Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 10,16.

Lucrările au fost conduse de domnul deputat Valeriu Ştefan Zgonea, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistat de domnul senator Mario-Ovidiu Oprea, secretar al Senatului, şi de domnul deputat Ion-Marcel Ciolacu, secretar al Camerei Deputaţilor.

Din prezidiu a făcut parte domnul senator Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu, preşedintele Senatului.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Rog liderii grupurilor parlamentare să-şi invite colegii în sală pentru a începe şedinţa de astăzi a celor două Camere reunite.

Doamnelor şi domnilor deputaţi şi senatori, vă rog frumos să luaţi loc în bănci pentru a începe şedinţa de astăzi.

Domnule prim-ministru,

Domnilor miniştri,

Distinşi membri ai Parlamentului României, deputaţi şi senatori,

Declar deschisă şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor şi Senatului şi vă anunţ că din totalul celor 554 de deputaţi şi senatori, şi-au înregistrat prezenţa 364.

Potrivit art. 15 şi 20 din Regulamentul şedinţelor comune, aveţi proiectul ordinii de zi şi proiectul programului de lucru, adoptate de Birourile celor două Camere reunite şi care au fost distribuite tuturor parlamentarilor.

Dacă sunt comentarii cu privire la ordinea de zi? Nu. Vă mulţumesc.

Supun votului ordinea de zi.

Cine este pentru? Rog secretarii de şedinţă să numere. 354 de voturi pentru.

Abţineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Mulţumesc fotoreporterilor... Vă rog frumos. Vă rog frumos.

Deci, ordinea de zi a fost aprobată cu 354 de voturi pentru, nicio abţinere, niciun vot împotrivă.

Dacă la programul de lucru sunt comentarii? Obiecţii? Nu. Supun votului. Cine este pentru? 359 de voturi pentru. Abţineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Doamna Aurelia Cristea este împotrivă. Un vot împotrivă. Aprobat.

Avem pe ordinea de zi dezbaterea şi votul asupra moţiunii de cenzură iniţiate de 183 de deputaţi şi senatori, în conformitate cu prevederile art. 113 din Constituţia României şi ale art. 92 din Regulamentul activităţilor comune. Vă informez că această moţiune a fost depusă pe 8 iunie. Nu au fost înregistrate cereri de retragere de semnături.

Întreb plenul celor două Camere dacă există o astfel de cerere. Nu.

Pentru dezbaterea moţiunii de cenzură, Birourile permanente reunite şi Comitetul liderilor grupurilor parlamentare au hotărât să propună un timp maxim alocat, după cum urmează: 60 de minute pentru Guvern, la începutul şi la încheierea dezbaterilor; grupurilor parlamentare de la Cameră şi Senat li se alocă un maxim de timp corespunzător numărului membrilor lor, luându-se în calcul 10 secunde de parlamentar. Astfel: Grupul parlamentar al PSD - 43 de minute; Grupul parlamentar PNL - 29 de minute; Grupurile parlamentare PC-PLR - 6 minute; UDMR - 4 minute; minorităţile naţionale - 3 minute; democrat-popularii - două minute; deputaţii şi senatorii neafiliaţi - 4 minute.

Dacă sunt obiecţii? Nu.

Supun votului. Cine este pentru? 365 de voturi pentru.

Abţineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? O abţinere. Trebuia să ieşiţi cumva în relief, domnule Pereş, că nu vă vedea lumea. Domnul Pereş, ca să-şi prezinte prezenţa la moţiunea de cenzură, o abţinere.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Aprobat.

Rog liderii grupurilor parlamentare să-şi nominalizeze, la secretarii de şedinţă, deputaţii şi senatorii care vor lua cuvântul la această moţiune de cenzură.

În conformitate cu prevederile Regulamentului şedinţelor comune, art. 93, rog Grupul parlamentar al PNL să nominalizeze persoana care va da citire, din nou, moţiunii de cenzură.

Domnule senator Badea, aveţi cuvântul.

Domnul Viorel-Riceard Badea:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Dragi colegi,

În primul rând, aş vrea să-mi exprim, de la această tribună, consideraţia şi salutul celor care, acum, fără voia lor, dintr-un motiv sau altul, se află în afara României, aceia care au fost siliţi să plece de acasă şi cei pe care România nu i-a mai încăput, din diverse cauze istorice.

Pentru ei şi pentru familiile lor din ţară, susţin acest demers politic prezentat astăzi în Parlamentul României şi care poartă titlul "Victor Ponta - demis pentru exces de putere prin blocarea alegerilor. Dreptul la vot nu e o lozincă!"

Domnilor preşedinţi ai celor două Camere ale Parlamentului,

Domnule prim-ministru,

Doamnelor şi domnilor miniştri,

Stimaţi colegi,

Iubiţi români de pretutindeni,

În 22 decembrie 1989, în România se striga pe străzi: "Vrem alegeri libere!" Dreptul la vot nu a fost atunci pentru nimeni o lozincă. Era modalitatea prin care cetăţenii îşi reintrau în drepturi, indiferent de opţiunea lor ideologică. Pentru a garanta acest drept, sute de români au ales atunci sacrificiul suprem, scandând un singur lucru - "Libertate!".

Îşi poate imagina cineva din această sală cum arată libertatea fără dreptul de a alege?

Au trecut 25 de ani, un sfert de secol, de la Revoluţie şi România cunoaşte acum cel mai grav regres democratic. Discret, fără avertismente, fără explicaţii, Guvernul condus de Victor Ponta a început să blocheze şi să elimine dreptul politic elementar la vot pentru milioane de români din ţară şi din diaspora. Guvernul Ponta a săvârşit abuzuri inimaginabile într-o ţară democratică, fără scrupule şi fără regret. A călcat şi calcă în picioare Constituţia şi legile, deciziile justiţiei, fără niciun fel de remuşcare, doar pentru a rămâne în scaunul de la Palatul Victoria.

Modul în care sultanatul lui Victor Ponta se raportează la votul prin corespondenţă şi la românii care trăiesc în afara graniţelor ţării arată clar că nu îi pasă nici de viaţa, nici de părerea copiilor şi fraţilor noştri care îşi câştigă greu existenţa în străinătate. Mulţi dintre ei s-ar întoarce şi mâine acasă, dacă ar avea condiţii decente de trai şi un loc de muncă prin care să-şi întreţină familiile.

Domnule Ponta, dacă aţi fi pe jumătate preocupat de guvernare, aşa cum sunteţi de viitorul domnului Şova, poate că aceste deziderate ar fi pe cale de a fi atinse!

Această moţiune de cenzură ar fi putut fi axată pe incompetenţa lui Victor Ponta şi a miniştrilor săi, pe proasta guvernare. Modalitatea dezastruoasă în care a fost gestionat proiectul cardului naţional de sănătate ar fi putut constitui oricând o temă pentru moţiunea de cenzură. Guvernul Ponta a demonstrat o nepăsare crasă prin faptul că nu a făcut singurul lucru prin care ar fi evitat haosul şi miile de români de la cozi, şi anume să comunice.

O altă moţiune de cenzură pentru demiterea Guvernului Ponta ar fi putut fi determinată de aberaţiile fiscale fără precedent în domeniu. "Operaţiunea bacşişul" a arătat unde poate duce izolarea politică de realitate a unui ministru care, peste toate, îi mai lua şi în derâdere pe cei care se aflau în imposibilitatea de a se conforma acestei măsuri.

Domnule Teodorovici, şi dumneavoastră trebuie să plătiţi pentru asta, pentru că împreună cu Victor Ponta ne transmiteţi acelaşi lucru: sfidare şi bătaie de joc.

Victor Ponta trebuie să plece! Motivul este atitudinea sa ostilă faţă de justiţie, temă care ar fi putut reprezenta o altă moţiune de cenzură. Guvernul Ponta este guvernul cel mai "curat", guvernul cu cei mai mulţi miniştri puşi sub urmărire penală în timpul exercitării funcţiei. Darius Vâlcov a fost ţinut în Guvern până aproape de momentul de a fi arestat. Victor Ponta îşi dădea cu părerea dacă ar fi sau nu vinovat. Liviu Dragnea, condamnat în primă instanţă din poziţia de ministru. Victor Ponta acuză acum, nici mai mult, nici mai puţin, că justiţia face politică.

Domnule Ponta, instanţa a condamnat faptul că Liviu Dragnea a determinat falsuri în listele electorale, nu pentru că ar fi îndemnat oamenii să iasă la vot, iar dovada cea mai clară pentru acest lucru este că niciun lider politic nu a fost condamnat împreună cu el.

Domnule Ponta, să nu mai vorbim de cazul Dan Şova, pentru care aţi făcut orice ca să nu ajungă în faţa unui judecător, ca orice simplu cetăţean faţă de care s-ar cere arestarea preventivă. A devenit evident pentru toată lumea că vă e frică de ce ar putea spune Dan Şova. Acesta este adevăratul motiv pentru care au trecut mai bine de două luni de zile de la votul din Senat fără să se întâmple nimic. Au fost două decizii ale Curţii Constituţionale pe care le-aţi ignorat cu neruşinare, dar aţi preferat o telenovelă absurdă a hârtiilor plimbate între plen, Biroul permanent, Comisia juridică şi retur.

Victor Ponta, oricât te-ai dedubla, oricât ai minţi şi ai înşela, oricât ai încerca să găseşti alţi vinovaţi în ceea ce faci, nu poţi prosti acest popor. Ţi-o arată verde-n faţă şi ţi-a arătat-o verde-n faţă la alegerile prezidenţiale, dar se pare că nu ai înţeles nici acum de ce ai pierdut!

Doamnelor şi domnilor,

Moţiunea de cenzură putea să vizeze aceste teme enunţate şi poate şi altele. Logica parlamentară însă ne permite o singură astfel de acţiune în fiecare sesiune. Motivul fundamental pentru care considerăm că trebuie, acum, să retrageţi încrederea acestui Guvern este faptul că şi-a bătut joc de ceea ce este mai sfânt într-o democraţie.

Vedem de dimineaţa până seara enunţuri docte la televizor sau pe holurile Parlamentului: marota "nu există politică fără politicieni".

Semnatarii moţiunii întreabă: există politică fără voturi?

Poate că acum este momentul să ne gândim extrem de serios dacă ceea ce face acest Guvern, această majoritate parlamentară care îl girează, se mai numeşte politică.

Singura, dar singura sursă a politicii, stimaţi parlamentari, dragi colegi, este votul.

Partidele, Parlamentul, Guvernul, Preşedintele, statul există doar pentru că cetăţeanul îşi pune încrederea, prin vot, într-un politician sau în altul. Fără vot nu există încredere, iar fără încredere nu există politică.

Din păcate, ceea ce defineşte acest Guvern al lui Victor Ponta este o politică de sfidare care diluează constant şi progresiv democraţia. Acest lucru trebuie să înceteze!

Au trecut şase luni de la alegerile prezidenţiale. Acela a fost ultimul moment în care poporul a putut să se exprime deschis, a vorbit clar şi răspicat. Mesajul pe care PSD a refuzat cu încăpăţânare să-l înţeleagă în tot acest timp este acela că România este un popor de cetăţeni care îşi apără drepturile.

Oamenii au ales să fie reprezentaţi, iar nu conduşi. L-au ales pe cel atent la nevoile lor, nu pe cel care se consideră îndreptăţit să conducă o ţară precum un stăpân de moşie. Au ales că vor politica celui care aşteaptă votul şi încrederea cetăţenilor, iar nu a celui care, cu înverşunare, consideră că voturile sunt doar o adunătură de cifre pe care poate să le manevreze. Oamenii au ales faţa curată, iar nu masca de sub care rânjeşte Victor Ponta.

Stimaţi parlamentari PSD,

Au trecut şase luni de când alegătorii v-au transmis şi dumneavoastră că nu sunteţi "aleşii poporului", nu sunteţi privilegiaţii naţiunii doar pentru că sunteţi membri ai acestui Parlament. Atât dumneavoastră, cât şi noi suntem doar cei care reprezintă, cei împuterniciţi cu interesele poporului, iar nu cu ale noastre.

Acum veţi înţelege poate că Victor Ponta este un faliment şi de ce este atât de important pentru noi să traducem în lege ceea ce nu există acum şi e o nedreptate - un lucru simplu: garantarea deplină a dreptului la vot.

Dacă Victor Ponta a blocat, cu rea intenţie, votul românilor la alegerile prezidenţiale pentru străinătate, acum recidivează, refuză organizarea alegerilor parţiale locale şi parlamentare. Pentru acest lucru, care este un derapaj grav de la normele democratice, el trebuie sancţionat. Victor Ponta a fost trimis deja acasă la prezidenţiale. Acelaşi lucru trebuie să-l facem şi noi, astăzi, aici, în Parlament.

Votul prin corespondenţă este proiectul validat în alegerile prezidenţiale. Este proiectul pe care preşedintele Klaus Iohannis şi Partidul Naţional Liberal l-au asumat, pentru că s-a dovedit, şi cu aportul preţios, ca să folosesc o lozincă, al lui Victor Ponta, o necesitate absolută pentru democraţie.

După alegerile prezidenţiale, PSD nu a prezentat niciun proiect de lege privind votul prin corespondenţă. PNL a prezentat propriul proiect de lege, redactat în urma consultării cu asociaţiile cetăţenilor români din diaspora. PSD a blocat această iniţiativă, fără nicio justificare. La fel a procedat PSD şi cu proiectele de lege anterioare, Nimic nou sub soare!

A respecta, aşa cum pretindeţi, rezultatul alegerilor ar fi însemnat să nu vă opuneţi adoptării acestui proiect de lege. Ar fi însemnat să fiţi primul care îl semnaţi în momentul în care v-am cerut-o. Ar fi însemnat să nu vă ascundeţi în spatele declaraţiilor generale evazive, ci să acceptaţi, cu subiect şi predicat, faptul că este un pas fundamental pentru consolidarea democraţiei româneşti.

Chiar dacă, în mod formal, iniţiativa a venit din partea opoziţiei, nimic nu v-ar fi împiedicat să o acceptaţi. Dar, pentru acest lucru, ar fi trebuit să vă călcaţi pe orgoliu şi să recunoaşteţi în faţa tuturor abuzul pe care l-aţi săvârşit.

PSD a dat o dovadă, încă o dată, că este incomodat şi deranjat de românii din diaspora. PSD a refuzat recent să introducă în Legea alegerilor parlamentare reprezentarea adecvată a concetăţenilor noştri din afara graniţelor în forul legislativ. PSD vrea cât mai puţini reprezentanţi ai diasporei în Parlament.

Domnule Ponta, aţi vrut să ajungeţi Preşedintele României prin sabotarea deliberată a românilor din diaspora. Ε timpul să recunoaşteţi şi să părăsiţi puterea.

Întreaga Europă a văzut ce s-a întâmplat la alegerile din toamna anului trecut, umilinţa la care au fost supuşi românii din străinătate, doar pentru că au îndrăznit să vrea să voteze. Interesul personal, evident şi direct, de a deveni Preşedintele României cu orice preţ v-a făcut să limitaţi votul românilor de peste hotare doar pentru că aveau alte opţiuni politice decât cele acceptate de Partidul Social Democrat.

PSD a susţinut cu diferite ocazii că introducerea acestei legi este o prioritate, dar totul a rămas doar la nivel de declaraţii fără acoperire. La alegerile prezidenţiale din noiembrie 2014, câteva mii de cetăţeni nu şi-au putut exercita dreptul de vot. PSD a acţionat deliberat pentru împiedicarea dreptului de vot al cetăţenilor români din diaspora. Ancheta organelor de cercetare penală privind votul din diaspora este în curs de desfăşurare. Guvernul Ponta nu a găsit, evident, niciun vinovat, în afară de cei doi foşti miniştri de externe, domnul Titus Corlăţean şi domnul Teodor Meleşcanu, care au demisionat. Nici măcar aceştia nu şi-au asumat vreo vină, primul fiind în continuare senator PSD, al doilea, consilier personal al primului-ministru.

Aţi stabilit, personal, domnule Ponta, cu ajutorul condamnatului penal Liviu Dragnea, un întreg sistem normativ, organizatoric şi de comunicare, prin intermediul căruia participarea diasporei la vot să fie blocată, subestimată şi minimalizată sub aparenţa legalităţii.

S-a anunţat, de pildă, că în 2014 va fi respectat numărul - atenţie, numărul! - secţiilor de votare din străinătate utilizate şi în cadrul alegerilor anterioare, dar - atenţie! - locul în care aceste secţii au fost organizate a fost schimbat în aşa fel încât să deservească un număr cât mai mic de cetăţeni. Au fost desfiinţate secţii esenţiale şi au fost înfiinţate sau păstrate secţii aproape inutile, în ciuda datelor de la alegerile anterioare.

În Spania, de pildă, s-a renunţat la secţia de votare de la Las Palmas de Gran Canaria, din Insulele Canare, în care trăieşte o comunitate de circa 8 000 de români, deci un oraş destul de mare din România. Ei ar fi trebuit să străbată mii de kilometri pentru a putea vota. S-a menţinut însă secţia din Santiago de Compostela, pentru că acolo, în 2009, au votat 80 de români.

La Londra, deşi numărul românilor s-a dublat de la alegerile din 2009, au fost înfiinţate tot trei secţii de votare.

În SUA, numărul secţiilor de votare a scăzut de la 28 la 22. Două secţii au fost desfiinţate numai în Chicago, unde trăieşte una dintre cele mai importante comunităţi româneşti, fiind însă organizate secţii cu doar câteva zeci de voturi, în alte părţi.

În Italia, unde numărul românilor a crescut constant, au fost stabilite cu patru secţii mai puţin decât în 2009. Guvernul Ponta a renunţat la secţiile de votare de la Rimini, Latina, Terni, Olbia, Viterbo, Marcellina, Guidonia, localităţi în care trăiesc comunităţi româneşti consistente. Să vă dau un exemplu, numai în oraşul Guidonia, din 100.000 de cetăţeni care trăiesc în acea localitate, 20.000 sunt români, nu au putut vota. Pentru a vota, 10.000 de cetăţeni români din Latina şi Sezze ar fi trebuit să parcurgă 100 de kilometri până la Roma. În schimb, Ministerul de Externe a înfiinţat secţii noi la San Remo şi Canicatti, unde numărul românilor e mult mai mic. La Torino, unde avem o comunitate de 50.000 de români, a fost desfiinţată o secţie de votare, a rămas una singură. La Trieste, însă, unde avem doar 2.000 de români, au fost înfiinţate două secţii de votare.

În Republica Moldova, Guvernul Ponta a luat decizia de a-i împiedica pe românii basarabeni să voteze, după ce, la secţiile de votare deschise pentru alegerile europarlamentare, PSD a obţinut scorul de 5%. Guvernanţii au pretins că au luat în considerare numărul şi amplasamentul secţiilor de la alegerile prezidenţiale precedente, din 2009, ignorând faptul că, din 2009 până în 2014, sute de mii de basarabeni şi-au redobândit dreptul la cetăţenia română.

Candidatul Ponta a fost imun la avertismentele că alegerile sunt organizate dezastruos.

Guvernul a fost avertizat constant de românii din diaspora, de organizaţiile nonguvernamentale şi de parlamentarii de diaspora că se îndreaptă spre un dezastru organizatoric şi că blochează dreptul la vot al românilor. A preferat însă să tacă şi, când nu a putut-o face, a răspuns agresiv şi zeflemitor. Guvernul a fost avertizat, de asemenea, că toate aceste situaţii care au apărut vor începe să se amplifice ca importanţă a modului în care românii vor acţiona în ziua de vot.

Chiar în ziua votului, de exemplu, pe 16 noiembrie, doamna Gabriela Vrânceanu Firea, acelaşi purtător de cuvânt al PSD, a prezentat imagini, prin care încerca să demonstreze că românii se înghesuie deliberat la secţiile de votare din Londra, în timp ce la altă secţie "din apropiere" nu este nimeni la urne. Era vorba despre o secţie aflată foarte aproape de Londra, la 350 de kilometri, în Liverpool, anume, organizată tocmai pentru a bifa criteriul numeric ipocrit stabilit de Guvernul Ponta.

Premierul Ponta însuşi şi-a dat arama pe faţă, în văzul întregii naţiuni, la momentul unei dezbateri, când i-a răspuns lui Klaus Iohannis că principiul "fiecare cetăţean are drept de vot" este "o lozincă". Nu, nu este o lozincă. Este chiar temelia oricărei democraţii. Lozincile sunt vorbe pe care le auzim neîncetat din gura actualului prim-ministru, rostite cu tupeu şi fără remuşcare.

Chiar dacă nu-i convine domnului Victor Ponta, românii din străinătate sunt în aceeaşi măsură cetăţeni ca şi dumnealui şi au aceleaşi drepturi, ba chiar, spre deosebire de încă primul-ministru Ponta, acei români sunt mai legaţi de această ţară decât este cel care asigură acum şefia Guvernului.

Acei români trimit în ţară mulţi bani, mult mai mulţi decât orice investitor străin. Acei români pe care îi ignoraţi voi, cei de la PSD, au părăsit părinţii şi copiii, şi-au părăsit casele. Din munca acelor români vin taxe şi impozite pe care stă Guvernul susţinut până acum de majoritatea parlamentară.

Această atitudine pe care o contestăm şi cerem să înceteze a dus la realitatea inacceptabilă că românii de peste hotare au fost loviţi şi atacaţi cu gaze lacrimogene, doar pentru că au manifestat un spirit civic. Şi asta, exclusiv din vina Guvernului Ponta, pentru că forţele de ordine din statul unde sunt acreditate misiunile diplomatice ale României suplimentează efectivele de pază şi ordine doar la solicitarea scrisă a reprezentanţelor diplomatice.

În urma acestui moment, pe care dorim să nu-l uitaţi, Partidul Naţional Liberal şi-a ales să pledeze cu îndârjire pentru soluţii prin care drepturile politice ale tuturor românilor, din ţară şi de peste hotare, să fie respectate.

Pentru România, asta înseamnă că obligăm Guvernul Ponta în instanţă să organizeze alegeri parţiale. Am făcut-o, dar, în ciuda deciziilor justiţiei, Guvernul Ponta refuză organizarea alegerilor. Pentru diaspora, înseamnă să găsim o soluţie pentru a garanta românilor că pot vota indiferent de ţara în care se află sau de simpatiile politice pe care le nutresc. Am găsit acea soluţie, dar Guvernul Ponta o blochează, de asemenea, sistematic.

Suplimentarea numărului secţiilor de votare din străinătate nu este o soluţie. Este o soluţie, dar am văzut cum în 2014 Guvernul a refuzat cu obstinaţie să o facă! Nu mai putem lăsa această răspundere exclusiv în sarcina unor organisme care îşi pot dovedi incompetenţa sau partizanatul politic. Creşterea numărului secţiilor de votare prin calibrarea lor prealabilă, graţie înscrierii pentru vot, nu garantează, sub nicio formă, capacitatea de a acoperi funcţional tot spaţiul diasporei româneşti.

Sunt zone în Europa, Orientul Mijlociu, America, Africa în care statul român nu are şi nu va avea niciodată o acoperire instituţională rezonabilă. Şi totuşi există comunităţi cu mii de români. Pe aceşti români avem obligaţia să-i sprijinim printr-o soluţie urgentă de vot la distanţă, pentru că fiecare dintre ei este preţios şi are dreptul de a vota, indiferent că se găseşte în Insulele Canare, în Haifa, în Dallas sau în Cape Town.

Sunt români, chiar în ţările cu cele mai multe reprezentanţe diplomatice, care trebuie să parcurgă distanţe de mii de kilometri pentru a vota. Pentru alţii este prea costisitor ori serviciul chiar nu le permite să ajungă la o secţie de votare.

În acest scop, avem nevoie de votul prin corespondenţă. Este o soluţie care a întârziat prea mult pentru a fi pusă în practică şi în România.

Italia, Austria, Marea Britanie, Belgia, Elveţia, Germania, Spania, Irlanda, Franţa, Luxemburg, Canada, Suedia, Norvegia, Noua Zeelandă şi multe state din Statele Unite ale Americii practică cu succes această modalitate de vot, în diferite forme, acest sistem reprezintă o uzanţă pentru adevăratele state democratice. În Marea Britanie, la ultimele alegeri, 15% dintre alegători au folosit votul prin corespondenţă.

Vreţi să cunoaşteţi lista ţărilor care nu utilizează decât votul prin prezenţa personală la urne şi refuză votul la distanţă, ca să vedeţi alături de cine se află România în momentul acesta? Afganistan, Angola, Azerbaidjan, Belarus, Botswana, Bulgaria, Capul Verde, Republica Centrafricană, Columbia, Coasta de Fildeş, Croaţia, Cehia, Djibouti, Republica Dominicană, Ecuador, Guineea, Finlanda, Georgia, Ghana, Guinea-Bissau, Guyana, Honduras, Iran, Irak, Kazahstan, Kârgâzstan, Laos, Mozambic, Namibia, Niger, Peru, Federaţia Rusă, Rwanda, Senegal, Singapore, Africa de Sud, Sudan, Siria, Tunisia, Turcia, Ucraina, Uzbekistan şi, atenţie, Yemen. Ţineţi cont de faptul că din acest bilanţ dispar în fiecare lună câte două state.

Victor Ponta are un singur obiectiv: să câştige timp până când Legea votului prin corespondenţă nu mai poate fi aplicată la alegerile parlamentare din 2016.

Pentru a-şi conserva privilegiile politice, este evident de ce Ponta şi PSD sunt dispuşi să blocheze votul prin corespondenţă şi, implicit, dreptul universal la vot.

Partidul Naţional Liberal a elaborat Legea votului prin corespondenţă, unicul proiect de lege complet din acest moment. A fost rezultatul unei consultări publice care a implicat asociaţii din diaspora, ONG-uri specializate în probleme electorale, constituţionalişti şi specialişti ai Autorităţii Electorale Permanente. Este un proiect "la cheie", faţă de care singura replică pe care a putut să o producă actuala putere a fost prin gura domnului Călin Popescu-Tăriceanu: "Dacă românul din străinătate îşi vinde votul pentru un mic şi o bere?" Sau poate ar trebui să-l cităm şi pe domnul Valeriu Zgonea, care se pronunţa încă din 2014.

(Rumoare.) Cu cea mai mare plăcere...

Prezent la o reuniune cu comunităţile românilor din Italia, domnul preşedinte Zgonea declara - cel puţin dumnealui cu sinceritate la vremea aceea: "Pentru a se adopta votul prin corespondenţă, ar trebui să existe voinţă politică. Iată! Pentru 2016, mi-e greu să cred că se va aplica."

Parlamentarii PSD, majoritari în Comisia de Cod electoral, sunt cei care zilele trecute au respins o propunere susţinută de semnatarii moţiunii în vederea creşterii numărului de parlamentari care să reprezinte interesele diasporei româneşti. Prin acest vot, demagogia de care dă dovadă Victor Ponta a fost validată de parlamentarii puterii.

Departamentul pentru Politici pentru Românii de Pretutindeni, care uşor-uşor a devenit Departamentul de Politici împotriva Românilor de Pretutindeni, aflat sub conducerea PSD, în loc să promoveze introducerea votului prin corespondenţă a creat baza pentru a nu se rezolva această problemă. Ea nu este menţionată între priorităţile de acţiune, potrivit documentului "Strategia privind relaţia cu românii de pretutindeni 2013 - 2016".

De altfel, nici Programul de guvernare al Guvernului Ponta pentru perioada 2013-2016 nu prevede ca o necesitate introducerea votului prin corespondenţă.

Concluzia este simplă: principalul blocaj privind exercitarea dreptului la vot prin corespondenţă vine din partea PSD.

Dacă în actuala sesiune parlamentară Proiectul de Lege privind votul prin corespondenţă nu este adoptat, există riscul ca la viitoarele alegeri parlamentare, din 2016, să se voteze prin aceleaşi metode ca şi la alegerile din 2014, iar dreptul la vot să fie în continuare îngrădit.

Guvernul Ponta a atins limita incompetenţei şi a lipsei de bună-credinţă în privinţa votului prin corespondenţă.

Intervenţia Preşedintelui României de a găsi o modalitate prin care partidele politice să ajungă să rezolve problema votului prin corespondenţă s-a lovit de refuzul sistematic al Guvernului Ponta de a veni cu soluţii sau de a discuta. Au fost epuizate toate căile instituţionale de deblocare a situaţiei generate de refuzul PSD de a discuta introducerea votului prin corespondenţă.

Singura soluţie pentru deblocarea în acest moment a acestei situaţii este schimbarea actualei echipe guvernamentale prin votul democratic al Parlamentului. Este motivul pentru care semnatarii moţiunii au iniţiat acest demers.

Semnatarii moţiunii au soluţii: PNL s-a angajat nu numai prin proiectul de lege pe care l-a iniţiat, ci şi prin Programul de guvernare votat şi asumat de cel mai reprezentativ for al partidului.

Este nevoie de un nou Guvern, de o nouă viziune, de deblocarea urgentă a unei situaţii prin care sunt îngrădite drepturile constituţionale ale unei importante categorii a cetăţenilor români.

Aceeaşi călcare în picioare a dreptului la vot de către Guvernul Ponta se produce în aceste zile, după ce justiţia a constatat "excesul de putere" al Executivului. Victor Ponta refuză reprezentarea politică a câtorva sute de mii de români.

Domnule Ponta, de ce refuzaţi să primiţi la buget taxele sau impozitele pe care le plătesc aceşti oameni? "Nu există taxare fără reprezentare." Este o regulă de aur o democraţiei, pe care dumneavoastră o ignoraţi cu bună ştiinţă.

Este fix aceeaşi atitudine nepăsătoare şi dispreţuitoare, chiar dacă nu de răzbunare, faţă de românii din ţară. Asigurarea unor alegeri corecte, a reprezentării cetăţenilor şi respectarea termenelor scrutinelor ar trebui să fie prima grijă a oricărui Executiv democratic.

Nu o să vedeţi această preocupare din partea Guvernului condus de Victor Ponta, care în continuare alege să ignore deciziile instanţelor judecătoreşti care obligă Executivul să organizeze alegeri.

Sunt 19 colegii de senatori şi deputaţi unde cetăţenii nu mai beneficiază de reprezentare parlamentară, în ciuda faptului că legea obligă Guvernul să organizeze alegeri. Este vorba de sute de mii de români din Galaţi, Bucureşti, Bacău, Buzău, Caraş-Severin, Dâmboviţa, Covasna, Dolj, Hunedoara, Ialomiţa, Iaşi, Mureş şi Vrancea care nu sunt reprezentanţi în acest moment.

Guvernul Ponta ar trebui să organizeze alegeri parţiale locale pentru funcţiile vacante de preşedinte al consiliului judeţean în şase judeţe - Botoşani, Neamţ, Vâlcea, Mehedinţi, Cluj şi Brăila, precum şi pentru funcţiile vacante de primar în 28 de localităţi, inclusiv primăriile din municipiile reşedinţă de judeţ, precum Sibiu, Râmnicu-Vâlcea, Piatra Neamţ, Târgovişte.

Doamnelor şi domnilor,

Acesta este stadiul în care a ajuns democraţia în România! Guvernul este condamnat de trei instanţe pentru că blochează organizarea alegerilor; şi refuză chiar şi aşa să se conformeze legii.

PNL a folosit calea justiţiei. Curtea de Apel Cluj i-a spus domnului Ponta că a săvârşit un "exces de putere". Vedem că nu-l interesează nici măcar acest lucru. Mai mult, Curtea de Apel Bucureşti a luat două decizii care confirmă că Guvernul Ponta încalcă flagrant legea. Premierul nu are nicio remuşcare.

În consecinţă, este eticheta care spune totul despre modul în care PSD înţelege guvernarea. Ţine de dumneavoastră, parlamentari ai majorităţii, dacă vă întovărăşiţi cu această atitudine în continuare sau folosiţi acest moment pentru a vă dezice.

Înţelegem că pentru actualul şef al Guvernului blocarea alegerilor parţiale reprezintă interesul politic direct al preşedintelui PSD, Victor Ponta. Pierderea previzibilă a acestor alegeri înseamnă, din punct de vedere politic, mai mult decât pierderea unei primării. PSD fuge de momentul în care ar putea ajunge faţă în faţă cu alegătorii, dar asta nu înseamnă că drepturile politice fundamentale ale milioanelor de cetăţeni români pot fi trecute cu vederea. Nu înseamnă că poate fi suspendat principiul democraţiei doar pentru că pierderea acestor alegeri ar însemna pentru Victor Ponta pierderea propriului partid şi a guvernării.

Aceasta este o politică tipică a laşităţii pe care o vedem de trei ani de zile.

Vă aduceţi aminte, chiar Victor Ponta, în urmă cu trei ani, din opoziţie, sancţiona Guvernul în funcţie pentru acelaşi lucru, spunând: "Vom acţiona atât în instanţa civilă pentru ca această instanţă să oblige Guvernul să organizeze alegeri, să respecte legea, iar în cazul în care nu se respectă legea vom face în aşa fel încât să acţionăm şi din punct de vedere penal, în aşa fel încât primul-ministru al României, oricum se numeşte el - spunea domnul Ponta la acea vreme - , refuză să respecte o lege a ţării."

Această alergie a PSD la alegeri se traduce uneori în situaţii dramatice, cum este, de exemplu, cazul municipiului Rădăuţi, din judeţul Suceava. Primarul este suspendat din septembrie 2014, iar consiliul local, dizolvat din luna octombrie a aceluiaşi an. De atunci, conducerea a asigurat-o secretarul interimar al primăriei municipiului, căruia i-a expirat recent interimatul. În consecinţă, Primăria Rădăuţi a întârziat cu plata salariilor angajaţilor primăriei, fiindcă nu avea cine semna pentru ele. Firmele care au contracte cu primăria au rămas neplătite. Spitalul Municipal este într-o situaţie delicată, pentru că nu are cine să semneze prelungirea interimatului celui care ocupă funcţia de director.

Excesul de putere al Guvernului condamnă, aşadar, comunităţile locale la un haos administrativ. Acum, PSD nu guvernează pentru cetăţeni, PSD guvernează pentru partid, iar interesul partidului este să menţină puterea cu preţul oricărui abuz.

Stimaţi senatori şi deputaţi,

Iată, ne aflăm, aşadar, în faţa unei decizii importante, a cărei miză ţine de acordarea unei şanse - sau nu - democraţiei din România.

Dacă veţi vota moţiunea de cenzură, înseamnă că aţi înţeles clar mesajul dat de alegători în noiembrie 2014. Atunci, românii din străinătate au ieşit în stradă şi au strigat "Vrem să votăm!". Acum, românii din ţară - mulţi dintre ei - nu au reprezentanţi. Nu ies şi nu-şi strigă nemulţumirea în stradă, dar vocea lor este exprimată de instanţele din România, care, rând pe rând, obligă Guvernul să organizeze alegeri.

Dacă nu veţi vota moţiunea de cenzură, veţi arăta că sunteţi rupţi de cetăţeni, de propriii voştri alegători. A vota împotriva moţiunii de cenzură echivalează cu a gira acţiunile nedemocratice ale Guvernului Ponta, a fi de acord cu blocarea votului în diasporă şi în ţară, a accepta subminarea principiilor democratice.

Stimaţi parlamentari,

Când veţi merge în faţa urnelor de vot pentru a vă pronunţa asupra acestei moţiuni de cenzură, vă rog să vă amintiţi că, aşa cum spuneam la început, alegerile reprezintă fundamentul democraţiei, în timp ce reprezentarea este esenţa acesteia.

Gândiţi-vă că aţi fost aleşi de români în aceste funcţii de demnitate ca să alegeţi în locul lor. Gândiţi-vă ce ar alege ei, acum, dacă ar fi în locul vostru.

Gândiţi-vă că, dacă le refuzaţi dreptul de a alege, vă refuzaţi, de fapt, propriul vostru drept de a mai fi aleşi.

Doamne-ajută! (Aplauze.)

Mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă mulţumesc foarte mult.

Îl invit la tribună pe prim-ministrul Guvernului României, domnul Victor Ponta, pentru a prezenta poziţia Guvernului cu privire la moţiunea de cenzură. (Aplauze.)

Domnul Victor-Viorel Ponta (prim-ministrul Guvernului României):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi şi senatori,

Vreau să încep prin a spune că moţiunea de cenzură este un drept fundamental al Parlamentului României, al opoziţiei şi că, bineînţeles, orice Guvern care este supus unei moţiuni de cenzură trebuie să se prezinte să dea explicaţii cu privire la activitatea sa.

Am participat, în calitate de parlamentar şi membru al Guvernului, la foarte multe moţiuni de cenzură, dar până acum nu mi s-a întâmplat niciodată să particip la o moţiune de cenzură la adresa Guvernului care nu priveşte activitatea Guvernului, ci a Parlamentului.

Din acest motiv, pot să vă spun un singur lucru: cred, într-adevăr, că asigurarea dreptului tuturor cetăţenilor români la vot este un lucru esenţial şi important, şi Parlamentul României, prin legile pe care le-a adoptat şi prin cele pe care le are spre adoptare, va asigura acest lucru în viitor.

Cred, de asemenea, că este important ca în dezbaterea politică de aici, din Parlament, totuşi să nu-i păcălim pe oameni. Am văzut că în textul moţiunii, am crezut că astăzi nu se va mai susţine acest lucru, se vorbeşte despre alegerile locale pe care trebuie să le organizăm. Şi vreau doar să vă aduc la cunoştinţă, de fapt, asta dumneavoastră ar trebui să ştiţi, că aţi votat, în unanimitate - putere şi opoziţie - Legea nr. 115/2015, promulgată de către preşedintele României, care se referă tocmai la alegerile locale, la modul de organizare şi, în final, articolul 136 spune: "La data intrării în vigoare a prezentei legi, Legea nr. 67/2004 se abrogă".

Deci, bănuiesc că dumneavoastră nu cereţi să facem alegeri pe o lege pe care dumneavoastră aţi abrogat-o. De altfel, din câte am fost informat, la Consiliul judeţean Cluj şi la celelalte consilii, pe legea nouă, se organizează alegeri şi acesta e un lucru important.

Referitor la votul românilor din diaspora: mi-am exprimat şi o voi face în continuare regretul, scuzele, ca şef al Guvernului, pentru faptul că în noiembrie la secţiile de vot din străinătate nu toţi românii au putut să voteze în condiţii normale şi cred că singurul lucru important acum pentru viitor este să asigurăm condiţiile ca orice viitoare alegeri să se desfăşoare în condiţii corespunzătoare.

De altfel, îmi aduc aminte foarte bine, colegii liberali în 2009 erau alături de noi, acuzând votul din diaspora, atunci când a câştigat Traian Băsescu cu votul din diaspora. Da, mă rog, colegii liberali se schimbă în fiecare zi între ei şi nu e un lucru grav. Important este că prin proiectul de lege din comisia specială condusă tot de un deputat liberal am susţinut şi susţinem în continuare şi credem că este cea mai bună soluţie ca alegerile peste tot, şi în ţară şi în afara ţării, să fie organizate de către Autoritatea Electorală Permanentă, în aşa fel încât să nu mai existe dispute politice pe această temă.

Încă două lucruri şi voi încheia. În primul rând, moţiunea de cenzură are ca scop critica activităţii Guvernului, am văzut că nu e vorba despre aşa ceva în moţiunea dumneavoastră, şi mai are ca scop arătarea, dovedirea unei alte majorităţi şi a unei alternative la actualul Guvern. Nu există o asemenea alternativă, nu există un alt guvern şi astăzi, prin votul pe care-l veţi da, se va vedea că nu există nici o altă majoritate.

Vreau să reamintesc tuturor colegilor prezenţi aici, şi cei din USL, şi cei din PDL de atunci, că în 27 aprilie 2012, în această sală, Uniunea Social-Liberală a venit cu un alt guvern, cu un alt program de guvernare şi a obţinut numărul necesar de voturi pentru demiterea Guvernului PDL şi sprijinul pentru un alt guvern.

Asta înseamnă politică serioasă. Altfel, doar scandal şi doar cancan sigur, sunt plăcute poate pentru media, dar nu pentru ceea ce aşteaptă oamenii care ne-au votat.

În final, o singură precizare: nu acuz opoziţia de faptul că nefiind în stare să dea jos guvernul aşteaptă ca o altă putere a statului sau un procuror s-o facă în locul său. Vreau doar să vă spun un lucru, şi mi-e teamă că o să mă citaţi în viitor: dacă dumneavoastră credeţi că este un bun precedent pentru democraţia din România ca un Guvern să nu se schimbe în Parlament sau prin alegeri, ci să se schimbe prin voinţa unui procuror, cred că este foarte grav, cred că este o mare greşeală şi cred că vă va veni timpul când vă veţi da seama de acest lucru.

Vă mulţumesc! (Aplauze.)

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc foarte mult.

Invit la cuvânt Grupul parlamentar al PNL, doamna deputat Alina Gorghiu.

Aşa e întotdeauna procedura... Putem să vorbim toţi, după noul regulament. (Aplauze.)

Doamna Alina-Ştefania Gorghiu:

Doamnelor şi domnilor,

Stimaţi deputaţi,

Stimaţi senatori,

Domnule Ponta, încă prim-ministru al României,

Domnilor miniştri,

Astăzi, Parlamentul României are ocazia să-şi recâştige onoarea. Cu trei zile înainte, Camera Deputaţilor a decis că premierul României nu este egal în drepturi cu cetăţenii României, iar majoritatea parlamentară nu are nimic în comun cu majoritatea românilor.

Astăzi, avem şansa să demonstrăm că Parlamentul nu este solidar până la capăt cu ipocrizia şi cu abuzul. Moţiunea de astăzi are, dragi colegi, în centrul său o chestiune destul de concretă - dreptul de vot - dar, în acelaşi timp, îşi propune să elimine, prin demiterea acestui Guvern Ponta, toate deviaţiile politice ale acestui regim nedemocratic şi anticetăţean.

Ne aflăm aici astăzi, în principal, pentru a apăra dreptul de vot al românilor de pretutindeni, un drept de vot viciat, din păcate, de actuala administraţie. Auzim în fiecare zi cum propaganda PSD ne spune că dreptul de vot este neimportant, este unul marginal. L-am auzit şi astăzi pe încă premierul în funcţie Victor Ponta cum refuză să ne spună dacă vrea sau nu vot pentru români.

Această temă nu este doar importantă în sine, ci, credeţi-mă, este reprezentativă pentru tot ceea ce face Victor Ponta. N-am fi putut noi, cei din Partidul Naţional Liberal, să închidem ochii nici dacă era vorba de un singur cetăţean căruia i s-ar fi refuzat dreptul de vot, pentru că şi în acel caz ideea de democraţie ar fi fost în pericol.

Dumneavoastră, însă, domnule Ponta, nu vă mulţumiţi cu unul, cu doi, dumneavoastră acţionaţi în masă împotriva românilor şi aţi acţionat în masă împotriva românilor în noiembrie anul trecut. Suntem, astăzi, aici, pentru că ne dorim să punem capăt abuzurilor, pentru ca umilirea cetăţenilor atât din ţară, cât şi din străinătate să nu se mai întâmple şi pentru că, de ce nu, ne dorim ca Victor Ponta să plece.

Ceea ce s-a întâmplat anul trecut în diaspora n-a fost un accident. Aşa cum aţi observat, anul acesta Guvernul Ponta a blocat alegerile şi dreptul de vot al românilor din ţară. Ne rugăm de dumneavoastră, domnule prim-ministru, să puneţi în aplicare hotărâri judecătoreşti. Le ignoraţi, refuzaţi să acceptaţi că aceste hotărâri vă obligă să organizaţi alegeri şi dacă în luna noiembrie anul trecut aţi ascuns urnele, acum nici măcar nu mai organizaţi alegeri. Toate aceste acţiuni, dragi colegi, au o singură raţiune şi un singur motiv: teama dumneavoastră de a pierde alegerile.

De altfel, teama se regăseşte în toate acţiunile pe care premierul Victor Ponta le întreprinde. În opinia mea îi este teamă de alegeri, îi este teamă de proteste, îi este teamă de critică, îi este teamă de proprii cetăţeni care ar putea să voteze, şi îi este teamă de presa liberă.

Nimic diferit de manifestările oricărui alt dictator din lume, din prezent, din trecut. Vreau să vă spun că aveţi aceleaşi fobii şi acelaşi modus operandi.

Domnule prim-ministru,

Frica de adevăr vă face să ameninţaţi şi să insultaţi, ce-i drept puţina presă nesubordonată, presă care nu dă din cap aprobator când spuneţi, de exemplu, neadevărul că dumneavoastră aţi dublat alocaţiile pentru copii, deşi nici măcar n-aţi votat această lege propusă de Partidul Naţional Liberal atunci când vă aflaţi în această sală. (Aplauze.)

Domnule prim-ministru,

Teama de români vă determină să ameninţaţi cetăţenii cu plângeri penale dacă îndrăznesc să iasă în stradă să protesteze împotriva Domniei Voastre. (Aplauze.)

Aţi suspendat Constituţia şi aţi luat cu forţa primarii opoziţiei şi v-aţi organizat mitinguri omagiale de ziua dumneavoastră, pe fostul stadion 23 mai...23 august, tocmai pentru că vă este teamă de democraţie. Cu frică de dreptate aţi organizat o adevărată mineriadă parlamentară împotriva justiţiei, tocmai în acest timp.

Domnule Victor Ponta,

În opinia Partidului Naţional Liberal aţi transformat un stat de drept într-un stat nedrept, un stat nedrept cu cetăţenii săi, pe care-i consideraţi întotdeauna, de când vă cunosc, inferiori dumneavoastră şi funcţiei pe care o aveţi, vremelnic, de altfel.

Un stat în care un ministru, un prieten de-al dumneavoastră, un coleg de-al dumneavoastră insultă milioane de români şi pe familiile lor pentru că au o singură vină: aceea că nu sunt votanţi ai Partidului Social Democrat.

De un sfert de secol PSD se învârte în acelaşi cerc. Astăzi, domnule Ponta, în cinstea împlinirii celor 25 de ani de la mineriada din 13-15 iunie aţi dorit să organizaţi o contramanifestaţie, să vadă opoziţia ce poate să păţească dacă îndrăzneşte să iasă în stradă şi să nu stea la locul ei.

Desigur, uitaţi-vă la colegii mei, uitaţi-vă la mine cât de impresionaţi suntem şi vă spun că oricâtă forţă veţi pune în acţiuni de intimidare, abuzul şi neadevărul sunt oxidabile, iar dumneavoastră veţi pierde puterea. Că se va întâmpla astăzi, că se va întâmpla curând, dar o veţi pierde, domnule prim-ministru. (Aplauze.)

Poate încerca la nesfârşit Victor Ponta să elimine total sau parţial dreptul de vot, dreptul la protest, dreptul la liberă exprimare, dreptul la opinie, dar cred că nu va reuşi altceva decât să înfurie acest popor care dup㠑89, spre deosebire de dumneavoastră, nu mai ştie de frică.

Lumea nu a început şi nu se termină cu Victor Ponta, dar astăzi cred că putem să punem, împreună cu dumneavoastră, capăt chinului pentru democraţie.

Actualul premier nu mai are niciun fel de legitimitate. Nu are legitimitatea, dragi colegi, ca să mai rămână în funcţie. N-are legitimitate politică pentru că anul trecut, în noiembrie, a fost invalidat prin vot.

Nu mai are legitimitate instituţională pentru că nu recunoaşte puterea judecătorească în statul român. Nu mai are legitimitate naţională pentru că-i asmute pe unii români împotriva altor români şi, din păcate, pentru noi toţi nu mai are legitimitate morală pentru că a fost învestit de o altă majoritate decât cea din prezent. (Aplauze.)

Şi, da, pentru acest din urmă aspect simt nevoia să cer astăzi scuze în Parlamentul României, locul faptei. Da, a fost o greşeală nesăbuită să avem încredere în acest premier şi o greşeală a Partidului Naţional Liberal.

N-am crezut niciodată că un om tânăr poate să meargă de desfiinţeze dreptul de vot al românilor. Eu le cer scuze, domnule prim-ministru!

Le cer scuze, pentru că v-am ajutat să deveniţi ceea ce aţi devenit astăzi, şi cred că este cazul să vă cereţi şi dumneavoastră scuze românilor, celor care le-aţi blocat dreptul de vot, din ţară şi din diaspora. Şi cred că, în continuare, din păcate, uitându-mă la cum freamătă colegii dumneavoastră în bancă şi la lipsa dumneavoastră de atenţie din spate, cred că le veţi refuza în continuare acest drept de vot.

Sunt convinsă, şi n-aş vrea însă să insist pe acest aspect, n-aş vrea însă să mi se confirme, sunt convinsă că singurul dumneavoastră regret, domnule Ponta, este faptul că nu i-aţi arestat pe acei români care stăteau în număr atât de mare la cozi prin Europa pentru a vota fără a avea autorizaţie de miting.

Aş vrea să mă adresez în final parlamentarilor majorităţii şi în special celor de la PSD. Fac un apel la parlamentarii puterii de a se comporta ca nişte oameni responsabili, nu ca nişte oi închise într-un staul. (Rumoare.) Acest apel, stimaţi colegi, nu este al meu. Eu nu mi-aş permite să vă jignesc în halul acesta. Acest apel este a lui Victor Ponta la moţiunea din octombrie 2010. (Aplauze.)

Domnule prim-ministru,

Din păcate, la fel ca atunci, aşa vă raportaţi şi astăzi la Parlament, aşa vă raportaţi şi astăzi la colegii dumneavoastră din PSD şi, din păcate, nu doar în cazul acestei moţiuni de cenzură. Cât de ironic este astăzi, dragii mei, când dezbatem o moţiune legată de dreptul de vot, când dezbatem o moţiune pe un drept fundamental al fiecărui român, cei din arcul puterii să fie opriţi prin ordin politic, ce-i drept, de la a-şi exercita acest drept. Sunteţi lipsiţi de posibilitatea de a vota din frica aceluiaşi încă premier Victor Ponta de a pierde puterea. Din această frică teribilă, Victor Ponta nu mai are nici măcar încredere în dumneavoastră cei care i-aţi fost loiali acum trei zile şi l-aţi ajutat. (Aplauze.)

Ştiţi că premierul este interesat de un singur drept. Este acel drept pe care şi l-a luat de la sine putere. Este dreptul lui şi al fratelui lui siamez din Senat de a nu fi egali în faţa legii cu ceilalţi cetăţeni.

Ştiţi că Victor Ponta se apără doar pe el însuşi şi pe cei din cercul de apropiaţi. Nu sunteţi mulţi acolo, să ştiţi. Nu l-am auzit niciodată vorbind despre valorile social-democrate. Cum nu l-am auzit niciodată apreciind vreun coleg al dumneavoastră. Ştiu şi ştiţi şi dumneavoastră la fel de bine că nu-l mai vreţi preşedinte al PSD, dar că funcţia publică pe care o ocupă vă face să vă gândiţi că partidului îi este mai bine la guvernare, chiar şi cu Victor Ponta în fruntea executivului.

Astăzi, stimaţi colegi din arcul guvernamental, puteţi pierde puterea, este adevărat, puteţi pierde guvernarea, e adevărat, dar puteţi să recâştigaţi respectul românilor. Vă invit astăzi să vă luaţi înapoi măcar dreptul de a fi parlamentar şi să votaţi. Nu fiţi spectatori!

Noi, parlamentarii, senatori şi deputaţi, indiferent de pe unde suntem, ar trebui să nu ne reprezentăm doar pe noi atunci când stăm în Parlament, ar trebui să-i reprezentăm pe românii care ne-au ales. Şi în această sală, chiar dacă sunt câteva sute de scaune, ar trebui să stea pe aceste locuri milioane de Gheorghe, de Ana, de Vasile, de Ion, de Cristina. Şi pentru adevăraţii dumneavoastră colegi de bancă, vă rog să nu fiţi astăzi siamezii lui Victor Ponta!

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Grupul parlamentar al PNL mai are 17 minute. O să-l invit la cuvânt, din partea grupurilor parlamentare PC-PLR pe domnul senator Călin Popescu-Tăriceanu, preşedintele Senatului.

Domnule senator, aveţi cuvântul. Aveţi la dispoziţie şase minute.

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

Prea mult, prea mult.

Domnule prim-ministru,

Doamnelor şi domnilor miniştri,

Stimaţi colegi deputaţi şi senatori,

Vă mărturisesc că nu-mi doream astăzi să iau cuvântul, dar am fost stimulat de intervenţia şi elocinţa doamnei Gorghiu. Dânsa n-a precupeţit deloc niciun efort să vorbească de legitimitate. E bine când vorbiţi de legitimitate să vă uitaţi în oglindă. (Aplauze, amuzament.) Aveţi o mare problemă dumneavoastră, stimaţi colegi deputaţi şi senatori ai Partidului Naţional Liberal.

În 2012, dacă îmi aduc bine aminte, aţi candidat pe lista Uniunii Social-Liberale. Aţi luat ulterior decizia să părăsiţi Uniunea Social Liberală şi aţi uitat cu această ocazie că cetăţenii v-au acordat votul pentru că eraţi în cadrul USL. Aţi trădat electoratul şi nu aveţi dreptul să vorbiţi de legitimitate. Acum vorbesc eu şi vă rog să mă ascultaţi. Când vorbiţi dumneavoastră, eu vă respect şi nu vă întrerup.

Al doilea lucru pe care vreau să-l învederez este că în 2014 v-aţi prezentat la alegerile pentru Parlamentul European ca partid liberal. A doua zi după alegeri, prin vocea preşedintelui de atunci, aţi abandonat familia liberală, aţi trădat votul pe care cetăţenii vi l-au încuviinţat şi aţi trecut în familia populară. (Aplauze.)Al doilea motiv pentru care e bine, aşa cum vă spuneam, să mai reflectaţi când vorbiţi de legitimitate. Cam acestea au fost lucrurile pe care doream să vi le spun.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

A, numai o clipă. Pentru că e vorba de legitimitate, mi-am adus aminte de ceva. O chestiune măruntă, în fine, este... aşa e. Dar mi-am adus aminte. Este pentru prima oară în istoria Partidului Liberal, Naţional Liberal, când partidul este condus de un preşedinte numit şi nu ales. E o mare cinste pe care o aveţi. (Aplauze.)

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

O să-mi permiteţi, conform regulamentului, dreptul la replică se dă la sfârşit.

Nu, vă rog frumos, doamnă deputat, nu pot să vă refuz, dar dreptul la replică se dă la sfârşit.

Doamna Alina-Ştefania Gorghiu:

Mulţumesc.

Durează fix 20 de secunde, domnule preşedinte al Camerei. Vă mulţumesc.

Să ştiţi că astăzi aş fi preferat un dialog cu încă prim-ministrul în funcţie, nu cu berbecele PSD.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Bun. Continuăm dezbaterile. Domnul deputat Márton Árpád, viceliderul Grupului parlamentar al UDMR, are cuvântul.

Domnule deputat, aveţi patru minute în numele grupurilor parlamentare ale UDMR.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule preşedinte,

Puteţi să faceţi puţintică linişte?

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Aş dori, dar îmi e foarte greu. Sunt colegii dumneavoastră, dacă-i rugaţi dumneavoastră, eu îi rog. Chestorii, vă rog frumos, dacă puteţi să vă rugaţi colegii să facă un pic de linişte, să-l ascultăm pe domnul deputat.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnilor preşedinţi,

Doamnelor şi domnilor deputaţi şi senatori,

Onoraţi membri ai Guvernului,

Această moţiune de cenzură ridică nişte probleme despre care şi noi credem că în timpul cel mai scurt ar trebui să fie rezolvate. Unele dintre ele de Guvern, altele de noi.

Unde păcătuieşte Guvernul? Nerespectând prevederile legale, nu a organizat de la o vreme alegerile parţiale nici pentru mandatele vacantate la autorităţile publice locale, nici pentru cele din Parlament. Aceste alegeri trebuie organizate cât mai curând şi noi suntem direct interesaţi, atât la nivel local, cât şi cel parlamentar. Nu pot însă să nu constat că în anumite circumscripţii electorale nu pot fi organizate alegeri din cauza unei modificări a legii, pe care au votat-o şi susţinătorii moţiunii. (Aplauze.)

Este adevărat că votul din noiembrie anul trecut la anumite secţii din străinătate a fost îngreunat din cauza proastei organizări de care se face vinovat Guvernul. Dar de ce n-a fost depusă această moţiune imediat după alegeri?

Din punctul de vedere al realizării unui cadru legal care să uşureze votul în aceste secţii, dacă cineva este în culpă, atunci noi, Parlamentul, suntem acel cineva.

Moţiunea de cenzură se referă doar la aceste elemente, deşi putea să se refere la multe pentru care Guvernul ar trebui să plece. Cum ar fi: proasta gestiune a problemelor din învăţământ, noul proiect de lege a învăţământului al cărui părinte nu se cunoaşte, modul cum prin acest proiect se preconizează ştergerea anumitor drepturi câştigate de minorităţi, inclusiv faptul că nu s-a reuşit impunerea prevederilor legale la UMF din Târgu Mureş; bâjbâielile din domeniul fiscal, modul defectuos cum este organizat controlul din acest sector, abuzurile care s-au constatat, pedepsele excesive aplicate; funcţionarea defectuoasă a sistemului cardului de sănătate, care blochează activitatea medicală; modul cum este gestionat Programul naţional de dezvoltare rurală , tergiversând sau chiar blocând practic investiţiile cu riscul pierderii unor bani europeni, bani de care infrastructura oraşelor şi comunelor ţării are mare nevoie; modul arogant cum activează prefecţii faţă de autorităţile publice locale, nu de puţine ori, chiar încălcând legea, nesocotind, de exemplu, drepturile minorităţilor naţionale garantate de Constituţie şi legile ţării.

Dacă moţiunea de cenzură ar conţine măcar câteva din aceste elemente, pentru noi toţi ar fi fost clar că ea trebuie să fie votată. Dar având în vedere conţinutul moţiunii depuse şi problemele pe care le-am semnalat mai înainte, nu este chiar atât de clar pentru toţi că ea trebuie votată. Ca atare, membrii grupului nostru parlamentar vor vota secret, conform propriilor convingeri.

Şi încă o mică observaţie. Doamnă preşedinte Alina Gorghiu, în interpretarea mea, dacă se poate vorbi de mineriadă, între justiţie şi Parlament, aceasta se duce împotriva Parlamentului.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnule deputat Eugen Tomac, aveţi două minute.

Domnul Eugen Tomac:

Domnilor preşedinţi ai celor două Camere,

Domnule prim-ministru,

Stimaţi colegi,

Pentru mine cauza românilor de pretutindeni reprezintă una dintre principalele proiecte politice pe care le promovez de când am decis să fac acest pas important şi de a mă implica în viaţa politică.

Sunt fericit pentru că cauza aceasta pentru care lupt de foarte mulţi ani mi-a adus două mari bucurii. Prima bucurie este că, în 2012, cetăţenii români de peste hotare mi-au acordat o încredere majoră votându-mă aproape 80% dintre cetăţenii români care au votat în colegiul meu. Şi a doua mare bucurie este că, cauza pentru care lupt eu, cauza românilor de la est de Prut, m-a făcut indezirabil în Federaţia Rusă.

Am venit astăzi aici, domnule prim-ministru, pentru a vă spune un lucru foarte clar. Moţiunea de cenzură de astăzi este, de fapt, o moţiune împotriva cenzurii, cenzura asupra propriilor membri şi cenzură asupra cetăţenilor României. Nu există comunitate românească numeroasă în întreaga lume pe care să n-o fi vizitat şi m-am întâlnit cu foarte mulţi români pe continentul american, pe continentul european şi în alte zone şi aş vrea ca măcar o parte din parlamentarii României să poarte în suflet România exact aşa cum o poartă românii plecaţi departe de ţară.

A-i sancţiona pe cetăţenii români şi a nu le permite să voteze înseamnă că le îngrădiţi un drept fundamental al spaţiului comun european, şi anume libertatea de circulaţie.

Aveţi obligaţia, domnule prim-ministru, să le creaţi condiţii tuturor românilor care muncesc peste hotare. Avem aproape patru milioane de români care în mod cinstit îşi câştigă un ban corect muncit în Uniunea Europeană şi cel puţin patru milioane de români care sunt în ţară sunt întreţinuţi de românii care au plecat în diferite state ale Uniunii Europene. Cel mai mare investitor în România în ultimii 10 ani sunt românii care muncesc cinstit în străinătate. Peste 45 de miliarde de euro vin aici în ţară şi sunt investiţi în economia naţională. Clasa politică are obligaţia să răspundă acestei necesităţi.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă rog să închideţi.

Domnul Eugen Tomac:

În încheiere, aş vrea să vă transmit, domnule prim-ministru, acelaşi mesaj pe care vi l-a transmis şi preşedintele Traian Băsescu: Domnule Ponta, pleacă, pleacă acum!

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Din partea deputaţilor şi senatorilor neafiliaţi, domnul senator Mircea Geoană. Patru minute.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulţumesc, domnilor preşedinţi ai Camerelor.

Stimate colege, stimaţi colegi,

Am să încerc să fiu cât mai puţin pătimaş şi subiectiv politic pe cât se poate. Pentru că momentul pe care îl dezbatem azi în Parlamentul României, din cauza evoluţiilor din ultimele câteva zile, depăşeşte cu mult tema moţiunii de cenzură, pe care Partidul Social Românesc o susţine, şi, de fapt, discuţia pe care o avem astăzi este despre calea de urmat pentru România.

Domnul prim-ministru spunea şi probabil că se va adeveri astăzi că încă nu există o soluţie, astăzi, cel puţin, cu privire la înlocuirea Domniei Sale în fruntea Guvernului. Dar asta nu înseamnă că această conversaţie sub cupola Parlamentului României nu trebuie să ţină cont astăzi, mâine, peste două zile, peste două săptămâni, peste cât timp va fi necesar, să ne gândim puţin dincolo de persoanele şi interesele individuale sau de grup. Fapt, şi nu comentariu politic.

Suntem astăzi în situaţia ingrată, în care sunt convins că niciunul dintre noi, indiferent de tabăra în care ne aflăm astăzi, am fost ieri sau vom fi mâine..., în situaţia ingrată în care în premieră la nivel mondial un prim-ministru în funcţie este acuzat de corupţie. Este un fapt. Nu vreau să mă gândesc ce ar fi fost în tabăra actualei majorităţi dacă un premier din tabăra cealaltă ar fi fost pus sub acuzare. Cred că ar fi fost probabil un iureş politic, pentru că aşa se joacă un astfel de moment politic. Dar pentru ţară şi pentru oamenii acestei ţări, situaţia în care ne aflăm astăzi, dincolo de moţiunea pe care o dezbatem astăzi, este pur şi simplu nesustenabilă.

Nu putem să ne prefacem că acest lucru, indiferent cum îl comentăm, nu produce efecte pentru imaginea României, pentru reputaţia României, pentru influenţa României, pentru statalitatea României şi pentru democraţia românească. Nu putem astăzi şi este un fapt, să ignorăm că suntem în faţa unui început de izolare diplomatică pe plan extern a României datorită acestei situaţii.

Domnule Ponta, nu este un procuror care vă acuză, este justiţia română care vă acuză. Aşa cum au acuzat şi au plecat, pe bună dreptate, 16 miniştri ai guvernelor dumneavoastră care au fost acuzaţi de corupţie. Nu este vorba de patimă. Nu este un război între puterile statului. Este pur şi simplu un lucru neplăcut, dar firesc ca atunci când apare o suspiciune de corupţie, un demnitar în funcţie publică face un pas în lateral. Nu este vorba de nimic altceva. Este vorba de decenţa de a proteja în primul rând interesele ţării, în al doilea rând, interesele partidului pe care îl conduceţi şi de abia în al treilea rând persoana dumneavoastră.

Nu putem astăzi să ignorăm faptul şi nu invocaţi chestiunea cu Rusia, vă rog eu foarte mult şi cu şampania de la Moscova. La Moscova se bucură în fiecare zi când un alt demnitar român este pus sub acuzare de corupţie, pentru că asta subminează democraţia ţării, statalitatea ţării.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mai aveţi un minut.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Nu este un argument care trebuie folosit. Aţi fost alături de mulţi oameni de aici şi cu fostul preşedinte al ţării, când vicepreşedintele american a fost la Palatul Cotroceni şi a spus instituţiilor româneşti: faceţi-vă datoria indiferent de numele celui care se află astăzi sau mâine sau ieri într-o funcţie publică, faceţi-vă datoria faţă de ţara voastră. O ţară care este coruptă nu este o ţară liberă. O ţară care are lideri corupţi nu este o ţară care să prospere. O ţară în care este corupţie la vârf e o ţară săracă şi condamnată la subdezvoltare. Despre asta este vorba în discuţia de astăzi.

Nu cred astăzi că cineva se...

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă rog frumos să finalizaţi.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

... se poate îndoi de faptul că fereastra de oportunitate cu privire la aderarea României la Schengen în această toamnă este pusă sub semnul întrebării. Nu cred că cineva se îndoieşte astăzi şi aici închei, pentru că timpul a fost consumat şi mulţumesc preşedinţilor Camerelor pentru acest lucru.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Timpul a expirat.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Să fac un apel către foştii mei colegi şi către arcul majoritar să găsiţi, dacă credeţi că este un lucru care să vă fie de folos, o soluţie pentru a-l înlocui pe actualul prim-ministru. Este un balast pentru ţară, este un balast pentru PSD, este un balast pentru oamenii acestei ţări.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Dacă aveţi o majoritate care funcţionează şi va fi demonstrată astăzi, aveţi curajul să spuneţi că aşa nu mai poate continua conducerea Guvernului României.

Vă mulţumesc foarte mult. (Aplauze.)

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă mulţumesc, domnule senator.

Are cuvântul doamna senator Cristiana Anghel din partea grupurilor parlamentare ale PSD.

Doamna Cristiana-Irina Anghel:

Ruşinică, ruşinică! Vă e frică, vă e frică!

Domnilor,

Tema este foarte serioasă. Numai că dumneavoastră aţi reuşit s-o duceţi în derizoriu. Şi aţi transformat-o într-un desen animat.

De obicei, vorbesc liber, dar pentru că acum sunt cronometrată, mi-am permis să scriu două-trei rânduri şi să le citesc. Poate luaţi aminte. Pot să încep, cu acordul dumneavoastră? Mulţumesc.

Domnul Iohannis vrea un guvern. Guvernul său. Nu al României, aşa cum prevede Constituţia, nuu? Domnul Iohannis face ce a făcut şi domnul Băsescu. Calcă pe Constituţie. Pas cu pas. Pentru că lucrul bine făcut este pentru dumnealui doar ceea ce-i place. Ghinion. Al nostru, bineînţeles. Al celor care am sperat că vom avea un preşedinte al tuturor românilor.

Domnul Iohannis nu cere Germaniei să achite poporului român uriaşa datorie istorică de circa 19 miliarde de euro. Şi cum ar putea? Domnul Iohannis fiind distins cu Crucea Federală de Merit de către Germania în 2006. Însă cea mai valoroasă distincţie a primit-o domnul Iohannis de la Otto Schily, fostul ministru de interne al Germaniei în 2007.

Decoraţia, cea mai înaltă distincţie din Germania, a fost înmânată pentru merite deosebite aduse... ghiciţi cui? Germaniei, bineînţeles. Dar, aici, în România, domnul Iohannis cere demiterea Guvernului României, pentru că doreşte să aibă Guvernul său. Guvernul Iohannis. Doar pentru confortul său.

Domnul Iohannis nu a clarificat niciodată problema cetăţeniei Domniei Sale. Crin Antonescu a afirmat că domnul Iohannis nu este doar etnic german, ci şi cetăţean german. Nu ştim şi nici nu ne-a spus niciodată domnul Iohannis dacă este sau nu este cetăţean al Germaniei sau dacă a fost. În schimb, domnul Iohannis cere vehement demiterea acestui Guvern al României, pentru că îşi doreşte Guvernul său. Pentru al său confort.

Domnul Iohannis nu înţelege că preşedintele reprezintă puterea executivă şi singura putere legislativă este Parlamentul. Domnul Iohannis nu înţelege că votul nu poate fi imperativ. Este interdicţie constituţională. Domnul Iohannis nu acceptă să promulge legi care nu-i sunt pe plac. În schimb, domnul Iohannis cere demiterea Guvernului, pentru că doreşte să aibă Guvernul său, doar pentru confortul său.

Domnul Iohannis refuză să promulge modificările Codului penal şi cele ale Codului de procedură penală. Dar nu scoate o vorbă despre milioanele de euro plătite din buzunarul poporului român pentru aceste coduri. Domnul Iohannis nu spune nimic despre cele două miliarde de lei primite de domnul Predoiu drept plată pentru munca nefericită, zic eu, depusă doar ca să strice un cod bine făcut de marele Dongoroz. Preşedintele nu cere să se ancheteze cum au fost cheltuite cele 110 milioane de euro luate ca împrumut de la Banca Mondială pentru justiţie şi coduri. Dumnealui cere demiterea Guvernului, pentru că îşi doreşte Guvernul său. Guvernul Iohannis, pentru propriul confort.

Domnul Iohannis nu cere să înceteze genocidul împotriva pădurilor româneşti, aurul nostru verde, nu! Domnul Iohannis retrimite Codul silvic la Parlament, cu o motivare copy-paste a firmei austriece. Şi nimeni nu strigă trădare! Deşi domnul Iohannis...

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mai aveţi 15 secunde, doamna...

Doamna Cristiana-Irina Anghel:

...spun gurile rele, este naşul de cununie al consulului acestuia în România, deşi domnul Iohannis a fost decorat în 2009 de statul austriac cu Ordinul de merit "Marea Cruce de Argint" pentru servicii deosebite aduse, ghiciţi cui?

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Doamnă senator, vă mulţumesc foarte mult. Îmi pare rău...

Doamna Cristiana-Irina Anghel:

Austriei. Vă rog. PSD mai îmi dă două minute, vă rog?

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Nu. Vă mulţumesc foarte mult. Îmi pare rău.

Doamna Cristiana-Irina Anghel:

Doar 20 de secunde. Am adus un cadou. Două secunde doar. O cutie cu plastilină mai micuţă pentru PDL revopsit în culorile PNL-ului, să-şi facă câte guverne vrea. Confecţionate aşa, altfel n-are nicio şansă.

Şi pentru domnul Iohannis, pentru lungile şi desele concedii împreună cu prima sa doamnă. Apropo, lăsaţi-o moartă cu "prima doamnă a României"... că nu există aşa ceva în legislaţia României.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Doamnă, vă rog frumos... este o moţiune de cenzură...

Doamna Cristiana-Irina Anghel:

Să-şi confecţioneze şi dumnealui ce guverne vrea. Aici în Parlamentul ...

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă mulţumesc, doamnă senator, vă mulţumesc foarte mult.

Are cuvântul domnul senator Vasile Blaga, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Domnul Vasile Blaga:

Domnule preşedinte al Senatului,

Domnule preşedinte al Camerei Deputaţilor,

Domnule prim-ministru,

Domnilor miniştri,

Acum zece minute, premierul Moldovei şi-a dat demisia, declarând că toţi cetăţenii sunt egali în faţa legii. (Aplauze.)

România este astăzi o ţară aflată în plină criză generată şi amplificată de premier, a cărui legitimitate este făcută praf în fiecare zi de către Domnia Sa. De altfel, guvernarea României este aflată în plină disoluţie.

Domnul prim-ministru sfidează pe toată lumea şi, din păcate, îşi sfidează şi propriii votanţi şi susţinători ai Partidului Social Democrat şi refuză să facă un gest normal în orice ţară democratică, adică să-şi dea demisia.

Mai mult, domnul Ponta şi ministrul justiţiei recurg la ameninţări faţă de cetăţenii care doresc să protesteze. Văzând că nimeni nu este emoţionat de aceste declaraţii, recurg la contramanifestaţii.

Partidul Naţional Liberal este un partid responsabil şi pentru a nu avea parte de manifestări în stradă, am amânat protestul de astăzi. Dar vă readuc aminte, domnule prim-ministru, că dumneavoastră, în 2011, 2012, aţi organizat numeroase manifestări în stradă, spunându-i premierului de atunci că dacă nu pleacă va fi trimis acasă de stradă.

De altfel, domnul Ponta arată astăzi ca un politician disperat, a cărui grijă este una singură: să-şi păstreze puterea. Domnia Sa are un singur gând: indiferent care sunt costurile, să rămână agăţat de scaunul de la Palatul Victoria.

Cum s-a ajuns aici? O cauză principală trebuie căutată în turul 1 şi 2 de scrutin ale alegerilor prezidenţiale. Atunci, premierul şi echipa din jurul Domniei Sale au produs unul din cele mai grave atentate la democraţie din ultimii 25 de ani.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnule senator, numai o secundă, vă rog frumos.

Distinsă doamnă, dacă vreţi să fotografiaţi sau să filmaţi, o să vă rog frumos să urcaţi în spate, dacă vreţi să fiţi astăzi fotograf. Dacă sunteţi parlamentar, atunci vă rog frumos să vă respectaţi mandatul de parlamentar. Dacă nu sunteţi parlamentar, am rugămintea la dumneavoastră să vă ridicaţi de acolo şi să plecaţi, pentru că ne facem de ruşine cu toţii.

Da, trebuie să hotărâm ce vrem să fim astăzi. Jurnaliştii sunt toţi egali şi sunt acolo în spate. Parlamentarii sunt toţi egali şi sunt aici.

Dacă sunteţi parlamentar... Dacă nu sunteţi parlamentar, vă rog frumos să vă ridicaţi acum şi să plecaţi din sală.

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

Vă ridicaţi acum şi plecaţi din sală, domnişoară. Nu aveţi ce să căutaţi în sală!

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă rog frumos.

Vă mulţumesc foarte mult şi vă rog frumos să respectaţi cu toţii regulile acestea. Nu este nimeni mai presus de lege, da?

Domnule senator, vă rog frumos să mă scuzaţi, şi vă mulţumesc foarte mult pentru răbdarea dumneavoastră.

Domnul Vasile Blaga:

Mulţumesc.

Domnul Ponta a îndrăznit ceea ce nimeni nu mai cutezase până atunci, să blocheze şi să limiteze dreptul la vot al unei mari părţi a românilor aflaţi în diasporă. I-am atras atenţia în precampanie, i-am atras atenţia în campanie, i-am atras atenţia după primul tur de scrutin, dar a preferat să-şi pună o serie de servanţi în funcţii, inclusiv pe ministrul de externe, pentru a-şi continua proiectul.

Desigur că o astfel de mentalitate trebuia sancţionată încă de atunci şi premierul trebuia să-şi dea demisia. Dacă nu şi-a dat-o, trebuia ca dumneavoastră, cei din PSD, să i-o cereţi şi să-l concediaţi de la Palatul Victoria. Numai că nu s-a întâmplat aşa. Premierul a declarat că a înţeles votul românilor, şi-a pus cenuşă în cap şi a spus că se va face băiat bun. Numai că imediat ce a ajuns la butoane a recidivat cu şi mai multă forţă şi de data asta s-a hotărât, pur şi simplu, să le ia românilor dreptul de a vota. Din nou, Partidul Naţional Liberal a reacţionat şi am ajuns în instanţă şi Tribunalul i-a spus domnului Ponta că face abuz de putere şi trebuie să organizeze alegeri. Dar ţinta era alta: să trecem, practic, peste data de 10 iunie şi să nu mai putem organiza alegeri pentru primari în 28 de localităţi, pentru preşedinţi de consilii judeţene în 6 şi aşa mai departe.

Ce arată alergia domnului Ponta faţă de alegeri? Pur şi simplu frica că ar fi fost judecaţi aşa cum trebuie de români la vot. Cu cât Guvernul se afundă în derizoriu, cu atât cresc frica şi dispreţul, din păcate, creşte ruptura dintre guvernanţi şi guvernaţi. Acestei stări trebuie să-i punem capăt astăzi votând moţiunea de cenzură. Suntem în aceste zile într-o situaţie tulbure cu efecte devastatoare pentru credibilitatea ţării.

Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,

Am ajuns în situaţia aberantă în care tocmai domnul prim-ministru Victor Ponta, care spunea că "dreptul românilor la vot este o lozincă", să invoce votul românilor pentru a rămâne la putere.

Ar fi fost bine pentru ţară ca această moţiune să nu mai aibă sens şi domnul Ponta să-şi fi dat demisia, dar nu a făcut-o. Demisia dintr-o funcţie publică, atunci când faci rău ţării, e până la urmă un gest care arată responsabilitate şi un caracter puternic. Şi am văzut ieri o astfel de situaţie în guvernul Domniei Sale. Numai că pentru domnul Ponta binele României nu este o unitate de măsură. Îl interesează fiecare zi în care mai rămâne în funcţia de prim-ministru la Palatul Victoria.

În asemenea condiţii, votul în favoarea moţiunii de cenzură devine o soluţie de maximă urgenţă, o soluţie în favoarea interesului naţional al României.

Învăţaţi de la premierul Moldovei, domnule prim-ministru!

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă mulţumesc, domnule senator.

Aţi consumat doar cinci minute şi jumătate din timpul alocat.

Are cuvântul doamna deputat Gabriela Podaşcă.

Doamna Gabriela-Maria Podaşcă:

Stimate colege din PNL,

Stimaţi colegi,

Vă mărturisesc că v-am ascultat cu multă atenţie şi nu înţeleg de ce sunteţi atât de supăraţi şi atât de nervoşi. Să ştiţi că dacă vreţi vă putem invita la Comisia de elaborare a legilor electorale, poate vă mai calmaţi. Noi am avut discuţii foarte bune acolo cu toţi reprezentanţii, să ştiţi.

Stimaţi colegi,

Toate partidele şi-au luat un angajament ferm în cadrul discuţiilor pe care le-au avut cu preşedintele Iohannis, că votul prin corespondenţă va face parte din legislaţia electorală. Sigur, avem idei diferite, proiecte diferite, dar până la urmă suntem în acelaşi cadru care a permis şi până acum să găsim soluţii pentru Legea alegerilor locale, pentru Legea partidelor şi pentru Legea finanţării partidelor.

Şi atunci, doamnelor şi domnilor parlamentari liberali, vă întreb: de ce abandonaţi munca din comisie? De ce această moţiune de cenzură când în comisia condusă de dumneavoastră nu a existat nici măcar o discuţie pe marginea votului prin corespondenţă? Spuneţi că doriţi vot prin corespondenţă. V-aţi luat un angajament în acest sens. Cum credeţi că o moţiune de cenzură poate duce la îndeplinirea acestui angajament? Credeţi că demiterea Guvernului va putea grăbi în vreun fel adoptarea votului prin corespondenţă, când nici măcar nu ne-am apucat de treabă? Noi credem că nu. Noi credem că de fapt va duce la blocarea oricărei discuţii legate de votul prin corespondenţă.

Stimaţi colegi din PNL,

Cine o să mai aibă timp şi chef de oamenii din diaspora, când veţi alerga după fotoliile de miniştri? Pentru că demiterea Guvernului, alegerile anticipate şi toate celelalte lucruri pe care dumneavoastră le doriţi nu vor face decât să arunce ţara în haos şi economia în criză, o economie care abia şi-a revenit după toţi anii în care tot dumneavoastră aţi tăiat pensiile şi salariile. Vreţi să vă întoarceţi la guvernare ca să faceţi acelaşi lucru? Vreţi să-l aduceţi înapoi pe Emil Boc şi pe Mihai-Răzvan Ungureanu? (Aplauze.)

Doamnelor şi domnilor,

Să fim sinceri unii cu alţii. Moţiunea aceasta nu are nicio legătură cu votul prin corespondenţă, nu are nicio legătură cu alegerile parţiale, nu are nicio legătură cu nimic din ceea ce aţi scris în ea.

Să spunem lucrurilor pe nume, pentru că nu ceea ce scrie în moţiune este motivul pentru care suntem astăzi în plen. Momentul în care ea a fost depusă, acesta este subiectul real al dezbaterii de astăzi. Din februarie ne tot ameninţaţi cu moţiunea de cenzură. De ce aţi aşteptat până acum? Că nu aţi stat nici după votul prin corespondenţă, nici după vreun pas greşit al Guvernului.

Nu, stimaţi colegi, aţi aşteptat un singur lucru: să puneţi pe moţiunea dumneavoastră semnătura unui procuror. Asta aţi aşteptat. Nu puteţi veni în faţa Parlamentului şi să spuneţi că depunerea moţiunii de cenzură în aceeaşi zi în care un procuror trimitea o solicitare împotriva premierului este o coincidenţă. Mă uit la dumneavoastră şi văd oameni cu experienţă, atât de la opoziţie, cât şi de la putere. Ştiu că nu aveţi cum să credeţi în astfel de coincidenţe. Şi mai ştiu că în carierea dumneavoastră aţi văzut suficiente moţiuni de cenzură şi aceasta nu este o moţiune de cenzură, este doar un pretext.

Este pentru prima dată, repet, când depuneţi o moţiune de cenzură în aceeaşi zi în care la Parlament vine o solicitare de la DNA împotriva şefului Guvernului. Iar astăzi, dragi colegi, suntem chemaţi să votăm o moţiune de cenzură care nu are alt obiect de activitate decât o aşa-zisă coincidenţă cu această acţiune a justiţiei şi cu o solicitare a Preşedintelui.

Dragi colegi,

Ni se cere, practic, să subordonăm voinţa Paramentului unor solicitări venite din partea altor puteri ale statului. Ni se cere să legitimăm ca un procuror să poate demite un guvern. Această moţiune este de fapt pretextul prin care alte instituţii încearcă să demită Guvernul, iar noi avem astăzi responsabilitatea constituţională de a împiedica aşa ceva.

Doamnelor şi domnilor parlamentari,

Această moţiune de cenzură a PNL-ului nu are nici subiect, nu are nici coerenţă, nu are nici măcar susţinere. Nu are decât semnătura unui procuror, iar pentru asta aţi dat deja un vot marţi. Acum suntem chemaţi să votăm din nou acelaşi lucru. În acest context, parlamentarii PSD nu vor legitima prin votul lor o moţiune de cenzură care nu este altceva decât un pretext pentru o tentativă neconstituţională de demitere a Guvernului.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc foarte mult, doamnă deputat.

Are cuvântul domnul senator Puiu Haşotti, din partea Grupului parlamentar al PNL. Nu mai e.

Domnul deputat Cezar-Florin Preda.

Domnul Haşotti. 11 minute mai are grupul parlamentar.

Aveţi cuvântul, domnule senator.

Domnul Puiu Haşotti:

Mulţumesc.

Domnule preşedinte,

Domnule preşedinte,

Domnule prim-ministru,

Înainte de toate, şi vă rog să nu începeţi cronometrarea, domnule preşedinte, vă rog să ţinem un moment de reculegere în memoria victimelor mineriadei de acum 25 de ani.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

13-15 iunie.

(Se păstrează un moment de reculegere.)

Domnul Puiu Haşotti:

Vă mulţumesc.

Doamnelor, domnilor,

Înainte de toate, aş vrea să-i spun doamnei senator Anghel Cristiana, care a venit cu un sacou cu Mickey Mouse (Râsete, aplauze.) că a uitat să menţioneze cea mai importantă distincţie a domnului Iohannis: aceea de Preşedinte al României, ales de poporul român. (Aplauze.)

Ieri, doamna ministru Rovana Plumb ne-a spus că parlamentarii PSD nu vor vota. Imediat, domnul viceprim-ministru Gabriel Oprea a spus că şi parlamentarii UNPR nu vor vota şi, bineînţeles, ne-a ţinut un discurs ca fiind un reper moral al politicii româneşti, arătând că nu a trădat - poate lucrul acesta îl discutaţi la grupul dumneavoastră parlamentar, domnule viceprim-ministru - că nu trădează şi nu va trăda. Mai vedem noi! (Râsete.)

Mi-a adus aminte de "Vocea Patriotului Naţionale". De altfel, este corect ca parlamentarii UNPR să nu voteze de vreme ce sunt obişnuiţi cu migraţia politică, toţi au migrat politic şi încă mai migrează. E firesc, le mai alunecă piciorul, le mai alunecă poate bilele prin urne. Celelalte două partide nu s-au pronunţat, dar aducându-mi aminte din nou de discursul distinsei doamne senator, vă spun încă o dată ce-am mai spus, că Partidul Conservator, care niciodată n-a mers pe picioarele lui la alegerile parlamentare, seamănă cu maşina comunismului, îşi consumă toată energia la claxon. (Râsete; aplauze.)

Toate cele trei partide stau sub pulpana roşie şi prăfuită a Partidului Social Democrat. Nu mai este acel roşu KGB, este roşu incert! Şi dacă tot am vorbit despre mineriade, să ne amintim că principalul vinovat al celei mai mari orori în ultimii 25 de ani a fost Ion Iliescu, înaintaşul dumneavoastră. (Aplauze; vociferări.)

Şi acum dumneavoastră ştiţi, şi mai ales domnul senator Ilie Sârbu, că eu de multe ori vin cu materialul clientului. Mă voi încadra în minutele rezervate. Am să vă spun ce arăta domnul ministru Titus Corlăţean, pe 27 octombrie, citez, eu citez autorii, atenţie, nu fac, ştiţi dumneavoastră, altceva: "Vă e teamă şi sunteţi laşi şi nu-i lăsaţi pe propriii parlamentari să se exprime şi să susţină, eventual, propriul dumneavoastră Guvern. Când va fi strigată lista de vot, să vă gândiţi bine la opţiunea dumneavoastră, la ce veţi face şi la coloana vertebrală cu care veţi ieşi din această sală. Veţi purta ruşinea până la sfârşitul vieţii...". I-auzi! "...dumneavoastră pentru ceea ce veţi face sau pentru ceea ce nu veţi face".

Şi acum vă voi mai da un citat, dumneavoastră veţi ghici autorul. Citez, din nou citez, nu...: "Vom contracara prin orice metodă gestul laş şi iresponsabil de a-şi lua prizonieri propriii parlamentari. Interdicţia acestora de a vota - până la urmă pot vota cum cred că e mai bine la moţiunea de cenzură - este un gest la laşitate, de dispreţ faţă de oameni şi de ticăloşie, cu care Guvernul ne-a obişnuit în această perioadă şi care încearcă să rămână la putere prin acest procedeu nedemocratic şi periculos pentru viaţa de zi cu zi. Un Guvern care nu are niciun vot pentru este un Guvern care are susţinere zero." (Aplauze.) Victor Ponta.

Doamnelor şi domnilor,

Numai proştii nu învaţă din greşelile altora, iar dacă nu sunt proşti şi în mod deliberat repetă greşelile acestora, merită tot oprobriul.

Niciun comentariu în plus.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Dreptul la replică, doamnă senator. Scurt.

(Rumoare; vociferări.)

Doamna Cristiana-Irina Anghel:

V-a durut, nu? Tare! Rău!

Da, domnilor, am venit special îmbrăcată cu acest sacou. Mi l-am cumpărat special. Păi, la joaca şi la ce este în Parlament făcut de dumneavoastră, desene animate aţi vrut, desene animate aveţi. (Vociferări.)

Eu sunt îmbrăcată doar, dumneavoastră sunteţi personaje din desene animate. Uitaţi-vă în oglindă şi vedeţi-vă!

Şi încă un lucru: dacă tot aruncăm cu piatra, hai să ne uităm şi la domnul Iohannis. A intrat curat în mandat? Nu.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Doamnă senator...

Doamna Cristiana-Irina Anghel:

A intrat cu dosare, la fel ca celălalt, da? În schimb, strigă: "Hoţul!". Şi cine strigă "Hoţul!"? Tot hoţul.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul deputat Cezar Preda.

Aveţi cinci minute, domnule deputat.

Domnul Cezar-Florin Preda:

Acum, ca să fiu sincer, cred că din citatele domnului prim-ministru vom scrie o carte. Şi cred că cel mai bine ar fi să o semneze Domnia Sa.

Stimaţi membri ai Parlamentului, care astăzi vă veţi îndeplini îndatoririle de serviciu şi veţi vota. Pe cei care nu votaţi nu trebuie să vă salut, că înţeleg că nici nu sunteţi aici.

Victor Ponta.

Am văzut aici, în aula Parlamentului, sunt un parlamentar cu destulă experienţă, mulţi vorbitori la acest microfon, am văzut şi oameni grei, oameni de stat, am văzut şi pisoi, am văzut şi pisicuţi, dar am văzut azi şi nişte veveriţe care al naibii se pricep la viaţa parlamentară. (Rumoare)

E o colegă tânără aici căruia eu îi doresc mult succes şi viaţă lungă. Da. ...căreia îi doresc... Da, mulţumesc. Eu sunt un om care în general acceptă şi criticile, ... căreia îi doresc viaţă lungă de parlamentar, spunând că moţiunea nu-i procedurală, că ea nu se adresează Guvernului, ci Parlamentului, şi că are o activitate laborioasă în Comisia de elaborare a legilor.

Dragă colegă,

Această instituţie este brelocul guvernelor României de 25 de ani. Noi nu trebuie să fim ipocriţi, iar eu nu sunt ipocrit aici. Noi, toţi, aici, nu facem altceva decât să votăm legislaţia elaborată din această bancă. De la domnul Tăriceanu citire, din 2004, până acum o săptămână, guvernele României au elaborat 1800 de ordonanţe şi ordonanţe de urgenţă. Iar noi toţi, aici, legiferăm aceste ordonanţe de atâţia ani, de 11 ani.

Domnul Tăriceanu a făcut vreo 900. Domnul Emil Boc şi domnul Ungureanu au făcut şi ei vreo 450 şi vine foarte tare din urmă domnul Victor Ponta care are aproape 500 în această perioadă scurtă.

Deci, dacă vrem cu adevărat să vorbim despre ce trebuie să facem noi, cred că aici ar trebui să ne consultăm cu cei care se cred sus, acolo, în bancă, şi fac o paranteză: cred că am rămas printre ultimele parlamente din Europa şi din lume unde unii stau mai sus decât parlamentarii. În general, să ştiţi, că e invers: ei stau mai jos decât parlamentarii. (Aplauze.)

Am văzut un slogan în 2012 când, e adevărat, ne aflam pe baricade diferite, care suna cam aşa "Vrem o ţară ca afară!". Asta striga domnul Victor Ponta atunci. Ei, dragii mei, cred că acum nu mai facem altceva decât să dorim să fie numai afară românii, că în ţară am văzut cum îi respectăm.

Şi o chestiune pe care...v-am spus, fără ipocrizie, vreau s-o aduc în atenţia dumneavoastră este că nu noi suntem cei care trebuie astăzi să facem orice ca românul să aibă drept de vot. Acest lucru îl face Constituţia României.

Dragii mei,

Despre Constituţia României am vorbit toţi. Toţi ne-am referit la ce atribuţii trebuie să aibă Preşedintele României, ce atribuţii trebuie să aibă primul-ministru al României, cât de puternic să fie Parlamentul, cât de puternică să fie justiţia. Nu este aşa! Constituţia României este a copilului încă nenăscut. Constituţia României este a românului care poartă paşaport oriunde în lume şi are aceleaşi drepturi consfinţite prin Constituţie să facă ceea ce facem şi noi aici: să votăm. E primul drept înscris în Constituţie, pe care domnul Victor Ponta, cu părere de rău, nu vrea să-l ia în considerare.

Eu am văzut ce s-a întâmplat în noiembrie şi eu mă bucur, spre deosebire de o antevorbitoare, că am fost de partea baricadei care a dat României un preşedinte, cred eu, altfel. L-am văzut pe domnul prim-ministru de atunci că şi-a dorit o reconciliere cu românii şi am văzut că şi-a cerut clemenţă de la toţi românii. E drept, că nu de pe pământ românesc, îşi cerea clemenţa de pe pământ arab, dar şi-a cerut-o. A uitat că trebuie să dea şi explicaţii românilor şase luni de ce au fost împiedicaţi să voteze românii. Până acum, asta este întrebarea la care acest guvern nu a răspuns.

Şi aş vrea să mai facem... în încheiere să fac şi eu o trimitere la ceea ce înseamnă până la urmă modul în care ne raportăm faţă de români. Dragii mei, după demenţa cuvintelor de ieri în care trei milioane de români erau acuzaţi că şi-au lăsat în ţară golani şi femei infidele, dublată de ceea ce însemna impozitarea bacşişului făcută de un om care cred că n-a dat în viaţa lui bacşiş sau nu şi-a plătit consumaţia, triplată de un om care ne ameninţa ieri cu justiţia că ne va sancţiona dacă ieşim în stradă, toate aceste lucruri nu pot fi compensate prin scuze pe Facebook. Aceste lucruri nu se pot compensa decât aici, domnule prim-ministru, şi vă invit să vă cereţi scuze public tuturor românilor pentru ceea ce înseamnă comportamentul unora dintre miniştrii dumneavoastră.

Şi am să închei spunându-vă următorul lucru: în mod sigur România are nevoie de un alt guvern. Dar în mod sigur, România are nevoie şi de alţi parlamentari, alţi parlamentari care să aibă atâta demnitate încât să se ridice din bancă şi să-şi exprime opţiunea, fie prin a susţine, fie prin a vota împotrivă. Dar să primeşti bani de la Guvern ca să stai în bancă, să nu-ţi îndeplineşti atribuţiunile de serviciu este chiar mai mult decât o umilinţă, pe care sper, sincer, că cel puţin o parte din cei aflaţi la putere, nu o vor accepta.

Nu sunt vorbele mele. Este domnul Victor Ponta.

Aş vrea să vă spun că pe holuri circulă un zvon pe care n-am să-l contest şi nici măcar n-am să-l infirm. Se spune despre această stare de lucruri că domnul Victor Ponta va scăpa. Va scăpa de toate acuzaţiile şi de toate, până la urmă, poziţiile împotrivă. A luat deja o decizie: se va înscrie în UNPR.

Vă mulţumesc. (Râsete; aplauze.)

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă mulţumesc foarte mult.

Îl invit la microfon pe primul-ministru al Guvernului, domnul Victor Ponta. (Aplauze.)

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Doamnelor şi domnilor,

Stimaţi colegi,

Dincolo de câteva glume, unele reuşite, altele mai puţin, de aceiaşi Caţavencu, Farfuridi, Brânzovenescu de Constanţa, pe care-i ştiţi de atâta timp, regret faptul că astăzi nu am reuşit să vorbim totuşi în faţa Camerelor reunite suficient de mult despre ceea ce înseamnă guvernare cu adevărat, şi ceea ce înseamnă viaţa oamenilor. Şi faptul că suntem pentru prima dată pe primul loc între cele 28 de ţări ale Uniunii Europene la creştere economică (Aplauze.), că am reuşit după 7 ani de zile, vă rog să vă gândiţi, după 7 ani de zile în care ne-am dus din ce în ce mai mult după trimestrul al III-lea 2008 în groapa incompetenţei, a hoţiei, a tăierilor de salarii, de pensii, în timp ce alţii făceau miliarde pe restituiri, am reuşit după 7 ani de muncă să ne întoarcem la 2008 şi să-l depăşim, despre faptul că săptămâna viitoare, de o mie de ori mai important şi cu siguranţă de o mie de ori mai serios decât moţiunea de cenzură, trebuie să dezbateţi în Camera Deputaţilor şi vă rog să votaţi noul Cod fiscal, care va asigura dezvoltarea economică a României în anii care vin.

Despre toate aceste lucruri putem şi trebuie să vorbim cu o singură condiţie: să ne preocupe aceste lucruri, să avem stabilitate politică, să ştim ce avem de făcut. Un distins coleg dădea o veste foarte proastă, din punctul meu de vedere - evident că am primit-o şi eu -, că la Chişinău, cel mai important vecin al nostru, avem din nou criză politică, ba chiar se bucura că şi-a dat demisia primul-ministru, care e de la PPE, apropo.

Problema este că cel mai important partener al nostru, Moldova, de luni de zile şi, se pare, şi în continuare, va fi în instabilitate politică, în criză financiară şi economică, în lipsă de perspectivă de integrare europeană, o pradă foarte uşoară pentru cei din Est, care îi vor răul.

Eu sunt convins că nu vreţi acelaşi lucru pentru România şi sunt convins că împreună cu majoritatea parlamentară, dar şi cu cei suficient de mulţi membri ai Parlamentului, care gândesc serios, care analizează lucrurile, care ne dau dreptate atunci când avem şi ne critică atunci când este cazul - şi mă refer, evident, la domnul Márton Árpád - cred că putem să ferim România de o furtună care nu are decât o singură origine: dorinţa şi foamea de putere a celor care au pierdut puterea prin votul oamenilor.

Cred că acest lucru putem să-l facem în continuare. Vreau să vă rog să continuăm lucrurile bune, împreună, să le îmbunătăţim pe cele care nu au mers bine şi cred că putem să facem acest lucru.

În final însă vreau totuşi să fac şi două comentarii politice: în primul rând, să le mulţumesc tuturor colegilor din majoritate şi în special colegilor mei de la Partidul Social Democrat, pentru faptul că au rezistat întotdeauna, în ultimii 25 de ani, la nenumăratele atacuri mincinoase ale propagandei. Sunteţi un partid care, de câte ori aţi fost la guvernare, aţi făcut bine României, după care am plecat în opoziţie şi am revenit să reparăm lucrurile rele făcute de alţii. (Aplauze.)

Şi, cu o singură excepţie, v-aţi ales lideri cu care vă puteţi mândri. (Aplauze.)

Vreau să vă asigur că atunci când nu voi mai fi preşedintele PSD, că nu voi mai fi la un moment dat, toate funcţiile sunt trecătoare, în niciun caz nu o să votez cu PNL-ul, să dau jos Guvernul PSD, că doar nu sunt prostănac! (Aplauze.)

Şi o ultimă urare şi recunoaştere: Partidul Naţional Liberal a avut preşedinţi oameni respectabili, oameni citiţi, oameni cu capacitate politică, şi acum a ajuns să fie condus de Elena Udrea! Treaba lor! (Aplauze.)

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Doamnelor şi domnilor deputaţi şi senatori,

S-au încheiat dezbaterile.

Urmează să ne exprimăm votul asupra moţiunii de cenzură. Vă reamintesc, conform art.113 din Constituţie, moţiunea de cenzură se adoptă cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor: minimum 278 de voturi pentru. Votul este secret şi se exprimă prin bile, potrivit art. 88 şi 95 din Regulamentul şedinţelor comune.

De asemenea, reamintesc prevederile art.48 din Regulament, potrivit cărora fiecare parlamentar primeşte o bilă albă şi o bilă neagră. Bila albă introdusă în urna albă şi bila neagră introdusă în urna neagră înseamnă vot pentru; bila albă introdusă în urna neagră şi bila neagră introdusă în urna albă înseamnă vot contra moţiunii.

Invit cei doi chestori să ocupe locurile pentru înmânarea bilelor.

Camera Deputaţilor.

Domnule Ciolacu, vă rog frumos, aveţi cuvântul pentru a citi lisa deputaţilor.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Domnul prim-ministru al României, Ponta Victor-Viorel, prezent.

Domnul Bănicioiu Nicolae prezent
Domnul Constantin Daniel prezent
Domnul Duşa Mircea prezent
Gavrilescu Graţiela Leocadia prezentă
Gerea Andrei Dominic prezent
Grindeanu Sorin Mihai prezent
Nicolicea Eugen prezent
Plumb Rovana prezentă
Tudose Mihai prezent
Vulpescu Ionuţ prezent
Domnul senator Oprea Gabriel prezent
Pop Liviu-Marian prezent
Teodorovici Eugen-Orlando prezent

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnilor miniştri, vă rog frumos să votaţi!

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Am uitat vreun ministru?

Domnul Tîlvăr Angel prezent

Scuzaţi.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Aşteptăm să voteze miniştrii, ca să mergem mai departe. O să vă rog frumos...

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Doamna senator Mariana Câmpeanu prezentă

Adam Luminiţa-Pachel absentă
Adăscăliţei Constantin prezent
Alexe Costel prezent
Alexe Florin-Alexandru prezent
Almăjanu Marin absent
Amet Varol absent
Anastase Roberta Alma prezentă
Andea Petru prezent
Andronache Gabriel prezent
Anghel Gabriela-Lola absentă
Antal István absent
Anton Marin prezent
Anuşca Roxana-Florentina prezentă
Ardeleanu Sanda-Maria prezentă
Arsene Ionel prezent
Avram Constantin absent
Avram Marian prezent
Axente Ioan prezent
Babuş Radu prezent
Balan Ioan prezent
Baltă Mihai prezent
Băişanu Ştefan-Alexandru prezent
Bălan Ion prezent
Bărbulescu Daniel-Ionuţ absent
Bejinariu Eugen prezent
Benga Ioan prezent
Berci Vasile prezent
Birchall Ana prezentă
Bîrsăşteanu Florică prezent
Blăjuţ Viorel-Ionel prezent
Blănariu Valentin absent
Boboc Valentin Gabriel absent
Bode Lucian Nicolae prezent
Bogdan Gheorghe-Dănuţ absent
Bogdănici Camelia-Margareta absentă
Boghicevici Claudia prezentă
Bónis István absent
Borbély László absent
Bordeianu Dan prezent
Antal István prezent
Bot Octavian absent
Bucur Constantin-Alin absent
Bucura-Oprescu Simona prezentă
Budurescu Daniel-Stamate prezent
Buican Cristian prezent
Buicu Corneliu-Florin prezent
Burlacu Ştefan absent
Calimente Mihăiţă prezent
Caloianu Mario-Ernest prezent
Calotă Florică Ică prezent
Canacheu Costică prezent
Cazan Mircea-Vasile prezent
Călin Ion prezent
Căprar Dorel-Gheorghe prezent
Cătăniciu Steluţa-Gustica absentă
Cernea Remus-Florinel prezent
Chebac Eugen prezent
Cherecheş Florica prezentă
Chiriţă Dumitru prezent
Chirteş Ioan-Cristian prezent
Chirvăsuţă Laurenţiu prezent
Chiţoiu Daniel absent
Cioată Cezar prezent
Ciobanu Gheorghe prezent
Ciobanu Liliana prezentă
Ciocan Dan absent
Ciofu Tamara-Dorina prezentă
Ciolacu Ion-Marcel prezent
Ciubotaru Lucian-Manuel prezent
Ciucă Liviu-Bogdan absent
Ciuhodaru Tudor absent
Ciurariu Florin prezent
Cocei Erland prezent
Codîrlă Liviu absent
Comşa Cornel-George absent
Condurăţeanu Andrei-Răzvan prezent
Constantin Daniel prezent
Cosma Vlad-Alexandru prezent
Costin Gheorghe prezent
Covaci Dorel prezent
Cozmanciuc Corneliu-Mugurel prezent
Crăciunescu Grigore prezent
Cristea Aurelia prezentă
Cristea Victor prezent
Cristian Horia prezent
Cseke Attila-Zoltán absent
Cupă Ion absent
Cupşa Ioan prezent
Daea Petre prezent
Dalca Ştefan-Petru absent
Dascălu Constantin prezent
Deaconu Mihai prezent
Delureanu Virgil prezent
Diaconu Adrian-Nicolae absent
Diaconu Mihai-Bogdan absent
Dima Toader prezent
Dîrzu Ioan prezent
Doboş Anton prezent
Dobre Mircea-Titus prezent
Dobre Victor Paul prezent
Dobrinescu Traian prezent
Dolha Mircea prezent
Dolha Nechita-Stelian prezent
Dolineaschi Andrei prezent
Donţu Mihai-Aurel prezent
Dragomir Gheorghe prezent
Dragomir Maria prezentă
Dragomir Viorel Marian prezent
Drăghici Mircea-Gheorghe prezent
Drăghici Sonia-Maria prezentă
Drăguşanu Vasile-Cătălin absent
Dumbrăvanu Paul prezent
Dumitrache Ileana Cristina prezentă
Dumitru Georgică absent
Dumitru Ioana-Jenica prezentă
Dumitru Ovidiu-Ioan prezent
Emacu Gheorghe prezent
Enache Marian prezent
Enea Constantin-Cosmin absent
Eparu Ion absent
Erdei Dolóczki István prezent
Fejér László-Ődőn prezent
Fenechiu Cătălin-Daniel absent
Firczak Gheorghe absent
Florea Damian absent
Florea Daniel prezent
Fonta Nuţu

Eparu e prezent.

Fonta Nuţu absent
Frăticiu Gheorghe prezent
Galan Constantin prezent
Ganţ Ovidiu Victor absent
Găină Mihăiţă absent
Geantă Florian Daniel absent
Gheorghe Andrei Daniel prezent
Gheorghe Florin prezent
Gheorghe Tinel prezent
Ghera Giureci-Slobodan absent
Ghiţă Sebastian-Aurelian absent
Ghiveciu Marian concediu, absent
Gireadă Dumitru-Verginel prezent
Gliga Vasile Ghiorghe prezent
Gorghiu Alina-Ştefania prezentă
Grama Horia prezent
Grecea Maria prezentă
Gudu Vasile prezent
Gunia Dragoş-Ionel prezent
Guran Virgil prezent
Gurzău Adrian prezent
Gust Băloşin Florentin prezent
Gvozdenovici Slavomir absent
Harbuz Liviu prezent
Hărău Eleonora-Carmen prezentă
Holban Titi prezent
Horga Vasile prezent
Hulea Ioan prezent
Iacoban Sorin-Avram prezent
Ialomiţianu Gheorghe prezent
Iancu Iulian prezent
Gvozdenovici, prezent, scuze.
Iane Daniel prezent
Iane Ovidiu-Cristian prezent
Ibram Iusein absent
Ignat Miron prezent
Iliuţă Vasile prezent
Intotero Natalia-Elena prezentă
Ionescu Aurelian absent
Ionescu George prezent
Iordache Florin prezent
Irimie Vicenţiu-Mircea prezent
Moldovan Carmen Ileana prezentă
Iriza Scarlat absent
Ispir Raluca-Cristina prezentă
Itu Cornel prezent
Kelemen Atilla-Béla-László absent
Kelemen Hunor prezent
Kerekes Károly prezent
Kereskényi Gábor prezent
Khraibani Camelia prezentă
Korodi Attila prezent
Laza-Matiuţa Liviu prezent
Longher Ghervazen absent
Lubanovici Mircea prezent
Lupu Mihai prezent
Man Mircea prezent
Manda Iulian Claudiu prezent
Manea Victor-Gheorghe prezent
Manolache Marius absent
Manolescu Oana absentă
Marcoci Vlad prezent
Marcu Viorica prezentă
Marian Ion Cristinel absent
Marica Petru-Sorin absent
Marin Gheorghe prezent
Marin Laura absentă
Marocico Ion absent
Martin Eduard-Stelian prezent
Márton Árpád-Francisc prezent
Máté András-Levente absent
Matei Călin-Vasile-Andrei absent
Mazilu Constantin absent
Măduţa Flavius-Luigi absent
Melinte Ion prezent
Merka Adrian-Miroslav absent
Mihai Aurelian prezent
Mihăilă Ioan absent
Mihăilescu Ion-Bogdan prezent
Militaru Lucian prezent
Mincă Liliana absentă
Mircovici Niculae prezent
Mironescu Răzvan Horia prezent
Mitrea Manuela prezentă
Mîrza Gavril prezent
Mocanu Adrian prezent
Mocioalcă Ion prezent
Mocioi Niculina prezentă
Moisii Constantin prezent
Moldovan Carmen Ileana prezentă
Moldovan Ioan absent
Moldovan Iosif prezent
Molnar Zsolt absent
Motreanu Dan-Ştefan prezent
Moţ Constantin-Stelian-Emil absent
Movilă Petru prezent
Muntean Mircia absent
Munteanu Ioan prezent
Murgu Neagu prezent
Nassar Rodica prezentă
Nazare Alexandru prezent
Neacşu Marian prezent
Necula Cosmin absent
Valeca Şerban-Constantin prezent
Negruţ Clement prezent
Negruţ Cornelia absentă
Nica Nicolae-Ciprian absent
Nichita Cristina absentă
Nicoară Romeo Florin prezent
Nicolae Alexandri prezent
Nicolae Florian prezent
Nicolăescu Gheorghe-Eugen prezent
Niculae Aurel prezent
Niculescu Dumitru absent
Niculescu Duvăz Bogdan Nicolae prezent
Nistor Gheorghe-Vlad prezent
Nistor Laurenţiu prezent
Nistor Marioara prezentă
Niţă Constantin prezent
Niţă Emil prezent
Nosa Iuliu prezent
Oajdea Daniel Vasile absent
Ochi Ion prezent
Oltean Ioan prezent
Orban Ludovic prezent
Oros Nechita-Adrian prezent
Palaşcă Viorel prezent
Palăr Ionel prezent
Paleologu Theodor prezent
Pambuccian Varujan prezent
Pană Adriana-Doina prezentă
Pardău Dumitru prezent
Paul Maria-Andreea prezentă
Păun Nicolae prezent
Pârgaru Ion prezent
Pâslaru Florin-Costin prezent
Peia Ninel prezent
Petrea Dorin Silviu prezent
Petrescu Petre absent
Petric Octavian prezent
Pistru-Popa Eusebiu-Manea
Sunteţi dumneavoastră Pistru-Popa?
Pocora Cristina-Ancuţa prezentă
Podaşcă Gabriela-Maria prezentă
Pop Georgian prezent
Popa Octavian-Marius prezent
Popa Radu Mihai prezent
Popeangă Vasile absent
Popescu Dan-Cristian prezent
Popescu Dumitru-Iulian prezent
Popescu Florin Aurelian absent
Popoviciu Alin Augustin Florin prezent
Potor Călin prezent
Preda Cezar-Florin prezent
Puşcaş Iacob absent
Raeţchi Ovidiu Alexandru prezent
Răducanu Ion prezent
Rădulescu Cătălin-Marian absent
Rădulescu Constantin prezent
Rădulescu Romeo prezent
Răţoi Neculai prezent
Resmeriţă Cornel-Cristian concediu, absent
Rizea Cristian prezent
Roman Cristian-Constantin prezent
Roman Gheorghe prezent
Roman Ioan Sorin absent
Roman Victor prezent
Roşca Lucreţia prezentă
Roşca Mircea prezent
Rotaru Răzvan prezent
Rusu Valentin
Pistru-Popa Eusebiu-Manea prezent
Rusu Valentin

Domnule Orban, Rusu Valentin?

Domnule Orban, Rusu Valentin există? Absent.

Sava Andrei-Valentin absent
Sămărtinean Cornel-Mircea prezent
Săpunaru Nini prezent
Săvoiu Ionuţ-Cristian prezent
Scarlat George prezent
Schelean Valeria-Diana prezentă
Secară Florin Mihail prezent
Sefer Cristian-George prezent
Seres Dénes prezent
Silaghi Ovidiu Ioan absent
Simedru Dan Coriolan prezent
Simionescu Adrian Constantin absent
Smarandache Miron Alexandru prezent
Solomon Adrian prezent
Stan Ioan prezent
Stan Ion prezent
Stanciu Anghel absent
Stanciu Zisu prezent
Stancu Ionel absent
Stativă Irinel Ioan prezent
Stănescu Alexandru prezent
Steriu Valeriu-Andrei prezent
Stoica Mihaela prezentă
Stragea Sorin Constantin prezent
Stroe Ionuţ-Marian prezent
Stroe Radu absent
Sturzu Mihai-Răzvan absent
Suciu Vasile-Daniel absent
Surdu Raluca absentă
Surugiu Iulian-Radu prezent
Szabó Ödön absent
Şcheau Ion prezent
Şimon Gheorghe prezent
Şoptică Costel prezent
Şova Lucian absent
Ştefan Viorel prezent
Ştefănescu Elena Cătălina prezentă
Ştirbu Gigel-Sorinel prezent
Tabugan Ion absent
Taloş Gheorghe-Mirel absent
Tararache Mihai prezent
Tămâian Ioan prezent
Tănase Răzvan-Ionuţ prezent
Tănăsescu Claudiu-Andrei absent
Tătaru Florin-Cristian prezent
Teju Sorin absent
Teodorescu Cătălin-Florin prezent
Teodorescu Ioan Viorel absent
Thuma Hubert Petru Ştefan prezent
Tiuch Cătălin absent
Toader Mircea-Nicu prezent
Tocuţ Dan-Laurenţiu prezent
Tomac Eugen prezent
Traicu Rodin prezent
Tudorache Daniel prezent
Tudorie Violeta prezentă
Turcan Raluca prezentă
Tuşa Adriana Diana prezentă
Ţigăeru Roşca Laurenţiu absent
Ţîmpău Radu Bogdan prezent
Udrişte Gheorghe prezent
Uioreanu Elena-Ramona prezentă
Urcan Ionaş-Florin prezent
Uricec Eugen Constantin prezent
Ursărescu Dorinel prezent
Vainer Aurel deplasare externă, absent
Varga Lucia-Ana prezentă
Varga Vasile prezent
Vasilică Radu Costin prezent
Vizitiu Sergiu-Constantin absent
Vladu Iulian prezent
Vlase Petru Gabriel prezent
Vlădoiu Aurel absent
Voicu Mădălin-Ştefan prezent
Voicu Mihai Alexandru prezent
Vreme Valerian absent
Weber Mihai prezent
Zaharcu Neviser prezent
Zamfir Daniel-Cătălin prezent
Zisopol Dragoş Gabriel prezent
Zgonea Valeriu Ştefan prezent
Zlati Radu prezent

Matei Călin şi Măduţa Flavius, de asemenea, prezenţi. Şi Manolache prezent.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc, domnule deputat.

O să-l rog frumos pe domnul senator Oprea să vină la microfon pentru a striga lista senatorilor prezenţi.

Domnule senator, aveţi cuvântul.

Domnul Mario-Ovidiu Oprea:

Mulţumesc.

Bună ziua tuturor!

Agrigoroaei Ionel absent
Andronescu Ecaterina absentă
Anghel Adrian absent
Anghel Cristiana-Irina prezentă
Antonescu George-Crin-Laurenţiu prezent
Arcaş Viorel prezent
Ardelean Ben-Oni prezent
Ariton Ion prezent
Atanasiu Teodor prezent
Badea Leonardo absent
Badea Viorel-Riceard prezent
Banias Mircea-Marius absent
Barbu Daniel-Constantin absent
Barbu Tudor prezent
Bădălău Niculae prezent
Bălu Marius prezent
Belacurencu Trifon prezent
Bereanu Neculai prezent
Biró Rozalia-Ibolya absentă
Blaga Vasile prezent
Boagiu Anca-Daniela prezentă
Boboc Cătălin prezent
Bodea Cristian-Petru prezent
Bodog Florian-Dorel absent
Boeriu Valeriu-Victor prezent
Bota Marius-Sorin-Ovidiu prezent
Bujor Dumitru-Marcel absent
Bumbu Octavian-Liviu prezent
Burlea Marin prezent
Butnaru Florinel prezent
Butunoi Ionel-Daniel absent
Cadăr Leonard concediu medical, absent
Calcan Valentin-Gigel prezent
Câmpeanu Mariana prezentă
Chelaru Ioan prezent
Chiriac Viorel prezent
Chiru Gigi Christian prezent
Chiuariu Tudor-Alexandru absent
Coca Laurenţiu Florian prezent
Constantinescu Florin prezent
Cordoş Alexandru prezent
Corlăţean Titus prezent
Coste Marius prezent
Costoiu Mihnea-Cosmin prezent
Cotescu Marin Adrănel prezent

Am să revin.

Creţu Gabriela absentă
Cristache Iulian prezent
Cristina Ioan prezent
Croitoru Cătălin prezent
Deneş Ioan prezent
Dincă Mărinică prezent
Dobra Dorin-Mircea prezent
Dobriţoiu Corneliu prezent
Donţu Ovidiu-Liviu prezent
Dumitrescu Cristian-Sorin prezent
Dumitrescu Florinel absent
Badea Leonardo este prezent.
Dumitrescu Iulian prezent
Durbacă Eugen absent

Andronescu Ecaterina este prezentă.

Duruţ Aurel prezent
Ehegartner Petru absent
Federovici Doina-Elena prezentă
Fifor Mihai-Viorel prezent
Filip Petru absent
Firea Gabriela prezentă
Florian Daniel Cristian absent
Flutur Gheorghe prezent
Frătean Petru-Alexandru absent
Geoană Mircea-Dan prezent
Ghilea Găvrilă prezent
Ghişe Ioan absent
Grapă Sebastian prezent
Grigoraş Viorel prezent
Haşotti Puiu prezent
Ichim Paul prezent
Igaş Traian-Constantin prezent
Iliescu Lucian prezent
Ilieşiu Sorin prezent
Ioniţă Dan-Aurel prezent
Iovescu Ioan prezent
Isăilă Marius Ovidiu prezent
Jipa Florina-Ruxandra prezentă
Klárik László-Attila prezent
László Attila absent
Lazăr Sorin-Constantin prezent
Luchian Dragoş prezent
Luchian Ion prezent
Marian Dan-Mihai prezent
Marian Valer prezent
Marin Nicolae prezent
Markó Béla absent
Mazăre Alexandru absent
Mihai Alfred-Laurenţiu-Anotonio prezent
Mihai Cristian-Dănuţ prezent
Mihai Neagu absent

Cotescu Marin Adrănel este prezent.

Mihăilescu Petru-Şerban absent
Miron Vasilica-Steliana prezentă
Mitu Augustin-Constantin prezent
Mocanu Victor absent
Moga Nicolae prezent
Mohanu Nicolae prezent
Motoc Octavian prezent
Mutu Gabriel prezent
Nasta Nicolae prezent
Năstase Ilie absent
Neagu Nicolae prezent
Neculoiu Marius prezent
Nicoară Marius-Petre absent

Dumitrescu Cristian, prezent.

Nicolae Şerban prezent
Nistor Vasile prezent
Niţă Mihai absent
Niţu Remus-Daniel prezent
Obreja Marius-Lucian prezent
Oprea Dumitru prezent
Oprea Mario-Ovidiu prezent
Oprea Ştefan-Radu prezent
Paşca Liviu-Titus prezent
Paşcan Emil-Marius prezent
Pataki Csaba prezent
Pavel Marian prezent
Păran Dorin prezent
Păunescu Teiu prezent
Pelican Dumitru prezent
Pereş Alexandru prezent
Pop Gheorghe absent
Popa Constantin absent
Popa Florian prezent
Popa Ion prezent
Popa Mihaela prezentă
Popa Nicolae Vlad prezent
Popescu Corneliu absent
Popescu Dumitru-Dian prezent
Popescu-Tăriceanu Călin-Constantin-Anton prezent
Purec Ion-Simeon prezent
Rădulescu Cristian prezent
Rogojan Mihai-Ciprian prezent
Rotaru Ion prezent
Saghian Gheorghe prezent
Savu Daniel prezent
Sârbu Ilie prezent
Severin Georgică prezent
Silistru Doina prezentă
Stuparu Timotei prezent
Suciu Matei absent
Şova Dan-Coman absent
Tánczos Barna prezent
Tămagă Constantin absent
Tătaru Dan prezent
Tătaru Nelu prezent
Tişe Alin-Păunel prezent
Toma Ion prezent
Todiraşcu Valeriu prezent
Tomoiagă Ştefan-Liviu prezent
Tudor Doina-Anca prezentă
Ţapu Nazare-Eugen prezent
Ungureanu Mihai-Răzvan prezent
Valeca Şerban-Constantin prezent
Vasiliev Marian prezent
Vegh Alexandru absent
Verestóy Attila absent
Vochiţoiu Haralambie absent
Voinea Florea prezent
Volosevici Andrei-Liviu prezent
Vosganian Varujan absent
Zisu Ionuţ-Elie prezent

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Dragi colegi,

Vă informez că în conformitate cu prevederile art. 15 din Legea nr. 47 au fost depuse, pentru a fi contestate la Curtea Constituţională, dacă întrunesc numărul de semnături de la Camera Deputaţilor şi de la Senat, la cei doi secretari generali, următoarele legi: Legea pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 115/2011; Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 42/2014; Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 6/2015; Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 8/2015; Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2011; Legea privind modificarea şi completarea Legii nr. 240/2013; Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 291/2007; Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 70/2014; Legea pentru modificarea şi completarea Legii educaţiei fizice şi sportului nr. 69/2000; Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 36/2010; Legea pentru completarea Legii nr. 263/2010; Legea pentru completarea Legii nr. 76/2002; Legea pentru modificarea Legii nr. 448/2006.

Ştiţi foarte bine, termenele sunt două zile pentru legile adoptate în procedură de urgenţă şi cinci zile pentru cele în procedură de drept comun. Termenele, conform legii, se stabilesc din ziua în care a fost făcut anunţul, adică astăzi, 12 iunie.

Invit membrii Biroului permanent la sala de Birou permanent al Camerei Deputaţilor pentru procedura standard.

După pauză.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnule deputat, aveţi cuvântul pentru a citi procesul-verbal, vă rog frumos.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Proces-verbal, referitor la rezultatul votului exprimat de către deputaţi şi senatori asupra moţiunii de cenzură iniţiate de 183 de deputaţi şi senatori.

Birourile permanente ale celor două Camere ale Parlamentului, în temeiul art. 44 alin. (4) din Regulamentul activităţilor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, procedând la verificarea şi numărarea voturilor exprimate de către deputaţi şi senatori prin vot secret cu bile asupra moţiunii de cenzură iniţiate de 183 de deputaţi şi senatori, au constatat următoarele:

• numărul total al deputaţilor şi senatorilor - 554;
• numărul deputaţilor şi senatorilor prezenţi - 417;
• numărul total de voturi exprimate - 214;
• numărul de voturi anulate - 7;
• numărul total de voturi valabil exprimate - 207, din care:
  • voturi pentru adoptarea moţiunii de cenzură - 194;
  • voturi contra moţiunii de cenzură - 13.

Potrivit prevederilor art. 113 alin. (1) din Constituţia României, moţiunea de cenzură se adoptă cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor, ceea ce reprezintă în prezent minimum 278 de voturi pentru.

Ca urmare a faptului că, din totalul de 554 de parlamentari, au fost prezenţi 417, din care 194 au votat pentru moţiunea de cenzură, se constată că nu a fost întrunită majoritatea voturilor cerută de Constituţie pentru adoptare.

Mulţumesc mult, domnule preşedinte. (Aplauze.)

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc foarte mult.

Dragi colegi, declar şedinţa de plen reunit de astăzi închisă.

Vă urez o săptămână frumoasă, un weekend frumos. Ne vedem luni, membrii Biroului permanent de la Camera Deputaţilor şi de la Senat, Birou permanent reunit la ora 13,00.

Şedinţa s-a încheiat la ora 13,03.