Parliamentary debates
Parliamentary debates
Sittings of the Chamber of Deputies of February 23, 2015
- Abstract of the sittings
- Full-text of the sittings
- Published in Monitorul Oficial no.21/2015
Video - Flash & IOS
| You are here:: | Prima pagina > Parliamentary debates > Sittings of the Chamber of Deputies of February 23, 2015 |
Sittings of the Chamber of Deputies of February 23, 2015
|
Şedinţa a început la ora 16,00. Lucrările şedinţei au fost conduse în prima parte de domnul deputat Valeriu Ştefan Zgonea, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistat de domnii deputaţi Laurenţiu Chirvăsuţă şi Niculae Mircovici, secretari ai Camerei Deputaţilor. A doua parte a şedinţei a fost condusă de doamna deputat Rodica Nassar, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor. |
|
||||
|
|
Liderii grupurilor parlamentare o să-i rog frumos să-şi invite colegii în sală pentru a începe şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor. Secretarii de şedinţă o să-i rog frumos să... Bun! Am înţeles că toţi colegii, liderii grupurilor parlamentare şi-au invitat colegii în sală. Da? Prezenţa! Liderii grupurilor parlamentare o să îi rog să-şi invite colegii în sală. Liderii grupurilor, domnilor deputaţi, începem şedinţa? Doamnelor şi domnilor deputaţi, Declar deschisă şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor şi vă anunţ că din totalul celor 396... O să am o rugăminte la presă, vă rog frumos, presa, vă rog frumos, doamnelor şi domnilor... vă rugăm frumos. Toată presa are acces în sala de plen, aşa că nu e nicio problemă, dar o să-i rog frumos să nu se plimbe printre rânduri. Mulţumesc foarte mult. Aceleaşi reguli, ca de obicei. Bun! 204 sunt prezenţi în acest moment, absenţi 193, 20 de parlamentari participă la alte lucrări. Cvorumul legal este îndeplinit. Dacă la ordinea de zi există obiecţii, comentarii? Cea propusă de către Comitetul liderilor şi aprobată de către Biroul permanent. Nu avem probleme la ordinea de zi. Comitetul liderilor avea o solicitare pe care domnul lider al grupului trebuia s-o facă. Comitetul liderilor! Am înţeles, deci domnul Orban a propus-o şi dânsul nu o mai susţine, o susţineţi dumneavoastră. Vă rog frumos. |
|||||
|
|
Nu, domnule preşedinte, o susţinem cu toţii în continuare. Deci, aşa cum am decis în Comitetul liderilor, şi Biroul permanent a fost de acord, dat fiind faptul că este începutul şedinţei de lucru de astăzi, şedinţă de dezbatere, vă propun să fie readusă la plen şi apoi retrimisă la comisie cu termen mâine de întocmire a raportului proiectului legislativ care se referă la propunerea de respingere a Ordonanţei nr.55. |
|||||
|
|
PL-x cât? Stafful tehnic? |
|||||
|
|
392/2014. |
|||||
|
|
Dragi colegi, Există o decizie a Comitetului liderilor, aprobată de către Biroul permanent în unanimitate, să retrimitem la comisie până miercuri la plenul Camerei PL-x 392/2014. Nu sunt obiecţii, comentarii. Vă rog frumos să vă pregătiţi cartelele. Să înceapă votul. |
|||||
|
|
169 de voturi pentru, o abţinere, niciun vot împotrivă. Propunerea a fost aprobată. |
|||||
|
|
|
La punctul 1 al ordinii de zi avem solicitarea nr.425/C/2015 a Procurorului General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, referitoare la formularea cererii de urmărire penală împotriva doamnei deputat Udrea Elena Gabriela, fost ministru al dezvoltării regionale şi turismului, pentru săvârşirea a trei infracţiuni de luare de mită care fac obiectul Dosarului nr.50/P/2014 al Direcţiei Naţionale Anticorupţie. Raportul Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, ca de obicei, este însoţit de un proiect de hotărâre în acest sens. Biroul permanent şi Comitetul liderilor grupurilor parlamentare propun următoarea procedură de desfăşurare a lucrărilor, pe care dumneavoastră o ştiţi: citirea solicitării Procurorului General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prezentarea raportului de către un membru al comisiei şi a proiectului de hotărâre, bineînţeles, a Camerei Deputaţilor; doamna deputat Elena Udrea prezentă îşi prezintă punctul de vedere dacă doreşte cu privire la cererea de urmărire penală, la raportul Comisiei juridice şi la proiectul de hotărâre; apoi dezbateri ale grupurilor politice parlamentare pe cererea de urmărire penală, pe raportul comisiei şi pe proiectul de hotărâre. După aceea constituim Comisia de numărare şi validare a voturilor şi, în final, ca de obicei, votul secret cu bile asupra proiectului de hotărâre şi constatarea rezultatului votului. Dacă această procedură este aplicată şi aprobată de dumneavoastră, va fi aplicată şi punctului doi de astăzi al ordinii de zi. Dacă sunt obiecţii cu privire la această propunere? Nu sunt. Vă rog frumos să vă pregătiţi cartelele. Să înceapă votul. |
|
|||
|
|
Mulţumesc mult. 200 de voturi pentru, o abţinere, zero voturi împotrivă. Cu majoritate de voturi procedura a fost aprobată. De la Comisia juridică cine citeşte solicitarea procurorului? Dumneavoastră. Bun. Începem desfăşurarea procedurii aprobate. Domnul vicepreşedinte al Comisiei juridice, domnul Nica va citi solicitarea Procurorului General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Domnule vicepreşedinte, aveţi cuvântul. |
|||||
|
|
Mulţumesc frumos, domnule preşedinte. În temeiul art.109 alin.(2) din Constituţia României, al art.12 şi art.19 din Legea nr.115/1999, republicată, privind responsabilitatea ministerială, al art.305 alin.(4) Cod procedură penală şi al Deciziei nr.270/10 martie 2008 a Curţii Constituţionale, în vederea formulării cererii de efectuare a urmăririi penale faţă de Udrea Elena Gabriela, fost ministru al dezvoltării regionale şi turismului şi actual membru al Camerei Deputaţilor, pentru săvârşirea a trei infracţiuni de luare de mită prevăzute de art.289 alin.(1) Cod penal, raportat la art.6 din Legea nr.78/2000, cu aplicarea art.5 Cod penal şi a art.38 Cod penal, în perioada în care a avut calitate de ministru al dezvoltării regionale şi turismului, ataşăm referatul întocmit de procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie care efectuează cercetări în cauză, precum şi copii ale materialului probator din Dosarul nr.50/P/2014 cu privire la faptele descrise în cuprinsul referatului, respectiv cinci volume: volumul 1 - 357 de file, volumul 2 - 366 de file, volumul 3 - 396 de file, volumul 4 - 360 de file, volumul 5 - 127 de file. |
|||||
|
|
O să vă rog frumos să citiţi şi raportul, plus proiectul de hotărâre. |
|||||
|
|
Raport asupra scrisorii Procurorului General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nr.425/C/2015 referitoare la formularea cererii de începere a urmăririi penale împotriva doamnei deputat Udrea Elena Gabriela. În temeiul art.157 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Biroul permanent a stabilit că această scrisoare, împreună cu documentele anexate acesteia, să fie trimisă spre examinare Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi pentru întocmirea raportului şi a proiectului de hotărâre ce urmează a fi înaintate plenului Camerei Deputaţilor. În temeiul prevederilor la art.109 alin.(2) din Constituţia României republicată, şi ale art.12 din Legea nr.115 privind responsabilitatea ministerială, numai Camera Deputaţilor, Senatul şi Preşedintele României au dreptul să ceară urmărirea penală a membrilor Guvernului pentru faptele săvârşite în exerciţiul funcţiei lor. Conform art.156 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Camera Deputaţilor are dreptul să ceară urmărirea penală a membrilor Guvernului. Membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au analizat solicitarea Procurorului General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie privind formularea cererii de începere a urmăririi penale a doamnei deputat Udrea Elena Gabriela. La dezbaterile asupra solicitării Procurorului General de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nr.425/C/2015 privind formularea cererii de începere a urmăririi penale a doamnei deputat Udrea Elena Gabriela, fost ministru al dezvoltării regionale şi turismului, au fost prezenţi 25 de deputaţi din totalul de 26 de membri ai comisiei. La dezbaterile din cadrul Comisiei juridice a participat domnul Striblea Marius Sebastian, avocat împuternicit să desfăşoare asistenţă juridică şi reprezentare în Dosarul nr.50, care a prezentat punctul de vedere al doamnei deputat. Rezultatul votului a fost următorul: 23 de voturi pentru formularea cererii de începere a urmăririi penale şi două abţineri. Având în vedere rezultatul votului, membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au hotărât să înainteze Biroului permanent al Camerei Deputaţilor raportul Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, însoţit de proiectul de hotărâre solicitat. |
|||||
|
|
Mulţumesc. Dezbateri ale grupurilor politice parlamentare? Doamna deputat Elena Udrea. Înainte de aceasta, o să vă rog frumos să vă spuneţi punctul de vedere. Proiectul de hotărâre l-aţi citit? Păi vă rog frumos, v-am spus. Doamna deputat, numai o secundă, să citească şi proiectul de hotărâre. Vă mulţumesc foarte mult. |
|||||
|
|
Camera Deputaţilor adoptă prezenta Hotărâre. Articol unic. Camera Deputaţilor cere urmărirea penală a doamnei Udrea Elena Gabriela, fost ministru al dezvoltării regionale şi turismului, membru al Camerei Deputaţilor, pentru faptele care fac obiectul Dosarului nr.50/P/2014 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie. Această hotărâre a fost adoptată de Camerei Deputaţilor în şedinţa din data de astăzi cu respectarea prevederilor art.76 alin.(2) din Constituţia României, republicată, şi ale art.156 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, aprobat prin Hotărârea Camerei Deputaţilor nr.8/1994, republicat. Mulţumesc. |
|||||
|
|
Doamna deputat, aveţi cuvântul, vă rog frumos. |
|||||
|
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Dragi colegi, Iată, sunt din nou în faţa dumneavoastră după doar două săptămâni. În urmă cu fix două săptămâni, aţi votat şase cereri împotriva mea: trei de începere a urmăririi penale, trei de arestare preventivă - din care una şi cu reţinere şi arestare preventivă. Le-aţi aprobat pe toate sub marota "Noi nu ne opunem justiţiei". Am fost de acord mereu şi am spus-o şi atunci, în faţa dumneavoastră, că justiţia trebuie să funcţioneze în cazul tuturor: în cazul unui demnitar, la fel ca în cazul unui simplu cetăţean. Dar, pentru aceasta, era suficient să daţi aviz doar cererilor de urmărire penală, pentru ca ancheta să se poată derula şi în ceea ce mă priveşte. V-am vorbit atunci despre libertate, stat de drept, justiţie, dar şi despre nevoia de a exercita transparent puterea, de către cei aleşi de popor, nu în mod ocult, de către generali ai serviciilor secrete, teme definitorii pentru ceea ce înseamnă Parlamentul, instituţia care garantează democraţia în România. N-a contat, cum n-a contat nici excepţionalul situaţiei în care m-am aflat, un deputat împotriva căruia s-au formulat nu mai puţin de trei cereri de arest preventiv în decurs de doar două ore. Şi şase cereri în total. Într-o cauză în care zeci de persoane implicate, foşti prim-miniştri, foşti miniştri, actuali miniştri, înalţi demnitari, funcţionari ai statului erau în libertate ori nici măcar nu fuseseră chemaţi la audieri. N-a contat că era evident că eram ţinta unei acţiuni precise în care secrete trebuiau păstrate prin folosirea cătuşelor împotriva mea. Celor mai mulţi dintre dumneavoastră le-a fost teamă. Teama de cei cu care mă lupt şi care mâine ar putea să vă facă oricăruia dintre dumneavoastră la fel dacă îndrăzniţi să vorbiţi ori dacă îndrăzniţi să vă opuneţi. Aţi stat până la 1,00 noaptea şi aţi votat într-o disciplină nemaiîntâlnită aici, apoi aţi trimis în mijlocul nopţii deciziile Parlamentului la Monitorul Oficial pentru a fi publicate. În acelaşi timp, recent chiar, Parlamentul refuză să ia în discuţie cazurile altor colegi, respinge solicitărilor procurorilor ori întârzie cu lunile publicarea hotărârilor de avizare a începerii urmăririi penale în Monitorul Oficial. Stimaţi colegi, În urmă cu două săptămâni aţi aprobat trei cereri de arestare preventivă şi una de reţinere, în total şapte capete de acuzare împotriva mea. La două săptămâni, iată că două dintre cererile de arestare au fost invalidate de judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, iar cea de a treia, prezentată ca fiind foarte urgentă, nici măcar nu a fost folosită. Din cele şapte capete de acuzare, ultimul complet de la Curtea Supremă a reţinut doar unul pentru care a dispus măsura arestului la domiciliu. Asta dă, cred, măsura a două lucruri. În primul rând, este evident că sunt o ţintă, sunt vânată sistematic, iar faptul că mai există două cereri astăzi pe care dumneavoastră trebuie să le votaţi reprezintă încă o dovadă în acest sens. În ritmul acesta, o să ne vedem din două în două săptămâni până în 2016. Doi. Multe dintre aceste acuzaţii sunt pur şi simplu minciuni ale unora care încearcă să scape de propriile probleme cu legea, dând satisfacţie anchetatorilor şi făcând denunţuri. Cei care fac denunţuri, pleacă acasă. Cei care nu fac acuzaţii la adresa mea, stau în arest. Aţi aprobat şase cereri bazate exclusiv pe supoziţii ale procurorilor, pe denunţuri şi delaţiuni fără niciun fel de probă. Stimaţi colegi, Ca să înţelegeţi ce votaţi acum, aflaţi că inclusiv cererea de arestare de astăzi se bazează pe denunţuri. Unul dintre ele chiar al prietenei mele, fosta şefă a Companiei Naţionale de Investiţii, care, acuzată fiind de luare de mită, a decis că poate să rămână în libertate dacă toarnă împotriva mea. Şi a făcut-o. Dar nu oricum, ci încercând să pună presiune pentru ca şi alţi oameni din dosar să facă acelaşi lucru, aşa cum a arătat presa că s-a întâmplat. Pe baza acestor dovezi, normal al fi fost ca DNA să renunţe la noua cerere de arest preventiv în ceea ce mă priveşte. Dar uitaţi că nu s-a întâmplat. Avem dovada - felul în care se ajunge la a fi acuzat un om sau chiar la a fi arestat. Poate că eu, ca şi dumneavoastră, suntem ultimii care ar trebui să invocăm absurdul acestei situaţii. Pentru că noi suntem cei care am creat aceste legi: Codul de procedură penală şi Codul penal. Cele două încurajează delaţiunile şi alimentează forţări din partea procurorilor. Dacă eu, pe denunţuri, am putut să stau arestată preventiv o săptămână, acelaşi lucru poate să li se întâmple fiecăruia dintre dumneavoastră şi oricărui român. De aceea, cred că noi avem obligaţia să corectăm aberaţiile născute în aplicarea acestor coduri şi care afectează însuşi actul de justiţie. Dragi colegi, Dosarul "Gala Bute" reprezintă dovada cea mai clară că separarea puterilor în stat nu mai funcţionează, o putere dorind să cenzureze activitatea altei puteri, cea executivă, punând la îndoială calculul de oportunitate al unui guvern. Practic, firul roşu al acuzaţiilor este opinia procurorilor că această gală nu trebuia să aibă loc. Iar încercarea permanentă a lor a fost de a demonstra că ministrul de atunci - adică eu - am dorit ca Bute să boxeze în România. Da, mi-am dorit, alături de guvernul de atunci, de mulţi dintre dumneavoastră, alături de milioane de români. Dar vă întreb: este aceasta o vină pentru care ar trebui să fiu arestată? Premierul de astăzi şi mulţi dintre dumneavoastră aţi fost prezenţi la acel eveniment. În Parlament se făceau declaraţii politice şi interpelări în care Guvernul era criticat că Bute nu poate boxa acasă, în ţara lui. Deci consensul politic de atunci asupra acestui eveniment este acum pus la îndoială de anchetatori, iar eu vă întreb dacă acest lucru este normal. În aceeaşi cheie, dacă decideţi finanţarea unei şcoli, a unei biserici sau a unui drum, mâine, procurorii DNA vor putea pune la îndoială raţiunile care au stat în spatele acestei hotărâri. Reproşurile concrete care mi se aduc în dosar ţin de activitatea departamentelor din minister, nu de activitatea ministrului. Nu există nimeni în această ţară care să poată să spună vreodată că eu, Elena Udrea, am cerut cuiva să procedeze altfel decât cere legea, decât permite legea. Dragi colegi, Îmi pare rău că-i dezamăgesc pe unii dintre dumneavoastră, chiar dacă e o metodă care pare să funcţioneze, nu mă voi da nici cu mir, nu voi citi nici acatiste, nu voi spune nici rugăciuni. N-ar fi corect faţă de mine şi nici faţă de dumneavoastră şi nici faţă de românii care ne privesc. Vreau însă să ştiţi ce aţi făcut cu votul dumneavoastră pe 9 februarie. Aţi votat trei cereri de arestare preventivă şi o cerere de reţinere. Pe 10 februarie am fost reţinută, iar pe 11 februarie am fost arestată pentru 30 de zile. Am fost dusă în arestul Poliţiei capitalei. Verificată la sânge şi dezbrăcată. Mi-au luat sutienul şi am fost dusă într-o cameră cu dimensiunea de trei pe trei metri, în care erau patru paturi, câte două suprapuse. Apă caldă era doar dimineaţa şi noaptea. Iar WC-ul era de tip turcesc, fără uşă, dotat însă cu un duş, pe care-l foloseam ca să tragem apa. Atunci când nimeni nu-l folosea, puneam un pet pe post de capac, ca nu cumva să vină şobolanii. Pereţii erau scorojiţi, geamul nu se închidea cum trebuie şi era curent. Dacă te spălai pe cap, nu aveai acces la föhn ca să te usuci, ceea ce-ţi dădea şanse minim la o răceală, dacă nu cumva chiar la pneumonie sau meningită. Aş fi vrut să vin astăzi în cătuşe în faţa dumneavoastră. Să le puteţi vedea, să le puteţi atinge, ca să înţelegeţi mai bine ce se întâmplă. Dragi colegi, Nu vreau să vedeţi această descriere a faptelor ca un reproş. Din contră, într-o anumită măsură vreau să vă mulţumesc. Mi-aţi deschis ochii. Astfel, am ajuns să cunosc două femei extraordinare, arestate preventiv la grămadă cu alte zece persoane într-un dosar de evaziune fiscală, ele lucrând la departamentul de contabilitate al unei firme implicate. Se află în arest preventiv de două luni fiecare şi se luptă pentru viaţa lor, la propriu şi la figurat. Nu sunt pericol pentru societate, nu au comis fapte abominabile, nu pot influenţa dosarul în care sunt implicate, nu au avut beneficii uriaşe de pe urma presupuselor fapte de care sunt acuzate. Sunt oameni obişnuiţi, despre care nu se scrie în presă şi despre care nu se vorbeşte decât arareori aici, în Parlament. Stau cu lunile înainte de a se judeca acuzaţiile care le sunt aduse. Nu au parte de judecată cu celeritate şi nici de avocaţi bine plătiţi. Procurorii cred că, prin aceste măsuri, le vor distruge emoţional şi vor sfârşi prin a recunoaşte orice, poate chiar fapte necomise sau chiar prin a face denunţuri pentru a pleca acasă. De prea multe ori se apelează la măsura arestului preventiv fără ca aceasta să se impună. E o pârghie de forţare similară cu tortura şi se apelează adesea la ea, iar Parlamentul, sunt convinsă, nu ştie care sunt efectele acestor arestări preventive văzute ca mijloace de a uşura ancheta. Văzându-le pe acele femei acolo, vă spun cu toată responsabilitatea că trebuie să oprim ca arestarea preventivă, prevăzută iniţial ca o măsură excepţională, să devină o practică, ceea ce poate afecta ideea de dreptate şi buna desfăşurare a actului de justiţie. Dragi colegi, Justiţia pe care o clamăm cu atâta ipocrizie, de multe ori, are şi această faţă pe care noi nu avem curaj să o recunoaştem. S-a ajuns ca actul de justiţie să fie apanajul exclusiv al unei persoane sau al unei instituţii. De aici derapajele şi tentaţia exceselor. Iar textul folosit, anume că DNA-ul trebuie să reformeze clasa politică, este o mare minciună. Într-o ţară de vinovaţi, cu o clasă politică deja considerată compromisă, este periculos pentru democraţie şi stat de drept să laşi doar doi oameni să decidă cine să fie arestat şi cine nu. Cine trebuie să plece de pe scena politică şi cine poate să rămână. Cei care reformează clasa politică trebuie să fie cetăţenii prin votul lor. Justiţia trebuie să funcţioneze ea însăşi cu respectarea legii şi fără a se concentra pe rolul salvator al unei singure persoane sau al unei singure instituţii. Doamnelor şi domnilor, Nu vă cer să votaţi într-un anumit fel, ci doar conform conştiinţei dumneavoastră. Ceea ce cred că trebuie să facem este să începem să ne comportăm responsabil faţă de o ţară care a ajuns paralizată prin ipocrizia noastră, a celor ce am fost aleşi să o conducem. Faceţi ce trebuie să facă Parlamentul: legiferaţi. Oferiţi oamenilor legi corecte, care să încurajeze dreptatea şi adevărul, limitând abuzurile şi excesele. Modificaţi Codul penal şi Codul de procedură penală, astfel încât asemenea abuzuri precum cele care se întâmplă în cazul meu, dar şi mai mult, în cazul a zeci de mii de români, să nu mai fie posibile. Oricât ar încerca unii demagogi să convingă opinia publică de corectitudinea acestor practici judiciare, să vorbească despre infailibilitatea anchetatorilor, opt cereri de avizare către Parlament în doar două săptămâni - atâtea câte s-au trimis în cazul meu, după ce atât de mulţi ani nu s-a întâmplat nimic, arată că ceva nu este în regulă cu sistemul, că el este dezechilibrat pentru că e condus din umbră de oameni care se folosesc discreţionar de putere. Nimeni n-a mai trecut prin această vânătoare, aşa cum mi se întâmplă mie. Nu e ceva normal şi nici ceva sănătos pentru democraţie, pentru statul de drept sau pentru justiţie. Când veţi pune astăzi bilele în urne, vreau să vă gândiţi că tot ceea ce se întâmplă constituie un precedent extrem de periculos. Doamnelor şi domnilor, Nu vă cer clemenţă şi nici favoruri, nu vă cer nimic. Singurul lucru pe care cred că ar trebui să-l faceţi este să gândiţi dumneavoastră înşivă. Să lăsaţi la o parte stereotipurile şi presiunile de orice fel şi să răspundeţi unei singure întrebări: Este, într-adevăr, spre binele României ce se întâmplă? Şi apoi să votaţi cu conştiinţa împăcată că aţi făcut ce trebuie pentru această ţară şi pentru democraţie. Atâta cată mai există ea astăzi în România. Vă mulţumesc. (Aplauze.) |
|||||
|
|
Mulţumesc foarte mult. Dezbateri. Dacă grupurile politice parlamentare doresc să ia cuvântul? Nu. Mulţumesc foarte mult. Liderii grupurilor politice parlamentare o să-i rog frumos să facă propuneri pentru Comisia de numărare şi validare a voturilor. UDMR-ul. Comisia va fi pentru ambele voturi. |
|||||
|
|
Domnule preşedinte, îl propunem pe domnul deputat Bónis István. |
|||||
|
|
Mulţumesc. PNL-ul? |
|||||
|
|
Îl propun pe domnul Ionel Palăr. |
|||||
|
|
Mulţumesc. Grupul minorităţilor? Domnule Zisopol, vă rog frumos. |
|||||
|
|
Domnul Dragoş Gabriel Zisopol: Domnul deputat Amet Varol din partea Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale. Mulţumesc. |
|||||
|
|
Ca de obicei, am înţeles. PSD-ul? |
|||||
|
|
Da, va fi uşor altfel decât de obicei. Propunerea noastră este domnul deputat Cătălin Rădulescu. |
|||||
|
|
Mulţumesc. Partidul Conservator? Domnule deputat, aveţi cuvântul. |
|||||
|
|
Din partea Grupului parlamentar PC-PLR, domnul deputat Tănăsescu Andrei. |
|||||
|
|
Mulţumesc. PP-DD-ul? Domnule Burlacu, să nu vă propuneţi singur, vă rog frumos. |
|||||
|
|
Domnule preşedinte, Din partea grupului nostru parlamentar o propun pe doamna deputat Liliana Mincă. |
|||||
|
|
Mulţumesc. Vă rog frumos să vă introduceţi cartelele. Să înceapă votul. |
|||||
|
|
240 de voturi pentru, două voturi împotrivă. Comisia de numărare şi validare a fost aprobată. Vă propun să folosim această comisie şi la următorul vot. Pregătiţi-vă cartelele. Să înceapă votul. |
|||||
|
|
Mulţumesc foarte mult. 246 de voturi pentru, un singur vot împotrivă. Bun. Începem să strigăm prezenţa pentru primul vot. Domnul Mircovici. Chestorii, să-i mai invităm pe chestori? Păi, nu ştiu că trebuie să vină? A venit domnul Balan, ne mai trebuie un chestor. Doamna deputat, haideţi. Avem şi cel de-al doilea chestor, gata. Domnule Mircovici, aveţi cuvântul. |
|||||
|
|
Voi începe cu membrii Guvernului doar la al doilea apel. Adam Luminiţa-Pachel - prezentă |
|||||
|
|
Haideţi, domnule deputat, nu dialogaţi cu sala, vă rog frumos. |
|||||
|
|
Adăscăliţei Constantin - prezent |
|||||
|
|
Domnule deputat, numai o secundă, să încheiem o procedură, ca să nu existe niciun comentariu. Numai o secundă, vă rog frumos. Dacă la proiectul de hotărâre pe care l-a citit domnul deputat Ciprian Nica, vicepreşedintele comisiei, există obiecţii, comentarii? Nu. Dacă la titlu sunt obiecţii, comentarii? Nu, aprobat. Dacă la preambul sunt obiecţii, comentarii? Nu sunt. Aprobat. Dacă la articolul unic sunt obiecţii, comentarii? Nu, aprobat. Ca să nu existe niciun comentariu cu privire la această chestiune, deşi dezbaterea tacită înseamnă că nimeni nu a avut comentarii la proiectul de hotărâre. Puteţi continua, vă rog frumos. |
|||||
|
|
Anastase Roberta Alma - concediu medical Revin imediat. Numai o secundă! Degeaba zic prezent, dacă nu şi trec aici. Cernea Remus Florinel prezent Dacă mai este cineva din cei prezenţi. Domnul Comşa, imediat. Comşa Cornel George prezent Dacă mai este cineva care e prezent în sală şi a venit ulterior şi n-a fost apelat? Nu. Domnule preşedinte, am terminat cu apelul. |
|||||
|
|
Bun. Dragi colegi, o să rog stafful tehnic şi chestorii să închidă această procedură. Luăm cele două urne şi le ducem la sala de şedinţe a Biroului permanent al Camerei Deputaţilor, după ce cei doi chestori votează şi ei. O să vă rog frumos, membrii Comisiei de numărare şi validare, la Biroul permanent, la sala de Birou permanent. Stafful tehnic, cea de a doua serie de bile să le pregătim pentru a începe. Domnule vicepreşedinte Nica, pregătiţi-vă pentru cel de al doilea raport, când vin urnele să-l începem. Chestorii sunt la locul lor. |
|||||
|
După o scurtă pauză |
||||||
|
|
Chestorii. Domnul Mircovici să anunţe la primul vot numărul celor prezenţi care au şi votat, cei care au strigat prezent. |
|||||
|
|
Au răspuns prezent 316 doamne şi domni deputaţi. |
|||||
|
|
316. Deci avem cvorum la vot. Chestorii. Avem un chestor, pe domnul deputat Bălan, cel de-al doilea chestor, domnul Drăghici. Vin şi bilele şi continuăm procedura. |
|||||
|
|
|
Dragi colegi, continuăm cu cel de al doilea punct al ordinii de zi până se face numărătoarea votului şi se prezintă rezultatul. Cererea 14.075 din 16 februarie 2015 a ministrului justiţiei, însoţită de Solicitarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie de încuviinţare a arestării preventive a doamnei deputat Udrea Elena Gabriela, fost ministru al dezvoltării regionale şi turismului, formulată în Dosarul 50/P/2014 al Direcţiei Naţionale Anticorupţie. Raportul Comisiei juridice, ca de obicei este însoţit de proiectul de hotărâre privind această cerere. Daţi-mi voie să dau citire cererii ministrului: "În temeiul art.72 alin.(2) din Constituţia României, republicată, al art.24 din Legea nr.96 privind Statutul deputaţilor şi senatorilor, republicat, precum şi al art.195 din Hotărârea Camerei Deputaţilor nr.8/1994 privind Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, prin raportarea la prevederile art.202 din Codul de procedură penală, existând cazul prevăzut de art.223 alin.(2) din Codul de procedură penală, vă adresăm rugămintea de a analiza şi soluţiona conform procedurilor şi dispoziţiilor legale în vigoare prezenta cerere de încuviinţare a arestării preventive a doamnei deputat Elena Gabriela Udrea. Prezenta solicitare este formulată ca urmare a cererii transmise ministrului justiţiei de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, formulată în Dosarul nr.50/P/2014 al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, şi vizează săvârşirea a trei infracţiuni de luare de mită prevăzute de art.281 alin.(1) Cod penal, raportat la art.6 din Legea nr.78/2000, cu aplicarea art.38 Cod penal şi a art.5 Cod penal, în perioada în care doamna deputat avea calitatea de ministru al dezvoltării regionale şi turismului. Ataşăm documentaţia pusă la dispoziţie de către Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, respectiv referatul din data de 16 februarie 2015 întocmit de Direcţia Naţională Anticorupţie în Dosarul nr.50/P/2014, cu propunerea de luare a măsurii de arestare preventivă, cu precizarea că materialul probator a fost deja trimis Camerei Deputaţilor împreună cu propunerea de solicitare a urmăririi penale faţă de Udrea Elena Gabriela, fost ministru al dezvoltării regionale şi turismului şi actual membru al Camerei Deputaţilor, pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită." Domnule vicepreşedinte, raportul comisiei şi proiectul de hotărâre. Aveţi cuvântul. |
|
|||
|
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. Raport privind Scrisoarea domnului Robert-Marius Cazanciuc, ministrul justiţiei, nr.14.075 din 16 februarie 2015 privind încuviinţarea arestării preventive a doamnei deputat Elena Gabriela Udrea. În temeiul art.72 alin.(2) din Constituţia României, republicată, al art.24 din Legea nr.96/2006 privind Statutul deputaţilor şi senatorilor, republicat, precum şi al art.195 din Hotărârea Camerei Deputaţilor nr.8/1994 privind Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, prin raportare la prevederile art.202 din Codul de procedură penală, existând cazul prevăzut de art.223 alin.(2) din Codul de procedură penală, domnul Robert-Marius Cazanciuc, ministrul justiţiei, a înaintat domnului Valeriu Ştefan Zgonea, preşedintele Camerei Deputaţilor, Solicitarea referitoare la Cererea formulată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru încuviinţarea arestării preventive a doamnei deputat Elena Gabriela Udrea. În conformitate cu prevederile art.24 din Legea nr.96 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, art.195 alin.(3) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au analizat solicitarea Biroului permanent privind cererea ministrului justiţiei, domnul Robert-Marius Cazanciuc, în şedinţa din data de 18 februarie 2015. Membrii Comisiei juridice au luat cuvântul pentru a-şi exprima punctele de vedere. La dezbaterile din cadrul Comisiei juridice a participat domnul Striblea Marius Sebastian, avocat împuternicit să desfăşoare asistenţă juridică. În data de 18 februarie 2015, conform listei de prezenţă, au fost prezenţi 25 de deputaţi din numărul total de 26 de membri ai comisiei. În urma numărării voturilor valabil exprimate, rezultatul a fost următorul: 16 voturi pentru încuviinţarea arestării preventive a doamnei deputat Elena Gabriela Udrea, 4 voturi împotriva arestării preventive, 3 abţineri şi 2 voturi nule. Având în vedere rezultatul votului, membrii comisiei au hotărât să înainteze plenului Camerei Deputaţilor raportul Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi însoţit de proiectul de hotărâre solicitat. Vă rog să-mi permiteţi să dau citire Hotărârii Camerei Deputaţilor: "Articol unic. Camera Deputaţilor încuviinţează arestarea preventivă a doamnei deputat Elena Gabriela Udrea, în Dosarul nr.50/P/2014 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia Naţională Anticorupţie. Această hotărâre a fost adoptată de Camera Deputaţilor în şedinţa din 23 februarie 2015, cu respectarea prevederilor art.76 alin.(2) din Constituţia României, republicată." Semnează, Preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Ştefan Zgonea. |
|||||
|
|
Bun. (Domnul deputat Ludovic Orban doreşte să intervină.) Numai o secundă! Pe procedură, da? Pe procedură? Eu v-aş ruga frumos, ca şi data trecută, să avem răbdare să anunţăm rezultatul votului din prima cerere de ridicare a imunităţii pentru a începe urmărirea penală. După care, ca şi data trecută, continuăm procedura dându-i doamnei deputat cuvântul, dacă mai este aici. Dacă nu, dezbaterile grupurilor politice parlamentare. |
|||||
|
După o scurtă pauză |
|
||||
|
|
Domnul deputat Ionel Paler vă citeşte procesul-verbal de la primul vot, cererea de ridicare a imunităţii pentru începerea urmăririi penale la solicitarea Procurorului General. Domnule deputat, aveţi cuvântul. |
|||||
|
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. Proces-verbal referitor la rezultatul votului exprimat de deputaţi asupra Proiectului de Hotărâre privind cererea de urmărire penală a doamnei deputat Udrea Elena Gabriela, fost ministru al dezvoltării regionale şi turismului, membru al Camerei Deputaţilor. Comisia de numărare şi validare a voturilor, procedând la verificarea şi numărarea voturilor exprimate de deputaţi, prin vot secret cu bile, asupra Proiectului de Hotărâre privind cererea de urmărire penală a doamnei deputat Udrea Elena Gabriela, fost ministru al dezvoltării regionale şi turismului, a constatat următoarele: numărul total al deputaţilor - 396; numărul deputaţilor prezenţi - 316; numărul total de voturi exprimate - 294; numărul de voturi anulate - zero; numărul de voturi valabil exprimate - 294, din care, voturi pentru - 218; voturi contra - 76. Potrivit art.76 alin.(2) din Constituţia României, republicată, şi art.157 alin.(3) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, hotărârea se adoptă cu votul majorităţii deputaţilor prezenţi. Având în vedere că din totalul de 396 de deputaţi au fost prezenţi 316, din care 218 au votat pentru, se constată că a fost adoptată Hotărârea privind cererea de urmărire penală a doamnei deputat Udrea Elena Gabriela, fost ministru. Mulţumesc. |
|||||
|
|
Mulţumesc şi eu foarte mult. |
|||||
|
|
|
Continuăm lucrările la cel de al doilea punct. Dacă doamna deputat Elena Udrea, fost ministru, este în sală pentru a-şi exprima punctul de vedere. Nu. Atunci, mergem pe procedura stabilită. Dezbateri generale, grupurile politice parlamentare. Domnul deputat Ludovic Orban are cuvântul. |
|
|||
|
|
Vreau să anunţ poziţia Grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal. Parlamentarii Partidului Naţional Liberal vor vota la vedere în favoarea cererii de încuviinţare a arestului preventiv. Îmi permit un singur comentariu. Cred că Elena Udrea este poate ultima persoană, după Traian Băsescu, evident, care ar fi putut să-şi permită să invoce aşa-zisele abuzuri ale justiţiei. Ca să nu mai spun că Elena Udrea nu se află în arest preventiv în condiţiile pe care ni le-a descris şi este bine mersi acasă, în arest la domiciliu. Închei prin a spune că nu noi hotărâm dacă un parlamentar este sau nu este arestat preventiv, ci instanţa judecătorească este cea care ia decizia. Ca atare, repet, la vedere, parlamentarii Partidului Naţional Liberal vor vota în favoarea cererii depuse de justiţie. |
|||||
|
|
Înainte de a-i da cuvântul domnului Árpád, pe procedură domnul deputat Stanciu. Tot procedură? Da. Procedură domnul Árpád. După aceea, domnul Stanciu. Vă rog frumos. Îmi cer scuze. Am crezut că vreţi la dezbateri. Domnul Stanciu, pe procedură, după, domnul deputat Árpád. |
|||||
|
|
Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor, Nu vreau să intervin pe fondul problemei. Numai că vreau să atrag atenţia: Regulamentul Camerei Deputaţilor este lege pentru noi. Dacă el prevede vot secret, votul la vedere este o încălcare flagrantă a legii. Atâta tot. (Aplauze.) |
|||||
|
|
Mulţumesc foarte mult. Domnul deputat Anghel Stanciu. |
|||||
|
|
Distinse domnule preşedinte, Onorat prezidiu, Stimate doamne şi stimaţi domni deputaţi, Am ridicat problema şi în grup acum două săptămâni şi o ridic şi aici în faţa dumneavoastră, chiar dacă trebuie să mă repet, după distinsul meu coleg Márton Árpád, dar dânsul mai are doi ani înaintea mea, eu sunt din '92, dânsul e din '90. Am apucat multe dezbateri în această Cameră sau în cea de la Mitropolie, inclusiv când domnii liberali au cerut la un moment dat şi, sper că nu mă-nşel şi chiar PD-ul să aducem cabine de vot, care s-au plasat aici şi s-a votat în cabine de vot. Constituţia, ca atare, prevede, distinse domnule Ludovic Orban, că votul nu este imperativ. Deci niciun partid sau conducere de partid nu poate impune public, şi dumneavoastră aţi impus public, cel puţin de la această tribună, că onor distinşii dumneavoastră colegi vor vota la vedere. Votul imperativ este nul. Or, ajungem să încălcăm ceea ce spunea Preşedintele Klaus Iohanis, la un populism care nu este numai ieftin, este de neacceptat, ajungem la o "electorală", cum spunea Domnia Sa de aici, în care vrem să facem noi bine publicului. Regulamentul prevede modul de desfăşurarea votului: secret. Deci, cred că, domnule preşedinte, închei rugându-vă o dată să nu mai vedem aici, în stânga şi-n dreapta, zeci de colegi, să stea dânşii în bancă, fiecare să-şi exercite votul, să nu mai vedem aici la masă iar alt coleg care stă şi notează cu liniuţe şi să ne respectăm pe noi respectând votul secret. Vreau să le amintesc tinerilor liberali... |
|||||
|
|
Vă mulţumesc. |
|||||
|
|
Am încheiat, domnule preşedinte. ...tinerilor liberali că una din cauzele care au dus la pierderea puterii Partidului Comunist a fost votul la vedere, că n-aveau nimic de ascuns, şi când i-a căutat nu mai aveau nici minte-n cap! Aşa vor fi şi ceilalţi. Vă mulţumesc. |
|||||
|
|
Mulţumesc foarte mult. Două clarificări înainte de a-i da cuvântul domnului deputat Orban. Două clarificări. (Coboară la tribună.) Distinşi colegi, N-aş fi vrut să intervin, dar în mass-media se va duce această idee pe care doamna deputat a ridicat-o şi a transmis-o, că aici se votează începerea urmăririi, reţinerea sau arestarea preventivă. După cum ştiţi, după foarte mulţi ani, în 2012, toată lumea a modificat Statutul deputatului şi senatorului şi noi nu mai aducem în dezbatere şi nu primim documente legate de cauză, ci de măsura începerii urmăririi penale, cu ridicarea imunităţii, de măsura arestului preventiv. Aş vrea să reamintesc că nimeni din această Cameră nu o condamnă pe doamna deputat şi nici nu votează, şi nici nu ia o decizie în numele judecătorului, ci este o procedură stabilită pe Constituţie, pe care noi o respectăm. Aceasta este prima chestiune pe care vreau s-o clarificăm şi pentru dumneavoastră, şi pentru mass-media. Parlamentul României nu ia decizii pe care trebuie să le facă justiţia, conform Constituţiei. Cea de-a doua chestiune extrem de importantă: se împlinesc trei ani de când Monitorul Oficial nu mai este în coordonarea Secretariatului General al Camerei Deputaţilor, aşa încât orice solicitare pe care noi o trimitem după votul final sau atunci când votăm un proiect de hotărâre sau o lege, sau o moţiune, se face către Guvernul României. 70% din solicitări se fac de urgenţă. De aceea, Monitorul Oficial are un caracter special şi oamenii lucrează câteodată şi-n două, şi-n trei schimburi. Aşa încât astfel de proceduri, în care votăm până la 12 noaptea sau până la ora 1 şi se trimit la Monitorul Oficial, sunt normale nu numai când PSD-ul a fost la guvernare şi are preşedinţia Camerei Deputaţilor şi conducerea Biroului permanent, dar şi când PDL-ul a fost la guvernare şi a avut preşedinţia Camerei Deputaţilor şi conducerea Biroului permanent. Această chestiune este extrem de importantă, ca să nu existe vreun sentiment că există o diferenţiere în abordare cu privire la ceea ce facem la Camera Deputaţilor. Cea de-a treia şi nu în ultimul rând ultima. Acele şase solicitări au avut pentru prima dată o chestiune inedită; reţinerea şi arestarea preventivă a unui parlamentar, alta decât cea care este stabilită prin Constituţie şi care stabileşte o procedură în Constituţie în care ministrul justiţiei sună preşedintele Camerei şi-l informează în urma unui flagrant. De aceea, am considerat oportun să facem toate aceste chestiuni după consultarea cu factorii care iau decizia în Comisia juridică şi respectarea unor proceduri legale şi constituţionale. Nimic din ceea ce s-a întâmplat în acea săptămână nu a încălcat regulamentul şi nu a fost făcut la limita legii stabilite prin Regulamentul Camerei Deputaţilor. Am vrut să fac aceste clarificări, astfel încât să nu existe sentimentul că am făcut ceva rapid, pe picior, şi toate deciziile au fost luate conform legii care ne guvernează pe noi, dar şi al regulamentului care ne obligă să-l respectăm aşa cum a stabilit Constituţia. Vă mulţumesc foarte mult. (Revine la prezidiu.) Numai puţin, să-i dau cuvântul domnului deputat Orban, la dreptul la replică, după care domnul lider de Grup parlamentar al PSD, domnul Neacşu. |
|||||
|
|
În privinţa respectării secretului votului m-aş bucura ca Partidul Social Democrat să fie consecvent în această atitudine pe care o exprimă unii dintre liderii săi astăzi şi să nu fi controlat voturile la Senat, de exemplu, la alegerea judecătorului Curţii Constituţionale, în care toţi senatorii puterii au votat sub un control riguros. (Aplauze.) Vreau să vă spun în schimb, legat de secretul votului, fiecare parlamentar are dreptul să voteze secret. În schimb, nu este obligat să voteze secret. Dacă fiecare dintre parlamentarii Partidului Naţional Liberal a luat decizia de a vota la vedere este dreptul fiecărui parlamentar al Partidului Naţional Liberal. Şi v-aş mai spune un lucru, dragii mei, că am văzut, de altfel, şi după cum s-a votat şi în alte circumstanţe. Ce este mai important: să respectăm dreptul unora dintre noi de a vota secret sau să respectăm dreptul cetăţeanului de a vedea ce parlamentar, cum votează şi cine obstrucţionează justiţia şi cine nu? Iar în cazul de faţă vă mai spun şi vă mai repet. Chiar dacă unii colegi au venit şi mi-au atras atenţia că pot să mă pun într-o situaţie, faţă de Elena Udrea, care să îmi pericliteze, să spun, poziţia. Parlamentarii Partidului Naţional Liberal votează la vedere pentru încuviinţarea arestului preventiv în cazul Elena Udrea. Mulţumesc. |
|||||
|
|
Mulţumesc foarte mult. Aş vrea să vă reamintesc că această decizie, această intervenţie a avut-o domnul deputat Márton Árpád. Şi Domnia Sa a ridicat această problemă. Pe procedură, după care domnul deputat Marian Neacşu. După care, pe procedură, domnul deputat Duvăz. |
|||||
|
|
Domnule preşedinte, Vă rog să verificaţi în Regulament. Dumneavoastră aveţi obligativitatea, scris în Regulament, de a face ca votul secret să fie respectat. Vă rog să verificaţi. Deci... aşa că aveţi... |
|||||
|
|
Nici nu vreau să vă contrazic, că ştiu că aşa este. |
|||||
|
|
...aveţi această obligativitate dumneavoastră, în primul rând. În al doilea rând. Trebuie să vă spun că cel care votează la vedere la alegeri este închis, pentru că este infracţiune. (Aplauze.) Care este diferenţa? |
|||||
|
|
Aveţi dreptate. Domnul deputat Marian Neacşu. Procedura pe care domnul Árpád a specificat-o este obligatorie şi corectă. De aceea avem două urne, una albă şi una neagră, bilele se dau de către chestori şi decizia îi aparţine fiecăruia dintre parlamentari, este un vot secret. Domnul deputat Neacşu. |
|||||
|
|
Da. Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Am şi eu de făcut câteva mici precizări din partea grupului nostru parlamentar. Noi, la grupul parlamentar am discutat astăzi această temă şi am discutat-o şi cu celălalt prilej, lunea trecută, când am votat de 6 ori la rând. E adevărat, din discuţiile noastre n-a rezultat că există vreo obligativitate, că vreunul dintre liderii partidului sau că vreunul dintre liderii grupului solicită deputaţilor din Grupul Partidului Social Democrat să voteze la vedere. Dar în schimb noi am decis că vom vota în favoarea propunerii de arestare preventivă. Acesta este votul care astăzi a fost explicitat în grup. Şi aşa vor vota parlamentarii Partidului Social Democrat. Dacă colegii noştri decid să voteze la vedere, să voteze pe ascuns, să voteze pe sub masă... e problema lor. Dar eu socotesc că acesta nu este decât un joc ieftin de imagine care, în opinia mea, într-un final le va aduce deservicii, nu servicii. (Aplauze.) |
|||||
|
|
Bun. Închei cu cuvântul domnului deputat Duvăz, cu experienţa Domniei Sale şi cu viitoarea poziţie pe care o va ocupa... |
|||||
|
|
Domnul Bogdan Nicolae Niculescu Duvăz: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Din fericire, domnul Árpád mi-a făcut mai uşoară misiunea. Când este vorba de vot secret este vorba de o obligaţie, şi nu de posibilitatea de a opta între un vot secret sau vot la vedere. Este la fel ca şi votul în momentul electoral. Însă asta o ştim cu toţii foarte bine şi sunt convins că şi votul va ieşi probabil aşa cum a ieşit şi data trecută. Singurul lucru este că demagogia, din păcate, ne-a făcut să asistăm la acest discurs pentru a se marca în opinia publică că iată, o hotărâre luată este şi demonstrată, încălcând cu bună ştiinţă şi cu rea-credinţă credinţă regulamentul. Vă mulţumesc. (Aplauze.) |
|||||
|
|
Bun. Nu aş vrea să mai comentez. Este adevărat. Mandatul este obligatoriu din partea Biroului permanent de a asigura secretul votului. Este scris în articol. Există un întreg pasaj între art.120 şi 130, dacă nu mă înşel, în care ni se explică toată procedura de vot secret cu bile sau cu buletine. Este o chestiune pe care o numărăm nu numai strigând prezenţa, dar vedem şi care vin la cele două urne să introducă bilele. Dragi colegi, conform procedurii, dacă mai sunt luări de cuvânt din partea liderilor Grupurilor politice parlamentare? Nu mai sunt? Mergem pe Proiectul de Hotărâre. Dacă sunt obiecţii, comentarii la titlu? Nu sunt. Aprobat. Preambul? Nu. Aprobat. Articolul unic? Nu. Aprobat. Nu mai spun... bila albă introdusă în urna albă înseamnă vot şi bila neagră introdusă în urna neagră înseamnă vot pentru Proiectul de Hotărâre privind încuviinţarea arestării preventive şi, ca şi data trecută, bila neagră introdusă în urna albă şi bila albă introdusă în urna neagră înseamnă vot contra Proiectului de hotărâre. Ambele bile introduse în aceeaşi urnă înseamnă votul nul. Începe exprimarea votului. Comisia de numărare şi validare rămâne aceeaşi, conform votului dumneavoastră. Vot secret electronic. Pentru a începe votarea, chestorii sunt poziţionaţi la locul destinat pentru înmânarea bilelor. Domnul secretar Mircovici, ca de obicei, va începe strigarea prezenţei. O să vă rog frumos, pentru că avem miniştri în sală, să începeţi cu miniştrii, da? |
|||||
|
|
Domnul Niculae Mircovici (de la tribună): Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Şi începând de astăzi de când vin la acest microfon voi purta cu mine în permanenţă o lămâie. Ponta Victor-Viorel - absent Am terminat cu membrii Guvernului, domnule preşedinte. |
|||||
|
|
|
Numai o secundă! Vă informez că Biroul permanent mi-a dat să vă transmit că domnul deputat Guran din Circumscripţia nr.31 Prahova renunţă la calitatea de membru al Grupului parlamentar al PC-PLR şi devine deputat neafiliat. |
|
|||
|
|
|
Continuaţi, vă rog frumos. |
|
|||
|
|
Adam Luminiţa-Pachel - prezentă V-am trecut prezent. Dobre Mircea-Titus - prezent Domnul ministru... delegaţie. Gheorghe Andrei Daniel - absent N-am înţeles... da, am zis prezent, Marin Gheorghe. Melinte Ion - absent Dacă mai este cineva dintre cei care n-au fost prezenţi în momentul apelului? Nu. Domnule preşedinte, am terminat apelul. Verific prezenţa şi vă informez. |
|||||
|
|
Vă mulţumesc. Comisia de numărare şi validare, la sala Biroului permanent, pentru a stabili rezultatul votului. Domnul Mircovici să facă prezenţa şi să o anunţăm. Sesiunea de întrebări şi interpelări începe imediat după rezultat. Domnule Mircovici, prezenţa, vă rog frumos. Domnul Gvozdenovici vă provoacă, să ştiţi. |
|||||
|
|
Au răspuns prezent la vot 325 de... |
|||||
|
|
Colegi. |
|||||
|
|
...colegi, deputate şi deputaţi. |
|||||
|
|
Vă mulţumesc foarte mult. Să se citească procesul-verbal. Vă salut, domnule Popa! Ce tânăr şi frumos sunteţi! Ce vă pasă! Procesul-verbal, cine-l citeşte? Domnul Rădulescu, aveţi cuvântul. |
|||||
|
|
Domnul Cătălin-Marian Rădulescu: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Proces-verbal referitor la rezultatul votului exprimat de deputaţi asupra Proiectului de Hotărâre privind încuviinţarea arestării preventive a doamnei deputat Udrea Elena Gabriela. Comisia de numărare şi validare a voturilor, procedând la verificarea şi numărarea voturilor exprimate de deputaţi, prin vot secret cu bile, asupra Proiectului de Hotărâre privind încuviinţarea arestării preventive a doamnei deputat Udrea Elena Gabriela, a constatat următoarele: numărul total al deputaţilor - 396; numărul deputaţilor prezenţi - 325; număr total de voturi exprimate - 301; număr de voturi anulate - 13; număr de voturi valabil exprimate - 288, din care: voturi pentru - 170, voturi contra - 118. Potrivit art.76 alin.(2) din Constituţia României, republicată, şi art.195 alin.(8) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, hotărârea se adoptă cu votul majorităţii deputaţilor prezenţi. Având în vedere că, din totalul de 396 de deputaţi, au fost prezenţi 325, din care 170 au votat pentru, se constată că a fost adoptată Hotărârea privind încuviinţarea arestării preventive a doamnei deputat Udrea Elena Gabriela. |
|||||
|
|
Vă mulţumesc, domnule deputat. Dragi colegi, ordinea de zi de astăzi s-a încheiat. O să o invit pe doamna vicepreşedinte Rodica Nassar să ţină sesiunea de întrebări şi interpelări. Vă mulţumesc foarte mult. Ne vedem miercuri. Urez succes mâine tuturor colegilor care lucrează în comisii. |
|||||
|
După o scurtă pauză |
|
||||
|
Partea a doua a şedinţei a fost condusă de doamna deputat Rodica Nassar, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor. |
||||||
|
|
Bună seara. Doamnelor şi domnilor deputaţi, o să începem partea a doua a şedinţei noastre de astăzi consacrată răspunsurilor orale la întrebări. Am să rog colegii care au adresat întrebări, dacă sunt prezenţi în sală şi doresc să-şi susţină întrebările, în câteva cuvinte, să o facă. Şi, de asemenea, reprezentanţii Guvernului, cei prezenţi, să dea răspunsurile. Doamna deputat Intotero Natalia-Elena dacă este prezentă? Nu este. O să primească răspunsul în scris. Din partea Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, doamna preşedinte al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, Ciutan Ileana, este? Dacă nu este prezentă, o să primească răspunsul în scris. |
|||||
|
|
|
Domnul deputat Gheorghe Florin este prezent? Vă rog. Dacă doriţi să spuneţi câteva cuvinte? Dacă nu, din partea Ministerului Culturii, domnul secretar de stat Oprean Alexandru. Vă rog. |
|
|||
|
|
Doamnă preşedinte de şedinţă, m-a contactat domnul secretar de stat. Am convenit cu dânsul să primesc răspunsul în scris. Vă mulţumesc. |
|||||
|
|
Vă mulţumesc. Doamna deputat Bogdănici Camelia-Margareta. Nu este prezentă. Din partea Ministerului Sănătăţii este cineva? În scris, va primi răspunsul în scris. |
|||||
|
|
|
Doamna deputat Schelean Valeria-Diana. Din partea Ministerului Afacerilor Interne, doamna secretar general adjunct Irina Alexe. Am văzut-o că este prezentă. Vă rog. A, şi doriţi... Vă rog. |
|
|||
|
|
Doamna Valeria-Diana Schelean: Vă mulţumesc. Întrebarea mea este adresată domnului ministru Gabriel Oprea, iar obiectul întrebării se referă la procedurile pe care le aplică angajaţii Poliţiei Române atunci când trebuie să aplice ordinul de protecţie. Domnule ministru, printre modificările pe care Legea nr.25/2012 le aduce Legii nr.217/2003 pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie se numără, printre altele, introducerea ordinului de protecţie. Aşa cum este prevăzut în art.23 din lege, actul normativ mai susţine că, odată emis de către o instanţă judecătorească, ordinul de protecţie este comunicat de îndată structurilor Poliţiei Române în a căror rază teritorială se află locuinţa victimei şi a agresorului. Nu am să citesc întreaga interpelare. Am să mă refer la întrebările la care doresc un răspuns concret, şi anume: care sunt procedurile generale şi specifice pe care le aplică angajaţii Poliţiei Române atunci când li se comunică de către o instanţă judecătorească un ordin de protecţie? Care sunt procedurile pe care le aplică angajaţii Poliţiei Române în monitorizarea respectării prevederilor ordinului de protecţie? Care sunt procedurile pe care le aplică angajaţii Poliţiei Române atunci când sunt sesizaţi cu un caz de violenţă în familie şi care sunt procedurile de informare asupra măsurilor de protecţie pentru femeile care fie sunt victime ale violenţei în familie, fie sunt sub riscul de a deveni victime ale violenţei în familie, pe baza antecedentelor cunoscute ale partenerului de viaţă sau concubinului? Vă mulţumesc. |
|||||
|
|
Doamna Irina Alexe (secretar general adjunct, Ministerul Afacerilor Interne): Mulţumesc. Stimată doamnă deputat, în legătură cu întrebarea dumneavoastră, precizăm următoarele: 1. Potrivit prevederilor Legii nr.217/2003, ordinul de protecţie emis de instanţă este executoriu şi se comunică de îndată structurilor Poliţiei Române în a căror rază teritorială se află locuinţa victimei şi a agresorului. Ordinul de protecţie se pune în executare de îndată de către poliţie sau, după caz, sub supravegherea acesteia. După primirea şi înregistrarea ordinului, organele de poliţie iau legătura cu agresorul, care va fi informat despre existenţa, conţinutul ordinului de protecţie şi obligaţiile legale ce-i revin, potrivit legii. În acest sens, se încheie un proces-verbal în care se consemnează toate detaliile privind punerea în executare a ordinului de protecţie. 2. Organele de poliţie au îndatorirea să supravegheze modul în care se respectă hotărârea şi să sesizeze organul de urmărire penală, în caz de sustragere de la executare. Victima va fi instruită cu privire la modul de acţiune în diferite situaţii, îndeosebi cea în care agresorul nu respectă măsura dispusă de instanţă şi, prin activităţi periodice, va fi supravegheat modul în care agresorul respectă măsurile dispuse prin ordin, atât cu ocazia deplasărilor în teren, cât şi prin obţinerea unor informaţii despre situaţia existentă. În cazul încălcării ordinului, va fi sesizat organul de urmărire penală şi se va întocmi dosar penal pentru săvârşirea infracţiunii de nerespectare a hotărârii judecătoreşti, conform art.32 din Legea nr.217/2003. 3. În ipoteza sesizării unui caz de violenţă în familie, poliţiştii se deplasează la locul faptei, se edifică despre situaţia existentă, izolează victima de agresor, dacă este cazul, şi desfăşoară în continuare activităţi specifice pentru aplanarea conflictului. De asemenea, informează victimele violenţei domestice cu privire la instituţiile guvernamentale şi neguvernamentale, cărora li se pot adresa pentru consiliere psihologică şi adăpost temporar. După aplanarea conflictului, în funcţie de natura faptelor sesizate, se întocmesc actele procedurale, luându-se măsurile legale, concomitent cu monitorizarea în continuare a situaţiei. 4. Poliţia Română, prin structurile abilitate, a iniţiat şi derulat, atât la nivel naţional, cât şi la nivel local, campanii de informare şi activităţi de prevenire, la care au participat instituţii cu atribuţii în domeniu, precum şi organizaţii neguvernamentale. Exemplificăm, în acest sens, activităţile punctuale desfăşurate de reprezentanţii Institutului de Cercetare şi Prevenire a Criminalităţii în cursul anului 2014, cu ocazia zilei de 1 martie, precum şi în data de 2 octombrie, respectiv în data de 10 decembrie. De asemenea, în anul 2014, au fost implementate, de către structurile de prevenire, peste 50 de proiecte şi campanii, în cadrul cărora a fost abordată problematica violenţei în familie şi au fost desfăşurate la nivel naţional acţiuni de promovare a drepturilor femeii şi de prevenire a victimizării acestora, cu ocazia unor manifestări organizate simultan în toate judeţele. Au fost astfel de campanii "Săptămâna prevenirii criminalităţii", de Ziua Poliţiei Române, şi în unele zile special dedicate acestui grup-ţintă, cum sunt zilele de 1 şi de 8 Martie. Pe plan instituţional, se colaborează cu reprezentanţii Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Familiei, ai instituţiilor de protecţia copilului şi ai altor instituţii abilitate a desfăşura activităţi în acest domeniu, prin acordarea de sprijin în rezolvarea cazurilor de violenţă în familie şi sesizarea acestora cu privire la cazurile depistate, respectiv în vederea identificării celor mai bune soluţii de prevenire şi combatere a acestui fenomen. Cu deosebită consideraţie, semnează domnul Gabriel Oprea, viceprim-ministru pentru securitate naţională, ministrul afacerilor interne. |
|||||
|
|
Doriţi să interveniţi? Vă rog. |
|||||
|
|
Doamna Valeria-Diana Schelean: Vă mulţumesc pentru răspuns. O singură precizare. Am înţeles că Poliţia informează atât victima, cât şi agresorul cu privire la măsurile dispuse de către instanţă, deşi acestora le este comunicat ordinul de protecţie, obligativitate pe care o are instanţa de judecată. Aţi spus că Poliţia este obligată să monitorizeze. Întrebarea mea se referea, concret, cum monitorizează aceste cazuri şi cum previne existenţa unor situaţii de încălcare a ordinului de protecţie, fiindcă avem numeroase exemple, unul dintre acestea, cel la care m-am referit chiar în cuprinsul întrebării mele, cazul unei domnişoare din Tulcea, care a fost bătută de partenerul de viaţă după obţinerea unui ordin de protecţie, care a făcut numeroase sesizări, inclusiv a furnizat organelor de poliţie dovezi concrete cu privire la încălcarea ordinului. Aşa încât, vă rog să-mi precizaţi ce se întâmplă în aceste situaţii, concret. Şi, de asemenea, să-mi spuneţi care este procedura în cazul în care, de exemplu, lucrătorii din cadrul Poliţiei Române spun că nu pot şi nu au voie să intre în domiciliul comun al victimei şi al agresorului, fără acordul şi al agresorului. Cum poate, efectiv, Poliţia Română, să asigure siguranţa victimei în acest context? |
|||||
|
|
Doriţi să daţi un răspuns, sau...? Mai mult decât atât, nu. |
|||||
|
|
|
O să continuăm cu lista deputaţilor înscrişi, pentru a prezenta interpelări pe scurt, în şedinţa noastră de astăzi, 23 februarie 2015. Cei care doresc să o facă sunt rugaţi să poftească la microfon. Domnul deputat Mircea Lubanovici? Nu este prezent. Va primi răspunsul în scris. Da, şi a depus în scris, da. Domnul deputat Cezar Cioată? Doamna deputat Carmen Eleonora Hărău are trei interpelări depuse. Domnul deputat Iulian Vladu, o interpelare. Domnul deputat Anton Doboş, trei interpelări depuse. Domnul deputat Ştefan Burlacu, o interpelare. Domnul deputat Mihai Deaconu, cinci interpelări depuse. Domnul deputat Ovidiu-Dumitru Ioan, o interpelare depusă. Domnul deputat Dumitru Niculescu, două interpelări depuse. Doamna deputat Camelia Bogdănici, o interpelare. Domnul deputat Cseke Attila-Zoltán, o interpelare depusă. Doamna deputat Lucia-Ana Varga, trei interpelări depuse. |
|
|||
|
|
|
Domnul deputat Vasile Horga este prezent. Vă rog, domnule deputat. |
|
|||
|
|
Vă mulţumesc, doamnă preşedinte. Interpelarea mea se adresează domnului prim-ministru al Guvernului României, Victor Ponta. Domnule prim-ministru, avem o şansă istorică de a moderniza România, prin intensificarea absorbţiei fondurilor europene, prin realizarea programelor de investiţii guvernamentale din bugetul public naţional, toate acestea, însă, cu modernizarea reglementării achiziţiilor publice, în sensul standardizării documentaţiilor tehnice de atribuire, pe tipuri de achiziţii publice, şi posibilităţi limitate de abatere de la acestea, precum şi stabilirea unor reguli clare, în care un ofertant poate fi descalificat sau o ofertă poate fi declarată neconformă. Fără toate acestea, nu vom avea mari reuşite de realizare. Am redus intervenţia mea. Întrebarea este: vă rog să precizaţi când veţi preconizaţi că veţi realiza un cadru complex de măsuri privind achiziţiile publice din România, atât în faza de ofertare, cât şi în cea de execuţie, astfel încât acest domeniu important al vieţii economice şi sociale a ţării noastre să fie scos din sfera marii corupţii. O întrebare se referă la certificatele fiscale pe care cei care participă la licitaţiile publice, potrivit O.U.G. nr.34/2006 trebuie să le obţină de la instituţiile publice din România - şi vorbesc de faptul că aceste certificate ar trebui să fie disponibile pe internet, prin programe speciale informatice. Şi întrebarea este: stimaţi domni şi doamne miniştri, vă rog să ne spuneţi dacă sunt parcurşi paşi concreţi în rezolvarea acestor probleme şi când preconizaţi că veţi avea disponibil pentru ofertanţii români un asemenea serviciu public de obţinere a certificatelor fiscale constatatoare? Întrebarea se adresează Ministerului Finanţelor Publice, domnului ministru Darius Vâlcov, ministrului afacerilor interne, domnul Gabriel Oprea; şi Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice, doamnei ministru Gabriela Gavrilescu. Şi ultima întrebare se referă la faptul că Curtea Constituţională a decis, prin decizia nr.5 din 15 ianuarie 2015, că este neconstituţională prevederea legislativă de la art.3 pct.4 din O.U.G. nr.51/2004 prin care autorităţile publice achizitoare au obligaţia de a reţine garanţia de bună conduită în contractele de achiziţie, în cazul în care contestaţiile sunt respinse de Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor sau de instanţele de judecată. Întrebarea este: având în vedere cele semnalate, vă rog să-mi răspundeţi în scris şi oral, în sesiunea de întrebări şi interpelări, când preconizaţi că veţi publica în Monitorul Oficial al României decizia nr.5 din 15 ianuarie 2015 a Curţii Constituţionale a României? Întrebarea se adresează Secretariatului General al Guvernului - domnului secretar general Ion Moraru, şi Autorităţii Naţionale de Reglementare şi Monitorizare a Achiziţiilor Publice - domnului preşedinte Bogdan Paul Dobrin. Vă mulţumesc. |
|||||
|
|
Mulţumim şi noi. Domnul deputat Costel Alexe, o interpelare depusă. Domnul deputat Grigore Crăciunescu, de asemenea, o interpelare. Domnul deputat Bogdan Diaconu, patru interpelări depuse. Doamna deputat Tamara-Dorina Ciofu, două interpelări depuse. |
|||||
|
|
|
Şi colegul nostru, domnul deputat Mihai Tararache, are două interpelări. Rugămintea, dacă doriţi, pe scurt, să prezentaţi una dintre ele. Vă rog, pe scurt. |
|
|||
|
|
Vă mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă. Prima interpelare este adresată ministrului apărării naţionale, domnul Mircea Duşa, de către deputat Mihai Tararache, ales în Circumscripţia electorală nr.14, Colegiul uninominal nr.1. Tema este: marca Clubului Steaua. Domnule ministru, Stimaţi colegi, Aşa cum bine ştim, avem astăzi parte de o întreagă tevatură legată de marca Steaua şi folosirea ei, asta, de când instanţele au decis că marca Steaua aparţine Clubului Sportiv al Armatei. Pe de altă parte, pe lângă toată această tevatură, ceea ce nu realizează cei care astăzi negociază - străinii ar spune "ca la piaţă"; pe mine, unul, mă doare să spun asta - este faptul că Steaua aparţine milioanelor de fani români şi că ei sunt adevăraţii acţionari ai acestei echipe, chiar dacă doar cu sufletul, pentru că, fără echipa Steaua, marca Steaua, pe care astăzi unii se bat, nu ar exista. Steaua, dragi colegi, nu poate fi a unei persoane fizice, aşa cum nu poate fi nici a ministerului, prin Clubul Sportiv al Armatei, pentru că astea sunt vremuri demult apuse. Au apus acele vremuri. Steaua este un simbol naţional al României, nicidecum un obiect care se poate negocia. Eu vă întreb: chiar nu putem renunţa la vechile metehne? Chiar nu ne dăm seama că ne batem joc de valorile noastre, de simbolurile noastre naţionale? Oriunde te duci, în lume, eşti întrebat de Steaua, nu eşti întrebat de un om de afaceri sau de vreun ministru. Şi eşti întrebat de Steaua pentru că este una dintre puţinele echipe româneşti care ne-au adus atâtea bucurii şi care ne-au făcut cunoscut numele peste hotare. Eu, fiind stelist, pot fi considerat a fi subiectiv. Dar, afirm astăzi, cu toată credinţa şi cu toată convingerea că, din toată istoria fotbalului românesc, Steaua este cea mai mare echipă şi cea care a avut cele mai multe rezultate, pentru care ne mândrim. Cum putem, vă întreb, să ne batem joc de un simbol, de o echipă cu care ne mândrim cu toţii? De o echipă la care sufletul şi gândul a milioane de fani este în fiecare zi? Ce negociaţi, domnilor? De ce atâtea negocieri? Cum puteţi negocia un simbol al României care aparţine, de fapt, românilor şi exclusiv lor? Eu cred că prea mult ne-am bătut, dragi colegi, joc de simbolurile noastre naţionale. Ambiţiile, orgoliile vă rog să le păstraţi pentru obiectele dumneavoastră personale, nu pentru ceva ce aparţine României. De ce atâtea tergiversări, care nu ne fac cinste, nouă, ca ţară, în primul rând? De ce atâta nepăsare faţă de acest simbol? Când se va termina această mascaradă în care este târâtă echipa- fanion a României? De aceea, domnule ministru, vă întreb: când veţi da în folosinţă, gratuit, aşa cum milioane de români îşi doresc, marca istorică Clubului Steaua? Şi, în încheiere, domnule ministru, vă cer, în numele a milioane de români care iubesc această echipă, şi cred că o iubiţi şi dumneavoastră, să interveniţi în cel mai scurt timp pentru soluţionarea acestei situaţii ruşinoase, pentru noi, ca naţie, în beneficiul ţării, nu al vreunei persoane, al vreunei firme, pentru că, repet, şi poate aud şi toţi cei responsabili şi implicaţi, Steaua este un simbol naţional care nu poate fi terfelit şi nu voi accepta asta şi nu poate face obiectul nici unei negocieri. Solicit răspuns scris şi oral în termenul prevăzut de lege. Vă mulţumesc. Deputat de Constanţa, Mihai Tararache. Şi a doua interpelare, mai pe scurt. |
|||||
|
|
Vă rog pe scurt, domnule deputat. |
|||||
|
|
Ministrului culturii, domnul Ioan Vulpescu. Tema este situaţia dezastruoasă de la Edificiul roman cu mozaic. Domnule ministru, Stimaţi colegi, După o tristă experienţă trăită de constănţeni, în ceea ce priveşte Cazinoul din Constanţa, un monument de patrimoniu şi un simbol al oraşului de la malul mării, care a traversat o perioadă de aproape 10 ani de degradare, până când - şi asta urmează să vedem - s-a luat decizia de a fi reabilitat şi pus în valoare, un alt obiectiv de mare importanţă se află în grea suferinţă, Edificiul roman cu mozaic. Starea în care a ajuns Edificiul roman cu mozaic n-ar trebui să fie o surpriză pentru preşedintele consiliului judeţean Constanţa şi nici pentru consilierii judeţeni. Toţi cei pomeniţi aici este de presupus că au fost informaţi de către funcţionarii direcţiilor responsabile ale ICJ Constanţa, care au recepţionat seria de informări semnate de către directorul Muzeului de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa. Chiar dacă acesta nu şi-a descoperit vitejia necesară unei intervenţii publice, în oricare din şedinţele lunare ale Consiliului judeţean, în faţa presei, măcar a bombardat cu hârtii instituţia, de unde, conform legii, ar trebui să vină banii. Conform legii, da, dar conform bunului-plac se dovedeşte că nu. Ultima informare trimisă către instituţia surdă şi minim chioară în ceea ce priveşte problemele Edificiului Roman cu Mozaic pe data de 28 ianuarie 2015 ar putea să îngrijoreze pe orice om sănătos la cap şi aflat într-o funcţie de decizie, ea reflectând nu doar starea de degradare accentuată, cu pericol de prăbuşire a clădirii care adăposteşte monumentul cu pricina, ci şi nenumărate probleme la alte cinci obiective, dintre care renumitele cetăţi Histria şi Capidava şi complexul de bisericuţe rupestre de la Murfatlar - Basarab. Acest monument de patrimoniu naţional, Edificiul roman cu mozaic, este în pericol de prăbuşire, iar clădirea care încă îl mai protejează este într-un stadiu avansat de degradare, conform ultimelor informaţii furnizate de specialiştii Muzeului de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa. De aceea, domnule ministru, vă întreb ce măsuri veţi dispune în calitate de ministru al culturii pentru salvarea acestui simbol al istoriei naţionale? Domnule ministru, pentru că ştiu că sunteţi un susţinător fervent al valorilor culturale şi istorice ale României, vă rog ca, în numele constănţenilor, să găsiţi soluţii pentru a salva acest edificiu de o imensă valoare pentru Constanţa, dar şi pentru România. Solicit răspuns scris. Vă mulţumesc. Deputat de Constanţa - Mihai Tararache. Şi o a treia interpelare pe care doar o depun şi n-o mai prezint, stimată doamnă preşedinte de şedinţă, se referă la Universitatea "Ovidius" - Constanţa şi este adresată ministrului educaţiei naţionale domnul Sorin Cîmpeanu. Mulţumesc. |
|||||
|
|
Vă mulţumim şi noi. Închidem şedinţa noastră de astăzi. Următoarea şedinţă, mâine de dimineaţă la ora 8,30. |
|||||
|
Şedinţa s-a încheiat la ora 18,46. |
||||||
![]() |



