiesc departe de ţară.

Domnule Stanoevici,

Domnule ministru,

Ca cetăţean român şi european ar trebui să ştiţi că, într-o ţară democratică, nu trebuie să vorbim doar despre asigurarea dreptului la vot, ci ar trebui să vorbim despre facilitarea şi crearea condiţiilor de exprimare politică. Ca să vă informăm tot noi despre situaţia reală a diasporei, formată din cel puţin trei milioane de cetăţeni, vă spunem că, la ultimele alegeri, au fost organizate cu costuri imense aproximativ 300 de secţii de vot în străinătate. Un calcul simplu ne arată că, la fiecare secţie de vot, ar trebui repartizaţi peste 10.000 de români, ceea ce înseamnă că în aceste secţii ar trebui să voteze 12 alegători pe minut. Un vot la cinci secunde. Ce aţi făcut dumneavoastră, domnule ministru Stanoevici, pentru a facilita acest drept al românilor de a-şi exprima votul? Nimic. Aţi menţinut şi pentru alegerile din această toamnă acelaşi număr de secţii de votare, însă secţiile de votare din comunităţile unde trăiesc foarte mulţi români au fost desfiinţate şi au fost înfiinţate noi secţii de votare în comunităţi care nu sunt bine reprezentate la nivel numeric. Astfel, în Italia, în comunitatea de la Guidonia, al doilea oraş ca mărime din regiunea Lazio, în care trăiesc 20.000 de români, nu există pentru alegerile prezidenţiale nici măcar o secţie de votare. La Torino, unde trăiesc 40.000 români, din două secţii de votare care au fost funcţionale în 2009 a rămas o singură secţie. În schimb, s-a suplimentat numărul secţiilor de votare la Trieste unde, în loc de o secţie de votare, s-au înfiinţat două, în condiţiile în care aici nu trăiesc nici măcar 1.500 de români. În regiunea Lazio trăiesc peste 250.000 de români, pe o suprafaţă de 17.400 kilometri pătraţi, iar această comunitate puternică există cu doar opt secţii de votare care, în general, sunt localizate în zonele unde nu există comunităţi importante de români. Au fost, de pildă, înfiinţate secţii de votare la Cosenza, în Italia, unde, la ultimele alegeri, au votat doar 60 de români. Au mai fost desfiinţate secţiile de votare de la Torrejón de Ardoz, unde trăiesc 10.000 de români, şi de la Girona, unde trăiesc peste 10.000 de români. La fel, în Portugalia, nu este deschisă secţia de votare de la Setubal, unde se află una dintre cele mai importante comunităţi de români. În schimb, aţi înfiinţat o secţie de votare la Vilamoura, unde este o staţiune turistică. La Vilamoura, în luna noiembrie când au loc alegerile, nu numai că nu există turişti, dar nu există nici cetăţeni români care să lucreze în acest domeniu.

Similar, în Statele Unite ale Americii, a fost eliminată secţia de votare de la Seattle, unde locuiesc aproximativ 25.000 de români, şi a fost înfiinţată o secţie de vot în Salt Lake City, unde nu sunt mai mult de 1.000 de români.

De asemenea, în Republica Moldova au fost înfiinţate secţii de votare în localităţi unde există o populaţie majoritară rusofonă, fără cetăţenie română.

Stimaţi colegi,

Vă rugăm să nu uitaţi că românii de pretutindeni sprijină economia naţională trimiţând anual în ţară peste 5 miliarde de euro. Ei reprezintă, practic, cel mai mare investitor strategic al României. Pentru aceşti români adevăraţi, pentru cauza lor, a celor care simt româneşte oriunde s-ar afla, cerem adoptarea prezentei moţiuni.

De asemenea, solicităm actualului ministru:

• să refacă actuala strategie naţională privind relaţia cu românii de pretutindeni, în care să includă principalele probleme cu care se confruntă românii din afara graniţelor ţării, precum şi soluţiile pe care le anticipează;
• să facă de urgenţă propuneri pentru reducerea valorilor taxelor consulare plătite de către cetăţenii români;
• să găsească măsuri concrete pentru facilitarea repatrierii corpurilor neînsufleţite ale românilor care şi-au pierdut viaţa în străinătate;
• ca ordonator de credit, să identifice resursele bugetare, să militeze în Guvern pentru susţinerea financiară a evenimentelor culturale care definesc identitatea românească în lume;
• să participe la şedinţele Parlamentului în care se dezbat iniţiative legislative privitoare la românii din afara frontierelor României;
• să nu mai cheltuiască bani publici pentru deplasări de partid sau vacanţe, care nu aduc niciun beneficiu românilor din afara frontierelor României;
• să nu mai politizeze relaţia cu diaspora şi să găsească cele mai bune modalităţi prin care românii din străinătate să-şi poată exercita drepturile constituţionale;
• să iniţieze o procedură de evaluare serioasă şi credibilă a numărului de români care trăiesc în afara graniţelor ţării şi să comunice permanent cu toate comunităţile de români pentru a-i sprijini şi pentru a le oferi întregul suport al ministerului pe care îl coordonează.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

La mine scrie: "Vă mulţumim" în finalul moţiunii. Nu "vă mulţumesc", "Vă mulţumim." Deci aţi schimbat textul moţiunii. Şi eu zic la fel, să mai citiţi o dată. Vă rog frumos. Vă rog frumos să spuneţi vă mulţumim. Da? Rectificaţi, ca să nu...

Domnul Mircea Dolha:

Având în vedere dorinţa extrem de caldă a domnului preşedinte, trebuie să spun şi aceste cuvinte în formula consacrată a moţiunii: vă mulţumim.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Cu plăcere.

Mulţumesc, domnule deputat.

Dragi colegi,

Avem aici...

Procedură? Da, să-mi spuneţi procedura, vă rog frumos.

Domnul Octavian-Marius Popa:

Domnule preşedinte,

Pentru că vă simţiţi atât de bine şi aveţi atât de mult umor, vă rog frumos să ne explicaţi de ce aţi părăsit scaunul de preşedinte al Camerei în timpul citirii moţiunii. Care a fost motivaţia dumneavoastră? Lipsa de respect faţă de români? Care a fost? Explicaţi-ne!

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

O să vă răspund. Sesiunea de întrebări şi interpelări este marţea dimineaţa şi vă răspund cu mare plăcere la ea. Până atunci, nu există nicio obligaţie ca preşedintele Camerei să fie prezent aici. Este obligaţia ministrului de resort, dacă vă aduceţi aminte foarte bine. Dar asta ca să putem să discutăm despre lucrurile care ne apropie, că despre lucrurile care ne despart, este cum citim Regulamentul. Unii mai deschid cartea, alţii deschid cartea de bucate, alţii cartea de telefoane. Eu deschid Regulamentul.

Mulţumesc foarte mult.

Domnul... Doamna deputat...

Nu mai aveţi, vă rog foarte mult. Vă rog frumos să luaţi loc acolo. Eu pot să fac comentarii de aici, că m-aţi întrebat ca preşedinte.

Vă rog frumos să luaţi loc în bancă, că sunteţi cam agitat şi e păcat lunea să fiţi aşa de agitat.

Doamna deputat Ana Birchall. A nu, scuzaţi-mă! Deci doamna deputat Ana Birchall e din partea Grupului parlamentar al PSD. Numai o secundă.

Domnul deputat Dolha şi doamna deputat Maria Grecea din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul deputat Ioan Oltean şi domnul deputat Gheorghe Tinel din partea PDL-ului.

Grupul parlamentar liberal conservator n-a nominalizat nicio persoană, UDMR la fel, minorităţile naţionale sunt consecvente, nu au, PP-DD-ul la fel, deputaţii neafiliaţi, domnul Tomac.

Dragi colegi, conform Regulamentului, dau cuvântul domnului ministru Bogdan-Dragoş-Aurelian Marian-Stanoevici să-şi exprime punctul de vedere.

Domnule deputat, domnule ministru, scuzaţi-mă, aveţi cuvântul şi bine aţi venit în Parlament!

Domnul Bogdan-Dragoş-Aureliu Marian-Stanoevici (ministru delegat pentru românii de pretutindeni):

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Bună ziua!

Vă mulţumesc pentru că îmi daţi posibilitatea să răspund în faţa dumneavoastră. Sper să nu vă plictisesc.

Deci numele meu este Bogdan-Dragoş-Aureliu Marian-Stanoevici, ministru delegat pentru românii de pretutindeni.

Demontarea unei moţiuni nu doar simple, ci, mai ales, lipsite de substanţă.

Sunt actor, deci necalificat.

Autorii moţiunii, într-un limbaj suburban şi de-a dreptul deplasat pentru un document menit a fi adus în atenţia Parlamentului României îşi încep pledoaria printr-o acuză de-a dreptul jenantă pentru ei.

Sunt actor, aşadar aş fi necorespunzător pentru a reprezenta interesele românilor de peste hotare.

Sunt mândru de vocaţia mea, în care dialogul inteligent, empatia şi respectul pentru public sunt calităţi esenţiale.

Sunt mândru de breasla mea. O breaslă care, la nivel naţional şi internaţional, a permis unor personalităţi precum Mircea Diaconu - senator, actualmente europarlamentar şi oponent extrem de vocal al unui sistem corupt şi subordonat puterii prezidenţiale, Sidney Poitier - ambasador, Glenda Jackson - MP în Marea Britanie ori Ronald Reagan să păşească pe scena politică cu siguranţă şi cu responsabilitate.

Sunt român din diaspora, deci incompatibil cu actualul mandat?

Cât despre experienţa mea reală, de netăgăduit de român trăitor în diaspora timp de nu mai puţin de 22 de ani, confruntat în mod direct cu povara exilului şi cu experienţele, uneori dificile, ale emigrantului, se pare că nici aceasta nu m-ar califica să-i reprezint pe conaţionalii mei aflaţi departe de casă.

Pe unii dintre semnatarii acestui trist document i-am auzit cu toţii deplângând faptul că nu există încă politici şi proiecte suficient de bune pentru a-i convinge pe românii care au plecat peste hotare şi au acumulat experienţă în societăţile occidentale să se întoarcă acasă şi să contribuie la progresul acestei societăţi.

Câtă demagogie, însă, în aceste declaraţii. Atunci când un român din diaspora revine şi se pune în serviciul ţării sale, având beneficiul cunoaşterii directe a domeniului în care urmează să-şi desfăşoare activitatea, reacţia Domniilor Lor este una de respingere, de refuz, de superioritate nedisimulată şi ofensatoare pentru toţi românii trăitori pe alte meleaguri.

Ar putea suna comic, dacă nu ar fi extrem de cinic şi de trist faptul că oameni care au adus milioane de români în situaţia de a-şi părăsi ţara în căutarea unui destin mai bun, oameni care au avut la îndemână toate instrumentele pentru a-şi sprijini conaţionalii de departe şi care nu au făcut absolut nimic în acest sens îşi pun astăzi iscălitura pe acest document. Şi mai uimitor este faptul că, printre iniţiatorii moţiunii se numără un singur parlamentar din Colegiul nr.43 diaspora, iar printre semnatarii ei niciunul.

Această constatare ridică multiple semne de întrebare. Cât de bine cunosc iniţiatorii moţiunii comunităţile româneşti din diaspora şi problematica acestora? Sau au semnat Domniile Lor cu nonşalanţă un document din care nu pricep mare lucru, despre care ştiu doar atât: că serveşte unor meschine interese politice.

Cine a documentat această "creaţie literară" şi din ce surse, atât timp cât totul pare însăilat de zvonuri, anecdote şi citate, multe incorect şi trunchiat preluate din materialele de presă?

Cum se face că niciun parlamentar de diaspora nu a semnat această moţiune? Aşadar nu a subscris la acuzele penibile şi lipsite de substanţă pe care le conţine.

Este cazul să presupunem oare că parlamentarii de diaspora au refuzat să-şi pună iscălitura pe un material pe care-l recunosc ca fiind fabulaţie şi neadevăr? Întrebare retorică.

Sunt dedicat misiunii mele, îmi pun toată energia şi competenţa în slujba românilor de pretutindeni, deci deranjez.

Consideraţiuni generale: atunci când mă acuză de lipsă de rezultate, autorii moţiunii par să fi fost plecaţi într-o lungă vacanţă în ultima perioadă, altfel nu-mi pot explica faptul că nu auzit nici despre anularea a două taxe consulare, a căror reducere a fost, în mod insistent, solicitată de către comunităţile româneşti şi nici despre deschiderea Programului "Prima casă" pentru românii cu domiciliul în străinătate.

Din păcate, însă, atât lipsa cunoştinţelor de limba română, cât şi lipsa de logică îi biruie pe autorii moţiunii atunci când formulează următoarea propoziţie - citez: "Întrebările formulate nu reprezintă decât o parte din prerogativele domnului Stanoevici la departamentul pe care-l conduce." Nişte întrebări care reprezintă prerogative! Ciudat pentru oricine altcineva, însă perfect posibil pentru onorabilii care au conceput acest text.

Câteva răspunsuri punctuale.

Să revenim însă la întrebările pe care le formulează autorii moţiunii şi să răspundem punctual şi în spiritul legii, pe care Domniile Lor o citează fără a o înţelege în spirit şi în formă.

Conform prevederilor Legii nr.321/2007 - ca să vă citez -, "Sprijinirea activităţilor românilor de pretutindeni se realizează prin acordarea de finanţări nerambursabile şi alte mijloace de sprijin financiar în limita bugetului alocat asociaţiilor, fundaţiilor, organizaţiilor, instituţiilor şi altor persoane fizice şi juridice reprezentative aparţinând comunităţilor româneşti de pretutindeni din afara graniţelor."

În acest context, în anul 2014, deci pe durata mandatului Bogdan Stanoevici, Departamentul Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni - DPRRP - finanţează 232 de proiecte în valoare totală de 7.633.123 ron. Anul acesta, deci, peste 200 de asociaţii, fundaţii şi organizaţii româneşti din străinătate şi din România care dezvoltă programe, proiecte sau acţiuni în sprijinul românilor de pretutindeni beneficiază deci de sprijinul DPRRP.

În baza aceleiaşi legi, acordarea de finanţări nerambursabile se face pe baza evaluării programelor, proiectelor sau acţiunilor propuse de asociaţiile românilor de pretutindeni prin depunerea unei cereri de finanţare în cadrul sesiunilor anule organizate în acest sens.

Aşadar, nevoile şi priorităţile românilor de pretutindeni sunt dictate chiar de către ei. În măsura în care aceste nevoi se transcriu într-un proiect viabil, ele vor fi analizate la nivelul departamentului şi, bineînţeles, susţinute în măsura posibilităţilor. Trebuie precizat aici că departamentul dispune de un buget limitat în raport cu solicitările primite.

În ceea ce priveşte inventarierea şi protejarea bunurilor culturale, a monumentelor istorice, religioase sau culturale aparţinând moştenirii româneşti, DPRRP desfăşoară o serie de astfel de acţiuni de manifestări legate de bogata colecţie a Bibliotecii române din Freiburg şi până la susţinerea acordată unor multitudini de lăcaşe de cult ortodox din Belgia, Italia, Republica Moldova, Spania ori Ungaria.

Toate acestea, într-o variantă detaliată pot fi regăsite, de altfel, în acest material extensiv, pe care vi l-am pregătit separat şi pe care nu-l voi citi pentru a nu vă plictisi.

În chestiunea identificării şi sprijinirii comunităţilor româneşti vulnerabile sau ameninţate, DPRRP acţionează pentru protejarea identităţii comunităţilor istorice de români, contribuind decisiv la prezervarea şi exprimarea identităţii culturale româneşti. Procesul de asumare şi exprimare a identităţii este încurajat şi sprijinit financiar de către DPRRP prin proiecte cu finanţare nerambursabilă şi acţiuni proprii, proiecte care urmăresc evoluţia raporturilor comunităţilor româneşti cu statul gazdă.

Programul de finanţare "Dimitrie Gusti", dedicat societăţii civile, s-a dovedit a fi un instrument foarte eficient în comunităţile istorice, acolo unde este necesar un plus de coeziune pentru apărarea drepturilor pentru organizarea comunităţii şi exprimarea problemelor care trebuie gestionate.

Voi trece aici în revistă doar câteva exemple, cum ar fi: sprijinul în valoare de 170 de mii de lei în anul 2014 pentru asociaţiile aromânilor din Albania; susţinerea financiară acordată AVE - Uniunea etnicilor români din Bulgaria - pentru organizarea unor clase-pilot cu predare în limba română şi menţinerea unui centru de informare şi logistică la Vidin sau proiectul depus de asociaţia "Lumina", a pedagogilor transnistreni a fost aprobată, urmând ca asociaţia să achiziţioneze două mijloace de transport care sunt indispensabile pentru buna funcţionare a Liceului "Ştefan cel Mare şi Sfânt" din Grigoriopol. Numeroase alte proiecte le veţi găsi descrise cu amănuntul tot în acest material tehnic.

Dacă vorbim despre dezvoltarea instituţiilor mass-media destinate românilor de pretutindeni, iată o foarte scurtă enumerare a tipurilor de proiecte susţinute de DPRRP în anul 2014: sprijin pentru dezvoltarea structurilor mass-media ale românilor de peste hotare, în sensul dezvoltării componentei web a ziarelor şi revistelor de limba română; finanţarea, strategii de pregătire pentru jurnaliştii din afara graniţelor în vederea creşterii standardului de profesionalism al acestora; promovarea unor emisiuni destinate românilor din afara graniţelor în grila de programe a unor posturi de televiziune şi radio străine; şi departamentul a sprijinit realizarea de studii şi filme documentare care dezvoltă subiecte relevante pentru istoria românilor; încurajarea pentru crearea unor forme de comunicare bazate pe tehnologia modernă, cum ar fi lansarea unor platforme integrate de comunicare pe Internet, destinate românilor de pretutindeni. La fel, mai multe elemente le găsiţi în această documentaţie tehnică.

Cât despre gogonata minciună că m-aş ascunde sub pretexte debile, este suficient pentru oricine să facă o simplă căutare a numelui meu pe Internet pentru a urmări declaraţiile publice şi foarte concrete pe care le-am făcut în numeroase ocazii cu privire la activitatea şi responsabilităţile mele şi ale DPRRP - MAE, însă probabil ar însemna să cer mult prea mult de la stimabilii inventatori de moţiuni, solicitându-le să facă acelaşi lucru.

Poate că este cazul aici să le amintesc şi faptul că programele incluse în strategia DPRRP se materializează în proiecte care nu pot fi multianuale, conform legii, aşadar nu pot fi continuate, ci doar aprobate şi susţinute în urma unor sesiuni de finanţare anuale, sesiune care, de altfel, a avut loc şi are în desfăşurare un număr impresionant de proiecte pentru un buget modest.

Mă străduiesc să-i cunosc şi să-i sprijin pe cei pentru care muncesc, deci mă plimb şi nu fac nimic.

Despre vizitele în comunităţi şi întâlnirile cu românii de peste hotare am să vă dau câteva detalii. Pentru orice om politic responsabil, a-i cunoaşte pe cei în serviciul cărora te afli, este o obligaţie. Se pare însă că mă fac vinovat şi de acest lucru în ochii domnilor din opoziţie.

Faptul că vreau să înţeleg la faţa locului cum trăiesc, cum muncesc şi cu ce probleme se confruntă românii din diaspora deranjează.

Faptul că vreau să văd cum sunt puse în practică proiectele susţinute de DPRRP deranjează.

Faptul că iniţiez dialoguri constructive cu autorităţile locale şi celelalte, centrale, din ţările în care trăiesc comunităţi de români deranjează.

De fapt, pe oponenţii mei îi deranjează că am posibilitatea să aflu de la sursă, de la românii din diaspora cât de uitaţi şi de lipsiţi de sprijin s-au simţit în anii guvernărilor anterioare.

Şi, nu în ultimul rând, cred că îi tulbură ideea că ştacheta va fi astfel înălţată încât, de acum înainte, orice ministru delegat şi orice guvern va trebui să le acorde o atenţie cel puţin egală cu aceasta, iar ăsta este un lucru cu care actuala opoziţie nu vrea să-şi piardă nici timpul şi nici energia nici măcar ipotetic.

Ceea ce este cu adevărat supărător însă este dispreţul cu care aceşti domni vorbesc despre oamenii cu care am avut bucuria să mă întâlnesc în comunităţile româneşti sau la evenimentele organizate de DPRRP, oameni pe care Domniile Lor îi califică drept instruiţi să fure şi să fraudeze votul românilor din diaspora.

Este trist! Ceea ce este cu adevărat iarăşi trist este referirea la vizitele mele în comunităţile româneşti, în această referire autorii moţiunii pot să consulte site-urile MAE şi DPRRP ca şi paginile de social media aferente ori să parcurgă ziarele on-line ale diasporei şi vor descoperi identitatea şi impresiile celor cu care m-am întâlnit.

Aceste vizite şi întâlniri sunt organizate în deplin respect al prevederilor legale în vigoare.

Cohortele de funcţionari despre care se face vorbire în text au însemnat, în realitate, o echipă de unu, cel mult doi colaboratori din DPRRP, cunoscători ai comunităţii şi ai proiectelor din teren.

Cât despre acţiunile proprii ale DPRRP, se pare că într-o urmărire demnă de filme poliţiste, semnatarii moţiunii au descoperit şi cel mai semnificativ indiciu privind lipsa de activitate a mea şi a DPRRP, faptul că de pe pagina acţiuni proprii a site-ului DPRRP lipsesc acţiunile desfăşurate în anul curent.

Doamnelor şi domnilor,

Pagina a fost updatată, iar acţiunile inexistente au fost nu doar de domeniul cunoaşterii publice, ba chiar au beneficiat de prezenţa în calitate de invitaţi a unora dintre cei mai vocali critici ai noştri.

Iată o listă succintă, detaliile legate le regăsiţi în materialul tehnic pregătit.

Programul diaspora estival 2014, la care au participat peste 200 de reprezentanţi "ai diasporei româneşti; Şcoala de vară "Cunoaşte-ţi vecinii!" - 2014, la care au participat peste 200 de tineri din comunităţile istorice de români din afara graniţelor; Programul de tabere ARC 2014, care a adus în România peste 2000 de elevi, tineri, studenţi şi profesori însoţitori români din ţările aflate în jurul graniţelor şi Balcani; Proiectul Presa română din străinătate, element de consolidare şi promovare identitară; manifestările legate de sărbătorirea Zilei limbii române la Cernăuţi, la Vidin şi la Micherechi, printre altele; acţiuni realizate în parteneriat cu Institutul "Eudoxiu Hurmuzachi" pentru românii de pretutindeni, aflat în coordonarea ministrului delegat, şi anume donaţii de carte pentru bibliotecile din comunităţi, Proiectul "Basm românesc", Tabăra de istorie şi civilizaţie românească, Proiectul Interferenţe culturale româneşti - Cartea în biblioteci.

Încă o dată, oameni care se pretind serioşi şi interesaţi de binele românilor de pretutindeni nu ezită să se umple de ridicol doar pentru a excela în activitatea lor uzuală, aceea de a călători şi a căuta noduri în papură.

Reducerea taxelor consulare. Este siderant şi faptul că oameni care, în trecut, atunci când aveau - ca să folosim o expresie populară - pâinea şi cuţitul, au votat atunci cu ambele mâini creşterea taxelor consulare, sunt acum suspect de agitaţi în direcţia reducerii lor şi vorbesc cu insistenţă despre iniţiativele legislative pe care le-au iniţiat în acest sens, iniţiative absolut fanteziste de altfel, lipsite de orice logică şi temei economic şi menite doar să aburească opinia publică.

Şi pentru că aceşti critici ai mei par să-şi dorească cu ardoare o carieră în domeniul comediei absurdului, Domniile Lor insistă în ideea că taxele consulare nu s-au redus. Ar fi putut măcar să aibă bunul-simţ să citească ziarele, pentru a vedea că reducerea taxelor consulare a devenit fapt cu o săptămână în urmă, deci înainte de depunerea acestei moţiuni.

Congresul românilor de pretutindeni. Vârful absurdului se atinge atunci când moţiunea ajunge la tema organizării Congresului românilor de pretutindeni.

Timp de şapte ani de la votarea Legii nr.299, aceşti domni nu au mişcat un deget pentru organizarea acestui congres, iar acum devin cei mai aprigi comentatori ai celor ce iniţiază organizarea lui în respectul deplin al legii şi al românilor de pretutindeni.

Sunt acuzat că mă substitui Parlamentului în organizarea acestui eveniment. Ceea ce se uită, ce uită aceşti domni, este că există documente clare şi o corespondenţă îndelungă şi serioasă între instituţii care dovedesc contrariul. DPRRP şi MAE nu au făcut decât să propună, la cererea Birourilor reunite ale celor două Camere, un posibil buget şi o posibilă metodologie pentru acest eveniment, achitându-se admirabil de această sarcină.

Faptul că în interiorul instituţiei în cadrul căreia funcţionează, Parlamentul României, aceşti domni nu reuşesc să se orienteze şi să comunice spune foarte multe despre capacitatea lor de a onora propriile sarcini şi misiunea pe care alegătorii le-au încredinţat-o odată cu votul care i-a adus acolo. Cinismul lor însă nu cunoaşte limite şi după ce-şi manifestă vehement în comisiile parlamentare dorinţa de a amâna congresul, vin acum să spună că nu există nevoie mai mare decât cea de a organiza cât mai urgent acest eveniment. Aiuritor şi foarte trist!

Cunoaşterea drepturilor fundamentale ale românilor.

Desigur, cunosc drepturile românilor. Între acestea se numără şi dreptul de a fi reprezentaţi în mod eficient şi corect în Parlamentul României. Însă acest drept nu este reflectat în niciun fel de activităţi precum aceea de a compune o moţiune, asemenea celei prezente, de către parlamentari care au uitat că rolul primordial al opoziţiei este acela de a veni cu propuneri constructive, solide, făcute în interesul celor care i-au votat.

Cât despre asigurarea dreptului la vot, despre crearea şi facilitarea condiţiilor de exprimare politică, pot spune fără nicio reţinere că am făcut tot ce este de competenţa şi în responsabilitatea mea pentru ca românii să poată să-şi exprime alegerea în cele mai bune condiţii. Atât eu personal, cât şi DPRRP am dirijat către autorităţile competente, respectiv, către Direcţia Consulară din cadrul Ministerului Afacerilor Externe, toate solicitările, întrebările şi propunerile pe care românii de peste hotare ni le-au adresat în această privinţă.

În acelaşi timp şi în mod formal, am urmărit ca aceste solicitări să primească un răspuns. Mai mult decât atât, pe toate canalele de care dispunem, site-uri, web, pagini de social-media, participăm activ la campania de informare a românilor de peste hotare cu privire la procesul electoral, publicând documente relevante precum ghidul alegătorului, lista şi coordonatele secţiilor de votare din străinătate etc., etc.

Concluzii sau ipocrizie politică crasă. În finalul documentului mi se adresează o serie de cereri imperative. Da. Ca membru al Executivului, mă aflu în serviciul cetăţenilor şi trebuie să răspund pentru activitatea mea în faţa reprezentanţilor aleşi ai acestora, însă nu pot răspunde unor cereri care frizează absurdul sau care sunt lipsite de obiect. Pentru ca strategia naţională privind relaţia cu românii de pretutindeni să fie amendată şi completată, trebuie să fie amendată însăşi Legea nr. 299 şi trebuie reformulate corelări interinstituţionale care fac ca fiecare entitate din cadrul Executivului să gestioneze probleme specifice în ceea ce priveşte pe românii din străinătate.

Propuneri pentru reducerea taxelor consulare? Aceste propuneri au trecut de ceva vreme în sfera realităţii, spre informarea distinşilor semnatari ai moţiunii care nu au avut minima decenţă să modifice măcar textul în consecinţă.

În privinţa repatrierii corpurilor neînsufleţite ale românilor care şi-au pierdut viaţa în străinătate, semnatarii moţiunii fac încă o dată şi cu o ipocrizie cutremurătoare uz şi abuz de tragedii personale ale concetăţenilor lor pentru a crea o problemă acolo unde nu există de fapt. Vezi legislaţia ţărilor europene în această chestiune, vezi numărul mult mai mic de decedaţi în realitate, vezi activitatea misiunilor diplomatice româneşti în ajutorul celor aflaţi în suferinţă şi aşa mai departe.

În final, după ce am lămurit toate acuzele care mi se aduc, marile şi singurele întrebări care rămân sunt următoarele: de ce respectabilii parlamentari PDL nu au acţionat în sprijinul propriilor cuvinte şi programelor zornăitoare atunci când s-au aflat la guvernare pentru a uşura viaţa românilor de peste hotare, pentru a le facilita integrarea şi pentru a le permite să-şi conserve identitatea. De ce reprezentanţii PNL, actualmente ACL, nu au ridicat asemenea întrebări şi nu au acţionat în spiritul rezolvării lor atunci când se aflau în USL, deci la guvernare.

Sunt convins însă că pentru răspunsuri avem foarte mult de aşteptat, că în acest caz nu este nevoie de o moţiune ci de mult mai mult. De un examen de conştiinţă profund şi radical al celor în chestiune, un examen de conştiinţă imperios necesar atâta timp cât semnatarii moţiunii prezintă simptomele clasice ale unui acces de politicianism ieftin, acces declanşat de campania electorală în care opoziţia şi-a amintit brusc de existenţa milioanelor de români care trăiesc dincolo de graniţele României.

Le propun, aşadar, tuturor semnatarilor moţiunii să-şi cumpere o oglindă, să se privească adânc în ea şi să încerce să nu clipească la vederea propriei ipocrizii şi incapacităţi de a acţiona.

În ceea ce-i priveşte pe românii de pretutindeni, oameni de nădejde, inteligenţi, muncitori şi plini de bun-simţ, sunt sigur că aceştia, puşi în faţa evidenţei create de acţiunile şi deciziile luate de actualul Guvern în sprijinul lor şi al familiilor lor rămase acasă, nu se vor mai lăsa influenţaţi de cei care le-au pricinuit atât de mult rău pe timpul guvernării lor şi îi vor sancţiona corespunzător şi democratic prin vot.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc foarte mult.

Domnul deputat Dolha. Doamna Grecea?

Doamnă deputat Maria Grecea, aveţi cuvântul. Timpul alocat este de 12 minute.

Doamna Maria Grecea:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule ministru,

Stimaţi colegi,

În primul rând, domnule ministru, mă aşteptam din partea dumneavoastră să veniţi cu răspunsuri mai clare şi mai concrete, pentru că de câte ori veniţi în faţa comisiei, veniţi cu un sufleor care, din păcate, nu vă furnizează răspunsurile pe care noi le aşteptăm acolo.

Ca membru în Comisia pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării, am încercat prin procedurile parlamentare în vigoare să susţin iniţiativele de a impulsiona guvernanţii în vederea găsirii unor soluţii concrete la problemele românilor din diaspora, dar trebuie să recunosc că multitudinea demersurilor nu a avut efectul scontat.

Din aceste motive, am semnat şi iniţiat prezenta moţiune simplă pentru a face cunoscute problemele şi a trage totodată un semnal de alarmă autorităţilor abilitate asupra greutăţilor cu care se confruntă românii din afara graniţelor.

Prelungirea crizei economice în ţările europene este o realitate drastică care afectează preponderent cetăţenii străini stabiliţi temporar în ţările europene, respectiv, românii plecaţi să muncească pentru a asigura o viaţă mai bună copiilor lor.

În aceste condiţii, este cât se poate de evident că românii aflaţi dincolo de graniţe sunt primii care decontează problemele din ţările de adopţie, iar şomajul şi lipsa unor reprezentanţi ai statului român care să-i ajute în dialogul cu autorităţile locale sunt probleme extrem de delicate în prezent.

Comunităţile românilor din străinătate se zbat într-un anonimat desăvârşit având o serie de probleme rămase de ani buni, fie nerezolvate, fie în stadiu de proiect. Este vorba despre nivelul exagerat al taxelor consulare, de modalitatea de lucru greoaie şi birocratică din majoritatea consulatelor statului român din străinătate, de lipsa personalului consular care să-i ajute aşa cum se cuvine pe români, de lipsa unor ataşaţi pe probleme de muncă şi protecţie socială şi multe altele.

De asemenea, lipsa de implicare a autorităţilor abilitate ale statului român în rezolvarea multor aspecte care îi macină pe românii plecaţi în afara ţării, precum şi procedurile extrem de anevoioase de aducere acasă a cetăţenilor români decedaţi în străinătate sau lipsa unei strategii coerente în vederea stimulării repatrierii a milioanelor de cetăţeni care îşi doresc să revină înapoi în ţară, toate acestea sunt condamnabile.

Dincolo de incompetenţa şi nepăsarea guvernanţilor, nu pot să nu remarc şi figuraţia tristă a ministrului Stanoevici care şi zilele trecute, pentru a nu ştiu câta oară, pe bani publici, dar de această dată însoţit şi de către premierul Ponta şi miniştrii Dragnea, Corlăţean, Costoiu şi Plumb s-au plimbat pe la Torino.

Dincolo de faptul că premierul Ponta face campanie pe bani publici, nu este în stare să răspundă nici la cele mai simple întrebări adresate de către simplii cetăţeni care lucrează în Italia. Nici el, dar nici domnul Bogdan-Dragoş-Aureliu Marian-Stanoevici, ministru delegat pentru românii de pretutindeni, care ar trebui să cunoască problemele românilor de pretutindeni, să aibă o strategie clară în ceea ce-i priveşte şi să răspundă la problemele ridicate de către aceştia, nu a fost în stare. Din păcate, pentru românii de acolo face ce se pricepe mai bine: o figuraţie tristă.

Stimaţi colegi,

Tot condamnabilă este şi lipsa de reacţie a ministrului Stanoevici şi chiar bagatelizarea gestului colegului nostru Aurelian Mihai, care a intrat luna trecută în greva foamei în semn de protest faţă de modalitatea în care autorităţile noastre tratează cetăţenii români din diaspora. Să nu uităm că deputatul Aurelian Mihai a recurs la acest gest în urma a numeroase demersuri făcute în scopul de a atenua o serie de greutăţi cu care se confruntă românii care trăiesc şi muncesc în afara graniţelor ţării.

Îi invit pe toţi parlamentarii prezenţi să susţină şi să voteze prezenta moţiune simplă pentru a da o speranţă românilor din diaspora atât de mult timp neglijaţi.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc, doamnă deputat.

Aţi cheltuit patru minute. Mai aveţi la grupul parlamentar al dumneavoastră încă 8 minute.

Are cuvântul domnul deputat Ioan Oltean. Nu. Dumneavoastră.

Domnul deputat Tinel Gheorghe, liderul Grupului parlamentar al PDL. Aveţi alocate 6 minute, domnule deputat.

Domnul Tinel Gheorghe:

Domnule preşedinte,

Domnule ministru delegat,

Stimaţi colegi,

Spuneaţi, domnule ministru, într-un interviu în "România liberă", în primăvara acestui an, că "am refuzat să fiu cel mai tare figurant din Franţa", în perioada când aţi fost plecat acolo. Şi tare mi-e teamă, sincer vă spun, că aţi acceptat să deveniţi unul dintre cei mai slabi miniştri din Guvernul Ponta 3.

Ne aşteptam după data de 17 septembrie 2014, când pentru prima dată în istoria postdecembristă a Parlamentului României, un deputat intra în greva foamei pentru problemele românilor din străinătate, să ieşiţi public sau s-aveţi o ieşire publică în care să încercaţi să rezolvaţi această problemă. Din păcate, toată atitudinea dumneavoastră, începând cu acea dată, şi vă spun că acela a fost momentul declanşator al acestei iniţiative, al acestei moţiuni simple, a lipsit cu desăvârşire, domnule ministru. Ne acuzaţi pe noi, parlamentarii opoziţiei, că vă tragem la răspundere astăzi în plenul Parlamentului pentru lipsa dumneavoastră de activitate.

Da, domnule ministru, aţi lipsit cu desăvârşire din spaţiul public în toată această perioadă după învestirea dumneavoastră. Şi semnalele trase de românii din diasporă sunt extrem, extrem de negative cu privire la activitatea dumneavoastră. Ştiu că e foarte uşor pentru dumneavoastră să veniţi aici şi să înşiraţi nişte date pe care dumneavoastră ziceţi că le aveţi conforme cu realitatea activităţii desfăşurate. Pentru noi, însă, datele sunt neconforme cu realitatea şi sunt confirmate de cei pe care dumneavoastră ziceţi că îi reprezentaţi.

Şi am să vă spun despre ce e vorba. Aveţi în textul moţiunii şi la pagina 7, şi la pagina 9, câteva întrebări extrem, extrem de punctuale. Unele foarte, foarte serioase, pentru că vine campania, sau suntem în plină campanie pentru alegerile pentru cea mai înaltă funcţie în stat, preşedintele României, şi la pagina 9, ultimul alineat, sunteţi acuzat dumneavoastră că în unele comunităţi de români foarte importante din afara graniţelor, în Italia, în Spania, în Portugalia, lipsesc secţiile de votare. Şi dumneavoastră nu daţi răspuns, nu spuneţi.

Mai mult, avem informaţii, domnule ministru, că în unele comunităţi, în unele localităţi, aţi redus sau aţi dispus reducerea numărului de secţii, de cabine de vot, de la 4 la 2, ceea ce contravine legii. E un aspect extrem de important pe care vrem să-l lămurim aici, în plenul Parlamentului, să ne spuneţi ce se întâmplă. Este adevărat sau nu este adevărat?

Sunt informaţii, domnule ministru, că tot veni vorba de campania electorală, că aţi creionat în toate aceste vizite în străinătate un plan extrem de diabolic, ca să folosesc, aşa, un cuvânt drag dumneavoastră, literar, prin care comunităţi sau votanţi PSD, în ziua votului, să facă coadă la secţiile de votare şi să blocheze accesul în secţii şi în cabine a celorlalţi români care vor să-şi exprime votul. Şi, iată, sunt aspecte pe care, domnule ministru, trebuie să le rezolvaţi.

Au fost aspecte din moţiunea simplă reliefate prin întrebări vizavi de activitatea dumneavoastră punctuală, pe proiecte, pe programe. Dumneavoastră ne-aţi înşirat câteva proiecte şi câteva programe care sunt disparate. Cui, la cine se referă? Să ştiţi că nu v-am fi acuzat şi nu v-am fi imputat dumneavoastră rezolvarea într-o perioadă extrem de scurtă a tuturor problemelor românilor din străinătate care n-au fost rezolvate de niciun guvern de după '89 dacă activitatea dumneavoastră publică, mai ales activitatea ministerială, ar fi scos în evidenţă o viziune, un program, în care să spuneţi "Eu sunt ministrul Bogdan Stanoevici, ăsta este programul meu privindu-i pe românii din străinătate, încep de aici, continui şi finalizez în acest mod." Nu există aşa ceva.

Tot invocaţi că trebuie modificată legea. Au fost proiecte şi iniţiative legislative în Parlamentul României, nu le-aţi sprijinit. Şi încă o dată vă spun: faptul că Aurelian Mihai a intrat în greva foamei în 17 septembrie v-a convins şi pe dumneavoastră, guvernul din care faceţi parte, că reducerea taxei consulare trebuie imperios pusă în practică, de la 200 de euro cât plăteşte un român din străinătate pentru înregistrarea certificatului de naştere, aţi hotărât că este extrem, extrem de important. Dacă aţi fi venit, domnule ministru, în 15 septembrie cu propunerea, în 14 septembrie, să ştiţi că moţiunea asta simplă poate n-ar mai fi fost dezbătută. Dacă aţi fi venit şi aţi fi spus că locurile în consulatele...

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnule deputat, mai aveţi 20 de secunde.

Domnul Tinel Gheorghe:

...în consulatele noastre vor fi suplimentate şi că vor avea cu cine să discute, să ştiţi că... invocaţi, că poate n-am fi discutat despre moţiunea simplă. Dar aşa, însă, domnule ministru...

Şi încerc să închei, după părerea mea, încercaţi să jucaţi în "Noi, cei din linia întâi", încercaţi, dumneavoastră sugeraţi prin tonul discursului pe care l-aţi avut, dar după părerea mea şi a noastră, cred că jucaţi în "Trandafirul roşu". A! Pardon! "Trandafirul galben". Şi nu cred că vă face cinste acest rol, domnule ministru.

Mulţumesc, stimaţi colegi.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc, domnule deputat.

Domnul Tinel Gheorghe:

Vă propun şi vă rog să susţineţi această moţiune simplă iniţiată de parlamentarii opoziţiei.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnul deputat Varujan Pambuccian.

Domnule deputat, aveţi cuvântul.

Timpul alocat grupului dumneavoastră parlamentar este de 3 minute.

Domnul Varujan Pambuccian:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Am o rugăminte către domnul ministru şi o chestiune pe care vreau să v-o supun atenţiei. Noi moţiuni nu votăm. Ăsta este un lucru statornicit de mult. Rugămintea către domnul ministru este să nu jignească Parlamentul şi parlamentarii. (Aplauze.)

Nu, nu! Hai să nu politizăm, vă rog frumos! Prin aplauze politizăm şi nu e bine.

Am văzut foarte mulţi miniştri, prim-miniştri vorbind în situaţii de genul acesta, e prima oară când ies cu această rugăminte.

În ceea ce priveşte lucrul pe care vreau să vi-l propun. Vă propun să nu privim chestiunea aceasta a românilor din diaspora ca o chestiune pur etnică. Să ştiţi că există comunităţi de evrei plecaţi din România, de armeni plecaţi din România, de germani plecaţi din România, care acolo unde au plecat cu o generaţie, două, trei înainte, vorbesc limba română alături de limba maternă acasă.

Comunităţile astea nu vă cer nimic. Nu vă cer un sprijin, nu vă cer absolut nimic. Dar le puteţi folosi. Şi faptul că nu le folosiţi, cred că este un lucru greşit. Ele sunt în aceeaşi măsură păstrătoarele etniei din care provin, păstrătoarele locului de unde au plecat, adică România, şi buni cetăţeni, absolut onorabili în ţările în care au ajuns. Nu uitaţi de ele pentru că ele pot fi foarte buni ambasadori ai României prin prestigiul pe care-l au acolo unde sunt acum.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă mulţumesc foarte mult, domnule deputat.

Am avut o discuţie cu colegii din PNL şi PDL, o să vorbească pe minutele alocate domnul deputat Ioan Oltean.

O să vă rog frumos, domnule vicepreşedinte, dacă cumva întârzii, să continuaţi dumneavoastră conducerea şedinţei pentru câteva minute. Mulţumesc foarte mult.

Domnul Ioan Oltean:

Domnule preşedinte,

Domnilor miniştri,

Doamnelor şi domnilor,

Domnule ministru, v-am ascultat răspunsul la moţiune de la un capăt la altul. Vreau să vă spun, domnule ministru, că aţi uitat că vă adresaţi celei mai distinse şi înalte instituţii dintr-un stat, din România, Parlamentul României. Aţi folosit, domnule ministru, o serie de expresii care nu şi-au găsit locul, prin care aţi jignit nu numai pe cei care astăzi au semnat acea moţiune, aţi jignit pe toţi cei ce sunt şi fac parte din Parlamentul României.

Domnule ministru,

O iniţiativă parlamentară nu poate fi calificată ca iniţiativă fantezistă. Nu puteţi să spuneţi că parlamentarii trebuie să aibă măcar bunul-simţ ca să citească presa. Nu puteţi spune parlamentarilor "aceşti domni", domnule ministru. Aceşti domni sunt parlamentari aleşi de către popor. Nu puteţi vorbi despre o iniţiativă că exprimă cinism parlamentar, domnule ministru. Nu puteţi vorbi, nu puteţi spune că o atitudine parlamentară este calificată ca o "ipocrizie politică crasă".

Daţi-mi voie să vă reproşez cu seriozitate că acest limbaj trebuie să fie străin unui ministru atunci când rosteşte de la cea mai înaltă tribună, tribuna Parlamentului.

Spuneaţi, domnule ministru, că cererile pe care parlamentarii opoziţiei le-au făcut prin moţiunea simplă depusă şi dezbătută astăzi reprezintă cereri care vizează absurdul. Să înţeleg, domnule ministru, că cererile noastre de diminuare a taxelor consulare sunt cereri care vizează absurdul? Dumneavoastră vorbeaţi că deja s-au redus două. Să înţelegem că atunci când le-aţi redus, aţi săvârşit o faptă absurdă? Să înţelegem că cererile care vizează înfiinţarea cât mai multor secţii de votare pentru ca românii din străinătate să aibă posibilitatea să participe la viaţa politică românească şi să participe la cea mai importantă acţiune politică, aceea de a-şi da votul unei formaţiuni politice, este o cerere absurdă, domnule ministru?

Să înţelegem că înfiinţarea de consulate în ţări în care populaţia de etnie română este în număr foarte mare, reprezintă şi aceasta o cerere absurdă? Să înţelegem că faptul că astăzi consulatele din străinătate au un număr insuficient de personal şi un personal necalificat care nu este în măsură să răspundă problemelor cu care se confruntă românii de pretutindeni şi că cererea noastră de a îmbunătăţi calitatea profesională a celor care lucrează la consulate şi de a creşte numărul de membri ai consulatelor, deci, a salariaţilor, reprezintă cereri absurde?

Domnule ministru,

M-am bucurat atunci când s-a înfiinţat acest departament în cadrul ministerului, pentru că am zis, uite, o serie de probleme care au fost neglijate de toate guvernările de-a lungul timpului, vor fi astăzi luate în calcul şi românii de pretutindeni vor avea o posibilitate de a-şi manifesta şi de a participa direct la toate evenimentele care au loc în ţara noastră şi în ţara în care participă. Din păcate, astăzi constat cu tristeţe, domnule ministru, şi recunosc că după opt luni vă văd a doua oară, ceea ce este nepermis. Dacă eu, ca parlamentar, vă văd a doua oară, mă întreb de câte ori v-au văzut cei ce reprezintă astăzi populaţia acestei ţări. Deci, astăzi, constat că înfiinţarea acestui departament n-a avut niciun fel de eficienţă, niciun fel de efect pozitiv. Acest material tehnic pe care l-aţi tot arătat şi în care spuneţi dumneavoastră că se află marea dumneavoastră activitate de-a lungul celor opt luni, cu siguranţă nu răspunde la întrebările care astăzi vi s-au pus aici.

Aş fi dorit, domnule ministru, să fi venit, aşa cum a spus distinsul meu coleg, şi să spuneţi: Da. Sunt atâtea secţii acolo. S-au redus dincolo pentru următoarele argumente. Că în Statele Unite sunt doar 4 consulate şi există peste un milion de români. Din aceste motive... Că în Italia, Spania, în Franţa, în Germania şi aşa mai departe sunt consulate insuficiente şi cu personal lipsit de pregătire şi că românii noştri stau ore întregi, zile întregi la coadă pentru rezolvarea problemelor, sunt avute în atenţia dumneavoastră şi că împreună cu guvernul căutaţi soluţii. Ar fi fost un răspuns care era demn de calitatea dumneavoastră de ministru. Astăzi aţi dovedit că nu aveţi nimic comun cu acest departament.

Astăzi aţi dovedit că sunteţi străin de problemele cu care se confruntă românii din străinătate, românii noştri de pretutindeni. Şi, în consecinţă, cred că singurul lucru demn pe care l-aţi putea face astăzi este să vă prezentaţi demisia şi să lăsaţi pe altcineva să conducă acest departament.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

În continuare, domnul deputat Ioan Oltean, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, preia conducerea şedinţei.

Domnul Ioan Oltean (de la prezidiu):

Da, mai rar mi s-a întâmplat să trec de acolo direct aici, acum, în opoziţie, dar, iată că se mai întâmplă.

Daţi-mi voie acum, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, s-o invităm pe distinsa noastră colegă Ana Birchall să susţină puterea, evident.

Aveţi cuvântul, distinsă colegă. Vă rog.

Doamna Ana Birchall:

Susţin românii din diaspora, alături de românii din România.

Domnule preşedinte, mulţumesc foarte mult.

Stimate colege, stimaţi colegi,

În plină campanie electorală, PNL-iştii lui Iohannis, alături de PDL, au ales să promoveze din nou ura şi dezbinarea în Parlamentul României, în acest for care reprezintă toţi românii din ţară şi din străinătate. Este un profund act de jignire la adresa românilor care muncesc din greu în străinătate, departe de familii şi de ţară, să fie târâţi într-un circ politic al cărui unic scop este dezbinarea.

Ca şi în ultimii 10 ani de regim Băsescu, acelaşi preşedinte, vă reamintesc, stimate colegi şi stimaţi colegi, trimitea doctorii români în străinătate, dacă nu le convenea aici, acasă, în România, lipsa de respect a colegelor şi colegilor din opoziţie la adresa unor categorii socio-profesionale importante din societate devine evidentă în disperarea de a acapara puterea cu orice preţ.

Românii din afara graniţelor nu sunt un bun de troc pentru ambiţiile politice ale niciunui politician, ci reprezintă, în prisma anilor de guvernare Boc-Băsescu, dovada măsurilor dezastruoase din punct de vedere social şi a austerităţii impuse din punct de vedere economic în România în timpul acestui regim Băsescu, că doar românii din diaspora nu au plecat din ţară de bine ce le era.

Stimate colegi,

Stimaţi colegi,

Este important să fim mai uniţi în ţară şi este important să fim mai uniţi şi peste hotare. Fac apel la dumneavoastră să nu manipulaţi opinia publică cu privire la activitatea actualului Executiv în sprijinul românilor din ţară şi din străinătate. Guvernul condus de Ponta a redeschis uşile cancelariilor europene, reclădind relaţiile cu prietenii şi partenerii României din Europa şi din lume.

Chiar astăzi, în acest moment, la Bucureşti, se desfăşoară summitul Uniunea Europeană - Europa de Sud-Est, găzduit de România, pentru că ţara noastră prin intermediul Guvernului Ponta şi-a arătat deschiderea faţă de partenerii internaţionali, a acţionat conform intereselor noastre naţionale în politica externă şi continuă să-şi întărească poziţia de lider regional atât pe plan economic, cât şi social şi politic. Economic, pentru că România este un hub investiţional în ceea ce priveşte energia, industria IT, agricultura - ca să enumăr numai câteva domenii - social, pentru că România este un model de politici sociale pozitive şi eficiente şi politic, pentru că România trebuie să fie un factor principal de stabilitate şi securitate în această regiune din ce în ce mai frământată.

Sigur că mai sunt multe lucruri de făcut, dar trebuie recunoscut că, în privinţa românilor din afara ţării, actualul Executiv a înţeles importanţa menţinerii legăturilor cetăţenilor români din diasporă cu ţara mamă, oferind un sprijin real pentru cei care de mult prea multe ori sunt descrişi la grămadă, în cele mai nedrepte moduri.

Incidentele din Italia sau din alte părţi ale lumii care implică cetăţeni români implică şi au implicat reacţii din partea unui stat european democratic în protejarea cetăţenilor săi şi din afara graniţelor.

În acelaşi timp, aşa cum am mai declarat, inclusiv de la tribuna acestui Parlament, naţionalitatea nu înseamnă infracţionalitate. Şi oricine încalcă legea trebuie să fie pedepsit. Dar nu trebuie să acceptăm acţiuni denigratoare la adresa românilor, la adresa României. Or, tocmai acelaşi lucru se întâmplă astăzi şi acum prin această moţiune cu adevărat simplă şi fără scop.

Guvernul condus de Ponta este primul care oferă o viziune integrantă din punct de vedere economic şi social pentru românii din diaspora cu economia naţională.

Românii din diaspora care îşi deschid firme în România, dar îşi au punctul de lucru în ţara în care sunt plecaţi vor primi bani de la stat printr-o schemă de finanţare de până la 100.000 de euro, însă cu condiţia să plătească impozitul pe profit aici, în România.

În sprijinul tuturor românilor, dar şi pentru a încuraja românii din afara graniţelor să se întoarcă acasă, Guvernul Ponta a demarat programul "Prima maşină" şi a extins programul "Prima casă" şi pentru românii din diaspora, oferind pentru prima dată un sprijin real românilor care vor să se întoarcă acasă.

Alături de alte măsuri de ordin social promovate de Guvernul Ponta, precum reîntregirea pensiilor şi salariilor, creşterea salariilor pentru medicii rezidenţi, oportunităţi pentru tineri şi măsuri economice, precum reducerea CAS-ului sau neimpozitarea profitului reinvestit, s-au constituit bazele unei economii dinamice cu o creştere record în primul semestru al acestui an care să susţină clasa de mijloc, motorul economiei româneşti, şi implicit să creeze condiţiile pentru creşterea locurilor de muncă, a oportunităţilor şi pentru românii care se întorc în ţară.

Reducerea presiunii fiscale asupra românilor din străinătate prin reducerea taxelor consulare a constituit şi rămâne o preocupare prioritară pentru Guvernul nostru, fiind un angajament asumat prin programul de guvernare care începe pas cu pas să se îndeplinească.

Vă reamintesc că Guvernul Ponta este primul Executiv care reduce taxele consulare. Iar colegele şi colegii din opoziţie ar trebui să recunoască acest lucru.

Românii care demarează procedurile privind certificatele de naştere nu plătesc niciun fel de taxe timp de 6 luni. Documentele de călătorie pentru copiii de până la 6 ani sunt, de asemenea, gratuite. Decizia a fost luată în data de 7 octombrie, în aceeaşi şedinţă de Guvern prin care s-au dublat alocaţiile pentru 500.000 de copii din România, într-un gest de reparaţie şi de echitate socială pentru copiii proveniţi din familiile sărace.

Nu în ultimul rând, iniţiativa "SMART Diaspora" permite accesul diasporei la concursurile din administraţia publică românească prin reducerile fiscale la revenirea în ţară pentru o perioadă determinată, diaspora ca punte pentru investiţiile străine, transfer de cunoştinţe şi bune practici prin intermediul unui corp de experţi din diasporă şi programe de fellowship şi internship în instituţiile de stat, deja începute de Guvernul României.

Păstrarea tradiţiilor şi obiceiurilor româneşti şi în afara graniţelor este o preocupare constantă a Guvernului nostru. Şi acestor eforturi li se alătură şi li s-au alăturat eforturile acestui Parlament al României, inclusiv prin diplomaţia parlamentară.

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Puterea diasporei româneşti este foarte mare. Iar cei ce fac parte din ea, în opinia mea, reprezintă primii ambasadori ai României în comunităţile în care au ales să locuiască.

Am încredere că printr-o mai strânsă legătură cu consulatele şi ambasadele României din străinătate şi o continuă implicare în comunităţile locale putem arăta că România şi românii sunt mai mult aşa cum ne-a descris Prinţul Charles şi nu cum ne descriu anumite tabloide.

Eu aş vrea să mulţumesc personal implicării şi dedicaţiei cu care biserica continuă să consolideze, să promoveze şi să păstreze tradiţiile româneşti, inclusiv limba română, prin activităţile educaţional-culturale pe care le organizează pe lângă biserici în diversele colţuri ale lumii. Şi în diversele deplasări pe care le-am efectuat, vreau să vă spun că este absolut impresionantă dedicaţia cu care se păstrează atât tradiţiile şi obiceiurile româneşti, cât şi limba română.

Se tot vorbeşte şi s-a tot vorbit înainte despre votul românilor din diasporă. Eu îmi exprim speranţa şi sunt convinsă că la aceste alegeri nu se va vota două secunde la fiecare vot, ca la Paris, pe vechiul mandat al PDL-ului, acum aliaţi ai colegelor şi colegilor noştri din PNL.

Dar aş vrea să spun că trăim într-o lume a globalizării în care graniţele tradiţionale sunt depăşite ca şi concept de descriere a unui popor într-un spaţiu geografic. Aderarea noastră la Uniunea Europeană, libera circulaţie, dreptul la muncă, accesul la piaţa comunitară de capital ne fac cu adevărat cetăţeni ai unei construcţii politice europene, mai degrabă decât cetăţeni ai unui simplu stat.

Cu toate acestea, în orice loc din lume unde mergem, locuim sau muncim, suntem ambasadorii poporului român, faţă de care am avut şi totdeauna vom avea o mare responsabilitate. Îmi exprim convingerea că şi nouă, politicienilor, ne revine datoria de a fi mai uniţi atunci când promovăm imaginea României în străinătate.

Fac din nou un apel la colegele şi colegii mei din Parlamentul României de a nu mai exporta conflictul intern în afara graniţelor şi de a conştientiza imensa responsabilitate care le revine în promovarea imaginii unui popor şi a mândriei de a fi român. Politica externă înseamnă în primul rând promovarea interesului naţional şi nu cramponarea în interesul mărunt de partid.

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Românii din diasporă sunt parte a unei Românii care începe de la sat sau de la oraş, pe aceste meleaguri. România a fost şi este şi trebuie să rămână România tuturor românilor. Legătura românilor de peste graniţă cu ţara mamă trebuie întărită şi trebuie să dezvoltăm în continuare politici şi strategii de reintegrare a celor plecaţi în afară, pentru îndeplinirea unităţii de spirit cu care ne putem identifica într-un parcurs european şi democratic.

Sunt convinsă că mesajul oamenilor cu care am vorbit în colegiul meu din Vaslui, în aceste zile, este acelaşi mesaj pe care sunt convinsă că fiecare dintre dumneavoastră l-aţi primit. Şi anume că ne dorim cu toţii să trăim într-o ţară care trebuie să ştie să-şi cultive valorile, să înveţe din greşelile trecutului, să elimine dictatura nonvalorilor, să fie mândră de bogăţia sa umană şi să prezinte lumii frumuseţea sufletească pe care a dobândit-o acest popor în două milenii de vieţuire creştină. Şi din aceste motive România ştiţi cu toţii că este numită "Grădina Maicii Domnului" şi cred că este important să ţinem cât mai mult la mândria noastră şi la modul în care suntem trataţi ca români.

Îi convingem pe cei mai mulţi români să fie mai uniţi şi în felul acesta vom fi cu toţii mai puternici. Numai promovându-ne valorile autentice, ieşind din dezbinarea şi tendinţa de tabloidizare a oricărui gest sau fapt, în goana după senzaţional, şi conştientizând că respectul pentru noi, ca popor, pleacă de la seriozitatea cu care reuşim să ne afirmăm pe scena istoriei, numai aşa vom putea să transformăm sintagma "mândru că sunt român" într-o realitate, pentru o Românie puternică în Europa şi în lume, manifestată prin voinţa comună a românilor din ţară sau a românilor de pretutindeni.

Prezenta moţiune nu reprezintă altceva decât o încercare manipulativă de a atrage diaspora în prezentele jocuri politice dâmboviţene. Diaspora este şi ambasada sufletului şi tradiţiilor româneşti în străinătate şi nu merită târâtă în jocurile politice şi interesele meschine de partid.

Grupul PSD va vota împotrivă. Mulţumesc.

Domnul deputat Valeriu Ştefan Zgonea, preşedintele Camerei Deputaţilor, reia conducerea şedinţei.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc foarte mult, doamnă deputat.

O să-l rog frumos pe domnul deputat Tomac.

Eugen, ai cuvântul. Te rog frumos. Ai 4 minute, da?

Domnul Eugen Tomac:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule ministru,

Stimaţi colegi,

Românii de peste hotare, indiferent unde locuiesc ei, fie că ne referim la cei 3 milioane de cetăţeni români care locuiesc în Uniunea Europeană, fie că ne referim la cei 300.000 de români care locuiesc în Valea Timocului şi nu sunt recunoscuţi de autorităţile sârbe, fie că ne referim la cei 4 milioane de români, cetăţeni ai Republicii Moldova, dar în mare parte şi cetăţeni ai României, fie că ne referim la cei peste jumătate de milion de români din Ucraina, fie că ne referim la românitatea din Peninsula Balcanică, cu toţii fac parte din corpul naţiunii române.

Domnule ministru,

Am avut impresia că în faţa noastră se află liderul unei fundaţii de binefacere şi nicidecum responsabilul în cadrul Guvernului pe această problematică serioasă.

Peste hotare se află 10 milioane de suflete româneşti şi au nevoie de sprijinul statului român, de acţiune din partea Guvernului, nu de statistici inventate sau chestiuni pe care nu le înţelegeţi atunci când le prezentaţi.

România, de când este stat membru al Uniunii Europene, a insistat o singură dată la Consiliul European, a uzat de dreptul de veto atunci când discutam despre acordul de asociere al Serbiei la Uniunea Europeană. Am condiţionat atunci Serbia să recunoască minoritatea română şi să semneze Acordul privind protecţia minorităţilor naţionale, acord semnat în februarie 2012.

Din păcate, Guvernul pe care îl reprezentaţi dumneavoastră n-a fost în stare să ducă mai departe ceea ce am obţinut. Minoritatea română din Valea Timocului nici astăzi nu are nici şcoală, nici biserică, nici media în limba română. Mai mult decât atât, cei peste 3,5 milioane de cetăţeni români care sunt peste hotare au nevoie, la fel ca şi cei care sunt prezenţi în ţară, de instrumente prin care să-şi poată exprima dreptul la vot. Legea votului prin corespondenţă este singurul instrument viabil prin care românii noştri pot participa activ şi la viaţa politică din ţară, pentru că sunt parte a României.

Mai mult decât atât, am cerut în repetate rânduri - şi aici vreau să fiu cât se poate de clar - am cerut în repetate rânduri să reduceţi sau să eliminaţi taxele consulare pentru foştii cetăţeni români care îşi redobândesc cetăţenia română. Este de-a dreptul absurd să plăteşti aproape 500 de euro pentru a-ţi reintra în drepturi. Nu aţi făcut acest lucru.

Şi aş mai aminti, în încheiere, un lucru extrem de important. După Bucureşti, cel mai mare oraş românesc nu se află astăzi în România, ci se află la est de Prut. Chişinăul este cel de-al doilea oraş românesc, cu o populaţie de peste un milion de locuitori, aproape 15% din populaţia Chişinăului deţine şi cetăţenie română.

Mă întreb, domnule ministru, cum pot vota cei peste 150.000 de cetăţeni români din municipiul Chişinău doar în 4 secţii pe care Guvernul pe care îl reprezentaţi le-a deschis? Imaginaţi-vă că la Suceava sau la Sibiu s-ar vota doar în 4 secţii. Cam asta este abordarea Guvernului pe care îl reprezentaţi.

Prin urmare, nu înţelegeţi nimic din ceea ce înseamnă relaţia statului român cu românii de peste hotare şi e bine să lăsaţi pe altul mai potrivit. (Aplauze.)

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc foarte mult, domnule deputat.

Domnul Aurelian Mihai, aveţi 3 minute, vă rog frumos.

Domnul Aurelian Mihai:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Domnule ministru,

Nici nu ştiu cu ce să încep. Pentru că a avea milioane de români astăzi în afara ţării înseamnă milioane de probleme.

Domnule ministru,

Aveţi un comportament de parcă n-ar exista probleme în colegiul pe care eu îl reprezint, pentru că acei oameni ne-au votat. Asta este marea problemă, domnule ministru. Vă comportaţi ca şi când acolo toate lucrurile sunt în regulă. Vă spun eu, la fel cum v-au transmis şi milioane de români poate - că aşa vă lăudaţi, că vorbiţi cu milioane de oameni - că sunt probleme. Aproape 20% din populaţia României astăzi trăieşte în afara graniţelor ţării. Sunt probleme foarte mari, începând de la reprezentarea pe care o avem în consulate, deficitară, şi până la taxele consulare.

Aşa cum am semnalat în repetate ocazii, nu vă faceţi meseria. Nu sunteţi pregătit pentru acest post. Cred că vă aduceţi bine aminte că, în momentul în care v-am dat votul pentru învestitură, am votat pentru ca dumneavoastră să fiţi ministru, pentru că mi-am dorit într-adevăr să am o persoană care mă reprezintă şi care reprezintă oamenii pe care i-am cunoscut în afara ţării.

Aşa cum ne-am întâlnit şi ulterior, v-am garantat faptul că o să fim alături de dumneavoastră şi cei din comisie, însă nu aţi dat dovadă de bună-cuviinţă şi nu aţi dat dovadă de faptul că ar trebui să colaboraţi cu noi, aşa cum v-am rugat să colaboraţi.

Prin organizarea Congresului românilor de pretutindeni, tentativa aceea de organizare şi schema pe care aţi pus-o "la îndemâna" celor din afara ţării, aţi făcut tot posibilul ca noi, reprezentanţii românilor din diaspora, să fim îndepărtaţi, pentru a nu avea un dialog cu cei care se află în afara ţării. Însă aţi folosit din plin existenţa instituţiilor române existente acolo: ambasade, consultate. De fapt, nu aţi depolitizat, aţi politizat acest demers. Şi nu aţi făcut bine. Nu aţi onorat nici măcar Guvernul din care faceţi parte. Şi aţi ajuns, din păcate - şi v-o spun pentru că este o realitate - să fiţi posibil cel mai slab ministru din actualul Guvern.

Mulţumesc totuşi Parlamentului pentru că şi-a spălat jumătate din păcate, pentru că într-adevăr demonstrează că este un parlament care se gândeşte la binele românilor din afara ţării. Şi o să vedeţi, o să vă demonstrez că aceia pe care i-aţi jignit astăzi, parlamentarii, în comisia din care fac parte, toţi suntem trup şi suflet pentru binele românilor din diaspora.

Pot să vă spun încă ceva, domnule ministru. Secţiile consulare care sunt inexistente nu ajută absolut deloc în demersul electoral. Dacă am fi avut consulate, nu am fi avut atâtea probleme.

Pentru că am trăit 11 ani în diaspora, pot să spun că nu este deloc îmbucurător să aflu că în Torrejón de Ardoz, la peste 10.000 de români, câţi există acolo, le-aţi suspendat secţia electorală. Oare ce vor face şi românii din Guidonia din Lazio, pentru că acolo sunt iarăşi foarte mulţi români? Ce vor face cei din Extremadura, din Almendralejo, din Badajos, pentru că se află la 300 de kilometri de o secţie de votare?

Nu este bine ceea ce se întâmplă acolo. Şi sunt probleme. Sunt probleme foarte mari.

Morţii nu i-aţi repatriat. De câte ori aţi mers acolo, puteaţi măcar de fiecare dată, nu ştiu, 16, 20 de ori, nu mă interesează. De câte ori aţi mers acolo trebuia să vă implicaţi direct şi de fiecare dată să faceţi tot posibilul măcar o persoană din cele decedate să o aduceţi acasă, alături de familie.

Gândiţi-vă foarte bine. (Aplauze.)

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă mulţumesc foarte mult, domnule deputat. Vă mulţumesc mult.

Domnul deputat Marian Neacşu.

Domnul Marian Neacşu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

A fost o moţiune, în opinia mea, extrem de interesantă. Şi utilă, da. Şi nu-mi explicam, până la urmă, ce i-a determinat pe distinşii mei colegi să iniţieze o astfel de moţiune. Şi colegul meu, domnul deputat Gheorghe Tinel, m-a lămurit, ca să nu rămân nelămurit.

Dar chiar dacă m-am lămurit, n-aş putea spune că sunt mulţumit de faptul că v-aţi aşezat în spatele unui demers firesc, corect, poate dus dincolo de limita extremului, al colegului nostru antevorbitor.

Faptul că aţi ales ca dintr-un demers al Domniei Sale, legitim până la un punct, poate prin duritate nu la fel de legitim, prin duritatea faţă de Domnia Sa, aţi ales să faceţi un demers politicianist, un demers fără temei, un demers subtil, dar mult prea subtil ca să poată altcineva decât dumneavoastră să-l înţeleagă. Un demers demagogic, în ultimă instanţă.

Şi dacă vreţi, apreciez cu titlu personal încă o dată eforturile pe care colegul nostru le-a făcut pentru cetăţenii de la Domnia Sa din colegiu. Şi o dată în plus îl şi felicit şi, dacă vreţi, exprim gratitudinea pentru faptul că a înţeles să nu fie parte a demersului dumneavoastră şi nu a semnat moţiunea, pentru că dumnealui a găsit alte mijloace pentru a lupta pentru crezurile Domniei Sale.

Iar dumneavoastră, stimaţi colegi, cei care veniţi acum să criticaţi ce a făcut sau ce nu a făcut, mai ales ce n-a făcut ministrul sau ce a făcut, că n-a făcut bine, sunteţi aceiaşi care în 2010 respingeaţi cu multă fală un demers al unui coleg de-al dumneavoastră, domnul deputat William Brînză, un demers care se referea la exact aceeaşi problematică a serviciilor consulare şi-l respingeaţi cu multă voioşie şi cu 105 din cele 106 voturi ale Partidului Democrat Liberal.

Şi erau acolo, în listă, cei care au votat împotriva reducerii de taxe: şi doamna Anastase, şi domnul Andronache, şi doamna Ardeleanu, şi domnul Balan, şi domnul Bode, şi doamna Boghicevici, şi domnul Tinel şi alţi domni, chiar şi domnul Lubanovici, mare semnatar şi absent al acestei moţiuni.

Asta în condiţiile în care vă citez din expunerea de motive a colegului dumneavoastră, William Brînză, care, culmea, chiar şi Domnia Sa a votat împotrivă. Într-o scrisoare a reprezentanţilor Asociaţiei de imigranţi români din Portugalia, "Mica Românie", spuneau: "Ne alăturăm celor din Spania, semnând scrisoarea de protest privind mărirea taxelor consulare".

Într-adevăr, taxele consulare au crescut. Am fost şocaţi de această dublare, care a intrat în vigoare la 25 mai 2010. La unele chiar triplare, exemplu: certificatul de căsătorie de la 70 de euro la 250. Sau certificatul de naştere, de la 45 de euro la 205, dacă copilul este declarat până la 6 luni şi 275, dacă este declarat după 6 luni.

Nu este un demers demagogic acesta, stimaţi colegi?

Unde este, dacă vreţi, grija dumneavoastră manifestă, aşa cum precizaţi, faţă de românii din diaspora? Aici, în 2010, când respingeaţi această iniţiativă legislativă, sau acum, când veniţi şi solicitaţi exact aceleaşi măsuri care într-o măsură, într-o oarecare măsură au fost deja preluate şi rezolvate de actualul Guvern, din câte ştiu eu, pe data de 13 - şi n-a fost cu ghinion! - într-o hotărâre de Guvern, o bună parte dintre aceste taxe consulare au fost deja rezolvate.

Şi, domnule Tomac, e adevărat, nu ştiu multe lucruri despre diaspora, încerc până la urmă să mă perfecţionez, dar cel puţin mi-aduc aminte că acum vreo două luni de zile au fost aprobate 6 posturi pentru clerici în Timoc şi 10 în Republica Moldova. Cred că şi dumneavoastră ştiţi lucrul acesta.

Vă mulţumesc, stimaţi colegi.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc, domnule deputat.

Dezbaterile sunt finalizate. (Vociferări.)

Haideţi cu povestea asta, nu cu mine.

Domnule ministru, aveţi cuvântul pentru a răspunde la argumentele...

Domnule, ştiţi ce faceţi dumneavoastră? Ce n-aţi reuşit ca ministru, reuşiţi acum. Măcar aveţi umor. E totuşi o calitate aceasta. Mie îmi place. Mie îmi place umorul, aşa că nu am o problemă, dar eu v-aş ruga frumos, cuvântul acela cu p pe care îl folosiţi dumneavoastră v-aş ruga frumos să nu-l folosiţi, că se poate întoarce câteodată dimineaţa, când vă uitaţi în oglindă şi nu e frumos. Da?

Domnule ministru, aveţi cuvântul.

Eu vă respect, de aceea vă rog frumos.

Domnul Bogdan-Dragoş-Aureliu Marian-Stanoevici:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Înainte de a încerca să vă dau câteva răspunsuri extrem de succinte, pentru a nu vă plictisi, motiv pentru care nu v-am citit această documentaţie tehnică în care veţi avea toate răspunsurile la programele desfăşurate de DPRRP, vreau să vă precizez că departe de mine orice umbră de intenţie de a fi irespectuos faţă de vreun membru al Parlamentului.

Eu sunt mult prea dependent de respectul legii şi respectul celor care reprezintă acest popor.

Deci dacă a fost înţeles astfel, a fost greşit înţeles.

În mod punctual, problema... formularea pe care am spus-o eu, şi anume, am notat-o aici, "aceşti domni", ţin să vă spun că aş fi preferat ca în titlul pe care l-aţi pus dumneavoastră la această moţiune, în loc să scrieţi "Românii de pretutindeni - victimele unui actor netalentat şi dezinteresat", să fi spus altfel şi să fi pronunţat "distins domn", dat fiind că domn vine de la dominus, care înseamnă stăpân. M-aş fi simţit şi eu mult mai bine. Dar este un detaliu.

Moţiunea pe care dumneavoastră aţi propus-o, în primul rând, conform art.112 din Constituţia României, o moţiune nu pune întrebări, ci o moţiune - aşa cum scrie aici, de altfel - pune o problemă de politică internă sau externă, ori, după caz, o privire... deci este un detaliu, e un detaliu.

Mai mulţi dintre dumneavoastră, doamnelor şi domnilor, au vorbit despre secţiile de votare, despre birourile de votare. Din păcate, îmi cer scuze, dar nu este deloc de domeniul Departamentului Românilor de Pretutindeni, ci asta ţine de Ministerul Afacerilor Externe, din care noi facem parte, dar noi ne ocupăm de proiecte culturale şi educaţionale pentru românii din străinătate. Deci nu vă pot răspunde la această întrebare, îmi pare foarte rău. Ce pot să vă spun este că numărul secţiilor de votare este acelaşi ca în 2009, deci...

Mai departe. Mi s-a adus acuzaţia că nu am sprijinit în Parlament proiecte făcute de dumneavoastră. Aş fi făcut-o cu mare drag, dacă aş fi fost membru de partid şi membru al Parlamentului. Nu sunt.

S-a făcut o afirmare despre "Trandafirul galben". Mi-a părut bine de această amintire pe care mi-aţi trezit-o. Eu chiar am jucat în "Trandafirul galben" şi sunt mândru de ce am făcut în acel film.

Mai departe s-a vorbit despre Valea Timocului, în care nu există biserici. Domnul Tomac ştie foarte bine că părintele Boian, în ciuda opoziţiilor pe care le are, deschide lăcaşe de cult, iar noi, Departamentul Românilor de Pretutindeni, îl susţinem financiar pentru a-şi putea exprima această dorinţă legitimă de a avea biserici ortodoxe româneşti într-un spaţiu dificil, e adevărat.

Sunt total de acord cu domnul deputat Aurelian Mihai când a spus că sunt probleme în diaspora.

Da, doamnelor şi domnilor, sunt probleme cu românii de pretutindeni, probleme mari, de care noi, Guvernul României, ne ocupăm şi încercăm să le rezolvăm. Pe unele chiar le rezolvăm, cum au fost proiectele despre care s-a discutat, cele două taxe care au fost e-li-mi-na-te, ca să fie clar. E vorba de taxa pentru înscrierea copiilor nou-născuţi, care a fost extinsă şi la copii până la şase ani, dacă înscrierea în actele româneşti se face la şase luni de la înscrierea în actele ţării în care s-au născut aceşti copii, şi taxa pentru titlul de călătorie pentru copiii de până la şase ani, ca, printre altele, să li se poată permite celor care nu aveau posibilitatea să plătească această taxă, şi deci nu veneau în România, ca aceşti copii să poată să fie în legătură cu rădăcinile lor româneşti.

Cred că ceea ce ne uneşte este limba română, în care locuim cu toţii, şi această ţară, şi aceşti oameni de care trebuie să avem grijă.

Eu, atât cât pot, încerc s-o fac referitor la ceea ce face Departamentul Românilor de Pretutindeni.

Problema decedaţilor, vreau să vă spun că este mult mai mică decât pare. Ministerul Afacerilor Externe este în permanentă legătură cu toate structurile consulare din ţările respective. Dar, pentru informare, vreau să spun că decedaţii - sutele de decedaţi români - de la Roma sunt în număr de şapte, dintre care cinci, pentru că sunt cu probleme juridice, se aşteaptă o decizie judecătorească. Iar un alt exemplu, în regiunea Lombardia, sutele de cadavre româneşti abandonate sunt în număr de zero. Datele ne vin de la autorităţile italieneşti, deci nu sunt inventate de nimeni.

Cred că aceasta este tot ce aş putea să vă spun ca să nu vă plictisesc mai mult şi vă recomand în continuare să citiţi acest document tehnic pe care vi l-am pregătit pentru a putea avea răspunsuri exacte la toate întrebările pe care vi le puneţi sau mi le puneţi.

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc, domnule ministru.

Dragi colegi, intrăm în punctul 2 al ordinii de zi.

Cererea ministrului justiţiei însoţită de solicitarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie de încuviinţare a arestării preventive a domnului deputat Ion Diniţă, formulată în Dosarul nr.49/P/2014 al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Serviciul teritorial Braşov, precum şi raportul Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi însoţit de Proiectul de Hotărâre a Camerei Deputaţilor.

În conformitate cu prevederile regulamentare, vă propun să folosim următoarea desfăşurare a lucrărilor.

Nu mai fiţi agitat, domnule deputat, nu e bine să fiţi agitat!

Citirea cererii ministrului justiţiei; prezentarea raportului Comisiei juridice şi a proiectului de hotărâre; cuvântul domnului deputat Ion Diniţă pentru prezentarea punctului Domniei Sale de vedere; dezbatere din partea grupurilor parlamentare; constituim comisia de numărare şi validare a voturilor; în final, exprimarea votului secret cu bile asupra proiectului de hotărâre şi prezentarea rezultatului votului.

Dacă sunt obiecţii cu privire la această procedură?

Vă rog frumos să vă pregătiţi cartelele. Să înceapă votul.

Mulţumesc.

108 voturi pentru, nicio abţinere, niciun vot împotrivă.

Deci, în unanimitate, această procedură a fost acceptată.

Domnule deputat, sunteţi la al câtelea mandat în Parlament?

Supun votului procedura propusă. Să înceapă votul.

121 de voturi pentru, zero abţineri, zero voturi împotrivă.

Procedura a fost aprobată.

Din partea Comisiei juridice, cine prezintă raportul? Domnule vicepreşedinte Ciprian Nica, vă rog frumos să prezentaţi, aşa cum am spus, cererea ministrului justiţiei, după care raportul Comisiei juridice şi proiectul de hotărâre. Da?

Domnul Nicolae-Ciprian Nica:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Dau citire cererii adresate Camerei Deputaţilor:

"Vă transmitem alăturat, în temeiul art.72 alin.(2) din Constituţia României, republicată, al art.24 din Legea nr.92/2006 privind Statutul deputatului şi al senatorului, republicată, precum şi al art.195 din Hotărârea Camerei Deputaţilor nr.8/1994 privind Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, solicitarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie de încuviinţare a arestării preventive a domnului deputat Ion Diniţă, formulată în Dasarul nr.49/P/2014 al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Serviciul Teritorial Braşov.

Ataşăm prezentei adrese documentaţia pusă la dispoziţie de către Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, respectiv referatul cu propunerea de arestare preventivă întocmit de procurorul din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Serviciul Teritorial Braşov, care efectuează cercetări în cauză, precum şi copii ale unor acte de urmărire penală din dosarul penal menţionat anterior, respectiv 12 volume.

Cu deosebită consideraţie, ministrul justiţiei."

Dau citire raportului?

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Raportul, vă rog frumos.

Domnul Nicolae-Ciprian Nica:

În continuare dau citire raportului Comisiei juridice.

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a fost sesizată prin adresa nr.1040 a Biroului permanent, înregistrată sub numărul 4c/11/1051 din 11 octombrie 2014 cu scrisoarea ministrului justiţiei, domnul Robert Marius Cazanciuc, referitoare la solicitarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie de încuviinţare a arestării preventive a domnului deputat Ion Diniţă, formulată din dosarul nr.49/P/2014 al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Serviciul Teritorial Braşov, pentru a fi examinată şi pentru a întocmi raportul ce urmează a fi dezbătut de plenul Camerei Deputaţilor.

În conformitate cu prevederile art.195 alin.(3) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au analizat solicitarea Biroului permanent privind cererea ministrului justiţiei, domnul Robert-Marius Cazanciuc, referitoare la solicitarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie de încuviinţare a arestării preventive a domnului deputat Ion Diniţă.

Membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au hotărât, în temeiul prevederilor art.53 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, ca lucrările comisiei să fie secrete şi, de asemenea, votul să fie secret.

Domnul deputat Ion Diniţă, însoţit de avocat, a participat la şedinţa comisiei şi şi-a prezentat punctul de vedere cu privire la solicitarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia Naţională Anticorupţie, Serviciul Teritorial Braşov.

Domnul deputat Eugen Nicolicea, în timpul dezbaterilor, a menţionat considerentele Deciziei Curţii Constituţionale nr.319/2013 referitoare la faptul că cererea ministrului justiţiei trebuie să fie motivată în fapt şi în drept.

În urma luărilor de cuvânt şi a punctelor de vedere exprimate de membrii comisiei, precum şi de domnul deputat Ion Diniţă, s-a trecut la procedura de vot secret cu buletine de vot.

În urma numărării voturilor valabil exprimate, domnul deputat Nicolae-Ciprian Nica, preşedintele comisiei, a prezentat rezultatul votului, după cum urmează: nouă voturi pentru încuviinţarea arestării preventive a domnului deputat Ion Diniţă, 13 voturi împotriva încuviinţării arestării preventive a domnului deputat Ion Diniţă; un vot nul.

În temeiul art.195 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, hotărârea comisiei se adoptă prin votul majorităţii membrilor acesteia.

Membrii Comisiei juridice constată că nu a fost întrunit numărul necesar de voturi prevăzut de Regulamentul Camerei Deputaţilor pentru adoptarea unui raport privind aprobarea cererii ministrului justiţiei, domnul Robert-Marius Cazanciuc, referitoare la solicitarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia Naţională Anticorupţie privind încuviinţarea arestării preventive a domnului deputat Ion Diniţă.

Faţă de cele prezentate mai sus, în situaţia în care plenul Camerei Deputaţilor va decide aprobarea cererii ministrului justiţiei, domnul Robert-Marius Cazanciuc, referitoare la solicitarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia Naţională Anticorupţie de încuviinţare a arestării preventive a domnului deputat Ion Diniţă, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi înaintează plenului Camerei Deputaţilor proiectul de hotărâre.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Bun!

Domnule vicepreşedinte, proiectul de hotărâre?

Domnul Nicolae-Ciprian Nica:

Îl avem.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

L-aţi şi citit?

Domnul Nicolae-Ciprian Nica:

Nu. Acum.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă rog.

Domnul Nicolae-Ciprian Nica:

"Camera Deputaţilor adoptă prezenta hotărâre:

Articol unic: Camera Deputaţilor încuviinţează arestarea preventivă a domnului deputat Ion Diniţă în Dosarul nr.49/P/2013 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia Naţională Anticorupţie, Serviciul Teritorial Braşov.

Această hotărâre a fost adoptată de Camera Deputaţilor cu respectarea prevederilor art.76 alin.(2) din Constituţia României, republicată."

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc.

Domnul deputat Ion Diniţă.

Domnule deputat, aveţi cuvântul pentru a vă exprima punctul de vedere.

Vă rog frumos.

Domnul Ion Diniţă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Potrivit art.193 alin.(1) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, deputaţii pot fi urmăriţi şi trimişi în judecată penală pentru fapte care nu au legătură cu voturile sau cu opiniile exprimate în exercitarea mandatului, fără niciun impediment.

Pentru urmărirea penală şi trimiterea în judecată nu este nevoie de niciun raport, de avizul comisiei sau de înlăturarea vreunei piedici.

Împotriva mea se desfăşoară procedura de urmărire penală căreia i-am dat curs prezentându-mă în faţa organelor de anchetă.

Procurorul este liber să ia măsura controlului judiciar, dacă consideră că administrarea justiţiei are de câştigat din restrângerea libertăţii mele.

Vă informez că, deşi se poate lua faţă de mine măsura amintită, aceasta nu a fost dispusă, considerându-se probabil că nu este necesară în scopul asigurării bunei desfăşurări a procesului.

Dacă această măsură nu a fost necesară până în prezent, de ce ar fi necesară măsura preventivă a arestării?

Măsura preventivă a arestării este una excepţională, care se ia în anumite condiţii, pentru garantarea bunului mers al anchetei.

În ce mă priveşte, nu mă sustrag urmăririi penale, nu influenţez mersul anchetei prin influenţarea probelor sau a participanţilor la procesul penal.

Nu reprezint un pericol pentru ordinea publică.

Mi se reproşează fapte petrecute în 2007 şi 2010, pe vremea când nu eram parlamentar, fapte petrecute în legătură cu activitatea comercială a societăţii unde eram administrator.

Aceste fapte constau, concret, în semnarea a două acte adiţionale prin care se ajustau preţurile referitoare la lucrările puse în operă în temeiul a două contracte de achiziţie publică încheiate în judeţul Braşov, cu menţiunea că aceste acte au fost necesare din cauza creşterii valorii materialelor şi a manoperei faţă de data încheierii contractelor.

În lipsa semnării celor două acte adiţionale prin care se ajustau preţurile, interesele comerciale ale societăţii pe care o administrau erau grav vătămate în sensul că nu doar se pierdea profitul avut în vedere la încheierea contractelor, dar exista riscul concret ca executarea în continuare a contractelor să devină păgubitoare pentru societate.

Revenind, vă rog să apreciaţi cu tot discernământul dacă cererea cu care sunteţi sesizaţi este temeinică sau nu şi dacă bunul mers al anchetei este perturbat de prezenţa mea în mijlocul societăţii.

Mai ţin să afirm că este greşită ideea că parlamentarii se bucură de o adevărată impunitate, respectiv de o imunitate generală şi absolută în virtutea căreia deputatul sau senatorul nu poate deveni niciodată subiect de drept penal.

Dimpotrivă, deputaţii şi senatorii pot fi traşi la răspundere penală pentru fapte străine exercitării mandatului şi în această situaţie mă aflu eu, împotriva mea fiind începută urmărirea penală.

Niciun indiciu nu semnifică necesitatea privării mele de libertate, altul decât conjunctura nefastă a campaniei electorale.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc.

Pe procedură, vă rog frumos.

Domnul Firzack, domnul deputat.

Domnul Gheorghe Firczak:

Sunt foarte multe lucruri care ne despart.

Daţi-mi voie să vă anunţ o veste minunată, pentru care cred că ne vom bucura cu toţii. Nu prea ţine de ceea ce discutăm noi astăzi aici, dar este o veste îmbucurătoare şi pentru mine: Simona Halep a câştigat cu 6-2 6-3 cu Eugenie Bouchard. (Aplauze.)

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Aia ştim şi noi.

Mulţumim mult.

Dezbateri din partea grupurilor parlamentare.

Domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul deputat George Scutaru, Grupul parlamentar al PNL.

Domnul Adrian George Scutaru:

Domnule preşedinte,

Astăzi trăim, de fapt, o butaforie. Şi rog televiziunile să filmeze cum arată Parlamentul României, fiindcă, de fapt, lucrul arată cum se va da votul la 2 noiembrie. (Aplauze.)

În partea dreaptă stau cei care apără justiţia, care luptă împotriva corupţiei, care nu susţin nici mafia pădurilor, nici cei care fac trafic de influenţă.

În partea stângă avem, de fapt, nişte grupuri parlamentare care sunt mai mult la bufet decât în plen.

Grupul PSD are 187 de parlamentari. La ultimul vot aţi fost 22 prezenţi în sală.

Victor Ponta ne spune pe 3 octombrie: "Eu reprezint o generaţie care nu mai acceptă corupţia." şi consideră combaterea corupţiei benefică pentru întreaga societate.

Când sunteţi sinceri, domnilor din PSD, când alergaţi pentru o poză după Joe Biden sau Obama pe diverse holuri sau când spuneţi că vreţi libertate pentru nea Costică? Când vă ascundeţi astăzi să daţi un vot care este un vot pentru justiţie (Aplauze.) sau când spuneţi că apăraţi statul de drept?

Ne spune Victor Ponta într-un exemplu, iarăşi de dedublare, ca la votul pe Roşia Montană, că nu participă şi "nu am participat niciodată, pentru că am funcţia de şef al Guvernului" - referindu-se la votul pentru încuviinţarea arestării a doi colegi deputaţi, Adam şi Hrebenciuc. Ba nu! Domnul Ponta, domnul prim-ministru Ponta, domnul deputat Ponta, împreună cu toţi miniştrii PSD, au fost în păr prezenţi pe 17 februarie când au votat împotriva cererii în cazul deputatului Vlad Cosma. Este un exemplu clar când minte Victor Ponta.

Singurul lucru pe care dumneavoastră puteţi să-l spuneţi cu adevărat este că astăzi doriţi blocarea justiţiei, aşa cum veţi face şi mâine în Comisia juridică, când sub pretextul că aveţi prea multe documente de citit veţi amâna un vot în Comisia juridică. Este stilul pe care PSD îl arată foarte bine de luni de zile când vorbim de justiţie.

Ziua de astăzi arată foarte clar ce... (I se întrerupe microfonul.)

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnule deputat, (Bătăi în pupitre; rumoare)

Staţi o secundă! Staţi calm, că nu e nicio problemă.

Domnule deputat, vă rog frumos să nu ţipaţi, că eu vă dau cuvântul cât vreţi să vorbiţi. Aveţi cuvântul. Asta e singura rugăminte. Vă rog frumos.

Domnul Adrian George Scutaru:

Stimaţi colegi,

Ce se întâmplă astăzi în Parlamentul României ne arată foarte clar între ce au de optat românii pe 2 noiembrie.

Au de optat între adevăr şi minciună, între cinste şi corupţie.

Asta este, de fapt, esenţa alegerii pe care românii, în final, trebuie s-o facă între Klaus Iohannis şi Victor Ponta şi ce se întâmplă astăzi în Parlamentul României arată foarte clar cine este pentru statul de drept şi cine este împotriva statului de drept.

Alianţa Creştin-Liberală a demonstrat astăzi că este pentru statul de drept şi tocmai de aceea suntem convinşi că românii, toţi cei care gândesc, de dreapta, care s-au săturat de corupţie, vor vota Klaus Iohannis.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc foarte mult.

O să-mi daţi şi mie voie să spun câteva cuvinte, da?

(Coboară la tribună.)

Doamnelor şi domnilor,

Eu cobor foarte rar la acest microfon. Consider că am altceva de făcut ca preşedinte al Camerei Deputaţilor, dar mie îmi plac foarte mult colegii care îşi aduc aminte de faptele pe care le fac ei şi colegii lor de Parlament şi de partid.

În momentul în care am început să periem Statutul deputatului şi senatorului şi să putem să tăiem din banii pe care colegii mei îi primeau pentru a sta la hotel, să mai tăiem din privilegiile parlamentarilor, să punem nişte date corecte, predictibile şi nişte proceduri transparente cu privire la ridicarea imunităţii sau la cazul excepţional de reţinere preventivă, am avut câţiva colegi care s-au opus şi au făcut tot felul de jocuri.

Şi acum, poate că este bine, sunt înregistrate pe toate canalele de ştiri şi în înregistrările Camerei Deputaţilor şi ale Senatului persoanele care au luat cuvântul şi au blocat. Şi atunci ar trebui să ne uităm care sunt aceste persoane şi care au fost cele care, în spatele uşilor închise, s-au supărat foarte mult. Cele care cu adevărat aveau probleme cu justiţia, că nu e Victor Paul Dobre de la mine şi n-am venit eu la mine în birou să discut alte lucruri, că la mine nu se prea vine în birou să vorbeşti aşa ceva, că ştiţi, cu mine nu prea aveţi treabă.

Nu mă cheamă pe mine Victor Paul Dobre şi pe nimeni din Grupul parlamentar al PSD.

Nu sunt eu Sorin Roşca Stănescu, care scriam editoriale şi înjuram că procedurile devin transparente şi predictibile şi critica preşedintele Camerei care se ducea la Bruxelles să explice că noul parlament, cu noul USL, e diferit de PDL-ul vechi, care-l proteja pe Dan Păsat sau pe Monica Iacob Ridzi. Nu eu eram cel care spuneam acest lucru şi fugeam pe aici, prin sală, când DNA-ul cerea reţinerea unui parlamentar care umbla cu soft-urile şi cu calculatoarele.

Nu ne aducem aminte. S-ar părea că memoria noastră este selectivă. Nu pe mine mă cheamă Haşotti, domnul senator Haşotti şi Puiu, ca să ţip că nu e bun regulamentul şi să găsesc tertipuri legate de resursele financiare de stat la hotel, dar ideea şi schema erau să nu fim noi transparenţi şi predictibili în aceste măsuri pe care le avem de trei şi cinci zile.

Şi ce vedem? Vedem Grupul parlamentar al PNL a convins la Senat acest lucru şi n-a reuşit la Cameră. Vedem că aici lucrurile sunt predictibile. Vedem că în trei zile ne întâlnim. Suntem supăraţi că ne întâlnim sâmbăta şi constatăm, colegi din ACL, care joi votează şi stabilesc termene pentru cineva care este trimis în instanţă pentru ridicarea imunităţii, că nu suntem noi instanţe, nu suntem judecători, noi stabilim ce scrie în Constituţie şi în Regulament, iar a doua zi, ca să dea bine la pagină şi la imagine, aceiaşi patru membri ai Biroului permanent cer, împotriva unor recomandări ale Curţii Europene ale Drepturilor Omului, să reducă un termen pentru a se apăra un parlamentar. Nu e vina mea că Constituţia pe care am votat-o şi noi, şi românii stabileşte această procedură. Pentru mine personal şi pentru cei ca mine, nu am nicio treabă cu această problemă şi aş prefera să nu discutăm despre ridicarea imunităţii aici.

Dar eu cunosc mai mulţi parlamentari PNL care au avut aceste probleme şi ştiu reprezentanţii lor care au găsit tertipuri şi au pus pe alţii să conteste la Curtea Constituţională.

Mie mi-ar fi ruşine, Grupul parlamentar al PDL, să fac scandal în această sală, când am contestat la Curtea Constituţională şase luni de zile statutul nostru şi regulamentul, ca să nu existe transparenţă, ca să fie ca pe vremea doamnei Anastase, să stăm 11 luni de zile cu un dosar să ne scriem raportul MCV.

Uităm, nu, uităm! Uităm că dă bine la presă şi dă frumos! Uităm că nu venim decât acum şi după care chiulim în masă. Dacă luăm filmările, să vedem că suntem câte 20-30 maximum şi aceiaşi oameni. Uităm despre aceste lucruri!

Eu nu vă cer decât un singur lucru: respect faţă de dumneavoastră. Respect. Respect faţă de dumneavoastră.

Vă rog frumos să vă aduceţi aminte, când vă uitaţi în oglindă, de câte ori aţi semnat în numele colegilor dimineaţă, să faceţi cvorum pentru dumneavoastră.

Eu n-am nicio ruşine şi mă uit în oglindă cu respect. Dar vă rog frumos să vă aduceţi aminte. Nu fiţi demagogi la acest microfon, când aţi blocat.

Norocul nostru este că noi am reuşit ceea ce dumneavoastră n-aţi reuşit până acum, dragi colegi.

Dacă v-aţi aliat cu cei care au blocat-o pe doamna Ridzi, şi pe domnul Păsat, şi pe ceilalţi să nu existe termene, acum avem termene. Dacă vă fofilaţi la comisie şi spuneaţi că nu există dosarul, astăzi e dosarul şi în opt zile aţi venit în Parlament.

Ştiu că nu vă convine şi vreţi să fiţi în campanie şi o să fim şi săptămâna viitoare. Ştiu că nu vă convine şi o să fiţi în campanie.

Din păcate, unde e lege nu-i tocmeală. Trebuie să învăţaţi şi dumneavoastră. Se aplică şi azi şi se aplică şi pentru viitor.

Vă mulţumesc. (Aplauze. Rumoare.) (Îşi reia locul la prezidiu.)

(Domnul deputat Adrian George Scutaru solicită drept la replică.)

Nu există drept la replică, îmi cer scuze, nu am pronunţat niciun nume. Nu există în Regulament invocarea la grupul parlamentar, vă rog frumos. Nu aveţi pe procedură. Dacă-mi spuneţi articolul, cu mare plăcere vi-l dau. Dacă nu, vă rog frumos să nu transformăm într-un circ Parlamentul. Vă rog frumos, este dreptul meu ca membru al Grupului parlamentar al PSD să iau cuvântul. Dumneavoastră aţi luat cuvântul, v-am ascultat, v-am readus aminte despre ce aţi votat şi cum aţi făcut. N-am invocat decât faptele care sunt şi au rămas în Parlament. În rest, eu respect Regulamentul. Da, pe procedură.

Din sală:

Demisia!

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Sunt emoţionat!

Domnul Cezar Preda, pe procedură. Dacă-mi spuneţi procedura. Dacă nu, nu vă dau cuvântul.

Domnul Cezar-Florin Preda:

Domnule preşedinte,

Exact aceeaşi procedură pe care aţi folosit-o dumneavoastră.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnule deputat,

Eu am vorbit - vă rog frumos să mă ascultaţi - la grupurile parlamentare. Dacă dumneavoastră vorbiţi în numele Grupului parlamentar al PDL, vă dau cuvântul. Despre tema domnului deputat Diniţă.

Domnul Cezar-Florin Preda:

Despre tema domnului deputat Diniţă. Care-i problema?

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Aveţi cuvântul, vă rog frumos, cu tot respectul. Vă rog frumos.

Domnul Cezar-Florin Preda:

Domnule preşedinte...

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Nu cu mine, trebuie să vă adresaţi plenului.

Domnul Cezar-Florin Preda:

Să ştiţi că tot ce ne-aţi spus... poate aţi rezolvat câteva chestii în mintea dumneavoastră, dar prezenţa n-aţi rezolvat-o, să ştiţi. (Râsete; aplauze.) Deci mai aveţi puţin să-i aduceţi în sală.

Voiam să vă spun că sunteţi foarte grijuliu cu ce a fost şi, aşa cum ne-aţi obişnuit la PSD, îi daţi în gât pe toţi, aşa, îi turnaţi pe toţi. Am văzut. (Aplauze.)

Să ştiţi că şi ce-i la DNA acum tot din turnătorii din astea sunt, bineînţeles, în folosul bunului mers al democraţiei şi al justiţiei în România. (Aplauze.) Dar aş vrea să vă aduc aminte un lucru care are legătură cu domnul deputat Diniţă, pe care acum l-am văzut. Îi doresc sănătate, sper să-şi rezolve problemele.

Dar, domnule preşedinte, cred că dacă sunteţi atât de doritor de a pune acest Parlament pe care-l conduceţi pe drumul lui, pe făgaşul lui, dumneavoastră aveţi o restanţă peste care noi nu putem trece. Puteaţi să chemaţi şeful Comisiei juridice să-l întrebaţi de ce nu dă raport la Legea amnistiei şi graţierii până acum. Era obligaţia dumneavoastră, pentru că presiunile sunt internaţionale pe aşa ceva. Dar n-aţi făcut-o, pentru că n-aveţi interesul.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnule deputat...

Domnul Cezar-Florin Preda:

Lăsaţi-mă să termin...

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

În conformitate cu prevederile Regulamentului, vă rog frumos să reveniţi la chestiune.

Domnul Cezar-Florin Preda:

Revin la chestiune.

Domnule preşedinte,

De la "marţea neagră" încoace, toată strategia dumneavoastră este clară pentru noi toţi - poate nu pentru toţi românii -, dar nu aveţi alt scop în strategii, inclusiv strategia de astăzi, decât de a îngropa ceea ce nu trebuie îngropat.

Deci astăzi aţi făcut tot ce a depins de dumneavoastră ca să nu fie cvorum. Veţi face un vot, nu ştiu de care, veţi spune că nu-i cvorum să dăm votul. Mâine nu veţi da vot pe Comisia juridică ca să putem începe demersurile să ne prezentăm lunea viitoare să dăm vot. Toate chestiile astea le veţi face.

Dacă nu le veţi face, eu îmi voi cere scuze în numele dumneavoastră, în numele partidului meu.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnule deputat,

În decembrie, colegii dumneavoastră spărgeau televizorul şi spuneau că nu vine nimeni pe 27 decembrie să ridice imunitatea. Au venit şi au ridicat imunitatea. Dar nu mai aveaţi nici o... Eu vă readuc aminte. În decembrie. (Vociferări.)

Înainte de sâmbăta în care am convocat Biroul permanent pentru domnul deputat Diniţă pentru cererea de arestare preventivă, colegii dumneavoastră, la televizor în toată România, spuneau că nu va veni nimeni sâmbăta. Şi am să vă spun un secret pentru dumneavoastră, că sunteţi un vechi parlamentar. (Se referă la domnul deputat Adrian George Scutaru.) Este adevărat, nici un coleg de la PDL şi de la PNL nu a venit în acea sâmbătă, recunosc. De obicei aşa faceţi. Şi aşa facem, uităm unde este realitatea.

Eu vă spun un singur lucru, domnule deputat: vă respect şi vă apreciez, dar să ştiţi că realitatea este diferită faţă de argumentele pe dumneavoastră le spuneţi. Eu, ca preşedinte al Camerei, nu am alte obligaţii decât să respect regulamentul şi să pun în aplicare prevederile legii. Din această perspectivă nu puteţi să m-acuzaţi pe mine sau pe cineva din Biroul permanent că se substituie Comisiei juridice. Ce face Comisia juridică? Aveţi acolo, din interpretările mele şi din cunoştinţele mele, vicepreşedinte şi secretar. Tot din cunoştinţele mele, în regulament scrie altceva. Aşa încât deciziile se iau în Biroul permanent al Comisiei juridice cu privire la ordinea de zi a Comisiei juridice, nu la cererea mea. Eu aşa ştiu. Dar dacă nu ştiu eu bine, să mă contraziceţi.

Vă rog frumos, domnule Scutaru, ca lider de grup aveţi dreptul la cuvânt pe procedură. După care continuăm. Vă rog.

Domnul Adrian George Scutaru:

Domnule preşedinte,

Ţinând cont de faptul... pentru a vă da ocazia să demonstraţi că într-adevăr doriţi să avem activitate pe acest subiect, vă cer o pauză de trei minute ca lider de grup pentru a da posibilitatea Grupului PSD, care are numai 22 de deputaţi în sală, să-şi aducă oamenii la vot pentru a arăta într-adevăr că nu doriţi să împiedicaţi acest subiect, să-l eliminaţi de pe ordinea de zi.

Şi doi, vreau să vă adresez o mulţumire totuşi, spre deosebire de colegul dumneavoastră Victor Ponta, dumneavoastră nu m-aţi ameninţat cu puşcăria, aşa cum a făcut-o premierul când stătea în banca ministerială şi când a fost deranjat de un discurs pe care l-am avut, m-a ameninţat cu puşcăria.

Vă mulţumesc, totuşi, că aţi avut decenţa şi colegialitatea să nu vă ameninţaţi colegii, aşa cum a făcut-o şeful dumneavoastră de partid.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnule Scutaru, eu nu-mi permit să fac aşa ceva. Decizia cu privire la introducerea pe ordinea de zi a anumitor proiecte de lege şi la modul în care votează colegii mei, se ia, aşa cum e stabilit în democraţie, de către liderii grupurilor parlamentare. Eu am reamintit câteva lucruri pe care dumneavoastră le-aţi făcut împreună cu colegul care era liderul Grupului parlamentar al PDL. Colegul lider al Grupului parlamentar al PDL a şi susţinut proiectul amnistiei şi graţierii. De altfel, toţi liderii grupurilor parlamentare l-au susţinut până în ultima clipă. Eu sunt cel care, singur, fără dumneavoastră, la o scrisoare trimisă de către preşedinte, l-am scos de pe ordinea de zi împotriva regulamentului. Să nu ne păcălim. Vă rog frumos, cu tot respectul pe care-l am faţă de dumneavoastră. Sunt semnăturile date şi sunt declaraţiile făcute de către fostul lider de grup parlamentar, astfel încât nu vreau să mai comentez. Dar este bine, pentru colegii care sunt în Grupul parlamentar al PDL, să nu uite realitatea. Că realitatea este una singură, nu cea de la televizor, cea pe care o spunem fiecare. De aceea, vă rog frumos să ne aducem aminte.

Aţi făcut o propunere, sunt de acord. Trei minute pauză. Eu am de aproape 20 de minute soneria deschisă pentru a chema colegii în sală.

După pauză

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Bun. S-au epuizat cele trei minute. Vă rog frumos să luaţi loc în bancă.

Ce procedură aveţi? Art.104.

Domnule deputat, vă rog frumos, aveţi cuvântul. Vă rog frumos.

Domnul Remus-Florinel Cernea:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Aţi spus un lucru foarte important în intervenţia dumneavoastră de mai devreme, şi anume că parlamentarii, uneori, atunci când semnează prezenţa, semnează şi pentru unii dintre colegi. Cred că acest lucru care, sigur, ar trebui şi demonstrat cumva...

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Am auzit.

Domnul Remus-Florinel Cernea:

...acest lucru. Pentru că art.143 prevede obligativitatea pentru fiecare dintre noi să fim prezenţi la dezbaterile din plen şi la comisii, cred că ar trebui ca listele de semnături, listele cu semnăturile parlamentarilor să fie monitorizate permanent de o cameră video a Camerei Deputaţilor şi să fie cumva o modalitate de control, pentru a vedea dacă fiecare deputat semnează doar pentru el sau dacă, aşa cum aţi spus dumneavoastră, semnează şi pentru alţii. Pentru că, într-adevăr, uneori aveam un număr de semnături pe liste, dar în sală eram mult mai puţini.

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Bun. Să revenim la chestiune.

Dragi colegi, vă rog frumos... Sunt colegii mei care sunt secretari, m-au informat. Conform regulamentului, avem trei instrumente de verificare a prezenţei. Sunt în jur de 129 de colegi în sală, între 120 şi 129.

Eu vă propun şi cel de-al doilea sistem de control. Acesta este primul sistem de control, consult secretarii care-mi spun câţi sunt în sală. Al doilea este votul pe cartelă. Vă rog frumos să vă pregătiţi cartelele.

Să înceapă votul.

116 colegi sunt în sală.

Bun.

(Se solicită repetarea votului.)

Păi, şi de la 116 ajungem la 202?

Iertaţi-mă, eu n-am cum să fac acest lucru, să repet votul. Avem, conform regulamentului, două din cele trei opţiuni. Sunt verificate. Obligaţia mea ca preşedinte de Cameră să suspend lucrările şi să convoc Parlamentul la o dată şi la o oră stabilite.

Dragi colegi, în afară de discuţiile pe care le facem în sală şi suntem frumoşi, să nu uitaţi că întotdeauna ceea ce spui la televizor astăzi s-ar putea ca mâine să te coste dacă nu este realitate. Trebuie să fim consecvenţi în ceea ce spunem, da?

Eu o să vă rog frumos, având în vedere aceste chestiuni care sunt strict legate de incompatibilităţi, cereri de ridicare a imunităţii, de arestare preventivă şi cele stabilite de către Biroul permanent al Camerei Deputaţilor de la ora 14 de astăzi, convoc plenul Camerei Deputaţilor săptămâna viitoare, luni la ora 15. Rog liderii grupurilor parlamentare să-şi invite toţi colegii pentru a vota. Suntem în procedura de vot pentru moţiunea simplă. Suntem în procedura de vot pentru cererea de arestare preventivă a domnului deputat Ion Diniţă. S-a terminat procedura. Şi până atunci sper că şi celelalte două proceduri care sunt trimise de către DNA să fie finalizate.

Vă mulţumesc foarte mult şi vă urez o seară frumoasă!

Şedinţa s-a încheiat la ora 18,00.