Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 16,06.

Lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Florin Iordache, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnii deputaţi Niculae Mircovici şi Laurenţiu Chirvăsuţă, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Domnul Florin Iordache:

Bună ziua, stimaţi colegi!

Declar deschisă şedinţa noastră de astăzi, 26 octombrie, şi vă anunţ că din totalul celor 382 de deputaţi, până în acest moment, şi-au înregistrat prezenţa 155.

În conformitate cu prevederile art. 94 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, vă informăm că au fost distribuite următoarele documente: ordinea de zi pentru şedinţa de miercuri, 28 octombrie 2015, programul de lucru pentru perioada 26-31 octombrie, lista rapoartelor depuse în perioada 21-31 octombrie 2015, lista cu legile pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Curţii Constituţionale şi informare cu privire la iniţiativele legislative înregistrate la Camera Deputaţilor şi care urmează să fie avizate de către comisiile permanente.

În completare, vă supun atenţiei dumneavoastră o adresă din partea domnului deputat Cornel-George Comşa, deputat ales în Circumscripţia electorală nr.1 Alba, Colegiul uninominal nr.4, care ne anunţă că, din data de 19 octombrie, va activa în Grupul parlamentar naţional democrat.

Potrivit art.205 din regulament şi programului de lucru, în şedinţa de astăzi, în cadrul "Orei Guvernului", avem organizate dezbateri politice, la solicitarea Grupului parlamentar al PSD, cu tema "Stadiul accesării fondurilor europene în cadrul financiar 2007-2013 şi programele de finanţare deschise în actualul cadru financiar".

Din partea Guvernului, participă la aceste dezbateri domnul ministru al fondurilor europene, Marius Nica.

Pentru început, daţi-mi voie, stimaţi colegi, să-l invit pe domnul ministru Marius Nica să prezinte tema dezbaterii.

Vă rog să dezvoltaţi. Vă rog, domnule ministru.

Domnul Marius Nica (ministrul fondurilor europene):

Bună ziua şi mulţumesc frumos pentru invitaţie.

În ceea ce priveşte stadiul programelor operaţionale în perioada 2007-2013, ca urmare a eforturilor depuse în aceste 7 luni de mandat, România, la ora actuală, nu are niciun program întrerupt la plăţi ca urmare a măsurilor eficiente luate, Comisia Europeană a decis reluarea plăţilor pe Programul Operaţional Sectorial Mediu fără nicio corecţie, pe Programul Operaţional Competitivitate şi pe Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane.

Ca urmare a acestor măsuri, din punct de vedere al sumelor pe care România le are în acest moment în casă, avem un procent de absorbţie estimat de 65% în prezent şi o să trec prin fiecare program operaţional în parte: Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice, în acest moment, 76% absorbţie; Programul Operaţional Asistenţă Tehnică - 75%; Programul Operaţional Sectorial Mediu - 57%; Programul Operaţional Regional - 70%; Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane - 58%; Programul Operaţional Sectorial Transport - 65%; Programul Operaţional Dezvoltarea Capacităţilor Umane - 90%. Acestea sunt cifrele de absorbţie, conform sumelor pe care le avem în acest moment, la nivelul organismelor intermediare şi autorităţilor de management şi pe care, în perioada imediat următoare, le vom trimite la Comisia Europeană spre rambursare.

În ceea ce priveşte perioada 2014-2020, România are toate programele operaţionale aprobate, ca urmare a efortului susţinut depus de Cabinetul Ponta.

La nivelul Uniunii Europene, în acest moment, dintr-un total de 560 de programe, sunt aprobate 467, aproximativ 467, deci la nivelul Uniunii Europene încă mai sunt de aprobat aproximativ 100 de programe. S-a lansat linie de finanţare în ceea ce priveşte Programul Operaţional Competitivitate, axa de cercetare, s-au depus peste 567 de proiecte în valoare de 1,7 miliarde de euro; pe Programul componenta de IT din cadrul Programului Operaţional Competitivitate, începând cu data de 1 noiembrie, se vor depune proiecte până la finalul lunii decembrie.

De asemenea, s-au definitivat şi s-au pus în dezbatere 25 de ghiduri dintr-un total de 31 în ceea ce priveşte Programul Operaţional Infrastructură Mare şi, până în luna decembrie, se vor aproba, definitiva, astfel încât beneficiarii să poată să depună proiecte pe aceste linii de finanţare.

În ceea ce priveşte Programul Operaţional pentru Sprijinul Persoanelor Defavorizate, s-au colectat datele din teritoriu. În ceea ce priveşte distribuirea de alimente, licitaţia este în SEAP şi estimăm ca undeva, la sfârşitul lunii decembrie, maximum luna ianuarie, procedura de evaluare a ofertelor să fie definitivată.

În ceea ce priveşte Programul Operaţional Capital Uman, s-au pus în dezbatere ghiduri în valoare aproximativă de 200 de milioane de euro şi, până la sfârşitul anului, vor fi puse în dezbatere şi definitivate ghiduri în valoare cuprinsă între 600 şi 700 de milioane de euro.

Sunt eforturi care au fost întreprinse în regim urgent de către Guvern pentru a asigura toate premisele ca, în perioada 2014-2020, beneficiarii să aibă acces la liniile de finanţare din cadrul programelor operaţionale.

Mulţumesc frumos şi aştept cu interes întrebările dumneavoastră.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Din partea grupurilor parlamentare, Grupul parlamentar al PNL, domnul Bogdan Ţîmpău. Vă rog, domnule deputat.

Domnul Radu Bogdan Ţîmpău:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimate domnule ministru,

Stimaţi colegi deputaţi,

Am ajuns la un moment de bilanţ pentru exerciţiul financiar european 2007-2013. Toate programele se vor încheia pe 31 decembrie, când se vor face ultimele plăţi către beneficiari. Suntem în ultimele două luni ale unei perioade în care România a ratat fructificarea potenţialului de dezvoltare oferit de accesarea fondurilor europene.

Gradul de absorbţie general, conform site-ului ministerului pe care îl conduceţi, este de 56,99%. Practic, românii pierd bunăstarea care ar fi putut să fie generată de cei peste 7 miliarde de euro pe care Guvernul din care faceţi parte nu a reuşit să-i acceseze.

Dintre toate programele, cea mai proastă situaţie o are POSDRU. Deficienţele care se observă pe acest program sunt, din păcate, simptomatice şi general valabile. Stadiul curent al absorbţiei, conform aceluiaşi site, la sfârşitul lunii iulie, era de 46,53%, iar sumele rambursate efectiv abia depăşesc 30%.

Astăzi, durata medie de verificare a unei cereri de rambursare este de peste 40 de zile, iar termenul de plată, de când ajunge cererea la autoritatea de management, depăşeşte 30 de zile. Domnule ministru, în condiţiile în care beneficiarii pot depune ultima cerere de plată până în data de 13 noiembrie 2015, cum consideraţi că puteţi verifica şi plăti toate aceste cereri?

Un alt punct vulnerabil îl reprezintă procedurile de decontare a cererilor către beneficiarii acestui program. Întârzierile la plata cererilor generează acumulări de penalităţi pentru beneficiarii programelor POSDRU, pe care aceştia nu numai că sunt obligaţi să le plătească, dar duc la blocarea conturilor şi la executări silite.

Domnule ministru, aţi promis, în repetate rânduri, la întâlnirile cu beneficiarii că veţi avea o discuţie cu ministrul de finanţe pe acest subiect, dar nu s-a întâmplat nimic, cu toate că domnul Teodorovici, colegul dumneavoastră de partid, actualul ministru de finanţe şi predecesorul dumneavoastră, ar fi trebuit să cunoască toate aceste disfuncţionalităţi şi ar fi trebuit, cel puţin informal, dacă nu instituţional, să găsiţi o cale de dialog.

Fără această colaborare pe orizontală între ministere, care să conducă la armonizarea şi flexibilizarea procedurilor, ne vom confrunta cu aceleaşi sincope şi în viitorul exerciţiu financiar european.

Constatăm, domnule ministru şi stimaţi colegi, că lecţia a rămas tot neînvăţată, iar anul 2016 va începe cu un mare zero în dreptul sumelor folosite din fondurile europene nerambursabile din ciclul 2014-2020.

Din cauza tergiversărilor gestionate de miniştrii PSD care s-au succedat în fruntea ministerului pe care-l conduceţi în prezent, România a ratat ţinta de absorbţie asumată atât în anul 2014, cât şi în anul 2015. Până în prezent, nici măcar ghidurile de finanţare nu au fost finalizate. În cele câteva ghiduri lansate spre consultare, exprimările sunt lipsite de claritate, dovedind că nu s-a învăţat nimic din lecţia plătită de români cu 7 milioane de euro neaccesaţi.

Programele pe care le gestionaţi folosesc ca interfaţă de comunicare o aplicaţie informatică care în prezent nu funcţionează. Este vorba despre MySMIS. Această aplicaţie ar trebui să rezolve problema de compatibilitate a fostei aplicaţii în ceea ce priveşte bazele de date cu sistemul european.

Domnule ministru, depinde lansarea ghidurilor de stadiul de realizare a platformei informatice MySMIS.

Domnule ministru, conform planului multianual de lansări de cereri pentru propuneri de proiecte pentru anul 2015, în cadrul POCU, Programul Operaţional Capital Uman, trebuia să se lanseze cereri de propuneri de proiecte în valoare de 816.400.000 de euro. În realitate, lansările sunt zero euro. Toate aceste întârzieri nu înseamnă doar pierderea unor sume importante, ci şi scăderea perioadelor de implementare a programelor viitoare, ceea ce va afecta calitatea proiectelor şi, implicit, gradul de absorbţie.

Domnule ministru, dumneavoastră şi predecesorul dumneavoastră aţi irosit doi ani din actualul exerciţiu financiar european. Este o realitate care nu poate fi schimbată. Deşi şi-a asumat în nenumărate rânduri, PSD nu va lăsa în urmă nimic îmbunătăţit în zona administrativă a atragerii de fonduri europene sau măcar a elaborării de proiecte strategice finanţabile.

România guvernată de PSD nu are strategie de reindustrializare, nu are o strategie energetică, nu are viziune şi capacitate de implementare atunci când vorbim despre accesarea fondurilor europene.

Pe scurt, suntem din nou victimele unei lipse de voinţă şi de viziune politică şi, atât timp cât acest Guvern va continua să stea cu spatele la problemele reale ale ţării, ne vom zbate în aceeaşi mediocritate şi lipsă de orizont.

Lipsa capacităţii administrative, vizibilă cu ochiul liber şi reclamată inclusiv de oficiali de la Bruxelles, nu numai că nu s-a ameliorat, dar s-a şi accentuat.

Nu este vorba doar de birocratizarea excesivă a procedurilor legate de fondurile europene, birocratizare care nu i s-a impus Guvernului României, ci i se datorează în totalitate.

România are nevoie de obiective clare, de o viziune asumată, de o voinţă capabilă să realizeze lucrurile pe care guvernările PSD le consideră irealizabile. PNL este pregătit să-şi asume acest rol.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Da. Şi eu vă mulţumesc.

În continuare, din partea Grupului parlamentar al UDMR, domnul deputat Borbély László. Aveţi 3 minute, domnule deputat.

Domnul Borbély László:

Domnule vicepreşedinte,

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Domnule ministru, am un banc preferat cu integrarea României în Uniunea Europeană. În data de 1 ianuarie 2007, de dimineaţă, ne-am integrat în Uniunea Europeană. Dar oare ce facem în după-masa zilei de 1 ianuarie 2007, în 2 ianuarie, 3 ianuarie?

De ce spun acest lucru? Pentru că, din păcate, trebuie s-o spun, pe lângă faptul că atunci când o ţară se integrează, devine membru al Uniunii Europene, este o perioadă de aclimatizare, de a se obişnui cu regulile Uniunii Europene. La noi, din păcate, şi o spun cu răspundere, pentru că am fost într-o perioadă, de fapt, în două ministere, Ministerul Dezvoltării Regionale, când am pregătit Programul Operaţional Regional, în 2007-2008, şi după aceea la Ministerul Mediului. Din păcate, ca la noi, la nimeni.

Deci, după ce nu am reuşit decât să preluăm o parte din învăţămintele celorlalte ţări care au avut şansa să adere mai repede la Uniunea Europeană în această perioadă, deşi, de exemplu, la Ministerul Mediului, am fost primii din Uniunea Europeană în ceea ce priveşte încheierea contractelor mari de infrastructură cu beneficiarii, după aceea au intervenit, ceea ce este caracteristic României, acele probleme cu legile care ţin de pregătirea acestor proiecte, în ceea ce priveşte achiziţiile publice care, de fapt, sunt notorii, acele exemple cu 500-600 de zile după ce un proiect a început şi, evident, cu birocratizarea excesivă, pe lângă birocraţia europeană, a unor instituţii care se călcau în picioare cine ce să controleze mai mult şi să arate că cealaltă instituţie nu a controlat cum trebuie aceşti bani europeni.

Am ajuns în 2015. Ceea ce vă rog, domnule ministru, pentru că aveţi o sarcină foarte grea, haideţi să vedem ce a fost bun, ce a fost o experienţă pe care trebuie să o preluăm de la ministerele de resort, că este extraordinar de greu să aduci la un minister ceea ce a fost răspândit în nu ştiu câte ministere, ceea ce, după părerea mea, a fost o decizie justă. Iată Polonia, iată Ungaria, unde au înţeles, după 4 ani, că trebuie să centralizeze, în sensul bun al cuvântului, unele programe şi să răspundă un minister. Dar, pentru acest lucru, trebuie să aveţi capacitatea, la nivelul ministerului, şi au fost luate unele decizii guvernamentale, de a putea angaja personal care este competent, de a putea plăti acel personal, să nu fie la cheremul unora care nu sunt pregătiţi pentru a duce la bun sfârşit aceste programe.

Ceea ce eu vreau să urez, pe perioada următoare, încă în aceste două luni de zile, haideţi să vedem cum putem cheltui mai mulţi bani, evident, în cadru legal. Dar, dacă o să introduceţi în continuare, cum e acum, nişte pârghii suplimentare de control, în care vine un constructor, predă facturile şi se introduc noi pârghii de controale şi peste două-trei luni de zile, patru luni de zile, primeşte acei bani, nu va funcţiona nici în perioada următoare.

În ceea ce priveşte UDMR-ul, consider că şi până acum am pus umărul şi de acum încolo vom ajuta în toate acele simplificări de proceduri, în tot ceea ce ţine de pregătirea perioadei viitoare, ca nu cumva să ne trezim din nou că în dimineaţa zilei de 1 ianuarie nu ştim ce vom face în după-masa zilei de 1 ianuarie, nevorbind de, ştiu eu, o perioadă de 4-5-6-7 ani.

Deci, e clar că aveţi o sarcină dificilă. Vă dăm tot sprijinul. Probabil că, peste un an, peste doi ani de zile, se va demonstra dacă ceea ce aţi conceput în perioada aceasta îşi va da roadele sau nu.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Din partea Grupului PSD, îl invit pe liderul grupului, domnul Marian Neacşu.

Domnul Marian Neacşu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Domnule ministru, observând apetenţa cu care colegii antevorbitori au tratat acest subiect, realizez o dată în plus că iniţiativa noastră de a veni în faţa Parlamentului cu această temă a fost una benefică. Şi a fost una benefică nu numai pentru că tema în sine este generoasă, ci pentru că ea a suscitat, de-a lungul timpului, extrem de mult interes. Şi bineînţeles că, aşa cum mă cunoaşteţi, eu nu am să fac o trecere de la Ana la Caiafa, nu am să fac nici istorie, nu am să spun nici de unde am plecat, unde suntem, pentru că nu ăsta era rostul acestei dezbateri tematice, ci mai degrabă, şi aici mă raliez la punctul de vedere prezentat de antevorbitorul imediat, domnul László Borbély, trebuie să vedem ce nu a mers în perioada de până acum, unde au fost greşelile pe care le-am făcut, stângăciile, aş spune eu, cumva inerente obişnuirii cu un nou mecanism, cu alte funcţionalităţi, cu alte instituţii, până la urmă, cu alte proceduri, în ce mod am răspuns condiţionalităţilor pe care Europa ni le-a impus pentru a putea să primim aceste fonduri şi mai ales pentru a vedea ce avem de făcut în continuare. Dacă aţi remarcat, terminologia temei pe care am propus-o spre dezbatere avea în contextul ei, în substanţă, atât perioada trecută, cadrul financiar 2007-2013, cu aceşti doi ani în plus, din care au rămas numai două luni, din păcate, cât şi perioada de programare următoare - 2014-2020. Ne interesa ce am făcut bun până acum, sau ce nu am făcut bun până acum, ceea ce trebuie să facem bun în continuare.

Indiferent, indiferent cine a fost şi cine este la putere, indiferent cine va fi la putere, resursa cea mai importantă pentru noi - cea care este total depolitizată şi care nu are nicio legătură cu modul de exercitare, înlăuntrul ţării, a puterii, sunt banii europeni. Dacă nu reuşim să înţelegem asta şi politizăm subiectul ăsta, riscăm ca şi peste 4 ani de zile să fim în situaţia în care suntem acum, nu neapărat că asta ar fi una exclusiv proastă, pentru că, până la urmă, chiar ne-am dezmeticit la vreme şi am mai făcut câte ceva.

Încă o temă care cred că este foarte importantă şi de mare actualitate legată de acest subiect este aceea a cooperării, a conlucrării cu Comisia Europeană, cu comisarii europeni, cu direcţiile de profil, atunci când discutăm despre programele operaţionale, regionale, sectoriale, de master-planuri, de politica generală românească, de dezvoltarea României care face parte din politica de ansamblu comunitară.

Din considerentele astea, domnule ministru, aveţi o misiune, în egală măsură, şi ingrată şi benefică. Eu vă felicit pentru activitatea pe care aţi desfăşurat-o, pentru mandatul nu foarte scurt, şi vă doresc să fie mai lung. Şi iarăşi vă felicit pentru faptul că aţi avut înţelepciunea să socotiţi că ceea ce s-a întâmplat înainte de dumneavoastră nu a fost eminamente rău, pentru că, învăţând din experienţă fiecare, din experienţa noastră şi ducând-o mai departe, nu facem decât să construim cărămidă cu cărămidă. Teoria de a veni şi a arunca cu noroi în tot ce a fost înainte este una dintre cele care mi-au repugnat întotdeauna, ca politician. Şi de asta am şi îndrăznit să venim astăzi în faţa dumneavoastră cu o temă care putea să pară, în egală măsură, şi provocatoare, dar şi tentantă pentru luări de poziţie negative şi cel puţin până acum, mă bucur că discuţia noastră, această dezbatere publică, s-a purtat sub semnul echilibrului şi responsabilităţii. Sper ca şi în continuare temele pe care le propunem dezbaterii să fie tratate în acelaşi fel şi să se refere la acelaşi tip de problematici.

După cum aţi observat, m-am ferit să vă aduc în discuţie cifre, termene, date. Nu că nu ar fi important, dar alea le putem obţine foarte uşor fie din discuţia pe care o putem avea direct cu ministrul, fie de pe site-urile de informare ale diferitelor ministere, sau diferitelor autorităţi de management sau organisme de implementare. Nu de alea e nevoie, e nevoie de politici, iar politicile trebuie să le facem împreună de aici şi să asigurăm tot suportul ministerelor de linie, Ministerului Fondurilor Europene pentru a putea accesa mai uşor, în condiţii de legalitate, aşa cum s-a precizat aici, de maximă legalitate şi transparenţă fondurile europene.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc. Îl invit în continuare pe cel de-al doilea vorbitor al Grupului PNL, domnul Mircea Toader. Aveţi un minut, domnule deputat.

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Am solicitat să am şi eu un punct de vedere, sigur, mai tehnic. Că din punct de vedere politic, aici nu facem altceva decât prezentăm ce e bun, ce-i frumos şi ce nu-i bun. Dar vreau să-i spun domnului Nica, chiar dacă l-a lăudat domnul Neacşu, că sunt destul de multe probleme pe care nu aţi reuşit să le realizaţi - şi iau aşa, în contextul general, care este suma pe care nu putem să o folosim din finanţarea pe acest exerciţiu financiar. Şi cel grav dintre toate - şi asta este întrebarea pe care vreau să v-o pun: ce se întâmplă cu acele programe pe care trebuie să le fazaţi, cel puţin am înţeles cât sunt, în mare parte, acceptate ca fazare, iar la transporturi, aproape 3 miliarde de euro le-am pierdut. Nu cred că vom avea posibilitatea - şi vă daţi seama, ştiu foarte bine - să finalizăm măcar licitaţia la celebrele tronsoane Curtici-Simeria, 2 miliarde şi ceva de euro la CFR, şi care sunt bani pur şi simplu pierduţi. Şi dacă ştiţi foarte bine, nu putem să fazăm nimic decât dacă e în execuţie şi, totodată, - şi aici vă pun a doua întrebare legată de fazare, din ceea ce cunosc eu, se consideră fazate dacă există şi plăţi şi va trebui, într-o formă sau alta, cel care execută lucrarea, să aibă surse de finanţare să o plătească şi apoi să fie decontate după o perioadă de timp, în exerciţiul financiar următor.

A doua problemă pe care vreau eu să o ridic, tot legat de transporturi. Şi aici nu pot să vă laud, domnule ministru, e un program apărut, foarte important pentru zona de transporturi, programul CEF de conectivitate, unde noi nu am reuşit să ne luăm acel miliard celebru pe care-l avem noi repartizat pentru România. Şi, în mod direct, vă dau o temă care mi se pare stupidă: nu am reuşit să găsim o cofinanţare pentru un program de studiu, un studiu de fezabilitate pentru Dunăre, pentru reabilitarea Dunării, pentru câteva zeci de milioane, nici nu ştiu, vreo câteva milioane de lei, fiindcă nu exista un document încheiat între ministerul dumneavoastră şi Ministerul Transporturilor şi a trebuit să anulăm licitaţia, să o mai facem peste un an sau cine ştie când ne va da Dumnezeu mai multă apă pe Dunăre. Aici nu cred că mai este vreo scuză. Am înţeles că respectivul care răspunde nu este capabil, nu e profesionist. E adevărat, dacă nu e profesionist, să plece şi să-i găsim pe ăia care trebuie să fie profesionişti.

Altă treabă, a mai ridicat domnul Borbély problema legislaţiei. Este un mare adevăr. Trecem de zona politicului, veniţi cu ea, de vreo patru luni de zile ne ameninţaţi că vine la Comisia de transporturi pachetul de legi pentru licitaţii şi pentru ceea ce înseamnă achiziţii publice, daţi-ni-le, ceea ce ni se pare că nu este corect, toţi avem interesul să putem folosi aceşti bani. Şi eu de multe ori am spus, chiar şi în interiorul partidului meu, este aberant cum se blochează tot felul de licitaţii publice şi de către oricare firmă, sau orice firmă de apartament, şi nu reuşim să modificăm.

Şi am să vă dau un exemplu din shipping, pe care-l ştiu bine, sau din transportul naval. La noi pot să existe litigii când încarcă cineva o navă, vă daţi seama, sumele sunt foarte mari, sute de milioane de dolari pentru un litigiu de încărcare. Acolo se prevede un singur lucru, 24 de ore poţi să opreşti încărcarea, să plece nava, dacă nu, te duci matale, te duci frumos la tribunal, faci o executare pe contractul respectiv, dar depui o garanţie egală cu valoarea mărfii şi jumătate din valoarea navei, sute şi sute de milioane de dolari. În momentul când o să facem aşa ceva şi pentru astfel de programe şi proiecte, putem să fim siguri că firmele de apartament vor sta liniştite, că nu au posibilitatea să depună astfel de sume. Sigur, le spune că Comisia Europeană nu e de acord, depune numai garanţia aia de câţiva dolari pe care-i poate depune oricând şi atunci când va veni acel pachet de legi, am fi foarte interesaţi cu toţii să ştim, că nu este programul nici al PSD-ului, nici al PNL-ului, este programul României şi suntem toţi capabili să accesăm, mai ales că trecerea pe concentrare, şi am concentrat la ministerul dumneavoastră totul, ţineţi cont că, de regulă, specialiştii în implementare sunt la ministerele de linie şi trebuie să-i aducem să fie cointeresaţi şi, în acelaşi timp, să fie utili.

Vă mulţumesc şi sper să puteţi să-mi răspundeţi, mai ales că din suma totală pe care o avem noi pe transporturi prin exerciţiul financiar următor, aproape 6 miliarde de euro, 3 miliarde, teoretic, nu le mai avem, dacă fazăm ceea ce nu am reuşit în acest exerciţiu financiar.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc. Următoarea intervenţie, domnul Vainer, Grupul minorităţilor naţionale. Vă rog, domnule deputat, aveţi 3 minute.

Domnul Aurel Vainer:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimate colege, stimaţi colegi,

Vorbesc nu atât în numele grupului, cât în numele unui utilizator de fonduri europene.

Ca preşedinte al Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România, am beneficiat de un proiect foarte valoros, de reamenajare a unui etaj de la un cămin de persoane vârstnice. Am plecat cu mult curaj la drum, pentru că atunci când am depus toate documentele, nu ne bucuram de avantajele care s-au introdus începând cu acest an. Deci, de ce? Vreau să depun o mărturie că lucrurile nu au stat pe loc în materie de fonduri europene. Vă spun concret. 1) Ni s-a dat dreptul de a deconta TVA-ul. Gândiţi-vă, la un proiect în care 24% era TVA, dintr-odată ni l-a preluat Uniunea Europeană. 2) S-au scurtat termenele de decontare. 3) S-a asigurat un flux de decontare direct între executant şi finanţator, nu prin intermediul beneficiarului, cum am fost noi.

Deci, eu mă bucur să apreciez aceste realizări ale Ministerului Fondurilor Europene, în colaborare cu Ministerul Dezvoltării şi am dori şi pe viitor să introduceţi astfel de uşurări pentru cei care au curajul de a se îndrepta către o finanţare europeană.

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc. Alte intervenţii din partea colegilor, grupurilor parlamentare?

Nemaifiind alte intervenţii, îl rog încheiere pe domnul ministru.

Domnule ministru, aveţi 5 minute pentru a răspunde şi pentru a stabili concluziile dezbaterii de astăzi.

Domnul Marius Nica:

Mulţumesc frumos.

Într-adevăr, nu transformăm într-o bătălie politică, dar, dacă tot vorbim de cifre, că aşa s-a început din partea opoziţiei, haideţi să vedem ce arată sistemul de la Comisia Europeană astăzi, date oficiale de la Comisie: 2007 - zero, 2008 - zero.

O luăm prin similitudine, să spunem 2014-2015, că e perioada de aprobare a proiectelor, a programelor şi de depunere a proiectelor.

Haideţi să vedem mai departe: 2009 - 0,7; 2010 - 1,1; 2011 - 3,6. Şi mă întrebaţi mai devreme de ce vom ajunge doar la un grad de absorbţie de aproximativ 70%.

Haideţi să vă citesc mai departe: 2012 - 5,9; 2013 - 15,14; 2014 - 18,56; 2015 - vom ajunge la acel 70%.

Ştiu, e aceeaşi poveste de fiecare dată, că sunt facturile...

Domnul Florin Iordache:

Nu dialogaţi cu sala, domnule ministru, vă rog.

Domnul Marius Nica:

Eu nu mint, eu prezint date oficiale din sistemul de la Comisia Europeană. Şi aşa cum bine spunea domnul Vainer, măsuri pentru beneficiari s-au luat multe.

Spunea un coleg de-al dumneavoastră mai devreme cum o să-şi încheie beneficiarii programele. Vă zic cum. În ordonanţa de rectificare bugetară, în ultima cerere de plată, din 13 noiembrie, vor avea posibilitatea să-şi includă toate cheltuielile până la finalizarea proiectului. Deci le vom da bani în avans atât pentru salarii, cât şi pentru investiţii, pe bază de deviz estimativ sau pe bază de factură pro forma sau pe bază de factură de avans, astfel încât să le asigurăm tot fluxul financiar pentru închiderea proiectului.

Am să-i răspund domnului Toader legat de Programul CEF. O să vă trimit mâine, la birou, scrisoarea Comisiei Europene de felicitare a României pentru că, din 1,1 aproximativ miliarde de euro pe care le-a avut, prin proiectele pe care le-a depus, a obţinut peste 800 şi ceva de milioane de euro, clasându-se pe locul doi la nivelul întregii Uniuni Europene, după Polonia. Am să vă trimit această situaţie, vorbim pe documente oficiale de la Comisia Europeană.

M-aţi întrebat legat de personal şi de plata angajaţilor şi salariilor acestora. În acest moment, tot personalul din sistemul care gestionează fonduri europene are salariile mărite şi aliniate la acelaşi nivel. Deci nu mai există discrepanţă între personalul care gestionează fonduri europene în acest moment.

M-aţi întrebat legat de garanţii din legislaţia privind achiziţiile publice. Nu. Nu Comisia Europeană a declarat că nu putem să-i mai cerem unei firme de apartament acea garanţie şi s-o executăm în cazul în care ea depune contestaţii. A fost Curtea Constituţională, şi la fel s-a întâmplat şi în Ungaria şi în Polonia, Curtea Constituţională a declarat că nu este constituţional să reţinem acea sumă.

Spunea domnul Borbély mai devreme, într-adevăr, să nu ne războim şi să ne orientăm constructiv către beneficiar. Sunt de acord, de aceea consider că toate măsurile care au fost luate de Guvernul Ponta au venit doar în sprijinul beneficiarului.

S-au redus termenele de evaluare. Haideţi să vă dau un alt exemplu, că vorbim pe cifre. În 2007, 2008, 2009, perioada de evaluare a unui proiect POSDRU era cuprinsă între un an şi 1,5 ani - perioada de evaluare a unui proiect, timp în care beneficiarul respectiv nici nu mai era. La ora actuală, ne-am asumat în mod transparent termenele de evaluare a proiectelor.

Uitaţi-vă pe site-ul Ministerului Fondurilor Europene, la competitivitate, ne-am asumat 70 de zile lucrătoare din momentul în care s-a depus proiectul până la evaluarea şi semnarea contractului de finanţare.

Uitaţi-vă în Ordonanţa nr.40/2015 privind gestionarea financiară a fondurilor europene pentru perioada de programare 2014-2020, unde s-a prevăzut un termen clar de 20 de zile lucrătoare plus încă zece la rambursarea oricărei sume prin mecanismul cererii de plată, inclusiv prevederea de sancţiuni administrative pentru personalul Ministerului de Finanţe şi al organismului intermediar al autorităţilor de mediu care nu respectă aceste termene.

Am creat pentru 2014-2020 un mecanism, astfel încât beneficiarul să nu aibă nevoie deloc de banii proprii pentru a derula un proiect. Pentru partea de salarii, transport, cazare, masă, diurnă, cheltuieli frecvente îi dăm banii la început şi la trei luni ne închidem cu el, urmând ca, dacă îşi cheltuieşte toţi banii pe următoarele trei luni, să-i dăm diferenţa până la finalizarea proiectului pe acest mecanism, iar pentru celelalte cheltuieli rezultate din proceduri de achiziţii publice mergem strict pe mecanismul cererii de plată, astfel încât ne aduce factura şi o decontăm. Sunt doar câteva dintre reuşitele acestui Guvern.

În ceea ce priveşte debirocratizarea, într-adevăr, mai sunt multe de făcut. Spunea un coleg de-al dumneavoastră - dacă este condiţionată lansarea anumitor programe de acel instrument informatic. Nu este condiţionată, drept dovadă că s-au depus deja proiecte pe competitivitate şi se vor depune şi pe capital uman, dar acel instrument electronic atât de mult aşteptat de către beneficiari, care în atâţia ani nu a fost realizat, este în proporţie de 70% definitivat de către reprezentanţii serviciului de telecomunicaţii speciale şi până la sfârşitul acestui an el va deveni operaţional.

Sunt doar câteva dintre măsurile şi întrebările la care am dorit să vă răspund. Bătălia politică pe acest domeniu şi bătălia pe cifre în 2014-2020 trebuie să fie transformată în bătălia pentru sustenabilitatea proiectelor şi a investiţiilor pe care dorim să le derulăm.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc, domnule ministru.

Cu acestea, au fost încheiate dezbaterile. Nu există drept la replică. Mulţumesc.

Îl invit pe domnul Marian Neacşu, pentru următorul punct al ordinii de zi, pentru un punct de vedere al Comitetului liderilor.

Vă rog, domnule Neacşu.

Ce procedură, domnule?

Procedură, domnul Toader. Dezbaterile au fost încheiate.

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Pe procedură. Voiam să spun că domnul ministru n-a răspuns la întrebările punctuale pe care le-am pus. Asta am vrut. Fazarea şi cât este suma pe care o prezintă la transporturi.

Domnul Florin Iordache:

Da. Vă rog, deşi ar trebui să citească regulamentul domnul Toader.

Vă rog, domnule ministru.

Domnul Marius Nica:

Vă răspund pe Programul Operaţional de Mediu. Suma pentru fazare se situează în jurul unei sume de 650 de milioane de euro, proiecte pe care administraţia locală nu a reuşit să le termine, în special pe infrastructura de apă şi deşeuri. Ele sunt încărcate - staţi să vă explic - sunt încărcate în sistemul Comisiei Europene şi cu siguranţă se vor aproba.

În ceea ce priveşte infrastructura de transport, nu pot să vă ofer cifra finală, fiindcă suntem în discuţie cu Comisia Europeană pe fiecare proiect.

O estimare. La momentul în care s-au încărcat, la 1 octombrie, şi s-au depus proiectele, erau în jurul sumei de 1,6 miliarde de euro. Ele depind de fiecare proiect. Cel mai mare risc ar fi ca aceste sume să rămână pe bugetul de stat. De aceea, depunem toate eforturile ca acest mecanism de fazare să se aprobe şi cu siguranţă vom reuşi acest lucru. Este unul dintre deziderate mele, ale acestui mandat.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc, domnule ministru, pentru precizări suplimentare.

Îl invit în continuare pe domnul Marian Neacşu - un punct de vedere al Comitetului liderilor pentru următorul punct.

Domnul Marian Neacşu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Mulţumesc, domnule ministru.

Astăzi, în şedinţa de Birou permanent, am decis, la propunerea Comitetului liderilor de grup şi cu aprobarea membrilor Biroului permanent ca, începând cu ora 17,00, astăzi, să aibă loc prezentarea raportului Comisiei privind cercetarea abuzurilor, referitor la situaţia din penitenciarele din România.

Este o temă importantă şi am decis aşa cum ni s-a părut nouă corect şi firesc să o dezbatem într-un cadru oferit de o prezenţă mai numeroasă şi cu alocarea unui timp suficient şi generos pentru această temă.

Din păcate, am fost informaţi, după ce am decis acest lucru, că preşedintele Autorităţii Naţionale a Penitenciarelor este plecat într-o misiune în afara graniţelor, motiv pentru care am decis să reprogramăm această discuţie, urmând să vă facem propunerea în consecinţă la birourile permanente.

Vă solicităm să îl retragem acum din ordinea de zi, urmând, după ce discutăm cu Ministerul de Justiţie - inclusiv ministrul de justiţie, apropo, şedinţa CSM este în această perioadă, la această oră - să vă propunem când să fie rediscutat.

Domnul Florin Iordache:

Bun.

Deci supun votului dumneavoastră şi vă rog să pregătiţi cartelele, modificarea ordinii de zi, cu scoaterea din ordinea de zi a acestui punct şi reprogramarea de către Biroul permanent a acestui punct.

Mulţumesc.

Să înceapă votul.

Vă mulţumesc.

Cu 50 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abţinere, ordinea de zi a fost modificată.

Vă mulţumesc.

Declar închisă acum şedinţa.

La ora 17,00 va continua şedinţa cu primirea răspunsurilor, cu răspunsurile la întrebările adresate membrilor Guvernului.

După pauză.

Domnul Florin Iordache:

Începem şedinţa consacrată răspunsurilor orale la interpelări.

Prima dintre ele este adresată Ministerului Fondurilor Europene.

Domnul deputat Horga Vasile, Grupul parlamentar al PNL, are o interpelare, Absorbţia fondurilor europene.

Domnul ministru este prezent. Mulţumim, domnule ministru.

Nu este prezent domnul deputat.

Vă mulţumim pentru prezenţă.

Vă rog să-i transmiteţi în scris.

Mulţumim mult pentru prezenţă.

Următoarea este adresată Ministerului Sănătăţii. Domnul deputat al PNL, Doboş Anton, are o interpelare şi este prezent domnul secretar de stat Răzvan Vulcănescu, interpelare care se referă la Spitalul Regional de Urgenţă Iaşi.

Vă rog, domnule ministru.

Şi apoi îl rog pe colegul meu, pe domnul Doboş, să aibă o intervenţie.

Domnul Răzvan Teohari Vulcănescu (subsecretar de stat, Ministerul Sănătăţii):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Referitor la interpelarea domnului deputat, vă comunicăm următoarele:

Spitalul Regional de Urgenţă Iaşi, împreună cu celelalte spitale pe care le avem în vedere în perioada următoare, respectiv Cluj şi Craiova, reprezintă una dintre priorităţile Ministerului Sănătăţii, ţinând cont de starea actuală a imobilelor în care-şi desfăşoară activitatea Spitalul de Urgenţă Sfântul Spiridon din Iaşi.

Din programul de modernizare a infrastructurii sanitare de urgenţă, iniţiat în anul 2006, a făcut parte şi construirea unor spitale regionale şi judeţene de urgenţă, ca urmare fiind realizate studiile de fezabilitate necesare construirii spitalelor regionale şi judeţene de urgenţă incluse în program.

La sfârşitul anului 2008, erau în curs de semnare opt contracte de construire şi dotare la cheie pentru spitale de urgenţă, în urma organizării procedurilor de achiziţie publică, printre care şi Spitalul Regional de Urgenţă Iaşi. Din cauza contextului economic nefavorabil, toate procedurile au fost anulate la acel moment, din lipsa surselor de finanţare.

Ministerul Sănătăţii a încercat mai multe soluţii de finanţare, inclusiv demersul pentru demararea parteneriatelor public-private.

În acordul de parteneriat pentru perioada 2014-2020, la Obiectivele infrastructurii de sănătate şi sociale cuprinse în cadrul obiectivului tematic IX - promovarea incluziunii sociale şi combaterea sărăciei - figurează, în acest moment, construirea a trei spitale regionale de urgenţă, unul dintre acestea fiind cel din Iaşi.

Având în vedere că studiile de fezabilitate au fost realizate în intervalul 2007-2008, este necesară actualizarea acestora pentru conformarea cu actualele prevederi legislative.

Studiile de fezabilitate urmează a fi actualizate prin Proiectul "Reforma sistemului sanitar, îmbunătăţirea calităţii şi eficienţei sistemului sanitar", respectiv componenta I - Raţionalizarea reţelei spitaliceşti, proiect derulat de Unitatea de management a proiectului din Ministerul Sănătăţii.

Primăria Municipiului Iaşi a transmis o documentaţie cu analiza a cinci amplasamente propuse pentru construirea Spitalului Regional de Urgenţă din Iaşi. Decizia asupra amplasamentului final va fi luată de Ministerul Sănătăţii, în funcţie de rezultatele consultărilor cu specialiştii în domeniu şi cu autorităţile locale ale judeţului şi ale municipiului Iaşi, ţinându-se cont de disponibilitatea acestora în sprijinirea acestui proiect.

După stabilirea amplasamentului, este necesară transmiterea terenului în administrarea Ministerului Sănătăţii.

Şi, nu în ultimul rând, în studiul de fezabilitate iniţial, la nivelul anului 2007, se stabilise ca durată de realizare la cheie un interval de timp de 48 de luni pentru acest proiect.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Îl invit pe domnul deputat Anton Doboş, deputat de Iaşi.

Aveţi două minute, domnule deputat.

Domnul Anton Doboş:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule ministru,

Ştiţi foarte bine că sunt în a cincea săptămână de grevă japoneză. Am strâns peste o sută de semnături de la colegii parlamentari - şi în special cei din Moldova.

Necesitatea acestui spital este uriaşă.

Dumneavoastră mi-aţi explicat procedurile, dar aştept ca ele să demareze.

Aţi spus că trebuie desemnat un consultant, pe banii Băncii Mondiale, care sunt la Ministerul Finanţelor şi nu ştiu în ce fază. Am făcut şi acolo întrebare, se află acest demers.

Deja un an a trecut. În ritmul acesta mă tem că sunt obligat să mai fiu un mandat parlamentar, să pot pune în continuare presiune - presiune în sensul bun - pentru demararea construirii acestui spital atât de necesar în Moldova, dar până la urmă sunt trei spitale în toată ţara care au fost prinse şi aprobate de Guvern. Bani sunt de la Uniunea Europeană, 50% din fonduri. Nu ştiu ce de nu demarăm mai repede această lucrare, având în vedere că studiul este, trebuie reanalizat, cinci terenuri sunt. Deci sunt toţi factorii care ar concura la realizarea spitalului.

Ce lipseşte? Întotdeauna eu am spus că lipseşte voinţa politică. Dacă ar exista voinţă politică, atunci acest lucru s-ar realiza foarte uşor. Nu ştiu în ce măsură depinde de Domnia Voastră, fiind secretar de stat, nu ştiu ce competenţe şi câte prerogative aveţi în a decide şi a demara mai repede aceste lucrări.

Eu voi fi în continuare atent la tot ceea ce se întâmplă la Ministerul Sănătăţii pe tema acestui spital şi voi depune în continuare toate diligenţele pentru a demara odată şi odată, pentru că înainte a fost şi Ministerul Fondurilor Europene şi stăm, avem bani şi nu-i folosim. E ciudat!

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

În continuare, domnul deputat Niculescu Dumitru a adresat o interpelare Ministerului Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice. Este prezent domnul secretar de stat Kiraly Andras.

Din păcate, domnul deputat nu este prezent.

Vă rog, domnule secretar de stat, să-i transmiteţi domnului deputat răspuns scris la această interpelare.

Mergem mai departe. Domnul deputat Marian Neacşu are o interpelare adresată Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale. Domnul secretar de stat Gabriel Lungu este prezent.

Îl rog pe domnul deputat care a primit răspunsul. Vă rog.

Domnul Marian Neacşu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Interpelarea are ca temă o problematică ridicată de un cetăţean din municipiul Slobozia, se cheamă David Mihai şi asta arată două lucruri. Primul dintre ele - faptul că este normal ca relaţia dintre parlamentari şi cei pe care îi reprezintă să fie întotdeauna una strânsă.

În cadrul programului de audienţe, îmi vin în fiecare final de săptămână zeci şi sute de astfel de solicitări. Le triem cu aparatul pe care îl avem la cabinet. Încercăm să găsim răspunsuri, acolo unde putem rezolva problema, noi o rezolvăm imediat, acolo unde lucrurile depind de autorităţile centrale, ne adresăm, ca şi în această situaţie, celor competenţi a rezolva această problemă.

Din păcate, istoria sau umbrele ei ne urmăresc în continuare.

Petiţia petentului se referea la perioada pe care acesta a lucrat-o, din nefericire, ca stagiu militar, în detaşamentele de muncă în perioada anilor '50-'61.

Este o perioadă a istoriei noastre negre, de care ar fi trebuit să nu fie nevoie să ne mai amintim printr-o serie de modificări legislative care să facă, într-un fel sau altul, ca cetăţenii care s-au aflat în acea situaţie să primească măcar nişte contracompensaţii băneşti, neputând avea acum altcumva posibilitatea de a le îndrepta suferinţele cu care s-au confruntat atunci.

Având în vedere aceste aspecte, România, Guvernul României de la data respectivă, a elaborat în 2002 Legea nr.309 privind recunoaşterea şi acordarea unor drepturi persoanelor care efectuau stagiu militar în cadrul Direcţiei Generale a Serviciului Muncii în perioada '50-'61.

Dar, din păcate, la acest moment, indemnizaţia pe care o primeşte fiecare dintre cei aproape 110-112.000 de persoane sau cele aproape 112.000 de persoane care se află în această situaţie este de 2,53 lei/lună.

Din aceste considerente, am solicitat Ministerului Muncii să analizeze posibilitatea - ca această indemnizaţie care, prin textul legal pe care l-am invocat ceva mai sus, impunea obligativitatea şi a reevaluării, dar şi a indexării în fiecare an a acestei indemnizaţii şi care n-a mai fost indexată de şapte ani de zile - să găsească o soluţie, spuneam, pentru a putea majora şi acest nivel de indemnizaţie, care cred că a rămas, poate, cel mai mic pentru tot personalul care se află indemnizabil la Ministerul Muncii.

Astea erau consideraţiile pentru care am făcut acest demers.

Sper ca fie printr-o iniţiativă a Ministerului Muncii, fie printr-o iniţiativă a noastră, ca parlamentari, să ne aplecăm cu ceva mai multă atenţie asupra acestei probleme.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc, domnule deputat.

În continuare, tot domnul deputat Marian Neacşu are o interpelare adresată Ministerului Transporturilor, care vizează modernizarea drumurilor DN21 şi DN2C.

Este prezent domnul secretar de stat Aurel Stanciu.

Înţeleg că aţi primit şi pentru această interpelare răspunsul.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Marian Neacşu:

Doar o scurtă sau câteva foarte scurte precizări, domnule preşedinte de şedinţă.

Nu ştiu dacă să mă bucur sau să mă întristez pentru faptul că şi dumneavoastră aţi fost beneficiarul - cu ghilimele - al acestei iniţiative legislative, pentru că unul dintre punctele pe care le-am solicitat sau am solicitat lămuriri asupra lui în această interpelare se referă la trecerea la nivel cu calea ferată de la Drajna, pe Drumul Naţional 21, care face legătura dintre Autostrada Soarelui şi municipiile reşedinţă de judeţ Slobozia şi respectiv Brăila.

Sunt convins că şi dumneavoastră, atunci când aţi fost în vizită la Slobozia, ca şi mine, în fiecare săptămână de mai multe ori, se întâmplă să stăm la barieră, la acea cale ferată, la acea trecere la nivel, un interval minim între 15 şi 45 de minute.

Încă una dintre persoanele importante din această ţară care a beneficiat de aceste servicii - cu ghilimele - de întârziere neprogramată a fost şi domnul prim-ministru, când a venit în vizită la Slobozia şi mulţi alţii.

În consecinţă, aveam informaţii la un moment dat că, în urmă cu mulţi ani de zile, s-a făcut un studiu de trafic, deşi sunt convins că acum - şi cred că ăsta este un lucru benefic - traficul pe calea ferată Bucureşti-Constanţa, în regionala respectivă, a crescut foarte mult în ultima vreme, eu făcând de mulţi ani de zile naveta între Slobozia şi Bucureşti, cred că sunt printre cei care sunt în măsură să aprecieze lucrul ăsta, iar indicatorii de timpi, de staţionare la bariera respectivă au crescut proporţional, până la nivelurile pe care vi le-am spus, întâmplându-se, uneori, ca - şi au fost câteva cazuri chiar în ultimele două luni de zile - ştiu eu, şirul de maşini care aşteptau să treacă calea ferată din sensul dinspre autostradă spre Slobozia a ajuns să blocheze inclusiv circulaţia pe autostradă, intrând pe banda de acostament a acesteia, ca să nu mai spun pe câţi kilometri se întinde în sensul de la Slobozia către Drajna.

Era, dacă vreţi, cea mai importantă dintre temele pe care voiam să le ridic prin această interpelare.

A doua dintre ele este cea care se referă la modernizarea intersecţiei de la podul peste Ialomiţa la intrarea în Slobozia - tot pe acelaşi aproape celebru deja DN21 - intersecţie care, în discuţiile dintre autoritatea locală şi ministerul de resort, trebuia să intre în modernizare cu câţiva ani buni în urmă, care este nemodernizată şi acum şi care iarăşi impune, din cauza preluării traficului dintr-un drum secundar într-un drum principal şi nemodernizării respectivei intersecţii cozi lungi de aşteptare. Despre nervii şoferilor, ce să mai vorbim.

Ultima dintre problematici se referă la drumul naţional de la Slobozia spre Buzău, care, din informaţiile pe care le am, necesită o intervenţie de infrastructură mult mai importantă, pentru că şi suprastructura şi infrastructura drumului pare să fie depreciată acolo, calitatea drumului este foarte, foarte proastă. N-are rost să mai amintim aici situaţiile în care inclusiv accidente serioase şi grave de circulaţie s-au petrecut acolo din cauza denivelărilor din carosabil, din cauza gropilor foarte mari, din cauza uzurii exagerate a căii de rulare.

Toate aceste trei obiective sunt extrem de importante pentru cetăţenii din Ialomiţa, Călăraşi şi pentru cei care se află în trafic în aceste judeţe.

Dar aşa cum am spus-o de la bun început, problema cea mai presantă, cea mai importantă pentru noi este aceea a trecerii la nivel cu calea ferată de la Drajna şi sperăm într-un sprijin guvernamental pentru realizarea eventual a unei pasarele acolo.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Mulţumesc şi membrilor Guvernului.

Mulţumesc şi colegilor prezenţi.

Acestea fiind spuse, declar şedinţa închisă din această seară. Ne vedem miercuri, 28, la ora 10,00, la şedinţa de plen. Mâine sunt comisii.

Mulţumesc mult.

La revedere! Bună seara!

Lucrările şedinţei s-au încheiat la ora 17,16.