Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 8,32.

Lucrările au fost conduse de domnul deputat Petru Gabriel Vlase, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Bună dimineaţa.

Declar deschisă şedinţa consacrată declaraţiilor politice.

Domnul deputat Iacoban.

Domnul Sorin-Avram Iacoban:

Distinse domnule preşedinte...

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnule deputat...

Domnul Sorin-Avram Iacoban:

Da.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă anunţ de pe acum, că o să fie şi ceilalţi, noul regulament, trei minute, sunt obligat să vă opresc. Da?

Domnul Sorin-Avram Iacoban:

Da, domnule preşedinte, mă voi încadra. Vă mulţumesc.

Astăzi declaraţia mea politică: "Agenţia Naţională pentru Recuperarea Prejudiciilor va fi o sursă importantă pentru bugetul României".

Dragi colegi,

Guvernul condus de Victor Ponta a găsit soluţia recuperării prejudiciilor de către statul român de la cei condamnaţi definitiv pentru săvârşirea de infracţiuni. Deşi, în fond, justiţia a început cu fermitate să aplice legea, partea civilă a hotărârilor judecătoreşti, şi anume recuperarea prejudiciilor, nu a fost dusă în faza de executare propriu-zisă, deoarece ANAF-ul s-a dovedit neputincios cu privire la această materie. Cifrele sunt elocvente: din totalul de 5 miliarde de euro, pe care statul trebuie să le recupereze de la cei care au încălcat legea şi au fost condamnaţi definitiv, până acum ANAF-ul a recuperat doar 1%, deşi există pentru celelalte 99% hotărâri judecătoreşti învestite cu formulă executorie şi aflate în faza de executare silită.

Guvernul României urmărea înfiinţarea unei asemenea agenţii încă din decembrie 2014, însă primii paşi au fost şovăielnici, existând mai multe formule de lucru, şi anume: înfiinţarea unei Agenţii Naţionale de Identificare a Bunurilor Indisponibilizate, sau înfiinţarea unei Agenţii Naţionale de Administrare a Bunurilor Sechestrate, sau înfiinţarea unei Agenţii Naţionale de Identificare şi Administrare a Bunurilor Indisponibilizate.

În acest context Guvernul României, prin primul-ministru şi ministrul justiţiei, a anunţat că proiectul de înfiinţare a Agenţiei Naţionale pentru Recuperarea Prejudiciilor este aproape gata şi poate fi aprobat de Guvern săptămâna viitoare, pentru a fi trimis, în regim de urgenţă, spre dezbatere, Parlamentului României.

Ministrul finanţelor, domnul Eugen Teodorovici, a declarat, de asemenea, că Agenţia Naţională pentru Recuperarea Prejudiciilor va începe să funcţioneze de la 1 iulie 2015, după ce Parlamentul României se va pronunţa asupra proiectului de lege care reprezintă sediul materiei.

Proiectul vizează constituirea unei agenţii care să funcţioneze după exemplul ANI, cu un mandat de 4 ani pentru directorul general care va trebui să aibă o vechime minimă de 8 ani în magistratură sau într-o profesie asimilată calităţii de magistrat.

Scopul acestei agenţii este, în principal, acela de valorificare a bunurilor indisponibilizate, facilitarea urmăririi şi identificării bunurilor provenite din săvârşirea de infracţiuni, inclusiv categoria infracţiunilor de corupţie sau asimilate acestora, precum şi a unor bunuri având legătură cu infracţiunea şi care ar putea face obiectul unor dispoziţii de indisponibilizare, sechestru sau confiscare, dispoziţie emisă de o autoritate judiciară competentă, în cursul procesului penal.

Din proiectul de lege mai rezultă că imobilele confiscate ar putea să capete destinaţie de unităţi medicale sau de învăţământ ori de instituţii publice ale administraţiei centrale.

Dragi colegi, neputinţa ANAF a generat situaţii în care cei pedepsiţi în mod corect de autorităţile judiciare au rămas cu produsul infracţiunii, produs obţinut pe căi ilicite. Deşi puteau fi executate terenuri, imobile cu destinaţia de locuinţă, conturi bancare, cei condamnaţi definitiv au constatat, cu mirare chiar şi pentru ei, că avutul dobândit în mod nelegal, injust, deşi sechestrat şi indisponibilizat, nu a fost valorificat de către statul român. Care este diferenţa între un om cinstit care plăteşte impozite şi taxe la zi şi un infractor care nu numai că nu îşi achită obligaţiile fiscale, dar mai şi fură de la stat, care este condamnat, din punctul de vedere al laturii penale, la pedeapsa închisorii cu suspendare, dar care constată că avutul său a rămas neatins de forţa de coerciţie a statului?!

Singura diferenţă, dragi colegi, este că cetăţeanul cinstit, model, va trăi în continuare la limita sărăciei, iar infractorul condamnat dar rămas în libertate prin beneficiul suspendării condiţionate a executării pedepsei, se va bucura de produsul infracţiunii.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumim, domnule deputat.

Domnul Sorin-Avram Iacoban:

Pe această cale, salutăm înfiinţarea acestei agenţii şi urăm succes în recuperarea sumelor reprezentând prejudicii, aşteptând ca la primul raport să putem analiza rezultate care să poată fi menţionate ca exemplu de bună practică.

Deputat de Iaşi, Sorin-Avram Iacoban.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumim, domnule deputat.

Domnul Gudu.

Domnul Vasile Gudu:

Bună dimineaţa, stimaţi colegi!

Declaraţia politică de astăzi este intitulată: "Guvernarea lucrului bine făcut".

Obiectivul guvernării PNL este concretizarea principiilor platformei "România lucrului bine făcut", votată de români la alegerile prezidenţiale din 16 noiembrie 2014, platformă cu care domnul Klaus Iohannis, actualul Preşedinte al României, a câştigat alegerile prezidenţiale şi care este un proiect de ţară valabil pe minimum zece ani. Obiectivul strategic este reclădirea naţională pe bază de meritocraţie, valoare, profesionalism, muncă, în care iniţiativa economică autohtonă va avea un loc central, obiectivele pe care PNL le propune provenind din realitatea de zi cu zi a românilor. Reducerea decalajelor care ne separă de vestul Europei este poate cel mai realist obiectiv pe care îl putem avea. Vom şti că am reuşit doar atunci când românii nu vor mai fi în situaţia de a supravieţui de pe o zi pe alta, când nevoile zilnice nu vor mai reprezenta o adevărată provocare.

Programul PNL e conectat la realitate şi propune un concept integrat asupra naţiunii, statului, economiei şi societăţii, având în centru individul şi libertăţile sale. Principalele direcţii din Programul de guvernare al PNL se referă la sănătate şi educaţie, reducerea TVA la 19% de la 1 ianuarie 2016, reducerea numărului de taxe şi unificarea sistemului de plăţi, eliminarea taxei pe stâlp şi reducerea accizelor, reformarea concretă a sistemului fiscal şi, nu în ultimul rând, deblocarea investiţiilor. Este timpul ca politica să coboare de la nivelul rarefiat al marilor aşteptări la rezolvări concrete care să aducă modernizarea statului român.

România modernă înseamnă România în care şcolile şi facultăţile nu sunt fabrici de şomeri, România în care spitalele nu sunt lipsite de personal medical şi de aparatură de specialitate, România în care oamenii de afaceri trebuie să fie trataţi de către statul român ca parteneri, nu să fie copleşiţi şi încărcaţi de taxe şi impozite care mai de care mai aberante.

Fără dezvoltarea sectorului privat, nici statul nu va avea mai mulţi bani, nici oamenii salarii şi pensii mai mari. Guvernarea PNL este singura care poate demonstra cetăţenilor României că s-a înţeles mesajul celor care au votat în proporţie covârşitoare cu dreapta la alegerile prezidenţiale din noiembrie 2014. Ceea ce poate să ofere PNL este un model de guvernare bazat pe o raportare constantă la societate şi la nevoile cetăţenilor ei, o guvernare care să faciliteze munca şi câştigul, şi nu spolierea fondurilor publice.

Vasile Gudu, deputat PNL de Tulcea.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă mulţumesc.

Domnul Bălan.

Domnul Ion Bălan:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică se intitulează "Fermierii şi APIA - războiul nervilor".

Am vorbit, în repetate rânduri, aici, în plenul Camerei Deputaţilor, despre birocraţia pe care o presupune accesarea fondurilor pentru agricultură, însă situaţia neobişnuită despre care vreau să vorbesc astăzi este demnă de analiza noastră şi cere rezolvare imediată.

În aceste zile, APIA preia cererile unice de plată, pentru anul 2015, în sectorul vegetal, şi cererile unice pentru schema decuplată de producţie la bovine. Beneficiarii plăţilor sunt fermierii activi persoane fizice şi/sau persoane juridice care desfăşoară o activitate agricolă în calitate de utilizatori legali ai suprafeţelor de teren agricol şi/sau deţinători legali de animale, potrivit legislaţiei în vigoare.

Aceste cereri mai pot fi depuse până în data de 15 iunie, deci mai este foarte puţin timp, motiv pentru care şefii APIA din teritoriu lansează un apel disperat către fermieri să răspundă invitaţiilor şi să se prezinte la APIA pentru cererea unică. În judeţul Tulcea, de exemplu, au fost depuse cereri doar pentru 7% din suprafaţă, respectiv din partea a 23% din numărul total al fermierilor.

Privind problema din perspectiva fermierilor, aflăm că, începând cu anul 2015, agricultorii care doresc să completeze cererile unice de plată trebuie să depună copii ale actelor care dovedesc titlul de proprietate pentru terenul agricol, dar şi o serie de acte care să ateste schimburile de terenuri agricole sau comasarea lor în cadrul exploataţiilor comerciale. Aceste schimburi însă s-au făcut prin acordul părţilor, de cele mai multe ori, şi nu au fost însoţite mereu de acte notariale. Este o practică veche. În această situaţie sunt enorm de mulţi fermieri.

Mai mult decât atât, chiar reprezentanţii APIA recunosc că nici autorităţilor nu le este clar ce documente să elibereze, fiind situaţii în care primăriile au dat oamenilor alte adeverinţe decât cele cerute prin noua legislaţie. Iar când primăriile au înţeles ce adeverinţe trebuie să elibereze, a fost rândul medicilor veterinari să nu ştie ce adeverinţe trebuie să le dea crescătorilor de animale.

Iată, aşadar, că apelului APIA i se răspunde cu o problemă reală, care îi pune pe fermieri în imposibilitatea de a depune cererea unică şi îi determină să creadă că la nivelul Ministerului Agriculturii nu există înţelegere a realităţii din teren.

Ca atare, deşi Ministerul Agriculturii a propus de curând printr-un act normativ supus dezbaterii publice prelungirea termenului pentru cererea unică de plată cu încă 25 de zile, situaţia este departe de a fi rezolvată, tocmai datorită faptului că noile documente solicitate de APIA nu există şi nu pot fi aduse de fermieri.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă rog să încheiaţi.

Domnul Ion Bălan:

Închei imediat.

Este aici o evidentă lipsă de comunicare şi înţelegere a situaţiei, care va trebui rezolvată. Să nu uităm, totuşi, că vorbim despre fonduri importante, măsurile de sprijin pe suprafaţă fiind finanţate din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) şi din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR).

Vă mulţumesc.

Deputat Ion Bălan, deputat PSD de Tulcea.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Şi eu vă mulţumesc.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Gheorghe Dragomir:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează: "Partidul Naţional Liberal între trecut şi viitor - 140 de ani de istorie în beneficiul românilor."

Săptămâna trecută am avut onoarea să particip, împreună cu mai mulţi colegi, la Concertul Aniversar de la Opera Română organizat cu prilejul sărbătoririi a 140 de ani de la înfiinţarea Partidului Naţional Liberal.

Alături de Preşedintele României, Klaus Iohannis, de importanţi oameni de cultură, jurnalişti şi reprezentanţi ai unor instituţii din mediul socioeconomic, am petrecut o seară cu adevărat specială, când, cu emoţie, am rememorat momente importante din istoria Partidului Naţional Liberal, înfiinţat la data de 24 mai 1875.

Istoria Partidului Naţional Liberal a fost strâns legată, de-a lungul celor 140 de ani, de istoria modernă a României. Liberalii au răspuns întotdeauna aşteptărilor venite din partea românilor, folosindu-se de toate mijloacele necesare pentru ca statul român să rămână sincronizat, chiar şi în situaţii istorice defavorabile, statelor Europei Occidentale. Modernizarea instituţională a statului român, etapele de progres economic, toate acestea sunt legate de guvernările liberale şi de oamenii care s-au aflat la conducerea acestui partid.

La 140 de ani de la înfiinţarea sa, putem spune cu mândrie că PNL estre partidul Independenţei României şi al Marii Uniri, dar şi al multor reforme constituţionale. De asemenea, Partidul Naţional Liberal este cel care a sprijinit, după 1990, democratizarea României şi accederea ei în structurile europene şi euroatlantice.

Partidul Naţional Liberal este astăzi cel mai mare partid de dreapta din România, membru cu drepturi depline al celei mai mari familii politice europene, susţinând ideile, valorile şi soluţiile liberale. Momentul aniversării a 140 de ani de existenţă este special şi prin faptul că el coincide cu mandatul primului preşedinte liberal din istoria României, Klaus Iohannis.

Astăzi, la ceas de sărbătoare, noi, cei care facem parte din Partidul Naţional Liberal, suntem mândri de trecutul nostru şi încrezători în viitorul pe care încercăm să îl facem cât mai bun pentru toţi românii.

La mulţi ani, Partidul Naţional Liberal!

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Domnul Amet.

Domnul Varol Amet:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Distinşi colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează: "A treia ediţie a galei «Premiem valoarea, recunoaştem excelenţa»".

Marţi, 26 mai, Uniunea Democrată a Tătarilor Turco-Musulmani din România a organizat cea de a treia ediţie a galei "Premiem valoarea, recunoaştem excelenţa", în scopul recunoaşterii meritelor elevilor de etnie tătară care au obţinut rezultate deosebite în cadrul olimpiadelor şcolare naţionale pe parcursul anului şcolar 2014-2015.

Comparativ cu ediţia trecută, anul acesta numărul elevilor olimpici din judeţul Constanţa a crescut considerabil, Uniunea Democrată a Tătarilor Turco-Musulmani din România acordând aproape 100 de premii pentru peste 90 de elevi, o parte dintre ei obţinând rezultate excelente la două sau chiar trei olimpiade. Printre principalele discipline pentru care elevii tătari au fost premiaţi s-au numărat: Limba şi literatura română (disciplina cu cei mai mulţi elevi tătari care au obţinut rezultate bune), Limbi străine - Engleza, Franceza, Germana şi Spaniola, Chimia, Biologia, Matematica, Fizica, Astrologia şi Astrofizica, Tehnologia, Psihologia şi Artele.

Uniunea Democrată a Tătarilor Turco-Musulmani din România, în colaborare cu Inspectoratul Şcolar Judeţean Constanţa, a acordat olimpicilor câte o diplomă de merit şi câte un voucher pentru taberele organizate în vacanţa de vară de către Uniunea Tătară.

Scopul acestor tabere, pe lângă partea de recunoaştere a performanţelor şcolare, va fi acela de a determina elevii tătari să socializeze şi să se împrietenească în decursul celor cinci zile pe care le vor petrece împreună.

Dorim ca prin astfel de evenimente să ne arătăm susţinerea şi aprecierea faţă de tinerele talente ale comunităţii, iar pe viitor ne propunem să dezvoltăm tot mai multe astfel de proiecte, în scopul promovării performanţei în sectorul educaţional.

Pe această cale vreau să îi felicit pe tinerii olimpici tătari pentru străduinţa de care au dat dovadă şi să le doresc un an şcolar ce vine plin de reuşite!

Vă mulţumesc.

Deputat minorităţi, Amet Varol.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Doamnă Nistor, vă rog.

Doamna Marioara Nistor:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimate colege şi stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi este dedicată copiilor.

Stimaţi colegi,

Pentru că mai sunt câteva zile şi se apropie ziua copilului, daţi-mi voie să aducem în prim-plan importanţa sănătăţii acestora.

Medicii ne atrag atenţia că în România avem din ce în ce mai mulţi copii obezi, iar acest fenomen a căpătat proporţii de epidemie. 15.000 de copii au trecut deja de pragul obezităţii, iar unul din doi se luptă cu kilogramele în plus.

Stimaţi colegi,

Copiii supraponderali sunt adulţii obezi de mâine.

Noi avem datoria să abordăm obezitatea şi excesul ponderal atât din punct de vedere medical, cât şi social şi educaţional, preventiv, pentru a contribui la scăderea numărului de persoane supraponderale şi obeze din România.

Având în vedere creşterea alarmantă a obezităţii în rândul copiilor, consider că este necesară crearea de şi mai multe programe care să vină în sprijinul acestora.

Consider, că aceste programe ar trebui aplicate copiilor cu începere de la vârsta de 6-7 ani, din momentul intrării în şcoală, dar şi preşcolarilor din grădiniţe.

Doar 3% dintre toţi copiii care luptă cu kilogramele în plus au probleme endocrine, şi atunci, de ce atât de mulţi copii au probleme cu greutatea? Din cauza educaţiei slabe cu privire la alimentaţia sănătoasă.

De aceea prevenirea obezităţii în rândul copiilor trebuie să devină, în mod special, o prioritate naţională, iar acest obiectiv poate fi îndeplinit prin cât mai multe campanii de educaţie nutriţională, dar şi prin politici care să facă alimentele sănătoase mai accesibile pentru populaţie.

Cred cu tărie că pentru diminuarea acestui fenomen al obezităţii România are nevoie, în acest moment, de două programe mari naţionale: unul bazat pe educaţie nutriţională şi un program de educaţie prin sport. Fără aceste două programe nu vom putea diminua numărul copiilor cu probleme de greutate.

Stimaţi colegi,

Nu putem să mai permitem să creştem copii obezi. Şi pentru că obiceiurile alimentare şi de mişcare se învaţă în primii ani de viaţă, trebuie să creăm cât mai multe programe de prevenire a obezităţii, încă de la vârste cât mai fragede.

Vă mulţumesc.

Deputat UNPR, Brăila, Marioara Nistor.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc, doamnă deputat.

Domnul Secară.

Domnul Florin Mihail Secară:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Declaraţie politică: "PSD se pregăteşte să confere titlul de Doctor penalis causa!".

De dinainte de momentul de maximă glorie al PSD, numit de societatea civilă drept "Marţea neagră", s-a declanşat o veritabilă competiţie în interiorul arcului guvernamental pentru obţinerea titlului onorific de "doctor penalis causa".

Competiţia continuă şi astăzi, iar titlul va fi câştigat de acela care va reuşi să lovească cât mai puternic şi nemilos în independenţa justiţiei sau care va reuşi fie să altereze cadrul legal de luptă împotriva corupţiei, fie să reîntoarcă întreg sistemul judiciar la primitivismul comenzilor venite din partea oamenilor politici certaţi cu legea.

Ce-i drept, rar am văzut la PSD o competiţie în care să se înghesuie atâţia competitori, de la baroni de judeţe până la miniştri şi parlamentari, iar lupta să fie atât de strânsă. Mai mult, jocurile nu sunt făcute dinainte! Un Ponta, Şova, Şerban Nicolae, falsa-grevistă Anghel, Chelaru sau Donţu, sunt numai câţiva dintre cei care se află în fruntea plutonului, pentru care premiile puse la bătaie sunt extrem de importante: Premiul III - achitarea, Premiul II - neînceperea urmării penale, Premiul I - martirizarea pe altarul luptei împotriva justiţiei. Au mai fost şi alţii, gen Nicuşor, Mazăre, Nichita sau Nicolescu, care au abandonat competiţia fie din pricina accidentărilor de nişte mandate de arestare preventivă, fie pentru că au fost descalificaţi de unele decizii definitive de condamnare la închisoare cu executare.

Vestea proastă pentru cei din PSD este că pe ultima sută de metri a mai intrat în cursă un competitor redutabil, care a participat la toate competiţiile "bolşevicul anului" şi pe care le-a pierdut pe toate la mustaţă în faţa lui Ion Iliescu. Cine este cel care dă peste cap toate cotele la casele de pariuri?! Nimeni altcineva decât Tăriceanu, Călin Popescu Tăriceanu. Dacă ar fi să mă întrebaţi cred că este şi cel care are cele mai multe şanse de a câştiga acest concurs. Se pricepe de minune la trafic de influenţă, a dat în trecut dispoziţii directe şi fără echivoc justiţiei, apără infractorii în Senat mai înverşunat decât toate casele de avocatură şi măsluieşte în fiecare săptămână legi antidemocratice, anticonstituţionale care să castreze competenţele magistraţilor în faţa actelor şi faptelor de corupţie. Dorind cu toată fiinţa sa să câştige această competiţie, Tăriceanu şi-a jucat şi ultima carte, sărind la beregata preşedintei Înaltei Curţi şi la cea a şefei DNA, încercând disperat să discrediteze cele două instituţii care se bucură de cea mai mare încredere în România.

Căline, Victore, Dane şi voi toţi cei din PSD, care încă mai speraţi că veţi izbândi şi veţi urca pe podiumul luptei împotriva justiţiei, nu mai încercaţi, pentru că orice aţi face tot veţi pierde! Românii au ales deja şi susţin justiţia şi nu mai acceptă nici hoţia voastră, nici corupţia baronilor locali şi nici viaţa mizeră în care i-a împins guvernarea voastră. Vă veţi convinge de acest lucru la alegerile de anul viitor, când vă vor scoate definitiv din viaţa politică.

Vă mulţumesc.

Deputat PNL, Florin Secară.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc şi eu.

Doamna Nichita.

Doamna Cristina Nichita:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Bună dimineaţa, stimaţi colegi!

Declaraţia politică de astăzi am intitulat-o: "Pietrele trec şi apa rămâne".

Doamnelor şi domnilor colegi,

Chiar dacă cineva nu urmăreşte cu atenţie activitatea neoliberalilor, tot nu poate să ignore constanţa cu care ei produc moţiuni. Fireşte, semnăturile pentru moţiuni se strâng cu mare efort. Temele sunt, de cele mai multe ori, fără nicio noimă, pentru că nu sunt, de fapt, ecoul preocupărilor acute ale societăţi româneşti. Fireşte, producţiile opoziţiei nu trec de Senat.

Moţiunile simple curg ca apa de ploaie dintr-o streaşină perforată de rugină. Am ajuns la concluzia că, la neoliberali, se organizează, o dată la două zile, câte un concurs de subiecte "moţionabile". Nici nu mai este o chestiune de politică, este deja o chestiune de imaginaţie. Cine inventează un subiect primeşte un plus pe "foaia de observaţie", în vederea înscrierii pe listă pentru viitoarele alegeri. Cu cât mai multe plusuri, cu atât mai sigur este locul eligibil.

Cu moţiunile de cenzură e mai complicat şi frecvenţa lor fiind restrictivă nu sunt atât de poluante, dar nici nu au vreun succes. Nu fac decât să ne împiedice să legiferăm, ceea ce nu este puţin lucru. În loc să lucrăm, pierdem timpul ascultând, dezbătând şi respingând rodul gândirii întortocheate a opoziţiei.

Problema liberalilor bicefali nu este complicată. Ei atacă tot, sperând că ceva-ceva tot va rămâne în minţile alegătorilor care îşi vor spune, în noiembrie 2016: "Da, uite, liberalii şi pedeliştii au făcut opoziţie, au vorbit mult. Pesediştii făceau, liberalii vorbeau. Nimic de zis, merituoşi băieţi, liberalii!"

Adevărul este că au vorbit şi vorbesc mult, dar cam... răsfirat. Opoziţia neoliberală trece printr-o reală dramă. Nu o mulţumesc nici: salariile şi pensiile reîntregite şi mărite, alocaţiile copiilor deja dublate, cardurile de sănătate, taxa pe valoarea adăugată redusă la 9% pentru alimente, Codul silvic, şomajul care scade la fel de constant precum cresc puterea de cumpărare a cetăţeanului, exporturile şi rata creşterii economice, în fine, nimic nu merge bine atunci când merge bine sau... cam aşa ceva un soi de paradox politicianist.

Se poate deduce că liberalilor nu le place să trăiască într-o ţară bine condusă şi bine gestionată. Ei vor să se întoarcă în timp, cândva, înainte de 2012, fiindcă le-au spus fraţii lor de cruce, pedeliştii, că pe atunci se trăia fără griji, că viaţa era frumoasă şi generoasă, dacă aveai în garderobă o gecuţă orange şi dacă ştiai să cânţi refrene îmbolditoare despre pietrele care trec şi despre apa care rămâne.

Vă mulţumesc.

Cu consideraţie, Cristina Nichita, deputat de Iaşi, susţinătoare a proiectului "Iaşi - Capitală europeană a culturii".

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumim frumos, doamnă.

Domnule Băişanu, aţi obţinut aprobarea colegilor? Vă rog.

Domnul Ştefan-Alexandru Băişanu:

Da.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Bun. Vă rog.

Domnul Ştefan-Alexandru Băişanu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

"PSD şi Guvernul Ponta izolează judeţul Suceava".

După cum spune foarte bine o vorbă românească, de la promisiuni la fapte este cale lungă, însă cu PSD la guvernare şi la conducerea Consiliului Judeţean Suceava, calea devine nesfârşită, iar fapta rămâne la stadiul de promisiune eternă!

Cum este posibil ca aeroportul din Salcea, judeţul Suceava, să fie şi la această dată nefuncţional, în condiţiile în care fostul ministru al transporturilor, domnul Dan Şova, declara, exact acum un an de zile, că acesta va fi cu siguranţă redeschis încă de anul trecut!

Aeroportul Salcea-Suceava a fost închis pentru modernizare începând din 13 ianuarie 2014, lucrările fiind realizate printr-un proiect de 105 milioane de lei din fonduri europene, iar de atunci şi până în prezent preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, împreună cu miniştrii PSD de resort şi cu Premierul Ponta, care a şi vizitat şantierul aeroportului, au dat, rând pe rând şi de mai multe ori, asigurări că lucrările vor fi finalizate în curând, iar aeroportul Suceava va fi operaţional, ba din noiembrie 2014, ba din februarie 2015, iar mai nou, cândva, la vară...

Preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, domnul Cătălin Nechifor, a afirmat recent, în cadrul unei analize solicitate de către consilierii noştri judeţeni liberali, referitoare la stadiul implementării proiectului de modernizare a Aeroportului Suceava, că prima cursă va ateriza la Suceava pe 1 august anul acesta.

Dar cum aţi mai putea oare, domnilor din PSD, să aveţi vreun dram de credibilitate în faţa sucevenilor, dacă nimic din ceea ce promiteţi nu respectaţi vreodată şi dacă toate termenele avansate chiar de persoanele dumneavoastră, cei responsabili de finalizarea acestui proiect atât de important pentru dezvoltarea Sucevei, au rămas doar vorbe în vânt şi până la această oră?!

Mai mult decât atât, după ce că în judeţul Suceava nu are acces la cursele aeriene niciun cetăţean de aproape doi ani, deşi acesta este unul dintre marile judeţe de graniţă cu Estul Europei, dar şi unul cu un potenţial turistic uriaş rămâne, din păcate, prin "bunăvoinţa" guvernanţilor PSD, blocat din punctul de vedere al modernizării infrastructurii.

Cu ce au greşit sucevenii şi întreaga Bucovină, domnilor din Guvernul Ponta? Pe ce criterii aţi stabilit dumneavoastră, domnule ministru al transporturilor, că Paşcaniul merită autostradă, iar Suceava se încadrează doar la câteva bucăţele de drum expres, dacă pe lista de proiecte prioritizate pentru autostrăzi din marele Masterplanul General de Transport Bacău-Paşcani a urcat chiar în top, fiind acum pe locul doi, iar Sucevei îi revine doar un umil loc cinci în lista de proiecte pentru drumuri expres şi, bineînţeles, fiind legată de un drum dinspre "marele" Paşcani?!

Să înţelegem şi noi, sucevenii, din acest demers al Guvernului Ponta, că prioritizări, în accepţiunea dumneavoastră, domnilor guvernanţi, înseamnă doar ambiţiile personale ale unor baroni PSD în detrimentul românilor?!

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă mulţumesc.

Domnul Iane.

Domnul Ovidiu-Cristian Iane:

Mulţumesc, domnule preşedinte,

Declaraţia mea se intitulează "PNL între jocul de imagine şi interesul personal".

Stimate domnule preşedinte.

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Pentru obţinerea puterii şi a guvernării, PNL a sacrificat prin pactul cu Vasile Blaga mai mult decât nişte funcţii în interiorul partidului. Naţional liberalii şi-au pierdut identitatea şi demnitatea politică, valoarea istorică şi doctrina politică. Pe scena politică astăzi se manifestă din ce în ce mai pregnant metehnele PDL, acelea de a lansa dezinformări în spaţiul public şi de face promisiuni, pentru ca ulterior să se eschiveze de la întreprinderea acestora, de a face jocuri de imagine şi de a acţiona în interes personal.

În descrierea de mai sus se încadrează şi moţiunea de cenzură recent elaborată prin care opoziţia somează Guvernul în ceea ce priveşte adoptarea unei legi pentru votul din diaspora.

Având în vedere elementele definitorii ale acestui demers, putem spune că acest act frizează absurdul absurdului, moţiunea fiind de fapt depusă împotriva Parlamentului. În cadrul acestei instituţii s-a instituit, cu ceva timp în urmă, Comisia comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru elaborarea Propunerii legislative privind Legile electorale ale partidelor politice, precum şi altele, al cărui preşedinte este nimeni altul decât domnul Voicu Mihai, distins membru PNL, ceea ce mă îndreptăţeşte să afirm că motivul tergiversării adoptării acestei legi sunt chiar membrii opoziţiei, şi nu PSD, aşa cum aceştia declară în spaţiul public.

Calendarul stabilit de această comisie a prevăzut adoptarea Legii partidelor politice şi a Legii privind finanţarea partidelor, urmând ca Legea privind votul prin corespondenţă să fie ultima introdusă în discuţii, iar adoptarea acesteia să aibă loc până la sfârşitul sesiunii. PSD s-a conformat şi a respectat acest calendar.

Dacă distinşii naţional-liberali sau democrat-liberali consideră că PSD nu face nimic în privinţa votului din diaspora, îi invit să preia iniţiativa. Preşedinţia comisiei se află în mâinile lor. Decizia de introducere în discuţie se află în mâinile lor. Chiar şi proiectul de lege este în mâinile lor.

PSD aşteaptă cu nerăbdare ca PNL să ia o hotărâre cu privire la care dintre iniţiativele legislative privind votul prin corespondenţă sau la distanţă vor să fie supusă dezbaterii în Comisia de cod electoral.

Cu toate acestea, iniţiativa de a concepe o moţiune de cenzură pentru retragerea încrederii acordate Guvernului, deoarece chiar tu, parlamentar din opoziţie, care formezi opoziţia, nu ai fost capabil să iniţiezi demersul necesar introducerii în dezbatere a acestei legi, se potriveşte cu proverbul românesc "Unde dai şi unde crapă!".

Această misiune este în mâinile parlamentarilor şi nicidecum ale membrilor arcului guvernamental.

O posibilă justificare a acestui demers ar fi că membrii PNL nu deţin abilităţile şi determinarea necesare îndeplinirii promisiunii făcute electoratului şi solicită pe această cale intervenţia primului- ministru pentru a restabili priorităţile comisiei.

Incapacitatea exercitării dreptului de vot cu care românii din diaspora se confruntă este deosebit de serioasă, iar soluţionarea ei trebuie să fie făcută cu raţionament aferent şi nu transformată în temă politică de gargară, jocuri de imagine sau jocuri pentru satisfacerea interesului personal.

Dacă PNL, dacă dumneavoastră, domnilor deputaţi din PNL, credeţi că Parlamentul nu este în stare să facă o lege pentru cetăţeni, adică dumneavoastră nu puteţi să vă faceţi treaba şi nu vreţi să vă faceţi treaba, eu vă invit să vă daţi toţi demisia...

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc, domnule deputat.

Domnul Ovidiu-Cristian Iane:

... pentru că astfel nu aveţi capacitatea de a îndeplini această funcţie de demnitate publică.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Domnul Cozmanciuc.

Domnul Corneliu-Mugurel Cozmanciuc:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Apreciez ca bine-venită decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie privind asigurarea unitară a legislaţiei rutiere în cazul ridicării autovehiculelor staţionate neregulamentar.

Legea trebuie aplicată unitar şi nu diferit de la un judeţ la altul.

Guvernul are datoria să asigure condiţiile optime pentru aplicarea legii, în spiritul pentru care aceasta a fost emisă.

De aceea, pentru a nu se crea haos şi a se descuraja dezordinea în trafic, fac apel Guvernului să adopte într-un timp cât mai scurt reglementări necesare aplicării Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.195/2002 care priveşte circulaţia pe drumurile publice, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Dat fiind faptul că prezentul regulament nu cuprinde dispoziţii clare cu privire la procedura în care se execută măsura ridicării autovehiculelor staţionate neregulamentar, consider că aceasta trebuie clarificată în procedură de urgenţă.

Până la prezenta decizie, această omisiune putea fi reglementată la nivelul autorităţilor administraţiei publice locale, însă recentele evaluări, precum şi numeroasele sesizări primite din partea cetăţenilor arată că punerea în aplicare a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.195/2002, pe lângă aplicare neunitară, întâmpină şi numeroase deficienţe datorate construcţiei defectuoase a acestora, necorelare şi inaplicabilitate.

În acest sens şi pentru a veni în sprijinul cetăţenilor, al conducătorilor auto, la începutul acestei luni, alături de colegi liberali am depus un amendament la prezenta legislaţie, în sensul specificării în mod expres a condiţiilor în care sunt ridicate autovehiculele. Şi asta pentru a opri abuzuri la care sunt supuşi cetăţenii de către firmele care ridică maşini.

Şi nu mă opresc aici. Subliniez faptul că, şi în condiţiile adoptării acestui amendament, organele abilitate au în continuare posibilitatea aplicării de sancţiuni pentru autovehiculele staţionate neregulamentar.

Iar măsura ridicării trebuie să se facă doar în cazul celor care constituie efectiv un obstacol pentru circulaţia publică şi nu la libera interpretare. Legea trebuie aplicată şi respectată după reguli scrise şi nu după dorinţa şi aprecierea oamenilor care temporar sunt în funcţie şi la putere. Dar problemele privind legislaţia rutieră, după cum spuneam mai devreme, nu se opresc aici.

Stimaţi colegi,

Având în vedere importanţa acestui act normativ, trebuie să colaborăm cu specialişti în domeniu, comisiile de resort din Parlamentul României (Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, Comisia pentru industrii şi servicii, Comisia pentru transporturi şi infrastructură), dar şi cu societatea civilă şi alţi factori interesaţi, pentru ca împreună să dăm României o legislaţie corectă, unitară, coerentă şi aplicabilă, care să reducă numărul accidentelor, să disciplineze şi să responsabilizeze şoferii şi să uşureze traficul. Dar toate cu respectarea principiilor generale de drept şi a dreptului contravenţional.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Doamna Cristea.

Doamna Aurelia Cristea:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Voi susţine astăzi o declaraţie politică care este un apel la tineri şi în acelaşi timp un apel la colegii mei pentru o solidarizare cu proiectele şi ideile tinerilor.

Aşadar, declaraţia politică se intitulează "Tineri, ocupaţi Parlamentul!".

Stimaţi colegi,

Societatea civilă nu doarme, zgomotul ei din stradă, din online şi din fotolii de cinste la evenimentele internaţionale ne avertizează că trebuie să ne resetăm comportamentul politic, că trebuie să ne întoarcem la principii şi la valori morale.

În ultimii trei ani, asocierile civice şi-au redefinit puterea de a influenţa deciziile politice, economice şi au luat atitudine faţă de politici şi politicieni care vin în contradicţie cu interesele cetăţeneşti. Sau pur şi simplu au venit să umple cu frumuseţe autentică, cu poveşti de şi cu suflet despre performanţă, toleranţă, dragoste faţă de comunitatea locală, un gol lăsat de "ştirile de la ora 5", de goana după senzaţionalul nonvalorilor.

E cazul comunităţii "I Love Cluj", o platformă a societăţii civile clujene, a tinerilor în special, care a trecut demult graniţele unui oraş, chiar şi ale unei regiuni, prin promovarea unei stări de spirit care, credeţi-mă, transcende "mândriei ardelene".

Vreau să fiu extrem de clară: societatea civilă remodelează cultura politică, spiritul civic şi trebuie să implementeze schimbări sociale prin implicarea directă a cetăţenilor, însă demersurile acesteia nu trebuie politizate. Este important să înţelegem mesajul asocierilor civice, să actualizăm priorităţile generaţiei tinere şi să fim mai atenţi la valorile ei, ale noastre, ca oameni.

Tinerii plini de energie şi simţ civic care au protestat în pieţele publice din România nu trebuie percepuţi cu indolenţă, dragi colegi. Şi trebuie să vă mai mărturisesc ceva: clasa politică trebuie să se elibereze de frica spaţiului public, de capacitatea acestuia de a genera alternative politice. Scopul acestor asocieri civice nu este acesta, ci menţinerea unei presiuni constante asupra factorilor de decizie şi îmbunătăţirea calităţii vieţii.

Stimaţi colegi, haideţi să avem curajul să-i lăsăm pe tineri să "ocupe Parlamentul" cu idei, viziuni şi proiecte!

Tineri, ocupaţi Parlamentul! Dărâmaţi zidurile dezamăgirii, neîncrederii, implicându-vă! Schimbaţi metehnele unui vechi regim prin bogăţia şi frumuseţea visurilor voastre!

Recent aţi demonstrat că puteţi. Şi mă refer aici la reuniunea mai multor ONG-uri în platforma Coaliţia România Respiră, o mostră de responsabilitate, o iniţiativă civică pentru protejarea sănătăţii persoanelor fumătoare şi nefumătoare, deopotrivă, de efectele nocive ale fumatului.

Şi aţi reuşit să faceţi asta fiindcă aţi crezut în această cauză, sau v-aţi făcut timp să o descoperiţi, nu fiindcă sunteţi nişte demnitari plictisiţi de responsabilitate.

Iar perseverenţa voastră nu se opreşte aici şi asta este bine! Sunteţi interesaţi de votul din diaspora, de problemele de mediu, descentralizare, depolitizarea administraţiei publice. Şi este firesc să fiţi astfel. Doar uniţi veţi puteţi salva viitorul nostru şi al vostru, în primul rând!

Haideţi, împreună, să continuăm demersul de a face din entuziasm o realitate funcţională şi să oferim o egalitate a şanselor dincolo de frontierele pieţei. Pentru că, dragi colegi, există şi lucruri care au cu adevărat valoare pentru oameni, în afara mecanismelor de obţinere a profitului.

Cu consideraţie, Aurelia Cristea, deputat PSD de Cluj.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă rog, domnul Chirteş.

Domnul Ioan-Cristian Chirteş:

Domnule preşedinte şi stimaţi colegi,

Voi încerca să semnalez, pe această cale, o situaţie care, în opinia mea, ar trebui rezolvată de urgenţă, cu atât mai mult cu cât, în calitate de deputat, am primit nenumărate sesizări şi petiţii în această direcţie, de la primarii şi cetăţenii din circumscripţia în care se află colegiul în care am fost ales.

Este vorba despre Regulamentul Parcului Natural Defileul Mureşului Superior şi publicat pe site-ul Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor.

Acest regulament elaborat de către Ocolul Silvic de Regim Gheorgheni, în calitate de administrator al Parcului Natural Defileul Mureşului Superior, exprimă de fapt interesele acestui ocol privat, fără a lua în considerare interesele comunităţii locale din cele patru localităţi, respectiv Deda, Răstoliţa, Lunca Bradului şi Stânceni.

Din întâlnirile şi adunările cu administraţiile locale şi cu cetăţenii care locuiesc pe raza Defileului Mureşului Superior, am constatat un comportament abuziv al administratorului Parcului Natural Defileul Mureşului Superior, respectiv al conducerii Ocolului Silvic de Regim Gheorgheni, prin şeful de ocol, inginer Melles Elod. Am constatat faptul că majoritatea cetăţenilor şi administraţiilor locale nu au fost informate asupra modului de dobândire a administraţiei parcului de către un ocol silvic privat cu sediul în alt judeţ, în condiţiile în care pe raza administrativă a parcului suprafaţa fondului forestier este administrată de către Direcţia Silvică Târgu Mureş. De asemenea, cetăţenii consideră că drepturile lor de proprietate le-au fost încălcate în mod abuziv şi consideră că modul prin care a fost dat în administrare acest parc Ocolului Silvic de Regim Gheorgheni, în detrimentul Direcţiei Silvice Târgu Mureş, a fost unul nelegal şi abuziv.

Apariţia pe site-ul ministerului a Regulamentului Parcului Natural Defileul Mureşului Superior a creat în zonă o tensiune şi o agitaţie extrem de periculoasă, iar cetăţenii au nevoie de câteva răspunsuri şi lămuriri. Din această cauză, este absolut necesar de a verifica şi corecta anumite aspecte care au fost semnalate de către administraţiile locale şi cetăţenii din zonă.

Sintetizând cele prezentate mai sus, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor trebuie să dea un răspuns pertinent şi obiectiv următoarelor:

Pe ce bază a fost atribuit în administrare Ocolului Silvic de Regim Gheorgheni, în detrimentul Direcţiei Silvice Târgu Mureş, Parcul Natural Defileul Mureşului Superior şi siturile Natura 2000 Defileul Mureşului Superior şi Călimani-Gurghiu, atâta timp cât capacitatea tehnico-economică a Direcţiei Silvice este net superioară?

Dacă a verificat obligaţiile şi drepturile părţilor care rezultă din prevederile contractului de administrare a parcului natural?

Cu speranţa că intervenţia obiectivă a instituţiilor statului va lămuri multe aspecte din cele prezentate, vă mulţumesc.

Cristian Chirteş, deputat Circumscripţia 28, Mureş.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc, domnule deputat.

Doamna Birchall.

Doamna Ana Birchall:

Mulţumesc mult, domnule preşedinte de şedinţă.

În declaraţia politică de astăzi vreau să vă vorbesc despre recentul summit desfăşurat la Riga.

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Am asistat la o mulţime de programe de cooperare lansate de Uniunea Europeană, în spiritul Politicii de Vecinătate, iar Parteneriatul Estic a fost vârful de lance al acestei politici. Evoluţia pozitivă a proiectului a fost demonstrată în ultimii ani de eforturile consistente ale Republicii Moldova, Georgiei şi Ucrainei, precum şi de semnarea de către cele trei state a acordurilor de asociere. În egală măsură, Parteneriatul Estic a fost supus unor presiuni şi provocări majore venite atât din interiorul Uniunii, cât mai ales din exterior.

Pentru România, Parteneriatul Estic a fost de la bun început un program de interes major, atât din perspectiva de stat membru al Uniunii Europene, cât mai ales datorită Republicii Moldova. Este datoria noastră să susţinem prin toate mijloacele apropierea şi aderarea la Uniunea Europeană a fraţilor noştri de peste Prut.

Summitul de la Riga a creat un orizont de aşteptare ridicat. Deznodământul întâlnirilor la nivel înalt a adus rezultate mulţumitoare, chiar dacă modeste, ţinând cont de contextul geopolitic în care s-a desfăşurat. Consider un lucru pozitiv faptul că reprezentanţii Uniunii Europene au reafirmat importanţa Parteneriatului Estic, precum şi a colaborării continue şi aprofundate a celor 6 state.

Prin reînnoirea angajamentului pentru integritatea teritorială, independenţa şi suveranitatea tuturor partenerilor săi, Uniunea Europeană a demonstrat că nu ţine cont de provocările lansate de alţi factori din vecinătate. Acordând şansa de a alege în mod liber nivelul aspiraţiilor în relaţiile cu Uniunea Europeană ale fiecărui stat din Parteneriatul Estic, Uniunea dă dovadă de maturitate şi flexibilitate, este un semnal pozitiv de care fiecare stat, precum Moldova, Georgia şi Ucraina, aveau nevoie. Cu atât mai mult, acest semnal a fost dublat de recunoaşterea aspiraţiilor şi alegerii europene a acestora în calitatea lor de parteneri asociaţi ai Uniunii.

Pentru Republica Moldova, un stat care şi-a manifestat nu de puţine ori poziţia în favoarea aderării la Uniunea Europeană, această politică poate oferi deschiderea de care are nevoie în perioada următoare.

Pentru noi este o veste bună că Republica Moldova, de exemplu, îşi continuă parcursul european şi că va depune pe mai departe toate eforturile în direcţia aderării la Uniunea Europeană.

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

România are datoria asumată de a contribui la consolidarea rolului Uniunii Europene în regiune şi de a duce în permanenţă o luptă pentru dezvoltarea democraţiei în statele din vecinătate. Mai mult, România are datoria de a sprijini eforturile tuturor statelor, în special ale Republicii Moldova, de a accede la structurile europene.

La acest summit, diplomaţia românească, reprezentată prin vocea preşedintelui ţării, a continuat să îşi susţină ataşamentul faţă de aceste valori şi necesitatea ca Uniunea Europeană să rămână angajată în proiect. Mai mult, Uniunea trebuie să sprijine procesul de implementare a acordurilor de asociere prin asistenţă financiară şi tehnică, menţinând în continuare deschisă perspectiva europeană pentru toate statele partenere.

Guvernul Ponta, de exemplu, şi-a manifestat întotdeauna şi şi-a demonstrat prin fapte angajamentul în susţinerea parcursului european al Republicii Moldova...

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă rog să încheiaţi.

Doamna Ana Birchall:

... fapt demonstrat de numeroasele proiecte de investiţii şi colaborarea interguvernamentală foarte bună.

Eu cred că este esenţial să susţinem în continuare dezvoltarea Parteneriatului Estic în echilibru cu dimensiunea sudică a Politicii de Vecinătate, Uniunea pentru Mediterana. Şi cred că acest Parteneriat trebuie să funcţioneze într-o nouă etapă, 2 plus 0. Şi acest lucru îl voi susţine la apropiata întâlnire COSAC de la începutul săptămânii viitoare.

Mulţumesc.

Ana Birchall, deputat de Vaslui.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Domnul deputat Daniel Gheorghe.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

"Aviaţia românească, prioritate strategică"

Unul din bunurile strategice ale economiei naţionale prezente încă în patrimoniul statului îl reprezintă Compania Naţională de Transport Aerian TAROM. România este una dintre ţările europene cu cea mai îndelungată şi prestigioasă tradiţie aviatică, iar piloţii români sunt recunoscuţi pretutindeni în lume datorită profesionalismului lor.

Însă în ciuda calităţii şi siguranţei zborurilor, TAROM a încheiat anul trecut cu pierderi care însumează cifra de 120 de milioane de lei, cifră care se datorează politicii constant defectuoase a companiei. Astfel că din cauza contractelor dezavantajoase pentru combustibil, catering ori servicii administrative pe care TAROM-ul le derulează de ani buni cu o serie de societăţi care formează ceea ce se poate numi drept fenomenul "băieţilor deştepţi din aviaţie", din pricina renunţării la cursele long-courier care aduceau profit companiei româneşti, cât şi din cauza unor costuri determinate de disproporţia dintre personalul navigant şi cel nenavigant, mult mai numeros, compania înregistrează constant pierderi financiare.

Recenta informaţie potrivit căreia 49% din acţiunile TAROM se negociază a fi vândute spre compania Turkish Airlines mi-a atras atenţia din nou asupra a ceea ce înseamnă lipsa de substanţă în politicile economice guvernamentale. Aviaţia reprezintă un domeniu strategic sub aspectul căilor de comunicaţii şi al capacităţii unei naţiuni de a se putea dezvolta socio-economic pe propriile picioare. În condiţiile în care schimburile în interiorul ţării s-au intensificat, deşi nu avem o reţea coerentă de autostrăzi, transportul aerian fiind şi o sursă de intrare în ţară a investiţiilor străine, mi se pare total eronat ca Guvernul României să ia în calcul vânzarea a aproape jumătate din acţiunile companiei publice de transport aerian. Şi să nu uităm încă un factor important - creşterea constantă anuală a fluxului de pasageri din transportul aerian românesc.

Aşadar, nu privatizarea este soluţia pentru TAROM, ci o politică de administrare transparentă care să restructureze eficient compania, să debirocratizeze sistemul intern al acesteia şi în primul rând să renunţe la contractele păguboase cu diverse societăţi intermediare care au căpuşat sistematic TAROM-ul.

Cât despre partea financiară, există şi alte soluţii de relansare decât vânzarea spre o companie mai mare precum Turkish a 49%, care procent, prin majorare de capital, să treacă de jumătate din acţiunile totale, soluţii cum ar fi scoaterea la vânzare pe piaţa de capital a unui procent minoritar de acţiuni ori o infuzie financiară din partea Exim Bank.

Cât despre aceste discuţii de variante de privatizare a unei companii naţionale strategice către actori din Orientul Apropiat ori din Orientul Mijlociu, părerea mea este că trebuie să fim mai atenţi sub aportul intereselor geopolitice pe care respectivele ţări le manifestă în plan internaţional, mai ales acum, în contextul tragediei din Siria şi Irak.

În cazul în care Guvernul PSD condus de Victor Ponta va vinde 49% din TAROM spre Turkish Airlines, companie deţinută de statul turc, executivul va da dovadă că nu a înţeles nimic din lecţiile dure ale guvernării Adrian Năstase şi merge în linia continuării politicii comune mai multor guvernări de după 1989, de a înstrăina active naţionale strategice spre companii publice ale altor state.

Oare când vor înţelege guvernanţii români că a privatiza nu înseamnă a vinde activele statului român către alt stat, indiferent cum s-ar numi el?

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Încheiaţi, domnule deputat.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Daniel Gheorghe, deputat PNL.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Domnul Nicoară.

Domnul Romeo Florin Nicoară:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Bună dimineaţa, stimaţi colegi!

Declaraţia mea politică de astăzi am intitulat-o "Votul prin corespondenţă, testul Parlamentului împotriva unui Guvern abuziv".

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Vreau să încep cu o întrebare retorică: poate România fi o democraţie împlinită dacă cetăţenilor le este limitat dreptul la vot?

Răspunsul meu şi al PNL este că sperăm ca votul prin corespondenţă să cumuleze sprijinul dumneavoastră, aşa cum tema dublării alocaţiilor, propusă de PNL, a creat altă majoritate decât cea care susţine Guvernul Ponta, în ciuda tuturor împotrivirilor acesteia.

Moţiunea de cenzură ce va fi depusă de PNL este de aceea un moment în care fiecare parlamentar trebuie să aleagă de ce parte se află. Vom scrie acolo despre abuzurile în domeniul electoral ale Guvernului. Noi, Parlamentul, trebuie să determinăm Guvernul Ponta, care face exces de putere, cum însăşi justiţia a catalogat acţiunile actualului executiv în domeniul blocării alegerilor, să nu încalce un drept fundamental garantat de Constituţie, şi anume dreptul la vot.

PNL va transmite textul spre consultare grupurilor parlamentare şi tuturor parlamentarilor, pentru a fi discutat şi sprijinit, astfel încât acesta să se constituie într-un semnal de alarmă pentru orice alt guvern care vrea să eludeze legea fundamentală şi să împiedice cetăţenii să se exprime.

În acest context, ţin să vă reamintesc că PNL a depus la sfârşitul lunii martie, în Parlament, un proiect de lege privind votul prin corespondenţă, dar Ponta şi PSD împiedică adoptarea lui. Toate încercările de a-l promova au fost sistematic tergiversate.

Mai mult, tema moţiunii de cenzură va face referire şi la faptul că premierul Victor Ponta încalcă legea, prin faptul că refuză să organizeze alegeri parţiale, Curtea de Apel Bucureşti obligând Guvernul, în urma sesizărilor PNL, să organizeze alegeri parţiale în 19 colegii uninominale. Nici până astăzi nu avem vreo reacţie, măcar de onoare, a primului-ministru.

Este inadmisibil ca Victor Ponta să refuze cu înverşunare să respecte dreptul la vot al românilor, ţinând milioane de cetăţeni fără reprezentare la nivel local sau central.

Adevărul este că cel desemnat de Parlament să conducă Guvernul se teme de votul românilor, aşa cum am văzut şi în noiembrie 2014. Decât să piardă alegerile parţiale, el preferă să nu le organizeze, chiar dacă acest lucru blochează administraţia locală. Şi doreşte să-i înstrăineze total pe românii plecaţi în străinătate, prin blocarea dreptului lor de vot.

Vă mulţumesc mult pentru atenţie,

Nicoară Romeo, deputat PNL.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Mircovici.

Domnul Niculae Mircovici:

Sărut mâinile, bună dimineaţa!

Distinşi colegi,

Declaraţia mea politică se numeşte "Şantajul - instrument de bază al democraţiei în România".

Constituţia României prevede la articolul 2 că "Suveranitatea naţională aparţine poporului român, care o exercită prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere...", iar articolul 61 prevede că "Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român şi unica autoritate legiuitoare a ţării.".

Din cele două prevederi rezultă indubitabil faptul că singura autoritate democratică şi pavăza democraţiei constituţionale este Parlamentul, în România şi oriunde în lume.

În regimurile dictatoriale, parlamentul este minimalizat de guvern şi de instrumentele de forţă ale statului, justiţia consfinţind această realitate.

În 1989 am sperat că România va merge pe o cale democratică. Speranţa a murit prin preluarea şi perpetuarea puterii de către vechile structuri totalitariste, cel puţin ca mentalitate.

Preşedintele, oricare ar fi el, oferă democraţie atât cât vrea el şi, în acest sens, interpretează Constituţia aşa cum crede de cuviinţă, el fiind cel care desemnează premierul, numeşte procurorii, judecătorii şi şefii structurilor de forţă (dacă sunt şantajabili, cu atât mai bine).

Guvernul, rezultat al unei majorităţi din alegeri reale, de conjunctură sau şantajabile, nu este expresia democraţiei şi conduce ţara având resursele la dispoziţie în mod autoritar, controlul parlamentar fiind, din păcate, formal.

Dacă este şantajabil, este eficient şi asigură democraţia atât cât doreşte.

Justiţia este oarbă, dar sensibilă la nevoile celor care au puterea, inclusiv în interiorul ei şi extrem de vulnerabilă la şantaj.

Despre structurile de forţă ce să mai vorbim? Din păcate, în unele situaţii, unele informaţii prezentate de acestea sunt folosite tocmai ca sursă de şantaj. Rezultă că instituţia care trebuie subminată în ochii cetăţenilor este Parlamentul, fiind pavăza democraţiei, singura în contact cu alegătorul, instituţia care poată să demită Guvernul, poate suspenda preşedintele sau demite şefii structurilor de forţă.

Mai mult, fiind unica autoritate legiuitoare, trebuie neapărat subordonată, sub o formă sau alta, chiar prin şantaj sau posibil şantaj, altfel se aplică prevederea constituţională de la articolul 69, conform căreia "În exercitarea mandatului, deputaţii şi senatorii sunt în serviciul poporului" şi "Orice mandat imperativ este nul".

"Cum să ne subordonăm Parlamentul?" - se întreba cineva la un anumit moment. Altcineva a găsit soluţia diabolică pe care nici poporul care vrea democraţie şi nici reprezentanţii săi nu au intuit-o.

La 5 iunie 2006, seara, era într-o zi de luni, se convoacă Comisia juridică, se discută modificarea Codului penal, în sensul incriminării persoanei juridice şi se introduce fără alte discuţii art.253¹ privind incriminarea penală a conflictului de interese pentru funcţionarii publici.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă rog să încheiaţi, domnule deputat.

Domnul Niculae Mircovici:

Domnule preşedinte, mai aveam...

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Îmi pare rău, dar deja aţi depăşit.

Domnul Niculae Mircovici:

Cert este că, după nişte manevre urâte, 21 de deputaţi sunt trimişi în judecată pentru a arăta MCV-ului că justiţia lucrează şi că parlamentarii sunt penali, sunt vinovaţi.

Din cei aproximativ 150 care aveau rude angajate, identificate, 21 au fost selectaţi după nişte criterii aleatorii: 8 de la PSD, niciunul de la PNL, niciunul de la PDL, niciunul de la PC, niciunul de la PRM, niciunul de la UNPR, 4 de la UDMR şi 6 de la minorităţi.

Deci, dintr-un total de 150 de oameni, din care PNL-ul avea 22, PDL-ul 35, PC-ul 4, PSD-ul 40, au fost aleşi aceşti 21, prin care s-a considerat că Parlamentul este penal şi în ochii poporului el trebuie să scadă. Toată această mascaradă a ascuns adevăratul jaf care s-a produs şi pe care acum justiţia îl scoate la iveală.

Parlamentul trebuie să redevină, prin curajul membrilor săi şi eliberat de şantaj, organul reprezentativ suprem al poporului român, să-şi recâştige încrederea populaţiei, fiind în acelaşi timp garantul democraţiei şi al statului de drept.

Mircovici Niculae, minorităţile naţionale.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc, domnule deputat.

Domnul Doboş.

Domnul Anton Doboş:

Declaraţie politică: "Guvernul Ponta este incapabil să investească în proiectele atât de necesare României".

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

În ciuda optimismului cu care Guvernul doreşte să ne prezinte datele financiare pe primele patru luni, realitatea ne arată o situaţie foarte gravă în ceea ce priveşte investiţiile publice făcute de Guvern, precum şi absorbţia de fonduri europene. Nivelul extrem de scăzut al acestor indicatori are consecinţe majore imediate în dezvoltarea anumitor domenii, cum ar fi construcţiile, dar şi consecinţe pe termen lung, prin întârzierile nepermise în dezvoltarea infrastructurii la nivelul ţării.

Cine din Guvernul Ponta poate să ne explice de ce, în ciuda încasărilor mai mari la bugetul consolidat, investiţiile publice au scăzut cu peste 30% în primele patru luni din an? Premierul Victor Ponta, ministrul Ioan Rus sau ministrul Nicolae Bănicioiu ne pot explica de ce nu investesc în drumurile, autostrăzile sau spitalele de care România are atâta nevoie şi nu s-au realizat? Dacă există resurse la buget şi guvernanţii nu folosesc banii în folosul românilor, nu ne putem gândi decât la incompetenţă şi lipsă de viziune din partea celor care ar trebui să gestioneze problemele ţării.

Faptul că Guvernul este incapabil să folosească resursele pentru a face investiţiile benefice în ţară ne-a fost confirmat chiar de premierul Ponta care, într-o întâlnire cu ziariştii străini, a explicat cu nonşalanţă că Uniunea Europeană a suspendat fonduri de un miliard de euro destinate unor proiecte din România, pe fondul suspiciunilor de corupţie şi privind anumite nereguli. Lăsând la o parte că prim-ministrul ţării anunţă asemenea probleme de importanţă majoră în discuţiile cu jurnaliştii străini, nu cu cei români, domnul Victor Ponta prezintă problema de parcă vinovaţii s-ar afla în altă parte decât în propria curte.

Nu, domnule prim-ministru Ponta, problema nu este la alţii, ci chiar la Guvernul pe care îl conduceţi şi pentru ale cărui greşeli sunteţi direct responsabili. Chiar dacă nu vă convine, trebuie să vă asumaţi toate greşelile, nu doar anumite succese punctuale.

Toate aceste veşti vin pe fondul nivelului foarte scăzut de absorbţie a fondurilor europene în acest an, fără mari perspective până la sfârşitul anului.

Poate nu realizaţi, domnule prim-ministru Ponta, dar să faceţi investiţii publice mai mici cu un miliard de lei în primele patru luni şi să daţi cu piciorul la un miliard de euro fonduri europene ar trebui să reprezinte motive de îngrijorare suficient de mari care să vă facă să nu mai ţopăiţi de bucurie pe la televiziuni, prezentând doar rezultatele care vă convin. Pentru că, în realitate, sectorul construcţiilor şi toate celelalte domenii conexe, cu tot cu zecile de mii de angajaţi, abia gâfâie în aşteptarea investiţiilor publice care să dea drumul la o creştere economică sănătoasă. Iar cetăţenii nu pot beneficia de autostrăzile...

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă rog să încheiaţi, domnule deputat.

Domnul Anton Doboş:

...sau liniile de metrou pe care le promiteţi.

Guvernul PSD-Ponta va rămâne în istorie ca Guvernul care a făcut cel mai puţin pentru infrastructura din România, ţinând ţara în loc, în timp ce ţările din jur nu pierd timpul şi fac ceea ce trebuie pentru cetăţenii lor.

Deputat Anton Doboş, Iaşi.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc, domnule deputat.

Domnul Zlati.

Domnul Radu Zlati:

Mulţumesc.

Domnule preşedinte de şedinţă,

Domnilor colegi,

Ieri am întâlnit în plenul Camerei încă un episod din tristul serial al schizofreniei de partid şi de stat. Urmând exemplul şefului lor de partid, deputatul şi premierul Victor-Viorel Ponta, domnii deputaţi, membri ai Partidului Social Democrat, s-au dedublat. Mai întâi, în declaraţia făcută în plen, în numele Grupului parlamentar al PSD, au afirmat, cu subiect şi predicat, că sunt de acord cu iniţiativa legislativă a deputatului PNL Grigore Crăciunescu, iniţiativă legislativă care reintroducea coroana regală pe stema de stat a României. După care, la nici două ore distanţă, majoritatea lor, la indicaţia liderului de grup, au votat împotriva legii pe care mai înainte o susţinuseră.

Probabil că Domniile Lor vor găsi destule justificări personale şi de grup, ţinând de libertatea votului parlamentar sau a conştiinţei aleşilor poporului pentru această schimbare de atitudine.

Personal nu pot decât să fiu trist. Am nutrit ieri, pentru două ore, iluzia că urmaşii fostului FSN - cel care a interzis Majestăţii Sale Regele Mihai I să se întoarcă în ţara Sa pentru a se ruga la mormintele înaintaşilor Săi - au înţeles să şteargă urmele trecutului comunist şi fesenist. Şi, într-un gest de mare responsabilitate istorică, vor face ca însemnul heraldic al suveranităţii să se întoarcă la locul său, încoronând acvila de pe stema naţională. Nu a fost să fie aşa.

Credincios idealurilor seculare care au făcut ca membrii Partidului Naţional Liberal să pună mai presus de toate idealul naţional, nu îmi rămâne decât să sper că România va binemerita, cât mai curând, o altă conducere, atât la Palatul Victoria, cât şi la Casa Poporului, o conducere care să schimbe ceea ce trebuie schimbat şi să păstreze ceea ce trebuie păstrat şi, poate, acest viitor va oferi şi PSD-ului conducători, fie de partid, fie de grup parlamentar, pentru care cuvântul dat să fie jurământ curat.

Aşa să ne ajute Dumnezeu!

Deputat PNL, Radu Zlati.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Domnul Marian Cristinel.

Domnul Ion Cristinel Marian:

Bună ziua, stimaţi colegi.

Bună ziua, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Cu regret am aflat că în data de 4 aprilie 2015 a fost răpit un cetăţean român în Burkina Faso, iar autorităţile române au aflat despre acest caz abia după 45 de zile. Este inadmisibil acest lucru, mai ales că acest cetăţean era angajat să lucreze cu contract de muncă perfect legal tot pentru un cetăţean român. Vă întreb, era necesar ca cineva să facă scandal pentru ca autorităţile române să se mobilizeze şi să vină în sprijinul cetăţeanului român reţinut, pe numele lui Iulian Gherguţ, de această grupare salafistă şi jihadistă?

În prezent, din celula de criză fac parte reprezentanţi ai MAE, SIE, SRI, MApN şi ai Administraţiei Prezidenţiale, iar "fiecare instituţie acţionează cu instrumentele şi metodele specifice pentru fiecare problemă, conform competenţelor stabilite prin CSAT".

Ce înseamnă aceste instrumente şi metode specifice, domnule preşedinte al României, Klaus Iohannis? De câteva zile nu a ieşit nimeni pe post să comunice ce se întâmplă cu acest cetăţean care este răpit de o grupare jihadistă.

Mă întreb, ce se întâmplă cu cetăţenii care lucrează şi în alte ţări, şi în alte state? Firesc era ca celula de criză să iasă cu comunicate de presă sau pe posturi de televiziune şi să informeze populaţia României despre situaţia românului răpit în Burkina Faso.

Sincer, ca membru în Parlamentul României, cât şi ca cetăţean român, sunt profund indignat şi îngrijorat, deoarece nu văd nicio soluţie şi nicio reacţie din partea autorităţilor române care să ne arate că sunt interesate de soarta acestui biet român. Eu nu vreau să mă gândesc că acest cetăţean român, Iulian Gherguţ, va fi ucis, iar atunci vom trimite o aeronavă militară care să aducă corpul neînsufleţit al dânsului în ţară.

Aşa cum se prezintă faptele celulei de criză, eu nu pot să spun decât Doamne fereşte să se întâmple acest necaz.

Deputat Marian Ion Cristinel.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Domnul Horga.

Domnul Vasile Horga:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia mea politică se intitulează "Pădurile României - târguială politică pentru Guvernul Ponta".

Nimic nu pare să scape neatins de interesele politice ale Guvernului PSD, condus de Victor Ponta. Iată, zilele acestea, scandalul tăierilor ilegale de păduri, a cuprins întreaga ţară. Guvernul lui Victor Ponta pare că nu mai poate gestiona o asemenea situaţie, declarându-se depăşit de evenimente, în mod voalat îndemnând populaţia să rezolve ea, prin mişcări de stradă, ceea ce el nu este capabil să facă la nivel guvernamental. Este de notorietate deja îndemnul ministrului mediului, Graţiela Gavrilescu, pentru protestatari, care pe bună dreptate cer oprirea jafului organizat de Guvernul României în pădurile patriei, de a rezolva ceea ce ministerul pe care îl conduce nu este capabil să o facă.

Suntem martorii unor comportamente greu de înţeles din partea responsabililor guvernamentali, în care neputinţa exprimată în mod direct se îmbină cu prostia şi de cele mai multe ori cu perfidia. Singurul administrator al pădurilor României este statul român, reprezentat de Guvernul condus de Victor Ponta. Acesta, la rândul său, deleagă atribuţiile de administrator al pădurilor româneşti Romsilva, regie autonomă de interes naţional aflată în subordinea Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, patronat vremelnic de ministrul Graţiela Gavrilescu.

Pentru informarea cetăţenilor României trebuie spus că toate tăierile din pădurile româneşti sunt aprobate de Romsilva şi supervizate de ministerul condus de doamna Gavrilescu, fără excepţie. Nimeni, dar nimeni, nici Preşedintele României şi nici PNL nu are niciun amestec şi nicio atribuţie în privinţa tăierilor de păduri ale României. Toate tăierile de păduri au loc în urma organizării de către Romsilva a unor licitaţii publice, la care Guvernul trebuie să vegheze privind legalitatea desfăşurării lor. Atâta timp cât acest Guvern are la îndemână toate pârghiile legale pentru ca aceste proceduri să se desfăşoare corect, nu putem înţelege de ce tocmai ei strigă în gura mare "hoţii!".

Este acest Guvern depăşit de situaţie şi nu mai poate impune respectarea legii de către cei pe care îi are în subordine sau este un comportament deliberat laş, astfel încât să inducă în populaţie ideea că străinii din nou ne cumpără ţara?

Dacă firma austriacă a intrat singură în pădurile României tăind la întâmplare, asta se numeşte furt şi Guvernul ar fi trebuit demult să facă plângere penală pentru asemenea fapte ilicite. În realitate, însă, lucrurile nu au stat aşa, firma respectivă a participat în mod cât se poate de legal la procedurile de achiziţie publică organizate de Romsilva, pe care le-a şi câştigat. Dacă aceste proceduri au fost viciate, nu firma austriacă le-a viciat, ci Guvernul condus de Victor Ponta şi susţinut de PSD, prin interpuşii lor din Romsilva şi Ministerul Mediului, care, în solidar, vor trebui să dea socoteală pentru faptele lor.

Măsurile anunţate în pripă de Victor Ponta vin să confirme că acesta nu este preocupat de pădurile României, el vrea să atragă şi această imensă bogăţie a ţării în jocurile sale politice, să distragă atenţia populaţiei de la adevăratele jafuri "legale" pe care Guvernul său le produce în fiecare clipă pădurilor României, şi pe această bază să-şi mai adauge câteva procente imaginii sale şifonate de multă vreme.

Jocul său însă este mult prea murdar ca să-i mai poată păcăli pe cetăţenii români, ca de atâtea ori, cu astfel de jocuri. România nu este şi nu poate fi terenul de joc nici al lui Victor Ponta şi nici al PSD, iar cetăţenii români nu sunt şi nu vor mai fi niciodată o masă de manevră a intereselor lor.

Cu stimă, Vasile Horga, deputat Colegiul nr.1, Dâmboviţa.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Nu mai sunt alte declaraţii.

Declar închisă şedinţa consacrată declaraţiilor politice.

Mulţumesc.

Şedinţa s-a încheiat la ora 9,46.