Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 10,05.

Lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Florin Iordache, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, înlocuit de domnul deputat Valeriu Ştefan Zgonea, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistaţi de domnii deputaţi Ion-Marcel Ciolacu şi Laurenţiu Chirvăsuţă, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Domnul Florin Iordache:

Stimaţi colegi,

Deschid şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor şi vă anunţ că, din totalul celor 387 de deputaţi, şi-au înregistrat până în acest moment prezenţa 102 deputaţi.

Ordinea de zi a fost distribuită.

Programul de lucru pentru astăzi: între orele 10,00-13,00 - dezbateri, 13,00-14,00 - pauză, de la 14,00 la 15,30 - continuarea dezbaterilor, de la 15,30 la 16,00 - pauză, iar la ora 16,00 - vot final.

La încheierea şedinţei de vot final avem şedinţa de Birou permanent.

Ordinea de zi a fost distribuită.

Da, liderul Grupului PNL, domnul deputat Orban, vă rog.

Domnul Ludovic Orban:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Vreau să solicit introducerea pe ordinea de zi a plenului Camerei Deputaţilor a PL-x 552/2014. Este vorba de Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 8/2014, care se referă la acordarea voucherelor de vacanţă.

Menţionez că raportul comun al Comisiei pentru muncă şi al Comisiei pentru industrii a fost finalizat. Dezbaterea în comisiile reunite a fost ţinută săptămâna trecută, marţea trecută, şi consider că este un act normativ de o foarte mare importanţă, punând accent pe faptul că, pentru a putea fi aplicabil pentru vacanţa de vară a anului acesta, Camera Deputaţilor trebuie să îl adopte cât mai rapid.

N-aş vrea să cred că acordăm un drept pe care ulterior să nu putem să-l acordăm din motive de natură procedurală sau de altă natură. Ca atare, vă rog să acceptaţi introducerea pe ordinea de zi, la punctul 7, m-am uitat pe ordinea de zi, a PL-x 552/2014.

Domnul Florin Iordache:

Da. Alte intervenţii? Nemaifiind alte intervenţii, supun votului...

Stimaţi colegi, pregătiţi-vă cartelele, propunerea liderului PNL de introducere pe poziţia... cât aţi spus dumneavoastră? Pe poziţia 7.

Deci, după PL-x 458, pe poziţia 7... raportul este depus la secretariatul tehnic, raportul comun al Comisiei pentru industrii şi Comisiei pentru muncă.

Supun votului dumneavoastră, stimaţi colegi, propunerea Grupului PNL de introducere pe poziţia 7 a acestui proiect.

Să înceapă votul.

Da, mulţumesc.

Cu 28 de voturi împotrivă, o abţinere şi 21 de voturi pentru, propunerea Grupului PNL a fost respinsă.

Mergem mai departe. Alte observaţii nu sunt.

Intrăm în ordinea de zi.

2. Proiectul de Hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 48/2012 pentru aprobarea componenţei nominale a Comisiilor permanente.

Articol unic - domnul deputat Gabór Kereskényi, aparţinând Grupului UDMR, trece de la Comisia pentru învăţământ la Comisia pentru drepturile omului.

Observaţii? Nu sunt. Rămâne la votul final.

3. Proiectul de Hotărâre privind contul de execuţie a bugetului Camerei Deputaţilor pe anul 2012.

Raportul va fi prezentat de un chestor.

Vă rog, doamnă Cătăniciu.

Doamna Steluţa-Gustica Cătăniciu:

Mulţumesc.

Raport privind execuţia bugetului Camerei Deputaţilor la 31 decembrie 2012.

Bugetul Camerei Deputaţilor, în sumă de 198.291.000 de lei a fost aprobat prin Legea nr. 293/2011 privind bugetul de stat pe anul 2012.

După modificările intervenite în cursul anului, potrivit dispoziţiilor O.G. nr. 13/2012 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2012 şi ale Legii finanţelor publice nr. 500/2002, creditele definitive au fost stabilite la suma de 191.431.000 de lei.

Din această sumă, 1.422.000 de lei s-au repartizat Institutului Român pentru Drepturile Omului, al cărui program este cuprins în alocaţiile bugetare totale aprobate pentru Camera Deputaţilor, conform legii.

Plăţile efectuate în anul 2012 au fost de 184.437.482 de lei, din care 872.429 de lei de pentru Institutul Român pentru Drepturile Omului.

Din totalul plăţilor, la finele anului 2012, cheltuielile curente au fost în sumă de 172.837.795 de lei, cheltuielile de capital au fost de 12.936.370 de mii lei, iar plăţile efectuate în anii precedenţi şi recuperate în anul curent au fost de 1.374.701 lei.

Cheltuielile curente, în sumă de 172.837.795 de lei, au reprezentat 97,1% faţă de creditele bugetare aprobate şi s-au efectuat pentru plata drepturilor de personal, cheltuieli pentru bunuri şi servicii, alte transferuri şi asistenţă socială, după cum urmează:

Cheltuieli de personal, în sumă de 128.347.068 de lei, reprezentând 97,5% din prevederi, s-au efectuat pentru plata indemnizaţiilor deputaţilor şi salariilor personalului din serviciile Camerei Deputaţilor, a indemnizaţiilor de delegare, a colaboratorilor externi şi pentru contribuţiile pentru asigurări sociale de stat, asigurări de şomaj, asigurări sociale de sănătate, asigurări pentru accidente de muncă şi boli profesionale şi pentru concedii şi indemnizaţii. Tot la acest capitol sunt cuprinse cheltuieli cu diurna de deplasare, suma forfetară destinată desfăşurării activităţii deputaţilor în circumscripţiile electorale şi alte drepturi acordate, conform prevederilor legale.

Din totalul cheltuielilor de personal, suma de 693.380 de lei este aferentă activităţii Institutului Român pentru Drepturile Omului.

Cheltuielile pentru bunuri şi servicii, în sumă de 44.487.768, reprezentând 96,4% din prevederi, s-a efectuat pentru asigurarea funcţionării Camerei Deputaţilor şi întreţinerea sediului acesteia, pentru materialele necesare desfăşurării activităţii legislative, pentru deplasări interne şi în străinătate, cheltuieli de protocol pentru primirea în ţară a delegaţiilor străine, precum şi alte cheltuieli autorizate de lege.

Din totalul cheltuielilor pentru bunuri şi servicii, suma de 181.174 de lei este aferentă activităţii Institutului Român pentru Drepturile Omului.

La "Alte transferuri", din suma de 2.959 de lei, reprezentând 49,3% din prevederi, s-au efectuat plăţi pentru contribuţiile şi cotizaţiile Camerei Deputaţilor la organismele internaţionale.

Cheltuielile de capital, în sumă de 12.974.388 de lei, reprezentând 96,1% din creditele bugetare aprobate, s-au efectuat pentru continuarea lucrărilor la obiectivele de investiţii "Palatul Parlamentului" şi "Definitivarea şi amenajarea parcajului subteran de pe platforma Palatului Parlamentului" - 12.156.981 de lei, pentru "Alte cheltuieli şi investiţii" - 779.389 de lei, precum şi pentru "Reparaţii capitale aferente activelor fixe" - 38.018 de lei.

La activitatea finanţată din venituri proprii, veniturile obţinute în anul 2012 au fost de 11.093.810 de lei, faţă de 7 milioane de lei cât era prevăzut, iar cheltuielile efectuate au fost în sumă de 8.579.189 de lei. Veniturile realizate provin din activităţi specifice desfăşurate de Centrul Internaţional de Conferinţe, din activitatea de alimentaţie şi altele.

Plăţile efectuate în anul 2012 de către Camera Deputaţilor şi Institutul Român pentru Drepturile Omului s-au încadrat în prevederile bugetare aprobate.

Utilizarea mijloacelor financiare s-a făcut cu respectarea prevederilor Legii nr. 500/2002 privind finanţele publice şi ale celorlalte acte normative în vigoare.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

La titlul hotărârii, dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Observaţii, vă rog.

Domnul Marian Neacşu:

Simt nevoia să fac o singură observaţie, domnule preşedinte de şedinţă. Doamna chestor ne-a prezentat datele aferente execuţiei bugetare a anului 2012, deci să nu trăim în confuzie. Despre anul 2012 este vorba.

Domnul Florin Iordache:

Pentru anul 2012, domnule lider, şi cu ocazia aceasta vă spun şi eu la mulţi ani, e ziua dumneavoastră, astăzi. Foarte vigilent. (Aplauze.)

Dacă la titlul hotărârii sunt observaţii? Nu sunt.

La preambul, observaţii? Nu sunt.

Articol unic? Nu sunt.

Rămâne la votul final.

Ministerul Agriculturii... au venit? Încă nu. Mergem mai departe.

6. PL-x 458 - Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2014 privind drepturile consumatorilor în cadrul contractelor încheiate cu profesioniştii, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative.

Procedură de urgenţă, caracter ordinar.

Iniţiatorul, Guvernul. Vă rog, doamnă secretar de stat.

Doamna Cristina Crişu (secretar de stat, Departamentul pentru Relaţia cu Parlamentul):

Proiectul de lege transpune în legislaţia naţională prevederile Directivei 2011/83/UE privind drepturile consumatorilor şi reglementează drepturile consumatorilor în cadrul contractelor încheiate cu profesioniştii, în special în cazul contractelor la distanţă, cum ar fi vânzările pe internet, prin telefon sau prin poştă şi a celor încheiate în afara spaţiilor comerciale, de exemplu, la domiciliul consumatorului, pe stradă, la o reuniune de vânzare organizată, la domiciliul unui client sau în timpul unei excursii organizate de comercianţi.

Având în vedere cele menţionate, vă rugăm să aprobaţi proiectul de lege, cu amendamentele din raportul comisiei.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Îl rog pe domnul vicepreşedinte al Comisiei pentru industrii să prezinte raportul şi cu această ocazie, fiind procedură de urgenţă, să ne indice şi timpul de dezbatere.

Domnule Marin, vă rog.

Domnul Gheorghe Marin:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Raport comun asupra Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2014 privind drepturile consumatorilor, în cadrul contractelor încheiate cu profesioniştii, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative.

În conformitate cu prevederile art. 95 şi 115 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru industrii şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi au fost sesizate spre dezbatere, în fond, în procedură de urgenţă, cu proiectul de lege mai-sus menţionat.

Senatul, în şedinţa din 30 septembrie 2014, a adoptat proiectul de lege.

Proiectul de lege transpune în legislaţia naţională prevederile Directivei 2011/83/UE şi are ca obiect de reglementare drepturile consumatorilor în cadrul contractelor încheiate cu profesioniştii, precum şi modificarea şi completarea unor acte normative, intervenţiile legislative vizând alinierea legislaţiei naţionale de profil la normele europene incipiente în materie, în special în ceea ce priveşte încheierea contractelor în afara spaţiilor comerciale şi a contractelor la distanţă.

În urma examinării iniţiativei legislative şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, în unanimitate, adoptarea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2014 privind drepturile consumatorilor în cadrul contractelor încheiate cu profesioniştii, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, cu amendamentele admise prevăzute în anexa care face parte integrantă din raport.

Camera decizională pentru acest proiect este Camera Deputaţilor.

Prin obiectul de reglementare şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Domnule preşedinte,

Propun pentru dezbatere 5 minute per total şi un minut pentru intervenţii.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Supun votului dumneavoastră, stimaţi colegi, timpul propus de vicepreşedintele comisiei.

Să înceapă votul.

Mulţumesc. Cu 77 de voturi pentru şi o abţinere a fost adoptat.

Dacă la dezbaterile generale doreşte cineva să intervină? Domnul Niţă, Grupul PSD, vă rog.

Domnul Emil Niţă:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte de şedinţă.

Prezentul proiect de lege este foarte important pentru că el transpune în legislaţia românească Directiva 2011 a Comisiei Europene, stabilind câteva lucruri foarte clare privind raporturile dintre comercianţi şi consumatori.

Aş aminti, între aceste lucruri importante care sunt stabilite, termenul de 14 zile general dat pentru retragerea unor astfel de contracte, în cazul în care se constată lucruri care să genereze această acţiune, apoi sunt stabilite nişte comisioane maxime pe care poate să le perceapă comerciantul care să nu depăşească cheltuielile lui pentru efectuarea anumitor plăţi şi, de asemenea, se introduc nişte formulare tipizate pentru toate contractele la distanţă care să reglementeze într-un fel acest lucru.

Pentru acest fapt, Grupul Partidului Social Democrat din Camera Deputaţilor va vota acest proiect de lege.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Alte intervenţii?

Grupul PNL, vă rog, domnule deputat.

Domnul Ioan Cupşa:

Sărut mâinile, doamnelor.

Bună ziua, domnilor.

Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal va vota pentru adoptarea acestui proiect legislativ şi o facem nu doar pentru că e vorba despre transpunerea unor directive europene, astfel respectându-ne obligaţiile internaţionale asumate, ci şi pentru că acest act normativ, în mod evident, sporeşte protecţia consumatorilor în raport cu profesioniştii cu care intră în raporturi juridice.

De asemenea, ţinem să facem..., să îndemnăm Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor să fie cât mai activă, susţinând şi protejând interesele consumatorilor.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Da, mulţumesc.

Alte intervenţii? Alte grupuri parlamentare?

Nemaifiind alte intervenţii, trecem la dezbaterea proiectului.

Sunt 48 de amendamente. Dacă la titlu sunt observaţii? Mergem în calupuri de cinci.

De la 1 la 5. Sunt observaţii? Nu sunt. Adoptate.

De la 5 la 10. Observaţii? Nu. Adoptate.

11-15. Observaţii? Nu sunt. Adoptate.

16-20. Nu sunt. Adoptate.

21-25. Nu sunt. Adoptate.

26-30. Nu sunt. Adoptate.

31-35. Observaţii? Nu sunt. Adoptate.

36-40. Observaţii? Nu sunt. Adoptate.

41-46. Observaţii? Nu sunt. Adoptate.

47-48. Nu sunt.

Rămâne la votul final. Are un caracter ordinar.

7. Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României şi Guvernul Republicii Cehe privind mormintele de război, semnat la Bucureşti la 6 octombrie 2014 - PL-x 395/2015. Caracter ordinar. Fără amendamente.

Guvernul. Vă rog, doamnă secretar de stat. Vă rog.

Doamna Otilia Sava (secretar de stat, Ministerul Apărării Naţionale):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Încheierea unui acord între Guvernele României şi Republicii Cehe privind regimul juridic al mormintelor de război româneşti de pe teritoriul Republicii Cehe reprezintă o prioritate pentru statul român, având în vedere numărul mare de militari români căzuţi pe front şi înhumaţi pe teritoriul acestui stat, aproximativ 3.300 dintre eroii români căzuţi în timpul celui de-al Doilea Război Mondial au fost înhumaţi pe teritoriul Republicii Cehe.

Acordul reglementează colaborarea în plan bilateral în domeniul mormintelor de război, asigurând cadrul necesar pentru amenajarea şi întreţinerea mormintelor eroilor căzuţi în timpul conflictelor armate.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Din partea Comisiei pentru apărare, domnul vicepreşedinte, vă rog prezentaţi raportul.

Domnul Ion Răducanu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională a fost sesizată spre dezbatere în fond în procedură obişnuită cu Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Cehe privind mormintele de război.

Obiectul de reglementare este încheierea unui Acord între Guvernele României şi Republicii Cehe privind regimul juridic al mormintelor de război româneşti de pe teritoriul Republicii Cehe, având în vedere numărul mare de militari români căzuţi pe front şi înhumaţi pe teritoriul Republicii Cehe.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Camera Deputaţilor este primă Cameră sesizată.

În urma dezbaterilor în şedinţa din 12 mai 2015 membrii comisiei au hotărât cu unanimitate de voturi întocmirea unui raport de adoptare a acestui proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Dacă din partea grupurilor parlamentare... Grupul PNL, vă rog, domnule deputat.

Domnul Mihăiţă Calimente:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Semnarea acestui Acord cu Republica Cehă este un act important pentru comemorarea ostaşilor români căzuţi pe teritoriul Cehiei.

Aşa cum s-a spus aici, sunt peste 3.300 de militari căzuţi pe teritoriul Cehiei, pe teritoriul întregii Cehoslovacii au căzut aproape 66.000 de români.

Având în vedere modificările politice care au avut loc în structura statului cehoslovac, şi anume separarea celor două state, Cehia şi Slovacia, cea mai mare parte a militarilor români au fost şi sunt înmormântaţi pe teritoriul actual al Slovaciei, în zona Banska-Bistriţia, unde există monumente şi unde au fost comemoraţi mereu soldaţii şi ofiţerii români căzuţi acolo.

Acest acord cu statul ceh reglementează şi situaţia soldaţilor şi ofiţerilor căzuţi pe teritoriul Cehiei, Cehia fiind un stat separat, nou, cu care, sigur, trebuia să avem un acord mai ales în condiţiile în care ostaşii români au luptat în Munţii Metaliferi până în 12 mai 1945, când ştim bine că pacea s-a încheiat la 9 mai, pentru că acolo au existat grupuri de rezistenţă ale armatei germane, unităţi expres care au opus rezistenţă până la 12 mai.

Considerăm că acest acord este un acord care să vină pentru a comemora şi pentru a glorifica ceea ce au făcut soldaţii români în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Alte intervenţii dacă sunt? Da, vă rog, domnul deputat. Minorităţile, vă rog frumos.

Domnul Adrian-Miroslav Merka:

Da, mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Într-adevăr, încă un model prin care România iese în evidenţă, dar un model pozitiv. Istoria ne învaţă că, într-adevăr, am putut fi folositori în Europa şi, într-adevăr, strămoşii noştri au făcut o faptă exemplară, au scos întotdeauna ce este mai bun din poporul român, faptul că, într-adevăr, s-au jertfit pentru alţii, s-au jertfit pentru o cauză dreaptă.

Şi acum şi sper că şi în continuare aceste state ne vor respecta pentru ceea ce am făcut sau ce-au făcut alţii. Să sperăm că, într-adevăr, parteneriatul, prietenia între România şi Cehia va dăinui mai departe şi prin exemplul nostru de astăzi.

Încă o dată, sper că vom vota şi vom fi în continuare urmaşii celor care au căzut acolo, pe teritoriul fostei Cehoslovacii.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

De la Grupul PSD, domnul deputat Iane. Vă rog, domnule deputat.

Domnul Ovidiu-Cristian Iane:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Desigur, acordul este extrem de important pentru noi, ca naţiune, să ne cinstim aceşti eroi care au făcut sacrificiul suprem. Ei nu sunt numai pe teritoriul Republicii Cehe, sunt răspândiţi pe toate liniile de front unde s-au dus bătălii.

A face sacrificiul suprem pentru ţară este o datorie uneori dar, pe de altă parte, este o chestiune care ţine foarte mult de patriotism. Mi-aş dori să avem o zi în care să comemorăm, să cinstim aceşti eroi, pentru că ei merită cu adevărat, chiar dacă aceste acorduri, aceste recunoaşteri vin destul de târziu, pentru că luăm în considerare că sunt aproape 70 de ani de când s-a terminat cel de-al Doilea Război Mondial.

Nicio perioadă, oricât de lungă ar fi, nu este suficientă pentru a nu cinsti şi a nu recunoaşte meritul acestor oameni.

De aceea, este extrem de important să ne cinstim aceşti eroi şi să venim cu tot ce putem în sprijinul menţinerii vii a memoriei lor.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Mai sunt intervenţii? Nemaifiind alte intervenţii şi nefiind amendamente urmează votul final.

Proiectul de lege are un caracter ordinar.

8. Propunerea legislativă pentru modificarea art. 49 din Statutul personalului aeronautic din aviaţia militară a României, aprobat prin Legea nr. 35/1990, PL-x 362, caracter organic.

Iniţiator, domnul ministru Duşa. Nu este.

Din partea comisiei, raportul. Din partea Comisiei pentru apărare. Raportul...

Iniţiatorul este... Păi, iniţiator nu este ministerul. Iniţiator este domnul ministru Duşa.

Da, după ce prezentăm raportul, dau cuvântul ministerului.

Deci raportul din partea Comisiei pentru apărare. Am rugat Comisia pentru apărare. Cine prezintă raportul? Şi apoi punctul de vedere al Guvernului.

Domnul Ion Răducanu:

Mulţumesc.

Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională a fost sesizată spre dezbatere, pe fond, în procedură obişnuită, cu Propunerea legislativă pentru modificarea art. 49 din Statutul personalului aeronautic din aviaţia militară a României, aprobat prin Legea nr. 35/2015.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea art. 89 din Statutul personalului, în sensul asigurării de drept doar personalului aeronavigant şi nu pentru tot personalul care se încadrează în categoria personalului aeronautic.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil acest proiect de lege.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Camera Deputaţilor este prima Cameră sesizată.

În urma dezbaterilor, în şedinţa din 19 mai 2015, membrii comisiei au hotărât cu unanimitate de voturi întocmirea unui raport de adoptarea acestui proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Din partea Ministerului Apărării, o rog pe doamna secretar de stat, punct de vedere.

Vă rog, doamnă secretar de stat.

Doamna Otilia Sava:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Ministerul Apărării Naţionale susţine această propunere legislativă având în vedere că statutul personalului aeronautic din aviaţia militară a României aprobat prin Legea nr. 35/1990, prevedea la art. 49 că "Personalul aeronautic se asigură de drept pentru cazurile de producere a unor accidente de aviaţie urmate de deces sau invaliditate totală sau parţială". Prin intrarea în vigoare a Legii nr. 15/1998 cu privire la asigurările facultative de bunuri, persoane şi răspundere civilă în Ministerele Apărării Naţionale, Interne, Serviciul Român de Informaţii, Serviciul de Informaţii Externe, Serviciul de Protecţie şi Pază etc., obligativitatea asigurării prevăzută de dispoziţiile art. 49, anterior menţionate, a fost abrogată implicit. În aceste condiţii, prezenta Propunere legislativă pentru modificarea art. 49 din Statutul personalului aeronautic din aviaţia militară a României vizează reinstituirea dreptului de asigurare a personalului aeronavigant, pentru celelalte categorii de personal aeronautic rămânând posibilitatea asigurării facultative în condiţiile legii şi în funcţie de tipul de misiune la care participă.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

La dezbateri generale, din partea grupurilor parlamentare, dacă sunt intervenţii? Nu sunt intervenţii.

Nefiind amendamente, propunerea legislativă rămâne la votul final. Are un caracter organic.

Domnul Florin Iordache:

Au venit şi reprezentanţii Ministerului Agriculturii.

5. Avem Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 63/2014 pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul agriculturii, PL-x 51/2015.

Are un caracter ordinar.

Rog reprezentanta Ministerului Agriculturii, vă rog. Doamnă secretar de stat, vă rog.

Doamna Simona Allice Man (secretar de stat, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale):

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Nota privind Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 63/2014 pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul agriculturii.

Obiect de reglementare: proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea următoarelor acte normative: 1. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea şi exploatarea pajiştilor permanente şi pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar; 2. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 43/2013 privind unele măsuri pentru dezvoltarea şi susţinerea fermelor de familie şi facilitarea accesului la finanţare al fermierilor; 3. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 64/2013 privind înfiinţarea şi acreditarea fondurilor mutuale pentru gestionarea riscurilor în agricultură şi acordarea de compensaţii financiare membrilor pentru pierderile economice cauzate de boli ale animalelor, ale plantelor sau de un incident de mediu; şi 4. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 41/2014 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea AFIR, prin reorganizarea ARDRP.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Doamna Simona Allice Man:

Având în vedere cele menţionate, vă rugăm să aprobaţi proiectul de lege.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Mulţumesc, doamnă secretar de stat.

Îl invit în continuare pe domnul preşedinte al Comisiei pentru agricultură să prezinte raportul comun al celor două comisii: Comisia pentru agricultură şi Comisia pentru mediu. Şi, totodată, să ne propună şi timpul de dezbatere, fiind procedură de urgenţă.

Vă rog, domnule preşedinte.

Domnul Nini Săpunaru:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice şi Comisia pentru mediu au fost sesizate spre dezbatere în fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 63/2014 pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul agriculturii, trimis de către Senat.

Proiectul de ordonanţă de urgenţă are ca obiect modificarea unor acte normative din domeniile agriculturii, intervenţiile legislative preconizate asupra Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea şi exploatarea pajiştilor permanente şi pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, cu modificări şi completări.

În vederea evitării blocajelor administrative în absorbţia fondurilor europene în domeniul pisciculturii, se propune abrogarea art. 22 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 41/2014 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale, prin reorganizarea Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltarea Rurală şi Pescuit.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, membrii comisiilor au hotărât în unanimitate de voturi să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 63/2014 pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul agriculturii, cu amendamente admise, prezentate în anexă la prezentul raport.

În raport de obiectul şi conţinutul reglementării, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Timp de dezbatere, domnule preşedinte, 5 minute.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Supun votului dumneavoastră timpul de dezbatere propus de domnul preşedinte.

Să înceapă votul.

Cu 98 de voturi pentru, 2 abţineri şi 3 voturi împotrivă, timpul propus de domnul preşedinte a fost adoptat.

Dacă din partea grupurilor parlamentare doreşte să intervină cineva?

Vă rog, domnule deputat. Grupul PNL.

Domnul George Scarlat:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Mă temeam de acest act normativ pentru modificarea Ordonanţei nr. 63, dar acum când am văzut-o pe doamna secretar de stat Simona Man, fost secretar de stat la turism, că a venit acum la agricultură, să ne vorbească şi despre agricultură, mă tem şi mai tare, sincer vă spun!

Prezentul act normativ de aprobare a Ordonanţei nr. 63 e o nouă mostră prin care MADR ne demonstrează din nou inconsecvenţa şi incoerenţa politicilor agricole.

Prezenta ordonanţă modifică alte patru ordonanţe. Şi, domnule preşedinte, stimaţi colegi, chiar dacă am să depăşesc cele două minute, vă rog, ar fi trebuit să discutăm despre patru iniţiative legislative. Ministerul a luat decizia de a le pune într-una singură, dar toate patru sunt foarte importante pentru fermieri.

Primul, modificarea Ordonanţei nr. 34 privind administrarea pajiştilor care, după lungi dezbateri în Comisia de agricultură, prin legea de aprobare a Ordonanţei nr. 34 am dat dreptul fermierilor de a beneficia de sprijinul pentru pajişti, direct fermierilor, şi nu administraţiilor publice locale, o lege bună, aplaudată, la care ministerul, cred, aplecând urechea la controalele Curţii de Conturi vizavi de banii pe care i-a folosit pe pajişti într-o altă direcţie, a înţeles că, domnule, acei bani trebuie să ajungă în buzunarul fermierilor.

Astăzi, ministerul vine, prin această Ordonanţă nr. 63 şi modifică dreptul de a beneficia de pajişti doar fermierii, dând posibilitatea nu doar direct primăriilor, dar acoliţilor primarilor să beneficieze de sumele alocate pe sprijin pentru pajişti.

O altă modificare, şi, vă rog, un pic de atenţie, stimaţi colegi, vorbim de Ordonanţa nr. 43 privind unele măsuri de dezvoltare şi susţinere a fermelor de familie, şi facilitatea accesului la finanţare ale fermierilor. Da, domnul ministru a spus întotdeauna că trebuie să trecem din fermele din subzistenţă, cele familiale, în ferme productive, între 5 şi 30 de hectare. Dar există în această ordonanţă, la propunerea ministerului, prin care se facilitează garantarea unui număr de până la echivalentul a 1.000 de hectare pentru fiecare persoană fizică. Vă daţi seama unde ajungem? La alte procese, gen "Nana", prin care încurajăm prin fondurile de garantare... deci, statul garantează cumpărarea până la 1.000 de hectare de către persoane fizice. Şi discutăm de ferme de familie.

Aş vrea să vedem şi noi în România, să ajungem să vedem când ferma de familie are posibilitate financiară de a cumpăra până la 1.000 de hectare. Cu ajutorul colegilor din Comisia de agricultură, am depus amendament şi am coborât acest prag până la maximum 250 de hectare, şi acesta foarte mult.

Totuşi, ordonanţa are şi părţile ei bune. Şi mă refer aici strict la modificarea art. 5 din Ordonanţa nr. 56 cu privire la trecerea Agenţiei Naţionale de Pescuit şi Acvacultură din subordinea Ministerului Mediului în subordinea Ministerului Agriculturii, lucru care trebuia făcut de mult.

O altă modificare a prezentei ordonanţe, neclară, parcă ar fi ca o... dacă-mi permiteţi, o aghiazmă, nici rău, nici bine, este aprobarea Ordonanţei nr. 64, cu modificări, privind înfiinţarea şi acreditarea fondurilor mutuale, fonduri mutuale care nu vor funcţiona niciodată în România. Singurul stat care are probleme şi le-a aplicat este statul francez, cu foarte multe probleme.

În loc să dăm prin noul Program Naţional de Dezvoltare Rurală acei bani, aproximativ 400 de milioane de euro, către grupurile de acţiune locală, către primării, pentru infrastructura rurală, ministerul a găsit de cuviinţă să dea aceşti bani către fonduri mutuale, care nu vor funcţiona şi nu vor fi aplicate în România niciodată.

În concluzie, Grupul Partidului Naţional Liberal se va abţine de la a vota acest proiect de lege, întrucât, chiar dacă are părţi bune, dar are şi foarte, foarte multe minusuri vizavi de actul normativ.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Da. Şi eu vă mulţumesc.

Grupul UDMR, domnul deputat Atilla Kelemen. Vă rog.

Domnul Kelemen Atilla-Béla-László:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Antevorbitorul a ridicat probleme care sunt reale, dar când facem noi o lege, sau când face un parlament oarecare o lege care nu poate să fie perfectibilă?! În această lege sunt nişte lucruri reglementate şi aşteptate de toţi fermierii din România. Eu cred că cu toţii suntem absolut convinşi că problema pajiştilor, de exemplu, trebuie să fie rezolvată, că s-a creat o adevărată revoluţie între fermieri pentru aceste pajişti şi, mai ales, pentru banii pe care-i luăm de la Uniunea Europeană pentru pajişti.

Au fost anumite lucruri corectate. Au fost multe discuţii într-adevăr în Comisia de agricultură, dar cu toate discuţiile, până la urmă, cred că am ajuns la o variantă care poate să fie acceptată şi Grupul UDMR, simţind importanţa acestei legi, va vota pentru votarea Ordonanţei nr. 63.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Grupul PSD. Vă rog, domnule deputat.

E în procedură de urgenţă. Câte un reprezentant din partea fiecărui grup parlamentar.

Domnul Marian Avram:

Stimaţi colegi,

Este un pachet legislativ care aduce posibilitatea Ministerului Agriculturii să se adapteze la noua politică agricolă comună. Ştim foarte bine că sistemul agricol este un sistem adânc integrat în ceea ce înseamnă legislaţia europeană şi, de aceea, ministerul a venit cu aceste propuneri pentru a optimiza şi a pune, dacă vreţi, strict în legalitate procedurile de acordare a banilor europeni. Acesta este substratul acestor modificări legislative.

De asemenea, vine cu îmbunătăţiri în ceea ce înseamnă cheltuirea a 400 de milioane de euro prin fondurile mutuale, nu prin altceva. Deci noi nu facem decât să dăm baza legislativă pentru ca asociaţiile, cum spuneţi dumneavoastră, sau cei care sunt îndreptăţiţi, respectând legislaţia, să formeze aceste fonduri de garantare, să o facă şi să avem un sprijin suplimentar pentru agricultorii din România.

De asemenea, problema pajiştilor este o problemă adânc discutată. Şi, după părere mea, propunerea legislativă nu face decât să pună în concordanţă cerinţele fermierilor cu legislaţia europeană. Restul sunt lucruri politicianiste pe care, din păcate, le auzim în fiecare zi. Practic, dorim ca lucrurile să intre într-o normalitate şi în legalitate şi să nu avem probleme privind absorbţia fondurilor europene.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Grupul minorităţilor. Vă rog, domnule deputat.

Domnul Adrian-Miroslav Merka:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Într-adevăr, cum spunea unul dintre antevorbitorii mei, orice lege pe care am încercat s-o depunem, s-o facem, va fi în viitor perfectibilă.

Doresc să ridic un alt aspect ca necesitate urgentă de aplicare a acestei legi, din care derivă şi necesitatea sprijinirii în continuare a proprietarilor de terenuri cărora li s-au produs pagube agricole. Aici nimeni n-a spus că trebuie să ne uităm şi în partea cealaltă. Dar, într-adevăr, discuţiile cu ministerul au stagnat şi din cauza acestei legi care... imperios necesară pentru dânşii, ca în următoarele zile, sper, să se pună de comun acord, să putem să facem acele acte normative prin care, într-adevăr, şi cetăţenii care nu beneficiază direct de această lege să beneficieze de despăgubirile care sunt necesare pentru ceea ce se întâmplă pe terenurile agricole ale dânşilor.

Privim în trecut sau privim printre noi, cei care sunt în mediul rural, în special zonele de deal şi de munte, ştiu despre ce vorbesc, fiecare, la cabinetele dumneavoastră, aţi primit zeci şi sute de solicitări pentru despăgubiri, dar, din păcate, n-au ajuns înapoi spre dânşii absolut nimic. Pentru asta şi rugămintea noastră e de a vota cât mai repede această lege şi a da posibilitatea să trecem la cealaltă etapă, din acest punct de vedere.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Dacă mai sunt alte intervenţii?

Nemaifiind alte intervenţii, mergem la raport.

Avem 11 amendamente admise.

Dacă la titlu ordonanţei aveţi observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul unic, marginal 3. Observaţii? Nu.

Art. 4. Observaţii? Nu.

Art. 5. Observaţii? Nu.

Art. 6. Observaţii? Nu.

Art. 7. Observaţii? Nu.

Art. 8. Observaţii? Nu.

Art. 9. Observaţii? Nu.

Art. 10. Observaţii? Nu.

Art. 11. Observaţii? Nu.

Domnule Munteanu, de tehnică legislativă? La 11... sau de tehnică legislativă...

Domnul Ioan Munteanu:

De tehnică legislativă.

Domnul Florin Iordache:

De tehnică legislativă.

Domnul deputat Munteanu, vă rog.

Domnul Ioan Munteanu:

La pagina 56...

Domnul Florin Iordache:

Da. A renunţat. Mulţumesc.

Rămâne la votul final.

Proiectul de lege are caracter ordinar.

9. Propunerea legislativă privind modificarea art. 13 din Legea audiovizualului nr. 504/2002, Pl-x 353/2015.

Caracter ordinar.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte să intervină cineva? Nu doreşte să intervină nimeni.

Din partea Comisiei pentru cultură? Vă rog, domnule deputat, prezentaţi raportul.

Domnul Traian Dobrinescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport asupra Propunerii legislative privind modificarea art. 13 din Legea audiovizualului nr. 504/2002.

Comisia pentru cultură, arte şi mijloace de informare în masă a fost sesizată pentru dezbatere în fond cu această propunere legislativă, spre avizare fiind transmisă Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, fiind incidente dispoziţiile art. 31 alin. (5) din Constituţia României, republicată.

Camera Deputaţilor este prima Cameră sesizată, conform dispoziţiilor art. 75 alin. (1) din Constituţia României, republicată, şi a art. 92 alin. (8) pct. 2 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare.

Comisia a dezbătut iniţiativa legislativă în şedinţele zilelor de 12 şi 19 mai 2015.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea art.13 din Legea nr. 504/2002, a audiovizualului, cu modificările şi completările ulterioare, în sensul instituirii cadrului juridic ce permite Parlamentului demiterea oricărui membru al Consiliului Naţional al Audiovizualului în situaţia nerespectării ori încălcării atribuţiilor de serviciu, aşa cum sunt acestea formulate în prevederile art. 17 din această lege.

De asemenea, legea se completează cu prevederile ce fac posibilă suspendarea de drept a oricărui membru al Consiliului Naţional al Audiovizualului, în situaţia în care este începută urmărirea penală sau în cazul în care este trimis în judecată până la soluţionarea cauzei.

Raportul comisiei a fost adoptat cu majoritatea voturilor parlamentarilor prezenţi, un vot împotrivă.

În urma dezbaterilor, Comisia pentru cultură, arte şi mijloace de informare în masă propune plenului respingerea Propunerii legislative pentru modificarea art. 13 din Legea audiovizualului, nr. 504/2002.

Senatul este Cameră decizională.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc mult.

Din partea grupurilor parlamentare?

Grupul UDMR, domnul Márton Árpád.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule vicepreşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

O primă problemă: dacă această lege nu va fi respinsă astăzi ea va trece tacit. Dacă am adopta-o tacit, am fi de acord cu implicarea politicului şi mai mult în domeniul audiovizual. Dar, dincolo de această faptă, am încălca o prevedere constituţională, pentru mine de o importanţă majoră, prezumţia de nevinovăţie. Dacă este de ajuns ca urmărirea penală să pornească împotriva unei persoane şi persoana respectivă să fie suspendată pentru oricare din funcţiile astea din ţară până la soluţionarea peste 4, 5, 6, 7 ani, atunci această prezumţie de nevinovăţie nu mai funcţionează în România. Deci am încălca prevederea constituţională.

Vă rog insistent ca astăzi să respingem acest proiect de lege.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Îl rog şi pe domnul Pâslaru, viceliderul Grupului PSD.

Domnul Florin-Costin Pâslaru:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Dacă ar fi trecut tacit acest proiect de lege nu era un lucru bun, pentru că există acel faimos art.13 care datorită formei în care a fost scris poate da naştere la abuzuri şi interpretări greşite. Motiv pentru care Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat va vota în favoarea raportului de respingere şi credem că este un lucru bun.

Mulţumesc mult.

Domnul Florin Iordache:

Da. Alte intervenţii dacă sunt?

Domnul deputat Sturzu, vă rog.

Domnul Mihai-Răzvan Sturzu:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

În legătură cu acest proiect de lege trebuie să vă spun că şi la Comisia de cultură şi mass-media, şi aici, în plen, discutăm mai mult aspecte tehnice. Discutăm dacă un articol anume rezolvă o problemă, dacă este sau constituţional, dacă încalcă principii de bază ale Constituţiei, lucruri foarte corecte.

Vreau să vă propun, însă, astăzi, să ne uităm cu un pic mai multă distanţă la acest subiect al CNA-ului şi să recunoaştem cu toţii că CNA-ul, în aceşti ultimi ani, a ajuns o instituţie puternic politizată, ale cărei decizii sunt de fiecare dată contestate. Nu voi discuta prea mult despre votul pe acest proiect de lege şi vă spun de acum că voi vota împotriva lui. Vreau să lansez o discuţie, o dezbatere, un gând pentru un următor proiect de lege şi să analizăm foarte bine dacă nu ar fi o soluţie mai bună să renunţăm la politizarea CNA-ului. Şi poate din CNA să facă parte reprezentanţi ai primelor televiziuni în funcţie de audienţă şi reprezentanţi ai instituţiilor de învăţământ superior din domeniul jurnalismului, artelor, astfel încât să lăsăm piaţa de televiziune şi piaţa de media să se autoregleze.

S-ar putea să fie un experiment de succes, mai ales după 25 de ani în care politicul nu a reuşit un parcurs glorios al CNA-ului.

Vă mulţumesc foarte mult şi vă las cu acest gând mai departe.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Alte intervenţii dacă sunt? Nemaifiind alte intervenţii, are un raport de respingere, rămâne la votul final.

10. Reexaminarea, la cererea Preşedintelui României, a Legii privind modificarea şi completarea Legii vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006, Pl-x 280/2013/2015.

Are caracter organic.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte să intervină cineva? Nu.

Dau cuvântul din partea celor două comisii. Comisia pentru agricultură, domnul vicepreşedinte Harbuz, să ne prezinte raportul. Raport comun al Comisiei pentru agricultură şi al Comisiei pentru mediu.

Vă rog, domnule vicepreşedinte.

Domnul Marian Neacşu (din bancă):

Să ne cântaţi "Corul vânătorilor"!

Domnul Liviu Harbuz:

Da. V-aş cânta "Corul vânătorilor", dar nu-l ştiu.

Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice şi Comisia pentru mediu şi echilibru ecologic au fost sesizate spre dezbatere în vederea întocmirii unui raport comun privind Cererea de reexaminare formulată de Preşedintele României asupra Legii privind modificarea şi completarea Legii vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006.

Această lege adoptată de Parlamentul României cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (1) din Constituţia României, republicată, a fost transmisă spre promulgare Preşedintelui României la data de 7 martie 2015. Preşedintele României la data de 16 aprilie 2015 s-a adresat Parlamentului cu Cererea de reexaminare asupra Legii privind modificarea şi completarea Legii vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006.

În urma reexaminării, Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins Cererea de reexaminare formulată de Preşedintele României, şi a adoptat proiectul de lege în forma transmisă spre promulgare în şedinţa din 21 aprilie 2015.

În urma dezbaterii cererii de reexaminare şi a legii adoptate de Senat, membrii comisiilor au hotărât cu unanimitate de voturi să supună plenului Camerei Deputaţilor admiterea Cererii de reexaminare formulată de Preşedintele României şi adoptarea Legii privind modificarea şi completarea Legii vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006, cu amendamentele admise prevăzute în anexa nr. 1 şi amendamentele respinse prevăzute în anexa nr. 2, care fac parte integrantă din prezentul raport comun înlocuitor.

Prin conţinutul său normativ, legea se încadrează în categoria legilor organice?

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Dacă la dezbateri generale, din partea grupurilor parlamentare, doreşte cineva?

Grupul PNL. Vă rog, domnule deputat.

Domnul Ioan-Cristian Chirteş:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Cererea de reexaminare asupra Legii privind modificarea şi completarea Legii nr. 407/2006 a fost una pertinentă, având în vedere atingerea unor drepturi fundamentale prevăzute de Constituţia României şi mă bucură faptul că, în urma analizei acestei cereri, legea a fost amendată corespunzător.

Dreptul de proprietate este garantat de art. 44 din Constituţie, or, forma iniţială încălca grav acest drept.

Desigur că modificările aduse Legii nr. 407 sunt bine-venite şi necesare, dar nu şi suficiente şi esenţiale. Sunt probleme care au rămas nerezolvate prin modificarea legii care în viitor vor crea numeroase sincope în domeniul cinegetic. Şi aici mă refer în primul rând la conservarea genofondului naţional, care este unul dintre cele mai valoroase din Europa şi din lume. Dacă nu vom legifera zonele de protecţie specială a acestor genofonduri, multe din exemplarele valoroase de animale vor dispărea. De asemenea, modalităţile de despăgubire nu sunt clar stabilite, ceea ce va duce la multe conflicte între proprietarii de terenuri şi gestionari.

Şi, nu în ultimul rând, actele legislative, subsecvente acestei legi trebuie să fie clare şi precise.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

De la Grupul PNL. Vă rog, domnule deputat.

Câte doi vorbitori de la fiecare grup parlamentar, câte trei minute.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Ionaş-Florin Urcan:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

În primul rând, vreau să spun că consider, după un an de dezbateri, de analize, de întoarceri, de reîntoarceri ale legii în diferite forme am ajuns la un consens, un consens care, zic eu că este un câştig pentru tot ce înseamnă fondul cinegetic şi fondurile cinegetice din România, pentru tot ceea ce înseamnă administrarea corespunzătoare, conform tuturor normativelor, atât româneşti, cât şi europene. Iar cei care vor avea de câştigat vor fi în primul rând cei care sunt proprietarii acestui bun naţional, vânatul: statul român, toţi cei care se pot bucura într-un fel sau altul de ceea ce noi vom lămuri prin această lege.

Ca orice lege, într-adevăr, nu este sută la sută perfectă, dar am făcut un pas important, pentru care daţi-mi voie să-i felicit pe toţi cei care au participat la toate lucrările pe perioada acestui an, să le mulţumesc şi, de ce nu, noi, cei din Grupul parlamentar al PNL vom susţine această formă a legii.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Kelemen Atilla, Grupul UDMR.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Kelemen Atilla-Béla-László:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Aşa cum a spus colegul Urcan, da, după multe, multe discuţii, şi bineînţeles, iarăşi trebuie să vă spun ce am spus şi cu legea cealaltă, orice lege este perfectibilă, dar la această lege în ultimele săptămâni am văzut că toată lumea a luat cuvântul, şi cei care cât de cât se pricep la această problemă, şi alţii, care deloc nu se pricep şi au vorbit pe lângă lege.

Eu aşa cred, că legea... şi de aceea în comisiile reunite am acceptat anumite observaţii venite de la Preşedinţie, am făcut nişte corecturi şi la cele două anexe, la speciile de păsări, unde am avut această doleanţă şi de la mai multe ONG-uri, că trebuie să modificăm anumite perioade de vânătoare pentru anumite specii. Eu cred că legea va veni să îmbunătăţească acest proces, nu numai în interesul tagmei vânătorilor, dar şi a proprietarilor.

Este o lege foarte importantă, este mult mai rău să nu adoptăm această lege şi să rămână o variantă veche care nicidecum nu satisface cerinţele, nici cele naţionale, dar nici cele europene. Deci este o lege care o să aducă nişte lucruri în plus faţă de legea actuală existentă, 407.

Deci propun şi cer să votaţi această lege. Grupul nostru, UDMR, va vota pentru.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Duvăz, Grupul PSD.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu Duvăz:

Stimate colege şi colegi,

Am avut onoarea să elaborez prima lege după 1990 privind acest subiect. Sigur că între timp au intervenit diverse schimbări de optică, care au dus şi la modificările Legii vânătorii.

Cred că este o lege extrem de necesară. Cred de altfel în acelaşi timp că este foarte necesar - aici s-a pomenit, din partea Grupului UDMR, de modificarea unor perioade de vânătoare, care nu a fost, după părerea mea, luată în discuţie în totalitate sau nu a fost luată în discuţie în totalitatea factorilor care o influenţează.

Există directive europene, fără îndoială, există interese naţionale şi europene, dar există o particularitate sau mai multe lucruri care privesc ecosistemul românesc, în special în zona păsărilor migratoare. Şi acest lucru ar trebui revizuit.

Cu toate aceste, hai să zic, mici intervenţii care ar trebui să urmeze sau să fi făcut parte din această lege, cred că este un moment bun şi cred că este nevoie de această modificare, motiv pentru care grupul nostru parlamentar va vota pentru adoptarea acestei legi.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc, domnule deputat.

Dacă mai sunt alte intervenţii?

Nemaifiind alte intervenţii, intrăm pe titlul legii. Sunt 68 de amendamente admise, avem 3 amendamente respinse.

Dacă la titlul legii? Mergem în calupuri de câte 5.

De la 1 la 5. Sunt observaţii? Nu sunt. Adoptate.

De la 6 la 10. Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Adoptate.

De la 11 la 15. Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Adoptate.

16?

Vă rog.

Domnul Tinel Gheorghe:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Este un amendament respins la poziţia 2 la amendamente respinse. Se referă la art. 15, poziţia 16 marginal, în raport. Şi propun plenului susţinerea amendamentului respins în comisie, în forma în care el a fost propus, în sensul, la lit. d): "unităţile de învăţământ de stat cu profil cinegetic şi unităţile de cercetare ştiinţifică de stat cu profil cinegetic care gestionează fonduri cinegetice sunt scutite de la plata tarifului de gestionare pentru cotele de 16 şi 3%." Nu poţi să faci o discriminare, să spui numai pentru cele din pădurile de stat, pentru celelalte nu, că fondul de vânătoare cuprinde atât pădurile de stat, cât şi pădurile proprietate privată.

Domnul Florin Iordache:

Da. Mulţumesc.

Supun votului dumneavoastră, stimaţi colegi, amendamentul pe care l-a susţinut domnul deputat Tinel. Să înceapă votul.

Mulţumesc.

88 de voturi pentru şi 14 abţineri.

Amendamentul pe care l-a ridicat la poziţia 2 de la amendamente respinse a fost adoptat.

De la... continuăm.

De la poziţia 21 la 25. Dacă sunt observaţii? Nu. Adoptate.

25-30. Observaţii? Nu. Adoptate.

31-36. Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Adoptate.

37-40? Nu sunt. Adoptate.

41-45? Nu. Adoptate.

46-50. Observaţii? Nu. Adoptate.

51-55. Observaţii? Nu sunt. Adoptate.

56-60. Observaţii? Nu sunt. Adoptate.

61-65?

66?

67?

68?

Anexa nr. 1?

Anexa nr. 2?

Anexa nr. 3?

Mulţumesc mult.

Rămâne la votul final. Are caracter organic.

11. Proiectul de Lege - Legea viei şi vinului în sistemul organizării comune a pieţei vitivinicole, PL-x 191/2014, - caracter organic.

Reprezentantul Guvernului.

Doamna secretar de stat, vă rog.

Doamna Simona Allice Man:

Domnule preşedinte,

Domnilor şi doamnelor deputaţi,

Având în vedere că actuala Lege a viei şi vinului nr. 244/ 2002 a fost elaborată atunci când România nu era ţară membră a Uniunii Europene, actualul Proiect de Lege - a viei şi vinului în sistemul organizării comune a pieţei vitivinicole urmăreşte alinierea legislaţiei naţionale la prevederile Uniunii Europene, să răspundă obiectivului de consolidare şi unificare a cadrului legal pentru viticultură.

Ţinând seama de situaţia prezentă şi de necesităţile identificate în domeniul vitivinicol, prezentul proiect de lege are în vedere reglementarea următoarelor problematici din domeniul vitivinicol:

1. Menţinerea stabilităţii cadrului instituţional cu rol şi atribuţii principale în elaborarea strategiilor şi programelor în domeniul vitivinicol;

2. Rolul autorităţii competente, respectiv Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, de aprobare a reglementărilor specifice producţiei, procesării, îmbutelierii şi etichetării produselor vitivinicole în vederea comercializării;

3. Atribuţii şi responsabilităţi ale structurilor Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale implicate în implementarea prevederilor legale;

4. Instituirea de răspunderi şi sancţiuni pentru toate categoriile de participanţi la activităţile desfăşurate de sectorul vitivinicol, capitol cu rol determinant în respectarea prevederilor legale în domeniu.

Având în vedere cele menţionate, vă rugăm să aprobaţi proiectul de lege.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Îl invit pe domnul preşedinte Nini Săpunaru să prezinte raportul comun al celor două comisii, Comisia pentru industrii şi Comisia pentru agricultură, raport comun.

Vă rog.

Domnul Nini Săpunaru:

Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice, precum şi Comisia pentru industrii şi servicii au fost sesizate spre dezbatere în fond cu Proiectul de lege - Legea viei şi vinului în sistemul organizării comune a pieţei vitivinicole.

Consiliul Legislativ, cu avizul nr. 1492 avizează favorabil proiectul de lege, cu observaţii şi propuneri preluate de iniţiator.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare stabilirea cadrului juridic de funcţionare a filierei vitivinicole în ceea ce priveşte producerea, atestarea originii, comercializarea şi controlul produselor vitivinicole, în acord cu normele europene incidente, astfel încât acestea să asigure o bună aplicabilitate şi să garanteze standarde ridicate în ceea ce priveşte calitatea produselor specifice.

Prezentul proiect de lege propune de asemenea transpunerea în legislaţia naţională a ultimelor modificări şi completări introduse în sectorul vitivinicol de legislaţia comunitară.

La data intrării în vigoare a prezentului proiect va fi abrogată Legea viei şi vinului în sistemul organizării comune a pieţei vitivinicole nr. 244/2002.

În urma examinării iniţiativei legislative şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât în unanimitate să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea prezentului proiect de lege, cu amendamentele admise prevăzute în anexă, care face parte integrantă din prezentul raport.

Prin obiectul de reglementare şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Domnul Florin Iordache:

Da. Vă mulţumesc.

Domnul deputat Daea, Grupul PSD, vă rog, la dezbateri generale.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Petre Daea:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Legea supusă astăzi dezbaterii plenului Camerei Deputaţilor este o mostră a unei activităţi serioase pe care cele două comisii a desfăşurat-o în perioada pregătirii actului normativ şi este în acelaşi timp şi o mostră a stabilităţii legislative în România.

Actul normativ, după cum bine se cunoaşte, a fost elaborat în anul 2002. Pe baza acestui act normativ, România a dezvoltat un sector care face cinste ţării. Iată un motiv în plus de a ne bucura de cei care, cu timpul, cu pregătirea şi cu răbdarea cuvenite îşi aşază exprimarea juridică într-un domeniu pe care îl consider extrem de important pentru ţară.

Iar astăzi, în raportul celor două comisii se vede un lucru extraordinar de important, anume acela că votul de adoptare în comisie a fost unanim, ceea ce înseamnă că în perioada de pregătire a actului normativ, care este destul de îndelungată, a se vedea data în care a trecut prin Senat şi a ajuns în Camera Deputaţilor, este o mărturie pentru modul în care lucrează comisiile de specialitate.

Iar astăzi plenul Camerei Deputaţilor va da un vot pe măsura interesului pentru acest domeniu.

Grupul parlamentar al PSD va vota pentru.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc şi eu.

Domnul Kelemen. Şi apoi domnul Nini Săpunaru.

Domnul Kelemen, Grupul UDMR.

Domnul Kelemen Atilla-Béla-László:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

În principiu, de obicei nu folosesc sintagma că... ceea ce a fost o lege şi.... nu mai este bun de nimic şi trebuie să aruncăm şi trebuie să facem ceva nou.

Totuşi în acest caz cred că într-adevăr de când România este membră în Uniunea Europeană s-au ridicat o serie de noi cerinţe la care trebuia să se adapteze şi România.

Eu aşa cred, că Legea viei şi vinului a fost bună, că totuşi a reglementat şi până acum anumite probleme. Dar exigenţele de astăzi nu le poţi compara cu exigenţele anilor ’90 sau ’80.

Eu aşa cred, că într-adevăr antevorbitorul meu, distinsul coleg, într-adevăr a spus un mare adevăr. Comisia a lucrat într-un mod deosebit de serios la această lege.

Şi trebuie să vă spun, ca vicepreşedinte al comisiei, că am avut şi multe, multe contradicţii iniţiale care, pe baza acelor discuţii pe care le-am purtat, am reuşit să apropiem acele păreri câteodată diametral opuse şi să, sper, să scoatem o lege care va folosi la reglementarea problemelor, va folosi la această avuţie naţională, ceea ce înseamnă vinului românesc, care trebuie să vă spun că într-adevăr este o avere şi într-adevăr trebuie să ne poarte şi peste hotare, să poarte stindardul României, fiindcă, fără exagerare, avem vinuri foarte bune.

Deci pentru reglementarea sectorului viticol, la vinuri foarte bune se cuvine să avem şi o lege foarte bună de reglementare.

Grupul nostru, UDMR, va vota pentru această lege.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Domnul Nini Săpunaru, vă rog, Grupul PNL.

Câte un reprezentant de la fiecare...

Vă rog.

Vă rog, Grupul PNL; am spus, domnul Nini Săpunaru.

Domnul Nini Săpunaru:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Vă mărturisesc că am fost participant la dezbaterea legii în 2002. Şi atunci a fost o dezbatere îndelungată pe acest proiect de lege discutat îndelung în comisie.

Şi tocmai de aceea cred că am reuşit cu această ocazie să scoatem - şi, dacă observaţi, sunt peste 70 de amendamente -, am reuşit să nu avem niciun amendament respins, toate au fost negociate şi discutate îndelung cu reprezentanţii industriei, cu reprezentanţii grupurilor din domeniul vitivinicol, în aşa fel încât să ne convingem noi pe noi şi ei pe noi că am scos cea mai bună lege care putea fi scoasă.

Deci această lege a fost realmente o operă a întregii comisii şi a fost discutată îndelung şi face dovada că mai bine iese o lege din Parlament, mult mai bine.

Deci vă asigur că dacă ar fi fost scoasă de Guvern, până acum era modificată de vreo 3 ordonanţe de urgenţă.

Încă o dată mulţumesc membrilor comisiei pentru modul cum au colaborat şi cum au lucrat pentru acest proiect de lege.

Şi vă anunţ că noi, cei din Grupul PNL, vom susţine prezentul proiect de lege.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Domnul Petru Movilă, vă rog.

Domnul Petru Movilă:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Voi vota acest proiect de lege, un proiect de lege foarte important pentru producătorii români, un proiect foarte important pentru statul român, pentru că prin acest proiect de lege vom putea monitoriza, controla tot ceea ce se întâmplă în piaţa vinului, vom putea proteja producătorii serioşi din acest domeniu.

Şi, sigur, sunt convins că totodată vom putea elimina din piaţă producătorii care fac vin la negru şi totodată evaziunea fiscală.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Iane, vă rog. Aveţi ceva de precizat, vă rog.

Domnul Ovidiu-Cristian Iane:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Într-adevăr, aş vrea să precizez câteva aspecte tehnice, pentru că s-a vorbit de importanţa legii, dar nu s-a spus clar ce anume reglementează concret această lege şi de ce este ea importantă.

Şi aici, pe lângă transpunerea regulamentului european în materie de piaţă unică pentru produsele de vie şi vin, aş vrea să menţionez că, în principal, avem o transformare a Oficiului Naţional al Viei şi Produselor Vitivinicole în organ de specialitate al administraţiei publice centrale, cu personalitate juridică, aflat de asemenea în subordinea... deci rămâne în subordinea Ministerului Agriculturii, dar... dar va fi finanţat integral din fonduri proprii. Şi aici este extrem de important, pentru că asociaţiile membre şi producătorii vor fi cooptaţi la procesul decizional într-un consiliu al regiunilor viticole constituit pentru cele 8 regiuni viticole, ceea ce este extrem de important, pentru că introducem în felul acesta producătorul şi asociaţiile producătorilor în procesul decizional, extrem de important.

De asemenea, prevederile prezentului act normativ asigură îndeplinirea obiectivului de descentralizare a sectorului viticol. Şi în felul acesta vom avea o concurenţă loială care va genera şi o creştere şi o calitate a vinurilor şi produselor pe bază de vin.

Printre alte aspecte reglementate, aş vrea să mai menţionez câteva extrem de importante, şi anume: se va asigura fluenţa în derularea măsurilor, programelor şi proiectelor de dezvoltare pe termen mediu şi lung prin menţinerea unei stabilităţi a cadrului instituţional cu rol şi atribuţii principale în elaborarea strategiilor, ceea ce până acum nu era, deci vom avea o strategie pe termen lung şi comună pentru această piaţă.

Domnul Florin Iordache:

Vă rog să concluzionaţi, domnule deputat.

Domnul Ovidiu-Cristian Iane:

Da. Şi o chestiune extrem de importantă, vom avea instituite răspunderi şi sancţiuni pentru toate categoriile de participanţi la activităţile desfăşurate în domeniul nostru de interes.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Înainte de a începe dezbaterea, două observaţii are domnul deputat Munteanu, de tehnică legislativă. Avem 101 amendamente admise.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Ioan Munteanu:

Domnule preşedinte,

Este vorba de renumerotare.

La poziţia 92, art. 65 alin. (2), pagina 56. 63 devine 65 şi 64 devine 66.

Iar la poziţia 98, art. 69, 72 nou, alin. (2) se elimină litera e). În urma dezbaterilor a rămas fără conţinut.

Domnul Florin Iordache:

Da. Mulţumesc.

Sunt de tehnică legislativă.

Oricum, începem dezbaterea.

Stimaţi colegi,

Repet, sunt 101 amendamente.

Dacă la titlul legii sunt observaţii? Nu.

Vom merge în calupuri de câte 10.

De la 1 la 10. Dacă sunt observaţii? Nu sunt. Adoptate.

11-20. Observaţii? Nu sunt. Adoptate.

21-30. Observaţii? Nu sunt. Adoptate.

31-40. Observaţii? Nu.

41-50? Nu.

51-60?

61-70?

71-80?

81-90?

91-100?

101?

Nu sunt observaţii. Rămâne la votul final. Are caracter organic.

12. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 26/2014 privind modificarea alin. (3) al art. 26 din Regulamentul privind transportul pe căile ferate din România, aprobat prin Ordonanţa Guvernului nr. 7/2005, PL-x 38/2015, - are caracter ordinar.

Reprezentantul Guvernului, domnul secretar de stat Dragoş Titea, vă rog, de la Maramureş.

Domnul Virgil Dragoş Titea (secretar de stat, Ministerul Transporturilor):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Prin prezentul act normativ se propune modificarea art. 26 alin. (3) din Regulamentul privind transportul pe căile ferate din România, aprobat prin Ordonanţa Guvernului nr. 7/2005.

Această modificare constă în majorarea limitei maxime a echivalentului în lei a daunelor interese de la 75.000 de euro la 190.000 de euro pentru fiecare călător, în vederea îndeplinirii solicitării Comisiei Europene.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

La transporturi? Domnul... Da. Era şi domnul preşedinte Lupu, vă rog.

Domnul Mircea Toader, vă rog.

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

În cadrul comisiei s-a dezbătut această ordonanţă şi în conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei, comisia noastră a fost sesizată pentru dezbatere şi avizare în fond cu Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 26/2014 privind modificarea alin. (3) al art. 26 din Regulamentul privind transportul pe căile ferate din România, aprobat iniţial prin Ordonanţa Guvernului nr. 7/2005.

Potrivit prevederilor art. 61 din Regulamentul Camerei, Comisia pentru transporturi şi infrastructură a examinat proiectul de lege în şedinţa din 28 aprilie 2015.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea alin. (3) al art. 26 din Regulamentul privind transportul pe căile ferate din România, aprobat prin Ordonanţa nr. 7/2005, în sensul stabilirii unei noi limite maxime a daunelor interese care pot fi acordate, aceasta fiind stabilită în echivalentul în lei a sumei de 190.000 de euro.

În urma dezbaterilor din cadrul comisiei şi a opiniilor exprimate, membrii Comisiei pentru transporturi şi infrastructură au hotărât cu majoritate de voturi adoptarea proiectului de lege, în forma adoptată de Senat.

În raport de obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

La dezbateri generale?

Grupul PSD. Vă rog, domnule deputat.

Domnul Lucian Şova:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Această reglementare este extrem de importantă din perspectiva faptului că se creează posibilitatea ca operatorii de transport feroviar de pasageri să încheie clauze de asigurare la sume mai mari, în eventualitatea unor accidente, privind despăgubirile celor vătămaţi în transportul feroviar de pasageri.

Din fericire, iată că o normă a Uniunii Europene ne obligă la acest lucru. Desigur că ar trebui ca limita daunelor datorate pasagerilor vătămaţi în activităţile de transport să fie asemănătoare cu cea din transporturile rutiere, unde sumele sunt considerabil mai mari.

Este important însă că şi pentru moment s-a făcut un pas înainte în acest domeniu.

Grupul PSD va susţine această iniţiativă.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc şi eu.

Din partea Grupului PNL?

Domnul deputat Simedru, vă rog.

Domnul Dan Coriolan Simedru:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Actul normativ supus dezbaterii şi adoptării în plenul Camerei Deputaţilor realizează o corelare a legislaţiei naţionale cu normele europene în ceea ce priveşte cuantumul despăgubirilor datorate de către operatorul de transport feroviar călătorilor în caz de vătămare corporală.

Era nevoie de această corelare pentru a evita declanşarea procedurii de infringement la adresa României, iar limita maximă a fost stabilită la valoarea de 190.000 de euro pentru fiecare călător, în acord cu reglementările europene în domeniu.

Grupul Partidului Naţional Liberal va vota acest proiect de lege pentru aprobarea Ordonanţei nr. 26/2014 pentru că reprezintă o măsură compensatorie şi un drept al cetăţenilor, în calitatea lor de călători, şi consideră că Ministerul Transporturilor trebuie să acorde o atenţie deosebită şi în ceea ce priveşte transpunerea unei alte prevederi europene pentru care am primit deocamdată derogare, şi anume, acordarea de daune interese călătorilor, în cazul anulării, întârzierii sau pierderii legăturilor la transportul feroviar.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnule Mircea Toader, vă rog.

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Stimaţi colegi,

Beneficiind de prevederile regulamentului, că putem vorbi doi, eu vreau să atrag atenţia că această normă şi această obligativitate a operatorului de transport feroviar să acorde aceste daune interese la acest nivel, presupune o legătură şi până la urmă o negociere cu societăţile de asigurare şi n-aş vrea să se întoarcă spre un bilet mai scump. Nu ştiu acum dacă ministerul a negociat aşa ceva, cel puţin pentru CFR Călători, dar şi operatorii privaţi trebuie să respecte întocmai acest regulament şi nu cumva să ne trezim că mărim şi mai mult biletul de călătorie CFR, cu efectele pe care le ştim, în scăderea numărului de cetăţeni care folosesc ca mijloc de transport calea ferată.

Pe de altă parte, ştiţi foarte bine că totuşi accidentele în calea ferată sunt relativ puţine sau chiar foarte puţine şi în ultima perioadă practic inexistente, adică să nu creeze suplimentar un cost pentru bilet, să se găsească o soluţie, să fie societăţile de asigurări cele care beneficiază de această prevedere.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Alte intervenţii? Nemaifiind alte intervenţii, rămâne la votul final, are caracter ordinar.

13. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 19/2014 pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 156/2007 privind despăgubirea persoanelor fizice care au constituit depozite la Casa de Economii şi Consemnaţiuni CEC - S.A. în vederea achiziţionării de autoturisme.

Procedură. Vă rog, domnule lider Marian Neacşu. Vă rog.

Domnul Marian Neacşu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

De mai bine de 22, 23 de ani persoanele aflate în situaţia aceasta, cei care au constituit depozite la CEC sau, după caz, la Banca de Investiţii de la vremea aceea, actualul BRD Société Générale, pentru cumpărarea de autoturisme, au încercat să-şi recupereze sumele respective şi să fie despăgubiţi în consecinţă.

În ultimii doi ani de zile, în ultimii doi ani şi jumătate, ca efect al măsurilor reparatorii pe care le-am adoptat împreună în acest Parlament şi cred că, dacă-mi aduc aminte bine, cu votul tuturor, am reuşit să rezolvăm problema celor care au avut constituite depozite la CEC şi acum 6, 7 luni de zile în urmă şi a celor care au avut constituite depozite la Banca de Investiţii.

A mai rămas un grup extrem de restrâns de persoane care, la un moment dat sau altul, n-au putut să facă proba verităţii cu documentele în consecinţă. Din păcate, punctul lor de vedere şi am înţeles că şi o anumită abordare a Ministerului de Finanţe nu au fost avute în vedere la cele două comisii raportoare, motiv pentru care pentru a face, aşa cum am spus toţi cu multe prilejuri, dreptate până la capăt, vă solicit retrimiterea la comisie a acestui proiect legislativ, ca să ţină cont şi de aceste abordări, cu termen de două săptămâni şi apoi să închidem cu totul această problemă.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Să înceapă votul pentru retrimitere două săptămâni.

Cu 110 voturi pentru propunerea liderului Grupului PSD, de retrimitere două săptămâni la cele două comisii - juridică şi buget.

14. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 10/2015 pentru organizarea Loteriei bonurilor fiscale, PL-x 250/2015. Caracter ordinar.

Guvernul? Domnule secretar de stat, vă rog.

Domnul Gyorgy Attila (secretar de stat, Ministerul Finanţelor Publice):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Ordonanţa Guvernului nr. 10/2015 a fost elaborată şi adoptată în condiţiile în care, între direcţiile de acţiune pentru perioada 2013-2016, trasate prin programul de guvernare, se prevede simplificarea fiscalităţii şi sporirea competitivităţii fiscale a mediului de afaceri, creşterea colectării veniturilor bugetare şi reducerea evaziunii fiscale.

În acest context apare ca bine-venit un mijloc suplimentar, în sprijinul unei mai bune colectări a veniturilor bugetare, mijloc bazat pe cointeresarea, implicarea şi responsabilizarea cetăţenilor, ca beneficiari direcţi ai serviciilor sociale.

Susţinem forma comisiei.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Din partea Comisiei pentru buget? Doamna deputat, vă rog.

Doamna Ana Birchall:

Mulţumesc mult, domnule preşedinte de şedinţă.

Conform prevederilor art. 75 din Constituţia României, republicată, şi ale art. 92 alin. (9) pct. 1 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în şedinţa din 11.03.2015.

La întocmirea prezentului raport suplimentar, comisia a avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ, precum şi avizul favorabil al Comisiei pentru industrii şi servicii.

În conformitate cu prevederile art.61 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, membrii comisiei au reexaminat proiectul de lege

menţionat mai sus în şedinţa din 19 mai 2015.

La lucrările comisiei şi-au înregistrat prezenţa un număr de 33 de deputaţi din totalul de 34 de membri.

La dezbaterea proiectului de lege au fost prezenţi, în calitate de invitaţi, reprezentanţi ai Ministerului Finanţelor Publice.

În urma reexaminării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, deputaţii prezenţi la lucrări au hotărât, cu majoritate de voturi, să înainteze plenului Camerei Deputaţilor un raport suplimentar favorabil, cu amendamentele admise, redactate în Anexa nr. 1.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, acest proiect de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc mult.

La dezbateri generale? Vă rog, Grupul PNL.

Vă rog, doamna deputat.

Doamna Maria-Andreea Paul:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Guvernul Ponta schimbă mai des regulile fiscale decât se schimbă vremea. Nu există un rău mai mare făcut de vreun ministru de finanţe decât păcăleala fiscală, modificările fiscale dese şi nepregătite, cu un singur scop: folosirea Codului fiscal ca instrument politic de imagine, din raţiuni pur electorale.

Loteria bonurilor fiscale are soarta impozitării bacşişului, supuse schimbării schimbărilor. Ambele măsuri iniţiate şi ratate de către actualul Guvern au transformat civismul fiscal în amuzament fiscal.

Partidul Naţional Liberal nu va vota Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă nr. 10/2015, cu modificările aduse.

Aduc cinci argumente tehnice în acest sens:

1. Măsura Loteriei bonurilor fiscale este neprofesionist adoptată. Deşi îşi propune creşterea conformării fiscale voluntare a cetăţenilor şi a agenţilor economici, nota de fundamentare nu prevede niciun impact financiar pozitiv asupra veniturilor bugetului din acest an sau din anii viitori. Singurul impact financiar cert este cheltuiala de 10 milioane lei pentru premierea câştigătorilor, din fondurile dedicate acţiunilor generale ale Ministerului Finanţelor Publice.

2. Măsura Loteriei bonurilor fiscale este o păcăleală. Ceea ce a fost adoptat şi aplicat acum o lună se modifică în prezent, în sensul limitării numărului de câştigători. După prima extragere peste 18.200 de persoane au depus cereri la ANAF pentru a-şi revendica premiul la Loteria bonurilor fiscale.

Dacă veţi analiza structura acestor bonuri, veţi vedea că ele nu vin din zonele cu risc fiscal ridicat, ci din contră.

Al treilea argument. Dacă şi-ar fi dorit cu adevărat reducerea evaziunii fiscale, ar fi fost orientată spre zonele cu risc fiscal ridicat, ori actuala reglementare nu o face şi nu va duce la diminuarea evaziunii.

Statele membre care au implementat sistemul Loteriei bonurilor, precum Slovacia, Portugalia sau Malta, ne arată că efectele loteriei sunt incerte, greu de determinat, mai ales că în cele mai multe cazuri implementarea acestei măsuri a fost însoţită şi de alte măsuri de combatere a evaziunii.

Domnul Florin Iordache:

Vă rog, concluzionaţi.

Doamna Maria-Andreea Paul:

Mai am două argumente, vă rog să-mi permiteţi, suntem la dezbateri generale.

Pentru succesul unei astfel de măsuri...

Domnul Florin Iordache:

Să respectăm regulamentul, doamna deputat!

Doamna Maria-Andreea Paul:

Mai am două argumente, vă rog să-mi permiteţi să le spun.

...ar fi fost necesară o promovare intensă şi respectarea regulilor jocului.

4. Procedura de ridicare a premiului este birocratică, greoaie şi nejustificat de întârziată. Câştigătorii trebuie să facă un drum până la fisc şi să depună trei documente pentru a-şi revendica premiul peste alte 60 de zile. E vorba de bonul fiscal câştigător, în original, copia actului de identitate sau a paşaportului şi, atenţie, o cerere. Toate acestea pentru un câştig de sub 55 de lei la extragerea din luna aprilie. Nu înţelegem noi, cei din Partidul Naţional Liberal, de ce se aplică unităţi de măsură diferite între stat şi contribuabil. Statul îşi arogă 60 de zile termen pentru onorarea câştigului, dar contribuabilul cade din dreptul său de câştigător în termen de 30 de zile.

Cinci, şi ultimul argument. Guvernul se dovedeşte neserios faţă de propria ordonanţă emisă. După extragerea din luna aprilie, în luna mai statul şi-a luat o pauză din respectarea legii şi nu a mai organizat extragerea promisă, deşi la articolul 2 alineatul (1) se prevede clar şi explicit "organizarea lunară a extragerilor bonurilor fiscale".

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Doamna Maria-Andreea Paul:

Nu este pentru prima dată când Guvernul nu-şi respectă propriile reguli impuse prin ordonanţele pe care le dă.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Să ne respectăm, stimaţi colegi, să respectăm totuşi regulamentul.

Domnule Neacşu, vă rog.

Domnul Marian Neacşu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Am să încerc să restrâng cele cinci argumente prezentate anterior la unul singur. Numai în primele trei luni ale acestui an, deci în primul trimestru, veniturile suplimentare la bugetul de stat şi ca efect al acestei măsuri sunt de 1,2 miliarde de lei. Este primul dintre argumente.

Al doilea. Să restrângem până la urmă un lucru care este cât se poate de firesc într-o societate normală, ca fiecare client să primească bonul fiscal pentru prestaţia respectivă, numai la domeniile de risc? Da, poate să fie o idee. Dar până la urmă cea mai bună idee nu este să obişnuim ca toţi agenţii economici să emită bonuri fiscale şi toţi clienţii să le primească? Da, sunt state care au încercat astfel de experienţe.

Eu cred că această măsură este în egală măsură şi utilă, şi eficientă. Bineînţeles că o vom sprijini, iar formula care vă este propusă astăzi şi care este evident mai bună decât cea anterioară, pentru că de aceasta suntem aici, să îmbunătăţim proiectele legislative, pentru că altcumva toată zona legislativă s-ar fi mutat strict către Guvern, această propunere legislativă, spun, întruneşte, în opinia noastră, toate măsurile pentru a putea să fie pusă în practică în mod corespunzător.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Domnul deputat Petru Movilă. Vă rog.

Domnul Petru Movilă:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Suntem într-un domeniu în care o afirmaţie nefericită ne-a făcut să constatăm că nu este tratată foarte serios problema evaziunii fiscale. Ministrul de finanţe, care, de altfel, este un ministru simpatic, a spus că aplicarea încasării bacşişului pe bonurile fiscale a fost un experiment. Este interesant cum facem experimente pe o populaţie, pe un popor de 20 de milioane de cetăţeni.

Poate este necesară această măsură, eu nu m-am clarificat şi cred că unul dintre liderii de grup ar putea să ceară retrimiterea la comisie, cum spunea şi liderul Grupului PSD, căruia îi spunem la mulţi ani astăzi.

Este o soluţie mai bună decât ce a fost până acum, dar e posibil, dacă mai analizăm încă o săptămână de zile, să avem chiar o formă cât mai aproape de realitate, o formă care să nu energizeze într-o competiţie falsă cetăţenii români.

De altfel, măsurile pentru reducerea evaziunii fiscale nu cred că se regăsesc în această loterie a bonurilor fiscale şi nici în minunata idee de a colecta bacşişul.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul deputat Emil Niţă, Braşov. Vă rog.

Domnul Emil Niţă:

Mulţumesc frumos.

Loteria bonurilor fiscale este, după părerea mea, o idee foarte bună şi ne-am obişnuit de foarte multe ori ca reprezentanţii opoziţiei să vină la acest microfon şi să amestece lucrurile, pentru ca să nu mai înţeleagă nimeni nimic.

Discutăm aici despre o măsură care a fost pusă în aplicare şi care, în desfăşurarea ei, ne-a arătat câteva lucruri care trebuie reglementate. A urmat o dezbatere în comisia de specialitate, în care cu toţii am convenit să facem aceste modificări şi eu cred că ele vor şi aduce îmbunătăţirile pe care ni le dorim.

Mă întrebam, aşa, dacă este o măsură corectă. Da, cred că este o măsură corectă. Combaterea evaziunii fiscale se poate face prin foarte multe procedee şi cred că nu putem să cuantificăm care este mai bun şi care este mai rău.

De asemenea, eu cred că între a lansa o astfel de propunere este mult mai bine decât a lansa propuneri de tăieri de pensii şi salarii.

De aceea, Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat va susţine această loterie a bonurilor fiscale, cu atât mai mult cu cât ea a fost, aşa cum am spus anterior, şi îmbunătăţită ca procedură în comisia de specialitate.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Grupul PNL, cel de-al doilea, domnul Gheorghe Ialomiţianu. Aveţi trei minute, domnule deputat.

Domnul Gheorghe Ialomiţianu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Mă întrebam şi eu cum s-au obţinut rezultate fiscale deosebite înainte să se aplice loteria bonurilor fiscale?

Deci, domnul lider al PSD-ului spune că au fost încasări mai mari în primul trimestru al anului 2015 faţă de trimestrul I al anului 2014. Deci, s-au obţinut rezultate înainte să se aplice măsura aceasta fiscală a loteriei. Atâta minciună, domnule lider, n-am mai văzut decât la PSD!

Prin faptul că se aplică Loteria bonurilor fiscale, sigur că ar trebui să avem rezultate bune, dar aţi greşit. Dumneavoastră nu vă adresaţi cumpărătorului, vă adresaţi celor care adună bonuri fiscale. Deci, în loc să-l stimulaţi pe cumpărător, îi stimulaţi pe cei care adună bonurile fiscale: pe vânzători, pe alte persoane. Deci, nu vă adresaţi cumpărătorilor.

În mod normal cumpărătorul trebuia să fie cel stimulat, adică să ceară bon fiscal şi să beneficieze de acel premiu, pentru că ea trebuie să aibă efect pe termen lung, să îmbunătăţim comportamentul cumpărătorului, în aşa fel încât să ceară bonul fiscal.

Doi. Modul cum se organizează nu este instrument de reducere a evaziunii fiscale. Chiar îi descurajaţi pe cumpărători să ceară bonul fiscal, pentru că sistemul este atât de greoi, premiile sunt foarte mici, iar oamenii nu vor mai fi determinaţi să ceară bonurile fiscale. ANAF-ul putea să folosească instrumentul acesta ca o măsură de reducere a evaziunii prin depistarea celor care nu emit bonuri fiscale. Lucrul acesta nu se rezolvă.

Deci, trebuia ca bonurile fiscale să fie transmise către autorităţile fiscale, printr-un sistem de raportare şi aţi fi văzut foarte bine cine nu eliberează bonuri fiscale.

Deci, dumneavoastră îi premiaţi pe cei care de fapt respectă legea şi nu o să aveţi încasări suplimentare la buget. Aruncaţi nişte bani care vin din impozite şi taxe, în scopul de imagine şi nu să reduceţi evaziunea fiscală.

Şi legat de încasările bugetare, domnule lider al PSD-ului, vă rog să vă uitaţi pe site-ul Ministerului de Finanţe, încasările bugetare pe primul trimestru 2015 sunt mai mici decât prevederile bugetare. Deci, aveţi mai puţini bani! Sigur că vă lăudaţi cu excedent bugetar, vă împrumutaţi şi aţi împrumutat foarte mulţi bani, aţi ajuns la 44% din P.I.B., aţi depăşit pragul de 40%, foarte periculos pentru România şi vă spune Curtea de Conturi că duceţi România în insolvenţă...

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc, domnule deputat.

Domnul Gheorghe Ialomiţianu:

... în loc să folosiţi banii pentru investiţii, îi folosiţi pentru imagine şi îndatoraţi poporul român, pentru ca să vă creaţi imagine.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Domnul Gheorghe Ialomiţianu:

Deci, o politică fiscală proastă...

Domnul Florin Iordache:

Alte intervenţii? Alte grupuri parlamentare?

Nemaifiind alte intervenţii, mergem pe amendamente. Sunt 18 amendamente, stimaţi colegi.

Dacă la titlul legii aveţi observaţii? Nu. Adoptat.

Articolul unic. Observaţii? Nu.

La poziţia 3. Observaţii? Nu.

4? Nu.

5, 6, 7, 8? Nu.

9, 10, 11, 12, 13, 14, 15? Observaţii? Nu.

16, 17, 18? Nu.

Rămâne la votul final, are caracter ordinar.

15. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 6/2015 privind modificarea şi completarea Legii nr. 217/2003 pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie, PL-x 248/2015. Are caracter ordinar.

Reprezentantul Guvernului. Doamna secretar de stat, vă rog.

Doamna Ioana Liana Cazacu (secretar de stat, Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice):

Bună ziua!

Ioana Cazacu, Departamentul pentru egalitatea de şanse.

Până în anul 2009 problematica violenţei în familie era reglementată de Agenţia Naţională pentru Protecţia Familiei. Prin H.G. 1.385/2006 ANPF s-a desfiinţat şi a fost preluată de ANPFDC.

Prin Ordonanţa nr. 68/2010 s-a desfiinţat şi această autoritate şi problematica a fost preluată de Direcţia de specialitate din cadrul Ministerului Muncii. Prin Ordonanţa de urgenţă nr. 11/2014, Direcţia pentru protecţia copilului, din cadrul Ministerului Muncii, s-a comasat cu Autoritatea pentru adopţii şi problematica violenţei în familie a rămas nereglementată. Tot prin Ordonanţa nr. 11/2014 s-a înfiinţat şi Departamentul pentru egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi.

Violenţa domestică - şi violenţa împotriva femeii - este un fenomen discriminatoriu faţă de femei, iar politicile de prevenire şi combatere trebuie să aparţină autorităţii care coordonează problematica egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi.

Această practică este utilizată şi la nivel european, chiar şi prin modelul Institutului European pentru Egalitate de Şanse între Femei şi Bărbaţi, agenţia europeană cu cea mai mare autoritate în domeniu.

Totodată, departamentul este şi instituţia care şi-a asumat ratificarea şi implementarea Convenţiei de la Istanbul pentru prevenirea violenţei în familie şi violenţei împotriva femeii.

Din acest motiv, prin Ordonanţa Guvernului nr. 6/2015 propunem ca departamentul să preia problematica violenţei domestice şi a violenţei împotriva femeii, rezolvând totodată un vid legislativ în domeniu.

Având în vedere cele de mai sus, vă rog să adoptaţi Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 6 din 28 ianuarie 2015.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc, doamna secretar de stat.

Îl invit pe domnul deputat Sorin Stragea, vicepreşedintele Comisiei juridice, să prezinte raportul comun al celor două comisii, Comisia juridică şi Comisia pentru egalitatea de şanse.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Sorin Constantin Stragea:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru egalitatea de şanse pentru femei şi bărbaţi şi Comisia juridică, au fost sesizate prin adresa din 16 martie 2015 cu dezbaterea pe fond a Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 6/2015 privind modificarea şi completarea Legii nr. 217/2003 pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie.

Senatul a adoptat iniţiativa legislativă în calitate de primă Cameră sesizată.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii nr. 217/2003, în sensul desemnării Departamentului pentru egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi, organ de specialitate al administraţiei publice centrale, în subordinea Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, drept autoritate de stat în domeniul violenţei în familie.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Comisia pentru muncă şi protecţie socială a avizat favorabil proiectul de lege, cu unanimitate de voturi.

Comisia pentru sănătate şi familie, de asemenea, a avizat favorabil.

Membrii Comisiei pentru egalitatea de şanse pentru femei şi bărbaţi au dezbătut proiectul de lege în şedinţa din 31 martie 2015 şi au hotărât, cu majoritate de voturi, să transmită Camerei Deputaţilor un raport de adoptare.

La lucrările comisiei au fost prezenţi 9 deputaţi din totalul de 13.

Comisia juridică a dezbătut proiectul de lege în şedinţa din 5 mai 2015. Au fost prezenţi 21 de deputaţi din totalul de 25 de membri ai comisiei.

A participat la dezbatere, în calitate de invitat, domnul Dragoş Pelmuş, secretar general la Departamentul pentru egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice au hotărât, cu unanimitate de voturi, să aprobe un raport de adoptare a proiectului de lege pentru aprobarea ordonanţei sus menţionate.

Membrii celor două comisii sesizate au hotărât să propună plenului Camerei Deputaţilor un raport comun de adoptare a proiectului de lege.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

La dezbateri generale?

Grupul PSD. Doamna deputat Gabriela Podaşcă, vă rog.

Doamna Gabriela-Maria Podaşcă:

Mulţumesc.

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

România se confruntă cu un număr din ce în ce mai mare de cazuri de violenţă domestică, procentul victimelor ajungând la 70%.

Din păcate, de multe ori violenţa în familie este privită cu indiferenţă, iar agresorii nu sunt descurajaţi.

Prin această iniţiativă se stabileşte clar cui revin atribuţiile din domeniul violenţei domestice, şi anume Departamentului pentru egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi, din subordinea Ministerului Muncii.

Vă reamintesc că în acest moment avem un vid legislativ. Departamentul are atribuţii doar în ceea ce priveşte egalitatea de şanse, iar violenţa în familie nu mai revine nici Direcţiei pentru protecţia copilului.

Într-adevăr, problematica egalităţii de gen trebuie tratată împreună cu cea a violenţei în familie şi, aş adăuga eu, cu cea a violenţei împotriva femeilor. De aceea, este firesc să avem aceste două domenii sub aceeaşi pălărie, cea a Departamentului pentru egalitate. Politicile, strategiile şi campaniile pe care le va derula departamentul se vor referi, în egală măsură, la ambele aspecte.

Funcţionarea acestui departament, în deplinătatea atribuţiilor sale, va întări capacitatea instituţională a autorităţilor administraţiei locale şi centrale. Pe această cale, ele vor fi capabile să ofere servicii specializate, să desfăşoare activităţi de informare şi chiar să eficientizeze emiterea ordinelor de protecţie.

Este nevoie de resurse umane şi materiale importante, atât pentru sprijinirea victimelor violenţei, cât şi pentru prevenirea fenomenului, iar departamentul va putea cofinanţa programe naţionale, astfel încât să ajutăm mai multe victime ale violenţei domestice şi să derulăm campanii de informare mai ample.

În acest sens, daţi-mi voie să felicit Departamentul pentru egalitate din cadrul Ministerului Muncii şi pe doamna secretar de stat Ioana Cazacu pentru programele desfăşurate până acum şi în mod special pentru Programul "Start - o viaţă de calitate în siguranţă!".

Prin urmare, Grupul PSD va susţine acest proiect de lege şi vă încurajează să-l votaţi.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Grupul PNL. Doamna deputat Cristina Pocora, vă rog. Trei minute, doamna deputat.

Doamna Cristina-Ancuţa Pocora:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Partidul Naţional Liberal susţine lupta împotriva violenţei domestice şi am făcut acest lucru şi în legislatura trecută, când am promovat o lege, cu susţinerea tuturor grupurilor parlamentare, o lege privind combaterea violenţei domestice. Prin acea lege am dat instrumente concrete de acţiune în cazul de violenţă în familie. Agresorul este scos de lângă victimă. Am instituit ordinul de restricţie, ordinul de protecţie. Acea lege este o lege foarte bună.

Noi susţinem ordonanţa cu care vine astăzi Guvernul. Dar, în acelaşi timp, subliniem că această ordonanţă nu rezolvă problema violenţei în familie, nici măcar cu această ordonanţă.

Tocmai de aceea, Grupul Partidului Naţional Liberal, colega mea, doamna Schelean a iniţiat o nouă propunere legislativă care vine să acţioneze mult mai riguros în ceea ce priveşte ordinul de protecţie şi scurtarea termenului în care instanţa poate să dea ordin de protecţie la 72 de ore. Practic, aici trebuie lucrat dacă vrem în realitate să luptăm cu violenţa în familie.

Trebuie implementate strategii, trebuie discutat, trebuie aprofundată legislaţia la nivelul reprezentanţilor Ministerului Administraţiei şi Internelor, pentru că - ştiţi foarte bine - primul care vine la locul unui incident de acest gen este reprezentantul poliţiei şi poliţia trebuie să înţeleagă foarte bine această lege, trebuie să o cunoască şi să o aplice. Apoi, sigur, sunt instanţele, acolo unde se dau aceste ordine de protecţie şi de restricţie. Suntem şi noi, întreaga comunitate, care trebuie să luăm atitudine atunci când vedem că în jurul nostru se întâmplă un act de violenţă domestică.

De aceea, spun foarte clar şi tranşant: susţinem această ordonanţă. Ea nu rezolvă problemele. În acelaşi timp, cerem Guvernului un plan de acţiuni concrete de monitorizare, de popularizare a prevederilor legislative, în aşa fel încât victimele să fie în mod real protejate, nu doar teoretic, prin discursuri, sau la bilanţurile făcute de Departamentul de egalitate de gen.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul deputat Firczak, reprezentantul minorităţilor naţionale.

Vă rog, domnule deputat, aveţi trei minute.

Domnul Gheorghe Firczak:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Sigur că o să subliniez şi eu importanţa acestui proiect de lege. Violenţa de orice fel trebuie combătută şi, cu atât mai mult, violenţa în familie.

Dar vreau să subliniez, în primul rând pentru atenţia distinselor antevorbitoare, că violenţa în familie, fără nicio glumă, se manifestă nu doar împotriva femeilor, ci şi împotriva bărbaţilor, chiar dacă violenţa împotriva femeilor este majoritară covârşitor, dar asta este. Şi este o violenţă şi împotriva copiilor. Deci orice formă de violenţă trebuie combătută.

Grupul minorităţilor naţionale va susţine acest proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul deputat Petru Movilă, vă rog.

Domnul Petru Movilă:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Este un proiect de lege foarte important, care vine să completeze legislaţia privind violenţa domestică.

În anul 2012, a fost aprobat prin votul Parlamentului un proiect de lege pe care l-am iniţiat în parteneriat cu ONG-uri din judeţul Iaşi, un proiect de lege care ulterior a fost asumat de foarte mulţi colegi parlamentari, cărora le mulţumesc pe această cale.

Vreau să vă spun că acel proiect de lege nu ar fi devenit lege dacă Ministerul Muncii, la acea vreme, prin ministrul Şeitan, căruia îi mulţumesc - a făcut şi alte minuni, dar a făcut şi lucruri bune - a dat un aviz pozitiv pentru acest proiect de lege şi pentru prima oară în România am putut vorbi despre ordin de protecţie şi ordin de restricţie.

Mai sunt încă lucruri care trebuie adăugate, pentru că au fost eliminate atunci şi vorbind de violenţa domestică, nu vorbim doar de femei, vorbim de bătrâni, de copii, de soţi, vorbim de orice persoană care suferă o agresiune fizică, economică, pentru că vorbim de violenţă domestică şi de agresiunile economice şi de agresiunile psihice.

Proiectul de lege de astăzi vine, cum spuneam, şi completează legislaţia în domeniu cu o instituţie care până acum a lipsit, o instituţie care să fie responsabilă la nivel naţional, guvernamental de această problematică şi eu vă spun că voi vota acest proiect de lege, cu menţiunea că foarte rapid departamentul nou creat poate iniţia un proiect de lege, o ordonanţă de Guvern prin care, primul lucru, trebuie să coreleze Legea privind violenţa domestică cu noul Cod de procedură penală, pentru că sunt inadvertenţe şi nu poate fi aplicată în totalitate legislaţia în vigoare.

Cum spuneam, mulţumesc încă o dată celor care au susţinut în 2012 proiectul de Lege privind violenţa domestică şi acum voi vota pentru acest proiect de lege.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Alte intervenţii? Domnul Iane şi apoi doamna Schelean. Domnul deputat Iane, al doilea vorbitor.

Aveţi trei minute, domnule deputat.

Domnul Ovidiu-Cristian Iane:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Am să plec de la nişte cifre care sunt extrem de importante. Şi o să vorbesc despre cele 175 de decese în 2010, cele 138 în 2011, cele 141 în 2012. Atenţie, vorbim de decese în urma violenţei în familie. Nu avem datele pentru 2014, n-avem datele pentru 2013.

Dar, pe lângă aceste decese, sunt foarte multe, mii de cazuri anual de violenţă în familie nesemnalate, pentru că persoanele în cauză care suferă aceste abuzuri nu au curajul să meargă la autorităţi. Nu au siguranţa că găsesc protecţie acolo. Am nenumărate sesizări de la ONG-uri, care spun că persoanele respective nu vin să sesizeze problematica.

De aceea, în opinia mea, consider că crearea acestui departament - într-adevăr, care să răspundă de această problematică - nu este suficientă. Avem nevoie de un organism specializat, specific, care să se preocupe strict de această problemă numită violenţa în familie. Şi aici vorbim de violenţa care este între persoanele adulte care convieţuiesc. Nu vorbesc de violenţa asupra copiilor, că acolo avem Departamentul pentru Protecţia Copilului.

Desigur, avem în 2012 un H.G. care vorbeşte despre strategia în ceea ce priveşte lupta împotriva violenţei în familie pentru 2013-2020 şi foarte bine. A fost Convenţia de la Istanbul în 2011, România a semnat-o de abia anul trecut, în 2014.

Stimaţi colegi,

Trebuie să facem totul pentru că aceasta este, într-adevăr, o problemă în societatea românească şi trebuie s-o recunoaştem. Şi cu cât familiile sunt mai sărace şi cu cât nivelul de trai este mai scăzut, cu atât acest fenomen este mai persistent în societatea noastră.

Trebuie să încercăm să găsim formula prin care să acordăm protecţie victimelor şi să venim în ajutorul lor şi să educăm populaţia că există această autoritate care îi protejează.

De aceea, desigur această modificare este bine-venită, o vom vota, dar aştept de la Guvern şi de la autorităţile competente să vină cu măsuri clare, specifice pentru combaterea acestui fenomen. Avem nevoie să prevenim acest fenomen, pentru că altminteri suntem, iată, la 20 şi ceva de ani după Revoluţie şi încă nu ne recunoaştem cu adevărat problemele din societatea românească.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Cel de-al doilea vorbitor, doamna deputat Schelean, Grupul PNL.

Vă rog, doamna deputat, aveţi trei minute.

Doamna Valeria-Diana Schelean:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Suntem în situaţia în care o problemă atât de importantă, precum violenţa în familie, cred că este rezolvată doar cu jumătate de măsură de către Guvern. Şi nu pot să nu mă bucur de faptul că am văzut acum, la microfon, colegi din toate partidele politice care sprijină aceste demersuri pentru combaterea fenomenului în sine, al violenţei în familie.

Aş vrea să vă spun că am stat de vorbă cu o serie de reprezentanţi ai ONG-urilor şi am identificat împreună cu aceştia problemele reale care ţin de fenomenul violenţei în familie şi nu cred că problema principală cu care s-au confruntat victimele este instituţia sau în subordinea cărei instituţii se află acest departament al egalităţii de şanse.

Pot să vă spun - şi cred că aici toţi antevorbitorii mei au punctat foarte bine - că numărul de victime ale violenţei în familie este foarte mare. Avem raportări că în perioada ianuarie 2012-septembrie 2013 la fiecare şase minute şi 42 de secunde o femeie a raportat un caz de violenţă la serviciul 112.

Există, într-adevăr, o strategie naţională pentru combaterea şi prevenirea fenomenului violenţei în familie pentru perioada 2013-2017 şi sper din tot sufletul ca această strategie să nu fie scrisă din birou fără ca cei care au redactat-o să fi stat realmente de vorbă cu femei victime ale acestui fenomen.

Avem Legea nr. 217 care implementează instituţia ordinului de protecţie, însă este prea puţin popularizată în rândul victimelor şi prea puţine femei apelează efectiv la măsurile pe care această lege le prevede.

Ordinul de protecţie are o deficienţă, că se emite foarte greu de către instanţele de judecată. Tocmai de aceea a fost şi iniţiativa legislativă pe care am propus-o, prin care am solicitat, practic, scurtarea termenelor pentru emiterea unor asemenea ordine de protecţie. Însă, cea mai mare parte a problemelor vine din implementarea propriu-zisă a acestor ordine de protecţie emise de către instanţele judecătoreşti. Şi aici intervine responsabilitatea Poliţiei Române, care nu are niciun fel de proceduri. Şi am făcut o serie de interpelări şi întrebări pe această temă, iar răspunsul a fost extrem de vag pe care l-am primit la aceste întrebări. Nu există niciun set de proceduri unitare aplicabile la nivelul României cu privire la implementarea acestor ordine de protecţie şi cu privire la posibilitatea de a asigura victimelor unui asemenea fenomen cât de cât o linişte a faptului că existând ordine de protecţie, chiar se pot folosi şi se pot prevala de măsurile dispuse de către instanţele judecătoreşti.

Există, de asemenea, un raport al Inspecţiei Judiciare a CSM, care a arătat unde nu funcţionează sistemul şi cum ar trebui modificat. În acest raport, practic, s-a ajuns la concluzia că, în primul rând, magistraţii ar trebui familiarizaţi cu tot ceea ce înseamnă ordinul de protecţie şi obiectivul pe care îl are acest ordin de protecţie.

Eu sper ca odată cu adoptarea acestor măsuri şi cu trecerea departamentului în subordinea ministerului, să existe realmente o protecţie a victimelor în România, să nu rămână doar un simplu aspect bifat pe hârtie şi cu efecte dezastruoase în practică.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc şi eu.

Grupul UDMR, vă rog, domnule deputat.

Domnul Molnar Zsolt:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Noi salutăm iniţiativa Guvernului pentru că, într-adevăr, avem nevoie de o autoritate în acest domeniu şi considerăm că această reglementare oferă posibilitatea de a face paşi concreţi în combaterea violenţei domestice. Violenţă domestică care este, din păcate, un fenomen mult prea răspândit în România şi ceea ce este mult mai grav că este din multe puncte de vedere şi în multe situaţii un fenomen ascuns, un fenomen pe care nu îl vedem, nu se vede.

De aceea, faptul că această autoritate va avea posibilitatea de a finanţa, cofinanţa sau a accesa fonduri europene pe acest subiect, poate duce la conştientizarea problemei şi poate duce la scoaterea la suprafaţă a acestor cazuri, a mult mai multor cazuri, pentru că nu este suficient să avem reglementări şi măsuri juridice în acest caz, în acest domeniu, trebuie să încurajăm oamenii să facă pasul în faţă, să arate situaţiile în care constată sau sunt victime ale violenţei domestice şi de aceea Grupul UDMR va susţine această iniţiativă.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Alte intervenţii? Nemaifiind alte intervenţii şi nefiind amendamente, proiectul de lege merge la votul final.

Are caracter ordinar.

16. Proiectul de Lege privind modificarea art. 12 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 5/2010 pentru înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie, PL-x 230/2015. Are caracter organic.

Domnul secretar de stat de la Ministerul Justiţiei, vă rog.

Domnul Liviu Stancu (secretar de stat, Ministerul Justiţiei):

Stimate domnule preşedinte,

Distinşi membri ai Camerei Deputaţilor,

Proiectul vizează modificarea art. 12 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 5/2010, în sensul eliminării din cadrul enumerării a unei categorii de posturi din cadrul Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie, respectiv a categoriei funcţionarilor publici cu statut special din sistemul penitenciar.

Aceste posturi specifice sistemului penitenciar nu-şi justifică existenţa la Autoritatea Naţională pentru Cetăţenie, care are atribuţii legate de acordarea, redobândirea, renunţarea şi retragerea cetăţeniei române. Posturile, aproximativ în număr de zece, urmează a fi transferate la Ministerul Justiţiei sau la Administraţia Naţională a Penitenciarelor, instituţii care au atribuţii de coordonare şi administrare a sistemului penitenciar.

Vă mulţumim.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Din partea Comisiei juridice, îl invit pe domnul vicepreşedinte Sorin Stragea să prezinte raportul comisiei.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Sorin Constantin Stragea:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei, Comisia juridică a fost sesizată spre dezbatere în fond cu proiectul de Lege privind modificarea art. 12 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 5/2010 pentru înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins proiectul de lege.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Comisia pentru administraţie publică a transmis un aviz favorabil.

De asemenea, Comisia pentru muncă a transmis un aviz favorabil.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea art. 12 pentru înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie.

Prin această iniţiativă se propune eliminarea din cadrul art. 12 din ordonanţa de urgenţă a funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare în vederea înlăturării unor efecte negative generate de aplicarea legii datorită lipsei calităţii de instituţie de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională a Autorităţii pentru Cetăţenie, în care sunt angajaţi funcţionari publici cu statut special.

În conformitate cu prevederile art. 61 din Regulament, membrii comisiei au examinat iniţiativa legislativă şi avizul Consiliului Legislativ în şedinţa din 5 mai.

Au fost prezenţi 21 de deputaţi din 25. A participat, în calitate de invitat, doamna Irina Alexe, secretar general adjunct în cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice au hotărât cu unanimitate de voturi să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege sus-menţionat.

În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Dacă la dezbateri generale? Da, de la Grupul PNL, domnul deputat Andronache, vă rog.

Domnul Gabriel Andronache:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Deoarece considerăm argumentele invocate de iniţiator ca fiind pertinente, Grupul Partidului Naţional Liberal va susţine acest proiect de lege.

Vă mulţumim.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Alte intervenţii? Nemaifiind alte intervenţii, proiectul de lege merge la votul final.

Are caracter organic.

17. Proiectul de Lege privind standardizarea naţională, PL-x 338/2015.

Iniţiator, domnul deputat Iulian Iancu nu este.

Din partea Comisiei pentru industrii, domnul vicepreşedinte, vă rog, prezentaţi raportul.

Domnul Gheorghe Marin:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Raport asupra proiectului de Lege privind standardizarea naţională.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia pentru industrii şi servicii a fost sesizată în fond cu proiectul de Lege privind standardizarea naţională.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare crearea regimului standardelor române elaborate în cadrul standardizării naţionale şi al standardelor europene şi internaţionale adoptate la nivel naţional, organizarea şi modul de funcţionare a organismului naţional de standardizare ASRO şi relaţiile cu autorităţile statului, asigurarea unui sistem de standardizare transparent, accesibil tuturor părţilor interesate şi capabil să răspundă cerinţelor standardizării europene în raport cu Regulamentul nr. 1025 al Parlamentului European şi al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind standardizarea europeană.

Propunerea legislativă a fost adoptată de Senat în şedinţa din 31.03.2015.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil actul normativ.

În urma dezbaterilor, membrii comisiei au hotărât în unanimitate să supună plenului Camerei Deputaţilor raportul de adoptare asupra proiectului de Lege privind standardizarea naţională cu amendamentele admise prevăzute în anexă, care face parte integrantă din prezentul raport.

Prin obiectul de reglementare şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională pentru acest proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

La dezbateri generale, domnul deputat Grupul PNL, vă rog.

Domnul Răzvan Horia Mironescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Proiectul de lege reglementează activitatea de standardizare în România printr-o lege tehnică, o lege bună, după părerea noastră, în special datorită definirii complete a activităţii şi a modului de funcţionare a asociaţiei de standardizare din România, ASRO. Sunt definite şi modalităţile de finanţare, precum şi în detaliu activităţile pe care acest organism de standardizare unic trebuie să le îndeplinească în vederea realizării programului de standardizare naţională.

Este de dorit ca Guvernul să urmărească ca aplicarea art. 24, care prevede că în termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare, Ministerul Economiei trebuie să elaboreze contractul-cadru al finanţărilor de interes public în domeniul standardizării pentru a putea da acces tuturor entităţilor interesate în a putea plăti, a putea achita serviciile de standardizare oferite de organismul unic definit în lege.

Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal va vota pentru acest proiect de lege.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Am deosebita plăcere să anunţ că la lucrările noastre participă delegaţia Parlamentului Landului Saxonia. Vreau să-i salutăm, stimaţi colegi. (Aplauze.)

Mulţumesc mult.

Continuăm dezbaterile. Invit alţi reprezentanţi.

Domnul Iane, Grupul PSD, la dezbateri generale. Aveţi trei minute.

Domnul Ovidiu-Cristian Iane:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Problematica aceasta a standardizării este extrem de importantă.

Să nu uităm un lucru. Standardele sunt voluntare. Atenţie! Asta înseamnă că cei care lucrează, cei care produc, cei care produc servicii, produse ş.a.m.d. nu sunt obligaţi să înglobeze în procesul de producţie sau în procesul de execuţie a serviciului să înglobeze standarde. Standardele sunt voluntare.

Şi aici mai este o chestiune extrem de importantă. Acest domeniul vine la pachet cu certificarea, pentru că de asemenea este important şi acest lucru.

Să nu uităm că o firmă care vrea să producă şi să exporte în Uniunea Europeană are nevoie să fie certificată şi să lucreze pe baza unor standarde. Standardele sunt de mai multe tipuri: sunt internaţionale, sunt naţionale şi sunt standarde de firmă.

Acum, indiferent cum sunt ele făcute, gradul lor de implementare este astfel încât dacă am un standard de firmă, el trebuie să respecte un standard internaţional sau un standard naţional.

În ceea ce priveşte Asociaţia Română de Standardizare, vă spun că în 2003 sunt, mă declar vinovat, am reuşit să fac, într-adevăr, împreună cu cei de la Asociaţia de Standardizare primul catalog electronic al standardelor române din România. În 2003. Nu exista. A fost primul produs care a fost lansat pe piaţă. A fost extrem de benefic pentru că căutarea unor standarde şi unor elemente de identificare pentru cel care producea produse şi servicii era extrem de dificilă înainte. Trebuia să cauţi prin mii de pagini, să faci referinţe, să plăteşti nu ştiu câte sume de bani la experţi care să caute prin aceste standarde ca să poată să te lămurească.

Prin existenţa acestui catalog şi prin arhivarea electronică şi electronizarea acestei baze de date, Asociaţia Română, într-adevăr, a devenit eficientă şi a putut să reziste pe piaţă.

Avem nevoie ca această asociaţie să existe, avem nevoie ca standardele europene să fie preluate - şi sunt preluate - în legislaţia naţională, dar, de asemenea, avem nevoie de o conştientizare la nivel de agent economic, astfel încât standardul să nu mai fie privit, chiar dacă el este legal voluntar, să nu mai fie privit ca un da, aş putea să fac. Nu. Noi trebuie să învăţăm agentul economic că el trebuie să lucreze după standarde, pentru că astfel devine eficient şi competitiv în economia de piaţă europeană.

Grupul PSD va vota acest proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Alte intervenţii dacă sunt? Nemaifiind alte intervenţii, mergem pe titlu. Deci avem 34 de amendamente admise.

Dacă la titlul legii sunt observaţii? Nu sunt.

Vom merge în calupuri de câte cinci.

De la 1 la 5 dacă sunt observaţii? Nu sunt.

6 - 10, dacă sunt observaţii? Nu sunt.

11 - 15, observaţii? Nu sunt.

16 - 20? Nu sunt.

21 - 25, dacă sunt observaţii? Nu sunt.

26 - 30? 31? 32? 33? 34?

Anexa? Nu sunt.

Rămâne la votul final. Are caracter ordinar.

18. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului, PL-x 122/2014.

Are caracter organic.

Din partea iniţiatorilor? Vă rog, domnul deputat Crăciunescu, Grupul PNL.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Grigore Crăciunescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Această iniţiativă legislativă este susţinută de un număr de 20 de deputaţi, care aparţin tuturor grupurilor parlamentare.

Există, la această iniţiativă legislativă, raport comun de adoptare de la Comisia pentru administraţie publică şi infrastructură şi de la Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Stimaţi colegi,

Stema României simbolizează statul român naţional, suveran, independent, unitar şi indivizibil.

Imaginile care compun stema evocă istoria unui popor, tradiţia lui, dar au darul de a trezi sentimentul naţional.

În absenţa tradiţiei, demnităţii şi identităţii naţionale, libertatea şi democraţia sunt ramuri fără rădăcini.

Readucerea coroanei pe capul acvilei din stema ţării are un rol moral, educativ şi demonstrativ, pe de o parte, iar, pe de altă parte, dezbaterea publică asupra stemei naţionale readuce în actualitate valorile şi simbolurile pe care le reprezintă. Se cunosc acum mult mai bine provenienţa lor istorică, relevanţa lor actuală şi idealurile la care fac trimitere.

Coroana de oţel din acvila de pe stema Regatului României a fost turnată din oţelul unui tun turcesc capturat în Războiul de Independenţă din anul 1877 şi simbolizează caracterul naţional, suveranitatea şi independenţa obţinută prin jertfa şi lupta străbunilor noştri.

Mai multe ţări care au ca formă de stat republica au păstrat sau au repus coroana în componenţa stemelor lor.

În Europa, situaţia se prezintă astăzi altfel. Polonia a repus coroana pe stemă în 1990, Cehia - în 1992, Federaţia Rusă - în 1993, Bulgaria - în 1997, iar Serbia şi Georgia - în 2004.

Această enumerare arată că parlamentele acestor ţări au înţeles importanţa şi semnificaţia stemei şi au decis să repună coroana pe acest simbol naţional.

Mai sunt şi alte state europene care au ca formă de stat republica şi care au coroana pe stemă - Albania, Austria, Croaţia, Finlanda, Malta, Muntenegru şi San Marino.

Stimaţi colegi,

Este momentul să încheiem cu tot ceea ce a însemnat perioada comunistă şi să ne asumăm trecutul şi istoria adevărată.

Astăzi, prin votul nostru, punem încă o piatră la temelia noii democraţii obţinute cu sacrificii de sânge în iarna anului 1989.

Prin decizia pe care o vom lua astăzi în Parlamentul României privind repunerea coroanei pe capul acvilei, punem punct unei situaţii care ţine de vechiul regim comunist şi dovedim că ne integrăm în practica modernă a statelor europene.

Majestatea Sa Regele Mihai, în discursul ţinut în Parlamentul României cu prilejul împlinirii vârstei de 90 de ani, spunea foarte frumos: "Coroana Regală nu este un simbol al trecutului, ci o reprezentare unică a independenţei, suveranităţii şi unităţii noastre. Coroana este o reflectare a statului în continuitatea lui istorică şi a naţiunii în devenirea ei. Coroana a consolidat România prin loialitate, curaj, respect, seriozitate şi modestie".

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Îl invit pe domnul vicepreşedinte al Comisiei pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului, Laurenţiu Nistor, să prezinte raportul comun al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi şi al Comisiei pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului.

Vă rog, domnule vicepreşedinte.

Domnul Laurenţiu Nistor:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Raport comun asupra Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului.

În temeiul dispoziţiilor art.95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului au fost sesizate pentru dezbatere în fond cu Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului, trimis cu adresa PL-x 122 din 17 martie 2014, înregistrat sub nr. 4C/XI/290 din 18 martie 2014, respectiv sub nr. 4C/VI/85 din 17 martie 2014.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat iniţiativa legislativă în şedinţa din 10 martie 2014, în condiţiile art. 75 alin. (2) teza a treia din Constituţia republicată a României.

Potrivit prevederilor art. 75 din Constituţia României, republicată, şi ale art. 92 alin. (9) pct. 2 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Guvernul României a transmis un punct de vedere cu nr. 228/7 februarie 2014, prin care precizează că Parlamentul este singurul în măsură să se pronunţe asupra adoptării acestei iniţiative legislative.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil iniţiativa legislativă, cu observaţii şi propuneri, conform avizului nr. 1080 din 7 octombrie 2013.

Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă a avizat favorabil iniţiativa legislativă.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea art. 1 din Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului, în sensul ca acvila ce apare pe stema ţării să fie încoronată.

Conform expunerii de motive, soluţia legislativă preconizată este justificată prin necesitatea de a sublinia ideea de independenţă şi suveranitate a statului român şi a perioadei în care acestea au fost obţinute ca reper de însemnătate crucială pentru statul român.

În conformitate cu prevederile art. 61-63 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului au dezbătut proiectul de lege în şedinţe separate.

Membrii Comisiei pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului au dezbătut iniţiativa legislativă în şedinţa din 3 martie 2015. Din totalul de 22 de membri ai comisiei au participat la şedinţă 20 de deputaţi.

La dezbateri, au participat, în calitate de invitaţi, în conformitate cu prevederile art. 54 şi art. 55 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, şi domnul deputat Grigore Crăciunescu, de la Grupul parlamentar PNL, în calitate de iniţiator al propunerii legislative, doamna Sirma Caraman, secretar de stat în cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, şi domnul Alexandru Oprean, secretar de stat în Ministerul Culturii.

Membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au dezbătut iniţiativa legislativă în şedinţa din 4 mai 2015. La dezbateri au fost prezenţi 21 de deputaţi din totalul de 25 de membri ai Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi.

La dezbateri au participat, în calitate de invitaţi, în conformitate cu prevederile art. 54 şi art. 55 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, domnul Alexandru Oprean, secretar de stat în Ministerul Culturii.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi şi membrii Comisiei pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului au hotărât, cu majoritate de voturi, un vot împotrivă şi o abţinere, adoptarea Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului, cu amendamentele admise, care sunt redate în anexe la raportul prezentat.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Din partea grupurilor parlamentare? Grupul PSD, vă rog, domnule deputat.

Domnul Sorin-Avram Iacoban:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Acest act normativ modifică art. 1 din Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului, în sensul în care se încoronează acvila de pe stema ţării. Este vorba atât de acvila mare, de pe scutul principal, cât şi de acvila mică, de pe stema Ţării Româneşti.

Trebuie spus că, în 1991, Comisia de heraldică din cadrul Academiei Române a stabilit o stemă, adică refacerea vechii steme din 1921, fără însemnele regalităţii, pentru a fi mai neutră politic, potrivit acelor vremuri. Însă, între timp, s-a constatat că multe state, republici, au introdus în stema lor coroana regală. Astfel, s-a impus şi la noi necesitatea ca stema României, care este elementul de individualitate al poporului român, să fie completată cu toate elementele heraldice care sunt specifice tradiţiei poporului român.

Astfel, acest proiect de lege impune însemnele coroanei regale purtate de Carol I, coroană care, aşa cum spuneau şi antevorbitorii mei, a fost confecţionată din oţelul unui tun capturat în Războiul de Independenţă de la Plevna, din 1877, pe stema ţării.

Este un proiect de lege prin care aducem o recunoştinţă veşnică celor care au contribuit, prin jertfa lor, la obţinerea independenţei şi suveranităţii poporului român.

Prin urmare, susţinem acest proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Crăciunescu, Grupul PNL, şi apoi minorităţile. Vă rog.

Domnul Grigore Crăciunescu:

Stimaţi colegi,

Vreau să fac o precizare. Se pune coroana numai pe capul acvilei, iar stema mică, după consultările cu Comisia de heraldică de la Academie, nu a fost acceptat să fie pusă încoronată şi acvila mică de pe stema Ţării Româneşti.

Deci se pune acvila numai pe stema mare de pe scut.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Varujan Pambuccian, vă rog, domnule deputat.

Domnul Varujan Pambuccian:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Cred că ar trebui specificat un lucru simplu: acvila care reprezintă stema României a fost întotdeauna încoronată. Acvila despre care vorbim până acum, nu ştiu ce a reprezentat, poate o amintire a acvilei celei adevărate. Pentru că stema aceasta s-a născut odată cu statul român modern, care, sigur, a fost nevoit, de vicisitudinile istoriei, să pribegească o vreme.

Eu cred că anul acesta este un an special, pentru că anul acesta asistăm la o reîntoarcere a României în matca ei firească. Şi când spun asta îmi exprim speranţa că matca ei va fi cea firească, aşa cum a fost în vremurile de glorie maximă a acestei ţări.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul deputat Ciuhodaru. Domnule deputat, vă rog.

Domnul Tudor Ciuhodaru:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Este un moment istoric. Coroana princiară reapare pe fruntea României, iar într-un context geopolitic incert, cu multe probleme, legate şi de globalizare, a reafirma art. 1 din Constituţia României, acela de stat naţional, suveran, unitar, independent şi indivizibil e o necesitate.

Vom susţine fără niciun fel de problemă acest proiect de lege.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Alte intervenţii? Nemaifiind alte intervenţii, avem 8 amendamente admise şi două anexe.

Dacă la titlul legii sunt observaţii? Nu.

La articolul unic sunt observaţii? Nu.

Art. 1.

Observaţii? Nu.

La 4 marginal? 5? 6? 7? 8?

Anexa nr. 1? Anexa nr. 2? Observaţii? Nu.

Rămâne la votul final. Are caracter organic.

19. Următoarea, Propunerea legislativă pentru declararea satului Bicaciu, judeţul Bihor, localitate-martir în lupta anticomunistă.

Îl rog pe domnul Cseke Attila-Zoltán, unul dintre iniţiatori. Vă rog.

Pl-x 159. Caracter ordinar.

Domnul Cseke Attila-Zoltán:

Vă mulţumesc mult.

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Proiectul legislativ îl prezint în numele principalului iniţiator, domnul deputat Szabó Ödön şi al celorlalţi coiniţiatori semnatari ai acestei propuneri legislative, are ca obiect declararea satului Bicaciu, comuna Gepiu, localitate-martir a luptei anticomuniste, în amintirea a ceea ce s-a întâmplat în anul 1949 în acest sat, mai exact în 2 august 1949, când sistemul nedrept al cotelor agricole impuse ţăranilor, agricultorilor din această localitate de către regimul comunist, a atins punctul culminant şi când localnicii s-au opus colectivizării şi acestor cote înalte de recoltă, autorităţile represive au intervenit. În urma acestei intervenţii, au rezultat 4 persoane împuşcate, inclusiv un preot, şi, în urma anchetelor desfăşurate în perioada următoare acelei date de 2 august 1949, zeci de persoane, în totalitate 15 familii de români şi maghiari, au fost deportaţi în regiunea Constanţa, la Pecineaga, apoi, mai târziu, la Basarabi şi Ovidiu.

Prin această propunere legislativă, cu voinţa dumneavoastră, dorim să aducem o recunoaştere a eroismului manifestat de locuitorii satului Bicaciu, comuna Gepiu, judeţul Bihor, şi un omagiu memoriei celor căzuţi în această luptă anticomunistă.

Vă mulţumesc mult.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Din partea Comisiei pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului, să se prezinte raportul. Colegii din Comisia pentru administraţie...

Îl rog pe domnul secretar să prezinte raportul, pe domnul Marcel Ciolacu.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Notă asupra Propunerii legislative privind declararea satului Bicaciu, judeţul Bihor, localitate-martir a luptei anticomuniste.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul a respins propunerea legislativă în şedinţa din 25 februarie.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare declararea satului Bicaciu, judeţul Bihor, localitate-martir a luptei anticomuniste.

A avut avizul favorabil al Consiliului Legislativ, avizul favorabil al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi şi propunerea a fost examinată în şedinţa din 12 mai.

S-a hotărât, cu unanimitate de voturi, să se supună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Propunerii legislative privind declararea satului Bicaciu, judeţul Bihor, localitate-martir a luptei anticomuniste, cu amendamente admise, prezentate în anexă.

Legea are caracter ordinar.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

La dezbateri generale dacă vrea să ia cuvântul cineva?

Îl rog pe domnul deputat Ioan Cupşa, Grupul PNL. Vă rog, domnule deputat.

Domnul Ioan Cupşa:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Dragi colegi, vă vorbesc astăzi în calitatea de coiniţiator al acestei iniţiative legislative şi, de asemenea în reprezentarea Grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal.

Acest act normativ, pe de o parte, este un act reparatoriu, un act reparatoriu pentru oamenii unei mici colectivităţi, pentru urmaşii celor care au suferit ca urmare a atrocităţilor săvârşite de către comunişti, dar, pe de altă parte, acest act normativ traduce în practică, materializează o obligaţie pe care cu toţii o avem - trebuie să ne amintim. Trebuie să ne amintim, chiar dacă cu durere uneori, trebuie să ne revoltăm, amintindu-ne, dar trebuie să ne amintim de ororile "ismului". De data aceasta este comunismul. Trebuie să ne amintim de ororile comunismului, de crimele, atrocităţile săvârşite în numele unei ideologii - de data asta este comunismul -, de un fel sau altul trebuie să fie aceste ideologii, pentru că aceste amintiri trebuie să rămână în istoria cunoscută.

Suntem datori să ne reamintim, suntem datori să le amintim generaţiilor tinere, aşa cum suntem datori să lăsăm urme.

Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal va vota pentru adoptarea acestei iniţiative legislative.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Alte intervenţii dacă sunt?

Nemaifiind alte intervenţii, mergem pe titlul legii.

Dacă la titlu sunt observaţii? Nu.

La articolul unic, observaţii? Nu.

Rămâne la votul final. Are caracter ordinar.

Procedură. Îl rog pe domnul Marian Neacşu, liderul Grupului PSD. Vă rog, domnule deputat.

Domnul Marian Neacşu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Motivat de faptul că la ora 17,00 este programată o şedinţă a Comitetului executiv al partidului nostru, am discutat cu colegii mei, liderii grupurilor parlamentare, şi am convenit ca şedinţa de vot final - să vă propunem, evident, şi Camera să aprobe prin vot -, ca şedinţa de vot final să aibă loc la ora 15,00, urmând ca dezbaterile să se închidă în timpul necesar, pentru ca aparatul tehnic să poată să alcătuiască lista de vot final. Şi am zis să anunţăm acest lucru în acest moment, pentru ca toţi să avem posibilitatea să ne anunţăm colegii să fie prezenţi la ora 15,00 în sală.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Supun votului dumneavoastră, stimaţi colegi, modificarea programului.

Să înceapă votul.

Cu 81 de voturi pentru şi 2 abţineri programul Camerei s-a modificat la sugestia domnului Marian Neacşu.

Continuăm, până la ora 13,00, cu Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 9/2015 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 127/2007 privind Gruparea europeană de cooperare teritorială, PL-x 285/2015. Are caracter ordinar.

Din partea Guvernului, doamna secretar de stat.

Doamna Sirma Caraman (secretar de stat, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Proiectul de act normativ are ca obiect de reglementare aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 9/2015 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 127/2007 privind Gruparea europeană de cooperare teritorială.

Ordonanţa de modificare este necesară în vederea alinierii dispoziţiilor naţionale la cele ale Uniunii Europene, referitoare la materia grupărilor europene de cooperare teritorială, precum şi îmbunătăţirea procedurilor de autorizare şi avizare pentru acestea.

Vă rugăm a aproba acest proiect de act normativ.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Îl invit, în continuare, pe domnul vicepreşedinte al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, să prezinte Raportul comun al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi şi Comisiei pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului.

Succint, domnule deputat.

Domnul Sorin Constantin Stragea:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

În conformitate cu prevederile legale, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului au fost sesizate, spre dezbatere în fond, cu Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 9 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 127 privind Gruparea europeană de cooperare teritorială.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege.

Proiectul de act normativ are ca obiect de reglementare aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 9/2015 pentru modificarea şi completarea ordonanţei sus-menţionate. Astfel, este creat cadrul legal în vederea asigurării condiţiilor pentru aplicări directe, la nivel naţional, ale Regulamentului Comisiei Europene, ale Parlamentului European şi ale Consiliului, din decembrie 2013, de modificare a Regulamentului privind Gruparea europeană de cooperare teritorială.

Consiliul Legislativ, prin avizul nr. 99, a avizat favorabil.

Comisia pentru industrii şi servicii şi Comisia pentru politică economică au avizat favorabil.

Membrii celor două comisii sesizate au examinat proiectul de lege în şedinţe separate, membrii Comisiei pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului, în 28 aprilie. Din totalul de 22 de membri, au participat 19 deputaţi. Iar membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, în data de 5 mai, conform listei de prezenţă.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Domnul Sorin Constantin Stragea:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Dacă la dezbateri generale vrea să intervină doamna deputat Schelean, vă rog, două minute, Grupul PNL.

Doamna Valeria-Diana Schelean:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Fiind vorba despre aspecte care ţin politica europeană regională, PNL nu are niciun fel de observaţii cu privire la fondul ordonanţei de urgenţă.

Rezervele noastre ţin mai degrabă de capacitatea Ministerului Dezvoltării, cel care are un rol administrativ foarte clar în ceea ce priveşte Grupările europene de cooperare teritorială, de a administra eficient această problematică.

Deocamdată, acest minister are trei realizări majore - una mai penală, mai prost gândită şi mai antidemocratică decât alta -, şi anume: regionalizarea şi Legea descentralizării, declarate neconstituţionale de către Curtea Constituţională; furtul a peste 500 de primari prin Ordonanţa de urgenţă nr. 55/2014 şi un ministru al dezvoltării condamnat cât era în funcţie.

Cu astfel de contraperformanţe privim cu foarte mare îngrijorare către capacitatea ministerului de a gestiona chestiuni atât de complexe.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Alte intervenţii dacă sunt? Nefiind alte intervenţii şi nefiind amendamente, proiectul de lege merge la votul final. Are caracter ordinar.

21. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 182/2002 privind protecţia informaţiilor clasificate. Are caracter ordinar. Raport fără amendamente, PL-x 246.

Îl invit pe domnul secretar de stat să prezinte proiectul de lege. Vă rog, domnule secretar de stat.

Domnul Bogdan Tohăneanu (secretar de stat, Ministerul Afacerilor Interne):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Prin proiectul de lege se propune modificarea şi completarea Legii nr. 182 privind protecţia informaţiilor clasificate, în sensul adaptării cadrului legislativ existent la evoluţia tehnologiilor şi la noile caracteristici, posibilităţi tehnice.

În prezent, prevederile legii nu reglementează activitatea de aerofotografiere realizată cu echipamente digitale moderne şi nu sunt acoperitoare pentru procedeele tehnologice actuale de obţinere a imaginilor aeriene.

Având în vedere aceste aspecte, vă solicităm să adoptaţi acest proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Îl invit pe domnul deputat Sorin Stragea, vicepreşedintele Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, să prezinte raportul comun al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi şi Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Sorin Constantin Stragea:

Stimaţi colegi,

În conformitate cu prevederile regulamentare, Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi au fost sesizate în fond, spre dezbatere, cu proiectul de lege sus-menţionat.

Senatul, în calitate de primă Cameră, a adoptat acest proiect.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii nr. 182 privind informaţiile clasificate.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil.

Membrii celor două comisii, în fond, au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului un raport comun de adoptare a proiectului de lege sus-menţionat.

Este vorba de legi ordinare.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

La dezbateri generale sunt intervenţii? Nu sunt intervenţii la dezbateri.

Nu există amendamente.

Merge la votul final.

22. Şi ultimul raport, este vorba de Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 22/2014 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 122/2006 privind azilul în România, PL-x 59/2015.

Domnule secretar de stat. Vă rog.

Domnul Bogdan Tohăneanu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Ordonanţa Guvernului nr. 22/2014 a fost promovată în temeiul Legii de abilitare şi în contextul asigurării cadrului normativ necesar aplicării efective a Regulamentului Uniunii Europene şi al Parlamentului European, precum şi al Consiliului, privind Regulamentul Eurodac.

Principalele modificări vizează participarea de experţi din cadrul Inspectoratului General de Imigrări la constituirea echipelor de sprijin pentru azil, reglementarea obligaţiei MAI, prin Inspectoratul General de Imigrări, de a întocmi şi revizui Planul de acţiune în vederea gestionării situaţiilor de criză, reglementări şi completări ale Legii nr. 122/2006.

Pentru aceste considerente, vă solicităm să adoptaţi proiectul de lege, de ordonanţă aşa cum a fost el adoptat în Senat.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Stragea. Vă rog frumos, prezentaţi Raportul comun al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi şi al Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională. Vă rog frumos.

Domnul Sorin Constantin Stragea:

În conformitate cu prevederile regulamentare, Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi au fost sesizate cu proiectul de lege sus-menţionat.

Senatul, în calitate de primă Cameră, a adoptat proiectul de lege.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil. La fel, Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale, Comisia pentru egalitate de şanse pentru femei şi bărbaţi, Comisia afacerilor europene şi Comisia pentru muncă şi protecţie socială au dat avize favorabile. Iar membrii celor două comisii sesizate în fond au hotărât să propună plenului Camerei un raport comun de adoptare.

Face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc şi eu.

Dacă la dezbateri generale vrea să intervină cineva? Nu vrea să intervină nimeni.

Are caracter ordinar. Raportul este fără amendamente.

Merge la votul final.

Vă mulţumesc mult.

În urma votului pe care dumneavoastră l-aţi exprimat, oprim aici lucrările.

Ne revedem la ora 14,00.

De la 14,00 la 14,45, continuăm dezbaterile. La ora 15,00, vot final.

Vă mulţumesc mult.

După pauză

Domnul Florin Iordache:

Continuăm, stimaţi colegi.

23. Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, Pl-x 582/2014, caracter organic.

Dacă, din partea iniţiatorilor, doreşte să ia cineva cuvântul?

Nu doreşte să ia nimeni cuvântul.

Rog pe domnul deputat Varga, de la Brăila, reprezentantul Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, să prezinte raportul.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Vasile Varga:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a fost sesizată spre dezbatere în fond cu această propunere legislativă.

Senatul a respins iniţiativa.

Consiliul Legislativ a dat un aviz favorabil.

Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului a dat un aviz negativ.

Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice a dat un aviz favorabil.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, în sensul instituirii unor măsuri de protecţie pentru terenurile aflate în administrare a institutelor şi staţiunilor de cercetare şi dezvoltare, pe care statul are investiţii şi pe care se desfăşoară activitate de cercetare în domeniul agricol.

Guvernul nu susţine proiectul de lege - potrivit unei adrese a Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor, din 9 aprilie, pe care spune că a anexat-o şi noi nu am avut-o la Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi - şi în urma examinării iniţiativei legislative şi a expunerii de motive, cu unanimitate de voturi, comisia a hotărât adoptarea propunerii legislative.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

La dezbateri generale, dacă doreşte să ia cineva cuvântul? Vă rog.

Vă rog, Grupul PNL, domnul Gireadă. Vă rog.

Domnul Dumitru-Verginel Gireadă:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Dragi colegi,

Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, pe care am semnat-o împreună cu alţi deputaţi PNL, o susţin astăzi în plenul Camerei Deputaţilor, întrucât este absolut necesară reglementarea suprafeţelor de teren cu o destinaţie agricolă indispensabilă activităţii de cercetare, dezvoltare, inovare şi a multiplicării materialului biologic vegetal şi animal de utilitate publică, prevăzute în Anexele nr. 1-5 şi 7 la Legea nr. 45/2009 privind organizarea şi funcţionarea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gheorghe Ionescu-Şişeşti" şi a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii, industriei alimentare, cu modificările şi completările ulterioare. Chiar dacă propunerea nu a primit susţinerea ANRP, deputaţii prezenţi în cadrul Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au votat un raport de adoptare, cu amendamentele discutate şi votate.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Alte luări de cuvânt, din partea colegilor, dacă sunt?

Dacă nu mai sunt alte luări de cuvânt, mergem la raport. Sunt 6 amendamente admise.

Dacă la titlul legii sunt observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Articolul unic. Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

3 marginal al art. 6, dacă sunt observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 9. Se propune eliminarea.

Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

La art. 12, se propune eliminarea.

Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

La art. 45 alin. (3) se propune eliminarea.

Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Propunerea legislativă rămâne la votul final. Are caracter organic.

24. Următoarea, Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 230/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari, Pl-x 633/2013. Are caracter ordinar.

Dacă, din partea iniţiatorilor, doreşte să ia cineva cuvântul? Vă rog.

Domnul Sorin-Avram Iacoban:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Prezentul proiect de act normativ modifică şi completează Legea nr. 230/2007 privind asociaţiile de proprietari.

Se ştie că pentru angajarea administratorilor în asociaţiile de proprietari s-au încheiat convenţii civile, şi nu contracte de muncă.

Astfel, prin prezentul proiect de lege, se acordă posibilitatea asociaţiilor să încheie convenţii civile în baza noului Cod civil, precum şi contracte de colaborare cu ONG-uri şi, de asemenea, contracte de administrare cu persoanele juridice, stimulând, astfel, transformarea cât mai rapidă a asociaţiilor de locatari în asociaţii de proprietari.

Vă mulţumesc şi vă rog să votaţi acest proiect de lege.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Din partea Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, care este raportoare pe fond. Îl rog pe domnul deputat Vasile Varga, de la Brăila. Vă rog, domnule deputat.

Domnul Vasile Varga:

Un raport suplimentar avem aici. Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a fost sesizată în fond cu această propunere.

Senatul a respins această iniţiativă legislativă.

Consiliul Legislativ a dat un aviz favorabil.

Guvernul a transmis un punct de vedere negativ, iar Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibrul ecologic a dat, de asemenea, un aviz negativ.

În şedinţa din 22 aprilie, Camera Deputaţilor a hotărât retrimiterea Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea acestei legi Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, în vederea examinării şi depunerii unui nou raport.

Cu unanimitate de voturi, în urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au hotărât să emită un raport suplimentar, prin care se menţine soluţia din raportul iniţial, respectiv adoptarea Propunerii legislative privind modificarea şi completarea Legii nr. 230/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari, cu amendamentele admise cuprinse în anexa la raportul iniţial.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc mult.

La dezbateri generale, domnul Udrişte. Da, imediat...

Trei minute la dezbateri generale, Grupul PNL, primul reprezentant. Aveţi voie la doi reprezentanţi. Vă rog, domnule deputat.

Domnul Gheorghe Udrişte:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Aşa se întâmplă când, uneori, sunt de neînţeles manifestările unor funcţionari din administraţia locală sau centrală.

Cu toate că normele legale privind asociaţiile de proprietari permit încheierea de contracte sau convenţii civile pentru angajarea persoanelor care desfăşoară activităţi administrative, din cauza unei legislaţii care lasă loc de interpretări, asociaţiile de proprietari sunt sancţionate în cazul în care încheie contracte sub forma convenţiilor civile.

Legislaţia în domeniul asociaţiilor de proprietari, respectiv Legea nr. 230/2007, Hotărârea Guvernului nr. 1588/2007, precum şi prevederile incidente din Codul civil şi Codul fiscal permit încheierea de contracte sau convenţii civile pentru angajarea administratorului şi a personalului de serviciu.

În această situaţie, considerăm ilegală şi abuzivă sancţionarea asociaţiilor de proprietari care au încheiat convenţii civile cu persoanele care desfăşoară diferite activităţi pentru respectivele asociaţii, în condiţiile în care inspectoratele teritoriale de muncă nu ţin cont de niciuna dintre aceste prevederi, dând o anumită interpretare textelor din legile incidente - şi la acest inspector făceam referire mai devreme.

Propunerea legislativă supusă astăzi dezbaterii Camerei Deputaţilor are drept scop clarificarea acestor interpretări diferite ale legislaţiei actuale şi acordarea posibilităţii asociaţiilor de proprietari să încheie cu personalul administrativ convenţii civile, contracte de administrare şi contracte de colaborare.

Asociaţiile de proprietari dovedesc că oamenii pot crea forme de colaborare şi fără intervenţia statului.

Eu, personal, cât şi membrii Grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal încurajăm şi susţinem orice formă de asociere privată.

De aceea, apreciez ca fiind oportună şi necesară iniţiativa colegilor noştri şi vă invit pe toţi să acordăm un vot favorabil acestei iniţiative legislative.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Grupul UDMR. Domnul deputat. Vă rog.

Domnul Molnar Zsolt:

Domnule preşedinte,

În primul şi în primul rând, aş dori să vă spun că am putea să avem o problemă procedurală în legătură cu această iniţiativă, deoarece noi, de la UDMR, am depus o iniţiativă cu acelaşi conţinut în Camera Deputaţilor şi ea figurează la legile respinse.

Totuşi, datorită faptului că susţinem cu toţii acest demers, de a facilita funcţionarea asociaţiilor de proprietari, am convenit cu iniţiatorul să renunţăm la această procedură, pentru că am considerat că este important ca această lege să treacă cât mai devreme, să nu riscăm să ieşim din sesiunea parlamentară de primăvară.

Cum spuneam, facilităm funcţionarea asociaţiilor de proprietari şi este binevenită această propunere, deoarece ea vine de la asociaţiile de proprietari. Şi, în acest sens, aş dori să-i felicit pe toţi cei care s-au implicat, pe toţi cei care au lucrat la această iniţiativă, care au promovat această iniţiativă în rândul parlamentarilor şi, evident, pe cei care au preluat ideea, repet, o idee pe care UDMR a depus-o înainte în Parlament.

În acest sens, vă spun că UDMR va susţine acest proiect de lege şi sper să-l trecem cu succes.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc, domnule deputat.

Grupul PNL, a doua intervenţie. Hotărâţi-vă, domnule deputat, şi dumneavoastră, şi colega, care... Da, vă mulţumesc. Aţi cedat în favoarea colegei. Vă rog, doamnă.

Doamna Niculina Mocioi:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Grupul parlamentar al PNL susţine modificarea Legii nr. 230/2007, având ca obiect de reglementare înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari, din mai multe considerente: este necesar un text clar de lege care să permită încheierea de convenţii civile pentru personalul care asigură activitatea administrativă, cât şi pentru persoanele care execută lucrări de reparaţii şi de întreţinere asupra proprietăţii comune.

În prezent, inspectoratele teritoriale de muncă nu recunosc convenţiile civile încheiate de asociaţiile de proprietari şi personalul deservent şi au aplicat numeroase amenzi cuprinse între 10 mii de lei şi 20 de mii de lei, obligând, totodată, asociaţiile de proprietari să încheie contracte individuale de muncă.

Având în vedere faptul că asociaţiile de proprietari sunt persoane juridice nonprofit, există pericolul de a nu mai putea funcţiona, în condiţiile în care sunt obligate să suporte cheltuieli exagerat de mari, generate de birocraţia aferentă pentru încheierea acestor contracte individuale de muncă. Dacă ar respecta reglementările actuale, costurile ar creşte enorm şi în mod evident s-ar reflecta în factura de întreţinere, pe care o plăteşte lună de lună orice român care locuieşte la bloc.

Astfel, pentru o femeie de serviciu, care mătură de câteva ori pe săptămână şi un administrator de bloc, ar trebui să mai fie angajate persoane cu pregătire de specialitate, cum ar fi: inspector pentru resurse umane, inspector cu protecţia muncii, dar şi să achiziţioneze echipamente - calculator, imprimantă şi alte materiale de birotică.

Având în vedere cele spuse, considerăm că acest proiect de lege este necesar şi trebuie adoptat.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Alte intervenţii? Domnul deputat Stragea. Vă rog, domnule deputat. Sunteţi şi iniţiator, domnule deputat.

Domnul Sorin Constantin Stragea:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Mă bucur că această lege, care a provenit, să zic, de la sursă, din problemele cu care se confruntă asociaţiile de proprietari în teritoriu, a fost, până la urmă... ajunge să fie supusă plenului, cu aviz favorabil şi cu raport favorabil din partea Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi. Felicit pe colegii din Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Deşi această iniţiativă, la Senat, a fost respinsă şi chiar Guvernul nu era prea entuziasmat de acest proiect, în Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, ţinând cont de observaţiile Consiliului Legislativ, s-a dat un raport în unanimitate.

Mă bucur încă o dată şi vă mulţumesc pentru votul dumneavoastră.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Alte intervenţii? Nemaifiind alte intervenţii, mergem pe titlul legii.

Dacă la titlul legii sunt observaţii? Nu sunt.Adoptat.

Articolul unic. Observaţii? Nu sunt. Adoptat.

Art. 3. Observaţii? Nu.

Art. 34, nemodificat.

Art. 35, nemodificat, alin. (2), (3), alin. (4), alin. (5), (6).

Vă mulţumesc mult. Rămâne la votul final.

Are un caracter ordinar.

25. Următoarea, Propunere legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 51/2006 a serviciilor comunitare de utilităţi publice, PL-x 507/2014.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte să ia cineva cuvântul?

Domnul preşedinte Iancu.

Domnul Iulian Iancu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Vă propun să retrimitem la comisie, pentru o săptămână, acest proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Să înceapă votul.

Cu 136 de voturi pentru, o abţinere, a fost retrimisă la comisie, pentru o săptămână.

26. Următoarea, Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 146 din 1 aprilie 2002 privind regimul juridic al fundaţiilor judeţene pentru tineret şi al municipiului Bucureşti, PL-x 868/2007.

Domnul lider de grup Marian Neacşu. Vă rog.

Domnul Marian Neacşu:

Domnule preşedinte de şedinţă, în numele Grupului parlamentar PSD, solicit retrimiterea la comisie a acestui proiect legislativ, cu termen de două săptămâni.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Supun votului dumneavoastră, stimaţi colegi, propunerea liderului PSD, două săptămâni, retrimiterea la comisie.

Să înceapă votul.

Cu 143 de voturi pentru şi o abţinere, propunerea legislativă a fost retrimisă, termen - două săptămâni.

Ce vă rog, invit liderii de grup la o consultare.

(Liderii grupurilor parlamentare se deplasează la prezidiu, pentru a se consulta cu domnul preşedinte de şedinţă.)

În urma consultării cu liderii de grup, vă anunţ, stimaţi colegi, ne oprim aici.

Invit staful tehnic să pregătească legile adoptate astăzi pentru şedinţa de vot final.

Ne revedem la ora 15,00, pentru a începe votul final.

Vă mulţumesc mult.

După pauză

După pauză, lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Valeriu Ştefan Zgonea, preşedintele Camerei Deputaţilor.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

O să rog liderii grupurilor parlamentare să-şi invite colegii în sală, pentru a începe sesiunea de vot final. Avem 19 proiecte.

Membrii Biroului permanent, o să-i rog frumos, după aceea, să fie prezenţi la şedinţa de Birou permanent, împreună cu liderii grupurilor parlamentare.

Liderii grupurilor, începem o verificarea a votului? A prezenţei? Da? Pregătiţi-vă cartelele, vă rog frumos.

Să înceapă votul.

Începem? Domnule Manolache, luaţi loc în bancă, ca să putem să votăm. Da? Rugaţi-l şi pe colegul dumneavoastră de la Bistriţa-Năsăud, dacă se poate. Haideţi, domnule Dobre, haideţi. Domnule Mocioalcă, v-a venit şi cartela, aşa că puteţi să votaţi.

1. Proiectul de Hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 48/2012 pentru aprobarea componenţei nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor.

Să înceapă votul.

273 de voturi pentru, nicio abţinere, niciun vot împotrivă.

2. Proiectul de Hotărâre privind contul de execuţie a bugetului Camerei Deputaţilor pe anul 2012.

Să înceapă votul.

Vă mulţumesc.

268 de voturi pentru, 4 abţineri, 2 voturi împotrivă.

Adoptat.

3. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 63/2014 pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul agriculturii.

Legea este ordinară, procedura de urgenţă.

Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice şi Comisia pentru mediu şi echilibru ecologic vă propun adoptarea acestui proiect de lege.

Să înceapă votul.

192 de voturi pentru, 86 de abţineri, 3 voturi împotrivă. Adoptat.

4. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2014 privind drepturile consumatorilor în cadrul contractelor încheiate cu profesioniştii, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative.

Legea este ordinară, procedura de urgenţă.

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi Comisia pentru industrii şi servicii vă propun adoptarea acestui proiect de lege.

Să înceapă votul.

Vă mulţumesc.

280 de voturi pentru, o abţinere, niciun vot împotrivă. Adoptat.

5. Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României şi Guvernul Republicii Cehe privind mormintele de război, semnat la Bucureşti la 6 octombrie 2014.

Legea este ordinară.

Comisia pentru apărare vă propune adoptarea acestui proiect de lege.

Să înceapă votul.

Vă mulţumesc.

284 de voturi pentru, o singură abţinere, niciun vot împotrivă.

Adoptat.

6. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 26/2014 privind modificarea alin. (3) al art. 26 din Regulamentul privind transportul pe căile ferate din România, aprobat prin Ordonanţa Guvernului nr. 7/2005.

Legea este ordinară.

Comisia pentru transporturi vă propune adoptarea acestui proiect de lege.

Să înceapă votul.

Vă mulţumesc.

284 de voturi pentru, o abţinere, niciun vot împotrivă.

Aprobat.

7. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 10/2015 pentru organizarea Loteriei bonurilor fiscale.

Legea este ordinară.

Comisia pentru buget vă propune adoptarea acestui proiect de lege.

Să înceapă votul.

183 de voturi pentru, 10 abţineri, 91 de voturi împotrivă.

Doamna deputat Andreea Paul. Explicarea votului.

Aveţi cuvântul.

Doamna Maria-Andreea Paul:

Partidul Naţional Liberal a votat împotriva acestei ordonanţe de urgenţă pentru că este prost făcută, prost aplicată, şi pentru că însuşi Guvernul nu-şi respectă regulile pe care şi le impune prin propria sa ordonanţă.

La art. 2 alin. (1) se prevede explicit organizarea lunară a extragerilor bonurilor fiscale. Surpriza: în luna mai nu au făcut-o. Păi de ce mai daţi ordonanţe de urgenţă dacă dumneavoastră înşivă, cei de la putere, nu le respectaţi?

PNL, repet, s-a opus acestei măsuri care a devenit amuzament fiscal, şi nu civism fiscal. (Aplauze.)

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

8. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 6/2015 privind modificarea şi completarea Legii nr. 217/2003 pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie.

Legea este ordinară.

Comisia pentru egalitate de şanse şi Comisia juridică vă propun adoptarea proiectului de lege.

Să înceapă votul.

O singură abţinere, 287 de voturi pentru, zero voturi împotrivă.

9. Proiectul de Lege privind standardizarea naţională.

Legea este ordinară.

Comisia pentru industrii vă propune adoptarea acestui proiect de lege.

Să înceapă votul.

Vă mulţumesc.

289 de voturi pentru, nicio abţinere, niciun vot împotrivă.

Adoptat.

10. Propunerea legislativă privind declararea satului Bicaciu, aparţinând comunei Gepiu, judeţul Bihor, localitate-martir a luptei anticomuniste.

Comisia pentru administraţie publică vă propune adoptarea propunerii legislative.

Să înceapă votul.

285 de voturi pentru, 4 abţineri, un vot împotrivă.

Explicarea votului.

Domnule deputat, aveţi cuvântul, din partea Grupului parlamentar al UDMR.

Domnul Szabó Ödön:

Stimate domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Doresc doar să vă mulţumesc pentru că toate partidele, toate formaţiunile au votat această iniţiativă legislativă pe care, la fel, a semnat-o din partea fiecărui grup reprezentantul fiecărui partid.

Vă mulţumesc foarte mult, şi sper ca asemenea evenimente care să trebuiască să realizeze o reparaţie morală să nu se mai întâmple.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă mulţumesc foarte mult.

11. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 9/2015 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 127/2007 privind Gruparea europeană de cooperare teritorială.

Legea este ordinară.

Comisia juridică şi Comisia pentru administraţie publică vă propun adoptarea acestui proiect de lege.

Să înceapă votul.

Mulţumesc foarte mult.

292 de voturi pentru, nicio abţinere, niciun vot împotrivă. Adoptat.

12. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 182/2002 privind protecţia informaţiilor clasificate.

Comisia pentru apărare şi Comisia juridică vă propun adoptarea acestui proiect de lege care este lege ordinară.

Să înceapă votul.

Vă mulţumesc.

288 de voturi pentru, 3 abţineri, niciun vot împotrivă.

13. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 22/2014 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 122/2006 privind azilul în România.

Legea este ordinară.

Comisia pentru apărare şi Comisia juridică vă propun adoptarea acestui proiect de lege.

Să înceapă votul.

Vă mulţumesc.

289 de voturi pentru, nicio abţinere, niciun vot împotrivă.

Adoptat.

14. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 230/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari.

Legea este ordinară.

Comisia juridică vă propune adoptarea acestui proiect de lege.

Să înceapă votul.

Vă mulţumesc.

129 de voturi pentru, 9 abţineri, 148 de voturi împotrivă.

Nu a întrunit numărul de voturi necesare pentru a fi adoptat.

Intrăm pe legile organice.

15. Propunerea legislativă privind modificarea art. 13 din Legea audiovizualului nr. 504/2002.

Legea este organică.

Comisia pentru cultură vă propune respingerea propunerii legislative.

Să înceapă votul.

Vă mulţumesc.

280 de voturi pentru, 3 abţineri, 8 voturi împotrivă.

Adoptată.

16. Propunerea legislativă pentru modificarea articolului 49 din Statutul personalului aeronautic din aviaţia militară a României, aprobat prin Legea nr. 35/1990.

Comisia pentru apărare vă propune adoptarea propunerii legislative.

Să înceapă votul.

293 de voturi pentru, nicio abţinere, niciun vot împotrivă.

Adoptat.

17. Raportul comun înlocuitor al Comisiei pentru agricultură şi Comisiei pentru mediu privind reexaminarea, la cererea Preşedintelui României, a Legii privind modificarea şi completarea Legii vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006.

Prin raport se propune admiterea Cererii de reexaminare şi adoptarea legii cu amendamente.

Să înceapă votul.

286 de voturi pentru, 5 abţineri, un vot împotrivă.

Adoptat.

Legea privind modificarea şi completarea Legii vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006, reexaminată la cererea Preşedintelui României.

Cele două comisii propun admiterea Cererii de reexaminare şi adoptarea legii, cu amendamente.

Să înceapă votul.

Vă mulţumesc.

281 de voturi pentru, 6 abţineri, 3 voturi împotrivă.

Adoptată.

18. Proiectul de Lege - Legea viei şi vinului în sistemul organizării comune a pieţei vitivinicole.

Legea este organică.

Comisia pentru agricultură şi Comisia pentru industrii vă propun adoptarea acestui proiect de lege.

Să înceapă votul.

290 de voturi pentru, 3 abţineri, niciun vot împotrivă.

Adoptat.

Proiectul de Lege privind...

Explicarea votului.

Domnule deputat Săpunaru, aveţi cuvântul.

Domnul Nini Săpunaru:

Mulţumesc colegilor noştri din PSD. Mulţumesc Comisiei pentru agricultură.

De multă vreme, de când sunt eu parlamentar, n-am văzut o asemenea lege trecută cu o aşa mare unanimitate şi cred că atât de bună. Poate am făcut o lege pe care s-o mai modificăm peste 15 ani.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

19. Proiectul de Lege privind modificarea art. 12 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 5/2010 pentru înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie.

Comisia juridică vă propune adoptarea proiectului de lege.

Să înceapă votul.

285 de voturi pentru, o abţinere, niciun vot împotrivă. Adoptat.

20. Proiectul de Lege pentru modificarea articolului 1 din Legea nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului.

Legea este organică.

Comisia pentru administraţie publică şi juridică vă propun adoptarea proiectului de lege.

Să înceapă votul.

Nu a întrunit numărul de voturi necesar: 135 de voturi pentru, 10 abţineri, 139 de voturi împotrivă.

Ştiţi procedura, n-o mai comentăm.

21. Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România.

Legea este organică.

Comisia juridică vă propune adoptarea propunerii legislative.

Să înceapă votul.

276 de voturi pentru, nicio abţinere, niciun vot împotrivă.

Explicarea votului. Domnul Remus Cernea.

Domnul Remus-Florinel Cernea:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doresc să-mi explic votul la punctul 17 de pe ordinea de zi a votului final şi anume, privind reexaminarea, la cererea Preşedintelui României, a Legii privind modificarea şi completarea Legii vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic.

La dezbaterile iniţiale asupra legii am atras atenţia, şi n-am fost singurul vorbitor care a făcut-o, asupra unor vicii pe care această lege le avea în forma iniţială.

Mă bucur că Preşedintele a retrimis-o Parlamentului şi mă bucur că votul de astăzi a dat dreptate punctelor de vedere critice faţă de versiunea iniţială. Cu toate acestea, întrucât, iată, am în piept... întâmplarea face să am în piept o insignă cu un câine şi cu o pisică, insignă pe care am luat-o de la protestul de la Frankfurt împotriva uciderii în masă a câinilor din România, m-am abţinut de la acest proiect de lege. Pentru că acest proiect de lege prevede, printre altele, şi faptul că pisicile şi câinii, dacă sunt prinşi undeva în zone în afara oraşelor, să fie ucişi. Acest lucru este, după părerea mea, un lucru injust. Animalele cred că trebuie să aibă... să se bucure de un cu totul alt tratament în România, nu prin simplul fapt că sunt animale să fie ucise, prin simplul fapt că sunt animale aparţinând unor specii anume să fie ucise de către vânători, aşa, fără niciun fel de altă explicaţie.

De aceea, cred că o lege care conduce la uciderea unor animale nevinovate nu poate să obţină votul meu.

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc.

Vă informez că, în conformitate cu prevederile Legii nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, aveţi dreptul de a sesiza următoarele legi la Curtea Constituţională: Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 86/2014; Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 78/2013; Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 94/2013.

Toate au procedură de urgenţă.

Asta înseamnă două zile de când le-am adoptat.

Vă urez o după-amiază frumoasă şi o săptămână plăcută.

Şedinţa s-a încheiat la ora 15,20.