Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 10,35.

Lucrările şedinţei au fost conduse în prima parte de domnul deputat Petru Gabriel Vlase, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, iar în a doua parte de domnul deputat Valeriu Ştefan Zgonea, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistaţi de domnii deputaţi Ion-Marcel Ciolacu şi Cristian Buican, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Bună dimineaţa, stimaţi colegi!

Declar deschisă şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor şi anunţ că din totalul celor 383 de deputaţi până în acest moment şi-au înregistrat prezenţa 186.

În conformitate cu prevederile art. 94 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, vă informez că au fost distribuite deputaţilor următoarele documente: ordinea de zi pentru şedinţele Camerei Deputaţilor din zilele de miercuri, 9 septembrie, şi joi, 10 septembrie 2015; programul de lucru pentru perioada 7-12 septembrie 2015; lista rapoartelor depuse în perioada 3-9 septembrie 2015 de comisiile permanente sesizate în fond; informare cu privire la iniţiativele legislative înregistrate la Camera Deputaţilor şi care urmează să fie avizate de comisiile permanente.

La punctul 1 al ordinii de zi avem o informare privind distribuirea...

Vă rog.

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Vreau să vă propun o modificare a ordinii de zi. Am discutat-o şi cu liderul Grupului parlamentar al PSD, a fost de acord, şi anume, punctul 31, Proiectul de Lege privind instituirea zilei de 14 noiembrie ca "Ziua Dobrogei", să îl trecem la punctul 6 pe ordinea de zi de astăzi.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Am înţeles.

Vă rog să votaţi.

75 de voturi pentru, 2 voturi împotrivă. Propunerea liderului Grupului PNL a fost adoptată.

Mulţumesc.

Deci la punctul 1 al ordinii de zi avem Informări privind distribuirea unor documente la casetele deputaţilor privind prevederile art.94 din Regulamentul Camerei Deputaţilor.

La punctul 2 aşteptăm încă propuneri din partea grupurilor parlamentare.

3. Mergem la punctul 3 - Proiectul de Hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 48/2012 pentru aprobarea componenţei nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor.

Hotărârea privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaţilor, Camera Deputaţilor hotărăşte: Articol unic. Anexa la Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 48/2012 privind aprobarea componenţei nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 872 din 20 decembrie 2012, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică după cum urmează: domnul deputat Cătălin Tiuch, aparţinând Grupului parlamentar al PSD, trece de la Comisia pentru mediu şi echilibru ecologic, la Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, în calitate de membru.

Hotărâre adoptată în Camera Deputaţilor, în şedinţa din 9 septembrie, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României.

Merge la votul final.

Punctul 4. Nu avem încă raportul.

Punctul 5. Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului de împrumut privind învăţământul secundar între România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, semnat la Washington la 17 aprilie 2015.

Suntem în procedură de urgenţă.

Guvernul.

Domnul Ion Ghizdeanu (preşedintele Comisiei Naţionale de Prognoză):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

La 17 aprilie 2015 a fost semnat Acordul de împrumut privind învăţământul secundar între România şi BIRT, în valoare de 200 de milioane de euro, care are ca obiective principale creşterea ratei de promovare a examenului de bacalaureat şi reducerea abandonului şcolar în învăţământul secundar şi terţiar.

Proiectul este structurat pe trei componente: intervenţii la nivelul liceelor, intervenţii sistemice la universităţi şi, evident, managementul proiectului. Perioada de acordare este de 20 de ani şi rambursarea într-o singură tranşă la 1 noiembrie 2034.

Având în vedere conţinutul proiectului de lege, adresez rugămintea pentru un vot pe varianta Guvernului. Menţionez că suntem cu toţii de acord cu conţinutul raportului comisiei de specialitate.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Comisia. Domnul preşedinte Viorel Ştefan.

Domnul Viorel Ştefan:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor,

În conformitate cu prevederile art. 95 şi 115 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, comisia noastră a fost sesizată spre dezbatere în fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului de împrumut între România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, semnat la Washington la 17 aprilie 2015.

Conform prevederilor art.75 din Constituţie şi art. 92 din Regulamentul Camerei, Camera Deputaţilor este prima Cameră sesizată.

La dezbaterea proiectului, comisia a avut în vedere şi avizul favorabil al Consiliului Legislativ.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, deputaţii prezenţi la lucrări au hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor spre dezbatere şi adoptare Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului de împrumut între România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, semnat la Washington la 17 aprilie 2015, în forma prezentată de Guvern.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Din partea grupurilor.

Doamna Paul.

Doamna Maria-Andreea Paul:

Bună ziua!

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Tuturor Mariilor şi Marinilor şi numelor conexe le spun la mulţi ani pentru ziua onomastică de ieri!

Revenind la proiectul pe care-l dezbatem acum în plen, Banca Mondială a fost mereu un partener de nădejde al României pentru a rezolva problemele structurale cheie care ne vizează în mod direct. Educaţia este una dintre ele.

Astăzi vorbim de un împrumut în valoare de 200 de milioane de euro acordat pe o perioadă de 7 ani, deci până în anul 2022, care presupune următoarea manieră de negociere şi acord între România şi BIRT: este vorba de un împrumut pe o perioadă de 20 de ani cu dobândă Euribor la şase luni, la care se adaugă o marjă variabilă a băncii - în prezent marja este de 0,8 procente, dar ea se poate modifica la fiecare şase luni - şi se rambursează într-o singură tranşă, la 1 noiembrie 2034. Înainte însă de orice tragere care va avea loc de două ori pe an, deci tragerile sunt semianuale, România va plăti un comision iniţial, înainte de prima tragere, de 0,25%, şi asta înseamnă o plată efectivă a României a costului iniţial de 500 de mii de euro. În anul 2034 însă rambursăm integral acest împrumut de 200 de milioane de euro.

Scopul este însă educaţia. Beneficiari sunt 1.160 de licee, în special din zonă tehnologică şi mediu rural, dar nu numai, şi aproximativ 300 de facultăţi. De ce? Pentru că România este obligată să diminueze rata abandonului şcolar. Este obligată să acorde un sprijin pentru elevii din mediul rural şi să crească rata de promovabilitate la bacalaureat. Din păcate, la toţi cei trei indicatori, ultimii ani ne stau dovadă că regresăm şi nu evoluăm. Acesta este argumentul pentru care Partidul Naţional Liberal va vota în favoarea acestui acord.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Alte intervenţii. Domnul Iacoban.

Domnul Sorin-Avram Iacoban:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Dragi colegi,

Şi Partidul Social Democrat sprijină acest Proiect de Lege privind rectificarea acordului. Aşa cum spuneau şi antevorbitorii mei, este un acord de împrumut pe un termen de 20 de ani în domeniul educaţiei. Vizează finanţarea Proiectului "Învăţământul secundar din România - ROSE", cel mai mare proiect finanţat de Banca Mondială în Europa şi Asia Centrală.

De asemenea, e vorba de Proiectul "Sprijin la bacalaureat şi acces la facultate", un proiect validat şi aprobat de Guvernul României, un proiect care are ca scop reducerea gradului mare de abandon în învăţământul secundar din perspectiva tranziţiei la învăţământul terţiar şi aici trebuie spus că peste 100 de mii de elevi nu se prezintă la examenul de bacalaureat din motive pe care le cunoaştem, alt scop, obţinerea unor performanţe tot mai bune la examenul de bacalaureat, ţinând cont de faptul că din 2009 şi până în prezent rata de promovare la bacalaureat a avut o scădere semnificativă în anul 2011 şi 2012, dar în 2013, 2014 şi 2015 s-a observat o creştere, culminând cu anul acesta, în 2015, o rată de promovabilitate de 67,8%.

De asemenea, scopul proiectului mai este asistenţa pentru sprijinirea studenţilor cu risc de abandon prin programe specifice, şi aici trebuie spus că peste 20 de mii de studenţi abandonează facultatea în primii doi ani de studii şi din cauza rezultatelor slabe şi a mediilor mici la bacalaureat, dar şi pentru că provin din medii socio-profesionale dezavantajate sau din mediul rural.

De asemenea, scopul acestui proiect mai este atragerea fondurilor europene în învăţământul românesc. Acestea toate, pentru ca cetăţenii români şi mai ales cei dezavantajaţi să-şi îmbunătăţească nivelul de educaţie şi de pregătire.

Prin urmare, susţinem acest proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Alte intervenţii? Nu sunt.

Vă rog.

Domnul Szabó Ödön:

Stimate domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Iniţiativa legislativă prin care o să aprobăm acest acord vine să suplimenteze acele fonduri care sunt destinate educaţiei. În acest context, formaţiunea noastră va susţine această iniţiativă, atrăgând totodată atenţia guvernanţilor că este foarte important ca, în momentul în care se vor selecta instituţiile de învăţământ în cauză care să fie beneficiarele acestui proiect, să avem grijă ca într-adevăr să fie cele care sunt în cauză. Instituţiile de elită din oraşe şi judeţe, care în acest context ar avea resursa umană necesară pentru promovarea unor asemenea programe şi proiecte, ar trebui să fie în acest context îndreptate pentru alte tipuri de proiecte şi programe, ca, în acest sens, liceele din mediul rural, în principal, sau cele din oraşele mai mici, unde rata de promovabilitate la bacalaureat este într-adevăr scăzută, să fie beneficiarii acestui proiect, pe de o parte.

Pe de altă parte, este foarte important să spunem că rata abandonului şcolar nu doar la nivelul liceal creşte, pentru că foarte mulţi nu ajung deja la nivel de liceu, cea mai mare scădere este în momentul de faţă după clasa a VIII-a, foarte mulţi copii nu ajung să se înscrie la liceu sau la şcolile profesionale. Este o rată de abandon şcolar de circa 10-15% între cei care au terminat clasa a VIII-a şi nu se mai regăsesc în liceele şi şcolile profesionale.

Deci în contextul în care se mai poate, şi Guvernul va avea posibilitatea să lucreze pe acest proiect, ar trebui să prevenim, începând deja din clasele V-VIII, rata abandonului şcolar în mediul rural.

Şi a treia problemă, foarte importantă, este pregătirea profesorilor din zona rurală, în principal, pentru că discrepanţele majore între mediul urban şi mediul rural, diferenţele de şanse care există între şcolile din mediul rural şi mediul urban vin şi datorită faptului că din această zonă posibilitatea de a te înscrie la programe de pregătire sunt mult mai mici. În acest context ar trebui să avem în vedere un proiect prioritar pentru zona rurală, ca în acest fel posibilitatea de a te înscrie la liceu să fie serioasă şi cu şanse în această zonă. În plus, ar fi fost necesară, dar din păcate este tardivă, susţinerea unui proiect separat al Uniunii Europene pentru finanţarea şcolilor. Avem programe fragmentate. În cadrul programelor operativ-regionale pentru dezvoltarea şi îmbunătăţirea infrastructurii şcolare la programe operativ-regionale, avem programe de dezvoltare pentru învăţământ în zona ministerului social, Ministerul Muncii.

Eu cred că aceste programe, toate programele europene... ar fi trebuit să încercăm să realizăm un program special al fondurilor europene destinate şi gestionate de către Ministerul Educaţiei. Poate pentru viitor vom gândi şi acest proiect.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Andea.

Domnul Petru Andea:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Aş vrea să clarificăm conţinutul unui termen care este foarte des invocat şi care nu reflectă ceea ce se ascunde în spatele lui. Se vorbeşte mereu despre abandonul şcolar. Vreau să spun că abandonul şcolar nu este totuna cu rata de părăsire timpurie a şcolii. Mereu se dă un procent exagerat, aproape halucinant, că 17, 16, 20% din tinerii noştri abandonează şcoala. Nu, procentul se referă la rata de părăsire timpurie, şi am să dau un singur exemplu: dacă un elev optează pentru învăţământul profesional, ceea ce cu toţii ne dorim, şi după ce termină învăţământul profesional şi se angajează în câmpul muncii, deci răspunde unei necesităţi sociale, el apare, fără discuţie, încărcând procentul de părăsire timpurie a şcolii. Deci noi nu putem condamna pe acest elev sau societatea în ansamblu că avem un procent ridicat, din moment ce acest lucru ne dorim, ca un mare număr de tineri care termină învăţământul profesional sau liceal să intre în câmpul muncii. Piaţa muncii aşteaptă.

Subliniez că abandonul şcolar se referă la cei care părăsesc în principal forma de învăţământ obligatorie, ceea ce intră la părăsirea timpurie a şcolii. Părăsirea timpurie se calculează până la vârsta de 25 de ani. Deci chiar şi un elev care termină liceul şi nu merge la facultate încarcă acest procent, dar el poate intra în câmpul muncii.

Aş cere ca pe viitor să facem distincţie între ce înseamnă abandon şcolar şi părăsirea timpurie a şcolii.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Movilă.

Domnul Petru Movilă:

Domnilor colegi,

Bună ziua! O toamnă rodnică vă doresc!

Voi vota acest acord destul de important, însă sunt două lucruri importante de menţionat: primul se referă la stabilitatea sau la o legislaţie în sistemul de învăţământ corectă, coerentă, o legislaţie care să nu fie modificată foarte des, pentru că atunci nu cred că vom atinge parametrii pe care ni-i dorim, acest acord va avea doar un simplu scop social; şi al doilea lucru, sistemul de învăţământ din România trebuie corelat cu piaţa muncii, trebuie corelat cu nevoile societăţii româneşti, pentru ca toţi cei care absolvă o formă de învăţământ să se integreze în piaţa muncii şi să fie utili societăţii româneşti şi ei să aibă satisfacţiile lor.

Dacă legislaţia va fi modificată lunar, dacă vom interveni în sistemul de învăţământ ori de câte ori un grup mai mare sau mai mic va putea decide rezultatul sau investiţia făcută, banii pe care România îi ia nu îşi vor demonstra utilitatea. Trebuie, pe fondul unei legislaţii consecvente, serioase şi continue, să facem aceste investiţii.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Doamna Turcan şi încheiem.

Doamna Raluca Turcan:

Un acord de împrumut şi de sprijin financiar pentru Ministerul Educaţiei Naţionale este binevenit. În contextul unui parteneriat financiar pe termen lung pe care România l-a încheiat cu instituţiile internaţionale, sprijinirea învăţământului secundar pare să fie un deziderat la care să achiesăm cu toţii. Întrebarea este cum se realizează acest sprijin pentru învăţământul secundar.

În momentul de faţă, în România, sunt 700 de mii de copii care nu există nicăieri înregistraţi în sistemul de educaţie. Sunt 500 de mii de copii care nu au diplomă de bacalaureat. Între clasele a VIII-a şi a IX-a, 50 de mii de copii abandonează şcoala, iar rata de părăsire timpurie a şcolii este în creştere, este de 17%, în condiţiile în care prin strategia "Europa 2020" trebuia să ajungem la 11%.

Aceşti indicatori arată că e nevoie să sprijinim învăţământul secundar, să-l cuplăm cu învăţământul terţiar, dar nu oricum. Avem 14% absolvenţi de învăţământ terţiar, însă aceşti 14% unde se regăsesc pe piaţa muncii, cât şi ce valorează diplomele pe care ei le obţin?

De aceea, Partidul Naţional Liberal a solicitat şi în comisia de specialitate ca aceste cheltuieli care vor fi făcute pe programul de finanţare a învăţământului secundar să fie prezentate public, să fie încadrate în strategia ministerului pe termen lung pentru relansarea şi axarea învăţământului românesc pe calitate, altfel riscăm să venim doar cu programe încropite care să acopere o problemă într-un loc, dar să lase descoperit un alt loc cangrenat în momentul de faţă. Dacă nu urmărim calitatea, performanţa, echitatea şi incluziunea în sistemul de educaţie, corelate cu piaţa muncii şi cu cerinţele internaţionale, riscăm ca nişte bani suportaţi de către cetăţenii României, în momentul rambursării, să fie irosiţi.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Nefiind amendamente, legea merge la votul final.

6. Punctul 31 devenit punctul 6 de pe ordinea de zi - Proiectul de Lege privind instituirea Zilei de 14 noiembrie ca "Ziua Dobrogei".

Din partea iniţiatorilor. Nu.

Din partea comisiei.

Domnul Florin-Alexandru Alexe:

Raport suplimentar asupra Proiectului de Lege privind instituirea Zilei de 14 noiembrie ca "Ziua Dobrogei".

În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Iniţiativa legislativă a fost adoptată de Senat în şedinţa din 19 noiembrie 2013, în calitate de primă Cameră sesizată.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare declararea Zilei de 14 noiembrie ca "Ziua Dobrogei", dată la care, în anul 1878, în urma războiului ruso-otoman, cunoscut în istoria României drept Războiul de Independenţă, Dobrogea a revenit la teritoriul României.

Raportul comisiei a fost adoptat cu unanimitate de voturi ale celor prezenţi în sală în momentul votului, însă, în ziua de 2 iunie 2014, plenul Camerei Deputaţilor a retrimis la comisie proiectul de lege pentru un raport suplimentar.

Comisia a reluat dezbaterea asupra acestui proiect de lege în lucrările din 3 iunie 2015.

Punctul de vedere al Guvernului asupra textului iniţial fusese unul negativ, dar la prima lectură comisia a amendat conţinutul propunerii legislative, iar varianta de text propusă adoptării plenului comisiei a eliminat conţinutul care ridica probleme de aplicare.

Astfel, la finalul dezbaterilor, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, să-şi menţină punctul de vedere şi să propună plenului un raport de adoptare a Proiectului de Lege privind instituirea Zilei de 14 noiembrie ca "Ziua Dobrogei", cu amendamentele anexate.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Dezbateri generale. Nu sunt.

Avem trei amendamente admise.

Dacă sunt intervenţii? Nu sunt.

Legea merge la votul final.

7. Revenim la punctul 6 vechi, punctul 7 actual - Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între România şi Statele Unite ale Americii pentru îmbunătăţirea conformării fiscale internaţionale şi pentru implementarea FATCA, semnat la Bucureşti, la 28 mai 2015.

Procedură de urgenţă.

Guvernul.

Din partea Guvernului este cineva?

Vă rog.

Domnul Ion Ghizdeanu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare ratificarea Acordului între România şi Statele Unite ale Americii pentru îmbunătăţirea conformării fiscale internaţionale şi pentru implementarea mecanismului de transmitere de informaţii în acest domeniu, respectiv FATCA, acordul fiind semnat la Bucureşti, la data de 28 mai 2015.

În concordanţă cu raportul Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci, Guvernul, prin Ministerul Finanţelor Publice, adresează rugămintea pentru un vot favorabil pe varianta transmisă de către Comisia pentru buget, finanţe şi bănci.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Comisia. Domnul preşedinte.

Domnul Viorel Ştefan:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

În conformitate cu prevederile art. 95 şi 115 din Regulamentul Camerei, comisia noastră a fost sesizată spre dezbatere în fond, în procedură de urgenţă, cu Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între România şi Statele Unite ale Americii pentru îmbunătăţirea conformării fiscale internaţionale şi pentru implementarea FATCA, semnat la Bucureşti, la 28 mai 2015.

Conform prevederilor art. 75 din Constituţie şi a art. 92 din Regulamentul Camerei, Camera Deputaţilor este primă Cameră sesizată.

La dezbaterea în comisie s-a avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ.

Fac menţiunea că, urmare a solicitării iniţiatorului, prin Adresa nr. 41374 din 4 septembrie 2015, s-a înlocuit varianta iniţială a traducerii din limba engleză în limba română a Anexei nr. 2 din prezentul acord.

Anexăm în original varianta corectă a Anexei nr. 2 în limba română, a acordului dintre România şi Statele Unite ale Americii pentru îmbunătăţirea conformării fiscale internaţionale şi pentru implementarea FATCA, semnat la Bucureşti, la 28 mai 2015.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, deputaţii prezenţi la lucrări au hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună plenului spre dezbatere şi adoptare prezentul proiect de lege, în forma prezentată de Guvern.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Dezbateri generale. Doamna Paul.

Doamna Maria-Andreea Paul:

Partidul Naţional Liberal va vota favorabil acest proiect de lege pentru ratificarea Acordului FATCA, dar trebuie să lămurim şi câteva chestiuni.

În primul rând, obiectivul este de a preveni evaziunea fiscală derivată din activităţile transfrontaliere, adică rezidenţii români cu conturi în Statele Unite sau rezidenţi americani cu conturi în România.

Cum se face oare că din incompetenţa acestui guvern, obiectivul diminuării evaziunii fiscale nu se regăseşte sub nicio formă în proiectul de buget şi în nota de fundamentare? Deci acolo nu mai vor să diminueze evaziunea fiscală şi nu se regăseşte niciun plus la buget din acest obiectiv enunţat doar, declarativ asumat.

Al doilea lucru pe care trebuie să îl lămurim - acest Acord FATCA stabileşte un set de reguli, de instituţii, de protocoale care ne vor responsabiliza pentru transmiterea automată de informaţii legate de conturile deţinute în Statele Unite sau în România de cetăţenii celor două ţări. Refuzul de a comunica aceste informaţii despre cetăţenii americani de către instituţiile financiare nerezidente în SUA, adică în România, se sancţionează prin aplicarea unui impozit cu reţinere la sursă de 30% asupra plăţilor de natura dobânzilor, sau dividendelor, sau chiriilor, sau primelor, sau anuităţilor, compensărilor, remuneraţiilor, onorariilor sau altor câştiguri anuale sau periodice fixe sau determinabile obţinute de către aceste instituţii financiare din România.

Aşadar, această cotă de 30% este aplicabilă instituţiilor financiare din România, în cazul în care refuză să dezvăluie identitatea şi să comunice informaţii despre clienţii lor - cetăţeni sau rezidenţi americani.

Este destul de important acest acord şi păcat că dezbaterea publică nu s-a centrat pe obligaţiile deţinătorilor de conturi în Statele Unite şi în România.

Totodată subliniez că Statele Unite consideră ca fiind în vigoare deja acest acord, iar neratificarea sa riscă să ne excludă din categoria ţărilor partenere în bătălia împotriva evaziunii fiscale.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă rog.

Doamna Aurelia Cristea:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Importanţa acestui acord a fost deja expusă prin raportul favorabil al Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci. Aş vrea însă să redau, pentru corectitudinea informaţiilor, din materialul expunerii de motive, depus de Guvern, că la baza încheierii acestui acord tocmai aceasta este motivaţia: pentru combaterea evaziunii fiscale.

În ultimii ani, problemele puse de frauda fiscală şi de evaziunea fiscală la nivel transfrontalier s-au agravat considerabil, devenind un subiect de îngrijorare major la nivel mondial. Veniturile neraportate şi neimpozitate reduc considerabil veniturile fiscale naţionale. Prin urmare, este nevoie urgent de o creştere a eficienţei şi a eficacităţii colectării impozitelor. Schimbul automat de informaţii constituie un instrument important în această privinţă.

Reamintesc aici că România a fost semnatară anul trecut a convenţiei, a acordului privind schimbul de informaţii financiare şi fiscale, la iniţiativa ministrului german de finanţe, alături de alte 51 de state, iar în Codul de procedură fiscală acest schimb de informaţii a fost inclus tocmai pentru a combate evaziunea fiscală transfrontalieră şi a fost aprobat atât de Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, cât şi, sigur, de plenul Parlamentului.

Ce înseamnă acest cod intern al veniturilor din Statele Unite, care, sigur, are o serie de reglementări cunoscute sub denumirea de FATCA? El reprezintă un set de prevederi legislative din domeniul fiscal, introduse în legislaţia americană încă din anul 2010 şi care se aplică începând cu 1 iulie 2014, România fiind considerată până la semnarea acestui acord ca făcând parte din acord şi nebeneficiind de toate prevederile acestui acord.

Sigur că în acest moment importanţa acordului a fost recunoscută şi a acestui schimb automat de informaţii a fost recunoscută şi de Grupul celor 20 şi de Grupul celor 8 la toate dezbaterile care au avut loc, astfel că prezentul acord pe care astăzi îl ratificăm va duce la simplificarea implementării sistemului de transmitere a informaţiilor financiare şi la reducerea poverii administrative a instituţiilor financiare din România, angajate să efectueze acest schimb de informaţii.

De asemenea, va creşte certitudinea juridică pentru instituţiile financiare din România, iar prin semnarea acestui acord, acestea vor fi considerate, în Statele Unite ale Americii, instituţii financiare conforme.

În urma ratificării acestui acord, nu se va aplica impozit cu reţinere la sursă, în Statele Unite ale Americii, pe veniturile instituţiilor financiare din România, iar instituţiile financiare nu vor fi obligate să reţină impozit pentru plăţile pe care le efectuează către clienţii cetăţeni sau rezidenţi americani în cazul în care condiţiile specifice prevăzute de acord sunt îndeplinite.

Aşadar, Guvernul este cel mai preocupat de combaterea evaziunii fiscale şi în acest moment a demonstrat-o şi prin colectarea foarte bună a veniturilor.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Alte intervenţii? Nu sunt.

Nefiind amendamente, legea merge la votul final.

8. Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului privind înfiinţarea Centrului de Excelenţă în Finanţe, adoptat la Bled, la 3 septembrie 2013, semnat de România la Ljubljana, la 30 mai 2014.

Guvernul?

Domnul Ion Ghizdeanu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Proiectul de lege are ca obiect ratificarea Acordului privind înfiinţarea Centrului de Excelenţă în Finanţe.

Este foarte important că acest Centru de Excelenţă în Finanţe, restructurat la iniţiativa Sloveniei în anul 2013, cuprinde aproape toate ţările din zona Balcanilor, ţări membre sau nemembre în Uniunea Europeană, ceea ce va permite o armonizare şi o dezvoltare a procedurilor, mecanismelor şi a activităţii ministerelor de finanţe.

Acordul a fost semnat de România în data de 30 mai 2014, în forma semnată anterior de celelalte state, după ce s-au obţinut aprobările necesare, conform Legii nr. 590/2003 privind tratatele şi în condiţiile formulării de către România a unei declaraţii interpretative.

Faţă de cele mai de sus, adresăm rugămintea pentru aprobarea Proiectului de Lege pentru ratificarea Acordului privind înfiinţarea Centrului de Excelenţă în Finanţe, adoptat la Bled, la 3 septembrie 2013 şi semnat de România la Ljubljana, în data de 30 mai 2014.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Comisia?

Domnul Ştefan.

Domnul Viorel Ştefan:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

În conformitate cu prevederile regulamentului, comisia noastră a fost sesizată pentru dezbaterea în fond a Proiectului de Lege pentru ratificarea Acordului privind înfiinţarea Centrului de Excelenţă în Finanţe, adoptat la Bled, la 3 septembrie 2013 şi semnat de România la Ljubljana, la 30 mai 2014.

Conform prevederilor art. 75 din Constituţie şi 92 din Regulament, Camera Deputaţilor este primă Cameră sesizată.

La dezbaterea din comisie s-au avut în vedere avizele favorabile din partea Consiliului Legislativ, Comisiei pentru politică externă şi Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi.

Având în vedere apariţia unei erori în transmiterea versiunii în limba engleză a Acordului privind înfiinţarea Centrului de Excelenţă în Finanţe, la solicitarea iniţiatorului, anexăm completarea textului Acordului cu paginile care cuprind semnătura reprezentanţilor Bosniei-Herţegovina, Republicii Moldova şi ai României.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, deputaţii prezenţi la lucrări au hotărât cu unanimitate de voturi să supună plenului spre dezbatere şi adoptare prezentul proiect de lege în forma prezentată de Guvern, fără amendamente.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Dezbateri generale?

Vă rog.

Domnul Vasile Horga:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Centrul de Excelenţă în Finanţe face parte din cadrul iniţiativelor Pactului de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est şi a fost constituit ca urmare a iniţiativei Ministerului de Finanţe slovac, semnat, aşa cum ştim, la 3.09 la Bled, în Slovacia. România este parte a acestui acord începând cu 30.05.2014, atunci când România a semnat acest acord şi odată cu semnarea a făcut şi o declaraţie interpretativă, în sensul că nicio organizaţie interguvernamentală sau neguvernamentală nu poate fi membru cu drepturi depline al acestui acord, cu excepţia organizaţiilor guvernamentale regionale de dezvoltare economică şi, în cadrul acestor organizaţii, numai cu condiţia ca din organizaţia respectivă să facă parte un stat membru care a semnat acordul, iar votul să fie unul singur, al statului membru, deci cele două voturi să nu se cumuleze.

Scopul pentru care a fost semnat acest acord a fost acela de a dezvolta capacitatea instituţională şi de implementare a standardelor internaţionale în managementul finanţelor publice şi al sistemului bancar.

România beneficiază de avantajele acestui acord prin trimiterea, în cadrul proiectelor finanţate în cadrul Centrului de Excelenţă, a specialiştilor din finanţe şi din sistemul bancar românesc, astfel încât integrarea în cadrul statelor semnatare şi cu celelalte state din Europa şi din lume să fie interoperabilă cât mai cu putinţă în cele două domenii: al finanţelor publice şi al sistemului bancar.

Mai trebuie amintit că, potrivit acestui acord, nu există obligativitatea României să participe cu cote de finanţare, deci nu avem un efort bugetar direct. Sigur că se pot face prin acorduri bilaterale aceste finanţări, dar în acest moment România nu este un contributor la acest Centru de Excelenţă.

Având în vedere avantajele pe care România, avantajele certe pe care România le are potrivit acestui acord în Centrul de Excelenţă, Partidul Naţional Liberal va vota acest proiect de lege.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Alte intervenţii? Nu sunt.

Nu avem amendamente, vot final.

9. Proiectul de Lege privind stabilirea unor măsuri de punere în aplicare a Regulamentului (UE) nr. 260/2012 al Parlamentului European şi al Consiliului din 14 martie 2012 de stabilire a cerinţelor tehnice şi comerciale aplicabile operaţiunilor de transfer de credit şi de debitare directă în euro şi de modificare a Regulamentului (CE) nr. 924/2009.

Guvernul?

Domnul Ion Ghizdeanu:

Proiectul de act normativ are ca obiect transpunerea în legislaţia naţională a măsurilor regulamentului menţionat şi în titlul proiectului de lege, respectiv nr. 260/2012, în scopul asigurării obligaţiilor ce revin statelor membre, de respectare a acestor cerinţe tehnice şi comerciale, aplicabile operaţiunilor de transfer de credit sau de debitare directă în euro. În special sunt probleme legate de natură IT şi cel mai important este că trebuia ca fiecare ţară să stabilească autoritatea competentă, responsabilă cu asigurarea respectării prevederilor acestui regulament.

Proiectul de lege prevede că BNR este desemnată ca autoritate competentă responsabilă, care poate să facă verificări sau să solicite orice informaţii şi documente în legătură cu executarea, procesarea sau decontarea operaţiunilor de transfer de credit şi debitare directă în euro.

În raport cu conţinutul acestui proiect de lege, în concordanţă cu conţinutul raportului Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci, Guvernul, prin Ministerul Finanţelor Publice, adresează rugămintea pentru un vot favorabil al proiectului de lege, în forma adoptată de Senat.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Comisia?

Domnul Ştefan.

Domnul Viorel Ştefan:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Comisia noastră a fost sesizată pentru o dezbatere în fond, în conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei.

Conform prevederilor art. 75 din Constituţie şi ale art. 92 din Regulament, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră, a adoptat proiectul în şedinţa din 27 mai 2015.

La dezbatere, comisia noastră a avut în vedere avizele favorabile primite de la Consiliul Legislativ, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi Comisia pentru afaceri europene.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, deputaţii prezenţi la lucrări au hotărât cu unanimitate de voturi să supună plenului spre dezbatere şi adoptare prezentul proiect de lege în forma adoptată de Senat.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul face parte din categoria legilor ordinare.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Dezbateri generale?

Domnule deputat, vă rog.

Domnul Anton Doboş:

În primul rând, aş dori să urăm celor care poartă numele de Ana la mulţi ani.

Şi revenim la problemele noastre. Chiar dacă România şi-a asumat calitatea de membru cu drepturi depline al Uniunii Europene, din nefericire încă procesul de transpunere a normelor comunitare în dreptul intern se derulează cu dificultate, în unele situaţii riscându-se sancţiuni financiare importante pentru statul român, plătite, evident, din banii românilor. Este şi cazul acestui regulament, adoptat din 14 martie 2012, care ajunge să fie transpus cu peste trei ani întârziere, deşi în conţinutul său obligă la transpunere până cel târziu în august 2013.

Guvernul României, în totalul său dezinteres faţă de problemele importante, a sesizat Parlamentul abia în aprilie 2015, iar acum nu mai ştie pe unde să scoată cămaşa la somaţiile Comisiei Europene.

Stimaţi colegi,

Punerea în aplicare a Regulamentului Uniunii Europene nr. 260/2012 este esenţială pentru a conferi Băncii Naţionale a României cadrul legal în calitate de autoritate competentă pentru a-şi exercita competenţele conferite de regulament în materia operaţiunilor de transfer de credite şi de debitare directă în euro.

Cred că dacă România îşi menţine obiectivul aderării la zona euro, astfel de reglementări nu ar trebui nici ignorate, nici transpuse în grabă, doar pentru că riscăm sancţiuni sau pentru că Guvernul are alte priorităţi mărunte şi nu reuşeşte să ţină pasul cu procesul de reglementare de la nivelul Uniunii Europene.

PNL va susţine acest proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Alte intervenţii? Nu sunt.

Nefiind amendamente, legea merge la votul final.

10. Proiectul de Lege pentru completarea art. 11 din Legea nr. 105/2011 privind gestionarea şi utilizarea fondurilor externe nerambursabile şi a cofinanţării publice naţionale, pentru obiectivul "Cooperare teritorială europeană".

Guvernul?

Doamna Sirma Caraman (secretar de stat, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Bună ziua, doamnelor şi domnilor deputaţi.

Prin promovarea acestui proiect de act normativ se urmăreşte completarea cadrului legislativ, în vederea asigurării fondurilor necesare punerii în aplicare a hotărârilor definitive ale instanţelor de judecată, în situaţia în care acestea au anulat parţial sau integral corecţiile financiare sau reducerile procentuale, în conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgenţă nr. 66/2011, în cazul în care sumele respective nu mai pot fi acoperite din fondurile programelor, fie din cauza epuizării acestora, fie ca urmare a finalizării programului.

Vă rugăm a aproba acest proiect de lege.

Vă mulţumim.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Comisia? Domnul preşedinte Ştefan.

Am rugămintea la reprezentanţii Guvernului să se prezinte înainte de a citi, să ştim cu cine vorbim.

Domnul Viorel Ştefan:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Conform prevederilor Regulamentului Camerei, comisia noastră a fost sesizată pentru dezbatere în fond cu Proiectul de Lege pentru completarea art. 11 din Legea nr. 105/2011 privind gestionarea şi utilizarea fondurilor externe nerambursabile şi a cofinanţării publice naţionale, pentru obiectivul "Cooperare teritorială europeană".

Conform prevederilor art. 75 din Constituţie şi ale art. 92 din Regulamentul Camerei, Camera Deputaţilor este Cameră decizională, iar Senatul a adoptat, în calitate de primă Cameră, proiectul în şedinţa din 27 mai 2015.

La dezbaterea proiectului, comisia noastră a avut în vedere şi avizele favorabile de la Consiliul Legislativ, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi Comisia pentru politică economică.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate, deputaţii prezenţi la lucrări au hotărât cu unanimitate de voturi să supună plenului spre dezbatere şi adoptare prezentul proiect în forma adoptată de Senat.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Dezbateri generale?

Vă rog.

Domnul Vasile Horga:

Desigur că acest proiect de lege aduce o clarificare în derularea proiectelor economice, în cadrul programelor derulate prin Ministerul Dezvoltării Regionale, dar, până la clarificarea acestor probleme, noi ar trebui să dăm o atenţie deosebită modului în care aceste corecţii financiare sunt prezente aproape la toate proiectele care sunt în derulare pe aceste axe de investiţii.

Sigur că de-a lungul timpului s-au găsit soluţii pentru rezolvarea anumitor finanţări care au fost tăiate de organele de control sau prin hotărârile instanţelor de judecată, dar faptul că România pierde bani, ca urmare a nerespectării cerinţelor regulamentelor de derulare a proiectelor europene, este un lucru pe care trebuie să-l rezolvăm în perioada acestui buget european care urmează, mai ales că România are de derulat fonduri europene aproape dublu decât a fost în bugetul pe care îl încheiem în acest moment.

Prezenţa acestor corecţii în mod permanent nu face altceva decât ca absorbţia fondurilor europene să ne situeze la un nivel la care nicio ţară din Europa nu a concurat cu România până în prezent, pentru că s-a promis o absorbţie de cel puţin 85%-90%, atunci când ministrul finanţelor de azi conducea Ministerul Fondurilor Publice. Iată că acest deziderat... mai sunt două luni, două şi jumătate până la încheierea celor trei ani pe bugetul european pe care îl încheiem şi acest deziderat este încă departe de a fi atins: am ajuns la un grad de absorbţie de 65% până la 70%, ceea ce ne situează în coada statelor Uniunii Europene.

În concluzie, noi vom vota acest proiect de lege, pentru că este normal să găsim surse să încheiem aceste proiecte cât mai repede, ca să putem până la sfârşitul anului măcar să recuperăm o parte din fondurile pe care nu am fost capabili să le cheltuim.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Alte intervenţii la dezbateri generale? Nu sunt.

Nu avem amendamente, legea merge la votul final.

11. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 186/2013 privind Constituirea şi funcţionarea parcurilor industriale.

Iniţiatorii?

Guvernul? Nu aveţi.

Comisii?

Comisia juridică sau Comisia pentru industrii...

Domnul Iancu, vă rog.

Domnul Iulian Iancu:

Domnule preşedinte,

Comisia cere retrimiterea acestui proiect de lege, ca urmare a unor modificări care au apărut între timp, de natură legislativă, şi să le corelăm.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Termen?

Domnul Iulian Iancu:

O săptămână.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vot, vă rog.

112 voturi pentru.

Propunerea domnului preşedinte, de retrimitere, termen o săptămână, a fost adoptată.

12. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 50/2014 privind modificarea şi completarea Legii petrolului nr. 238/2004.

Suntem în procedură de urgenţă.

Guvernul?

Domnul Mihai Adrian Albulescu (secretar de stat, Ministerul Energiei, Întreprinderilor Mici şi Mijlocii şi Mediului de Afaceri):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Prezentul proiect de ordonanţă de urgenţă are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii petrolului nr. 238/2004, cu modificările şi completările ulterioare, în ceea ce priveşte includerea conductelor de interconectare, definite în conformitate cu legislaţia în vigoare, în sistemul naţional de transport al petrolului.

Prezentul act normativ include segmentele de conducte de interconectare situate pe teritoriul României în sistemul naţional de transport şi stabileşte că acestea se vor constitui ca bunuri de retur prin completarea obiectului acordului petrolier cu aceste bunuri.

Al doilea aspect al acestei ordonanţe: prin adoptarea proiectului se permite continuarea operaţiunilor petroliere la acele zăcăminte unde avem rezerve omologate şi unde există infrastructura necesară continuării operaţiunilor petroliere.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Comisia?

Domnul Iancu.

Domnul Iulian Iancu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Vă rog să-mi permiteţi să încep cu o completare la intervenţia anterioară, pentru că s-a pus întrebarea despre ce modificări legislative este vorba. Vorbim despre modificarea Codului fiscal, deci noul Cod fiscal, iar proiectul de lege făcea referiri la vechiul Cod fiscal, care intrau în contradicţie cu termenele din noul Cod fiscal, doar despre aceasta este vorba.

Acum aici vorbim despre Legea petrolului, aşa cum a menţionat domnul secretar de stat Albulescu. Şi aş vrea doar să informez colegii că această lege are aviz favorabil de la Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, Consiliul Legislativ şi a fost adoptată de Senat, şi în esenţă include o serie de modificări şi completează Legea petrolului privind: conductele de interconectare, definite în legislaţia în vigoare şi modul lor de raportare în sistemul naţional de transport al petrolului şi stabilirea acestora ca fiind bunuri de retur, precum şi referiri directe la activitatea de desfăşurare a producţiei în domeniul petrolului şi gazelor în România.

În consecinţă, în urma dezbaterilor, membrii comisiei propun plenului adoptarea proiectului de lege în forma aprobată de Senat.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Dezbateri generale?

Domnul deputat Bode.

Domnul Lucian Nicolae Bode:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Prezentul proiect de lege legiferează practic două aspecte din Legea petrolului, Legea nr. 238/2004.

În primul rând, aşa cum a explicat reprezentantul Guvernului aici, conductele de interconectare gaze naturale intră în sistemul naţional de transport gaze naturale. Şi aş vrea să ştim cu toţii despre ce este vorba: vorbim practic aici despre Interconectorul de gaze naturale Iaşi-Ungheni care intră în sistemul naţional de transport gaze naturale.

Stimaţi colegi,

România a făcut eforturi foarte mari pentru a susţine realizarea acestui interconector. După cum ştiţi, în 2012, România, prin guvernul de atunci, Guvernul Ungureanu, semna realizarea acestui acord, într-o şedinţă comună Guvernul României - Guvernul Republicii Moldova, la Iaşi.

România a investit peste 25 de milioane de euro în acest interconector cu o capacitate de 1,5 miliarde metri cubi, capacitate de transport. Din păcate, azi, acest interconector este utilizat doar la sub 5% din capacitate.

Trag un semnal de alarmă de la această tribună, solicitând fraţilor noştri de peste Prut să urgenteze realizarea studiului de fezabilitate pe celălalt tronson, pe tronsonul Ungheni-Iaşi. Altfel, investiţia noastră, investiţia României nu-şi atinge ţinta.

România categoric trebuie să susţină strategia-cadru privind uniunea energetică şi trebuie să susţină asigurarea securităţii energetice a Republicii Moldova, dar şi Republica Moldova trebuie să grăbească realizarea acestor studii de fezabilitate şi investiţiile care îi revin.

În al doilea rând, acest proiect de lege reglementează acordurile petroliere a căror durată contractuală a expirat, dar au fost confirmate rezerve de petrol, rezerve geologice.

Pentru acestea, stimaţi colegi, noi astăzi prelungim până la maximum 30 de ani activitatea titularilor de acorduri petroliere. Practic, acordăm posibilitatea unor companii aflate în această situaţie, cum este Compania ROMGAZ să-şi continue activitatea.

Să sperăm, doamnelor şi domnilor deputaţi, că aceştia vor şti să valorifice această oportunitate.

Partidul Naţional Liberal va vota în favoarea acestei iniţiative legislative.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Iane.

Domnul Ovidiu-Cristian Iane:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

O scurtă precizare legată de aceste conducte de interconectare care până acum nu făceau parte din sistemul naţional de transport.

În contextul noilor strategii de interconectare energetică a statelor Uniunii Europene, avem această obligaţie de a asigura aceste interconectări, atât pentru gaze naturale, cât şi pentru energie electrică.

Referindu-ne strict la Legea petrolului şi la gaze naturale, aceste conducte sunt conductele care trec peste o frontieră. În cazul statelor membre, nu este nevoie de niciun acord suplimentar. Ele vor fi incluse în sistemul naţional de transport. În cazul statelor care nu sunt membre ale Uniunii Europene, va fi nevoie de un acord suplimentar cu aceste state, pentru a putea face aceste conducte şi a le include în sistemul naţional de transport.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Alte intervenţii? Nu sunt.

Avem amendamente admise de la 1 la 7.

Poziţia 7.

Dacă sunt intervenţii?

Domnul preşedinte.

Domnul Iulian Iancu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Avem o singură intervenţie. Este pe formă. Comisia noastră a lut în dezbatere în 3 martie acest raport şi în 23 iunie. În 23 iunie au fost făcute aceste amendamente, care schimbă forma adoptată de Senat. Avem această formă nouă şi căreia i s-a dat un termen de aplicare, începând cu 1 septembrie. Noi, astăzi, nemaifiind la 1 septembrie, fiind depăşit acest termen, trebuie să propunem o altă dată, respectiv 1 noiembrie, pentru respectarea termenului iniţial de aplicare a legii.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă mulţumesc. Alte intervenţii? Nu. Vot.

Vă rog să votaţi.

101 voturi pentru, 8 abţineri.

Propunerea domnului preşedinte, de modificare a termenului 1 septembrie cu 1 noiembrie, a fost adoptată.

13. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 202/2002 privind egalitatea de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi.

Iniţiatori? Doamna deputat Birchall.

Doamna Ana Birchall:

Vă mulţumesc mult.

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Astăzi este o zi importantă. Şi, înainte de a vă vorbi despre acest proiect de lege extrem de important şi de drag mie, daţi-mi voie să urez tot ce este mai bun şi mai frumos pentru toţi cei care astăzi poartă numele Sfinţilor Părinţi Ioachim şi Ana.

Propunerea legislativă aflată astăzi în faţa dumneavoastră pentru votul final a fost depusă de mine în luna martie a anului 2013, având semnăturile a 81 de deputaţi şi senatori. Acest proiect legislativ aduce în prim planul legislativ şi instituţional din România necesitatea reînfiinţării unui organism de promovare a principiului egalităţii de şanse şi de tratament între bărbaţi şi femei, şi anume, reînfiinţarea Agenţiei pentru egalitate de şanse, având rolul de implementare a Legii privind egalitatea de şanse şi de tratament între bărbaţi şi femei şi de monitorizare a aplicării prevederilor legislaţiei naţionale armonizate cu acquisul comunitar în acest domeniu.

Prin această propunere legislativă, noi reglementăm respectarea şi în practică a unui principiu extrem de important, şi anume, la muncă egală salarizare egală, eliminând, astfel, o discriminare care se înregistrează pe piaţa muncii unde, la aceeaşi muncă, aceeaşi calificare, există o discriminare din punctul de vedere al salarizării.

De asemenea, prin această propunere legislativă se instituţie obligativitatea pentru angajator de a asigura egalitate de şanse în cadrul relaţiilor de muncă şi interzicerea solicitării de către angajator a unor informaţii privind starea civilă, familială sau care privesc planurile angajatului în acest sens.

Discriminarea, în privinţa accesului la instruirea şi formarea profesională este interzisă, la fel ca orice altă discriminare pe bază de gen la locul de muncă.

Domnule preşedinte,

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Femeile din România au, fără îndoială, nevoie de această reglementare legislativă pentru a beneficia de aceleaşi şanse de promovare ca bărbaţii şi pentru a beneficia de principiul european al plăţii egale pentru muncă de valoare egală.

De asemenea, ţin să reamintesc că acest proiect legislativ şi practic egalitatea de şanse în România are o miză triplă, şi anume, o miză democratică, o miză economică, o miză socială.

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Eu aş vrea să mulţumesc tuturor colegelor şi colegilor parlamentari din toate grupurile parlamentare care au susţinut în comisii proiectul legislativ, precum şi colegelor şi colegilor mei deputaţi şi senatori semnatari ai acestei iniţiative legislative.

De asemenea, aş vrea să mulţumesc şi de la tribuna Camerei Deputaţilor tuturor ONG-urilor din România, în special FEMINA, care au contribuit substanţial, cu experienţa şi expertiza lor în acest domeniu, în procedura de elaborare şi de consultare a acestei propuneri legislative.

În mod particular, aş vrea să mulţumesc Organizaţiei de femei PSD şi colegelor mele, membre ale organizaţiei de femei PSD, care m-au sprijinit şi inspirat în acest proiect de lege şi eu sper, cu votul dumneavoastră de astăzi, ca această lege să devină realitate.

De asemenea, mulţumesc Guvernului, care a avizat favorabil acest proiect de lege.

Consider că mentalităţile din România s-au modificat substanţial în ultimii ani şi sper ca acest proiect, care conturează un climat potrivit pentru o reală egalitate de şanse între bărbaţi şi femei din ţara noastră să devină lege prin votul dumneavoastră de astăzi şi, împreună cu semnarea de către România a Convenţiei de la Istanbul, care prevede eliminarea oricărei forme de violenţă împotriva femeilor, sper eu ca şi Parlamentul să ratifice Convenţia de la Istanbul în regim de urgenţă, practic, eliminăm astăzi o altă violenţă împotriva femeilor, şi anume, violenţa economică.

Eu mă bazez pe dumneavoastră şi, împreună, astăzi, putem să înlăturăm o altă discriminare existentă în România şi, practic, să punem o cărămidă importantă la respectarea drepturilor şi egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi în România.

Eu sper că mă pot baza pe votul dumneavoastră de astăzi.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă mulţumesc.

Comisia? Domnul Solomon.

Domnul Adrian Solomon:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Raport comun asupra Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 202/2002 privind egalitatea de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru muncă şi protecţie socială şi Comisia pentru egalitate de şanse pentru femei şi bărbaţi au fost sesizate cu dezbaterea pe fond, în procedură obişnuită, a proiectului de lege menţionat.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii nr. 202/2002, republicată, în vederea creării cadrului legal privind promovarea principiului egalităţii de şanse şi de tratament între bărbaţi şi femei în vederea eliminării tuturor formelor de discriminare bazate pe criterii de sex, în toate politicile şi programele naţionale.

Principala modificare adusă prin acest proiect de lege se referă la reînfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Egalitate de Şanse între femei şi bărbaţi - ANES - ca organ de specialitate al administraţiei publice centrale, în subordinea Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice. Se reglementează organizarea şi funcţionarea acestei agenţii, precum şi reorganizarea Comisiei Naţionale în domeniul Egalităţii de Şanse între femei şi bărbaţi - CONES - şi a structurilor acestea din teritoriu.

Membrii celor două comisii au dezbătut proiectul de lege în şedinţă comună în 16 iulie 2015 şi au hotărât, cu unanimitate de voturi, aprobarea proiectului de lege, cu amendamentele redate în anexa la prezentul raport.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare; a fost adoptat de Senat în 21 octombrie 2013; Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă mulţumesc. Dezbateri generale? Doamna deputat Pocora.

Doamna Cristina-Ancuţa Pocora:

Stimaţi colegi,

Este extrem de important pentru noi toţi să aducem în atenţia societăţii promovarea egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi, ca parte integrantă a politicii sociale, prin promovarea unor proiecte care să asigure funcţionalitatea şi eficienţa legii, asigurarea unor mecanisme instituţionale adecvate, astfel încât să putem face posibilă eliminarea tuturor formelor de discriminare de gen.

Trăim, însă, încă într-o Românie în care se înregistrează diferenţe majore de gen - şi am să dau câteva exemple.

În ceea ce priveşte procentul de ocupare din grupa de vârstă 20-64, populaţia de sex masculin este ocupată în procent de 71,4%, în comparaţie cu 56,3% în rândul femeilor, iar pentru segmentul de vârstă 55-64 de ani, respectiv populaţie activă ce poate fi definită ca vârstnică, procentul înregistrat de România a fost de 32,9% femei şi 51,2% bărbaţi.

În ceea ce priveşte nivelul de educaţie, doar persoanele cu studii superioare, femeile şi bărbaţii, au oportunităţi aproape egale, în timp ce 45,7% din femeile cu studii minime şi 60,6% din femeile cu studii medii sunt angajate.

În ceea ce priveşte distribuţia victimelor violenţei în familie, în funcţie de sex şi vârstă, procentul femeilor majore victimizate prin violenţă în familie fluctuează între 34,01% şi 40,76% din numărul total al victimelor cu sex şi vârstă precizată, adică 3.135 şi 3.816 femei agresate anual, care au fost raportate la Agenţia Naţională de Protecţie a Familiei. Nu vorbim despre toate acele victime care nu intră în statistici.

Una dintre cauze ar putea fi dezvoltarea insuficientă a facilităţilor de îngrijire a copiilor la preţuri accesibile, pentru a permite o mai bună reconciliere a vieţii de familie, dar şi profesionale.

În ceea ce priveşte diferenţa salarială dintre femei şi bărbaţi, aceasta a fost de 12%, 42,06% dintre femei fiind expuse riscului de sărăcie sau excluziune socială.

Din punct de vedere al participării femeilor şi bărbaţilor la alegerile locale din luna iunie 2012, a reieşit faptul că femeile ocupă în proporţie de numai 5,95% funcţii publice alese. În ceea ce priveşte alegerile parlamentare din decembrie 2012, ponderea femeilor a fost de 11,5%.

Sunt date oficiale luate din strategia Ministerului Muncii în domeniul egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi pentru perioada 2014-2017, care ne arată că încă mai sunt multe lucruri de făcut în acest domeniu. Egalitatea de gen trebuie să constituie un obiectiv central al oricărei societăţi democratice care doreşte să creeze drepturi cetăţeneşti depline şi egale pentru toţi şi cred că suntem cu toţii de acord că este strâns legată de dezvoltarea durabilă a acesteia, fiind vitală pentru punerea în practică a drepturilor omului.

Obiectivul PNL este de a crea o societate în care atât femeile, cât şi bărbaţii, să se bucure de aceleaşi oportunităţi, drepturi şi obligaţii în toate sferele vieţii. Putem afirma că există egalitate între femei şi bărbaţi atunci când ambele sexe sunt capabile să împartă în mod egal puterea şi influenţa, să aibă oportunităţi egale în ceea ce priveşte independenţa financiară prin muncă şi prin întemeierea propriei afaceri, să se bucure de acces egal la educaţie şi oportunităţi de a-şi dezvolta deprinderile şi talentele, să împartă responsabilitatea pentru casă şi copii, să fie libere de orice constrângeri, intimidări şi acte de violenţă referitoare la gen atât acasă, cât şi la locul de muncă.

Pentru toate aceste lucruri sunt coiniţiator al acestui proiect de lege pe care-l dezbatem şi sper să-l aprobăm astăzi, pe care Partidul Naţional Liberal, colegii mei din Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal îl vor vota şi sper să o faceţi şi dumneavoastră.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Doamna deputat. Vă rog. Doamna Doina Pană.

Doamna Adriana-Doina Pană:

Stimaţi colegi,

Nu am să vorbesc în faţa dumneavoastră de studii, de studii de caz, de cât de importantă este această lege, pentru că o ştim cu toţii.

Azi e un moment hotărâtor pentru că nu sunt numai vorbe, ci sunt şi fapte. Azi, exact cum spunea colega mea, Ana Birchall, se pune cărămida de bază, pentru că se înfiinţează această Agenţie Naţională pentru Egalitate de Şanse.

Partidul Social Democrat are în doctrina lui egalitatea de şanse. Deci, Grupul parlamentar al PSD, evident că va susţine şi va vota această lege, dar vreau să vă sugerez tuturor, ca să vă daţi seama cât de importantă este, să aruncaţi numai o privire în sală şi să vedeţi structura Parlamentului. E foarte relevant pentru a ne da seama cât de importantă este egalitatea de şanse în România.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Doamna Paul.

Doamna Maria-Andreea Paul:

Vă daţi seama că ne-au trebuit mai mult de 2000 de ani ca să înţelegem că femeile şi bărbaţii au drepturi, obligaţii şi trebuie să aibă şanse egale. Nici acum nu am înţeles suficient de bine. Iată că avem nevoie de o Agenţie pentru Egalitatea de Şanse.

Oameni buni, o politică echilibrată de gen este o politică inteligentă. Şi Partidul Naţional Liberal susţine acest proiect de lege. Dar, când aud PSD vorbind despre o doctrină în domeniu, daţi-mi voie să vă reamintesc că Partidul Naţional Liberal are un lider femeie. Iar ultima femeie care a candidat la PSD a pierdut în fruntea partidului.

Daţi-mi voie să vă reamintesc că dumneavoastră în doctrină aveţi, dar, în fapte, ba. În Guvernul actual, din 21 de miniştri, abia aveţi patru doamne, sub 20%. Or, în populaţia României sunt peste jumătate doamne. Deci, un dezechilibru, nu grav, foarte grav de gen. Avem un Guvern care discriminează femeile, însă, situaţia este mult mai complicată de atât.

În raportul global al echilibrului de gen, care clasifică 142 de ţări ale lunii în funcţie de un criteriu mult mai complicat de indicatori ai discriminării de gen în economie, în politică, în educaţie şi în sănătate, România abia se aşază târâtă pe locul 72. Deci, 71 de ţări din lume fac treabă mai bună din punctul de vedere al egalităţii de gen decât o face România. Scurt şi închid. Faptul că 80, 90% dintre decidenţii publici la nivel central şi local sunt de gen masculin nu are nicio legătură cu competenţa pe care ne place să o clamăm atunci când avem nevoie de dezbateri publice.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Doamna Cristea.

Doamna Aurelia Cristea:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

E o diferenţă mare între vorbe şi fapte. Astăzi, prin această lege, nu facem altceva decât să îndreptăm un lucru pe care Guvernul PDL l-a făcut în timpul primului-ministru Boc, acela de a desfiinţa această agenţie şi a asigura o capacitate instituţională de implementare a tuturor măsurilor şi de măsurare şi de statistici necesare pentru a putea să faci politici publice în ceea ce priveşte discriminarea de gen. Aşa că, prin această lege, nu facem altceva astăzi decât să ne reafirmăm, în calitate de Partid Social Democrat, apartenenţa la valorile fundamentale ale Uniunii Europene, iar egalitatea de gen este una dintre valorile fundamentale ale Uniunii Europene.

Vă mulţumesc frumos.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Molnar Zsolt:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Iau cuvântul la acest subiect ca să asigurăm egalitatea de gen şi egalitatea de şanse. Chiar îmi face plăcere să vorbesc după aceste doamne superbe şi salut această iniţiativă, în numele Grupului UDMR. Într-adevăr, aveam nevoie de o reîmprospătare a legislaţiei în acest domeniu, pentru că era un domeniu la care vedeam acelaşi regres pe care-l vedem în multe domenii, de la aderarea Uniunii Europene vedem regres în diferite subiecte, şi e foarte bine că Parlamentul dă acest semnal, fiind o iniţiativă parlamentară şi fiind o iniţiativă parlamentară transpartinică. Într-adevăr, munca care s-a depus pentru crearea acestei legi a fost o muncă exemplară, împreună cu ONG-urile, împreună cu toţi factorii implicaţi în acest subiect. Şi pot să vă spun că în textul legii se regăsesc şi iniţiativele Organizaţiei de femei a UDMR, care, din păcate, nu este reprezentată de Parlament, dar sperăm să corectăm acest lucru.

Voci din sală:

În Camera Deputaţilor!

Domnul Molnar Zsolt:

În Camera Deputaţilor, într-adevăr, mă scuzaţi, în Camera Deputaţilor. Dar, sperăm să corectăm acest lucru de anul viitor.

În afară de acest lucru, am auzit astăzi câteva statistici destul de alarmante şi, într-adevăr, adevărate. Şi de aceea salutăm reînfiinţarea Agenţiei pentru Egalitate de Şanse, pentru că, sperăm noi, această agenţie va avea un impact direct în acest domeniu, iar prin acest impact vom reuşi să dăm acea încredere doamnelor, ca ele, prin puterile proprii, să lucreze la diminuarea acestor statistici alarmante.

De aceea eu, personal, salut această iniţiativă. Mă bucură foarte mult că am reuşit să ajungem în faza în care o vom vota şi sunt convins că întreaga societate din România va avea de câştigat dacă trece această lege astăzi.

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă mulţumesc.

Doamna Drăghici, scurt.

Doamna Sonia-Maria Drăghici:

Vă mulţumesc foarte mult, domnule preşedinte.

Eu mă bucur foarte mult astăzi că nu avem o polemică între partide, între femeile din diferite partide şi nici nu trebuie să procedăm aşa, astfel încât să ne numărăm câte dintr-un partid, câte din altul sunt pentru sau împotriva unei legi care, de fapt, favorizează absenţa discriminării, adică ne face ca femeile să avem aceeaşi şansă de promovare politică, promovare socială, promovare economică. Iată că Agenţia de Egalitate de Şanse funcţionează. Acesta este lucrul cel mai important; şi funcţionează deja de o perioadă bună de timp. A început să implementeze proiecte europene, a început să facă reconversii profesionale, a început să adune femei pe care să le pună să muncească în alte locuri decât cele pe care şi le pierduseră datorită guvernelor anterioare. Deci, eu cred că s-au făcut deja... lucrurile sunt în desfăşurare, în derulare. Doamna deputat de la Partidul Naţional Liberal spunea că nu avem femei promovate politic. Iată-ne aici, suntem aici, de faţă. Suntem în număr suficient de mare, mai mare decât cel pe care-l aveţi dumneavoastră. Deci, suntem suficient de multe social-democrate care să luăm cuvântul, să spunem: "am făcut o treabă bună". Ceea ce urmează să facem este să votăm această lege, pentru care mulţumesc atât femeilor, cât şi bărbaţilor din Parlament.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă mulţumesc.

Domnul Dobre.

Interesantă dezbatere între doamne. Îmi imaginez cum vor fi dezbaterile când vor fi şi mai multe doamne în Parlament.

Domnul Victor Paul Dobre:

Eu aş vrea numai să fac o precizare pentru doamna ministru Cristea. Când s-a desfiinţat agenţia era Guvernul Boc I şi Partidul Social Democrat avea Ministerul Muncii, prin domnul Sârbu, cu care a iniţiat desfiinţarea agenţiei.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumim.

Încheiem dezbaterile generale. Nu mai avem dreptul, domnule deputat. Aţi vorbit, deja am vorbit prea mulţi.

Intrăm la dezbaterile pe articole.

Domnul preşedinte al comisiei vrea să facă o precizare.

Domnul Adrian Solomon:

Domnule preşedinte, s-a strecurat o eroare materială. În Anexa nr. 2 a raportului, amendamente respinse, număr curent 5 devine număr curent 2 şi apoi renumerotarea, care curge logic.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă mulţumesc.

Intrăm în dezbaterea pe articole. Avem 68 de amendamente admise şi 6 respinse.

Vă propun calupuri de 20. Da? Vot.

După aceea o să spuneţi că de ce nu am cerut. E-n regulă.

Deci, de la 1 la 20. Intervenţii? Nu.

De la 20 la 40. Intervenţii? Nu.

De la 40 la 60. Nu.

De la 60 până la final. Nu.

Am crezut că vreţi să interveniţi.

Vă mulţumesc.

Legea merge la votul final.

14. Proiectul de Hotărâre privind aprobarea opiniei referitoare la Pachetul privind uniunea energetică - comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European, Comitetul Regiunilor şi Banca Europeană de Investiţii. O strategie-cadru pentru o uniune energetică rezilientă cu o politică prospectivă în domeniul schimbărilor climatice COM 2015/80.

Da, doamna preşedinte, vă rog.

Doamna Ana Birchall:

Vă mulţumesc mult, domnule preşedinte de şedinţă.

Comisia pentru afaceri europene a fost sesizată de către Biroul permanent în data de 9 martie 2015 pentru examinarea pe fond a acestui pachet de documente privind Uniunea Energetică, cunoscut sub numele COM 2015/80 final.

A fost, de asemenea, sesizată Comisia pentru industrii şi servicii care a transmis punctul său de vedere.

Comisia pentru afaceri europene a solicitat şi a primit informaţii de context şi de poziţie de la Ministerul Afacerilor Externe şi de la Ministerul Energiei, Întreprinderilor Mici şi Mijlocii şi Mediului de Afaceri şi Ministerul Mediului.

În şedinţa din 16 iunie 2015, Comisia pentru afaceri europene a adoptat, cu unanimitate de voturi, o opinie prin care susţine comunicarea Comisiei Europene COM 2015/80, cu recomandări.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă mulţumesc. Domnul Bode.

Domnul Lucian Nicolae Bode:

Mulţumesc.

Domnule preşedinte de şedinţă,

Pentru că sunt trei puncte, 13, 14, 15, pe ordinea de zi care fac referire la acelaşi subiect, uniunea energetică, daţi-mi voie să iau cuvântul o singură dată şi permiteţi-mi să depăşesc puţin timpul acordat.

Aşadar, câteva date generale despre proiectul uniunii energetice, respectiv poziţia României vizavi de acest proiect al Uniunii Europene, în opinia mea unul dintre cele mai importante proiecte ale Uniunii Europene de la înfiinţare.

Astfel, pe 25 februarie 2015, Comisia Europeană a publicat Strategia-cadru privind crearea uniunii energetice, acest angajament fiind afirmat şi în concluziile Consiliului European din 19 martie 2015.

Printre obiectivele uniunii energetice regăsim: crearea pieţei unice de energie, promovarea colectivă a securităţii energetice, interconectarea reţelelor naţionale, creşterea eficienţei energetice, reducerea emisiilor de carbon, definirea instrumentelor financiare pentru realizarea acestor obiective.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Cred că ne întrebăm cu toţii care este poziţia României, cum îşi valorifică România atuurile pe care le are în raport cu alte state membre în ceea ce priveşte atingerea obiectivelor uniunii energetice, respectiv obiectivul major al României, obţinerea securităţii energetice.

România, prin resursele sale, poate să-şi asigure securitatea energetică proprie, poate contribui la asigurarea securităţii energetice regionale.

Din păcate, România nu reuşeşte să joace un rol activ în etapa de dezbatere privind noile acte normative şi programe europene. Din păcate, nu există o comunicare eficientă între instituţiile româneşti şi instituţiile europene. Din păcate, companiile energetice româneşti nu sunt implicate în mari proiecte regionale.

Ne lipseşte, într-un cuvânt, diplomaţia energetică. Efectele sunt vizibile.

Pe 8 iunie 2015, la Luxemburg, s-a semnat un memorandum de înţelegere privind securitatea aprovizionării cu energie electrică în cadrul pieţei interne europene, semnat de 12 state. Din păcate, România nu se află printre acestea.

Conform poziţiei 15 de pe ordinea de zi, România şi alte state - 11 state membre - nu îndeplinesc condiţiile de interconectare electrică de 10%.

România se află în mai multe procese de infringement în zona de energie.

În decembrie acest an, la Paris, va avea loc conferinţa părţilor, aşa-numitul COP 21, la care România merge fără a avea o strategie energetică bine definită, fără a şti pe ce fel de mix energetic se bazează.

La conferinţa părţilor, doamnelor şi domnilor colegi, de la Paris, se va stabili - aşa cum spuneau înalţi oficiali - viitorul planetei şi se va decide noua ordine mondială privind energia şi schimbările climatice.

De ce România nu are o poziţie clară înaintea acestei reuniuni extrem de importante? Trist.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Alte intervenţii? Domnul Iancu.

Domnul Iulian Iancu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Aş vrea să ştiţi că avem în faţă o megatemă. Este una dintre cele mai mari provocări cu care se confruntă Europa în ansamblul ei şi suntem invitaţi la un proiect politic, care, în mod normal, trebuie să ne adune la aceeaşi masă toate formaţiunile, indiferent de culoarea lor, pentru că vizează direct securitatea naţională şi securitatea întregii Europe.

Ca să aveţi o imagine clară a dimensiunii, o să vă spun că Uniunea Europeană plăteşte 406 miliarde de dolari în fiecare an factura energetică şi asta înseamnă 1,11 miliarde de dolari pe zi.

În consecinţă, conflictul care a luat amploare în Orientul Mijlociu, focarele de conflict, peste care se suprapune cel dintre Rusia şi Ucraina, atrag atenţia asupra celei mai mari probleme a Uniunii Europene, respectiv creşterea dependenţei de materia primă de import şi imposibilitatea accesului la ea.

În momentul în care Uniunea Europeană are astăzi o dependenţă de aproape 60%, 56,7, de materie primă energetică din import, a vorbi despre securitate este o poveste.

Cu alte cuvinte, stimaţi colegi, prin această uniune energetică, Uniunea Europeană doreşte, în primul rând, să aibă o voce unică; în al doilea rând, vrea să-şi stabilească şi să-şi redeseneze politicile energetice adaptate la aceste provocări; şi trei, stabileşte o ordine de priorităţi. Şi spune aşa: în primul rând interconectarea sistemelor naţionale de transport pentru a putea crea o piaţă regională şi apoi o piaţă europeană.

De ce se doreşte acest lucru? Pentru că atunci când ai o piaţă regională, nu mai există spaţiu pentru joc politic în stabilirea preţului.

Din păcate - şi de aceea este nevoie să fim la aceeaşi masă toţi -, în ciuda tuturor opiniilor exprimate până astăzi, avem următorul tip de reacţie dintre toate statele Uniunii Europene invitate să realizeze o piaţă unică, doar România, Ungaria, Slovacia, Cehia au dus la bun sfârşit acest proiect. Culmea, Germania, Austria, Franţa, Italia, Cehia, Slovacia au refuzat să ducă la bun sfârşit acest proiect.

Mai mult, avem următorul tip de reacţie în Cehia şi Polonia: investesc în dispozitive deblocarea fluxului de curgere a energiei electrice dinspre Germania spre Polonia şi Cehia, ca urmare a variabilităţii surselor de energie regenerabilă în orele de vârf de consum. Adică avem taman pe dos intenţiile uniunii energetice europene de a duce la bun sfârşit aceste proiecte.

Cu alte cuvinte, în situaţii speciale, situaţii de criză, cum este aceasta, la care se adaugă manipularea preţului petrolului, care a coborât cu 50 de dolari şi care aduce un impact direct asupra producătorilor de petrol de ordinul a 50% din P.I.B., deci state precum Iranul au impact 49, Rusia 50, Venezuela 50 ş.a.m.d., deci un impact uriaş asupra PIB-ului.

În aceste condiţii, ne vedem obligaţi cu adevărat să fim la aceeaşi masă pentru a ne redefini proiectele regionale şi, în primul rând, cele de interconectare, a stabili ordinea de prioritate a realizării lor şi finanţarea acestora.

Până atunci, fără a fi la aceeaşi masă, prin această uniune energetică, n-o să putem da soluţii acestor provocări.

De aceea, acest proiect, stimaţi colegi, este un proiect care vizează, pe de o parte, supravieţuirea economiei româneşti, nivelul de suportabilitate pentru consumatorul român, dar vizează direct securitatea energetică a Uniunii Europene.

De aceea, cred că avem pe masă un proiect politic, dacă vreţi, de ţară, pe masa tuturor partidelor politice la care ar trebui să fim cu toţii invitaţi şi să dăm soluţie, cât mai repede.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Domnul deputat.

Domnul Antal István:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Grupul UDMR a susţinut şi susţine în continuare adoptarea legii şi aşteptăm cu nerăbdare ca, într-adevăr, în sfârşit, să se facă acele legături şi cu conductele de gaze, şi cu linia electrică cu ţările Europei Centrale.

Aşa cum v-a explicat domnul preşedinte Iancu, în sfârşit, există o colaborare între Cehia, Slovacia, Ungaria şi România, dar pentru a fi implementată avem nevoie de finalizarea conductei Arad-Szeged, cu gaze, pentru că deocamdată nu este funcţională şi de cinci ani de zile s-a oprit linia electrică de la Oradea la Nadab pentru nişte probleme minore, din punctul meu de vedere, când ţara vecină are nevoie, pentru că e importator de energie electrică şi bineînţeles că importă de altundeva.

Deci ar fi foarte bine ca aceste deziderate să fie realizate, pentru că, într-adevăr, mă leg de o singură frază, că noi suntem unicat, da, voce unică. Da, într-adevăr, dar până când, dacă - aşa cum a explicat şi domnul ministru Bode - dacă noi până în decembrie, până la Conferinţa de la Paris n-o să avem o strategie energetică clară şi foarte bine definită, o să avem din nou de suferit, pentru că avem impresia că noi singuri o să ne descurcăm.

Nu de mult am dezbătut în comisie la noi şi am aprobat ordonanţa vizavi de Combinatul de Apă Grea de la Turnu Severin, situaţie deosebită, pentru că era o infrastructură foarte bine gândită pentru a susţine în primul rând cele cinci module care urmau să fie construite la Cernavodă, din care funcţionează două şi nu ştim încă dacă modulul trei sau patru va fi finalizat şi infrastructura acum este blocată, pentru că n-am avut timpul necesar sau voinţa politică necesară în ultimii ani de a finaliza acest lucru şi e mare nevoie să ştie lumea, în continuare, în următorii zece ani în ce direcţie ne îndreptăm.

Deci avem o lege pentru energia regenerabilă cu biomasă şi cu tot ce avem la dispoziţie. Direcţia este asta sau continuăm să ne simţim bine ca voce unică că o să mai facem încă două module şi noi n-o să avem nevoie de nimeni, pentru că ne descurcăm singuri, aşa este, avem şi posibilitatea de a exporta, am spus-o de nenumărate ori. E nevoie urgentă de o strategie care, până la sfârşitul acestui an să fie elaborată, într-adevăr, în aşa fel încât această interconectare şi această voinţă a Uniunii, care este una inteligentă, să ne avantajeze.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc frumos.

Nu mai sunt alte intervenţii.

Proiectul de hotărâre merge la votul final.

15. Proiectul de Hotărâre privind aprobarea opiniei referitoare la Pachetul "Uniunea Energiei" Comunicare a Comisiei către Parlamentul European şi Consiliu - Protocolul de la Paris - Un plan de acţiune pentru combaterea schimbărilor climatice după 2020 - COM(2015) 81 final (PH CD 63/2015).

Vă rog, doamna Birchall.

Doamna Ana Birchall:

Mulţumesc mult, domnule preşedinte de şedinţă.

Comisia pentru afaceri europene a fost sesizată de către Biroul permanent în data de 9 martie 2015 pentru examinarea pe fond a acestui pachet, sub denumirea Pachetul "Uniunea Energiei", Comunicare a Comisiei către Parlamentul European şi Consiliu, cunoscută sub titulatura - COM(2015) 81.

A fost sesizată, de asemenea, Comisia pentru industrii şi servicii care a transmis punctul său de vedere. Comisia pentru afaceri europene a solicitat şi a primit informaţii de context şi de poziţie de la Ministerul Afacerilor Externe şi de la Ministerul Energiei, Întreprinderilor Mici şi Mijlocii şi Mediului de Afaceri.

În şedinţa din data de 16 iunie 2015, Comisia pentru afaceri europene a adoptat cu unanimitate de voturi o opinie prin care susţine comunicarea Protocolului de la Paris, un plan de acţiune pentru combaterea schimbărilor climatice după 2020 COM(2015) 81, cu recomandări.

În opinia noastră, Comisia pentru afaceri europene susţine propunerea Comisiei Europene de a se încheia un protocol internaţional referitor la planul de acţiune pentru combaterea schimbărilor climatice după 2020, ce ar urma să stabilească o procedură aplicabilă tuturor părţilor pentru a revizui periodic şi pentru a încuraja părţile să ridice nivelul de ambiţie al angajamentelor existente şi să formuleze obiective suficient de ambiţioase pentru perioadele ulterioare; accentuează relevanţa utilizării terenurilor în ceea ce priveşte rezilienţa pe planul securităţii alimentare şi alte beneficii de mediu sociale şi economice; subliniază că politicile Uniunii în domeniu trebuie să ţină seama de contextul negocierilor internaţionale în domeniul schimbărilor climatice şi să nu creeze presiuni suplimentare neconfirmate de rezultatele negocierilor asupra competitivităţii industriei europene, securităţii energetice şi pieţei forţei de muncă.

În acest context, apreciază că atingerea ţintelor privind reducere emisiilor de gaze cu efect de seră trebuie să se bazeze în continuare cu şi mai multă insistenţă pe exprimarea principiului solidarităţii între statele membre.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Alte intervenţii? Vă rog.

Domnul Răzvan Horia Mironescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

O să aduc nişte completări la cele spuse de colegii mei, domnul Bode şi domnul Iancu, în sensul în care dacă domnul Lucian Bode spunea că uniunea energetică este unul dintre cele mai importante proiecte ale Uniunii Europene, aş accentua spunând că mi se pare că este cel mai important proiect după proiectul adoptării monedei unice euro. Adică impactul asupra ţărilor membre, după părerea mea, este similar cu adoptarea monedei euro, pentru că prezintă nişte provocări deosebit de complexe, la fel cu cele financiare, în contextul geopolitic despre care s-a vorbit aici deja.

Ceea ce aş vrea eu să subliniez este că, din această uniune energetică, ca şi de la adoptarea monedei euro, vor fi învingători şi învinşi. Adică vor fi ţări care vor avea de câştigat din intrarea în Uniunea Energetică Europeană şi ţări care vor avea de pierdut.

Important este bineînţeles - şi tot ce s-a spus aici s-a spus în acest sens - ca România să iasă câştigătoare din această uniune energetică, să fie de pe partea celor învingători, nu de pe partea învinşilor. Şi, într-adevăr, adoptarea cât mai urgentă a unei strategii energetice naţionale foarte coerente şi foarte bine fundamentate, mai ales, este un deziderat obligatoriu şi imediat.

România beneficiază, dintre toate ţările din Uniunea Europeană, de un mix energetic unic. Am participat împreună cu colegi ai mei la nişte conferinţe europene pe această temă a uniunii energetice şi, într-adevăr, şi acolo şi comisarul european Sevcovic şi ceilalţi oficiali implicaţi în proiectul uniunii energetice au recunoscut faptul că România beneficiază de un mix energetic unic în Europa şi din care trebuie să tragem avantaje maxime.

M-am uitat acum câteva minute pe diagramele din sistemul energetic naţional şi într-adevăr avem nu mai puţin de şapte tipuri de energie care, în momentul de faţă, sunt prezente în coşul energetic din Sistemul energetic naţional, şi anume avem cărbune 37,58%, avem hidrocarburi 18,64%, nuclearul 17,47%, hidro 15,94%, fotovoltaic 9,19%, biomasă 0,79% şi eolian 0,39%.

Aici este o problemă legată de energia regenerabilă, pentru că, după cum ştiţi, capacităţile noastre pe eolian şi pe foto, capacităţile instalate sunt mult mai mari. Avem circa 3500 MW pe eolian şi circa 1500 de MW pe fotovoltaic, din care folosim zilnic doar o fracţie, o fracţie foarte redusă. Şi aici, în uniunea energetică, putem beneficia de polii energetici regionali care se vor crea, punând această energie regenerabilă împreună în contul ţărilor care nu deţin asemenea capacităţi.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Domnul Tinel, scurt, vă rog.

Domnul Tinel Gheorghe:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Astăzi, Parlamentul României dezbate şi urmează să aprobe una dintre cele mai importante hotărâri, pentru că discutăm de una dintre cele mai mari provocări, poate cea mai mare provocare a începutului de secol XXI, fenomenul schimbărilor climatice. Iar în funcţie de ce adoptăm noi astăzi, după părerea mea, şi programele de guvernare ale tuturor forţelor politice vor trebui să se plieze pe acest proiect de hotărâre a Parlamentului României.

Necesitatea de a reduce fenomenul încălzirii globale sub 2° C până în 2050 devine un obiectiv prioritar, primordial al societăţii noastre. Şi vedeţi ce se întâmplă la nivel global cu efectul sau cu efectele fenomenelor schimbărilor climatice.

Este o provocare la care Uniunea Europeană, Statele Unite, China şi celelalte ţări încearcă să găsească un răspuns după anii '90, plecând de la Conferinţa-cadru a Organizaţiei Naţiunilor Unite privind schimbările climatice din '94, a urmat protocolul de la Quioto din '97, cu angajamente ferme, Lima şi acum urmează Paris - decembrie 2015, în care aproape toate ţările vor trebui să găsească răspunsuri pentru ce va urma.

Este extrem de important dat fiind faptul că Uniunea Europeană conştientizează acest impact, mai ales prin sumele alocate încercării de a schimba tehnologia viitorului într-una propice dezvoltării şi evoluţiei noastre.

Ca silvicultor vă spun că partea noastră de ramură a economiei va trebui să constituie un reper major pentru a pune umărul la încetinirea fenomenelor de schimbări climatice.

După părerea mea, unul dintre efectele principale ale acestui fenomen va fi împădurirea într-o proporţie extraordinar de mare a suprafeţelor care, în momentul de faţă, fac parte din zonele aridizate, sistarea tăierilor necontrolate.

În consecinţă, o altfel de politică a noastră faţă de ceea ce înseamnă spaţiul verde.

Până la urmă, de aceea am şi constituit fondul verde pentru mediu.

Deci eu cred că astăzi punem bazele unui alt fel de politică, a unui altui tip este politică macroeconomică în România şi la nivel global. Iar după ce protocolul va fi ratificat, Protocolul de la Paris va fi ratificat de toate statele membre, veţi vedea că şi politicile economice, sociale la nivel naţional vor fi schimbate.

Mulţumesc.

Vom susţine acest protocol.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Punctul 16, Proiectul de Hotărâre privind aprobarea opiniei referitoare la Pachetul "Uniunea Energiei" Comunicare a Comisiei către Parlamentul European şi Consiliu - Realizarea obiectivului de interconectare electrică de 10%, Pregătirea reţelei de energie electrică a Europei pentru 2020 COM(2015) 82 (PH CD 64/2015).

Vă rog.

Doamna Ana Birchall:

Mulţumesc mult, domnule preşedinte de şedinţă.

Eu mă bucur foarte mult că activitatea comisiei noastre este îndeplinită cu succes şi este pentru prima dată când aş vrea, totuşi, să fac o precizare, că noi, la Comisia pentru afaceri europene, facem politica României, nu facem politică de partid.

Şi aş vrea să reamintesc că aceste comunicări analizate la Comisia pentru afaceri europene nu sunt acte care reglementează, ci lansează o dezbatere în vederea unor reglementări ulterioare.

Or, eu consider că a ne lamenta şi a ne... aşa, a spune: "Domne, n-avem o strategie!" Noi am avut o primă dezbatere în iunie anul acesta şi eu sper că dezbaterile vor continua, astfel încât să contribuie la strategia pe care Guvernul şi toţi factorii decizionali trebuie s-o adopte, pentru că reamintesc că avem o lege de cooperare între Guvern, Preşedinţie şi Parlamentul României în domeniul afacerilor europene şi ei sunt obligaţi să ţină cont de punctul nostru de vedere.

Legat de acest COM 82, Comisia pentru afaceri europene a fost sesizată de către Biroul permanent în data de 9 martie 2015 pentru examinarea pe fond a Comunicării Pachetul "Uniunea Energetică" cunoscut sub numele de COM(2015) 82.

A fost sesizată, de asemenea, Comisia pentru industrii şi servicii care a transmis punctul său de vedere.

Comisia pentru afaceri europene a solicitat şi a primit informaţii de context şi de poziţie de la Ministerul Afacerilor Externe, de la Ministerul Energiei, Întreprinderilor Mici şi Mijlocii şi Mediului de Afaceri.

Opinia a fost supusă dezbaterii în şedinţa Comisiei pentru afaceri europene din data de 16 iunie, fiind adoptată în unanimitate.

Printre altele, în opinia noastră, daţi-mi voie, domnule preşedinte, să precizez că noi am considerat că Uniunea Europeană ar trebui să fructifice mai mult oportunităţile de dezvoltare naturală a pieţei energiei transfrontaliere, inclusiv prin exprimarea intereselor strategice ale statelor membre şi ale Uniunii în ansamblu.

Şi subliniez că pentru România este importantă dezvoltarea capacităţii de stocare pentru surplusul de energie din surse regenerabile de energie, ceea ce face din cooperarea regională un obiectiv strategic.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Alte intervenţii? Nu sunt.

Mulţumesc.

Proiectul de hotărâre merge la votul final.

17. Proiectul de Hotărâre privind aprobarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Banca Centrală Europeană şi Eurogrup - Semestrul european 2015: Evaluarea provocărilor în materie de creştere, prevenirea şi corectarea dezechilibrelor macroeconomice şi rezultatele bilanţurilor aprofundate în temeiul Regulamentului Uniunii Europene nr.1176/2011 - COM(2015) 85, împreună cu Raportul de ţară al României pentru 2015, inclusiv un bilanţ aprofundat privind prevenirea şi corectarea dezechilibrelor macroeconomice, SWD(2015) 42(PH CD 65/2015).

Vă rog.

Doamna Ana Birchall:

Mulţumesc mult, domnule preşedinte de şedinţă.

La solicitarea Comisiei pentru afaceri europene, Biroul permanent al Camerei Deputaţilor a aprobat în data de 13 mai 2015 examinarea pe fond a Comunicării - Semestrul european 2015: Evaluarea provocărilor în materie de creştere, prevenire şi corectare a dezechilibrelor macroeconomice şi rezultatele bilanţurilor aprofundate în temeiul Regulamentului Uniunii Europene nr. 1176/2011 - COM(2015) 85, împreună cu Raportul de ţară al României pentru 2015.

Au fost sesizate, pentru exprimarea opiniilor, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare, care au transmis opinii.

Comisia pentru afaceri europene a solicitat şi a primit informaţii de context şi de poziţie de la Ministerul Afacerilor Externe.

În şedinţa din 16 iunie 2015, Comisia pentru afaceri europene a adoptat cu unanimitate de voturi o opinie prin care îşi susţine obiectivele în materie de creştere, prevenire şi corectare a dezechilibrelor macroeconomice cuprinse în Comunicare şi în Raportul de ţară.

În opinia noastră, am constatat şi am menţionat că, deşi dezechilibrele macroeconomice din România nu sunt severe, ţara noastră ar trebui să profite de aceste exerciţii de evaluare ale Comisiei Europene pentru a determina creşterea ritmului reformelor în domeniile identificate de comisie, având în vedere că restanţele reduc competitivitatea şi sustenabilitatea şi că aceasta ar amâna reducerea decalajelor de dezvoltare economică dintre România şi majoritatea celorlalte state membre.

Ţara noastră a înregistrat progrese majore în domeniul consolidării fiscale şi al disciplinei bugetare şi, în continuare, are în vedere stimularea creşterii economice, investiţiile publice, redresarea serviciilor publice şi crearea de noi locuri de muncă, inclusiv prin parteneriatul public-privat.

De asemenea, România se încadrează pe traiectoria de atingere a două ţinte naţionale din cadrul Strategiei Europa 2020, ţinta privind emisiile de gaze cu efect de seră şi ţinta privind sursele regenerabile de energie.

De asemenea, am subliniat, în opinia noastră, că succesele României privind combaterea corupţiei şi creşterea considerabilă a independenţei şi a eficienţei sistemului judiciar nu sunt reflectate corespunzător în comunicarea comisiei.

În concluzie, considerând că evaluarea provocărilor în materie de creştere, prevenire şi corectare a dezechilibrelor macroeconomice oferă statelor membre, inclusiv România, premisa unor eforturi suplimentare pentru sprijinirea redresării solide a economiei la nivelul întregii Uniuni Europene, pentru a contribui astfel la reducerea decalajelor semnificative de dezvoltare între diferite regiuni ale lumii.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Alte intervenţii? Vă rog.

Doamna Maria-Andreea Paul:

Era nevoie în Uniunea Europeană de un mecanism de monitorizare, de un mecanism de disciplină şi disciplinare bugetară fiscală, şi nu numai, a statelor membre.

A spune, însă, astăzi, de la prezidiul Parlamentului, că România nu are niciun dezechilibru macroeconomic sever este o eroare letală. Înseamnă să nu-ţi conştientizezi poziţionarea precară în tabloul economic mondial şi european. Suntem pe ultimul loc în Europa din perspectiva competitivităţii. Acest raport ne semnalează acest dezechilibru grav pe care trebuie să-l remediem. Ne spune, cu subiect şi predicat: obiectivul pe termen mediu nu este atins. Ne nominalizează clar şi explicit care sunt politicile publice care trebuie revizitate şi care cer soluţii pentru corectarea unor dezechilibre. Dau doar câteva exemple. Păi, cum să nu fii conştient că în România există un dezechilibru foarte grav, nu grav, între nivelul salariilor şi productivitate, între rezultatul procesului de învăţământ, de educaţie şi necesarul calificărilor de pe piaţa forţei de muncă.

Cum să nu discuţi despre poziţia internaţională investiţională netă în care România se află astăzi într-o poziţie negativă, cum să nu discuţi despre dezechilibrele grave şi lipsa, de fapt, a reformelor structurale din domeniul companiilor de stat, dezechilibrul structural de pe fondul public de pensii, de pe fondul public de sănătate. Aceste reforme structurale absentează. Unde însă am primit o bulină albă din partea Comisiei Europene este în acest mecanism preventiv care ne arată că, da, bugetul României s-a reechilibrat şi acest lucru s-a făcut cu costuri sociale majore şi cu un efort susţinut al guvernelor României, din 2010 până în prezent, şi nu avem voie să uităm acest lucru, dar restul obiectivelor nu sunt atinse. Din loc în loc, la energia regenerabilă stăm bine, dar la structura pieţei forţei de muncă suntem slabi, suntem foarte slabi, nu slabi. Unde sunt soluţiile? Dacă aici discuţia nu este aşezată pe realitatea economică, atunci unde, că la Guvern lipsesc reformele structurale de peste trei ani de zile?!

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Ana Birchall:

O scurtă precizare, domnule preşedinte.

Eu reamintesc şi plenului Camerei Deputaţilor că noi, la Comisia pentru afaceri europene, chiar facem politica României şi ce am prezentat eu mai devreme sunt constatările şi evaluarea transmisă oficial de către Comisia Europeană, nu a fost evaluarea CAE.

Mai mult decât atât, CAE, deci, Comisia pentru afaceri europene, în opinia noastră, care este mult mai detaliată, şi invit colegele şi colegii mei să o studieze, ar fi constatat, dacă ar fi studiat-o, că noi am spus, în opinia noastră, că "nu sunt dezechilibre severe". Nu că nu este niciun dezechilibru, iar abordarea precedentă, din punctul meu de vedere, a fost una strict politicianistă, populistă, care nu are nicio legătură cu dezbaterile şi opiniile care au avut loc în cadrul Comisiei pentru afaceri europene.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă rog, domnule Tinel.

Domnul Tinel Gheorghe:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Dezbaterile pe care noi astăzi le iniţiem şi le desfăşurăm sunt strict în limita Regulamentului Camerei Deputaţilor.

Nimeni nu poate cenzura un punct de vedere al unui coleg de-al nostru, iar intervenţiile de la acest microfon, domnule preşedinte de şedinţă, vă rog să le acceptaţi strict în litera Regulamentului.

Poziţii, clarificări sau altfel de iniţiative pe care colegii noştri le doresc, chiar dacă sunt preşedinţi de comisii, nu-şi au locul şi rostul decât în limita Regulamentului, să ştiţi, că, altfel, eu ştiu, lecţii de ce trebuie să spunem şi ce nu trebuie să spunem de la acest microfon nu-şi au locul aici.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Alte intervenţii?

Mulţumesc.

Proiectul de hotărâre merge la votul final.

18. Proiectul de Hotărâre privind aprobarea opiniei referitoare la propunerea de Directivă a Consiliului de modificare a Directivei 2011/16/UE în ceea ce priveşte schimbul automat obligatoriu de informaţii în domeniul fiscal.

Vă rog.

Doamna Ana Birchall:

Mulţumesc mult, domnule preşedinte de şedinţă.

Comisia pentru afaceri europene a fost sesizată de către Biroul permanent al Camerei Deputaţilor, în data de 23 martie 2015, pentru examinarea, pe fond, a propunerii de Directivă a Consiliului de modificarea Directivei 2011/16 a Uniunii Europene, cunoscută şi sub numele COM 2015/135, împreună cu Comisia pentru buget, finanţe şi bănci.

Comisia pentru afaceri europene a solicitat şi a primit informaţii de context şi de poziţie de la Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Finanţelor Publice, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, precum şi opinia formulată de Comisia pentru buget, finanţe şi bănci.

În şedinţa din data de 16 iunie 2015, Comisia pentru afaceri europene a adoptat, cu unanimitate de voturi, o opinie prin care susţine obiectivele Uniunii Europene în materie de fiscalitate.

Pe scurt, în această opinie Comisia pentru afaceri europene este în consens cu Comisia Europeană în ce priveşte nevoia de a îmbunătăţi şi armoniza, la nivelul Uniunii, schimbul de informaţii fiscale între statele membre pentru a împiedica anumite practici fiscale abuzive ale societăţilor comerciale, susţine implementarea unui pachet de măsuri menit să combată evaziunea fiscală şi planificarea fiscală agresivă, prin îmbunătăţirea cooperării între statele membre în ceea ce priveşte deciziile fiscale care au un impact transfrontalier, subliniază că actele normative naţionale pentru emiterea de soluţii fiscale individuale anticipate şi a acordului de preţ în avans se încadrează în definiţia preliminară a deciziilor fiscale transfrontaliere, ulterior adoptării directivei propuse va trebui să fie realizat schimbul automat de informaţii cu toate statele membre, respectiv cu Comisia Europeană.

De asemenea, noi considerăm că este necesară o abordare sistematică şi obligatorie a schimbului de informaţii privind deciziile, astfel încât Comisia pentru afaceri europene continuă să susţină consolidarea schimbului de informaţii transfrontalier în domeniul fiscal.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă rog, alte intervenţii? Domnul Ialomiţianu.

Domnul Gheorghe Ialomiţianu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Grupul PNL din Camera Deputaţilor va susţine această hotărâre privind aprobarea opiniei referitoare la Propunerea de Directivă a Consiliului, în ceea ce priveşte schimbul automat obligatoriu de informaţii în domeniul fiscal.

De fapt, ce se întâmplă? Se modifică legislaţia care până acum prevedea ca transferul de informaţii între state, între structurile fiscale să se facă la cerere şi se produceau foarte multe întârzieri.

Trecerea la schimbul automat de informaţii va determina o creştere a eficienţei structurilor administraţiilor fiscale în prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale.

Evaziunea fiscală este un rău pentru toate statele Uniunii Europene. Statele Uniunii Europene trebuie să înţeleagă că orice creştere a evaziunii fiscale poate să creeze multe probleme bugetelor naţionale şi fiecare ţară poate să fie într-o situaţie de a încasa mai puţin la bugetul naţional.

Sigur că este un progres în legislaţia în domeniul prevenirii şi combaterii evaziunii fiscale. Atragem atenţia Guvernului să-şi îmbunătăţească activitatea de administrare fiscală şi să folosească în mod eficient informaţiile fiscale primite de la alte ţări. Şi spunea o colegă din majoritatea parlamentară că s-au înregistrat rezultate foarte bune în colectare.

Eu vă dau două date venite... una de la Ministerul de Finanţe. Ritmul de încasare al TVA-ului a scăzut în iulie şi august de la 18,3% la 15%. Deci nu este o îmbunătăţire.

2. O analiză făcută de Comisia Europeană privind încasarea TVA-ului situează România pe ultimul loc.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Alte intervenţii? Nu sunt.

Proiectul de hotărâre merge la votul final.

19. Proiect de Hotărâre privind aprobarea opiniei referitoare la comunicarea Comisiei către Parlamentul European şi Consiliu privind transparenţa fiscală, în scopul combaterii evaziunii fiscale licite şi ilicite.

Doamna Birchall, vă rog.

Doamna Ana Birchall:

Mulţumesc mult, domnule preşedinte de şedinţă.

Comisia pentru afaceri europene a fost sesizată de către Biroul permanent, în data de 23 martie 2015, pentru examinarea, pe fond, a comunicării comisiei către Parlamentul European şi Consiliu privind transparenţa fiscală, în scopul combaterii evaziunii fiscale licite şi ilicite, împreună cu Comisia pentru buget, finanţe şi bănci.

Comisia pentru afaceri europene a solicitat şi a primit informaţii de context şi de poziţie de la Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Finanţelor Publice, Agenţia Naţională de Administrare fiscală, precum şi opinia formulată de către Comisia pentru buget, finanţe şi bănci.

În şedinţa din data de 16 iunie 2015, Comisia pentru afaceri europene a adoptat, cu unanimitate de voturi, o opinie prin care susţine măsurile propuse de Comisia Europeană, întrucât acestea corespund obiectivului de combatere a evaziunii fiscale şi a erodării bazei de impozitare.

Pe scurt, Comisia pentru afaceri europene admite că în ultimii ani au fost făcute progrese majore în ceea ce priveşte combaterea evaziunii fiscale licite şi ilicite. Consideră că este nevoie de noi măsuri la nivelul statelor membre, care să permită acestora să îşi protejeze bazele de impozitare şi să aplice politici fiscale favorabile creşterii, iar societăţilor, să concureze, în condiţii echitabile, în cadrul pieţei interne. Salută iniţiativa Comisiei Europene de a acţiona împotriva evaziunii fiscale a societăţilor comerciale, susţine scopul Comisiei Europene de a garanta faptul că statele membre deţin informaţii necesare pentru protejarea bazelor de impozitare.

În concluzie, noi considerăm că este necesară întărirea, coordonarea şi armonizarea sistemelor fiscale din statele membre ale Uniunii Europene, astfel încât noi, Comisia pentru afaceri europene, susţinem consolidarea transparenţei fiscale în scopul combaterii oricărei forme de evaziune fiscală.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Intervenţii? Domnul Ialomiţianu.

Domnul Gheorghe Ialomiţianu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Grupul PNL din Camera Deputaţilor va vota pentru aprobarea acestei hotărâri care se referă la opinia referitoare la comunicarea comisiei către Parlamentul European şi Consiliu privind transparenţa fiscală, în scopul combaterii evaziunii fiscale licite şi ilicite.

Este un pas important în îmbunătăţirea legislaţiei în domeniul prevenirii şi combaterii evaziunii fiscale. Un lucru foarte important: se face diferenţa între evaziune ilicită, considerată evaziune ilegală, cu încălcarea legii, şi evaziunea licită, care se referă la abuz în aplicarea legii.

Ar trebui, Guvernul sau noi, parlamentarii, să modificăm legislaţia în domeniul evaziunii fiscale, că este diferenţă foarte mare în a încălca legile, a te sustrage, în comparaţie cu a aplica legea în favoarea ta, căutând slăbiciunile legii. E un lucru foarte important şi trebuie să clarificăm că nu toţi sunt de rea-credinţă. Câteodată legile sunt foarte confuze şi noi avem obligaţia să le lămurim.

Să sperăm că noul Cod fiscal, care a fost adoptat recent şi promulgat de către preşedinte, elimină foarte multe confuzii în acest sens.

Sigur că prin această comunicare se promovează mai bine principiile echităţii fiscale. Ştiţi că evaziunea fiscală duce la o concurenţă neloială între agenţii economici, diminuează obligaţiile fiscale ale unor firme faţă de buget, iarăşi este o inechitate între contribuabili -, iar multe state nu-şi încasează sumele pe care trebuie să le încaseze potrivit legii.

Este foarte important ce se întâmplă la nivelul structurilor ANAF, sigur că există o coordonare la nivelul Uniunii Europene, dar efortul, în cea mai mare măsură, trebuie să-l facă structurile naţionale. Să sperăm că România va înregistra o îmbunătăţire a colectării, având o legislaţie foarte bună în domeniul combaterii evaziunii fiscale, în scopul obţinerii de informaţii foarte repede, prin hotărârea precedentă care ne spune că schimbul automat de informaţii este foarte necesar, în momentul de faţă.

O informaţie este foarte bună atunci când este de calitate, dar o primeşti şi în timp util.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Da, alte intervenţii? Nu mai sunt.

20. Proiectul de Hotărâre privind aprobarea opiniei referitoare la Cartea Verde.

Doamna Ana Birchall:

Mulţumesc mult, domnule preşedinte de şedinţă.

Comisia pentru afaceri europene a fost sesizată de către Biroul permanent, în data de 16 martie 2015, pentru examinarea, pe fond, a comunicării Comisiei Europene - Cartea verde - crearea unei uniuni a pieţelor de capital, cunoscută sub numele de COM 2015/63, împreună cu Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia juridică.

Comisia pentru afaceri europene a solicitat şi a primit informaţii de context şi de poziţie de la Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Finanţelor Publice, Autoritatea pentru Supraveghere Financiară, Banca Naţională a României, Asociaţia Română a Băncilor, Direcţia Uniunea Europeană a Camerei Deputaţilor, precum şi opinia Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci.

În şedinţa din 26 mai 2015, Comisia pentru afaceri europene a adoptat, cu unanimitate de voturi, o opinie prin care susţine propunerea examinată de Comisia Europeană, întrucât crearea unei uniuni a pieţelor de capital reprezintă una din componentele de bază ale Planului Juncker, ale Planului de Investiţii elaborat în vederea realizării principalelor obiective ale Strategiei 2020, precum şi una din priorităţile actualei Comisii Europene.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Intervenţii? Doamna Paul.

Doamna Maria-Andreea Paul:

Noi am agreat în Comisia de buget, finanţe, împreună cu preşedintele Viorel Ştefan, ca fiecare COM să aibă un raportor şi bine am şi făcut, pentru că a crescut mult calitatea documentelor de poziţie ale Parlamentului României vizavi de deciziile Comisiile Europene.

Pe acest proiect am fost raportor şi nu vreau aici să detaliez toate recomandările pe care le-am redactat şi inclus în raport. Vreau însă să atrag atenţia asupra principalului punct, de esenţă, care stă în aceea de a transforma în oportunitate această nouă creaţie europeană de a uni pieţele de capital. Astăzi sunt fragmentate, dar ele pot să fie transformate într-o oportunitate şi principala oportunitate stă în finanţarea proiectelor de investiţii în infrastructură.

Uniunea Europeană deblochează 315 miliarde de euro pentru investiţii în infrastructură.

Stimaţi colegi parlamentari,

Asta înseamnă de două ori produsul intern brut al României pe an. Ce facem noi, cum ne pregătim în acest sens? Şi noi am recomandat Comisiei Europene să aibă în vedere îmbunătăţirea accesului la finanţare pe proiecte de investiţii în infrastructură, respectiv transparenţa în ceea ce priveşte aceste proiecte de infrastructură.

Doar aşa putem ajunge la o creştere a atractivităţii pentru investiţiile private, precum şi crearea unei rezerve de proiecte de investiţii europene pentru facilitarea accesului investitorilor la informaţii publice cu privire la proiectele de infrastructură avute în vedere de către Uniunea Europeană şi fiecare stat membru în parte.

Am punctat, totodată, un lucru unde România are nevoie de suport şi de acţiune: asigurarea unor programe de pregătire profesională dedicate magistraţilor, focalizate pe problemele pieţei de asigurări, pieţelor de capital şi de fonduri de pensii, astfel încât familiarizarea lor cu aspecte relativ tehnice ale acestor domenii să constituie premisa solidă pentru a evita apariţia unor hotărâri judecătoreşti contradictorii pe speţe identice.

Şi închid cu o recomandare care în mod direct vizează România şi anume tarife mai mici, creşterea transparenţei şi aplicarea eficientă şi unitară a Cadrului normativ european pentru derularea tranzacţiilor pe piaţa de capital.

Toate celelalte, detaliat, în raport.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Alte intervenţii? Nu sunt.

21. Proiectul de Hotărâre privind aprobarea opiniei referitoare la recomandarea de... recomandarea de Recomandare a Consiliului privind Programul naţional de reformă al României pentru 2015 şi care include un aviz al Consiliului privind Programul de convergenţă al României pentru 2015.

Vă rog.

Doamna Ana Birchall:

Mulţumesc mult, domnule preşedinte de şedinţă.

Comisia pentru afaceri europene a fost sesizată de către Biroul permanent, în data de 25 mai 2015, pentru examinarea, pe fond, a acestei recomandări, cunoscută şi sub denumirea COM 2015/272.

Au fost, de asemenea, sesizate Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia pentru muncă şi protecţie socială, Comisia pentru sănătate şi familie şi Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport.

Comisia pentru afaceri europene a solicitat şi a primit informaţii de context şi de poziţie de la Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Finanţelor Publice, Ministerul Sănătăţii, Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice, precum şi opiniile formulate de comisiile sectoriale sesizate pentru examinare.

În şedinţa din data de 29 iunie 2015, Comisia pentru afaceri europene a adoptat, cu unanimitate de voturi, o opinie prin care susţine recomandările pentru România pentru 2015-2016.

Pe scurt, Comisia pentru afaceri europene ia act de cele patru recomandări specifice pentru ţara noastră referitoare la piaţa muncii, educaţie, sănătate şi companii de stat şi recunoaşte că în domeniile pentru care sunt făcute acestea sunt necesare reforme structurale, consolidarea redresării economice şi menţinerea responsabilităţii bugetare. Este de acord că România trebuie să fie precaută în privinţa politicilor fiscale în care a realizat progrese pentru ca rezultatul obţinut în stabilitatea macroeconomică să poată fi menţinut.

Comisia pentru afaceri europene recunoaşte că recenta reducere a CAS, plătită de angajatori, a redus povara fiscală asupra muncii, dar într-un mod neţintit şi aminteşte că au fost luate măsuri de reorganizare a administraţiei fiscale româneşti.

De asemenea, Comisia pentru afaceri europene ia act că în documentul Comisiei Europene se subliniază că ratele de ocupare a forţei de muncă şi de activitate continuă să fie scăzute în rândul femeilor, al tinerilor, al vârstnicilor şi al cetăţenilor de etnie romă şi subliniază că Ministerul Muncii lansează un program ce are drept scop integrarea profesională a 441.000 de tineri între 16 şi 24 de ani, iar Ministerul Fondurilor Europene are în vedere lansarea cererilor de propunere de proiecte pentru tinerii care nu au un loc de muncă şi nu urmează o formă de învăţământ sau de formare profesională.

De asemenea, Comisia pentru afaceri europene reţine că priorităţile pe termen mediu ale Guvernului rămân în continuare legate de consolidarea redresării economice şi crearea de locuri de muncă.

De asemenea, Comisia pentru afaceri europene semnalează că România a înregistrat progrese semnificative în modernizarea sistemului de educaţie şi formare profesională, prin adoptarea unor măsuri precum consolidarea clasei pregătitoare, continuarea modernizării curriculare, definitivarea procesului de revizuire a programelor şcolare pentru învăţământul primar, inclusiv în şcolile cu predare în limbile minorităţilor naţionale, încurajarea participării şcolare, creşterea numărului de elevi înscrişi la şcoala profesională şi încurajarea participării la învăţământul superior a tinerilor provenind din grupuri de risc ridicat.

De asemenea, Comisia pentru afaceri europene recunoaşte că este nevoie ca aplicarea Strategiei naţionale de sănătate 2014-2020 să fie continuată, dar subliniază că măsurile de reformă deja introduse au redus deficitul de finanţare şi au îmbunătăţit standardul şi eficienţa serviciilor medicale.

În concluzie, Comisia pentru afaceri europene, într-o opinie largă, susţine recomandările de ţară pentru România pentru 2015-2016, care reflectă agenda economică şi socială a Comisiei Europene în cadrul semestrului european.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Intervenţii? Nu sunt. Mulţumesc.

22. Raportul Comisiei pentru transporturi privind ancheta asupra activităţii Companiei Naţionale Administraţia Porturilor Maritime - S.A. Constanţa.

Domnul preşedinte Lupu.

Domnul Mihai Lupu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Vreau să fac precizarea că această comisie şi aprobarea pe care aţi dat-o dumneavoastră pentru ancheta cu privire la activitatea Companiei Administraţia Portului Constanţa a intervenit ca urmare a unor relaţii tensionate între administraţie, patronate şi sindicatele din Portul Constanţa.

Cu permisiunea dumneavoastră, voi face o sinteză a raportului, în speţă, a concluziilor şi propunerilor acestuia.

Raport privind ancheta asupra activităţii Companiei Naţionale Administraţia Porturilor Maritime - S.A. Constanţa.

În conformitate cu obiectivele şi scopurile prevăzute la art. 1 din Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 39/2015, Comisia pentru transporturi şi infrastructură vă prezintă concluzii asupra anchetei privind activitatea Companiei Naţionale a Portului Maritim Constanţa.

Astfel, la pct. 1, în ceea ce priveşte analizarea modalităţii de închiriere a terenurilor de pe Platforma portuară şi a încheierii clauzelor de performanţă de Compania CNAPM-S.A. Constanţa cu operatorii portuari, s-a constatat că fără a utiliza o procedură legală au fost încălcate prevederile Ordonanţei de urgenţă nr. 34/2006, conform Raportului de control al Curţii de Conturi a României nr. 7879 din 3 martie 2014, în fapt, nerespectându-se procedurile de achiziţii publice, elemente constatate şi în raportul Corpului de Control al ministrului transporturilor privind activitatea CNAPM-S.A. Constanţa în anul 2014.

Cu toate că reglementările privind închirierea terenurilor portuare au apărut în 2012, prin Ordinul ministrului transporturilor nr. 1.286/2012 pentru aprobarea Regulamentului privind închirierea de infrastructuri de transport naval aparţinând domeniului public al statului, acest fapt nu a condus la rezolvarea situaţiei contractului de închiriere a domeniului portuar, întrucât s-a permis în continuare închirierea terenului pe durată mare, practic, în condiţiile unei concesiuni, dar fără toate obligaţiile prevăzute în Ordonanţa de Guvern nr. 22/1999, adică fără a fi stabilite bunurile de retur sau clauzele de performanţă. În momentul de faţă, contractele în vigoare sunt doar contracte de închiriere.

De asemenea, Curtea de Conturi a României, prin Decizia nr.19 din 29 aprilie 2011, a constatat că deşi au apărut modificări legislative cu privire la închirierea infrastructurii de transport naval - facem aici referire la Legea nr.108/2010 care instituia ca o condiţie obligatorie încheierea unor contracte de închiriere distincte pentru terenurile aferente domeniului public date în folosinţă utilizatorilor - CNAPM S.A Constanţa nu a luat măsuri pentru punerea lor în aplicare.

Lipsa unui contract-cadru de concesiune a generat discrepanţe majore în ce priveşte încheierea de contracte de închiriere/ subconcesiune. Considerăm că această stare de fapt este o eroare majoră din partea CNAPM Constanţa şi a Ministerului Transporturilor, generând astfel subdezvoltarea activităţii portuare.

Obiectivul numărul doi în ceea ce priveşte verificarea modului de stabilire a taxelor de închiriere a domeniului portuar, precum şi a preţului utilităţilor de către CNAPM S.A. Constanţa, s-a constatat că administraţia n-a acordat suficientă importanţă unei politici tarifare care să asigure realizarea obiectivelor pentru care a fost creată compania, şi anume întreţinerea infrastructurii de transport la parametrii de utilizare la capacitate şi în siguranţă.

Obiectivul numărul 3 privind verificarea executării lucrărilor de mentenanţă şi/sau îmbunătăţirea infrastructurii domeniului portuar, respectiv asigurarea facilităţilor contractuale pentru agenţii economici care operează în Portul Constanţa, s-au constatat următoarele: conform prevederilor bugetare, se observă foarte clar la capitolul investiţii destinate siguranţei maritime şi dezvoltării infrastructurii portuare, respectiv asigurarea unei adâncimi minime de navigaţie, lipsa alocării fondurilor necesare dezvoltării portuare, ceea ce va conduce în scurt timp la blocarea activităţii în port.

Infrastructura portuară este într-un grad foarte mare de uzură, fapt constatat şi de către compania care a întocmit masterplanul Portului Constanţa. De altfel, directorul general al companiei a recunoscut acest lucru în cadrul şedinţei de anchetă din 28 mai 2015.

De asemenea, comisia a evaluat cadrul legislativ existent şi a ajuns la următoarele concluzii: existenţa lacunelor legislative care ar trebui să reglementeze activitatea portuară, respectiv, O.G. nr. 22/1999, prin care se permite în continuare închirierea terenurilor portuare, conduce la ideea modificării acestei ordonanţe în aşa fel încât forma de utilizare a terenurilor portuare să fie doar aceea de subconcesiune; stabilirea prin lege a criteriilor de subconcesionare a terenurilor portuare, astfel încât durata contractelor să depindă de valoarea investiţiilor, infrastructură, şi de dotările specifice ale operatorilor.

O altă prevedere legislativă care trebuie extinsă în Ordonanţa de Guvern nr. 22/1999 este aceea prin care profitul realizat să fie utilizat în dezvoltarea infrastructurii portuare, obligaţie existentă în acest moment doar pentru administraţia portuară din subordinea consiliilor locale.

Totodată, având în vedere faptul că veniturile administraţiilor portuare nu provin din redevenţe, se impune scoaterea acestor administraţii de sub incidenţa O.U.G. nr. 109 din 2011 privind guvernanţa cooperatistă.

Facem o precizare: administraţia are statut de monopol şi, ca atare, stabilirea unor tarife discreţionare creează mari probleme operatorilor portuari.

Stabilirea prin O.G. nr. 22 a unor criterii clare de numire a membrilor consiliilor de administraţie şi a managerilor, concluzionând referitor la actul de administrare defectuos exercitat de către actuala conducere executivă, aceasta a fost confirmată de nenumărate ori prin acte emise de către instituţiile cu atribuţii de control, dar şi prin lipsa oricărei viziuni referitoare la potenţialul de dezvoltare a Portului Constanţa, aspect care se transpune în: incapacitatea echipei manageriale de a dezvolta relaţii corecte cu operatorii economici, ce a dus la apariţia unei stări conflictuale confirmate şi de numărul mare de litigii în instanţă, aşa cum reiese din documentele puse la dispoziţie de CNAPM - SA Constanţa; neiniţierea procedurilor de încheiere a contractelor de închiriere, precum şi a celor de subconcesiune.

În concluzie, deşi toate rapoartele Corpului de control confirmă aceste aspecte, Ministerul Transporturilor nu a adoptat nicio măsură. De asemenea, Portul Constanţa este obiectiv de interes strategic naţional, fiind bază navală militară românească şi NATO. Considerăm că actuala echipă managerială prin atitudinea sa conflictuală ignoră acest aspect, fapt ce generează o vulnerabilitate în sistemul de securitate.

Ca atare, se impune o analiză corectă a ministrului transporturilor cu privire la menţinerea şi la demiterea actualei echipe manageriale a Companiei Naţionale a Administraţiei Porturilor Maritime SA Constanţa.

Facem precizarea că comisia a aprobat prezentul raport cu unanimitate de voturi, astfel: 21 de voturi pentru, zero împotrivă, zero abţineri. A fost un absent.

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Vreau să le mulţumesc şi colegilor mei de la Comisia de transporturi pentru modul cum au înţeles să se implice şi, totodată, pentru profesionalismul acestora.

De asemenea, profit de ocazie că e şi domnul preşedinte Zgonea, şi dumneavoastră, domnule Zgonea, să introduceţi schema de funcţionare, pentru că la Comisia pentru transporturi funcţionăm doar cu doi salariaţi, şi aceia transferaţi. Ne-aţi promis de un an şi jumătate, domnule Zgonea, şi cred că urmează să ne şi ajutaţi.

Mulţumesc frumos.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumim.

Aţi fost şi foarte concis.

Domnule Toader, vă rog.

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Da. Îmi pare rău că e ora 13, dar cred că putem să prelungim câteva minute.

Acest raport dă un semnal de alarmă, pe de o parte, activităţii foarte importante şi vreau să subliniez că Portul Constanţa şi activitatea de operare în porturi este total privată. Este singurul domeniu unde nu există influenţa statului în activitatea de competiţie propriu-zisă, motiv pentru care ceea ce am prevăzut noi şi am găsit în raport ne obligă să facem modificări substanţiale în actuala legislaţie, iar cel mai important lucru este că ceea ce începem noi în acest domeniu va trebui continuat în toate domeniile de activitate, acolo unde sunt aşa-numitele companii naţionale care gestionează activităţi sau infrastructură de monopol. Nu este admis ca o astfel de administraţie sau companie naţională să aibă profit - şi vă dau nişte cifre, că de-aia am vrut mai mult să vă spun: de exemplu, această companie naţională care are un profit 2010, 5,5 milioane; 2011, 9 milioane; 2012, 10 milioane; 2013, 15 milioane; 2014, 16 milioane -, iar cheltuielile pentru întreţinerea infrastructurii, de exemplu, în 2014, sunt la nivelul numai de 4 milioane de euro. Şi vă întrebaţi ce se întâmplă cu această companie, fiindcă vrea să împartă profitul. De-aia este absolut obligatoriu ca aceste companii să nu facă parte din sistemul acesta celebru, 109, şi cred că este valabil pentru foarte multe companii, chiar dacă se numesc Transgaz, Transelectrica sau altele asemenea, care obligă piaţa să aibă tarife de utilizare a infrastructurii în structură de monopol.

Totodată, vă dau iarăşi un exemplu foarte important de ce e nevoie să modificăm legea, Portul Constanţa are încă neutilizate, sub o formă de închiriere, circa 550 de hectare, aproape 40% din suprafaţa portului. Sunt zone în port unde un operator are închiriat cu 5 euro, să zicem, metrul pătrat, şi altul, de alături, cu 5 cenţi.

Legea prevede foarte clar obligativitatea utilizării infrastructurii nediscriminatoriu şi în mod egal. De-aia se impune şi cred că asta o va face toată comisia, şi am şi acordul colegilor mei, ca în termenul cel mai scurt să vă prezentăm o modificare a acestei ordonanţe, pentru a intra în modalitatea de operare în porturile europene şi pentru a permite dezvoltarea foarte mult a portului. A spus colegul meu, domnul Lupu, că una din problemele mari ale Portului Constanţa, o reprezintă adâncimile. Sigur, marele avantaj al Portului Constanţa faţă de Burgas este adâncimea. Dacă nimeni n-a investit sub nicio formă, n-a cheltuit un ban să menţină adâncimile la nivelul stabilit, operarea portuară nu va putea fi desfăşurată. Şi ca să vă dau ultima structură de cifre, Portul Constanţa în mod normal primeşte din... administraţia portului, în 2014, 11 milioane din chirii şi redevenţe şi 45 de milioane din activitatea propriu-zisă, din taxele de operare pe nave. Asta este structura costurilor şi noi vom modifica chiar prin lege obligativitatea ca tot profitul să se întoarcă în investiţii şi nicidecum să nu rămână la împărţirea foarte largă a consiliului de administraţie. Ştiţi foarte bine că Legea nr. 31...şi ne întrebăm de ce primesc toţi directorii de regii sume exorbitante, fiindcă 20%, aşa prevede legea, este la dispoziţia consiliului de administraţie, pentru plata consiliului de administraţie şi a salariaţilor. Şi fiecare dintre noi dacă ajungem acolo poate vreodată, te gândeşti, buzunarul meu contează pentru un anumit an. Ăsta este şi motivul pentru care raportul comisiei mă bucur că a fost acceptat de toţi colegii mei şi eu sper ca până la sfârşitul acestei sesiuni să vă prezentăm proiectul de lege de modificare a ordonanţei care e un prim pas spre reglementarea la nivel naţional.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Conform art. 7 şi 8, concluziile acestui raport vor fi reflectate în conţinutul unei hotărâri care, după adoptare, va fi înaintată autorităţilor competente, dacă se impune.

Vă mulţumesc.

Declar închise lucrările şedinţei de astăzi. Vot final la ora 14,00.

Mulţumesc.

După pauză

În continuare, lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Valeriu Ştefan Zgonea, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistat de domnii deputaţi Ion-Marcel Ciolacu şi Cristian Buican, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă rog frumos să vă invitaţi colegii în sală pentru a începe sesiunea de vot final.

18 proiecte de lege.

Pregătiţi-vă cartelele pentru a face o verificare.

Putem începe? Da.

Să înceapă votul.

Bun. Mai luăm extrasul de prezenţă sau îi dăm drumul?

Domnul Marian Neacşu (din bancă):

Nu. Suntem în cvorum.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Bun.

1. Proiectul de Hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 48/2012 pentru aprobarea componenţei nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor.

Să înceapă votul.

Mulţumesc.

233 de voturi pentru, 5 abţineri.

Aprobat.

2. Proiectul de Hotărâre privind aprobarea opiniei referitoare la Pachetul privind uniunea energetică - comunicare a Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European, Comitetul Regiunilor şi Banca Europeană de Investiţii O strategie-cadru pentru o uniune energetică rezilientă cu o politică prospectivă în domeniul schimbărilor climatice COM(2015) 80.

Să înceapă votul.

Mulţumesc.

243 de voturi pentru, o abţinere, un vot împotrivă.

Aprobat.

3. Proiectul de Hotărâre privind aprobarea opiniei referitoare la Pachetul "Uniunea Energiei" Comunicare a Comisiei către Parlamentul European şi Consiliu - Protocolul de la Paris - Un plan de acţiune pentru combaterea schimbărilor climatice după 2020 - COM(2015) 81.

Să înceapă votul.

Vă mulţumesc.

253 voturi pentru, 2 abţineri, un vot împotrivă.

Aprobat.

4. Proiectul de Hotărâre privind aprobarea opiniei referitoare la Pachetul "Uniunea Energiei" Comunicare a Comisiei către Parlamentul European şi Consiliu - Realizarea obiectivului de interconectare electrică de 10% Pregătirea reţelei de energie electrică a Europei pentru 2020 COM(2015) 82.

Să înceapă votul.

263 de voturi pentru, o abţinere, un vot împotrivă.

Aprobat.

5. Proiectul de Hotărâre privind aprobarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Banca Centrală Europeană şi Euro-grup - Semestrul european 2015: Evaluarea provocărilor în materie de creştere, prevenirea şi corectarea dezechilibrelor macroeconomice şi rezultatele bilanţurilor aprofundate în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1176/2011 - COM(2015) 85, împreună cu Raportul de ţară al României pentru 2015, inclusiv un bilanţ aprofundat privind prevenirea şi corectarea dezechilibrelor macroeconomice, SWD(2015) 42.

Să înceapă votul.

Mulţumesc.

275 de voturi pentru, o abţinere.

Aprobat.

6. Proiectul de Hotărâre privind aprobarea opiniei referitoare la propunerea de Directivă a Consiliului de modificare a Directivei 2011/16/UE în ceea ce priveşte schimbul automat obligatoriu de informaţii în domeniul fiscal COM (2015) 135.

Să înceapă votul.

284 de voturi pentru, o abţinere.

Aprobat.

7. Proiectul de Hotărâre privind aprobarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European şi Consiliu privind transparenţa fiscală în scopul combaterii evaziunii fiscale licite şi ilicite COM (2015) 136.

Să înceapă votul.

284 de voturi pentru, 3 abţineri.

Aprobat.

8. Proiectul de Hotărâre privind aprobarea opiniei referitoare la Cartea verde - Crearea unei uniuni a pieţelor de capital COM (2015) 63.

Să înceapă votul.

Vă mulţumesc.

288 de voturi pentru, o abţinere.

Aprobat.

9. Proiectul de Hotărâre privind aprobarea opiniei referitoare la recomandarea de Recomandare a Consiliului privind Programul Naţional de Reformă al României pentru 2015 şi care include un aviz al Consiliului privind Programul de Convergenţă al României pentru 2015,COM(2015) 272.

Să înceapă votul.

Vă mulţumesc.

288 voturi pentru, 2 abţineri.

10. Proiectul de Hotărâre privind Raportul Comisiei pentru transporturi privind ancheta asupra activităţii Companiei Naţionale Administraţia Porturilor Maritime - S.A. Constanţa.

Să înceapă votul.

Vă mulţumesc.

289 voturi pentru, o singură abţinere.

Adoptat.

11. Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului de împrumut (Proiectul privind învăţământul secundar) între România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, semnat la Washington, la 17 aprilie 2015.

Legea este ordinară. Procedură de urgenţă.

Comisia pentru buget vă propune adoptarea proiectului de lege.

Să înceapă votul.

Vă mulţumesc.

282 de voturi pentru, o abţinere, 4 voturi împotrivă.

Aprobat.

12. Proiectul de Lege privind instituirea zilei de 14 noiembrie - Ziua Dobrogei.

Legea este ordinară.

Comisia pentru cultură vă propune adoptarea proiectului de lege.

Să înceapă votul.

Vă mulţumesc.

279 de voturi pentru, 6 abţineri, zero voturi împotrivă.

13. Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între România şi Statele Unite ale Americii pentru îmbunătăţirea conformării fiscale internaţionale şi pentru implementarea FATCA, semnat la Bucureşti, la 28 mai 2015.

Legea este ordinară. Procedură de urgenţă.

Comisia pentru buget vă propune adoptarea proiectului de lege.

Să înceapă votul.

Vă mulţumesc.

287 de voturi pentru, 2 abţineri.

Aprobat.

14. Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului privind înfiinţarea Centrului de Excelenţă în Finanţe, adoptat la Bled, la 3 septembrie 2013, semnat de România la Ljubljana, la 30 mai 2014.

Comisia pentru buget vă propune adoptarea acestui proiect de lege.

Legea este ordinară.

Să înceapă votul.

Vă mulţumesc.

288 voturi pentru, o abţinere.

Proiectul de lege este adoptat.

15. Proiectul de Lege privind stabilirea unor măsuri de punere în aplicare a Regulamentului (UE) nr. 260/2012 al Parlamentului European şi al Consiliului din 14 martie 2012 de stabilire a cerinţelor tehnice şi comerciale aplicabile operaţiunilor de transfer de credit şi de debitare directă în euro şi de modificare a Regulamentului (CE) nr. 924/2009.

Legea este ordinară.

Comisia pentru buget vă propune adoptarea proiectului de lege.

Să înceapă votul.

Vă mulţumesc foarte mult.

286 de voturi pentru, 3 abţineri.

Proiectul de lege a fost adoptat.

16. Proiectul de Lege pentru completarea art. 11 din Legea nr. 105/2011 privind gestionarea şi utilizarea fondurilor externe nerambursabile şi a cofinanţării publice naţionale, pentru obiectivul "Cooperare teritorială europeană".

Legea este ordinară.

Comisia pentru buget vă propune şi aici adoptarea proiectului de lege.

Să înceapă votul.

Mulţumesc.

284 de voturi pentru, 4 abţineri, niciun vot împotrivă. Adoptat.

17. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 50/2014 privind modificarea şi completarea Legii petrolului nr. 238/2004.

Legea este ordinară. Procedură de urgenţă.

Comisiile pentru transporturi şi pentru industrii vă propun adoptarea proiectului de lege.

Să înceapă votul.

284 de voturi pentru, 5 abţineri, un vot împotrivă.

Adoptat.

18. Şi ultimul proiect, Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 202/2002 privind egalitatea de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi.

Legea este ordinară.

Comisiile pentru egalitate de şanse şi pentru muncă vă propun adoptarea proiectului de lege.

Să înceapă votul.

282 de voturi pentru, 3 abţineri, niciun vot împotrivă.

Explicarea votului, doamna deputat Birchall.

Biroul permanent, după şedinţa de plen reunit.

Doamna Ana Birchall:

Vă mulţumesc mult, domnule preşedinte.

Dragi colege, dragi colegi,

Vă mulţumesc tare mult că astăzi, printre altele, prin adoptarea acestei legi eliminăm încă o formă de discriminare la adresa femeilor şi eliminăm o altă formă de violenţă, şi anume violenţa economică.

Vă mulţumesc tare mult. Şi, în mod particular, mulţumiri tuturor ONG-urilor care au contribuit şi ne-au ajutat în elaborarea acestei legi.

Mulţumesc foarte mult.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc foarte mult, doamnă deputat.

Dragi colegi, câteva minute pauză, pentru a începe şedinţa comună de la ora 14,30 a Camerei Deputaţilor şi a Senatului.

Rog liderii grupurilor parlamentare să-şi invite colegii în sală şi de la Cameră, şi de la Senat.

Şedinţa s-a încheiat la ora 14,30.