Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 8,35.

Lucrările şedinţei au fost conduse de doamna deputat Rodica Nassar, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

Doamna Rodica Nassar:

Declar deschisă şedinţa consacrată declaraţiilor politice.

Domnul Varol Amet:

Doamnă preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Festivitatea de absolvire a cursului Istoria şi civilizaţia tătarilor".

În luna octombrie a anului trecut, Uniunea Democrată a Tătarilor Turco-Musulmani din România, în parteneriat cu Facultatea de Istorie şi Ştiinţe Politice a Universităţii "Ovidius" din Constanţa au elaborat un remarcabil proiect educaţional prin care au oferit cursuri despre Istoria şi civilizaţia tătarilor tuturor celor interesaţi de evoluţia poporului tătar de la origini până în prezent. În decursul anului universitar 2014-2015, cursanţii s-au bucurat de o experienţă culturală inedită, având posibilitatea să-şi aprofundeze noţiunile deţinute şi, totodată, să înveţe lucruri noi despre principalele repere ale evoluţiei istorice a tătarilor.

După cum un nou an universitar tocmai s-a finalizat, Uniunea Democrată a Tătarilor Turco-Musulmani din România şi Facultatea de Istorie şi Ştiinţe Politice din cadrul Universităţii "Ovidius" au organizat, marţi, 9 iunie, festivitatea de absolvire a cursului Istoria şi civilizaţia tătarilor, la care au luat parte atât absolvenţii acestui curs, dar şi membri şi prieteni ai comunităţii noastre.

Cursul festiv a fost deschis de decanul Facultăţii de Istorie şi Ştiinţe Politice, conf. univ. dr. Emanuel Plopeanu, care a punctat importanţa derulării acestui proiect, atât pentru comunitatea tătară, dar şi pentru mediul universitar constănţean. Fiecare cursant a primit o diplomă prin care se atestă absolvirea modulului din partea celor două entităţi organizatoare, fiind apreciaţi pentru implicarea de care au dat dovadă pe durata derulării cursurilor.

Un moment important al festivităţii a fost acela în care a fost semnat acordul dintre Uniunea Democrată a Tătarilor Turco-Musulmani din România şi Facultatea de Istorie şi Ştiinţe Politice a Universităţii "Ovidius", pentru derularea aceluiaşi curs pe durata anului universitar 2015-2016, dar şi anunţul făcut de către conf. univ. dr. Emanuel Plopeanu, potrivit căruia cursul de Istoria şi civilizaţia tătarilor ar putea intra în programa Facultăţii de Istorie şi Ştiinţe Politice, ca una dintre materiile opţionale, ceea ce ar reprezenta un pas deosebit de important în păstrarea şi promovarea identităţii tătarilor din Dobrogea.

În numele Uniunii Democrate a Tătarilor Turco-Musulmani din România, aş vrea să mulţumesc Universităţii "Ovidius" pentru suportul pe care ni l-a acordat şi implicarea de care a dat dovadă în promovarea şi găzduirea cursurilor de Istoria şi civilizaţia tătarilor. Desfăşurarea acestor cursuri demonstrează încă o dată faptul că avem oameni valoroşi şi dornici de a ne reprezenta tezaurul cultural şi spiritual, de a face cunoscut trecutul şi de a menţine vie imaginea neamului tătar.

Vă mulţumesc.

Deputat minorităţi, Amet Varol.

Doamna Rodica Nassar:

Vă mulţumim şi noi, domnule deputat.

Are cuvântul în continuare domnul deputat Sorin-Avram Iacoban.

Domnul Sorin-Avram Iacoban:

Vă mulţumesc.

Astăzi, dragi colegi, declaraţia politică "Politica «fără graniţe» faţă de Uniunea Europeană".

Dragi colegi,

Autorităţile guvernamentale din Republica Moldova demonstrează că drumul european este politică de stat în ţara vecină. Conform măsurilor luate în ultima şedinţă de Guvern, prezidată de premierul moldovean, cetăţenii europeni pot intra în Republica Moldova fără paşaport, doar pe baza cărţii de identitate. Această acordare de facilităţi unilaterale în favoarea cetăţenilor europeni a fost realizată la iniţiativa Ministerului Afacerilor Externe din România, care susţine alinierea Republicii Moldova în rândul ţărilor care au aspiraţii comune în materia integrării în Uniunea Europeană.

De altfel, ministrul de externe Bogdan Aurescu afirmă că: "Această măsură reprezintă un semnal politic clar al angajamentului Republicii Moldova faţă de parcursul său european. În concret, este o încurajare a contactelor şi schimburilor celor mai diverse între cetăţenii de peste Prut şi cei ai Uniunii Europene, precum şi de susţinere a racordării statului vecin la spaţiul european".

Iniţiativa Guvernului Republicii Moldova vine ca răspuns la regimul liberalizării vizelor care s-a acordat cetăţenilor statului vecin după Summitul de la Vilnius, când s-a instituit dreptul de liberă trecere, fără viză, pentru cetăţenii moldoveni titulari de paşapoarte biometrice, ca urmare a intrării în vigoare a prevederilor Regulamentului 259/2014 al Parlamentului European şi al Consiliului European. De altfel, raportat la zona Schengen, cetăţenii Republicii Moldova pot circula, fără viză, în 26 din cele 28 de state titulare Schengen sau aspirante Schengen, cu excepţia Marii Britanii şi a Irlandei.

Expertiza oferită de Guvernul român pentru integrarea Republicii Moldova în spaţiul european s-a manifestat mai cu seamă începând cu anul 2012, când Guvernul României a iniţiat susţinerea financiară a învăţământului din Republica Moldova, alături de măsura acordării de burse pentru cetăţenii moldoveni care vor să studieze în România. Au fost pregătiţi formatori de limba română şi s-a acordat asistenţă pentru Cadrul Naţional al Calificării şi al Registrului Naţional al Calificării pentru Instituţiile de Învăţământ din Republica Moldova.

Nu în ultimul rând, Guvernul român a manifestat atenţie pentru asistenţa dată în domeniul armonizării legislaţiei Republicii Moldova cu legislaţia europeană, în ceea ce priveşte justiţia şi afacerile interne.

Stimaţi colegi,

Guvernul Ponta, prin Ministerul Afacerilor Externe, va susţine negreşit eforturile statului vecin în ceea ce priveşte integrarea europeană. Deja s-a realizat conectarea Republicii Moldova la Coridoarele IV şi IX Paneuropene. Prin construirea gazoductului Iaşi - Ungheni, România a susţinut asigurarea independenţei energetice a Republicii Moldova, prin creşterea gradului de suveranitate a statului vecin faţă de ţările de unde îşi asigură, prin import, piaţa de energie.

Salutăm pe această cale eforturile depuse de Guvernul moldovean, în sensul eliminării condiţiei imperative a trecerii propriei frontiere de stat pe bază de paşaport, considerând că, prin aceasta, coaliţia de guvernare de la Chişinău accelerează demersurile necesare în scopul integrării în marea familie europeană.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Deputat de Iaşi, Sorin-Avram Iacoban.

Doamna Rodica Nassar:

Vă mulţumim şi noi, domnule deputat.

Are cuvântul în continuare domnul deputat Ghera Giureci-Slobodan.

Domnul Giureci-Slobodan Ghera:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Bună dimineaţa!

Declaraţia mea politică se intitulează "Vizita oficială a domnului Klaus Werner Iohannis, Preşedintele României, în Croaţia, la Preşedintele Republicii Croaţia, doamna Kolinda Grabar-Kitarović".

Stimaţi colegi,

Vizita oficială în Republica Croaţia, la care am luat parte alături de Preşedintele României, domnul Klaus Werner Iohannis, în calitate de reprezentant al minorităţii croate şi deputat ales din partea Uniunii Croaţilor din România, precum şi în calitate de preşedinte al Grupului de prietenie, în Parlamentul României, cu Republica Croaţia, a fost o experienţă extraordinară, mai ales că aceasta a fost prima vizită a unui şef de stat din România, care se face în Croaţia, după ce Croaţia a devenit membră a Uniunii Europene. O premieră este şi faptul că întâlnirea a avut loc cu prima preşedinte-femeie a Republicii Croaţia.

15 şi 16 iunie 2015 au fost două zile pline, în care delegaţia noastră s-a întâlnit atât cu Preşedintele Croaţiei, doamna Kolinda Grabar-Kitarović, aşa cum spuneam, cât şi cu premierul Zoran Milanović şi cu preşedintele Saborului - Parlamentul croat, domnul Josip Leko. Am participat totodată la dineul oficial oferit de Preşedinţia Republicii Croaţia, în onoarea Preşedintelui României, la Palatul Prezidenţial, dar şi la ceremonia de depunere a unei coroane de flori la monumentul memorial "Vocea victimelor croate - Zidul durerii", care se află în Cimitirul Mirogoj din Zagreb.

Aş vrea însă să mă refer, în declaraţia pe care o susţin astăzi în faţa dumneavoastră, la discuţiile care au avut loc în timpul acestei vizite oficiale, care au vizat lupta împotriva corupţiei, stabilitatea în regiune, securitatea zonei Schengen, cooperarea în cadrul regiunii Dunării, valorificarea oportunităţilor oferite în acest sens de Strategia Uniunii Europene pentru regiunea Dunării, intensificarea legăturilor economice, dezvoltarea energetică a celor două ţări, siguranţa NATO, făcându-se referire totodată şi la teme sociale precum şomajul în rândul tinerilor, problemă cu care se confruntă şi Republica Croaţia.

De asemenea, un alt punct important de pe agenda de lucru a vizitei a făcut referire şi la protejarea minorităţilor naţionale din Croaţia şi din România.

Concluzia acestor întâlniri a fost una fără echivoc: există de ambele părţi dorinţa de a da, de la cel mai înalt nivel, un nou impuls dialogului şi relaţiilor bilaterale şi în egală măsură s-a putut observa interesul unei cooperări strânse care vizează consolidarea perspectivei europene a statelor din regiunea balcanică.

De asemenea, s-a putut observa faptul că, de-a lungul timpului, relaţiile bilaterale dintre cele două ţări s-au dezvoltat constant, acestea fiind, în momentul de faţă, excelente. Acest lucru se datorează mai ales faptului că România şi Croaţia au multe obiective comune pe care le pot realiza mai bine împreună, unul dintre cele mai importante fiind cooperarea în cadrul Uniunii Europene, unde există interese şi poziţii similare sau apropiate.

M-am simţit onorat să fac parte din această vizită oficială şi totodată sper ca strânsa colaborare dintre cele două ţări să-şi menţină parcursul bun pe care l-a avut până în acest moment şi să se dezvolte la fel de armonios şi pe viitor.

Vă mulţumesc.

Deputatul Uniunii Croaţilor din România, Ghera Giureci-Slobodan.

Doamna Rodica Nassar:

Mulţumim, domnule deputat.

Urmează domnul deputat Ion Eparu.

Aveţi cuvântul, domnule deputat.

I-am luat în ordinea în care s-au înscris colegii.

Îmi cer scuze, o să vă dau cuvântul imediat! Erau înaintea dumneavoastră prezenţi colegii.

Vă rog, domnule deputat, vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Ion Eparu:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Nu era nicio problemă dacă schimbam ordinea.

Declaraţia mea politică de astăzi este intitulată "Este sau nu este nevoie de o nouă lege a educaţiei?".

Stimaţi colegi,

Începând din 1 iunie, până la sfârşitul anului şi poate chiar mai mult, vor fi dezbateri pe noul Proiect de Lege a educaţiei.

În ceea ce mă priveşte, am afirmat de nenumărate ori că principalul obiectiv al acestui mandat parlamentar îl reprezintă schimbarea Legii nr. 1/2011, o lege impusă, care a bulversat întregul sistem de învăţământ românesc. Acum avem ocazia să schimbăm acele aspecte pe care practica didactică le-a demonstrat ca fiind neaplicabile.

Şi totuşi, mulţi dintre cunoscuţii mei mă întreabă: "Iar schimbăm Legea educaţiei?".

Inevitabil, mi-am pus şi eu această întrebare. Eu cred că este mare nevoie să schimbăm actuala Lege a educaţiei. Problema este cum o schimbăm. În numele celor care au ameţit urmărind schimbările legislative, în loc să-şi vadă de predare, de pregătire, de învăţare, eu spun că trebuie să avem în sfârşit o reformă în adevăratul sens al cuvântului, o lege care să aibă valoare şi peste doi ani, şi peste patru, şi în 2025.

Să nu uităm că Legea educaţiei a fost schimbată de peste 60 de ori din 1989 până astăzi.

Sunt total împotriva schimbărilor impuse fără consultarea factorilor direct implicaţi de efectele acestor schimbări. Ca atare, fără să ne pripim, dar şi fără să tergiversăm, trebuie să ne implicăm în aceste dezbateri. Cum se vor organiza ele, astfel încât să avem puncte de vedere pertinente de la profesorii din toate sectoarele din învăţământ, de la elevi şi părinţi, de la inspectoratele şcolare? Spre deosebire de alte mandate în care prea zeloşii miniştri au reformat priorităţile naţionale - învăţământul şi sănătatea - după concepţia proprie, evident incompletă, iar rezultatele se văd foarte bine de câţiva ani, de data aceasta avem posibilitatea să aducem îmbunătăţiri. Este o oportunitate, dar şi o obligaţie. Dacă nu ne mobilizăm acum, nu vom mai avea dreptul să criticăm rezultatul.

De aceea, eu sper că, în urma dezbaterilor, cei mai mulţi vor fi de părere că avem nevoie de o reformă a educaţiei şi se vor implica, în lunile care urmează, în trasarea cu responsabilitate a liniilor principale de lucru.

Nu spun că forma care va fi adoptată în urma dezbaterilor nu va fi perfectibilă, dar cred că nu este nimeni împotriva adaptării şi a îmbunătăţirii pe parcurs a aspectelor minore.

Învăţământul trebuie nu numai să ţină pasul cu evoluţia societăţii, ci chiar să-i anticipeze direcţiile de dezvoltare.

Detaliile pot fi puse la punct din mers, dar important este să avem esenţialul, iar noi aceasta nu am avut până acum: baza sănătoasă. Şi fără o lege solidă, care să aibă acest rol fundamental, nu facem decât să irosim, din nou, efort, timp şi bani, ca să ne găsim în scurtă vreme în acelaşi punct concentrat de nemulţumire şi nevoie de reformă.

Vă mulţumesc foarte mult.

Prof. univ. Ion Eparu, deputat, Colegiul nr. 10 Prahova.

Doamna Rodica Nassar:

Mulţumim mult, domnule deputat.

Are cuvântul în continuare domnul deputat Florin Mihail Secară.

Domnul Florin Mihail Secară:

Bună ziua, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

Declaraţie politică: "Ponta şi-a găsit locul. Între dictatori."

Nu înţeleg de ce lumea s-a revoltat atât de tare şi a fost atât de surprinsă atunci când în mass-media au apărut imaginile cu Ponta la Baku. Peisajul cu Ponta între dictatori este ceva normal. Nu este prima dată şi nu cred că... nici ultima când Ponta sfidează nu numai România, ci şi Uniunea Europeană, prin acţiunile sale. Cu toate acestea, locul lui este chiar acolo, chiar între liderii falselor democraţii estice, conduse autoritar şi prin profund dispreţ faţă de drepturile şi libertăţile cetăţeanului. Acolo se simte el cel mai bine şi cred că prezenţa între cei care detestă democraţia şi statul de drept reprezintă imaginea cea mai clară a direcţiei spre care doreşte Victor Ponta să vireze România.

De ce la Baku şi nu la Bruxelles? Pentru că, la Baku, Putin, Lukaşenko sau Erdogan au tot timpul braţele deschise pentru discipoli mincinoşi, corupţi şi avizi după putere. Pentru că la Bruxelles chiar şi uşile socialiştilor s-au închis pentru Victor Ponta. Pentru că Victor Ponta nu a ratat niciun moment să arate dispreţ faţă de valorile europene şi s-a aruncat umil în genunchi tocmai în faţa celor care reprezintă cea mai mare ameninţare la aceste valori.

Aşadar, pentru mine, personal, prezenţa umilă a lui Ponta în alaiul lui Putin nu este o surpriză. Surprizele pe care însă le aştept sunt legate de ideile şi deciziile pe care le va lua Victor Ponta, la întoarcerea în ţară, căci după fiecare "schimb de experienţă" cu dictatorii estici Victor Ponta a reinventat democraţia românească, aplicând lovituri tot mai ingenioase instituţiilor statului de drept.

Dragă Victore, dacă nu te-ai prins încă, zilele tale ca prim-ministru sunt numărate. Nu de noi, oamenii politici, ci de români. Majoritatea parlamentară te-a scăpat în mai multe rânduri de anchete penale, de moţiuni, însă nimic nu te va scăpa de furia românilor. Poziţionarea ta deasupra legii, obedienţa ta faţă de liderii estici şi îndepărtarea României de Uniunea Europeană, înăbuşirea oricăror încercări ale mediului de afaceri de a ieşi din menghina nemiloasă a Guvernului, creşterea şomajului, traiul tot mai greu al românilor sunt lucruri pe care nu le pot ascunde nici propaganda ta mincinoasă, plătită din bani publici şi nici faţa ta tot mai arogantă, care se face că nu ştie despre ce este vorba.

Vă mulţumesc.

Florin Secară, deputat PNL, Vrancea.

Doamna Rodica Nassar:

Are cuvântul în continuare domnul deputat Gheorghe Ciobanu. Urmează domnul deputat Costică Canacheu.

Domnul Gheorghe Ciobanu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Declaraţia mea politică se intitulează "România are nevoie de stabilitate politică pentru a continua pe drumul consolidării economice".

Stimaţi colegi,

O vorbă înţeleaptă spune că "dacă un lucru merge foarte bine, de ce să-l schimbi?". România abia a reuşit să se pună pe picioare după criza economică şi după dezastruoasa guvernare Băsescu - Boc - PDL. În acest moment, ţara noastră se află printre performerii Uniunii Europene la capitolul evoluţie economică şi chiar la îmbunătăţirea condiţiilor de trai ale populaţiei.

Ultimii trei ani au însemnat nu numai ieşirea din recesiune, ba chiar şi cea din criză. Au fost trei ani de creştere economică solidă, care vor continua şi în următoarea perioadă, dacă există stabilitate politică şi evităm această tendinţă pe care o avem uneori, de a ne autosabota.

Cea mai evidentă creştere s-a produs la nivelul categoriilor sociale cele mai sărace: pensionarii şi cei angajaţi pe salariul minim pe economie, aruncaţi astfel dincolo de pragul sărăciei. Astfel, pensia medie a crescut de la 753 de lei la 846 de lei. Salariul minim pe economie s-a majorat de la 700 de lei la 1.050 de lei, contribuind la creşterea veniturilor pentru aproximativ 1,4 milioane de români.

Îmbunătăţirea condiţiilor economice a dus şi la o creştere evidentă a salariului mediu pe economie. Astfel, în mai 2012, acesta se cifra la 2.109 lei, pentru ca, în martie 2015, să ajungă la 2.529 de lei. Şi asta în condiţiile în care şomajul a scăzut de la 7,7% la 6,5%, de la 744.000 de români la 597.000, în condiţiile în care, în trimestrul I din 2015, rata locurilor de muncă vacante a fost de 1,03%, adică 45.000 de joburi posibile.

Şi acestea nu sunt singurele măsuri sociale întreprinse de Executiv. În această perioadă, indemnizaţiile pentru mame au fost readuse la nivelul de 85% din media salariilor din ultimele 12 luni, venitul minim garantat a crescut cu 13%, iar alocaţia pentru întreţinerea familiei s-a mărit cu 30%.

Nu în ultimul rând, trebuie punctată special măsura luată de Legislativ şi aprobată favorabil de Executiv, de a mări cu 100% alocaţiile pentru copii, de la 42 de lei la 84 de lei, începând cu acest an. De această decizie vor beneficia aproximativ 3,5 milioane de copii. Avem de-a face cu prima măsură de acest tip după şapte ani în care nu s-a întâmplat absolut nimic.

Toate acestea ar fi însemnat puţin, dacă nu ar fi fost dublate de o politică guvernamentală de menţinere la cote foarte reduse a inflaţiei. Avem astăzi cea mai mică inflaţie de după 1989, Banca Naţională a României susţinând că vom avea o creştere de preţuri zero în următorul an, ca urmare a scăderii TVA-ului la produsele alimentare de la 24% la 9%, începând cu 1 iunie 2015. Peste toate acestea se adaugă reducerea TVA-ului la pâine, dar şi tăierea contribuţiilor la asigurările sociale cu cinci puncte procentuale.

Analizând toate aceste date şi cifre, fără a intra foarte mult în detalii, putem trage o singură concluzie: avem de-a face cu o creştere reală a calităţii vieţii românilor. Trei ani de guvernare PSD au însemnat un progres real, manifestat prin venituri mai mari, preţuri constante şi ajutor important pentru cei aflaţi în dificultate. Comparând ce s-a întâmplat, începând cu mai 2012, în România, cu ce se petrecuse înainte, în timpul guvernării Băsescu - Boc - PDL - Udrea, singura concluzie este că ţara este în sfârşit pe plus.

Toate acestea au fost posibile datorită echilibrului politic existent în România: era clar cine guvernează, există o strategie coerentă şi legitimă a Executivului şi a majorităţii parlamentare.

Stabilitatea şi predictibilitatea sunt prieteni buni ai economiei. Ele generează încredere, iar încrederea generează bunăstare. La cum stau lucrurile, acest trend pozitiv ar putea fi răsturnat numai de o instabilitate politică. Tocmai acesta reprezintă riscul la care ne expunem atunci când interesele de partid sunt puse deasupra intereselor ţării. Orice răsturnare de guvern, atunci când lucrurile merg bine, în alt mod decât prin alegeri produce o oarecare instabilitate. De aceea, consider că demersurile opoziţiei, care şi-a pierdut răbdarea şi doreşte să ajungă acum cu orice preţ la guvernare, reprezintă o crasă dovadă de inconştienţă.

Scandalurile politice ne afectează pe toţi, dar mai ales pe cetăţenii de rând. O simplă declaraţie "războinică" poate să genereze fluctuaţii de curs valutar, care apoi să ducă la scumpiri şi la creşterea ratelor.

De aceea, fac un apel la toţi politicienii să dea dovadă de responsabilitate şi maturitate în asemenea situaţii.

Totodată, încrederea investitorilor este foarte greu de obţinut, dar şi mai greu de păstrat. Scandalurile politice, desele schimbări de macaz, după cum o cer interesele unora sau altora, i-ar putea alunga pe investitori, iar România ar putea fi din nou catalogată drept o destinaţie "neprietenoasă" pentru investiţii.

Vă mulţumesc.

Deputat Gheorghe Ciobanu, deputat PSD de Timiş.

Doamna Rodica Nassar:

Mulţumim, domnule deputat.

Are cuvântul domnul deputat Costică Canacheu.

Domnul Costică Canacheu:

Bună dimineaţa!

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Declaraţia de astăzi este în legătură cu o problematică domestică, să-i spun aşa, a unui cartier din Bucureşti, aniversăm astăzi 10 ani de când, în acest cartier, un parc important pentru confortul urban al locuitorilor a fost închis accesului public.

În zona Mihalache - Domenii - Calea Griviţei, Ministerul Educaţiei, manifestând o atitudine de indiferenţă şi pe alocuri chiar dispreţ, pentru că, iată, se împlinesc 10 ani de când acest parc este închis accesului public, nu răspunde unei solicitări a Consiliului General al Municipiului Bucureşti şi a Primăriei Sectorului 1, în speţă, a primarului Andrei Chiliman, pentru a iniţia un proiect de hotărâre de guvern prin care să fie transferată administrarea acestui bun public către Consiliul General al Municipiului Bucureşti.

Aşa se face că, începând cu anul 2005, accesul public a fost interzis. În prezent, poarta acestui parc este închisă cu lacăt. În 2006, Consiliul General se adresează ministerului, pentru a iniţia acest proiect de hotărâre.

Vreau să evidenţiez, de asemenea, că în anul 2005, la o solicitare a Ambasadei Franţei, ministerul renunţă la parc, în ideea că acolo s-ar construi un liceu cu predare în limba franceză, situaţie care nu se transpune în realitate, ambasada renunţă la acest teren, se emite o altă lege, în anul 2007, prin care parcul şi terenul revin în administrarea Ministerului Educaţiei.

În mai multe rânduri, mai multe sute de familii, mii de cetăţeni au adresat petiţii. Şi acum se află o asemenea petiţie, cu mai mult de 700 de familii semnatare, la Ministerul Educaţiei. S-a deschis o pagină de Facebook, unde v-aş invita să urmăriţi ce fel de intervenţii au cetăţenii, după 10 ani de aşteptare, la o problemă nerezolvată.

Ca urmare a acestei situaţii, sunt obligat să solicit Ministerului Educaţiei să acţioneze cu celeritate şi să rezolve această situaţie în favoarea comunităţii locale, astfel încât copiii şi cetăţenii din zonă să poată beneficia de parcul - Parcul Copilului, aşa a fost numit, începând cu anul 1947, atunci când a fost construit, este şi un loc, să-i spunem aşa, istoric, intrat în literatura clasică românească, i-aş zice, este vorba de Groapa lui Ouatu din romanul lui Eugen Barbu.

Aşa că, neavând o explicaţie logică, de ce, de 10 ani de zile, acest parc este închis, cer Ministerului Educaţiei să iniţieze proiectul de hotărâre pentru a transfera parcul autorităţilor locale.

Vă mulţumesc.

Doamna Rodica Nassar:

Mulţumim, domnule deputat Costică Canacheu.

Urmează domnul deputat Drăguşanu Vasile-Cătălin.

Domnul Vasile-Cătălin Drăguşanu:

Vă mulţumesc.

Doamnă preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Pe 14 iunie 2015 s-au împlinit 135 de ani de relaţii diplomatice între naţiunea noastră şi Statele Unite ale Americii.

Relaţiile diplomatice, economice şi chiar politice au început în anul 1880, când diplomatul american Eugene Schuyler se întâlnea cu Regele Carol I, pentru a-i prezenta scrisorile de acreditare pentru Bucureşti, noul reprezentant fiind acreditat "direct pe lângă Suveranul României".

Trimisul special al Principelui Carol, colonelul Sergiu Voinescu, este primul diplomat român primit la Washington de preşedintele SUA, Rutherford Hayes, la 18 noiembrie 1880, prilej cu care a fost notificată dobândirea şi recunoaşterea internaţională a independenţei României. Printr-o scrisoare din 20 noiembrie 1880, SUA confirmă recunoaşterea independenţei României.

Personalităţi de prim rang precum I.C. Brătianu, Carol I, Regina Maria a României, Nicolae Iorga, George Enescu, Constantin Brâncuşi au contribuit la dezvoltarea relaţiilor româno-americane.

Pe parcursul acestor ani, am împărtăşit cu Statele Unite ale Americii valori comune precum: respectul faţă de drepturile omului, libertăţile individuale şi ale legii, piaţa liberă, protecţia minorităţilor şi, nu în ultimul rând, democraţia.

După anii 1990 am devenit parteneri strategici, colaborând cu statul american în domenii precum: social, militar, lupta împotriva terorismului şi a criminalităţii transfrontaliere.

Consider că în această perioadă în care s-au construit relaţiile bilaterale dintre aceste două state am reuşit să ne dezvoltăm, să avem o evoluţie bună în ceea ce priveşte prosperitatea şi calitatea vieţii. Relaţiile dintre state au fost întotdeauna bazate pe încredere, deschidere şi prietenie.

România, ca membră a Uniunii Europene şi a Organizaţiei Atlanticului de Nord, are o garanţie puternică în ceea ce priveşte securitatea şi integritatea sa, având în vedere situaţia geopolitică actuală din Regiunea Europei de Est, tocmai datorită relaţiilor privilegiate cu Statele Unite.

Având în vedere direcţia bună a României alături de Statele Unite ale Americii, ţin să salut aniversarea celor 135 de ani de relaţii diplomatice şi sper ca pe viitor să întărim şi să susţinem acest parteneriat strategic printr-o mai strânsă colaborare.

Vă mulţumesc.

Cătălin Drăguşanu, deputat Colegiul nr. 1, Neamţ.

Doamna Rodica Nassar:

Vă mulţumim şi noi, domnule deputat.

Are cuvântul în continuare domnul deputat Gheorghe Dragomir, după care o vom asculta cu mare plăcere pe doamna deputat Aurelia Cristea.

Domnul Gheorghe Dragomir:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează: "Încredere zero. Fugind de spitalele româneşti, Victor Ponta s-a operat în Turcia".

După un control efectuat luna trecută la Spitalul militar din Bucureşti, premierul Victor Ponta a plecat, exact în ziua în care era aşteptat la audieri la DNA, să se opereze la genunchiul stâng în Turcia, fiind diagnosticat cu ruptură de ligamente încrucişate, cu probleme de menisc şi cartilagii. Domnul Ponta a ales serviciile medicale ale Turciei, deşi ortopezii afirmă că operaţia era una uşoară, neobligatorie şi uzuală şi în România.

Totuşi, premierul Victor Ponta nu este singurul care dovedeşte că nu are încredere în sistemul naţional de sănătate. Modelul a fost preluat de la Ion Iliescu, Adrian Năstase, Viorel Hrebenciuc, Călin Popescu-Tăriceanu sau Traian Băsescu, fiecare alegând să se opereze, la un moment dat, la diferite clinici private din străinătate.

Decizia de a se opera în străinătate şi nu într-un spital românesc arată că şeful Executivului este conştient de subfinanţarea sistemului de sănătate autohton, iar încrederea în personalul nostru medical este zero.

Altfel spus, gestul premierului Ponta demonstrează că, în cei trei ani de când se află la guvernarea PSD, nu a făcut nimic pentru remedierea condiţiilor din sistemul sanitar şi pentru a-i stimula pe medici să rămână să profeseze în ţară.

Anual se fac reforme, se implementează câte un program, iar rezultatul este acelaşi. Spitalele nu au medicamente, nici aparatură performantă, iar medicii părăsesc România pentru a profesa în străinătate din cauza salariilor derizorii.

Mai mult, Victor Ponta reuşeşte, prin gestul său, să sfideze un număr foarte mare din cetăţenii acestei ţări, care se tratează în spitalele româneşti.

Domnule prim-ministru,

În urmă cu mai mulţi ani, un eveniment rutier mi-a cauzat o serie de probleme de sănătate, situaţie în care m-am lăsat pe mâna medicilor români. Ca cetăţean al acestei ţări, am avut şi am încredere în profesionalismul, experienţa şi dăruirea cu care îşi exercită meseria această categorie profesională.

Dacă dumneavoastră, domnule prim-ministru, vă este teamă că munca medicilor din ţara noastră este afectată în vreun fel de lipsa investiţiilor din spitale şi de salariile mizere, faceţi ceva în acest sens! Găsiţi metode pentru îmbunătăţirea condiţiilor din spitale! Oferiţi salarii decente medicilor noştri!

În fine, dumneavoastră alegeţi să efectuaţi o intervenţie chirurgicală în străinătate doar pentru că acolo aveţi parte de linişte şi odihnă, în România, mii de persoane mor în fiecare an în urma bolilor de inimă, a atacurilor celebrare, hipertensiunii sau a bolilor de plămâni sau ficat din lipsă de tratament, şi asta în condiţiile în care cheltuielile lunare ale Guvernului pentru sănătate sunt de 27 de euro/locuitor, comparativ cu cele ale Guvernului Germaniei, care alocă 230 de euro/lunar pentru fiecare locuitor.

Gheorghe Dragomir, deputat PNL Constanţa.

Mulţumesc.

Doamna Rodica Nassar:

Mulţumim, domnule deputat.

Doamnă deputat Aurelia Cristea, aveţi cuvântul.

Doamna Aurelia Cristea:

Mulţumesc frumos, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Buna guvernare înseamnă responsabilitate şi un climat sănătos pentru mediul de afaceri. Nu populism".

Luna trecută s-au împlinit trei ani de când românii şi-au luat ţara înapoi, iar aici nu mă refer la o mândrie identitară, ci la aşezarea guvernării pe un drum care să permită asigurarea unor condiţii de viaţă decente, după tăierile salariale ale Guvernului de tristă amintire Boc-Udrea-Băsescu.

A fost o perioadă în care am încercat să acoperim din golurile economice şi sociale, apoi am promis măsuri curajoase în economie, care să producă creştere economică şi bunăstare direct în buzunarul cetăţenilor şi am reuşit să ne ţinem de cuvânt.

Cred că, astăzi, conceptul de bună guvernare devine uşor caduc datorită unei utilizări excesive. Dar oare cum am putea numi altfel un guvern, un premier, cu bune şi rele, care a reîntregit veniturile românilor prin indexarea pensiilor, a implementat un program de creştere a salariului minim pe economie şi care chiar a luat măsuri curajoase de stimulare economică, clasând România pe primele locuri în cadrul Uniunii Europene în privinţa creşterii economice? În primul trimestru din 2015, conform Eurostat, România a avut a doua mare creştere economică din Uniunea Europeană, de 1,6%. Rata de absorbţie a fondurilor europene a crescut de la 7% în 2012 la peste 55% în mai 2015. Guvernul a adoptat mai multe măsuri în favoarea tinerilor, în condiţiile unui echilibru doctrinar, unui mix de măsuri sociale şi liberale menite să îmbunătăţească actul de guvernare şi să dea o direcţie bună ţării şi un sentiment de încredere românilor şi investitorilor. Evident, toate acestea au fost posibile printr-un dialog constant şi real cu partenerii sociali.

Stimaţi colegi,

Recent, am votat în unanimitate Proiectul de Lege privind modificările aduse la Codul fiscal referitoare la reducerea TVA la 9% la alimente, inclusiv băuturi, cu excepţia băuturilor alcoolice şi la pachetele all-inclusive din turism.

Am demonstrat atunci, prin acel vot, că măsurile economice eficiente şi performante luate de Guvern sunt aprobate şi confirmate şi de opoziţie şi am reuşit toate acestea într-o perioadă de isterii politicianiste, transpuse chiar într-o inutilă moţiune de cenzură. Deci se poate! Se poate să lăsăm populismele ieftine şi declaraţiile agresive, pentru a ne vedea de treburile serioase ale ţării, de cele care îi preocupă cu adevărat pe cetăţeni, pe reprezentanţii mediului de afaceri, pe angajaţi şi angajatori, deopotrivă. Chiar trebuie să ne întoarcem în "România războiului civil", la ideologia de exterminare îmbrăţişată de Traian Băsescu? Parcă în noiembrie 2014 liberalii susţineau un "alt mod de a face politică"!

Sper ca acelaşi vot în unanimitate să-l dăm şi pentru cele două coduri, Codul de procedură fiscală şi Codul fiscal, care urmează să fie votate până la sfârşitul acestei sesiuni.

Românii au nevoie să le garantăm că îşi pot trăi viaţa şi desfăşura activitatea în cele mai bune condiţii, iar realitatea lor este că au nevoie de slujbe mai bine plătite, de asigurări de sănătate, protecţie socială, creşterea puterii de cumpărare, educaţie mai accesibilă şi sprijin pentru întemeierea unei familii şi creşterea copiilor. Nu putem genera mereu în rândul românilor sentimentul de instabilitate, insecuritate şi haos.

Epoca ipocriziei, a "arătatului cu degetul", trebuie să se sfârşească acum, dragi colegi, pentru a da naştere unor noi vieţi, într-un climat de încredere, de conlucrare pentru soluţii şi nu de huiduială şi demagogie inutilă.

Viitorul copiilor nu trebuie să aibă culoare politică. Suntem datori, stimaţi colegi, să-i dăm culoarea firească, aceea a unei vieţi mai bune. Da, mereu mă raportez la copii, la tineri, dar ce altceva dă sens vieţii şi acţiunilor noastre dacă nu o viaţă mai bună pentru copiii noştri? Iar în calitate de demnitari, copiii noştri sunt copiii ţării.

Vă mulţumesc frumos.

Aurelia Cristea, deputat PSD Cluj.

Doamna Rodica Nassar:

Vă mulţumim şi noi, doamnă deputat.

Are cuvântul în continuare domnul deputat Costel Şoptică.

Domnul Costel Şoptică:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Declaraţia politică de astăzi se intitulează: "Fermierii pierd timp şi bani".

Stimaţi colegi,

Vreau să vă atrag atenţia asupra situaţiei dramatice cu care se confruntă fermierii din cauza incapacităţii administrative de care dă dovadă Ministerul Agriculturii, în frunte cu ministrul Daniel Constantin. Mai exact, fermierii pierd timp şi bani pentru că Ministerul Agriculturii a schimbat până aproape în ultima zi regulile de depunere a cererilor pentru subvenţii.

Fermierii noştri ar trebui să beneficieze de subvenţii din bugetul comunitar, foarte importante pentru ei şi pentru economia naţională, dacă luăm în calcul aportul agriculturii la PIB-ul României. Numai că incompetenţa administraţiei, a Ministerului Agriculturii, a ministrului Daniel Constantin face ca fermierii români să fie direct afectaţi.

Fără niciun fel de analiză, Ministerul Agriculturii a decis schimbarea regulilor jocului pentru accesarea subvenţiilor în anul 2015 şi a început să ceară tot felul de documente imposibil de furnizat de către fermieri. De aici a început tot chinul pentru agricultori. A fost nevoie de mai multe intervenţii din partea lor, chiar ameninţări cu presiuni de stradă, pentru ca decidenţii politici de la Ministerul Agriculturii să înţeleagă că au făcut greşeli şi trebuie să le îndrepte.

Bâlbâiala legislativă a pus la grea încercare răbdarea fermierilor. Am fost la Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură Botoşani, judeţul colegiului meu electoral, şi am putut vedea cozile infernale la care stăteau agricultorii ca să depună cererile de subvenţie. Nu este o situaţie singulară. Aceleaşi cozi au putut fi văzute la toate centrele APIA din ţară, cu ţărani care îşi aşteptau rândul de cu o zi înainte.

Responsabilii de la APIA au încercat să arunce vina pe spinarea agricultorilor pentru această situaţie: că nu sunt disciplinaţi, că nu respectă programarea pentru depunerea cererilor unice de plată şi se îngrămădesc toţi la final. Nimeni nu spune că toată debandada s-a produs din vina aproape exclusivă a Ministerului Agriculturii.

Ministrul Daniel Constantin a încercat să dea vina pe faptul că agricultorii nu au înţeles bine termenele, dar nu suflă o vorbă despre faptul că a avut nevoie de toate aceste prelungiri ca să-şi acopere incompetenţa. Oficialul de la Ministerul Agriculturii a anunţat, ca pe o mare victorie, unificarea cererilor pentru subvenţii aferente sectorului vegetal şi cel zootehnic, susţinând că, în acest fel, vine în sprijinul fermierilor, ca să nu bată drumurile de mai multe ori la APIA. Între timp, cererea a devenit un document pentru care îţi trebuie cunoştinţe aproape academice ca să-l poţi completa.

Ministerul Agriculturii a trebuit să facă o serie de modificări legislative, numai ca să mai îndrepte ceva din problemele create artificial. De aceea, în ultimele luni, MADR a modificat legislaţia privind depunerea cererilor pentru subvenţii de aproape zece ori. Ultima modificare de mare substanţă s-a produs cu doar cinci zile înainte de expirarea termenului de depunere, Ordinul nr.1468 fiind publicat în Monitorul Oficial din 10 iunie 2015. Nu este de mirare de ce au fost cozi la APIA până în ultima secundă.

De aceea, voi propune Comisiei pentru agricultură să facem o analiză a situaţiei, să vedem ce pierderi vor înregistra fermierii din agricultura românească prin nedepunerea în timp util a acestor cereri şi să propunem chiar şi sancţiuni, ca astfel de situaţii să nu se mai repete.

Vă mulţumesc.

Costel Şoptică, deputat PNL, Botoşani.

Doamna Rodica Nassar:

Mulţumim mult, domnule deputat.

Are cuvântul în continuare domnul deputat Ovidiu-Cristian Iane.

Domnul Ovidiu-Cristian Iane:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică se intitulează: "Promisiunile deşarte ale PNL, votul prin corespondenţă şi praful aruncat în ochii cetăţenilor".

Stimaţi membri PNL şi PDL,

Nu-i aşa că vă pasă de cetăţeni?

Singurele acţiuni pe care le-aţi întreprins cu noul PNL au fost atacurile la adresa actualului Executiv, minciunile sfruntate şi ameninţările conform cărora prin moţiunea de cenzură veţi deturna Guvernul. Însă, iată că aţi apărut la pupitrul sălii de plen cu un text scris pe genunchi, fără substanţă, doar pentru a-i duce de nas pe oameni, încercând să păreţi preocupaţi de soarta lor.

Dacă altul ar fi fost adevărul, nu v-aţi fi aliat cu parlamentarii PDL, din cauza cărora peste 500 de mii de români au părăsit ţara în timpul guvernării lor.

Dacă v-ar fi interesat soarta românilor care s-ar întoarce şi mâine acasă, aţi fi luptat până la capăt pentru înlăturarea celor care, cu nonşalanţă, au crescut impozitele, CAS-ul, TVA-ul, au tăiat salariile, pensiile cu 15%, indemnizaţiile pentru mame, au eliminat cel de-al treisprezecelea salariu, au redus ajutoarele sociale, au închis spitale şi au blocat angajările, în timp ce au împrumutat bani de la FMI pentru finanţarea campaniilor electorale.

Aceşti oameni sunt acum partenerii voştri, pe care încercaţi să-i reinstalaţi în funcţii. Felicitări!

Prin acest demers, aţi devenit aleşii care acţionează contrar voinţei poporului ce a votat demiterea regimului 2008-2012.

Aţi promis un alt fel de a face politică. Cum, când tot ceea ce faceţi este să propagaţi stilul politic al PDL-ului prin tentativele de cooptare a parlamentarilor altor partide? Nu doriţi un partid cu ideologie şi doctrină politică, ci un grup de indivizi care să vă ajute în preluarea puterii, la fel cum nu elaboraţi moţiuni pentru a veni cu soluţii în favoarea cetăţenilor, ci aruncaţi fraze demagogice pentru a emfaza discursuri fără substanţă, pentru că singura sursă a politicii este votul sau logica parlamentară care vă permite o singură moţiune de cenzură pe sesiune.

De ce nu e bun Guvernul Ponta? Pentru că în exercitarea mandatului său CAS-ul a fost redus, TVA-ul a fost redus, cota unică va fi micşorată, salariul minim a fost mărit până la valoarea de 1.050 de lei, puterea de cumpărare a crescut cu 6,3%, absorbţia fondurilor europene a ajuns la 55% şi investiţiile străine au crescut cu 45% faţă de perioada similară a anului trecut?

După criza financiară adâncită din cauza Guvernului PDL, anii 2013 şi 2014 sunt primii care au înregistrat creşteri economice neîntrerupte, urmând ca pe primul trimestru al acestui an PIB-ul să înregistreze valoarea de 169,9 puncte procentuale, cea mai mare după Revoluţie.

Astăzi, economia devine mai performantă decât a fost în ultimii 25 de ani, graţie acestui Guvern care a reparat greşelile comise de partenerii dumneavoastră.

Sau Guvernul Ponta nu e bun pentru faptul că votul prin corespondenţă nu a fost transpus în lege? Păi ce facem cu parlamentarii penelişti care au promis românilor că vor asigura reuşita acestui deziderat?

Dacă vă interesează atât de mult asigurarea dreptului de a alege al cetăţenilor din diaspora, de ce nu aţi introdus cu prioritate pe ordinea de zi a şedinţei Comisiei de Cod electoral proiectul privind votul prin corespondenţă? Sau cel electronic? Că doar deţineţi preşedinţia comisiei.

Ipocrizia, demagogia şi făţărnicia absolută vă caracterizează, în special prin minciunile scrise în moţiunea respinsă, conform cărora PSD şi Guvernul Ponta au întârziat acest proiect important.

Minciuni, stimaţi membri ai PNL şi ai PDL, întrucât şase democrat-sociali din totalul de 15 membri nu constituie o majoritate, decât dacă nu stăpâneşti matematica elementară. Deci jocurile sunt la voi.

Dacă mai e cineva care crede că interesul actualului PNL este vizavi de bunăstarea românilor şi de crearea unui mediu propice întoarcerii lor acasă, se înşeală.

Şi apropo! Alegerile anticipate sunt tot o acţiune pentru români. Organizarea alegerilor anticipate în 2015, apoi alegeri locale în 2016 sunt demersuri pentru ridicarea nivelului de trai al românilor?

Dacă aveţi coloană vertebrală, ieşiţi public şi spuneţi cetăţenilor ale căror interese le vegheaţi, câţi bani ar costa aceste alegeri. Nu le reprezentaţi interesele. Dacă o făceaţi, aţi fi preferat să recunoaşteţi lucrurile bune făcute de guvernarea Ponta.

Dar mai bine spuneţi-le oamenilor că le solicitaţi să o voteze pe Andreea Paul, consilierul economic al lui Boc, cea care a prezentat drept soluţie tăierea salariilor bugetarilor şi cea care, cu zâmbetul pe buze, anunţa disponibilizarea a 25 de mii de bugetari.

Spuneţi-le că, sub umbrela PNL, se află acum Gheorghe Ialomiţianu, fostul ministru al finanţelor publice, şi ceilalţi ca el, care au mărit peste noapte TVA-ul la 24% şi au impozitat suplimentar pensiile.

Recunoaşteţi public aceste lucruri şi poate atunci veţi înţelege de ce scădeţi în sondaje, indiferent de cantitatea de noroi pe care o aruncaţi în Partidul Social Democrat.

Vă mulţumesc.

Doamna Rodica Nassar:

Vă mulţumim, domnule deputat Iane.

Are cuvântul domnul deputat Doboş Anton.

Domnul Anton Doboş:

Declaraţie politică: "Premierul Ponta s-ar fi putut trata la Spitalul Regional de Urgenţă Iaşi".

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Vedem că premierul Ponta s-a dus zilele acestea în Turcia să îşi rezolve anumite probleme medicale. Păcat! Eu i-aş fi recomandat să vină cu încredere la Spitalul Regional Iaşi, pe care l-a promis în campanie şi de câte ori a mai venit pe la Iaşi. La acest spital modern, la care au acces toţi locuitorii din Moldova, premierul Ponta putea beneficia de grija medicilor cărora li s-au mărit salariile şi nu mai vor să plece din ţară. Ar fi putut afla locaţia exactă a spitalului de la colegul său, Gheorghe Nichita, cu care a lucrat pentru binele ieşenilor. Pentru a ajunge la Iaşi, ar fi folosit una dintre autostrăzile care leagă Iaşiul de restul ţării.

Din păcate, acestea sunt doar fantezii. Dar ar fi putut fi realitate dacă Victor Ponta şi PSD şi-ar fi ţinut o parte din promisiunile pe care le-au făcut ieşenilor.

Ministrul sănătăţii ne-a asaltat cu planuri ale Spitalului Regional Iaşi, iar primăria a prezentat cinci variante de amplasament.

În privinţa autostrăzilor, este şi mai şi: la câte variante de hărţi ni s-au arătat, e greu să le mai ţinem socoteala. Dar realitatea este cât se poate de cruntă: la sfârşitul guvernării PSD nu s-a lucrat nici măcar un metru de autostradă în Moldova, iar pentru Spitalul Regional nu este stabilită nici măcar locaţia.

În loc să procedeze ca orice cetăţean român, aşa cum îi place să spună, premierul Ponta a preferat să fugă de spitalele din România, de medicii români. Şi nu a plecat oricum, ci a preferat să folosească avionul preşedintelui turc. "Mândru că sunt român", ar fi putut zice Ponta la plecare, la fel ca în campanie.

De la actualul Guvern PSD nici nu mai avem alte speranţe pentru Iaşi, pentru că, de câteva săptămâni, guvernarea este paralizată.

Acesta este rezultatul atitudinii iresponsabile a premierului Ponta şi a celor din jurul său. Nimeni nu se mai ocupă de Masterplanul de transport, de investiţii publice sau de sistemul medical. Absorbţia de fonduri europene a stagnat, mai multe programe sunt blocate din cauza neregulilor constatate de Uniunea Europeană.

În privinţa politicii externe, teribilismul premierului ne poate duce într-o zonă foarte periculoasă. Tot ceea ce face Guvernul acum este doar pentru salvarea lui Ponta.

PSD şi Ponta trebuie să realizeze că, prin ceea ce fac, trag toată România după ei în noroi. Ei trebuie să se retragă, să îşi rezolve problemele pe care le au în plan personal şi să lase un guvern capabil să se ocupe de treburile ţării

Domnule Ponta, poate ar fi mai bine să rămâneţi în Turcia.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Deputat de Iaşi, Anton Doboş.

Doamna Rodica Nassar:

Mulţumim şi noi, domnule deputat.

Aţi fost ultimul vorbitor în şedinţa noastră de astăzi.

Prin urmare, declar închise lucrările şedinţei noastre consacrate prezentării de declaraţii politice.

După o scurtă pauză.

Doamna Rodica Nassar:

Are cuvântul pentru a prezenta declaraţia politică de astăzi domnul deputat Radu Zlati.

Domnul Radu Zlati:

Mulţumesc.

Doamnă preşedinte de şedinţă,

Zilele acestea am comemorat 25 de ani de la tragicele evenimente din Piaţa Universităţii, 25 de ani de minciună instituţionalizată a puterii din acea vreme asupra unui eveniment complex, unic şi irepetabil: revolta tinerilor, cei mai mulţi dintre ei studenţi, împotriva unui trecut care se încăpăţâna, prin Frontul Salvării Naţionale, să rămână prezent. Atunci, în 1990, FSN şi conducătorul său, Ion Iliescu, au fost biruitori nu numai pe asfaltul pătat de sângele studenţilor, dar şi cu sprijinul larg al unei media aservite, în minţile şi în sufletele celor mai mulţi dintre români, iar acest fapt s-a reflectat negativ asupra întregii perioade care a urmat.

Dar timpul trece, generaţiile se perindă şi ele, iar viziunile majoritare în câmpul politic despre societatea românească şi posibilele ei căi de dezvoltare se schimbă şi ele. Ceea ce a rămas este, în mentalul multora dintre noi, fie spiritul anticomunist al Pieţei Universităţii, fie cel nostalgic totalitar al unora dintre liderii FSN de atunci, lideri ce pot fi regăsiţi, prea mulţi dintre ei, în structurile de la vârf ale vieţii politice sau administrative româneşti de azi.

Nu cred în răspunderea colectivă şi nu cred că cei care strigau pe străzile Bucureştilor "Moarte intelectualilor" sunt ei vinovaţi, în primul rând, pentru faptul că au aplaudat comportamentul agresiv al minerilor chemaţi să planteze panseluţe în faţa Teatrului Naţional, tot aşa cum nu cred că azi ar fi de ajutor, la 25 de ani de la tragicele evenimente, să arătăm acuzator cu degetul către o întreagă categorie socioprofesională, cea a minerilor.

Dar cred cu tărie în răspunderea personală: morală, politică, penală. Şi dacă sunt convins că din spiritul pseudocomunist al FSN-ului, câştigător al alegerilor din Duminica Orbului, prea puţin mai curge prin venele membrilor PSD de azi, în schimb, nu îmi este deloc greu să observ că Ion Iliescu, principalul vinovat al sângelui curs între 13-15 iunie 1990, este încă în libertate, nederanjat niciodată cu adevărat de către justiţia română, şi că PSD îl are încă pe acest reprezentant de frunte al păcatului originar al Revoluţiei române, ca preşedinte de onoare.

Dacă PSD doreşte într-adevăr să arate societăţii româneşti că a rupt-o cu trecutul criptocomunist şi că o întoarcere la spiritul totalitar al anilor ΄90 nu mai este posibilă, atunci să ne arate acest fapt, rezolvându-şi problema internă prin excluderea din partid a domnului Ion Iliescu şi prin condamnarea explicită a represiunii din 13-15 iunie 1990. Până atunci, pentru noi, PSD rămâne doar FSN doi.

Vă mulţumesc.

Doamna Rodica Nassar:

Mulţumim şi noi.

Având în vedere că este ora 10,00 şi am epuizat lista colegilor deputaţi care s-au prezentat să-şi susţină declaraţiile politice, declar închisă şedinţa noastră de astăzi.

Şedinţa s-a încheiat la ora 10,00.