Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 10,22.

Lucrările au fost conduse de domnul deputat Valeriu Ştefan Zgonea, preşedintele Camerei Deputaţilor, înlocuit de domnul deputat Florin Iordache, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor. asistat de domnii deputaţi Cristian Buican şi Ion-Marcel Ciolacu, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă spun în acest moment, pentru cei care nu au mai fost în Parlament în ultimii 20 de ani, sunt 100 de colegi care au semnat. Da. Dacă vreţi vă spun şi câţi au semnat de la opoziţie şi câţi de la guvernare, cu mare plăcere.

Obligaţia de a invita colegii în sală este strict legată de calitatea de lider şi vicelider al grupului. Nu pot să fac acest lucru. Mulţumesc foarte mult. Ne vedem în momentul în care se fac cei 299. Mulţumesc.

După o scurtă pauză

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Sunt foarte bine dispus. Nu sunt nervos, n-am de ce.

Invit liderii până la prezidiu, vă rog frumos.

(Domnul preşedinte al Camerei Deputaţilor, Valeriu Ştefan Zgonea, se consultă cu liderii grupurilor parlamentare.)

Dragi colegi,

Am avut o discuţie cu liderii grupurilor politice parlamentare.

Numai o secundă.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Declar deschisă şedinţa de azi a Camerei Deputaţilor şi vă anunţ că din totalul celor 397 de membri ai Camerei Deputaţilor, 195 sunt absenţi, 49 participă la alte activităţi. Suntem în cvorumul legal de 199.

La primul punct al ordinii de zi, în conformitate cu prevederile art.94 din regulamentul nostru, vă informez că au fost distribuite la casetele dumneavoastră următoarele documente: ordinea de zi pentru şedinţa de astăzi, programul pentru perioada 16-21 februarie 2015; lista rapoartelor din perioada 11-18 februarie 2015, bineînţeles ale comisiilor permanente sesizate în fond; lista cu legile prin care se poate exercita dreptul de sesizare a Curţii Constituţionale; informarea cu privire la iniţiativele legislative înregistrate la Camera Deputaţilor.

Votul final, aşa cum a fost stabilit, este la ora 17,30. Dacă intervin alte modificări, cu acordul Comitetului liderilor o să vă informez. La încheierea şedinţei de vot final, bineînţeles, vom avea un Birou permanent al Camerei Deputaţilor, conform regulamentului, pentru a se stabili programul de săptămâna viitoare.

Domnul deputat Marian Neacşu, pe procedură, am înţeles că vrea să intervină.

Domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Marian Neacşu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Vă solicit, în numele Comitetului liderilor, suplimentarea ordinii de zi de astăzi cu introducerea a două noi proiecte: proiectul legislativ nr.50/2015 - Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei nr.77/2014 privind procedurile naţionale în domeniul ajutorului de stat şi pentru modificarea şi completarea Legii concurenţei nr.21/1996, care va intra pe poziţia 5...

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Este. E aprobată de Biroul permanent.

Domnul Marian Neacşu:

E adevărat că e aprobat de Biroul permanent...

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

...sub rezerva primirii raportului.

Domnul Marian Neacşu:

E adevărat, raportul este gata, îl avem. Deci, poziţia 5.

Poziţia 6, PL-x-ul 392/2014, reexaminarea Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.55/2014 pentru reglementarea unor măsuri privind administraţia publică locală, care va intra pe poziţia 6, urmând ca în continuare pe poziţia 7 să rămână Legea privind aprobarea Codului silvic, care este în dezbatere, şi vom continua dezbaterea după ce dezbatem aceste două proiecte.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Deci, ultimul proiect, încă o dată, este cel legat de proiectul de lege care aprobă OUG nr.55, nu? PL-x cât?

Domnul Marian Neacşu:

392.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Eu vă propun următoarea variantă, liderii grupurilor parlamentare: deci, avem pe poziţia 5 Codul silvic, PL-x 436. Şi vă propun înainta sa, pe poziţia 5 să intre PL-x-ul 392. Cel care este cu Ordonanţa nr.55. Da? Acesta să fie pe poziţia 5.

Şi rugămintea mea este următoarea: cel de pe poziţia 7, PL-x 50, cum a zis domnul preşedinte, să vină înaintea PL-x-ului 392, da?

Deci, supun la vot trecerea proiectului de lege de pe poziţia 7 - PL-x 50/2015, pe poziţia 5, în acest moment. Aceasta este prima propunere.

Să înceapă votul.

101 voturi pentru, nicio abţinere, niciun vot împotrivă.

Şi vă propun pe poziţia 6 introducerea PL-x 392/2014/2015, cel cu Ordonanţa 55, da? Proiectul de lege de aprobare a ordonanţei.

Să înceapă votul.

119 voturi pentru, o singură abţinere. Aprobat.

Pe procedură, domnul deputat Orban, liderul Grupului parlamentar al PNL.

Domnul Ludovic Orban:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Vreau să mă refer la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei nr.94 a Guvernului în domeniul educaţiei, celebra ordonanţă care reglementează retragerea titlului de doctor, care, de asemenea, are în cuprinsul său reglementarea învăţământului dual. Din păcate, deşi Comisia pentru învăţământ...

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Unde se află? Pe ce poziţie?

Domnul Ludovic Orban:

Nu se află, pentru că ne aflăm în următoarea situaţie, permiteţi-mi să vă explic. Comisia pentru învăţământ avea termen de finalizare a raportului, mi se pare pe data de 5 februarie, nici măcar nu a intrat pe ordinea de zi a Comisiei pentru învăţământ. Această ordonanţă de urgenţă, lăsând la o parte aspectul picant cu retragerea titlului de doctor care, să zicem, e secundar din punctul de vedere al domeniului de reglementare, se referă, repet, la reglementarea învăţământului dual.

Ordonanţa trimisă de Guvern nu este conformă înţelegerilor iniţiale care au existat între partenerii care au contribuit la dezbaterea şi aprobarea ordonanţei.

Ceea ce solicit eu este dezbaterea acestei ordonanţe, introducerea pe ordinea de zi şi dezbaterea acestei Ordonanţe nr.94 în plenul Camerei Deputaţilor.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnule deputat, numai o secundă.

Deci, există o ordonanţă... noi suntem Cameră decizională din ce ştiu eu. Suntem prima Cameră sesizată?

Domnul Ludovic Orban:

Suntem prima Cameră sesizată.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Suntem prima Cameră sesizată?

Pe procedură, domnul Neacşu, până atunci.

Domnul Marian Neacşu:

În principiu, domnule preşedinte, evident că nu putem interzice dreptul unui lider de grup de a solicita introducerea pe ordinea de zi a unui proiect de lege chiar dacă nu are raport, dar trebuie să remarc în acelaşi timp procedura nu foarte fair a colegului meu de la PNL. Eu am venit şi am informat dimineaţă, şi am avut acceptul Comitetului liderilor pentru această modificare a ordinii de zi pe care v-am propus-o. Deci, aş vrea să fac distincţia între, hai să-i spunem, actul meu de decizie, făcut în numele Comitetului liderilor şi cu aprobarea acestuia, şi propunerea colegului meu, domnul deputat Orban, care este propunerea exclusivă a Grupului parlamentar al PNL.

Din câte cunosc eu, respectivul proiect de hotărâre este pe ordinea de zi a comisiei pentru emiterea raportului.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnilor colegi,

Numai o secundă. Vă rog frumos, ca să încheiem discuţia că iar facem discuţii care sunt inoportune în plen.

Deci, dragi colegi, când un proiect de lege are termenul depăşit, comitetul liderilor are obligaţia de a discuta introducerea pe ordinea de zi fără raport sau cererea Comitetului liderilor către preşedintele Biroului permanent de atunci, pentru a înainta o scrisoare comisiei prin care să ceară urgentarea. Termenul la această chestiune, conform fişei pe care o avem la PL-x nr.1/2015 este 11 februarie. Asta înseamnă că după-amiază, Comitetul liderilor, când se va întâlni va trebui să ceară Biroului permanent ca mâine... comisiile lucrează mâine, să dezbată cu prioritate sau săptămâna viitoare, cu prioritate, acest proiect de lege, aşa cum am făcut cu Ordonanţa nr.55.

Dar aş avea o rugăminte la Comitetul liderilor şi la liderii care fac parte din Comitetul ordinii de zi sau Comitetul liderilor, să discute aceste chestiuni prima dată aşa cum s-au făcut, ca să putem să respectăm procedurile. Când ele sunt respinse de Biroul permanent la propunerea Comitetului liderilor, atunci să venim cu ele în plen. Să nu venim cu ele în plen că avem sentimentul că au fost discutate în Comitetul liderilor şi până la urmă şi domnul Orban are dreptate, dar şi domnul Neacşu are dreptate. Aşa încât o să mergem pe această procedură.

Eu o să iau act de cererea unui lider de grup şi o s-o discut în Biroul permanent, astfel încât să iau aprobarea Biroului permanent la ora 18, prin care să cer de urgenţă comisiei sesizată în fond, Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport, cu sau fără avizele celor trei comisii stabilite de Biroul permanent, să înceapă de mâine dezbaterea acestui proiect, astfel încât el să fie săptămâna viitoare pe ordinea de zi.

Este corect? Da. Bun.

Am înţeles. Mi-asum.

Pe procedură, domnul deputat Tinel Gheorghe.

Domnul Tinel Gheorghe:

Vedeţi dumneavoastră, domnule preşedinte, o excepţie naşte după ea altă excepţie. Avem, la poziţia 11 astăzi în ordinea de zi, PL-x 594/2014, faimoasa Ordonanţă de urgenţă nr.86/2014 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare la nivelul administraţiei publice centrale şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative.

Ea are termenul de dezbatere şi vot final pe 16 februarie, adică s-a împlinit termenul luni. Suntem în 18 astăzi, şi noi am fi dorit, domnule preşedinte, cu tot respectul, să dezbatem această ordonanţă pentru că este foarte, foarte importantă. Dumneavoastră aţi spus mai devreme că pentru Ordonanţa nr.94 veţi lua act şi prin Biroul permanent veţi dispune o analiză şi veţi cere ca în comisia de specialitate să intre cu prioritate raportul la Ordonanţa nr.94 în dezbatere, în aşa fel încât plenul să se pronunţe.

Noi vă cerem ca astăzi la Ordonanţa nr.86 să nu dăm un vot de aprobare tacită, ci s-o dezbatem, domnule preşedinte. Ştiu că este...

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Păi, e ilegal.

Domnul Tinel Gheorghe:

Vă cer acest lucru, de ce? Pentru că este extrem, extrem de important şi altfel creăm impresia...

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

E ilegal. Încă o dată, repet, ilegal. Neconstituţional.

Domnul Tinel Gheorghe:

Domnule preşedinte,

Creaţi impresia că intenţionat Ordonanţa nr.86 nu se vrea a fi dezbătută, ci trecută tacit de prima Cameră sesizată.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnule preşedinte, ştiţi cine este preşedintele Comisiei pentru administraţie? Cel care pune pe ordinea de zi? De la ce partid? Nu are competenţă nici un membru al Grupului parlamentar al PSD, în afară de preşedintele Comisiei pentru administraţie. Nu cred că face parte din Grupul parlamentar al PSD şi nici nu stabilim noi ordinea de zi a comisiei, ci preşedintele comisiei.

Vă rog frumos să nu intrăm în comentarii.

Domnul Tinel Gheorghe:

Ordinea de zi n-o face preşedintele comisiei.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Ba da.

Domnul Tinel Gheorghe:

Ordinea de zi o face Comitetul liderilor, cu aprobarea şi ştiinţa Biroului permanent, domnule preşedinte.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Preşedintele comisiei propune ordinea de zi biroului comisiei. Doar preşedintele. Aşa cum ordinea de zi la Biroul permanent când se constituie şi o trimite la Comitetul liderilor o propune preşedintele Camerei Deputaţilor sau preşedintele de şedinţă al Biroului permanent.

Domnul deputat Márton Árpád.

Scrie în regulament foarte clar. Deci, dacă avem o vină, acea vină trebuie căutată la preşedintele Comisiei pentru administraţie din Camera Deputaţilor.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Într-adevăr, aici este o mare problemă, în această legislatură, cu funcţionarea comisiilor. Conform regulamentului, într-adevăr, preşedintele comisiei propune biroului comisiei ordinea de zi şi trebuie să fie votată această ordine de zi de biroul comisiei. Iar preşedintele are totodată obligativitatea ca la începutul şedinţei să supună votului această ordine de zi, respectiv să arate ce legi mai aşteaptă să fie puse pe ordinea de zi.

E! Această procedură este cam inexistentă cred în toate comisiile. Din această cauză asistăm la astfel de situaţii de adoptare tacită. Unde, de altfel, dacă am fi introdus dezbaterea ordonanţei fără raport, ceea ce înseamnă că ar fi trebuit s-o punem pe ordinea de zi cu solicitare de adoptare, fără amendamente, deci direct în vot final, şi dacă nu trece, trece la sesiunea următoare s-o mai dezbatem, adică va trece din start în tacit.

Ca atare, corect e să fie urgentat. Dar cel mai corect ar fi ca această procedură să fie respectată în fiecare comisie, aşa cum este ea înscrisă în regulament. Şi încă o dată vă spun: nu se respectă.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Perfectă dreptate aveţi, domnule deputat.

De aceea, am şi cerut ca după noul regulament, pe care sper să-l aprobăm săptămâna viitoare, lunea după-amiază, după şedinţa Biroului permanent să fie o şedinţă a Birourilor permanente de comisii, care să informeze transparent şi predictibil ordinea de zi, astfel încât toţi cei care sunt interesaţi să ştie ce discutăm marţi în comisie sau joi. Să nu mai avem aceste discuţii şi să existe un sentiment de opacitate a lucrurilor în comisie. comisia a discutat pe 10 februarie proiectul de lege pe care dumneavoastră l-aţi sesizat. Dacă era corectă şi serioasă, preşedintele comisiei trebuia în ultima săptămână din ianuarie, conform mandatului pe care noi l-am dat, să discute.

Vă reamintesc că preşedintele comisiei a cerut maşina şi şi-a adus aminte s-o ceară de pe 5 ianuarie, dar a uitat să pună pe ordinea de zi în ultima săptămână acest proiect de lege şi l-a pus pe 10 februarie. Vedeţi? Asta e dubla măsură. Dar nu vreau să intrăm într-o discuţie... pierdem timp.

Eu vă rog frumos să găsiţi aceste soluţii şi să respectăm ceea ce a zi domnul Tinel Gheorghe, ce a zis domnul Márton Árpád, astfel încât preşedinţii de comisii să facă aceste şedinţe ale birourilor permanente ale comisiilor, să stabilească ordinea de zi şi s-o afişeze, cum scrie regulamentul, pe site, astfel încât s-o ştim şi noi. Vă rog frumos.

Domnul deputat Marian Neacşu. După care, domnul deputat Orban, pe procedură.

Domnul Marian Neacşu:

Mulţumesc.

Într-un minut, domnule preşedinte.

Vă rog să mă credeţi, stimaţi colegi, eu nu-nţeleg în ce a constat propunerea făcută de viceliderul Grupului PNL. Pentru că proiectul respectiv a fost adoptat tacit pe data de 16.II. Or, o astfel de procedură prin care un proiect pentru care dezbaterea este închisă din acest motiv, să fie supus atenţiei pentru a fi redezbătut, este absolut inacceptabilă.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnul deputat Ludovic Orban.

Domnul Ludovic Orban:

Aş vrea să prezint un pic situaţia modului în care s-a dezbătut la Comisia pentru administraţie. În primul rând, trebuie să vă informez că raportul a fost finalizat. Comisia a amânat dezbaterile din cauza imposibilităţii prezenţei ministrului la aceste dezbateri cu o săptămână, iar în comisie, de ce am insistat şi am făcut această propunere chiar dacă este, să spun, la limita regulamentului, pentru că în dezbaterile din comisie, la solicitarea confederaţiilor sindicale şi a unor organizaţii neguvernamentale, s-a aprobat o propunere la care ministrul şi-a dat acordul, şi anume aceea ca normele metodologice de aplicare a acestei ordonanţe să fie votate tot prin lege. Or, dacă noi o aprobăm tacit, ministrul nu se poate ţine de cuvânt în faţa sindicatelor şi nu se poate include în textul legii care pleacă de la Cameră angajamentul care este luat de ministru.

Din acest punct de vedere, sigur, mai sunt şi alte amendamente care au fost aprobate în comisie. Prin procedura adoptării tacite, practic, la Senat se va duce textul legii de aprobare a ordonanţei în forma care a fost iniţiată de Guvern.

Mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Sunt argumente şi contraargumente. Ştiţi foarte bine că niciodată noi n-am aprobat normele metodologice prin textul de lege, cel puţin de când sunt eu în Parlament. Deci, de când sunt eu în Parlament nu-mi aduc aminte să fie aprobat vreo normă metodologică de aplicare. Şi eu ştiu că pe 24/2000 scrie altceva. Dar, în fine, comentăm degeaba.

Această obligativitate de a avea dialog cu ministrul şi cu celelalte instituţii care sunt abilitate, organizaţii neguvernamentale, asociaţii ale celor care beneficiază de textul legii sunt strict legate de activitatea preşedintelui, intră în competenţa sa, vă reamintesc, foarte bine, conform regulamentului, şi regulamentului de organizare şi funcţionare pe care comisia trebuia să-l supună aprobării Biroului permanent şi pe care nu l-a transmis niciodată în ultimii doi ani de zile. Dar asta este o altă discuţie.

Revenim la fondul problemei. Nu putem să ducem în plen o dezbatere şi să spunem cine şi cum îşi face temele la comisie. nici eu, nici dumneavoastră, nici colegii de la UDMR, nici colegii de la PSD. Este obligaţia preşedintelui de comisie să-şi stabilească termenul, astfel încât raportul să vină, aşa cum este stabilit, în termenul pe care Biroul permanent l-a aprobat. Dacă termenul se depăşeşte, obligaţia preşedintelui este să informeze Biroul permanent, aşa cum informează şi când se dezbate calendarul. Vă rugăm frumos să vă uitaţi în regulament şi, în rest, orice comentariu îl facem pe regulament. faptul că preşedintele comisiei nici măcar nu a informat c-o să aibă dezbaterea pe 10, şi ştia că nu este plen pe 16, ne lasă pe noi în situaţia în care să discutăm în plen o chestiune care aparţine strict preşedintelui comisiei.

Bun. Ne întoarcem la punctul 2 al ordinii de zi, să terminăm această discuţie.

2. Proiectul de Hotărâre privind modificarea Anexei la Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 48/2012 pentru aprobarea componenţei nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor.

În temeiul art.60 din regulamentul nostru, Camera Deputaţilor vă propune să adoptaţi prezenta hotărâre.

"Articol unic. Anexa la Hotărârea Camerei Deputaţilor nr.48/2012 privind aprobarea componenţei nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr.872 din 20 decembrie, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică după cum urmează: domnul deputat Corneliu- Mugurel Cozmanciuc, aparţinând Grupului parlamentar al PNL, trece de la Comisia pentru mediu şi echilibru ecologic, la Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, în calitate de membru."

Dacă sunt obiecţii, comentarii. Nu sunt. Aprobat. Merge la votul final.

3. Avem un proiect de hotărâre pentru vacantarea unui mandat de deputat. Este vorba de mandatul domnului deputat Marcu Nicu, ales în Circumscripţia electorală nr.4 Bacău, Colegiul uninominal nr.1, şi vă propun ca în temeiul art.70 alin.(2) din Constituţia României, începând cu data de 10 februarie, având în vedere demisia domnului deputat Marcu Nicu, coroborat cu Legea nr.96 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, Legea nr.35/2008 privind alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului, Legea nr.67/2004 privind alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, Legea administraţiei publice locale nr.215/2001, Legea nr.393/2004, precum şi reglementările noastre din Camera Deputaţilor, art.210-211, vă propun spre adoptare următorul articol unic.

"Camera Deputaţilor constată încetarea calităţii de deputat a domnului Marcu Nicu, începând cu 10 februarie 2015, şi declară vacant locul de deputat în Circumscripţia electorală nr.4 Bacău, Colegiul uninominal nr.1."

Obiecţii, comentarii? Nu sunt. Aprobat. Merge la votul final.

Vă reamintesc că punctul 4 privind dezbaterea moţiunii simple iniţiată de 109 deputaţi se face astăzi la ora 15.

5. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.77/2014 privind procedurile naţionale în domeniul ajutorului de stat, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii concurenţei nr.21/1996.

Avem 87 de amendamente admise. Procedura este de urgenţă. Caracter ordinar.

Reprezentantul Guvernului.

Domnule secretar de stat, aveţi cuvântul.

Domnul Ion Ghizdeanu (preşedintele Comisiei Naţionale de Prognoză):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Bună ziua, doamnelor şi domnilor deputaţi,

Acest proiect de lege iniţiat de Consiliul Concurenţei împreună cu Ministerul Finanţelor Publice şi transpus în Ordonanţa de urgenţă nr.77/2014 are, în principal, două mari capitole. Primul se referă la detalierea şi clarificarea obligaţiilor care revin furnizorilor de ajutor de stat şi sancţiunile aplicabile în cazul nerespectării acestora, precum, cea de-a doua parte, rolul Consiliului Concurenţei în procesul de elaborare, parcurgere a procedurilor în relaţia cu Comisia Europeană, acordarea şi monitorizarea ajutoarelor de stat.

Ar mai trebui menţionat şi faptul că în acest proiect de lege sunt şi prevederi care au rolul de a îmbunătăţi activitatea şi eficienţa activităţii Consiliului Concurenţei.

Având în vedere conţinutul acestui proiect de lege, Guvernul, prin Ministerul Finanţelor Publice, susţine raportul cu amendamente al comisiei de specialitate şi vă adresează rugămintea de a fi aprobat proiectul de lege în forma prezentată de către comisie.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Din partea Comisiei pentru politică economică, domnul preşedinte Horia Grama.

Domnule preşedinte, felicitări pentru alegere.

Aveţi cuvântul.

Domnul Horia Grama:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport asupra Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.77/2014 privind procedurile naţionale în domeniul ajutorului de stat, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii concurenţei nr.21/1996.

În conformitate cu regulamentul Camerei, Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare a fost sesizată spre dezbatere în fond, în procedură de urgenţă, cu prezentul proiect de lege.

Conform prevederilor Constituţiei României şi ale Regulamentului Camerei Deputaţilor, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat iniţiativa legislativă în 11 februarie 2015.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Comisia pentru afaceri europene a avizat favorabil.

Iniţiativa supusă dezbaterii are ca obiect de reglementare aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.77/2014 privind procedurile naţionale în domeniul ajutorului de stat, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii concurenţei nr.21, în sensul creării premiselor soluţionării problemelor întâlnite în procesul de implementare a aplicării măsurilor de ajutor de stat, neadoptarea acesteia ar perpetua problemele existente, cu impact direct asupra utilizării fondurilor europene şi naţionale cu destinaţii de ajutor de stat.

În conformitate cu Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, membrii comisiei au examinat iniţiativa legislativă în şedinţa din 17 februarie 2015. Din totalul de 26 de membri ai comisiei, au fost prezenţi la dezbateri 23.

La lucrările comisiei au participat şi reprezentanţi din partea Guvernului şi Consiliului Concurenţei.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, membrii comisiei au hotărât cu majoritate de 21 de voturi pentru şi 2 abţineri, să supună plenului Camerei Deputaţilor, spre dezbatere şi adoptare, proiectul de lege mai sus menţionat, cu amendamentele admise care sunt redate în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, iniţiativa legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Domnule preşedinte, vă propun 5 minute pentru dezbateri generale şi un minut pentru fiecare amendament.

Mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnule deputat, numai o secundă.

Ne întoarcem... sunteţi nou.

Deci, la dezbateri generale nu se poate propune timp. Există o înţelegere să nu depăşim tot 10 minute, toţi liderii de grup. Când este vorba de amendamente, vreau să propuneţi un timp pentru toate amendamentele, nu pentru fiecare amendament în parte. Deci, 5 minute, 10 minute, un sfert de oră. După acest interval de timp, amendamentele se supun la vot fără să mai existe dezbateri de susţinere şi de contrasusţinere.

Vă rog frumos să mai spuneţi o dată care este timpul pe care-l propuneţi pentru amendamente. Câte minute?

Domnul Horia Grama:

5 minute pentru amendamente.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

5 minute.

Vă rog frumos să vă pregătiţi cartelele.

Domnule Árpád. Este regulamentar.

Domnul Márton Árpád-Francisc (din sală):

Este regulamentar, dar orice lider de grup poate să aibă o contrapropunere de timp, şi aia se votează.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Unde scrie?

Domnul Márton Árpád-Francisc (din sală):

Domnule preşedinte, nu vă luaţi...

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Sunt de acord cu dumneavoastră, dar vă rog frumos să mă iertaţi...

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Pe procedură, domnule preşedinte.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă rog frumos.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Este un raport voluminos. Eu nu am nicio problemă să îl dezbatem în 5 minute, dar, iarăşi, sunt nişte acţiuni care nu-mi plac nici atunci când eram la guvernare, nici când suntem în opoziţie. A propune pentru un raport atât de stufos 5 minute este o batjocură la adresa plenului Camerei Deputaţilor. Daţi măcar o jumătate de oră şi s-ar putea să terminăm în 5 minute. Oricum, dezbaterile generale sunt nelimitate. Deci, acolo vor fi cel mult 5 minute din partea fiecărui grup parlamentar, asta se poate limita. Dar, vă rog să propuneţi un timp rezonabil la un noian de amendamente din raport.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă propun 10 minute, în loc de 5, dacă domnul preşedinte al comisiei este de acord. Unde este domnul preşedinte Grama? Da, 10 minute, ca să fie..., înainte de a-i da cuvântul doamnei deputat.

Vă rog frumos să vă pregătiţi cartelele. Să înceapă votul!

Doamna deputat Maria-Andreea Paul, la dezbateri generale, bineînţeles. Aveţi cuvântul. O să am o rugăminte să vă gândiţi totuşi cele 10 minute pentru dezbateri generale stabilite de către liderii grupurilor parlamentare în sesiunea trecută şi vreau să rămânem în această chestiune. Da?

Doamna Maria-Andreea Paul:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Grupul Partidului Naţional Liberal susţine acest proiect de lege şi vreau să aduc 7 argumente de forţă, pentru care vom vota pentru acest proiect de lege.

Primul argument: se impune, prin lege, pentru prima dată, realizarea de analize de oportunitate pentru măsurile de sprijin acordate pe bani publici de către instituţii. Şi este vorba de art.3 alin.(4), pe care îl salutăm. A fost prea mult haos până acum şi nu se făceau aceste analize ex ante.

Al doilea argument: discutăm despre eficienţa politicii concurenţiale în domeniul ajutorului de stat. Aici, se creează baza de date pentru acordarea ajutoarelor de stat, numită REGAS, şi care va asigura nu doar transparenţa acestor ajutoare de stat, dar se va evita şi riscul cumulului de ajutoare de stat.

Al treilea argument: se introduce o politică concurenţială mult mai coerentă. Şi, aici, aduc trei subargumente: în primul rând, vom avea un sistem de control al respectării şi al derulării proiectelor pe fonduri europene; în al doilea rând, se va evita dublarea măsurilor. Vă dau exemplul concret de pildă al parcurilor industriale, pe care le pot crea autorităţile locale, sau schemele de afaceri pe care le putem gestiona prin fondurile structurale.

Al treilea subargument la punctul 3: va fi nevoie, de acum înainte, de un memorandum iniţiat de Secretariatul General al Guvernului, pentru banii publici, la nivel central. Cu alte cuvinte, se verifică, din nou, eventualitatea suprapunerilor cu fondurile structurale, atunci când vine vorba de acordarea de ajutoare de stat din banii publici, şi nu se mai merge pe ideea: "Domnule, când i-a venit în minte unui ministru să mai acorde încă o schemă de ajutor de stat, să o facă după capul lui".

Al patrulea argument: se clarifică - şi salutăm tare această măsură - rolul instanţelor care gestionează diferendele din domeniul ajutorului de stat.

Al cincilea argument: se restabileşte ordinea şi buna conduită administrativă în acordarea ajutorului de stat. De pildă: sancţiunile pe care le va aplica Consiliul Concurenţei celor din zona autorităţilor locale pentru nerespectarea legii se vor vira în bugetul de stat, şi nu în bugetele locale. Şi asta va constitui o măsură utilă pentru prevenirea în viitor a acestor încălcări.

Al şaselea argument: evitarea aplicării de sancţiuni din partea Comisiei Europene împotriva României, cu obligativitatea noastră ulterioară de retragere, eventual, a respectivelor ajutoare de stat. Vă reamintesc că în tabloul de bord al pieţei interne unice, România are în prezent 22 de proceduri deschise de Comisia Europeană pentru încălcarea legislaţiei comunitare. Iar când vine vorba de intensitatea acordării ajutorului de stat, România este pe locul 16 în Uniunea Europeană, cu 0,6% ajutoare de stat acordate în PIB, faţă de media europeană de 0,5% din PIB.

În final, ultimul argument - al şaptelea: Partidul Naţional Liberal este partidul suport pentru o economie liberală, cu un mediu concurenţial corect şi loial, fie că este vorba de relaţia dintre stat şi actori privaţi, fie că este vorba despre relaaţiile dintre actorii privaţi români şi străini, fie că este vorba de relaţiile interinstituţionale dintre România şi Uniunea Europeană.

Şi conchid, afirmând, în cunoştinţă de cauză, zic eu, că avem de-a face cu Consiliul Concurenţei, care este una dintre instituţiile publice din România cele mai avansate în reformă şi modernizare şi le mulţumesc pentru asta.

La revedere!

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă mulţumesc foarte mult, doamna deputat. Eu aş folosi "La bună vedere!", că ne mai vedem astăzi, doamna deputat.

Dacă mai sunt şi alte luări de cuvânt? Domnul deputat Ovidiu Ganţ, aveţi cuvântul, viceliderul Grupului minorităţilor naţionale. Nu mai sunteţi? Scuzaţi.

Domnul Ovidiu Victor Ganţ:

Vă mulţumesc, stimate domnule preşedinte.

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Vom susţine iniţiativa, pentru că suntem de părere că aceste scheme de ajutor de stat - negociate, unele dintre ele cu Uniunea Europeană, altele, la latitudinea Guvernului - sunt un procedeu util în promovarea investiţiilor străine.

De altfel, l-aş ruga pe domnul secretar de stat, dacă deţine cifrele, să ne şi informeze câte investiţii străine de anul trecut, de exemplu, s-au realizat prin scheme sau cu ajutorul schemelor de ajutor de stat, din volumul total, care nu este grozav, dar, repet: impresia mea este că există o pondere importantă a acestora în volumul total şi cred că este bine, respectând, desigur, regulile Comisiei Europene, să promovăm în continuare aceste ajutoare de stat pentru investiţii străine, pentru că sunt fundamentale pentru economia românească.

Vă mulţumesc frumos.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă mulţumesc. Alte luări de cuvânt? Nu sunt.

Intrăm, atunci, la dezbaterea pe articole. Da? O să vă rog frumos să urmăriţi amendamentele, ca să nu intrăm în... Vă propun calupuri de câte 10, da? Sunteţi de acord? Supun votului să mergem în calupuri de cât 10. Să înceapă votul!

155 de voturi pentru, o singură abţinere. Aprobat.

În calupul 1-10 de amendamente admise.

Obiecţii? Comentarii? Nu. Aprobate.

11-20.

Obiecţii? Comentarii? Nu. Aprobate.

21-30.

Obiecţii? Comentarii? Nu. Aprobate.

31-40.

Obiecţii? Comentarii? Nu. Aprobate.

41-50.

Obiecţii? Comentarii? Nu. Aprobate.

51-60.

Obiecţii? Comentarii? Nu. Aprobate.

61-70.

Obiecţii? Comentarii? Nu. Aprobate.

71-80.

Obiecţii? Comentarii? Nu. Aprobate.

81-87.

Obiecţii? Comentarii? Nu. Aprobate.

Vă reamintesc, dragi colegi, că legea este ordinară şi va fi supusă votului final astăzi, la ora 17,30.

Domnule secretar de stat, vă rog frumos să răspundeţi la întrebarea pe care domnul deputat a ridicat-o. Conform regulamentului, aşa scrie, sunteţi obligat să răspundeţi la această întrebare.

Domnul Gyerkó László (consilier de concurenţă, Consiliul Concurenţei):

Bună ziua! Din păcate, nu avem cifrele exacte defalcate. Colegul de la Finanţe a trebuit să plece. Vă punem la dispoziţie, ulterior, dacă sunteţi de acord.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Da. Vă rog. V-am văzut.

Domnul Tinel Gheorghe:

Vedeţi, domnule preşedinte,

Acesta este disconfortul analizei în plen a unui text de lege, a unui proiect de act normativ care ieri a fost dezbătut în comisie şi astăzi vine fără raport. Dumneavoastră aţi zis: supun aprobării calupuri de amendamente 1-10 şi nu avem pe ce să ne uităm. Dacă nu avem raportul cu amendamentele, pe ce să ne uităm?

Or, noi v-am cerut şi în Biroul permanent să evităm astfel de discuţii, pentru că, într-adevăr, puneţi parlamentarul într-o situaţie extrem de delicată - nu are la ce să se raporteze.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnule deputat,

Am avut această discuţie, când domnul deputat Remus Cernea a cerut o chestiune foarte simplă şi fiecare dintre dumneavoastră aveţi un beneficiu de la Parlamentul României; aveţi câte un telefon mobil care este de ultimă tehnologie. Nu mulţi români au această tehnologie. Aveţi acces gratuit pe wi-fi la site-ul Camerei Deputaţilor. Este ridicat pe site de ieri-seară. Acum, suntem supăraţi că nu putem să citim electronic. Avem aprobată de Biroul permanent reducerea consumului de hârtie. Ce să mai facem, ca să putem să...? Cum să putem să...? La casete este distribuit. Dacă colegul pe care dumneavoastră l-aţi angajat nu vă spune că a venit de aseară la casetă? Uitaţi, stafful tehnic; cred că pe domnul Popescu îl credeţi, sau pe domnul Tobă. Liderul grupului parlamentar, aşa cum am stabilit, dumneavoastră eraţi lider, aţi stabilit să primească un exemplar scris. Deci, aveţi şi exemplarul scris; ceilalţi, ca şi mine, pe internet.

Vă mulţumesc foarte mult. Mergem la următorul proiect de lege.

6. Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.55/2014 pentru reglementarea unor măsuri privind administraţia publică locală, reexaminată ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr.761 din 17 decembrie 2014.

Avem două amendamente admise, două respinse; procedura este de urgenţă; caracterul organic.

Guvernul României, vă rog frumos să susţineţi acest proiect. Ordonanţa nr.55.

Bun. Mai departe. Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi Comisia pentru administraţie publică.

Doamna Simona Bucura-Oprescu:

În conformitate cu prevederile art.134 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului au fost sesizate spre dezbatere în fond cu privire la reexaminarea Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.55/2014 pentru reglementarea unor măsuri privind administraţia publică locală, ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr.761 din 17 decembrie 2014, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.46 din 20 ianuarie 2015.

Potrivit prevederilor art.75 din Constituţia României, republicată, şi ale art.92 alin.(8) pct.2 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Camera Deputaţilor este prima Cameră sesizată.

Legea a fost adoptată de Senat, în calitate de Cameră decizională, la data de 9 decembrie 2014.

La data de 11 decembrie 2014, a fost formulată o sesizare de neconstituţionalitate de către un grup de 130 de deputaţi şi senatori, aparţinând grupurilor parlamentare ale Partidului Naţional Liberal şi Partidului Democrat Liberal.

Curtea Constituţională, prin Decizia nr.761 din 17 decembrie 2014, a admis obiecţia de neconstituţionalitate formulată şi a constatat că prevederile Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.55/2014 pentru reglementarea unor măsuri privind administraţia publică locală sunt neconstituţionale.

Curtea Constituţională a decis ca Parlamentul, în baza art.115 alin.(8) şi art.147 alin.(2) din Constituţia României, republicată, urmează să reglementeze, prin legea de respingere, măsurile necesare cu privire la efectele juridice produse pe perioada de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.55/2014, pentru a le pune în acord cu decizia Curţii Constituţionale.

Curtea Constituţională a constatat că dispoziţiile ordonanţei de urgenţă încalcă art.115 alin.(4) din Constituţie, întrucât scopul real al ordonanţei nu poate constitui o situaţie extraordinară. Sunt încălcate prevederile art.147 alin.(4) din Constituţie numai în raport cu situaţia consilierilor locali şi judeţeni; sunt încălcate prevederile art.1 alin.(5) din Constituţie. Curtea Constituţională a reţinut faptul că, în baza art.115 alin.(8) şi art.147 alin.(2) din Constituţie, urmează să se reglementeze, prin legea de respingere a ordonanţei, măsurile necesare cu privire la efectele juridice produse pe perioada de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.55/2014, pentru a le pune de acord cu Decizia Curţii Constituţionale nr.761/2014.

Membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi şi Comisiei pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului au reexaminat legea în şedinţa din 17 februarie 2015.

În urma dezbaterilor, membrii comisiilor au hotărât, cu majoritate de voturi, 19 voturi pentru, 12 voturi împotrivă şi 3 abţineri, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea legii spuse reexaminării, cu amendamente admise şi respinse, redate în anexele nr.1 şi nr.2 la prezentul raport.

În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Atât. Vă mulţumesc foarte mult, doamna deputat.

Dezbateri generale.

Domnul deputat Ludovic Orban, liderul Grupului parlamentar al PNL.

Doamna deputat, pentru dezbateri? Doamna deputat! Numai o secundă, domnule lider.

Domnul Ludovic Orban:

Da, aştept.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Pentru dezbateri, ce timp propuneţi? Am uitat că sunt două amendamente admise şi două respinse. Vă rog frumos să mă iertaţi.

Doamna Simona Bucura-Oprescu:

Propun 10 minute.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

10 minute. Pregătiţi-vă cartelele. Să înceapă votul!

La dezbateri generale, domnul deputat Ludovic Orban. Aveţi cuvântul.

Domnul Ludovic Orban:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Ne aflăm în situaţia în care Legea de aprobare a Ordonanţei nr.55 a fost atacată la Curtea Constituţională şi a fost declarată neconstituţională.

În conformitate cu art.115 din Constituţia României, alin.(8), se prevede clar că, prin legea de aprobare sau de respingere, se vor reglementa, dacă este cazul, măsurile necesare cu privire la efectele juridice produse pe perioada de aplicare a ordonanţei.

Stimaţi colegi,

Aşa cum a ieşit raportul din comisiile reunite, - pentru administraţie şi juridică -, nu este îndeplinită această cerinţă constituţională, pe de o parte, şi este încălcată, în sine, hotărârea prin care Ordonanţa nr.55 a fost declarată neconstituţională, hotărârea Curţii Constituţionale şi motivaţia formulată de Curtea Constituţională.

Nu există în viaţa politică din România un fenomen mai nociv, mai imoral şi mai jenant pentru noi, ca oameni care facem politică, decât traseismul politic.

Traseismul politic reprezintă cea mai gravă formă de încălcare a democraţiei, pentru că înseamnă, de fapt, trădarea cetăţenilor care ţi-au încredinţat mandatul prin vot, indiferent dacă este vorba de consilieri locali, consilieri judeţeni, sau primari.

Ce s-a întâmplat?

În pragul campaniei prezidenţiale, Guvernul României, prin ordonanţă de urgenţă, a suspendat, practic, prevederile Legii privind Statutul aleşilor locali, adoptat în 2006, şi a permis primarilor, consilierilor locali şi consilierilor judeţeni să schimbe formaţiunea politică şi să treacă de la formaţiunea politică pe listele căreia au fost aleşi, la formaţiunea politică sau formaţiunile politice aflate la guvernare. Peste 4.000 de consilieri judeţeni şi consilieri locali, peste 500 de primari au trecut de la partidele pe listele cărora au fost aleşi, în barca puterii. Nu au făcut pe gratis lucrul ăsta! În temeiul Ordonanţei nr.28, Ministerul Dezvoltării şi preşedinţii de consilii judeţene aparţinând arcului guvernamental - iar acolo unde nu erau preşedinţi de consilii judeţene aparţinând arcului guvernamental, preşedinţii de filiale judeţene - au folosit prevederile acestei ordonanţe, pentru a cumpăra primarii opoziţiei.

Se vede din alocările de fonduri că, practic, aceşti primari şi-au schimbat culoarea politică, în baza banilor care au fost alocaţi discreţionar, încălcându-se Legea finanţelor publice şi orice principiu normal de alocare a banilor publici către aceşti primari, numai cu condiţia de a trece în barca puterii şi cu condiţia de a sprijini candidatul la Preşedinţie, care era premier în funcţie.

Stimaţi colegi,

Toate partidele din România sunt afectate, în mod grav, de acest comportament lipsit de etică, de acest comportament jenant faţă de oamenii care aşteaptă de la noi ca gesturile şi actele noastre politice să fie, în primul rând, morale şi conforme cu aşteptările lor.

Nu putem accepta, stimaţi colegi, ca în legea de respingere a ordonanţei să încălcăm Constituţia, să încălcăm hotărârea Curţii Constituţionale şi să ne facem că nu înţelegem că trebuie să îndreptăm efectele juridice care s-au produs în perioada în care a fost în vigoare Ordonanţa nr.55. Aceste efecte juridice sunt clare. Consilierii locali, judeţeni şi primarii şi-au schimbat culoarea politică.

În privinţa consilierilor locali şi consilierilor judeţeni, motivaţia Curţii Constituţionale este foarte clară: ei trebuie să-şi piardă mandatul, pentru că, prin schimbarea partidului politic, ei, practic, au viciat votul cetăţenilor şi au schimbat ponderile politice din consiliile judeţene şi consiliile locale.

Asupra acestui subiect nici măcar nu ar trebui să existe o discuţie în Parlamentul României.

Este adevărat că în motivaţia Curţii Constituţionale, în privinţa primarilor, decizia este lăsată la latitudinea Parlamentului, dar, vă atrag atenţia că în Legea privind Statutul aleşilor locali, în cazul în care un primar pleacă din partidul pe listele căruia a fost ales - adică situaţia în care ne găsim ca urmare a Ordonanţei nr.55 - îşi pierde mandatul. Ca atare, înlăturarea efectelor juridice ale ordonanţei înseamnă, şi în cazul primarilor, pierderea mandatului.

Stimaţi colegi,

Nu judecaţi partinic! Nu vă gândiţi să-i apăraţi pe trădătorii care v-au servit în campania de la prezidenţiale, să-i lăsaţi să-şi continue, până la finalul, un mandat în care ei şi-au trădat cetăţenii! Mă refer inclusiv la partidele din arcul guvernamental, care au fost principalele beneficiare ai acestei ordonanţe.

Sancţionaţi public traseismul politic! Susţineţi amendamentele pe care le formulăm, care sunt foarte simple, sunt constituţionale, sunt morale, sunt conforme cu bunul-simţ şi cu aşteptările cetăţenilor români.

Fiţi alături de noi şi votaţi amendamentele propuse, prin care consilierii judeţeni, consilierii locali şi primarii care şi-au trădat cetăţenii să plece acasă, să-şi termine mandatul. Dacă nu veţi face aşa, înseamnă că nu aţi înţeles nimic din votul din 16 noiembrie, în care, deşi aţi votat peste 200 de mii de voturi prin intermediul utilizării banului public ca mită pentru primari, aţi votat în sprijinul candidatului dumneavoastră la preşedinţie. (Rumoare, vociferări.) Cu toate astea, aţi pierdut alegerile într-un mod ruşinos...

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnule deputat! Domnule deputat!

Domnul Ludovic Orban:

...şi zdrobitor, pentru că aţi fost sancţionaţi de oameni, inclusiv pentru faptul că aţi folosit banul public ca să mituiţi primarii altor partide politice.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnule deputat!

Domnul Ludovic Orban:

Depinde de dumneavoastră cum veţi vota.

În ceea ce ne priveşte pe noi, vă garantez că indiferent că suntem la putere sau că suntem în opoziţie nu vom accepta traseismul politic al aleşilor locali.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

O să am o rugăminte la onorabilii mei colegi care vin la microfon; am o rugăminte, să ne păstrăm în limita decenţei şi a legalităţii afirmaţiilor pe care le facem, dacă nu sunt probate. Suntem colegi de Parlament. Niciunul dintre noi nu suntem ordonatori de credite. Deci, am rugămintea aceasta. Domnule deputat Orban, să nu facem astfel de afirmaţii, care nu se pot susţine în plen.

Lăsaţi-mă numai o secundă, domnule Cernea.

Domnul deputat Florin Iordache, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Aveţi cuvântul.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Nişte acuze foarte grave le face astăzi liderului Grupului PNL. Probabil că-şi aduce aminte când era dumnealui ministru şi era o practică în acel Guvern.

Din punctul meu de vedere, astăzi, dacă am accepta amendamentele pe care Grupul parlamentar al PNL le-a formulat la cele două comisii, am crea un precedent foarte grav: acela că cineva care respectă o lege - şi mă refer la faptul că în acel moment era o ordonanţă a Guvernului în vigoare - deci, cineva care respectă o ordonanţă a Guvernului nu trebuie să o respecte, că poate este declarată neconstituţională.

Ce vină au acei oameni care au respectat un act normativ în vigoare? Ordonanţa nr.55 în 45 de zile şi-a produs efecte.

Oamenii aceia, care şi-au dorit libertatea şi nu au mai vrut să depindă de şeful de partid, oamenii aceia trebuie să-şi piardă mandatele? Nu. Legea - trebuie să înţelegeţi şi dumneavoastră - doamnă, văd că sunteţi puţin agitată. Discutăm de respectarea legii, doamnă. Este ABC-ul constituţional. Legea îşi produce efecte pentru viitor. Nu putem stabili noi astăzi, în Parlament, ca nişte oameni care au respectat o ordonanţă în vigoare să-şi piardă mandatele. De ce? De ce: pentru că aşa vreţi dumneavoastră. Nu. Acei oameni au dorit să aibă libertate, acei oameni, fără să le impună cineva de la partid cum să voteze, în consilii locale, în consilii judeţene ş.a.m.d., poate o parte dintre ei au dorit să devină independenţi.

Dar nu putem noi astăzi, în Parlament, să stabilim că nişte oameni care au respectat o ordonanţă trebuie să-şi piardă mandatele. Nu. La acel moment, ordonanţa îşi producea efecte. În acel moment, oamenii aceia au respectat legea şi, în aceste condiţii, stimaţi colegi, vă rog să votaţi amendamentele aşa cum au fost propuse de cele două comisii.

Dacă doriţi altceva, dumneavoastră propuneţi, dar trebuie să vă gândiţi la respectarea legii, la constituţionalitate şi la respectul faţă de cei care v-au trimis aici, în Parlament.

Mulţumesc mult. (Aplauze.)

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Nu aveţi dreptul la replică, doamnă deputat. Vă rog frumos. Haideţi să nu începem o discuţie care nu are niciun argument. (Doamna deputat Maria-Andreea Paul solicită dreptul la replică.)

Domnul deputat din partea Grupului parlamentar al UDMR.

Vă rog frumos, eu vă dau cuvântul cu mare plăcere, când aveţi dreptate. Vă rog frumos să-mi citiţi articolul în care, dacă se adresează dumneavoastră, unui grup parlamentar, înseamnă că trebuie să vă dau dreptul la replică.

Domnule deputat, vă rog frumos, aveţi cuvântul. Domnul Cseke Attila-Zoltán.

Domnul Cseke Attila-Zoltán:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

După cum cunoaşteţi, după cum vă amintiţi, în momentul adoptării Ordonanţei de urgenţă nr.55, UDMR se afla într-o altă poziţie politică, era în coaliţia guvernamentală şi, cu toate acestea, încă din momentul acela am spus răspicat şi clar că nu susţinem o asemenea soluţie şi o asemenea modalitate.

Curtea Constituţională ne spune două lucruri cu privire la această ordonanţă de urgenţă.

În primul rând că ea este neconstituţională şi că Parlamentul trebuie s-o respingă. Acest lucru este îndeplinit în raportul celor două comisii.

Dar ne mai spune încă un lucru. Cred că pentru prima dată - din ceea ce eu îmi amintesc -, pentru prima dată, Curtea Constituţională, în dispozitivul deciziei, ne spune că trebuie să facem ceva, că Parlamentul trebuie să reglementeze efectele juridice ale măsurilor care au fost pe timpul aplicării Ordonanţei nr.55.

Acest lucru, şi anume reglementarea a ceea ce s-a întâmplat, ce se întâmplă cu efectele juridice, din păcate, în raportul celor două comisii nu se regăseşte, într-un fel sau altul. Putem să discutăm care sunt aceste măsuri. Problema este că măsurile nu sunt prezente în acel raport. Că e în stânga, că e în dreapta, că se anulează, că nu se anulează, dar Parlamentul avea această obligaţie.

Stimaţi colegi,

Ne plângem că Parlamentul, de multe ori, este ocolit, indiferent acum despre ce guvernare e vorbim. Ne plângem că nu suntem autoritatea legislativă care ar trebui să fim conform Constituţiei. Ne dă Curtea Constituţională o dată în scris ce trebuie să facem, n-avem unde să ne mai ducem şi atunci noi nu facem acest lucru.

Deci este o greşeală din punctul nostru de vedere, trebuia reglementat în raportul celor două comisii... aceste măsuri trebuiau strict reglementate. Încă o dată, într-un fel sau altul, există o majoritate, doreşte într-un fel, opoziţia doreşte altfel. Trebuia, prin vot, acest lucru reglementat. Nu s-a reglementat.

Drept urmare, în forma actuală propusă prin raportul celor două comisii, UDMR nu va putea susţine acest raport. (Aplauze.)

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc foarte mult.

Domnul deputat Remus Cernea.

Domnul Remus-Florinel Cernea:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Toate aceste schimbări ale legislaţiei electorale, făcute cu foarte puţin timp înainte de alegeri, au un viciu profund, pentru că reconfigurează jocul electoral într-un sens dorit de către cei care promovează acea modificare legislativă.

Sper foarte mult să învăţăm din astfel de situaţii, să creăm un cadru legislativ electoral just, care să permită într-adevăr competiţia liberă, cetăţenii să fie cei care acordă, prin vot, încrederea lor unor noi majorităţi, unor noi configuraţii parlamentare sau locale, fără a influenţa prin astfel de - eu ştiu - tertipuri legislative modul în care se va vota.

Am depus o cerere către Biroul permanent acum aproape trei săptămâni - încă nu mi s-a răspuns - cu privire la Comisia de cod electoral. Are doar 15 membri, ar trebui lărgit numărul acesteia pentru a avea pe masă şi pentru a avea dezbateri cu adevărat aprofundate şi care să acopere întregul spectru de opinii şi iniţiative.

Sper foarte mult ca legislaţia să fie într-adevăr una deschisă, fără restricţii arbitrare care să împiedice competiţia. Doar prin competiţie electorală putem da o şansă atât unei dinamizări şi unei reformări a partidelor mari, care acum sunt reprezentate în Parlament, cât şi s-ar putea prin competiţie da şansa unor iniţiative mai noi să-şi facă loc în spectrul politic.

De aceea, fac un apel şi către majoritatea actuală şi către colegii din opoziţie să susţină şi în Comisia de cod electoral, şi în plen o relaxare a condiţiilor electorale: prag mai mic de 3%, un număr mic de oameni pentru a înfiinţa un partid şi pentru punerea în acord a legislaţiei...

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnule deputat...

Domnul Remus-Florinel Cernea:

...cu Codul bunelor practici electorale.

Am încheiat. Mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnule deputat, la regulament scrie foarte clar că trebuie să vă referi şi numai la acest proiect de lege. Altfel, mă obligaţi pe mine ca, data viitoare, să nu vă mai dau cuvântul.

Domnul Remus-Florinel Cernea:

Şi nu sunt de acord... doamna Andreea Paul, mai devreme, spunea nişte lucruri... cred că lucruri care ar trebui discutate.

Sunt de acord cu ce spunea domnul Ludovic Orban mai devreme, însă...

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

V-aţi înţeles cu dânşii...

Domnul Remus-Florinel Cernea:

...i s-a răspuns doamnei Paul... cred că cere clarificări suplimentare.

Mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnule deputat,

Vă reamintesc, am mai avut discuţii cu dumneavoastră, intervenţiile de la microfon se fac doar la proiectul de lege care este în dezbatere. Discuţia pe care aţi făcut-o acum este ca să-i daţi doamnei deputat dreptul la replică la dumneavoastră.

Domnule deputat, dreptul la replică la dumneavoastră... mă văd nevoit dacă interveniţi pe altceva în afară de dreptul la replică la domnul Cernea, să vă opresc microfonul.

Vă rog frumos, aveţi două minute.

Doamna Maria-Andreea Paul:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Mulţumesc colegului meu.

Oameni buni,

Traseismul este traseism, nu e libertate.

Încălcarea legii este încălcarea legii, nu legalitate.

O decizie neconstituţională este neconstituţională, nu legalitate.

Ceea ce a vorbit aici reprezentantul puterii este o nouă ilegalitate.

Cine poartă responsabilitatea politică pentru această enormitate la care puterea a supus întreaga naţiune?

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Doamnă deputat, am avut bunăvoinţa cu dumneavoastră. Nu aveţi dreptul să faceţi un drept la replică decât la ceea ce a spus domnul deputat Cernea.

Vă rog frumos să citiţi Regulamentul cu dreptul la replică.

Am o rugăminte la dumneavoastră. Dreptul la replică, ce înseamnă prin regulament. S-ar părea că nu citim acel drept la replică. Ne place să venim la microfon. Vă rog frumos.

Bun! Avem amendamentele admise şi respinse în acest moment, conform art.120.

Primul amendament admis, obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

Al doilea amendament admis, obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

Mulţumesc foarte mult. (Domnul deputat Theodor-Cătălin Nicolescu doreşte să ia cuvântul.)

Domnule deputat, sunteţi secretarul Comisiei juridice. Este a zecea oară când dumneavoastră vă spun să citiţi regulamentul. Sunt colegii dumneavoastră... sunt colegi care ştiu regulamentul.

Ultima intervenţie a dumneavoastră a fost pe lângă regulament, acum este la fel, pe lângă regulament. Nu este dreptul nimănui să greşească. Este dreptul fiecăruia să respecte regulamentul. Dacă nu respectăm o lege ordinară, noi nu putem să cerem nici românilor s-o respecte, da? Păi, cum să fac eu?

Comitetul liderilor, vă rog frumos, la prezidiu.

Pauză de cinci minute, liderii grupurilor parlamentare, eu nu pot să încalc regulamentul. (Consultări.)

Domnul vicepreşedinte nu înţelege. Susţine ceva. Dacă vrea cineva de la Grupul parlamentar al PDL... PNL să meargă pe încălcarea regulamentului, cu mare plăcere îi las... Eu nu pot să fac aşa ceva.

Membrii Comisiei juridice, vă rog frumos să vă duceţi la Comisia juridică, începe audierea pe cele două dosare: începerea urmăririi penale şi... după acest vot, şi arestarea preventivă în cazul doamnei deputat.

Pe procedură, domnul deputat Ludovic Orban, vă rog frumos. S-a făcut o concluzie a Comitetului liderilor?

Domnul Ludovic Orban:

Nu am căzut la nicio înţelegere în Comitetul liderilor.

Din acest motiv, vă propun retrimiterea la comisie - la comisii, că a fost un raport comun - cu termen o săptămână, pentru plenul de săptămâna viitoare.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Propuneţi retrimiterea la comisie, da?

Sunt obligat să supun la vot o retrimitere la comisie, conform regulamentului.

Pregătiţi-vă cartelele. Vă rog frumos, toţi colegii.

Grupul parlamentar al PNL propune retrimiterea la comisie.

Să înceapă votul.

Mulţumesc. Nu a trecut.

82 de voturi pentru, trei abţineri, 91 de voturi împotrivă.

(Domnul deputat Ludovic Orban doreşte să ia cuvântul.)

Cu tot respectul pe care-l am pentru domnul coleg, îmi pare foarte rău, nu am cum şi am o rugăminte la dumneavoastră nu mă deranjează să ascult susţinerea unor argumente, chiar este benefică, mai ales în acest text al Ordonanţei nr.55. Ştiţi poziţia mea oficială ca preşedinte al Camerei şi ca deputat. Nu am avea nicio problemă.

Dar am o rugăminte, mai ales la cei care sunt în anumite zone în care ar trebui să ştie regulamentul pe dinafară, să-l respectăm şi să respectăm această chestiune nu numai pentru noi ca deputaţi, dar şi pentru ceilalţi colegi, care poate n-au citit toţi regulamentul la fel.

Deci, dragi colegi, proiectul de lege merge la votul final.

Comitetul liderilor stabileşte lista de vot final.

Are caracter organic, vă reamintesc.

Vă mulţumesc foarte mult.

Colegii de la Comisia juridică, îi rog frumos să se deplaseze la şedinţa Comisiei juridice aprobate de către Biroul permanent în paralel cu plenul până la ora 15,00, conform regulamentului. Cu excepţia dezbaterilor de moţiuni şi a votului final, comisiile pot lucra în paralel cu plenul. Sunt dezbaterile pe cele două cereri, una a ministrului justiţiei şi cealaltă a procurorului general, cu privire la ridicarea imunităţii şi arestarea preventivă a unui deputat.

Mergem mai departe.

7. Intrăm la proiectul de lege cel mai important pentru astăzi: modificarea şi completarea Legii nr.46/2008 - Codul silvic.

Vă reamintesc că am rămas la numărul 14 din amendamente admise.

Doamna deputat Lucia Varga susţinea un amendament respins, la punctul 5. Numai o secundă, acolo suntem.

Vă reamintesc că avem 76 de amendamente, 18 respinse, o anexă.

Caracterul este organic, bineînţeles, şi procedura este de urgenţă.

Doamnă deputat, suntem la poziţia 15 din amendamente admise, care se află la pagina - numai o secundă! - nu mai avem, stafful tehnic a obosit, nu mai vrea să numeroteze paginile...

Şi amendamentul respins al dumneavoastră este de la poziţia 5, după alin.(5) al art.16 se introduc alin.(6)-(11), cu următorul conţinut. Da, doamnă deputat? Acolo sunteţi. Ca să fim în concordanţă cu ceea ce am decis data trecută.

Doamnă deputat, aveţi cuvântul pentru a susţine amendamentul de la poziţia 5, amendamente respinse.

Doamna Lucia-Ana Varga:

Domnule preşedinte,

Propun acest amendament pentru că, din textul Legii Codului silvic, s-au eliminat toate prevederile privind administrarea sau serviciile silvice pentru proprietăţi nepăzite, modul de preluare în fază, alin.(5), (6), (8) până la (11). Proprietăţile nepăzite înseamnă sursă de lemn fără documente, mai ales că, prin prevederile de la art.20 se încurajează exploatarea fără amenajament.

De aceea, vă propun următoarele amendamente.

Deci după alin.(5) al art.16 se introduc alin.(6) până la (11) cu următorul conţinut:

"Ocoalele silvice de stat din structura Regiei Naţionale a Pădurilor - Romsilva suportă din fonduri proprii cheltuielile aferente serviciului de pază a proprietăţilor forestiere de până la 30 de hectare, în limita fondurilor cu această destinaţie prevăzute în bugetul propriu de venituri şi cheltuieli aprobat potrivit legii."

Alin.(7) "În vederea asigurării integrităţii fondului forestier, ocolul silvic care administrează şi/sau asigură serviciile silvice pentru suprafaţa cea mai mare în cadrul unei comune/oraş/municipiu este obligat să asigure paza pentru suprafeţele de fond forestier pentru care nu este asigurată administrarea sau serviciile silvice până la încheierea contractului de administrare sau servicii silvice, după caz."

Alin.(8) "Structura teritorială a autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură va notifica în scris unitatea administrativ-teritorială în raza căreia se găseşte proprietatea în cazul în care proprietarul nu se poate identifica şi va preda suprafaţa în pază ocolului silvic prevăzut la alin.(4) în baza controlului de fond efectuat de aceasta, sub coordonarea structurii teritoriale de specialitate a autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură."

Alin.(9) "Contravaloarea serviciilor de pază prevăzute la alin.(8) se suportă din fondul de ameliorare a fondului funciar cu destinaţie silvică."

Alin.(10) "Metodologia de stabilire şi decontare a cheltuielilor aferente pazei suprafeţelor de fond forestier pentru care nu este asigurată administrarea sau serviciile silvice se aprobă prin ordin comun al autorităţilor publice centrale care răspund de silvicultură şi finanţe publice."

Alin.(11) "Nerespectarea principiului..."

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Doamnă deputat, am o rugăminte.

Nu prezentăm plenului amendamentul dumneavoastră articol cu articol. Vă rog frumos, avem un termen stabilit, o să depăşim termenul şi, după aceea, o să vă supăraţi că termenul pentru amendamentele admise sau respinse îl depăşim... care a fost propus în ultima şedinţă, citind propunerea dumneavoastră.

Vă rog frumos să veniţi cu argumentarea, cum scrie regulamentul. Argumentarea pentru cele cinci amendamente... sunt şase amendamente suplimentare, pe care le propuneţi. Asta e singura mea rugăminte, doamnă deputat, ca să putem... Sunt trei comisii care au făcut raportul, plus ministerul, care să spună punctul de vedere.

Vă rog frumos.

Doamna Lucia-Ana Varga:

De acord.

Deci închei spunând că nu ne putem permite să lăsăm în România proprietăţi nepăzite, pentru că acestea sunt primele la îndemâna hoţilor. Deci vă solicit, vă rog să aprobăm aceste amendamente prin care Romsilva să preia în pază păzirea pădurilor, asigurând astfel integritatea fondului forestier.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc, doamnă deputat.

Ministerul susţine sau nu?

Din partea comisiilor care au făcut raportul pe fond, cine susţine?

Domnul Dumitru Daniel Botănoiu (secretar de stat, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale):

Bună ziua, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Guvernul nu susţine acest amendament.

Având în vedere că aceste suprafeţe sunt foarte mari - până în 30 de hectare, cerute până în 30 de hectare - Romsilva nu poate să susţină asemenea lucru, o dată.

A doua, este pădurea tuturor şi nu pot să susţină din pădurea tuturor pădurea proprietarilor.

Mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc.

Comisia? Comisiile?

Cine vorbeşte din partea celor trei preşedinţi de comisii? Juridică, de agricultură? Domnul Harbuz, domnul vicepreşedinte, aveţi cuvântul.

Domnul Liviu Harbuz:

Susţinem textul comisiei, nu aşa cum a fost amendamentul. Deci avem acelaşi punct de vedere ca Guvernul.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc.

Supun la vot textul propus de către doamna deputat.

Vă reamintesc că, odată ce este susţinut un amendament respins, se supune cu prioritate la vot.

Cererea doamnei deputat după alin.(5) al art.16 se introduc şase noi alineate.

Să înceapă votul.

Mulţumesc.

Doar 47 de voturi pentru, cinci abţineri, 119 voturi împotrivă.

Cererea doamnei deputat a fost respinsă.

Supun votului punctul 15 din amendamente admise. Obiecţii, comentarii? Nu sunt. Admis.

16 din amendamente admise. Se referă la art.18. Obiecţii, comentarii? Nu. Admis.

17 din amendamente admise. Obiecţii, comentarii? Nu. Admis.

18 din amendamente admise. Obiecţii, comentarii? Nu. Admis.

19 din amendamente admise. (Domnul deputat Tinel Gheorghe doreşte să ia cuvântul.)

Este art.21. Nu există niciun amendament respins.

Nu, nu există niciun amendament azi respins. Vă rog frumos.

La care? La 19, art.21. Obiecţii?

Vă rog frumos. Vă rog frumos, domnul deputat Tinel Gheorghe are o obiecţie la...

Domnul Tinel Gheorghe:

La art.20, domnule preşedinte.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

21.

Domnul Tinel Gheorghe:

La 20.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

20 a trecut.

Domnul Tinel Gheorghe:

Deci e vorba de poziţia 18.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

A trecut. Suntem la 19: art.21 lit.b) alin.(3) şi alin.(4) se modifică şi vor avea următorul cuprins. Pagina 20 din amendamente admise.

Următorul amendament respins este la art.22.

Domnul Tinel Gheorghe:

Domnule preşedinte,

Nu treceţi pe repede înainte, pentru că art.20, aşa cum este el formulat şi adoptat, provoacă sau va provoca...

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnule deputat...

Domnul Tinel Gheorghe:

Domnule preşedinte...

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

...repede înainte, vă rog frumos, am întrebat, am aşteptat câteva zeci de secunde la fiecare articol. Ce pot să fac?

Domnul Tinel Gheorghe (din sală):

Eram cu mâna sus, domnule preşedinte.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Nu eraţi cu nicio mână sus. Aţi spus că vreţi să interveniţi la art.19. Am întrebat, aţi zis că aveţi obiecţii. Vă dau cuvântul.

Criteriul 19 art.21.

Aveţi cuvântul.

Domnul Tinel Gheorghe:

La 20, domnule preşedinte.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

A trecut.

Domnul Tinel Gheorghe:

Domnule preşedinte, daţi-mi voie să susţin această obiecţie la art.20.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnule deputat, nu pot, conform regulamentului.

Domnul Tinel Gheorghe:

Eram cu mână sus şi dumneavoastră...

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Nu eraţi cu nicio mână sus. Nu eraţi cu nicio mână sus. Vă rog frumos. Mulţumesc foarte mult.

Punctul 19. Dacă sunt obiecţii, comentarii? Vă rog frumos.

Domnul Tinel Gheorghe (din sală):

Puneţi-vă secretarii!

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnule deputat, dacă sunteţi nervos, vă rog frumos să vă calmaţi.

Art.22, dacă sunt obiecţii, comentarii? Alin.(2).

Doamna deputat, deci la poziţia 20, aveţi cuvântul.

Doamna Lucia-Ana Varga:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Art.20 şi 22 sunt strâns legate şi pentru prima dată în istoria silviculturii româneşti se propune exploatarea fără amenajament silvic a pădurilor pentru suprafeţe până la 10 hectare.

Noi ne opunem. Vom vota împotriva acestui Cod silvic, în primul şi în primul rând pentru acest fapt.

Iar în continuare, pentru art.22 alin.(3) după alin.(3) şi alin.(4)...

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Doamnă deputat, aţi fost ministru.

Deci, art.22 alin.(2) care este nemodificat de către comisie, la poziţia 20, amendamente admise, nu are niciun amendament respins. V-am dat cuvântul pentru că am crezut că aveţi o obiecţie la el. Dacă aveţi o obiecţie, conform regulamentului, trebuie să supun la vot ca şi când aţi respinge acest articol.

Doamna Lucia-Ana Varga:

La art.22 alin.(4) este amendamentul respins pe care doresc să-l susţin.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Doamnă deputat.

Vă repet încă o dată ceea ce toţi colegii mei au spus când au venit la microfon, cei care citesc regulamentul. Când un coleg deputat ridică o obiecţie, aşa cum a făcut domnul deputat Tinel Gheorghe înainte, înseamnă că doreşte să fie eliminat articolul respectiv. Scrie în regulament. Dumneavoastră aveţi un amendament la alin.(3), nu la alin.(2). Când aţi ridicat mâna, am crezut că aveţi o obiecţie la art.22 alin.(2).

Doamna Lucia-Ana Varga:

Domnule preşedinte,

Cu tot respectul, suntem foarte vigilenţi, pentru că dacă trecem de art.22, deja ne spuneţi că nu mai putem lua cuvântul. Aşa că, într-adevăr, am la alin.(4) amendament, dar încă o dată subliniez pericolul pe care îl reprezintă această reglementare pentru silvicultura românească dacă permitem tăierea pădurilor fără amenajament.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Doamnă deputat, sunt de acord cu dumneavoastră 100%. Au fost dezbaterile generale, vă dau cuvântul la fiecare articol pe care îl aveţi, fiecare amendament respins, dar eu sesizam o chestiune de procedură parlamentară.

Dacă la un articol care este amendament admis, dumneavoastră ridicaţi mâna şi spuneţi "obiecţie", aşa cum colegul dumneavoastră a făcut, înseamnă că cereţi respingerea acelui articol admis de către comisie. Dumneavoastră aţi intervenit aici şi aţi spus că vreţi la alin.(3).

Şi atunci, daţi-mi voie să întreb din nou dacă la art.22 alin.(2) care este la poziţia 20, amendamente admise, există vreo obiecţie, vreun comentariu?

Pe procedură, domnul deputat Márton Árpád.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule preşedinte,

Din această formă a raportului depus rezultă o problemă de fond, pentru că art.20 alin.(2) n-are amendament adoptat de comisie. E textul Senatului, deci nu se supune discuţiei Parlamentului dacă în raportul comisiei nu există nici amendament admis, nici amendament respins.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc foarte mult. Aveţi dreptate.

Aţi înţeles, doamnă deputat? Domnul deputat a repetat sub o formă diferită ceea ce am spus eu.

Mulţumesc foarte mult.

Deci avem poziţia 20, amendamente admise. Dacă sunt obiecţii, comentarii? Nu. Este textul nemodificat, venit de la Senat.

Mergem mai departe. Există un amendament respins.

Doamnă deputat, îl susţineţi? Vă rog frumos, aveţi cuvântul.

Adică după alin.(3) se introduce un nou alin.(4). Acesta, da? Poziţia 6.

Doamna Lucia-Ana Varga:

Aşa cum vă spuneam, acest amendament solicită ca amenajamentul silvic să fie depus până în 31 decembrie a anului în care se organizează şedinţa de preavizare a soluţiilor tehnice. Motivaţia pentru care am pus acest amendament este că în practică sunt amenajamente silvice care se aplică pe teren, deşi nu au fost depuse spre aprobare la minister şi aceasta duce indirect la tăieri ilegale de masă lemnoasă.

Mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Doamnă deputat, vă rog frumos să mă iertaţi. Doamna deputat.

Doamna Adriana-Doina Pană:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

În calitate de coiniţiator al acestui proiect.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Corect.

Doamna Adriana-Doina Pană:

Doamna deputat Varga este puţin într-o eroare, pentru că, de fapt, formularea iniţială este mult mai cuprinzătoare. Precizează nu numai data până la care să se depună, ci să aibă şi avizul.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc foarte mult.

Alte intervenţii? Nu mai sunt. Bun!

Atunci sunt obligat să supun la vot amendamentul respins al doamnei deputat Varga.

Vă rog frumos să vă pregătiţi cartelele.

Să înceapă votul.

Doar 53 de voturi pentru, nouă abţineri, 114 voturi împotrivă.

Amendamentul dumneavoastră a fost respins.

Mergem mai departe.

Textul nemodificat de la amendamente admise, poziţia 21.

Mulţumesc. Nu sunt obiecţii, nu sunt comentarii. Adoptat.

22, obiecţii, comentarii? Nu. Adoptat.

23, obiecţii, comentarii? Nu. Adoptat.

24, obiecţii, comentarii? Nu. Adoptat.

25 - am ajuns deja la art.29 - obiecţii, comentarii? Nu. Adoptat.

26, obiecţii, comentarii? Nu. Adoptat.

27 - suntem la art.32 - obiecţii, comentarii? Nu. Adoptat.

28 - art.33 - obiecţii, comentarii? Nu. Adoptat.

29, intrăm în art.36, obiecţii, comentarii? Nu. Adoptat.

Doamnă deputat, aveţi la poziţia 30, amendamente admise, dumneavoastră aveţi un amendament respins. Îl susţineţi? Deci este vorba de: după alin.(3) al art.36 se introduce un nou alin.(4) cu următorul cuprins. Dumneavoastră aveţi o poziţie aici. Comisia? Nu-l susţineţi.

Deci poziţia 30, obiecţii, comentarii? Nu. Adoptat.

31. Domnul Korodi. Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Aveţi un amendament? Nu. Aveţi obiecţii la amendament.

Domnul Korodi Attila:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

N-aş dori să intru pe discuţii pe fond cât pe o procedură legislativă.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă rog, vă rog, intraţi.

Domnul Korodi Attila:

În acest articol, prin amendament se reglementează o temă specială, care este reglementată prin legislaţie specială referitoare la rezervaţia biosferei Delta Dunării. De aceea, ştiu că au fost dezbateri între comisii. Comisia pentru mediu - dacă ştiu foarte bine - n-a susţinut acest amendament.

Eu cred că n-ar trebui să fie acest amendament în această lege, ci în legislaţia specială referitoare la Delta Dunării.

De aceea, vă rog să...

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Deci dumneavoastră vă referiţi la...

Domnul Korodi Attila:

La punctul b).

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

La b), da?

Domnul Korodi Attila:

Exact.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Deci domnul deputat are o obiecţie la punctul b), pe care aţi auzit-o. Conform regulamentului trebuie să vă supun la vot. Înseamnă eliminarea, de fapt, a punctului b) din amendamente admise la art.37.

Să înceapă votul.

67 de voturi pentru, cinci abţineri, 97 de voturi împotrivă.

Supun votului amendamentul de la poziţia 31, amendamente admise, în integralitatea sa.

Să înceapă votul.

107 voturi pentru, şase abţineri, 55 de voturi împotrivă.

Mergem mai departe.

Poziţia 32 din amendamente admise, obiecţii, comentarii? Nu. Aprobată.

Poziţia 33 din amendamente admise, obiecţii, comentarii? Nu. Aprobată.

Intrăm deja în art.41, poziţia 34 din amendamente admise, obiecţii, comentarii? Nu. Aprobată.

Poziţia 35, amendamente admise, obiecţii, comentarii? Nu. Aprobată.

Poziţia 36 din amendamente admise, obiecţii, comentarii? Nu. Aprobată.

Poziţia 37 din amendamente admise, obiecţii, comentarii? Nu. Aprobată.

Poziţia 38 din amendamente admise, obiecţii, comentarii? Nu. Aprobată.

Doamnă deputat, aveţi un amendament aici, între 46 şi 47. Îl susţineţi?

Vă rog frumos, aveţi cuvântul.

Amendament respins la pagina 94 poziţia 10.

Doamna Lucia-Ana Varga:

Amendamentul pe care-l propun, de fapt, dă un drept de preempţiune statului şi unităţii administrativ-teritoriale în achiziţionarea terenurilor cu pădure.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Bun! Poziţia comisiei. Comisia, susţine? Nu susţine. Mulţumesc foarte mult.

Ministerul? Nu susţine. Mulţumesc foarte mult.

Să înceapă votul.

51 de voturi pentru, cinci abţineri, 113 voturi împotrivă.

Amendamentul respins nu a trecut de plen.

Mergem mai departe.

Poziţia 39, amendamente admise, obiecţii, comentarii? Nu. Admisă.

Poziţia 40 din amendamente admise, obiecţii, comentarii? Nu. Admisă.

Poziţia 41 din amendamente admise, obiecţii, comentarii? Nu. Admisă.

Poziţia 42 din amendamente admise, obiecţii, comentarii? Nu. Admisă.

Între poziţia 40 şi 43 există din nou un amendament la respinse.

Doamnă deputat, îl susţineţi? Art.52. Nu.

Poziţia 43 de la amendamente admise, obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

Poziţia 44 din amendamente admise, obiecţii, comentarii? Nu. Aprobată.

Poziţia 45, amendamente admise, obiecţii, comentarii? Nu. Aprobată.

Poziţia 46 din amendamente admise, obiecţii, comentarii? Nu. Aprobată.

Poziţia 47 din amendamente admise.

Înainte de aceasta, doamnă deputat, iar aveţi un amendament respins la poziţia 13, art.60 alin.(1), îl susţineţi? Art.60 alin.(1) pagina 98 amendamentul respins numărul 13. Cereţi la art.60 alin.(1) lit.g) modificarea. Nu dumneavoastră, scuzaţi-mă, îmi cer scuze, nu dumneavoastră.

Dacă susţin cei doi colegi amendamentul respins? Nu.

Atunci mergem la poziţia 47, amendamente admise, obiecţii, comentarii? Nu. Aprobată.

Poziţia 48, amendamente admise. (Doamna deputat Lucia-Ana Varga doreşte să ia cuvântul.)

62? Păi n-am întrebat eu la 60? Doamnă deputat, nu sunteţi dumneavoastră iniţiatorul. Deci amendamentul este propus de către domnul deputat Diniţă şi domnul deputat Steriu. V-am întrebat, i-am întrebat şi pe colegi, v-am spus că nu susţineţi dumneavoastră. Nu am întrebat, doamna deputat?

Doamnă deputat, nu v-am întrebat eu şi aţi zis nu? Am trecut la amendamentul domnului Steriu şi domnului Diniţă, care sunt la alin.(1) al art.60. Deci, după art.59, pe care l-am supus la vot, v-am întrebat dacă susţineţi. Mi-aţi spus nu. După aceea am întrebat dacă domnul Steriu sau domnul Diniţă susţin. Au spus că nu. Şi am zis adoptat.

Şi mergem la poziţia 49: art.62 alin.(1), (2), (3), şi (4) se modifică după cum urmează.

Doamnă deputat, nu v-am întrebat eu şi aţi zis nu? Păi la 60 nu v-am întrebat mai adineauri şi azi spus nu. Nu ştiu ce să fac, vă rog frumos. Am întrebat pe toată lumea. Merg încet. Nu mă grăbesc şi totuşi...

Suntem la amendamentul 13 respins, doamnă deputat, şi acela nu a fost susţinut. Suntem la amendamentul 14 din amendamente respinse, art.62 alin.(4) al dumneavoastră.

Aţi spus că nu-l susţineţi. Doamnă deputat, aţi spus că nu-l susţineţi, după care am întrerupt. Sunt colegii din sală, uitaţi-vă la domnul Árpád, dacă nu mă credeţi pe mine. Vă rog frumos, nu am cum să vă dau cuvântul.

Mergem mai departe.

Poziţia 48 din amendamente admise. Suntem la art.62 alin.(1), (2), (3) şi (4). Aici aveţi un amendament respins.

Doamna deputat Lucia Varga dacă-l susţine? Îl susţineţi?

Să nu reveniţi la 60, vă rog frumos.

Doamna Lucia-Ana Varga:

Domnule preşedinte,

Pe procedură vreau să vă cer îngăduinţa să-mi daţi voie să explic plenului de ce este atât de important art.60. Poate fi greşeala mea că nu am...

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Aveţi cuvântul, doamnă deputat.

Doamna Lucia-Ana Varga:

Deci art.60 este cheia acestui act normativ.

Trebuie să luăm decizia dacă în România vindem lemnul pe picior estimat din pădure sau dacă îl vindem măsurat din rampe şi depozite, dând astfel posibilitatea agenţilor economici din industria mobilei şi industria de prelucrare a lemnului să aibă acces la resursa de lemn.

Aceasta este cheia şi vă rog să vă gândiţi foarte bine. Păstrăm în continuare vânzarea lemnului din pădure ca lemn pe picior şi el, vedeţi, se duce în mare parte ca buştean şi cherestea la export sau îl ducem în rampe şi depozite şi dăm posibilitatea agenţilor economici din industria locală, din industria judeţeană din România să aibă acces la resursa de lemn. Sunt foarte multe fabrici care ar putea să-şi crească producţia de mobilă sau producţia de piese din lemn, dar nu au acces la resursă.

De aceea, propunerea mea este să ne gândim foarte serios şi să votăm acest amendament.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Doamnă deputat, v-am dat cuvântul la un articol care a fost aprobat de către plen cu acordul dumneavoastră. Mi-aţi cerut permisiunea să comentaţi art.60.

O să dau cuvântul şi celor care sunt coiniţiatori sau altui coleg din grupurile... din cele trei comisii, ... cei care au făcut raportul dacă vor să comenteze, după care mergem la art.62, pe care vreţi să-l susţineţi, alin.(4).

Doamna Lucia-Ana Varga:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc.

V-am întrebat, să nu fie cu supărare.

Deci, doamna deputat, dintre coiniţiatori. Vă rog frumos.

Doamna Adriana-Doina Pană:

Stimaţi colegi,

Mă adresez în special celor care n-au fost în niciuna din comisii, nu au făcut parte din niciuna din comisiile unde s-a dezbătut Codul silvic.

Au toate afirmaţii false. Nu e nicio cheie. Adică, la ora actuală, nici măcar Romsilva n-ar fi pregătită încât vânzarea lemnului să se facă numai din depozite şi rampe.

Codul silvic, de fapt, prevede aşa: nişte principii în urma cărora să se elaboreze un regulament care să constituie o hotărâre de guvern şi care, anual, dacă România devine mai pregătită, să poată modifica cantitatea care este exploatată pe picior şi care se exploatează la rampă. La ora actuală, numai nişte firme mari cu interese neortodoxe ar putea face chestia aceasta.

Punctul doi. N-are nicio legătură cu exportul de buştean. Dimpotrivă. Noi regăsim un alt articol care presupune prelucrarea superioară a cel puţin 40% în România. În plus, preempţiunea pentru producătorii de mobilă există la un alt articol.

Deci sunt nişte fumigene ceea ce doamna Varga a vorbit în contul art.60 şi, de fapt, prinde foarte multe articole şi unde varianta de Cod silvic rezolvă, nu încurcă situaţia.

Mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc foarte mult, doamnă deputat.

Dacă de la comisii mai doreşte cineva?

Domnul Árpád, vă rog. Tot pe art.60, da?

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Da. Pe această dezbatere.

Încă o dată rog colegii să fie atenţi când se dezbate o lege atât de importantă.

Noi, de exemplu, dacă ar fi fost un alt fel de amendament pe care dumneavoastră l-aţi fi susţinut aici, noi am fi votat amendamentul. Dar vă rog să citiţi, toţi colegii din sală. Amendamentul dumneavoastră respins de la art.60 n-are nicăieri cuvântul rampă. Deci n-are nicio prevedere legată de acea problemă destul de mare pe care aţi susţinut-o. În amendamentul dumneavoastră respins nici măcar o referire la această modalitate nu există. Deci am dezbătut degeaba ceva care nu există.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc.

Acum vă rog frumos să susţineţi articolul respins de la poziţia 14. Doamna Varga.

Domnule Tinel Gheorghe, staţi acolo, doamna deputat ştie despre ce este vorba, a fost foarte serioasă până acum, cu o singură scăpare la art.60. A susţinut toate amendamentele Domniei Sale şi-i mulţumesc.

Aveţi cuvântul. Sunteţi pe art.62 alin.(4) care se modifică. Da?

Doamna Lucia-Ana Varga:

Art.62 alin.(5) exact propuneam...

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Nu, nu alin.(5). La art.62 alin.(4) se modifică şi va avea următorul cuprins.

Deci noi, doamnă deputat, în acest moment suntem la art.62, alin.(1), (2), (3) şi (4) care sunt modificate de către comisie.

La alin.(4) care este modificat de către comisie, dumneavoastră aveţi un amendament respins.

Doamna Lucia-Ana Varga:

Nu, la (5) am.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Aveţi şi la (4). Vă rog frumos să vă uitaţi.

Doamna Lucia-Ana Varga:

Şi la (5) avem, domnule...

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Nu putem să trecem la (5) pentru că este la alt articol admis, doamnă deputat.

Doamna Lucia-Ana Varga:

Deci la art.62 alin.(4)...

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Acolo.

Doamna Lucia-Ana Varga:

Da. Propun exact valorificarea superioară a lemnului. Exact acela este conţinutul amendamentului. Să se facă un regulament de funcţionare şi organizare, iar componenţa comisiilor să stabilească criteriile de atestare a activităţilor de exploatare şi să se aprobe prin ordin de ministru împreună, introducând şi reprezentanţii naţionali ai proprietarilor de păduri care sunt, în acest moment, excluşi de la acest demers legislativ.

Deci e o completare, practic, ca şi reprezentanţii naţionali ai proprietarilor de păduri să fie...

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Doamnă deputat, vă rog frumos să mă iertaţi.

Dumneavoastră acum susţineţi amendamentul domnului Harbuz şi domnului Munteanu.

Doamna Lucia-Ana Varga:

Nu.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Ba da. Acolo scrie... Diferenţa între amendamentul dumneavoastră şi amendamentul colegilor mei este legată de alin.(3). Dânşii fac trimitere la alin.(2), dumneavoastră faceţi la alin.(3).

Doamna Lucia-Ana Varga:

Alin.(4) mi-aţi spus.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Da.

Doamna Lucia-Ana Varga:

Da. Păi la alin.(4) am amendamentul prin care, v-am spus, diferenţa între forma propusă de Guvern şi forma propusă de mine este că la elaborarea acestui regulament de organizare şi funcţionare a comisiei să fie introduşi şi reprezentanţii naţionali ai proprietarilor de păduri. Asta-i diferenţa.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Doamna deputat, vă repet încă o dată: această propune a dumneavoastră din partea a doua a amendamentului este acceptată prin amendamentul domnului Harbuz şi domnului Munteanu.

Doamna deputat, doamna ministru, nu aveţi text? E aprobat la amendamente admise. (Consultări.)

Doamna Lucia-Ana Varga:

Diferenţa dintre cele două amendamente este "la propunerea comisiei" sau "cu consultarea." Şi eu insist să fie cu consultarea, inclusiv a reprezentanţilor naţionali ai proprietarilor de păduri.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Doamnă deputat, vă rog frumos să mă credeţi că amendamentele - şi al dumneavoastră şi al domnilor colegi care sunt din comisie - amendamentul, ca formă, este identic. Dumneavoastră spuneţi atât spuneţi, dânşii spun "la propunerea instituţiilor" şi dumneavoastră spuneţi "cu consultarea instituţiilor".

Mie mi se pare mult mai puternic amendamentul admis de comisie. Deci asta înseamnă că deja instituţiile propun nominalizări. Dumneavoastră ziceţi "consultare". Bun!

Deci între "a obliga" şi "consultare", eu cred că e mai bine obligaţia instituţiilor de a fi acolo, parte, dar...

Comisiile? Nu susţin. Bun.

Domnul deputat Pambuccian.

Domnul Varujan Pambuccian:

Domnule preşedinte, pe procedură.

Ca să evităm asemenea discuţii interminabile în viitor, vă propun să... şi-i propun şi Biroului permanent să dispună ca pe acel ecran, în loc să ne vedem pe noi înşine în diverse ipostaze, să vedem textele despre care se face vorbire. Toate lucrurile, discuţiile de genul acesta ar dura mult mai puţin dacă am face acest lucru.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Sunt de acord, dar nu am ce să fac. Este dreptul fiecărui parlamentar de a-şi susţine amendamentele, cu argumente şi contraargumente. Acesta este rolul nostru, de fapt.

Domnul Daea, dacă aveţi un comentariu... Aveţi un comentariu la amendamentul doamnei deputat? Scurt, vă rog frumos.

Domnul Petre Daea:

Domnule preşedinte,

Am un comentariu şi din ipostaza de a fi membru al acestei comisii şi am participat la toate fazele de discuţie ale actului normativ. V-aş sugera şi dumneavoastră, şi celor care intervin să vorbim foarte clar de articol şi de amendament respins. Atât. Pentru că altminteri dăm posibilitatea intervenienţilor să se adreseze la articole care nu fac vorbire despre amendamentul respectiv şi intrăm într-un joc, din acesta, de neînţelegere pe care n-aş vrea să îl manifestăm în continuare, motiv pentru care mi-am îngăduit să fac această precizare, cu riscul că dumneavoastră sunteţi mai atent de aici încolo.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Adică eu sunt neatent sau cum, că nu înţeleg? (Rumoare.)

M-aţi liniştit, nu am înţeles nimic din ce vreţi să spuneţi, dar oricum este soluţia genială a la Murphy!

Deci nu mai am voie, doamnă deputat, să vă spun când aveţi amendament respins. M-a certat domnul deputat Daea, fost ministru al agriculturii, şi cu expertiza Domniei Sale, să nu vă mai recomand unde aveţi amendamentele, aşa încât să vă uitaţi singură de acum înainte. O să-mi iau această ceartă... nu e bine să fii binevoitor!

Deci supun votului amendamentul doamnei deputat. Să înceapă votul.

41 de voturi pentru, două abţineri, 99 de voturi împotrivă.

A fost respins.

Supun votului amendamentul de la poziţia 48, amendamente respinse... admise, scuzaţi-mă! Să înceapă votul.

106 voturi pentru, zero abţineri, 34 de voturi împotrivă.

O secundă...

Mergem la amendamentul admis 49, art. 69 alin. (1).

Doamna deputat...

A, da, da, scuzaţi-mă, aveţi dreptate!

Avem alin. (5), (6) şi (7) ale art. 62, la poziţia 15, da. Vă rog frumos. Aveţi dreptate, da, corect.

Doamna Lucia-Ana Varga:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Doamna fost ministru Pană ne spunea la momentul în care am făcut precizările pentru art. 60 că nu suntem pregătiţi să ducem lemnul în rampă şi depozite. Aşa este, am făcut o dezbatere la vremea respectivă cu cei care... cu Romsilva şi cu cei care gestionează resursa de lemn şi am convenit la momentul respectiv să dăm 2 ani perioadă de graţie pentru pregătirea acestor rampe şi depozite. Apoi, după 2 ani, tot lemnul în România să se vândă din rampe şi depozite.

Deci acest articol la alin. (5) şi (6) propune ca treptat, pe o perioadă de 2 ani de zile, să se facă aceste treceri de la vânzarea lemnului din pădure, ca lemn estimat, la vânzarea lemnului din rampe şi depozite, ca lemn măsurat. Deci perioada de tranziţie de 2 ani pentru a ne putea pregăti infrastructura şi a vinde apoi peste 2 ani lemnul prin rampe şi depozite, valorificându-l superior, aşa cum se întâmplă în toate ţările europene, în silvicultură.

Mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc. Comisia susţine? Nu.

Ministerul? Nu. Mulţumesc foarte mult.

Supun votului amendamentul doamnei deputat. Se completează art. 62 cu 3 alineate noi. Să înceapă votul.

Doamnă deputat, amendamentul dumneavoastră a fost respins.

51 de voturi pentru, 4 abţineri, 91 de voturi împotrivă.

Mergem la poziţia 48 de la amendamente admise.

Obiecţii, comentarii?

Nu, 48 l-am aprobat, scuzaţi-mă!

49 din amendamente admise. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

50. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

51. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

52. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

53. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

54. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

55. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

56. Deci mergem numai pe amendamentele admise de către comisie şi eu citesc poziţia din raportul final.

56. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

57. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

58. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

59. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

Nu mai aveţi!

La 59? Art. 88.

Doamnă deputat... doamnă deputat, domnul deputat Márton Árpád v-a spus foarte clar o chestiune la început.

59. Obiecţii, comentarii?

Vă rog frumos, domnul Árpád... domnul Árpád, aveţi cuvântul. La 59... este art. 88 alin. (1) şi (3), da? Vă rog frumos.

Despre care parte?

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Doar o eroare de redactare, zic eu...

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă rog.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

... pentru că aveţi, pe de o parte, scris alin. (1) nemodificat, pe de altă parte, aveţi scris "se elimină". Şi nu se ştie ce se elimină. Probabil se elimină alin. (3), cred, dar nu aşa este scris.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Comisia? Comisia?

Doamna... preşedinte.

Doamna Carmen Ileana Moldovan:

Da, este adevărat ceea ce a sesizat colegul nostru. Alin. (3) se elimină, este o eroare materială.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Eroare materială, conform regulamentului.

Doamna Carmen Ileana Moldovan:

Da.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Deci aceasta înseamnă aşa: la poziţia 59, referitor la art. 88, amendamentele admise, la poziţia 85 a raportului comisiei, alin. (1) nu are nicio problemă, este nemodificat, alin. (3) se elimină, propunerea domnului deputat Petre Daea, da? Bun. Mulţumesc.

Sunt obiecţii, comentarii? Mulţumesc. Aprobat.

Art. 59 din amendamente admise, în integralitatea sa. Dacă sunt obiecţii, comentarii? Cu eroarea materială pe care a prezentat-o comisia. Nu. Aprobat.

Articolul... amendamentul 60 din amendamente admise? Nu. Aprobat.

61, amendamente admise? Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

62, amendamente admise? Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

Vă rog frumos, la 62. Nu, că nu l-am aprobat. Am zis obiecţii, comentarii... Vă rog frumos. Nu. Dacă vreţi să aveţi o intervenţie, vă rog frumos. La... aveţi 88, 89 sau 90? Care dintre cele 3?

Domnul Tinel Gheorghe:

E la poziţia 62 - art. 97.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Da. Dar care dintre cele 3 poziţii? 88, 89 sau 90?

Domnul Tinel Gheorghe:

La prima poziţie, la alin. (1) lit. a). Deci...

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

În care se spune...

Domnul Tinel Gheorghe:

..."se elimină".

Şi acum. Dacă mi-aţi fi dat voie să intervin la art. 20, v-aş fi corelat textul şi v-aş fi spus, domnule preşedinte, nu este corelat textul, creăm o mare problemă când îl vom pune în practică. Venim cu art. 20 şi spunem că pentru suprafeţele până în 10 hectare sunt scutite să facă amenajamente - bănuiesc că vom da prin norme să facă studii sumare -, spunem cine le finanţează Fondul de ameliorare, deşi Fondul de ameliorare, după Legea nr. 18, are altă destinaţie, dar noi nu ţinem cont, în sfârşit, îl ducem să finanţeze costurile întocmirii acestor studii sumare de amenajare, şi venim la art. 97, propunerea Comisiei de agricultură care zice "se elimină". Păi ce elimină? Elimină propunerea Senatului, care Senat spune "abrogă". Ce abrogă? 97. Ce spune la 97? Textul iniţial zice: "Asigurarea integrală de la bugetul de stat a costurilor administrării, precum şi a serviciilor silvice pentru fond forestier proprietate privată a persoanei fizice şi juridice, dacă suprafaţa proprietăţii forestiere este mai mică sau egală cu 30 de hectare, indiferent dacă aceasta este sau nu cuprinsă într-o asociaţie, plata se face de către ocolul silvic care asigură administrarea sau servicii silvice, după caz."

Deci a venit Senatul, a abrogat textul acesta, vine Comisia de agricultură şi elimină abrogarea Senatului şi rămâne textul iniţial. Textul iniţial nu se pupă însă... nu se mai pupă, normal, cu art. 20, că o să ai două propuneri, una, să susţii până în 10 hectare şi o să ai şi textul iniţial, care îţi rămâne, până în 30 de hectare, cu tot ceea ce înseamnă costuri de administrare, inclusiv servicii.

Eu întreb acum iniţiatorul ce vrea să susţină: până în 10 hectare - ca în art. 20, sau până în 30 de hectare - aşa cum este textul propus? Pentru că dacă este să corelăm textele... de aceea vă spunem că nu sunt corelate şi daţi drumul la lucruri în teritoriu care vor crea mari probleme. Dacă este să le corelăm, atunci trebuia să abrogaţi art. 97, aşa cum a propus Senatul, şi să lăsaţi textul Senatului să curgă, corelat cu art. 20.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc foarte mult.

Doamnă deputat, în numele celor 3 comisii care au făcut raportul, da? În calitate de coiniţiator, doamna Pană.

Doamna Adriana-Doina Pană:

Articolele nu contravin, unul dintre ele se referă la administrare şi celălalt se referă la amenajare.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Am înţeles. Nefiind o chestiune pe care domnul deputat să o ceară, de respingere a acestei chestiuni, nu a fost decât un comentariu, o dezbatere corectă şi pertinentă.

Dacă la alin. (62) din amendamente admise mai sunt obiecţii, comentarii? Nu. Atunci îl consider aprobat.

63. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

64. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

65. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

66. Suntem deja la art. 117. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

67. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

Numai o secundă, să nu scăpăm vreun amendament respins.

67. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

68. Intrăm în art. 127. Obiecţii, comentarii?

Doamna deputat Lucia Varga, aveţi o obiecţie.

Articolul... amendamentul propus de către comisie este următorul: se elimină alin. (8) şi alin. (9) se completează, după care se elimină, dar nu se mai spune ce.

Doamna Lucia-Ana Varga:

Deci...

Domnule preşedinte,

Doar doresc o precizare. Se elimină textul Senatului sau se elimină textul de bază? Doar ca precizare, pentru că nu este...

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Doamnă deputat,

Întotdeauna pe coloana a 3-a se elimină textul iniţial, care este textul Senatului. Dacă nu există un...

Doamna Lucia-Ana Varga:

Deci se elimină, pentru precizare, textul de la...

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Exact.

Doamna Lucia-Ana Varga:

... alin. (8) şi (9), da?

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Exact, doamnă deputat.

Doamna Lucia-Ana Varga:

Mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Doamnă deputat, alin. (8), în poziţia 95 a comisiei, se elimină, da? Alin. (9) se modifică, iar după alin. (9) s-au introdus 3 alineate, 10, 11 şi 12, care se propune de către comisia de la Cameră să fie eliminate. E corect, Comisia? Comisia, da? M-aţi înţeles? Bun.

Deci la poziţia 68 dacă sunt obiecţii, comentarii? Cu privire la raportul Comisiei, discutăm despre coloana a 3-a. Nu. Aprobat.

69. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

70. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

71. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

72. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

73. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

74. Obiecţii, comentarii?

Domnul...

La 74, art. II. Domnul deputat Ioan Munteanu, aveţi cuvântul.

Domnul Ioan Munteanu:

Domnule preşedinte,

Trimiterea de la alin. (20) este corectă, art. 36 alin. (4), şi nu alin. (3¹). Şi următoarea trimitere de la alin. (22) este corectă, art. 5 alin. (3) şi (4¹), şi nu alin. (3) şi (4).

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Deci este eroare materială. Bun.

Cu această obiecţie la... amendamentul 74, admis.

Supun votului amendamentul 74, ca să nu mai existe niciun comentariu, da? Să înceapă votul.

136 de voturi pentru, 5 abţineri, un vot împotrivă.

Anexa. Dacă sunt obiecţii, comentarii la anexă? Nu. Aprobată.

Dragi colegi,

Textul de lege a fost aprobat.

Pe procedură, domnul deputat.

Domnul Korodi Attila:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Doamnelor şi domnilor,

Am parcurs un text foarte stufos, un act normativ foarte important. Din fericire, spun lucrul acesta şi constat, lucrăm din ce în ce mai puţin cu hârtia, adică încercăm să urmărim procedura de adoptare într-un format electronic. De aceea propun pentru viitor să analizaţi, dacă se poate, ca şi amendamente respinse să fie într-o a 5-a coloană, ca să putem să urmărim în paralel, să nu mai avem probleme de neobservare, pentru că pe hârtii poţi să urmăreşti paralel, când lucrezi pe calculator este puţin mai greu.

Mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Aveţi dreptate, dar trebuie să facem o modificare în regulament. Aveţi un coleg care este specialist şi rugaţi-l pe dânsul să facă această propunere.

Vă reamintesc că astăzi este termenul final propus de către liderii grupurilor parlamentare pentru completarea şi modificarea Regulamentului Camerei Deputaţilor pe cele 3 paliere - deciziile Curţii Constituţionale, reglementări care sunt în Statut şi în Regulamentul comun, punerea în aplicare a legii care stabileşte raportul dintre Parlament şi Guvern în materia afacerilor europene şi în ceea ce priveşte chestiunea legată de conflictul de interese, incompatibilităţi şi ridicarea imunităţii la parlamentari, înscrise în Mecanismul de Cooperare şi Verificare. Aşa încât dacă domnul deputat Márton Árpád vine cu o propunere acolo, cu mare plăcere noi o susţinem, să ştiţi că aveţi dreptate.

Dragi colegi, proiectul de lege merge la votul final. Vă reamintesc că are caracter organic. Comitetul liderilor va stabili când acest proiect de lege va fi votat, în conformitate cu prevederile constituţionale şi regulamentare.

Mergem la următorul.

9. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 41/2014 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale, prin reorganizarea Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit. Este un singur amendament respins, procedura este de urgenţă, caracterul ordinar.

Domnule secretar de stat, aveţi cuvântul.

Domnul Dumitru Daniel Botănoiu:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 41/2014 se referă în principal la preluarea personalului Direcţiei pentru Coordonarea Agenţiilor de Plăţi din structura Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, de asemenea la dreptul Agenţiei de a stabili o bază de date cu preţuri de referinţă pentru bunuri, maşini, utilaje, servicii specializate, precum şi standarde de cost pentru lucrările ce vor fi utilizate în Programul Naţional de Dezvoltară Rurală 2014-2020. Un alt lucru important se referă la drepturile salariale aferente celor 25 de clase succesive de salarizare suplimentare conform Legii nr. 284/2010, art. 45.

Având în vedere cele prezentate, vă rog să aprobaţi prezentul proiect de lege.

Mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc foarte mult.

Comisia pentru agricultură, vă rog frumos să prezentaţi raportul.

Domnule vicepreşedinte, aveţi cuvântul.

Domnul Liviu Harbuz:

Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice a fost sesizată spre dezbatere în fond în procedură de urgenţă cu Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 41/2014 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale, prin reorganizarea Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit.

Proiectul de ordonanţă de urgenţă are ca obiect de reglementare înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale, ca instituţie publică cu personalitate juridică în subordinea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, finanţată din venituri proprii şi subvenţii de la bugetul de stat prin reorganizarea Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit care se desfiinţează.

Principala atribuţie a noii entităţi vizează implementarea tehnică şi financiară a Fondului European pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală în concordanţă cu strategia şi măsurile stabilite în Programul Naţional de Dezvoltare Rurală pentru perioada 2014-2020.

În urma dezbaterilor, Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice a hotărât cu majoritate de voturi adoptarea în forma prezentată la Senat.

În raport cu obiectul, conţinutul... vorbim despre categoria legi ordinare. Actul, proiectul de lege este de competenţa decizională a Camerei Deputaţilor.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Dezbateri generale.

Domnul deputat Tinel Gheorghe.

Domnul Tinel Gheorghe:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Eu am să spun în plen ce am spus şi în comisia de specialitate la vot.

Nu am susţinut iniţiativa aceasta legislativă pentru că noi am considerat-o o formă mascată de a politiza structura. Am venit după un ciclu de 7 ani de funcţionare, ne-am lăudat că avem cel mai înalt grad de absorbţie a fondurilor europene din toate programele operaţionale sectoriale la agricultură... şi am spus... şi dintr-o dată venim acum cu bomba aceasta şi spunem, domnule, o reorganizăm.

De multe ori, de nenumărate ori, ministrul agriculturii a ieşit şi a spus, domnule, suntem la 80% grad de absorbţie până în n+2, 2015 ne ducem... depăşim 90%.

Dar ce a făcut Guvernul? Îşi asigură trecerea în opoziţie. A scos toate posturile la concurs, a înfiinţat posturi noi, a numit oamenii fideli, a îndepărtat profesioniştii, că bănuiesc că un grad de absorbţie de 80... peste 80% nu îl atingi cu oameni aduşi proaspăt într-o structură de o asemenea importanţă. Şi am spus în comisia de specialitate, nu credem că aceasta este soluţia, de fiecare dată venim şi modificăm, cum se schimbă Guvernul, prima iniţiativă pe care o avem, modificăm şi structurile, în aşa fel încât nu creăm predictibilitate pentru ceea ce avem de făcut.

Am criticat - şi fac o paranteză - luarea structurii care se ocupă de piscicultură, ANPA, am dus-o la Mediu, am adus-o înapoi acum, că am constatat că nu merg, nu merge absorbţia pe piscicultură cu... într-o parte la agricultură, cu ANPA să o duci în partea cealaltă, se scărpinau aşa... Sper să revină şi la capitolul de păduri, să realizeze că trebuie să ne întoarcem înapoi. Şi am avut obiecţii în comisie şi am spus, domnule, condiţiile puse prin ghiduri sunt extrem, extrem de încorsetate şi pentru public, şi pentru privat. Poate că aici ar fi trebuit să gândească ministerul în viziunea, în perspectiva noului program, noului ciclu de 7 ani, ceva care să crească, să vină în întâmpinarea celor care într-adevăr se gândesc să beneficieze de fondurile, de banii europeni.

După aceea, am discutat de Autoritatea de Management din minister. De ce? E făcută praf, nu funcţionează. Şi atunci eu întreb ministerul: întăreşte APDRP-ul, AFIR-ul acesta sau cum se va numi el, dar Autoritatea de Management din minister este făcută sau este lăsată să nu funcţioneze.

Domnule secretar de stat, aveţi vreo intenţie ca toate proiectele sau tot ceea ce gândiţi dumneavoastră că veţi face, că deocamdată nu faceţi nimic, nu aţi anunţat sau cel puţin eu nu ştiu ca vreo măsură din noul PNDR să fie anunţată că este deschisă, aveţi de gând să sucombaţi, să duceţi, să sistaţi activitatea Autorităţii de Management? Pentru că, încă o dată, mă aşteptam ca ordonanţa să reglementeze, să vină şi în întâmpinarea acestei structuri. Deci sunt argumente, zic eu, pertinente care ne-au condus să nu o susţinem. Nu acelaşi lucru se întâmplă şi veţi vedea şi în situaţia în care întoarceţi ANPA de la mediu şi o aduceţi la agricultură.

Mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Alte luări de cuvânt? Alte luări de cuvânt, dacă mai sunt? Nu mai sunt. Bine.

Intrăm pe dezbaterea... avem un singur amendament respins. Dacă este susţinut? Deci nu este. Mulţumesc. Atunci proiectul de lege este adoptat. Vă reamintesc că are caracter ordinar. Merge la votul final.

10. Următorul, Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 56/2014 privind trecerea Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură din subordinea Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice în subordinea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

Domnule secretar de stat, vă rog frumos să prezentaţi opinia dumneavoastră. Avem 8 amendamente admise, caracterul este ordinar, procedura de urgenţă la acest proiect de lege.

Domnul Dumitru Daniel Botănoiu:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Proiectul de lege are în vedere în principal asigurarea finanţării multianuale 2014-2020 pentru colectarea datelor din sectorul pescăresc, inspecţie şi control al activităţilor componente sectorului pescăresc, de asemenea, creşterea gradului de absorbţie a fondurilor europene din punctul de vedere al Programului Operaţional de Pescuit, de asemenea, operativitate şi eficienţă în ceea ce înseamnă rezolvarea problemelor instituţionale şi comunicare. Motiv pentru care vă solicit să aprobaţi acest proiect de lege.

Mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc.

Comisia pentru mediu şi Comisia pentru agricultură au făcut un raport comun.

Domnule vicepreşedinte, aveţi cuvântul.

Are cuvântul domnul deputat Harbuz.

Domnul Liviu Harbuz:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice şi Comisia pentru mediu şi echilibru ecologic au fost sesizate spre dezbatere în fond în procedură de urgenţă cu Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 56/2014 privind trecerea Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură din subordinea Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice în subordinea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

Ordonanţa de urgenţă are ca obiect de reglementare trecerea Agenţiei pentru Pescuit şi Acvacultură din subordinea Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice în subordinea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, avându-se în vedere, potrivit notei de fundamentare, elaborarea unitară de urgenţă a Strategiei Naţionale a Sectorului Pescăresc 2014-2020, asigurarea finanţării unor proiecte şi programe multinaţionale din sectorul pescăresc, multianuale, şi creşterea gradului de absorbţie a fondurilor europene pentru pescuit.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate de către membrii comisiilor, s-a hotărât în unanimitate de voturi să se supună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 56/2014 privind trecerea Agenţiei Naţionale pentru Pescuit şi Acvacultură din subordinea Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice în subordinea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, cu amendamentele admise prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

În raport cu obiectul său de reglementare, proiectul de lege supus dezbaterii face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Dezbateri generale?

Domnul deputat Tinel Gheorghe. Domnul ministru, după aceea. Domnule fost ministru, scuzaţi, să nu fie vreo confuzie, din partea Grupului parlamentar al UDMR.

Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Tinel Gheorghe:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Am susţinut şi în comisie şi cred că este o reparaţie corectă ceea ce facem noi acum, în sensul că a fost o prostie să luăm ANPA de la agricultură, în condiţiile în care fondurile în Programul Operaţional de Pescuit se derulau prin PNDR şi prin Ministerul Agriculturii, am luat structura de management şi am dus-o într-o parte şi ceilalţi au rămas cu fundul în cealaltă parte şi i-am încălecat de nici Dumnezeu nu mai ştia cum să-i descalece. Acum facem reparaţia şi aducem ANPA înapoi. Şi este corect aşa. Şi mă aştept să venim şi să gândim la fel şi în cadrul pădurilor. De ce? Pentru că aveţi iarăşi prin PNDR aproape 500 de milioane de euro de cheltuit, vine şi partea de cofinanţare. Avem la agricultură pădurile şi avem partea de administrare, de management la mediu.

Vă rog, domnule secretar de stat, să transmiteţi chestiunea aceasta, poate reparăm cât de repede la începutul exerciţiului financiar şi acest aspect. Mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnule ministru, aveţi cuvântul. Domnule deputat, scuzaţi-mă, din partea Grupului parlamentar al UDMR.

Domnul Korodi Attila:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Susţinem această propunere de lege şi adoptarea ordonanţei de urgenţă, pentru că aduce o normalitate în construcţia instituţională. Ceea ce voiam să subliniez, ca un mesaj pentru şi o încurajare pentru Ministerul Agriculturii este acela ca să creeze condiţiile ca în această instituţie care se numeşte ANPA să existe transparenţă instituţională totală şi proceduri clare cu privire la managementul banului public şi al procedurilor interne, pentru că este nevoie de o rigurozitate acolo şi a fost o decizie optimă şi bună de a fi dus înapoi într-un cadru instituţional consolidat, cu tradiţii. Dar este nevoie de transparenţă, este nevoie de o calitate a procedurilor interne şi de control. Mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnul Cernea.

Domnul Remus-Florinel Cernea:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Eu am o altă opinie. Şi sunt sceptic că această decizie este corectă. Pentru că se schimbă filozofia. La Ministerul Mediului este o filozofie centrată pe protecţie. La Ministerul Agriculturii este o filozofie centrată mai degrabă pe exploatare. De aceea cred că o astfel de decizie implică o serie de riscuri. Şi în absenţa unui management foarte bun şi foarte transparent despre care vorbea şi domnul Korodi mai devreme, există riscul să decimăm speciile care trăiesc în apele din România.

De asemenea sunt total, total împotriva a ceea ce colegul meu, domnul Tinel, a spus mai devreme, şi anume că pădurile ar trebui să treacă la agricultură. Sub nicio formă. Trebuie să menţinem în continuare pădurile sub această filozofie a protecţiei pe care o dă umbrela Ministerului Mediului. Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Petre Daea, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Domnul Petre Daea:

Mulţumesc, domnule preşedinte al Camerei Deputaţilor.

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Necesar, util să facem această modificare legislativă. Aducem instituţia la instituţia centrală care a operat, a condus, a transformat, a pus în practică capitolul piscicultură. Motiv pentru care este o susţinere totală pentru a se reface structura instituţională cu această instituţie în Ministerul Agriculturii. Susţinem actul normativ.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc foarte mult.

Mai sunt alte intervenţii? Nu. Mergem pe amendamentele admise. Sunt 8 amendamente admise.

La prima poziţie. Dacă sunt obiecţii, comentarii? Nu. Aprobată.

La cea de-a 2-a. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobată.

Cel de-al 3-lea amendament. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

Cel de-al 4-lea amendament. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

Cel de-al 5-lea amendament. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

Cel de-al 6-lea amendament. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

Mulţumesc foarte mult. Proiectul de lege este aprobat. Merge la votul final.

Este ora... mai avem 5 minute.

11. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe.

Iniţiatorul? Este aici?

Guvernul României.

Domnul Alexandru Oprean (secretar de stat, Ministerul Culturii):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Supunem astăzi atenţiei Domniilor Voastre cu rugămintea de a aproba proiectul legislativ în discuţie, proiect legislativ care nu este altceva decât o transpunere obligatorie a Directivei Uniunii Europene nr. 77/2011, directivă care vizează extinderea duratei de protecţie a drepturilor patrimoniale ale artiştilor interpreţi sau executanţi şi a compoziţiilor scrise cu text.

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc foarte mult.

Raportul comisiilor comune.

Domnul Pâslaru.

Domnul Florin-Costin Pâslaru:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Vă prezint Raportul comun asupra Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe.

În temeiul dispoziţiilor art. 95 şi 115 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi au fost sesizate spre dezbatere în fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, transmis cu adresa nr. 595 din 19 decembrie 2014, înregistrat la Comisia pentru cultură, arte şi mijloace de informare în masă.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în şedinţa din 15 decembrie 2014.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională, în conformitate cu art. 75 şi art. 92 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, cu modificările şi completările ulterioare, în scopul transpunerii Directivei 2011 a Uniunii Europene, a Parlamentului European şi a Consiliului din 27 septembrie 2011.

Comisia pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor a avizat favorabil iniţiativa legislativă, cu majoritate de voturi.

Comisia pentru afaceri europene, în şedinţa din 3 februarie 2015, a avizat favorabil proiectul de lege, cu unanimitate de voturi.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege.

În conformitate cu prevederile art. 61 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, membrii Comisiei pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă au examinat proiectul de lege în şedinţa din 3 februarie. În urma examinării iniţiativei legislative, au hotărât adoptarea Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, în forma adoptată de Senat.

În conformitate cu prevederile art. 61 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au examinat iniţiativa legislativă din data de 10 februarie 2015. Membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au hotărât cu unanimitate de voturi să propună plenului Camerei Deputaţilor spre dezbatere şi adoptare un raport de adoptare în forma adoptată de Senat.

În urma dezbaterilor, membrii celor două comisii sesizate în fond, în temeiul art. 61 şi art. 63 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor, spre dezbatere şi adoptare, un Raport comun de adoptare a Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 8/1996, în forma adoptată de Senat.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, fiind incidente dispoziţiile... art.73 din Constituţia României, republicată. Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc foarte mult.

Grupurile politice parlamentare? Nu doresc să intervină. Merge la votul final. Nu are amendamente.

12. Următorul, Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 86/2014 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare la nivelul administraţiei publice centrale şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative. Termenul a fost depăşit, conform art. 115 din Constituţie a fost adoptată tacit.

13. Ultimul proiect de lege, Propunerea legislativă pentru modificarea art. 35 alin. (2) din Legea nr. 384 din 10 octombrie 2006 privind statutul soldaţilor şi gradaţilor profesionişti, cu modificările şi completările ulterioare.

Iniţiatorii? Nu vor să susţină.

Iniţiatorii? Nu.

Din partea comisiei?

Din partea comisiei, cine susţine?

Domnul deputat, domnul deputat Răducanu, după care doamna ministru, o să vă rog frumos să spuneţi punctul de vedere de la Guvern, dar aşa este procedura.

Vă rog.

Domnul Ion Răducanu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Comisia pentru apărare, ordine publică, siguranţă naţională a fost sesizată spre dezbatere în fond pentru modificarea art. 35 alin. (2) din Legea nr. 384 din 2006 privind statutul soldaţilor şi gradaţilor profesionişti.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil, Guvernul susţine adoptarea acestei propuneri legislative.

Obiectul de reglementare este majorarea limitei maxime de vârstă până la care soldaţii şi gradaţii profesionişti pot fi menţinuţi în activitate de la 50 la 55 de ani.

Propunerea face parte din categoria legilor organice. Camera Deputaţilor este prima Cameră sesizată.

În Comisia pentru apărare s-a adoptat în unanimitate această propunere legislativă. Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc.

Doamnă ministru, vă rog frumos, punctul de vedere al Guvernului, într-o intervenţie scurtă, vă rog frumos.

Doamna Otilia Sava (secretar de stat, Ministerul Apărării Naţionale):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Guvernul susţine prezenta propunere legislativă. Apreciem că drepturile ce urmează a fi acordate beneficiarilor vor reprezenta un cost insignifiant raportat la dimensiunea morală a demersului ce reprezintă expresia recunoaşterii pe care societatea o datorează acestor categorii speciale şi constituie în acelaşi timp un factor motivant pentru atragerea de noi şi tot mai buni militari profesionişti în instituţia militară. Mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc.

Intervenţii din partea colegilor? Domnul deputat, aveţi cuvântul. După aceea, domnul deputat.

Domnul Iulian-Radu Surugiu:

Bună ziua.

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Prin acest proiect de lege se propune majorarea limitei vârstei maxime până la care soldaţii sau gradaţii profesionişti pot fi menţinuţi în activitate de la 50 la 55 de ani. Justificarea iniţiatorilor este dată de necesitatea restructurării şi modernizării armatei, dar şi de necesitatea imediată a măririi limitei de vârstă, în contextul în care prin modificările pe care le aduce prezentul proiect de lege se pot menţine astfel în activitate o serie de militari cu mare experienţă şi de care Armata României are nevoie. De asemenea, se rezolvă o problemă de ordin social, pentru că militarii care ar fi ieşit din Armată la 50 de ani ar fi trebuit să-şi caute un alt loc de muncă în afara Armatei, până la împlinirea vârstei necesare pentru a ieşi la pensie, respectiv de 55.

Atât în Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, în Comisia pentru egalitate de şanse pentru femei şi bărbaţi, cât şi în Comisia pentru muncă şi protecţie socială, acest proiect de lege a primit aviz favorabil, astfel încât şi Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională a dezbătut acest proiect de lege şi a admis propunerea de modificare a Legii nr. 384.

Aşadar, Grupul Partidului Naţional Liberal va vota pentru acest proiect de lege care este în beneficiul exclusiv al instituţiei militare şi al tuturor celor care şi-au dedicat viaţa profesiei militare. Aceştia reprezintă un model şi un exemplu de profesionişti ai Armatei Române. Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Sorin-Avram Iacoban:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Dragi colegi,

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea art. 35 alin. (2) din Legea nr. 384/2006 privind statutul gradaţilor şi soldaţilor profesionişti, cu modificările şi completările ulterioare, în sensul majorării limitei de vârstă până la care gradaţii şi soldaţii profesionişti pot fi menţinuţi în activitate de la 50 la 55 de ani.

Odată cu acceptarea României în NATO, statul român şi-a luat unele angajamente faţă de partenerul internaţional, unul din principalele angajamente fiind creşterea unei armate capabile să răspundă operaţional tuturor solicitărilor NATO, nu numai apărării propriului teritoriu. Mai mult, odată cu anul 2007 s-a renunţat la serviciul militar obligatoriu, România optând pentru o armată de profesionişti. În acest context a devenit obligatorie folosirea soldaţilor şi gradaţilor profesionişti în funcţie de nevoile Armatei, dar şi pentru misiunile de menţinere a păcii.

Limita vârstei de serviciu activă a acestor militari, soldaţi şi gradaţi profesionişti a fost mărită de-a lungul timpului de la 40 la 50 de ani, constatându-se că în condiţii determinate de misiune nu este afectată capacitatea fizică şi intelectuală a acestora, ci, dimpotrivă, odată cu trecerea timpului ajungând să atingă potenţialul maxim. Astfel Ministerul Apărării Naţionale este pus în situaţia neplăcută şi nedorită să renunţe la aceşti profesionişti tocmai când aceştia ating nivelul maxim de experienţă.

Pe de altă parte, este o diferenţă nejustificată între statutul cadrelor militare şi statutul soldaţilor şi gradaţilor profesionişti, aceştia din urmă la 50 de ani rămânând fără ocupaţie, neputând să aplice nici măcar pentru şomaj şi nici măcar pentru pensia ocupaţională.

Comisiile sesizate de Cameră au întocmit avize şi rapoarte pozitive la prezentul proiect de lege. Prin urmare, Grupul PSD din Camera Deputaţilor susţine acest proiect de lege. Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc foarte mult.

Bun. Avem intervenţii? Nu mai sunt altele.

Avem două amendamente admise.

Dacă la primul amendament sunt obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

La cel de-al doilea. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

Legea merge la votul final. Vă reamintesc că este lege organică.

Avem o pauză până la 14,00... 14,05, 14,10, da, maxim?

Până la 14,00.

Ne vedem la ora 14,00, da?

După pauză

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Dragi colegi,

14. Continuăm lucrările de astăzi ale plenului cu Propunerea legislativă privind modificarea Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011.

Are 6 amendamente admise şi are caracter organic.

Iniţiatorul? Nu.

Domnul vicepreşedinte al comisiei, domnul Zisopol, vă rog frumos să prezentaţi raportul.

Domnul Dragoş Gabriel Zisopol:

Vă mulţumesc, stimate domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor,

Stimaţi invitaţi,

Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport a primit spre dezbatere în fond Propunerea legislativă privind modificarea Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare îmbunătăţirea cadrului de reprezentare a elevilor ca beneficiari principali ai sistemului educaţional din România prin acordarea dreptului de participare a reprezentantului elevului în unitatea de învăţământ la şedinţele consiliului de administraţie.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice. Camera Deputaţilor este primă Cameră sesizată.

În urma dezbaterii în şedinţa din 10 februarie 2015, comisia a propus cu unanimitatea voturilor celor prezenţi adoptarea propunerii legislative cu amendamentele din anexă. Vă mulţumesc, stimate domnule preşedinte.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc foarte mult.

Dezbateri generale?

Procedură. Domnul Neacşu. La această lege, da?

Domnul Marian Neacşu:

La această lege. Şi nu cu domnul Munteanu.

Domnule preşedinte,

În numele Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, dar după ce am discutat şi cu colegii de la celelalte grupuri parlamentare, solicit retrimiterea la comisie a acestui proiect legislativ, măcar pentru un motiv. În lege, în această lege, în continuare, primarii pot să facă parte din consiliile de administraţie ale şcolilor, ale liceelor, ceea ce cred că contravine cu Legea ANI şi n-am vrea ca această prevedere să nu fie armonizată.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Perfect. Corelare. Termen?

Domnul Marian Neacşu:

Două săptămâni.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc. Termen 14 zile. Retrimitere la comisie. Să înceapă votul.

Cu un singur amendament, retrimitem la comisie, termen o săptămână. Intră în tacit. O săptămână, că intră în tacit. Mulţumesc foarte mult.

77 de voturi pentru, o abţinere, un vot împotrivă.

Termen o săptămână. Altfel intră în adoptare tacită şi nu dorim acest lucru.

15. Următorul proiect de lege, reexaminarea, la cererea Preşedintelui României, a Legii pentru modificarea alin. (1) al art. 8 din Legea nr. 218/2002 privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei Române.

Raportul nu are amendamente, caracterul ordinar.

Guvernul?

Domnule secretar de stat, aveţi cuvântul.

Domnul Bogdan Tohăneanu (secretar de stat, Ministerul Afacerilor Interne):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Proiectul de lege a fost în dezbatere parlamentară, aşa cum a spus domnul preşedinte. El a fost retrimis spre reexaminare de către Preşedinte. A fost după acest moment aprobat sau a fost respinsă cererea de reexaminare de către Senat. În Camera Deputaţilor, Comisia pentru apărare a dat un aviz în favoarea respingerii cererii de reexaminare, motiv pentru care vă solicităm acelaşi lucru, suntem de acord cu poziţia comisiei. Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc foarte mult.

Dezbateri? Nu, domnul Mocioalcă... domnul Răducanu, vicepreşedintele comisiei, vă rog frumos, aveţi cuvântul.

Domnul Ion Răducanu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Comisia pentru apărare, ordine publică, siguranţă naţională a fost sesizată spre examinare în fond cu Legea pentru modificarea alin. (1) al art. 8 din Legea nr. 218.

Camera Deputaţilor - Cameră decizională. Senatul a adoptat legea. Obiectul de reglementare îl constituie modificarea alin. (1) al art. 8 din Legea pentru organizarea şi funcţionarea Poliţiei Române, în sensul că funcţia de inspector general al Inspectoratului General de Poliţie să fie ocupată de un secretar de stat numit prin decizia prim-ministrului la propunerea ministrului afacerilor interne.

Membrii comisiei au reluat dezbaterea în 3 februarie 2015. Au hotărât să propună plenului respingerea cererii de reexaminare şi menţinerea textului adoptat de Senat.

Luând act de faptul că nu s-au depus amendamente în termenul prevăzut de regulament, în şedinţa din 11 februarie membrii comisiei au hotărât cu majoritate de voturi să menţină respingerea cererii de reexaminare şi adoptarea Legii pentru modificarea alin. (1) al art. 8 din Legea nr. 218 pentru organizarea şi funcţionarea Poliţiei Române. Face parte din legile ordinare. Mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc foarte mult, domnule deputat.

Dezbateri generale?

Domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Iulian-Radu Surugiu:

Bună ziua.

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Securitatea socială reprezintă un drept al cetăţeanului român, iar activitatea Poliţiei Române este şi trebuie să rămână un serviciu public în care prevalează integritatea, responsabilitatea şi profesionalismul.

Modificarea alin. (1) al art. 8 din Legea privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei Române, cu modificările şi completările ulterioare, presupune ca funcţia de inspector general al Inspectoratului General al Poliţiei Române să fie o funcţie cu rang de secretar de stat, adică o funcţie politică, măsură ce poate să aibă numai efecte negative asupra imparţialităţii pe care o impune această funcţie.

Chiar dacă vorbim despre politizarea educaţiei, a sănătăţii sau chiar a Poliţiei, consecinţele asupra societăţii sunt nefaste.

Inspectorul general al IGPR are atribuţii de coordonare şi gestionare care necesită competenţe, experienţă şi raţionalitate în luarea deciziilor. Şi din acest motiv persoana care deţine această funcţie trebuie să fie independentă politic şi nicidecum să facă din instituţia pe care o reprezintă o comandă politică.

Pierderea caracterului profesional al unei astfel de funcţii va determina nu numai disfuncţionalităţi în cadrul actului de comandă la nivelul structurilor de ordine publică, ci şi un control nociv asupra instituţiei în sine.

Poliţia Română trebuie să rămână un simbol al conştiinţei profesionale şi nu politice, o instituţie care inspiră încredere, eficienţă, precizie şi mai ales funcţionare în interes public. Beneficiarul acestui serviciu public trebuie să rămână exclusiv cetăţeanul.

Totodată o astfel de modificare necesită avizarea anterioară de către o instituţie precum Consiliul Suprem de Apărare a Ţării.

Conform art. 4 lit. d) pct. 1 din Legea nr. 415/2002 privind organizarea şi funcţionarea CSAT, dar şi conform Legii nr. 24/2000 privind normele tehnico-legislative, CSAT nu a dat până în acest moment un aviz, fie el favorabil sau nefavorabil. Iar Guvernul României este obligat să solicite un astfel de aviz.

Cu aceste argumente, vă transmit că Grupul Partidului Naţional Liberal va vota împotriva respingerii cererii de reexaminare. Mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc.

Domnule deputat, cu un singur amendament. Rangul de secretar de stat nu înseamnă că este o funcţie politică. Sunt foarte multe... sunt foarte mulţi care au rang de secretari de stat, dar nu sunt numiţi politic, îmi cer scuze că vă spun. Dar nu ne pricepem la lege mai bine, dar o învăţăm, nu este nicio problemă.

Domnul deputat Mocioalcă, preşedintele Comisiei pentru apărare, vă rog frumos.

Domnul Ion Mocioalcă:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Sunt surprins de inconsecvenţa Grupului parlamentar al PNL, deoarece acest proiect de lege, în prima fază, când a fost votat în comisie, a fost votat cu un singur vot împotrivă, iar acum, la revizuire, a fost votat cu 3 voturi împotrivă. De aceea cred că principiul reprezentativităţii acestei funcţii ar trebui să primeze, iar colegii noştri să-şi revizuiască poziţia pe care o au. Mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Alte luări de... intervenţii, vă rog frumos? Nu sunt.

Domnul Ciuhodaru.

Domnul Tudor Ciuhodaru:

Da. Ne pot recomanda unii să ne revizuim poziţia. Nu este cazul. Aţi politizat tot, de la directorul de spital până la femeia de serviciu. Acum aţi început şi cu Poliţia Română. Aşa că voi vota la fel ca şi tura trecută, pentru respingerea acestui proiect de lege. Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc foarte mult, domnule deputat.

Alte intervenţii? Nu mai sunt. Proiectul merge la vot final. Nu are amendamente.

18. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 114/2013 privind modificarea titularilor dreptului de administrare a unor imobile aflate în domeniul public şi privat al statului şi pentru modificarea unor acte normative. 12 amendamente admise, procedura este de urgenţă, caracterul organic al acestei legi.

Are cuvântul Guvernul României pentru a susţine proiectul.

Doamna secretar, doamna ministru, aveţi cuvântul.

Doamna Cristina Crişu (secretar de stat, Departamentul pentru Relaţia cu Parlamentul):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Proiectul de act normativ are drept scop hotărârea privind transmiterea unor imobile din administrarea Regiei Autonome Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat către Ministerul Apărării Naţionale, SRI, Secretariatul de Stat pentru Culte, pentru Episcopia Ortodoxă Română a Covasnei şi Harghitei. Mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc.

Comisiile comune de administraţie publică şi de apărare au făcut un raport. Domnul deputat Răducanu îl prezintă. Aveţi cuvântul.

Domnul Ion Răducanu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului împreună cu Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională au fost sesizate spre dezbatere în fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 114/2013.

Senatul a adoptat proiectul în 2014. Camera Deputaţilor - Cameră decizională. Comisia juridică a avizat proiectul de lege. Consiliul Legislativ a avizat favorabil. Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea titularilor dreptului de administrare a unor imobile aflate în domeniul public şi privat al statului.

Comisiile s-au reunit în şedinţe separate şi au analizat şi cu majoritate de voturi au hotărât să supună Camerei Deputaţilor adoptarea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 114/2013 privind modificarea titularilor dreptului de administrare a unor imobile aflate în domeniul public şi privat şi modificarea unor acte normative cu amendamentele prevăzute în anexă.

Pentru a răspunde tehnicii legislative, este necesară o notă. La art. 1 trebuie eliminată sintagma "şi completări", pentru că au fost făcute numai modificări. Şi un alt alineat. Pentru a corela textul amendamentului art. 4 din raportul transmis celor două comisii cu Anexa nr. 3, parte la prezenta ordonanţă, trebuie adăugat după virgulă următorul text: "şi în folosinţa gratuită pentru Episcopia Ortodoxă Română a Covasnei şi Harghitei". Textul de introdus se află pe coloana 3 a Anexei nr. 3. Mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc foarte mult.

Grupurile politice parlamentare?

Domnule deputat, aveţi cuvântul, Grupul parlamentar al PNL.

Domnul Ionaş-Florin Urcan:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Urmărind subsecvenţa vizelor, precum şi a actelor normative adoptate deja în acest sens de către celelalte autorităţi sau entităţi publice, se pare că adoptarea acestui proiect de lege constituie deja o chestiune mai mult formală.

Singurul lucru pe care mă prefac că nu l-am înţeles, totuşi, a fost caracterul aşa-zis de urgenţă al ordonanţei, întrebând retoric, aşa cum prevede chiar Constituţia ţării, care au fost elementele ce constituie o situaţie extraordinară, a cărei reglementare nu putea fi amânată, când vorbim despre trei imobile pentru protocol şi relaxare.

Dar, aşa cum spuneam, adoptarea acestui proiect de lege a devenit o chestiune pur formală şi până la urmă poate chiar necesară, cine ştie...

Aş dori, dacă-mi permiteţi, în acest context, să subliniez importanţa unei chestiuni asupra căreia trebuie să judecăm cu toţii, indiferent de partidele politice din care provenim, necesitatea stabilirii unui nou cadru legal care să facă referire expresă şi clară asupra administrării unei părţi importante a patrimoniului protocolului de stat, chiar prin transmiterea din proprietatea şi administrarea statului a unor imobile, în proprietatea şi administrarea comunităţilor locale.

Cunoaştem cu toţii exemple clare, în care multe astfel de imobile, cum sunt cele ce fac astăzi obiectul prezentului proiect de lege, au rămas fără reparaţii, fără investiţii, uneori chiar în paragină, fiind "bine gestionate", cu ghilimelele de rigoare, adică producând o pierdere totală.

Ar trebui să facem un inventar clar asupra patrimoniului ce poate rămâne în interesul naţional, iar restul să-l transmitem autorităţilor locale, înspre o mai bună şi chiar mai eficientă administrare, referindu-mă clar la municipiile reşedinţă de judeţ şi consiliile judeţene, care multe dintre ele ar avea posibilitatea tehnică şi financiară să facă investiţii asupra acestor imobile şi să le promoveze în alt fel decât a fost făcut până acum. Ar putea fi şi acesta un pas mic, dinaintea marelui salt pe care cu toţii trebuie să-l facem referitor la reforma descentralizării şi autonomia publică locală.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc.

Alte luări de cuvânt? Grupurile politice parlamentare.

Domnule ministru Cseke Atilla, aveţi cuvântul.

Domnul Cseke Attila-Zoltán:

Mulţumesc mult, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Nu vom putea susţine acest proiect de lege de aprobare a acestei ordonanţe şi nu îl vom putea susţine şi pentru modificările care au intervenit de-a lungul dezbaterii parlamentare în comisie. Vă rog să observaţi că sunt două modificări de substanţă, din punctul nostru de vedere, pe care le-am ridicat în dezbatere în comisie.

Prima este referitoare la un imobil care trece în proprietatea Serviciului Român de Informaţii, unde la alin. (5) al art. (3) s-a eliminat o sintagmă prezentă în ordonanţa de urgenţă, deci în forma guvernamentală a fost prezentă această reglementare, dar în comisie s-a eliminat acest lucru, sintagma aceea de "inclusiv în cele izvorâte din litigii, precum şi din convenţiile şi contractele încheiate potrivit legii".

Deci, un jurist bun, un avocat bun, într-un anumit proces ar putea să interpreteze această eliminare în sensul în care noul proprietar, Serviciul Român de Informaţii, indiferent care ar fi el, noul proprietar nu este obligat de a prelua şi drepturile şi obligaţiile fostului proprietar, RAPPS-ul, izvorâte din litigii, convenţii şi contracte încheiate. Este o chestiune de interpretare pe care nu trebuia, din punctul nostru de vedere, să o deschidem.

În al doilea rând, este vorba de imobile care se transferă unui anumit cult.

Cu privire la acest lucru noi credem, şi ne-am exprimat punctul de vedere şi la momentul respectiv, că trebuie să fie o egalitate de drepturi şi o echitate în ceea ce priveşte toate cultele religioase din România.

Dacă se transferă în proprietatea unui anumit cult, atunci şi celelalte culte au acest drept, şi celelalte culte trebuie să beneficieze de asemenea imobile construite din fondurile statului.

În timp ce în acelaşi judeţ, judeţul Covasna, avem două situaţii în care fostul liceu de fete, catolic, aparţinând Episcopiei Catolice, nu este restituit nici astăzi, în timp ce Colegiul reformat din Sfântu Gheorghe, din punctul nostru de vedere, este renaţionalizat de statul român, nu vom putea susţine ca, pe de altă parte, alte culte religioase să beneficieze de asemenea transmiteri de imobile.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Nu mai sunt alte intervenţii. Domnul deputat Cernea.

Domnul Remus-Florinel Cernea:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Această scurgere de proprietăţi publice, de fonduri publice, de terenuri publice către biserică trebuie să înceteze, dacă vrem să avem în România o democraţie seculară, o democraţie în care biserica este separată de stat.

Nu văd niciun fel de justificare pentru a fi dat un hotel în administrarea Bisericii Ortodoxe, nu văd nicio justificare pentru ca, în continuare, în mod arbitrar, prin ordonanţe de urgenţă, prin hotărâri de guvern, sume uriaşe din fondul de rezervă al Guvernului sau proprietăţi publice să ajungă în proprietatea sau în administrarea bisericii majoritare, de regulă. Avem şi o lege, Legea cultelor, art. 9, care spune că în România nu există religie de stat. Statul este neutru faţă de orice credinţă religioasă sau ideologie atee. Mai mult, statul, prin autorităţile sale, nu va promova şi nu va favoriza acordarea de privilegii sau crearea de discriminări faţă de vreun cult. Or, vedem proprietăţi ale statului că se duc către culte, îndeosebi către cultul majoritar, şi este vorba de sume uriaşe, terenuri întinse, clădiri destul de importante, precum acest hotel.

Fac un apel la dumneavoastră să clarificăm relaţia dintre stat şi culte, să clarificăm modul în care sunt finanţate cultele, modul în care acestea pot intra în posesia unor proprietăţi publice, nu ştiu, cumpărându-le, închiriindu-le, dar nu în mod gratuit, pentru că atunci se încalcă nişte principii democratice, pe care se bazează democraţiile moderne şi se încalcă până şi acest articol 9 din Legea cultelor. Aşadar, suntem puşi în faţa eventualităţii de a vota o ordonanţă, din punctul meu de vedere, perfect ilegală.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc.

Alte intervenţii? Nu sunt.

Intrăm pe amendamentele admise.

Primul amendament. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

Cel de-al doilea amendament? Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

Cel de-al treilea? Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

Al patrulea? Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

Cel de-al cincilea amendament? Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

Cel de-al şaselea amendament? Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

Cel de-al şaptelea amendament? Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

Cel de-al optulea amendament? Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

Cel de-al nouălea amendament? Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

Cel de-al zecelea amendament? Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

Cel de-al unsprezecelea amendament? Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

Cel de-al doisprezecelea amendament? Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

Dragi colegi, merge la votul final. Vă reamintesc că are caracter organic.

Următorul, Proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Are o anexă, patru amendamente admise, patru respinse, procedura este de urgenţă, caracterul organic.

Guvernul României? Liderii grupurilor parlamentare, vă cerem permisiunea, domnul secretar de stat Scutaru este pe drum, să-l amânăm până vine şi domnul Scutaru, da?

Mulţumesc foarte mult. Îl punem deoparte.

Mergem cu următorul.

20. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.14/2014 pentru completarea art.176 din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal.

Are patru amendamente admise, procedura este de urgenţă, caracterul este ordinar.

Guvernul României? Domnule secretar de stat, aveţi cuvântul.

Domnul Ion Ghizdeanu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Nu ştiu ce s-a întâmplat pe parcurs, ştiu că poate nu-i competenţa noastră, a ministerului, dar adresăm o rugăminte, întrucât o parte din amendamentele admise, discutate la comisie, au fost transpuse, nefiind caracter de lege, într-un HG, rugămintea ar fi, dacă se poate, să se retrimită la comisie pentru a pune şi cu ultimul act legislativ în acord acest proiect legislativ.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Adică o parte din articole sunt propuse printr-un HG? Păi HG-ul n-are caracter de lege.

Pe procedură domnul Neacşu.

Noi nu putem să modificăm un HG.

Domnul Marian Neacşu:

Este adevărat. Nu, domnule preşedinte. Motivul pentru care poate fi retrimis la comisie este faptul că sunt o serie de termene în proiectul legislativ care au fost depăşite şi care trebuie prorogate, lucru care nu s-a întâmplat în momentul în care s-a făcut raportul.

Deci acesta este motivul pentru care vă solicităm retrimiterea la comisie.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Retrimiterea la comisie pentru că sunt câteva termene care trebuie prorogate, da?

Domnul Marian Neacşu:

Da.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Aşa da, aşa am înţeles, dar ce a zis domnul secretar de stat nu am înţeles nimic.

Retrimitere la comisie. Termen? Două săptămâni.

Nu cade sub... E Cameră decizională? Da, suntem decizională.

Retrimitere la comisie, două săptămâni, să înceapă votul.

S-a aprobat cu 149 voturi pentru, o abţinere, 3 voturi împotrivă.

21. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.111/2013 pentru reglementarea unor măsuri fiscale şi pentru modificarea unor acte normative.

Raportul nu are amendamente, procedura este de urgenţă, caracterul ordinar.

Guvernul României. Domnule secretar de stat, aveţi cuvântul.

Domnul Ion Ghizdeanu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Acest proiect de lege reglementează anumite aspecte legate de TVA la încasare şi prorogarea unor termene de modificare a accizelor la carburanţi de la 1 ianuarie 2014 la 1 aprilie 2014. Guvernul, prin Ministerul Finanţelor Publice, susţine acest proiect de lege, de asemenea, raportul comisiei de specialitate şi adresează rugămintea pentru a fi adoptat.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc, domnule secretar de stat.

Raportul Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci.

Doamna Ana Birchall:

Mulţumesc mult, domnule preşedinte.

Conform prevederilor art. 75 din Constituţia României, republicată, şi ale art. 92 alin. (9) pct. 1 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat iniţiativa legislativă în şedinţa din 17 februarie 2014.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a avizat favorabil acest proiect de lege.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, iniţiativa legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Membrii comisiei au examinat acest proiect de lege în şedinţa din 23 februarie 2014.

Din totalul de 35 de membri ai Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci au fost prezenţi la dezbateri 31 de deputaţi.

În urma examinării acestei iniţiative legislative şi a opiniilor exprimate, membrii comisiei propun, cu majoritatea deputaţilor prezenţi la dezbatere, să supună spre dezbatere şi adoptare plenului Camerei Deputaţilor proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.111/2013 pentru reglementarea unor măsuri fiscale şi pentru modificarea unor acte normative, în forma adoptată de Senat.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Dezbateri generale?

Domnule Ialomiţianu, aveţi cuvântul.

Domnul Gheorghe Ialomiţianu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Partidul Naţional Liberal nu va susţine acest act normativ, pentru că se referă la introducerea accizei de 7 eurocenţi, care ştiţi ce efecte a produs.

Chiar dacă dumneavoastră aţi prorogat termenul de la 1 ianuarie cu trei luni, ea a intrat în vigoare, noi am fost întotdeauna împotriva acestei majorări de accize, pentru că a dus la creşterea preţurilor la carburant, plătim cel mai mare preţ la carburant, transportatorii români cumpără din Ungaria şi Bulgaria, pentru că acolo preţurile sunt mai mici, accizele se duc în bugetele acelor ţări, în loc să vină la bugetul naţional şi să plătim pensii, salarii, să avem bani pentru investiţii.

Deci, nu vom susţine din acest punct de vedere acest act normativ.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc.

Alte luări de cuvânt?

Domnul Ciuhodaru.

Domnul Tudor Ciuhodaru:

Accizitul pe combustibil a fost una din cele mai stupide taxe pe care le-aţi introdus.

Vă spun că cei din Iaşi, din Vaslui, din Suceava, merg să-şi cumpere la ora actuală benzina şi motorina din Republica Moldova.

Statul român a avut de pierdut de pe urma acestor măsuri, iar faptul că doar este prorogat termenul acestui proiect de lege nu înseamnă mare lucru.

Vom vota împotriva acestui proiect de lege.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc foarte mult.

Alte luări de cuvânt? Nu mai sunt.

Nu sunt amendamente. Merge la votul final, conform art. 106 din regulamentul nostru.

Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea... A venit!

19. Ne întoarcem la Proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.

Are cuvântul Guvernul României, domnul secretar de stat a ajuns.

Aveţi cuvântul, domnule secretar de stat.

Domnul Codrin Scutaru (secretar de stat, Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Proiectul de act normativ are ca obiect de reglementare modificarea art. 53 din Legea nr. 263/2010, în sensul egalizării vârstei standard de pensionare pentru femei şi bărbaţi şi, pe cale de consecinţă, completarea anexei 5 la lege în ceea ce priveşte eşalonarea vârstelor standard pentru femei, în raport de data naşterii, în intervalul 2030 - 2035.

Egalizarea vârstelor de pensionare pentru femei şi bărbaţi se circumscrie recomandărilor Comisiei Europene, transmise României, în contextul unei societăţi cu o populaţie îmbătrânită, care afectează sustenabilitatea financiară a sistemului public de pensii.

În intervalul ianuarie 2011 - ianuarie 2015 vârsta de pensionare a femeilor va creşte de la 59 de ani la 60 de ani, iar cea a bărbaţilor va creşte de la 64 de ani la 65 de ani.

La finele acestei perioade se continuă creşterea graduală a vârstei de pensionare numai pentru femei, de la 60 de ani la 63 de ani, până în anul 2030.

Totodată, se reglementează creşterea stagiului minim de cotizare, la 15 ani, atât pentru femei, cât şi pentru bărbaţi. În intervalul ianuarie 2011- ianuarie 2015 stagiul minim de cotizare va creşte de la 13 ani la 15 ani, atât pentru femei, cât şi pentru bărbaţi.

Totodată, în intervalul ianuarie 2011 - ianuarie 2015, stagiul complet de cotizare pentru femei va creşte de la 28 de ani la 30 de ani, iar pentru bărbaţi, de la 33 de ani la 35 de ani.

La finele acestei perioade se continuă creşterea graduală a stagiului complet de cotizare, numai pentru femei, de la 30 de ani, la 35 de ani, până în anul 2030.

Egalizarea vârstelor standard de pensionare între femei şi bărbaţi va asigura viabilitatea pe termen lung a unui sistem adecvat de protecţie socială şi de asigurări sociale.

Faţă de cele prezentate mai sus, Guvernul României susţine prezentul proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Comisia pentru muncă?

Pe procedură, domnul deputat Máté András-Levente.

Domnul Máté András-Levente:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Dacă vedeţi obiectul legii şi ce conţine raportul, este vorba despre modificarea unui singur articol. Din punct de vedere al tehnicii legislative ar trebui ca şi titlul să corespundă acestui obiect, care într-adevăr este reglementat în textul legii.

Fapt pentru care, pentru a respecta Legea privind tehnica legislativă, solicit retrimiterea pentru o săptămână în comisie, pentru a corecta această greşeală.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Toată lumea e de acord.

Pregătiţi-vă cartelele pentru propunerea domnului deputat, liderul Grupului parlamentar UDMR.

Să înceapă votul.

162 de voturi pentru, 2 voturi împotrivă.

22. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.77/2009 privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc.

Are 57 de amendamente admise. Caracter organic.

Iniţiatorul? Aveţi cuvântul. Sunt 13 deputaţi şi senatori UDMR.

Domnul Korodi Attila:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Cred că în faţa noastră avem un proiect de lege care arată capacitatea noastră, câteodată insuficientă, de a avea o analiză corectă asupra proiectului iniţiativei care este propusă.

Această iniţiativă legislativă pe care o aveţi dumneavoastră şi votată în comisia de specialitate nu are nicio legătură cu iniţiativa care se bazează pe dezbateri publice privind organizarea jocurilor de noroc, acele jocuri de noroc care sunt foarte accesibile persoanelor defavorizate, care se refugiază către un vis aproape imposibil de realizat, de a avea venituri mai mari.

Adică, prin Proiectul acesta de Lege nr. 204, noi propunem ca prin câteva articole să restrângem posibilitatea organizării jocurilor de noroc de tip slot-machine în toată ţara, în toate buticurile, colţurile de stradă, baruri şi aşa mai departe.

Cu ce ne trezim după votul din comisia de specialitate? Cu un proiect de lege care întăreşte toată legislaţia, care dă toate instrumentele necesare ca să se organizeze şi mai bine, şi mai amplu, şi mai larg această activitate. Cu ce argument? Cu argumentul că totul se poate duce către internet.

Doamnelor şi domnilor,

Aceste jocuri de noroc de tip slot-machine acoperă, de obicei, şi fraudă, evitarea plăţilor către bugetul de stat, nu este un argument din partea Ministerului de Finanţe că sunt 200 de milioane de lei venituri anuale din taxe, pentru că paralel cu aceste 200 de milioane de lei venituri anuale sunt o grămadă de încercări de suicid, sunt o grămadă de probleme de destrămări familie, din cauza unor oameni care ajung pradă viciilor, pentru că vorbim de viciu.

Dacă întrebăm societatea civilă, dacă întrebăm bisericile tradiţionale din România, ceea ce era scris în acest proiect de lege era o cerinţă normală şi trebuia să răspundem la această cerinţă.

Oricând mergeţi şi vorbiţi cu cetăţenii circumscripţiilor dumneavoastră, vă veţi da seama că ceea ce noi am putea astăzi să legiferăm adoptând acest proiect de lege, care nu mai are nicio legătură cu iniţiativa principală, va fi catalogat drept un abuz şi cred că o aberaţie.

De aceea, domnule preşedinte, Grupul UDMR nu susţine acest proiect de lege, chiar dacă suntem iniţiatori şi atragem atenţia că această practică este total imorală din partea comisiei, pentru că s-a agăţat de un proiect de lege cu bune intenţii şi a creat un mastodont şi a creat o condiţie legală pentru a prospera, în loc de a restrânge posibilitatea de a organiza astfel de jocuri de slot-machine în toată ţara, la orice colţ de stradă.

Mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc.

Din partea comisiei, doamna vicepreşedinte. Raportul comisiei.

Doamna Maria-Andreea Paul:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Senatul a respins propunerea legislativă.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a dat aviz negativ, iar în Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, din 29 septembrie 2014, din totalul de 35 de membri au fost prezenţi la dezbateri 25 de deputaţi.

În urma examinării acestor propuneri legislative, cu unanimitatea deputaţilor prezenţi la dezbateri, se propune un raport favorabil, cu amendamentele admise prezentate în anexă. Dar, repet, este poziţia Comisiei pentru buget, nu a Grupului PNL.

Mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc foarte mult.

Dezbateri generale?

Procedură, domnul deputat Márton Árpád.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Noi am mai avut probleme destul de importante cu Curtea Constituţională, atunci când am modificat în esenţă anumite legi. În toate cazurile s-a constatat neconstituţionalitatea.

Vă rog să observaţi că avem în faţă un proiect de lege, o iniţiativă legislativă, din câteva articole, respinsă la Senat, căreia i se ataşează un volum atât de mare de amendamente admise în comisie. Este neconstituţional!

Vă rog să retrimiteţi la comisie proiectul de lege, că altfel orice contestare la Curtea Constituţională va avea câştig de cauză.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnul deputat Neacşu.

Domnul Marian Neacşu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

În principiu ceea ce spune colegul meu antevorbitor este corect, numai în măsura în care Domnia Sa anticipează şi rezultatul votului.

Dacă proiectul respectiv va fi respins, nu se mai pune problema.

Mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Iar din punctul de vedere al controlului constituţional noi nu avem competenţe, ştiţi foarte bine. Iar ceea ce aţi spus dumneavoastră, eu nu contest sub nicio formă, sunt decizii ale Curţii care spun acelaşi lucru.

Dezbateri generale? Vă rog frumos.

Domnul Márton Árpád-Francisc (din sală):

Am solicitat retrimiterea la comisie.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Înainte de a da cuvântul domnului deputat trebuie să supun la vot ce a zis domnul Márton Árpád.

Grupul parlamentar UDMR vă cere să retrimiteţi la comisie. Termen? Două săptămâni.

Retrimitere la comisie, termen două săptămâni.

Să înceapă votul.

80 de voturi pentru, 92 împotrivă, o abţinere. A picat retrimiterea la comisie.

Doamnă deputat, doriţi să interveniţi? Pe procedură, da?

Doamna Maria Grecea:

Nu procedură, dezbateri generale.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Păi trebuie să-i dau cuvântul preşedintelui comisiei. A vorbit doamna deputat? A, da, iertaţi-mă, aşa e! Îmi cer scuze! E după-amiază.

Doamnă deputat, aveţi cuvântul. A fost Sfântul Valentin, aşa e!

Doamna Maria Grecea:

Stimaţi colegi,

Această propunere legislativă a fost transformată printr-un copy-paste într-o ordonanţă de urgenţă în data de 29 decembrie 2014.

Ne întrebăm care a fost urgenţa şi de ce acest domeniu este reglementat prin ordonanţă de urgenţă, deoarece noi aveam pe ordinea de zi această propunere legislativă pentru plenul Camerei Deputaţilor, în calitate de Cameră decizională.

Stimaţi colegi,

Grupul parlamentar al PNL va vota pentru respingerea acestei propuneri legislative care instituie măsuri neconstituţionale, anticoncurenţiale şi vădit abuzive.

Prin această propunere se instituie modificări legislative cu un puternic impact negativ în sfera agenţilor economici, organizatori de jocuri de noroc, imposibilitatea transmiterii proprietăţii asupra echipamentului pentru jocuri de noroc, crearea unui cadru concurenţial neloial între operatori, prin încadrarea în clase diferite a aparatelor şi, cel mai grav aspect, taxarea diferenţiată a unor echipamente care oferă aceeaşi interfaţă şi acelaşi mod de interacţionare pentru utilizator.

Această taxare discreţionară a unor echipamente pe care inclusiv Consiliul Concurenţei le consideră identice va duce la diminuarea semnificativă a veniturilor la bugetul de stat şi la imposibilitatea agenţilor mici şi mijlocii de a-şi mai desfăşura activitatea.

Menţionăm că există numeroase adrese din partea Consiliului Concurenţei, inclusiv către biroul Camerei, care arată că videoloteria este joc de noroc de tip slot-machine, care ar trebui taxat ca şi aparatele de tip slot-machine, şi nu scutit de taxe, aşa cum se cere prin această propunere legislativă care în mod evident creează o discriminare şi un tratament preferenţial pentru Loteria Română, de natură să distorsioneze concurenţa.

Stimaţi colegi,

De câte ori nu vi s-au respins propuneri legislativă doar pentru că nu aveam finanţare? Mie mi s-au respins multe. Renunţăm la nişte bani doar pentru că venim şi spunem că protejăm consumatorii. Cum se face această renunţare? Pentru că anumite aparate de tip slot-machine sunt suprataxate, iar aceştia aproape că vor dispărea de pe piaţă, în timp ce alte aparate, care au aceeaşi interfaţă, sunt scutite de taxă. Acestea vor invada piaţa noastră.

Vă mulţumesc.

(În continuare, lucrările şedinţei sunt conduse de domnul deputat Florin Iordache, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.)

Domnul Florin Iordache:

Domnul Ciuhodaru. Vă rog.

Domnul Tudor Ciuhodaru:

Poate doamna deputat mă face şi pe mine să înţeleg cum veţi vota împotrivă, pentru că la comisie aţi votat în unanimitate adoptarea acestui proiect de lege. V-aţi răzgândit sau nu este unanimitate?

Proiectul de lege, în esenţă, nu spune lucruri rele. Într-adevăr, această dependenţă de jocurile de noroc este o problemă. Şi am zeci de pacienţi care au recurs la tentative de suicid după ce şi-au pierdut tot la jocurile de noroc. Poate nu este cea mai fericită soluţie şi din acest punct de vedere o să susţinem oricând un proiect legislativ mai bine documentat, dar nu pe acesta.

Dar, încă o dată, poate îmi explică şi mie cineva cum votaţi în unanimitate împotrivă, după ce aţi votat pentru?

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

La dezbateri generale dacă mai sunt alte luări de cuvânt? Dacă nu, propunerea merge la votul final.

Vă mulţumesc.

Procedură. Da, domnule Neacşu, vă rog.

Domnul Marian Neacşu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Vroiam să fac un anunţ, în numele Comitetului liderilor, anunţ pentru care le mulţumesc pentru bunăvoinţă şi pentru înţelegere colegilor mei, în mod deosebit de la grupul majoritar al opoziţiei. Deoarece astăzi la ora 17,30 reprezentanţi ai Grupului parlamentar al PSD au o şedinţă politică importantă, lucru care s-a întâmplat şi care atunci când se va întâmpla vom acţiona cu reciprocitate, am convenit ca şedinţa de vot final programată astăzi la 17,30 să fie reprogramată pentru săptămâna viitoare.

Deci, este o modificare a ordinii de zi, vă rog să o supuneţi la vot şi încă o dată mulţumesc colegilor noştri pentru îngăduinţă şi înţelegere.

Domnul Florin Iordache:

Domnule Tinel Gheorghe, vă rog. O precizare, vă rog.

Domnul Tinel Gheorghe:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Aşa este, am agreat propunerea Grupului PSD, dar venim cu o rugăminte şi noi, ca la dezbaterea moţiunii să stăm în sală, să asigurăm plenul.

Domnul Florin Iordache:

Domnul Ciuhodaru.

Domnul Tudor Ciuhodaru:

Susţinem rugămintea liderului de grup şi aceeaşi rugăminte, să fie lumea prezentă şi la moţiune.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Vă rog, domnule Korodi.

Domnul Korodi Attila:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Întrebarea mea este: de ce aţi trimis proiectul de lege anterior la votul final, când nu l-am analizat pe punctele...

Domnul Florin Iordache:

Nu l-am trimis încă, acum îl luăm, dar a fost o intervenţie pe procedură.

Domnul Korodi Attila:

Pe procedură. Bine, am înţeles.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Sunt amendamente de la poziţia 1 la poziţia 56?

Domnul Marian Neacşu (din sală):

Solicitaţi un vot pe procedură!

Domnul Florin Iordache:

Da, dar a fost o intervenţie pe procedură. Este un vot pe procedură pe care l-a solicitat liderul Grupului PSD, domnul Neacşu, şi apoi revenim la amendamentele de la poziţia 1 la poziţia 56.

Dar, pe procedură, domnul Neacşu a solicitat un vot pe procedură.

Mulţumesc.

Supun votului propunerea domnului Neacşu, de amânare a votului final.

Vot, vă rog.

Cu 168 de voturi pentru, 6 abţineri şi 8 voturi împotrivă propunerea liderului PSD a fost acceptată.

Vă rog, domnule Márton.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Şi dacă tot am ajuns la această amânare, aş ruga onor Biroul permanent şi reprezentanţii noştri, ai grupurilor parlamentare, să analizeze ca această amânare să fie pentru ziua de marţi, şi nu de miercuri seara la ora 18,00, ca să nu avem aceeaşi problemă.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

În Biroul permanent se va analiza propunerea dumneavoastră.

Revenim la Pl-x 204...

Vă rog. Tot pe procedură? Pe procedură. Vă rog, domnule deputat.

Domnul Ştefan Burlacu:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Grupul nostru parlamentar al PP-DD îşi schimbă denumirea din Grup parlamentar al PP-DD în Grup parlamentar Democrat şi Popular.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Solicitarea dumneavoastră, domnule deputat, a fost discutată în Biroul permanent şi a fost trimisă Comisiei juridice. Aşteptăm raportul din partea Comisiei juridice şi atunci discutăm.

Pentru a putea încheia ziua de astăzi, înainte de a începe moţiunea, la Pl-x 204 vă propunem calupuri de câte 10 amendamente, de la poziţia 1 la poziţia 50 şi ...

De la poziţia 1 la 10 aveţi observaţii?

Procedură, vă rog, domnule deputat.

Domnul Korodi Attila:

Domnule preşedinte,

Pentru că sunt un om al principiilor, aş dori să combat fiecare punct în parte, de aceea solicit ca să fie vot pe fiecare punct în parte şi dacă doresc vin să obiectez faţă de amendamentele adoptate de comisie.

Domnul Florin Iordache:

Supun votului dumneavoastră, pentru a discuta fiecare amendament în parte, de la poziţia 1 la 57.

Vă rog, domnule Neacşu, procedură.

Domnul Marian Neacşu:

Domnule preşedinte,

Având în vedere faptul că a fost depăşit programul de lucru şi nu s-a cerut prelungirea termenului de lucru, vă propun să sistăm dezbaterile pe acest proiect legislativ în acest punct, să intrăm în ordinea de zi, aşa cum am programat-o, urmând ca la proiectul respectiv să fie reluate dezbaterile săptămâna viitoare, când are loc şedinţa de plen.

Domnul Florin Iordache:

Supun la vot propunerea liderului PSD, domnul Neacşu, pentru a continua săptămâna viitoare.

Cine este pentru? Vă rog să votaţi.

Cu 138 de voturi pentru şi 43 de voturi împotrivă propunerea liderului PSD a fost acceptată.

Sistăm şedinţa aici, pauză cinci minute, după care începem dezbaterea moţiunii.

Mulţumesc.

După pauză

(În continuare, lucrările şedinţei sunt conduse de domnul deputat Valeriu Ştefan Zgonea, preşedintele Camerei Deputaţilor.)

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Liderii grupurilor parlamentare, vă rog frumos să vă invitaţi colegii în sală. Începem moţiunea simplă iniţiată de un număr de parlamentari ai Partidului Naţional Liberal.

Să citesc mai rar. Conform art. 164, îi întreb pe colegii care au semnat moţiunea, dacă cineva îşi retrage semnătura? Nu.

Vă prezint propunerile Biroului permanent şi ale Comitetului liderilor grupurilor parlamentare.

Moţiunea este citită de către un coleg membru al Grupului parlamentar al PNL. Guvernul are 50 de minute. După aceea începem dezbaterile: PSD, 31 de minute; PNL, 19 minute; PC-PLR, 5 minute; UDMR, 3 minute; minorităţile naţionale, 3 minute; PP-DD-ul, 2 minute; deputaţii neafiliaţi, 4 minute.

Obiecţii, comentarii? Nu sunt.

Supun votului această procedură.

Să înceapă votul.

Mulţumesc.

112 voturi pentru, 5 abţineri, 2 voturi împotrivă.

Propunerile au fost adoptate.

Înainte de a trece la începerea citirii moţiunii de către doamna deputat Pocora, nu?, mulţumesc foarte mult, o să rog liderii grupurilor parlamentare să-şi nominalizeze colegii care vor susţine cu argumente şi contraargumente punctele de vedere din moţiune sau împotriva moţiunii simple.

Doamna deputat Cristina Pocora are cuvântul, în numele Partidului Naţional Liberal, pentru a prezenta moţiunea.

Doamna deputat, aveţi cuvântul.

Doamna Cristina-Ancuţa Pocora:

Bună ziua, stimaţi colegi.

Am să vă prezint moţiunea simplă iniţiată de Grupul Partidului Naţional Liberal, faţă de ministrul muncii, doamna Rovana Plumb.

Moţiunea se numeşte "PSD guvernează la negru! Totul pentru PSD, nimic pe pentru cetăţean!".

Stimate domnule preşedinte,

Stimaţi colegi deputaţi,

Stimată doamnă ministru,

Despre incoerenţa şi incapacitatea Guvernului condus de Victor Ponta am mai vorbit cu prilejul altor moţiuni simple sau de cenzură pe care le-am supus atenţiei publice şi le-am dezbătut în Parlament. Fie că vorbim despre incapacitatea de a colecta veniturile la bugetul de stat sau măcar de a diminua evaziunea fiscală, fie că vorbim de incompetenţa în utilizarea fondurilor europene pentru a crea locuri de muncă pentru tineri sau de tăierea sistematică a fondurilor de la investiţii, Guvernul PSD înseamnă pentru România o politică economică dezastruoasă, în detrimentul românilor şi în beneficiul clientelei de partid.

Domnule preşedinte...

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Nu-i băgaţi în seamă, doamna deputat.

Doamna Cristina-Ancuţa Pocora:

E puţin cam mare zgomotul.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Fiţi puternică, vă rog frumos. Am încredere în dumneavoastră.

Doamna Cristina-Ancuţa Pocora:

Dacă puteţi să asiguraţi ordinea la şedinţă, ar fi perfect.

Mulţumesc.

Subiectul moţiunii de astăzi îl constituie desfiinţarea Inspecţiei Muncii, prin adoptarea de către Guvern a Ordonanţei de urgenţă nr. 86/2014 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare la nivelul administraţiei publice centrale şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, care a fost publicată în Monitorul Oficial în data de 17 decembrie 2014. Doamna ministru Rovana Plumb trebuie să răspundă pentru măsurile luate în detrimentul bunei funcţionări a acestor instituţii, a angajaţilor, dar favorabile intereselor Partidului Social Democrat, din care aceasta face parte.

Prin articolul 5 al acestei ordonanţe de urgenţă, Guvernul desfiinţează Inspecţia Muncii şi Agenţia Naţională pentru Plăţi şi Inspecţie Socială, în locul acestora, urmând să fie format, prin comasare, un mamut, şi anume Agenţia Naţională pentru Inspecţia Muncii şi Securitate Socială.

Constatăm, astfel, că prin această ordonanţă de urgenţă, dată pe repede înainte la finalul sesiunii parlamentare trecute, ministrul muncii, doamna Rovana Plumb, şi premierul Victor Ponta transmit clar că tot ce mişcă trebuie să aibă culoare politică şi că nu rămâne niciun şef în funcţie, nici măcar în teritoriu, dacă nu are carnet PSD! Desfiinţează instituţiile, schimbă organigramele şi fac o instituţie plină, de sus până jos, cu activişti de partid. Vor lucra în această instituţie doar oameni care au "jurat credinţă" sub steagul "PSD & aliaţii" sau au "binecuvântarea" jupânilor PSD din judeţe, nu oameni specializaţi pe banii statului sau pe bani europeni, banii cetăţeanului. În plus, vor fi şi sub conducerea unui secretar de stat numit politic, în defavoarea unui inspector general de stat.

Acest lucru demonstrează că PSD nu a învăţat nimic din votul românilor din 16 noiembrie, nu a înţeles că a face politică altfel înseamnă a avea instituţii care să funcţioneze în folosul cetăţenilor, nu să fie surse de răsplată pentru oamenii de partid. Această abordare ne arată clar că, în PSD, doar se vorbeşte despre reformă internă, în rest, interesele de partid fiind mai presus de orice.

Este evident pentru toată lumea, mai puţin pentru Guvernul condus de domnul Ponta, că schimbarea organizării şi denumirii celor două instituţii nu va face altceva decât să creeze confuzii în rândul beneficiarilor, îngreunând accesibilitatea acestora la serviciile publice furnizate de cele două instituţii, acestea având atribuţii şi domenii specifice complet distincte. Comasarea va îngreuna managementul instituţional, va spori birocraţia, lucru dovedit deja de frecventele reorganizări din ultima perioadă.

În timp ce Inspecţia Muncii asigură exercitarea controlului în domeniul relaţiilor de muncă, securităţii şi sănătăţii în muncă, Agenţia Naţională pentru Plăţi şi Inspecţie Socială are ca scop administrarea şi gestionarea plăţii beneficiilor de asistenţă socială. Care este relaţia de dependenţă dintre cele două activităţi, astfel încât să fie utilă comasarea a două instituţii, ne întrebăm cu toţii. Singura explicaţie este că PSD vrea să ne transforme într-o ţară de asistaţi social, în care crearea şi menţinerea locurilor de muncă devine un atribut doar pentru firmele de partid care fraudează sistemul de taxare.

Ne întrebăm care ar fi raţiunea să desfiinţezi o instituţie funcţională, al cărei rol vizează controlul în ceea ce priveşte aplicarea reglementărilor generale şi specifice în domeniul relaţiilor de muncă, pentru a înfiinţa această struţo-cămilă care se va ocupa de două domenii total distincte? Care alta decât una care priveşte interesul de partid al PSD şi dorinţa acestuia de a-şi subordona politic toate instituţiile statului, lucru inadmisibil într-o democraţie consolidată.

Să nu uităm că Inspecţia Muncii are un rol decisiv în combaterea muncii la negru, prin controlul tuturor categoriilor de angajatori, în legătură cu acordarea drepturilor şi îndeplinirea obligaţiilor faţă de salariaţii care desfăşoară activitate în baza unui contract individual de muncă. Numai în acest fel au putut fi efectuate 127.903 controale pentru combaterea muncii nedeclarate şi au putut fi identificaţi cei 14.096 de angajaţi la negru, la nivelul anului 2014, Inspecţia Muncii dând amenzi de 62.567.600 de lei pentru munca fără forme legale, conform raportului acestei instituţii.

În contextul în care, potrivit ultimei raportări a Ministerului Finanţelor Publice, frauda fiscală pe piaţa muncii se ridică la 14,6% din PIB, adică aproape jumătate din încasările totale la bugetul naţional, acţiunea Guvernului de anihilare a Inspecţiei Muncii, una dintre instituţiile esenţiale în combaterea fenomenului, este un act iresponsabil.

Iar acest lucru se întâmplă în condiţiile în care recomandările de ţară ale Comisiei Europene pentru România pe anul 2014 se referă foarte clar, printre altele, şi la combaterea muncii nedeclarate, în viziunea comisiei, progresul concret în lupta împotriva muncii la negru fiind unul limitat.

"Toate rapoartele către Organizaţia Internaţională a Muncii recunosc în Inspecţia Muncii calitatea de organism european integrat în structurile de dialog şi cooperare ale Uniunii Europene care, prin statut şi domeniu de competenţă, contribuie, mai ales în momente de recesiune, la păstrarea unui echilibru şi la respectarea prevederilor legale în domeniul relaţiilor de muncă şi al securităţii şi sănătăţii în muncă. Inspecţia Muncii are ca principal scop urmărirea îndeplinirii obligaţiilor legale de către angajatori în domeniile relaţiilor de muncă, securităţii şi sănătăţii în muncă şi supravegherii pieţei, precum şi a celor referitoare la condiţiile de muncă, apărarea vieţii, integrităţii corporale şi a sănătăţii salariaţilor şi a altor participanţi la procesul de muncă, în desfăşurarea activităţii" - este un extras din Raportul de activitate al Inspecţiei Muncii pe anul 2013.

În aceste condiţii, ne întrebăm, doamnă ministru, ce s-a întâmplat de la aprobarea acestui raport de activitate emis acum câteva luni şi până la data prezentă, în afara pierderii alegerilor prezidenţiale de către domnul Victor Ponta?

Stimaţi colegi,

România se confruntă cu riscuri de sustenabilitate pe termen lung, mai ales din cauza provocării legate de cheltuielile în relaţia cu vârsta populaţiei. Există îngrijorări în ceea ce priveşte sustenabilitatea şi adecvarea sistemului de pensii, din cauza ratei scăzute de contributori în câmpul muncii, faţă de persoanele pensionate, motiv în plus să fim mult mai atenţi în ceea ce priveşte munca la negru şi impactul acesteia faţă de bugetele de asigurări sociale.

În condiţiile în care Inspecţia Muncii a rămas ultima redută în verificarea şi aplicarea drepturilor lucrătorilor, desfiinţarea acesteia nu va face pe viitor decât să încurajeze munca la negru.

Vă reamintim, doamnă Rovana Plumb, că, pentru angajaţi, în general, această instituţie are un rol extrem de important, deoarece în atribuţiile sale intră controlul implementării legislaţiei muncii, inclusiv dreptul la libera circulaţie a lucrătorilor, egalitatea de şanse, timpul de muncă, detaşarea, informarea şi consultarea lucrătorilor, controlul implementării legislaţiei de securitate şi sănătate în muncă şi organizarea de campanii de control şi de conştientizare pe teme de interes identificate la nivel comunitar. Asta înseamnă, printre altele, şi: respectarea de către angajatori a obligaţiilor asumate şi a drepturilor salariaţilor şi ucenicilor în legătură cu încheierea, executarea, modificarea şi/sau încetarea contractelor individuale de muncă; asigurarea regimului special de muncă al tinerilor, femeilor şi persoanelor cu handicap; respectarea măsurilor de protecţie a maternităţii la locurile de muncă; respectarea prevederilor legale la angajarea străinilor; verificarea respectării drepturilor salariaţilor detaşaţi în cadrul prestării de servicii transnaţionale; verificarea modului în care se respectă drepturile salariaţilor în cazul transferului întreprinderii, al unităţii sau al altor părţi ale acestora. Mai pe scurt, îi apară pe salariaţi, în special pe cei mai vulnerabili - femei lăuze, proaspete mame, persoane cu handicap - de abuzuri sau de potenţiale abuzuri. Parcă social-democraţia se bazează pe apărarea drepturilor angajaţilor! Dar, de fapt, ce ne mai miră de la un PSD care a inventat baronii locali şi ai cărui lideri pot fi încadraţi mai degrabă la categoria "social-democraţie de caviar".

Doamnă ministru Rovana Plumb, în condiţiile în care taxarea muncii este la cote atât de mari, în condiţiile în care sistemul birocratic nu este deloc un susţinător al iniţiativei private, desfiinţarea prin politizare a unor instituţii înseamnă că PSD vrea să fie patronul a tot ce mişcă în România.

Această ordonanţă de urgenţă are impact atât la nivel macro, asupra pieţei muncii şi asupra beneficiarilor de asistenţă socială, cât şi asupra angajaţilor din cele două instituţii comasate care nu ştiu, în momentul de faţă, care mai este statutul lor sau la cheremul cui vor ajunge. Sunt 2.400 de angajaţi profesionişti ai Inspecţiei Muncii care supraveghează o piaţă a muncii de 4,4 milioane de salariaţi oficiali şi are grijă ca statul să-şi recupereze banii din taxarea muncii şi sancţionarea celor care angajează "la negru"! Aceşti funcţionari publici vor dispărea prin adoptarea hotărârii de Guvern ce va reglementa organizarea şi funcţionarea noii structuri, încălcându-se astfel articolul 6 din Convenţia nr. 81/1947 a Organizaţiei Internaţionale a Muncii privind inspecţia muncii în industrie şi comerţ, ratificată de România în 1973, pe vremuri de dictatură comunistă, dar care a acceptat ideea de profesionalizare a unui domeniu de impact social atât de important. Convenţia precizează că "personalul Inspecţiei va fi format din funcţionari publici, al căror statut şi condiţii de serviciu le asigură stabilitatea în funcţie şi independenţa faţă de orice schimbare guvernamentală şi orice influenţă neprevăzută din afară". Fiind reglementate la nivel de hotărâre a Guvernului organizarea şi funcţionarea Agenţiei nou create, vor putea fi făcute modificări ori de câte ori se va schimba structura Guvernului, astfel că nu se mai asigură nici stabilitatea în funcţie a inspectorilor de muncă, nici independenţa faţă de orice schimbare guvernamentală.

În aceeaşi măsură, se abrogă Legea nr. 108/1999, care reglementa elemente specifice statutului inspectorului de muncă. Mai mult decât atât, prin ordonanţa de urgenţă se prevede că Agenţia Naţională pentru Inspecţia Muncii şi Securitate Socială este condusă de un preşedinte cu rang de secretar de stat, numit şi eliberat din funcţie prin decizie a prim-ministrului, la propunerea ministrului muncii.

Or, dacă inspectorii de muncă, în calitate de funcţionari publici, sunt subordonaţi unui secretar de stat numit politic, rezultă că şi acţiunile lor de control vor fi imposibil de realizat, în contextul în care independenţa faţă de orice schimbare guvernamentală este o condiţie privind exercitarea unui control eficient.

Dacă această hotărâre de Guvern care se află încă în dezbatere publică va fi aprobată de Guvern, unii dintre inspectorii de muncă şi cei sociali vor fi schimbaţi cu persoane alese pe criteriul strict al apartenenţei politice, iar alţii vor fi repartizaţi în teritoriu în direcţii judeţene de muncă şi securitate socială şi vor ajunge la "cheremul" baronilor locali.

De asemenea, în conformitate cu prevederile art. 73 alin. (3) lit. p) din Constituţie, "statutul funcţionarului public se stabileşte prin lege organică." Prin urmare, statutul funcţionarilor publici din cadrul Inspecţiei Muncii trebuie reglementat prin lege organică, şi nu printr-un act administrativ al Guvernului, cum este în această situaţie.

De asemenea, Inspecţia Muncii este prevăzută în Codul Muncii, care reglementează la art. 239 că "înfiinţarea şi organizarea Inspecţiei Muncii sunt reglementate prin lege specială". Se ştie foarte clar că Guvernul poate adopta ordonanţe de urgenţă numai în situaţii extraordinare, a căror reglementare nu poate fi amânată, având obligaţia de a motiva urgenţa în cuprinsul acestora. Or, în cazul acestei ordonanţe, desfiinţarea Inspecţiei Muncii nu are caracter de urgenţă şi, mai mult, în loc să îmbunătăţească activitatea din domeniile relaţiilor de muncă, securităţii şi sănătăţii în muncă şi supravegherii pieţei, o supune controlului guvernamental şi schimbărilor politice.

În această situaţie, extraordinarul este de fapt nevoia Guvernului de a unge membrii de partid ai PSD, şi acest lucru face ca Executivul să încalce Constituţia fără remuşcări, amestecându-se în competenţa legislativă a Parlamentului şi încălcând Constituţia.

Stimaţi colegi,

Nu doar Inspecţia Muncii şi rolul ei de control asupra pieţei muncii sunt puse sub semnul întrebării prin adoptarea acestor reglementări de către Guvern. Agenţia Naţională de Plăţi şi Inspecţie Socială a reuşit să devină unul din cei mai importanţi actori instituţionali în combaterea erorii, fraudei şi corupţiei din domeniul prestaţiilor sociale. Cu toţii am susţinut reducerea gradului de fraudare a sistemului de beneficii sociale, asistenţa socială să rămână plasa de siguranţă a celor mai vulnerabili dintre cetăţeni, şi nu sursa de înavuţire a celor mai abili în a găsi breşele legislative pentru obţinerea de beneficii nemeritate.

Ei bine, această instituţie a reuşit să identifice o serie de factori de risc pe care, prin mecanisme de control, să le combată.

Este inadmisibil cum o instituţie creată la solicitarea de reformare a asistenţei sociale a Băncii Mondiale, cu reuşite menţionate în negocierile cu troica, devine un factor incomod în relaţia cu proprii aleşi locali.

Când toate forurile internaţionale şi ONG-urile solicită întărirea capacităţii de control privind serviciile sociale, dumneavoastră, doamnă ministru, doriţi să diluaţi definitiv nucleul de inspectori sociali pregătiţi pe bani europeni, pentru a-i înlocui cu salariaţi nepregătiţi, dar obedienţi, care vor raporta după dictare în rapoartele de ţară la convenţiile internaţionale privind drepturile copilului, respectiv al persoanelor cu handicap. Ne gândim cu teamă la ce se va alege de aceste instituţii şi ce calitate a vieţii vor oferi ele celor care au cea mai mare nevoie de protecţie.

În concluzie, în condiţiile în care aceste instituţii au funcţionat şi au dat un bun randament separat, este evident că, de fapt, scopul OUG nr. 86/2014 este acela de a înlătura funcţionarii publici care ocupau în mod legitim funcţii de conducere în aceste structuri, pentru ca, sub aparenţa înfiinţării unor "funcţii noi" şi cu păstrarea atribuţiilor şi responsabilităţilor ce reveneau funcţiilor desfiinţate, să poată fi creat cadrul simulat al angajării pe aceste noi funcţii a altor persoane, alese pe criterii strict de apartenenţă politică.

Ordonanţa adoptată pe modelul brevetat de Guvernul Ponta, pe repede-nainte, fără consultări publice, creează de asemenea un vid legislativ în domeniul inspecţiei muncii şi al prestaţiilor sociale. Astfel, la alin.(15) se spune că "Legea nr. 108/1999 pentru înfiinţarea şi organizarea Inspecţiei Muncii şi Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 113/2011 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Plăţi şi Inspecţie Socială, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 198/2012, se abrogă la data intrării in vigoare a hotărârii Guvernului prevăzute la alin.(10), iar la alin. (16) este prevăzut ca "În termen de 15 zile de la data intrării în vigoare a hotărârii Guvernului prevăzute la alin.(10), Inspecţia Muncii şi Agenţia Naţională de Plăţi şi Inspecţie Socială se desfiinţează."

Deci, două prevederi legislative privind înfiinţarea şi organizarea celor două instituţii se abrogă atunci când intră în vigoare hotărârea de Guvern, dar instituţiile se desfiinţează după 15 zile. În perioada acestor 15 zile, suntem într-un no man’s land care va duce la un blocaj în ceea ce priveşte controalele inspectorilor de muncă şi ale inspectorilor sociali.

Acestea sunt motivele pentru care moţiunea pe care o supunem astăzi atenţiei nu este singurul demers pe care Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal l-a făcut pentru abrogarea articolului 5 al ordonanţei de urgenţă. Alături de sindicate şi de inspectoratele teritoriale de muncă, am adresat Avocatului Poporului nenumărate cereri de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a acestei ordonanţe de urgenţă, cereri rămase fără răspuns până în acest moment. Vom merge mai departe şi, dacă va fi aprobată Legea de adoptare a acestei ordonanţe, aşa cum aţi promovat-o, o vom contesta la Curtea Constituţională a României.

Facem toate aceste demersuri deoarece avem convingerea, în urma numeroaselor semnale pe care le-am primit din partea factorilor implicaţi, că această nouă instituţie nu va fi una funcţională, forma iniţială de organizare fiind una construită după modelul european. Comasarea înseamnă cheltuieli suplimentare şi un volum de muncă specifică foarte dificil de acoperit atâta timp cât personalul actual este subdimensionat în raport cu sarcinile şi atribuţiile curente.

Doamnă ministru Rovana Plumb,

Prin acest act normativ pe care l-aţi promovat, aţi demonstrate, încă o dată, că dumneavoastră folosiţi Ministerul Muncii doar ca să rezolvaţi interesele politice ale PSD. De aceea, vă spunem că aşteptăm demisia dumneavoastră, pentru modul în care aţi înţeles să trataţi angajaţii şi angajatorii, beneficiarii de prestaţii şi servicii sociale, dar şi pe funcţionarii publici din cadrul celor două instituţii.

Aţi elaborat, adoptat şi publicat în Monitorul Oficial această ordonanţă de urgenţă, în secret, fără niciun fel de informare, consultare sau aviz din partea partenerilor sociali, procedură obligatorie şi necesară, cu atât mai mult cu cât este vorba de un act normativ care vizează domeniile relaţiilor de muncă, securităţii şi sănătăţii în muncă şi supravegherii pieţei muncii. Vă anunţăm, cu respect, că nici măcar pentru un ministru PSD, consultarea publică nu este facultativă, şi mai ales când are alături şi un ministru responsabil cu dialogul social.

Nu aţi înţeles că avem nevoie de o instituţie a Inspecţiei Muncii independentă, funcţională, instituţie care să fie reglementată în continuare prin lege organică, să funcţioneze în folosul cetăţenilor, şi nu să fie sursă de răsplată pentru membrii de partid ai PSD. Aşa cum nu aţi înţeles că utilizarea amnistiilor nu va acoperi la nesfârşit factorii de risc ai corupţiei din sistemul de beneficii sociale pe care ANPIS-ul, această instituţie tânără, dar bătăioasă, i-a scos la suprafaţă.

Doamnă Rovana Plumb, Instituţiile trebuie îndreptate, acolo unde este cazul, astfel încât să funcţioneze eficient, în favoarea cetăţenilor, nu, însă, demolate. Controlul trebuie exercitat independent, obiectiv, pe litera legii, nu cu direcţii de la partid!

Doamnă ministru, aceste instituţii trebuie întărite, şi nu desfiinţate prin diluare şi politizare!

De aceea, vă solicităm abrogarea în regim de urgenţă a art. 5 al OUG nr.86/2014, considerând că această prevedere încurajează frauda fiscală pe piaţa muncii şi corupţia în sistemul de asistenţă socială şi transformă Inspecţia Muncii şi Agenţia de Plăţi şi Inspecţie Socială în anexe ale PSD-ului, cu caracter de ajutor social pentru şomerii de partid.

Abrogaţi rapid acest articol din ordonanţa de urgenţă şi nu promovaţi hotărârea de Guvern, altfel consecinţa directă va fi diminuarea eficienţei şi îngreunarea activităţii pe care o desfăşoară în prezent două instituţii pe care chiar dumneavoastră le-aţi lăudat în intervenţiile mediatice de până acum, inclusiv pe pagina de internet a ministerului pe care îl conduceţi!

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Doamna deputat,

Eu vă mulţumesc foarte mult pentru intervenţia dumneavoastră, 99% constituţională, 1% neconstituţională. Am rugat Grupul parlamentar al PNL, ca să accept această moţiune depusă în Biroul permanent, să scoateţi acel text unde aţi cerut demisia ministrului, conform Deciziei Curţii Constituţionale. S-ar părea că dumneavoastră aţi continuat să citiţi textul iniţial. Ori există o rea-voinţă şi data viitoare o să fac acest lucru şi o să-l citesc, ori înseamnă că nu ne pricepem la Constituţie.

Domnul Mircea-Nicu Toader (din sală):

A greşit.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Eu sunt tolerant de felul meu. Dar nu ştiu cine de data asta nu s-a ţinut de cuvânt. OK! Am înţeles. Gata.

Nu mai există reacţii emoţionale în grupul... Nu mai există. Am înţeles. Gata. Am înţeles. Nu mai există energia aceea care vă ghidează dimineaţa.

Doamna ministru Plumb.

Textul este foarte bun, eliminăm acel cuvânt pe care nu ni-l permite Constituţia, după decizia Curţii Constituţionale.

Doamna ministru, aveţi 50 de minute înainte ,şi la finalul dezbaterii.

Aveţi cuvântul.

Consider subiectul închis.

Doamna Rovana Plumb (ministrul muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice):

Mulţumesc.

Stimate, domnule preşedinte,

Stimate colege şi stimaţi colegi deputaţi,

Doamnelor şi domnilor,

În calitate de membru al Guvernului, ţin să remarc rolul extrem de important al Parlamentului în susţinerea politicilor guvernamentale şi, înainte de orice, daţi-mi voie să mulţumesc tuturor acelor parlamentari care de aproape trei ani de zile sunt alături de noi în susţinerea eforturilor pentru bunăstarea populaţiei şi pentru consolidarea economiei României.

Mă aflu astăzi în faţa dumneavoastră pentru a răspunde afirmaţiilor nefondate susţinute de către semnatarii moţiunii.

Doamnelor şi domnilor,

Inspecţia Muncii nu se desfiinţează. Pornind de la această afirmaţie pe care o susţin cu toată responsabilitatea, moţiunea prezentată astăzi nu are obiect.

Încă de la preluarea mandatului, la Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, pentru a putea pune în aplicare Programul Guvernului privind combaterea muncii la negru şi reforma sistemului de asistenţă socială, am identificat vulnerabilităţile sistemului şi am trecut la corectarea acestora. Astfel, s-a constatat că se impune crearea unei instituţii mai performante, care să optimizeze activităţile de control în domeniul relaţiilor de muncă, al sănătăţii şi securităţii în muncă şi în domeniul social şi care să conducă la o cheltuire mai eficientă a fondurilor publice, prin activitatea de prevenire a fraudelor în domeniul social şi creşterea veniturilor la bugetul general consolidat, prin stoparea muncii la negru.

De asemenea, apariţia celui de-al treilea sector al economiei, respectiv, economia socială, conduce la necesitatea stabilirii de noi atribuţii unei instituţii care să supravegheze respectarea regulilor în acest sector de activitate.

Plecând de la aceste deziderate, am luat decizia de a crea o nouă instituţie, nu prin desfiinţarea Inspecţiei Muncii, nu prin desfiinţarea Agenţiei pentru Plăţi şi Inspecţie Socială, cum în mod fals se afirmă de către semnatarii moţiunii, ci prin reorganizarea prin comasare a celor două instituţii. Această modalitate a avut în vedere şi posibilităţile actuale ale administraţiei publice în ceea ce priveşte capitalul uman şi fondurile publice.

Această reorganizare înseamnă întărirea capacităţii actului de control, precum şi conferirea unei sporite autorităţi inspectorilor care vor avea atribuţii şi drepturi mult mai bine conturate pentru exercitarea funcţiei de autoritate de stat. Personalul din aceste instituţii supuse procesului de reorganizare amintit nu îşi pierde locul de muncă. Agenţia Naţională pentru Inspecţia Muncii şi Securitate Socială preia posturile şi personalul din cadrul Inspecţiei Muncii şi al Agenţiei Naţionale pentru Plăţi şi Inspecţie Socială, cu respectarea tuturor drepturilor conferite de funcţia publică.

Doamnelor şi domnilor,

După cum ştiţi, munca nedeclarată are consecinţe negative pe termen scurt, dar mai ales pe termen lung, atât pentru cetăţean, cât şi pentru societate, precum şi pentru bugetul de stat. Gravitatea consecinţelor sociale şi economice pe care le produce munca nedeclarată generează mai multe efecte negative. Persoana care prestează munca nu are siguranţa plăţii muncii prestate, persoana care prestează munca fără a avea un contract individual de muncă încheiat este lipsită de protecţie socială. Bugetul asigurărilor sociale şi bugetul de stat sunt păgubite prin sustragerea de la plata contribuţiilor sociale şi a impozitelor.

Înfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Inspecţia Muncii şi Securitate Socială reduce semnificativ aceste efecte.

Doamnelor şi domnilor,

Scopul acestei reorganizări este eficientizarea şi optimizarea activităţilor de control în domeniul relaţiilor de muncă, al sănătăţii şi securităţii în muncă, precum şi în domeniul social. Astfel, prin crearea unei instituţii unice, care să coordoneze domeniile mai sus menţionate, se propune alinierea la principiile europene în domeniu, în vederea întăririi capacităţii administrative. Înfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Inspecţia Muncii şi Securitate Socială respectă legislaţia în vigoare şi convenţiile internaţionale la care România a aderat, în domeniile muncă şi securitate socială.

Mai mult, prin managementul unitar al bazelor de date din domeniile muncii şi beneficiilor sociale se asigură un control riguros asupra beneficiarilor de asistenţă socială, cât şi asupra angajatorilor şi angajaţilor, în vederea eliminării fraudelor.

Instituţia nou înfiinţată asigură îndeplinirea obiectivelor din programul de guvernare, printr-o viziune inovatoare asupra domeniilor de muncă, sănătate şi securitate în muncă, securitate socială, asupra funcţiei de control în vederea eliminării fraudelor şi erorilor, muncii nedeclarate, identificarea abuzurilor în toate formele prevăzute de legislaţia în vigoare, precum şi asigurarea standardelor de calitate de către furnizorii de servicii sociale. Totodată, demersul de reformare a instituţiilor publice vizează apropierea de cetăţean şi asigurarea serviciilor de calitate conform standardelor europene.

Avem datoria să modernizăm instituţiile statului, să le facem mai eficiente şi mai performante, mai aproape de cetăţeni. Înfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Inspecţia Muncii şi Securitate Socială răspunde acestor îndatoriri.

Doamnelor şi domnilor,

Semnatarii moţiunii vorbesc despre faptul că am încurajat munca la negru, mai ales pentru că taxarea muncii este una ridicată. Doresc să fac câteva clarificări. Deşi au trecut câteva luni, nimeni nu cred că a uitat scepticismul pe care l-au manifestat mulţi dintre semnatarii moţiunii când Guvernul a propus reducerea CAS-ului cu 5%. Astăzi această măsură este funcţională, în primul rând ca urmare a determinării Guvernului.

De asemenea, am început încă din 2014, implementarea schemei privind garanţiile pentru tineri, care facilitează oricărui tânăr cu vârsta sub 25 de ani o ofertă de angajare de calitate, în termen de patru luni de la terminarea studiilor sau de la pierderea locului de muncă, indiferent dacă s-a înregistrat sau nu ca şomer. Peste 100 de mii de studenţi din România vor primi bani pentru practică la companii. Firmele mici şi mijlocii care creează locuri de muncă beneficiază de subvenţii la angajarea tinerilor. Pentru companiile care creează minim 20 de locuri de muncă, statul plăteşte jumătate din valoarea totală a cheltuielilor salariale. Vor fi acordate facilităţi fiscale pentru societăţile comerciale care angajează tineri în vârstă de până la 25 de ani, persoane peste 45 de ani, sau aparţinând unor grupuri vulnerabile, prime de mobilitate, de încadrare şi de instalare. Vor fi elaborate programe de ucenicie la locul de muncă, scheme de dobândire a experienţei în muncă încă din perioada studiilor.

Şi pentru că am vorbit de economia socială, de grupuri vulnerabile, vă reamintesc că începând cu anul acesta peste 680 de mii de persoane cu dizabilităţi nu vor plăti impozite pe venituri provenind din activităţi independente, din agricultură, silvicultură, piscicultură.

Astfel de măsuri au fost luate timp de aproape trei ani pentru a repara pas cu pas greşelile unui regim dezastruos, iar cei din vechiul PNL ştiu foarte bine unde era România în primăvara anului 2012, când am venit la guvernare. Acum, după aproape trei ani de muncă a noastră, economia s-a relansat, s-au creat peste 200 de mii de noi locuri de muncă, rata şomajului în rândul tinerilor a scăzut cu 5 procente, rata şomajului la nivel general a scăzut de la 7,4% la 6,4%. Nu o spunem noi, o spun datele instituţiilor naţionale şi internaţionale, presa internă şi externă de specialitate.

De aceea, avem datoria de a continua, avem datoria de a face tot ceea ce ne stă în putinţă pentru a nu ne reîntoarce la anii 2010, 2011.

Pe această cale, doresc ca şi din partea noului PNL să avem un dialog constructiv, vă aştept cu propuneri şi cu soluţii de care Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice va ţine cont. Vă invit la un dialog constructiv pentru că eu am înţeles că votul din 16 noiembrie a fost un vot dat de români pentru a înceta războaiele politice şi pentru a construi. Pentru că noi înţelegem că numai construcţia poate să aducă bunăstare.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc.

Doar 12 minute aţi consumat.

Grupurile politice parlamentare. Începem cu opoziţia, ca de obicei.

Din partea Partidului Naţional Liberal, domnul deputat Mircea Dolha.

Aşa scrie, domnul Mircea Dolha, doamna Boghicevici, domnul Simedru.

Dacă există altă cerere putem s-o întoarcem. Dacă vrea doamna Boghicevici.

Doamna deputat Claudia Boghicevici.

Doamna fost ministru, aveţi cuvântul. Sărut-mâna, doamnă!

Doamna Claudia Boghicevici:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamna ministru,

Stimaţi colegi,

Mă bucur că în sfârşit avem posibilitatea de a avea o dezbatere realistă pe domeniul muncii şi protecţiei sociale. Mi-aş fi dorit ca această dezbatere s-o avem şi în Comisia pentru muncă, alături de profesionişti, de colegi care activează în această comisie, dar, din păcate, doamna ministru Rovana Plumb a refuzat orice întâlnire pe care noi am solicitat-o cu dumneaei.

Din păcate, acest domeniu, domeniul muncii şi protecţiei sociale, pentru guvernarea PSD s-a tradus simplu în două cuvinte: ipocrizie şi demagogie. Şi subiectul acestei moţiuni se înscrie în aceeaşi logică a guvernării PSD. Pe de o parte, se clamează faptul că PSD vrea să combată munca la negru, şi în fapt se desfiinţează o instituţie fundamentală: Inspecţia Muncii. Pe de altă parte, PSD plânge pe umărul asistaţilor social, aruncându-le fărâmituri în campania electorală şi în fapt desfiinţează Agenţia Naţională pentru Prestaţii Sociale. Acest lucru va însemna de fapt o reîntoarcere la o politică discreţionară de acordare a beneficiilor sociale pentru cei care ştiu cum să fraudeze sistemul, şi nu pentru cei care, într-adevăr, ar avea nevoie de aceste beneficii.

Doamna ministru,

Mă întreb cât valorează cuvântul dumneavoastră. Pe Ordonanţa nr.86/2014 nu a existat nicio dezbatere. A existat o provocare în Comisia pentru administraţie care noi considerăm c-a fost o mare păcăleală, pentru noi, pentru societatea civilă, pentru sindicate, pentru că de fapt schema de adoptare a acestei ordonanţe, de adoptare a ei în mod tacit a fost bine orchestrată cu mult timp înainte.

Doamna ministru, mă întreb: de ce refuzaţi să aveţi dezbateri parlamentare şi preferaţi să aveţi, eu ştiu, comunicări doar prin intermediul televiziunilor?

Ceea ce este trist, stimaţi colegi, este faptul că asistăm la o strategie a PSD de politizare a tuturor instituţiilor statului. Şi vă spun clar: acolo unde nu merge direct politizarea, se face restructurare pe hârtie, pentru ca să poată fi fixaţi pe funcţii cei care fac parte din clientela politică. Şi exemplele sunt nenumărate.

Vă aduc aminte că Programul Operaţional "Capital uman" 2014-2020 încă nu a fost aprobat de Comisia Europeană. Drept urmare, fondurile dedicate domeniului muncii şi protecţiei sociale nu pot fi cheltuite. Dar eu cred că acest lucru nu interesează pe nimeni. Este important în această perioadă pentru PSD şi pentru această guvernare rearanjarea instituţiilor publice pentru a servi cât mai bine intereselor PSD. Vedem cum astăzi se comasează Inspecţia Muncii cu Agenţia Naţională pentru Prestaţii Sociale, s-a înfiinţat Autoritatea Naţională pentru Persoanele cu Dizabilităţi şi în curând se va înfiinţa un organism struţo-cămilă, o agenţie care va gestiona fonduri europene, atât din domeniul IMM-urilor, al energiei, al mediului de afaceri.

Doamna ministru, vă întreb: cum va folosi România cele 32 de milioane de euro alocate drept prefinanţare pentru iniţiativa pentru ocuparea tinerilor? Şi probabil îmi veţi răspunde că nu va mai fi atribuţia dumneavoastră. Dar aţi spus şi dumneavoastră astăzi că vă preocupă şomajul şi vă spun că rata şomajului în rândul tinerilor este aproximativ de 25%, ceea ce ar trebui să reprezinte o mare preocupare pentru dumneavoastră. Prin desfiinţarea Inspecţiei Muncii, primii care vor avea de suferit vor fi tinerii, pentru că ei sunt cei mai vulnerabili în faţa angajatorilor. Un partid social-democrat, aşa cum vă pretindeţi, ar trebui să aibă ca scop protejarea angajaţilor, dar dumneavoastră, din păcate, nu aveţi preocupare decât pentru protejarea clientelei de partid.

Vă miraţi de ce nu vă votează tinerii. Şi vă spun sincer că s-au săturat de ipocrizie şi demagogie şi, în primul rând, au o mare teamă de acaparare a statului şi a instituţiilor sale.

Stimaţi colegi,

O altă preocupare a guvernării PSD a fost aceea de a arunca praf în ochii alegătorilor prin majorări de beneficii şi amnistii, doar în perioada campaniei electorale. Pentru că, vă dau un simplu exemplu, ieri, în Comisia de muncă, am avut reprezentanţi ai asociaţiilor persoanelor care au suferit abuzuri în perioada comunismului, iar dumneavoastră, doamnă ministru, nu aţi venit să vedeţi problemele acestor persoane şi să le onoraţi promisiunile din campania electorală.

Unirea celor două instituţii, în opinia noastră, nu are nicio logică. Va produce haos în sistem, mai multe oportunităţi de fraudare şi se vor produce angajări pe criterii politice.

De fapt, va exista o subordonare de către PSD a unor instituţii care şi-au demonstrat eficienţa.

Stimaţi colegi,

Am venit în faţa dumneavoastră, pentru a vă prezenta derapajele Guvernului PSD, girate de doamna Rovana Plumb.

Din păcate, domeniul social, care ar trebui să fie principala carte de vizită a unui Guvern care se pretinde social-democrat, a ajuns o marcă, care se caracterizează prin incompetenţă, ipocrizie şi demagogie.

Sper ca, prin această dezbatere, dumneavoastră, stimaţi colegi, să înţelegeţi ilegalităţile făcute şi să votaţi această moţiune.

Pe 16 noiembrie, românii au dat un semnal, că vor o guvernare pentru cetăţean şi în niciun caz nu pentru interesul oamenilor politici.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Doamnă deputat, 6 minute şi jumătate.

Domnul Ioan Moldovan, PC-PLR. Domnule Moldovan, vă rog frumos, domnule deputat. Mă uitam după dumneavoastră şi nu vă vedeam.

Domnul Ioan Moldovan:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Depunerea moţiunii simple nu reprezintă altceva decât o nouă dovadă a unui politicianism dus la extrem din partea liberalilor.

Politicienii care au depus această moţiune şi se cred victime ale acestui sistem nu au noţiunea timpului. Prezenta moţiune îşi avea rostul înainte de 2012.

Textul moţiunii depuse de dumneavoastră vă caracterizează în totalitate. Ea este cu adevărat oglinda guvernării Boc. Nu PSD a luat măsurile de austeritate, ca tăierea pensiilor, a salariilor, închiderea spitalelor, desfiinţarea sistemului de stat de medicină de urgenţă şi reducerea altor cheltuieli publice.

În mare, am să vă dau câteva exemple de ceea ce dumneavoastră numiţi o guvernare la negru.

România a exportat în anul 2013 produse agroalimentare în valoare totală de 5 miliarde de euro, cu 30,2 mai mult decât anul precedent.

Actualul Guvern a lansat iniţiativa ca statul să subvenţioneze, prin finanţări europene, plata salariilor tinerilor absolvenţi elevi şi studenţi promoţia 2014, pentru un an, cu obligaţia angajatorilor de a menţine postul nou-creat încă un an.

Un alt exemplu care trebuie amintit este acela de introducere a programului de garantare a creditelor pentru IMM-uri. Programul consta în acordarea către IMM-uri a unei linii de credit pentru capital de lucru, garantat de stat în procent de maximum 50% din valoarea finanţării.

În tot acest timp, au fost reintroduce ajutoarele pentru însoţitorii persoanelor cu handicap.

Să nu uităm de plata subvenţiilor din agricultură, blocată de aceiaşi oameni care au depus prezenta şi nefondata moţiune simplă.

Un alt lucru important şi bine de ştiut este că 200 de milioane de euro au intrat în infrastructura şcolară.

Totodată, au demarat lucrările de renovare a 500 de şcoli.

De asemenea, a fost semnat contractul pentru conectare la internet a 2.446 de şcoli din mediul rural şi urban, facilitând accesul la internet a aproximativ 700 de mii de elevi.

De când Alianţa PSD-PC-UNPR a preluat guvernarea, a fost acordat sprijinul absolvenţilor la încadrare pe piaţa muncii şi, totodată, pentru învăţământul profesional.

Un alt punct forte al actualei guvernări este acela al reindustrializării României.

În ultimii ani, producţia industrială a crescut cu 9 până la 10 procente, industria aducând, astfel, trei sferturi din creşterea economică actuală.

Să nu uităm de încurajarea agriculturii ecologice. Astfel, prin subvenţionarea a 5% din costurile de participare la târgurile internaţionale de profil, pentru toţi agenţii economici, şi prin sprijin financiar pentru toată perioada de conversie, suma alocată sectorului de agricultură ecologică este de peste 7 milioane de euro. Şi lista poate continua, domnilor deputaţi.

Domnilor colegi din opoziţie,

Prin cele spuse mai devreme, sunt convins că aţi înţeles importanţa actualei guvernări şi că, prin tot ceea ce s-a făcut până acum, s-a reuşit atingerea fiecărei categorii sociale. Ba, chiar mai mult decât atât, toate lucrurile pe care actualul Guvern le-a făcut sunt rezultatul unor sacrificii. Nu este uşor să preiei guvernarea după ce pensiile scad, salariile bugetarilor scad, indemnizaţia de creştere a copilului scade, renta viageră a sportivilor scade, bursele de studiu şi cercetare scad.

Domnilor colegi din opoziţie,

Românii vor politicieni care să colaboreze pentru binele naţional, nu politruci care nu ştiu să facă altceva decât scandal.

În acest sens, PNL ar trebui să renunţe la atitudinea conflictuală şi refractară. Doar prin colaborarea întregii clase politice, România poate avea un viitor sigur şi predictibil.

Înţelegem că cei din PDL s-au hrănit din conflict, dar speranţa noastră este ca acest tip de gândire păguboasă să nu-i subjuge pe cei din vechiul PNL.

În încheiere, stimaţi colegi, vreau să vă spun că Grupul parlamentar PC-PLR va vota împotriva acestei moţiuni simple.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă mulţumesc, domnule deputat. Mai aveţi un minut şi un sfert, un minut şi jumătate, dacă cineva mai doreşte să ia cuvântul la dumneavoastră.

Domnul deputat Kerekes Károly.

Domnul Kerekes Károly:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Stimată doamnă ministru,

Restructurarea administraţiei publice centrale este, din perspectiva efectelor scontate, o măsură necesară: reducerea cheltuielilor publice, fluidizarea activităţii şi reducerea fenomenelor cu impact negativ economico-social, cum ar fi evaziunea, frauda etc.

Aceste intenţii, cel puţin la nivel declarativ, au animat absolut toate procesele de restructurare pe care guvernele postdecembriste le-au iniţiat.

Dintre toate măsurile prevăzute de Ordonanţa de urgenţă nr.86/2014, una singură a îngrijorat Partidul Naţional Liberal, iniţiatorul moţiunii simple: comasarea Inspecţiei Muncii cu Agenţia Naţională pentru Plăţi şi Inspecţia Socială, înfiinţând, astfel, Agenţia Naţională pentru Inspecţia Muncii şi Securitate Socială.

Guvernul susţine că restructurarea va asigura un control mai riguros al beneficiilor de asistenţă socială şi, totodată, va contribui la reducerea fraudelor. Nu ştiu, deocamdată, în ce măsură comasarea va conduce la un control mai sever în sistemul de asistenţă socială, dar cred că activitatea Inspecţiei Muncii în privinţa combaterii muncii la negru nu va avea de suferit, măcar şi numai dacă ţinem cont de faptul că, din partea Uniunii Europene, se manifestă cerinţe ferme în privinţa eliminării fraudelor în domeniul ocupării forţei de muncă şi de respectarea întocmai a normelor internaţionale în domeniul sănătăţii şi securităţii muncii.

Este de înţeles că opoziţia obiectează la orice măsură guvernamentală care i-ar putea periclita major interesele proprii.

Este un secret deschis, cunoscut de toată lumea faptul că Inspecţia Muncii, prin activitatea sa de control, este incomparabil mai activă la firmele oamenilor de afaceri apropiaţi ai partidelor din opoziţie, devenind astfel o armă periculoasă care le periclitează existenţa.

Semnatarii moţiunii pretind că este nevoie de o instituţie a Inspecţiei Muncii independentă, a cărei funcţionare să fie, în continuare, reglementată prin lege organică.

Noi suntem de acord cu acest principiu, dar, cu o completare: Inspecţia Muncii să fie independentă de influenţe politice.

Din păcate, iniţiatorii moţiunii nu acest tip de independenţă a sferei de activitate îl vor, ci numai independenţa instituţională a Inspecţiei Muncii de Agenţia Naţională pentru Plăţi şi Inspecţia Socială, adică, se împotrivesc comasării. Însă, nicio reglementare nu va rezolva problema independenţei reale a activităţii de inspecţie a muncii, dacă nu va exista voinţa politică pentru garantarea acesteia.

Mai degrabă, noi, UDMR-ul, pledăm pentru transferarea activităţii de plăţi şi inspecţie socială în competenţa autorităţilor administraţiei publice locale, ceea ce ar fi chiar acceptabil, dacă acestea ar dispune de fondurile necesare.

În final, doresc să subliniez că restructurarea prin comasare nu desfiinţează Inspecţia Muncii. În realitate, va avea loc reorganizarea sa sub forma unui departament. Aceasta, în sine, nu poate constitui o raţiune pentru a vota moţiunea.

În schimb, pentru lipsa de independenţă reală, palpabilă, concretă, a Inspecţiei Muncii, ca instituţie şi ca activitate de control pe piaţa muncii, cu toţi putem fi ţinta unei moţiuni.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă mulţumesc, domnule deputat. Domnul Ştefan Burlacu. Doamna Mincă. Doamna Liliana Mincă, în locul domnului Burlacu, aveţi cuvântul.

Doamna Liliana Mincă:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Noi, parlamentarii aleşi pe aceeaşi listă, parlamentarii independenţi, considerăm această moţiune ca fiind total neserioasă.

Pentru că, tot avem presa în sală, ar trebui să ne uităm să vedem câţi din semnatarii acestei moţiuni, 113, sunt prezenţi astăzi în sală. Atât de mult aţi fost preocupaţi de această moţiune, ca să fie luată în considerare - poate şi de noi, poate că aveţi nevoie de voturile noastre, poate şi de cei de la PSD, şi de cei de la PC sau de la UNPR. Însă dumneavoastră nu aţi fost preocupaţi de aşa ceva, vreţi, doar, să faceţi exerciţii de imagine, de aici, de la tribuna Parlamentului, exerciţii de imagine pe televizor, dar demersurile dumneavoastră sunt egale cu zero, din punctul nostru de vedere.

Pentru prima dată, în Parlamentul României fiind, mă uit în bănci şi nu-mi vine să cred că, fiind prima dumneavoastră moţiune simplă, a noului PNL, nu aveţi în sală nici măcar cincizeci, nici măcar jumătate din cei 113 care aţi semnat această moţiune. Ruşine! Pentru că aş fi vrut, din partea dumneavoastră, să văd o moţiune simplă adresată ministrului muncii şi v-am fi semnat-o, şi v-am fi votat-o, dacă era legată de majorarea alocaţiei de stat pentru toţi copiii din România.

Aţi guvernat, aţi avut Ministerul Muncii. Ce aţi făcut? Absolut nimic!

Astăzi, veniţi şi acuzaţi, acuzăm, ne stă foarte bine de aici, de la tribuna Parlamentului, însă nici dumneavoastră nu credeţi în ceea ce aţi semnat. Motivul este că nu sunteţi prezenţi astăzi în sală, nu vă interesează, nu aveţi niciun fel de preocupare, decât să acuzaţi. Veniţi cu soluţii! Eu ştiu că deranjează. Toţi aţi guvernat prin moţiuni şi prin ordonanţe de urgenţă.

Toţi aţi venit aici şi v-aţi manifestat dezacordul sau nemulţumirea.

Însă când aţi guvernat - şi aţi avut frâiele Ministerului Muncii în mână -, de ce nu aţi majorat alocaţia de stat pentru copii? Aţi preferat să vă numiţi pe criterii politice fel şi fel de directori de deconcentrate, fel şi fel de preşedinţi de agenţii, fel şi fel de secretari de stat.

Vreau mai multă seriozitate din partea dumneavoastră!

Votul din noiembrie 2014 nu o să ducă nicăieri, dacă dumneavoastră veniţi şi încercaţi să ne vindeţi astăzi o moţiune simplă, pe care nici dumneavoastră nu o susţineţi. Păcat! Păcat, pentru că aţi fi avut şansa să ne demonstraţi că sunteţi o opoziţie puternică. Sunteţi foarte slabi, nici 113 nu sunteţi în sală! (Rumoare; vociferări.)

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă mulţumesc, doamnă deputat.

Nu vrea nimeni de la neafiliaţi. Domnul Iacoban Sorin.

Domnul Sorin-Avram Iacoban:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Dragi colegi,

În sfârşit, avem certitudinea că noul PNL există. Deşi în număr mic, dar există.

Iată, că un număr de colegi au reuşit, în sfârşit, să-şi facă simţită prezenţa, semnând o moţiune simplă, intitulată sugestiv... "PNL lucrează poporul român, la negru".

Apreciem sinceritatea, dragi colegi, şi considerăm că aceasta nu poate fi decât autodenunţ, izvorât, probabil, din nevoia de a recunoaşte neputinţa politică faţă de cetăţenii care aşteptau de la dumneavoastră fapte, nu vorbe.

Precizaţi, în textul moţiunii că aţi mai vorbit de aşa-zisa incompetenţă a Guvernului condus de Victor Ponta, cu prilejul şi al altor moţiuni simple.

Recunoaşteţi, prin propria moţiune, că doar aţi vorbit, şi atât. Dacă ne uităm puţin în urmă, vom găsi în sesiunea parlamentară trecută singurul dumneavoastră program politic: săptămâna şi moţiunea - o colecţie de vorbe aşezate în câteva foi chinuite şi care ar fi trebuit, probabil, să reprezinte un semn de întrebare pentru destinatarii acestora.

Înţeleg, din textul moţiunii, că, până la terminarea legislaturii, dumneavoastră veţi vorbi. Vorbiţi, domnilor, că la vorbit e liber, dar, cu faptele, staţi mai rău!

În fine, concretizăm, din moţiunea care se dezbate în acest moment, că actualul Guvern manifestă o incompetenţă ridicată în ceea ce priveşte utilizarea fondurilor europene, deşi obiectul moţiunii pare să fie altul.

Dacă tot aţi amintit de fonduri europene, nu pot să trec uşor peste acest subiect, pe care, dacă aş fi în locul dumneavoastră, nu l-aş mai aminti, de ruşine.

Cu alte cuvinte, recunoaşteţi, per a contrario, că acest Guvern manifestă competenţă faţă de atragerea fondurilor europene, deoarece semnul dumneavoastră de întrebare vizează doar utilizarea acestor fonduri, şi nu atragerea lor.

Statisticile sunt grăitoare în acest sens, România ajungând, în decembrie 2014, la o rată de absorbţie curentă de aproape 52%. După ce dumneavoastră, o bună parte dintre cei care aţi făcut parte din PDL, aţi încheiat luna mai 2012, cu un procent de 8,53%. Apropo de utilizarea judicioasă a fondurilor europene: România a fost acuzată în mod concret de utilizarea necorespunzătoare a fondurilor europene, adică de plăţi preferenţiale, deturnări de fonduri, cu alte cuvinte, furt din banii europeni.

Însă, domnilor semnatari, aţi greşit perioada! Perioada vizată era tocmai cea în care mulţi dintre dumneavoastră eraţi la butoane. Adică, făceaţi, efectiv, parte din oligarhia lui Traian Băsescu.

Tocmai din această cauză, autorităţile europene au blocat un număr important de programe operaţionale, programe pentru care Guvernul Ponta, din acel moment, a trebuit să depună toate diligenţele necesare pentru a convinge Comisia Europeană că derapaje ca cele întâmplate în timpul Guvernului Boc nu vor mai face casă bună cu România.

Astfel, tocmai pentru că fondurile europene au fost utilizate conform destinaţiei stabilite, România a reuşit să deblocheze programele operaţionale, astfel: POS de mediu - noiembrie 2012; POSDRU - în februarie 2013; POR - aprilie 2013; POS de Transporturi - iunie 2013; POSCC - 2014.

După jaful din timpul guvernărilor Boc, România a devenit un partener credibil începând din 2013, fapt care a culminat cu deblocarea programelor operaţionale menţionate mai sus.

Aşadar, dragi colegi, rata de absorbţie curentă este de 6 ori mai mare decât cea de la sfârşitul anului 2012, iar sumele încasate de la Comisia Europeană, în perioada 2013-2014, sunt cu 236% mai mari decât pentru perioada 2007-2012.

De fapt, ce criticaţi dumneavoastră în moţiune, chiar dacă în preambul vorbiţi de cu totul altceva?! O măsură administrativă de organizare a două instituţii care urmează să se comaseze într-o agenţie guvernamentală, denumită Agenţia Naţională pentru Inspecţia Muncii şi Securitate Socială. Aşadar, manifestaţi o gravă supărare faţă de măsura unei comasări, care nu diminuează nicicum din rolul Inspecţiei Muncii şi nu o retrage în plan secund.

În prima fază, nu am înţeles, totuşi, de unde pleacă supărarea dumneavoastră, însă nu ar trebui să citim prea mult, pentru a înţelege. Plângeţi după posturi, domnilor colegi, plângeţi după banii publici, adică după ciolan!

Reorganizarea a două instituţii nu are nicio legătură cu carnetul de partid, însă poate avea legătură cu rezultatele obţinute de cele două instituţii reorganizate. Am observat, în cuprinsul moţiunii, că aduceţi în discuţie Inspecţia Muncii doar, evitând, în mod deliberat, AJPIS-urile.

După ce am analizat mai atent, mi-am dat seama că nu doriţi altceva decât să ascundeţi gunoiul sub preş sau, cu alte cuvinte, să vă deziceţi de ce a constatat Curtea de Conturi cu privire la mandatele din fruntea AJPIS-urilor din perioada 2010-2012.

Aşadar, în urma derulării unor astfel de controale, Curtea de Conturi a găsit nereguli majore la mai multe dintre AJPIS-uri.

La AJPIS Neamţ, de exemplu, s-a găsit un prejudiciu de 1,6 milioane de lei, controlul având ca referinţă finală luna decembrie 2012.

Aceeaşi problemă şi în aceiaşi termeni, la AJPIS Alba, lucru remarcat şi de prefectul de Alba.

Peste 1.500 de suspiciuni de fraudă au fost semnalate la ultimul control al Curţii de Conturi, la AJPIS Bistriţa, suma totală de recuperat fiind de peste 1,7 milioane lei.

La AJPIS Olt, concluzia Curţii de Conturi a fost clară: aranjamente cu banii statului. În timpul mandatului, un director, care la testarea privind competenţele profesionale a luat nota 1,8.

O ştire apărută acum ceva timp în presa din Iaşi sintetizează exact deranjul pe care-l aveţi, astfel că, în titlul articolului mi-am dat seama de marea tragedie de la AJPIS Iaşi - liberalii ieşeni nu mai deţin controlul AJPIS Iaşi după ce fostul director PDL a revenit din concediul de paternitate.

Aşadar, dragi colegi, impresionat, aş putea spune, vedeţi, mass-media ieşeană a înţeles exact cum stau treburile. Ei nu vorbesc despre cine conduce instituţii cu atribuţii foarte importante, ci despre cine deţine controlul acolo, sugerând un scenariu de film cu mafioţi.

Da, aceasta este marea problemă: pierderea controlului unor surse foarte bune de putere şi bani, nu interesul cetăţeanului, pe care îl tot clamaţi.

Dragi colegi, recunoaşteţi şi dumneavoastră faptul că mulţi dintre semnatari nici nu au citit textul moţiunii. Recunoaşteţi că nu faceţi altceva decât să vă antrenaţi pentru o iluzorie moţiune de cenzură.

Dacă în sesiunea parlamentară trecută aţi făcut prezenţa în Parlament prin intermediul moţiunilor simple în care nici dumneavoastră nu credeaţi - şi asta era clar din prezenţa semnatarilor la dezbaterea moţiunilor, aşa cum este şi prezenţa de acum -, recunoaşteţi acum că nu doriţi să verificaţi decât raportul de forţe din Cameră, în eventualitatea unei moţiuni de cenzură.

Dar unde este interesul alegătorului? Despre ce interes al alegătorului vorbiţi dumneavoastră în această moţiune?

Obişnuiam, de obicei, să citesc moţiunile dumneavoastră, în baza respectului parlamentar şi a respectului pentru alegătorii care v-au creditat ca reprezentanţi în Parlament. Nu pot să nu remarc faptul că, deşi într-o manieră anevoioasă, moţiunile de până acum aveau, totuşi, un fir narativ; erau prezentate anumite statistici - unele, cam umflate, pe raţionamentele doamnei Anastase, altele, imaginare, însă se vedea, totuşi, o anumită preocupare.

Însă, în moţiunea aceasta, de început de sesiune parlamentară, nu văd nimic altceva decât lozinca "Noi vrem ciolan".

Eu cred că mai mult eleganţă şi decenţă nu ar strica. Nu mai aduceţi permanent în discuţie interesul cetăţenilor, când doriţi să obţineţi doar pentru dumneavoastră anumite privilegii, nu drepturi.

Până acum, nu am văzut decât vorbe, iar acest lucru nu demonstrează altceva decât că sunteţi un partener politic cam neserios.

Vă mulţumesc pentru atenţie şi vă rog, aşa cum v-am rugat şi în sesiunea parlamentară anterioară, nu mai blocaţi activitatea legislativă a Camerei, cu moţiuni prin care să vă verificaţi prezenţa în plen.

Vă mulţumesc.

(În continuare, conducerea lucrărilor este preluată de către domnul deputat Florin Iordache, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.)

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc, domnule deputat. Aţi consumat 8 minute, 7 minute 45, 8 minute din cele 31.

Îl invit în continuare la cuvânt pe domnul deputat Mircea Dolha, Grupul PNL.

Domnul Mircea Dolha:

Stimată doamnă ministru,

Stimate domnule preşedinte,

Distinşi colegi parlamentari,

În primul rând, vreau să menţionez că niciodată nu am avut o sinecură şi nu am fost trimis de partid nici la Loterie şi nici în alte funcţii importante. (Aplauze.)

De asemenea, vreau să vă mai spun că, în calitatea noastră de oameni politici şi, mai ales, prin funcţiile politice şi publice, în special, pe care le ocupăm avem puterea, sper, şi mai ales responsabilitatea, cred, de a schimba ceva în bine în România.

Suntem în slujba românilor şi a fiecărui cetăţean. Nu cred însă că doamna ministru Rovana Plumb este conştientă de acest lucru, în ciuda faptului că Domnia Sa este prezentă în politica românească de foarte, foarte mulţi ani.

De altfel, nici nu-mi explic de ce nu trece o săptămână, fără ca cineva să-i ceară demisia doamnei ministru Rovana Plumb, fie că este vorba despre colegi parlamentari, de reprezentanţi ai societăţii civile, sau, dacă vorbim doar de săptămâna aceasta, de Federaţia Sindicală din Industria Alimentară - Sindalimenta.

O explicaţie ar putea fi şi faptul că cea care ocupă în prezent funcţia de ministru al muncii, doamna Plumb, a bifat, de-a lungul timpului, mai multe funcţii şi poziţii publice importante, în care s-a făcut remarcată doar prin gafele istorice ce se leagă de numele său.

La începutul anilor 2000, îmi aduc aminte de perioada când Domnia Sa era preşedinte la Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor, perioadă în care ea însăşi a ajuns în spital - culmea! - cu o toxiinfecţie alimentară, după ce a mâncat o îngheţată expirată, nevinovată, bineînţeles.

Un alt exemplu: anul trecut, aflăm din presă, că ministrul mediului, Rovana Plumb, şi-a înmatriculat maşina familiei, cu centimetri cubi mulţi, în Bulgaria, pentru a fenta statul român, neplătind tocmai taxa de poluare. (Râsete; aplauze.)

Astăzi, ne aflăm în plenul Camerei Deputaţilor, pentru altă greşeală, care va marca pentru totdeauna cariera doamnei Plumb, cea care va intra în istorie, ca fiind ministrul muncii care a desfiinţat Inspecţia Muncii şi care vine, astăzi, să ne spună că a înţeles semnalul din 16 noiembrie, de la români. Nu l-aţi înţeles, doamnă Plumb, deloc, sau l-aţi înţeles, dar pe dos!

Stimată doamnă ministru, ce aţi mai avut acum şi cu Inspecţia Muncii? Mai ieri, mă uitam pe ultima comunicare publică a instituţiei sus-amintite, care informa presa că în doar o săptămână a aplicat amenzi de peste 250 de mii de euro angajatorilor care încalcă legea şi-şi ţin angajaţii fără forme legale. Nu cred că avem prea multe instituţii de stat la fel de eficiente, mai ales că majoritatea au fost deja înroşite prin numiri politice, astfel încât să nu deranjeze, în niciun fel, activităţile ilicite ale firmelor apropiate de PSD. Sau tocmai acesta să fie motivul pentru care Inspecţia Muncii trebuie să dispară? Că-şi face treaba şi stă ca un junghi în coasta patronilor care eludează legea?

Vă spun eu de ce doriţi să demolaţi, şi nu să construiţi, să desfiinţaţi Inspecţia Muncii: pentru că doriţi o epurare politică clară. Şi, dacă vreţi, vă dăm şi numele celor care vor fi schimbaţi, pentru a vă pune propria clientelă pe care încă nu aţi reuşit să o puneţi în funcţie.

Cât despre dimensiunea fenomenului muncii la negru în România, încetaţi, vă rog, doamnă ministru, să mai cosmetizaţi situaţiile, pentru a vă lăuda în faţa presei. De altfel, recunosc, aici aveţi o abilitate deosebită, recitaţi frumos în faţa camerelor de filmat. La comisie nu veniţi, de acolo fugiţi.

Realitatea este cu totul alta şi se află scrisă negru pe alb în ultimul raport al Consiliului Fiscal, pe care vi-l pun la dispoziţie, ca să nu mai spuneţi că noi, opoziţia, inventăm cifre şi inventăm, doamnă ministru, situaţii.

Astfel, aflaţi, stimaţi colegi, că piaţa muncii la negru, cea cu care se luptă profesioniştii de la Inspecţia Muncii, desfiinţată acum de doamna ministru, implică 1,5 milioane de angajaţi fără forme legale, din care peste jumătate de milion sunt prezenţi în industrie, iar peste 350 de mii în comerţ.

Cât pierde statul român din cauza acestor practici evazioniste din piaţa muncii încă? Vă spunem noi: 2,61% din PIB, adică 16 miliarde pe an.

În final, mă ofer, doamnă ministru, să vă salvez onoarea politică. Nu vreau să rămâneţi în istoria politicii româneşti drept ministrul muncii care a distrus şi singura instituţie care combate munca la negru din România. Vreau să vă ajut să vă spălaţi imaginea publică printr-un gest simplu şi de bun-simţ pe care cred că-l datoraţi fiecărui salariat şi angajator onest din România - gestul de a vă da demisia şi de a vă găsi o altă ocupaţie, pentru că deja ne este clar că la politică şi administraţie nu vă pricepeţi. Poate e mai bine să vă întoarceţi la cosmetice, singurul domeniu în care aţi reuşit să bifaţi reuşite la începutul carierei dumneavoastră profesionale, lăsând chestiunile importante de stat precum piaţa muncii din România, evaziunea şi mecanismele de combatere a muncii la negru în grija profesioniştilor de la singura instituţie care s-a dovedit că poate lupta cu acest flagel - Inspecţia Muncii.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc, domnule deputat. Aţi consumat 7 minute.

Daţi-mi voie să vă adresez şi eu câteva cuvinte.

(Coboară la tribună.)

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Din punctul meu de vedere, opoziţia este în pană de idei. Spun asta prin ceea ce aţi afirmat acum, în faţa plenului. Iar atunci când discutăm despre cuvântul "decenţă", atunci când discutăm de reorganizarea instituţiilor, ţinând cont că guvernarea pe care dumneavoastră aţi avut-o a generat pierderea nu numai a locurilor de muncă de către funcţionarii publici, dar a uitat şi uitaţi să spuneţi că aţi tăiat şi pensii şi salarii şi foarte mulţi oameni au ajuns în pragul disperării.

Înfiinţarea Agenţiei Naţionale atât în plan central, cât şi în plan local, a apărut ca o necesitate, având în vedere dorinţa Executivului să eficientizeze şi să optimizeze activităţile de control în domeniul relaţiilor de muncă, al sănătăţii şi securităţii în muncă, precum şi în domeniul social.

Prin crearea unei instituţii unice, care să coordoneze domeniile mai sus menţionate, s-a avut în vedere alinierea la principiile europene în domeniu, în vederea întăririi capacităţii administrative.

Înfiinţarea agenţiei, prin comasarea celor două instituţii se realizează cu preluarea posturilor şi a personalului aferent, precum şi cu respectarea regimului juridic al fiecărei categorii de personal, cu menţinerea drepturilor salariale.

Instituţia nou-înfiinţată asigură îndeplinirea obiectivelor din Programul de guvernare într-o viziune inovatoare asupra domeniilor de muncă, sănătate şi securitate în muncă, securitate socială asupra funcţiei de control în vederea eliminării fraudelor şi erorilor, muncii nedeclarate, identificarea abuzurilor în toate formele prevăzute de legislaţia în vigoare, precum şi asigurarea standardelor de calitate de către furnizorii de servicii sociale.

Astfel, prin crearea acestei instituţii se produce un impact pozitiv asupra bugetului de stat, prin plata beneficiilor sociale doar către persoanele îndreptăţite la acestea, plata contribuţiilor către bugetul consolidat de stat, rezultat din activitatea desfăşurată în baza contractelor individuale de muncă încheiate în condiţiile legii şi, după caz, aplicarea amenzilor contravenţionale.

Totodată, prin managementul unitar al bazelor de date din domeniul muncii şi beneficiilor sociale, se asigură un control riguros asupra beneficiarilor de asistenţă socială, cât şi asupra angajatorilor şi angajaţilor în vederea eliminării fraudelor.

În ceea ce priveşte constituţionalitatea prevederilor Ordonanţei nr.86/2014, vă informez că sunt argumentaţii ale Curţii Constituţionale pronunţate în speţe similare.

Polemicile apărute pe marginea actului normativ iniţiat de Guvern şi susţinute cu atâta fervoare de opoziţie par cu atât mai stranii cu cât reglementarea nu impune nicio interdicţie şi nu introduce nicio discriminare, nu afectează nici capacitatea administrativă şi nici funcţionarea acesteia.

Mai mult, prin înfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Inspecţia Muncii şi Securitate Socială se întăreşte capacitatea administrativă, ceea ce conduce la o funcţionare mai eficientă a acestei instituţii în nivel naţional.

Ţinând cont de toate aceste măsuri, le transmit tuturor angajaţilor celor două instituţii că nu există niciun motiv de îngrijorare. Singura îngrijorare poate fi doar a opoziţiei, care a pierdut încă un subiect de manipulare şi dezinformare.

Prin urmare, un demers care a fost prezentat de PNL ca un act de justiţie în sine, s-a transformat într-un act de ipocrizie, o evoluţie tristă pentru un partid care ar trebui să onoreze numele pe care îl poartă şi istoria cu care vine din urmă.

În încheiere, vreau să dau citire unui citat din Roosevelt: "Minţile luminate discută idei. Minţile mediocre discută evenimente. Minţile mici discută oameni".

Vă mulţumesc mult.

(Revine la prezidiu.)

Am consumat 4 minute.

Îl invit în continuare la cuvânt pe domnul deputat Dan Simedru Coriolan, Grupul PNL. Vă rog, domnule deputat, mai aveţi 5 minute şi 30 de secunde. Vă rog.

Domnul Dan Coriolan Simedru:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnă ministru,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Din unificarea într-o singură structură administrativă, condusă de un secretar de stat, a Inspecţiei Muncii şi a Agenţiei Naţionale pentru Plăţi şi Inspecţie Socială, rezultă o construcţie de tip struţo-cămilă, extrem de periculoasă şi de toxică pentru funcţionarea şi organizarea relaţiilor de muncă.

Prin reorganizarea stabilită de Ordonanţa de Guvern nr.86 din 2014 nu se realizează niciun fel de reformă instituţională şi niciun fel de eficientizare a activităţii, asociindu-se, de fapt, în aceeaşi instituţie, două activităţi care nu au nimic în comun decât apartenenţa la aceeaşi structură ministerială.

Prin ordonanţa în discuţie, se stabileşte la art.5 că se preiau atribuţiile şi structurile organizatorice existente, ceea ce conduce la concluzia că scopul urmărit nu este cel de întărire instituţională, ci de atingere a unor scopuri de natură politică.

S-a ajuns la o situaţie paradoxală. Astfel, un partid de stânga, cum este PSD-ul, care se revendică de la valori şi principii sociale, acţionează făţiş în mod distructiv şi dinamitează un sistem pe care ar trebui să-l protejeze.

Cum poţi întări instituţional activitatea de control în domenii importante ale economiei naţionale, cum sunt cele din domeniul relaţiilor de muncă? Şi avem aici combaterea muncii la negru, securitatea şi sănătatea în muncă, supravegherea pieţei muncii şi reducerea evaziunii fiscale, când se asociază această activitate cu gestionarea sărăciei, venit minim garantat, plata ajutorului de încălzire, servicii şi programe de asistenţă socială a vârstnicilor şi copiilor. Nimic mai fals şi mai ipocrit.

Dacă s-ar fi dorit întărirea capacităţii instituţionale a Inspecţiei Muncii, Ministerul Muncii ar fi trimis în Parlament Proiectul Legii privind Statutul inspectorului de muncă, aşa cum prevede art.16 alin.(2) din Legea nr.108/1999. Însă, timp de 15 ani, Ministerul Muncii nu a acţionat în niciun fel pentru creşterea eficienţei sistemului. Iar, acum, doamna ministru Rovana Plumb îl desfiinţează prin aşa-zisa reorganizare.

Chiar şi numai la o analiză sumară se poate observa starea de incompatibilitate din interiorul acestei structuri. Astfel, prestaţiile sociale efectuează plata, iar inspectorii de muncă şi securitate socială din interiorul aceleiaşi structuri controlează.

După această logică, de ce nu unificăm, de exemplu, ROMSILVA cu Inspectoratul de Regim Silvic? Sau Ministerul de Finanţe cu Curtea de Conturi? Şi asta, doar pentru că în mintea unora, această acţiune ar reprezenta o întărire instituţională şi o eficientizare a activităţii.

Pagubele din sistemul asistenţei sociale cauzate de plăţi necuvenite, Guvernul nu a considerat necesar să le mai recupereze, adoptând, în acest sens, un act de amnistie fiscală. În schimb, acelaşi Guvern se ocupă de reorganizări nocive pentru sistem, cum este cea de faţă.

Oare prin această unificare instituţională, prin care se instituie o evidentă incompatibilitate între activităţi, Guvernul PSD doreşte să-şi permanentizeze astfel de practici? Răspunsul este: da.

Cea mai elocventă dovadă a politizării acestei instituţii rămâne desfiinţarea funcţiei de conducere a Inspecţiei Muncii, respectiv inspector general de stat, înalt funcţionat public şi crearea unui nou post politic de preşedinte al Agenţiei Naţionale pentru Inspecţia Muncii şi Securitate Socială, cu rang de secretar de stat, numit de primul-ministru.

Aşadar, dragi colegi, prin votul nostru de astăzi, dat în favoarea moţiunii simple "PSD guvernează la negru! Totul pentru PSD, nimic pentru cetăţean!", putem curma acest desant asupra unei instituţii care trebuie ferită de ingerinţele politicului.

În final, pentru doamna care, prin discursul său, mi-a adus aminte de Vadim, vreau să subliniez un mărunt, dar important amănunt: alocaţia pentru copii, ultima majorare a alocaţiei pentru copii a fost în timpul guvernării liberale.

Iar în privinţa prezenţei, domnule preşedinte, stimaţi colegi de la orice partid, sunteţi în sală, daţi-mi voie să vă fac o propunere concretă şi directă: haideţi să supunem la vot moţiunea acum.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc, domnule deputat. Aţi încheiat şi aţi consumat timpul alocat Grupului PNL.

O invit în continuare la cuvânt pe doamna deputat Aurelia Cristea. Vă rog, doamnă deputat.

Doamna Aurelia Cristea:

Vă mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Stimate colege şi stimaţi colegi parlamentari,

Moţiunea simplă a PNL este pentru mine un prilej de a transmite de la tribuna Parlamentului două mesaje, în ordinea importanţei lor.

Primul mesaj - pentru cetăţeni, pentru opinia publică, pentru a aduce o dată în plus clarificări legate de comasarea Inspecţiei Muncii cu Agenţia Naţională de Plăţi şi Inspecţie Socială.

Al doilea mesaj - pentru ceea ce astăzi se numeşte "noul PNL", iniţiatorii acestei moţiuni, dar care pentru români este, de fapt, vechiul lup PDL-ist îmbrăcat în blana mieluşelului liberal.

Cetăţenilor trebuie să le spunem că, prin comasarea Inspecţiei Muncii cu Agenţia Naţională pentru Plăţi şi Inspecţie Socială se întăreşte activitatea de control pe munca nedeclarată şi pe plăţile sociale.

Scopul acestei reorganizări îl constituie eficientizarea activităţilor de control în domeniul relaţiilor de muncă, al sănătăţii şi securităţii în muncă, în condiţiile în care există cazuri în care anumite persoane care beneficiază de asistenţă socială lucrează fără forme legale de angajare atât pe teritoriul României, cât şi în alte state membre UE. Astfel, vom avea un control mai riguros şi asupra beneficiarilor de asistenţă socială şi, totodată, se vor reduce fraudele.

Înfiinţarea agenţiei prin comasarea celor două instituţii se realizează cu preluarea posturilor şi a personalului aferent, precum şi cu respectarea regimului juridic al fiecărei categorii de personal, cu menţinerea drepturilor salariale. Este vorba doar de o reorganizare, iar angajaţii nu-şi vor pierde posturile. Repet şi subliniez: angajaţii nu-şi vor pierde posturile.

Prin crearea unei instituţii unice, se propune alinierea la principiile europene în domeniu, în vederea întăririi capacităţii administrative. Înfiinţarea unei noi instituţii s-a impus şi ca urmare a deficienţelor constatate de Curtea de Conturi.

Apoi, am spus la început că şi colegii de la noul PNL merită un răspuns. Pentru ei nu pot spune decât atât: moţiunea lor se intitulează "Totul pentru PSD" şi insinuează, de fapt, că acest Guvern lucrează în favoarea PSD. E ruşinos să ai curajul să spui aşa ceva, tu, PDL, când, în aceste zile, Gabriel Sandu povesteşte procurorilor cum căra bani negri la PDL-ul lui Emil Boc. Cum să acuzaţi dumneavoastră că cineva confiscă instituţiile statului, când voi aţi confiscat bugetul României în vreme de criză?

România trebuie să afle că anii austerităţii au însemnat, în realitate, tăieri de salarii, pensii, închideri de spitale şi de şcoli pentru a salva, nu România, ci pentru a cumpăra vacanţele unora, influenţa şi funcţiile altora. Acesta este adevărul despre moţiunea PNL. Este o oglindă în care se priveşte chipul guvernării lor.

Atacul la persoană, dragi colegi, nu cred că este subiectul unei moţiuni de cenzură, fie ea şi simplă, e doar o practică pe care aţi demonstrat şi azi că o perpetuaţi. Faptul că nu sunt prezenţi în sală nici semnatarii, aşa cum bine a subliniat şi colega mea, doamna deputat Liliana Mincă, arată interesul pentru această moţiune şi pentru politicile publice pe care trebuie să le promovăm în Parlamentul României.

Să fim serioşi, totuşi, şi responsabili, dragi colegi, şi să discutăm despre proiecte serioase şi nu despre atacuri la persoană.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Da. Aţi consumat 4 minute, doamnă deputat. La PSD, nemaifiind alte intervenţii...

Doamna Liliana Mincă (din sală):

Domnule preşedinte, drept la replică!

Domnul Florin Iordache:

Da. Da, doamnă, drept la replică. Vă rog.

Doamna Liliana Mincă:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Chiar dacă suntem puţini în sală, dar avem camerele de luat vederi. Şi pentru că colegul meu, domnul deputat Mircea Dolha, fost director la ANAF, director de control la ANAF în perioada februarie-iunie 2012, putea să controleze Loteria Română, eu îi spun să consulte rapoartele Curţii de Conturi din 2009, 2010, 2012, când Loteria Română a fost condusă de către reprezentatul Domniilor Lor, domnul Gheorghe Benea, PDL-ist, care a făcut jaf la Loterie, sunt dosarele cât casa la DNA şi o să vedeţi că mai devreme sau mai târziu, mai devreme, sau mai târziu, veţi răspunde pentru jaful de acolo.

Eu am avut indicatori de performanţă. Mandatul meu a fost controlat. Şi o dată pentru totdeauna, vreau să vă spun că la Loteria Română nu s-a furat mai mult decât s-a furat pe mandatul PDL-ului. Unu. (Rumoare.)

Doi. La Loteria Română, în Consiliul de administraţie, a fost o doamnă. Şi doamna Pocora ştie foarte bine cum s-a condus la Loteria Română pe mandatul meu.

Motiv pentru care, vă provoc, stimaţi colegi din Opoziţie, să semnăm împreună şi să dăm naştere la o comisie de control la Loteria Română, pentru că sunt 2.400 de oameni care riscă să-şi piardă locurile de muncă datorită jafului din februarie 2009 până în prezent.

Vă mulţumesc.

Iar pentru cei care s-au legat de mine şi au spus că îl văd pe domnul preşedinte Vadim Tudor la tribuna Parlamentului, eu nu l-am văzut pe Vadim Tudor să fure ceva. Pe dumneavoastră, da.

(În continuare, lucrările au fost conduse de domnul deputat Valeriu Ştefan Zgonea, preşedintele Camerei Deputaţilor.)

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnule Orban, vă rog.

PSD-ul mai doreşte să ia cuvântul? Toată lumea a epuizat...

Pe procedură, da? Vă rog frumos.

Domnul Ludovic Orban:

Permiteţi-mi să spun câteva lucruri în timpul care a rămas, fără să uzez de un drept la replică.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Nu a mai rămas timp.

Domnul Ludovic Orban:

În primul rând, partidul din care facem parte se numeşte Partidul Naţional Liberal, iar grupul parlamentar este Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal.

Numărul doi: într-adevăr, există o hotărâre a Curţii Constituţionale nr.148 din 21 februarie 2007 care spune că sunt constituţionale prevederile art.157 alin.(2) din Regulamentul Senatului referitoare la moţiuni simple, în măsura în care adoptarea unei moţiuni simple de către Senat nu îl obligă pe primul-ministru să propună revocarea unui membru al Guvernului a cărui activitate a făcut obiectul unei moţiuni.

Deci, noi nu am solicitat premierului să o revoce pe doamna Rovana Plumb, ci am spus simplu că aşteptăm demisia şi a Rovanei Plumb şi a premierului, în mod evident.

Trei. Îmi place să primesc critici care, într-adevăr, sunt temeinice. Dar, vă rog, stimaţi colegi, să vă uitaţi în sală şi veţi vedea că, la ora actuală, din partea Grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal sunt în sală 50 de deputaţi, în timp ce din partea tuturor celorlalte grupuri, nu sunt 50 de deputaţi. Sigur că aşa va arăta viitorul acestui Parlament, cu o majoritate din partea Partidului Naţional Liberal.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Ludovic Orban:

Dar, vă rog - şi, cu asta, închei -, domnule preşedinte, ştiu că nu aţi condus toată dezbaterea. Vă rog ca, în continuare, atunci când există o moţiune, vorbitorii să fie readuşi la tematica moţiunii şi puteţi face lucrul acesta şi în cazul colegilor mei, atunci când, să spun, deraiază de la obiectul efectiv al moţiunii.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Bun. O să-mi daţi şi mie voie să vă spun doar un minut, că nu am... Ca să nu fie de la prezidiu. Că, dacă nu vă deranjează, cobor.

(Coboară la tribună.)

Domnilor colegi,

Eu am avut onoarea şi posibilitatea să fiu în Biroul permanent şi când dumneavoastră conduceaţi Biroul permanent într-o altă majoritate. Şi atunci când Partidul Social Democrat, după această decizie a Curţii Constituţionale, a solicitat sub diferite tertipuri şi sub exprimări mai frumoase sau mai puţin frumoase, directe sau indirecte, demisia ministrului, această moţiune a fost retrimisă, pe procedură, înapoi iniţiatorului.

A ne face că nu ne pricepem şi a ne face că uităm trecutul nu ne face mai buni şi nu mai buni nici în viitor. Ne face să repetăm greşelile trecutului şi ne dă aceeaşi imagine pe care o vedem în fiecare dimineaţă în oglindă.

Eu am transmis Partidului Naţional Liberal, cu respect şi cu stimă pentru colegii mei, readucându-le aminte ce au făcut când erau la conducerea Biroului permanent şi când noi, pe bună dreptate, am greşit, să elimine această, să zic aşa, nuanţă: ştiţi, nu vă cerem direct, vă cerem indirect, v-aş sugera să vă daţi demisia prin textul moţiunii. Pentru că aşa interzice Curtea Constituţională.

Dacă noi vrem să avem o iniţiativă, când venim spre guvernare, dar suntem în opoziţie şi nu ne aducem aminte ce am stabilit în Biroul permanent şi nici nu citim stenogramele, pe mine nu mă deranjează.

Dar, eu am crezut că există o înţelegere între grupurile politice parlamentare şi anumite cutume, din respect pentru interpretare, le facem cu toţii, indiferent de culoare politică.

Să scoatem textul şi să facem analiză pe text, ca şi când am fi critici literari, faceţi o modificarea la text şi o să vedeţi că Curtea Constituţională v-o întoarce.

Şi sub nicio formă nu aveţi voie, într-o moţiune de cenzură, nici să simulaţi, nici să daţi de înţeles că trebuie să-şi depună demisia un ministru. Pentru că textul moţiunii are alte argumente în decizia Curţii şi trebuie să spuneţi altceva în textul moţiunii. Puteţi să cereţi cu totul şi cu totul altceva. Chiar vorbeam cu un onorabil fost lider al Grupului parlamentar PDL înainte şi mi-a dat dreptate.

Plăcerea de a veni la microfon să dăm un drept la replică, acolo unde nu este cazul, cred că ne face pe toţi să scădem în percepţia publică. Ori suntem consecvenţi şi vrem să uităm greşelile trecutului, ca să nu le mai repetăm, ori le repetăm, dar le îmbrăcăm în altă formă. Asta este singura chestiune pe care eu o am ca rugăminte.

Dacă consideraţi că sugerarea este diferită faţă de ceea ce a spus Curtea Constituţională, faceţi o modificare.

Dacă suntem consecvenţi şi noi, când suntem astăzi în arcul guvernamental, vom respecta ceea ce am greşit şi am recunoscut când eram în opoziţie şi nu o să sugerăm printr-un text de moţiune simplă demisia ministrului, pentru că nu acesta este rolul moţiunii simple.

Vă mulţumesc foarte mult.

(Revine la prezidiu.)

Dragi colegi, am înţeles de la Comitetul liderilor că nu mai există vot final, aşa încât, doamnă ministru, o să vă rog frumos...

Procedură pentru domnul vicelider Mircea Toader, după care doamna ministru pentru concluzii.

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Domnule preşedinte, fiindcă mi-aţi amintit şi numele, e adevărat că la momentul când noi am depus moţiuni simple, am cerut în mod expres în concluzie demiterea ministrului respectiv, Curtea a spus, la un moment dat, că este neconstituţional. Deci, era o expresie perfectă, la sfârşitul fiecărei moţiuni: solicităm demiterea ministrului în cauză.

Acum nu a fost decât o aluzie. Dacă vreţi să o considerăm aşa, să o discutăm, facem o dezbatere fără sens, fiindcă, la sfârşit, spunem: noi dorim următoarele lucruri, care nu au legătură cu demisia.

Pe de altă parte, oarecum mă simt jenat de modul în care o parte din colegii noştri ne-au admonestat, cei care au semnat nu sunt aici, unde sunt, de ce nu sunt? Nu a spus nimeni. Este dreptul nostru constituţional, putem să depunem... orice moţiune simplă. Nu eraţi aici. Noi am fost.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnule deputat, nu are nicio legătură. Este o chestiune pe care un coleg poate să o spună.

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Nu prea poate să o spună.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Este o chestiune absolut corectă, nu jigneşte pe nimeni. Este instrumentul său pe care-l are ca parlamentar...

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Nu, nu, nu aţi fost aici să vedeţi.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

...fără să aducă declaraţii, fără să facă jigniri la adresa...

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Păi, ne-a jignit pur şi simplu. Eu, acum, dacă vreţi să fiu altfel decât e normal, cer: domnule, vot, prelungim şedinţa, vot final şi vedem cum iese moţiunea.

Eu asta vă solicit: ca vicelider, vreau să schimbăm programul, să facem vot final. Vă rog.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Iertaţi-mă că trebuie să vă spun. Îmi pare rău, decizia cu privire la votul final, care este într-o şedinţă stabilită clar de către... Ce aţi făcut dumneavoastră, declaraţie politică, dar nu are nicio legătură cu regulamentul, ştiţi foarte bine.

Domnul Ludovic Orban:

Nu, nu. Deci, noi ne-am înţeles în Comitetul liderilor şi ce ne-am înţeles aia rămâne. Nu mai schimbăm acum.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă mulţumesc foarte mult. Nu, nu, am înţeles ironia Domniei Sale. Nu vă speriaţi. Chiar ştiu că ştie bine regulamentul.

Dragi colegi, daţi-mi voie să-i dau cuvântul doamnei ministru Rovana Plumb pentru concluzii.

Doamnă ministru, aveţi cuvântul.

Doamna Rovana Plumb:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimate colege şi stimaţi colegi deputaţi,

Doamnelor şi domnilor,

Am luat act de dezbaterile care au fost astăzi aici, în Camera Deputaţilor, în ceea ce priveşte moţiunea depusă de către PNL.

Vreau să vă asigur că, în calitatea pe care o am, de membru al Executivului, voi lua în calcul şi voi ţine seama cu toată seriozitatea de acele propuneri constructive care au fost făcute astăzi în plenul Parlamentului.

Aş vrea, pe această cale, să mulţumesc şi colegelor şi colegilor care, deşi se află în opoziţie, au constatat că moţiunea de astăzi nu are obiect.

Aş vrea să vă mai spun că, în ceea ce ne priveşte, ca Guvern, ne vom respecta toate angajamentele faţă de români, faţă de România, lucru pe care l-am făcut în toată această perioadă, cu sprijinul dumneavoastră, al parlamentarilor care aţi fost aproape şi aţi susţinut politicile Guvernului.

Aş vrea să vă mai spun că ne dorim ca împreună, Parlament şi Guvern, să putem să facem acele lucruri bune pentru români şi pentru România.

Aş vrea să vă mai spun că, aşa cum am procedat până acum şi am încercat în ceea ce priveşte domeniul pe care-l gestionez, al muncii şi al asistenţei sociale, să facem un pic mai bine pentru români, aşa vom proceda şi în continuare şi, de aceea, Guvernul Ponta a iniţiat dezbaterile pe reforma fiscală, reformă fiscală care, cu siguranţă, va duce către o construcţie solidă a României şi o bunăstare a cetăţenilor, a românilor.

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă mulţumesc foarte mult.

Dragi colegi, membrii Biroului permanent, ne vedem în 3-4 minute la şedinţa Biroului permanent.

Celorlalţi colegi vă urez succes mâine. Sunt comisii.

Şedinţa s-a încheiat la ora 16,56.