Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 10,35.

Lucrările au fost conduse de domnul deputat Valeriu Ştefan Zgonea, preşedintele Camerei Deputaţilor, şi de domnul deputat Florin Iordache, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistaţi de domnii deputaţi Ion-Marcel Ciolacu şi Cristian Buican, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Bună dimineaţa!

N-am împlinit 90, până la 198... Aşa că ne vedem peste vreo 30 de minute când sperăm să avem 199. Dacă se fac mai devreme, doamne ajută, începem. Dar văd că există o prezenţă cutremurătoare. N-am întârziat niciodată peste ora 9 la Parlament. Câteodată am venit cu doamnele, la ora 7.

35 au semnat. Domnul Popescu, care este flacăra vie a informaţiei confidenţiale... Foarte aproape de numărul de parlamentari care sunt în plen. Cu domnul profesor poate că sunt 36.

După pauză.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Dragi colegi,

Continuăm lucrările de astăzi şi vă informez că din totalul celor 396 de colegi parlamentari şi-au înregistrat prezenţa 204. Cvorumul legal este îndeplinit.

La primul punct al ordinii de zi, conform art.94 din regulamentul nostru, vă informez că aţi primit la casete următoarele documente: ordinea de zi de astăzi, programul 2-7 martie, bineînţeles; lista rapoartelor dintre 25 februarie şi 4 martie de la comisiile sesizate în fond; informare cu iniţiativele legislative care urmează să fie avizate de către comisiile permanente.

Votul final este la ora 17,30. (Din sală i se spune că votul final este la ora 16,00.) 16? Dar cine a stabilit la ora 16? Păi, liderii n-au hotărât în Biroul permanent. 17,30. Dacă hotărăsc liderii la ora 16, eu sunt de acord, cu acordul plenului. Deocamdată este ora 17,30.

Vă informez că avem de la Comisia juridică, era o discuţie foarte aprinsă între Comisia juridică şi Comisia pentru regulament şi cele două comisii ne informează că noua denumire a Grupului PP-DD, de a se denumi Grupul parlamentar Democrat şi Popular, respectă prevederile actuale ale regulamentului. Eram obligat, conform regulamentului, să vă informez de această chestiune.

Liderii grupurilor parlamentare. Domnul vicelider Dobre.

Domnul Victor Paul Dobre:

Domnule preşedinte,

Propun o modificare la ordinea de zi pe care am discutat-o cu ceilalţi colegi din celelalte grupuri, respectiv, poziţia 68 să fie adusă pe poziţia 3 şi retrimisă la comisie.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Păi, ori o retrimitem, ori o aducem pe poziţia 3. O retrimitem de acolo direct de pe poziţia...

Domnul Victor Paul Dobre:

O retrimitem de acolo direct. Nu e nicio problemă.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Ce rost are să facem două voturi.

Domnul Victor Paul Dobre:

N-am nimic împotrivă.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Poziţia 60 şi...?

Domnul Victor Paul Dobre:

68.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Pl-x 21, da? Pe 2014.

Domnul Victor Paul Dobre:

Da.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Unele măsuri de efectuare a reţinerilor veniturilor obţinute de persoanele fizice din contracte privind raporturi de muncă, în baza unor titluri executorii.

Domnul Victor Paul Dobre:

Exact.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Retrimiterea la comisie. Termen?

Domnul Victor Paul Dobre:

Două săptămâni.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Pregătiţi-vă cartelele, vă rog frumos.

Să înceapă votul.

92 de voturi pentru, un singur vot împotrivă. Aprobat.

Vă rog, domnule vicelider Florin Pâslaru.

Domnul Florin-Costin Pâslaru:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Vă rog să retrimitem la comisie Pl-x 233 de pe poziţia 112.

Se referă la aplicarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere în reţeaua de drumuri.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Da. Am observat.

Pregătiţi-vă cartelele. Să înceapă votul.

Termen? Două săptămâni.

Mulţumesc foarte mult.

109 voturi pentru, nicio abţinere, niciun vot împotrivă.

Intrăm în ordinea de zi.

2. Proiectul de Hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 48/2012 pentru aprobarea componenţei nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor.

Articolul unic are o singură prevedere: domnul deputat Valeriu Steriu, aparţinând Grupului parlamentar al PSD, este desemnat în calitate de membru al Comisiei pentru afaceri europene în locul domnului deputat Mihai Tararache care a depus o cerere la mine la cabinet pe care o voi transmite Biroului permanent cu privire la renunţarea la calitatea de membru al Grupului parlamentar al PSD.

Dacă sunt obiecţii, comentarii? Nu.

Atunci dacă la titlu aveţi obiecţii, comentarii. Nu.

La preambul? Nu. Aprobat.

La articolul unic, obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

Proiectul de hotărâre merge la votul final.

Bun. Respingerile unde sunt? Stafful tehnic, ce mai faceţi? Păi nu avem. Că aşa a hotărât Comitetul liderilor, numai respingeri.

Poziţia 13, Pl-x 147, Propunerea legislativă privind modificarea Legii nr.152/1998, înfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Locuinţe.

Iniţiatorii. Nu doresc să ia cuvântul.

Preşedintele Comisiei pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului.

Domnul Ciolacu va prezenta raportul din partea comisiei.

Nu e nimeni din partea comisiei? Eu îl văd pe domnul Călin aici.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Domnule preşedinte,

În conformitate cu prevederilor art.95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului a fost sesizată cu dezbaterea pe fond în procedură obişnuită a Propunerii legislative privind modificarea Legii nr.152/1998, înfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Locuinţe.

La întocmirea prezentului raport, comisia a avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ, avizul favorabil al Comisiei pentru egalitate de şanse pentru femei şi bărbaţi, punctul de vedere negativ al Guvernului.

Propunerea legislativă a fost respinsă de Senat, în calitate de primă Cameră sesizată. Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

În urma examinării, s-a hotărât cu unanimitate de voturi să se supună plenului Camerei Deputaţilor respingerea Propunerii legislative privind modificarea Legii nr.152/1998, înfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Locuinţe.

În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc.

Dezbateri generale.

Domnul Dobre, procedură.

Domnul Victor Paul Dobre:

Domnule preşedinte,

Întrucât în procesul legislativ mai este un proiect de lege similar, propunerea noastră este s-o retrimitem la comisie ca să fie dezbătute împreună.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Păi, nu mai putem după noua Constituţie şi noul regulament. pe vremuri se comasau. Acum nu mai avem această competenţă. Păi, retrimiterea trebuie să aibă o motivare. Aşa se spune. O retrimitem aşa? Eu ştiu că n-a fost...

Domnul Pâslaru.

Nu, ăsta nu-i un motiv că mai există...

Domnul Florin-Costin Pâslaru:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Subiectul pe care-l discutăm acum cred că n-are sens, pentru că a fost respins în unanimitate de comisie. Deci, trebuie să-l respingem.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Şi eu sunt de acord să punem la vot retrimiterea dacă există un motiv, un acord al liderilor grupurilor parlamentare sau un motiv regulamentar, cererea de trimitere la comisie pentru că există un alt proiect iniţiat de altcineva? Nu mai avem. Acea chestiune pe care dumneavoastră o spuneţi ea era corectă până când am modificat regulamentul. Acum, nu mai putem.

Dar eu vă supun la vot cererea dumneavoastră, ca să nu spună nimeni că încalc regulamentul, dar încălcaţi o cutumă parlamentară, ştiţi, da? Retrimiterea la comisie fără înţelegerea liderilor grupurilor dacă nu există un argument solid...Da, da. Grupul PLR de obicei face chestia asta, încalcă cutumele parlamentare. Nu e nicio problemă.

Supun la vot această propunere.

Pregătiţi cartelele, vă rog frumos.

Să înceapă votul.

45 de voturi pentru şi 57 împotrivă, 9 abţineri. Nu a întrunit numărul de voturi necesar.

Continuăm dezbaterile generale, dacă se doreşte luarea de cuvânt. Nu.

O ducem la votul final. Are caracter ordinar.

La dezbateri generale, la proiectul de lege?

Da, vă rog frumos.

La Pl-x 147, da?

Domnul Ionel Palăr:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Din argumentele pe care le voi prezenta, veţi vedea de ce colegul meu a dorit retrimiterea la comisie.

Prin această iniţiativă se modifică condiţia impusă de Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei cu privire la achitarea integrală a preţului locuinţei la data încheierii contractului de vânzare-cumpărare din sursele proprii ale beneficiarului şi/sau credite contractate de acesta de la instituţii financiare autorizate.

Totodată, se abrogă şi condiţia impusă cu privire la venitul mediu pe membru de familie la data vânzării. De asemenea, Agenţia Naţională a Locuinţelor nu se poate transforma într-o instituţie care acordă credite fără să intre în procedurile de monitorizare ale Băncii Naţionale ale României, mai ales că fondul de locuinţe pentru tineri a fost finanţat din bugetul de stat.

În concluzie, condiţiile impuse de Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei nu pot fi schimbate fără acordul expres al acesteia, sub sancţiunea sistării împrumutului şi rambursării imediate a tuturor sumelor împrumutate. Motiv pentru care Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal respinge această iniţiativă.

Vă mulţumesc frumos.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Deci, aţi călcat în picioare toată argumentaţia domnului vicelider. Cu mânie proletară, ca să mă exprim aşa, în termeni social-democraţi.

Dacă mai e vreun lider de grup parlamentar care vrea să ia cuvântul la dezbateri generale.

Mulţumesc foarte mult. Îmi cer scuze. Regulamentul este foarte simplu. Simplu, simplu.

Domnul Ioan Munteanu (din bancă):

Nu asta am spus şi noi?

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mai sunt alte luări de cuvânt? Nu.

14. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.103/2012 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.18/2009 privind organizarea şi finanţarea rezidenţiatului.

Dacă iniţiatorul doreşte să ia cuvântul. Vă rog frumos.

Aveţi cuvântul, domnul Ciuhodaru, da.

Vă rog frumos.

Domnul Tudor Ciuhodaru:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Proiectul de lege prevede ca toate gărzile rezidenţilor să fie plătite. În momentul de faţă ne aflăm într-un vid legislativ. Există în această ordonanţă de Guvern 18/2009 prevederi cum este finanţat programul din timpul rezidenţiatului al celor care fac gărzi şi activitate medicală, dar în afara acestui program, rezidenţii nu sunt plătiţi. Este cazul ca fiecare muncă să fie remunerată şi când vorbim de salariile şi aşa mici ale rezidenţilor, cred că o astfel de prevedere legislativă ar fi în concordanţă şi cu Constituţia României, care prevede că nicio muncă nu ar trebui să fie neplătită şi cu măsuri de protecţie, dacă vreţi, pentru această categorie profesională, care părăseşte, din motive economice, tot mai des România.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc.

Domnul preşedinte Corneliu-Florin Buicu. Raportul comisiei, vă rog frumos.

Domnul Corneliu-Florin Buicu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport asupra Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Legii nr.103/2012 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.18/2009.

Comisia a fost sesizată pentru propunerea legislativă.

La întocmirea prezentului raport am avut în vedere avizul negativ al Comisiei pentru învăţământ, avizul negativ al Comisiei juridice, avizul negativ al Comisiei pentru muncă.

Membrii comisiei au examinat propunerea, fiind prezenţi 17 deputaţi din totalul de 18.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei pentru sănătate au hotărât cu unanimitate de voturi să propună plenului Camerei respingerea propunerii legislative, prevederile legate de abrogarea alin.(3) şi (4), aşa cum este în propunerea legislativă, fiind deja abrogate prin Ordonanţa Guvernului nr.2 din 2011. Astfel încât iniţiativa rămâne fără obiect.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc foarte mult.

Dezbateri generale.

Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Grigore Crăciunescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Ministerul Sănătăţii nu are în acest moment o strategie legată de crearea condiţiilor pentru stoparea migraţiei medicilor din ţară. Motivele plecării medicilor din ţară sunt multiple. Unul din cele mai importante este legat de salariile mici pe care le primesc medicii în România, dotarea precară a spitalelor şi, nu în ultimul rând, modul în care este apreciat medicul în societatea românească.

Deşi avem ţara cu cei mai puţini medici pe cap de locuitor, deşi foarte multe judeţe nu au medici în localităţile respective, deşi multe specialităţi lipsesc, nu facem nimic pentru a stopa această migrare a medicilor din ţară. Mai mult, cheltuim sume foarte mari pentru absolvenţii facultăţilor de medicină.

Acest proiect susţinut de colegul meu vrea să pună o componentă economică pentru a menţine medicii în ţară, şi anume: ca medicii care au luat rezidenţiatul să poată fi introduşi în gardă, dublaţi de medicul titular, şi în felul acesta şi-ar mări veniturile şi şi-ar crea condiţii mai bune atât pentru viaţa de zi cu zi, cât şi condiţii pentru învăţătură, să-şi cumpere cărţi şi, mă rog, alte lucruri, ceea ce le trebuie. Această posibilitate efectiv ar dubla veniturile rezidenţilor la ora actuală.

Ca atare, Partidul Naţional Liberal nu va vota ceea ce s-a hotărât la comisie, deci, vom fi împotriva respingerii.

Mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc.

Doamna deputat.

Doamna Sonia-Maria Drăghici:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Ceea ce a menţionat anterior colegul deputat de la PNL este în parte adevărat. Cu siguranţă, multe categorii socio-profesionale, printre care şi medicii, ar putea să aibă un statut mai bun social, ar trebui probabil să fie mai bine remuneraţi, dar Partidul Social Democrat, împreună, de fapt, cu toţi ceilalţi membri ai Comisiei pentru sănătate, am votat împotriva iniţiativei legislative din varii motive. Unul a fost că se suprapune unei alte legi. Al doilea motiv pe care vi-l exprim acum este faptul că timpul rezidenţiatului este o perioadă, de fapt, de pregătire intensă intelectuală, profesională, practică a medicilor rezidenţi care nu necesită neapărat să fie remuneraţi suplimentar, ci trebuie ca în acea perioadă să fie instruiţi şi dirijaţi spre profesia pentru care au optat.

În fond, ei au dreptul să facă gărzi, nu li s-a interzis acest drept şi, practic, remunerarea lor suplimentară creează probleme de natură financiară, inclusiv ministerului. Nu s-a precizat sursa de finanţare pentru această cifră de rezidenţi care există. Rezidenţii, în schimb, au fost suplimentar remuneraţi prin alocaţia care li se dă lunar, destul de consistentă, prin care s-au îmbunătăţit veniturile lor în perioada de rezidenţiat.

De aceea, noi, Partidul Social Democrat, votăm împotriva acestei iniţiative legislative.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Alte grupuri parlamentare.

Domnul Pambuccian.

Domnul Varujan Pambuccian:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Mie nu-mi vine să cred ce discutăm aici. Noi, de fapt, discutăm, dacă e să spunem lucrurile foarte direct, în felul următor: vă oferim şansa să munciţi mai mult pe bani foarte puţini. Despre asta vorbim. Şi cui spunem lucrul ăsta? Unor oameni care ar trebui să fie respectaţi în societate şi plătiţi cum se cuvine. De-aia pleacă. Şi foarte bine fac că pleacă.

Pentru că şi aici aud lucruri de care nu-mi vine să cred că se pot auzi într-un Parlament. Adică, noi le spunem aşa: vă oferim şansa să faceţi gărzi, eventual şi noaptea, pe un epsilon pe care vi-l vom plăti dacă veţi face lucrul ăsta, în loc să găsim o soluţie de a-i plăti cum se cuvine pe medici şi pe profesori. Plătim, în schimb, foarte bine funcţionari de care nu ştiu câtă nevoie avem, plătim o grămadă de lucruri de care nu ştiu câtă nevoie avem şi vom continua să fabricăm oameni foarte bine pregătiţi care vor pleca pentru că în alt loc sunt respectaţi şi remuneraţi aşa cum se cuvine.

Eu cred că ambele abordări sunt greşite şi cred că abordarea corectă să fie o revizuire foarte serioasă a felului în care ne raportăm la diversele categorii de bugetari. Cred că ar trebui să facem lucrul ăsta. Cred că ar trebui să nu încercăm să umilim oameni care n-au cum să fie umiliţi, de fapt, dar cam asta facem cu asemenea oferte şi cu asemenea abordări.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnul Ciuhodaru, la dezbateri generale.

Domnul Tudor Ciuhodaru:

Vă reamintesc, doamnelor şi domnilor de la Partidul Social Democrat, că prin campania electorală aţi spus că veţi crea condiţii mai bune pentru medici. Astăzi, văd că vreţi să-i transformaţi în sclavi pe plantaţia dumneavoastră.

Proiectul de lege reglementează, practic, acele gărzi de sâmbătă şi duminică, de Paşti şi de Crăciun, iar rezidenţii fac cam 30-40% din activitatea unui spital. Spuneţi că învaţă, că dobândesc experienţă? Dar poate cred că ar trebui să luăm salariile parlamentarilor, să mai înveţe şi ei să facă politică, să capete experienţă şi să le dăm tinerilor doctori.

În ceea ce priveşte responsabilitatea, să ştiţi că a fiecăruia dintre acei doctori este importantă. Şi cred că a transforma rezidenţii în sclavi pe plantaţie nu este soluţia pe care o poate face România pentru a împiedica exodul medicilor.

Le voi transmite că Partidul Social Democrat nu este de acord să le fie plătite gărzile, pentru că în momentul de faţă nu există niciun act normativ prin care acest lucru să fie posibil.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Alte luări de cuvânt, liderii grupurilor parlamentare? Nu mai sunt alte luări de cuvânt.

Vă mulţumesc foarte mult.

Merge la votul final.

15. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.103/2012 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.18/2009 privind organizarea şi finanţarea rezidenţiatului.

Altă propunere? Nu e aceeaşi? Nu.

Aveţi câte o propunere pentru fiecare articol, nu?

Domnul Tudor Ciuhodaru:

Nu înţeleg de ce vă deranjează rezidenţii, domnule preşedinte.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Nu fiţi ironic la adresa...

Domnul Tudor Ciuhodaru:

Vă mai dau o şansă...

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnule preşedinte, eu v-am întrebat dacă aveţi o propunere pentru fiecare articol din legea rezidenţiatului, nu mă deranjează rezidenţii. Vă rog frumos să vă măsuraţi cuvintele în dimineaţa aceasta şi să nu atacaţi nici grupurile parlamentare, conform regulamentului, nici vreun coleg de-al dumneavoastră în discursul pe care-l aveţi. Altfel, vă închid microfonul. Da?

Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Tudor Ciuhodaru:

Dacă n-aţi remarcat, n-am atacat pe nimeni. Am apărat doar drepturile rezidenţilor şi ale medicilor din această ţară. Vă mai dau o şansă să ţineţi doctorii în ţară, să împiedicaţi exodul medicilor: prezenta propunere legislativă dă şansa rezidenţilor de a opta pentru varianta unei burse pe perioada rezidenţiatului, ceea ce înseamnă că li se vor dubla veniturile. Acest lucru este condiţionat de faptul de a lucra măcar cinci ani în România.

Şi cred că nu este cazul să vă reamintesc în amănunt că sunt zeci de localităţi care nu au văzut vreodată vreun medic, că avem deficit major în ceea ce priveşte specialităţile de tip terapie intensivă, medicină de urgenţă, chirurgie şi că un astfel de proiect ar face ca doctorii din România să rămână în ţară.

Nu mă aştept să susţineţi acest demers legislativ după ce am văzut că nici măcar gărzile rezidenţilor nu vreţi să fie plătite, dar, totuşi, mai sper să vă ţineţi măcar parţial de promisiunile din campanie.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Alte luări de cuvânt dacă mai sunt. Nu.

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnule preşedinte, aveţi cuvântul pentru prezentarea raportului comisiei, da? Domnul preşedinte Buicu.

Domnul Corneliu-Florin Buicu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Comisia pentru sănătate a fost sesizată spre dezbatere în fond cu Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.103/2012 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.18/2009, Pl-x 54.

La întocmirea prezentului raport, comisia a avut în vedere avizul negativ al Comisiei pentru învăţământ, avizul negativ al Comisiei juridice, avizul negativ al Comisiei pentru muncă, avizul negativ al Comisiei pentru buget şi punctul de vedere al Guvernului.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare completarea art.13 şi 17 din Ordonanţa Guvernului nr. 18/2009 privind organizarea şi finanţarea rezidenţiatului.

Membrii comisiei au examinat propunerea legislativă, fiind prezenţi 17 deputaţi din totalul de 18. În urma dezbaterii, membrii Comisiei pentru sănătate şi familie au hotărât cu unanimitate de voturi să propună plenului respingerea propunerii legislative.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Dezbateri generale.

Domnule doctor, aveţi cuvântul.

Domnul Horia Cristian:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Chiar dacă vi se pare că sunt foarte multe proiecte de lege pe acest subiect şi colegul nostru Tudor Ciuhodaru este foarte implicat în această problemă, asta pentru că este o problemă reală. Avem o problemă reală în România. Medicii pleacă şi problema asta trebuie rezolvată într-un fel sau altul.

Părerea mea este că, indiferent ce vom face cu salariile medicilor, indiferent cât de mult le vom creşte, în permanenţă vor exista 2, 3, 4, 5% din medicii rezidenţi care vor emigra, cei care prin capacitatea lor personală reuşesc să acopere diferenţa între 30 de mii de euro cât costă formarea unui medic specialist în România şi 700 de mii de euro cât costă în Uniunea Europeană.

Părerea mea este că dacă vrem să rezolvăm problema acoperirii cu medici în România trebuie să ne îngrijim mult mai mult de ceilalţi 95% care rămân, ca ei să facă un învăţământ rezidenţial de calitate şi să avem medici specialişti de foarte bună calitate.

De aceea, cred că problema este mult mai complexă, chiar dacă colegul meu a încercat să găsească soluţii care par simple. Ele nu sunt simple şi ele nu pot fi privite punctual. Cred că avem o mare problemă legată de calitatea învăţământului rezidenţial în România, de calitatea învăţământului în universităţile de medicină şi farmacie şi ştiu că dumneavoastră şi mass-media preferă să se uite doar la cei 1-2% din absolvenţi care sunt, într-adevăr, de foarte, foarte bună calitate şi ne place să ne mândrim cu ei.

Din păcate, restul au un nivel al pregătirii care este relativ slab, ca să fiu blând. De aceea, problema este foarte complexă şi problema ar merita să fie adresată de către Ministerul Sănătăţii, lucru pe care nu l-a făcut Ministerul Sănătăţii.

Au mai existat şi alte proiecte de lege care reprezentau mecanisme ceva mai complexe de rezolvare a problemei, dar care nu au fost luate în considerare, pentru că cei din minister nu au fost capabili să înţeleagă un mecanism concurenţial.

Problema rămâne, în ciuda respingerii acestui proiect de lege şi a celui anterior. Problema rămâne şi ea trebuie rezolvată.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul doctor. Vă rog frumos.

Domnul Tudor Ciuhodaru:

Doamnelor şi domnilor parlamentari,

Poate vi se pare deranjant că insist pentru rezolvarea acestei probleme, dar eu vin de acolo, din sistem, de unde un doctor trebuie să suplinească activitatea altor şapte doctori, în fiecare gardă.

Problema este urgentă, este atroce, pentru că, din cauza suprasolicitării şi a condiţiilor de muncă, există oricând riscul de malpraxis. Şi vedeţi şi dumneavoastră că ni s-a promis, de-a lungul timpului, rezolvarea acestei probleme, fără ca nimeni să nu facă nimic.

Ne-aţi promis o nouă Lege a sănătăţii şi deja au trecut trei ani şi nu am văzut nici măcar un proiect de lege. Ne-aţi promis o altă organizare a sistemului spitalicesc şi nu am văzut nimic. Probabil că o să mai aşteptăm mult, aşa cum aşteptăm la Iaşi, de 25 de ani, spitalul regional de urgenţă.

Eu voi mai încerca şi vă voi mai ruga o dată să votaţi acest proiect de lege.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Doamna deputat, aveţi cuvântul, după care... Azi e ziua doctorilor, am înţeles, gata. 4 martie nu este o zi frumoasă, în ’77... e ziua medicilor. Scuzaţi-mă! Vă rog frumos.

Doamna Camelia-Margareta Bogdănici:

Bună ziua.

Sunt perfect de acord să sprijinim rezidenţii. Sunt cea care m-am luptat întotdeauna pentru o salarizare foarte bună a medicilor rezidenţi şi a personalului medical, a medicilor şi a asistenţilor medicali, şi nu cum s-a spus, a sanitarilor, termen care este foarte învechit.

Dar, haideţi să vă spun de ce a fost respinsă iniţiativa colegului nostru, de dinainte. Pentru că el a făcut o iniţiativă pe nişte lucruri abrogate. Ăsta este adevărul. Tudor nu a venit nici măcar la comisie, să ştie şi să afle acest lucru, dar scrie, uitaţi-vă atent, la motivaţia de respingere. Deci este absurd să spunem că suntem de acord cu un lucru care este abrogat de o altă ordonanţă.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă mulţumesc. Dacă nu spuneaţi dumneavoastră, doamnă deputat, spuneam eu, dar am vrut să fie la finalul discuţiilor. S-ar părea că nu toţi citim raportul comisiei.

Doamna doctor.

Doamna Sonia-Maria Drăghici:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Eu sunt de acord că, lucrând în sistemul medical şi sanitar de peste 34 de ani, am cunoscut toate categoriile socioprofesionale din sistem şi ştiu că în raniţa fiecărui soldat stă un baston de mareşal. Eu sunt unul care am reuşit să trec prin toate etapele pregătirii profesionale până acum.

Este vorba de foarte multe lucruri populiste care se spun despre sănătate şi învăţământ.

Sigur că ne pare rău că suntem la nivelul la care suntem; sigur că avem probleme; sigur că ne descurcăm foarte greu; sigur că nu suntem încă la nivelul statelor europene, al Uniunii Europene, din foarte multe probleme - şi din cauza patologiei, şi din cauza problemelor financiare. Dar, asta nu înseamnă să invocăm, de fiecare dată, că Guvernul nu-şi face treaba într-un domeniu atât de sensibil.

Dacă creştem diferenţiat salariile numai la rezidenţi sau facem o categorie anume să nu părăsească ţara, păi, se vor revolta toate asistentele, infirmierele, medicii, medicii specialişti, medicii primari care vor ajunge să aibă salarii mai mici decât rezidenţii.

Deci, închipuiţi-vă, un medic primar în România, cu 30 de ani vechime, acum are undeva la 2.000 lei salariul.

Deci, nu putem să creştem salarii şi venituri la categorii de altă formă, astfel încât să depăşească salariile celor care sunt deja cu experienţă şi cu vechime.

Pe de altă parte, învăţământul românesc nu sunt de acord că creează rebuturi.

Învăţământul românesc de medicină - fac parte şi din acest sistem - creează oameni competenţi. Medicii români sunt, într-adevăr, bine primiţi în Franţa, în Germania, în străinătate. Este un motiv pentru care li se deschid uşi şi porţi, pentru că sunt mai buni decât cei de acolo. Asta nu înseamnă că nu a creat Guvernul condiţii, s-au făcut locuri de muncă pentru asistente, pentru medici. S-au deschis porţile plătirii mai bune a rezidenţilor.

De aceea, nu sunt de acord cu colegii care, deşi fac parte din sistem, accentuează partea negativă a lui, fără să evidenţieze partea pozitivă şi eforturile făcute de Guvernul Ponta.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă mulţumesc, doamnă deputat.

Domnule deputat, aveţi cuvântul. Sunt dezbaterile aprinse, trebuie să dăm cuvântul.

Domnul Grigore Crăciunescu:

Dacă tot este ziua medicilor, să încercăm să spunem cât mai multe lucruri.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Dar, de bine, vă rog frumos, de bine.

Domnul Grigore Crăciunescu:

De bine, de bine, în sensul că au la bază mult adevăr.

Eu cred că trebuie să facem ceva pentru generaţia tânără.

Aşa cum spunea doamna profesor, colega mea, rezidenţii din anul V pot câştiga, la un moment dat, mai mult decât un medic primar. Dar, dacă medicii primari sunt bine mersi rămaşi în ţară, pentru că aşa au considerat, noi trebuie să facem ceva pentru generaţia tânără. Şi consider că trebuie să începem cu rezidenţii, pentru că ei au deschiderea pentru a merge oriunde, pentru a trăi mai bine.

Şi, dacă dorim cu adevărat să menţinem medicii tineri în ţară, trebuie să facem ceva.

Proiectele depuse de colegul Ciuhodaru au la bază mult, mult adevăr. Asta este situaţia reală şi trebuie să susţinem generaţia tânără.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă mulţumesc foarte mult.

Dacă mai sunt şi alte intervenţii din partea grupurilor politice parlamentare? Vă rog frumos. Este cu sistemul medical sanitar. Sunteţi pacient, am înţeles. Îi dau domnului doctor de la UPU. Vă rog frumos.

Domnul Ciuhodaru. Vă rog frumos, foarte scurt, da? O să vă rog frumos.

Domnul Tudor Ciuhodaru:

Domnule preşedinte, este incredibil! Într-o ţară săracă şi bolnavă, un parlamentar care se supranumeşte doctor, mai precis doctoriţă, vine şi-mi spune că sănătatea românilor este un subiect populist. Mi-aş fi dorit să văd măcar un proiect de lege iniţiat de doamna deputat pe această temă. Mi-aş fi dorit să susţină, prin Guvern, orice lege care ar fi putut să crească standardul de viaţă, condiţiile de muncă ale rezidenţilor şi să-i facă să rămână în ţară. Dar nu am văzut acest lucru.

Eu ştiu că plenul este suveran. Şi, totuşi, de aceea, mai sper că veţi vota împotriva respingerii acestui proiect de lege. Pentru că de promisiuni ne-am cam săturat. Aţi zis că veţi debloca posturile din sănătate şi nu le-aţi deblocat. Aşa că rezidenţii, când termină, au două variante: ori pleacă în şomaj, ori pleacă la cules căpşuni, prin străinătate. Dacă ăsta este viitorul pe care-l oferiţi tinerilor medici, m-am lămurit de ce unii consideră că sănătatea românilor este un subiect populist.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă mulţumesc foarte mult. Alte luări de cuvânt nu mai sunt.

Proiectul merge la votul final.

16. Propunere legislativă pentru completarea Legii nr.95/2006 privind reforma în acelaşi domeniu, în domeniul sănătăţii.

Iniţiatorii? Nu doresc să ia cuvântul.

Domnul preşedinte Buicu. Nu este legea pacientului, este Legea sănătăţii. Doamna secretar Roşca. Doamnă deputat, aveţi cuvântul, vă rog frumos.

Doamna Lucreţia Roşca:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Comisia pentru sănătate şi familie a fost sesizată asupra Propunerii legislative pentru completarea Legii nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii.

La întocmirea prezentului raport, comisia a avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ, avizul negativ al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, punctul de vedere negativ al Guvernului.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare completarea Legii nr.95 privind reforma în domeniul sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare, cu un nou articol - art.222¹, cuprinzând prevederi conform cărora asiguraţii care nu au fost informaţi anual, prin casele de asigurări de sănătate, asupra nivelului de contribuţie personală şi a modalităţilor de plată, să fie scutiţi de plata penalităţilor de întârziere şi de plata dobânzilor datorate.

La lucrările comisiei au fost prezenţi 17 deputaţi din totalul de 18 membri.

În urma dezbaterii, Comisia pentru sănătate şi familie a hotărât, cu majoritate de voturi, respingerea Propunerii legislative pentru completarea Legii nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, din următoarele considerente: stabilirea contribuţiei de asigurări sociale de sănătate se face pe baza declaraţiei asiguratului; dreptul asiguratului de a fi informat asupra nivelului de contribuţie personală este strâns legat de obligaţia acestuia de a declara obligaţiile ce-i revin faţă de Fondul naţional unic de asigurări de sănătate şi de a vira contribuţia aferentă veniturilor realizate potrivit art.215 din Legea nr.95/2006; potrivit prevederilor art.17¹ din Ordonanţa Guvernului nr.29/2011 privind reglementarea acordării eşalonărilor la plată, cu modificările şi completările ulterioare, pe perioada eşalonării la plată, penalităţile de întârziere aferente, obligaţiile fiscale eşalonate se amână la plată, urmând ca la finalizarea eşalonării la plată acestea să fie anulate prin decizie care se comunică contribuabilului odată cu decizia de finalizare a eşalonării la plată; şi un alt motiv: aplicaţia legii în timp este guvernată de principiile neretroactivităţii legii civile noi şi aplicării imediate a legii civile noi, care se presupun şi se completează reciproc.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă mulţumesc foarte mult. Dezbateri? Domnul deputat Ciuhodaru.

Domnul Tudor Ciuhodaru:

Drepturile asiguraţilor din sănătate sunt, ca şi dreptul la sănătate, mai mult un drept virtual. Pentru că se vede că, deşi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate are datoria de a informa asupra nivelului de cheltuieli, asupra stagiului de cotizare al celor care plătesc asigurări de sănătate, în clipa în care nu faci acest lucru nu se întâmplă nimic. S-a ajuns în situaţia ca mii de asiguraţi să fie informaţi, după ani de zile, că au de plătit penalităţi şi dobânzi pentru nişte lucruri pe care nici măcar nu le cunoşteau.

Mi se pare firesc - şi chiar o să depun un proiect de lege pe această temă - ca, în momentul în care Casa Naţională nu te informează, deşi este un drept al tău, asupra cheltuielilor pe care trebuie să le faci, asupra contribuţiilor pe care trebuie să le faci, să nu ţi se impună dobânzi şi penalităţi, cum s-a făcut până acum.

Eu voi fi împotriva respingerii acestui proiect de lege.

Motivele pe care le invocaţi pentru respingere sunt aceleaşi pe care le-aţi aplicat atunci când a fost vorba de amnistia pensionarilor sau amnistia altor categorii, dar, ce-i drept, atunci eraţi în campanie electorală.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă mulţumesc.

Domnul ministru Daea.

Domnul Petre Daea:

Domnule preşedinte al Camerei Deputaţilor,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Într-un calup de acte normative care vizează un domeniu extrem de important, am văzut luări de cuvânt care mi-au dat posibilitatea mie, ca pacient, să decid la ce medic mă prezint. Şi aş vrea să spun aici că o să vă surprindă alegerea mea, dar o fac către medicul Horia Crăciun, căruia vreau să-i salut speech-ul echilibrat, extrem de atent, calm, care ne dă posibilitatea nouă, parlamentarilor, să ne aşezăm cu mintea acolo unde locul ne îndeamnă să decidem.

Am făcut astăzi această intervenţie pentru a saluta respectul faţă de atitudinea şi limbajul pe care trebuie să-l consacrăm în Parlamentul României.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul deputat Horia Cristian.

Domnul Horia Cristian:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

La prima vedere, proiectul de lege vine în contradicţie cu prevederile Codului fiscal, dar el vine să scoată în evidenţă un lucru foarte clar în România: avem atât de multe excepţii la plata contribuţiei de asigurări sociale de sănătate - şi mă refer la veniturile făcute din muncă, şi avem atâtea probleme legate de colectarea acestor venituri, încât, la ora actuală, sunt categorii de oameni care habar nu au că trebuia să plătească asigurări de sănătate şi nici nu ştiau cine trebuie să colecteze aceste asigurări. Aceste asigurări au fost colectate de casa judeţeană de asigurări sociale de sănătate, dar numai pentru persoanele fizice, pentru persoanele juridice, colecta ANAF-ul.

Acum, de doi ani de zile, ANAF-ul le colectează pe toate.

Ce face, de doi ani de zile, ANAF-ul? Face executări silite. Pe ce? Pe nişte sume care depăşesc orice limită a bunului-simţ. Uneori, accesoriile depăşesc valoarea sumei datorate.

Proiectul de lege vine să atragă atenţia asupra acestei probleme, care este o problemă care ţine de punerea în aplicare a Codului fiscal, o problemă care trebuie, la un moment dat, să o adresăm şi să o rezolvăm, chiar dacă astăzi veţi respinge acest proiect de lege. Dar problema rămâne în continuare şi ea trebuie să-şi găsească o rezolvare.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Movilă.

Domnul Petru Movilă:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Voi vota pentru a susţine acest amendament, întrucât responsabilitatea celor din instituţiile statului care nu au pus în aplicare, în timp, prevederile unor acte normative, se răsfrânge asupra persoanelor fizice care au fost somate, executate, să plătească obligaţiuni sau datorii despre care nu au fost informate în termen normal.

Este o procedură care nu face parte dintr-un stat de drept şi de aceea voi vota pentru acest amendament.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă mulţumesc.

Alte luări de cuvânt nu mai sunt.

Merge la votul final.

17. Modificarea art.1 din Legea nr.226 din 29 noiembrie 2011 privind reparaţiile morale şi materiale pentru fostele cadre militare active îndepărtate abuziv din armată în perioada 23 august 1944-31 decembrie 1961.

Iniţiatorii? Nu avem. Comisia? Domnule deputat, aveţi cuvântul, în numele comisiei.

Domnul Ion Răducanu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

În conformitate cu Regulamentul Camerei, Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională a fost sesizată, spre dezbatere pe fond, cu această propunere legislativă.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Guvernul a exprimat un punct de vedere negativ.

Comisia pentru egalitate de şanse pentru femei şi bărbaţi a avizat negativ.

Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale a avizat favorabil.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea art.1 din Legea nr.226/2011 privind reparaţiile morale şi materiale pentru fostele cadre militare active îndepărtate abuziv din armată în perioada 23 august 1944-31 decembrie 1961, în sensul eliminării limitării recunoaşterii dreptului la reparaţii morale şi materiale doar persoanelor combatante în cadrul Armatei Regale Române.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul a respins această propunere.

Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională a analizat acest proiect de lege şi, în urma dezbaterilor, membrii comisiei, cu majoritate de voturi, au hotărât să propună plenului respingerea acestei iniţiative legislative, pentru faptul că nu prevede sursa de finanţare pentru acoperirea cheltuielilor suplimentare ce ar putea apărea cu ocazia aplicării acestui proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnul deputat Ciuhodaru, la dezbateri generale.

Domnul Tudor Ciuhodaru:

Doamnelor şi domnilor,

Armata nu înseamnă doar curaj, înseamnă şi recunoaştere, şi recunoştinţă.

Practic, în acest proiect de lege se prevede aceeaşi recompensă din punct de vedere moral şi material pentru cei care au fost îndepărtaţi abuziv din armată, pe considerente politice, etnice sau religioase. Nu cred că demarcarea în timp ar trebui să facă diferenţa, ci ceea ce au făcut aceşti oameni pentru ţară.

Aşa că eu voi vota pentru susţinerea acestui proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă mulţumesc foarte mult.

Nu mai sunt luări de cuvânt. Merge la votul final.

18. Propunere legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.95/2006, tot în domeniul sănătăţii.

Iniţiatorii? Domnul Movilă.

Domnul Petru Movilă:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Iniţiativa are ca obiect de reglementare completarea Legii nr.95 privind reforma în domeniul sănătăţii, în sensul reglementării gărzilor, plăţii gărzilor cadrelor medicale, medicilor, în unităţile cu paturi, prin acordarea unei zile libere plătite, după finalizarea gărzii, precum şi plata orelor de gardă.

Este o reglementare normală, care vine să corecteze, inclusiv deficienţele din Codul muncii, în sensul că medicii care fac gardă fac mai mult decât timpul prevăzut în Codul muncii, program normal de muncă săptămânal.

În condiţiile în care statul român acordă facilităţi pentru foarte multe categorii socioprofesionale, în momentul în care toate declaraţiile politice pe eşichierul politic sunt pentru a rezolva situaţia din sănătate, criza din sănătate, acest proiect de lege vine să corecteze, să sprijine şi să motiveze medicii de a se implica mai puternic în activitatea medicală, prin implicarea în realizarea gărzilor în spitale.

Voi susţine acest proiect de lege şi vă rog şi pe dumneavoastră, chiar dacă comisia şi Guvernul au dat punct de vedere negativ şi respingere, să votaţi acest proiect de lege, pentru că este o necesitate în sistemul de sănătate.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Preşedintele comisiei, domnul preşedinte Buicu... Doamna secretar. Doamnă deputat, aveţi cuvântul.

Doamna Lucreţia Roşca:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Comisia pentru sănătate şi familie a fost sesizată asupra unui raport suplimentar privitor la Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii.

În temeiul art.70 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Propunerea legislativă privind modificarea Legii nr.95 privind reforma în domeniul sănătăţii a fost retrimisă comisiei, prin adresa Pl-x nr. 271/2013, în vederea unei noi examinări şi întocmirii unui nou raport.

Potrivit dispoziţiilor art.75 din Constituţia României, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Membrii comisiei au examinat iniţiativa legislativă, în şedinţa din 25 martie 2014. Au fost prezenţi 17 deputaţi din totalul de 18 membri.

La dezbateri au participat, în conformitate cu art.55 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, domnul Răzvan Vulcănescu, subsecretar de stat în Ministerul Sănătăţii.

În urma dezbaterilor, Comisia pentru sănătate şi familie a hotărât, cu majoritate de voturi, menţinerea soluţiei de respingere a propunerii legislative exprimată în raportul depus din 12 septembrie 2013, întrucât art.184 din Legea nr.95/2006 nu face obiectul tematicii prezentate, sediul materiei constituindu-l Legea nr.284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, propunerea legislativă face parte din legile ordinare.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă mulţumesc.

Dezbateri generale? Aveţi cuvântul, domnule deputat. Ori dumneavoastră, ori domnul Oajdea.

Domnul Grigore Crăciunescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Iată, un alt aspect în ceea ce priveşte activitatea medicilor.

Ştim, cei care lucrăm în domeniu, că numărul medicilor - ştiţi şi dumneavoastră, după câte am spus noi, aici, astăzi şi altădată, că sunt foarte puţini medici, mai ales în oraşele mici, în oraşele de provincie, unde sunt spitale şi medicii trebuie să facă multe gărzi.

Există malpraxis în medicină, ne pare rău, se întâmplă acest lucru. Acest malpraxis apare ca urmare a stării de stres, de oboseală a medicilor. A cere ca, după o noapte de gardă, care a fost foarte grea - şi sunt nopţi multe de acest gen -, a cere ca medicii să aibă o zi liberă plătită conform contractului individual de muncă mi se pare un lucru normal. Asta ar contribui la calitatea actului medical.

Şi, de aceea, noi, Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal, vom susţine acest proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnule Iordache!

Vă mulţumesc.

O să-l rog pe domnul Iordache, că a stat mai mult în sală decât domnul Vlase, în prima parte să ţineţi dumneavoastră... aici, domnul Iordache, că a venit de dimineaţă şi să vadă lumea, cine se trezeşte de dimineaţă, departe ajunge. Vă rog frumos, numai pentru câteva minute.

Domnul deputat Ciuhodaru, aveţi cuvântul.

Domnul Tudor Ciuhodaru:

Proiectul de lege aduce o reglementare normală. Toţi cei care sunt implicaţi în lanţul rezolvării urgenţelor, de la unitatea de primire a urgenţelor până la secţiile de terapie intensivă, chirurgie, ortopedie, traumatologie, să fie salarizaţi egal, pentru aceeaşi muncă prestată.

Voi susţine fără niciun fel de ezitare acest demers legislativ.

Dar, mă întreb şi eu: doamna Bogdănici, de când este în tabăra puterii, nu mai susţine nici măcar proiectele de lege, chiar dacă este vorba despre sănătate?

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

La dezbateri generale. Vă rog, domnule deputat.

Domnul Dan-Laurenţiu Tocuţ:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

În timpul gărzilor şi în timpul activităţii medicale, consumul psihic, fizic este enorm. Oboseala duce la greşeli, oboseala duce la boli. În cazul medicilor, mai ales în specialităţile deficitare şi în care medicii fac multe gărzi, infarctul, stresul, depresia sunt boli curente.

Mi se pare absolut normal ca aceşti colegi ai mei să beneficieze de prevederile acestei propuneri legislative.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc. Grupul PNL. Vă rog, domnule deputat.

Domnul Horia Cristian:

Stimaţi colegi,

Ceea ce nu înţeleg eu este de ce în România sunt unii mai egali decât alţii? De ce în România toată lumea beneficiază de prevederile Codului muncii, care face vorbire despre repausul săptămânal, despre repausul zilnic, şi medicii nu au dreptul să beneficieze de aceste drepturi?

Într-un mod absolut bizar, Ministerul Sănătăţii, printr-un ordin, a dat peste cap Codul muncii, care este lege ordinară. Ultima oară, când m-am uitat, era lege organică, pardon, şi avea putere mai mare decât un ordin de ministru.

În urmă cu şapte ani, Anglia s-a aflat în procedură de infringement şi a fost amendată de Comisia Europeană cu câte 5 mii de lire sterline pentru fiecare spital care încălca Codul muncii şi prevederile europene, respectiv maximum 48 de ore de muncă pe săptămână.

La ora actuală, medicii din România care fac gardă în sistemul de urgenţă depăşesc cu lejeritate 48 de ore pe săptămână şi pe nimeni nu interesează.

Şi vreau să-l completez pe domnul doctor care a fost înaintea mea, să vă spun că la mine în serviciu, la Politrauma, din şase chirurgi, cinci au hipercolesterolemie, patru au hipertensiune arterială, unul a făcut infarct şi doi au stenoză coronariană; un serviciu care lucrează eminamente de urgenţă. Şi, cu toate astea, ei sunt consideraţi cetăţeni de mâna a doua care nu au nici unul dintre drepturile pe care le conferă Codul muncii.

Deci, cred că proiectul de lege este mai mult decât binevenit şi el ar trebui să ridice un mare semn de întrebare Ministerului Sănătăţii despre modul în care acoperă orele de gardă.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc. Vă rog, domnule Oajdea.

Domnul Daniel Vasile Oajdea:

Stimaţi colegi,

Eu cred că, atunci când vine vorba de salarizare, o abordare corectă este o abordare unitară, şi nu pe porţiuni.

De aceea, cred că Parlamentul ar trebui să-şi facă timp şi să discute odată o lege a salarizării unice, o lege corectă, care să stabilească un raport al salarizării corecte pentru fiecare persoană.

Sigur, categoria medicilor este o categorie foarte importantă, nu cred că este cineva care nu gândeşte aşa, dar toate categoriile profesionale sunt importante şi, dacă le luăm să le discutăm pe fiecare în parte, nu ştiu dacă este vreuna care este corect salarizată. Spre exemplu, dacă ne gândim la profesori, sau dacă ne gândim la orice alte categorii profesionale.

Prin urmare, cred că corect ar fi să avem o abordare unitară şi să plătim cât mai mult, dar atât cât îşi poate permite România să plătească.

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Florin Iordache:

Da. Vă rog, domnule deputat.

Domnul Virgil Guran:

Stimaţi colegi,

Văd că astăzi, tot ce înseamnă sănătate se respinge.

Observăm toţi că avem mari probleme cu medicii care ne pleacă, observăm toţi că sunt foarte prost plătiţi aceşti medici. Nu este posibil, la acest nivel. Ştim că există anumite priorităţi în România. Eu cred că una dintre priorităţi o reprezintă actul medical.

Întotdeauna ne vine câte un aviz negativ de la Guvern, de la minister şi invocă faptul că nu sunt bani. Vă întreb ceva: când face Cocoş un contract pentru instrumentar medical pe sume foarte mari, găsesc cei din Guvern, găsesc cei din ministere bani să rezolve această problemă, dar, când trebuie să ţinem medicii, pentru că vedeţi că au început să se desfiinţeze secţii în anumite spitale, din lipsă de medici, atunci nu găsim bani să rezolvăm această problemă.

Cred că trebuie să trecem, odată, peste această cutumă a Guvernului, că întotdeauna nu se poate găsi suma de bani, şi să luăm această hotărâre, iar Guvernul trebuie să găsească soluţii pentru a plăti oamenii care sunt absolut necesari societăţii noastre.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Din partea grupurilor, nemaifiind alte intervenţii, îl invit, în continuare, pe domnul preşedinte al Comisiei pentru sănătate, domnul deputat Buicu.

Domnul Corneliu-Florin Buicu:

Stimate colege şi stimaţi colegi,

Aş vrea să lămuresc un pic despre ce este vorba.

Trecem peste declaraţiile politice pe care tocmai le-aţi auzit de la acest microfon.

Aş vrea, şi pentru cei care ne urmăresc, şi pentru dumneavoastră, să vă spun un simplu lucru: obiectul acestei iniţiative legislative, care a fost depusă pentru a modifica Legea nr.95, se regăseşte, de fapt, în Legea nr.284/2010, şi nu în Legea nr.95/2006.

Nu înseamnă că, dacă de la sănătate vin foarte multe respingeri, sau pe domeniul sănătate sunt foarte multe respingeri, nu înseamnă că membrii comisiei nu iau în considerare problematica din domeniul sanitar. Nu înseamnă că actualul Guvern, de exemplu, nu a încercat să găsească o cale de a mări veniturile rezidienţilor. Şi vă amintesc că, în cursul anului trecut, este pentru prima dată când venitul rezidenţilor a crescut cu 150 de euro pe lună.

Dar toate aceste propuneri legislative care, fie au adresantul greşit, determină doar venirea la tribună, fără ca cel care a depus iniţiativa să fie foarte atent pentru ce depune acea iniţiativă, ne fac, pe unii dintre noi, să avem impresia că sunt foarte multe respingeri de la Comisia pentru sănătate şi familie.

Vă mulţumesc mult.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Vă reamintesc că raportul comisiei este pentru respingere.

Iniţiativa rămâne pentru votul final.

19. Următoarea, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 95 din 14 aprilie 2006 privind reforma în domeniul sănătăţii.

Dacă iniţiatorul doreşte să intervină? Da. Vă rog, domnule Movilă. Pl-x 649/2013.

Domnul Petru Movilă:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Sigur, am auzit nişte afirmaţii care nu sunt în regulă, pentru că toţi cei care depunem proiecte de lege cred că avem intenţii bune şi serioase. Nu avem intenţia de a veni şi a muşca din microfonul Camerei Deputaţilor non-stop.

De aceea, cred că toţi cei care vorbesc de la acest microfon ar trebui să aibă o apreciere corectă faţă de colegii care depun proiecte de lege.

Proiectul de lege la care mă voi referi acum vine să soluţioneze corect o problemă în sistemul de sănătate, în sensul că funcţionarii publici din direcţiile de sănătate ale municipiului Bucureşti şi din direcţiile de sănătate judeţene - funcţionari publici, deci - pot să facă, în afara orelor de program, aceeaşi activitate în unităţile sanitare care nu au personal corespunzător. Este normal să facă acest lucru, pentru că sunt în domeniu, sunt de specialitate şi, cum spuneam, vin să rezolve o problemă foarte importantă în sistemul de sănătate - criza de personal.

Ca exemplu, ieri, la Comisia pentru sănătate şi familie am avut audiere privind activitatea Institutului Naţional de Hematologie, şi acolo am văzut că un institut de anvergură naţională nu are un informatician. Am văzut că Institutul de Hematologie nu are şofer pentru centrele mobile de recoltare a sângelui. Vorbim despre situaţii concrete şi reale, nu despre poveşti politicianiste şi discursuri ieftine de la microfonul Camerei Deputaţilor.

De aceea, stimaţi colegi, vă rog să votaţi acest proiect de lege care nu presupune decât bună-voinţă. Nu presupune buget suplimentar, nu presupune mişcări de fonduri.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Comisia? Domnul preşedinte Buicu. Vă rog.

Domnul Corneliu-Florin Buicu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Comisia a fost sesizată în fond cu Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.95, Pl-x 649.

La întocmirea prezentului raport, am avut în vedere punctul de vedere negativ al Consiliului Economic şi Social, avizul negativ al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, avizul negativ al Comisiei pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare completarea Legii nr.95, în vederea creării cadrului juridic pentru soluţionarea deficitului de personal din sistemul sanitar.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

În urma dezbaterilor, Comisia pentru sănătate şi familie a hotărât, cu majoritate de voturi, o abţinere, să propună plenului Camerei Deputaţilor respingerea propunerii legislative, din următoarele considerente: din punct de vedere al constituţionalităţii, propunerea legislativă creează vicii de neconstituţionalitate, în raport cu prevederile art.16 alin.(1), art.41 alin.(3) şi art.138 alin.(5) din Constituţia României, republicată.

Problematica ce face obiectul propunerii legislative este soluţionată prin dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.77 ce prevede o serie de măsuri în ceea ce priveşte posturile vacante existente, ocuparea acestora, precum şi posibilitatea înfiinţării de noi posturi, de către autorităţile şi instituţiile publice.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Dacă la dezbateri generale, grupurile?

Da. Vă rog, domnule deputat.

Domnul Tudor Ciuhodaru:

Deficitul de personal din sistemul medical a ajuns să fie o problemă de siguranţă naţională.

Gândiţi-vă că, la ora actuală, România are un deficit de aproape 30 de mii de medici, şi asta doar pentru a ajunge doar la normativele medii din Uniunea Europeană.

Orice proiect legislativ care presupune deblocarea posturilor din sistem este de luat în considerare. Mai ales că vă pot spune că doar la Iaşi, Centrul de transfuzii are doar jumătate din personalul pe care ar trebui să-l aibă, că se înregistrează un deficit major de medici la Serviciul de ambulanţă, şi sunt probleme şi în ceea ce priveşte secţiile de terapie intensivă şi serviciile de urgenţă.

Eu cred că treaba Comisiei pentru sănătate ar trebui să fie de a sprijini aceste proiecte de lege, nu de a le distruge pe bandă rulantă, pentru că astfel de iniţiative pot să facă diferenţa pentru a găsi soluţiile în sistem.

Eu voi vota acest proiect de lege şi sper că, la un moment dat, măcar din partea Guvernului, va veni un proiect legislativ prin care să se deblocheze posturile din sistem, în conformitate cu normativele de personal. Este anormal ca un medic anestezist să deservească 50 de pacienţi sau ca într-o gardă, la urgenţă, să ajungi să vezi şi o sută de pacienţi.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Grupul PNL. Vă rog, domnule deputat.

Domnul Horia Cristian:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Este adevărat că cei care lucrează în direcţiile de sănătate publică sunt funcţionari publici. Nu este o problemă asta. Este adevărat că marea lor majoritate lucrează în serviciul public, în direcţiile de sănătate publică de foarte, foarte mulţi ani şi mai au foarte puţine lucruri în comun cu practica medicală curentă.

Dar, proiectul de lege vine să creeze un mecanism flexibil prin care un medic care lucrează în sistemul de direcţii sanitare să poată lucra, în afara timpului său normal de lucru, şi într-un cabinet medical, cu sau fără acoperirea unor nevoi de personal.

Proiectul de lege nu vine decât să flexibilizeze piaţa forţei de muncă în domeniul sanitar. Nu va schimba radical faţa României. Să nu credeţi că toţi medicii din DSP-uri se vor muta, instantaneu, în cabinete private sau în spitale. Nici vorbă despre asta. Dar, măcar, putem să le asigurăm acestor oameni o flexibilitate şi un drept la muncă, care li se interzice prin Legea funcţionarului public. Or, lucrul ăsta trebuie, la un moment dat, să se oprească, pentru că medicii, prin natura lor, sunt practicanţi ai unei profesii liberale, şi ei nu pot fi încadraţi ca funcţionari publici şi ei nu pot fi încadraţi într-o grilă unică de salarizare.

Una dintre problemele fundamentale ale sistemului sanitar românesc este faptul că considerăm medicii ca aparţinând sistemului bugetar şi că trebuie să fie plătiţi cu salarii pe grila unică de salarizare, lucru care este fundamental greşit şi care determină toate problemele majore pe care le avem cu resursa umană în sănătate.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Alte intervenţii din partea grupurilor? Vă rog, domnule deputat.

Domnul Niculae Mircovici:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Într-adevăr, cum spunea domnul preşedinte Zgonea, azi e ziua medicilor. Avem atâtea iniţiative legislative, încât eu, care nu sunt medic şi nu am fost niciodată nici pacient, am sentimentul, pe undeva, că un felcer încearcă să facă o operaţie de transplant de inimă.

Spun acest lucru, întrucât, fiecare dintre ideile care au fost exprimate aici sunt generoase.

Mi-e greu să cred că proiectul de care discutăm acum poate să treacă, atât timp cât are un element de neconstituţionalitate. Nu putem ajunge la concluzia că acum, când luptăm împotriva corupţiei şi când suntem atâţia corupţi, şi eu fiind unul dintre ei, ajungem la posibilitatea ca un funcţionar public dintr-o direcţie de sănătate publică să aibă, în acelaşi timp, posibilitatea să deţină un cabinet privat în care, eventual, să-şi orienteze pacienţii.

Eu cred - şi cu scuzele de rigoare îmi permit treaba aceasta, scuze faţă de colegii care sunt medici şi care probabil că gândesc mult mai profund decât mine -, cred că ar trebui să avem în vedere nişte aspecte mai importante pentru a trata sistemul de sănătate din România.

Eu v-aş da numai două exemple. Nu vom putea să concurăm niciodată Luxemburgul la producţia de oţel. Pentru că, dacă am face un oţel mai bun decât ei, ei tot vor face lame de ras şi noi vom face lopeţi.

Dar, la pierderea pe care am avut-o prin plecarea medicilor în Uniunea Europeană, sub aspectul marketingului am avut un câştig extraordinar, pe care nimeni nu vrea să-l vadă. Am ajuns ca populaţia Franţei, a Germaniei, a Marii Britanii să respecte medicii şi, implicit, învăţământul medical românesc.

În aceste condiţii, cred că Guvernul ar trebui să facă un efort pentru a face o fabrică de medici, din moment ce la asta ne pricepem! Ce s-ar întâmpla dacă s-ar tripla posibilitatea universităţilor de medicină din ţară, de a avea studenţi? Un student român, pentru un student român, îmi cer scuze pentru aproximaţie, statul plăteşte aproximativ 400 de euro pe an. Un student străin plăteşte, la Universitatea Babeş-Bolyai din Timişoara, 4.000 de euro. În Ungaria, un student la medicină, străin, plăteşte 8.000 de euro; în Franţa, în jur de 20.000; în Marea Britanie, aproximativ 30.000 de lire sterline.

De ce să nu ajungem în situaţia să triplăm numărul de locuri care există în universităţi şi să aducem copii din Franţa şi din Marea Britanie, francezi, englezi, germani, să facă universitatea la noi?, să facă universitatea la noi în ţară, pentru 4.000 de euro? Şi după aceea să meargă ca medici, în ţara lor.

Cred că o astfel de abordare ar fi mult mai serioasă.

Şi a doua problemă pe care vreau să o ridic, tot în acest sens, se referă la ce înseamnă Uniunea Europeană.

Uniunea Europeană, pe care noi o respectăm, sunt convins că şi ea se respectă. Cine din Ministerul Sănătăţii sau din Guvernul României şi-a permis să arate obrazul Marii Britanii, Franţei, Germaniei, pentru faptul că noi, o ţară săracă, îi sponsorizăm cu medici şi noi nu avem medici în ţară? Şi să ceară în compensaţie 80-85% din investiţiile făcute în sistemul de sănătate din România, să fie plătite de Uniunea Europeană şi numai diferenţa, de ţara noastră, săracă, care e. Că tot materiale de la ei ar veni, tot lor le-am dezvolta locurile de muncă, tot lor le-am dezvolta industria producătoare de materiale respective, dar nu am face efortul pe care-l facem în momentul de faţă, pentru a ne dota.

Cred că sunt lucruri pe care, cu mai multă demnitate, Guvernul României ar putea să le abordeze şi noi am avea de câştigat.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Da, din partea Grupului PSD, doamna Sonia Drăghici. Vă rog.

Doamna Sonia-Maria Drăghici:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Ceea ce a spus domnul Mircovici, domnul deputat general, m-a impresionat. Părerea pe care o are domnia sa despre sistemul de învăţământ medical din România este pe deplin împărtăşită de mine şi vă pot da un exemplu. Acum, cu ocazia întâlnirii de terminare a 33 de ani de la facultate, am fost invitată de colegii mei din străinătate să facem întâlnirea în Iordania. Acolo, ministrul sănătăţii din Iordania este şcolit în România, este absolvent al Facultăţii de Medicină din Craiova; miniştri secretari de stat din Iordania sunt şcoliţi în Cluj-Napoca şi Iaşi; directori din Ministerul Sănătăţii din Iordania sunt şcoliţi inclusiv la Universitatea din Oradea, unde eu sunt cadru didactic.

Vreau să vă spun că predau în fiecare an la o sută şi ceva de studenţi străini din toate ţările Uniunii Europene şi din alte continente şi toţi aceştia ajung să profeseze la nivel de vârf, atât în Uniune, cât şi în alte ţări nemembre ale Uniunii şi pe alte continente.

Sigur că acest lucru este o divagaţie de la proiectul nostru, iniţiativa noastră legislativă, cu care sigur că nu putem să fim întru totul de acord, deoarece incompatibilitatea între sistemul public, mă rog, de funcţionar public, şi posibilitatea de a lucra în privat ar aduce grave prejudicii medicilor din sistemul direcţiilor de sănătate publică.

Vă mulţumesc.

(În continuare, lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Valeriu Ştefan Zgonea, preşedintele Camerei Deputaţilor.)

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnul Movilă.

Domnul Petru Movilă:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Sigur că 70% din luările de cuvânt nu au avut legătură cu proiectul de lege.

Al doilea lucru: nu este un proiect de lege neconstituţional.

Şi al treilea lucru: nu presupune nicio cheltuială bugetară suplimentară, în condiţiile în care unităţile sanitare au prevăzute fonduri pentru activităţile respective, despre care vorbim, şi nu au posibilitatea să angajeze personal calificat.

De asemenea, o parte dintre antevorbitorii mei aici, au dus discuţia undeva unde nu trebuie, pentru că nu s-a vorbit în niciun fel de privatizarea funcţionarilor publici, ci faptul ca aceştia să poată, după orele de program, tot în sistemul de sănătate, să desfăşoare activitate salarizată.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Nu mai sunt luări de cuvânt, da? La dezbateri generale? Atunci, merge la votul final.

20. Propunerea legislativă pentru completarea Ordonanţei Guvernului nr.43/1997 privind regimul drumurilor şi a Ordonanţei Guvernului nr.15/2002 privind introducerea unor tarife de utilizare a infrastructurii de transport rutier

Iniţiatorii?

Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Constantin Galan:

Proiect de Lege nr.586/2013.

În conformitate cu prevederile art.95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru transporturi şi infrastructură a fost sesizată spre dezbatere şi avizare în fond, în procedură obişnuită, cu Propunerea legislativă pentru completarea Ordonanţei Guvernului nr.43/1997 privind regimul drumurilor şi a Ordonanţei Guvernului nr.15/2002 privind introducerea unor tarife de utilizare a infrastructurii de transport rutier, transmisă cu adresa Pl-x 587 din 16 decembrie 2013.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Potrivit prevederilor art.75 din Constituţia României, republicată, şi ale art.92 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, propunerea legislativă are ca obiect de reglementare completarea Ordonanţei Guvernului nr.43/1997 privind regimul drumurilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare şi a Ordonanţei Guvernului nr.15/2002 privind introducerea unor tarife de utilizare a infrastructurii de transport rutier, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.424/2002, cu modificările şi completările ulterioare.

În urma dezbaterii şi a opiniilor exprimate, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, respingerea Propunerii legislative pentru completarea Ordonanţei Guvernului nr.43/1997 privind regimul drumurilor şi a Ordonanţei Guvernului nr.15/2002 privind introducerea unor taxe de utilizare a infrastructurii de transport rutier.

În raport de obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Dezbateri generale? Domnul deputat Toader.

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Am ţinut să iau cuvântul la dezbateri generale, deoarece o serie din colegii mei senatori au propus această iniţiativă legislativă. Dar, aşa cum am mai făcut o intervenţie săptămâna trecută, în Comisia pentru transporturi, este în lucru şi se dezbate spre finalizare Ordonanţa nr.43, motiv pentru care noi am şi hotărât în comisie să respingem această iniţiativă. Ea va fi inclusă în alt mod, fiindcă, totuşi, aşa cum a fost solicitată era imposibil de aplicat; nu poţi să declasifici un drum naţional, că pe acolo pe unde trece maşina nu plăteşte rovinietă. Nu prea există această posibilitate.

Dar, problema cea mai importantă este modul în care sunt folosite fondurile de Compania Naţională de Drumuri, din rovinietă, pentru modernizarea şi, până la urmă, întreţinerea şi repararea drumurilor naţionale. Şi acolo unde aceste drumuri străbat de multe ori oraşe şi municipii, acolo trebuie să găsim o soluţie pentru că aceste drumuri nu pot fi reabilitate de administraţia locală, că nu au voie, iar, pe de altă parte, nu deţin fonduri. Şi cred că vom găsi o soluţie de împărţire a acestei roviniete pentru aceste drumuri naţionale, până când se finalizează rovinieta.

Asta este pe fond această iniţiativă legislativă. Ea semnalează un mod de distribuţie defectuos al rovinietei şi al cheltuielilor pentru întreţinerea drumurilor, pe de o parte, iar, pe de altă parte, soluţia propusă este aproape imposibil de realizat, dar vom găsi o soluţie atunci când dezbatem legea respectivă.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă mulţumesc. Unul singur la dezbateri generale.

Domnul Ovidiu-Cristian Iane:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

În principiu, ideea nu ar fi rea, dar, aşa cum a spus şi antevorbitorul nostru, este imposibil de aplicat. Şi am să vă spun, pentru că fac frecvent Drumul Naţional 2, în lungime de 475 de kilometri, de la Bucureşti, până în colegiu, aproape de Siret, şi nu cred că se poate ca un drum naţional care intră în reabilitare cu tronsoane de peste 50% şi pe o durată mai mare de 180 de zile, să poată fi scos din clasificarea de drum naţional şi trecut într-o clasificare inferioară.

Sub aspectul, pe de altă parte, al implicării în ceea ce înseamnă veniturile CNADNR-ului, dacă am accepta această propunere, am ajunge în situaţia în care CNADNR-ul să nu mai aibă buget, pentru că ştim foarte bine, sunt foarte multe drumuri care intră în reparaţii an de an şi, ca să întrunească cumulat condiţiile de 50% şi 180 de zile, este extrem de dificil.

De aceea, Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat nu susţine această propunere.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă mulţumesc. Alte luări de cuvânt? Nu sunt. Merge la votul final, conform art.104 din regulament.

21. Următoarea iniţiativă, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.202/1998 privind organizarea Monitorului Oficial al României.

Iniţiatorul? Nu vrea să ia cuvântul.

Domnul preşedinte Ciucă, raportul comisiei, vă rog frumos.

Domnul Liviu-Bogdan Ciucă:

Domnule preşedinte,

Domnilor colegi,

Voi prezenta Raportul asupra Propunerii legislative pentru modificarea Legii nr.202/1998 privind organizarea Monitorului Oficial al României.

În conformitate cu toate prevederile regulamentare, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a fost sesizată cu dezbaterea pe fond a acestei propuneri legislative.

Senatul a respins această iniţiativă.

Precizez, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil, din punctul de vedere al Consiliului; Guvernul a transmis un punct de vedere negativ.

În final, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, întrunită pentru dezbateri, a hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor respingerea Propunerii legislative pentru modificarea Legii nr.202/1998 privind organizarea Monitorului Oficial al României.

În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă mulţumesc foarte mult.

Dezbateri generale. Doamna deputat, aveţi cuvântul.

Doamna Valeria-Diana Schelean:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Dragi colegi, nu mă îndoiesc de faptul că toţi cei prezenţi aici în sală cunoaştem că, potrivit Constituţiei României, cunoaşterea şi respectarea legilor este un drept, dar şi o îndatorire primordială a tuturor cetăţenilor ţării noastre.

Tocmai de aceea, plecând de la această îndatorire fundamentală, sistemul nostru de drept a dat eficienţă juridică principiului potrivit căruia se prezumă că toată lumea cunoaşte legea şi nimeni nu poate fi apărat de răspundere invocând necunoaşterea prevederilor ei. Aşadar, eroarea de drept nu exonerează de răspundere.

Tocmai de aceea, noi, parlamentarii, avem obligaţia să asigurăm tuturor cetăţenilor acestei ţări accesul gratuit pentru consultarea conţinutului actelor normative, la a căror respectare sunt obligaţi în mod constituţional.

Nu putem vorbi de transparenţă în procesul legislativ dacă Regia Autonomă "Monitorul Oficial", instituţia care, tot potrivit Constituţiei ţării noastre, are ca atribuţii aducerea la cunoştinţa destinatarilor săi a actelor normative prin publicare, comercializează până şi accesul electronic la legile votate de noi.

Cu astfel de practici, neştiind ce se dezbate şi ce se votează în Parlament, nu e de mirare că oamenii nu mai au deloc încredere în instituţia pe care o reprezentăm.

Argumentul Guvernului împotriva legii este unul pur economic. Şi anume, dacă se dă acces gratuit, se vor prăbuşi veniturile Regiei Autonome "Monitorul Oficial" şi va rezulta un deficit de 28 de milioane de lei.

Îl informez pe domnul premier că transparenţa şi informarea cetăţenilor într-o democraţie sunt mai presus de orice. Şi dacă vor exista aceste scăderi de venituri, atunci sunt convinsă că domnul Victor Ponta poate face apel la celebrul Fond de rezervă bugetară, cel din care a cheltuit fără justificare şi discreţionar, numai în 2013, aşa cum spune Curtea de Conturi, 940 de milioane lei.

Sau haideţi să ne mai gândim ce ar însemna 28 de milioane de lei faţă de miliardul pe care domnul Dragnea şi domnul Ponta l-au pregătit încă din 2013 pentru marea cumpărare de primari.

Grupul parlamentar al PNL va vota împotriva propunerii de respingere a acestei iniţiative legislative.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc foarte mult.

Alte luări de cuvânt? Domnul Iane, după care domnul Ciuhodaru.

Domnul Ovidiu-Cristian Iane:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Întâmplător, în speţa în cauză am suficiente informaţii să reamintesc iniţiatorilor că, de fapt, legislaţie gratuită se găseşte câtă vreţi pe internet şi nu de acum, şi nu de un an, ci de mai bine de 20 de ani. Sunt foarte multe firme de specialitate care pun la dispoziţia cetăţeanului accesul gratuit la legislaţie.

Acum, ca să luăm banii Regiei Autonome "Monitorul Oficial" şi să încercăm să facem din aceasta un fel de instituţie sau organism care să vină, susţinut de la stat, pentru că Monitorul Oficial, ştiţi foarte bine, are obligativitatea de a publica textele oficiale, nu văd cum am putea altfel să menţinem veniturile acestei instituţii dacă obligăm această instituţie să producă un serviciu şi să furnizeze un serviciu care deja există de foarte mult timp pe internet şi de care cetăţeanul beneficiază oricum, prin firmele private care îl pun la dispoziţie.

Deci, nu avem cum să susţinem această iniţiativă legislativă şi Partidul Social Democrat va respinge.

Mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnul deputat Ciuhodaru.

Domnul Tudor Ciuhodaru:

Zău dacă vă înţeleg îngrijorarea. Dacă tot sunt atâtea surse gratuite online de legislaţie, de ce n-ar fi una oficială, adică Monitorul Oficial al României?

Din punctul meu de vedere, este corect ca fiecare cetăţean să aibă posibilitatea de a cunoaşte legile ţării şi poate chiar este bine să le cunoască pentru a se putea apăra de abuzurile autorităţilor.

Faptul că vreţi să ţineţi legea ascunsă în sertar nu vă face cinste şi nu cred că este bine pentru viitorul democratic al acestei ţări.

Voi susţine acest proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc foarte mult.

Alte luări de cuvânt? Nu mai sunt.

Conform art. 104, merge la votul final.

22. Următoarea propunere legislativă. Proiectul Legii serviciului de administrare a domeniului public şi privat al unităţilor administrativ-teritoriale.

Iniţiatorul? Nu doreşte să ia cuvântul.

Comisiile sesizate în fond. Domnul deputat Iane.

Domnul Ovidiu-Cristian Iane:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Avem un raport comun asupra Proiectului Legii serviciului de administrare a domeniului public şi privat al unităţilor administrativ-teritoriale.

Senatul a respins proiectul de lege.

În conformitate cu prevederile art.95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului şi Comisia pentru industrii şi servicii au fost sesizate spre dezbatere şi avizare în fond, în procedură obişnuită, cu proiectul Legii serviciului de administrare a domeniului public şi privat al unităţilor administrativ-teritoriale.

La întocmirea prezentului raport comisiile au avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ şi avizul favorabil al Consiliului Economic şi Social.

Cu toate acestea, examinarea proiectului de lege a avut loc în şedinţe separate în conformitate cu prevederile art. 61 şi art. 63 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru industrii şi servicii a examinat proiectul de lege şi în şedinţa în care a fost examinat proiectul de lege, din numărul total de 34 membri ai Comisiei pentru industrii şi servicii au participat la şedinţă 32 de deputaţi.

Astfel, comisiile au hotărât cu majoritate de voturi şi cu o abţinere respingerea proiectului Legii serviciului de administrare a domeniului public şi privat al unităţilor administrativ-teritoriale, deoarece unele dintre modificările propuse sunt în contradicţie cu prevederile Legii serviciilor comunitare nr. 51/2006, cu modificările şi completările ulterioare.

În raport de obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Ionaş-Florin Urcan:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Putem fi de acord că atunci când Guvernul României, în 2011, a venit cu această propunere legislativă privind o mai bună administrare în cadrul administraţiei publice locale, probabil a greşit, neţinând cont de faptul că această lege vine în contradicţie cu Legea nr. 51/2006, dar astăzi vin în faţa dumneavoastră şi vă spun că noi, ca şi Partid Naţional Liberal, nu vom abandona lupta în a veni în faţa Parlamentului şi în plenul acestuia cu o modificare legislativă care să facă, într-adevăr, o mai bună administrare şi o mai bună gestionare a patrimoniului şi a tot ce înseamnă administraţie publică locală.

Ca dovadă, noi vom susţine respingerea, fiindcă suntem de acord că a fost o eroare juridică, dar vom veni în faţa dumneavoastră cu o propunere clară, care într-adevăr să fie agreată şi acceptată de tot ceea ce înseamnă administraţie publică locală.

Mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnule Ochi, vă rog frumos. Domnul Ochi a ridicat mâna de trei ori consecutiv şi nu i-am dat cuvântul. Data viitoare dumneavoastră...

Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Emil Niţă:

Ideea de a face o lege prin care să statuăm modul în care se administrează domeniul public şi privat al administraţiilor teritoriale este un lucru foarte bun. Însă, în momentul acesta, proiectul de lege are foarte multe puncte care sunt în contradicţie cu o lege deja existentă, Legea nr. 51/2006, Legea serviciilor comunitare de utilităţi publice. Şi revin aici, este un motiv foarte serios pentru a respinge acest proiect de lege, dar aceasta nu înseamnă, aşa cum a spus şi antevorbitorul meu, ca pe viitor administrarea domeniului public şi privat al unităţilor administrativ-teritoriale să putem să o gândim foarte bine şi să o punem într-un proiect de lege pe care să şi putem să-l ducem în plenul Parlamentului şi să treacă.

Actualul proiect de lege este în contradicţie cu o lege existentă şi Grupul PSD va vota respingerea lui.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc.

Alte luări de cuvânt? Nu sunt.

Proiectul merge la votul final, conform art. 104.

23. Propunerea legislativă pentru modificarea lit.a) a alin.(1) al art.7 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.125/2006.

Iniţiatorii? Nu doresc să ia cuvântul.

Domnul Ciucă sau domnul Săpunaru, cine prezintă? Domnul vicepreşedinte Harbuz, vă rog frumos, din partea celor două comisii, Comisia juridică şi Comisia pentru agricultură, au raport comun.

Domnul Liviu Harbuz:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins propunerea legislativă în şedinţa din 16 decembrie 2013.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea art. 7 alin. (1) lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 125/2006 pentru aprobarea schemelor de plăţi directe şi plăţi naţionale directe complementare, care se acordă în agricultură începând cu anul 2007, şi pentru modificarea art.2 din Legea nr.36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură, în sensul că terenul agricol poate fi exploatat, arendat sau închiriat de oricare dintre coproprietari.

În urma dezbaterilor, membrii celor două comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor, spre dezbatere şi adoptare, raportul de respingere a propunerii pentru modificarea lit. a) a alin.(1) al art.7 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.125/2006 pentru aprobarea schemelor de plăţi directe şi plăţi naţionale directe complementare, care se acordă în agricultură începând cu anul 2007, şi pentru modificarea art.2 din Legea nr.36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură, întrucât reglementările propunerii legislative nu respectă prevederile Legii nr.287/2007 privind Codul civil, cu modificările şi completările ulterioare.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Luări de cuvânt?

Domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Tinel Gheorghe:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Era bine dacă şi Guvernul era astăzi în bancă, să ne fi dat câteva explicaţii, pentru că iniţiativa aceasta legislativă pleacă de la o situaţie reală, pe care o întâlnim toţi în teritoriu. Curtea de Conturi verifică şi cei care nu fac dovada proprietăţii terenului arendat, închiriat, concesionat, sunt obligaţi să dea subvenţiile din agricultură înapoi, plata pe hectar. Iniţiativa aceasta legislativă tocmai aceasta venea să rezolve.

Adică, coproprietarii, cei care n-au făcut obiectul succesiunilor, ieşirii din indiviziune, să poată face obiectul contractelor de închiriere, concesiune, arendare.

Guvernul, pe bună dreptate, invocând normele Codului civil spune: "Domnule, nu putem să acceptăm chestiunea aceasta!". Bun, noi înţelegem că nu putem, dar soluţia care este? Aceasta nu acceptăm, pe de altă parte Curtea de Conturi vine şi spune: "Daţi banii înapoi!" şi soluţia care este? Întreb şi eu şi Guvernul şi vă întreb şi pe dumneavoastră: cum rămâne cu ce se întâmplă, de fapt, în realitatea cotidiană, de zi cu zi? Care este soluţia la ce face Curtea de Conturi? Măcar să fi venit şi să fi avut o discuţie cu cei de la Curtea de Conturi sau să fi venit Guvernul să fi spus: "Domnule, uite, avem un program de cadastrare", în aşa fel încât să rezolvăm problema aceasta, a succesiunilor. E foarte uşor să spunem: "o respingem". Şi cu aceasta ce am rezolvat? Că nu rezolvăm problema de fond, domnule preşedinte, şi era bine ca de fiecare dată unele din iniţiativele acestea legislative să nu fie pasate foarte uşor, foarte repede la respingere, în condiţiile în care ele tratează probleme foarte, foarte spinoase ale realităţii noastre, la care, iată, nu putem găsi răspunsuri.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc.

Domnule Ciuhodaru, vă rog frumos.

Domnul Tudor Ciuhodaru:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

De altfel, Comisia Europeană a avertizat deja Guvernul României că nu este legal să condiţioneze acordarea subvenţiilor pentru agricultură printr-o procedură prezentă în legislaţia naţională.

Eu mă bazez pe punctul de vedere al domnului deputat Steriu, ştiu experienţa sa în domeniul agriculturii şi ce înseamnă integrarea europeană, aşa că voi susţine acest demers legislativ.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc foarte mult.

Alte luări de cuvânt? Nu sunt.

Conform art. 104 merge la votul final.

24. Propunerea legislativă pentru declararea zilei de 10 mai - Ziua Declarării Independenţei României.

Domnul Dobre.

Domnul Victor Paul Dobre:

Domnule preşedinte,

Întrucât au apărut o serie de observaţii şi în avizul Guvernului, pentru corelare, am convenit cu colegii să vă propunem retrimiterea la comisie pentru două săptămâni.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Pregătiţi-vă cartelele, vă rog frumos. Retrimitere la comisie două săptămâni.

Să înceapă votul.

Mulţumesc.

112 voturi pentru, o singură abţinere.

A fost aprobat.

25. Propunerea legislativă privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă nr.82 din 2006 pentru recunoaşterea meritelor personalului armatei participant la acţiuni militare şi acordarea unor drepturi acestuia şi urmaşilor celui decedat.

Iniţiatorii?

Domnule deputat, aveţi cuvântul. În numele iniţiatorilor, da? Vă rog frumos.

Domnul Virgil Guran:

Mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Este vorba de recunoaşterea meritelor şi de un respect pentru cei care participă la operaţiunile militare, în contextul în care suntem parteneri NATO şi avem această obligaţie.

Este vorba despre cei care se îmbolnăvesc, deci nu mor împuşcaţi sau în urma operaţiunilor militare, ci se îmbolnăvesc şi se stabileşte o legătură de cauzalitate între această boală şi misiunea pe care au îndeplinit-o.

A venit aviz negativ de la Guvern, bineînţeles pe motiv că nu sunt fonduri. În zece ani de când executăm astfel de misiuni nu a existat niciun caz. Un singur caz a apărut acum şi era vorba despre un subofiţer care s-a îmbolnăvit şi doi ani de zile a stat prin spitale prin Germania, era pe moarte şi a trimis un apel disperat prin colegii lui că are doi copii minori şi o nevastă care îngrijeşte copiii şi acei copii rămân pe drumuri, după ce el a executat acele misiuni.

Din fericire, cu toate că erau şanse mici să trăiască, din fericire, Dumnezeu l-a ajutat şi acel om trăieşte în momentul de faţă şi merge spre însănătoşire şi chiar poate spre reactivare, ca militar.

Mă întreb, în acest context, când avem mari probleme aproape de graniţele ţării, când toată lumea spune că armata noastră, din păcate, a rămas în urmă cu anumite dotări, când toată lumea spune că avem mare nevoie de cei care trebuie să apere ţara, mă întreb, în acest context, cu ce moral pleacă unii dintre oamenii desemnaţi să ne apere, dacă noi nu le arătăm respect pentru ceea ce fac şi măcar nu le asigurăm, în caz că Doamne fereşte! se întâmplă ceva cu ei, o linişte a familiei.

Cred că este de datoria noastră să facem acest lucru şi, repet, din fericire, deocamdată a existat un singur caz în 10 ani. Dacă de fiecare dată spunem că nu sunt bani, când e vorba de o sumă infimă, înseamnă că nu avem respect pentru anumiţi oameni.

Rugămintea mea este să votaţi acest amendament de lege.

Mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc.

Domnul Mocioalcă. V-a lăsat pe dumneavoastră? Gata, am înţeles.

Domnule deputat Răducanu, aveţi cuvântul.

Domnul Ion Răducanu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Camera Deputaţilor, în plenul ei, a hotărât în 13 aprilie 2014 retrimiterea către Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională a acestei propuneri legislative, aşa că ea a fost reluată şi reanalizată în Comisia pentru apărare.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Guvernul a exprimat un punct de vedere negativ.

Comisia pentru muncă şi protecţie socială şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi au hotărât avizarea negativă a acestei propuneri legislative.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 82/2006 în sensul recunoaşterii meritelor, prin acordarea unor drepturi personalului armatei, bolnav sau rănit, participant la acţiuni militare cu grad ridicat de pericol.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul a respins această propunere în februarie 2014.

În urma reexaminării iniţiativei legislative şi a opiniilor exprimate de către parlamentari şi invitaţi s-a hotărât, cu majoritate de voturi, să se supună plenului Camerei Deputaţilor menţinerea raportului iniţial de respingere a acestei iniţiative, pentru următoarele motive: această propunere ar determina influenţe financiare suplimentare; şi ceea ce este mai dificil este faptul că prevederile actualei Ordonanţe de urgenţă a Guvernului nr.82/1996 utilizează atât termenul de rănit, cât şi expresiile afecţiune fizică şi afecţiune psihică. Deci sunt cuprinse în ordonanţă. Prin acest proiect se doreşte introducerea unui nou termen, şi anume termenul de "bolnav", care ar fi de natură să genereze confuzie cu termenii deja consacraţi, care acoperă situaţiile ce pot afecta starea de sănătate. Totodată, termenul de "bolnav", aşa cum este definit, are o doză foarte mare de relativitate, putând genera interpretări diferite atunci când este folosit. Din acest motiv a fost propusă respingerea.

(Din acest moment şedinţa a fost condusă de domnul deputat Florin Iordache, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.)

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Din partea grupurilor, domnul Ciuhodaru. Vă rog.

Domnul Tudor Ciuhodaru:

Doamnelor şi domnilor,

Armata nu înseamnă doar curaj, v-am mai zis acest lucru, ci înseamnă şi recunoaştere şi recunoştinţă pentru cei care sunt în misiuni pentru România sau care apără graniţele ţării. Ei trebuie să se simtă protejaţi şi să simtă respectul necesar şi acest lucru ar fi trebuit să plece din Parlamentul României. Văd că pe nişte considerente economice, uitaţi ceea ce aţi promis. Ce folos este astăzi cu acel pact pentru armată, pentru finanţarea armatei dacă cei care se întorc din misiuni nu primesc recunoaşterea necesară, inclusiv din punct de vedere material.

În plus, am remarcat că sunteţi buni la etimologii. "Bolnav" a devenit un termen relativ. Vă zic că oamenii aceia s-au îmbolnăvit apărând România, aşa că eu voi vota acest proiect de lege.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Vă rog, domnule Mircovici.

Domnul Niculae Mircovici:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor,

Încep să mă felicit că port lămâia în mână, mai taie greaţa.

Noi avem aici o propunere legislativă care aduce o situaţie anormală într-o normalitate.

Un militar, aflat pe câmpul de luptă, poate să fie rănit, poate fi traumatizat psihic, ceea ce nu se numeşte, nu poţi să zici că este rănit psihic de un cartuş sau poate să se îmbolnăvească.

În varianta în care susţinem ceea ce a susţinut majoritatea Comisiei pentru apărare, în sensul că termenul de "bolnav" este un termen foarte general, cer colegilor medici să găsim o soluţie prin care, de exemplu, pentru militarii pe care-i avem în Mali sau în Etiopia, să folosim termenul de "rănit de ţânţar", pentru că acea rană de ţânţar îi determină malaria şi omul poate să moară, iar legea se referă inclusiv la urmaşii celui decedat.

Introducerea de către iniţiatori a acestei propuneri, ca elementul "bolnav" să fie cuprins, alături de situaţia de rănit, mi se pare normală, iar afirmaţia făcută, că ar genera nişte cheltuieli financiare, nu stă absolut deloc în picioare şi este de natură să ne facă de râs. Ar trebui să-i trimitem pe cei care apreciază că sunt probleme financiare pentru militarul care se îmbolnăveşte în teatru şi rămâne toată viaţa cu o afecţiune, să meargă ei în Afganistan sau să meargă ei în Mali sau în Eritreea.

Este o ruşine pentru treaba aceasta şi deşi eu sunt deputatul minorităţii bulgare, am mai mare interes pentru armata română şi pentru apărarea României, mai ales în condiţiile internaţionale pe care le avem acum şi care au determinat inclusiv Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, care a avut loc ieri şi în care s-a discutat şi despre mobilizare, şi voi vota această propunere legislativă şi le mulţumesc celor care au făcut-o.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Ştiţi, la fel de bine ca şi mine, domnule deputat, că amendamentele puteau fi făcute în cadrul comisiei, nu la plen.

Domnul Niculae Mircovici (din sală):

Nu am făcut niciun amendament!

Domnul Florin Iordache:

Dumneavoastră susţineţi iniţiativa în forma iniţială.

Domnul Cozmanciuc, Grupul PNL. Vă rog.

Domnul Corneliu-Mugurel Cozmanciuc:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Toţi ştim că armata este una dintre instituţiile cele mai apreciate, cele mai respectate şi cu un grad ridicat de încredere. Cred că cu toţii dorim să participăm în momente festive alături de armată, însă este foarte important să avem respectul cuvenit şi faţă de acei oameni care în anumite momente suferă în teatrele de război şi nu numai.

De aceea, consider că această iniţiativă legislativă trebuie susţinută şi noi, Partidul Naţional Liberal, suntem împotriva respingerii.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Domnul Remus Cernea, vă rog.

Domnul Remus-Florinel Cernea:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Pentru a acorda, într-adevăr, un respect armatei române şi pentru a clarifica problemele de terminologie, cred că ar fi de dorit, poate colegii liberali sau colegii de la PSD sau de la un alt grup să ceară retrimiterea la comisie, să fie clarificate problemele terminologice şi să venim cu o variantă care, pe cât posibil, să obţină o largă susţinere.

Aşadar, fac un apel pentru ca un lider de grup să ceară retrimiterea la comisie. Este simplu.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Alte intervenţii? Nemaifiind alte intervenţii, raportul comisiei este pentru respingere.

Iniţiativa rămâne la votul final.

26. Următorul, Pl-x 232 - Propunere legislativă pentru modificarea art.40 din Legea nr.422/2001 privind protejarea monumentelor istorice.

Din partea iniţiatorilor? Comisia? Domnul deputat... Da, domnul vicepreşedinte al comisiei, domnul Pâslaru. Vă rog.

Domnul Florin-Costin Pâslaru:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Vă prezint Raportul asupra Propunerii legislative privind modificarea art.40 din Legea nr.422/2001 privind protejarea monumentelor istorice.

Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă a fost sesizată în fond cu această propunere, spre avizare, fiind transmisă Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci.

Potrivit art.73 din Constituţia României, republicată, iniţiativa legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Prezenta propunere legislativă a fost respinsă de Senat, în calitate de primă Cameră sesizată, în şedinţa din data de 21 mai 2012.

Obiectul reglementării îl constituie modificarea art.40 din Legea nr.422/2001 privind protejarea monumentelor istorice.

Propunerea legislativă a fost dezbătută în şedinţa comisiei din data de 25 martie 2014, la lucrările comisiei fiind prezenţi un număr de 19 deputaţi din totalul de 23.

Raportul comisiei a fost adoptat cu unanimitatea de voturi a celor prezenţi în sală.

Potrivit prevederilor art.75 din Constituţia României, republicată, precum şi ale art.92 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă propune plenului respingerea Propunerii legislative privind modificarea art.40 din Legea nr.422/2001.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Din partea grupurilor politice parlamentare? Vă rog, domnule deputat Iane.

Domnul Ovidiu-Cristian Iane:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Ideea nu ar fi atât de rea, dacă ar fi fost transpusă corect într-o propunere legislativă.

Menţionăm că nu putem să implicăm o instituţie publică, cum este Ministerul Culturii, să intervină cu plata unor dobânzi într-un contract comercial între două entităţi private, cum ar fi o bancă şi un beneficiar privat.

Pe de altă parte, propunerea legislativă nu are predictibilitate. Se vorbeşte acolo de reducerea taxelor cu 50% în faţa autorităţii locale, dar, pentru cât timp? Adică pentru ce perioadă reducem cu 50?

Pe de altă parte, ce obligativitate are autoritatea locală să suporte, prin reducerea taxelor, o chestiune care ţine de încadrarea, de către Ministerul Culturii, a imobilului, în categoria monumentelor istorice? După cum ştim, un monument istoric, în ansamblu, de regulă, este un imobil, deci este un activ. El are o valoare economică, care poate să producă.

Deci considerăm că propunerea nu este de susţinut.

Ca atare, Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat o va respinge.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Da. Domnul deputat Ştirbu, vă rog, preşedintele Comisiei pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă.

Domnul Gigel-Sorinel Ştirbu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor,

Iniţiativa, în sine, este pornită din bunele intenţii ale celor care au creionat-o.

Atât comisia, cât şi Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal au votat şi vor vota împotriva acestei iniţiative legislative, dintr-un singur considerent: domeniul de activitate este deja reglementat prin Hotărârea Guvernului nr.1430/2003, prin care se adoptă Normele metodologice prin care autorităţile locale şi Ministerul Culturii pot să intervină în alocarea fondurilor... cu alocarea fondurilor pentru reabilitarea acestor monumente istorice.

Un lucru este cert, în ultima perioadă, sunt convins că fiecare dintre dumneavoastră, în colegiile, în zona de unde veniţi, sau mă rog, unde aţi fost aleşi, aţi văzut că autorităţile locale au înţeles importanţa acestui patrimoniu cultural naţional şi au început să se aplece mult mai mult asupra investiţiilor în reabilitarea acestor obiective de patrimoniu naţional.

Cu siguranţă, intenţiile iniţiatorului sunt foarte bune, tehnicitatea redactării acestei iniţiative legislative a lăsat de dorit, aşa cum spunea antevorbitorul meu.

Cred, şi cu asta închei, că, odată cu adoptarea noului Cod al patrimoniului, tot ceea ce ţine de reabilitarea, protejarea şi întreţinerea patrimoniului cultural naţional va intra într-o nouă etapă de dezvoltare.

Vă mulţumesc mult de tot.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul deputat Ciuhodaru, vă rog.

Domnul Tudor Ciuhodaru:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Aş vrea să împărtăşesc optimismul domnului ministru, pentru că realitatea din fiecare zi, din fiecare oraş, ne arată că sunt sute de monumente istorice aflate într-un stadiu avansat de degradare.

Este şi mai îngrijorător faptul că există o hotărâre de Guvern şi nimeni nu o pune în practică. Le văd la Iaşi, le văd la Bârlad, le văd la Vaslui, cum se degradează aceste simboluri ale poporului român.

Sunt convins că iniţiativa legislativă a fost pornită din multe lucruri bune.

Aşa că eu mă voi abţine la respingerea unei astfel de iniţiative şi poate, Parlamentul, în înţelepciunea sa nemăsurată, aşa cum ne spune domnul Ponta, va găsi şi o soluţie reală pentru transpunerea în practică a acelei hotărâri de Guvern. Pentru că şi la Sănătate am avut un ordin de ministru, prin care trebuiau reduse preţurile de medicamente, dar, din 2009, toţi miniştrii sănătăţii nu au făcut nimic.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Dacă mai sunt dezbateri? Nu.

În aceste condiţii, raportul comisiei sesizate propune respingerea.

Iniţiativa legislativă rămâne la votul final.

27. Următoarea, Pl-x 278 - Propunere legislativă privind interzicerea exploatărilor şi explorărilor perimetrelor de zăcăminte de hidrocarburi lichide sau gazoase, prin fracturare (fisurare) hidraulică şi anularea licenţelor exclusive de explorare a tuturor proiectelor care recurg din această tehnică.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva? Nu doreşte.

Domnul preşedinte al Comisiei pentru industrii şi servicii, domnul Iancu.

Domnul Iulian Iancu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Comisia pentru industrii şi servicii a fost sesizată pentru dezbatere în fond, cu propunerea legislativă menţionată.

Aş vrea să subliniez faptul că Senatul a respins această propunere; de asemenea, şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, precum şi Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic. Aceasta a avizat negativ propunerea legislativă.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei pentru industrii şi servicii propun, cu majoritate de voturi, respingerea propunerii legislative.

Domnul Florin Iordache:

Da. Domnul deputat... Grupul PNL şi apoi domnul Cernea.

Domnul Lucian Nicolae Bode:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Profit de prima luare de cuvânt a mea de la această tribună, de astăzi, şi să le spunem la mulţi ani colegului nostru Vasile Gudu şi colegului nostru Lucian Militaru, care azi îşi serbează ziua de naştere!

În ceea ce priveşte proiectul de lege supus dezbaterii, pentru corecta informare a românilor, trebuie să spunem câteva chestiuni foarte clare, în ceea ce priveşte gazele de şist, explorarea, exploatarea acestora, în România.

Guvernele Ponta 1-4, din nefericire, au tratat problematica gazelor de şist superficial, politicianist şi neştiinţific.

Actuala majoritate a trecut de la momentul moţiunii de cenzură - vi-l amintiţi -, din aprilie 2012, în care se înfiera cu mânie proletară decizia Guvernului de a semna trei acorduri petroliere, în vederea explorării posibilităţii existenţei unor rezerve de hidrocarburi neconvenţionale - în paranteză fie spus, toate acuzaţiile de atunci s-au dovedit, într-un timp foarte scurt, a fi nefondate -, s-a trecut, în mai puţin de un an, de la moratoriul privind interzicerea exploatării gazelor de şist în România, în mai 2012, în câteva luni, la "exploatarea gazelor de şist în România nu reprezintă niciun pericol, putând da aviz de mediu pentru începerea lucrărilor", doamna Rovana Plumb şi domnul Victor Ponta.

Mai mult, pentru a elimina această temă din ultima campanie electorală, după cum vă amintiţi, Victor Ponta declara că în ţara noastră nu prea există gaze de şist...

Pe scurt, închei, dacă vă deranjează...

...ceea ce a dus, după cum puteţi şti, în urmă cu câteva zile, unul din concesionarii de perimetre de hidrocarburi neconvenţionale să anunţe că se va retrage din România.

Închei spunând că, din acest tablou, Partidul Naţional Liberal va pune, în primul rând, înaintea argumentelor de natură economică şi securitate energetică, informarea publică de calitate, protecţia mediului înconjurător şi sănătatea publicului.

În condiţiile în care... orice proiect de lege care va respecta aceste condiţii, Partidul Naţional Liberal îl va susţine. Altfel, Partidul Naţional Liberal nu va susţine nicio iniţiativă legislativă care nu respectă aceste prevederi.

În ceea ce priveşte acest proiect de lege, Partidul Naţional Liberal susţine respingerea lui.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Domnul Cernea, vă rog.

Domnul Remus-Florinel Cernea:

Vă mulţumesc foarte mult, domnule preşedinte de şedinţă.

În primul rând, pentru a fi corecţi, eu am în faţă Raportul Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, în care se spune că această comisie a hotărât, cu unanimitate, avizarea favorabilă a acestei iniţiative legislative, nu aşa cum s-a spus mai devreme, că ar fi fost vot negativ, sau aviz negativ.

Fracturarea hidraulică reprezintă o tehnologie periculoasă pentru mediu. Sunt ţări care deja au adoptat legislaţii pentru a o interzice, sunt ţări care au adoptat moratorii cu privire la fracturarea hidraulică.

Apelul meu către dumneavoastră este să interzicem în România o astfel de tehnologie.

Realitatea a arătat că aceia care au susţinut fracturarea hidraulică au avut doar de pierdut din punct de vedere politic. Atât Guvernul Mihai-Răzvan Ungureanu, care a fost dat jos printr-o moţiune de cenzură, care conţinea şi acest aspect, o moţiune de cenzură a PSD, cât şi Guvernul Ponta, a avut foarte mult de pierdut ca urmare a protestelor de stradă, ca urmare a articolelor de presă, a reacţiei societăţii civile faţă de forma abuzivă în care s-a încercat impunerea fracturării hidraulice la Pungeşti, unde cetăţenilor români din zonă li s-au încălcat grav drepturile. Am fost şi eu acolo, am vorbit cu ei. Practic, zona respectivă a devenit o enclavă dictatorială în sânul Uniunii Europene, un lucru inacceptabil şi un lucru foarte grav.

Sunt numeroase substanţe extrem de toxice folosite în această tehnologie. Emisiile de gaze cu efect de seră sunt mult mai mari în cazul exploatărilor gazelor de şist decât în cazul exploatării hidrocarburilor standard, să spunem.

Sunt numeroase analize, studii, opinii exprimate de către ecologişti, de către specialişti care arată că această tehnologie are un impact negativ asupra mediului, asupra populaţiei din zonă, apele pot fi infestate. Sunt, aşadar, riscuri foarte mari.

Viitorul României sper să fie construit pe o industrie bazată pe tehnologii prietenoase cu mediul şi ponderea combustibililor fosili să scadă, în permanenţă, până la zero, în următoarele decenii.

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Florin Iordache:

Da. Grupul PSD, domnul Traicu, vă rog.

Domnul Rodin Traicu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Aş vrea să fac câteva precizări la ceea ce s-a discutat până acum.

Unu. Ceea ce s-a întâmplat la Pungeşti şi atitudinea publică vizavi de această metodologie şi acest proces de explorare şi exploatare a unor rezerve naturale, care se numesc gaze de şist, s-a datorat unor grave disfuncţionalităţi pe care actualul PNL - pe vremea respectivă, fost PDL - le-a făcut în actul de guvernare. Adică, a încheiat acorduri de explorare cu firmele respective, fără să aibă studii de impact de mediu, aşa cum legislaţia în vigoare prevede.

Acest lucru a dus la o netransparenţă în opinia publică şi bineînţeles că grupuri mai mult sau mai puţin informate, de altfel, bine intenţionate, în special ecologişti, au profitat de acest lucru, pentru a induce, pe fondul unei lipse de informaţii, atât tehnică, cât şi din punct de vedere al condiţiilor de mediu, ideea că aceste tehnologii au un grad de periculozitate ridicat. O distorsiune gravă.

A doua problemă pe care vreau să o menţionez este de ordin tehnic.

Vreau să vă spun că această tehnologie de fracturare hidraulică este aplicată în România din 1956. Este o tehnologie verificată; ea se aplică pe zăcămintele convenţionale.

Faptul că, acum, s-a depăşit etapa tehnologică şi s-a ajuns la o fază de exploatare şi comercializare deosebit de avantajoasă, care aduce mari beneficii economice continentului nord-american, după cum toată lumea ştie acest lucru, nu poate să lase indiferentă zona cu tradiţie industrială care se numeşte Europa, şi în special România, care are o vastă experienţă în exploatarea resurselor de hidrocarburi în toate formele sale, începând cu 1888.

În acest context, aceste tehnologii, care sunt de viitor, care sunt prietenoase cu mediul şi au avut un debut neconcludent în România, din cauza acestei grave erori de comunicare a administraţiei anterioare, vor fi corectate în viitor.

În consecinţă, Grupul parlamentar al PSD susţine respingerea acelui proiect de lege, în speţă, să votăm proiectul aşa cum a fost prezentat de către Comisia pentru industrii şi servicii.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Da. Vă mulţumesc.

Domnul Ciuhodaru şi apoi domnul Antal. Domnul Ciuhodaru.

Domnul Tudor Ciuhodaru:

Grupul parlamentar al PSD dă astăzi dovadă de ipocrizie maximă.

Proiectul este iniţiat de 11 parlamentari PSD, cei care plângeau cu mâna pe Biblie la Bârlad şi spuneau că niciodată nu se vor extrage gaze de şist nici la Bârlad, nici la Pungeşti şi nicăieri în această ţară.

Guvernul Ungureanu a picat din cauza extragerii gazelor de şist, din cauză că s-a spus că aceste lucruri creează mari probleme.

Grupul parlamentar al PSD şi-a schimbat opţiunea după 2012? Ce v-a făcut să vă schimbaţi opţiunea? Interesele unei firme străine sau banii intraţi în buzunar?

Dar, dincolo de aceste lucruri, eu am fost la Pungeşti. Am fost şi la Bârlad. Niciunul dintre dumneavoastră nu a fost acolo, să vedeţi ce spun oamenii din zonă, care sunt riscurile, cum îşi apără pământul, sănătatea şi apa.

O fi minunată extragerea gazelor de şist, dar poate să ne explice cineva de ce Franţa a interzis extragerea gazelor de şist prin fracturare hidraulică? De ce şi Germania face acest lucru? Şi, până şi patria gazelor de şist, Statele Unite, interzic în diverse state acest lucru. Mi se pare că aţi dat dovadă de ipocrizie maximă. Niciunul dintre cei 11 parlamentari nu şi-a susţinut proiectul de lege. Ar fi fost normal să fie aici şi să-l susţină.

O să transmit bârlădenilor, celor din Pungeşti, celor din Vaslui, celor din Iaşi, faptul că PSD i-a mai minţit încă o dată.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Antal, Grupul UDMR.

Domnul Antal István:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Aş dori să mai adaug ceva la dezbaterea de astăzi.

Ultimul raport făcut pe energie de domnul Barosso, când era încă preşedinte, arăta următorul lucru: de 15 ani, în Statele Unite, utilizând gazele de şist extrase cu această tehnologie, acum... la care toată lumea se pricepe, toţi politicienii, deja, ca la fotbal şi la agricultură, am început să ne pricepem şi la tehnologii de vârf.

Deci, în Statele Unite, preţul energiei a scăzut cu 65%, da, utilizând această resursă deosebită, în timp ce în Uniunea Europeană, în această perioadă a crescut cu 35%.

Deci, noi, din nou, discutăm o temă, la care, aşa cum am încercat să vă sugerez, toată lumea a început să se priceapă, da? în loc să avem o dezbatere pe tema resurselor minerale, a resurselor naturale, cred că ar fi bine-venită în Parlament, dar această dezbatere să fie la obiect. Ţineţi minte ce am făcut cu Roşia Montană, da?

Deci, noi nu reuşim să decidem un lucru: vrem să ne dezvoltăm, dorim investiţii, vrem progres şi vrem un trai mai bun. În momentul în care apare cineva, cine vine cu tehnologii de vârf, cine vine cu resurse, pe care noi, din păcate, nu le susţinem cu bani şi vrea să investească ceva şi încearcă să ne convingă că nu aduce daune ţării, nu aduce daune nimănui, creează locuri de muncă şi ne ajută, mă rog, poate e impropriu spus cuvântul "ajutor", noi, imediat, sărim şi suntem contra. Asta ştim să facem perfect.

Dar, pe de altă parte, solicităm noi înşine: domnule, vrem, vrem să progresăm, vrem să trăim mai bine. Cum? Trebuie să decidem odată.

Riscuri există, da. Nu vă povestesc cum este cu benzinăriile sau cu altceva. Sau îţi cade ţigla pe cap şi tot un risc e. Orice investiţie, orice investiţii comportă un risc, indiferent în ce domeniu şi în special în cazul în care vorbim de tehnologii de care încă nu am auzit, că nu am avut posibilitatea să auzim, că nu venim cu toţii din mine şi aşa mai departe, din exploatare.

Domnul Florin Iordache:

Timpul, domnule deputat!

Domnul Antal István:

Eu vă mulţumesc.

Ca atare, eu cred că ar fi de dorit ca, în sfârşit, să finalizăm, să facem o lege bună, Legea minelor, şi discuţiile vizavi de redevenţă, care se duc de peste 15 ani în acest Parlament şi tot nu am ajuns la liman, să încercăm să facem această lege şi să facem şi o strategie, dacă tot se lucrează acum din nou, după atâţia ani, la strategia energetică, hai să încercăm să facem o strategie şi pentru aceste rezerve şi, atunci, toate guvernele care vin şi se perindă de acum încolo ştiu un singur lucru: o viziune corectă care ne aduce şi progresul, atât de aşteptat, dar care ne asigură şi condiţiile necesare să avem un trai bun şi fără să ne atingem de problema mediului înconjurător cu acele tehnologii care, într-adevăr, sunt de vârf.

Noi am susţinut această respingere, dar am dori, repet încă o dată, să avem o discuţie, aici, la obiect, cu această temă şi atunci să încheiem o dată pentru totdeauna. Că vin politicienii, că acolo am greşit, când ni s-a plasat, acum 15 ani, în Parlament, problema de la Roşia Montană, o problemă tehnică, s-a plasat în Parlament. Vedeţi ce s-a întâmplat! Acum, acelaşi lucru îl discutăm. Chevron s-a retras, ştie toată lumea din ce cauză s-a retras.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnul Antal István:

Există acum un declin, la nivel mondial.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Pe procedură, domnul Iane. Vă rog, 30 de secunde.

Domnul Ovidiu-Cristian Iane:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Eu aici nu am experienţă în domeniul explorării, exploatării, nu am făcut Facultatea de petrol şi gaze, însă văd o inadvertenţă. Legea nu vorbeşte despre gaze de şist. Gaze de şist se găsesc în zăcăminte solide. Ele se află în şisturi, în pietre. Or, aici se vorbeşte despre zăcăminte gazoase şi lichide. Deci nu văd de ce antevorbitorii noştri au vorbit de şist.

Într-adevăr, în expunere se spune de gaze de şist, dar în corpul legii nu apare nicăieri noţiunea de gaze de şist, ci doar zăcământ lichid şi zăcământ gazos. Zăcământul gazos şi zăcământ lichid sunt zăcămintele convenţionale.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc. Raportul comisiei este de respingere.

Rămâne la şedinţa de vot final.

28. Pl-x 193 - Propunere legislativă privind registratorii comerciali şi activitatea de înregistrare în registrul comerţului.

Iniţiatorii? Nu. Comisia? Domnul deputat. Vă rog.

Domnul Aurelian Ionescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Raport asupra Propunerii legislative privind registratorii comerciali şi activitatea de înregistrare în Registrul Comerţului.

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a fost sesizată pe fond cu prezentul proiect.

Senatul, în calitate de Cameră sesizată, a respins această iniţiativă.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil, cu observaţii şi propuneri, iniţiativa legislativă.

Guvernul nu a transmis un punct de vedere.

Comisia pentru industrii şi servicii a avizat negativ.

Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a avizat negativ.

Comisia pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor a avizat negativ.

Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic a avizat negativ.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare, potrivit Expunerii de motive, îmbunătăţirea calităţii serviciilor prestate de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, precum şi modificarea ori abrogarea unor acte normative din acest domeniu.

Prin iniţiativa legislativă se doreşte regândirea modului de organizare a Oficiului Naţional al Registrului Comerţului şi a activităţilor pe care le presupune înregistrarea operatorilor de comerţ, prin trecerea acestuia din subordinea Ministerului Justiţiei în sistemul Camerei de Comerţ şi Industrie a României.

Membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei respingerea propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Intervenţii? Da. Domnul deputat. Vă rog.

Domnul Dănuţ Culeţu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

De fapt, această iniţiativă legislativă nu este altceva decât o nouă tentativă de trecere a Registrului Comerţului de la Ministerul de Justiţie la Camera de Comerţ şi Industrie a României.

Nu este prima dată când se încearcă trecerea Oficiului şi a activităţilor aferente de la Ministerul Justiţiei la Camera de Comerţ şi Industrie, lucru care s-a încercat a se face prin diferite proiecte de lege.

Toate aceste iniţiative, însă, au fost respinse, urmare a declarării acestora de către Curtea Constituţională ca neconstituţionale. A se vedea, în acest sens, decizia nr.545 din 5 iulie 2006 şi decizia nr.1636 din 10 decembrie 2009.

Astfel, instanţa a reţinut că trecerea serviciului public de ţinere a Registrului Comerţului de la Ministerul Justiţiei la camerele de comerţ încalcă prevederile constituţionale ale art.136 alin.(4) din Constituţia României.

De asemenea, Curtea Constituţională reţine şi încălcarea regimului constituţional al bunurilor proprietate publică, a normelor europene şi a jurisprudenţei Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, privind procedurile de atribuire a unor servicii sau lucrări publice, a standardelor de transparenţă în gestionarea fondurilor obţinute din activitatea de ţinere a registrului comerţului, a garanţiilor de independenţă, de respectare a legii şi a interesului public necesare desfăşurării activităţii de ţinere a registrului comerţului.

Având în vedere aceste considerente, este evident, Grupul Partidului Naţional Liberal va vota împotriva acestei iniţiative legislative.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Nemaifiind alte intervenţii, raportul comisiei este pentru respingere. Rămâne pentru şedinţa de vot final.

Mai avem câteva minute, stimaţi colegi.

29. Următorul proiect de lege, este vorba de PL-x 573, Proiect de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.46/2008, Codul silvic.

Iniţiatorii? Domnul vicelider Tinel Gheorghe, vă rog.

Domnul Tinel Gheorghe:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Iniţiativa asta legislativă a avut un traseu extrem de interesant în Parlamentul României.

În 17 martie 2011, împreună cu foarte mulţi colegi - PSD, UDMR, fostul PNL, am depus acest proiect de modificare a Codului Silvic, 17 martie 2011.

Se întâmplă ceva, însă, ulterior, la două luni de zile, şi colegii de la PSD îşi retrag semnăturile. Nu am înţeles logica, dar, în sfârşit, s-a întâmplat.

Ulterior, ele au provocat dezbateri aprinse în Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice, când a ajuns acolo şi am reuşit să adoptăm o formă a Codului silvic.

De ce fac toate aceste precizări? Pentru că, vedeţi, iniţiativele noastre parlamentare, unele au fost trecute, deşi au ani buni în Parlamentul României, patru-cinci ani de zile, au fost trecute pe linie moartă şi a venit Guvernul care a preluat din iniţiativele noastre şi le-a transformat în proiect de modificare a Codului silvic, a legii.

Aşa ajungem să spunem că parlamentarii nu au iniţiative, nu au activitate în Parlamentul României şi Guvernul îşi îndeplineşte cu brio funcţia pentru care noi l-am mandatat.

Este o practică, nu am văzut-o foarte mult încetăţenită la noi, la fosta putere, dar am văzut-o încetăţenită şi preluată cu vârf şi îndesat la PSD. Nu cred că este nici corectă şi nici colegială.

Aşa este, textul de lege nu mai corespunde, în momentul de faţă, pentru că multe din propunerile noastre au fost preluate şi se regăsesc în noua variantă de Cod silvic aprobată săptămâna trecută şi care cred eu că va intra în vigoare în câteva zile.

Deci, susţinem, eu, personal, susţin respingerea, pentru că ea nu mai corespunde realităţii, în momentul de faţă.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Din partea Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice, domnul Harbuz, vicepreşedintele comisiei.

Domnul Liviu Harbuz:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii nr.46/2008, Codul silvic, cu modificările şi completările ulterioare, urmărindu-se, în principal, ca, prin noile reglementări, să se asigure conservarea şi gestionarea durabilă a pădurilor şi a vegetaţiei forestiere.

S-a constatat că există în procedură parlamentară Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.46/2008, Codul silvic, PL-x 580/2013, proiect care aduce modificări referitoare la administrarea pădurilor, cu soluţii concrete pentru micii proprietari, în vederea exploatării şi valorificării judicioase a resursei forestiere.

Având în vedere că proiectul de lege supus dezbaterilor are acelaşi obiect de reglementare cu PL-x 580/2013, membrii celor două comisii au propus ca modificările şi completările suplimentare prevăzute de aceasta să fie introduse ca amendamente la Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.46/2008, Codul silvic, respectiv PL-x 580/2013.

În urma examinării proiectului de lege, membrii celor două comisii au hotărât, în şedinţe separate, cu majoritate de voturi, respingerea Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.46/2008, Codul silvic.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Grupurile parlamentare? Domnul Ciuhodaru. Vă rog.

Domnul Tudor Ciuhodaru:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Proiectul de lege este un proiect bun şi pentru mine este o garanţie faptul că şi domnul Munteanu este unul dintre iniţiatorii acestui proiect de lege.

Am văzut că şi Consiliul Legislativ propune abrogarea vechiului Cod silvic şi adoptarea acestui proiect de lege.

Dar, domnule preşedinte, stimaţi deputaţi, faceţi-mă şi pe mine să înţeleg: proiectul de lege a fost depus în 2011, a fost avizat de Guvern. Iar, din spate, prin 2013, Guvernul Ponta plagiază acest proiect de lege şi-l depune în dezbateri parlamentare. Mie mi se pare că este o încălcare a separaţiei puterilor în stat, pentru că, prin astfel de proceduri, Guvernul ia până şi dreptul la iniţiativă al parlamentarilor, cel de iniţiativă legislativă.

Poate o să mă gândesc să-mi înregistrez şi eu proiectele de lege la OSIM, pentru că văd că Guvernul fură până şi iniţiativele legislative.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Domnul deputat Daea. Vă rog.

Domnul Petre Daea:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Patima profesională, uneori, ne determină să pedalăm în zona în care realitatea este, într-un fel, atinsă şi puţin deformată.

Am apreciat poziţia colegului Tinel, spunându-i că sunt de acord cu problema de principiu, anume aceea că actele normative trebuie să aibă un culoar de prioritate, un izvor, evident, statuat prin legea-mamă, aceea de a fi prioritară iniţiativa parlamentară.

Din acest punct de vedere, toţi avem de învăţat şi toţi trebuie să compunem decizia în care să statuăm regula, respectând, astfel, Constituţia.

Însă, dincolo de acest lucru, noi, în Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice şi, apoi, comisia de specialitate care a compus decizia comună, având în vedere că a fost un raport comun, am considerat că în Codul silvic, prin precizările pe care le-am făcut în spaţiul juridic, când, în nota de obligativitate a actului normativ, am putut cuprinde şi precizările pe care le aveau iniţiatorii.

Cu regretul că am pierdut un timp, dar, bucurându-ne că am aprobat Codul silvic, avem de învăţat cu toţii în a ne respecta şi să respectăm şi circuitul legislativ.

Din acest punct de vedere, vreau să apreciez raportul celor două comisii, iar respingerea este un act normal de decizie politică în plenul Camerei Deputaţilor.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Alte intervenţii? Nu mai sunt.

Raportul celor două comisii este de respingere.

Iniţiativa legislativă rămâne pentru votul final.

Vă mulţumesc, stimaţi colegi. Este ora 13,00.

Suspendăm şedinţa. Ne revedem la ora 14,00.

Vă mulţumesc.

După pauză.

Domnul Florin Iordache:

30. Continuăm, stimaţi colegi, punctul 30 pe ordinea de zi, Pl-x 877/2010 - Propunerea legislativă pentru completarea art.33 din Legea nr.46/2008, Codul silvic.

Dacă din partea iniţiatorilor vrea să intervină...? Nu.

Comisia? Domnul vicepreşedinte Harbuz. Vă rog, domnule vicepreşedinte. Şi înţeleg că vreţi să faceţi şi o precizare, vă rog.

Domnul Liviu Harbuz:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Aş vrea să fac şi o precizare referitor la PL-x 573, prezentat anterior. A apărut o eroare materială: proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, şi nu ordinare, aşa cum a apărut în raportul comun. Deci este vorba despre o lege organică.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Domnul Liviu Harbuz:

În conformitate cu prevederile art.61 şi art.63 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru mediu şi echilibru ecologic a examinat propunerea legislativă sus-menţionată, în şedinţa din 2 aprilie 2014, iar Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice, în şedinţa din 5 mai 2014.

Cu ocazia dezbaterilor, membrii celor două comisii au analizat punctul de vedere ale Guvernului, avizul Consiliului Legislativ, precum şi raportul depus iniţial, nr.24/387 din 30 octombrie 2012 şi 26/455 din 30 octombrie 2012.

În urma examinării propunerii legislative, membrii celor două comisii au hotărât, în şedinţe separate, cu unanimitate de voturi, respingerea propunerii legislative pentru completarea art.33 din Legea nr.46/2008, respectiv Codul silvic.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

La dezbateri generale? Doamna deputat Varga, vă rog, Grupul PNL.

Doamna Lucia-Ana Varga:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Această iniţiativă legislativă stipulează faptul ca, din fondul de conservare şi regenerare a pădurii, să poată fi folosită ca sursă pentru asigurarea cheltuielilor necesare gestionării pădurilor care îndeplinesc funcţii de protecţie.

Am observat că marea majoritate a proiectelor de lege, iniţiativelor legislative pe care le-am dezbătut astăzi au ridicat probleme reale cu care se confruntă fiecare dintre noi în colegiile pe care le reprezentăm.

Şi iniţiativa de astăzi, pe care, din păcate, tot aşa, o vom respinge, se referă la acelaşi lucru, şi anume la compensaţiile pe care proprietarii de păduri trebuie să le primească, pentru a respecta dreptul la proprietate, dacă au restricţii privind exploatarea pădurilor.

De fiecare dată, Guvernul vine şi spune că nu sunt fonduri necesare pentru asigurarea acestor compensaţii.

Această iniţiativă făcea o propunere ca, din fondul de conservare, să folosim resursele pentru asigurarea compensaţiilor. Nu este, într-adevăr, cea mai bună soluţie, însă problema rămâne şi va trebui să găsească Guvernul, din alte surse, fondurile necesare pentru asigurarea compensaţiilor pentru proprietarii de păduri.

Şi, dacă-mi daţi voie, trebuie să ne gândim, cred că este o problemă, până la urmă, de fond, de procedură. Cred că 90% din iniţiativele legislative, pe care le-am dezbătut astăzi vor fi respinse. Trebuie să ne gândim foarte serios, aceste probleme reale, pe care le identificăm în teritoriu şi pe care le-am transpus în iniţiative legislative, rămân, în continuare, probleme nerezolvate, prin respingerea acestor legi.

Deci noi nu vom vota această lege, dar cerem Guvernului să găsească o soluţie pentru acordarea de compensaţii pentru proprietarii de păduri care nu-şi pot exercita dreptul la proprietate, având restricţii impuse de alte legi.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Alte intervenţii? Grupurile parlamentare? Nu mai sunt alte intervenţii.

Raportul celor două comisii este de respingere.

Iniţiativa legislativă rămâne la şedinţa de vot final.

31. Pl-x 127 - Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.46/2008 privind Codul silvic, cu modificările şi completările ulterioare.

Din partea iniţiatorilor, dacă doreşte cineva? Nu doreşte.

Cele două comisii? Doamna preşedinte de la Comisia pentru mediu şi echilibru ecologic. Vă rog, doamnă preşedinte.

Doamna Carmen Moldovan, vă rog.

Doamna Carmen Ileana Moldovan:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Menţionez faptul că plenul Camerei a trimis această propunere legislativă în 12 martie 2013, la cele două comisii mai sus menţionate, în vederea reexaminării şi depunerii unui nou raport.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare ca unele drumuri şi căi forestiere să poată fi trecute, în condiţiile legii, din domeniul public al statului şi din administrarea Romsilva, în domeniul public al unor unităţi administrativ-teritoriale şi în administrarea consiliilor judeţene sau locale, după caz.

În urma dezbaterilor, membrii celor două comisii au constatat că există, în procedură parlamentară, Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.46/2008, şi anume Codul silvic, proiect care aduce modificări la administrarea pădurii, cu soluţii concrete pentru micii proprietari în vederea exploatării şi valorificării judicioase a resursei forestiere.

Având în vedere că propunerea legislativă supusă dezbaterilor are acelaşi obiect de reglementare cu proiectul de lege mai sus menţionat, membrii comisiilor au propus ca modificările şi completările suplimentare prevăzute de aceasta să fie introduse ca amendamente la Proiectul de Lege pentru completarea Legii nr.46/2008, Codul silvic.

Faţă de cele prezentate, membrii celor două comisii au hotărât să supună spre dezbatere şi adoptare plenului Camerei Deputaţilor raportul de respingere a propunerii legislative.

Menţionez că această propunere face parte din categoria legilor organice.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Din partea grupurilor, dacă sunt intervenţii? Da, doamna deputat Varga, Grupul PNL. Vă rog, doamnă deputat.

Doamna Lucia-Ana Varga:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Într-adevăr, la momentul dezbaterii acestei iniţiative legislative, s-a luat în considerare că va trece Codul silvic, iniţiat de deputaţii PSD, sub o formă prin care să putem asigura şi transferarea, din domeniul public al statului, a drumurilor forestiere către domeniul public al statului aflat în administrarea consiliilor locale şi judeţene.

Legea a trecut fără să fie cuprins şi acest articol, motiv pentru care vă solicit o retrimitere la comisie şi am să vă argumentez şi de ce: pentru că foarte multe consilii judeţene şi consilii locale sunt eligibile pe proiecte europene pentru finanţarea acestor drumuri, dar nu le pot finanţa, pentru că ele nu sunt în administrarea lor. Şi atunci am propune retrimiterea la comisie, cu precizarea ca, pe perioada desfăşurării proiectelor europene, aceste drumuri europene să poată fi trecute în administrarea consiliilor judeţene.

Deci, vă solicit retrimiterea la comisie.

Domnul Florin Iordache:

Da. Liderul de grup, domnul Neacşu. Domnul Neacşu şi apoi domnul Munteanu.

Domnul Marian Neacşu:

Nu am ştiinţă dacă doamna deputat este iniţiator al proiectului legislativ, sau a solicitat retrimiterea... în ce calitate?

Domnul Florin Iordache:

Nu, nu este iniţiator.

Domnul Marian Neacşu:

În ce calitate a solicitat retrimiterea? Asta întreb. Sunteţi viceliderul grupului? E-n regulă.

Domnul Florin Iordache:

Da, domnul deputat Munteanu. Vă rog.

Domnul Ioan Munteanu:

Vreau să clarific o problemă. Doamna Varga are dreptate cu solicitarea pe care a făcut-o, dar vă informez că ieri, în Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice, am modificat Legea nr.192, cu unanimitate de voturi. Drumurile, inclusiv corectările de torenţi, acele lucrări care veneau la aprobare vor trece la unităţile administrative, şi nu cu intabulare, ci doar cu măsurători topografice, pe care le suportă Regia Romsilva.

Domnul Florin Iordache:

Domnul Tinel Gheorghe, vicelider PNL. Pe procedură, da?

Domnul Tinel Gheorghe:

O precizare în plus, faţă de ce a spus colegul meu, domnul Munteanu, din Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice, aşa este, trecerea nu se face ad-hoc, se face prin hotărâre de Guvern.

Domnul Florin Iordache:

Da, vă mulţumesc. Nemaifiind alte intervenţii, supun votului dumneavoastră, stimaţi colegi, propunerea Grupului PNL, de retrimitere la comisii.

Să înceapă votul, vă rog.

Cu 80 de voturi pentru, 40 de voturi împotrivă şi 5 abţineri, propunerea de retrimitere nu a fost acceptată.

Vă mulţumesc. Dezbaterile generale, încheiate.

Raportul celor două comisii este de respingere.

Merge la şedinţa de vot final.

32. Următorul, Pl-x 336 - Propunere legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.46/2008, Codul silvic.

Dacă iniţiatorii...? Nu.

Cele două comisii, Comisia pentru mediu şi echilibru ecologic, sau Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice? Domnul vicepreşedinte al Comisiei pentru agricultură?

Doamna preşedinte al Comisiei pentru mediu şi echilibru ecologic, Carmen Moldovan. Vă rog, prezentaţi raportul.

Doamna Carmen Ileana Moldovan:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

În conformitate cu prevederile art.70 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, cele două comisii au hotărât retrimiterea acestei propuneri legislative, reîntoarcerea acesteia la comisii, în vederea reexaminării şi depunerii unui nou raport.

Propunerea are ca obiect de reglementare obligarea titularilor autorizaţiilor de exploatare a masei lemnoase de calitate superioară la plata către bugetul de stat a unei sume de bani cu titlu de redevenţă forestieră.

Totodată, urmează a se excepta de la plata acestei redevenţe persoanele fizice care deţin în proprietate suprafeţe de teren forestier de până la 10 hectare.

În urma dezbaterilor, membrii celor două comisii au constatat că există în procedură parlamentară acelaşi Proiect de Lege pentru modificarea Legii Codului silvic, PL-x 580/2013, proiect care aduce modificări referitoare la administrarea pădurilor, cu soluţii concrete pentru micii proprietari, în vederea exploatării şi valorificării judicioase a resursei forestiere.

Având în vedere că propunerea legislativă supusă dezbaterilor are acelaşi obiect de reglementare cu proiectul de lege mai sus menţionat, membrii comisiilor au propus ca modificările şi completările suplimentare prevăzute de aceasta să fie introduse ca amendamente la Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.46/2008, Codul silvic.

Ca urmare, cele două comisii - Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice şi Comisia pentru mediu şi echilibru ecologic - au hotărât, cu majoritate de voturi şi o singură abţinere, să supuneţi, spre dezbatere şi adoptare plenului Camerei, raportul de respingere a propunerii legislative mai sus menţionate.

Vă mulţumesc frumos.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc. Din partea grupurilor, intervenţii? Nu sunt intervenţii.

Raportul celor două comisii, pentru respingere.

Rămâne pentru sesiunea de vot final.

Domnul Marian Neacşu, liderul Grupului PSD, pe procedură. Vă rog.

Domnul Marian Neacşu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

În urma discuţiilor pe care le-am avut cu ceilalţi lideri ai grupurilor parlamentare, vă propun, cu aprobarea plenului, să ne întoarcem la ordinea de zi referitoare la proiectele legislative cu propunerile de adoptare, la ordinea de zi normală, de la punctul 1, urmând să continuăm dezbaterea cu aceste proiecte legislative.

Domnul Florin Iordache:

Da. Alte intervenţii nu sunt.

Atunci, stimaţi colegi, supun votului dumneavoastră propunerea liderului PSD, de reîntoarcere la poziţia 6, în ordinea de zi, la procedura de urgenţă. Da, la PL-x 28.

Supun votului dumneavoastră propunerea domnului Neacşu.

Cine este pentru? Să înceapă votul.

87 de voturi pentru, 46 de voturi împotrivă, 5 abţineri.

Propunerea domnului Neacşu a fost adoptată.

6. Proiect de Lege pentru modificarea şi completarea Legii apelor nr.107, este vorba de PL-x 28.

Este procedură de urgenţă.

Iniţiatorul? Domnul secretar de stat, Ministerul Mediului, domnul Popescu. Vă rog.

Domnul Dan Popescu (secretar de stat, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor):

Bună ziua.

Domnule preşedinte, vă mulţumesc.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Proiectul de Lege pentru modificarea Legii apelor nr.107/1996 a fost iniţiat ca urmare a unei Scrisori-pilot a Comisiei Europene - Direcţia Justiţie, în care se apreciază că modificările survenite la nivel european, la unele articole din Directiva-cadru a apei, transpusă în România prin H.G.1038/2010, trebuie transpuse printr-un act normativ de aceeaşi putere legislativă cu actul de transpunere iniţial, respectiv Legea nr.210/2004.

Ca urmare a acestei solicitări, a fost iniţiat prezentul proiect de lege care transpune o nouă listă de substanţe prioritare în domeniul apei, ce conţine opt substanţe noi, în afară de cele 33 de substanţe deja existente în vechea listă şi prezente în Legea nr.210.

De asemenea, din cauza faptului că această listă de substanţe prioritare se modifică la fiecare 4 ani, se propune în prezentul proiect de lege ca actualizările periodice ale listei de substanţe prioritare să se facă prin hotărâre a Guvernului.

Având în vedere cele expuse anterior, Guvernul susţine promovarea prezentului proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc, domnule secretar de stat.

Rog Comisia pentru mediu şi echilibru ecologic, doamna preşedinte Carmen Moldovan. Vă rog, doamnă preşedinte, raportul comisiei.

Doamna Carmen Ileana Moldovan:

Vă mulţumesc frumos.

Comisia pentru mediu şi echilibru ecologic a fost sesizată spre dezbatere în fond cu proiectul de lege mai sus menţionat, care are ca obiect modificarea şi completarea Legii apelor nr.107/1996, cu modificările şi completările ulterioare, ca urmare a necesităţii adaptării şi actualizării legislaţiei naţionale cu noile reglementări europene în acest domeniu, în contextul îndeplinirii angajamentelor ce revin României şi care derivă din calitatea sa de stat membru al Uniunii Europene, evitând, astfel, eventualele sancţiuni generate de nerespectarea legislaţiei europene.

Senatul a aprobat acest proiect de lege, ca primă Cameră sesizată.

La întocmirea prezentului raport, comisia a avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ, precum şi cel al Comisiei pentru afaceri europene.

În urma examinării proiectului şi a opiniilor exprimate, comisia a hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună plenului Camerei adoptarea Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Legii apelor nr.107/1996, în forma adoptată de Senat.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Dacă partea grupurilor parlamentare...? Grupul PNL. Doamna deputat Varga. Vă rog.

Doamna Lucia-Ana Varga:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Grupul PNL va vota acest proiect de lege, pentru că, de fapt, rezolvă o problemă pe care România o avea, şi anume netranspunerea în legislaţia românească a Directivei europene.

S-au făcut, astfel, modificările necesare, defalcându-se lista substanţelor prioritar periculoase şi lista substanţelor periculoase, iar punerea în practică a acestei Directive implică, de fapt, măsuri deosebite, cu finanţare specială, în cadrul planurilor de management bazinale.

Sper ca la una dintre întâlnirile pe care le vom avea cu miniştrii de resort, cu ministrul mediului, în special, să ne prezinte aceste planuri bazinale, pentru că sunt extrem de importante pentru asigurarea apei de bună calitate pentru români.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Grupul PSD, domnul deputat Iacoban.

Domnul Sorin-Avram Iacoban:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Proiectul de lege are ca obiect modificarea şi completarea Legii apelor nr.107 din 1996, cu modificările şi completările ulterioare.

Ca urmare a necesităţii adaptării şi actualizării legislaţiei naţionale cu noile reglementări europene în acest domeniu, proiectul de lege intervine în contextul îndeplinirii angajamentelor ce revin României, care derivă din calitatea sa, de membru al Uniunii Europene, evitând, astfel, eventualele sancţiuni generate de nerespectarea legislaţiei europene.

Pentru statul român a fost obligatorie preluarea în totalitate a Directivei Parlamentului şi Consiliului European 2000/60/EC, actualizată de Directiva 2008/105/CE, care cuprindea un supliment de anexă având un număr de 20 de substanţe periculoase. Această listă de substanţe periculoase trebuia reactualizată periodic.

În anul 2013 a apărut o nouă directivă - Directiva 2013/39/EC, prin care a fost reactualizată, din nou, lista de substanţe periculoase, fapt ce ar impune o nouă modificare a legislaţiei româneşti pentru preluarea prevederilor noii Directive, până în luna august 2015.

Prezentul proiect de act normativ propune modificarea anexei din Legea apelor nr.107/1996, prin preluarea anexei reactualizate din Directiva Europeană.

De asemenea, s-a creat un cadru legislativ ca această listă, care este actualizată periodic pe plan european, să fie modificată şi actualizată periodic, prin hotărâri ale Guvernului României.

Comisiile de resort sesizate au întocmit aviz şi raport favorabil.

Având în vedere cele precizate, Grupul PSD din Camera Deputaţilor susţine acest proiect de lege.

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Alte intervenţii? Câte unul de grup, da. Alte intervenţii? Alte grupuri parlamentare?

Nemaifiind alte intervenţii şi nefiind amendamente, urmează pentru şedinţa de vot final.

7. PL-x 115/2013 - Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.18/2013 pentru desemnarea entităţii publice care exercită, în numele statului, calitatea de acţionar la Compania Naţională de Transport al Energiei Electrice - Transelectrica S.A. şi al Societăţii Naţionale de Transport Gaze Naturale - Transgaz S.A. Mediaş.

Este în procedură de urgenţă.

Guvernul? Domnul secretar de stat. Vă rog.

Domnul György Attila (secretar de stat, Ministerul Finanţelor Publice):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Actul vizează aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 18/2013.

Având în vedere că acest act normativ a fost abrogat prin Ordonanţa de urgenţă nr.6/2014, susţinem respingerea, conform raportului comisiei.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Din partea Comisiei pentru politică economică, domnul preşedinte Horia Grama.

Vă rog, domnule preşedinte. Raport comun, dumneavoastră şi bugetul.

Domnul Horia Grama:

Da. Mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport comun asupra Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 18/2013 pentru desemnarea entităţii publice care exercită, în numele statului, calitatea de acţionar la Compania Naţională de Transport al Energiei Electrice "Transelectrica" S.A. şi la Societatea Naţională de Transport Gaze Naturale "Transgaz" S.A. Mediaş.

În conformitate cu prevederile art.95 şi 115 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare şi Comisia pentru buget, finanţe şi bănci au fost sesizate spre dezbatere în fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.18/2013, înregistrată cu adresa PL-x 115/22 aprilie 2013.

În conformitate cu prevederile art.75 din Constituţia României, republicată, şi ale art.92 alin. (9) pct.1 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în şedinţa din 15 aprilie 2013.

Consiliul Legislativ, prin avizul nr.177 din 20 martie a avizat favorabil.

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a avizat favorabil.

Comisia pentru industrii şi servicii a avizat favorabil proiectul de lege, cu amendamente admise.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.18/2013 pentru desemnarea entităţii publice care exercită în numele statului, calitatea de acţionar la Compania Naţională de Transport al Energiei Electrice "Transelectrica" S.A. şi la Societatea Naţională de Transport Gaze Naturale "Transgaz" S.A. Mediaş, în sensul trecerii acţiunilor deţinute de stat la cele două companii naţionale, din administrarea Ministerului Economiei în administrarea Ministerului Finanţelor Publice.

Prezentul raport a fost dezbătut în cele două comisii. Cu prilejul dezbaterilor, membrii Comisiei pentru politică economică, reformă şi privatizare a apreciat că prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 18, supusă dezbaterii, nu se mai justifică, întrucât Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 18 a fost abrogată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.6/2014 privind exercitarea drepturilor şi îndeplinirea obligaţiilor ce decurg din calitatea de acţionar al statului la Compania Naţională de Transport al Energiei "Transelectrica" S.A. şi la Societatea Naţională de Transport Gaze Naturale "Transgaz" S.A. Mediaş, proiectul de lege rămânând fără obiect.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, deputaţii celor două comisii au hotărât cu unanimitate de voturi să supună plenului Camerei Deputaţilor spre dezbatere şi adoptare Proiectul de Lege privind respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.18/2013, cu amendamentele admise care sunt redate în anexa la prezentul raport.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Din partea grupurilor parlamentare? Grupul PNL, vă rog.

Domnul Lucian Nicolae Bode:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Încep intervenţia mea prin a clarifica motivul pentru care România a fost obligată să separe efectiv activitatea de producţie şi furnizare a energiei electrice de activitatea de transport a energiei electrice. Motivul este transpunerea Directivelor 72, respectiv 73/2009 ale Comisiei Europene în legislaţia românească.

Practic, prin Legea nr.123 din martie 2012, Guvernul îndeplineşte această obligaţie şi transferă cele două companii din portofoliul Ministerului Economiei, în portofoliul Ministerului Finanţelor Publice. De aici însă începe un adevărat ping-pong cu cele două companii strategice, "Transelectrica" şi "Transgaz", pentru sectorul energetic românesc.

Mai întâi Guvernul Ponta emite ordonanţa de urgenţă prin care le transferă, din nou, de la Ministerul de Finanţe, la Secretariatul General al Guvernului, în demersul pe care-l cunoaştem cu toţii, de a deposeda miniştrii liberali de putere în ministerele-cheie pe care le coordonau.

În 21 martie 2013, Curtea Europeană de Justiţie sancţionează România pentru transpunerea incompletă a normelor Uniunii Europene privind piaţa internă de energie, cu penalităţi de 30 de mii de euro pe zi. Atunci Guvernul Ponta emite această ordonanţă pe care azi o respingem, Ordonanţa Guvernului nr.18, prin care transferă din nou cele două companii de la Ministerul Economiei, la Ministerul de Finanţe. Şi calvarul acestor companii nu se opreşte aici. După cum aţi putut auzi din raportul comisiei, Guvernul Ponta, prin Ordonanţa Guvernului nr.6/2014 transferă din nou de la Ministerul de Finanţe, la Ministerul Economiei, de această dată, cele două companii strategice, "Transelectrica" şi "Transgaz".

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Nu este altceva decât o bătaie de joc, o lipsă totală de predictibilitate, mai ales pentru cei care au luat, au avut curajul să investească în 15% din acţiunile "Transelectrica" în 2012, este o lipsă totală de transparenţă, aţi văzut, toate legiferările s-au făcut prin ordonanţă de urgenţă, foarte, foarte repede, fără consultare publică, doar din dorinţa de a satisface orgoliul politic al unor lideri PSD.

Grupul nostru parlamentar va vota pentru respingerea acestui proiect de lege şi nu poate fi de acord cu această bătaie de joc la adresa companiilor din sistemul energetic românesc.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Grupul PSD. Domnul deputat Traicu.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Rodin Traicu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Ca de obicei, câteva precizări. Deci, se respectă o directivă europeană, pentru a demonopoliza producţia şi transportul de energie electrică, respectiv cele două companii: electrică şi de gaze.

Cele două companii, "Transelectrica" şi "Transgaz", trebuie să fie ca subordonare, coordonare şi respectiv partea de acţionariat, separate de producătorii de gaze, respectiv energie electrică, pentru a nu se crea o poziţie de monopol şi toate companiile, indiferent de unde sunt, să aibă acces nediscriminatoriu la reţea. Acesta este fundamentul.

2. Aceste acte normative la care făcea referire antevorbitorul meu, toate au derivat din hotărârea de guvern, hotărârile de guvern de organizare a Guvernului României, respectiv înfiinţarea, comasarea sau destructurarea unor ministere, cu scopul fiabilizării, evident, a actului administrativ.

3. Această separare a companiilor ar fi trebuit făcută cu mult înainte de 2012, când a fost adoptată Legea nr.123, a energiei, respectiv de executivul din care făcea parte şi antevorbitorul meu, aceasta fiind o obligaţie prin directivă a Uniunii Europene, dar nu s-a dorit şi nu s-a vrut să se facă acest lucru, pentru că, bineînţeles, aşa cum bine spunea, puterea dorea să aibă influenţă asupra hotărârilor pe care stafful de conducere, în special al "Transelectrica", îl avea în special în ceea ce priveşte APR-urile, e o abreviere, respectiv acordurile de racord provizoriu pentru marile câmpuri eoliene, unde specialiştii, în speţă procurorii, au constatat mari acte de corupţie în perioada 2008-2012. Pentru detalii, ea avea legătură cu astfel de probleme.

În consecinţă, aceste acte, aceste...

Domnul Florin Iordache:

Timpul, domnule deputat, timpul, vă rog frumos!

Domnul Rodin Traicu:

Da, mulţumesc. Asta vroiam să rezum.

În consecinţă, acest act normativ este caduc. Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat va vota împotriva prevederilor acestui act normativ, pentru că nu-şi mai are rostul.

Vă mulţumesc mult.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Alte grupuri parlamentare. Mai sunt intervenţii? Nemaifiind intervenţii, intrăm pe textul raportului.

La poziţia 1. Titlul legii: "Lege privind respingerea ordonanţei". Dacă sunt observaţii. Nu sunt. Adoptat.

Articol unic. Poziţia 2. Nu sunt observaţii. Adoptat.

Poziţiile 3, 4, 5, 6, 7, 8? Nu sunt. Adoptate.

Rămâne la şedinţa de vot final.

8. Următoarea, Pl-x 574 - Propunerea legislativă pentru modificarea Legii educaţiei nr.1/2011. Termenul pentru dezbatere şi vot final fiind depăşite, propunerea legislativă se consideră adoptată, în conformitate cu prevederile art.75 alin.(2) din Constituţie şi ale art.113 din Regulamentul Camerei Deputaţilor.

9. La reexaminări este vorba de PL-x 277/2014 - Reexaminarea Legii pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 111/2011 privind comunicaţiile electronice, ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr.461 din 16.09.2014, publicată în Monitorul Oficial al României, partea I, nr.775 din 24 octombrie 2014.

Îl invit pe domnul preşedinte al Comisiei juridice, domnul Bogdan Ciucă.

Vă rog, domnule preşedinte.

Domnul Liviu-Bogdan Ciucă:

Domnule preşedinte,

Domnilor colegi,

Prezint raportul comun asupra cererii de reexaminare a Legii pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 111/2011 privind comunicaţiile electronice, ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 461 din 16.09.2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 775 din 24.10.2014.

Legea a fost trimisă la Preşedintele României pentru promulgare la data de 5 iulie 2014.

Avocatul Poporului, pe 23 iulie 2014, a formulat obiecţia de neconstituţionalitate.

Curtea Constituţională, cu majoritate de voturi, a admis obiecţia de neconstituţionalitate şi a constatat că Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 111/2011 este neconstituţională, în ansamblul său.

Senatul, în şedinţa din 5 februarie 2015, a respins Legea pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 111/2011 privind comunicaţiile electronice, reexaminată ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 461 din 16.09.2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 775 din 24.10.2014.

Membrii celor două comisii sesizate au dezbătut cererea de reexaminare a legii amintită mai sus.

În urma dezbaterii, membrii celor două comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor un raport de respingere a Legii pentru completarea Ordonanţei de urgenţă sus-menţionate.

În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, legea face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Din partea grupurilor parlamentare. Domnule Ciuhodaru, vă rog.

Domnul Tudor Ciuhodaru:

Am crezut că ne-am întors în 1984. Legea Big Brother şi Legea securităţii cibernetice m-au făcut să cred acest lucru.

După 45 de ani de securitate, după 45 de ani de dictatură, după 45 de ani de stat poliţienesc, să vii în Parlamentul României cu astfel de proiecte de lege însemnă o sfidare şi o ofensă aduse poporului român.

Ne-am obişnuit, ce-i drept, ca Guvernul să dea numeroase ordonanţe neconstituţionale, Ordonanţa nr. 55, a traseiştilor, Ordonanţa nr. 94, dottore, cele privind învăţământul sau Avocatul Poporului sau Proiectul de regionalizare care a fost declarat şi el neconstituţional.

Dar, este o premieră şi un precedent periculos, să vii în Parlament cu un proiect de lege care atacă libertatea individuală, dreptul la proprietate şi introduce prezumţia de vinovăţie.

Cei care renunţă la libertăţile fundamentale pentru o fărâmă de siguranţă tranzitorie nu merită nici siguranţa şi nici libertăţile. Aşa că vă solicit să respingem aceste proiecte de lege, mai ales pentru faptul că se vede de la o poştă, determină un conflict între instituţiile statului şi eu nu vreau să particip la acest conflict.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Iane, Grupul PNL.

Domnul Daniel Iane:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Partidul Naţional Liberal a atras atenţia încă de la început asupra pericolului reprezentat de modificările legislative privind comunicaţiile electronice, care pot crea premisa unor abuzuri din partea instituţiilor statului.

Posibilitatea dată operatorilor de telefonie mobilă de a reţine datele, datele personale de identificare ale utilizatorilor pe cartele prepay, încalcă dreptul la viaţă privată a cetăţenilor, cu consecinţe la fel de dăunătoare ca ale Legii Big Brother sau a securităţii cibernetice.

Noi considerăm că aplicabilitatea acestei legi ar fi de natură să răstoarne prezumţia de nevinovăţie şi să transforme toţi utilizatorii în persoane susceptibile de săvârşirea unor infracţiuni. Astfel, legea este de natură să creeze premisa unor abuzuri ale instituţiilor statului, având în vedere că nu se precizează în mod clar nici contextul în care ar putea fi folosite aceste date şi nici perioada de timp pentru care urmează ca aceste date să fie stocate.

În plus, din punct de vedere economic, aplicarea acestei legi va crea probleme pentru sectorul tehnologiei informaţiilor şi comunicaţiilor.

Avem, stimaţi colegi, exemplul Italiei, care a dat o astfel de lege şi efectele imediate în piaţă au fost un blocaj în dezvoltarea şi utilizarea reţelelor wi-fi şi o scădere a vânzărilor pentru cartelele telefonice preplătite.

Cu astfel de consecinţe, Italia a decis abrogarea acestei legislaţii, decizie luată, de exemplu, şi de alte state, precum Mexic.

În aceste condiţii, astăzi, Partidul Naţional Liberal, nu face altceva decât să respecte Decizia Curţii Constituţionale nr. 461 din 16 septembrie 2014 şi să voteze pentru respingerea acestei legi.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Grupul UDMR. Domnul Márton Árpád.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Stimate domnule vicepreşedinte,

Eu nu înţeleg. De la acest microfon, de mai multe ori ni s-a spus: "Dacă a decis Curtea Constituţională noi trebuie să respectăm, nu să comentăm". Păi a decis Curtea Constituţională! Şi atât!

În cazul ambelor legi, dacă cineva crede că poate să facă o lege mai bună prin care să ia în considerare ideile de bază ale Curţii Constituţionale şi să mai rămână cu ceva din ideea de bază a acestor legi, să o facă, să o depună şi atât! Noi pe vremea respectivă, când s-a votat această lege am spus că este neconstituţională şi, iată, de data aceasta ne-a dat dreptate onor Curtea Constituţională.

Ca atare, în mod evident, nici nu mai intervin la cealaltă lege, trebuie să fie respinsă, din moment ce Curtea a decis că în integralitatea sa legea este neconstituţională. Nu avem ce discuta!

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Cernea. Vă rog, domnule deputat.

Domnul Remus-Florinel Cernea:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Am atras atenţia asupra faptului că această ordonanţă este neconstituţională, încalcă drepturi fundamentale. Am vorbit despre acest lucru în plen, atunci când s-a discutat prima dată, anul trecut, şi când m-am numărat printre puţinii care au votat împotrivă. Au fost doar 20 de voturi împotrivă, 195 de voturi pentru şi 75 de abţineri.

Cred că în materia drepturilor omului, sub nicio formă nu ar mai trebui reglementat ceva prin ordonanţe de urgenţă, pentru că aceste ordonanţe pot fi abuzive, pot genera efecte periculoase pentru apărarea drepturilor omului, iar Parlamentul uneori poate eşua în a se pronunţa rapid şi a înlătura eventualele efecte sau Curtea Constituţională.

Iată că în acest caz Curtea a dat dreptate punctului de vedere critic faţă de astfel de legislaţii Big Brother, am fost, împreună cu preşedintele Comisiei juridice, cu domnul Bogdan Ciucă, invitaţi de Guvernul Germaniei în vara trecută la Berlin şi am avut acolo dezbateri pe această temă. De asemenea, în Germania, Curtea Constituţională a respins legislaţia de tip Big Brother, procurorii şi judecătorii cu care am discutat ne-au explicat că respectă decizia Curţii Constituţionale germane, dar aici este vorba de o filozofie pe care a amintit-o şi colegul meu de la PP-DD, domnul Ciuhodaru, care vorbea despre cei care atunci când cedează din libertate, pentru mai multă securitate, nu le merită pe nici unele, nu a completat, nu a finalizat, spunând şi că le vor pierde pe amândouă, şi libertatea şi securitatea.

Sunt convins că putem găsi legislaţii care să respecte drepturile fundamentale şi care să ofere instituţiilor de forţă căi pentru a se lupta cu cei cu care se luptă, dar sub nicio formă nu putem accepta încălcarea drepturilor tuturor cetăţenilor acestei ţări, pentru o presupusă mai mare securitate.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc şi eu.

Domnul deputat Bogdan Ciucă, preşedintele comisiei şi liderul Grupului PC. Vă rog, domnule deputat.

Domnul Liviu-Bogdan Ciucă:

Domnule preşedinte,

Domnilor colegi,

Eu vreau doar să fac o singură observaţie, care nu ţine de fondul problemei, ci de formă. În mare parte, ce s-a discutat aici - este dreptul fiecăruia să ia cuvântul, să spună ceea ce gândeşte şi doreşte - se referă la oportunitatea proiectului de lege, la fondul problemei, iar noi nu suntem în procedura în care discutăm acest lucru. Noi practic, acum, aşa cum se spunea puţin mai devreme, suntem într-o procedură în care doar luăm act de faptul că este neconstituţional un anumit proiect de lege şi că îl respingem. Discuţiile pe fond, într-o asemenea etapă, sunt absolut inutile. Doar dacă vrem să mutăm declaraţiile politice de luni sau de joi dimineaţa, să le aducem astăzi. Dar din punct de vedere procedural discuţiile cu privire la oportunitate sunt în afara procedurii, astăzi doar aprobăm respingerea unui proiect de lege ca urmare a declarării neconstituţionale a lui. A fost cândva un moment în care puteam discuta oportunitatea. A fost depăşit. Acum discutăm procedura. Şi procedura este una singură, de aceea s-a propus în unanimitate respingerea, restul discuţiilor sunt pur şi simplu declaraţii politice.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Nemaifiind alte intervenţii, vă reamintesc că raportul celor două comisii este pentru respingere. Legea este ordinară. Merge la votul final.

10. Următorul, este vorba de PL-x 263/2014 - Reexaminarea Legii privind securitatea cibernetică a României, ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr.17 din 21 ianuarie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 79 din 30 ianuarie 2015.

Domnul preşedinte Bogdan Ciucă.

Vă rog, domnule preşedinte.

Domnul Liviu-Bogdan Ciucă:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Vă propun dumneavoastră raportul comisiei; este un raport comun al Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, al Comisiei pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor şi al Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi asupra cererii de reexaminare a Legii privind securitatea cibernetică a României, ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 17 din 21.01.2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 79 din 30.01.2015.

Cele trei comisii au fost sesizate regulamentar cu o cerere de reexaminare a Legii privind securitatea cibernetică a României, ca urmare a unei decizii a Curţii Constituţionale. Am amintit-o, este vorba de Decizia Curţii Constituţionale nr. 17 din 21.01.2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 79 din 30.01.2015.

Legea a fost trimisă la Preşedintele României pentru promulgare, la data de 24 decembrie 2014.

La data de 23 decembrie 2014, un număr de 69 de deputaţi aparţinând Grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal din Camera Deputaţilor au iniţiat o sesizare de neconstituţionalitate, în temeiul dispoziţiilor art. 146 lit. a) din Constituţia României şi ale art.15 alin.(1) din Legea nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, solicitând Curţii Constituţionale să se pronunţe asupra neconstituţionalităţii Legii privind securitatea cibernetică a României.

În urma deliberărilor, Curtea Constituţională, cu majoritate de voturi, a admis obiecţia de neconstituţionalitate şi a constatat că Legea privind securitatea cibernetică a României este neconstituţională în ansamblul ei.

În conformitate cu prevederile art. 61 şi ale art. 134 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, membrii celor trei comisii sesizate au dezbătut cererea de reexaminare a Legii privind securitatea cibernetică a României, ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 17 din 21.01.2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 79 din 30.01.2015, în şedinţa comună din data de 17 februarie 2015.

În urma dezbaterilor, membrii celor trei comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor un raport de respingere a Legii privind securitatea cibernetică a României, ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 17 din 21.01.2015.

În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, legea face parte din categoria legilor organice.

Precizez, domnule preşedinte, cu voia dumneavoastră, ne aflăm practic în aceeaşi procedură ca şi la proiectul anterior, nu sunt discuţii cu privire la oportunitate, ci pur şi simplu suntem într-o procedură impusă de declararea ca neconstituţională a acestui proiect, deci nu se poate decât respinge acest proiect, aşa cum au decis şi cele trei comisii. Mai devreme se făcea vorbire de impactul legii asupra mediului economic. Nu vorbim de aşa ceva în această procedură. Suntem practic în afara unei proceduri în care se discută oportunitatea. Strict, discutăm de o procedură impusă de lege privind neconstituţionalitatea.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Dacă din partea grupurilor parlamentare doreşte cineva?

Domnule deputat Iane, vă rog.

Domnul Daniel Iane:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

E adevărat că nu e bine poate să ne aruncăm aşa în declaraţii politice, dar ţin să vă aduc aminte că această lege a trecut, din păcate, în mod tacit prin Parlament. Şi dacă nu era Partidul Naţional Liberal care să atace la Curtea Constituţională această lege, astăzi aveam mai puţine drepturi, mai puţine libertăţi, mai puţină democraţie.

Deci, nu există alt deznodământ decât respingerea acestei legi, pentru că nici măcar de amendamentele pe care le-am lucrat la comisie nu s-a ţinut cont.

Aşa că, respingerea este singura concluzie pe care o putem trage.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul deputat Iacoban.

Domnul Sorin-Avram Iacoban:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

De acord şi eu că nu trebuie să facem declaraţii politice, dar măcar să vedem unde am greşit. Nu, domnule preşedinte?

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare activităţi în domeniul securităţii cibernetice, componentă importantă a securităţii naţionale a României, precum şi obligaţiile persoanelor juridice de drept privat şi de drept public, privind protejarea infrastructurilor cibernetice.

Aşa cum spunea şi colegul meu, la Comisia pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor am discutat pe larg acest proiect, l-am dezbătut cu ONG-urile din domeniu, l-am dezbătut cu entităţile guvernamentale, cu ministerele, cu Ministerul de Interne, cu Ministerul Societăţii Informaţionale, cu Serviciul Român de Informaţii.

Având în vedere proiectul propus, mi-am dat seama că există unele articole la care drepturile şi libertăţile cetăţeneşti nu sunt respectate. Prin urmare, am făcut nişte amendamente, amendamente care au trecut de comisie, dar la comisia comună cu Comisia pentru apărare ele nu au mai trecut.

Am atras atenţia atunci că există o suspiciune de neconstituţionalitate a legii, datorită acestui fapt. Prin urmare, răspunsul a venit de la Curtea Constituţională şi ne-a spus foarte clar că art. 10, art. 20 şi art. 17 sunt neconstituţionale, articole la care tocmai am depus amendamente.

Prin urmare, dragi colegi, nu vorbim de oportunitate, e adevărat, avem nevoie de o Lege a securităţii cibernetice, în contextul geopolitic actual, dar să ştiţi că trebuie să ne gândim de două ori, că niciodată nu trebuie să aducem atingere drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti.

Vă mulţumesc şi propun respingerea acestei legi.

Domnul Florin Iordache:

Alte grupuri nemaifiind, domnul deputat Cernea, vă rog.

Domnul Remus-Florinel Cernea:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Atrag atenţia şi asupra faptului că aceste proiecte nu au ajuns şi la Comisia pentru drepturile omului. Au fost discutate la Comisia pentru apărare, la Comisia juridică, dar nu şi la Comisia pentru drepturile omului, care cred că ar trebui consultată în orice fel de acte normative care pot aduce atingere drepturilor fundamentale.

În acelaşi timp, într-adevăr, cum spuneau şi antevorbitorii mei, este important să învăţăm din greşeli. Se prea poate ca în cursul acestui an sau într-un viitor previzibil să vină noi iniţiative care să aibă un astfel de caracter de tip Big Brother, de legi Big Brother. Sper ca data viitoare să fim mult mai atenţi, să luăm în considerare toate detaliile care privesc respectarea şi protejarea drepturilor fundamentale ale cetăţenilor şi abia mai apoi să decidem, cu înţelepciune, pentru astfel de acte normative.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Nemaifiind alte intervenţii, vă reamintesc că discutăm de o lege organică. Raportul celor trei comisii este pentru respingere, mergem la secţiunea de vot final.

11. Următorul este PL-x 39/2015 Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.360/2002 privind Statutul poliţistului, precum şi pentru modificarea art.7 alin.(2) din Legea nr.364/2004 privind organizarea şi funcţionarea poliţiei judiciare.

Domnule Neacşu, vă rog, pe procedură.

Domnul Marian Neacşu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

În urma discuţiei pe care am avut-o cu colegii mei, liderii grupurilor parlamentare, solicităm retrimiterea acestui proiect legislativ la comisie, cu termen două săptămâni.

Domnul Florin Iordache:

Bun, este o propunere de retrimitere.

Să înceapă votul.

Cine este pentru retrimitere?

136 de voturi pentru, 1 vot împotrivă, nicio abţinere.

Se retrimite la comisie. Termen? Două săptămâni.

Mulţumesc.

12. Următorul, discutăm de PL-x 474/2014, Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.81/2000 privind certificarea încadrării vehiculelor înmatriculate sau înregistrate în normele tehnice privind siguranţa circulaţiei rutiere, protecţia mediului şi în categoria de folosinţă conform destinaţiei, prin inspecţia tehnică periodică. Are caracter ordinar.

Guvernul, vă rog. Doamnă secretar de stat, vă rog.

Doamna Maria Magdalena Grigore (secretar de stat, Ministerul Transporturilor):

Bună ziua. Mulţumesc, domnule preşedinte.

Maria Magdalena Grigore, secretar de stat în cadrul Ministerului Transporturilor.

Proiectul de lege prevede, în mare, următoarele modificări, şi anume introducerea posibilităţilor de efectuare a inspecţiilor tehnice periodice, a vehiculelor agreate pentru transportul de mărfuri perisabile, dar şi a autovehiculelor destinate transportului de persoane, care au o vechime mai mare de 12 ani, inclusiv de către staţiile ITP autorizate şi nu numai de personalul RAR, aşa cum era până acum.

A doua modificare prevede creşterea periodicităţii de efectuare a ITP-urilor, în cazul autovehiculelor utilizate pentru învăţarea conducerii auto, de la 6 la un an, cu excepţia autobuzelor şi microbuzelor, la care se aplică periodicitatea standard, şi anume aceea de 6 luni.

Ministerul Transporturilor este de acord cu raportul comisiei sesizate în fond. Vă rugăm să aprobaţi acest proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc, doamnă secretar de stat.

Discutăm de un raport comun al celor două comisii, Comisia pentru industrii şi servicii şi Comisia pentru transporturi şi infrastructură.

Invit de la Comisia pentru transporturi. Vă rog, domnule deputat.

Domnul Cătălin-Marian Rădulescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru industrii şi servicii împreună cu Comisia pentru transporturi şi infrastructură au fost sesizate, în fond, cu Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 81/2000 privind certificarea încadrării vehiculelor înmatriculate sau înregistrate în normele tehnice privind siguranţa circulaţiei rutiere, protecţia mediului şi în categoria de folosinţă conform destinaţiei, prin inspecţia tehnică periodică, transmis cu adresa PL-x 474/2014.

Senatul, în şedinţa din data de 1 octombrie 2014, a adoptat proiectul de lege.

Consiliul Legislativ, cu adresa nr. 939 din 27 august 2014, a avizat favorabil proiectul de lege.

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, în şedinţa din data de 14 octombrie 2014, a avizat favorabil proiectul de lege.

Proiectul de lege are ca obiect modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 81/2000 privind certificarea încadrării vehiculelor înmatriculate sau înregistrate în normele tehnice privind siguranţa circulaţiei rutiere, protecţia mediului şi în categoria de folosinţă conform destinaţiei, prin perioada tehnică periodică, aprobată prin Legea nr. 167/2003, cu modificările şi completările ulterioare. Intervenţiile au ca scop, potrivit Notei de fundamentare, introducerea posibilităţii de efectuare a ITP-ului la vehiculele agreate pentru transportul de mărfuri perisabile şi la autovehiculele destinate transportului de persoane care au, în afara locului conducătorului, mai mult de 8 locuri pe scaune şi care au o vechime mai mare de 12 ani inclusiv, cu excepţia troleibuzelor, şi la staţiile ITP autorizate, nu numai de personalul RAR.

În conformitate cu prevederile art. 61 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru transporturi şi infrastructură a dezbătut proiectul de lege în şedinţa din data de 3 decembrie 2014, iar Comisia pentru industrii şi servicii a examinat proiectul de lege menţionat mai sus în şedinţa din 17 februarie 2015.

La lucrările Comisiei pentru industrii şi servicii au fost prezenţi 20 deputaţi, din totalul de 22 de membri, iar la Comisia pentru transporturi şi infrastructură au fost prezenţi 20 de deputaţi din totalul de 21 de membri.

În urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, adoptarea proiectului de lege în forma Senatului.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Conform prevederilor art. 75 din Constituţia României, republicată, şi ale art. 92 alin. (9) pct. 1 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Din partea grupurilor, dacă sunt intervenţii?

Domnule Iane, vă rog.

Domnul Ovidiu-Cristian Iane:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

În fapt, practica a arătat că legea iniţială prin care se făceau anumite inspecţii tehnice periodice creează disfuncţionalităţi în ceea ce priveşte activitatea Registrului Auto Român, şi atunci, prin derogare, s-a hotărât ca aceste măsuri să fie un pic relaxate, astfel încât să ofere posibilitatea şi celorlalte staţii ITP autorizate de a efectua inspecţii tehnice periodice, pentru o anumită categorie de vehicule. În felul acesta Registrul Auto Român rămâne să se concentreze doar pe activitatea de inspecţie pentru autovehiculele care sunt destinate în special transportului de persoane şi anumitor vehicule cu regim mai special. În felul acesta, prin aceste măsuri, venim să facem o fluidizare şi o aplicare mai facilă a legii, în ceea ce priveşte partea de aplicare a legii.

Vă mulţumesc.

Şi Grupul Partidului Social Democrat va vota.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul deputat Antal, Grupul UDMR.

Domnul Antal István:

Vă mulţumesc.

Domnule preşedinte,

Grupul nostru susţine acest proiect de lege, pentru că de peste 14 ani am susţinut ca acest monopol al RAR-ului să fie puţin mai echilibrat şi să aibă şansa şi cei care se pricep şi alţi specialişti să facă aceste verificări, mai cu seamă în acele zone unde sunt distanţe destul de mari şi de fiecare dată proprietarii trebuiau să se deplaseze la 80, 100, 150 de km în reşedinţele de judeţ, pentru că numai acolo există RAR-uri, să facă aceste verificări.

Eu consider că este un lucru bine-venit şi vor scăpa mulţi proprietari de stat la coadă sau de aşteptat pentru programări şi aşa mai departe.

Susţinem proiectul de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Grupul PNL. Vă rog, domnule deputat.

Domnul Daniel-Cătălin Zamfir:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Modificările legislative produse în acest act normativ vine în sprijinul agenţilor economici din domeniul transportului rutier, având drept scop simplificarea anumitor proceduri în efectuarea inspecţiei tehnice periodice şi reevaluarea termenelor la care se efectuează această inspecţie, pentru anumite categorii de vehicule.

Astfel, a fost introdusă posibilitatea efectuării ITP-ului pentru anumite categorii de vehicule şi la staţiile ITP autorizate, nu numai la reprezentanţele RAR. Este o exceptare care degrevează, pe de o parte activitatea RAR, păstrând în acelaşi timp controlul, pentru a fi oferite garanţii în privinţa siguranţei în trafic, iar pe de altă parte, măsura reprezintă şi o deschidere a pieţei de service auto. Spre deosebire de alte iniţiative ale Guvernului, care au reprezentat o frână în activitatea transportatorilor, şi mă refer aici la supraacciza la carburant, măsură contestată de Partidul Naţional Liberal, considerăm acum proiectul aflat în dezbatere bine-venit, motiv pentru care îl susţinem cu menţiunea că solicităm vigilenţă sporită din partea autorităţilor competente, în privinţa efectuării riguroase a inspecţiilor tehnice, pentru a preveni accidente cu consecinţe deosebit de grave.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Nemaifiind intervenţii, merge la votul final.

Discutăm de o lege ordinară.

Liderul Grupului PSD, procedură. Vă rog, domnule Neacşu.

Domnul Marian Neacşu:

Mulţumesc.

Domnule preşedinte, vă propun sistarea dezbaterilor pentru astăzi. Am convenit acest lucru împreună cu colegii mei, liderii grupurilor parlamentare, pregătirea votului final care să aibă loc la ora 16,00.

Domnul Florin Iordache:

Domnule Máté, vă rog.

Domnul Máté András-Levente:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Nu ştiu când a avut loc această înţelegere, cel puţin eu nu mi-am dat acordul şi atunci când în Biroul permanent am susţinut să nu ţinem votul final la 17,30, toată lumea spunea: "Ba da!". Păi haideţi atunci să ne ţinem de cuvânt şi să votăm la 17,30, că aşa ne-am înţeles. Nu schimbăm în plen ora, uitându-ne dacă avem cvorum sau nu avem cvorum. Să fim prezenţi, dacă am stabilit 17,30, şi votăm la 17,30.

Domnul Florin Iordache:

Este o propunere a domnului Neacşu.

Da, vă rog, domnule Neacşu.

Domnul Marian Neacşu:

Eu pot să fiu de acord cu formularea sau cu teza finală emisă de colegul meu, liderul Grupului UDMR, dar faptul că este uşor amnezic şi nu-şi aduce aminte că azi-dimineaţă am discutat în mod cert despre program şi, eventual, aşa cum precizează colegul Pambuccian, probabil că şi-a luat biletele de avion şi, în consecinţă, trebuie să fie prezent, nu ne opunem.

Deci, vot final astăzi la ora 16,00, dacă plenul va fi de acord, bineînţeles.

Domnul Florin Iordache:

A fost o glumă... Domnule Máté, vă rog.

Domnul Máté András-Levente:

Stimaţi colegi şi domnule lider de la PSD,

Dimineaţa, când am avut întâlnirea, v-am întrebat: "Astăzi facem vot final aşa cum ne-am înţeles?". Şi dumneavoastră mi-aţi răspuns corect: "Da, facem vot final aşa cum ne-am înţeles în Biroul permanent".

Iar eu v-aş ruga respectuos, eu nu ştiu dacă am jignit pe cineva dintre colegii deputaţi, spunând că este amnezic sau aşa mai departe. În viaţa mea, de la acest microfon n-am jignit pe nimeni şi n-am folosit cuvinte să jignesc.

Mai mult, atunci când a venit cineva de la minister şi a încercat să jignească un coleg din opoziţie, am sărit şi l-am apărat, chiar dacă am fost la guvernare.

Cred că acest lucru trebuie să fie regula, şi nu altceva şi chiar, vă spun sincer, dacă în Biroul permanent decidem ceva, haideţi să nu facem de râs această instituţie, schimbând ora după cum suntem sau nu prezenţi. Mi se pare incorect. (Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

Domnule Neacşu, vă rog.

Domnul Marian Neacşu:

Este în regulă.

Stimate coleg, îmi cer scuze pentru afirmaţii, îmi retrag cuvintele. (Aplauze.) Este foarte adevărat, cred că sunt în asentimentul colegilor mei, în momentul în care afirm că ştiu că sunt un tip echilibrat, aşezat şi evident că ultimul dintre gândurile mele este să fi jignit, într-un moment dat sau altul, pe vreunul dintre colegii mei. Da, este, haideţi să spunem, o glumiţă regretabilă şi îmi cer scuze pentru ea, dar de la acest lucru să încercăm să precizăm că nu cunoaştem un lucru pe care l-am convenit împreună, şi ceilalţi colegi sunt martori şi pot confirma acest lucru, este o uşoară mică diferenţă.

Daţi-mi voie să socotesc închisă această discuţie pe tema aceasta şi să revenim la propunerile pe care le-am făcut fiecare dintre noi şi să ne vedem de treabă.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Supun votului dumneavoastră, stimaţi colegi, schimbarea programului, la ora 16,00 vot final.

Să înceapă votul.

Cu 140 de voturi pentru, 17 voturi împotrivă şi 5 abţineri suspendăm şedinţa până la ora 16,00, când începe votul final.

Mulţumesc.

După pauză

(În continuare, şedinţa a fost condusă de domnul Valeriu Ştefan Zgonea, preşedintele Camerei Deputaţilor.)

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

O să rog liderii grupurilor parlamentare să-şi invite colegii în sală pentru a începe votul final.

Avem 25 de propuneri.

Facem o verificare a votului? Liderii grupurilor, da?

Pregătiţi-vă cartelele, vă rog frumos.

Să înceapă votul.

Domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Ludovic Orban:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Aş dori să anunţ depunerea unei moţiuni simple, în temeiul art. 112 din Constituţia României şi al articolelor 160 - 166 din Regulamentul Camerei Deputaţilor. Moţiunea simplă este semnată de 109 deputaţi aparţinând Grupului parlamentar al PNL, Grupului parlamentar fost PP-DD, Naţional şi Democrat, şi de mai mulţi deputaţi neafiliaţi. Titlul moţiunii simple este: "Fondurile europene în guvernarea PSD, între Făt-Frumos şi fata morgana".

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc foarte mult. O să rog stafful tehnic să o verifice din punct de vedere regulamentar. O discutăm în prima şedinţă, da?

Domnul deputat Tararache.

Domnul Mihai Tararache:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Am de făcut un anunţ, după care explic motivaţia gestului.

Începând de astăzi voi activa în Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal (Aplauze.) şi am făcut această opţiune pentru că astăzi PNL este singura alternativă serioasă şi credibilă la ceea ce ne oferă... (Rumoare.) ...la ceea ce ne oferă Guvernul PSD: minciună, minciunele şi minciunici, pe care nu le mai crede nimeni! Şi un mesaj scurt pentru domnul nostru prim...

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnule deputat, anunţul se referă doar la această chestiune. Când învăţăm regulamentul, facem şi declaraţii politice.

Vă mulţumesc foarte mult.

Poftiţi, puteţi să vorbiţi! Este filmul mut până în 1930. Aveţi dreptul, conform regulamentului.

Vă mulţumesc foarte mult, domnule deputat, pentru discursul emoţional. Am înţeles, aţi trecut la alt grup parlamentar, aşa scrie în regulament.

Domnul Mihai Tararache:

N-am explicat!

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Aţi explicat! Vă mulţumesc foarte mult.

Liderii grupurilor parlamentare? Putem începe? Da? Aţi explicat! Vă mulţumesc foarte mult.

Eu o să-l rog pe domnul deputat Orban să îi explice... Aţi explicat! Vă mulţumesc foarte mult. Haideţi să nu facem un dialog. L-aţi avut! Vă mulţumesc foarte mult.

Domnule deputat, vă rog frumos, din suflet, haideţi să ne respectăm unii pe ceilalţi!

Domnul Mihai Tararache:

Vreau să spun şi plec! Decenţă, nu cer altceva şi ...

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Aţi vorbit, aţi făcut informarea.

Domnul Mihai Tararache:

Domnule preşedinte, sunt la fel de deputat ca şi dumneavoastră. Vreau să explic un gest, un minut, nu cred că se întâmplă nimic!

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Păi aţi explicat! Mai aveţi ceva?

Domnul Mihai Tararache:

Nu m-aţi lăsat să termin, pe bune, chiar nu putem să avem pic de decenţă în Parlament? Cereţi decenţă şi vă respect pentru aceasta. Daţi-mi minutul să explic gestul şi după aceea mă duc în bancă şi conduceţi şedinţa. E chiar atât de mult? Chiar atât de mult cer? Nu putem să vorbim în Parlamentul României? De aceasta ne-au trimis cetăţenii aici?

Se poate să-mi explic gestul şi să mă duc în bancă? Se poate?

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Păi dumneavoastră vorbiţi la microfon non-stop şi eu ce să vă fac, să vă spun "da"?

Domnul Mihai Tararache:

Am luat această decizie, aşa cum am spus mai devreme, pentru că astăzi avem minciună, minciună, minciună! Şi mesajul meu din partea constănţenilor pentru domnul prim-ministru este următorul: "Victor Ponta, tu să ştii, că-n curând n-o să mai fii! Nimic!". (Aplauze. Rumoare.)

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mă uit la colegii vechi liberali şi văd pe faţa lor mesajul pe care l-aţi transmis. Îl înţeleg.

1.Proiectul de Hotărâre privind modificarea anexei ...

Domnul Márton Árpád. Domnule Árpád, aţi vrut să interveniţi? V-aţi răzgândit. Ca un vechi politician, cu state veche în Parlament, cu răbdare şi cu calm, domnule deputat, trecem peste toate.

1. Proiectul de Hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 48/2012 pentru aprobarea componenţei nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor.

Să înceapă votul. Vă mulţumesc.

280 de voturi pentru, 2 abţineri, 1 vot împotrivă.

2. Legea pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.111/2011 privind comunicaţiile electronice, reexaminată ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 461/2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 775 din 24 octombrie 2014.

Comisia juridică şi Comisia pentru tehnologia informaţiei vă propun respingerea legii.

Să înceapă votul.

Mulţumesc foarte mult.

286 de voturi pentru, 2 abţineri, niciun vot împotrivă.

Explicarea votului, domnul Cernea.

Domnul Remus-Florinel Cernea:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Sper ca deciziile Curţii Constituţionale să fie o lecţie pentru noi, toţi, indiferent că suntem în Parlament sau în Guvern, să respectăm drepturile fundamentale şi să nu mai adoptăm sau să susţinem legi de tip Big Brother. România trebuie să fie o ţară fără astfel de legi Big Brother.

Mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă mulţumesc foarte mult.

3. Propunerea legislativă privind modificarea Legii nr.152/1998, înfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Locuinţe. Legea este ordinară.

Comisia pentru administraţie publică vă propune respingerea propunerii legislative.

Să înceapă votul.

Vă mulţumesc.

195 voturi pentru, 10 abţineri, 89 de voturi împotrivă.

4. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.103/2012 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.18/2009 privind organizarea şi finanţarea rezidenţiatului.

Comisia pentru sănătate vă propune respingerea legii.

Să înceapă votul.

188 de voturi pentru, 11 abţineri, 97 de voturi împotrivă.

Explicaţia votului sau mai bine zis explicarea votului.

Domnul Tudor Ciuhodaru:

Sper că atunci când vă veţi duce acasă, le veţi explica tinerilor doctori rezidenţi că nu aţi fost de acord să le fie plătite gărzile, că nu vă interesează starea sistemului de sănătate şi cu atât mai puţin ceea ce vor face tinerii doctori în această ţară.

Am mai remarcat la unii parlamentari că una susţin atunci când sunt în opoziţie şi alta când sunt la putere, mai ales când este vorba de sistemul de sănătate.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc, domnule deputat.

5. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.103/2012 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.18/2009 privind organizarea şi finanţarea rezidenţiatului.

Legea este ordinară. Comisia pentru sănătate vă propune şi aici respingerea propunerii legislative.

Să înceapă votul.

188 de voturi pentru, 11 abţineri, 97 de voturi împotrivă.

Domnul Movilă. Explicarea votului.

Domnul Petru Movilă:

Domnilor colegi,

Am votat împotriva respingerii pentru că avalanşa de proiecte de lege pentru modificarea Legii nr. 95 din 2006 arată un lucru foarte clar, că această lege este cea mai amendată lege care există la acest moment în funcţiune în statul român şi că este absolut nevoie de o nouă lege a sănătăţii.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă mulţumesc foarte mult.

6. Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii.

Comisia pentru sănătate vă propune şi aici respingerea propunerii legislative.

Să înceapă votul.

Vă mulţumesc.

190 de voturi pentru, 11 abţineri, 96 de voturi împotrivă.

7. Propunerea legislativă privind modificarea art.1 din Legea nr.226/29.11.2011 privind reparaţiile morale şi materiale pentru fostele cadre militare active, îndepărtate abuziv din armată în perioada 23 august 1944 - 31 decembrie 1961.

Comisia pentru apărare vă propune respingerea acestei propuneri legislative.

Să înceapă votul.

176 de voturi pentru, 20 de abţineri, 100 de voturi împotrivă.

8. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii.

Comisia pentru sănătate vă propune respingerea propunerii legislative.

Să înceapă votul.

192 de voturi pentru, 6 abţineri, 101 voturi împotrivă.

Doamna deputat, explicarea votului.

Doamna Camelia-Margareta Bogdănici:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Am fost împotriva respingerii, în primul rând pentru că sunt principalul iniţiator al acestui proiect legislativ.

S-a arătat aici că era vorba de timpul de lucru al medicilor, timpul de lucru zilnic, cumulat cu gărzile. Această iniţiativă am studiat-o după legislaţia europeană şi mi-am dat seama că este nevoie să intervin cu o astfel de iniţiativă.

Dar, de la Comisia de sănătate, am înţeles că am greşit adresantul. Eu am respectat absolut toţi paşii normali de depunere a unei iniţiative legislative, am depus-o în septembrie 2013. subliniez acest lucru pentru că prietenii ştiu de ce şi nimeni nu mi-a atras atenţia până la Comisia de sănătate că am greşit adresa.

Vreau să mulţumesc coautorilor, coiniţiatorilor şi vă promit că voi repeta această iniţiativă acolo unde trebuie.

Mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc, doamnă deputat.

9. Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.95 din 14 aprilie 2006 privind reforma în domeniul sănătăţii.

Şi această propunere legislativă are propunere de respingere din partea Comisiei pentru sănătate.

Să înceapă votul.

Dacă aş greşi, eram de mult plecat de aici. De când mă pândiţi...

Mulţumesc foarte mult.

196 de voturi pentru, 8 abţineri, 96 de voturi împotrivă.

Jocul o greşeală aşteaptă. Aşa este peste tot în viaţă.

10. Propunerea legislativă pentru completarea Ordonanţei Guvernului nr.43/1997 privind regimul drumurilor şi a Ordonanţei Guvernului nr.15/2002 privind introducerea unor tarife de utilizare a infrastructurii de transport rutier.

Comisia pentru transporturi vă propune respingerea propunerii legislative.

Să înceapă votul.

202 voturi pentru, 9 abţineri şi 87 de voturi împotrivă.

11. Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.202/1998 privind organizarea Monitorului Oficial al României.

Aici Comisia juridică vă propune respingerea propunerii legislative.

Să înceapă votul.

194 de voturi pentru, 8 abţineri, 95 de voturi împotrivă. Adoptat.

12. Proiectul Legii serviciului de administrare a domeniului public şi privat al unităţilor administrativ - teritoriale.

Comisia pentru industrii şi Comisia pentru administraţie publică vă propun respingerea proiectului de lege.

Să înceapă votul.

Vă mulţumesc.

292 de voturi pentru, 5 abţineri, 2 voturi împotrivă.

13. Propunerea legislativă pentru modificarea lit.a) a alin.(1) al art.7 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.125/2006 pentru aprobarea schemelor de plăţi directe şi plăţi naţionale directe complementare, care se acordă în agricultură începând cu anul 2007 şi pentru modificarea art.2 din Legea nr.36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură.

Comisia juridică şi Comisia pentru agricultură vă propun respingerea propunerii legislative.

Să înceapă votul.

Până votăm, vreau să vă informez că cei 3 colegi care coordonează subcomisiile pentru Cod electoral au finalizat legile. Mâine o să avem cele trei proiecte de legi pentru administraţia publică locală, pentru finanţarea partidelor şi pentru partidele politice în dezbaterea Comisiei speciale, aşa încât, undeva, după părerea mea, în luna aprilie, o să vină la Camera Deputaţilor. Ne menţinem angajamentele tuturor grupurilor politice parlamentare făcute la începutul acestei sesiuni. Şi vreau să vă mulţumesc foarte mult.

289 de voturi pentru, 4 abţineri, 2 voturi împotrivă. Aprobat.

14. Propunerea legislativă privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă nr.82 din 25.10.2006 pentru recunoaşterea meritelor personalului armatei participant la acţiuni militare şi acordarea unor drepturi acestuia şi urmaşilor celui decedat.

Comisia pentru apărare vă propune respingerea acestei iniţiative legislative.

Să înceapă votul.

Vă mulţumesc.

176 de voturi pentru, 15 abţineri, 103 voturi împotrivă.

Explicarea votului. Domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Virgil Guran:

Stimaţi colegi,

Am votat pentru modificarea ordonanţei din respect pentru militarii care acţionează în teatrele de operaţiuni, din respect pentru cei care se luptă pentru integritatea neamului nostru şi din respect pentru familiile lor atunci când rămân fără tată.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnule deputat Mircovici, aveţi cuvântul.

Domnul Niculae Mircovici:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Aşa cum am susţinut în iniţiativa pe care am avut-o în luarea de poziţie pe care am avut-o anterior, este cel mai nepotrivit şi nefericit moment. O să încercăm pe la Comisia de sănătate să găsim o variantă, cum să-i zicem, la rănirea prin ţânţar a unuia care e într-o zonă de malarie.

Am votat, evident, împotriva respingerii acestei ordonanţe.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Propunere legislativă de modificare a ordonanţei.

Domnul Cernea. Explicarea votului.

Domnul Remus-Florinel Cernea:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Şi eu sunt contrariat că nu a existat bunăvoinţa de a fi retransmis la comisie acest proiect. Sunt convins că se putea găsi o soluţie rezonabilă şi l-aş completa pe colegul meu de mai devreme. Poate fi vorba atât de militari bărbaţi care să-şi piardă viaţa, cât şi de militari femei. În armata română sunt şi militari femei care merg în astfel de teatre cu un grad ridicat de periculozitate.

Mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc, domnule deputat.

15. Propunerea legislativă privind modificarea art.40 din Legea nr.422/2001 privind protejarea monumentelor istorice.

Comisia pentru cultură vă propune respingerea acestei propuneri legislative.

Să înceapă votul.

Vă mulţumesc.

281 de voturi pentru, 9 abţineri, 4 voturi împotrivă.

16. Propunerea legislativă pentru completarea art.33 din Legea nr.46/2008 - Codul silvic.

Comisia pentru agricultură şi Comisia pentru mediu vă propun respingerea acestei iniţiative legislative.

Să înceapă votul.

Vă mulţumesc.

285 de voturi pentru, 7 abţineri, un vot împotrivă.

17. Propunerea legislativă privind modificarea şi completarea Legii nr.46/2008 - Codul Silvic.

Tot cele două comisii, pentru agricultură şi pentru mediu, vă propun respingerea şi a acestei propuneri legislative.

Să înceapă votul.

282 de voturi pentru, 6 abţineri, niciun vot împotrivă.

18. Legea privind securitatea cibernetică a României, ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr.17 din 21.01.2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 79 din 30 ianuarie 2015.

Comisia pentru apărare, Comisia pentru tehnologia informaţiei şi Comisia juridică vă propun respingerea legii.

Să înceapă votul.

Vă mulţumesc.

287 de voturi pentru, 4 abţineri.

19. Propunerea legislativă privind interzicerea explorărilor şi exploatărilor perimetrelor cu zăcăminte de hidrocarburi lichide sau gazoase prin fracturarea (fisurarea) hidraulică şi anularea licenţelor exclusive de explorare a tuturor proiectelor care recurg la această tehnică.

Comisia pentru industrii vă propune respingerea acestei propuneri legislative.

Să înceapă votul.

259 de voturi pentru, 10 abţineri, 22 de voturi împotrivă.

Domnul Ciuhodaru. Explicarea votului.

Domnul Tudor Ciuhodaru:

Am fost la Pungeşti din prima zi în care aţi trimis jandarmii peste cetăţenii zonei, în zona specială de siguranţă publică în care aţi impus voinţa unei companii străine peste voinţa celor care locuiesc în acea zonă.

Oricum, astăzi, aţi dat dovadă de maximum de ipocrizie. În decembrie 2012 le-aţi spus că nu se vor extrage gaze de şist în România, iar acum nici măcar cei care au iniţiat această lege, parlamentarii de Vaslui, nu susţin acest proiect de lege. N-am de ce să vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc foarte mult.

Domnul Cernea.

Domnul Remus-Florinel Cernea:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Am votat împotriva fracturării hidraulice, aşa cum ar trebui, cred, să votaţi şi dumneavoastră. România nu are viitor industrial dacă insistă pe tehnologii periculoase faţă de mediu. România nu are viitor pentru protecţia mediului dacă aceste tehnologii nu vor fi prietenoase cu mediul şi cred că noi, ca politicieni, ar trebui să milităm cu adevărat pentru o dezvoltare sustenabilă a ţării noastre, nu pentru astfel de tehnologii atât de periculoase şi de criticate pe plan mondial.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc şi eu.

20. Propunerea legislativă privind registratorii comerciali şi activitatea de înregistrare în registrul comerţului.

Comisia juridică vă propune respingerea acestei propuneri legislative.

Să înceapă votul.

Vă mulţumesc.

285 de voturi pentru, 6 abţineri, 2 voturi împotrivă.

21. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.46/2008 - Codul silvic.

Comisia pentru agricultură şi Comisia pentru mediu vă propun respingerea proiectului de lege.

Să înceapă votul.

285 de voturi pentru, 6 abţineri, 2 voturi împotrivă.

22. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.46/2008, privind Codul Silvic, cu modificările şi completările ulterioare.

Comisia pentru agricultură şi Comisia pentru mediu vă propun respingerea şi a acestei iniţiative legislative.

Să înceapă votul.

281 de voturi pentru, 9 abţineri, un vot împotrivă.

23. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii apelor nr.107/1996.

Procedura este de urgenţă. Lege ordinară.

Comisia pentru mediu vă propune adoptarea acestui proiect de lege.

Să înceapă votul.

286 de voturi pentru, 4 abţineri, niciun vot împotrivă.

Vă rog frumos, domnule deputat. Explicarea votului.

Domnul Korodi Attila:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

E un proiect de lege tehnic, dar ceea ce aş dori să aduc în atenţie este următorul lucru: ar trebui ca pe foarte multe zone tehnice - ceea ce spune şi acest proiect de lege, că tabelele normative n-ar mai trebui să ajungă la nivel de lege - să fie reglementate hotărâri de Guvern, să se întâmple... să simplificăm legislaţia românească. Guvernul să poată decide, pe lucruri foarte exacte, de introducere în legislaţia românească a unor regulamente europene, şi noi, realmente, să ne ocupăm de legiferare, şi acest proiect de lege pe care l-am votat astăzi merge în direcţia aceasta.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

24. Şi penultimul proiect de lege: Proiectul de Lege privind respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.18/2013 pentru desemnarea entităţii publice care exercită, în numele statului, calitatea de acţionar la Compania Naţională de Transport al Energiei Electrice "Transelectrica" - S.A. şi la Societatea Naţională de Transport Gaze Naturale "Transgaz" - S.A. Mediaş.

Legea este ordinară. Procedură de urgenţă.

Comisia pentru buget şi Comisia pentru politică economică vă propun adoptarea Proiectului de Lege privind respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului.

Să înceapă votul.

Vă reamintesc, Birou permanent după încheierea şedinţei de vot final. Da?

288 de voturi pentru, 5 abţineri, un vot împotrivă.

25. Ultimul proiect: Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.81/2000 privind certificarea încadrării vehiculelor înmatriculate sau înregistrate în normele tehnice privind siguranţa circulaţiei rutiere, protecţia mediului şi în categoria de folosinţă conform destinaţiei, prin inspecţia tehnică periodică.

Legea este ordinară.

Comisia pentru industrii şi Comisia pentru transporturi vă propun adoptarea proiectului de lege.

Să înceapă votul.

287 de voturi pentru, 6 abţineri, un vot împotrivă.

Vă urez o după-amiază frumoasă şi spor.

Biroul permanent la sala Biroului permanent.

Şedinţa s-a încheiat la ora 16,35.