Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 10,05.

Lucrările şedinţei au fost conduse în prima parte de domnul deputat Florin Iordache, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnii deputaţi Cristian Buican şi Niculae Mircovici, secretari ai Camerei Deputaţilor.

A doua parte a şedinţei a fost condusă de domnul deputat Valeriu Ştefan Zgonea, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistat de domnii deputaţi Cristian Buican şi Ion-Marcel Ciolacu, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Domnul Florin Iordache:

Bună dimineaţa, stimaţi colegi!

Declar deschisă şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor, din 21 octombrie şi vă anunţ că din totalul celor 382 de deputaţi, până în acest moment, şi-au înregistrat prezenţa 127 de deputaţi.

Ordinea şi programul de lucru pentru această săptămână au fost distribuite. Până la 14,30 vor fi dezbateri, conform înţelegerii liderilor de grup; la ora 15,00 va fi şedinţa de vot final, iar după şedinţa de vot final va fi şedinţa Biroului permanent şi şedinţa Comitetului liderilor.

Dacă la ordinea de zi sunt observaţii?

Domnul Pâslaru, vicelider PSD.

Vă rog, domnule Pâslaru, aveţi cuvântul.

Domnul Florin-Costin Pâslaru:

Vă mulţumesc.

Bună dimineaţa! O zi frumoasă vă doresc.

Domnule preşedinte,

Vă rog să suplimentăm ordinea de zi cu PL-x 513 pe poziţia 10. Delta Dunării este. Cu Delta Dunării. Este o suplimentare, da.

Domnul Florin Iordache:

Cu Delta Dunării.

Domnul Florin-Costin Pâslaru:

Poziţia 10, domnule preşedinte.

Domnul Florin Iordache:

Am înţeles.

Dacă sunt observaţii? Dacă nu, să înceapă votul pe suplimentarea propusă de viceliderul PSD.

Cu 46 de voturi, ordinea de zi a fost suplimentată.

Alte observaţii dacă sunt? Nu sunt alte observaţii.

2. Proiectul de Hotărâre privind aprobarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - Planul de acţiune al UE împotriva introducerii ilegale de migranţi (2015 - 2020) - COM(2015)285.

O rog pe doamna preşedinte Ana Birchall, preşedinta Comisiei pentru afaceri europene.

Vă rog, doamna preşedintă.

Doamna Ana Birchall:

Mulţumesc mult, domnule preşedinte de şedinţă.

Comisia pentru afaceri europene şi-a întemeiat această opinie pe proiectele de opinie adoptate de Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, Comisia pentru politică externă, nota Ministerului Afacerilor Externe, nota Ministerului Afacerilor Interne, nota Departamentului pentru Afaceri Europene din cadrul Administraţiei Prezidenţiale, nota Biroului pentru România al Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie, mesajele Internet ale Reprezentanţei României pe lângă Uniunea Europeană, contribuţii în cadrul dezbaterilor ale reprezentanţilor instituţiilor sus-menţionate, contribuţiile proprii ale secretariatului nostru, fişa de informare şi contribuţiile Direcţiei pentru Uniunea Europeană - Camera Deputaţilor, opinia Camerei Deputaţilor din 30 iunie 2015 privind comunicarea Comisiei - O agendă europeană privind migraţia COM 240, opinia Camerei Deputaţilor din 30 iunie 2015 privind comunicarea Comisiei - Agenda europeană privind securitatea COM 118.

Opinia Comisiei pentru afaceri europene este mult mai largă, dar, pe scurt, noi am propus ca planul de acţiune să stabilească acţiunile specifice în vederea punerii în aplicare a Agendei europene privind migraţia, precum şi a Agendei europene privind securitatea, acte asupra cărora Camera Deputaţilor a adoptat deja opinii. Reuşita măsurilor din acest plan este limitată de derogările prevăzute în tratate pentru politicile din domeniu, dar şi de dificultăţile de politică internă din câteva state membre în care mişcările politice antimigraţie sunt în creştere. Salvarea vieţilor şi protecţia copiilor reprezintă priorităţi în cadrul mai general al drepturilor omului, întrucât planul prevede măsuri ferme de returnare în ţările lor de origine a migranţilor care nu au dreptul de a se afla pe teritoriul Uniunii Europene. Metoda de a se stabili statutul real al migranţilor şi implicit de a distinge între refugiaţi şi migranţi economici reprezintă, în opinia noastră, cheia soluţionării unor situaţii de fapt dificile. Principiul "mai mult pentru mai mult" ar trebui transpus "mutatis mutandis" şi la situaţia migranţilor, în funcţie de nivelul de cooperare cu autorităţile statului gazdă şi cu reprezentanţi ai agenţiilor Uniunii Europene, precum şi cu performanţele individuale privind integrarea în societatea statului gazdă.

Opinia a fost supusă dezbaterii în şedinţa Comisiei pentru afaceri europene din data de 6 octombrie 2015, în prezenţa a 15 din cei 22 de membri, fiind adoptată în unanimitate.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Intervenţii dacă sunt?

Da. Grupul PNL.

Domnul Cupşa, vă rog.

Domnul Ioan Cupşa:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Vă salut cu respect, distinşi parlamentari.

Înainte de a discuta despre acest proiect de hotărâre, Proiectul de Hotărâre nr. 86/2015, permiteţi-mi să exprim câteva consideraţii generale ocazionate de această temă, criza migraţionistă.

Credem noi că criza europeană generată de fenomenul migraţionist este o criză mult mai gravă decât criza financiară a anului 2008 şi, drept urmare, trebuie tratată ca atare.

Fenomenul însă trebuie tratat holistic, trebuie tratat în legătură intrinsecă între parte şi întreg, trebuie tratat ca un întreg. Nu trebuie să ne rezumăm la a trata, a analiza doar în parte şi parte cu parte acest fenomen, pentru a găsi soluţii punctuale. Mecanismul de abordare trebuie să fie unul complex şi unul funcţional. Abordarea simplistă, aritmetică este o greşeală care are drept consecinţă amânarea soluţionării acestei crize. Va genera noi probleme, ne vom îndepărta de soluţia potrivită.

Credem noi că Uniunea Europeană, prin instituţiile sale care actualmente sunt conforme unei arhitecturi şi unei voinţe politice actuale, prezente, contemporane, este o construcţie politică, o construcţie socială care pare a fi depăşită.

Statele unite ale Europei, cu o voinţă politică exprimată de un Parlament European puternic, cu o reprezentare diplomatică unitară, unică, puternică, o armată, o poliţie de frontieră şi o justiţie constituite într-un demers federalist sunt soluţia cea mai potrivită pentru o construcţie europeană care să servească visului unei Europe puternice, unei Europe a cetăţenilor care îşi vor vedea drepturile şi interesele legitime protejate şi realizate.

Subliniez că această criză pe care noi o trăim astăzi are multiple izvoare. Cel evident este presiunea migraţionistă. Un alt izvor este îmbătrânirea, descreşterea demografică a Europei, cu toate consecinţele sale economice şi sociale. De asemenea, un izvor al prezentei crize este inadecvarea instituţională a Uniunii Europene pentru a răspunde la astfel de preocupări. Şi aici vorbesc atât de instituţiile propriu-zise, aşa cum sunt ele cunoscute, precum şi discut despre inadecvarea sistemului legislativ comunitar, coroborat cu sistemele legislative naţionale.

Trecând la Proiectul de Hotărâre nr. 86/2015 privind aprobarea opiniei referitoare la planul de acţiune al Uniunii Europene împotriva introducerii ilegale de migranţi, subliniem următoarele.

Este obligatoriu să prioritizăm salvarea vieţilor şi respectiv protecţia copiilor în cadrul mai general, mai amplu al drepturilor omului.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc, domnule...

Domnul Ioan Cupşa:

Permiteţi-mi să termin, voi fi scurt.

Domnul Florin Iordache:

Păi, vă rog, vă rog, haideţi să respectăm regulamentul.

Domnul Ioan Cupşa:

Este un subiect important care merită a-i fi alocat un număr mai mare de minute, vă mulţumesc pentru înţelegere.

Doi. Este necesar să reamintim că agenda europeană trebuie şi poate să promoveze, în egală măsură, asistenţă migranţilor care au nevoie de protecţie, aşa cum prevede şi returnarea migranţilor care nu au drept de a rămâne pe teritoriul Uniunii Europene.

Salutăm faptul că acest plan prevede măsuri ferme de returnare în ţările de origine a migranţilor care nu au dreptul de a rămâne pe teritoriul Uniunii Europene.

Considerăm, de asemenea, că în ceea ce priveşte migranţii care au dificultăţi majore de adaptare, care refuză cooperarea cu autorităţile, trebuie în mod necesar să li se ofere programe de inserţie socială - şi subliniez acest ultim cuvânt: obligatorii. Aşa cum trebuie luate măsuri ferme de expulzare în statul de origine a tuturor acelor migranţi care se fac vinovaţi de comiterea de infracţiuni grave sau care manifestă tendinţe antisociale şi refuz categoric de cooperare cu autorităţile locale.

Este imperios necesar ca toate agenţiile Uniunii Europene să-şi coordoneze acţiunile, pe de o parte, şi, pe de altă parte, să coopereze cu statele membre.

Salutăm astfel înfiinţarea Grupului de contact al agenţiilor Uniunii Europene privind introducerea ilegală de migranţi.

Pentru toate aceste considerente, Partidul Naţional Liberal va vota acest proiect de hotărâre; se alătură opiniei formulate de către colegii noştri, reprezentanţi în Comisia de politică externă.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Domnul Ioan Cupşa:

Mulţumesc şi eu.

Domnul Florin Iordache:

Alte intervenţii? Nu mai sunt. Rămâne la votul final.

3. Proiectul de Hotărâre privind aprobarea opiniei referitoare la propunerea de Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului de instituire a unui mecanism de transfer în situaţii de criză şi de modificare a Regulamentului (UE) nr. 604/2013 de stabilire a criteriilor şi mecanismelor de determinare a statului membru responsabil de examinarea unei cereri de protecţie internaţională prezentare într-unul din statele membre de către un resortisant al unei ţări terţe sau de către un apatrid - COM 540.

Doamna preşedinte Ana Birchall, vă rog.

Doamna Ana Birchall (din sală):

450.

Domnul Florin Iordache:

COM 450/2015, da.

Doamna Ana Birchall:

Mulţumesc mult, domnule preşedinte de şedinţă.

Comisia pentru afaceri europene şi-a întemeiat prezenta opinie pe proiectele de opinie adoptate de Comisia pentru drepturile omului, Comisia pentru apărare, Comisia pentru politică externă, nota Ministerului Afacerilor Externe, nota Ministerului Afacerilor Interne, nota Departamentului pentru Afaceri Europene din cadrul Administraţiei Prezidenţiale, nota Biroului pentru România al Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie, mesajele interne ale Reprezentanţei României pe lângă Uniunea Europeană, contribuţii din cadrul dezbaterilor, contribuţiile secretariatului nostru propriu, fişa de informare a Direcţiei pentru Uniunea Europeană - Camera Deputaţilor, opiniile Camerei Deputaţilor din 30 iunie, COM 240 şi COM 185.

Pe scurt: în această opinie Comisia pentru afaceri europene a precizat că decizia privind un mecanism de transfer pentru solicitanţii de protecţie internaţională ar trebui adoptată prin căutarea consensului la nivelul statelor membre.

Cu alte cuvinte, noi am susţinut în opinia noastră că ne împotrivim unui mecanism permanent de transfer.

De asemenea, tratatele Uniunii Europene stabilesc dreptul fiecărui stat membru de a alege cel mai adecvat mijloc de a se achita de obligaţia sa de solidaritate.

De aceea ar trebui dedus că pentru o viitoare aplicare în practică a unui mecanism de transfer este necesar acordul fiecărui stat membru în parte, ceea ce corespunde cu utilizarea principiului caracterului voluntar pentru orice mecanism de transfer al migranţilor.

Este discutabilă necesitatea unui mecanism permanent de transfer, în condiţiile în care tratatele Uniunii Europene conţin prevederi pentru adoptarea de măsuri provizorii în situaţii de urgenţă, caracterizate de un aflux brusc de migranţi.

Ar fi mai raţional, în opinia noastră, să se caute, în primul rând, soluţii menite să evite perpetuarea unui fenomen care ar pune în pericol însăşi existenţa Uniunii Europene, decât să se mobilizeze resurse importante pentru instituirea unui mecanism permanent de transfer.

De asemenea, considerăm că promovarea unui asemenea mecanism permanent de transfer presupune convingerea iniţiatorilor propunerii că afluxul masiv de migranţi s-ar permanentiza.

De asemenea, noi am exprimat rezerve faţă de posibile sancţiuni financiare pentru statul membru care nu va putea participa la mecanismul de transfer.

Opinia noastră a fost supusă dezbaterii în şedinţa Comisiei pentru afaceri europene din data de 6 octombrie 2015, în prezenţa a 15 din cei 22 de membri, fiind adoptată în unanimitate, exact aşa cum a fost redactată opinia noastră.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Dacă din partea grupurilor?

Da. Domnul Cupşa.

Rugămintea este să respectăm regulamentul.

Domnul Ioan Cupşa:

Partidul Naţional Liberal va vota acest proiect de hotărâre, se raliază acestei opinii. Vom sublinia numai nişte aspecte, fără să citim din această opinie, din raportul pe care l-aţi prezentat.

Este demn de subliniat un aspect: pare-se că acest mecanism permanent este necesar, datorită convingerii pe care o au cei care sunt decidenţi sau vor să fie decidenţi la nivel european, că acest aflux de migranţi s-ar permanentiza, s-ar acutiza în viitor.

Sigur că şi noi subliniem nevoia ca un astfel de mecanism permanent să fie aprobat apelând la principiul consensualităţii.

Subliniem, de asemenea, din această opinie, paralelismul de reglementare, paralelismul legislativ privitor la mecanismul provizoriu care este... trebuia să fie eficient, se regăseşte ca reglementare în tratatul Uniunii Europene, şi care pare a lipsi de sens acest mecanism permanent.

Ce criticăm noi şi se regăseşte în această opinie este faptul că această propunere de regulament nu prevede măsuri de descurajare pentru abuzurile eventuale ale acestor solicitanţi de azil şi, de asemenea, nu prevede măsuri de descurajare, în condiţiile în care există un refuz de a coopera cu autorităţile statului.

Ne raliem raportului pe care l-a dat Comisia pentru afaceri europene şi vom vota, noi, Partidul Naţional Liberat, acest proiect de hotărâre.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Alte intervenţii?

Da. Domnul Iane.

Domnul Ovidiu-Cristian Iane:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

E adevărat, vom vota această hotărâre a Camerei, însă, sincer, nu prea pricep cum e cu opiniile acestea, că nu am înţeles dacă până la urmă vom fi obligaţi să acceptăm nişte cote de refugiaţi, dacă se va face un transfer formal şi legal la nivelul Uniunii Europene, sau va rămâne doar o măsură temporară şi excepţională, aşa cum prevede, deocamdată, hotărârea de la Consiliul JAI.

Sincer, aş fi vrut să avem o chestiune foarte clară în ceea ce priveşte ce vom face noi, ca ţară şi ca stat membru al Uniunii Europene, pentru că vă spun drept, mă întreabă oamenii din colegiu şi sincer nu ştiu ce să le răspund, pentru că sunt opinii - tot opinii, da, evident - divergente, atât la nivelul Uniunii Europene, cât şi la nivelul instituţiilor europene, şi mai sunt opinii divergente şi în ceea ce priveşte instituţiile noastre: unii zic că vom lua, alţii zic că nu vom lua, unii zic că suntem obligaţi, alţii zic că vom fi pedepsiţi. Sincer, nu mai pricep nimic. Şi aş fi vrut şi vreau şi-i rog pe cei de la Comisia pentru afaceri europene, cei abilitaţi, să ne dea un răspuns, să vină să ne dea un răspuns pertinent, pentru ca, la rândul nostru, noi să transmitem oamenilor ce trebuie să facem.

Deci vom vota această hotărâre, acest proiect de hotărâre, însă trebuie să ştim până la urmă cum este cu această opinie, dacă este obligatorie sau este doar o opinie, că nu înţeleg.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Da. Domnul Ganţ.

Domnul Ovidiu Victor Ganţ:

Vă mulţumesc, stimate domnule preşedinte.

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Sigur că grupul nostru parlamentar va vota în favoarea acestei opinii. Relevant în această discuţie este, după părerea mea, altceva, este o chestiune care trebuie verificată în perioada următoare, şi anume: în ce măsură rezistă propunerea instituirii acestui mecanism unei verificări legate de subsidiaritate. Deci aspectul legat de respectarea subsidiarităţii trebuie verificat în următoarele săptămâni şi trebuie să vedem în ce măsură Camera Deputaţilor, pe de o parte, Senatul, pe de altă parte, vor formula un punct de vedere prin care să arătăm că se respectă subsidiaritatea sau nu.

Deci, dincolo de votul de astăzi, care este, mai degrabă, hai să spunem aşa, simbolic, important este ce vom decide în ce priveşte subsidiaritatea. Spun acest lucru pentru că nu este bine să trecem aşa uşor peste aceste lucruri, un automatism în stabilirea unor astfel de mecanisme, care se introduc pe lângă sau la marginea Tratatului European de la Lisabona, care este în vigoare, este inacceptabil din punctul de vedere al unui parlament naţional.

Vă mulţumesc frumos.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Grupul UDMR.

Domnul Márton Árpád, vă rog.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule vicepreşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Este important că avem un astfel de text de opinie, unde printre altele ne exprimăm punctele de vedere divergente faţă de alte state, în legătură cu un domeniu.

La fel, ar fi foarte important, aşa cum a arătat şi domnul Ganţ, ca astfel de texte să conţină explicit, cu o argumentaţie, dacă considerăm noi că încalcă prevederile care protejează domeniile de activitate care sunt în sarcina exclusivă a statelor membre, deci principiul subsidiarităţii.

Întrebarea care a fost pusă de un coleg de-al nostru îşi are răspunsul tocmai în această procedură: noi, în cazul unor acte normative ale Uniunii Europene, suntem întrebaţi ce părere avem, ce punct de vedere avem, dacă încalcă sau nu încalcă principiul subsidiarităţii, dacă suntem de acord, în anumite situaţii, cu textele propuse.

De aceea, trebuie să fie dezbătute în timp, să avem o opinie a ţării noastre, având în vedere situaţia ţării noastre, şi să trimitem cât mai rapid, pentru că, răspunzând la întrebarea colegului nostru, dacă este un proiect şi noi venim cu o opinie, deocamdată, nu este obligatorie, dar dacă va fi un regulament, de exemplu, nici măcar nu avem voie să facem lege distinctă legată de ea, se aplică întocmai, din acel moment, este obligatoriu pentru noi; dacă va deveni o directivă, trebuie să o preluăm aproape identic în legislaţia noastră.

Ca atare, din moment ce va primi un astfel de text formă de regulament sau directivă, sau alte acte normative, atunci vor fi obligatorii pentru noi.

De aceea, este important să avem o opinie a noastră în legătură cu toate aceste documente care se dezbat, dacă dezbatem, să dezbatem destul de repede, înainte de a se adopta la forurile decizionale ale Uniunii Europene.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Da. Doamna Birchall, după care vă rog să continuaţi şi cu Proiectul de Hotărâre privind aprobarea opiniei referitoare la propunerea de Decizie a Consiliului de instituire a unor măsuri provizorii în domeniul protecţiei internaţionale în beneficiul Italiei, Greciei şi Ungariei COM 451.

Vă rog.

Doamna Ana Birchall:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Câteva precizări, pentru că, într-adevăr, în această opinie, dar nu numai, întreg pachetul privind migraţia şi dreptul la azil a fost un pachet tratat cu foarte mare responsabilitate de către membrii comisiei noastre şi de către ceilalţi colegi şi colege din comisiile sesizate în fond sau cu instituţiile cu care noi am colaborat.

Câteva precizări, în schimb. Noi am fost sesizaţi şi cu analiza pe fond, exact ce facem astăzi, şi cu analiza privind subsidiaritatea, fiind programată această analiză în următoarele două săptămâni. Dar vreau să accentuez că, în opinia noastră, care este destul de... fără laudă, foarte bine argumentată şi foarte pe larg, noi ne-am împotrivit instituirii unor mecanisme permanente, inclusiv pentru rezervele şi punctele de vedere exprimate de către colegii noştri, aici.

Şi eu vă invit pe dumneavoastră să citiţi aceste opinii, pentru că, realmente, în formularea acestei opinii în special, dar nu numai, noi am susţinut cauza României, inclusiv din punctul nostru de vedere, atunci când se ia în considerare alocarea pentru România a unui număr de migranţi, să se ia în analiză contribuţia mai largă pe care România o are, inclusiv prin a apăra graniţa externă a Uniunii Europene - şi o apărăm foarte bine.

Dacă mai sunt întrebări, cu mare drag, le pot răspunde.

3. Acum, în ceea ce priveşte raportul pe COM 451. Comisia noastră şi-a întemeiat opinia pe rapoartele primite de la comisiile sesizate în fond, pe punctele de vedere primite de la instituţiile şi ministerele consultate. Şi, pe scurt, dacă îmi permiteţi, în această opinie am susţinut şi am precizat că - alături de Slovacia, Republica Cehă, Ungaria - România a votat împotriva deciziei de relocare pe bază de cote a migranţilor din considerente de principiu, ce au ţinut de modificarea caracterului voluntar al implicării în mecanismul de transfer faţă de cele agreate anterior la nivelul Consiliului European.

România şi-a reafirmat solidaritatea cu statele membre cele mai afectate de fenomenul migraţionist, arătând însă că abordarea în termeni de cote obligatorii nu reprezintă o modalitate eficientă pentru a răspunde crizei refugiaţilor care sosesc în Europa, deoarece aceasta tratează doar simptomele, şi nu cauzele fenomenului.

De asemenea, am susţinut că rapiditatea procedurii de adoptare a propunerii Comisiei, în mai puţin de o lună, ar trebui să poată fi aplicată şi în alte situaţii de urgenţă, în special în cele de şi mai mare gravitate.

Este necesară o intervenţie temporară în gestionarea actualei crize, dar este la fel de necesară şi identificarea la nivelul Uniunii Europene a unor soluţii viabile pe termen lung, de vreme ce această criză ridică multiple dificultăţi de ordin politic, economic, financiar, social, juridic, administrativ, sanitar etc. De asemenea, am învederat că măsurile de verificare a resortisanţilor ţărilor terţe, care sosesc în cele două state din prima linie, inclusiv identificarea lor clară, prelevarea amprentelor şi înregistrarea, alături de înregistrarea şi prelucrarea iniţială a cererilor de protecţie internaţională sunt bine-venite.

Cele două state din prima linie ar trebui asistate de organisme special create ale Uniunii pentru punerea în aplicare a deciziilor de returnare a resortisanţilor ţărilor terţe care fie nu au solicitat protecţie internaţională, fie nu au dreptul de a rămâne pe teritoriul Uniunii Europene, noi argumentând în toate opiniile noastre că trebuie să se facă o diferenţiere între migranţii economici şi migranţii care fug din calea războiului sau acţiunilor teroriste.

Această opinie, în sensul în care a fost redactată de către comisia noastră, a fost supusă dezbaterii în data de 6 octombrie, fiind adoptată cu unanimitate.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Intervenţii? Doamna Roberta Anastase. Vă rog. 3 minute, doamnă deputat.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc mult, domnule preşedinte.

Documentul european a fost adoptat cu majoritate calificată în Consiliul JAI din 22 septembrie şi face parte din pachetul legislativ european privind fenomenul migraţiei.

Principalul obiectiv este acela de a institui măsuri cu caracter provizoriu în domeniul protecţiei internaţionale pentru Italia, Grecia şi Ungaria, ţările considerate a fi cele mai afectate, în acest moment, de presiunea valurilor de migranţi.

Spuneam de la început că aceste măsuri au caracter provizoriu. Ele se instituie pe o perioadă de 24 de luni, timp în care, la nivelul Uniunii Europene, se vor întreprinde măsurile necesare pentru o gestionare eficientă a acestei crize.

Un aspect important al acestei comunicări este includerea măsurilor de verificare, înregistrare şi prelucrare a cererilor de protecţie internaţională a resortisanţilor. Şi, foarte important, se prevede, de asemenea, evoluţia fluxului migrator în ceea ce priveşte toate statele membre, ca şi menţionarea că, în viitor, pot fi activate măsuri similare în ceea ce priveşte acele state membre care ar putea să se confrunte cu o situaţie de urgenţă caracterizată de un aflux brusc de resortisanţi al unor ţări terţe. Şi aici se are în vedere o posibilă deteriorare a situaţiei din Ucraina de Est.

Având în vedere că aspectele semnalate în proiectul de hotărâre sunt echilibrate şi în deplină concordanţă cu punctul de vedere al Partidului Naţional Liberal, Grupul PNL din Camera Deputaţilor va vota pentru adoptarea proiectului de hotărâre.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Alte intervenţii dacă mai sunt? Domnul Cernea. Vă rog.

Domnul Remus-Florinel Cernea:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Majoritatea acestor opinii pe care le dezbatem astăzi şi pe care probabil le vom vota sunt bine articulate.

Din punctul meu de vedere, această opinie, PH CD nr. 88/2015, suferă de o serie de carenţe. În primul rând, este reamintit apăsat votul nostru din Consiliul JAI care, din ceea ce am înţeles de la primul-ministru şi de la Preşedintele Iohannis, a fost o greşeală. Primul-ministru, în faţa noastră a declarat acest lucru, iar Preşedintele Iohannis, la scurt timp după votul din JAI, şi-a schimbat punctul de vedere, declarând public că România trebuie să primească refugiaţii, şi că un număr de aproape 7.000 nu e un număr prea mare, şi că putem gestiona această problemă. Or, eu cred că este o eroare ca Parlamentul României să insiste pe acea abordare veche a României. Speram ca aceste opinii pe care noi le votăm astăzi să fie în acord cu poziţiile publice exprimate de către principalii decidenţi - primul-ministru şi preşedintele, după votul din JAI.

Solidaritatea de care vorbim nu ar avea sens dacă nu am accepta cotele obligatorii. Pentru că, dacă solidaritatea ar fi opţională, atunci, multe dintre statele Uniunii Europene ar putea să spună că nu primesc refugiaţi şi ar lăsa ca întreaga greutate să cadă pe umerii Germaniei, sau poate a încă două, trei state. Imaginaţi-vă ce s-ar fi întâmplat sau ce s-ar întâmpla în ipoteza în care conflictul din Ucraina ar deveni unul mult mai dramatic, cu mult mai mulţi refugiaţi în afara Ucrainei. România ar fi în prima linie. Dacă un flux de refugiaţi ar trece prin ţara noastră evident că am face apel la solidaritatea europeană. Nu ar fi deloc comod pentru România să gestioneze singură această problemă şi am indica acele prevederi din Convenţia pentru refugiaţi sau din tratatele europene, care fac apel la solidaritate şi la o intervenţie comună.

De aceea, cred că este o abordare greşită să mai punem sub semnul îndoielii ideea de o primire obligatorie a refugiaţilor.

România cred că trebuie să primească tot mai mulţi refugiaţi. Acest număr de 7.000 nu cred că va fi limita maximă. Şi-mi doresc foarte mult să ne însuşim, şi la nivel de Parlament, poziţia de politică externă exprimată de preşedinte şi de prim-ministru, nu să alunecăm spre alte nuanţe şi alte idei neconforme cu aceste puncte de vedere oficiale ale ţării noastre.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Ganţ. O intervenţie de grup.

Domnul Ovidiu Victor Ganţ:

Stimate domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Eu cred că experţii Comisiei pentru afaceri europene au produs un text foarte bun şi-l susţin şi cred că trebuie să nuanţăm un pic, pentru că e foarte uşor să vorbeşti din perspectiva aceluia care nu a fost confruntat, practic, deloc cu fenomenul. Dar, în egală măsură, foarte puţini, aici, în ţară, ştiu ce se întâmplă în realitate.

Efortul, în momentul de faţă, este, practic, exclusiv asupra ţărilor tranzitate şi asupra Germaniei, ca ţară de destinaţie. Am vizitat săptămâna trecută, împreună cu colegii din Grupul parlamentar de prietenie cu Germania, am fost la Berlin. Eu am călătorit cu trenul prin Viena şi Nürnberg şi am văzut ce se întâmplă la graniţa germană, ce situaţii dramatice există şi, de aceea, eu cred că e normal să ne comportăm solidar, dar, repet, am rezerve mari la noţiunea de obligativitate. În plus, am explicat şi colegilor germani că nu este problema legată de a dori să primim sau nu refugiaţi. E normal să fim de acord cu venirea lor. Problema este, pe de o parte, de capacitate instituţională, de a asigura acestor oameni, după venirea lor, un trai decent, la standarde normale, care presupune multe alte aspecte decât o simplă cazare în nişte centre de refugiaţi, cum ar fi chestiuni de educaţie, de sănătate şi aşa mai departe.

2. Nu trebuie să speculăm legat de ce s-ar putea întâmpla în estul României. Cred că e mult mai simplu să ne imaginăm ce s-ar putea întâmpla dacă, în condiţii de iarnă, ruta maritimă ar fi schimbată cu ruta terestră prin graniţa turco-bulgară şi să ne imaginăm cam ce ne-ar paşte pe noi în această situaţie.

Şi, în fine, legat de solidaritate, lucru pe care l-am spus şi colegilor germani, ea nu este unilaterală. Solidaritatea, de exemplu, trebuie să se manifeste şi în contextul în care un stat membru al Uniunii Europene, care îndeplineşte de 4 ani de zile cerinţele Schengen şi lucrează de facto în condiţii Schengen la frontierele lui, să nu fie refuzat din raţiuni politice şi de poziţii discutabile ale altor state membre. Deci cred că e foarte bine să avem măsură în toate.

Grupul nostru parlamentar întotdeauna pledează pentru măsură şi într-o parte, şi în cealaltă.

Vă mulţumesc frumos.

Domnul Florin Iordache:

Alte intervenţii? Nu mai sunt alte intervenţii.

5. Proiectul de Hotărâre privind aprobarea opiniei referitoare la propunerea de regulament al Parlamentului European şi al Consiliului de constituire a unei liste comune la nivelul UE a ţărilor de origine sigure în sensul Directivei 2013/32 a Parlamentului European, COM 452.

Vă rog, doamnă Ana Birchall.

Doamna Ana Birchall:

Vă mulţumesc mult, domnule preşedinte de şedinţă.

O scurtă precizare. Rog anumiţi colegi să citească exact opinia înainte de a o critica - mă refer la cea cu nr. 451- şi o să vadă acolo că noi am şi spus că susţinem de principiu. Pentru că, în opinia noastră, Parlamentul trebuie să se bazeze pe respectarea principiilor, tocmai pentru a respecta valorile europene.

Legat de COM 452, Comisia pentru afaceri europene şi-a întemeiat opinia pe rapoartele primite de la comisiile sesizate în fond pe punctele de vedere ale instituţiilor şi ministerelor consultate. Pe scurt, Comisia pentru afaceri europene a precizat că noţiunea de ţară de origine sigură este inclusă în legislaţia a 22 de state membre, din care 15 state membre o aplică.

România nu are o listă naţională a ţărilor terţe sigure, sau a ţărilor sigure de origine. Situaţiile se analizează de la caz la caz. Lista ţărilor sigure de origine se adoptă prin ordin al ministrului afacerilor interne, la propunerea Inspectoratului General de Imigrări şi pe baza criteriilor prevăzute în legislaţia naţională.

România este în proces de finalizare a alinierii legislaţiei naţionale la acquisul Uniunii Europene.

Guvernul României susţine propunerea Uniunii Europene în forma sa actuală, considerând că adoptarea unei poziţii comune la nivelul statelor membre UE, cu privire la ţările sigure de origine este oportună, întrucât ar permite crearea unei practici unitare la nivelul Uniunii Europene, prin adoptarea de soluţii similare pentru cazuri similare.

Posibilitatea ca solicitantul de protecţie internaţională să prezinte probe care să ateste că, deşi ţara din care provine este sigură, el, personal, nu se află în siguranţă, este salutată de către comisia noastră. Pentru că este dificil să se stabilească realitatea unor astel de susţineri, ar trebui prevăzute măsuri de sancţionare a eventualelor abuzuri.

Există un regim diferenţiat între procedurile de includere şi, respectiv, cele de suspendare sau eliminare din lista comună a unor ţări, în condiţiile în care procedura de includere se realizează în conformitate cu procedura legislativă pe baza unei propuneri a comisiei.

În principiu, noi susţinem împuternicirea Comisiei Europene de a facilita aplicarea deciziilor Uniunii prin acte delegate, dar este dificil să se stabilească criterii care să probeze că într-adevăr s-a produs schimbarea bruscă a situaţiei unei ţări.

Opinia, aşa cum a fost formulată pe larg de către comisia noastră, a fost dezbătută în şedinţa comisiei din 6 octombrie, fiind adoptată în unanimitate.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Intervenţii? Vă rog. Grupul PNL, doamna Roberta Anastase.

Doamna Roberta Alma Anastase:

În actualul context politic european, marcat profund de criza migranţilor, documentul vine să completeze un gol legislativ care se manifestă la nivel european în materie de securitate. Este vorba de elaborarea unei liste comune a tuturor ţărilor de origine considerate sigure. Ca să adaug la ceea ce deja a prezentat doamna preşedinte, prin acest document se doreşte rezolvarea divergenţelor pe acest subiect, întâlnite la nivelul tuturor statelor membre.

Astfel, este transmis un semnal clar şi unitar cu privire la descurajarea abuzurilor săvârşite în domeniul azilului, prin introducerea posibilităţii ca solicitantului să-i fie cerute dovezi clare care să ateste necesitatea acordării de azil.

Un aspect extrem de important, sensibil al acestei comunicări este acela al introducerii pe lista comună a ţărilor considerate sigure a ţărilor din Balcanii de Vest şi a Turciei, state care, acum, nu se află sub cupola Uniunii Europene. Includerea pe această listă a acestor ţări constituie un puternic semnal de susţinere a demersurilor de apropiere de Uniunea Europeană, întreprinse de acestea şi o garanţie a respectării de către aceste ţări a normelor legislaţiei europene.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Alte intervenţii dacă mai sunt? Nu mai sunt alte intervenţii.

6. Următorul, COM 453, Proiectul de Hotărâre privind aprobarea opiniei referitoare la comunicarea Comisiei către Parlamentul European, plan de acţiune al Uniunii Europene privind returnarea.

Vă rog, doamna Ana Birchall.

Doamna Ana Birchall:

Vă mulţumesc mult, domnule preşedinte de şedinţă.

Comisia pentru afaceri europene şi-a întemeiat opinia pe rapoartele primite de la comisiile sesizate în fond, precum şi pe punctele de vedere primite de la instituţiile şi ministerele consultate.

Pe scurt, Comisia pentru afaceri europene a precizat că au fost evidenţiate de către Comisia Europeană performanţele necorespunzătoare ale statelor membre în materie de returnare, în condiţiile în care emiterea ordinelor de returnare şi aplicarea lor rămâne în sfera de competenţă exclusivă a statelor membre.

Această lipsă de rigoare afectează nu doar eficacitatea sistemului Uniunii Europene în materie de returnare şi de azil sau posibilitatea de a oferi ajutor celor îndreptăţiţi, ci şi statul de drept, în opinia noastră. Aceasta, pentru că neaplicarea propriilor legi şi a legislaţiei europene nu defineşte un stat de drept, iar în plan politic intern, neaplicarea legilor statului contribuie la exacerbarea mişcărilor politice extremiste antiimigraţie şi antieuropene, care deturnează democraţia, paradoxal, tocmai în dezavantajul tuturor imigranţilor, în opinia noastră.

De asemenea, susţinem angajamentul comisiei de a se concentra pe asigurarea aplicării depline a Directivei privind returnarea, inclusiv prin procedurile de constatare a neîndeplinirii obligaţiilor. Returnarea rămâne printre cele mai severe acţiuni ale Uniunii, faţă de persoanele care nu au comis acte antisociale, care nu reprezintă un pericol şi care au învestit încredere şi speranţă în Uniune. De aceea, susţine preferinţa declarată a Comisiei Europene pentru returnarea voluntară.

Statele membre au dreptul legal de a aplica proceduri simplificate şi rapide de returnare în cazul migranţilor reţinuţi sau prinşi în cazul trecerii ilegale a frontierei, în opinia noastră, tocmai pentru că adoptarea unor astfel de decizii poate fi justificată de imperativul securizării frontierelor externe ale Uniunii.

De asemenea, recomandăm, în paralel cu măsurile prevăzute în vederea returnării în ţările de origine, să fie investigate şi posibilităţile de a fi sprijinite terţele state unde solicitanţii s-ar putea stabili.

Opinia, în sensul larg redactat de comisia noastră, a fost dezbătută în şedinţa din 6 octombrie a.c. şi a fost adoptată în unanimitate.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Intervenţiile grupurilor? Domnul Cupşa, 3 minute.

Domnul Ioan Cupşa:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Regulamentar, dar ţin să răspund întrebărilor critice formulate de domnul Ganţ şi de către domnul Márton, întrebări, de altfel, absolut justificate. Când vorbim despre principiul subsidiarităţii, într-adevăr, putem afirma că ne-am bazat rezerva de fond asupra propunerii legislative privitoare la mecanismul permanent de transfer, precum şi pe acelaşi principiu ne-am fundamentat dorinţa de a lua toate deciziile prin consens şi de a ne asuma voluntar toate obligaţiile pe care le incumbă acest transfer de migranţi.

Deci, la baza acestor decizii ale noastre, a opiniilor anterior exprimate stă principiul subsidiarităţii, pe care l-am valorificat aşa cum am înţeles.

În ceea ce priveşte COM 453/2015, acest plan de acţiune al UE privind returnarea, Partidul Naţional Liberal va vota acest proiect de hotărâre, pentru că această opinie este în acord cu politica pe care noi înţelegem să o facem.

Returnarea în sine este o urmare a soluţionării unei cereri de azil. În egală măsură, returnarea este un mijloc preventiv prin care să încercăm să stopăm afluxul migraţionist, aşa cum returnarea în sine este, de asemenea, un mijloc de protecţie a intereselor azilanţilor care sunt îndreptăţiţi să rămână în Uniunea Europeană, în statele din Uniunea Europeană şi care vor putea, în felul acesta, să fie protejaţi mai bine, mai eficient, în măsura în care cei neîndreptăţiţi vor fi returnaţi fie şi în terţe ţări, fie în ţările de origine.

Nevoia acestui plan de acţiune privind returnarea apare ca urmare a lipsei de rigoare cu care statele care au competenţa deplină, statele membre ale Uniunii Europene care au competenţă deplină în a soluţiona cererile de azil înţeleg să acţioneze. Este evident că, nesoluţionând în acord cu legislaţia comunitară, respectiv în acord cu dreptul pozitiv naţional, cu legislaţia naţională aceste cereri de azil, întârziind mult soluţionarea acestor cereri de azil, se aduce în discuţie nu doar funcţionarea instituţiilor şi a autorităţilor Uniunii Europene, a celor comunitare, cât se aduce în discuţie chiar funcţionarea unui stat de drept. Ce fel de stat de drept este acela în care legislaţia naţională este trecută cu vederea, nu este aplicată pentru perioade lungi de timp şi în legătură cu probleme atât de sensibile, atât de delicate cum este soluţionarea unei cereri de azil?!

În considerarea tuturor celor regăsite în această opinie, opinie elaborată şi temeinic fundamentată, Partidul Naţional Liberal va vota pentru adoptarea proiectului de hotărâre în cauză.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Altă intervenţie?

7. Nemaifiind altă intervenţie, mergem la următorul Proiect de Hotărâre privind aprobarea opiniei referitoare la comunicarea comisiei către Parlamentul European şi Consiliu privind normele referitoare la achiziţiile publice în legătură cu actuala criză în materie de azil, COM 454.

Doamna Ana Birchall.

Doamna Ana Birchall:

Vă mulţumesc mult, domnule preşedinte de şedinţă.

Comisia pentru afaceri europene şi-a întemeiat prezenta opinie pe rapoartele primite de la comisiile sesizate în fond şi pe punctele de vedere primite de la ministerele şi instituţiile consultate.

Pe scurt, Comisia pentru afaceri europene a precizat că în comunicarea sa, Comisia Europeană promovează un sistem mai suplu, rapid şi flexibil de reguli de achiziţii pentru ameliorarea situaţiei din statele membre confruntate cu un aflux masiv de migranţi.

Guvernul României susţine documentul, dat fiind că este de natură să faciliteze gestionarea mai eficientă la nivel naţional a procedurilor de achiziţii publice în legătură cu elementele necesare primirii şi integrării solicitanţilor de protecţie internaţională. Normele europene în materie de achiziţii publice prevăd mai multe posibilităţi de a face faţă evenimentelor neprevăzute şi nevoilor urgente, cum ar fi reducerea considerabilă a termenelor aplicate în general achiziţiilor publice sau nepublicarea prealabilă a anunţurilor de participare în circumstanţe cu totul şi cu totul excepţionale.

De asemenea, comisia noastră susţine obiectivele şi mecanismele prezentate de Comisia Europeană.

Opinia a fost dezbătută în şedinţa din 6 octombrie şi a fost adoptată în unanimitate, aşa cum a fost formulată de comisia noastră.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Alte intervenţii?

Domnul Iacoban, vă rog. Domnul Iacoban şi apoi doamna Anastase.

Domnule Iacoban, vă rog.

Domnul Sorin-Avram Iacoban:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Dragi colegi şi colege,

Criza imigranţilor este o realitate în Europa zilelor de astăzi şi trebuie gestionată eficient, cu toate implicaţiile ei, atât în zona siguranţei naţionale a statelor membre, atât în zona securităţii şi integrităţii populaţiei în ţările de adopţie, atât în zona securităţii şi integrităţii migranţilor, dar şi în domeniul asigurării pentru azilanţi a unui nivel de trai decent care să respecte demnitatea umană şi să faciliteze integrarea în comunităţile de adopţie.

Astfel, Comisia Europeană a urmărit să creeze un regim derogator de la normele naţionale privind achiziţiile publice, norme destul de severe şi restrictive. Regimul juridic al achiziţiilor publice propus va avea opozabilitate în materia cazării solicitanţilor de azil, dar şi în cea a aprovizionării acestor locaţii de cazare cu cele de trebuinţă.

Astfel, s-a propus luarea următoarelor măsuri: reducerea considerabilă a termenelor în materia achiziţiilor publice, nepublicarea prealabilă a anunţurilor de participare în circumstanţe excepţionale, fluidizarea livrărilor şi eficientizarea costurilor, precum şi îndepărtarea formelor de birocraţie care ar putea întârzia intervenţia promptă a autorităţilor statului.

Prin urmare, Grupul PSD susţine acest proiect de hotărâre.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Doamna Roberta Anastase, Grupul PNL. Vă rog.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Evident, şi această comunicare se referă din nou la gestionarea situaţiei complexe a celor care se află în situaţia de a cere azil. În condiţiile acestea, comunicarea interpretează două directive ale Uniunii Europene, obiectivul principal fiind acela de a oferi îndrumările necesare autorităţilor publice naţionale privind diversele posibilităţi de aplicare a normelor europene în domeniul achiziţiilor publice, astfel încât acestea să facă faţă crizei actuale a solicitanţilor de azil.

Comisia Europeană înlătură procedura greoaie în materie de achiziţii, promovând un sistem de reguli simplu şi accesibil. În acest fel, în plan naţional, procedurile privind achiziţiile publice vor putea fi gestionate mai eficient de fiecare stat membru, acest lucru ducând la o eficientizare sporită a primirii şi integrării solicitanţilor de azil.

E un proiect echilibrat. Grupul parlamentar va vota pentru adoptarea prezentului document.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Alte intervenţii? Nu mai sunt alte intervenţii.

8. Următorul Proiect de Hotărâre privind aprobarea opiniei referitoare la comunicarea comună către Parlamentul European şi Consiliu; identificarea de soluţii la criza refugiaţilor din Europa, rolul acţiunii externe, JOIN 40.

Doamna Ana Birchall. Vă rog.

Doamna Ana Birchall:

Vă mulţumesc mult, domnule preşedinte de şedinţă.

Această opinie este extrem, extrem de importantă, tocmai pentru că, în opinia noastră, am încercat să identificăm, şi în baza opiniilor şi rapoartelor primite de la comisiile sesizate pe fond şi a instituţiilor şi a ministerelor cu care ne-am consultat, câteva soluţii la criza refugiaţilor.

Pe scurt, în opinia Comisiei pentru afaceri europene, am considerat şi am precizat că actuala criză a refugiaţilor reprezintă o acutizare a unor probleme mai vechi şi că ar trebui să beneficieze de o abordare strategică care să încorporeze un raport echilibrat între solidaritate şi responsabilitate şi între instrumentele diplomatice şi cele financiare ale Uniunii.

De asemenea, susţinem abordarea care defineşte criza refugiaţilor ca pe o provocare internaţională, şi nu exclusiv europeană, care presupune cooperarea Uniunii cu principalii parteneri internaţionali, cum este ONU sau în special cu Înaltul Comisariat al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi şi cu Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare, precum şi cu organizaţii internaţionale pentru migraţie. Şi vreau să-i felicit pe toţi colegii mei, pentru că am fost printre primele comisii care, de la început, din iunie, am susţinut că această criză este o criză internaţională, şi nu exclusiv europeană, iar ONU trebuie să se implice.

De asemenea, recomandăm extinderea cooperării internaţionale prin cooptarea unor organizaţii de interes sectorial, dar relevant, cum ar fi UNICEF sau Crucea Roşie.

De asemenea, comisia noastră susţine necesitatea unei strategii cuprinzătoare, bazate pe conexiunea dintre dimensiunea internă şi externă a migraţiei care să conducă la combaterea cauzelor profunde ale fenomenului şi care să includă măsuri de natură economică, socială şi educaţională în ţările de origine, gestionarea crizelor din aceste state, stabilizarea postconflict.

De asemenea, noi ne alăturăm instituţiilor europene şi statelor membre care susţin păstrarea Acordului Schengen ca pe o realizare de succes a Uniunii şi respingem orice pretext invocat de anumite state care au încercat să lege acquisul Schengen de această criză.

Considerăm că păstrarea Acordului Schengen nu ar trebui în niciun fel condiţionată de presiunile migraţioniste, mai ales că instrumentele sale se dovedesc extrem de utile în gestiunea migraţiei, reintroducerea temporară a controalelor la frontierele interne ale Uniunii, prevăzute de acord, deşi nu reprezintă un risc, ci, dimpotrivă, poate atenua temerile unor state membre, nu este neapărat o soluţie de calitate, pentru că nu are eficienţă şi sporeşte sentimentul redesenării unor linii de demarcaţie, afectând, astfel, deschiderea spre cooperare.

Considerăm că responsabilizarea şi responsabilitatea de apărare a frontierei externe a Uniunii este de prim ordin, pentru a preveni ameninţările de securitate.

România, în accepţiunea noastră, oferă un exemplu pozitiv în acest sens, reuşind gestionarea şi securizarea la standarde înalte a celei de a doua frontiere de lungime pe latura de est a Uniunii - 2070 de kilometri, conform rapoartelor FRONTEX.

În acest sens, România, în opinia noastră, acţionează deja ca un membru de facto al spaţiului Schengen şi doreşte să menţină această performanţă. Ar trebui să fie reluată discuţia privind transformarea politicii externe şi de securitate comună şi, respectiv, a politicii de securitate şi apărare comună a Uniunii în adevăratele politici europene, ca cea mai bună cale prin care rolul de actor global al Uniunii Europene ar putea fi realizat.

Solidaritatea europeană, în accepţiunea noastră, ar trebui să se manifeste şi prin reluarea dezbaterilor interne privind aderarea la NATO a statelor membre ale Uniunii, care nu au încă această calitate.

Această opinie a fost dezbătută de comisia noastră în şedinţa din 6 octombrie şi a fost adoptată în unanimitate, aşa cum a fost formulată de comisie.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Intervenţii din partea grupurilor parlamentare? Domnul Iulian Iancu, Grupul PSD. Vă rog, domnule deputat.

Domnul Iulian Iancu:

Stimaţi colegi,

Am vrut să intervin, pentru că aş vrea să rămână în dezbaterea noastră de astăzi o abordare care vine în susţinerea colegilor noştri, a comisiei de specialitate şi care se adresează la două din temele pe care le-au subliniat în raport, respectiv cea de solidaritate şi cea de abordare strategică.

În primul caz, noi vorbim acum de o megatemă, nu de o temă obişnuită, şi vorbim de un efect al unor cauze pe care nu le-am gestionat.

Mă refer aici la statele Uniunii Europene şi la marile puteri ale planetei. Şi mă refer în mod special la problemele legate de securitate, schimbări climatice şi inegalitate socială.

Drept pentru care, anul 2015 a început cu trei mari vulnerabilităţi. Pe primul loc inegalitatea socială, pe locul doi criza liderilor politici şi pe locul trei scăderea democraţiei, creşterea secesionismului şi naţionalismului.

Iată că aceste cauze negestionate au determinat un astfel de efect. Cum putem reacţiona pentru gestiunea corectă a unui astfel de efect? S-a pus problema - şi de către colegii noştri - a solidarităţii. E-n regulă. Solidaritate, dar solidaritatea trebuie definită.

Solidaritatea trebuie să aibă criterii. Solidaritatea trebuie să aibă o directivă europeană prin care trebuie stabilite aceste criterii prin care statele membre ale Uniunii Europene au o procedură foarte clară atunci când se pune problema refugiaţilor. Adică nu pot intra refugiaţii pe teritoriul unui stat membru al Uniunii Europene fără ca să existe o locaţie specială în care acei oameni sunt filtraţi, analizaţi, documentaţi, identificaţi - de la datele de identificare personală până la starea de sănătate, şi originea şi cauzalitatea şi principala cauză a prezenţei lor acolo. După care, odată stabilite aceste lucruri, trebuie să existe nişte criterii după care ei sunt repartizaţi în cadrul unui stat sau al statelor membre ale Uniunii Europene. Nu pot să meargă oriunde, cum se întâmplă după legislaţia actuală. Nu pot să se mişte după bunul plac, pentru că trebuie să existe o gestiune privind locaţia, privind alimentarea, privind starea de sănătate, privind medicamentele. Toate aceste lucruri trebuie să aibă un cadru legal.

Iar aceasta se traduce în ceea ce spuneau colegii noştri: abordare strategică.

Cu alte cuvinte, în abordarea strategică ar trebui să avem în vedere şi cauzele. Cauzele, revin la principalele provocări, care sunt: securitate, schimbări climatice şi inegalitate socială.

Dacă ele, în ultimul an, s-au agravat şi nu s-au diminuat...

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Domnul Iulian Iancu:

...nu este limpede că aici va trebui să punem accent?

Acestea am vrut neapărat să le spun, ca în forul acestei instituţii să existe şi o astfel de abordare din partea noastră, a parlamentarilor români.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Domnul Cupşa şi apoi domnul.

Vă rog, trei minute, domnule Cupşa.

Domnul Ioan Cupşa:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Şi Partidul Naţional Liberal concluzionează că această criză a refugiaţilor, de fapt, este o provocare internaţională şi nu are un caracter exclusiv european.

Pe cale de consecinţă, se impune cooperarea între Uniune, prin toate instituţiile şi autorităţile pe care le are la dispoziţie, şi partenerii internaţionali, cum ar fi Organizaţia Naţiunilor Unite, Înaltul Comisariat al ONU pentru Refugiaţi, Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare, precum şi Organizaţia Internaţională pentru Migraţii.

Este evident că această criză are nenumărate cauze, aşa cum există nevoia de a identifica cauzele ultime care provoacă acest val migraţionist.

Există nevoia de a căuta, de a le identifica şi a le trata aceste cauze in situ, acolo unde se nasc ele, cu maximă eficienţă.

Este nevoie, drept urmare, ca rolul Uniunii Europene în ceea ce priveşte acţiunea externă, acţiunea diplomatică să se intensifice.

În ceea ce priveşte acordul Schengen, asocierea acordului Schengen cu prezenta criză în ceea ce priveşte interesul României, intrarea României în acest acord ca membru cu drepturi depline, este un aspect nesănătos.

Considerăm că păstrarea acestui acord Schengen şi admiterea noastră în zona Schengen n-ar trebui să fie nici într-un fel condiţionată de aceste presiuni migraţioniste.

Mai ales că instrumentele pe care le are acest acord Schengen s-au dovedit eficiente în ceea ce priveşte scăderea presiunii migraţioniste, precum şi gestiunea migraţiei.

Aşadar, România susţine nevoia de păstrare a acestui acord Schengen şi ne dorim să facem parte şi noi din zona Schengen - aşa cum de altfel o şi merităm, îndeplinind toate condiţiile de formă şi de fond pentru a fi un membru cu drepturi depline.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Ganţ şi apoi domnul Cernea.

Vă rog, domnule Ganţ. Grupul minorităţilor, aveţi trei minute.

Domnul Ovidiu Victor Ganţ:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Am senzaţia că e nevoie de nişte precizări.

Nu-i vorba de asocierea a nimic legat de fluxul migraţionist. Este vorba, pur şi simplu, de două lucruri.

Pe de o parte, atunci când foloseşti principiul solidarităţii europene trebuie să-l foloseşti absolut în toate privinţele, nu selectiv, în funcţie de interesele politice.

Doi - atunci când e vorba de a fi stat membru şi a respecta anumite criterii pentru acest lucru, nu poţi să nu observi că există un stat membru, spre exemplu Grecia, care, de ani de zile nu se mai comportă ca un stat membru Schengen, şi că există România, care satisface de ani de zile aceste criterii, se comportă de facto ca un stat membru şi nu este admis tot aşa, din considerente politice.

Deci aceste lucruri trebuie să fie clare şi trebuie să fie spuse ca atare, nu-i nicio ruşine. Şi n-are nicio legătură una cu cealaltă.

În rest, n-are rost să mai intrăm în amănunte, defunctul acord Dublin ş.a.m.d.

Deci eu cred că e bine să vedem lucrurile cu obiectivitate şi să nu ne ascundem atunci când unii sau alţii au poziţii - hai să spunem - incorecte în raport cu solicitarea României de intrare în spaţiul Schengen.

Mulţumesc frumos.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Şi ultimul vorbitor, domnul Cernea. Deci două minute.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Remus-Florinel Cernea:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

În opinia mea, această criză nu este doar o povară pentru Europa, ci şi un prilej de a dovedi cu adevărat aderenţa noastră şi aderenţa fiecărei ţări la valorile democratice şi umanitare ale Uniunii Europene.

Am convingerea că România ar putea face mult mai mult pentru ajutorarea refugiaţilor, dar şi pentru ţările lovite de război.

Spre exemplu, am propus încă de acum câţiva ani ca măcar câţiva copii sirieni - răniţi sau care suferă de diverse maladii - să fie trataţi în spitalele din România. Încă putem face astfel de gesturi, nu foarte costisitoare, dar cu valoare de simbol puternică.

De asemenea, sunt de părere că, după afirmarea solidarităţii, nu mai trebuie să urmeze nici un dar. Nu putem spune: suntem solidari, dar de fapt nu putem să preluăm decât 1700 de refugiaţi. E ruşinos. Ar fi trebuit să spunem: suntem solidari şi vrem să preluăm de două ori mai mulţi refugiaţi decât cei 7000 alocaţi prin Decizia JAI, spre exemplu. Aşa ne-am fi dovedit cu adevărat solidaritatea.

Când vedem condiţiile grele ale refugiaţilor la graniţele Europei, ar trebui şi ar fi trebuit să le sărim în ajutor măcar prin trimiterea de ajutoare constând în alimente, apă sau alte produse necesare supravieţuirii.

De asemenea, nu cred că este corect să legăm aderarea noastră la spaţiul Schengen de această criză. Cred că ar trebui să ne facem datoria şi să discutăm despre Schengen eventual ulterior. Nu cred că un interes direct al aderării noastre la Schengen ar trebui să ne motiveze solidaritatea şi acţiunile de ajutorare a refugiaţilor.

De asemenea - şi ultimul lucru - am sesizat diferenţe semnificative între paradigma de gândire a mai multor vorbitori şi chiar a Comisiei pentru afaceri externe şi textul propriu-zis al comunicărilor pe care le dezbatem astăzi. De asemenea, aceste diferenţe sunt şi faţă de poziţia oficială a României, exprimată de către preşedinte şi de către prim-ministru.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

9. Următorul punct pe ordinea de zi, Proiectul de Hotărâre privind alegerea unui vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

Reamintesc faptul că acest loc de vicepreşedinte a devenit vacant... A, procedură?

Domnul Ganţ, vă rog.

Domnul Ovidiu Victor Ganţ:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Vreau, pe procedură, să spun un singur lucru, că pentru un parlamentar al României nu există o poziţie oficială ca atare care trebuie respectată ad litteram. Avem absolut libertatea de conştiinţă, votăm aici conform acestei conştiinţe a fiecăruia şi nu înseamnă că, dacă o instituţie a statului sau alta are un punct de vedere oficial, eu trebuie să stau în poziţie de drepţi şi să n-am o opinie personală.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Alte observaţii? Nu mai sunt.

Continuăm. Deci vă reamintesc faptul că acest loc de vicepreşedinte a devenit vacant potrivit Hotărârii Camerei Deputaţilor nr. 77/13 octombrie 2015 ca urmare a demisiei din această funcţie a domnului Dan-Ştefan Motreanu.

Grupul parlamentar al PNL, căruia îi revine acest loc de vicepreşedinte conform art. 29 din regulament, a propus alegerea în funcţia respectivă a domnului deputat Ludovic Orban.

A fost întocmit proiectul de hotărâre înscris pe ordinea de zi şi a fost distribuit.

Dacă aveţi observaţii sau comentarii? Nu.

La titlu? Nu.

La preambul, observaţii? Nu.

La articolul unic, observaţii? Nu.

Proiectul de hotărâre urmează a fi supus votului final.

Potrivit art. 24, votul este secret şi se exprimă cu bile.

Este necesar să constituim o comisie de numărare şi validare a voturilor, alcătuită din câte un reprezentant al fiecărui grup parlamentar.

Îi rog pe liderii grupurilor parlamentare să prezinte propunerile.

Domnul vicepreşedinte Florin Pâslaru, propunere pentru membru în Comisia de numărare şi validare a voturilor, vă rog.

Domnul Florin-Costin Pâslaru:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Grupul PSD îl numeşte pe domnul Delureanu în Comisia de numărare a voturilor.

Domnul Florin Iordache:

Virgil Delureanu. Ştie să numere bine domnul Delureanu.

Grupul PNL, domnul Nicolăescu, o propunere pentru comisie, vă rog.

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Grupul PNL îl propune pe domnul deputat Marian Avram.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Grupul parlamentar al UDMR, domnul Márton Árpád, vă rog faceţi propuneri.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Îl propunem pe domnul deputat Bónis István.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale.

Domnul Varujan Pambuccian:

Pe domnul Amet Varol.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Grupul parlamentar ALDE, vă rog, domnule deputat, faceţi propuneri.

Domnul Ioan Moldovan:

Grupul parlamentar ALDE îl propune pe domnul deputat Galan Constantin.

Domnul Florin Iordache:

Da. Grupul parlamentar naţional democrat.

Vă rog să pregătiţi cartelele pentru a supune votului dumneavoastră componenţa nominală a comisiei.

Domnul coleg de la Grupul parlamentar naţional democrat, vă rog, faceţi o propunere pentru comisie, să avem un reprezentant şi din partea dumneavoastră.

Domnul Mihai Deaconu:

Propunem pe domnul Deaconu Mihai.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Vă rog să înceapă votul la componenţa pe care am anunţat-o. Vă rog.

Cu 114 voturi pentru, niciun vot împotrivă şi nicio abţinere, comisia a fost validată cu unanimitate de voturi.

Vă reamintesc că exprimarea votului pentru poziţia de vicepreşedinte se va face în şedinţa de vot final, după exprimarea voturilor.

11. Proiectul de Lege privind modalitatea de gestionare a ambalajelor şi a deşeurilor provenite din ambalaje, PL-x 566/2015.

Din sală:

Ordinea de zi a fost schimbată.

Domnul Florin Iordache:

Profităm de prezenţa doamnei ministru Graţiela Gavrilescu. După această poziţie s-a introdus cealaltă, cu Delta Dunării, respectiv 513.

Deci PL-x 566/2015, caracter ordinar.

Procedură de urgenţă.

O invit pe doamna ministru Graţiela Gavrilescu pentru a prezenta.

Doamna Graţiela Leocadia Gavrilescu (ministrul mediului, apelor şi pădurilor):

Domnule preşedinte de şedinţă,

Doamnelor deputaţi,

Domnilor deputaţi,

Cu onoare am venit astăzi în faţa dumneavoastră şi împreună cred că vom trece prin votul de la sfârşitul zilei de astăzi legea care aduce, pentru România, o bilă albă, pentru că legea pe care Guvernul României a promovat-o, de transpunere a unei directive europene pentru ambalaje, deşeuri provenite din ambalaje, trenează de foarte mulţi ani, din 2013. A venit, într-adevăr, momentul ca prin votul dat de fiecare să aprobăm această transpunere a directivei europene.

Eu am încredere că, aşa cum şi ieri, în comisiile reunite - Comisia pentru industrii şi Comisia pentru mediu - toţi parlamentarii au înţeles că este, efectiv, o transpunere a directivei europene, urmând ca în perioada următoare, după ce vom face dezbateri multiple cu toţi factorii implicaţi - nu numai cu noi, deputaţii, ci şi cu reprezentanţii Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor şi, bineînţeles şi cu cele două comisii, dar şi cu ONG-urile şi cu producătorii de ambalaje şi cu autorităţile publice locale şi, nu în ultimul rând, vom informa întocmai fiecare cetăţean de cum trebuie să colecteze selectiv şi ce trebuie să se întâmple cu deşeul produs de el şi ce valoare are acel deşeu, ţinând cont că şi România trebuie să se alinieze normelor internaţionale şi că în perioada următoare trebuie să implementăm un proces integrat pentru valorificarea lor, ne dorim, aşa cum vă spuneam şi acum câteva săptămâni, ca măcar în anul 2020 să producem deşeuri zero, la groapă să ducem cât mai puţin. Iar toate aceste ambalaje - deşeuri produse din ambalaje - să le reintroducem în procesul de fabricaţie.

Şi uite aşa, ne aliniem directivelor europene şi atingem nivelul de economie circulară.

Eu vă mulţumesc.

Mulţumesc colegilor mei din cele două comisii şi consider că, în perioada următoare, veţi fi - indiferent dacă sunteţi la putere sau în opoziţie - veţi veni să dezbatem împreună aceste probleme. Pentru că în felul acesta scăpăm de multiplele gropi de gunoi, care sunt la puterea a zecea, a douăzecea, a treizecea umplute.

Eu am mare încredere în dumneavoastră, aşa cum am avut de fiecare dată, şi sper ca la sfârşitul zile, prin votul final, să scăpaţi România de un infringement.

Este dreptul nostru, al tuturor, nu să plătim bani din banii bugetului de stat şi din banul fiecăruia pentru nişte greşeli, pentru că nu am fost în stare, până la ora actuală, să transpunem o directivă europeană.

Eu vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Îl rog pe domnul preşedinte Iulian Iancu să prezinte raportul comun al Comisiei pentru mediu şi al Comisiei pentru industrii.

Să ne prezentaţi şi timpul, domnule preşedinte, la final.

Procedură de urgenţă

Domnul Iulian Iancu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Stimaţi invitaţi,

Doamna ministru,

Avem în dezbatere un proiect de lege extrem de important.

Aşa cum s-a spus, vizează pe de o parte economia circulară, pe de altă parte avem o ţintă de doar 5% în reciclare şi, ca atare, este un obiectiv de ţară strategic.

Prin urmare, aş vrea să vă informez că Senatul a adoptat proiectul de lege.

De asemenea, avem un aviz favorabil al Consiliului Legislativ şi două dezbateri în Cameră, respectiv în data de 22 septembrie, dată la care plenul, după dezbateri, a stabilit transmiterea spre completare, reanalizare la comisie a proiectului de lege. Proiect de lege, care, în fapt, a urmărit adaptarea şi actualizarea legislaţiei naţionale cu noile reglementări europene în acest domeniu, în contextul îndeplinirii angajamentelor ce îi revin României şi care derivă din calitatea sa de membru al Uniunii Europene, ca urmare a transpunerii Directivei 2013/2 a Uniunii Europene, contribuind la protecţia, conservarea şi îmbunătăţirea calităţii mediului, precum şi a sănătăţii şi securităţii generale a populaţiei.

După dezbateri, cele două comisii au hotărât cu majoritate de voturi adoptarea proiectului de lege cu amendamente admise.

Propun plenului, domnule preşedinte, două minute dezbateri generale, un minut pe articole.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Supun votului dumneavoastră timpul propus de domnul preşedinte Iulian Iancu.

Să înceapă votul.

Cu 102 voturi pentru, un vot împotrivă şi o abţinere, timpul a fost aprobat.

În continuare, stimaţi colegi, la dezbateri generale, Grupul PNL, o intervenţie. Este procedură de urgenţă. O intervenţie de grup.

Grupul PNL, vă rog.

Domnul Victor-Gheorghe Manea:

Domnule preşedinte,

Mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Avem o veste bună şi una rea.

Astăzi cred că vom reuşi să scăpăm de o procedură de infringement votând PL-x nr. 566, Proiectul de Lege privind modalitatea de gestionare a ambalajelor şi a deşeurilor provenite din ambalaje.

Vestea rea e că, de mâine, ar trebui să ne apucăm să facem cu adevărat o lege care să îndeplinească ţintele directivei europene şi care să dezvolte în România o industrie cu locuri de muncă, cu bani la buget cu adevărat.

Aşa cum spunea şi doamna ministru, am stat prea mult timp şi pe ultima sută de metri am reuşit să producem o lege pentru evitarea procedurii de infringement.

De aceea, Grupul Partidului Naţional Liberal astăzi va vota pentru această lege, dar este necesar să avem o lege cu adevărat.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Grupul PSD, cine intervine?

Domnul Iacoban, vă rog.

Domnul Sorin-Avram Iacoban:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Dragi colegi şi colege,

Acest proiect de Lege privind modalitatea de gestionare a ambalajelor şi a deşeurilor provenite din ambalaje într-adevăr este un proiect foarte important.

În ceea ce priveşte transpunerea legislaţiei europene în legislaţia românească, aşa cum se preciza şi înainte - e vorba de Directiva 2013/2 a Uniunii Europene, a Comisiei - de modificare a Anexei 1 la Directiva nr. 94/62 a Comisiei Europene şi a Parlamentului European care are ca obiect protecţia, conservarea şi îmbunătăţirea calităţii mediului şi a sănătăţii şi securităţii generale a populaţiei. Se abrogă astfel Hotărârea de Guvern nr. 621, asigurând transpunerea integrală a legislaţiei europene în legislaţia românească.

Care sunt prevederile principale ale acestui proiect de lege: se reevaluează definiţia ambalajului, se reevaluează regimul juridic al ambalajelor, se stabilesc priorităţi în ceea ce priveşte reutilizarea şi reciclarea ambalajelor.

De asemenea, foarte important, se atribuie Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor calitatea de autoritate publică centrală pentru protecţia mediului, cu următoarele competenţe: iniţiază şi elaborează proiecte de lege în domeniul ambalajelor şi deşeurilor provenite din ambalaje; notifică Comisia Europeană pe măsurile vizate în acest domeniu; asigură modificarea şi completarea regulamentelor existente; fixează obligaţii operatorilor economici cu privire la ambalajele introduse în activitatea comercială.

Prin urmare, vă propun să votaţi acest proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Alte intervenţii din partea grupurilor parlamentare? Domnul Deaconu, vă rog.

Domnul Mihai Deaconu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Doamna ministru,

Grupul parlamentar naţional şi democrat susţine acest proiect de lege care are ca obiect crearea cadrului legal unitar privind gestionarea ambalajelor şi a deşeurilor provenite din ambalaje ca urmare a necesităţii adaptării şi actualizării legislaţiei naţionale cu noile reglementări europene în acest domeniu.

Considerăm că este un demers justificat, care trebuie susţinut pentru că reprezintă asumarea angajamentelor statului român ca stat membru al Uniunii Europene.

Vom vota pentru acest proiect.

Vă mulţumim.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Antal, Grupul UDMR.

Domnul Antal István:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Vă mărturisesc că, în comisie, m-am abţinut la votul privind acest proiect de lege nu pentru conţinutul legii şi nu pentru a prelua o directivă ad integrum a Uniunii Europene, ci pentru simplu motiv că deodată a devenit ceva foarte urgent, ceva ce ar fi trebuit să fie aprobat acum un an şi jumătate sau acum doi ani. Şi acum s-a făcut raportul repede şi astăzi e şi pe ordinea de zi.

Grupul nostru parlamentar nu se opune şi nu s-a opus niciodată preluării directivelor europene.

Am sugerat la dezbatere doamnei ministru câteva idei şi aş dori să le reiterez şi aici.

Şi anume: ca Ministerul Mediului, care va implementa aceste directive, să aibă o colaborare mult mai strânsă cu Ministerul Educaţiei, având în vedere faptul că problema colectării selective a deşeurilor - la modul general - această problematică trebuie să înceapă deja în primul an de şcoală pentru noua generaţie care creşte, în aşa fel ca să avem o cultură a gestionării deşeurilor, pentru că actualmente încă mai ducem lipsă de aşa ceva. La fel, să revizuim puţin şi Legea salubrizării, vizavi de implementarea directivelor, şi să încercăm să ne raliem obiceiurilor din celelalte state şi să ajungem la nivelul colectării şi stabilirii taxelor pentru volumul colectat, respectând principiul cine poluează, plăteşte, pentru că aşa am ajunge ca şi firmele de salubrizare şi operatorii economici să fie cointeresaţi în a colecta şi a distribui acele obiecte pentru colectarea deşeurilor prin care să se facă această diferenţiere de după selecţie. Şi aş dori să atrag atenţia şi să vă citesc din art. 14 două pasaje,

ce obligaţii avem în urma preluării Directivei: "...reciclarea a minimum 55% din greutatea totală a materialelor de ambalaj conţinute în deşeurile de ambalaje, cu realizarea valorilor minime pentru reciclarea fiecărui tip de material conţinut în deşeurile de ambalaje şi valorile obiectivelor".

Vă rog să fiţi atenţi: 60% din greutate pentru sticlă, 60% pentru hârtie de carton, 50% din greutate pentru metal, 15% din greutate pentru lemn şi 22,5% din greutate pentru plastic, considerându-se numai materialul reciclat sub formă de plastic.

Actualmente, după statisticile prezentate la nivel de ţară, acest lucru se realizează cam la nivel de 5%.

Deci mare atenţie, pentru că ne aşteaptă totuşi un program deosebit şi toţi factorii care se implică, administraţia centrală, administraţia publică, ar trebui să fie conştienţi de acest lucru şi să respecte într-adevăr această Directivă, pentru că avem foarte multe programe şi avem foarte multe de făcut.

Practic, şi la valorificarea instalaţiei de incinerare, cu valorificare de energie de minimum 60% din greutatea deşeurilor provenite din ambalaje, pentru că acest lucru ţine şi de eficienţa energetică, într-un fel, la care din nou ne-am raliat şi avem programe până prin 2020, vizând posibilităţile de izolare termică, pentru eficientizarea patrimoniului, adică a clădirilor care sunt în proprietatea...

Domnul Florin Iordache:

Vă rog să concluzionaţi.

Domnul Antal István:

... administraţiilor publice locale şi aceste două lucruri coroborate, probabil, o să ne dea rezultatele scontate până în anul 2020.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Şi ultimul vorbitor, domnul Cernea, vă rog.

Domnul Remus-Florinel Cernea:

Vă mulţumesc foarte mult.

Salut acest pas legislativ, chiar dacă el vine cu întârziere, către o economie circulară, sustenabilă şi verde. Cu cât reciclăm mai mult, cu atât creştem performanţa economică, protejăm mediul, gestionăm în mod eficient resursele, iar deşeurile sunt o resursă, o resursă economică şi o economie performantă şi prietenoasă cu mediul se bazează pe o astfel de abordare.

Economia circulară presupune însă şi o reformare a sistemului energetic, punându-se un accent pe sursele generabile de energie şi aici cred încă că avem foarte multe de făcut.

Mai devreme, un coleg de-al nostru ne-a spus că ne transmite o veste bună şi una proastă. Dimpotrivă, eu cred că ne-a transmis două veşti bune. Ideea că avem de făcut un lucru bun, chiar dacă el cere un anumit efort, nu este o veste proastă, ci reprezintă împlinirea menirii noastre principale în Parlament, şi anume aceea de a face legi bune şi importante pentru România.

Nu pot, însă, să trec peste o chestiune de procedură despre care am mai vorbit aici. Rapoartele pentru proiectele de lege au, conform Regulamentului, nişte termene. Deşi este procedură de urgenţă, ar fi trebuit să ne fie înmânat raportul şi pentru acest proiect de lege acum câteva zile, fiind Cameră decizională.

Iată însă că raportul are data de astăzi. Ţin foarte mult la respectarea Regulamentului. Am făcut apeluri peste apeluri la preşedinţii de şedinţă, la preşedintele Camerei să respectăm Regulamentul şi sub acest aspect, pentru că aducem o umbră asupra fiecărei legi pe care o adoptăm cu încălcarea Regulamentului.

Sper... nici nu ştiu ce ar mai trebui să fac... sper cumva să vină o zi în care să respectăm cu stricteţe Regulamentul Camerei Deputaţilor.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Da. Mergem la amendamentele admise. Sunt 32.

Dacă la titlul legii sunt observaţii? Nu sunt.

De la 1 la 10, dacă sunt observaţii? Nu sunt.

De la 11 la 20, dacă sunt observaţii? Nu sunt.

De la 21...

La ce? La 30. La 30 aveţi, da?

La 31? La 30.

De la 21 la 29 - adoptat.

La 30, domnul Márton Árpád are o observaţie.

Vă rog, vă rog, domnule deputat.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Nu vă supăraţi, când am citit art. 29, mai ales modificările care s-au introdus, juristul din mine s-a revoltat şi, din start, spun că ar trebui Comisia juridică să citească cu mai mare atenţie proiectele de lege cu care este sesizată pentru aviz.

Vă rog să observaţi, în art. 29, forma amendată zice: "reglementările existente emise în temeiul prevederilor Hotărârii Guvernului... privind gestionarea..." etc., etc. s-a introdus: cu excepţia unui ordin de ministru ... rămân în vigoare".

La pct. 32 art. 31 se abrogă Hotărârea Guvernului. Deci ceea ce s-a emis pe baza acelei hotărâri rămâne în vigoare, se abrogă hotărârea Guvernului, prin consecinţa modificării, nici Ordinul de ministru nr. 2742 nu mai e în vigoare, dar licenţele eliberate pe baza acelei hotărâri rămân în vigoare.

Colac peste pupăză, art. 30 zice: "Anexele 1-4 fac parte integrantă din prezenta lege" şi ulterior se spune că aceste anexe pot fi modificate prin ordin de ministru, adică text de lege modificat prin ordin de ministru, nici măcar prin hotărâre de Guvern, ci prin ordin de ministru!

Să nu mai vorbim de faptul că în Anexa 1 mai apar nişte ciudăţenii: exemple ilustrative, constituie ambalaje, nu constituie ambalaje. Exemple ilustrative. Avem astfel de exemple ilustrative, patru la rând, în aceeaşi anexă care se poate modifica prin hotărâre de Guvern, adică prin ordin de ministru, conţinând semnificaţia termenilor, care de obicei apare în primele articole, câteodată apare şi la final, dar de obicei semnificaţia termenilor nu poate fi modificată prin ordin al ministrului.

Am făcut această observaţie, sper să apară cât mai repede o hotărâre de Guvern de aplicare a acestei legi şi să se corecteze toate aceste inadvertenţe, dar, onor Comisia juridică, citiţi cu atenţie textele de lege care vin pe la dumneavoastră, că aşa ceva nu e posibil să fie adoptat.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Da. Dar aveţi observaţii? Aveţi doar nişte comentarii la 30.

Domnule Iancu, vreţi să interveniţi?

Domnule Iancu, vă rog.

Domnul Iulian Iancu:

Deci, dacă a apărut o astfel de problemă, e limpede că va trebui să ne uităm foarte atent pe acurateţea exprimării în text, pentru că hotărârea de Guvern rămâne valabilă pentru licenţele care au fost emise şi după care, odată cu apariţia acestei legi, intră în vigoare prevederile legii şi dispare ce a fost până aici de la licenţele emise în baza hotărârii de Guvern.

Ca să înţelegem corect, va trebui să ne uităm acum foarte atent împreună pe text, ca exprimarea să fie pe înţelesul tuturor cititorilor şi aş vrea să cerem un răgaz de un minut cu specialiştii din stafful Direcţiei juridice, ca să ne convingem că exprimarea spune exact ce a avut în intenţie legiuitorul.

Domnul Florin Iordache:

Domnul Nicolăescu a cerut şi apoi domnul Márton Árpád.

Vă rog, domnule Eugen Nicolăescu, liderul Grupului PNL.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Cred că graba strică treaba. Tot ce am ascultat de la această tribună înseamnă că, de fapt, nu suntem în faţa unui text care să însemne o lege clară, uşor şi pentru toată lumea de aplicat corect.

Avem, cred, în acest moment, o singură soluţie: să retrimitem la comisie pentru a se pune de acord toate aceste lucruri ambigue şi după aceea să avem un text pe care, într-adevăr, putem să-l votăm.

Deci Grupul parlamentar al PNL vă propune retrimiterea la comisie.

Domnul Florin Iordache:

Voi supune retrimiterea la comisie. Mai este o intervenţie a domnului Márton Árpád.

Domnule Árpád, mai doriţi să interveniţi? Nu.

Nu facem amendamente în plen.

Este o propunere de retrimitere la comisie din partea Grupului PNL.

Să înceapă votul.

Cu 53 de voturi împotrivă, o abţinere şi 51 de voturi pentru, propunerea de retrimitere nu a fost acceptată.

Domnule Cernea, vă rog.

Domnul Remus-Florinel Cernea:

Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

A fost o diferenţă foarte mică de voturi: 53 la 51.

Iată la ce situaţii bizare şi neonorante pentru Parlamentul României se ajunge dacă ne grăbim şi dacă aceste rapoarte nu sunt trimise din vreme să le studiem, să vedem unde sunt erori, unde mai scapă, pentru că e idee nobilă, e o idee bună, eu susţin un astfel de proiect de lege, dar ce să ajungem în astfel de situaţii?

Gândiţi-vă cum ne privesc apoi cetăţenii şi, sigur, jurnaliştii sunt aici, ce titluri de presă ar putea urma...

Domnul Florin Iordache:

Procedura, domnule Cernea. Procedura...

Domnul Remus-Florinel Cernea:

...în urma adoptării cu nerespectarea Regulamentului a unei de astfel de legi.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Da. Care e procedura, d-asta v-am spus.

Ba s-a respectat.

Domnule Iancu, vă rog.

Domnul Iulian Iancu:

Stimaţi colegi,

Să recitim împreună. La art. 29, invocat de colegul nostru, se spune aşa: "reglementările existente emise în baza hotărârii de Guvern rămân valabile". Adică ce licenţe am dat rămân valabile.

După care scrie: art. 29 alin. (1) ... Cum, domnule?! "...reglementările existente emise în temeiul..." şi curge textul şi la sfârşit vă spune...

Domnul Florin Iordache:

Nu dialogaţi cu sala. Fiecare poate citi, vă rog.

Domnul Iulian Iancu:

Da. Deci eu am să vă expun punctul de vedere al comisiei şi al Direcţiei juridice.

Deci vă rog să citim cu atenţie împreună.

"Alin. (1) Reglementările existente emise în temeiul prevederilor ...", reglementările respective rămân valabile, după care hotărârea de Guvern dispare, dar reglementările rămân valabile, iar anexele la această lege se actualizează, anexele, prin ordin al ministrului.

Deci nu văd contradicţia în termeni.

Domnul Florin Iordache:

Am înţeles. Mulţumesc.

Alte observaţii? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră, stimaţi colegi, supun votului dumneavoastră, în aceste condiţii, art. 30.

Sunt observaţii? Nu sunt.

Vă rog. (Discuţii.)

Dar la microfon. Da, vă rog, la microfon.

Domnul Varujan Pambuccian:

Stimaţi colegi,

Haideţi puţin să fim raţionali. Facem bâlbe cu care chiar ajungem să ne facem de râs până la urmă. Anexele sunt parte a legii.

O lege nu poate fi modificată prin ordin de ministru.

Haideţi puţin.... am văzut aici proiecte de lege care modificau articole din ordin de ministru. Aici e pe dos, adică le spun în special colegilor mai tineri, nici una, nici alta dintre variantele astea nu funcţionează.

Haideţi să nu facem prostii! E mai simplu să trimitem... E păcat, e o lege bună, e bine s-o trimitem la comisie s-o facem cu cap. O lăsăm aşa, cu prostii în ea, şi pe urmă ce facem? O lege nu poate fi modificată prin ordin de ministru, iar anexele sunt parte integrantă a legii, punct.

Vorbim de logică, nu mai vorbim de altceva. Haideţi să nu ne încăpăţânăm pe o lipsă de logică.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Domnul Tinel Gheorghe, vă rog.

Domnul Tinel Gheorghe:

Acum eu citesc şi eu textul de la art. 29 alin. (1) în care nu spune că rămân valabile. Bănuiesc că este vorba de o eroare, dacă este eroare materială schimbă sensul. Deci trebuie să adăugăm în plenul Parlamentului această omisiune: "rămân valabile", pentru că, dacă nu adăugăm, nu rezultă din text că ele rămân valabile, iar domnul Iancu, îmi pare rău, domnule preşedinte...

Domnul Florin Iordache:

Domnule Iancu...

Domnul Tinel Gheorghe:

Ne citiţi ceva care nu este scris în text. Ăsta este textul.

În text, la art. 29 alin. (1) nu spune că rămân valabile, poate aveţi dumneavoastră alt text.

Domnul Florin Iordache:

E eroare materială pe care o prezintă domnul Iulian Iancu, preşedintele Comisiei pentru...

Domnule Iancu, vă rog.

Domnul Iulian Iancu:

Stimaţi colegi,

Să fim un pic calmi şi să ne uităm corect pe text. Eu, în încercarea de a scurta în înţelegere, am spus simplificat, n-am citit tot textul articolului. Colegul meu spune că nu am spus exact cum spune în articol.

Ei, hai să citim împreună articolul, ca să vedeţi că nu există nicio eroare.

Art. 29, invocat, spune aşa: "Reglementările existente emise în temeiul prevederilor hotărârii de Guvern...", da? Sunt... e o hotărâre în vigoare, în baza ei s-au emis nişte reglementări care se adresează unor licenţe. Aceste reglementări rămân în vigoare. Curge textul. Domnule, ..."nu emise în temeiul prevederilor Hotărârii de Guvern nr. ...privind..." şi spune: "gestionarea ambalajelor... cu excepţia ordinului ministrului... şi al pădurilor...", curge, curge şi citim mai departe: "proceduri, ambalaje preluate"... etc., "precum şi pentru aprobarea componenţei şi atribuţiilor comisiei de autorizare, cu modificările ulterioare, rămân aplicabile, rămân aplicabile până la data intrării în vigoare a actelor prevăzute de prezenta lege", adică până când intră în vigoare această lege, reglementările în baza hotărârii rămân aplicabile.

Înţelegeţi? Eu v-am citit propoziţia de început şi de sfârşit. Acum ziceţi de ordin.

Domnule, bun. Dumneavoastră veniţi şi spuneţi la art. 31 că ordinele respective se actualizează de ministru şi că n-ar fi bine acest lucru, asta înţeleg de la dumneavoastră, da?

Ei, am să vă spun că este corect ca ministrul, în baza acestei legi, în baza prevederilor legii, este obligat să vină cu ordin în care spune: "procedura privind standardizarea în baza legii este următoarea...".

Asta înseamnă actualizare, prin ordin de ministru, al prevederilor acestei legi. Asta spune punctul 31, iar ...31 numărul curent, art. 30, iar la 31 spunem: "de la data intrării în vigoare a prezentei legi, Hotărârea nr. 621 privind gestionarea deşeurilor, cu modificările şi completările ulterioare, se abrogă".

Deci este foarte logic. E o succesiune logică a textului şi a înţelegerii lui legale.

Domnul Florin Iordache:

Domnul Márton Árpád, vă rog.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Eu totuşi am câteva probleme. În mod evident, în faza aceasta n-avem ce face. Am primit azi-dimineaţă raportul, n-am putut să intervenim, din punct de vedere juridic, în această temă, colegii noştri din comisie au dezbătut din alte puncte de vedere, Comisia juridică nu s-a uitat destul de atent, mă rog, asta e. Dar vă rog să observaţi în anexă, avem patru anexe, două au caracterul unei legi, şi nu văd cum ar putea, prin ordin al ministrului, să fie modificate, adică, semnificaţia termenilor specifici. Am definiţii. Definiţia dată de o lege nu poate fi modificată prin ordin. Avem definiţii până la litera ultimă din alfabet ... litera y, z.

Să nu mai vorbim de această minunată idee ca în interiorul unui text de lege, după anumite definiţii, să avem şi nişte exemplificări.

Este de domeniul ... astfel de exemplificări sunt, într-adevăr, de domeniul hotărârii de Guvern. Celelalte două anexe, deci dacă Anexa 1 şi 2 au caracterul unei legi şi nu pot fi modificate - pentru că altfel interpretez altfel legea - anexele 3 şi 4 chiar foarte uşor pot să nici nu fie în această lege şi să ţină de hotărâre de Guvern şi prin hotărâre de Guvern sau ordin de ministru să se facă numerotarea acestor obiective, dar anexele 1 şi 2 nu pot fi modificate prin hotărâre de Guvern, că atunci nu mai înţeleg ce înseamnă legea... stabilitatea legii... dacă, la un moment dat, un ministru se gândeşte, prin ordin de ministru... însăşi interpretarea întregii legi va fi deturnată.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Doamnă ministru Gavrilescu, vă rog.

Doamna Graţiela Leocadia Gavrilescu:

Domnule preşedinte de şedinţă şi dragi colegi,

Vă rog mult de tot, să luaţi să vă uitaţi exact la anexe. Anexele au fost transpuse exact cum sunt ele în Directiva Europeană, iar ordinele noi de ministru fac referire efectiv la raportare, la procedură, la standardele româneşti pe care noi trebuie să le punem în vigoare şi la contribuţie.

Deci noi nu modificăm prin ordin de ministru acele anexe care sunt obligatorii, pe care le-am transpus în Directiva Europeană. Se fac referiri acolo, la noi ordine de ministru, la care am venit acum şi v-am spus cele enumerate mai devreme, deci nu la modificarea anexelor pe care le aveţi prezentate în lege.

Domnul Florin Iordache:

Domnul Gabriel Andronache.

Vă reamintesc că timpul de dezbatere a expirat, aşa că...

Domnul Gabriel Andronache:

Procedură. Este vorba de procedură, domnule preşedinte de şedinţă.

Domnul Florin Iordache:

Vă rog.

Domnul Gabriel Andronache:

... şi am să vă invoc Legea nr. 24/2000 art. 77, care se referă la actele date în executarea unui act normativ, care spune următorul lucru: "ordinele cu caracter normativ"..., în fine, există şi alte dispoziţii aici, "...se emit numai pe baza şi în executarea legilor".

Prin urmare, nu putem introduce în lege o normă prin care să spunem că o reglementare dintr-o lege se modifică printr-un ordin de ministru, pentru că ar contraveni acestui articol 77. Mai mult, art. 78 spune, de asemenea, că "ordinele, instrucţiunile şi alte asemenea acte trebuie să se limiteze strict la cadrul stabilit de actele de bază", adică de lege. Faţă de toate aceste aspecte expuneţi această reglementare riscului de neconstituţionalitate, prin încălcarea principiului legalităţii. Este foarte simplu.

Vă mulţumesc.

Singura soluţie este retrimiterea la comisie.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Domnul Varujan Pambuccian, vă rog.

Domnul Varujan Pambuccian:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Este limpede că toţi vrem ca această lege să treacă. Pe de altă parte, ea nu poate să treacă aşa cum este scrisă acum. Nu ne forţaţi să votăm împotriva ei.

Am să repet argumentul acesta: nu poţi prin acte administrative să legiferezi. Sunteţi jurist, ştiţi lucrul ăsta. Ţine de neamestecul puterilor în stat, e o chestiune fundamentală asta, nu, nu putem să ne jucăm aşa cu ea.

Eu vă propun să votăm o retrimitere pentru o oră la comisie şi să reluăm discuţia astăzi, dar nu putem lăsa textul în halul în care arată acum. Deci vă propun să-i dăm comisiei o oră pentru a reveni cu textul curăţat de bazaconiile astea.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Alte intervenţii? Nu mai sunt alte intervenţii.

Timpul a expirat.

Bun. Art. ...

Domnule Iancu, s-a făcut... Vă rog.

Domnul Iulian Iancu:

Stimaţi colegi,

Înţeleg acum că nu mai este o problemă cu hotărârea de Guvern, nu mai este o problemă cu faptul că se spunea acolo că ea la un articol aţi dedus că ar putea să rămână valabil şi alt articol că se abrogă.

Deci nu mai avem această discuţie. Înţeleg că discutăm doar de nr. crt. 31, respectiv de art. 30, în care se vorbeşte de anexe, da? Adică anexele nr. 1-4 fac parte integrantă din prezenta lege şi aici e problema, da? "(...) se actualizează prin ordin". Aceasta este problema, da?

Bun.

Stimaţi colegi,

De ce comisiile au lăsat textul sub forma aceasta? Nu pentru că au fost neatente sau propun plenului un text aberant, pentru că aceste anexe sunt în Directivă, ele se transpun integral, au un precedent. Spre exemplu, la substanţele psihotrope se spune: de câte ori Uniunea Europeană consideră că o altă substanţă este interzisă, toate statele membre o vor prelua şi, cu alte cuvinte, actualizează acea listă.

Acela este şi scopul nostru aici. Dacă dumneavoastră spuneţi: "Nu, domnule, este mult prea importantă această prevedere şi n-o lăsăm la nivelul niciunui ministru", atunci noi suntem obligaţi să anulăm "se actualizează prin ordin de ministru" şi rămâne textul aşa.

Dacă facem acest lucru, este în regulă? Vă întreb încă o dată. Vă rog.

Am vrut să înţelegem exact ce se doreşte, ca să nu facem o întâlnire pentru alt gen de discuţii.

Domnul Florin Iordache:

Domnul Pâslaru, vă rog. Apoi supun votului dumneavoastră intervenţia domnului Pâslaru, pe procedură.

Domnul Florin-Costin Pâslaru:

Domnule preşedinte,

Vă cer o pauză de consultări pentru 5 minute.

Domnul Florin Iordache:

Bun. Vă rog, 5 minute pauză de consultări între lideri, vă rog. (Consultări.)

Vă supun votului, stimaţi colegi, retrimiterea pentru o oră la Comisiile reunite, industrie şi mediu.

Să înceapă votul.

Mulţumesc.

110 voturi pentru, o oră la comisii.

La ora 13,00 aşteptăm raportul comun al celor două comisii.

Mergem mai departe.

10 Proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr. 82/1993 privind constituirea Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării - PL-x 513, caracter ordinar.

Din partea celor două...

Dacă iniţiatorii doresc să intervină?

Da, vă rog domnule senator, vă rog.

Domnul Octavian Motoc - senator:

Senator Octavian Motoc, senator PNL de Tulcea şi Delta Dunării.

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi deputaţi,

Vă aduc astăzi în faţa dumneavoastră pentru aprobare un proiect de lege care încearcă să facă un act de dreptate.

La ce se referă acest proiect de lege? La acest moment, agenţii economici care desfăşoară activităţi agricole în zona Deltei Dunării, în foste amenajări piscicole, nu pot primi subvenţie agricolă. Este vorba de aşa-zise amenajări piscicole care, fie că n-au fost folosite niciodată cu această destinaţie, fie că, într-o perioadă anume, de câţiva ani este nevoie să fie utilizate în asolamente agro-piscicole.

Printr-o iniţiativă legislativă anterioară legea a fost modificată în acest sens, agenţii economici aflaţi în situaţia respectivă neputând să beneficieze de subvenţia agricolă şi încălcându-se astfel legislaţia aferentă acestei subvenţii agricole.

Practic, noi vă propunem acest proiect de lege pentru ca un număr important de agenţi economici care desfăşoară activitatea agricolă în Delta Dunării, oferind locuri de muncă şi o producţie importantă de produse agricole în zonă, să poată să beneficieze în mod legal de această subvenţie.

Vreau să vă aduc la cunoştinţă faptul că această iniţiativă legislativă este a tuturor parlamentarilor, indiferent de culoarea lor politică, din judeţul Tulcea. Şi, în plus, ea are asentimentul Ministerului Mediului, Rezervaţiei Biosferei "Delta Dunării", Consiliului judeţean, consiliilor locale şi tuturor actorilor locali angrenaţi în acest tip de activitate în Delta Dunării.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc, domnule senator.

Invit pe doamna Carmen sau cine prezintă raportul. Doamna Carmen Moldovan.

Raport comun, Comisia pentru mediu şi Comisia juridică.

Doamna Carmen Ileana Moldovan:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Comisia pentru mediu şi cea juridică au fost sesizate spre dezbatere în fond cu proiectul de lege menţionat mai devreme.

Proiectul se referă la câteva schimbări legislative, urmărind în principal ca pe întreg teritoriul rezervaţiei terenurile ocupate ca amenajări agricole sau piscicole şi care constituie domeniu public de interes judeţean, aflat în administrarea Consiliului judeţean Tulcea, să poată fi utilizate ca amenajări agricole sau piscicole doar în baza unor studii tehnice de specialitate.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat în şedinţa din 25 iunie 2015.

Raportul comun a ţinut cont de avizul favorabil al Consiliului Legislativ, precum şi de cel al Comisiei pentru agricultură.

În urma examinării proiectului, membrii celor două comisii au hotărât cu majoritate de voturi să propună plenului Camerei adoptarea proiectului de lege pentru modificarea Legii nr. 82/1993 privind constituirea Rezervaţiei Biosferei "Delta Dunării", cu amendamente admise şi cu amendamentul respins prevăzut în Anexa nr. 2, care face parte integrantă din prezentul raport comun.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

La dezbateri generale, domnule Popa, vă rog. Grupul PNL.

Nu e procedură de urgenţă şi pot câte doi reprezentanţi de la fiecare grup.

Domnul Octavian-Marius Popa:

Prezentul proiect de lege vine să aşeze pe baze ştiinţifice schimbarea destinaţiei terenurilor. Mi se pare că e un proiect care este atât favorabil mediului, pentru că întotdeauna trebuie să ţinem cont de modificările climatice şi de alte modificări care au dus la schimbarea condiţiilor geo-morfologice, cât şi un proiect în favoarea dezvoltării economice durabile în Delta Dunării.

Vreau să precizez că în această zonă, agricultorii fac o producţie ecologică şi România a ajuns un jucător important pe piaţa produselor ecologice agricole.

De aceea, Partidul Naţional Liberal va vota acest proiect de lege, pe care, de altfel, l-a iniţiat, şi care înlătură deficienţele unor modificări anterioare menţionate de colegul meu, acelea privind neacordarea subvenţiilor celor care fac agricultură în foste exploatări piscicole, chiar dacă, în acest moment, acolo nu se mai poate face decât agricultură.

Vă mulţumesc.

Şi sunt sigur că vă veţi da votul pe acest proiect de lege.

Domnul Florin Iordache:

Domnule Pâslaru, vă rog.

Domnul Florin-Costin Pâslaru:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Foarte scurt. Este un proiect de lege aşteptat de foarte multă lume. Se repară nişte nedreptăţi şi este un proiect de lege semnat de mulţi colegi din Grupul parlamentar al PSD, motiv pentru care Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat va susţine acest proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Grupul PNL, a doua intervenţie.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Marian Avram:

Stimaţi colegi,

Două lucruri noi aduce acest proiect legislativ: în primul rând, impune administratorului ca într-un termen de un an să facă un studiu de specialitate şi în baza studiului de specialitate să se stabilească destinaţia acestor terenuri. Dacă în termen de 3 ani nu se face acest studiu, suprafeţele care nu au studiu de specialitate privind destinaţia terenurilor trec la renaturare. De aceea, noi considerăm că acest proiect legislativ pune în legalitate peste 35 de mii de hectare. Estimările noastre spun că între 3700 şi 4800 de hectare vor fi renaturate, deci, iubitorii mediului vor fi mulţumiţi, restul vor intra în legalitate şi, probabil, se va face pe terenurile agricole agricultură.

Un al doilea lucru pe care aş vrea să-l subliniez şi cu asta închei, aş ruga toţi colegii să aibă încredere în oamenii care reprezintă locuitorii şi care au fost aleşi acolo. Colegiul pe care-l reprezintă este exact Delta Dunării. Şi aş vrea să vă spun că există trei zone în Delta Dunării, în rezervaţie: există zone de interes economic despre care discutăm; zone de protecţie şi arii strict protejate.

Discutăm de zone de interes economic şi nu putem lăsa locuitorii Deltei Dunării fără resurse şi fără posibilitatea de a-şi duce şi a-şi câştiga existenţa trăind şi muncind.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Domnul Miron Ignat. Şi apoi...

Vă rog. Grupul minorităţilor naţionale.

Domnul Miron Ignat:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

În numeroase întâlniri pe care le-am avut cu locuitorii din Delta Dunării mi-au ridicat această problemă şi acest proiect de lege şi raportul întocmit în mare parte rezolvă problemele cetăţenilor, locuitori din Delta Dunării.

Proiectul de lege a fost aprobat de Senat, avizat favorabil de cele două comisii şi Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale susţine acest proiect de lege.

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Ovidiu Iane, Grupul PSD. Al doilea vorbitor.

Domnul Ovidiu-Cristian Iane:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Voi fi foarte scurt, pentru că această problematică a Biosferei şi a Deltei este foarte complexă şi complicată.

Noi avem această resursă, această comoară numită Dunăre, care, la vărsare, face această deltă. Însă, e frumos, vorbim despre agricultură în Deltă, suntem de acord cu modificările acestui proiect, vom vota pentru, sigur, dar trebuie să supun atenţiei un fapt foarte, foarte important, şi anume, avem o intervenţie a omului începând de după 1965 în Delta Dunării care a dus la îmbolnăvirea acestui areal. Şi vreau să vă spun: cauzele antropice au dus la ruperea echilibrului hidrologic şi, prin lucrările hidrotehnice care s-au făcut acolo, adâncirea şi mărirea canalelor, prin acel dig care leagă Sulina de Sfântu Gheorghe, de 32,8 kilometri, prin care s-a făcut electrificarea satului Sfântu Gheorghe, au dus la oprirea deversării naturale între braţul vechi al Dunării, primul braţ al Dunării, Sfântu Gheorghe şi braţul Sulina şi, astfel, avem probleme consistente asupra acestui areal. Şi anume, însuşi Grigore Antipa, la un moment dat, a sesizat că canalele care pătrund în interiorul Dunării şi în Deltă nu mai sunt orientate din aval în amonte, aşa cum erau în mod natural ele constituite.

De asemenea, avem modificările care s-au adus prin mărirea şi redimensionarea gurilor de acces ale canalelor pentru recoltarea industrială a stufului pentru Combinatul de la Chişcani, care de asemenea, au dus la un dezechilibru al acestui areal. În această configuraţie, intrările naturale ale canalelor de acces spre lacuri acţionau asupra nivelului interior al Dunării pe principiul absorbţiei şi sifonului, condiţionat de viteza de curgere a Dunării spre mare. Astfel, avem o zonă care, datorită lucrărilor şi acestui dig care a fost construit - şi aici trebuie să vedem cum putem să rezolvăm pe viitor această problemă, pentru că apa nu mai curge natural şi nu mai creează acea zonă de intrare şi ieşire din mare, acea zonă mixtă, lacurile din Delta Dunării s-au colmatat. Nu mai au curgere naturală. Multe specii de peşti acolo au dispărut şi o specie foarte invazivă, precum carasul, a căpătat foarte multă forţă şi a distrus, pentru că carasul mănâncă icrele celorlalţi peşti.

De asemenea, nemaiavând această zonă care acţionează reversibil pentru descărcarea naturală, înspre şi dinspre interiorul Deltei în Dunăre şi care reglează aceste oscilaţii de nivel şi de debit, avem acum această problemă în Delta Dunării.

Deci, stimaţi colegi, acel dig care a dus la electrificare şi pe care acum există Drumul comunal 5 din judeţul Tulcea, vă spun că în mod normal ar trebui desfiinţat, pentru că trebuie să recreăm parcursul natural al apei şi zona care se inundă şi se dezinundă şi circulă dinspre mare înspre Dunăre şi invers trebuie lăsată aşa cum a fost ea constituită în mod natural.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Da. Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Cernea.

Până vine domnul Cernea, dacă citim mai atent prevederile acestei legi, se referă la terenuri, la piscicultură şi la altceva..., discutăm de terenuri aici.

Vă rog, domnule Cernea. Mulţumesc.

Domnul Remus-Florinel Cernea:

Vă mulţumesc foarte mult.

Sunt sceptic că agricultura făcută într-o zonă care ar trebui să fie protejată face bine mediului. Cred că existau temeiuri destul de puternice pentru a descuraja exploatările agricole şi piscicole în Delta Dunării. Oricum, în Deltă, intervenţia omului are o amploare mult prea mare. Mai devreme, colegul nostru, Ovidiu Iane, a vorbit foarte bine şi a trecut în revistă o serie de consecinţe nefaste asupra Deltei, generate de intervenţia omului.

Eu cred şi aş susţine o legislaţie care să fie extrem de restrictivă faţă de posibilitatea de a desfăşura activităţi agricole în Delta Dunării. De aceea, voi vota împotriva acestui proiect de lege.

Domnul Florin Iordache:

Da. Mulţumesc.

Intrăm în dezbatere.

Dacă la titlul legii sunt observaţii. Nu sunt.

La alin.(2) art.I, dacă sunt observaţii. Nu sunt.

Art.10. Dacă sunt observaţii. Nu sunt.

Art.12, cu cele trei alineate. Dacă sunt observaţii. Nu sunt.

Art.II, III. Nu sunt observaţii.

Rămâne la votul final. Caracter ordinar.

12. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 33/2007 privind organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei. Pl-x 448/2015.

Termenul pentru dezbatere şi de vot final fiind depăşite, propunerea legislativă se consideră adoptată, în conformitate cu prevederile art. 75 alin. (2) din Constituţie şi art. 113 din Regulamentul Camerei Deputaţilor.

13. Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între România şi Republica Albania în domeniul securităţii sociale, semnat la Bucureşti, la 27 februarie 2015 (PL-x 596/2015).

Caracter ordinar.

Reprezentantul Guvernului.

Domnul secretar de stat, vă rog, domnul Dobre.

Domnul Adrian Marius Dobre (secretar de stat, Ministerul Muncii, Familiei şi Persoanelor Vârstnice):

Vă mulţumesc foarte mult, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului între România şi Republica Albania.

În prezent, în domeniul securităţii sociale, între România şi Republica Albania sunt aplicabile prevederile Convenţiei interguvernamentale între Republica Populară Română şi Republica Populară Albania privind colaborarea în domeniul problemelor sociale, semnată în 1961.

Textul noului acord de securitate socială a fost convenit în cadrul mai multor runde de negocieri în perioada 2012-2014. Acordul se va aplica tuturor persoanelor care sunt sau au fost supuse legislaţiei uneia sau ambelor părţi contractante, precum şi persoanelor ale căror drepturi derivă de la acestea. Este prevăzut principiul egalităţii de tratament între persoanele cărora li se aplică acordul şi cetăţenii părţii contractante pe teritoriul căreia îşi au domiciliul persoanele.

Este prevăzută, totodată, posibilitatea totalizării perioadelor de asigurare realizate între cele două părţi contractante, atât pentru prestaţiile de boală şi maternitate, cât şi pentru pensiile de bătrâneţe, invaliditate şi de urmaş, precum şi pentru ajutorul de deces.

În cazul pensiilor de bătrâneţe, invaliditate şi de urmaş, se prevede inclusiv posibilitatea totalizării perioadelor de asigurare realizate în baza legislaţiei unui stat terţ cu care ambele părţi contractante au încheiat acordurile de securitate socială şi care prevăd totalizarea perioadelor de asigurare.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumim, domnule secretar de stat.

Domnul Adrian Marius Dobre:

Faţă de cele prezentate, Guvernul susţine raportul de adoptare al Comisiei pentru muncă şi protecţie socială a Camerei Deputaţilor.

Domnule preşedinte, vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Domnul Adrian Solomon, preşedintele Comisiei pentru muncă, prezentaţi raportul.

Domnul Adrian Solomon:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare ratificarea Acordului între România şi Republica Albania în domeniul securităţii sociale, actuala reglementare aplicabilă între cele două state fiind o Convenţie interguvernamentală privind colaborarea în domeniul problemelor sociale, semnată între cele două state în 1961.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Camera Deputaţilor este primă Cameră sesizată.

Comisia propune Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege în forma prezentată.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

La dezbateri generale. Grupul PNL.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Romeo Florin Nicoară:

Mulţumesc mult, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Proiectul pe care-l dezbatem vizează ratificarea Acordului între România şi Republica Albania în domeniul securităţii sociale, acord semnat la data de 27 februarie 2015, proiect care dacă va fi aprobat, va înlocui de la intrarea sa în vigoare Convenţia interguvernamentală privind colaborarea în domeniul problemelor sociale, semnată între cele două state în anul 1961.

Cred că suntem cu toţii de acord că datorită ambelor reforme iniţiate de ambele state în domeniul securităţii sociale, era momentul să schimbăm cadrul legal. A fost un parcurs lung, încă din anul 2000, propunându-se încheierea unui nou acord de către autorităţile albaneze.

Iată că abia acum reuşim să finalizăm acest proces, forma pe care o votăm astăzi fiind mult îmbunătăţită prin negocieri, la propunerea părţii române şi aplicându-se legislaţii din România privind indemnizaţia pentru incapacitate temporară de muncă determinată de boli obişnuite sau accidente în afara muncii, indemnizaţia de maternitate, pensii de bătrâneţe, invaliditate sau urmaş, ajutor de deces, prestaţii în natură şi în bani în caz de boală şi maternitate, prestaţii în natură şi în bani în caz de accident de muncă şi boală profesională.

Am reuşit astfel prin negocieri ca, faţă de versiunea anului 2012, în care domeniul de aplicare conţinea doar indemnizaţia pentru incapacitate temporară de muncă, determinată de accidente de muncă şi boli profesionale, să includem toate prestaţiile în bani în caz de accident de muncă şi boli profesionale, pentru a evita posibilitatea ca lucrătorii imigranţi asiguraţi în sistemul de asigurare pentru accidente de muncă să nu beneficieze de toate aceste prestaţii în bani chiar dacă s-ar afla sub incidenţa prevederilor acordului.

Am reuşit, de asemenea, ca prestaţiile în natură pentru boală şi maternitate în regim de urgenţă să fie acordate de către instituţia locului de reşedinţă sau domiciliu, conform legislaţiei pe care o aplică, pe cheltuiala instituţiei competente.

Trebuie menţionat faptul că acordul se va aplica tuturor persoanelor care sunt sau au fost supuse legislaţiei uneia sau ambelor părţi contractante, precum şi persoanelor ale căror drepturi derivă de la acestea.

Având în vedere cele expuse mai sus, Grupul parlamentar al PNL va vota pentru adoptarea ratificării acestui important acord.

Vă mulţumesc mult pentru atenţie.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc, domnule deputat.

Alte intervenţii dacă mai sus. Nu mai sunt alte intervenţii.

Neavând amendamente, rămâne la votul final.

Are caracter ordinar.

14. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 176 din 1 septembrie 2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice (Pl-x 543/2015).

Caracter organic.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să intervină. Nu doreşte.

Din partea Comisiei juridice. Domnul Sorin Stragea.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Sorin Constantin Stragea:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Vă prezint raportul asupra Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Legii nr. 176 din 1 septembrie 2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice.

Potrivit prevederilor art. 75 din Constituţie, Camera Deputaţilor este primă Cameră sesizată.

Consiliul Legislativ, prin avizul din 10 iunie 2015, a avizat favorabil propunerea legislativă, cu observaţii şi propuneri.

Guvernul României a transmis un punct de vedere prin care nu susţine adoptarea propunerii legislative.

Propunerea are ca obiect de reglementare modificarea pct. 34 şi 35 din cuprinsul art. 1 alin. (1) din legea sus-menţionată privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative, cu modificările ulterioare, în sensul extinderii sferei persoanelor care au obligaţia declarării averii şi a intereselor.

În conformitate cu prevederile art. 61 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, membrii comisiei au examinat iniţiativa legislativă, expunerea de motive, punctul de vedere al Guvernului şi avizul Consiliului Legislativ în şedinţa din 12 octombrie.

La dezbateri, au fost prezenţi 25 de deputaţi din totalul de 26 de membri ai Comisiei juridice.

La dezbaterile comisiei a fost prezent, în calitate de invitat, domnul Cristian Cosmin, secretar de stat în Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice.

Cu ocazia dezbaterilor, membrii comisiei au constatat că măsurile preconizate prin iniţiativa legislativă nu respectă principiul proporţionalităţii, unul dintre principiile politicii comunitare, respectiv, măsurile propuse sau luate ar trebui să fie necesare, adecvate şi corespunzătoare scopului urmărit.

De asemenea, s-a constatat că extinderea incidenţei dispoziţiilor Legii nr. 176 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative către persoanele care desfăşoară activitatea în societăţi în care aportul de capital este majoritar privat, iar statul român deţine acţiuni într-o proporţie nesemnificativă, nu corespunde scopului pentru care a fost înfiinţată Agenţia Naţională de Integritate.

S-a apreciat că legiuitorul, la momentul adoptării legii, a avut în vedere anumite categorii de persoane care ocupă anumite categorii de funcţii şi cărora în mod firesc le revine obligaţia de a respecta regimul juridic al incompatibilităţilor şi conflictelor de interese.

Instituirea unor astfel de obligaţii în sarcina unor persoane care nu deţin funcţii sau demnităţi publice încalcă principiul proporţionalităţii amintit mai sus, măsura nefiind adecvată şi necesară.

În urma dezbaterilor, membrii comisiei au hotărât cu unanimitate de voturi să supună plenului Camerei Deputaţilor respingerea propunerii legislative.

În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

La dezbateri generale. Domnul Andronache, Grupul PNL.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Gabriel Andronache:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal va susţine raportul de respingere, plecând de la premisa că o astfel de reglementare expune legea, în ansamblul său, unui risc major de neconstituţionalitate în lumina noii decizii a Curţii Constituţionale.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Mircovici, Grupul minorităţilor naţionale.

Domnul Niculae Mircovici:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Şi Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale va vota împotriva acestei iniţiative legislative, susţinând proiectul de lege. Dar, faţă de ceea ce spunea colegul meu vizavi de faptul că ar supune Legea nr. 176 unui aspect de neconstituţionalitate, ceea ce este perfect adevărat, măcar ar fi rezolvat o problemă, problema de imoralitate pe care această Lege nr. 176 o are din momentul în care a fost adoptată. Ea n-a făcut altceva decât să vină şi să dovedească modul în care au fost introduse art. 301 şi 308 din Codul penal, această jignitoare lege care transformă pe unii oameni, care din anumite considerente fac o greşeală, să fie pavăza hoţilor care au furat această ţară ani de zile. Şi încet, încet, aceste lucruri vor ieşi la iveală.

Cert este însă că în momentul în care ajungem în situaţia să nu mai avem parlamentari care au avut un copil angajat pe o anumită perioadă, că a vrut şi el să vadă ceea ce face tatăl lui, acum trebuie să găsim nişte investitori, oameni foarte serioşi care au făcut un bine României şi au luat 90 sau 99% dintr-o întreprindere cu capital majoritar de stat, şi au luat-o majoritar privat, rămânând un 1% la stat şi să-i agăţăm şi pe ei cu această Lege nr. 176, în sensul că şi aceşti patroni care au făcut profitabile nişte întreprinderi de stat, să trebuiască să ajungă prin ANI în zona de responsabilitate a penalului.

Din păcate, o bună perioadă de timp Parlamentul a dormitat. Mă bucură faptul că în marea lor majoritate, 25 din 26 de membri ai Comisiei juridice, şi-au dat seama de această capcană perfidă şi au votat un raport de respingere a acestei iniţiative legislative. Vine şi în spiritul a ceea ce Curtea Constituţională începe să ne înveţe: să avem curaj, să fim organul reprezentativ al poporului român.

Domnul Florin Iordache:

Da. Mulţumesc.

Alte intervenţii? Nemaifiind alte intervenţii, rămâne la votul final.

Are caracter organic. Şi propunerea comisiei este de respingere.

15. Reexaminarea, la cererea Preşedintelui României, a Legii pentru modificarea şi completarea Legii dialogului social nr. 62/2011 (PL-x 460/2013/2015).

Caracter organic.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte să intervină cineva. Nu doreşte să intervină nimeni.

Comisia pentru muncă.

Domnule preşedinte Adrian Solomon, vă rog prezentaţi raportul.

Domnul Adrian Solomon:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport asupra Cererii de reexaminare a Legii pentru modificarea şi completarea Legii dialogului social nr. 62/2011.

Legea face parte din categoria legilor organice.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins Legea pentru modificarea şi completarea Legii dialogului social nr. 62/2011 în şedinţa din 21 septembrie 2015.

În legătură cu obiecţiile formulate în cererea de reexaminare, în urma reanalizării textului legii, membrii comisiei au formulat următoarele observaţii: referitor la prevederile art. I pct. 2 din legea transmisă spre promulgare, membrii comisiei au considerat că se impune reformularea alin. (1) al art. 24, în sensul că angajatorul va dispune încasarea cotizaţiei pe statul de plată doar cu acordul scris al salariatului, membru de sindicat, sumele astfel reţinute aferente cotizaţiilor sindicale virându-se în contul organizaţiilor sindicale indicate în acordul scris al salariatului; referitor la art. I pct. 6, membrii comisiei au reţinut că obiectul acestui text este art. 134 din Legea nr. 62/2011 ce reglementează părţile şi reprezentanţii acestora în negocierea contractului colectiv de muncă, iar obiecţiile din cererea de reexaminare se referă la diminuarea pragului de reprezentativitate care face obiectul art. 55 din Legea nr. 62/2011.

Astfel, membrii comisiei consideră că cererea de reexaminare excede cadrului de reglementare a legii transmisă spre promulgare.

Astfel, în temeiul art. 137 alin. (3), membrii comisiei au acceptat în parte solicitările formulate de Preşedintele României şi propun admiterea în parte a cererii de reexaminare.

În urma finalizării dezbaterilor, membrii comisiei au hotărât cu unanimitate de voturi să supună plenului Camerei Deputaţilor prezentul raport asupra cererii de reexaminare formulate de Preşedintele României, prin care se propune adoptarea legii cu amendamente. Acestea se regăsesc în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

La dezbateri generale, doamna Claudia Boghicevici.

Vă rog, doamnă deputat. Aveţi 3 minute.

Doamna Claudia Boghicevici:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Mă bucur că avem din nou oportunitatea să dezbatem această propunere legislativă.

Aşa cum am subliniat, atunci când am discutat în Comisia pentru muncă şi protecţie socială, trebuie să avem în vedere că revizuirea la această lege trebuie să nu blocheze relaţiile dintre angajat-angajator şi să readucă practici care deja au fost declarate neconforme.

În opinia mea, reunirea într-un singur instrument juridic, Legea dialogului social, a actelor normative care reglementau părţi ale dialogului social, precum şi organizarea şi funcţionarea instituţiilor şi organismelor competente în această problematică a reprezentat un pas înainte către un dialog social real, evitându-se astfel revenirea la multiple acte normative. O noutate a Legii nr. 62/2011 a fost constituirea Consiliului Naţional Tripartit pentru Dialog Social, cu rol de a menţine continuitatea mecanismului de consultări tripartite: Guvern, sindicate, patronate, ca urmare a modificării Consiliului Economic şi Social.

Aşadar, termenii legii nu aduc constrângeri în ceea ce priveşte constituirea şi reprezentativitatea sindicatelor, dimpotrivă, restabilesc un echilibru reclamat impetuos atât de mediul privat, cât şi de cel public.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc şi eu.

Alte intervenţii din partea grupurilor parlamentare? Nemaifiind alte intervenţii, discutăm la anexă.

Dacă la titlul legii... observaţii? Nu sunt.

Articolul I?

3 marginal?

4? 5? 6? 7? 8? 9? 10? 11?

Nu sunt observaţii.

Rămâne la votul final, are caracter organic.

16. Reexaminarea Legii pentru modificarea Legii serviciilor comunitare de utilităţi publice nr. 51/2006, ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 442 din 10 iunie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 526 din 15 iulie 2015, PL-x 463/2013/2015, caracter organic.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva? Nu doreşte.

Domnul Iulian Iancu, raport comun, Comisia pentru industrii şi Comisia juridică.

Vă rog, domnule preşedinte.

Domnul Iulian Iancu:

Stimaţi colegi,

Aşa cum s-a menţionat, am avut pentru reexaminare proiectul de lege menţionat de către domnul preşedinte de şedinţă.

Aş vrea să vă spun că a fost adoptat de Senat, iar în 20 mai, Preşedintele României a formulat o sesizare de neconstituţionalitate la Curtea Constituţională, fiind invocate în principal critici de neconstituţionalitate extrinsecă, constând în încălcarea, pe de o parte, a prevederilor constituţionale ale art. 73 alin. (3), coroborate cu cele ale art.76 alin. (1), referitor la domeniul rezervat legii organice, iar pe de altă parte, la art. 75 alin. (1) teza finală și alin. (5), referitor la competenţa legislativă a Camerelor Parlamentului, în procedură de legiferare.

În urma dezbaterilor, membrii celor două comisii au hotărât cu unanimitate de voturi să supună plenului adoptarea Legii pentru modificarea Legii serviciilor comunitare de utilităţi publice nr. 51/2006, în forma transmisă la promulgare.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

La dezbateri generale dacă doreşte să intervină cineva?

Da, vă rog, domnule deputat, Grupul PNL, vă rog.

Domnul Paul Dumbrăvanu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

PNL susţine adoptarea legii. Este o lege foarte importantă, Legea serviciilor comunitare de utilităţi publice nr. 51/2006, şi o susţinem în forma transmisă la promulgare.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Alte intervenţii dacă mai sunt? Nemaifiind alte intervenţii şi nefiind amendamente, urmează votul final. Comisiile, cele două comisii au un raport de adoptare.

17. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul meteorologiei, PL-x 607/2015, caracter ordinar.

Iniţiatorul?

Vă rog, vă rog, domnule secretar de stat.

Domnul Ion Sandu (director general, Administraţia Naţională de Meteorologie):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Sunt directorul general al Administraţiei Naţionale de Meteorologie.

Pentru perioada următoare, sunt argumente foarte puternice ca să introducem în Legea meteorologiei trei activităţi de securitate naţională.

1. Este vorba de faptul că Administraţia Naţională de Meteorologie are în momentul de faţă capacitatea tehnică şi profesională să furnizeze autorităţilor naţionale informaţii privind deplasarea unui nor de poluant în cazul unui accident chimic sau nuclear, în orice punct din zona Balcanilor; consider că este de securitate naţională să ştii unde să muţi populaţia.

2. Are capacitatea să monitorizeze dacă în România se acţionează activ pentru modificarea vremii.

Şi 3, are capacitatea să furnizeze autorităţilor şi agriculturilor informaţii privind ce va urma: deşertificare, fenomene meteo extreme, secetă extremă sau inundaţii.

Acestea sunt motivele pentru care, prin iniţiativa Guvernului, s-a propus această modificare.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

O rog pe doamna Carmen Ileana Moldovan, preşedinta Comisiei pentru mediu şi echilibru ecologic, să prezinte raportul.

Vă rog, doamnă preşedinte.

Doamna Carmen Ileana Moldovan:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Comisia pentru mediu a fost sesizată spre dezbatere în fond cu proiectul de lege mai sus amintit.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea acestui articol privind activitatea în meteorologie, precum şi modificarea şi completarea Legii nr. 216 privind înfiinţarea Administraţiei Naţionale de Meteorologie.

Potrivit Regulamentului Camerei Deputaţilor, art. 61, comisia a examinat proiectul de lege în şedinţa din 6 octombrie. Am avut în vedere, la examinarea acestui proiect, avizul favorabil al Consiliului Legislativ, al Comisiei juridice, precum şi cel al Comisiei pentru apărare.

În urma examinării proiectului de lege, comisia a hotărât cu unanimitate de voturi să supună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul meteorologiei, cu amendamentele admise, prezentate în Anexa nr.1 la prezentul raport.

Acest proiect de lege face parte din categoria legilor ordinare, iar Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Da.

La dezbaterea...

Domnul Ciuhodaru.

Domnul Tudor Ciuhodaru:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Capriciile vremii şi cele ale vremurilor ne-au arătat întotdeauna cât suntem de vulnerabili.

Ne punem de fiecare dată problema ce se întâmplă când apare un nor radioactiv sau ce se mai întâmplă prin vecinătatea ţării. În fiecare iarnă vedem că efectele schimbărilor climatice aduc zeci de pacienţi în serviciile de urgenţă.

Aşa că, din punctul meu de vedere, a considera şi această activitate de interes naţional, în ceea ce priveşte viaţa şi siguranţa noastră, este un gest absolut normal.

Evident că vom susţine acest demers legislativ şi sper ca prognozele în ceea ce priveşte viaţa noastră să fie din ce în ce mai bune.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Domnul... numai puţin, alternativ, Grupul PNL.

Vă rog, domnule deputat.

Şi apoi domnul Benga, de la PSD.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Victor-Gheorghe Manea:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Grupul Partidului Naţional Liberal va vota favorabil Proiectul de Lege nr. 607, modificarea şi completarea actelor normative.

Prin acest proiect se preconizează ca ANM să desfăşoare activităţi de interes public naţional, cu specific de apărare, securitate naţională.

Ţinând cont de aspectele care sunt tot mai intense, ale vremii, aşa cum spunea domnul director al Institutului de Meteorologie, seceta gravă, vânturile puternice, viscolul, Institutul de Meteorologie va putea fi de folos în această ţară, împreună cu Ministerul Mediului, pentru programele viitoare.

Eu cred că trebuie să avem nişte prognoze, pe timp mediu şi îndelungat şi în aceste condiţii, să luăm măsurile care se impun.

Mulţumesc.

Şi votul nostru este pentru.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Domnul Benga, Grupul PSD.

Domnul Ioan Benga:

În primul rând, cred că acest proiect de lege este bine-venit, domnul director a participat la o întâlnire şi cu membrii Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională.

Adevărat este că, de multe ori, la graniţele României s-au întâmplat fenomene pe care nu le-am controlat, lucru pentru care peste 15.000 de copii din zona Banatului sunt purtători ai unei boli de care nu vor scăpa niciodată, în urma evenimentelor întâmplate în Serbia.

Este o stare de normalitate, este un lucru de interes naţional şi cred că acest proiect de lege este în spiritul poporului român.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Alte intervenţii?

Domnul Cernea. Nemaifiind grupurile parlamentare, aveţi dumneavoastră ultima intervenţie.

Domnul Remus-Florinel Cernea:

Acest proiect de lege este necesar. Sper însă ca prin votarea lui să nu îi acordăm un simplu suport declarativ, ci, mai ales la dezbaterea asupra bugetelor pe anii următori, acest proiect de lege să fie dublat de o susţinere consistentă financiară. Pentru că prin acest proiect de lege sunt asumate o serie de responsabilităţi suplimentare care nu vor putea fi realizate decât în măsura în care va exista o susţinere financiară pe măsură.

Schimbările climatice reprezintă o realitate cu efecte globale. Este limpede că va trebui tot mai mult să luăm măsuri care privesc atât monitorizarea acestora, cât şi combaterea efectelor lor. De asemenea, reducerea emisiilor este absolut necesară.

Iată, în curând, peste câteva săptămâni, la Paris, va avea loc reuniunea Naţiunilor Unite consacrată schimbărilor climatice. Timpul pe care îl mai avem la dispoziţie pentru a lua măsuri energice de combatere a acestor schimbări climatice aproape că s-a scurs. Realmente, deciziile politice sunt necesare şi urgente. Or, această lege se înscrie cumva în lista paşilor necesari pe care România îi are de făcut.

Dar sper foarte mult ca, la Paris, România să fie printre vocile cele mai ferme pentru măsuri energice împotriva schimbărilor climatice şi pentru reducerea emisiilor.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Da.

Alte intervenţii?

Nemaifiind alte intervenţii, discutăm pe titlul raportului. Avem şase amendamente.

Dacă la titlul legii avem observaţii? Nu.

Articolul I. Observaţii? Nu.

Articolul 1 alin. (2). Observaţii? Nu.

Articolul II?

Articolul 1 alin. (2) din Legea nr.216.

Articolul 3 alin. (2) din Legea nr.216. Observaţii? Nu. Adoptat. Rămâne la votul final, are caracter ordinar.

Mergem mai departe.

18. Proiectul de Lege privind plata diferenţelor salariale cuvenite personalului didactic din învăţământul de stat pentru perioada octombrie 2008 - 13 mai 2011, PL-x 320/2015.

Domnul Pâslaru.

Vă rog.

Domnul Florin-Costin Pâslaru:

Domnule preşedinte, vă mulţumesc.

Vă propun, pentru eliminarea unor necorelări legislative şi pentru a elimina discriminarea în rândul personalului didactic din învăţământ, retrimiterea la comisie pentru o săptămână.

Domnul Florin Iordache:

Da.

Înţeleg că propuneţi retrimiterea... pe ce perioadă? O săptămână, da? Supun votului dumneavoastră. Să înceapă votul. O săptămână.

Da, a fost retrimis la comisie, cu 99 şi două abţineri, da.

Mulţumesc.

19. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 20/1994 privind măsuri pentru reducerea riscului seismic al construcţiilor existente - PL-x 444/2014, caracter ordinar.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva? Nu doreşte nimeni.

Invit, din partea celor două comisii, Comisia juridică şi Comisia pentru administraţie, pe domnul preşedinte al comisiei, Victor Paul Dobre.

Vă rog, domnule preşedinte, prezentaţi raportul.

Domnul Victor Paul Dobre:

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulament, Comisia a fost sesizată spre dezbatere în fond, împreună cu Comisia juridică, cu Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 20/1994 privind măsuri pentru reducerea riscului seismic al construcţiilor existente.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege.

La întocmirea raportului comun, s-a avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ, precum şi punctul de vedere favorabil al Guvernului.

Proiectul de lege asigură interzicerea organizării şi desfăşurării de activităţi permanente şi/sau temporare în spaţiile publice cu altă destinaţie decât aceea de locuinţă şi altele asemenea care implică aglomerări de persoane, până la finalizarea lucrărilor de intervenţie, realizate în scopul creşterii nivelului de siguranţă la acţiuni seismice a construcţiei existente, nerespectarea acestei interdicţii urmând a constitui contravenţie, sancţionată cu amendă, împreună cu măsura interzicerii emiterii autorizaţiilor de funcţionare pentru spaţiul în cauză şi încadrarea în sfera contravenţiei a activităţii de îndepărtare a panourilor de înştiinţare, înainte de începerea execuţiei lucrărilor.

În urma examinării proiectului de lege, membrii celor două comisii au hotărât cu majoritate de voturi să propună plenului Camerei adoptarea proiectului de lege, cu amendamentele admise.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Domnule preşedinte, există şi o eroare materială: la art. 2 alin. (1) lit. b), să înlocuim sintagma "cerinţa esenţială", cu sintagma "cerinţa fundamentală", astfel încât să fie corelată cu prevederea legislativă iniţială şi cu Anexa 1 dintr-un Regulament al Parlamentului European.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Da. Este o eroare de tehnică legislativă. Stafful a notat.

Mulţumesc.

Până să discutăm pe raport, discutăm în acest moment la dezbateri generale. Cine vrea să intervină?

Vă rog, domnul Oltean, vă rog, din partea Grupului PNL.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Ioan Oltean:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Suntem în faţa unei iniţiative legislative a unui grup de parlamentari, care modifică Ordonanţa nr. 20/1994 privind măsuri pentru reducerea riscului seismic la construcţiile existente.

Trebuie să precizez, domnule preşedinte, stimaţi colegi, că suntem în faţa unui act normativ ce se modifică, extrem de important, care reglementează reducerea riscului seismic pentru construcţiile existente, acţiune calificată ca fiind de o complexitate deosebită şi de interes naţional.

Suntem în faţa celei de-a doua modificări a acestui act normativ în acest an. După ce în primăvară, tot printr-o iniţiativă legislativă, actul normativ a fost modificat, iată că, la mai puţin de şase luni, o altă modificare se produce acestui act normativ.

Aş vrea să vă spun că am făcut un inventar al modificărilor pe care Ordonanţa nr. 20 le-a suportat de-a lungul timpului, din 1994, şi sunt nu mai puţin de zece modificări: opt prin intervenţie guvernamentală, prin iniţiativă guvernamentală şi două prin iniţiative parlamentare.

Sigur că este de apreciat că parlamentarii găsesc resurse pentru a modifica acte normative atât de importante, însă interesul legislativului este de a adopta acte normative care să aibă stabilitate pe termen lung, să fie simple, pe înţelesul tuturor şi să rezolve cu maximă operativitate problema pusă în discuţie.

Având în vedere faptul că numai la nivelul municipiului Bucureşti sunt identificate aproape 400 de imobile care în baza unor expertize tehnice sunt calificate ca de gradul I, ca risc, dintre care 200 sunt considerate aproape pericole publice, dacă luăm în calcul şi faptul că la parterul sau subsolul acestor clădiri se află multe încăperi cu destinaţie publică, care oricând se pot transforma în veritabile acţiuni de nesiguranţă a cetăţeanului, realizăm cât de important este acest act normativ şi cât de importantă ar fi fost intervenţia guvernamentală.

Este regretabil că în ultimii ani nu avem nicio intervenţie guvernamentală care să conducă la modificarea acestui act normativ, pentru a asigura garanţia cetăţenilor care locuiesc în aceste imobile.

Prin modificarea pe care astăzi noi o avem în vedere, iniţiatorii noştri, distinşii noştri colegi au în vedere creşterea responsabilităţii proprietarilor de asemenea imobile - fie că e vorba de persoane fizice, fie că e vorba de persoane juridice -, găsirea unei modalităţi de protecţie a eventualului cumpărător al unui asemenea imobil şi în acelaşi timp au în vedere şi înăsprirea gradului de sancţiune al celor care nu respectă prevederile legale.

În concluzie, este o intervenţie benefică adusă Ordonanţei nr. 20, dar insuficientă pentru a crea garanţia celor care locuiesc în asemenea imobile că nu vor fi victimele unei eventuale acţiuni a naturii.

S-ar impune, în opinia noastră, a Partidului Naţional Liberal, ca Guvernul să manifeste mai mult interes în această privinţă, pentru a reglementa o dată pentru totdeauna situaţia acestor imobile.

Dată fiind modificarea pozitivă pe care astăzi o avem în actul normativ ce face dezbaterea acestei... în această şedinţă, Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal, evident, va vota pentru această iniţiativă legislativă, cu precizarea însă că Guvernul nu poate să rămână un simplu spectator la evenimente şi la acte normative atât de importante, care afectează viaţa de zi cu zi a unor cetăţeni, a numeroşi cetăţeni.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Altă intervenţie?

Domnul Doboş.

Vă rog, aveţi trei minute, domnule deputat.

Domnul Anton Doboş:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Având în vedere că în România sunt foarte multe locuinţe cu risc seismic ridicat şi pericolul este iminent, se impun reglementări foarte riguroase în acest domeniu al construcţiilor. Şi plecând de la faptul că Iaşiul are câteva mii de locuinţe cu risc seismic ridicat, şi nu numai Iaşiul, toate marile oraşe, trebuie să susţinem acest proiect de lege, pentru ca de acum încolo să nu mai fie crescut acest grad de risc seismic la locuinţele pentru populaţie. Şi considerăm că este o lege bună şi sper ca toţi parlamentarii să o susţină.

Mulţumim.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Domnul Ciuhodaru.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Tudor Ciuhodaru:

În primul rând, să facem nişte precizări pentru cei care nu au citit proiectul de lege. Se referă la spaţiile publice, nu are nicio legătură cu locuinţele, deci cum se vor proteja faţă de riscul seismic spaţiile publice cu o altă destinaţie decât locuinţă.

Din acest punct de vedere, legea este satisfăcătoare şi acoperă întreaga plajă de necesităţi, pentru că se precizează că, până când nu vor fi realizate consolidările, în aceste clădiri nu se pot desfăşura activităţi publice.

Ştim că la Iaşi este o problemă, domnule Doboş, aţi avut trei ani în care să faceţi o sumedenie de proiecte de lege. Şi aveţi şi consilieri locali.

Vă doresc succes. Numai bine!

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Alte intervenţii?

Aveţi un minut, domnule Doboş, vă rog.

Domnul Anton Doboş:

Nu înţeleg de ce colegul meu ieşean este deranjat de atitudinea pe care am avut-o vizavi de acest proiect de lege. Chiar dacă l-am dus cumva în zona locuinţelor, este aceeaşi problemă, pentru că ea afectează cetăţenii. Dar eu îi spun domnului coleg că este la guvernare acum şi poate face lucruri mai bune.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Da. Mergem mai departe.

Imediat, imediat, să terminăm şi apoi discutăm.

La titlul legii dacă sunt observaţii? Nu.

La articolul unic dacă sunt observaţii?

3 marginal dacă sunt observaţii?

La 4? 5? 6? 7? 8? 9 marginal?

Nu sunt observaţii. Rămâne la votul final, are caracter ordinar.

Revenim.

11. Deci am revenit la PL-x 566, cel care viza gestionarea ambalajelor.

Îl invit pe domnul preşedinte Iulian Iancu, să ne prezinte raportul suplimentar al comisiei, vizavi de articolul 29.

Vă rog, domnule preşedinte.

Domnul Iulian Iancu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Comisiile, în urma discuţiilor realizate în plen, au reluat în analiză articolul 30, nr. crt. 31 din material, şi, în consecinţă, pentru a elimina orice interpretare privind neconstituţionalitatea acestui articol, a fost eliminată sintagma "şi se actualizează prin ordin al ministrului mediului, apelor şi pădurilor". Rămâne doar: "Anexele nr.1-4 fac parte integrantă din prezenta lege".

Acum, stimaţi colegi, vă rog să-mi permiteţi să vă spun că atât colegii dumneavoastră, membri ai comisiilor, cât şi Departamentul juridic, în analiza noastră, noi nu am făcut o greşeală sau nu am neglijat faptul că o anexă, parte integrantă a unei legi, va fi modificată prin ordin al ministrului.

Ce au luat în considerare comisiile? Ce au luat în considerare cele două comisii?

1. Aceste anexe sunt parte a directivei.

2. Ele se transpun integral în legislaţia naţională.

3. Modificările Comisiei Europene, în anexă, se transpun ca atare, fără o altă directivă europeană, în consecinţă, de către statele membre, prin ordin al ministrului.

Precedent: Regulamentul transportului maritim, care are anexă, de asemenea, a fost, prin acest tip de modificări, transpus în legislaţia românească.

2. Legislaţia privind substanţele psihotrope. De asemenea, lista lor se actualizează prin decizia Comisiei şi se transpune prin ordin de ministru. Acesta a fost motivul pentru care şi aici am zis că nu mai venim încă o dată la lege pentru ceea ce Comisia Europeană va decide că va trebui modificat în anexele de la Legea privind gestionarea ambalajelor.

Dacă aceasta pentru dumneavoastră reprezintă un principiu fundamental şi nu putem trece peste el, OK, comisiile au luat în considerare şi vă resupun analizei raportul, aşa cum a fost dezbătut de către noi, aici, în plen, cu acest amendament.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Dacă sunt intervenţii? Nu sunt intervenţii.

Deci la 30 marginal, în formula propusă de domnul Iancu? Nu sunt observaţii.

La 31 marginal. Observaţii? Nu sunt.

32 marginal? Nu sunt.

Anexa 1? 2, 3, 4? Au fost adoptate.

Rămâne pentru votul final; caracter ordinar.

20. Proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr. 37/2015 privind clasificarea fermelor şi exploataţiilor agricole - PL-x 549/2015, caracter ordinar.

Din partea iniţiatorilor?

Domnul Harbuz?

Păi, atunci, prezentaţi dumneavoastră, domnule vicepreşedinte, şi raportul Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice. Vă rog.

Domnul Liviu Harbuz:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice a fost sesizată spre dezbatere în fond cu Proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr. 37/2015 privind clasificarea fermelor şi exploataţiilor agricole, transmis cu adresa PL-x 549 din 1 septembrie 2015 şi înregistrat cu adresa nr. 4c-4/390 din 2 septembrie 2015.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea Legii nr. 37/2015 privind clasificarea fermelor şi exploataţiilor agricole, în vederea caracterizării mai bune a dimensiunii economice a exploataţiilor agricole, în concordanţă cu prevederile Regulamentului (CE) nr.1242/2008 al Comisiei, din 8 decembrie 2008, de stabilire a unei tipologii comunitare pentru exploataţiile agricole.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate de către membrii comisiei, s-a hotărât, în unanimitate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Proiectului de Lege pentru modificarea Legii nr. 37/2015 privind clasificarea fermelor şi exploataţiilor agricole, în forma prezentată de Senat.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Dacă la dezbateri generale...?

Vă rog, Grupul PNL. Vă rog, domnule deputat.

Domnul George Scarlat:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Prezentul proiect de lege are ca obiect de reglementare modificarea Legii nr. 37 privind clasificarea fermelor şi a exploataţiilor agricole şi de a alinia legislaţia naţională la cea europeană, conform Regulamentului nr. 1242, care, din 2010, a înlocuit unitatea de dimensiune economică a unei exploataţii agricole, mai pe scurt şi cunoscută de către fermieri, acele UDE cu indicatorul Producţie Standard totală - SO - Standard Output, ce reprezintă valoarea producţiei brute exprimate în euro.

Scopul este acela de a avea un model unitar al exploataţiilor agricole la nivelul statelor membre pentru analiza situaţiei economice. Nu înţeleg de ce Ministerul Agriculturii a avut două poziţii vizavi de avizul în cadrul Comisiei pentru afaceri europene, unde nu a susţinut acest proiect de lege, pentru că, în cadrul Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice a susţinut acest proiect de lege.

În concluzie, Grupul Partidului Naţional Liberal va vota acest proiect.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc. Alte intervenţii din partea grupurilor parlamentare? Domnule Harbuz, vreţi să interveniţi? Nu.

Domnul Cernea. Vă rog.

Domnul Remus-Florinel Cernea:

Cu toată simpatia faţă de colegul meu, domnul Harbuz, îmi exprim opinia critică faţă de proiect, bazându-mă pe poziţia Guvernului, care spune că această propunere ar dubla reglementarea existentă, ceea ce contravine normelor de tehnică legislativă. Dacă domnul Harbuz are un răspuns la această obiecţie a Guvernului, poate îmi voi reconsidera punctul de vedere, dar cred că... sau, oricum, trebuie lămurită această problemă.

Totodată, voi spune că fermele agricole sunt surse, mari surse de emisii de gaze cu efect de seră. Poate că pe viitor vom reuşi să găsim politici agricole şi economice care să reducă aceste emisii poluante şi extrem de nocive care amplifică schimbările climatice.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc. Alte observaţii? Domnul Nini Săpunaru, preşedintele comisiei. Vă rog.

Domnul Nini Săpunaru:

Din păcate, proiectul acesta de lege a fost amânat foarte multă vreme, tot datorită poziţiei Guvernului, dar, între timp, Guvernul şi-a reconsiderat poziţia şi au picat de acord şi au spus că sunt de acord cu această variantă şi puteţi să întrebaţi şi Guvernul. Cred că trebuia demult rezolvat acest proiect de lege şi-l felicit pe iniţiator.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc. Nemaifiind alte intervenţii, rămâne la votul final, neavând amendamente; are caracter ordinar.

21. Proiectul de Lege privind reglementarea marketingului substituenţilor de lapte matern - PL-x 734/2011, caracter ordinar.

Dacă din partea iniţiatorilor, doreşte cineva? O rog pe doamna Roberta Anastase.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Mă bucur mult că astăzi suntem la capătul unui parcurs legislativ îndelungat, dar consistent, al unui proiect de lege foarte important - cel care vizează reglementarea marketingului substituenţilor de lapte matern.

Proiectul a fost depus în 2011 şi reuneşte, printre semnatari, reprezentanţi ai tuturor grupurilor parlamentare şi noi toţi am beneficiat de sprijinul UNICEF România în elaborarea acestui proiect.

În fapt, el reglementează modul în care înlocuitorii laptelui matern pot fi plasaţi pe piaţă, pentru a evita înlocuirea laptelui matern cu substituenţi, acolo unde, evident, acest lucru nu este absolut necesar.

El de fapt transpune în legislaţia naţională prevederile Codului internaţional de marketing al substituenţilor de lapte matern şi al rezoluţiilor ulterioare ale Organizaţiei Mondiale pentru Sănătate.

Creăm astfel un cadru legislativ adecvat pentru promovarea beneficiilor alăpturii, dar şi susţinerea mamei, în acelaşi timp, garanţia utilizării corecte a substituenţilor materni atunci când ei sunt necesari, precum şi contracararea marketingului agresiv al substituenţilor de lapte matern.

Dragi colegi, daţi-mi voie să mulţumesc, în primul rând UNICEF pentru sprijin şi să salut prezenţa în sală a reprezentanţilor acestora, astăzi, să vă mulţumesc tuturor pentru sprijin, comisiilor de specialitate, unde acest proiect de lege a primit aviz favorabil şi sper că astăzi vom da toţi un vot favorabil.

Vă mulţumesc mult.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc. Tot iniţiator, da, domnul Ciuhodaru. Vă rog.

Domnul Tudor Ciuhodaru:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Îi salut pe cei prezenţi în sală.

Proiectul de lege era, într-adevăr, necesar, mai ales în contextul în care România are una dintre cele mai reduse rate ale lăptării, de 16,2%, şi motivaţiile le ştiţi şi dumneavoastră. Pe de o parte, sunt probleme de informare şi educare, iar pe de altă parte este marketingul agresiv al celor care comercializează aceşti substituenţi de lapte matern.

Eu îi felicit pe toţi cei care au participat la această lege. A fost Comisia pentru sănătate şi familie, condusă de doamna Nassar, care a reuşit să ducă la bun sfârşit acest proiect. Şi sper că, pe lângă această lege, atât de necesară, să ne gândim, încă o dată - este în plen, proiectul meu de lege privind introducerea educaţiei pentru sănătate, inclusiv a educaţiei sexuale, ca materie de studiu în unităţile de învăţământ.

Felicitări tuturor şi sper ca, odată cu această lege, să avem mai mulţi copii sănătoşi şi mai multe mame informate.

Domnul Florin Iordache:

Da. Iniţiatorii nu mai doresc.

Îl rog pe domnul preşedinte al Comisiei pentru sănătate şi familie, Florin Buicu, raport comun, Comisia pentru sănătate şi familie şi Comisia pentru industrii şi servicii.

Domnule preşedinte, vă rog, prezentaţi raportul comun.

Domnul Corneliu-Florin Buicu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare crearea cadrului legal privind marketingul înlocuitorilor laptelui matern, precum şi practicile aferente acestuia, în vederea asigurării, astfel cum rezultă din expunerea de motive, a unei nutriţii adecvate şi sănătoase sugarilor şi copiilor de vârstă mică, prin protecţia şi promovarea alăptării, în vederea ameliorării stării de sănătate a acestora, dar şi prin asigurarea utilizării corecte a înlocuitorilor laptelui matern, atunci când aceştia sunt necesari, printr-un marketing corespunzător şi prin furnizarea de informaţii consistente şi obiective, într-o formă adecvată publicului.

La întocmirea prezentului raport, Comisia pentru industrii şi servicii şi Comisia pentru sănătate şi familie au avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ, cu observaţii şi propuneri, avizul favorabil al Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice, sub rezerva însuşirii observaţiilor din punctul de vedere al Guvernului, avizul favorabil al Comisiei pentru muncă şi protecţie socială, în forma prezentată de Senat, şi punctul de vedere favorabil al Guvernului, sub rezerva însuşirii observaţiilor prezentate.

La dezbateri au participat 17 deputaţi din totalul de 18, la Comisia pentru industrii şi servicii; 18, din totalul de 19, la Comisia pentru sănătate şi familie.

În urma dezbaterilor, membrii celor două comisii vă propun, cu unanimitate de voturi, adoptarea Proiectului de Lege privind reglementarea marketingului substituenţilor de lapte matern, cu amendamentele prevăzute în anexă.

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

La dezbateri generale, Claudia Boghicevici, PNL, 3 minute.

Doamna Claudia Boghicevici:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Fără a folosi cuvinte mari, aş putea spune că suntem astăzi în faţa unui proiect care va aduce o schimbare esenţială în viaţa şi sănătatea copiilor noştri.

După 4 ani de circuit parlamentar, suntem astăzi în plenul Camerei Deputaţilor şi putem să ne exprimăm un vot asupra unui proiect de lege de o importanţă foarte mare.

Le mulţumesc colegilor din Comisia pentru industrii şi servicii şi din Comisia pentru sănătate şi familie că au răspuns solicitărilor noastre, împreună cu UNICEF, şi mulţumesc celor doi preşedinţi, bărbaţi fiind, domnul Buicu şi domnul Iancu, care au înţeles şi ne-au sprijinit în demersul nostru. UNICEF şi Organizaţia Mondială a Sănătăţii promovează alăptarea ca un drept al copilului, înscris în Convenţia cu privire la drepturile copilului.

Actualul proiect de lege nu-şi propune restricţionarea vânzării substituenţilor de lapte matern, ci restricţionarea politicilor de marketing practicate de producătorii de substituenţi de lapte matern.

Recomandarea Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii este ca în primele 6 luni de viaţă laptele matern să fie singura sursă de alimentaţie a noului născut.

Din păcate, ţara noastră se află pe un loc codaş, doar 12,6% dintre femei alăptează exclusiv până la 6 luni.

Vreau să vă spun că a fost un demers greoi. Le mulţumesc organizaţiilor care sunt prezente alături de noi, le mulţumesc mămicilor care au fost şi ne susţin şi astăzi, de la balcon. Cred că există în România încă o reticenţă şi o pudoare, să spunem aşa, atunci când vorbim de acest concept privind alăptarea copiilor mici, care provine din educaţie. Chiar mămicile noastre, în perioada comunistă, nu practicau acest lucru, pentru că concediul de maternitate era redus.

Iată deci că există nevoia unei reglementări care să permită o promovare a beneficiilor alăptării şi a riscurilor asociate laptelui praf.

Eu am convingerea că votul de astăzi pe acest proiect de lege va fi un vot pozitiv din partea tuturor colegilor şi marcăm astfel un moment de cotitură în modelele de creştere a copiilor din România.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Domnul Varujan Pambuccian, vă rog, liderul minorităţilor naţionale.

Domnul Varujan Pambuccian:

Domnule preşedinte,

Noi susţinem această lege, dar eu am venit la această tribună să protestez împotriva repetatelor discriminări de gen făcute de colegele noastre. Vorbesc foarte serios. Ce înseamnă aia - "deşi sunt bărbaţi" - adică, în pofida faptului, adică, cum sunt bărbaţii? Mai cretini? Mai cum sunt ei, mai incapabili să priceapă? Vă rog ca asemenea discriminări de gen să nu se mai repete de la această tribună.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Da. Şi eu vă mulţumesc.

Alte intervenţii? Nemaifiind alte intervenţii, trecem la raportul comisiilor. Sunt 64 de amendamente admise.

Dacă de la 1 la 10 sunt observaţii? Nu sunt.

11-20? Nu sunt.

21-30? Nu sunt.

31-40?

41-50?

51-60?

61-64?

Vă mulţumesc. Rămâne la votul final, caracter ordinar.

Procedură. Domnul Tinel.

Domnul Tinel Gheorghe:

Domnule preşedinte, eu vă propun să rămânem în programul stabilit şi aprobat de dumneavoastră luni şi transmis plenului Camerei Deputaţilor de preşedintele Camerei Deputaţilor, pentru că astăzi, pe ordinea de zi a Biroului permanent, au fost două subiecte care nu aveau nicio legătură cu programul de lucru al Camerei Deputaţilor. Deci nu s-a discutat sub nicio formă, modificarea programului de lucru al Camerei Deputaţilor.

Domnul Florin Iordache:

Da.

Domnule deputat, tocmai vă reaminteam că aţi fost, aţi participat la şedinţa de Birou permanent şi, la propunerea preşedintelui Camerei Deputaţilor, ca programul să fie până la ora 14,30, între 14,30-15,00 pauză şi la ora 15,00 să fie şedinţa de vot final, tocmai nu a obiectat nimeni.

Şi, atunci, cu nicio obiecţie, în şedinţa de Birou permanent... dar eu sunt obligat să supun... aţi propus ceva dumneavoastră?

Domnul Tinel Gheorghe:

Programul iniţial.

Domnul Florin Iordache:

Bun. Atunci, eu vă supun, stimaţi colegi, să rămânem în programul propus de Biroul permanent, cu pauză la 14,30, şi la ora 15,00 să înceapă şedinţa de vot final.

Să înceapă votul.

Deci cu 59 de voturi pentru, 4 abţineri şi 19 voturi împotrivă, programul, repet, este până la 14,30; pauză; la 15,00, începe votul final şi finalizăm cu alegerea vicepreşedintelui Camerei.

22. Mergem mai departe, Proiectul de Lege privind contribuţia României la finanţarea fondului Poverty Reduction and Growth Trust - PL-x 609/2015, caracter ordinar.

Iniţiatorul, domnul secretar de stat.

Vă rog.

Domnul Attila György (secretar de stat, Ministerul Finanţelor Publice):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare participarea României la fondul Poverty Reduction and Growth Trust, administrat de Fondul Monetar Internaţional, cu o contribuţie în sumă de 7.571.246 DST care reprezintă cota-parte ce-i revine României în cadrul celei de-a doua runde de distribuire a profitului suplimentar obţinut în urma operaţiunilor de vânzare de aur ale FMI-ului, efectuate în perioada septembrie 2009-decembrie 2010.

Susţinem forma comisiei.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Da. Vă mulţumesc.

Comisia pentru buget, finanţe şi bănci. Domnul Niţă, de la Braşov, Emilian Niţă. Vă rog.

Domnul Emil Niţă:

Vă mulţumesc.

Raport asupra Proiectului de lege privind contribuţia României la finanţarea fondului Poverty Reduction and Growth Trust.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a fost sesizată spre dezbatere în fond cu proiectul de lege sus-amintit.

Conform prevederilor art. 75 din Constituţia României, republicată, şi ale art. 90 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Cameră decizională este Camera Deputaţilor.

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare participarea României la finanţarea programului.

În conformitate cu prevederile art. 61 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, membrii comisiei au examinat proiectul de lege în şedinţa din 6 octombrie 2015.

La lucrările comisiei s-a înregistrat prezenţa unui număr de 33 de deputaţi, din totalul de 33.

La dezbaterea acestui proiect au participat, în calitate de invitaţi, reprezentanţi ai Ministerului de Finanţe.

Comisia a hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor, spre dezbatere şi adoptare, proiectul de lege, în forma adoptată de Senat.

În raport cu obiectul conţinutului său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc. La dezbateri generale, dacă vrea să intervină cineva?

Da, vă rog, doamnă deputat, Grupul PNL.

Doamna Eleonora-Carmen Hărău:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Fondul Poverty Reduction and Growth Trust, PRGT, este o structură financiară aparţinând Fondului Monetar Internaţional, care suplineşte sau care contribuie la majorarea capacităţii de creditare concesională a FMI.

Se ştie că din 1972 România este membru FMI şi beneficiază din 1972 de sprijin financiar în probleme dificile şi în perioade dificile. 2009 a fost un an, cum bine ştiţi, de criză, de acum conştientizată şi declarată, în care Consiliul Directorilor Executivi a majorat substanţial capacitatea de creditare concesională a FMI, beneficiară fiind şi România.

În 18 septembrie 2009, a existat o opţiune absolut rară în evoluţia şi în acţiunile FMI, respectiv o optime din aurul deţinut a fost vândut - 400,3 tone.

În mod repetat, directorul FMI a solicitat majorarea contribuţiei sau contribuţia României şi, din acest motiv, Banca Naţională a iniţiat o sesiune de consultare cu autorităţile române.

După ce s-a constatat că o contribuţie română la constituirea şi la consolidarea acestui fond, respectiv Poverty Reduction and Growth Trust, dă un semnal consistent despre consolidarea stabilităţii macroeconomice a României.

După ce s-a ajuns la concluzia că această contribuţie va fi contabilizată în contul asistenţei oficiale pentru dezvoltarea României, şi nici măcar nu costă suplimentar statul român - pentru că în contul acestui fond nu s-a făcut altceva decât s-a cedat cota ce revine României în urma celei de-a doua runde de repartizare a profitului, fără să se angajeze altă cheltuială - autorităţile, inclusiv cu susţinerea opoziţiei, au considerat oportun contribuţia României la PRGT.

Partidul Naţional Liberal va vota, din acest motiv, acest act normativ.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc, doamnă deputat.

Alte intervenţii, dacă mai sunt? Nemaifiind alte intervenţii şi neavând amendamente, rămâne la votul final.

23. Proiectul de Lege pentru modificarea Legii apiculturii nr. 383/2013 - PL-x 459/2015. Are raport de adoptare. Şi avem şi două proiecte: este vorba de Pl-x 279/2015, cu raport de respingere, şi PL-x 171/2015, cu raport de respingere.

Dacă din partea iniţiatorilor, doreşte să intervină cineva? Nu doreşte.

Îl invit, în continuare, pe domnul preşedinte Nini Săpunaru, preşedintele Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice, să prezinte raportul.

Domnul Nini Săpunaru:

Da, domnule preşedinte, vă mulţumesc.

De fapt, sunt trei proiecte de lege şi s-a preluat într-un singur proiect de lege, având în vedere că erau trei proiecte de lege.

Deci Proiectul de Lege pentru modificarea Legii apiculturii transmis cu PL-x 459/2015... de asemenea, s-au luat în analiză şi Pl-x 279, PL-x 171.

Conform prevederilor art. 75 din Constituţia României, republicată, şi ale art.92 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii apiculturii nr. 383/2013 în vederea îmbunătăţirii activităţii apicultorilor, precum şi stabilirea unui regulament privind organizarea stupăritului în ţara noastră.

Având în vedere că proiectele de lege şi propunerile legislative au acelaşi obiect de reglementare, membrii comisiei au hotărât întocmirea unui singur raport, conform prevederilor art. 68 alin. (1) şi (2) din Regulamentul Camerei Deputaţilor.

Întrucât prevederile din propunerea legislativă pentru completarea art. 13 din Legea nr. 383/2014 şi Proiectul de Lege pentru modificarea Legii apiculturii nr. 383/2013 au fost preluate în raportul privind Proiectul de Lege nr. 459/2015, membrii comisiei propun respingerea proiectelor nr. 279 şi 171/2015.

Membrii comisiei au examinat proiectul de lege menţionat mai sus în şedinţa din 6 octombrie.

La lucrările comisiei au fost înregistraţi un număr de 34 de deputaţi şi s-a votat în unanimitate.

Propun spre dezbatere şi adoptare prezentul proiect de lege. Am o modificare în raport.

Domnul Florin Iordache:

De tehnică legislativă.

Domnul Nini Săpunaru:

Tehnică legislativă, categoric.

Art. 18¹, la pct. 11, se transformă în art .II.

Domnul Florin Iordache:

Am înţeles.

Domnul Nini Săpunaru:

Şi aş vrea să vă spun, şi în calitate de iniţiator, pentru că am fost mai mulţi, proiectul de lege a fost dezbătut împreună cu asociaţiile apicultorilor şi s-au făcut toate acele modificări care erau necesare pentru modificarea celuilalt proiect de lege din 2013. În fond, noi ne-am adus toate proiectele de lege într-unul singur. Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Dacă sunt, la dezbateri generale, intervenţii? Nu sunt intervenţii.

Mergem la raport.

Dacă la titlul legii, sunt observaţii? Nu sunt.

Art. I. Observaţii? Nu.

Art. 1 alin. (1)? Nu.

2?

Art. 5 lit. f), e) şi t), dacă sunt? Nu.

Art. 6? nu.

7?

Art. 11? Nu.

8 marginal? Nu.

9 marginal?

10? 11? Nu.

Rămâne la votul final. Are caracter ordinar.

24. Raportul privind condiţiile de detenţie în unităţile de penitenciar din subordinea Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor

Îl invit pe domnul preşedinte Mircea Man, preşedintele Comisiei pentru cercetarea abuzurilor.

Domnul Mircea Man:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Având în vedere complexitatea raportului şi sensibilitatea pe care o aduce în discuţie, propun Biroului permanent al Camerei amânarea discuţiei, rugând să ne acorde o oră de dezbatere cu prezenţa ministrului justiţiei, a directorului penitenciarelor din România şi pentru o dezbatere reală a problemelor pe care le arătăm în acest raport. Deci propun amânarea prezentării.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Supun votului, stimaţi colegi, amânarea dezbaterilor, urmând ca Biroul permanent să stabilească o dată când va fi discutat, în prezenţa ministrului justiţiei, acest raport.

Să înceapă votul.

Cu 79 de voturi pentru, o abţinere şi un vot împotrivă, propunerea preşedintelui a fost acceptată, urmând ca Biroul permanent să stabilească o dată când va fi discutat acest raport.

25. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 144/2008 privind exercitarea profesiei de asistent medical generalist, a profesiei de moaşă şi a profesiei de asistent medical, precum şi organizarea şi funcţionarea Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România, PL-x 622/2015.

Caracter ordinar.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva? Nu doreşte nimeni.

În aceste condiţii, îl invit pe domnul preşedinte al Comisiei pentru sănătate, domnul preşedinte Buicu, să prezinte raportul.

Domnul Corneliu-Florin Buicu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Am avut în vedere la dezbaterea proiectului avizul favorabil al Consiliului Legislativ, al Comisiei pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport, al Comisiei pentru muncă şi al Comisiei pentru egalitatea de şanse pentru femei şi bărbaţi.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Ordonanţei nr. 144/2008.

Am examinat proiectul de lege în 6 octombrie 2015.

Au participat 18 din 19 membri.

Raportul comisiei a fost adoptat cu unanimitate de voturi.

În urma dezbaterilor, comisia propune plenului adoptarea proiectului de lege cu amendamentele admise redate în anexă.

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Florin Iordache:

La dezbateri generale, vă rog.

Nu vrea să intervină nimeni.

Avem 54 de amendamente admise.

Dacă la titlul legii sunt observaţii?

Înainte de dezbateri generale, domnul doctor Ciuhodaru.

Vă rog, domnule doctor, aveţi trei minute.

Domnul Tudor Ciuhodaru:

Mulţumesc.

Nici n-am nevoie de trei minute.

Proiectul de lege era necesar. El transpune în legislaţia românească recomandările şi directivele europene în ceea ce priveşte recunoaşterea calificărilor asistenţilor medicali din întreaga Uniune Europeană.

Eu sper că, prin acest demers, vom facilita şi schimbul de inteligenţă, dar poate şi aducerea altor asistenţi în România.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Alte intervenţii? Nu mai sunt alte intervenţii.

Domnul Márton Árpád, vă rog. Secretarii nu mi-au semnalat. Să fie mai vigilenţi secretarii.

Vă rog.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule vicepreşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Acest proiect de lege, mai ales prin perspectiva raportului adoptat de comisia avizată în fond, este o lege foarte vastă şi, fără a propune soluţii, doar constat următorul fapt.

Actul normativ în vigoare are 50 de articole.

Prin iniţiativa legislativă s-a propus modificarea acestuia în 17 puncte. Aşa a fost adoptat de Senat. Dintre acestea, mi se pare, două au fost eliminate şi în total are 69 de puncte.

Adică de trei ori mai multe puncte au fost adăugate decât era legea iniţială în Camera Deputaţilor faţă de legea adoptată în Senat. Ele completează inclusiv reglementarea iniţială, nu numai o modifică, o şi completează.

Am suspiciunea că e neconstituţională.

Curtea Constituţională de multe ori a decis ca astfel de modificări esenţiale de la o Cameră la alta sunt neconstituţionale.

Nu vreau să fiu împotrivă. Nu ştiu dacă era nevoie chiar atât să fie detaliat... să fie reglementat câte persoane, câte voturi etc. etc. Mi se pare că poate nu era nevoie.

N-avem nimic împotriva legii, dar ridic această problemă de constituţionalitate care oricând poate fi atacată, să încercăm cât de cât să respectăm deciziile Curţii Constituţionale.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Alte intervenţii dacă sunt?

Domnul preşedinte Buicu, vă rog.

Domnul Corneliu-Florin Buicu:

Domnule deputat,

Aveţi perfectă dreptate, dar am avut în calcul prevederile Directivei 55/2013 care, practic, modifică şi actualizează Directiva 36/2005, iar în cadrul comisiei, împreună cu experţii, am considerat, ca legea să fie completă şi corectă, e necesar să facem toate adăugirile în conformitate cu directiva.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Alte intervenţii? Da, vă rog.

Domnul Corneliu-Florin Buicu:

Şi, în conformitate cu directiva, în afară de aceste activităţi reglementate general, urmează, de fapt, reglementarea domeniilor reglementate sectorial. E vorba de medicină, medicină generală şi farmacie, care au prevederi similare în directivă. Iar termenul este decembrie 2000 anul acesta.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Avem 54 de amendamente admise.

Dacă la titlul legii sunt observaţii? Nu sunt.

De la 1 la 10, dacă avem observaţii? Nu.

De la 11 la 20, dacă aveţi observaţii? Nu.

De la 21 la 30, dacă aveţi observaţii? Nu.

De la 31 la 40, dacă aveţi observaţii? Nu.

De la 41 la 50, dacă aveţi observaţii? Nu.

De la 51 la 54, dacă aveţi observaţii? Nu.

Rămâne la votul final. Are caracter ordinar.

26. Proiectul de Lege pentru completarea art. 10 din Legea nr. 230/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari, PL-x 269/2014.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva? Nu.

Atunci îl rog pe domnul Sorin Stragea din partea Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi să prezinte raportul.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Sorin Constantin Stragea:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Vă prezint raportul asupra proiectului de Lege pentru completarea art. 10 din Legea nr. 230/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat această iniţiativă legislativă în şedinţa din 27 mai.

Potrivit prevederilor art. 75 din Constituţia României, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Consiliul Legislativ, prin avizul din 15 ianuarie, a avizat favorabil, cu observaţii şi propuneri.

Guvernul, cu Adresa nr. 573, a transmis un punct de vedere negativ.

Comisia pentru administraţie publică a avizat negativ iniţiativa legislativă.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea art. 10 din Legea nr. 230/2007 în sensul că, la solicitarea scrisă a proprietarului, preşedintele şi administratorul asociaţiei de proprietari au obligaţia să elibereze o adeverinţă prin care să prezinte situaţia cheltuielilor privind întreţinerea, defalcate pe datoria de bază şi penalităţi.

În conformitate cu prevederile art. 61 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, membrii comisiei au examinat iniţiativa legislativă, expunerea de motive, avizul Consiliului Legislativ în şedinţa din 12 octombrie.

Conform listei de prezenţă au fost prezenţi 25 de deputaţi din totalul de 26.

La dezbateri a fost prezent, în calitate de invitat din partea Ministerului Dezvoltării şi Administraţiei Publice, domnul secretar de stat Cristian Cosmin.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice au hotărât în unanimitate de voturi să propună plenului Camerei un raport de adoptare a Proiectului de Lege pentru completarea art. 10, cu amendamentele admise cuprinse în anexa la prezentul raport.

În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vreau să fac o precizare, în final, de tehnică legislativă, pentru corelarea cu titlul legii la numărul curent 2 din anexă rămâne valabilă forma adoptată în Senat.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

La dezbateri generale, dacă vrea să intervină cineva? Da.

Domnul Emil Niţă, vă rog. De la Braşov, bineînţeles.

Domnul Emil Niţă:

Mulţumesc frumos.

Această lege care reglementează înfiinţarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari este un subiect de dezbatere şi un subiect de discuţii aprinse în foarte multe cabinete parlamentare din teritoriu. Sunt foarte mulţi cetăţeni care vin cu foarte, foarte multe reclamaţii legate de lucrurile care se întâmplă în aceste asociaţii de proprietari.

În foarte multe din ele preşedintele şi administratorul asociaţiei sunt un fel de stat în stat şi ei decid absolut tot ceea ce se întâmplă - investiţii, închirieri, modul de desfăşurare a reparaţiilor, modul de întocmire a listelor de plată, fără să fie absolut niciun fel de discuţie în cadrul asociaţiei de proprietari.

Este foarte bine că avem acest proiect de lege pe masa noastră astăzi să-l aprobăm, el va realiza câteva îmbunătăţiri. Va da în primul rând proprietarului dreptul să solicite în scris o adresă în care să se vadă foarte clar modul în care s-a întocmit lista de plată. Cum sunt puse penalităţile, criteriile de stabilire a penalităţilor.

De asemenea, pune într-un acord şi ce trebuie să facă preşedintele, ce trebuie să facă administratorul într-o astfel de asociaţie. Dar nu este suficient.

Noi cu certitudine vom vota acest proiect de lege, Grupul PSD, dar remarc necesitatea ca asupra acestei legi să ne aplecăm cu mai mare seriozitate şi să putem să stabilim nişte lucruri clare, prin modificarea mai multor puncte, prin care poate să şi împiedicăm ca aceste asociaţii de proprietari, prin preşedinte şi administrator, să fie utilizate în scopuri politice sau să fie stat în stat din punct de vedere funcţional.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Alte intervenţii din partea grupurilor.

Vă rog, domnul Simedru, Grupul PNL.

Domnul Dan Coriolan Simedru:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Această iniţiativă legislativă pe care o dezbatem astăzi şi care a fost discutată larg şi cu asociaţiile de proprietari şi sper ca să se ţină cont de punctele dânşilor de vedere, aduce un plus în relaţia dintre asociaţiile de proprietari şi proprietari.

Prin introducerea în lege a obligaţiei de prezentare de către preşedintele asociaţiei şi administratorul asociaţiei de proprietari a situaţiei cheltuielilor de întreţinere în mod defalcat, considerăm că se transparentizează relaţia între cele două părţi, evitându-se probabilitatea de a fi incluse costuri ascunse în factura de întreţinere.

În acest fel, proprietarii vor avea acces la informaţii esenţiale şi o viziune clară asupra costurilor reale de întreţinere.

Grupul Partidului Naţional Liberal, care a discutat şi cu asociaţiile de proprietari - a fost o întâlnire la noi, la grup - susţine această modificare, atrăgându-vă atenţia că mai sunt şi alte iniţiative legislative pe parcurs şi că ar trebui să purtăm o dezbatere mult mai amplă şi astăzi vom vota acest proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Alte intervenţii? Doriţi? Nu. Nu mai sunt alte intervenţii.

Intrăm la raport.

Dacă la titlul legii sunt observaţii? Nu.

La articolul unic, dacă sunt observaţii? Nu.

Art. 10, dacă sunt observaţii? Nu.

Marginal 4, alin. (1¹), dacă aveţi observaţii? Nu.

Adoptat.

Rămâne la votul final. Are caracter ordinar.

27. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 379/2003 privind regimul mormintelor şi operelor comemorative de război, PL-x 632/2015.

Caracter organic.

Iniţiatorul.

Vă rog, doamna secretar de stat de la Ministerul Apărării Naţionale.

Doamna Otilia Sava (secretar de stat, Ministerul Apărării Naţionale):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Iniţiativa de modificare şi completare a Legii nr. 379/2003 este determinată de nevoia de a clarifica unele aspecte care îngreunează aplicarea acesteia şi, implicit, îndeplinirea noastră, a statului român, a datoriei de păstrare a memoriei celor căzuţi pentru ţară, de amenajare, protejare şi conservare a mormintelor şi operelor comemorative de război.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Din partea Comisiei pentru apărare, domnul Benga, vă rog frumos, raportul comisiei.

Domnul Ioan Benga:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport asupra proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 379/2003 privind regimul mormintelor şi operelor comemorative de război.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională a fost sesizată spre dezbatere în fond în procedură obişnuită cu Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 379/2003 privind regimul mormintelor şi operelor comemorative de război.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil, cu observaţii şi propuneri, iniţiativa legislativă.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea Legii nr. 379/2003 în sensul asigurării cadrului legal pentru protejarea, amenajarea, întreţinerea şi punerea în valoare a mormintelor eroilor căzuţi în timpul conflictelor armate, precum şi diferenţierea clară a modalităţilor de acordare a amenzilor.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice potrivit prevederilor art. 73 alin. (3) lit. m) din Constituţia României, republicată.

La şedinţa comisiei din data de 13 octombrie au fost prezenţi 24 de deputaţi din totalul de 26 de membri ai comisiei.

Senatul a adoptat acest proiect de lege în şedinţa din data de 28 septembrie anul acesta.

În urma dezbaterilor cu unanimitate de voturi pentru, comisia propune plenului Camerei Deputaţilor adoptarea acestei iniţiative legislative cu amendamentele cuprinse în anexă.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

La dezbateri generale, Grupul PNL.

Domnul Calimente, vă rog.

Domnul Mihăiţă Calimente:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Prezentul proiect de lege este foarte important, pentru că memoria unui popor, memoria unei ţări constă şi în cinstirea eroilor şi a faptelor lor pe câmpurile de luptă ale ţării şi ale Europei.

Din păcate, trebuie să recunoaştem că, aşa cum se scrie şi în preambulul acestui proiect de lege, mare parte din aceste morminte aflate pe teritoriul naţional sunt neglijate, abandonate şi unele dintre ele au fost chiar profanate.

Va trebui să existe o preocupare mult mai profundă şi a autorităţilor locale şi a autorităţilor centrale în a restabili aceste locuri unde cu cinste trebuie să-i comemorăm pe cei căzuţi pentru apărarea patriei şi, de asemenea, de a realiza - spun eu - noi investiţii, pentru că avem locuri unde s-au desfăşurat bătălii importante, şi pe teritoriul ţării şi în afara teritoriului ţării, unde eroii noştri nu sunt pomeniţi. Şi mă refer aici în primul rând la cei căzuţi în spaţiul ex-sovietic, în Rusia, în special la Stalingrad, pe Don, în Caucaz, care pur şi simplu sunt anonimi şi nimeni nu ştie de faptele lor de arme.

Având în vedere cele expuse în proiectul de lege, Grupul Partidului Naţional Liberal susţine votarea acestui proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Alte intervenţii, dacă mai sunt? Nu mai sunt alte intervenţii.

Intrăm la raport. Avem 16 amendamente admise.

Dacă la titlul legii sunt observaţii? Nu.

De la 1 la 5? Nu.

De la 6 la 10? Nu.

De la 11 la 16? Nu.

Adoptat.

Rămâne la votul final. Caracter organic.

28. Propunerea legislativă privind înfiinţarea Muzeului Ororilor Comunismului în România, Pl-x 582/2015.

Caracter ordinar.

Comisia pentru cultură, domnul Pâslaru, vă rog.

Domnul Florin-Costin Pâslaru:

Nu-i comisia, vorbesc din partea grupului.

Domnule preşedinte,

Având în vedere că la comisie există un proiect foarte asemănător cu acest proiect de lege, vă propun retrimiterea acestei propuneri legislative la comisie pentru ca din cele două proiecte să iasă o propunere legislativă aşa cum trebuie şi aşa cum merită poporul român, şi vă propun retrimiterea la comisie pentru două săptămâni.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Să înceapă votul, propunere de retrimitere două săptămâni.

Cu 75 de voturi pentru, o abţinere şi două voturi împotrivă, propunerea de retrimitere a fost adoptată.

29. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Codului penal al României şi a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, Pl-x 431/2014.

Caracter organic.

Dacă iniţiatorul?

Domnul Ciuhodaru, vă rog.

Domnul Tudor Ciuhodaru:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor,

Acest proiect de lege prevede dublarea pedepselor pentru pedofilie.

Motivarea unui astfel de demers legislativ este cât se poate de clară.

Pe de o parte, pedepsele actuale sunt atât de mici încât nu descurajează pe nimeni, iar pe de altă parte, este vorba de protecţia victimelor sau a potenţialelor victime.

Nu ştiu dacă-l ştiţi pe domnul Radu Costel. Probabil că nu. Are 34 de ani, este condamnat pentru pedofilie. A fost condamnat pentru pedofilie la patru ani de închisoare. A ieşit, evident, cu 381 de zile neefectuate în penitenciar şi la mai puţin de un an a recidivat. Recent.

Noul Cod penal a redus, practic, aceste pedepse la jumătate.

Practic, pedeapsa maximă este de doar cinci ani pentru un act sexual cu un minor între 13-15 ani, şapte ani dacă este mai mic de 13 ani minorul, iar dacă se foloseşti influenţa sau autoritatea adultului - şi vorbesc aici de profesor, de medic, de cel care-l are în plasament - pedeapsa maximă este tot de şapte ani.

Nu se condamnă nici un fel de act sexual cu un minor dacă diferenţa de vârstă este mai mică de trei ani şi nici nu sunt prevăzute circumstanţe agravante atunci când minorul recurge la sinucidere sau moare după ce a fost abuzat sexual.

Eu sper că vă veţi gândi de două ori când veţi vota acest proiect de lege, pentru că eu cred că dublarea pedepselor pentru pedofilie poate să asigure o viaţă mai sigură pentru fiecare copil din România.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Rog Comisia juridică, domnul Stragea, vă rog prezentaţi raportul.

Domnul Sorin Constantin Stragea:

Raport asupra Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Codului penal al României şi a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal.

Potrivit prevederilor art. 75 din Constituţie, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră, a respins propunerea legislativă.

Comisia pentru drepturile omului a avizat negativ.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil, cu observaţii şi propuneri.

Guvernul României a transmis faptul că nu susţine.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea prevederilor art. 220 în sensul reintroducerii unor pedepse prevăzute de vechiul Cod penal.

La dezbaterile Comisiei juridice au fost prezenţi 20 de deputaţi din totalul de 26 de membri.

S-a constatat că actualul Cod cuprinde o reaşezare în limite normale a tratamentului sancţionator.

De asemenea, s-a constatat că propunerea de introducere a unei variante agravante, atunci când fapta a avut ca urmare moartea victimei nu este necesară întrucât ori de câte ori fapta comisă va produce şi moartea victimei va deveni incident cu prevederile Codului penal privind concursul de infracţiuni.

În cursul dezbaterilor, membrii Comisiei de disciplină au hotărât cu unanimitate de voturi să supună plenului respingerea propunerii legislative.

În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, intră în categoria legilor organice.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

La dezbateri generale? Grupul PNL, doamna deputat, vă rog.

Doamna Niculina Mocioi:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Cu ocazia dezbaterilor acestui Pl-x în Comisia juridică, s-a constatat că actualul Cod penal cuprinde o reaşezare în limite normale a tratamentului sancţionator, constatându-se faptul că, în ultimii ani, s-a observat că nu mărirea exagerată a limitelor de pedeapsă este soluţia eficientă pentru combaterea criminalităţii, ci existenţa unui sistem sancţionator proporţional cu gravitatea faptelor săvârşite, susţinut, evident, de o aplicare promptă a acestor pedepse de către organele judiciare.

Având în vedere cele expuse deja, Grupul PNL va vota pentru respingerea acestui proiect.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc şi eu.

Alte intervenţii, dacă sunt?

Domnul Ciuhodaru, vă rog.

Domnul Tudor Ciuhodaru:

Nu ştiam că liberalii au devenit aşa de toleranţi faţă de pedofili.

Mă surprinde această părere, mai ales că vine din partea unei mame.

Un deputat, cred că PNL, a făcut un proiect de lege prin care a interzis accesul copiilor în baruri, atunci când şi-a găsit copilul acolo. Mă întreb cum ar fi arătat un proiect de lege dacă copilul aceluiaşi deputat ar fi abuzat?

Eu vreau toleranţă zero pentru pedofilie. Ştiu că plenul este suveran şi vă cer încă o dată să adoptaţi acest proiect de lege.

Nu ştiu de unde vine filozofia noului Cod penal, dar în Codul penal vechi al României aceste pedepse pe care le-a prevăzut proiectul meu de lege erau acolo şi nu ştiu dacă toleranţa faţă de pedofilie va salva vreun copil în România.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Alte intervenţii dacă sunt?

Da. Domnul Márton Árpád, vă rog.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule vicepreşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Tot ce s-a spus aici este adevărat. Problema de interpretare şi de aplicare a legii este acel element pentru care iniţiatorul a dorit să modifice legea, or, cei din Comisia juridică spun că nu trebuie să fie modificată, pentru că toate acele elemente spuse de colegul nostru, dacă se întâmplă, deci cineva face acele infracţiuni, comite acele infracţiuni, conform Codului de procedură penală intervin acele plusuri de 30-30-30%, încât dintr-o infracţiune de 7 ani se poate primi chiar 25 de ani de închisoare.

Aşa este structurată legea, iar altfel, în varianta propusă de dumneavoastră, s-ar ajunge la situaţia în care pentru o faptă cineva să primească mai mult decât pentru o omucidere.

Deci, toată structura trebuie modificată integral, dacă dorim să aplicăm pedepse mai mari, dar această idee de a veni pentru fiecare faptă separat şi să propunem agravări fără să vedem toată legea Codului penal nu e bine-venită, pentru că întoarce pe dos toată structura acestei legi şi încă o dată trimit şi la Codul de procedură penală, contopirea pedepselor se face într-un sistem.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Da. Vă mulţumesc.

Nemaifiind alte intervenţii rămâne la votul final. Are propunere de respingere.

30. Şi ultimul raport, este vorba de Propunerea legislativă pentru modificarea Codului penal, Pl-x 51/2013, caracter organic.

Iniţiatorii? Nu.

Domnul Sorin Stragea, vă rog, prezentaţi raportul Comisiei juridice.

Domnul Sorin Constantin Stragea:

Raport asupra Propunerii legislative pentru modificarea Codului penal.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională. Senatul, în calitate de primă Cameră, a respins propunerea legislativă.

Guvernul României a transmis un punct de vedere negativ. În cadrul comisiei s-a dezbătut acest proiect de lege.

Au fost prezenţi 20 de deputaţi, iar cu ocazia dezbaterilor s-a constatat că modificările propuse se referă la textele Codului penal vechi din 1968.

Or, în data de 1 februarie, a intrat în vigoare noul Cod penal şi, prin urmare, nu mai subzistă adoptarea textelor propuse a fi modificate.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice au hotărât să supună plenului, în unanimitate de voturi, respingerea propunerii legislative.

În raport cu obiectul şi conţinutul, face parte din categoria legilor organice.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

La dezbateri generale dacă doreşte cineva?

Doamnă deputat, vă rog, Grupul PNL.

Doamna Niculina Mocioi:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Ca membru în Comisia juridică am participat la dezbaterile pe acest Pl-x. Aşa cum este deja cuprins în raport, am avut ocazia să constatăm în timpul dezbaterilor că modificările propuse la această iniţiativă vizează textele articolului din Codul penal din anul 1968.

Ca atare, având în vedere că la 1 februarie 2014 a intrat în vigoare noul Cod penal şi aceste modificări nu mai subzistă, adoptarea textelor propuse a fi modificate la noul Cod penal abrogat, ca atare Grupul PNL va vota pentru respingerea acestui proiect.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Da, şi eu vă mulţumesc.

Avem alte observaţii sau alte intervenţii?

Nu. Rămâne la votul final.

Domnul Dobre la Pl-x 165 solicitaţi retrimitere?

Deci, următorul proiect, este vorba de Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă nr. 28/1999 privind obligaţia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale.

Pe procedură, domnul Victor Paul Dobre, preşedintele Comisiei pentru administraţie publică.

Domnul Victor Paul Dobre:

Domnule preşedinte de şedinţă,

În numele Grupului PNL vă solicit retrimiterea pentru două săptămâni la comisie, pentru precizări suplimentare. Am convenit-o şi cu colegii de la celelalte grupuri.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Da, deci, se retrimite Comisiei pentru industrii, spre ştiinţă domnului preşedinte Iancu.

Să înceapă votul, două săptămâni.

Cu 77 de voturi pentru, un vot împotrivă şi o abţinere, a fost retrimis, termen două săptămâni.

Vă aduc la cunoştinţă informarea Grupului parlamentar naţional democrat, domnul Popa Radu Mihai este nominalizat pentru funcţia de lider al Grupului parlamentar.

Sunt anexate şi semnăturile membrilor prezenţi.

Acestea fiind spuse, stimaţi colegi, suspendăm lucrările şedinţei.

La ora 15,00, ne vedem pentru a începe şedinţa de vot final.

După pauză

În continuare, şedinţa a fost condusă de domnul deputat Valeriu Ştefan Zgonea, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistat de domnii deputaţi Cristian Buican şi Ion-Marcel Ciolacu, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Pe liderii grupurilor parlamentare o să-i rog frumos să-şi invite colegii în sală.

Bun. Vă rog frumos să luaţi loc în bănci pentru a face o verificare a prezenţei.

Pregătiţi-vă cartelele, vă rog frumos.

Bun. Să înceapă votul.

Liderii grupurilor parlamentare să-şi ia extrasul de prezenţă.

Bun. Începem, da?

1. Proiectul de Hotărâre privind aprobarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - Planul de acţiune al UE împotriva introducerii ilegale de migranţi, COM 285.

Să înceapă votul.

Mulţumesc mult.

250 de voturi pentru, 3 abţineri, un vot împotrivă.

Aprobat.

2. Proiectul de Hotărâre privind aprobarea opiniei referitoare la propunerea de Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului de instituire a unui mecanism de transfer în situaţii de criză şi de modificare a Regulamentului (UE) nr. 604/2013 de stabilire a criteriilor şi mecanismelor de determinare a statului membru responsabil de examinarea unei cereri de protecţie internaţională prezentate într-unul din statele membre de către un resortisant al unei ţări terţe sau de către un apatrid, COM 450.

Să înceapă votul.

Mulţumesc.

259 de voturi pentru, 3 abţineri, 3 voturi împotrivă.

3. Proiectul de Hotărâre privind aprobarea opiniei referitoare la propunerea de Decizie a Consiliului de instituire a unor măsuri provizorii în domeniul protecţiei internaţionale în beneficiul Italiei, Greciei şi Ungariei, COM 451.

Să înceapă votul.

262 de voturi pentru, 5 abţineri, 2 voturi împotrivă.

4. Proiectul de Hotărâre privind aprobarea opiniei referitoare la propunerea de Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului de constituire a unei liste comune la nivelul UE a ţărilor de origine sigure în sensul Directivei 2013/32/UE a Parlamentului European şi a Consiliului privind procedurile comune de acordare şi retragere a protecţiei internaţionale, precum şi de modificare a Directivei 2013/32/UE, COM 452.

Să înceapă votul.

Mulţumesc.

264 de voturi pentru, 3 abţineri, 2 voturi împotrivă.

5. Proiectul de Hotărâre privind aprobarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European şi Consiliu - Planul de acţiune al UE privind returnarea - COM 453.

Să înceapă votul.

Mulţumesc.

264 de voturi pentru, 6 abţineri.

6. Proiectul de Hotărâre privind aprobarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European şi Consiliu privind normele referitoare la achiziţiile publice în legătură cu actuala criză în materie de azil - COM 454.

Să înceapă votul.

Vă mulţumesc.

266 de voturi pentru, 5 abţineri, un vot împotrivă.

7. Proiectul de Hotărâre privind aprobarea opiniei referitoare la Comunicarea comună către Parlamentul European şi Consiliu: Identificarea de soluţii la criza refugiaţilor din Europa: rolul acţiunii externe a UE - JOIN 40.

Să înceapă votul.

Vă mulţumesc foarte mult.

269 de voturi pentru, dragi colegi, 5 abţineri, 3 voturi împotrivă.

8. Proiectul de Lege privind modalitatea de gestionare a ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje. Lege este ordinară. Procedură de urgenţă.

Comisiile pentru industrii şi pentru mediu vă propun adoptarea proiectului de lege.

Să înceapă votul.

271 de voturi pentru, 3 abţineri, 2 voturi împotrivă.

Explicarea votului.

Domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Răzvan Horia Mironescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Am votat astăzi o lege foarte necesară, o transpunere a Directivei pe ambalaje în legislaţia românească. Legea este însă perfectibilă, pentru că în domeniul colectării selective şi reciclării ambalajelor sunt foarte multe probleme, în special datorită lipsei de control real al statului pe tot fluxul de gestionare al deşeurilor reciclabile şi ne propunem în cadrul comisiilor şi împreună cu ministerul să aprofundăm problema şi să îmbunătăţim cadrul legislativ cu legislaţia secundară, în aşa fel încât să intrăm cu adevărat în Europa în domeniul colectării şi reciclării deşeurilor.

Mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc, Excelenţă.

Domnul deputat Iane, aveţi cuvântul.

Domnul Ovidiu-Cristian Iane:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Într-adevăr, este o lege importantă. Are în spate o directivă, însă vreau să vă spun că principala problemă a noastră în legislaţie este că raportarea colectării nu se face acolo unde trebuie, şi anume la lanţul de jos, la reciclator, se face undeva sus, la nişte organizaţii de transfer de responsabilitate care de multe ori n-au nicio legătură cu problema reciclării şi raportează cifre din burtă şi uite, aşa, ne trezim că suntem amendaţi şi mă bucur şi felicit ministerul că a făcut controale la aceste OTR-uri şi a amendat cu aproape optzeci şi ceva de milioane de lei, în ultimul timp.

Ce vreau să vă spun este că trebuie să regândim tot acest cadru de trasabilitate a deşeului, astfel încât să avem cifrele corecte de la reciclator, pentru că asta ne interesează, ceea ce se reintroduce în economie, şi anume în economia circulară, prin ceea ce se reciclează şi atunci vom avea, într-adevăr, cifre reale şi dacă până în 2020 ajungem să avem 50% din deşeuri reciclabile, aşa cum prevede norma europeană, vom fi, într-adevăr, un stat membru care şi-a făcut temele.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc şi eu.

9. Proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr.82/1993 privind constituirea Rezervaţiei Biosferei "Delta Dunării".

Lege este ordinară.

Comisia juridică şi Comisia pentru mediu vă propun adoptarea.

Să înceapă votul.

Vă mulţumesc.

279 de voturi, o abţinere, 2 voturi împotrivă.

Explicarea votului.

Domnul Octavian-Marius Popa:

Domnule preşedinte,

Dragi colegi,

Mă bucur că azi am avut tăria de a repara o greşeală făcută tot de noi, printr-o lege din 2014, prin care le interziceam drepturi la subvenţii celor care practicau agricultura în Delta Dunării, pe teritoriul rezervaţiei gestionate de Consiliul judeţean, aducând un prejudiciu atât investitorilor, cât şi bugetului judeţului Tulcea.

Actuala lege stabileşte un echilibru corect între dorinţa de a proteja mediul şi posibilitatea de a crea o dezvoltare durabilă în Delta Dunării, în baza unor criterii ştiinţifice.

Vă mulţumesc încă o dată pentru votul dumneavoastră.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc, domnule deputat.

10. Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între România şi Republica Albania în domeniul securităţii sociale, semnat la Bucureşti, la 27 februarie 2015.

Lege este ordinară.

Comisia pentru muncă vă propune adoptarea.

Să înceapă votul.

275 de voturi pentru, 2 abţineri.

11. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul meteorologiei.

Legea este ordinară.

Şi aici Comisia pentru mediu vă propune adoptarea.

Să înceapă votul.

Vă mulţumesc.

280 de voturi pentru, o abţinere.

12. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 20/1994 privind măsuri pentru reducerea riscului seismic al construcţiilor existente.

Legea este ordinară.

Comisia juridică şi Comisia pentru administraţie publică vă propun adoptarea.

Să înceapă votul.

Vă mulţumesc.

277 de voturi pentru, o abţinere, un vot împotrivă.

13. Proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr. 37/2015 privind clasificarea fermelor şi exploataţiilor agricole.

Legea este ordinară.

Comisia pentru agricultură vă propune adoptarea proiectului de lege.

Să înceapă votul.

Vă mulţumesc.

277 de voturi pentru, 2 abţineri, un vot împotrivă.

14. Proiectul de Lege privind reglementarea marketingului înlocuitorilor laptelui matern.

Legea este ordinară.

Comisiile pentru sănătate şi pentru industrii vă propun adoptarea proiectului de lege.

Să înceapă votul.

Vă mulţumesc.

275 de voturi, 4 abţineri.

Explicarea votului, doamna deputat Pocora.

Aveţi cuvântul, doamnă deputat.

Doamna Cristina-Ancuţa Pocora:

Stimaţi colegi,

Vă felicit că, iată, după 4 ani de zile de dezbatere, de prezenţă în Parlament, am reuşit să adoptăm astăzi o lege care dă o şansă mamei şi copilului să aleagă, într-un mod informat, corect, ce e mai bine şi mai sănătos pentru copil, o lege care susţine alăptarea. Într-o societate în care suntem bombardaţi cu tot felul de produse care, teoretic, conform marketingului, ne fac viaţa mai bună, mai uşoară şi mai frumoasă, această lege vine să spună că în ceea ce priveşte sănătatea copilului şi viaţa copilului există limite în acest marketing. Şi închei prin a puncta un element care ar însemna normalitate şi pentru noi, Camera Deputaţilor, domnule preşedinte: nu avem la plen acces pentru persoanele cu dizabilităţi, nu avem amenajat în Parlament un loc special unde mamele parlamentari sau colege din staff să-şi poată alăpta copiii. Alăptarea este un gest normal şi mă bucur că avem ocazia să vorbim despre acest lucru şi să avem o lege adoptată în privinţa marketingului substituenţilor de lapte matern.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc, doamnă deputat.

Aveţi dreptate. Aştept o propunere şi vorbim pentru bugetul de anul viitor să le facem aceste chestiuni, cu prioritate.

15. Proiectul de Lege privind contribuţia României la finanţarea fondului Poverty Reduction and Growth Trust.

Legea este ordinară.

Comisia pentru buget vă propune adoptarea proiectului de lege.

Să înceapă votul.

270 de voturi pentru, 3 abţineri.

16. Proiectul de Lege pentru modificarea Legii apiculturii nr. 383/2013.

Legea este ordinară.

Comisia pentru agricultură vă propune adoptarea proiectului de lege.

Să înceapă votul.

Mulţumesc.

277 de voturi pentru, un vot împotrivă.

17. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 144/2008 privind exercitarea profesiei de asistent medical generalist, a profesiei de moaşă şi a profesiei de asistent medical, precum şi organizarea şi funcţionarea Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România.

Legea este ordinară.

Comisia pentru sănătate vă propune adoptarea.

Să înceapă votul.

Vă mulţumesc.

274 de voturi pentru, 5 abţineri.

18. Proiectul de Lege pentru completarea art. 10 din Legea nr. 230/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari.

Comisia juridică vă propune adoptarea acestui proiect de lege.

Legea este ordinară.

Să înceapă votul.

Vă mulţumesc.

277 de voturi pentru, 4 abţineri.

19. Propunerea legislativă pentru completarea art. 13 din Legea apiculturii nr. 383/2014.

Comisia pentru agricultură vă propune respingerea.

Să înceapă votul.

Mulţumesc.

277 de voturi, 3 abţineri.

20. Proiectul de Lege pentru modificarea Legii apiculturii nr. 383/2013.

Şi aici Comisia pentru agricultură vă propune respingerea.

Să înceapă votul.

Vă mulţumesc.

275 de voturi pentru, 4 abţineri, un vot împotrivă.

21. Legea pentru modificarea şi completarea Legii dialogului social nr. 62/2011, reexaminată la cererea Preşedintelui României.

Comisia pentru muncă vă propune admiterea, în parte, a cererii de reexaminare şi adoptarea legii, cu amendamente.

Să înceapă votul.

Vă mulţumesc.

191 de voturi pentru, 89 de abţineri, un vot împotrivă.

N-a trecut. Minimum 192.

22. Legea serviciilor comunitare de utilităţi publice nr. 51/2006, reexaminată ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 442 din 10 iunie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 526 din 15 iulie.

Comisia juridică şi Comisia pentru industrii vă propun adoptarea legii, în forma transmisă la promulgare.

Să înceapă votul.

Vă mulţumesc.

274 de voturi pentru, 5 abţineri.

23. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 379/2003 privind regimul mormintelor şi operelor comemorative de război.

Comisia pentru apărare vă propune adoptarea acestui proiect de lege.

Legea este organică.

Să înceapă votul.

Vă mulţumesc.

274 de voturi pentru, 2 abţineri.

24. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 176 din 1 septembrie 2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice.

Comisia juridică propune respingerea propunerii legislative.

Să înceapă votul.

Vă mulţumesc.

281 de voturi pentru, o abţinere.

25. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Codului penal al României şi a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal.

Comisia juridică propune respingerea propunerii legislative.

Să înceapă votul.

Vă mulţumesc.

255 de voturi pentru, 7 abţineri, 18 voturi împotrivă.

Domnule deputat, aveţi cuvântul pentru explicarea votului.

Domnul Tudor Ciuhodaru:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Am votat împotriva respingerii acestui proiect de lege. pentru că eu consider că în România ar trebui să existe zero toleranţă atunci când vorbim de pedofilie şi de abuzurile sexuale asupra copiilor.

N-a fost să fie astăzi, dar proiectul de lege prevedea, la fel ca şi vechiul Cod penal, dublarea pedepselor pentru cei care fac astfel de fapte abominabile şi voia să descurajeze pe cei care au de gând să facă acest gest; în plus, să asigure protecţia victimelor şi a potenţialelor victime. Se pare că ar mai fi de aşteptat până când copiii din România vor fi în siguranţă. Eu nu vreau să fiu pesimist, dar aştept viitorul Breaking News.

Nu am de ce să vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnul Pambuccian.

Domnul Varujan Pambuccian.

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Şi grupul nostru parlamentar a votat împotrivă dintr-un motiv foarte simplu: este un fenomen care a luat amploare odată cu deschiderea foarte mare pe care o dă mediul virtual şi credem că măcar în urma acestui semnal de alarmă va veni un proiect de lege pentru înăsprirea sancţiunilor pentru asemenea situaţii. Credem că nu trebuie să lăsăm acest proiect doar ca pe un proiect care a picat, l-am uitat, mergem mai departe. Sper ca cei care sunt în zona guvernamentală acum să vină cu un proiect de lege pentru combaterea pedofiliei şi poate chiar mai amplu, legat de activităţi de acest tip, în special în mediul virtual, şi să trecem un asemenea proiect de lege împreună, pentru că el este necesar în lumea în care trăim.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc, domnule deputat.

Propunerea legislativă...

Domnul deputat Neacşu. Aveţi cuvântul.

Domnul Marian Neacşu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Ne simţim datori şi noi să explicăm de ce am votat împotriva acestui proiect legislativ şi pentru raportul comisiei. Vedeţi dumneavoastră, în momentul în care suntem în faţa unei iniţiative legislative trebuie să cumulăm, pentru a putea să fie un proiect de succes, două elemente: intenţia şi formalismul. De data asta, intenţia este indiscutabil lăudabilă, este un fenomen, nu i-aş spune în creştere sau cu mare recrudescenţă, dar nu putem în acelaşi timp să trecem sub tăcere faptul că există cazuri în România şi ele trebuie stârpite sau trebuie diminuate atât cât putem să facem lucrul ăsta, inclusiv prin promovarea unor proiecte legislative importante.

În acelaşi timp, proiectul legislativ a fost respins pentru că forma în care a fost pus era nearmonizată cu celelalte prevederi ale Codului penal, că nu avea suficient de multă rigoare juridică a textului şi nici nu surprindea în mod deosebit din punct de vedere juridic chintesenţa acestei problematici. Mai sunt în momentul ăsta, după ştiinţa mea, numai la Comisia juridică a Camerei Deputaţilor, 28 de propuneri legislative de modificare a Codului penal. Cred că dacă toţi, din tot spectrul politic, specialiştii noştri, convenim să ne aşezăm la aceeaşi masă, să discutăm pe această temă, cu siguranţă că vom reuşi să facem un text care, într-adevăr, să stea în picioare şi care să ducă la diminuarea acestui fenomen antisocial.

Ăsta a fost motivul pentru care noi am decis astăzi să nu votăm acest proiect legislativ şi, bineînţeles, vă invităm să lucrăm împreună pe un proiect legislativ care să reglementeze în mod corect această materie.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnul Arpad, explicarea votului. Mulţumesc.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

De obicei, când se vine cu un proiect de lege care are măcar un dram de adevăr sau importanţă şi este formulat greşit, prin dezbaterea în comisia respectivă, iniţiatorii din când în când sunt influenţaţi să-şi schimbe legea sau să şi-o retragă şi să depună un proiect de lege ca atare.

Astăzi, când auzim susţinerile de vot pentru sau împotrivă, constat faptul că mulţi dintre colegii noştri n-au fost prezenţi la dezbaterea în plen a acestei legi, că anumite lucruri nu s-ar fi spus. Pentru că cei din Comisia juridică au explicat destul de clar care sunt problemele acestei legi. Însuşi iniţiatorul se pare că n-a reuşit să aprofundeze ceea ce au spus colegii şi a venit cu o declaraţie politică care n-are nici o legătură cu problematica care a dus la respingerea acestei legi. În mod evident, va trebui să se vină ori cu un proiect masiv de modificare a Codului penal, şi noi suntem pentru asta, pentru că trebuie să punem de acord toate aceste probleme din acest Cod penal. Şi, încă o dată, trebuie să enunţ în mod clar: nu se poate atinge nimeni de Codul penal încercând să modifice nişte penalizări într-un articol, sau în două, şi restul să le laşi aşa. Trebuie să fie o concordanţă între aceste articole, trebuie să reprezinte o politică penală clară.

Deci, avem nevoie de modificarea Codului penal, avem nevoie de lupta împotriva elementelor despre care s-a vorbit aici. Dar pentru asta avem nevoie de o lege de modificare unitară a acestui act normativ.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc foarte mult.

Domnule deputat, aveţi cuvântul.

Explicarea votului. Două minute, vă rog frumos.

Domnul Cătălin-Daniel Fenechiu:

Domnule preşedinte,

Dragi colegi,

Am votat împotriva acestei propuneri pentru că noi credem că modificarea Codului penal nu trebuie să fie o competiţie populistă pentru mărirea pedepselor după cazuri izolate, pentru că aşa vor unii. Credem că modificarea Codului penal trebuie făcută pe baze serioase şi nicidecum pe cazuri izolate, făcute de oameni care nu vor altceva decât să dobândească populism.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc, domnule deputat.

26. Propunerea legislativă pentru modificarea Codului Penal.

Şi aici Comisia juridică vă propune respingerea.

Să înceapă votul.

Mulţumesc.

265 de voturi pentru, 3 abţineri, 4 voturi împotrivă.

(Domnul deputat Domnul Remus-Florinel Cernea doreşte să intervină.)

Nu s-a terminat şedinţa. Când se termină.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Urmează ultimul vot pe care-l avem astăzi.

(Domnul deputat Domnul Remus-Florinel Cernea insistă să intervină.)

Nu s-a terminat şedinţa. Deputaţii neafiliaţi, conform regulamentului, vorbesc la sfârşitul şedinţei. Când se termină şedinţa, ca întotdeauna, vă dau cuvântul şi dumneavoastră. N-a fost vreun moment în care să nu vă dau cuvântul.

Dragi colegi,

27. Urmează votul secret cu bile asupra Proiectului de Hotărâre privind alegerea unui vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

În conformitate cu prevederile art. 126 din regulament, ştiţi foarte bine, primiţi două bile, fiecare deputat va primi o bilă albă şi una neagră, care sunt introduse în cele două urne. Rog stafful tehnic să aducă cele două urne. Chestorii, îi rog frumos să ia loc la băncuţa special stabilită de către Biroul permanent pentru domniile lor.

Vot pentru candidat - bila neagră introdusă în urna neagră şi bila albă introdusă în urna albă.

Vot contra - bila neagră introdusă în urna albă şi bila albă introdusă în urna neagră.

Ambele bile într-o singură urnă înseamnă votul nul.

Pe domnul secretar Ciolacu o să-l rog frumos să înceapă să strige prezenţa. O să-l rog pe colegul nostru, domnul Iordache, să ia loc aici.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

O să încep cu membrii Guvernului.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Între timp, vă informez că aveţi posibilitatea, conform Legii nr. 47, să contestaţi la Curtea Constituţională Legea privind modalitatea de gestionare a ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje, pe care aţi votat-o astăzi. Termenul este 2 zile.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Ponta Victor-Viorel absent
Bănicioiu Nicolae prezent
Constantin Daniel absent
Duşa Mircea prezent
Graţiela Leocadia Gavrilescu absent
Gerea Andrei Dominic prezent
Grindeanu Sorin prezent
Nicolicea Eugen absent
Plumb Rovana absentă
Tîlvăr Angel prezent
Tudose Mihai absent, delegaţie
Vulpescu Ioan era prezent

Adam Luminiţa-Pachel prezentă
Adăscăliţei Constantin prezent
Alexe Costel absent
Alexe Florin-Alexandru absent
Almăjanu Marin absent
Amet Varol prezent
Anastase Roberta Alma prezentă
Andea Petru prezent
Andronache Gabriel prezent
Anghel Gabriela-Lola prezentă
Antal István prezent
Anton Marin prezent
Anuşca Roxana-Florentina absentă
Ardeleanu Sanda-Maria absentă, concediu
Arsene Ionel prezent
Avram Constantin prezent
Avram Marian prezent
Axente Ioan prezent
Babuş Radu prezent
Balan Ioan prezent
Baltă Mihai prezent
Băişanu Ştefan-Alexandru prezent
Bălan Ion absent
Bărbulescu Daniel-Ionuţ prezent
Bejinariu Eugen prezent
Benga Ioan prezent
Berci Vasile prezent
Birchall Ana prezentă
Bîrsăşteanu Florică prezent
Blăjuţ Viorel-Ionel prezent
Blănariu Valentin prezent
Boboc Valentin Gabriel prezent
Bode Lucian Nicolae prezent
Bogdan Gheorghe-Dănuţ prezent
Bogdănici Camelia-Margareta era prezentă
Boghicevici Claudia prezent
Bónis István prezent
Borbély László absent
Bordeianu Dan absent
Bucur Constantin-Alin absent
Bucura-Oprescu Simona absentă, deplasare externă
Budurescu Daniel-Stamate prezent
Buican Cristian era prezent
Buicu Corneliu-Florin absent
Burlacu Ştefan absent
Calimente Mihăiţă prezent
Caloianu Mario-Ernest absent
Calotă Florică Ică prezent
Canacheu Costică absent
Cazan Mircea-Vasile absent
Călin Ion prezent
Căprar Dorel-Gheorghe prezent
Cătăniciu Steluţa-Gustica absentă, deplasare externă
Cernea Remus-Florinel prezent
Chebac Eugen prezent
Cherecheş Florica prezentă
Chiriţă Dumitru prezent
Chirteş Ioan-Cristian prezent
Chirvăsuţă Laurenţiu prezent
Chiţoiu Daniel absent
Cioată Cezar prezent
Ciobanu Liliana prezentă
Ciocan Dan prezent
Ciofu Tamara-Dorina prezentă
Ciolacu Ion-Marcel prezent
Ciubotaru Lucian-Manuel prezent
Ciucă Liviu-Bogdan absent
Ciuhodaru Tudor prezent
Ciurariu Florin prezent
Cocei Erland prezent
Codîrlă Liviu prezent
Comşa Cornel-George prezent
Condurăţeanu Andrei-Răzvan prezent
Constantin Daniel absent
Cosma Vlad-Alexandru absent
Costin Gheorghe prezent
Covaci Dorel prezent
Cozmanciuc Corneliu-Mugurel prezent
Crăciunescu Grigore prezent
Cristea Aurelia prezentă
Cristea Victor prezent
Cristian Horia prezent
Cseke Attila-Zoltán absent
Cupă Ion prezent
Cupşa Ioan prezent
Daea Petre prezent
Dalca Ştefan-Petru prezent
Dascălu Constantin prezent
Deaconu Mihai prezent
Delureanu Virgil prezent
Diaconu Adrian-Nicolae prezent
Diaconu Mihai-Bogdan absent
Dima Toader prezent
Dîrzu Ioan prezent
Doboş Anton prezent
Dobre Mircea-Titus prezent
Dobre Victor Paul prezent
Dobrinescu Traian prezent
Dolha Mircea prezent
Dolha Nechita-Stelian prezent
Dolineaschi Andrei prezent
Donţu Mihai-Aurel prezent
Dragomir Gheorghe prezent
Dragomir Maria absentă
Dragomir Viorel Marian prezent
Drăghici Mircea-Gheorghe prezent
Drăghici Sonia-Maria absentă
Drăguşanu Vasile-Cătălin prezent
Dumbrăvanu Paul prezent
Dumitrache Ileana Cristina prezentă
Dumitru Georgică prezent
Dumitru Ioana-Jenica absentă
Dumitru Ovidiu-Ioan absent
Duşa Mircea prezent
Emacu Gheorghe prezent
Enache Marian prezent
Enea Constantin-Cosmin prezent
Eparu Ion prezent
Erdei Dolóczki István absent
Fejér László-Ődőn prezent
Fenechiu Cătălin-Daniel prezent
Firczak Gheorghe prezent
Florea Damian prezent
Florea Daniel prezent
Dumitru Ioana Jenica prezentă
Fonta Nuţu prezent
Frăticiu Gheorghe prezent
Galan Constantin prezent
Ganţ Ovidiu Victor prezent
Găină Mihăiţă prezent
Geantă Florian Daniel prezent
Gheorghe Andrei Daniel prezent
Gheorghe Florin prezent
Gheorghe Tinel prezent
Ghera Giureci-Slobodan prezent
Ghiţă Sebastian-Aurelian absent
Gireadă Dumitru-Verginel prezent
Gliga Vasile Ghiorghe prezent
Gorghiu Alina-Ştefania absentă
Grama Horia prezent
Grecea Maria prezent
Grindeanu Sorin Mihai prezent
Gudu Vasile absent
Gunia Dragoş-Ionel prezent
Guran Virgil prezent
Gurzău Adrian absent
Gust Băloşin Florentin era prezent
Gvozdenovici Slavomir absent
Harbuz Liviu prezent
Hărău Eleonora-Carmen absentă
Holban Titi absent
Horga Vasile absent, concediu
Hulea Ioan absent
Iacoban Sorin-Avram prezent
Ialomiţianu Gheorghe prezent
Iancu Iulian prezent
Iane Daniel prezent
Iane Ovidiu-Cristian prezent
Ibram Iusein prezent
Ignat Miron prezent
Iliuţă Vasile absent
Intotero Natalia-Elena prezentă
Ionescu Aurelian prezent
Ionescu George absent
Iordache Florin prezent
Irimie Vicenţiu-Mircea prezent
Iriza Scarlat absent
Ispir Raluca-Cristina prezentă
Itu Cornel prezent
Kelemen Atilla-Béla-László absent
Kelemen Hunor absent
Kerekes Károly absent
Kereskényi Gábor absent
Khraibani Camelia prezentă
Korodi Attila absent
Laza-Matiuţa Liviu absent
Longher Ghervazen prezent
Lubanovici Mircea prezent
Lupu Mihai prezent
Man Mircea absent
Manda Iulian Claudiu prezent
Manea Victor-Gheorghe prezent
Manolache Marius prezent
Manolescu Oana prezentă
Marcoci Vlad prezent
Marcu Viorica prezentă
Marian Ion Cristinel prezent
Marica Petru-Sorin prezent
Marin Gheorghe prezent
Marin Laura prezentă
Marocico Ion absent, concediu
Martin Eduard-Stelian absent
Márton Árpád-Francisc prezent
Máté András-Levente absent
Matei Călin-Vasile-Andrei absent, concediu interes personal
Mazilu Constantin prezent
Măduţa Flavius-Luigi absent
Melinte Ion prezent
Merka Adrian-Miroslav prezent
Mihai Aurelian prezent
Mihăilă Ioan absent
Mihăilescu Ion-Bogdan prezent
Militaru Lucian absent
Mincă Liliana absentă
Mircovici Niculae prezent
Mironescu Răzvan Horia prezent
Mitrea Manuela prezentă
Mîrza Gavril prezent
Mocanu Adrian prezent
Mocioalcă Ion prezent
Mocioi Niculina prezentă
Mincă Liliana prezentă
Moisii Constantin absent
Moldovan Carmen Ileana prezentă
Moldovan Ioan prezent
Moldovan Iosif absent
Molnar Zsolt absent
Motreanu Dan-Ştefan absent
Moţ Constantin-Stelian-Emil absent
Movilă Petru absent
Muntean Mircia absent
Munteanu Ioan prezent
Murgu Neagu absent
Nassar Rodica prezentă
Nazare Alexandru absent
Neacşu Marian prezent
Necula Cosmin prezent
Negruţ Clement absent
Negruţ Cornelia prezentă
Nica Nicolae-Ciprian prezent
Nichita Cristina absentă, concediu
Nicoară Romeo Florin prezent
Nicolae Alexandri prezent
Nicolae Florian prezent
Nicolăescu Gheorghe-Eugen prezent
Nicolicea Eugen prezent
Niculae Aurel prezent
Niculescu Dumitru absent
Niculescu Duvăz Bogdan Nicolae prezent
Nistor Gheorghe-Vlad prezent
Nistor Laurenţiu prezent
Nistor Marioara prezent
Niţă Constantin prezent
Niţă Emil prezent
Nosa Iuliu prezent
Oajdea Daniel Vasile absent
Oltean Ioan era prezent
Orban Ludovic prezent
Oajdea Daniel Vasile prezent
Oros Nechita-Adrian prezent
Palaşcă Viorel prezent
Palăr Ionel absent, deplasare externă
Paleologu Theodor prezent
Pambuccian Varujan prezent
Pană Adriana-Doina prezentă
Pardău Dumitru prezent
Paul Maria-Andreea absentă
Păun Nicolae absent
Pârgaru Ion prezent
Pâslaru Florin-Costin prezent
Peia Ninel prezent
Petrea Dorin Silviu absent
Petrescu Petre prezent
Petric Octavian prezent
Pistru-Popa Eusebiu-Manea absent
Plumb Rovana absentă
Pocora Cristina-Ancuţa prezentă
Podaşcă Gabriela-Maria prezentă
Ponta Victor-Viorel absent
Pop Georgian prezent
Popa Octavian-Marius prezent
Popa Radu Mihai prezent
Popeangă Vasile absent
Popescu Dan-Cristian absent, concediu
Popescu Dumitru-Iulian absent
Popescu Florin Aurelian absent
Popoviciu Alin Augustin Florin absent
Potor Călin absent
Preda Cezar-Florin absent, concediu
Puşcaş Iacob absent
Raeţchi Ovidiu Alexandru prezent
Răducanu Ion absent
Rădulescu Cătălin-Marian prezent
Rădulescu Constantin prezent
Rădulescu Romeo prezent
Răţoi Neculai absent
Resmeriţă Cornel-Cristian prezent
Rizea Cristian prezent
Roman Cristian-Constantin prezent
Roman Gheorghe prezent
Roman Ioan Sorin absent
Roman Victor prezent
Roşca Lucreţia prezentă
Roşca Mircea absent
Rotaru Răzvan prezent
Rusu Valentin absent
Sava Andrei-Valentin prezent
Sămărtinean Cornel-Mircea prezent
Săpunaru Nini prezent
Săvoiu Ionuţ-Cristian prezent
Scarlat George prezent
Schelean Valeria-Diana prezentă
Secară Florin Mihail prezent
Sefer Cristian-George prezent
Seres Dénes absent
Silaghi Ovidiu Ioan absent
Simedru Dan Coriolan absent
Simionescu Adrian Constantin prezent
Smarandache Miron Alexandru prezent
Solomon Adrian prezent
Stan Ioan absent
Stan Ion prezent
Stanciu Anghel absent
Stanciu Zisu absent
Stancu Ionel absent
Stativă Irinel Ioan prezent
Stănescu Alexandru prezent
Steriu Valeriu-Andrei absent, deplasare externă
Stoica Mihaela prezentă
Stragea Sorin Constantin prezent
Stroe Ionuţ-Marian absent
Stroe Radu absent
Sturzu Mihai-Răzvan prezent
Suciu Vasile-Daniel prezent
Surdu Raluca prezentă
Surugiu Iulian-Radu prezent
Szabó Ödön absent
Şcheau Ion prezent
Şimon Gheorghe prezent
Şoptică Costel prezent
Şova Lucian absent
Ştefan Viorel prezent
Ştefănescu Elena Cătălina absentă
Ştirbu Gigel-Sorinel absent
Tabugan Ion absent
Taloş Gheorghe-Mirel absent
Tararache Mihai prezent
Tămâian Ioan prezent
Tănase Răzvan-Ionuţ prezent
Tănăsescu Claudiu-Andrei prezent
Tătaru Florin-Cristian absent
Teju Sorin absent
Teodorescu Cătălin-Florin prezent
Teodorescu Ioan Viorel absent
Thuma Hubert Petru Ştefan absent
Tiuch Cătălin prezent
Tîlvăr Angel a fost
Toader Mircea-Nicu absent, concediu
Tocuţ Dan-Laurenţiu absent, deplasare externă
Tomac Eugen absent
Traicu Rodin prezent
Tudorache Daniel prezent
Tudorie Violeta prezentă
Tudose Mihai absent, deplasare
Turcan Raluca prezentă
Tuşa Adriana Diana absentă
Ţigăeru Roşca Laurenţiu absent
Ţîmpău Radu Bogdan absent
Udrea Elena Gabriela absentă
Udrişte Gheorghe absent
Uioreanu Elena-Ramona absentă
Urcan Ionaş-Florin prezent
Uricec Eugen Constantin absent
Ursărescu Dorinel absent
Vainer Aurel prezent
Varga Lucia-Ana prezentă
Varga Vasile prezent
Vasilică Radu Costin prezent
Vizitiu Sergiu-Constantin absent
Vladu Iulian absent
Vlase Petru Gabriel prezent
Voicu Mădălin-Ştefan prezent
Voicu Mihai Alexandru absent
Vreme Valerian prezent
Vulpescu Ionuţ prezent
Weber Mihai prezent
Zaharcu Neviser prezentă
Zamfir Daniel-Cătălin prezent
Zisopol Dragoş Gabriel prezent
Zgonea Valeriu Ştefan prezent
Zlati Radu prezent

Şi am încheiat. Şi acum lista.

Stancu Ionel prezent
Mîrza Gavril prezent
Stan Ioan prezent
Uricec Eugen Constantin prezent
Hulea Ioan prezent
Ciuhodaru Tudor prezent
Surugiu Iulian-Radu prezent
Muntean Mircia prezent
Stan Ion prezent
Pop Georgian prezent
Gudu Vasile prezent
Săpunaru Nini prezent
Varga Vasile prezent
Simedru Dan Coriolan prezent
Pistru-Popa Eusebiu-Manea prezent
Nistor Marioara prezentă

Domnul Florin Iordache:

S-a finalizat numărarea şi rog membrii comisiei, care au fost avizaţi în prima parte a plenului, să se retragă la sala de Birou permanent şi preşedintele comisiei să vină să anunţe rezultatul, vă rog.

După pauză

Domnul Florin Iordache:

Vă rog, domnule deputat, prezentaţi rezultatul.

Domnul Varol Amet:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Proces-verbal referitor la rezultatul votului cu privire la alegerea unui vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

Procedând la verificarea şi numărarea voturilor exprimate de către deputaţi, prin vot secret cu bile, asupra candidatului propus în vederea alegerii unui vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, Comisia de numărare şi validare a voturilor a constatat următoarele:

• numărul total al deputaţilor: 382;
• numărul deputaţilor prezenţi: 269;
• numărul total de voturi exprimate: 245;
• numărul total de voturi anulate: 1;
• numărul de voturi valabil exprimate: 244 - din care:
  • voturi contra: 34;
  • voturi pentru: 210.

Ca urmare a faptului că din totalul de 382 de deputaţi au fost prezenţi 269 şi şi-au exprimat votul 245, din care au votat pentru 210, se constată că este întrunită majoritatea necesară pentru alegerea domnului Ludovic Orban în funcţia de vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor. (Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc mult.

Domnul Cernea, explicarea votului. Şi apoi închid şedinţa şi invit membrii Biroului permanent la şedinţa de Birou permanent.

Domnule Cernea, vă rog.

Domnul Remus-Florinel Cernea:

Vă mulţumesc foarte mult, domnule preşedinte de şedinţă.

Mai întâi, o scurtă intervenţie pe procedură şi apoi voi explica votul.

Este oarecum reconfortant să vorbeşti în faţa unei săli goale, cu siguranţă, nu te va huidui nimeni. Dar prevederea regulamentară ca un deputat neafiliat să-şi poată explica votul abia la sfârşitul şedinţei este una profund injustă. Faptul că eşti neafiliat nu înseamnă că ai mai puţine drepturi în exercitarea mandatului decât ceilalţi colegi care aparţin unor grupuri politice. Regulamentul va trebui schimbat, pentru a elimina această discriminare.

Şi acum, pe fond. Mă voi referi la primele acte pe care le-am adoptat astăzi, acele proiecte de hotărâre pentru aprobarea unor opinii referitoare la comunicarea Comisiei către Parlamentul European.

Aşa cum am arătat şi la dezbaterile generale, unele formulări din proiectele de hotărâre privind aprobarea acestor opinii nu sunt pe deplin conforme cu abordarea oficială a României din ultima perioadă, exprimată atât de Preşedintele Iohannis, cât şi de către primul-ministru.

Votul României din Consiliul JAI a fost o eroare, iar ţara noastră, atunci când vorbeşte de solidaritate, trebuie să dea consistenţă acestui discurs prin acţiuni concrete de primire a cât mai multor refugiaţi, poate chiar a mai multora decât cei prevăzuţi prin cotele repartizate ţării noastre.

Nu există vreo justificare serioasă şi întemeiată legal ori moral pentru a respinge primirea refugiaţilor. Convenţia cu privire la refugiaţi şi Tratatul Uniunii Europene, deopotrivă cu sentimentul moral implicat în judecarea unei astfel de situaţii reprezintă temeiuri legitime şi suficiente pentru a primi un număr mare de refugiaţi.

Este o eroare, de asemenea, să se spună că nu am fi pregătiţi. Am da doar glas faptului că am fi incapabili să ne mobilizăm într-o situaţie de criză la nivel european, lucru deloc onorant. Niciuna dintre ţările europene nu este pe deplin pregătită, toate sunt în postura de a acţiona în grabă şi printr-o mobilizare în condiţii grele, dar solidaritatea se manifestă cu adevărat printr-o acţiune comună. Nu putem doar să beneficiem de postura, de avantajele posturii de membri ai Uniunii Europene.

De asemenea, vreau să mă mai refer, pe scurt şi să explic votul cu privire la PL-x 513/2015.

Domnul Florin Iordache:

Îmi pare rău, aveţi două minute...

Domnul Remus-Florinel Cernea:

Da. Mai întâi am avut pe procedură... 30 de secunde, termin imediat. Spun doar că au fost trei proiecte de lege: PL-x 513/2015, PL-x 549/2015 şi PL-x 459/2015 - care se referă la exploatarea animalelor. Or, exploatarea animalelor nu ar trebui privită... la agricultură şi la exploatarea animalelor în agricultură. Or, exploatarea animalelor nu ar trebui privită ca pe o chestiune de la sine înţeleasă. De aceea am votat împotrivă. Mă pronunţ împotriva exploatării animalelor şi sper ca pe viitor alimentaţia speciei noastre să fie realizată cu cât mai puţine suferinţe, dacă se poate cu niciun fel de suferinţe şi cu niciun fel de acte de cruzime sau de ucidere a animalelor. Dieta vegană, şi ca politician care susţine dieta vegană, cred că este cea potrivită pentru viitor.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Declar şedinţa închisă.

Invit membrii Biroului permanent la şedinţa Biroului permanent.

Şedinţa s-a încheiat la ora 16,25.