Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 16,13.

Lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Valeriu Ştefan Zgonea, preşedintele Camerei Deputaţilor, înlocuit de domnul deputat Florin Iordache, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistaţi de domnii deputaţi Cristian Buican şi Ion-Marcel Ciolacu, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Bună ziua!

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Declar deschisă şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor şi vă informez că 135 de parlamentari şi-au înregistrat prezenţa.

În conformitate cu prevederile art. 94 aţi primit la casetă: ordinea de zi pentru astăzi şi pentru miercuri, 2-4 noiembrie; programul de lucru pentru perioada 2-7 noiembrie; lista rapoartelor depuse în perioada 28 octombrie-2 noiembrie; lista cu legile la care puteţi să vă exercitaţi drepturile de sesizare la Curtea Constituţională şi informare cu privire la iniţiativele legislative ale colegilor noştri, care urmează să fie avizate de către comisiile permanente.

Doamnelor şi domnilor,

O să vă rog frumos, în numele Biroului permanent şi al meu personal, o să vă rog frumos să păstrăm un moment de reculegere pentru victimele acestui dezastru naţional.

(Se păstrează un moment de reculegere.)

Vă mulţumesc foarte mult.

Dumnezeu să-i odihnească!

Dragi colegi,

Vă informez că domnul deputat Iriza Scarlat a trecut la Grupul parlamentar al PSD, aparţinând UNPR-ului, începând de pe 2 noiembrie.

Conform deciziei liderilor grupurilor parlamentare, ştiu că aţi fost informaţi, astăzi o să avem numai respingeri.

17. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de Guvern nr. 20/1994 privind măsuri pentru reducerea riscului seismic al construcţiilor existente. Are caracter ordinar.

Dacă iniţiatorii doresc să ia cuvântul?

Pe procedură, domnul deputat Victor Paul Dobre, viceliderul grupului parlamentar.

Domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Victor Paul Dobre:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Şi în numele Grupului PNL, dar şi în calitate de preşedinte al Comisiei pentru administraţie, vă propun să retrimitem la comisie această propunere legislativă. Am discutat şi cu colegii de la Grupul PSD.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc.

Termenul?

Domnul Victor Paul Dobre:

Termenul două săptămâni.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Două săptămâni.

Pregătiţi-vă cartelele, retrimitere la comisie, termen două săptămâni. Să înceapă votul.

Vă mulţumesc.

85 de voturi pentru.

18. Propunerea legislativă pentru modificarea art. 34 alin. (2) din Legea nr. 82/1991 a contabilităţii.

Dacă iniţiatorii doresc să ia cuvântul? Nu.

Din partea comisiei sesizate în fond, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, cine prezintă raportul?

Domnul Niţă. Domnule deputat, staff-ul tehnic vă pune la dispoziţie raportul comisiei.

Domnul Emil Niţă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport asupra Propunerii legislative pentru modificarea art. 34 alin. (2) din Legea nr. 82/1991 a contabilităţii.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a fost sesizată spre dezbatere, pe fond, cu propunerea legislativă pentru modificarea art. 34 alin. (2) din Legea nr. 82/1991 a contabilităţii, trimis spre dezbatere în fond cu adresa Pl-x 221/2015, înregistrat sub nr. 4c-2/262/11 martie 2015.

Conform prevederilor art. 75 din Constituţia României, republicată, şi art. 92 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins propunerea legislativă.

Propunerea legislativă supusă dezbaterii are ca obiect de reglementare modificarea art. 34 din Legea contabilităţii.

În conformitate cu prevederile art. 61 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, comisia a examinat propunerea legislativă menţionată mai sus, în şedinţa din 24 martie 2015.

La dezbaterile propunerii legislative a fost prezent, în calitate de invitat, domnul Ion Ghizdeanu, secretar de stat în Ministerul Finanţelor.

În urma examinării propunerii legislative şi a opiniilor exprimate, deputaţii prezenţi la lucrări au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor respingerea acesteia, deoarece prin Ordonanţa de urgenţă nr. 79/2014 pentru modificarea şi completarea Legii contabilităţii nr. 82/1991, sunt eliminate entităţile fără scop patrimonial din sfera de aplicare a prevederilor privind auditul financiar.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

La dezbateri generale, dacă din partea grupurilor parlamentare doreşte să intervină cineva?

Neavând amendamente, comisia propune respingerea.

Rămâne pentru şedinţa de vot final.

19. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea art. 139 din Legea nr. 53 din 24 ianuarie 2003, republicată - Codul muncii, Pl-x 407/2014. Caracter organic.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să intervină? Nu doreşte nimeni.

Din partea Comisiei pentru muncă, îl rog pe domnul vicepreşedinte, domnule Baltă, prezentaţi raportul.

Domnul Mihai Baltă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru muncă şi protecţie socială a fost sesizată, prin adresa Pl-x 407/2014, cu dezbaterea pe fond, în procedură obişnuită, a Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea art. 139 din Legea nr. 53 din 24 ianuarie 2003, republicată.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea art. 139 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, urmărind includerea în lista sărbătorilor legale în care salariaţii nu lucrează a zilei de 24 ianuarie - Ziua Unirii Principatelor Române şi Ziua Înălţării Domnului - Ziua Eroilor.

La întocmirea prezentului raport, comisia a avut în vedere: avizul favorabil al Consiliului Legislativ; avizul negativ al Consiliului Economic şi Social; avizul favorabil al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi; avizul favorabil al Comisiei pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale; punctul de vedere negativ al Guvernului, exprimat în cadrul dezbaterilor.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, conform prevederilor art. 73 alin. (3) din Constituţia României.

Propunerea legislativă a fost respinsă de Senat, în şedinţa din 20 septembrie 2014.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

În urma finalizării dezbaterilor, comisia propune plenului Camerei Deputaţilor respingerea iniţiativei legislative, întrucât nu sunt respectate prevederile Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicate, cu modificările şi completările ulterioare.

Totodată, sunt încălcate atât dispoziţiile Legii responsabilităţii fiscal-bugetare nr. 69/2010, în ceea ce priveşte obligativitatea prezentării unei fişe fiscale, însoţite de ipotezele şi metodologia de calcul utilizate.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Dacă la dezbateri generale, din partea grupurilor, doreşte cineva să intervină? Nu doreşte nimeni.

Mulţumesc.

Rămâne la votul final, propunere de respingere.

20. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, Pl-x 34/2015. Caracter organic.

Dacă dintre iniţiatori doreşte cineva să intervină? Nu doreşte nimeni.

Din partea comisiei, tot domnul vicepreşedinte Baltă. Vă rog.

Domnul Mihai Baltă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru muncă şi protecţie socială a fost sesizată, prin adresa nr. Pl-x 34/2015, cu dezbaterea pe fond, în procedură obişnuită, a Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Legii nr. 53/2003 - Codul muncii.

La întocmirea prezentului raport, comisia a avut în vedere: avizul favorabil al Consiliului Legislativ; avizul negativ al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi; avizul negativ al Comisiei pentru egalitate de şanse pentru femei şi bărbaţi; avizul negativ al Comisiei pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale, punctul de vedere negativ al Guvernului.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea art. 264 din Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în sensul instituirii unei pedepse complementare, de interzicere a unor drepturi, în afara pedepsei cu închisoarea, pentru primirea la muncă a mai mult de cinci persoane, fără forme legale, precum şi eliminarea amenzii.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, conform prevederilor art. 73 alin. (3) din Constituţia României, republicată.

Propunerea legislativă a fost respinsă de Senat.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională, potrivit prevederilor art. 75 din Constituţia României.

În urma dezbaterilor, comisia propune plenului respingerea propunerii legislative, întrucât măsurile propuse contravin prevederilor Legii nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul muncii, prin care au fost stabilite principiile referitoare la necesitatea creării unui sistem legislativ stabil şi unitar.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Dacă la dezbateri generale doreşte cineva să intervină? Nu doreşte nimeni.

Nefiind amendamente, comisia propune respingerea, rămâne la şedinţa de vot final.

22. Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr. 53 din 2003 privind Codul muncii, Pl-x 155/2015. Caracter organic.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva? Nu doreşte nimeni.

Din partea Comisiei pentru muncă, tot domnul vicepreşedinte Baltă.

Vă rog să prezentaţi raportul.

Voci din sală:

Ai sărit un Pl-x! Citeşte-l după...

Domnul Florin Iordache:

Pl-x 84 am citit, tocmai a prezentat...

Domnul Mihai Baltă:

Prezint 155, care a fost...

Domnul Florin Iordache:

155, domnule Baltă, şi apoi revenim la 53, adică la 84/2015. (Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr.53 din 2003 privind Codul muncii (Pl-x 155/2015.)

Domnul Mihai Baltă:

Da, mulţumesc.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, comisia a fost sesizată, prin adresa nr. 155/2015, cu dezbaterea pe fond, în procedură obişnuită, a Propunerii legislative pentru completarea Legii nr. 53 din 2003 privind Codul muncii.

La întocmirea prezentului raport, comisia a avut în vedere: avizul favorabil al Consiliului Legislativ; avizul negativ al Comisiei juridice; avizul favorabil al Comisiei pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale; punctul de vedere negativ al Guvernului.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare completarea art. 139 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, preconizându-se ca în sectorul bugetar să se considere zi nelucrătoare ziua dintre zilele de sărbătoare legală din cuprinsul săptămânii şi zilele de repaus săptămânal.

Totodată, dacă există o perioadă de timp mai mare de 24 de ore, acordarea de timp liber ar urma să se stabilească prin hotărâre a Guvernului.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Domnul Mihai Baltă:

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Propunerea legislativă a fost respinsă de Senat, în şedinţa din 25 februarie 2015.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

În urma finalizării dezbaterilor, comisia propune plenului Camerei Deputaţilor respingerea iniţiativei legislative, întrucât cadrul legal actual în materie este acoperitor, iar această prevedere ar putea fi reglementată prin contractele şi acordul colectivului de muncă, aplicabile.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Dacă la dezbateri generale doreşte cineva?

Doamna Boghicevici. Vă rog, doamnă deputat, Grupul PNL.

Doamna Claudia Boghicevici:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Eu am analizat prezentul proiect de lege şi, aşa cum vă spuneam şi cu altă ocazie, este clar că se simte nevoia regândirii Codului muncii. Am avut o propunere a BNS-ului care a trecut tacit de Senat, am organizat o dezbatere la Grupul parlamentar al PNL pe aceste prevederi.

Din păcate, în prezentul proiect de lege există prevederi redundante şi unele din ele sunt prevăzute deja în acte normative, de exemplu, în Legea pensiilor, în Codul muncii actual.

Vin cu rugămintea de a avea o dezbatere autentică pe toate aceste proiecte de legi, deoarece colegii noştri au iniţiative pe anumite componente ale legislaţiei, care privesc munca şi este clar că e nevoie de o dezbatere autentică pe modificările Codului muncii.

Vom susţine şi noi respingerea acestui proiect de lege.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Alte intervenţii?

Nefiind alte intervenţii, rămâne pentru votul final cu propunere de respingere.

21. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, Pl-x 54/2015.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva? Nu doreşte nimeni.

Tot pe domnul vicepreşedinte Baltă, îl rog să prezinte raportul Comisiei pentru muncă.

Voce din sală:

84!

Domnul Florin Iordache:

Păi am spus, 84/2015. Este 84.

Domnul Mihai Baltă:

Mulţumesc.

În conformitate cu prevederile art. 95 şi 115 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia pentru muncă şi protecţie socială a fost sesizată prin adresa Pl-x 84/februarie 2015 cu dezbatere pe fond, în procedură de urgenţă, a propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Legii nr. 53 - Codul muncii.

La întocmirea prezentului raport, comisia a avut în vedere: avizul favorabil al Consiliului Legislativ, avizul negativ al Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci; avizul negativ al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi; avizul favorabil al Comisiei pentru egalitate de şanse; avizul negativ al Comisiei pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale; punctul de vedere negativ al Guvernului.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, principalele modificări referindu-se la: completarea art.16 alin. (1) cu precizarea că încheierea contractului individual de muncă se realizează "anterior începerii activităţii"; introducerea unei noi litere la art. 50, vizând suspendarea de drept a contractului individual de muncă, în situaţia absenţelor nemotivate ale salariatului; modificarea art. 56 alin. (1) lit.c), în sensul ca "încetarea de drept a contractului individual de muncă să aibă loc la data comunicării deciziei de pensie"; completarea art. 61 cu o nouă literă, în sensul includerii ca motiv de concediere, care ţine de persoana salariatului, la situaţia salariatului care, întrunind condiţiile de pensie pentru limită de vârstă, nu solicită pensionarea; modificarea art. 105, în sensul cuprinderii în contractul individual de muncă cu timp parţial a duratei muncii şi a programului de lucru; abrogarea alin. (2) al art. 125, prin care se defineşte salariatul care îşi desfăşoară activitatea pe timp de noapte; modificarea alin. (1) al art.137, în sensul în care repausul săptămânal se propune a fi acordat în două zile.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Propunerea legislativă a fost respinsă de Senat, în şedinţa din februarie 2015.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

În urma finalizării dezbaterilor, comisia propune plenului Camerei Deputaţilor respingerea iniţiativei legislative.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

La dezbateri generale, dacă doreşte cineva? Nu doreşte nimeni.

Rămâne la şedinţa de vot final, cu propunere de respingere.

23. Propunerea legislativă pentru completarea lit. b) a alin. (1) al art. 5 din Ordonanţa Guvernului nr. 36/2006 privind unele măsuri pentru funcţionarea sistemelor centralizate de alimentare cu energie termică a populaţiei, Pl-x 372 /2014. Caracter ordinar.

Iniţiatorul? Nu.

Din partea Comisiei pentru industrii, raport comun Comisia pentru industrii şi Comisia pentru administraţie publică.

Îl rog pe domnul Marin să prezinte raportul.

Domnul Gheorghe Marin:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Raport comun asupra Propunerii legislative pentru completarea lit. b) a alin. (1) al art. 5 din Ordonanţa Guvernului nr. 36/2006 privind unele măsuri pentru funcţionarea sistemelor centralizate de alimentare cu energie termică a populaţiei.

Comisia pentru industrii şi servicii şi Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului au fost sesizate spre dezbatere în fond cu această propunere legislativă.

Senatul, în calitate de primă Cameră, a respins propunerea legislativă.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea art. 5 alin. (1) lit. b) din Ordonanţa nr. 36/2006 privind unele măsuri pentru funcţionarea sistemelor centralizate de alimentare cu energie termică a populaţiei, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 483/2006.

Astfel, se preconizează că producătorii de energie termică să poată achita în avans consumul de gaze naturale nu doar furnizorilor de gaze naturale, aşa cum este prevăzut actualmente, ci şi transportatorilor şi distribuitorilor de gaze naturale.

În urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, respingerea propunerii legislative.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Dacă la dezbateri generale?

Vă rog, Grupul PNL. Vă rog, domnule deputat.

Domnul Lucian Nicolae Bode:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Partidul Naţional Liberal nu susţine această iniţiativă legislativă şi aş vrea să-mi permiteţi să aduc şi câteva argumente în acest sens.

În primul rând, noi considerăm că se creează o discriminare între furnizorii de gaze şi cei ai altor resurse: apă, huilă, lignit, uraniu, apă grea. De ce numai pentru gaze s-ar institui această regulă?

În al doilea rând, prin formulare, se creează impresia că se face o favoare, să poată plăti în avans, ca şi când asta ar fi o dorinţă, un drept şi nu o constrângere. Noi spunem că este o constrângere şi am văzut ce s-a întâmplat în urmă cu câteva săptămâni, când un operator din zona de sud a României a facturat în avans o anumită cantitate de gaze naturale către populaţie.

În al treilea rând, producătorul de energie termică nu doreşte să cumpere în avans, pentru că el desfăşoară o activitate comercială şi nu şi - atenţie - prestează un serviciu public, pentru care ar trebui protejat sau măcar lăsat în aceleaşi condiţii comerciale din piaţă.

Propunerea legislativă se referă la plata anticipată a taxei de transport, aşa cum rezultă din expunerea de motive, şi a taxei de distribuţie a gazelor naturale. De ce numai pentru gaze şi nu şi pentru energie electrică, termică sau altele similare.

Activităţile de transport şi activităţile de distribuţie sunt servicii reglementate prin licenţe de transport şi licenţe de distribuţie. Trebuie să fie separate între ele şi faţă de furnizare, care este un act comercial reglementat astfel.

Şi nu în ultimul rând, activitatea de transport şi activitatea de distribuţie a gazelor naturale, fiind servicii de utilitate publică, sunt supuse unor standarde de calitate al căror grad de îndeplinire nu poate fi cuantificat decât după furnizarea serviciilor.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Cu toate că resping, sunt convins că vom respinge această iniţiativă legislativă, problema termoficării în România, a serviciului de alimentare centralizat cu energie termică, este o problemă asupra căreia va trebui, suntem obligaţi, să ne aplecăm de urgenţă.

În acest moment, sunt instalaţii de termoficare învechite, sunt depăşite din punct de vedere tehnologic. Vorbesc de tot lanţul: producere, transport şi distribuţie.

Din 315 localităţi, câte avea în 1990 sistemul de alimentare centralizat cu energie termică, azi mai avem 70. Un sistem neadaptat la nevoile pieţei, un sistem slab, sub, sub, subfinanţat.

În acest moment, sistemul de termoficare în România - afirm de la această tribună fără să greşesc - este o bombă cu ceas. Vorbesc de sistemul de termoficare centralizat. Vedem ce se întâmplă în Bucureşti cu ELCEN RADET, ce se întâmplă la Complexul Energetic Hunedoara, cu Centrala de la Mintia, cu Centrala de la Paroşeni, ce se întâmplă la Regia Autonomă pentru Activităţi Nucleare, cu CET Halânga, cu alimentarea oraşului Drobeta-Turnu Severin, la Galaţi, la Constanţa şi exemplele ar putea continua.

De aceea, închei cu rugămintea către dumneavoastră de a aduce de urgenţă într-o dezbatere parlamentară acest serviciu de alimentare centralizat cu energie termică în România.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Alte intervenţii, dacă sunt?

Nemaifiind alte intervenţii, rămâne la votul final cu propunere de respingere. Caracter ordinar.

24. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Ordonanţei nr. 42 din 30 ianuarie 2003, actualizată, privind organizarea şi funcţionarea serviciilor de iluminat public, prin adăugarea art.14, alin. (4) şi art. 14, alin. (4), lit. a), Pl-x 207/2015. Caracter ordinar.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva? Nu doreşte nimeni.

Din partea Comisiei pentru industrii, domnul deputat Marin. Vă rog, domnule vicepreşedinte. Vă rog, prezentaţi raportul.

Domnul Gheorghe Marin:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Raport asupra propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Ordonanţei nr. 42 din 30 ianuarie 2003, actualizată, privind organizarea şi funcţionarea serviciilor de iluminat public, prin adăugarea art.14, alin. (4) şi art. 14, alin. (4), lit. a).

Comisia pentru industrii şi servicii a fost sesizată în fond cu propunerea legislativă mai sus menţionată.

Consiliul Legislativ avizează negativ propunerea legislativă.

Propunerea legislativă a fost respinsă de Senat în şedinţa din 4 martie 2015.

În urma dezbaterii, membrii comisiei au hotărât respingerea Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Ordonanţei nr. 42 din 30 ianuarie 2003, actualizată, privind organizarea şi funcţionarea serviciilor de iluminat public.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

La dezbateri generale? Tot domnul deputat Bode, din partea Grupului PNL.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Lucian Nicolae Bode:

Mulţumim, domnule preşedinte de şedinţă.

Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal nu susţine această iniţiativă legislativă.

În primul şi în primul rând, pentru că se referă la modificarea Ordonanţei nr. 42/2003 privind organizarea şi funcţionarea serviciilor de iluminat public, ordonanţă care este caducă, deoarece a fost abrogată prin apariţia Legii nr. 230/2006.

În al doilea rând, iniţiativa, în opinia noastră, poate fi reluată cu referire la legea în vigoare, cum spuneam, Legea nr. 230/2006, dar ca proiect de lege organică într-o iniţiativă legislativă nouă.

Având în vedere numărul mare de accidente de circulaţie care au ca şi cauză lipsa iluminatului public sau reţele de iluminat public necorespunzătoare, poate că noi, legiuitorii, am putea să ne uităm cu o mai mare atenţie asupra posibilităţilor de modificare a Legii nr. 230/2006 astfel încât, spre exemplu, Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România să finanţeze realizarea de reţele de iluminat public pentru şoselele de centură.

Cred că bugetul CNADR, atâta cât este el, trebuie orientat cu prioritate către construcţia de drumuri şi autostrăzi, dar, în acelaşi timp, cred că bugetul multor comunităţi din România pentru serviciul de iluminat public este unul limitat şi poate că iniţiatorul s-a gândit la momentul respectiv, dacă încadra perfect în lege, şi la acest aspect.

Având în vedere cele prezentate, încă o dată, Partidul Naţional Liberal nu susţine această iniţiativă legislativă.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu mulţumesc.

Alte intervenţii din partea grupurilor parlamentare.

Nemaifiind alte intervenţii, rămâne la şedinţa de vot final cu propunere de respingere.

25. Propunerea legislativă privind declararea zilei de 9 Mai Ziua Independenţei Naţionale a României şi Ziua Parlamentului României. Pl-x 203/2014.

Caracter ordinar.

Dacă iniţiatorul doreşte să intervină. Nu doreşte.

Raport comun al Comisiei pentru cultură şi al Comisiei pentru administraţie publică.

Vă rog, domnule deputat. Domnule Alexe, vă rog să prezentaţi raportul comun.

Domnul Florin-Alexandru Alexe:

Mulţumesc.

Raport comun asupra Propunerii legislative privind declararea zilei de 9 Mai Ziua Independenţei Naţionale a României şi Ziua Parlamentului României.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia pentru cultură, arte şi mijloace de informare în masă şi Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului au fost sesizate spre dezbatere în fond în procedură obişnuită asupra propunerii legislative mai sus amintite.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare declararea zilei de 9 Mai Ziua Independenţei Naţionale a României şi Ziua Parlamentului României.

În urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât cu unanimitate de voturi, un vot împotrivă şi două abţineri, respingerea Propunerii legislative privind declararea zilei de 9 Mai Ziua Independenţei Naţionale a României şi Ziua Parlamentului României, din următoarele considerente: nu se justifică reglementarea prin lege a programului activităţilor din Parlament, programul celor două Camere fiind flexibil, adaptat la priorităţile de moment ale Legislativului. Astfel, s-a subliniat faptul că de multe ori evenimente cu semnificaţie istorică, cum ar fi 1 Decembrie sau 22 Decembrie, sunt omagiate în şedinţe solemne, la datele stabilite de Birourile permanente, în funcţie de calendar şi de priorităţile agendei parlamentare.

În raport de obiectul şi conţinutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Dacă din partea grupurilor parlamentare doreşte cineva să ia cuvântul.

Domnul Pâslaru, vicelider PSD.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Florin-Costin Pâslaru:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Grupul parlamentar al PSD va vota pentru respingerea acestui raport, datorită faptului că proiectul de lege care a fost prezentat în raport este un proiect de lege care nu se justifică, raportul fiind un raport foarte bun făcut de comisia de specialitate.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Da. Alte intervenţii? Nemaifiind alte intervenţii, rămâne la votul final. Are caracter ordinar.

26. Propunerea legislativă privind înfiinţarea Fondului Special pentru Jurnalismul de Investigaţie. Pl-x 148/2015. Caracter ordinar.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte să intervină cineva. Nu doreşte nimeni.

Raport comun. Domnul Varga. Raportul comun al comisiilor juridice şi buget-finanţe.

Domnul Vasile Varga:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Cele două comisii au fost sesizate spre dezbatere în fond cu această propunere legislativă.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins propunerea.

Consiliul Legislativ a dat un aviz favorabil, dar Guvernul a emis un punct de vedere negativ.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare crearea unui fond special numit Fondul Special pentru Jurnalismul de Investigaţie care să sprijine prin finanţare directă jurnalismul de investigaţie şi persoanele fizice sau juridice care au curajul să dezvăluie orice act de corupţie ce prejudiciază bugetul de stat.

Fondul se constituie ca un cont special deschis la Trezoreria statului, finanţat prin realocarea unui procent de 2% din prejudiciul recuperat la bugetul de stat în urma unei sentinţe definitive şi irevocabile a instanţelor de judecată în urma dezvăluirii actelor de corupţie. Totodată, iniţiatorii au precizat că finanţarea de 2% din valoarea prejudiciului recuperat va fi primită pe baza unei cereri adresată Ministerului de Finanţe.

În urma dezbaterii, membrii celor două comisii, în unanimitate de voturi, propun respingerea acestei iniţiative legislative privind înfiinţarea fondului special.

În raport de obiectul şi conţinutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc mult.

Dacă la dezbateri generale doreşte cineva.

Grupul PNL. Vă rog, domnule deputat.

Domnul Vasile Horga:

Stimaţi colegi,

Dacă această propunere legislativă ar fi adoptată de către Parlamentul României, în România ar mai apărea probabil încă o activitate - şi o activitate destul de intensă -, acea de delator, pentru că propunerea legislativă aşa cum este ea formulată dă posibilitatea, contra a 2% din recuperările care se vor face în baza unor hotărâri definitive, dă posibilitatea tuturor să reclame pe oricine. Aşa cum acum câteva sute de ani în Vestul sălbatic era goana după aur, aşa va fi goana după reclamaţii în baza acestei propuneri legislative.

Propunerea legislativă de fapt nu are nici în clin, nici în mânecă cu jurnalismul de investigaţie. Are, dacă citiţi art. 2, are de-a face cu orice persoană fizică sau persoană juridică care reclamă pe un apropiat, în sensul în care acesta are cunoştinţă despre o anumită faptă pe care acesta a făcut-o sau nu a făcut-o, dar trebuie să o cerceteze organele de cercetare penală. România este un stat de drept, are organe de control suficient de bine structurate, are organe de cercetare penală, de justiţie, astfel încât este suficient ca acestea să-şi facă treaba, să-şi facă datoria, şi România să devină un stat cu adevărat de drept.

Nu susţinem această propunere legislativă, neavând de-a face cu jurnalismul de investigaţie în niciun fel.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Dacă mai sunt alte intervenţii. Nemaifiind alte intervenţii, rămâne pentru şedinţa de vot final.

Are caracter ordinar.

27. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.230 din 6 iulie 2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari, Pl-x 139/2013.

Domnul Kerekes Károly, iniţiator. Vă rog.

Domnul Kerekes Károly:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Prin această iniţiativă legislativă se propune completarea Legii nr. 230/2007 privind înfiinţarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari, în sensul că aceste asociaţii de proprietari care, de fapt, nici nu sunt operatori economici, să aibă posibilitatea de a angaja personal pentru diferite lucrări, nu numai prin contract de muncă, ci şi prin contract civil.

Eu cred că anumite activităţi administrative prestate în cazul acestor asociaţii sunt ocazionale şi n-au un volum semnificativ şi nu sunt cu caracter permanent, ca să aibă o justificare pentru angajarea acestui personal numai şi numai prin contract de muncă, cum prevede actuala reglementare.

Deci, propun ca să fie opţional acest mod de angajare, ori prin contract de muncă, ori prin contract civil, după caz.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Îl invit pe domnul Varga să prezinte raportul Comisiei juridice.

Domnul Vasile Varga:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Mulţumesc, domnule Dobre.

Comisia juridică a fost sesizată spre dezbatere în fond cu această propunere legislativă.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins această iniţiativă.

Consiliul Legislativ a dat un aviz favorabil.

Guvernul a transmis un punct de vedere negativ.

Comisia pentru muncă şi protecţie socială, de asemenea, a dat un aviz favorabil.

Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului a avizat negativ propunerea legislativă care are ca obiect de reglementare modificarea art. 35 alin. (2) din Legea nr. 230/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari, în sensul introducerii posibilităţii angajării administratorilor, persoane fizice, prin încheierea unui contract civil, ca alternativă la contractul individual de muncă prevăzut în acest moment ca unică modalitate de angajare.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, în unanimitate de voturi, propun plenului Camerei Deputaţilor respingerea Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Legii nr. 230/2007.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

La dezbateri generale dacă doreşte cineva.

Domnule deputat, vă rog.

Domnul Paul Dumbrăvanu:

Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal este de acord cu respingerea şi dorim să avem de aici înainte şi din partea Guvernului motive de respingere mai bine argumentate, pentru că vedem foarte multe proiecte care sunt argumentate destul de slab din punct de vedere juridic.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Alte intervenţii? Nemaifiind alte intervenţii, rămâne la votul final.

Caracter ordinar.

28. Proiectul de Lege privind modificarea şi completarea Legii nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, PL-x 181/2015.

Dacă iniţiatorul doreşte. Nu.

Din partea celor două comisii, Comisia pentru muncă şi Comisia pentru sănătate.

Vă rog, doamnă deputat.

Doamna Lucreţia Roşca:

La întocmirea prezentului raport comun, Comisia pentru muncă şi protecţie socială şi Comisia pentru sănătate şi familie au avut în vedere următoarele: avizul favorabil al Consiliului Legislativ; avizul negativ al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi; avizul favorabil al Comisiei pentru egalitatea de şanse pentru femei şi bărbaţi şi punctul de vedere negativ al Guvernului.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare completarea Legii nr. 448 cu un nou articol, art. 78', în vederea înfiinţării Fondului Naţional pentru Reabilitarea Persoanelor cu handicap, având ca obiectiv principal colectarea şi gestionarea sumelor provenite din taxele achitate de angajator.

În conformitate cu prevederile art. 63 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, cele două comisii au dezbătut proiectul de lege în şedinţe separate.

Membrii Comisiei pentru muncă au fost prezenţi 23 din totalul de 24. La dezbateri au participat, în conformitate cu prevederile art. 55, doamna Mihaela Ungureanu, preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Persoane cu Dizabilităţi, doamna Anca Ilie, consilier la Autoritatea Naţională pentru Persoane cu Dizabilităţi, şi doamna Doina Lica, şef serviciu Ministerul Finanţelor Publice.

Raportul Comisiei pentru muncă şi protecţie socială a fost adoptat în unanimitate de voturi.

Membrii Comisiei pentru sănătate au dezbătut proiectul în prezenţa a 17 deputaţi din totalul de 19 deputaţi.

Raportul Comisiei pentru sănătate a fost adoptat cu majoritate de voturi.

În urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât cu majoritate de voturi respingerea proiectului de lege.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, conform art.73 din Constituţia României.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

La dezbateri generale, domnul Crăciunescu, Grupul PNL.

Domnul Grigore Crăciunescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

În România sunt peste 600 de mii de persoane cu dizabilităţi. Din acestea, doar 28 de mii sunt angajate. Legea nr. 448/2006 instituie dreptul persoanelor cu handicap de a munci şi a realiza venituri în condiţiile legislaţiei muncii. De asemenea, Legea nr. 448 prevede că autorităţile şi instituţiile publice dacă au peste 50 de angajaţi trebuie să aibă în numărul de 50 de persoane... 4% să fie persoane cu dizabilităţi. Dacă nu angajează aceste persoane, atât persoanele fizice de drept privat, cât şi instituţiile publice, trebuie să achiziţioneze de la acele societăţi comerciale care produc produse sau servicii o anumită cantitate, în valoarea stabilită, care trebuie dată la bugetul de stat. Dacă nu achiziţionează produse de la societăţile comerciale în care lucrează persoane cu dizabilităţi, trebuie să vireze la bugetul de stat o anumită sumă.

Acest proiect de lege propune înfiinţarea acelui fond naţional care să fie folosit pentru a informa, pentru a arăta angajatorilor care sunt avantajele angajării de persoane cu dizabilităţi.

În consecinţă, Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal va vota împotriva respingerii acestui proiect de lege.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Da. Alte intervenţii?

Domnul Sorin Iacoban. Vă rog.

Domnul Sorin-Avram Iacoban:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Dragi colegi,

E adevărat că principiul după care a fost făcut acest proiect de lege este un principiu bun, dar crearea Fondului Naţional pentru Reabilitarea Drepturilor Persoanelor cu Handicap, obiectul principal al acestui proiect de lege, trebuia făcută cu precizarea regimului juridic al acestui fond special care, într-adevăr, se face printr-o lege specială, trebuia specificată autoritatea care gestionează acest fond special şi regulile după care se utilizează acest fond special.

Mai mult decât atât, în textul legii există termeni şi expresii care, din punctul de vedere al Consiliului Legislativ şi al meu personal, trebuiau definite prin proiectul de lege.

Prin urmare, Grupul PSD nu susţine acest proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc, domnule deputat.

Stimaţi colegi,

Vreau să vă anunţ că în plenul Camerei participă delegaţia Comisiei Comune pentru Afaceri Europene din Parlamentul Irlandei, condusă de domnul Dominic Hennigan, preşedintele comisiei.

Vreau să-i salutăm. (Aplauze.)

Vă mulţumesc mult.

Continuăm.

29. Propunerea legislativă privind modificarea şi completarea articolului 58, alineatele (4) şi (10) din Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, Pl-x 45/2015.

Iniţiatorul dacă doreşte. Nu.

Raport comun, Comisia pentru muncă şi Comisia pentru sănătate.

Tot doamna deputat de la Galaţi.

Doamna Lucreţia Roşca:

La întocmirea prezentului raport, comisiile au avut în vedere următoarele: avizul favorabil al Consiliului Legislativ; avizul negativ al Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci; avizul negativ al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi; avizul favorabil al Comisiei pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale; avizul favorabil al Comisiei pentru egalitatea de şanse; punctul de vedere negativ al Guvernului.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea art. 58 din Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, cu modificările şi completările ulterioare, în sensul majorării prestaţiilor sociale acordate lunar persoanelor cu handicap.

Cele două comisii, Comisia pentru muncă şi Comisia pentru sănătate au dezbătut proiectul în şedinţe separate.

Comisia pentru muncă şi protecţie socială a hotărât cu unanimitate de voturi respingerea propunerii legislative.

Comisia pentru sănătate şi familie a hotărât cu majoritate de voturi respingerea propunerii legislative.

Propunerea face parte din categoria legilor organice.

A fost respinsă de Senat.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

În urma finalizării dezbaterilor, cele două comisii propun plenului Camerei Deputaţilor respingerea iniţiativei legislative, din următoarele considerente: potrivit prevederilor alin. (13) art. 58 din Legea nr. 448/2006, cuantumul drepturilor se actualizează anual cu indicele creşterii preţurilor de consum, prin hotărâre a Guvernului, şi iniţiatorii nu precizează sursele de finanţare necesare aplicării măsurilor propuse, încălcându-se astfel dispoziţiile art. 138 alin. (5) din Constituţia României.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Intervenţii.

Domnule Crăciunescu, vă rog.

Domnul Grigore Crăciunescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Persoanele cu handicap sunt acele persoane cărora din cauza unor afecţiuni fizice, mentale sau senzoriale le lipsesc abilităţile de a desfăşura în mod normal activităţi cotidiene. Din această cauză, necesită măsuri de protecţie în sprijinul recuperării, integrării şi incluziunii sociale.

Această iniţiativă legislativă are drept scop majorarea prestaţiilor acordate lunar persoanelor cu dizabilităţi, în aşa fel încât să se asigure acestora cel puţin un trai minim decent. Legat de sursa de finanţare, noi am spus că acest lucru poate fi făcut de către administraţiile locale, de la bugetul centralizat şi din fondul de rezervă al primului-ministru pe care nu prea ştim noi cât şi cum este alocat atunci când se întocmeşte bugetul.

De aceea, Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal va vota împotriva respingerii acestui proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Alte intervenţii? Nemaifiind alte intervenţii, rămâne la votul final.

30. Şi ultima propunere legislativă, Propunerea legislativă privind drepturile copiilor cu dizabilităţi, Pl-x 600/2014.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul. Nu doreşte nimeni.

Tot raport comun, Comisia pentru muncă şi Comisia pentru sănătate.

Tot doamna deputat. Sunteţi de serviciu astăzi, doamna deputat. Vă rog.

Doamna Lucreţia Roşca:

La întocmirea prezentului raport comun, Comisia pentru muncă şi protecţie socială şi Comisia pentru sănătate şi familie au avut în vedere următoarele: avizul favorabil al Consiliului Legislativ; avizul negativ al Comisiei juridice; avizul negativ al Comisiei pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport; avizul favorabil al Comisiei pentru egalitatea de şanse; şi punctul de vedere negativ al Guvernului.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare crearea unui nou cadru legislativ privind drepturile şi libertăţile copiilor cu dizabilităţi şi ale reprezentanţilor legali ai acestora, precum şi obligaţiile autorităţilor, furnizorilor de servicii şi ale persoanelor fizice sau juridice responsabile în acest domeniu.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Membrii Comisiei pentru muncă şi protecţie socială au dezbătut, în prezenţa a 23 de deputaţi din 24, raportul Comisiei pentru muncă şi protecţie socială, care a fost adoptat cu unanimitate de voturi.

Membrii Comisiei pentru sănătate au fost prezenţi 17 din 19 deputaţi. Raportul a fost adoptat de Comisia pentru sănătate.

În urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât cu majoritate de voturi respingerea propunerii legislative, din următoarele considerente: promovarea unei legi speciale pentru copiii cu dizabilităţi ar conduce la o abordare segregată, neintegrată a drepturilor copiilor şi a drepturilor persoanelor cu dizabilităţi, încălcând viziunea celor două Convenţii ale Naţiunilor Unite privind drepturile copilului, respectiv, drepturile persoanelor cu dizabilităţi.

Având în vedere că aplicarea prevederilor propunerii legislative determină influenţe financiare asupra bugetului general consolidat, se încalcă dispoziţiile art. 138 alin. (5) din Constituţia României.

Propunerea a fost respinsă de Senat.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Dezbateri generale.

Domnul Crăciunescu. Grupul PNL.

Domnul Grigore Crăciunescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Legea nr. 448/2006 a fost adoptată anterior apariţiei Convenţiei Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilităţi, fapt pentru care întreaga construcţie juridică şi conceptuală reflectată în această convenţie nu respectă şi nu redă în totalitate această convenţie a Organizaţiei Naţiunilor Unite pe care România a semnat-o.

Deşi Legea nr. 448 a suferit numeroase modificări şi completări, nu rezolvă problema. În esenţă, proiectul acesta de lege prevede o legislaţie separată pentru persoanele cu dizabilităţi adulte şi o legislaţie separată pentru copiii între 0 şi 18 ani. Pentru perioada 0-18 ani trebuie prevăzută în lege o serie de reglementări, pentru că e o perioadă de formare. Aceşti copii sunt instituţionalizaţi, merg la şcoală şi, probabil, trebuie... sau acest proiect de lege propune o serie de reglementări în acest domeniu.

Deci, credem că este necesară o legislaţie specială pentru copiii 0-18 ani, şi alta pentru adulţi.

De aceea, Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal va vota împotriva respingerii acestui proiect de lege.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Alte intervenţii? Nemaifiind alte intervenţii, rămâne la şedinţa de vot final.

Oprim aici prima parte a lucrărilor noastre.

În câteva momente, începem partea a doua, cea dedicată deputaţilor pentru a prezenta interpelări şi cea dedicată răspunsurilor la întrebări.

Vă mulţumesc mult.

După pauză

Domnul Florin Iordache:

Stimaţi colegi,

Şedinţa consacrată răspunsurilor orale la întrebări.

Pentru început, din partea Ministerului Finanţelor este prezent domnul secretar de stat cu un răspuns pentru domnul deputat Dolha Nechita-Stelian, Grupul PNL.

Vă rog, domnule secretar de stat.

Domnul Attila Gyorgy (secretar de stat, Ministerul Finanţelor Publice):

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Întrebarea domnului deputat vizează, citez: "Cine-şi asumă eşecul pierderii câtorva miliarde de euro din fondurile europene?"

Răspunsul Ministerului de Finanţe, potrivit sferei de competenţă, dorim să precizăm că o situaţie actualizată a evoluţiei absorbţiei, respectiv, o estimare privind rata de absorbţie a fondurilor structurale şi de coeziune este în competenţa Ministerului Fondurilor Europene.

Precizăm că, în calitate de ministru al finanţelor publice, misiunea domnului Eugen Orlando Teodorovici, ministrul finanţelor publice, este să asigure că sunt respectaţi indicatorii în baza cărora s-a construit bugetul.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Da. Mulţumesc.

Domnul deputat. Vă rog.

Îl invit pe domnul deputat Dolha.

Domnul Nechita-Stelian Dolha:

Mulţumesc mult, domnule preşedinte.

Să ştiţi că nu m-aşteptam la un răspuns din partea Ministerului de Finanţe, în nici un caz. M-aşteptam, în schimb, la un răspuns din partea domnului ministru Teodorovici, pentru că întrebarea şi interpelarea era adresată direct domniei sale, pentru că atunci era ministru al fondurilor europene. Cu alte cuvinte, întrebarea era direct ţintită către domnul ministru şi era firesc să vină domnia sa şi să dea un răspuns, nu acesta evaziv pe care l-am auzit astăzi. Şi, într-adevăr, România riscă să piardă riscă să piardă miliarde de euro din fondurile europene pentru proasta gestionare a lor.

Da, asta era întrebarea: îşi asumă cineva acest eşec? Şi nu e vorba de o absorbţie de 80%, cum aţi spus, pentru că nu atingem nici 70%. Astea sunt cifrele dure cu care ne confruntăm.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Mergem mai departe.

Este prezent domnul secretar de stat Albulescu Mihai, din partea Ministerului Energiei, Întreprinderilor Mici şi Mijlocii şi Mediului de Afaceri, care are un răspuns pentru doamna deputat Mocioi Niculina, Grupul PNL. Din păcate, doamna deputat nu este prezentă.

Îl rog pe domnul secretar de stat să-i transmită răspunsul scris pentru întrebare. L-aţi transmis? Da. Vă mulţumesc.

Vă mulţumesc, domnule secretar de stat.

Continuăm.

Domnul deputat Gheorghe Florin are un răspuns din partea Ministerului Economiei, Comerţului şi Turismului.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Florin Gheorghe:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Am înţeles că domnul secretar de stat are o urgenţă şi nu mai poate veni. Aşa că am convenit cu dânsul să primesc răspunsul în scris.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc mult.

Mergem mai departe.

Este prezentă doamna secretar de stat Ionela Dobrică, care are un răspuns pentru Ministerul pentru Societatea Informaţională, adresat domnul deputat Kereskényi Gábor - situaţia clădirilor lăsate în paragină ale fostului Romtelecom, în prezent Telekom.

Doamna secretar de stat, vă mulţumesc mult.

Să-i prezentaţi domnului deputat răspunsul dumneavoastră, pentru că nu este prezent în sală.

Şi ultima. La întrebarea domnului deputat Nistor Laurenţiu, Ministerul Sănătăţii solicită amânarea.

Acestea fiind spuse, trecem la secţiunea următoare, cea dedicată prezentării interpelărilor.

Domnul Gheorghe-Mirel Taloş - o interpelare. A depus-o în scris.

Domnul deputat Ovidiu Alexandru Raeţchi - o interpelare. A depus-o în scris.

Domnul deputat Viorel-Ionel Blăjuţ - o interpelare. A fost depusă.

Doamna deputat Claudia Boghicevici - o interpelare. A fost depusă.

Domnul deputat Petru Movilă - două interpelări. Au fost depuse.

Mircea Lubanovici - o interpelare. A fost depusă.

Ioan Oltean - o interpelare care a fost depusă.

Scarlat Iriza - o interpelare depusă.

Ioan Tămâian - o inter...

Da, vă rog, domnule deputat.

Domnul Ioan Tămâian:

Bună ziua, domnule preşedinte de şedinţă.

Interpelare adresată domnului Victor Ponta, prim-ministrul României.

Obiectul interpelării: probleme legate de funcţionarea secţiei ultramoderne de îngrijire a bolnavilor arşi grav a Spitalului Floreasca.

Domnule prim-ministru,

Pe data de 9 aprilie 2015, cu mare pompă a fost inaugurată la Spitalul Floreasca o secţie ultramodernă de îngrijire a bolnavilor arşi grav.

La data respectivă, ministrul sănătăţii Nicolae Bănicioiu a declarat, conform AGERPRES, următoarele: "Este o unitate de elită, prima dintr-o serie, practic este pilonul astăzi, este prima dintr-o serie de cinci astfel de unităţi pe care vrem să le facem. Celelalte unităţi vor fi deschise în celelalte centre universitare: Cluj, Timişoara, Târgu-Mureş. Este important să deschidem şi alte centre în ţară, pentru a nu pierde timp cu transportul pacienţilor, iar timpul este esenţial. Am semnat deja proiectul cu Banca Mondială."

De la data inaugurării şi până în prezent, unitatea de elită nu a funcţionat.

Luni, 2 octombrie 2015, tot domnul Bănicioiu a afirmat la un post TV următoarele: "În momentul de faţă - săptămâna trecută - sala de îngrijire a avut o problemă tehnică pe partea de ventilaţie".

Ţinând cont de cele expuse mai sus, vă rog să-mi răspundeţi la următoarele întrebări:

Aţi ştiut, în calitate de şef al Guvernului, de inaugurarea unităţii de elită de la Spitalul Floreasca?

Aţi ştiut, în calitate de şef al Guvernului, că unitatea - unică în ţară - nu a funcţionat deloc după ce a fost inaugurată?

Din moment ce defecţiunea tehnică s-a înregistrat săptămâna trecută, de ce din 9 aprilie şi până săptămâna trecută, unitatea de elită nu a funcţionat? De ce nu a fost remediată imediat defecţiunea tehnică?

De ce nu aţi cerut în primul moment o cooperare internaţională medicală, ţinând cont de faptul că s-a înregistrat o situaţie în care sistemul medical român nu era pregătit?

Nu credeţi că dacă era funcţională secţia ultramodernă de îngrijire a bolnavilor arşi grav la Spitalul Floreasca, ar fi fost mult mai uşor să rezolvaţi situaţia victimelor implicate în evenimentul din 30 octombrie?

Ce măsuri imediate intenţionaţi să luaţi pentru a preveni evenimentele de genul celor înregistrate la Clubul "Colectiv", vineri, 30 octombrie?

Aştept răspuns scris.

Cu stimă, Ioan Tămâian, deputat de Sibiu.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Da. Şi eu vă mulţumesc.

Mai departe.

Domnul deputat Adrian Nechita Oros - o interpelare.

Vă rog.

Aveţi 3 minute, domnule deputat, să prezentaţi pe scurt interpelarea.

Domnul Nechita-Adrian Oros:

Da.

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Interpelarea este adresată domnului Sorin Mihai Cîmpeanu, ministrul educaţiei şi cercetării ştiinţifice.

Obiectul interpelării: probleme grave ale activităţii ministerului.

Stimate domnule ministru,

În ultima perioadă, în ministerul pe care îl conduceţi se petrec o serie de fapte la limita legalităţii şi promiscuităţii, care nu fac decât să compromită această instituţie. Enumăr doar câteva din neregulile care au ajuns în spaţiul public în ultima jumătate de an.

În vara acestui an aţi eliberat peste 70.000 de diplome obţinute în mod ilegal, în programe de studii neacreditate, la universităţi obscure.

Curtea de Apel Bucureşti a decis anularea Ordinului ministrului educaţiei nr. 312/2015 privind obţinerea atestatului de abilitare. Este vorba de actul normativ care stabileşte modul cum se obţine certificatul de conducător de doctorat şi care elimină conflictul de interese, dar şi obligaţia ca teza de abilitare să fie susţinută în limba engleză.

Mă văd nevoit să vă întreb, domnule ministru, următoarele:

Ce veţi face cu cei 103 conducători de doctorat şi cei 64 de profesori care au aplicat pentru obţinerea atestatului de abilitare, sunt convins că mulţi dintre aceştia ar fi îndeplinit oricum criteriile de abilitare fără relaxarea adusă de acest ordin ilegal?

Cum veţi proceda cu doctoranzii care s-au înscris pe locurile repartizate acestor conducători de doctorat?

În ceea ce priveşte interpretările şi precizările abuzive ale H.G. nr. 469/2015 pentru aprobarea criteriilor minime obligatorii de autorizare şi acreditare pentru programele de studii universitare de medicină, medicină dentară, farmacie, asistenţă medicală generală, moaşe, medicină veterinară şi arhitectură - interpretări şi precizări abuzive făcute de către unii dintre reprezentanţii ministerului dumneavoastră, vă întreb:

Care este motivaţia emiterii adresei nr. 351 din 28.07.2015 de către minister, care aduce precizări abuzive privind aplicarea H.G.-ului doar pentru programe de studii pentru medicină veterinară? Regulile generale de aplicare ale H.G. nr. 469/2015 transmise prin adresa nr. 351 nu au cumva legătură cu modificările ilegale, desfiinţate ulterior de instanţele judecătoreşti, modificări aduse planurilor de învăţământ ale facultăţilor de medicină veterinară din Cluj şi Bucureşti, în anul 2011 şi care au pus în pericol recunoaşterea diplomelor absolvenţilor celor două facultăţi pentru acea perioadă?

Nu credeţi că intervenţia ministerului în planurile de învăţământ ale unei singure profesii dintre toate cele reglementate prin H.G. nr. 469/2015 încalcă grav autonomia universitară, prevăzută în art. 32 alin. (6) din Constituţia României?

Un alt subiect de notorietate este cel legat de organizarea scandaloasă de către managerul de proiect Ioan Ştefan Groza, actualmente directorul general al Direcţiei Generale pentru Învăţământ Superior din cadrul MECS, al întâlnirii de peerlearning având ca tematică facilitarea inserţiei în piaţa forţei de muncă a absolvenţilor de învăţământ superior, finanţată printr-un program POS DRU care a avut loc în cursul lunii ianuarie, la Predeal...

Domnul Florin Iordache:

Vă rog să concluzionaţi, domnule...

Domnul Nechita-Adrian Oros:

... întâlnire la care nu s-a prezentat nimic din programul comunicat participanţilor, în schimb, la petrecerile organizate în acele zile au fost aduse dansatoare.

Şi am să închei.

Care au fost beneficiile concrete, pentru universităţile cuprinse în acest proiect derulat prin POS DRU, ale acestui proiect? Nu consideraţi că modul scandalos de organizare a acestor activităţi pune semne de întrebare asupra tuturor proiectelor POS DRU coordonate de către MECS?

În încheiere, doresc să vă mai întreb, domnule ministru, câte activităţi de tip suburban trebuie să mai comită domnul Ioan Groza pentru a-l emite din funcţia de director general din cadrul instituţiei pe care o conduceţi?

Solicit răspuns în scris.

Cu stimă, deputat PNL, Adrian Oros.

Domnul Florin Iordache:

Următorul.

Aurelian Mihai - două interpelări depuse în scris.

Doamna deputat Carmen Hărău - o interpelare.

Domnul deputat Anton Doboş - o interpelare care a fost depusă.

Vă rog, prezentaţi şi pe scurt, dar prezentare pe scurt, potrivit regulamentului.

Vă rog. Asta am şi spus că prezentăm pe scurt, nu citim întreaga interpelare.

Domnul Anton Doboş:

Da.

Stimate domnule ministru,

Subiectul interpelării: stadiul desemnării consultantului pentru construcţia Spitalului Regional de Urgenţă Iaşi.

Construcţia unui spital regional de urgenţă la Iaşi a fost stabilită încă din 2008. Între timp, Guvernul a redus acest număr la trei spitale, printre care şi cel de la Iaşi. După şapte ani, încă nu s-a făcut niciun pas pentru construcţia acestui spital de care Iaşiul şi întreaga regiune a Moldovei are nevoie urgentă. Ministrul sănătăţii a declarat în repetate rânduri că există finanţare asigurată pentru aceste trei spitale regionale şi că vor fi demarate în cel mai scurt timp.

În ceea ce priveşte Spitalul Regional de Urgenţă Iaşi, primul pas care trebuia făcut era desemnarea unui consultant care să evalueze proiectul şi locaţiile propuse, iar acest lucru trebuia făcut de către ministerul pe care îl conduceţi.

Ca gestionar al finanţării asigurate de Banca Mondială pentru acest proiect, vă rog să-mi comunicaţi dacă s-a început procedura de desemnare a consultantului pentru acest proiect.

În încheiere, aş vrea să subliniez importanţa şi urgenţa construirii spitalului, prin intermediul celui mai avizat medic ieşean care s-a referit la ce s-ar întâmpla la Iaşi în cazul unui eveniment tragic cu mai multe victime arse: "Centrul de arşi de la Spitalul Sf. Spiridon este o glumă, cea mai bună soluţie este aeroportul. La Iaşi avem nevoie de un spital care să deservească toată regiunea, nu de zboruri de pe aeroport către spital din Bucureşti".

Şi în încheiere, domnule ministru Bănicioiu, să nu păţim ca în povestea cu cei şapte negri mititei, din care au mai rămas doar trei. Şi sper ca rima să cuprindă cel puţin Spitalul Regional de Urgenţă Iaşi.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Da.

Domnul deputat Mircea-Vasile Cazan - o interpelare depusă.

Domnul deputat Florin Gheorghe - două interpelări...

Vreţi să prezentaţi una dintre ele?

Două minute, domnule deputat.

Vă rog, prezentaţi una dintre ele sau titlul la amândouă, cum doriţi.

Domnul Florin Gheorghe:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Am o interpelare adresată ministrului transporturilor.

Obiectul interpelării: investiţiile pentru preîntâmpinarea înzăpezirii infrastructurii de transport.

Domnule ministru,

În fiecare an, pentru operaţiunile de deszăpezire a infrastructurii de transport, în special pentru infrastructura rutieră, se încheie contracte extrem de costisitoare, în baza cărora este eliminat de pe carosabil stratul de zăpadă, acumulat ca urmare a viscolelor.

Dacă am cuantifica sumele cheltuite în acest scop în ultimii 25 de ani, cred că am ajunge la concluzia simplă că am mai fi construit câteva sute de kilometri de infrastructură rutieră la standarde europene.

Din păcate, chiar dacă au existat linii de finanţare de la Uniunea Europeană pentru lucrări şi investiţii specifice care să înlăture riscul producerii înzăpezirii infrastructurii în sezonul rece, nici Ministerul Transporturilor şi nici Ministerul Mediului nu au implementat niciun proiect în acest sens.

Printre judeţele cele mai afectate de capriciile viscolelor din anotimpul rece se află nu numai judeţele din sudul Moldovei, dar şi judeţul Constanţa. Sunt astfel afectate atât drumuri naţionale, dar şi Autostrada A2.

În aceste condiţii, domnule ministru, vă rog să aduceţi următoarele precizări:

1. Dacă există la nivelul Ministerului Transporturilor propuneri privind realizarea unor investiţii la nivelul judeţului Constanţa care să preîntâmpine înzăpezirea principalelor căi de comunicaţii - perdele forestiere sau parapeţi în punctele critice?
2. Care sunt sumele utilizate anual pentru deszăpezirea infrastructurii rutiere - de exemplu, pentru autostrăzi, drumuri naţionale şi judeţene - în perioada 2013-2015 şi la ce valoare s-ar ridica investiţiile necesare la nivel naţional, defalcat pentru judeţul Constanţa?

Vă solicit răspuns scris.

Deputat UNPR, Florin Gheorghe.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Următorul. Domnul deputat Mihai Tararache - o interpelare depusă.

Da, vă rog, prezentaţi pe scurt, domnule deputat, dacă doriţi.

Domnul Mihai Tararache:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Interpelarea este adresată ministrului transporturilor, domnul Iulian Ghiocel Matache. Şi tema este: costurile aferente asigurării pazei perimetrale a Portului Constanţa.

Domnule ministru,

Am primit recent o serie de semnalări - şi cred că aţi primit şi dumneavoastră nenumărate, cred că nu mai aveţi loc în birou de câte semnalări aţi primit - cu privire la aspecte cu un impact semnificativ asupra mediului de afaceri din România, ce ţin de activitatea defectuoasă şi nelegală desfăşurată de Compania Naţională "Administraţia Porturilor Maritime" S.A., companie al cărei principal obiectiv ar trebui să fie administrarea, întreţinerea şi dezvoltarea infrastructurii de transport naval, ce a fost dată în concesiune prin contractul de concesiune încheiat între minister şi această companie.

Pentru asigurarea întreţinerii infrastructurii de transport naval utilizată de către diverşi operatori economici ce îşi desfăşoară activitatea în Portul Constanţa, aceştia sunt obligaţi prin contractele încheiate cu Compania Naţională "Administraţia Porturilor Maritime" să plătească un tarif de utilizare a domeniului portuar, calculat în baza unei chei de repartizare reprezentate de suprafaţa utilizată de către fiecare operator economic în parte în desfăşurarea activităţii sale.

Având în vedere informaţiile publice deţinute, vă aducem la cunoştinţă faptul că în componenţa acestui tarif de utilizare a domeniului portuar sunt introduse în mod vădit nelegal şi nelegitim unele cheltuieli ce incumbă exclusiv Administraţiei, şi care nu ar trebui să fie imputate operatorilor economici care desfăşoară activităţi economice în legătură cu infrastructura de transport naval, precum: redevenţa pe care CNAPM este obligată să o plătească, în conformitate cu contractul de concesiune încheiat cu Ministerul Transporturilor; profitul pe care acesta intenţionează să-l realizeze sau cheltuieli de întreţinere realizate în legătură cu bunurile aflate în proprietatea privată a CNAPM.

Menţionez pe această cale că aspectul legat de fundamentarea tarifelor este extrem de important, având în vedere că în diferite împrejurări şi prin diferite documente transmise de către membrii Organizaţiei Patronale "Operatorul Portuar Constanţa", s-a invocat de către reprezentanţii CNAPM necesitatea plăţii şi chiar a majorării tarifelor cu procente în unele cazuri ce depăşesc 380%, în mod unilateral şi vădit abuziv, cu încălcarea dispoziţiilor legale şi contractuale ce reglementează posibilitatea modificării clauzelor contractuale prin acordul expres al părţilor contractante, avându-se în vedere unele lucrări de întreţinere pe care CNAPM este obligată să le realizeze în legătură cu infrastructura de transport naval.

În acest sens, fundamentările legate de creşterea costurilor aferente asigurării pazei perimetrale a Portului Constanţa, ce sunt imputabile tuturor operatorilor care utilizează infrastructura de transport naval cu titlu de participare la cheltuielile necesare unei bune funcţionări a bunurilor de interes comun din Portul Constanţa sunt nejustificate. Şi de ce spun asta? Pentru că situaţia sistemului de acces şi de pază perimetrală este precară, gardurile de împrejmuire a incintei portuare sunt degradate, iar sistemul de pază implementat în Portul Constanţa este deficitar - situaţie de fapt ce este întărită de numărul mare de dosare penale înregistrate la organele competente în ultima perioadă pentru numărul...

Domnul Florin Iordache:

Concluzionaţi, vă rog.

Domnul Mihai Tararache:

E pe încheiere.

... pentru numărul mare de furturi din mărfurile şi instalaţiile situate în perimetrul Portului Constanţa.

În fapt, oamenii aceştia plătesc aceste costuri şi paza pentru bunurile pe care le au depozitate în port nu este realizată aşa cum trebuie. Şi oamenii aceştia pierd. Persoane neautorizate au acces în perimetrul portuar, iar acestea săvârşesc un număr mare de infracţiuni, dovedite de dosarele penale aflate în curs de cercetare sau chiar pe rolul instanţelor de judecată.

Domnule ministru,

Având în vedere toate aceste fapte, vă întreb şi eu, aşa cum aţi fost întrebat de foarte mulţi operatori portuari şi foarte mulţi oameni care lucrează în domeniu, pe bună dreptate, pentru că oamenii aceştia asigură peste 10.000 de locuri de muncă în Constanţa şi este corect să avem în vedere şi punctele lor şi opiniile lor. De aceea, domnule ministru, vă întreb:

1. Care este strategia actualului consiliu de administraţie cu privire la Portul Constanţa, dacă există aşa ceva?
2. Ce soluţii aţi identificat pentru problematica expusă şi când le veţi aplica?
3. Există un plan de investiţii în dezvoltarea şi dotarea corespunzătoare a agenţilor de pază şi a unităţilor de pază perimetrală a Portului Constanţa?

Solicit răspuns scris, în termenul prevăzut de lege.

Vă mulţumesc.

Deputat de Constanţa, Mihai Tararache.

Domnul Florin Iordache:

Dorel Covaci - patru interpelări depuse.

Ovidiu-Cristian Iane - două interpelări depuse.

Natalia-Elena Intotero - o interpelare depusă.

Natalia-Elena Intotero, Laurenţiu Nistor, Neviser Zaharcu şi Corneliu-Florin Buicu - o interpelare.

Simona Bucura-Oprescu - o interpelare.

Domnul Sorin-Avram Iacoban - o interpelare.

Vă rog, domnule deputat, s-o dezvoltaţi. Aveţi trei minute să prezentaţi interpelarea.

Domnul Sorin-Avram Iacoban:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Am depus o interpelare şi cinci întrebări.

Pentru stenogramă - o întrebare adresată Ministerului Transporturilor, cu situaţia licitaţiilor pentru deszăpezirea arterelor rutiere; o altă întrebare adresată Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice cu prognoza meteo pentru iarna 2015-2016; Ministerului pentru Societatea Informaţională o altă întrebare cu serviciile oferite de Poşta Română; Ministerului Economiei, Comerţului şi Turismului - o întrebare privind situaţia deşeurilor radioactive de pe teritoriul României; şi, în fine, o întrebare adresată domnului viceprim-ministru Gabriel Oprea, pentru pregătirile Ministerului în vederea întâmpinării sezonului rece.

Cât despre interpelare, este adresată, de asemenea, Ministerului Afacerilor Interne, domnului viceprim-ministru Gabriel Oprea, privind situaţia locaţiilor care funcţionează în regim de club.

Domnule viceprim-ministru,

În ceea ce priveşte tragedia de la Bucureşti din Clubul "Colectiv", nu formulez judecăţi de valoare, deoarece este o anchetă în desfăşurare care nu trebuie tulburată şi nici influenţată.

Ce s-a întâmplat vineri seara este o adevărată tragedie care nu ar trebui să se mai repete nicăieri în ţară.

Profit de această ocazie să-mi exprim şi eu regretele faţă de familiile îndurerate şi să urez sănătate grabnică celor răniţi din spitale.

Este totuşi de notorietate faptul că astfel de incidente s-au mai întâmplat în România, însă nu de amploarea celui de acum.

În pofida acestei tragedii, spectacole de genul celor care au provocat nenorocirea se vor mai desfăşura, reprezentări pirotehnice fără aprobare vor mai avea loc, locaţii improprii de genul celei din Bucureşti vor mai continua să găzduiască evenimente de genul celor care au provocat tragedia.

Inconştienţa administratorilor şi patronilor de cluburi, dublată de dorinţa de îmbogăţire rapidă reprezintă realităţi care pot crea oricând catastrofe de genul celor întâmplate.

Ne întrebăm totuşi: ce căutau minori de 15 ani într-un club destinat adulţilor? De ce consumau alcool? De ce nu erau căi de evacuare în numărul celor prevăzute de lege? De ce nu existau extinctoare? De ce nu era măcar un pompier de serviciu sau personal calificat, în situaţia în care se ştia că va exista un spectacol cu elemente pirotehnice? De unde au fost procurate aceste elemente pirotehnice? Dacă ele au fost manipulate de personal calificat?

Probabil că la aceste întrebări vor răspunde organele abilitate, iar cei vinovaţi vor răspunde în faţa legii.

Important pentru noi este ca autorităţile să recurgă la măsurile pro active care se găsesc în sfera loc de competenţă, să verifice cu stricteţe celelalte locaţii care funcţionează în regim de club, pentru ca astfel de nenorociri să nu se mai întâmple.

Având în vedere cele precizate, vă rugăm să aveţi amabilitatea să ne răspundeţi la următoarele întrebări:

1. Care sunt obligaţiile unui organizator de spectacole dacă la evenimente organizate atât în spaţii închise, cât şi în spaţii deschise se folosesc materiale pirotehnice?
2. Care este numărul minim de căi de evacuare pentru locaţiile care găzduiesc spectacole la care poate participa un număr mare de spectatori?
3. Cine are, conform legii, dreptul de a manipula materiale pirotehnice şi care este procedura legală de avizare a folosirii acestor efecte?
4. Câte controale preventive au fost efectuate în municipiul Iaşi în anul 2015 de către structuri subordonate ministerului pe care îl conduceţi, controale care au avut ca tematică respectarea prevederilor legale în ceea ce priveşte activitatea locaţiilor care funcţionează în regim de club sau activitatea locaţiilor care găzduiesc spectacole destinate publicului larg?
5. Care este lista locaţiilor din municipiul Iaşi care au fost autorizate de structurile din subordinea ministerului pe care îl conduceţi, pentru desfăşurarea de activităţi în regim de club? Şi dacă sunt asemenea locaţii care nu au primit aviz de funcţionare? La această întrebare, vă rugăm să ne precizaţi atributele de identificare a solicitanţilor - persoane juridice, inclusiv adresele punctelor de lucru şi ale sediilor care nu au fost autorizate în acest sens.

Solicităm răspuns scris şi oral, pentru fiecare punct în parte, în termenul prevăzut de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Cristina Nichita - o întrebare depusă.

Domnul deputat Ion Eparu.

Vă rog, domnule deputat, aveţi o interpelare.

Aveţi trei minute să prezentaţi interpelarea.

Domnul Ion Eparu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Sper să reuşesc să mă încadrez în cele trei minute.

Interpelarea mea este adresată domnilor Sorin Mihai Cîmpeanu, ministrul educaţiei şi cercetării ştiinţifice şi domnului Gabriel Oprea, ministrul afacerilor interne, viceprim-ministru.

Obiectul interpelării: măsurile vizate de ministerele celor doi amintiţi, pentru o mai bună reglementare a organizării procedurilor de licitaţie publică, astfel încât programul "Cornul şi laptele" să înceapă fără întârzieri în toate instituţiile şcolare beneficiare.

Domnilor miniştri,

Peste 2.000.000 de copii din grădiniţele şi şcolile generale din România beneficiază încă din 2002 de programul "Cornul şi laptele", în zilele în care sunt prezenţi la şcoală, fără vacanţe, zile libere şi absenţe.

În judeţul Prahova este al doilea an consecutiv când prevederile legii nu sunt respectate. Anul trecut, deşi licitaţia a fost organizată tot cu întârziere, nu au existat contestaţii. De aceea, situaţia a fost reglementată după doar câteva săptămâni. Anul acesta, probabil că abia în al doilea semestru, cei 74.452 de copii din judeţul Prahova vor beneficia de lapte şi corn.

Consiliul Judeţean Prahova argumentează faptul că nu a realizat în timp util caietul de sarcini pentru înscrierea licitaţiei pe SEAP, din cauza întârzierii cu care Inspectoratul Judeţean Prahova a indicat numărul exact de elevi şi numărul zilelor din calendarul şcolar.

Pe de altă parte, ISJ Prahova nu putea anticipa decât un număr aproximativ al elevilor din program, mai ales ţinând cont că situaţia transferurilor s-a lămurit după începerea anului şcolar. Singurii care pierd în acest ping-pong de acuzaţii sunt copiii.

Vreau să vă reamintesc că anul trecut, tot din cauza procedurilor de licitaţie, în judeţul Prahova nu s-a derulat programul "Mere în şcoli". Conform acestui program, din anul 2010, elevii din clasele I-VIII din învăţământul de stat şi privat ar trebui să primească gratuit câte un fruct proaspăt zilnic, timp de 100 de zile de şcolarizare, în intervalul noiembrie-martie, pentru încurajarea consumului de fructe în şcoli.

Deşi acest proiect este finanţat în proporţie de 75% din fonduri europene, elevii prahoveni nu au beneficiat de el.

Faţă de cele prezentate, vă solicit, domnilor miniştri, prezentarea strategiei ministerelor pe care le conduceţi pentru asigurarea unei mai bune reglementări a activităţii consiliilor judeţene şi inspectoratelor şcolare judeţene, în privinţa organizării procedurilor de licitaţie publică, astfel încât programul "Cornul şi laptele" să înceapă fără întârzieri în toate şcolile din ţară, inclusiv în judeţul Prahova.

Solicit răspuns scris.

Vă mulţumesc.

Deputat Ion Eparu.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc şi eu.

Doamna deputat Marioara Nistor - două interpelări depuse.

Eugen Tomac - o interpelare.

Andrei Daniel Gheorghe - două interpelări depuse.

Vreţi să dezvoltaţi una dintre ele?

Vă rog, aveţi trei minute, domnule deputat, să prezentaţi concluziile interpelării.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Am două interpelări. Prima interpelare - pe care nu o voi dezvolta - se adresează domnului ministru al transporturilor, Iulian Ghiocel Matache. Şi aştept un răspuns scris şi verbal.

Iar cea de-a doua interpelare, asupra căreia voi insista, se adresează domnului ministru al finanţelor, Eugen Orlando Teodorovici şi domnului ministru al economiei, Mihai Tudose.

Obiectul interpelării îl reprezintă renegocierea nivelului redevenţelor provenite din industria extractivă.

Actualul Guvern condus de domnul Victor Ponta s-a angajat încă din anul 2012 că va porni renegocierea cotelor redevenţelor provenite atât din industria de petrol şi gaze, cât şi din cea de extragere a resurselor minerale.

În condiţiile în care în ultimii ani suma medie a veniturilor provenite din redevenţele colectate de statul român pentru producţia de petrol şi gaze rareori a depăşit aproximativ un sfert de miliard de euro, rezultatul unui nivel mediu al redevenţelor, de circa 7%, coroborat cu expirarea, în cursul anului 2014, a datei limită cu privire la renegocierea redevenţelor provenite din exploatarea resurselor de hidrocarburi de către Petrom, cel mai mare contribuabil net din industria de extragere şi exploatare a resurselor subsolului la bugetul de stat, care este motivul pentru care Guvernul Ponta a neglijat şi continuă să neglijeze acest subiect?

Ne aflăm la sfârşitul anului 2015, iar guvernul dumneavoastră păstrează o tăcere suspectă şi asupra renegocierii contractului cu OMV Petrom, a cărui dată limită a fost depăşită, cât şi cu privire la promisiunea alcătuirii unei noi grile generale a redevenţelor adaptate actualului context macroeconomic.

Care este motivul pentru care guvernul condus de Victor Ponta întârzie în mod nepermis restructurarea cotelor redevenţelor?

Aştept răspuns scris şi verbal.

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc, domnule deputat.

O invit, în continuare, pe doamna deputat Lucia-Ana Varga.

Doamnă deputat, aţi depus două interpelări.

Vă rog să dezvoltaţi una dintre ele, vă rog, doamnă deputat.

Doamna Lucia-Ana Varga:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Prima interpelare se referă la situaţia tăierilor ilegale din pădurile României şi am depus-o pentru că între raportările Institutului Naţional de Statistică şi Inventarul Forestier Naţional s-a constatat o diferenţă de 8,8 milioane m.c. anual de lemn tăiat ilegal, există suspiciunea că acest volum de masă lemnoasă a fost recoltat ilegal şi de aceea am întrebat ministerul care este situaţia tăierilor ilegale şi dacă s-au făcut controale în zonele respective.

A doua interpelare se referă la stadiul îndeplinirii angajamentelor asumate în Strategia naţională de dezvoltare durabilă.

Prin Strategia naţională de dezvoltare durabilă a României - Orizonturi 2013-2020-2030, aprobată prin Hotărârea de Guvern nr.1460/2008, România şi-a asumat o serie de ţinte în domenii de interes naţional, precum protecţia mediului, transport, incluziune socială, învăţământ etc., termenul scadent pentru multe dintre acestea fiind anul 2015.

Având în vedere cele de mai sus, vă rog să-mi răspundeţi, domnului prim-ministru i-am adresat interpelarea, l-am rugat să ne răspundă la întrebarea care este stadiul îndeplinirii obiectivelor prevăzute în Strategia naţională de dezvoltare durabilă în comparaţie cu ţintele stabilite în acest document pentru anul 2015.

Menţionez că solicit răspunsul în scris şi oral.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Mai avem o interpelare depusă de doamna Violeta Tudorie.

Cu acestea fiind spuse, declar şedinţa închisă.

Vă mulţumesc, stimaţi colegi.

Ne vedem miercuri, la şedinţa de plen.

Lucrările şedinţei s-au încheiat la ora 17,43.