Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 10,10.

Lucrările au fost conduse de domnul deputat Petru Gabriel Vlase, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnii deputaţi Ion-Marcel Ciolacu şi Cristian Buican, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Bună dimineaţa, doamnelor şi domnilor deputaţi.

Deschid şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor şi anunţ că din totalul celor 382 de deputaţi, până în acest moment, şi-au înregistrat prezenţa 105.

Ordinea de zi şi programul de lucru pentru această săptămână au fost distribuite. Programul de lucru pentru astăzi: orele 10-14, dezbateri; 14-14,30 pauză; 14,30 vot final. Şi la încheierea şedinţei de vot final, şedinţa Biroului permanent al Camerei şi a liderilor grupurilor parlamentare.

Intrăm în ordinea de...

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu (din bancă):

Ce fac secretarii din prezidiu?

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Dorm. Dorm încă. E o oră matinală. E prea matinală.

Domnul Marian Neacşu:

Să începem programul ceva mai târziu.

Bună dimineaţa, domnule preşedinte de şedinţă, domnilor secretari.

Doamnelor şi domnilor colegi,

În urma discuţiilor cu colegii mei de la Partidul Naţional Liberal, de la Minorităţile naţionale, care sunt prezenţi în sală, am convenit să introducem pe ordinea de zi Propunerea legislativă pentru modificarea alin. (1) al art. 9 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 93/2012 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Autorităţii de Supraveghere Financiară, Pl-x 600/2015.

Camera Deputaţilor este primă Cameră sesizată.

Proiectul legislativ împlineşte termenul pentru adoptarea tacită peste trei zile şi vrem să plece la Senat, fiind dezbătut şi în Cameră.

Pe poziţia 4.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Deci poziţia 4 devine 5, da? Da. Mulţumesc.

Informare din partea Preşedintelui României cu privire la aprobarea...

Vă informez că nu avem sistemul electronic, aşa că trebuie să avem răbdare cu domnii secretari. O să votăm cu mâna sus.

Vot. Pentru? 72 de voturi pentru.

Împotrivă?

Abţineri?

Mulţumesc.

2. Informare din partea Preşedintelui României cu privire la aprobarea propunerii prim-ministrului Guvernului României referitoare la executarea misiunii de protecţie a Reprezentantului special al Secretarului General, şeful Misiunii ONU Integrată de Stabilizare Multidimensională din Republica Centrafricană (MINUSCA) de către o echipă a Serviciului de Protecţie şi Pază formată din 12 militari, pentru o perioadă iniţială de trei luni, cu o posibilă prelungire cu încă şase luni.

Vă rog, domnule secretar, daţi citire.

A... vă rog.

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Vot ca urmare a consultării liderului de la PSD şi bănuiesc că şi ceilalţi lideri de grupuri sunt de acord, vă propun modificarea programului plenului de astăzi, în sensul în care plenul de astăzi să se termine la ora 13 pe dezbateri, o jumătate de oră pauză şi la 13,30 vot final.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vot. Pentru? 71.

Împotrivă?

Abţineri?

Deci dezbateri până la ora 13; 13-13,30 pauză; 13,30 vot final.

Vă rog, domnule secretar, daţi citire informării domnului Preşedinte al României.

Domnul Ion-Marcel Ciolacu:

Informare din partea Preşedintelui României.

Domnule preşedinte,

În prezent, ca urmare a solicitării Secretariatului Organizaţiei Naţiunilor Unite, România participă cu echipe de protecţie apropiată, formate din personal militar din cadrul Serviciului de Protecţie şi Pază, la misiuni sub egida Organizaţiei Naţiunilor Unite în Sudan şi Afganistan.

Participarea la aceste misiuni reprezintă pentru ţara noastră o nouă confirmare a rolului său de furnizor de securitate, având, totodată, ca efecte benefice dezvoltarea relaţiilor de cooperare între România şi statele membre ale Organizaţiei Naţiunilor Unite participante la misiuni de menţinere a păcii.

În temeiul art. 7 alin. (1) din Legea nr. 121/2011 privind participarea forţelor armate la misiuni şi operaţiuni în afara teritoriului statului român, am aprobat propunerea prim-ministrului Guvernului României referitoare la executarea misiunii de protecţie Reprezentantului special al Secretarului General, şeful Misiunii ONU Integrată de Stabilizare Multidimensională din Republica Centrafricană (MINUSCA) de către o echipă a Serviciului de Protecţie şi Pază formată din 12 militari, pentru o perioadă iniţială de trei luni, cu o posibilă prelungire cu încă şase luni.

Fondurile financiare necesare participării României la această misiune sunt asigurate de către Organizaţia Naţiunilor Unite, Serviciul de Protecţie şi Pază suportând cheltuielile aferente drepturilor băneşti din ţară, conform legislaţiei în vigoare.

Preşedintele României, Klaus Werner Iohannis.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

3. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea comună a Comisiei Europene şi a Înaltului reprezentant pentru afaceri externe şi politica de securitate de către Parlamentul European şi Consiliu - UE şi ASEAN -: un parteneriat cu un obiectiv strategic - JOIN(2015)22.

Doamna preşedinte Birchall.

Doamna Ana Birchall:

Mulţumesc mult, domnule preşedinte de şedinţă.

Comisia pentru afaceri europene şi-a întemeiat opinia pe proiectul de opinie adoptat de Comisia pentru politică externă, Nota Ministerului Afacerilor Externe şi contribuţiile din cadrul dezbaterii ale reprezentanţilor ministerului, contribuţiile secretariatului propriu, fişa de informare a Direcţiei pentru Uniunea Europeană - Camera Deputaţilor.

Comisia pentru afaceri europene, în opinia mult mai extinsă pe care am elaborat-o - în plen îmi permit să vă prezint pe scurt - faptul că noi la comisie am subliniat că Asociaţia Naţiunilor din Asia de Sud-Est are o importantă pondere politică şi economică la nivel regional, astfel încât poate contribui la stabilizarea întregii zone Asia-Pacific, dar numai cu sprijinul unui actor internaţional major, cum este Uniunea Europeană.

Abordarea Uniunii Europene prin care se condiţionează nivelul de cooperare, de performanţe în materie de bună guvernare din statele ASEAN este în deplin acord cu rolul său de actor global care îşi promovează propriile valori în acord cu prevederile tratatelor.

Ameninţările de securitate, în special terorismul, radicalizarea, extremismul violent, dar şi criminalitatea organizată de mare risc reprezintă provocări comune atât pentru ASEAN, cât şi pentru Uniunea Europeană, fapt ce justifică interesul Uniunii de a extinde şi a adânci cooperarea cu ASEAN.

De asemenea, comisia noastră a subliniat progresele realizate de Indonezia, a treia cea mai populată ţară din lume şi cea mai mare ţară cu o populaţie majoritar musulmană, în relaţia sa cu Uniunea Europeană. Este esenţial, întrucât au o contrapondere la radicalizare şi au o contribuţie pentru crearea unui nou echilibru în gestionarea fenomenului radicalizării în zonele cele mai expuse din Orientul Mijlociu.

De asemenea, comisia noastră a subliniat operativitatea iniţierii unor misiuni ale Uniunii Europene, asemănătoare misiunii Atlanta din Cornul Africii şi nu este doar o performanţă de natură politică sau organizatorică, ci se traduce în salvarea de vieţi. Am spus că este necesar ca ordinea maritimă să fie păstrată pe baza dreptului internaţional şi, în consecinţă, opinia, exact aşa cum a fost elaborată de Comisia pentru afaceri europene, a fost supusă dezbaterii în data de 20 octombrie 2015 în prezenţa a 14 din cei 22 de membri, fiind adoptată cu unanimitate.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Dezbateri generale dacă sunt?

Vă rog, domnule deputat, la dezbateri generale.

Domnul Mircea Lubanovici:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Documentul european are drept obiectiv principal conturarea unor idei concrete privind aprofundarea relaţiilor dintre Uniunea Europeană şi Asociaţia Naţiunilor din Asia de Sud-Est şi oferă, în acelaşi timp, un cadru mai coerent pentru cooperarea sectorială şi o dimensiune politică sporită.

Uniunea Europeană şi Asociaţia Naţiunilor din Asia de Sud-Est reprezintă două dintre cele mai avansate iniţiative de integrare regională din lume, fiind parteneri în cadrul procesului de integrare, împărtăşind aceleaşi obiective orientate către cetăţeni: pace, prosperitate şi democraţie.

Prezentul proiect de hotărâre este supus spre dezbatere şi aprobare, identifică principalele provocări ale mediului politic internaţional din zona Asia-Pacific şi subliniază deosebirile dintre cele două entităţi. Totodată, sunt menţionate succesele importante ale cooperării dintre Uniunea Europeană şi Asociaţia Naţiunilor din Asia de Sud-Est în domenii cheie precum securitatea. Transformarea acestei colaborări într-un parteneriat strategic solid trebuie să fie o prioritate, punct menţionat de asemenea şi în proiectul de hotărâre.

Partidul Naţional Liberal va vota în favoarea adoptării acestui proiect de hotărâre.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Alte intervenţii?

Domnul Cernea, procedură.

Domnul Remus-Florinel Cernea:

Vă mulţumesc foarte mult, domnule preşedinte de şedinţă.

Pentru că mai devreme liderul Grupului liberal a cerut o modificare de program, fac un apel către liderii grupurilor parlamentare pentru a ţine cont de faptul că la votul final nu ne putem folosi cartelele electronice. Asta înseamnă că va fi sau ar trebui să fie vot prin ridicare de mână. Din nefericire, votul prin ridicare de mână riscă să anuleze responsabilitatea individuală pe care o avem fiecare atunci când acordăm un vot pentru sau contra sau un vot de abţinere pentru proiecte de legi.

De aceea, rugămintea mea ar fi - pentru că pe ordinea de zi sunt foarte multe proiecte - rugămintea mea ar fi să nu votăm prin ridicare de mână decât cel mult proiectele pentru care suntem prima Cameră sesizată şi am risca să depăşim termenul de 45 de zile şi legile aflate în procedură de urgenţă. Pentru celelalte proiecte de lege, ar trebui să le lăsăm, să le amânăm pentru momentul în care vom putea să folosim din nou votul electronic, pentru că este important atât pentru fiecare dintre noi, atunci când ne exercităm votul, să rămână înregistrat cum anume am votat pentru anumite proiecte de lege şi este important şi pentru cetăţeni să vadă responsabilitatea politică a fiecărui deputat pentru votul pe care-l acordă.

În cazul votului cu mâna ridicată nu se va şti cine cum a votat. De aceea, rugămintea mea este ca un lider de grup să propună ceea ce am formulat acum, şi anume la votul final să votăm doar asupra proiectelor de lege care sunt în procedură de urgenţă sau cele care riscă să iasă din termenul de 45 de zile, fiind prima Cameră sesizată. Pentru restul, să lăsăm votul final pentru momentul în care vom putea folosi cartelele electronice.

Vă mulţumesc foarte mult şi sper ca unul dintre lideri să dea curs acestei solicitări.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Alte intervenţii? Nu sunt.

Hotărârea merge la votul final.

4. Propunerea legislativă pentru modificarea alin. (1) al art. 9 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 93/2012 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Autorităţii de Supraveghere Financiară.

Iniţiatorul? Nu.

Comisia? Domnul Grama.

Domnul Horia Grama:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Raport comun al Comisiei pentru politică economică, reformă şi privatizare, al Comisiei pentru buget, finanţe asupra Propunerii legislative pentru modificarea alin. (1) al art. 9 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 93/2012 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Autorităţii de Supraveghere Financiară.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare şi Comisia pentru buget, finanţe şi bănci au fost sesizate spre dezbatere în fond cu prezenta propunere legislativă, cu adresa Pl-x 600 din 19 octombrie 2015.

Conform prevederilor art. 75 din Constituţie, republicată, şi art. 92 alin. (8) pct. 2 din Regulament, Camera Deputaţilor este primă Cameră sesizată.

Consiliul Legislativ, prin avizul nr. 1087, a avizat favorabil. Guvernul, prin punctul de vedere transmis, menţionează că asupra adoptării sau respingerii acestei propuneri legislative trebuie să se pronunţe Parlamentul. Ministerul Finanţelor Publice nu are observaţii sau propuneri asupra iniţiativei legislative. Autoritatea de Supraveghere Financiară, prin punctul de vedere transmis, nu susţine adoptarea iniţiativei legislative.

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a avizat favorabil.

Comisia pentru muncă şi protecţie socială a avizat negativ.

Prin iniţiativa legislativă se propune modificarea condiţiilor referitoare la studiile absolvite şi experienţa profesională pe care trebuie să le îndeplinească membrii Consiliului Autorităţii de Supraveghere Financiară.

În conformitate cu prevederile art. 61 şi 63 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, membrii celor două comisii au examinat propunerea legislativă în şedinţa comună din 17 noiembrie 2015.

Din totalul de 24 de membri ai Comisiei pentru politică economică şi privatizare au fost prezenţi la dezbateri toţi deputaţii, iar din totalul de 33 de membri ai Comisiei pentru finanţe şi bănci, de asemenea, au participat la dezbateri toţi deputaţii.

În urma analizei şi dezbaterii acestui proiect, acestei iniţiative, membrii celor două comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor respingerea Propunerii legislative pentru modificarea alin. (1) al art. 9 din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 93/2012 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Autorităţii de Supraveghere Financiară.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Dezbateri generale? Nu sunt.

Vă reamintesc că prin raportul comisiilor sesizate în fond se propune respingerea.

Merge la votul final.

5. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European şi Consiliu - Acţiuni de pregătire a reuniunii mondiale la nivel înalt privind ajutorul umanitar: un parteneriat global pentru acţiuni umanitare eficace, bazate pe principii - COM (2015) 419.

Doamna Birchall.

Doamna Ana Birchall:

Mulţumesc mult, domnule preşedinte de şedinţă.

Comisia pentru afaceri europene şi-a întemeiat opinia pe proiectul de opinie adoptat de Comisia pentru politică externă, nota Ministerului Afacerilor Externe şi contribuţiile din cadrul dezbaterii ale reprezentanţilor ministerului, contribuţiile secretariatului propriu, fişa de informare a Direcţiei pentru Uniunea Europeană din Camera Deputaţilor.

Comisia pentru afaceri europene a subliniat că în contextul prezentei crize a refugiaţilor, sistemul umanitar actual nu satisface aşteptările din perspectiva conducerii, coordonării şi asumării responsabilităţilor. Reuniunea la nivel înalt poate influenţa şi modifica modalităţile actuale de lucru în domeniul umanitar pentru a sprijini mai bine persoanele care au nevoie de ajutor. Trebuie să se identifice noi modalităţi de finanţare a sectorului umanitar de o manieră previzibilă şi adecvată, precum şi schimbarea paradigmei de cooperare între sectorul umanitar şi cel de dezvoltare în scopul creşterii eficienţei.

Sunt necesare investiţii sporite în prevenţie şi în tratarea cauzelor aflate la originea migraţiei. De asemenea, trebuie acordată o atenţie sporită dimensiunii de prevenire şi pregătire pentru dezastre şi de reducere a vulnerabilităţilor, trebuie să crească implicarea localnicilor în acţiunile umanitare, luând în considerare angajamentele deja asumate faţă de populaţiile afectate, precum şi asigurarea securităţii persoanelor aflate în zonele de conflict, cu accent pe siguranţa persoanelor, strămutarea internă şi pe protejarea împotriva violenţei de orice fel.

Sectorul privat trebuie să fie stimulat şi să contribuie la asistenţa umanitară şi se aşteaptă ca la Summitul Mondial Umanitar, o iniţiativă a Secretariatului General al ONU, cu scopul de a îmbunătăţi acţiunea umanitară la nivel global, să se elaboreze un document final care să pornească de la reafirmarea universalităţii şi relevanţei principiilor fundamentale ale acţiunii umanitare şi de la recunoaşterea rolului central al nevoii de protecţie şi care să cuprindă un set de angajamente comune în vederea eficientizării răspunsului umanitar internaţional, precum şi un plan de implementare a recomandărilor.

Opinia Comisiei pentru afaceri europene a fost supusă dezbaterii în şedinţa Comisiei pentru afaceri europene din data de 20 octombrie 2015, în prezenţa a 14 din cei 22 de membri, fiind adoptată în unanimitate, iar noi supunem plenului opinia, exact aşa cum a fost formulată de către comisia noastră.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Intervenţii?

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Mircea Lubanovici:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Recentele evoluţii de pe scena politică internaţională au accentuat şi mai mult nevoia implementării unei acţiuni umanitare eficiente, cu o agendă care să răspundă actualelor provocări în materie de ajutor umanitar. Documentul european are drept principal obiectiv reorientarea acţiunilor umanitare şi formularea unei recomandări specifice menite să corijeze actualul decalaj dintre nevoi şi resurse.

Acesta este restructurat pe recomandările cheie pentru Reuniunea Mondială la nivel înalt privind ajutorul umanitar, contribuţia Uniunii Europene la acest proces şi pe consolidarea Parteneriatului global pentru acţiuni umanitare şi asigurarea accesului actorilor din domeniul umanitar la persoanele afectate.

Prezentul proiect de hotărâre subliniază importanţa elaborării unei strategii coerente în ceea ce priveşte ajutorul umanitar şi atrage atenţia asupra a ce trebuie îmbunătăţit.

Având în vedere cele menţionate anterior, Partidul Naţional Liberal va vota pentru adoptarea proiectului de hotărâre.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Alte intervenţii dacă mai sunt?

Domnul Iacoban.

Domnul Sorin-Avram Iacoban:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Dragi colegi şi colege,

Proiectul de hotărâre are ca obiect adoptarea opiniei referitoare la comunicarea Comisiei către Parlamentul European şi Consiliu cu privire la ajutorul umanitar.

Comisia Europeană reconfirmă principiile umanitare de bază, deoarece în ultimii ani conflictele armate din anumite ţări au devenit tot mai complexe şi au drept urmare această migraţie. Ajutorul umanitar este strâns legat de situaţiile specifice ale unor state care nu pot oferi un nivel de trai corespunzător propriilor cetăţeni care trăiesc în condiţii de sărăcie extremă, ca să nu mai vorbim aici de serviciile de bază medicale sau de egalitate socială.

Ce-şi doreşte Comisia Europeană? Să obţină o rezoluţie care să aibă ca obiect alocarea de noi fonduri pentru a elimina cauzele fluxului de refugiaţi, dar şi pentru a încerca rezolvarea lipsei de resurse materiale pentru unele state. Se doreşte, de asemenea, consolidarea aplicării dreptului internaţional umanitar prin parteneriatul cu Crucea Roşie. De asemenea, se doreşte ca la viitorul summit pe tema ajutorului umanitar să se realizeze facilitarea unei înţelegeri comune la nivel naţional şi internaţional pe problematica riscurilor şi oportunităţilor de acţiune, precum şi pe promovarea de soluţii care să ia în considerare vulnerabilităţile existente.

Având în vedere acestea, Grupul PSD din Camera Deputaţilor propune să votăm acest proiect de hotărâre.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Alte intervenţii? Nu sunt.

Proiectul de hotărâre merge la votul final.

Domnul Cernea, procedură. Aveţi la dezbateri? Vă rog.

Domnul Remus-Florinel Cernea:

Vă mulţumesc foarte mult.

Sigur că textul comunicării este bine structurat, însă pentru a-i da cu adevărat consistenţă, este important ca România să aibă şi contribuţii importante financiare pentru ajutorarea umanitară a celor aflaţi în nevoie. M-am exprimat de la acest microfon - ideea ca în bugetele naţionale anuale să fie inclus un capitol bugetar destinat tocmai crizelor umanitare. Deocamdată, aşa ceva nu avem în buget, iar în ultimii ani criza generată de războaiele din Siria, Irak şi alte ţări a generat o criză umanitară faţă de care România încă nu a oferit un răspuns nici pe departe pe măsură. Ar fi fost indicat şi ar fi fost de dorit ca România să preia o parte dintre copiii bolnavi sau răniţi, de exemplu, din Siria. Ar fi fost gesturi poate nu foarte costisitoare, dar care ar fi arătat angajamentul nostru şi dorinţa de a prelua o parte din responsabilităţi.

Aşadar, cred că la dezbaterile pe buget, care vor urma în următoarele săptămâni, sper să existe deschiderea din partea dumneavoastră să includem un astfel de capitol bugetar destinat acţiunilor umanitare şi să alocăm sume importante, nu simbolice.

Va trebui să dovedim că suntem cu adevărat alături de partenerii europeni şi să preluăm o parte din responsabilităţile generate de crizele umanitare actuale.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Doamna Birchall.

Doamna Ana Birchall:

Mulţumesc mult, domnule preşedinte.

Câteva precizări, pentru că eu cred că este important atunci când în plenul Camerei Deputaţilor exprimăm puncte de vedere, opinii şi, mai ales, criticăm anumite opinii, ar fi bine să le şi citim.

În primul rând, acest proiect de opinie se referă la acţiuni de pregătire a Reuniunii Mondiale la nivel înalt privind ajutorul umanitar. Eu am precizat în raportul pe care l-am citit în faţa dumneavoastră că am făcut un rezumat. Dar opinia, aşa cum a fost elaborată şi adoptată de Comisia pentru afaceri europene din Camera Deputaţilor, conţine o grămadă de recomandări inclusiv pentru România, dar şi câteva aspecte care au fost subliniate şi care au fost relevate ca fiind foarte important să fie continuate. Astfel, dintre priorităţile României pentru Summitul Umanitar Mondial, mi-aş permite să vă menţionez: consolidarea aplicării dreptului internaţional umanitar, valorificarea ocaziei oferite de acest summit pentru ridicarea gradului de conştientizare a publicului larg cu privire la problematica umanitară. În acest sens, noi am considerat că este importantă promovarea în rândul cetăţenilor a acestor evenimente. De exemplu, România va avea un side event la Conferinţa Internaţională a Crucii Roşii şi Semilunii Roşii pe tema raporturilor voluntare.

De asemenea, promovarea schimbului de bune practici naţionale - şi aici am dat exemplul Centrului de tranzit pentru refugiaţi de la Timişoara sau acordarea de asistenţă medicală de urgenţă prin intermediul SMURD.

Şi pot să continui cu aceste exemple.

Rugămintea mea, domnule preşedinte, dragi colege, dragi colegi, cel puţin pe afaceri europene eu cred că este important să facem aici politica României şi să lăsăm la o parte critica, doar de dragul de a critica. Şi să citim aceste opinii, care, fără a lăuda munca Comisiei pentru afaceri europene, dar toţi colegii şi toate colegele, indiferent de formaţiunea politică din care facem parte, noi, chiar la această comisie, încercăm să promovăm interesele României.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Am încheiat dezbaterile pe acest punct.

Proiectul de hotărâre merge la votul final.

6. Proiectul de Hotărâre privind eliberarea din funcţie a unui secretar general adjunct al Camerei Deputaţilor ca urmare a cererii de demisie şi numirea unui secretar general adjunct interimar.

Am să dau eu citire, ca să ştim ce e aici.

"În temeiul art. 251 din Regulamentul Camerei, aprobat prin Hotărârea Camerei, republicat în Monitorul Oficial, Camera adoptă prezenta hotărâre.

Doamna Ileana-Maria Luncan se eliberează din funcţia de secretar general adjunct al Camerei, începând cu data de 12 noiembrie 2015, ca urmare a cererii sale de demisie din această funcţie.

Domnul Georgică Tobă se numeşte în funcţia de secretar general adjunct interimar al Camerei Deputaţilor."

Intervenţii, dacă sunt? Nu sunt.

Mulţumesc.

7. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 30/2015 privind unele măsuri pentru implementarea mecanismului de alocare tranzitorie cu titlu gratuit a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră producătorilor de energie electrică, pentru perioada 2013-2020, inclusiv Planul naţional de investiţii.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Am avut o discuţie înainte de începerea plenului cu liderul Grupului parlamentar al PSD, cu o serie de colegi, şi am ajuns la concluzia că, pentru acest proiect de lege, e bine să avem şi un punct de vedere al noului Guvern.

În consecinţă, vă solicit retrimiterea la comisie a acestui proiect de lege pentru o perioadă de trei săptămâni.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Comisia?

Domnul Iulian Iancu:

Domnule preşedinte,

Suntem de acord, cu o singură menţiune. Aş vrea să fie maximum două săptămâni, pentru că suntem sub imperiul unui termen limită din partea Uniunii Europene, care ar expira la 1 ianuarie.

Cu alte cuvinte, ar fi bine să valorificăm intervalul acesta şi cred că două săptămâni ne sunt suficiente. Noi vorbim aici despre anumite criterii în aplicarea schemei tranzitorii de alocare cu titlu gratuit a emisiilor. Cu alte cuvinte, venim în ajutorul operatorilor noştri. Cu cât o facem mai repede, cu atât va fi mai bine.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă rog, domnule lider.

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Trebuie să spunem două lucruri.

Unu. Ordonanţa produce efecte. Deci, nu cred că avem probleme deosebite în a duce o serie de măsuri la locul lor şi la timpul potrivit.

Dar, în al doilea rând, cred că pentru toată lumea este clar, noul Guvern n-are atât de multă disponibilitate în primele zile de lucru să se aplece pe toate actele normative pe care noi le dorim să-şi expună un punct de vedere. E nevoie de timp şi noi ştim asta.

În consecinţă, cred că, totuşi, trei săptămâni - deşi e un termen destul de mic - este, în acest moment, cel mai posibil de luat în considerare.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Comisia?

Domnul Iulian Iancu:

Stimaţi colegi,

Deci suntem de acord că e bine s-o trimitem. Dar suntem de acord că este un imperativ pentru operatorii noştri, producătorii de energie. Diferă noţiunea, două sau trei săptămâni.

Corect este o ordonanţă produce efecte, cu o singură menţiune: efectele nu au putut fi în totalitate puse în operă, pentru că, în ordonanţă, nespunându-se explicit criteriile după care se alocă tuturor celor 29 de operatori, există riscul să beneficieze doi de toată suma.

Doi. Comisia care va face această selecţie este o comisie care se selectează după nişte criterii şi există riscul să fie plătită cu 1.200.000 de euro, ceea ce iarăşi ar putea să fie o mare aberaţie, drept pentru care ordonanţa trebuie să aibă aceste criterii.

Şi, cu alte cuvinte, pentru că dorim cu toţii să facem acest lucru, vrea şi Guvernul, e nevoie pentru operatori, eu zic că, în două săptămâni dacă noi, comisia, ne angajăm s-o trecem, cred că e foarte bine. O comisie ar zice: e foarte bine trei săptămâni, hai să mai aşteptăm. Dar eu cred că e spre binele comun.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Propuneţi, domnule, schimbaţi propunerea, ca să supun votului. Domnul lider.

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Deşi domnul preşedinte al comisiei nu are dreptate, pentru că ordonanţa din 30 iunie până acum, slavă Domnului, putea să producă toate efectele posibile şi imposibile, dar pentru deblocarea situaţiei sunt de acord cu două săptămâni şi o să solicităm noului ministru să se aplece cu prioritate asupra acestui proiect de lege.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Consens politic.

Vot. Pentru? Pentru retrimiterea la comisie două săptămâni. 111.

Împotrivă?

Abţineri? Nu.

Mulţumesc.

8. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 15/2015 pentru modificarea art. 2 lit. d) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea şi exploatarea pajiştilor permanente şi pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, precum şi pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăţi care se aplică în agricultură în perioada 2015-2020 şi pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură.

Vă rog, domnule vicelider.

Domnul Florin-Costin Pâslaru:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule preşedinte,

Vă solicit retrimiterea la comisie pentru o perioadă de două săptămâni a acestor proiecte de lege şi a modificărilor ordonanţei, întrucât, în urma discuţiilor cu comisia de specialitate şi a liderilor de grup, am ajuns la concluzia că mai sunt nişte modificări care trebuie făcute.

Termen: două săptămâni.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Korodi Attila:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Mai sunt lucruri care trebuie clarificate, pentru că, pe lângă Legea pajiştilor, introducând amenajamentele pastorale, am complicat puţin viaţa atât a fermierilor, cât şi a autorităţilor locale. Şi dacă nu există o strategie coerentă, prin care odată ajutăm autorităţile locale să vină în întâmpinarea cererii fermierilor de a fi făcute amenajamente pastorale, dar să nu fie cuplate pe un termen scurt cu fondurile europene date agriculturii, am făcut un pas.

De aceea, încă o dezbatere în comisie cred că este binevenită şi, dacă există o coerenţă pe cum finanţăm aceste studii, pe de altă parte cum ajutăm fermierii să poată să acceadă la fonduri europene şi să nu îngreunăm pentru următorii ani de zile accesul acestora, atunci am făcut un pas bun.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Alte intervenţii?

Vot pentru retrimiterea la comisie două săptămâni.

Pentru? 114 pentru.

Împotrivă?

Abţineri?

Proiectul de lege va fi retrimis la comisie. Termen două săptămâni.

9. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 61/2014 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 47/2013 privind unele măsuri în domeniul instrumentelor structurale care privesc beneficiarii direcţi finanţaţi din fonduri externe nerambursabile, precum şi unele măsuri financiare în domeniul ex-ISPA din sectorul transporturi.

Procedură de urgenţă.

Guvernul? Vă rog să vă prezentaţi.

Domnul Nicuşor Marian Buică (secretar de stat, Ministerul Fondurilor Europene):

Bună dimineaţa, doamnelor şi domnilor deputaţi.

Nicu Buică, secretar de stat la fonduri europene.

Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 61/2014 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 47/2013 privind unele măsuri în domeniul instrumentelor structurale care privesc beneficiarii direcţi finanţaţi din fonduri externe nerambursabile, precum şi unele măsuri financiare în domeniul ex-ISPA din sectorul transporturi.

Luând în considerare faptul că perioada de eligibilitate s-a încheiat la 31 decembrie 2012, ţinând cont de faptul că, în continuare, obligaţia îndeplinirii angajamentelor asumate în cadrul memorandumurilor de finanţare privind asigurarea funcţionalităţii revin autorităţilor române, cerem asigurarea de la bugetul de stat, prin bugetele ordonatorilor de credite cu atribuţii în domeniul transporturilor, a fondurilor necesare finanţării proiectelor ex-ISPA din sectorul transporturi şi implementarea acestora până la sfârşitul anului 2017, precum şi abilitarea beneficiarilor de fonduri alocate de la bugetul de stat de a asigura realizarea şi legalitatea, în conformitate cu cheltuielile ce sunt solicitate a fi decontate de la bugetul de stat pentru finanţarea şi implementarea proiectelor ex-ISPA.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Comisia?

Domnul Gheorghe Marin:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Raport comun asupra Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 61/2014 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 47/2013 privind unele măsuri în domeniul instrumentelor structurale care privesc beneficiarii direcţi finanţaţi din fonduri externe nerambursabile, precum şi unele măsuri financiare în domeniul ex-ISPA din sectorul transporturi.

Comisia pentru industrii şi servicii şi Comisia pentru transporturi şi infrastructură au fost sesizate în fond cu proiectul de ordonanţă mai sus menţionat.

Camera decizională pentru acest proiect este Camera Deputaţilor.

Senatul a adoptat proiectul de lege.

Comisia juridică a avizat favorabil.

Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a avizat favorabil.

Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului a avizat favorabil proiectul de lege.

Adoptarea modificărilor şi completărilor propuse se impune, având în vedere necesitatea instituirii unor măsuri pentru optimizarea fluxurilor financiare care se derulează în relaţia dintre autorităţile de management, beneficiarii direcţi de fonduri externe nerambursabile şi ordonatorii de credite ai bugetelor în vederea creşterii gradului de absorbţie a fondurilor structurale alocate României în perioada 2007-2013.

În urma dezbaterilor, membrii celor două comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Proiectului de Lege privind adoptarea ordonanţei de urgenţă mai sus menţionate.

În raport de obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Având în vedere că este în procedură de urgenţă, propun cinci minute pentru dezbaterea proiectului respectiv.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Dezbateri. Grupurile? Intervenţii? Nu.

Vă rog. Vă rog, dezbateri, intervenţii din partea grupurilor?

N-am auzit, aţi propus timp la vot, da? Vă rog.

Pentru?

N-am auzit, îmi cer scuze.

Cine este pentru? 111.

Împotrivă?

Abţineri? O abţinere.

Mulţumesc.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Dan Coriolan Simedru:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

La baza emiterii acestui act normativ a stat riscul nefinalizării proiectelor de investiţii, finanţate din programul ISPA în domeniul transporturilor.

În perioada în care aceste proiecte trebuiau finalizate, acestea au expirat de mult, iar autorităţile române se aflau în situaţia de a nu-şi onora obligaţiile contractuale de plată faţă de beneficiarii ex-ISPA.

De aceea s-a optat pentru varianta asigurării fondurilor necesare pentru finalizarea acestor proiecte din bugetul de stat.

Faptul că, în anul 2015, vorbim încă despre proiecte de infrastructură care au beneficiat de finanţare europeană nerambursabilă prin programul ISPA începând cu anul 2000, dar pentru care Guvernul amână termenul de implementare până la finalul anului 2017, reprezintă o dovadă clară a eşecului în procesul de absorbţie a fondurilor europene în acest sector.

Este inadmisibil să avem proiecte pe infrastructură din perioada de preaderare care nu sunt finalizate şi care consumă încă resurse bugetare importante.

De aceea, Grupul Partidului Naţional Liberal se va abţine de la acest vot şi trage un semnal de alarmă serios în legătură cu deficienţele majore din sistem, care s-au perpetuat de la an la an şi care au condus la situaţia în care ne găsim.

Proiecte de infrastructură pentru care românii plătesc şi astăzi şi pentru care vor plăti până în anul 2017, deşi ne aflăm în a treia etapă de programare europeană şi vorbim despre ciclul financiar 2014-2020, în dreptul căruia stă scris un mare zero la capitolul absorbţie de fonduri.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Toader.

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Vreau să adaug, faţă de ce a spus colegul meu, un lucru foarte important. Trebuie să fie şi nişte responsabili. Riscul major pe care-l are România e să plătească de la buget tot ceea ce au fost fonduri de preaderare din fondul ISPA. Asta este marea problemă pe care o avem şi este inadmisibil. De abia în 2012 s-a hotărât, împreună cu comisia, să accepte o prelungire până în 2014. Am ajuns până în 2017. Trebuie să fie un responsabil. Că e responsabil cel care este beneficiarul de management.

Şi asta vreau să atrag atenţia şi motivul pentru care noi ne abţinem, să atrag atenţia că trebuie să fie nişte responsabili în România pentru cei care nu reuşesc, într-o formă sau alta, să beneficieze de acest mare ajutor pe care putem să-l primim.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Márton Árpád.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

În ultimele zile se tot vorbeşte despre alt tip de politică, alt tip de administrare. Hai să facem şi noi la fel, să avem un alt tip de activitate. Adică, dacă vorbim despre respectarea legii, într-adevăr să ne respectăm legile noastre.

Şi acum, dacă deschideţi dumneavoastră pe site acest proiect de lege, veţi constata următoarele. Există un raport al celor două comisii, din 12 noiembrie care, într-adevăr, se poate deschide, este pe site.

Mai există un text, cum că ar exista un raport comun din data de 16 noiembrie, numai că textul acestui raport nu există pe site. Nu ştiu, există, nu există acest raport din 16 noiembrie? Ce conţine el?

Eu constat că se propune adoptarea, în primul raport, din 12, fără modificări, forma venită de la Senat.

Dar, totuşi, vă rog să faceţi, în sfârşit, ordine în activitatea noastră.

Deci ori există acest raport şi atunci trebuie să apară pe site, ori nu există un astfel de raport şi atunci n-are ce căuta acest text, cum că ar exista un raport din 16 noiembrie.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Alte intervenţii? Nu mai sunt.

Legea merge la votul final.

10. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 22/2015 privind acordarea unui ajutor de stat individual pentru salvare Societăţii "Complexul Energetic Hunedoara" - S.A.

Guvernul?

Vă rog, domnule lider.

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Domnule preşedinte de şedinţă,

De asemenea, am discutat cu colegii de la Grupul parlamentar al PSD înainte de şedinţă şi am ajuns la concluzia că şi acest proiect de lege ar trebui retrimis la comisie, pentru mai multe considerente.

Şi, dacă vreţi, poate lucrul cel mai important este ca noul Guvern să ne spună dacă vrea să ajute sau nu în continuare Complexul Energetic Hunedoara, acolo unde, dacă nu se va interveni, probabil după 24 decembrie vom ajunge la o situaţie dramatică: lichidarea entităţii.

De aceea, cred că este nevoie acum de un punct de vedere serios şi, mai ales, un punct de vedere care să ducă la rezolvarea situaţiei de la această unitate economică.

În consecinţă, vă propun pentru două săptămâni retrimiterea la comisie.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Alte intervenţii? Domnul Márton Árpád.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule vicepreşedinte,

Stimaţi colegi,

Teoretic, într-adevăr, într-o astfel de problemă e bine să cunoaştem punctul de vedere al Guvernului.

Însă, astăzi aud a doua oară aceeaşi formulare: ne-am consultat cu Grupul PSD.

Există un nou Guvern, o nouă majoritate? Adică a fost reînfiinţat USL-ul?!

După regulamentul nostru, există doar instituţia de consultări între toţi liderii grupurilor parlamentare. Încă o dată, dacă este aşa, e foarte bine. Ne bucurăm. Avem, în sfârşit, un guvern totuşi cu o susţinere politică a USL-ului, vorbiţi ca atare.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Supun votului dumneavoastră propunerea liderului de grup de la PNL, retrimitere la comisie două săptămâni.

Pentru? 80.

Împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Zece.

Mulţumesc.

11. Propunerea legislativă privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Naţional pentru Competivitate.

Domnul Varujan Pambuccian (din sală):

Competitivitate.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Competitivitate. Corect.

Din partea iniţiatorilor?

Domnule Pambuccian, sunteţi din partea...

Domnul Varujan Pambuccian:

Domnule preşedinte,

Vă rog să supuneţi la vot solicitarea grupului nostru de a o retrimite la comisie.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

E venită cu respingere, domnule deputat.

Comisia, vă rog. Domnul Grama.

Vă rog, domnule deputat.

Numai un pic, domnule preşedinte.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule vicepreşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Vă rog să observaţi că această lege trece tacit mâine.

Ca atare, cine votează pentru retrimitere, votează legea în forma iniţială.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Comisia?

Domnul Horia Grama:

Da, într-adevăr, domnule preşedinte, această lege va fi aprobată tacit dacă o retrimitem la comisie.

Propuneţi la vot, în plen.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Propune raportul... Raport de respingere aveţi, da?

Domnul Horia Grama:

Raportul este de respingere.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Intervenţii?

Deci propunerea liderului Grupului minorităţilor de retrimitere la comisie, în condiţiile date, că mâine trece tacit.

Pentru? Vă rog, vot pentru, ca să putem număra. 81.

Împotrivă? 18.

Abţineri? Trei.

Frumos vot.

Retrimitere la comisie.

12. Proiectul de Lege pentru ratificarea Protocolului adiţional la Convenţia europeană pentru protecţia drepturilor omului şi a demnităţii fiinţei umane faţă de aplicaţiile biologiei şi medicinei, referitor la transplantul de organe şi ţesuturi de origine umană, semnat la Strasbourg la 20 februarie 2015.

Guvernul?

Domnul Răzvan Teohari Vulcănescu (subsecretar de stat, Ministerul Sănătăţii):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Este vorba de ratificarea Protocolului adiţional al Convenţiei privind drepturile omului şi biomedicina sau Convenţia de la Oviedo.

România a semnat această convenţie, iar acest protocol se referă la transplantul de organe şi de ţesuturi de origine umană, conceput pentru a reglementa aspecte juridice şi biotice din domeniul transplantului.

Prevederile din protocol se referă la protejarea minorilor, a persoanelor defavorizate, respectarea tuturor prevederilor naţionale privind acordul pentru donare şi prevenirea recoltărilor şi a procedurilor de transplant ilicite.

Toate aceste aspecte se regăsesc în legislaţia naţională, respectiv Legea nr. 95/2006, republicată, şi în noile reglementări din Codul civil.

Ratificarea protocolului va întări prevederile legale existente în domeniu, motiv pentru care Guvernul susţine adoptarea proiectului de lege, în baza raportului favorabil al comisiei raportoare.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Comisia? Comisiile sesizate? Domnul Buicu, domnul Păun?

Domnul Buicu.

Domnul Corneliu-Florin Buicu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Vă înaintăm raportul comun...

Am avut în vedere, la întocmirea raportului, avizul favorabil al Consiliului Legislativ, avizul favorabil al Comisiei pentru politică externă.

Camera Deputaţilor este primă Cameră sesizată.

Proiectul are ca obiect de reglementare ratificarea Protocolului adiţional la Convenţia europeană pentru protecţia drepturilor omului şi a demnităţii fiinţei umane faţă de aplicaţiile biologiei şi medicinei, referitor la transplantul de organe şi ţesuturi de origine umană, semnat la Strasbourg la 20 februarie 2015.

România a semnat Convenţia pentru protecţia drepturilor omului şi a demnităţii fiinţei umane în 4 aprilie 1997 şi a ratificat-o prin Legea nr. 17/2001.

Protocolul adiţional reglementează aspecte juridice şi bioetice în domeniul transplantului, iar semnarea sa la 20 februarie 2015 conduce la promovarea cooperării cu statele membre ale Consiliului Europei pentru prevenirea comercializării elementelor corpului uman şi alinierea României la progresele ştiinţelor medicale din spaţiul european.

Cele două comisii au examinat proiectul de lege în şedinţe separate.

La Comisia pentru drepturile omului au fost prezenţi opt deputaţi din 11.

La şedinţa Comisiei pentru sănătate au fost prezenţi 18 din 19.

În urma examinării proiectului de lege, cele două comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, să vă propună adoptarea Proiectului de Lege ratificarea Protocolului adiţional la Convenţia europeană pentru protecţia drepturilor omului şi a demnităţii fiinţei umane, în forma prezentată.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Dezbateri generale? Nu sunt. Nefiind amendamente, legea merge la votul final.

13. Proiectul de Lege pentru ratificarea Convenţiei Consiliului Europei privind prevenirea şi combaterea violenţei împotriva femeilor şi a violenţei domestice, adoptată la Istanbul, la 11 mai 2011.

Guvernul? Doamna secretar de stat.

Doamna Ioana Liana Cazacu (secretar de stat, Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice):

Convenţia Consiliului Europei privind prevenirea şi combaterea violenţei împotriva femeilor şi a violenţei domestice, denumită şi Convenţia de la Istanbul, este apreciată a fi cel mai complex instrument de cooperare juridică internaţională în ceea ce priveşte prevenirea violenţei împotriva femeilor, protejarea victimelor, urmărirea penală a autorilor şi adoptarea unei game largi de măsuri pentru a aborda acest flagel în toată complexitatea sa.

Beneficiile ratificării convenţiei de către România reprezintă un progres în consolidarea cadrului juridic în materia protecţiei şi promovării drepturilor omului.

Prin ratificarea acestei convenţii se transmite un important semnal pozitiv privind angajamentul ferm al României de a respecta şi promova o serie de măsuri ferme prin care să asigure o prevenţie şi o combatere adecvată a fenomenului violenţei.

Ratificarea convenţiei reprezintă dovada clară privind voinţa autorităţilor române de a combate activ acest fenomen deosebit de grav. Această convenţie recomandă fundamentarea politicilor părţilor în mod cuprinzător şi coordonat, în vederea prevenirii şi combaterii tuturor formelor de violenţă în familie, în special printr-o coordonare foarte bună, la cel mai înalt nivel, precum şi prin elaborarea unei noi strategii multianuale de prevenire şi pedepsire a actelor de violenţă în familie.

Convenţia prevede crearea unor mecanisme care să garanteze o protecţie adecvată a victimelor, precum şi un grad mai mare de conştientizare a efectelor acestui fenomen.

Obligaţiile asumate prin semnarea Convenţiei Drepturilor Omului impun statelor membre obligaţia de a crea un sistem de suport adecvat pentru victimele acestui tip de infracţiune. Acest suport la care face referire textul convenţiei trebuie să includă un personal foarte bine pregătit în vederea consilierii şi reabilitării victimelor prin mijloace precum asistenţă medicală, financiară şi socială oferită prin instituţiile guvernamentale, nonguvernamentale, dar şi locale. Convenţia evidenţiază o abordare coordonată, centrată pe victimă şi are un puternic caracter sancţionator, asigurând întărirea cadrului legal pentru soluţionarea litigiilor care vizează violenţa împotriva femeilor, dar şi violenţa domestică.

Convenţia stabileşte, totodată, un mecanism specific de monitorizare în scopul de a asigura punerea efectivă în aplicare a dispoziţiilor sale de către părţi.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Comisia. Domnul Varga.

Domnul Vasile Varga:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Cele două comisii au fost sesizate în fond spre dezbatere cu acest proiect de lege.

Preşedintele României a transmis Camerei Deputaţilor decretul pentru supunerea spre ratificarea Parlamentului a Convenţiei Consiliului Europei privind prevenirea şi combaterea violenţei împotriva femeilor, a violenţei domestice, adoptată la Istanbul, la 11 mai 2011, împreună cu documentele care stau la baza emiterii acestui decret.

Consiliul Legislativ, Comisia pentru politică externă şi Comisia pentru drepturile omului, culte, problemele minorităţilor naţionale au avizat favorabil proiectul de lege.

Membrii celor două comisii sesizate în fond au hotărât să propună plenului Camerei un raport comun de adoptare a Proiectului de Lege pentru ratificarea Convenţiei Consiliului Europei privind prevenirea şi combaterea violenţei împotriva femeilor şi a violenţei domestice, adoptată la Istanbul, la 11 mai 2011, în forma iniţiatorului.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Dezbateri generale.

Doamna Birchall.

Doamna Ana Birchall:

Mulţumesc mult, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimate colege,

Stimate colegi,

Vă mărturisesc că sunt foarte bucuroasă că astăzi sunt în faţa dumneavoastră pentru a susţine prezenta propunere legislativă aflată pe ordinea de zi pentru a primi votul dumneavoastră de adoptare, pentru că această convenţie are o însemnătate aparte pentru mine.

În calitate de parlamentar de referinţă al Parlamentului României la Consiliul Europei m-am implicat încă de la început în procesul de semnare şi de ratificare a acestei convenţii extrem, extrem de importante, denumită şi cunoscută ca şi Convenţia de la Istanbul.

Convenţia Consiliului Europei privind prevenirea şi combaterea violenţei împotriva femeii şi a violenţei domestice reprezintă tratatul internaţional cel mai cuprinzător care abordează această gravă violare a drepturilor omului şi ale cărei puncte-cheie sunt prevenirea violenţei, protecţia victimelor şi trimiterea în judecată a infractorilor.

Alături de Legea privind egalitatea de şanse, adoptată recent de Parlamentul României şi deja promulgată de către preşedintele ţării, un obiectiv important al meu, aşa cum v-am spus, în calitate de parlamentar de referinţă al Legislativului român la Consiliul Europei pentru eliminarea violenţei împotriva femeilor, a fost semnarea şi ratificarea de către România a Convenţiei de la Istanbul, act care a intrat deja în vigoare la nivel european. Mă bucur că astăzi România se alătură statelor semnatare şi că toate eforturile instituţionale şi personale au dat rezultate.

Violenţa împotriva femeilor a reprezentat, în ultimele decenii, unul dintre fenomenele cu cele mai grave consecinţe asupra dezvoltării armonioase a unei societăţi, întrucât nu afectează doar o anumită categorie socială sau o anumită regiune, ci poate afecta orice persoană din orice colţ al lumii.

Din păcate, şi România se numără printre ţările care se confruntă cu consecinţele distrugătoare ale violenţei, pornind de la violenţa domestică, violenţa împotriva femeilor sau violenţa împotriva copiilor.

Fac apel la dumneavoastră, stimate colege şi stimaţi colegi, să votaţi pentru adoptarea acestui proiect legislativ, pentru ca împreună să condamnăm cu fermitate violenţa de orice fel.

Prin semnarea şi ratificarea Convenţiei de la Istanbul, România se obligă să schimbe legile, să introducă politici publice mai cuprinzătoare şi să aloce resursele necesare pentru a crea o zonă de toleranţă zero faţă de violenţa de orice fel împotriva femeilor, fie că vorbim de violenţă fizică, psihică, emoţională, economică, dar şi sub forma discriminării pe piaţa muncii.

Vreau să mulţumesc Guvernului, să mulţumesc tuturor ministerelor care încă de la început au susţinut eforturile de semnare şi acum de ratificare a acestei convenţii extrem de importante.

De asemenea, vă rog să-mi permiteţi să mulţumesc tuturor colegelor şi colegilor din comisiile de specialitate din Camera Deputaţilor, care de la început au înţeles necesitatea susţinerii eforturilor ca şi România să ratifice această Convenţie de la Istanbul.

Cred că este şi de datoria noastră, a Parlamentului, să transformăm cât mai curând un reper istoric pentru România în voinţă politică şi de aceea mă aştept ca şi Senatul, Camera decizională pentru acest proiect legislativ, să ratifice cât mai curând prin vot Convenţia de la Istanbul.

Pentru toate femeile care, din păcate, încă se simt în nesiguranţă în propria casă sau pe stradă, din cauza oricărui tip de violenţă, Convenţia de la Istanbul este un instrument foarte important de protecţie, iar ratificarea ei în cel mai scurt timp va face din România o voce importantă în ceea ce priveşte lupta împotriva violenţei asupra femeilor şi împotriva violenţei domestice.

În încheiere vreau să mulţumesc mass-mediei, să mulţumesc tuturor ONG-urilor care m-au ajutat şi care încă de la început au sprijinit şi au înţeles cât de importantă este pentru România semnarea şi acum ratificarea acestui act extrem, extrem de important.

Vă invit, aşadar, dragi colege şi dragi colegi, ca prin votul dumneavoastră de astăzi să spunem un nu hotărât împotriva violenţei de orice fel, să spunem un nu hotărât oricărei forme de violenţă, pentru că trebuie să ştim cu toţii că violenţa naşte violenţă.

PSD va vota acest proiect de lege şi fac apel la dumneavoastră să dăm un semnal şi din Camera Deputaţilor, să-l adoptăm în unanimitate.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă rog, doamnă deputat.

Doamna Valeria-Diana Schelean-Şomfelean:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Aşa cum s-a mai spus de la acest microfon, într-adevăr, Convenţia de la Istanbul este un reper important în ceea ce priveşte combaterea şi prevenirea violenţei împotriva femeilor şi a violenţei domestice, în general.

Mai rămân însă o serie de lucruri pe care trebuie şi noi, ca parlamentari, să ne asumăm că trebuie să le facem pentru cei care, într-adevăr, se simt în nesiguranţă şi în special pentru ajutorarea victimelor şi copiilor.

Convenţia de la Istanbul este primul instrument cu adevărat cuprinzător, la nivel european, care abordează violenţa împotriva femeilor. Intrarea în vigoare a acestei convenţii este un pas important şi este nevoie de o implementare puternică şi un angajament ferm al tuturor statelor membre, inclusiv al României.

Convenţia stabileşte cerinţele pentru buna funcţionare a activităţii de prevenire, inclusiv formarea de profesionişti care să se afle în contact direct cu victimele, colaborarea strânsă cu ONG-urile, implicarea mass-mediei şi a sectorului privat pentru eradicarea stereotipurilor de gen şi alte asemenea aspecte.

Pe dimensiunea de protecţie, Convenţia se străduieşte să ofere victimelor şi martorilor, care de cele mai multe ori, din păcate, sunt copii minori, protecţie inclusiv prin intervenţia poliţiei şi sprijin prin serviciile de specialitate, adăposturi pentru femei, linii telefonice dedicate.

Cel mai important aspect este că presupune înfiinţarea de adăposturi pentru femei şi linii de asistenţă telefonică gratuită, disponibilă 24 de ore pe zi, 7 zile pe săptămână.

Aici este o bătălie greu de purtat pentru România, fiindcă noi încă nu avem asemenea linie telefonică gratuită şi accesibilă non stop, aşa cum există şi prea puţine adăposturi pentru femeile care sunt victime ale unei asemenea violenţe.

Pe dimensiunea cadrului legislativ, Convenţia recomandă statelor să-şi modifice şi să-şi adapteze cadrul legislativ prin introducerea sau completarea legilor în vigoare cu noi infracţiuni care n-au existat înainte, o parte dintre acestea referindu-se la violenţa psihică şi fizică, violenţă sexuală, mutilare genitală, căsătorie forţată, avort forţat sau sterilizare forţată.

Pe dimensiunea urmăririi în justiţie, Convenţia nu se opreşte la identificarea diferitelor forme de violenţă împotriva femeilor, ci face apel la adaptarea legislaţiei ca toate formele de violenţă identificate ca noi infracţiuni să poată să fie investigate eficient.

În România, potrivit unor calcule bazate pe apelurile la 112, la fiecare 6 minute şi 42 de secunde o femeie este victima unei agresiuni de violenţă domestică. Alte câteva mii sau sute de mii de acte de violenţă nu ajung, însă, să fie niciodată raportate, fiindcă mii de femei îşi fac cu greutate curaj să rupă lanţurile unei relaţii violente şi cer ordin de protecţie împotriva partenerilor, ordin care, din păcate, ajunge să fie emis de către instanţele de judecată mult prea târziu de la momentul solicitării lor.

Acesta este şi motivul pentru care, fiindcă vorbim de violenţa împotriva femeilor, aş vrea să vă spun că am introdus o iniţiativă legislativă pentru modificarea legii, în sensul emiterii unui ordin de protecţie într-un termen de maxim 72 de ore şi vă rog ca atunci când va fi pe ordinea de zi a plenului, probabil săptămâna viitoare, s-o susţineţi în unanimitate, aşa cum a făcut şi Senatul.

Toate aceste motive fac ca PNL să voteze pentru proiectul de lege şi să ratifice Convenţia de la Istanbul.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă mulţumesc.

Mai sunt intervenţii la dezbateri generale?

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Molnar Zsolt:

Bună ziua, stimaţi colegi.

Grupul UDMR salută ratificarea Convenţiei de la Istanbul. Considerăm că este un pas înainte, un pas spre o civilizare a României, un pas spre a ne alătura ţărilor civilizate din vestul lumii, din vestul Europei, însă trebuie să vă reamintesc un lucru şi spun acest lucru în acest moment ca această convenţie pe care o ratificăm astăzi să aibă o soartă mai bună.

Din păcate, România a mai ratificat convenţii internaţionale şi tratate şi, din păcate, în multe cazuri suferim la implementarea lor. Nu suntem consecvenţi, nu avem... nu facem paşii care trebuie să-i facem, conform acestor convenţii şi rămânem la nivelul declarativ.

Un singur exemplu să vă dau. Raportul de ţară asupra implementării Cartei pentru Limbile Minoritare şi Regionale aşteaptă să fie publicat de mai mulţi ani şi, din acest punct de vedere, UDMR va face paşi pentru a încerca mişcarea acestui lucru, pentru a încerca deblocarea acestei situaţii, ceea ce vedem şi ceea am mai spus de la acest microfon în legătură cu aceste subiecte.

În anii 2000, înainte de aderarea la Uniunea Europeană, am făcut câţiva paşi înainte, am implementat, am reluat mai multe proiecte legislative în legătură cu protecţia femeilor, în legătură cu egalitatea de şanse, însă am văzut că în ultimii ani s-au făcut paşi înapoi în aceste domenii, iar acest dans cu un pas înainte, doi paşi înapoi nu face bine ţării.

Vă rog să ratificăm această convenţie şi după aceea să fim consecvenţi în implementarea ei.

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Alte intervenţii la dezbateri generale.

Înţeleg că din partea Guvernului, doamna secretar de stat vrea să facă o scurtă precizare în urma dezbaterilor.

Vă rog, doamnă secretar de stat.

Doamna Ioana Liana Cazacu:

Aş dori să fac o precizare referitoare la implementarea prevederilor convenţiei şi să vă spun că de luna aceasta Agenţia Naţională pentru Egalitatea de Şanse va lansa acel call center disponibil 24 din 24 de ore pentru victimele violenţei domestice.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Dacă nu mai sunt alte intervenţii şi nefiind amendamente, legea merge la votul final.

14. Propunerea legislativă pentru modificarea Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011.

Din partea iniţiatorilor. Nu.

Comisia.

Domnul Adrian-Nicolae Diaconu:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

În baza prevederilor art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu adresa nr. Pl-x 615/19 octombrie 2015 Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport a primit spre dezbatere în fond Propunerea legislativă pentru modificarea Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea art. 133 alin. (1), (3) şi (4) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, astfel încât departamentele înfiinţate de facultăţi să funcţioneze ca entităţi distincte cu sau fără buget de venituri şi cheltuieli, cu statut şi regulament propriu, aprobate de Senatul universitar, precum şi să poată organiza programe de studii de licenţă, masterat sau doctorat în condiţiile de acreditare prevăzute de lege.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Camera Deputaţilor este primă Cameră sesizată.

În urma dezbaterii în şedinţa din 27 octombrie 3 şi 10 noiembrie 2015, comisia a propus, cu unanimitate de voturi, adoptarea propunerii legislative, cu amendamentele admise şi respinse din anexă.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Dezbateri generale.

Domnul Zlati.

Domnul Radu Zlati:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Proiectul legislativ pe care urmează să-l votăm astăzi este, dacă doriţi, o preluare a unei iniţiative personale pe care am avut-o eu şi Grupul parlamentar al PNL şi are în vedere, aşa cum zice şi titlul, o mai mare flexibilizare a liniilor de licenţă, masterat şi doctorat constând în faptul că departamentele constituite la nivelul facultăţilor, dar mai ales cele constituite între facultăţi şi chiar între universităţi vor primi prin această modificarea a Legii nr. 1/2011 capacitatea de a avea, dacă desigur rectoratul universităţilor respective vor agrea faptul, personal, dotare şi, sigur, linii de finanţare proprii.

Desigur, este vorba despre bani. Desigur este vorba despre putere în cadrul universităţilor. De aceea, noi, comisia, am lăsat textul iniţial, şi anume ca Senatul universităţilor să decidă acolo unde este cazul dacă aceste departamente au sau nu au finanţare proprie, dacă au sau nu au linii pe cele trei direcţii despre care vă spuneam.

Considerăm că una peste alta, prin aprobarea pe care o vom da, vom aduce un plus faţă de sistemul actual, lăsând universităţilor capacitatea de a se deschide mai mult înspre piaţa muncii şi mai mult înspre necesităţile reale ale celor pentru care noi, de fapt, lucrăm, adică ale studenţilor, viitorii profesionişti de mâine.

Grupul PNL va vota această iniţiativă legislativă.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Domnul Iacoban.

Domnul Sorin-Avram Iacoban:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Şi Grupul PSD din Camera Deputaţilor va vota acest proiect de lege. E vorba de faptul că se prevede modificarea art. 133 din Legea nr. 1/2011 la alin. (1), (3) şi (4) prin care departamentele să funcţioneze ca entităţi distincte, cu sau fără buget de venituri şi cheltuieli, cu statut propriu şi regulament propriu, aprobat de Senatul universitar şi să poată organiza programe de studii, în condiţiile legii.

În Comisia pentru învăţământ acest proiect de lege a primit un vot pozitiv, bineînţeles, cu amendamentele de rigoare pe care le-au făcut colegii noştri şi faptul că nu se propune o independenţă juridică a acestor departamente, ci doar o independenţă funcţională, prin urmare propun şi eu, vă propun să votăm acest proiect de lege la votul final.

Vă mulţumesc frumos.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Domnul Zisopol.

Domnul Dragoş Gabriel Zisopol:

Vă mulţumesc, stimate domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Stimaţi invitaţi,

În perioada 2000-2008 am condus un astfel de departament. Cunosc foarte bine care sunt problemele în sistemul universitar, în calitate de cadru didactic, pe de altă parte, şi în calitate de vicepreşedinte al Comisiei pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport din Camera Deputaţilor am dezbătut foarte mult, împreună cu colegii mei acest proiect de lege.

Este o necesitate şi, în acest context, membrii Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale vor vota în consecinţă.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Alte intervenţii la dezbateri generale? Nu sunt.

Trecem la dezbaterea iniţiativei. Avem două, trei amendamente admise, unul respins.

Intervenţii? Nu sunt.

Mulţumesc.

Vot final.

15. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 215/2001 a administraţiei publice locale, împreună cu Propunerea legislativă privind completarea Legii nr. 215 din 23 aprilie, publicată în Monitorul Oficial, cu modificările şi completările ulterioare, cu raport de respingere comun de la Comisia pentru administraţie şi Comisia juridică.

Iniţiatorii? Nu.

Comisiile? Juridică, domnul Varga.

Domnul Vasile Varga:

Cele două comisii pe care le-aţi amintit au fost sesizate în plen cu două propuneri legislative, ambele vizând modificarea Legii nr. 215/2001.

Prima are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii nr. 215 a administraţiei publice, în sensul sporirii transparenţei decizionale. Aici a existat un aviz favorabil al Consiliului Legislativ din 8.10. Cea de-a doua propunere care are ca obiect de reglementare modificarea art. 36 alin. (7) lit. a) tot din Legea administraţiei publice locale, în sensul creării cadrului legal prin care autorităţile locale să poată realiza lucrări de reparaţii asupra clădirilor ce deservesc unităţi educaţionale şi de cultură, la cererea titularului unui drept real al imobilului.

La întocmirea acestui raport s-a avut în vedere un aviz negativ al Consiliului Legislativ.

În urma examinării intervenţiilor legislative şi a opiniilor exprimate către membrii celor două comisii, s-au constatat următoarele: iniţiativele legislative nu respectă exigenţele constituţionale referitoare la calitatea legii, în sensul că nu întrunesc condiţiile de claritate, precizie, previzibilitate, accesibilitate, fiind contrare dispoziţiei art. 1 alin. (5) din Constituţie.

De altfel, decizia Curţii Constituţionale, Decizia nr. 363/2015, a reţinut că orice act normativ trebuie să îndeplinească condiţii calitative, printre acestea numărându-se şi previzibilitatea, ceea ce presupune că trebuie să fie suficient de precis şi clar pentru a putea fi aplicat.

Pentru ca legea să satisfacă cerinţa de previzibilitate, ea trebuie să precizeze cu suficientă claritate întinderea şi modalitatea de exercitare a puterii de apreciere a autorităţilor în domeniul respectiv, ţinând cont de scopul legitim urmărit pentru a oferi persoanei o protecţie adevărată împotriva arbitrariului.

Având în vedere cele constatate, membrii celor două comisii au hotărât, în unanimitate de voturi, respingerea la Pl-x 595, cu un amendament care a rămas şi cred că-l susţine colegul nostru Marton Árpád, iar la Propunerea legislativă privind modificarea şi completarea Pl-x 594 ambele comisii, în unanimitate, au hotărât respingerea propunerii legislative.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Dezbateri generale?

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Gabriel Andronache:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Grupul Partidului Naţional Liberal va susţine raportul de respingere propus de comisiile sesizate în fond, având ca motivare exact ceea ce s-a invocat în raport, şi anume nerespectarea normelor de tehnică legislativă. Poate ar fi bine, pe viitor, iniţiatorii să citească înainte de a elabora iniţiativele parlamentare, să citească Legea nr. 24/2000.

Mulţumim.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Mártón Árpád.

Domnul Mártón Árpád-Francisc:

Domnule vicepreşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

În mod evident, din moment ce se propune respingerea legii, noi nu dorim adoptarea legii într-o formă modificată, e bine să fie respinsă. Totodată, îmi exprim nedumerirea, deşi este destul de comună prezenţa unor astfel de decizii ale Consiliului Legislativ de a da rapoarte favorabile pe nişte legi neconstituţionale şi rapoarte nefavorabile pe nişte legi bine scrise şi întemeiate.

Poate ar trebui să se vadă ce mai e pe la acel consiliu cât priveşte competenţa.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Cernea.

Domnul Remus-Florinel Cernea:

Poate că acest proiect de lege va trebui reformulat, astfel încât să fie depăşite obiecţiile aduse de la comisii şi redepus. Însă mie mi-a plăcut cum sună unul dintre textele proiectului de lege, şi anume... sigur, se vorbeşte de consiliile locale, dar extrapolând la Parlament, ar fi aşa: "Ordinea de zi a şedinţei se aduce la cunoştinţă prin publicarea pe pagina de Internet cu cel puţin 48 de ore înaintea şedinţei şi nu poate fi modificată sau completată."

Foarte multe dintre legile adoptate în mod superficial, în mod grăbit, fără o analiză de substanţă şi care au generat efecte negative în societate au fost adoptate, din păcate, de către Parlament tocmai pentru că au fost aduse pe ordinea de zi, uneori chiar în timpul şedinţei. Ştiţi şi problema rapoartelor aduse în timpul şedinţei, Biroul permanent le trece pe ordinea de zi, sub menţiunea primirii raportului, deşi raportul trebuie să vină cu 5 zile înainte.

De asemenea, un alt articol spune că hotărârile adoptate în acest mod sunt nule de drept.

Cred că astfel de prevederi ar trebui să avem şi cu privire la Parlament. Pentru că, uneori, în dorinţa de a trece repede nişte proiecte de lege care, sigur, au importanţa lor, putem face foarte mari greşeli, cu impact asupra a milioane de cetăţeni.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă mulţumesc. Alte intervenţii, dacă mai sunt? Nu mai sunt. Legea merge la votul final.

Vă rog să mă iertaţi.

Domnul Mihai Deaconu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

De prea multe ori au existat plângeri ale cetăţenilor, ale ONG-urilor care sunt preocupate de exercitarea puterii în sistemul democratic, că autorităţile publice locale duc lipsă majoră de transparenţă. Nivelul local este cel care ia în mod concret şi direct deciziile care afectează comunităţile locale, motiv pentru care considerăm că accesul cetăţenilor trebuie să fie liber. În era tehnologiei se pot lua măsuri simple de transparentizare a activităţii la nivel local, prin publicarea documentelor pe site-urile primăriilor şi filmarea şedinţelor. Nu putem înţelege de ce s-a decis elaborarea unui raport de respingere comun pentru cele două propuneri legislative care, deşi modifică aceeaşi lege, se referă la aspecte total diferite. Sunt obiecte de reglementare total diferite, după cum aţi auzit şi dumneavoastră din raportul celor două comisii.

Pentru motivele exprimate, deputaţii Grupului naţional democrat vor vota împotriva raportului de respingere.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă mulţumesc.

16. Proiectul de Lege privind modificarea art. 23 din Legea nr. 143/2000 privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri.

Vă rog, Guvernul.

Doamna Irina Alexe (secretar general adjunct, Ministerul Afacerilor Interne):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Având în vedere faptul că, după intrarea în vigoare a Legii nr. 51/2014, prin care art. 23 din Legea nr. 143 a fost modificat, în sensul că programele naţionale de prevenire şi asistenţă medicală psihologică şi socială a consumatorilor de droguri şi programele de interes naţional de prevenire şi asistenţă medicală psihologică şi socială a consumatorilor de droguri se finanţează de la bugetul de stat, a fost necesară modificarea celorlalte alineate din art. 23, în sensul propus în textul proiectului de lege, astfel încât cheltuielile ocazionate de efectuarea evaluării consumatorului şi de derulare a programelor psihologice şi sociale să fie suportate integral de la bugetul de stat.

Vă rog să fiţi de acord cu adoptarea proiectului în forma prezentată şi vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă mulţumesc. Dezbateri generale. Vă rog, domnule doctor, pe rând. Unde este domnul deputat? Vă rog, domnule deputat Benga. Comisia. Domnule deputat, comisia.

Domnul Ioan Benga:

În temeiul dispoziţiilor art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru sănătate şi familie şi Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională au fost sesizate, spre dezbatere în fond, cu Proiectul de Lege pentru modificarea art. 23 din Legea nr. 143/2000 privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri, trimis cu adresa PL-x 724/2015, din data de 26 octombrie 2015.

Senatul, în calitate de prima Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea art. 23 din Legea nr. 143/2000 privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri, în scopul protejării stării de sănătate a populaţiei.

În conformitate cu prevederile art. 61 şi 63 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, membrii celor două comisii au examinat proiectul de lege în şedinţe separate.

La şedinţa Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională din data de 3 noiembrie 2015 şi-au înregistrat prezenţa 18 deputaţi, din totalul de 26 de membri.

La şedinţa Comisiei pentru sănătate şi familie din data de 3 noiembrie 2015, şi-au înregistrat prezenţa 18 deputaţi, din totalul de 19 membri.

La dezbaterile comisiei, au participat, în conformitate cu prevederile art. 55 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, doamna Irina Alexe, chestor de poliţie, secretar general adjunct al Ministerului Afacerilor Interne.

În urma dezbaterilor, cu unanimitate de voturi, Comisia pentru sănătate şi familie şi Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională propun plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege în forma prezentată de Senat.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Grigore Crăciunescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Acest proiect de lege are ca scop protejarea stării de sănătate a populaţiei, în special la adolescenţi şi adulţi.

Legea nr. 143/2000, la art. 23 prevede că "Cheltuielile ocazionate de evaluarea stării de sănătate, a programelor psihologice şi sociale sunt suportate de la bugetul Agenţiei Naţionale Antidrog" şi în continuare textul curge, de persoanele în cauză, dacă au posibilitate materială, de familia respectivă sau de nişte entităţi private.

Modificarea care se aduce pentru a da posibilitatea tuturor celor care sunt în această situaţie de a fi trataţi pe toate planurile prevede ca plata acestor servicii medicale psihologice să se facă de la bugetul de stat, prin Agenţia Naţională Antidrog, în limita bugetului alocat prin Ministerul Afacerilor Interne.

Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal va vota acest proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Iacoban.

Domnul Sorin-Avram Iacoban:

Vă mulţumesc.

Dragi colegi şi colege,

Şi Grupul PSD din Camera Deputaţilor susţine acest proiect de lege. De ce s-a impus acest proiect de lege? Datorită faptului că serviciile medicale specifice care sunt furnizate de structurile Agenţiei Naţionale Antidrog în vederea tratării persoanelor consumatoare de droguri nu erau decontate de casele de asigurări de sănătate din România.

Prin urmare, prin modificarea adusă, sănătatea persoanelor consumatoare de droguri care solicită tratament sau alte servicii de prevenire, evaluare şi consiliere antidrog şi se adresează structurilor teritoriale ale Agenţiei Naţionale Antidrog va fi protejată, ca urmare a oferirii posibilităţii accesului gratuit la aceste tipuri de servicii sociale integrate ce includ programe psihologice şi sociale, cu respectarea următoarelor principii: egalitate de şanse, nediscriminare, confidenţialitate şi echitate.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Alte intervenţii? Nu mai sunt. Nefiind amendamentele, vă rog.

Domnul Dan-Laurenţiu Tocuţ:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Consider că, prin adoptarea acestei legi şi modificarea art. 23, se face încă un pas important pentru combaterea acestui flagel, mare flagel al lumii contemporane, şi mai ales în rândul tinerilor. Asigurând servicii medicale gratuite pentru consilierea psihologică a consumatorilor de droguri se asigură un pas înainte în combaterea acestui flagel.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Alte intervenţii? Nu mai sunt.

Proiectul de lege merge la votul final.

17. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei nr. 36/2015 pentru aprobarea participării Ministerului Afacerilor Interne, prin Jandarmeria Română, la Centrul de Excelenţă NATO pentru Operaţii de Stabilitate.

Vă rog, doamna secretar de stat.

Doamna Irina Alexe:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Prin această ordonanţă supusă astăzi dezbaterii şi aprobării dumneavoastră, emisă în temeiul legii de abilitare, au fost stabilite, în principal, următoarele măsuri: aprobarea participării Ministerului Afacerilor Interne, prin Jandarmeria Română, la Centrul de Excelenţă NATO pentru Operaţii de Stabilitate, precum şi plata cotizaţiei financiare la respectivul centru, Ministerul Afacerilor Interne va trimite în misiune la Centrul de Excelenţă NATO personal din rândul cadrelor militare ale Jandarmeriei Române. Personalul prevăzut este trimis în misiune la Centrul de Excelenţă prin ordin al ministrului afacerilor interne, la propunerea inspectorului general al Jandarmeriei Române. De asemenea, sunt reglementate procedurile privind selecţia în vederea trimiterii în misiune a personalului Jandarmeriei Române la acest centru, gestionarea raporturilor de serviciu, precum şi alte aspecte organizatorice care vor fi stabilite prin ordin al ministrului afacerilor interne.

Vă rugăm să fiţi de acord cu adoptarea proiectului, în forma propusă de comisie, pentru că există şi un amendament care ne ajută să derulăm procedurile pentru trimiterea personalului în misiune, acolo.

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Comisia. Domnul Benga.

Domnul Ioan Benga:

Domnule preşedinte, potrivit prevederilor art. 75 din Constituţie, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul a adoptat proiectul de lege în şedinţa sa din 12 octombrie.

Comisia pentru muncă şi protecţie socială, respectiv Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi au avizat favorabil proiectul de lege.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege, cu observaţii şi propuneri, conform avizului nr. 883/18.08.2015.

Obiectul de reglementare îl constituie aprobarea participării Ministerului Afacerilor Interne, prin Jandarmeria Română, la Centrul de Excelenţă NATO pentru Operaţii de Stabilitate.

Membrii comisiei au examinat proiectul de lege în şedinţa din 03.10.2015.

La lucrări, au fost prezenţi, din totalul de 26 de deputaţi, 18 membri.

În urma dezbaterilor, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege, cu amendamente admise prezentate în anexa la raport.

Şi am aici nota la acest proiect de lege, respectiv PL-x 688/2015. A fost strecurată în cuprinsul raportului o eroare materială, şi anume, caracterul legii. În raport a fost eronat trecut a fi lege organică, în fapt, legea face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă mulţumesc.

Dezbateri generale? Domnul Calimente.

Domnul Mihăiţă Calimente:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Prin prezentul act normativ, se aprobă participarea MAI, prin Jandarmeria Română, la Centrul de Excelenţă NATO pentru Operaţii de Stabilitate, cu sediul la Vicenza, Republica Italiană.

Se aprobă, de asemenea, plata cotizaţiei financiare pe anul 2016.

MAI trimite în misiune personal din cadrul Jandarmeriei Române. Personalul este trimis la centru prin ordin al ministrului şi la propunerea inspectorului general al Jandarmeriei.

Procedurile de selecţie a personalului, gestionarea relaţiilor cu centrul şi alte aspecte organizatorice se stabilesc prin ordin al ministrului. Având în vedere rezultatele obţinute de Jandarmeria Română în acţiunile pe care le-a desfăşurat şi la care a participat în Balcani şi în alte teatre de operaţii, având în vedere ecoul acestor participări şi aprecierile care au venit din partea partenerilor, considerăm benefică participarea jandarmilor români la acest centru şi, pentru toate aceste lucruri, Partidul Naţional Liberal va vota ordonanţa.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Alte intervenţii? Nu sunt.

Legea merge la votul final.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 23... Am întrebat, sunt amendamente admise, sunt intervenţii? Nu. Ce să-i fac.

18. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 23/2015 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 83/2001 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea serviciilor publice comunitare pentru eliberarea şi evidenţa paşapoartelor simple şi serviciilor publice comunitare regim permise de conducere şi înmatriculare a vehiculelor.

Guvernul.

Doamna Irina Alexe:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Este un alt proiect de lege pentru aprobarea unei ordonanţe emise în temeiul legii de abilitare prin care s-a transpus în legislaţia naţională art. 4 alin. (2) şi (5) din Directiva 413/2015.

După cum ştim cu toţii, Directiva 82, care funcţiona la nivelul Uniunii Europene, a fost înlocuită cu Directiva 413/2015 a Parlamentului European şi a Consiliului, de facilitare a schimbului transfrontalier de informaţii privind încălcările normelor de circulaţie care afectează siguranţa rutieră.

În acest sens, prin Ordonanţa nr. 23/2015 a fost desemnată Direcţia regim permise de conducere şi înmatriculare a vehiculelor ca punct naţional de contact pentru Directiva 413 şi a fost stabilită atribuţia pentru această Direcţie de organizare, îndrumare şi control al activităţii serviciilor publice comunitare regim permise de conducere şi înmatriculare a vehiculelor din subordinea instituţiei prefectului, pe linia examinării persoanelor pentru obţinerea permiselor de conducere, a editării, eliberării şi evidenţei permiselor de conducere şi a certificatelor de înmatriculare, a autorizaţiilor de circulaţie provizorie sau pentru probă a vehiculelor, precum şi a confecţionării şi valorificării plăcilor cu numerele de înmatriculare.

Vă rugăm să fiţi de acord cu adoptarea proiectului în forma prezentată şi vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Comisia. Domnul Benga.

Domnul Ioan Benga:

Domnule preşedinte,

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului şi Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională au fost sesizate spre dezbatere în fond cu proiectul de lege, trimis cu adresa PL-x 682 din 19 octombrie 2015 şi înregistrat la Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională.

Potrivit prevederilor art. 75 din Constituţia României, republicată, şi ale art. 92 alin. (9) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de prima Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în şedinţa din 12 octombrie 2015.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege, cu unele observaţii şi propuneri.

Comisia pentru transporturi şi infrastructură a avizat favorabil proiectul de lege.

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a avizat favorabil proiectul de lege.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 83/2001 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea serviciilor publice comunitare pentru eliberarea şi evidenţa paşapoartelor simple şi servicii publice comunitare regim permise de conducere şi înmatriculare a autovehiculelor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 362/2002, cu modificările şi completările ulterioare.

În conformitate cu prevederile art. 61 şi 63 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, membrii celor două comisii au examinat proiectul de lege în şedinţe separate.

La şedinţa Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională din data de 27 octombrie 2015 au fost prezenţi 20 de deputaţi din cei 26 de membri.

La lucrările Comisiei pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului din data de 3 noiembrie 2015 au fost prezenţi 20 de deputaţi din cei 22 de membri.

La lucrări a participat, în calitate de invitat, din partea Ministerului Afacerilor Interne, doamna Irina Alexe, secretar general adjunct.

În urma dezbaterilor, Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională şi Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului au hotărât cu unanimitate de voturi pentru adoptarea proiectului de lege în forma prezentată.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, potrivit art. 73 din Constituţia României, republicată.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Dezbateri generale? Nu sunt.

Legea merge la votul final.

19. Proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.

Iniţiatori? Comisia?

Domnul Adrian Solomon:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport asupra Proiectului de Lege pentru modificarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, PL-x 127/2015.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea art. 30 din Legea nr. 263/2010, în sensul ca procedura de evaluare a încadrării în condiţii speciale de muncă să fie făcută periodic, din 5 în 5 ani.

De asemenea, se propune ca operatorii economici care în urma reevaluării nu mai îndeplinesc criteriile de încadrare în condiţii speciale a locurilor de muncă, să achite contribuţia de asigurări sociale în cota prevăzută de lege pentru condiţii normale de muncă.

Comisia propune plenului Camerei Deputaţilor adoptarea proiectului de lege.

Proiectul a fost adoptat de Senat în şedinţa din 25 februarie 2015.

Legea face parte din categoria legilor organice.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Adoptarea proiectului de lege să fie făcută în forma prezentată de Senat.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Dezbateri generale? Nu sunt. Nefiind amendamente, legea merge la votul final.

20. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul.

Iniţiatorii? Comisia?

Domnul Dobre.

Domnul Paul Victor Dobre:

În conformitate cu prevederile art. 95 din regulament, Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului a fost sesizată cu dezbaterea pe fond a Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul.

La întocmirea prezentului raport, comisia a avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ, al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, punctul de vedere favorabil al Guvernului.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat în şedinţa din 22 septembrie 2015.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul, în sensul instituirii unor noi reglementări în ceea ce priveşte planul urbanistic general, şi anume, extinderea perioadei de valabilitate a planului urbanistic general cu 10 ani, în loc de 5 ani.

Comisia propune plenului Camerei Deputaţilor, cu unanimitate de voturi, adoptarea proiectului de lege, cu amendamentele admise, astfel cum sunt prezentate în anexa la prezentul raport.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumim.

Dezbateri generale. Domnul Palăr.

Domnul Ionel Palăr:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Având în vedere că un plan urbanistic general reprezintă un document strategic şi viziunea de dezvoltare asupra unei unităţi administrativ-teritoriale, orice modificare a legislaţiei în acest domeniu trebuie să fie realizată în urma unei ample analize şi în urma unui studiu de impact, precum şi prin realizarea unei consultări aplicate cu reprezentanţi ai asociaţiilor de profil.

Este dovedită necesitatea extinderii perioadei de valabilitate a planului urbanistic general cu 10 ani, în loc de 5 ani.

Iniţierea demersurilor de actualizare a planului urbanistic general sau de prelungire a valabilităţii documentaţiei în vigoare se aprobă prin hotărârea consiliului local, respectiv a Consiliului General al municipiului Bucureşti, la propunerea primarului, şi respectiv a primarului general al municipiului Bucureşti, pe baza referatului de specialitate al arhitectului şef.

Având în vedere importanţa modificărilor aduse în acest prim act normativ asupra Legii urbanismului şi acestea fiind validate şi de practica europeană în domeniu, Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal va vota în favoarea acestei legi.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Alte intervenţii? Nu sunt.

Vă informez că sunt amendamente admise. Dacă sunt intervenţii pe articole? Nu. Vă mulţumesc.

21. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 18/2015 privind prorogarea unor termene prevăzute la art. XII din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 2/2015 pentru modificarea şi completarea unor acte normative, precum şi alte măsuri.

Guvernul. Vă rog.

Domnul György Attila (secretar de stat, Ministerul Finanţelor Publice):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Prin Ordonanţa Guvernului nr. 18/2015 s-a propus prelungirea termenului până la care unităţile administrativ-teritoriale pot solicita de la Ministerul de Finanţe împrumuturi în condiţiile stabilite de Ordonanţa de urgenţă nr. 2/2015, respectiv pentru finanţarea corecţiilor financiare aplicate proiectelor finanţate din fonduri externe rambursabile şi asigurarea cofinanţării proiectelor finanţate din programe naţionale.

Susţinem forma comisiei.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Comisia.

Domnul Florin Gheorghe:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport asupra Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 18/2015 privind prorogarea unor termene prevăzute la art. XII din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 2/2015 pentru modificarea şi completarea unor acte normative, precum şi alte măsuri.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a fost sesizată spre dezbatere pe fond cu proiectul de lege.

Senatul, în calitate de prima Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în şedinţa din data de 12 octombrie 2015.

Conform prevederilor art. 75 din Constituţia României, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Proiectul de lege a fost avizat favorabil de către Consiliul Legislativ.

Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect de reglementare prorogarea unor termene în scopul asigurării accesului cât mai multor unităţi administrativ-teritoriale la contractarea de împrumuturi.

Membrii comisiei au examinat proiectul de lege menţionat mai sus în şedinţa din 10 noiembrie 2015.

Din totalul de 33 de membri ai Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci şi-au înregistrat prezenţa la dezbateri 31 de deputaţi.

În urma examinării proiectului de lege, deputaţii prezenţi la lucrări au hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună spre dezbatere şi adoptare plenului Camerei Deputaţilor proiectul de lege.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Dezbateri generale?

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Gheorghe Ialomiţianu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Grupul PNL din Camera Deputaţilor va vota acest proiect de lege. Este un proiect de lege important pentru autorităţile locale, pentru că se dă posibilitatea contractării de împrumuturi de la Trezorerie, în condiţii favorabile şi din punctul de vedere al dobânzii, dar şi al perioadei de rambursare.

Sigur că aceste împrumuturi sunt destinate pentru asigurarea sumelor necesare cofinanţării pentru atragerea de fonduri europene şi acoperirea unor corecţii financiare în derularea unor proiecte cu finanţare europeană.

Dar trebuie să spunem foarte clar cum s-a ajuns la această situaţie, ca autorităţile locale să apeleze la împrumuturi din Trezorerie. Este foarte clar că s-a greşit atunci când ministrul dezvoltării, domnul Dragnea, a propus, prin Legea bugetului, să realocăm sumele spre funcţionarea autorităţilor locale de la cofinanţare şi, mai concret, sumele defalcate din TVA trebuiau să meargă spre cofinanţarea proiectelor europene, iar majoritatea din momentul aprobării bugetului, a spus nu, nu pentru dezvoltare, ci pentru funcţionarea autorităţilor locale şi multe proiecte au rămas fără finanţare.

Doi. Ar fi foarte important să vedem care sunt autorităţile locale care au apelat la aceste împrumuturi.

Eu sunt convins că multe primării conduse de primari PSD nu au apelat la aceste împrumuturi, pentru că au primit sume din Fondul de rezervă, în mod netransparent şi ineficient.

Am înţeles că în ultimele zile ale Guvernului Ponta s-au repartizat vreo 3 miliarde de lei din Fondul de rezervă către autorităţile locale, fără niciun criteriu de eficienţă şi în mod netransparent.

Cred că actualul Guvern ar trebui să facă o analiză foarte clară, cum s-au distribuit banii şi din Fondul de rezervă, şi de la Ministerul Dezvoltării, pentru că am avea surprize neplăcute.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Alte intervenţii?

Nefiind amendamente, legea merge la votul final.

Domnul Gheorghe Ialomiţianu:

... neplăcute pentru români.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Da.

22. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 39/2015 privind cazierul fiscal.

Guvernul?

Domnul György Attila:

Mulţumesc.

Prin Ordonanţa Guvernului nr. 39/2015 s-a descris legislaţia în domeniul cazierului fiscal, în vederea implementării unui mecanism mai echitabil şi mai simplu în ceea ce priveşte înscrierea şi radierea faptelor din cazierul fiscal, bazat pe principiul proporţionalităţii.

Susţinem forma comisiei.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Comisia?

Domnul Florin Gheorghe:

Raport asupra Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 39/2015 privind cazierul fiscal.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru buget a fost sesizată spre dezbatere în fond, cu proiectul de lege.

Conform prevederilor art. 75 din Constituţia României, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege, în şedinţa din 12 octombrie 2015.

La întocmirea raportului s-a avut în vedere avizul favorabil al Comisiei juridice şi avizul favorabil al Consiliului Legislativ.

Membrii comisiei au examinat proiectul de lege menţionat mai sus, în şedinţa din 10 noiembrie 2015.

La lucrările comisiei şi-au înregistrat prezenţa 31 de deputaţi, din totalul de 33.

În urma examinării şi a opiniilor exprimate, deputaţii prezenţi la lucrări au hotărât cu unanimitate de voturi să supună plenului Camerei Deputaţilor, spre dezbatere şi adoptare, Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 39/2015 privind cazierul fiscal, cu amendamentele admise prezentate în anexă.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Dezbateri generale?

Domnul Ialomiţianu.

Domnul Gheorghe Ialomiţianu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Grupul PNL din Camera Deputaţilor va vota favorabil acest proiect de lege. Sunt lucruri foarte bune în acest proiect de lege, în legătură cu înscrierea faptelor săvârşite de către contribuabili în cazierul fiscal.

Practic, se continuă o modificare a prevederilor legale, începută în 2011, pe baza altor principii, pentru că înainte, în momentul în care s-a aprobat Ordonanţa nr. 7 privind cazierul fiscal, toate faptele erau tratate la fel, indiferent de gravitate. Nu se respecta raportul între gravitatea faptei şi perioada de înscriere în cazierul fiscal.

În 2011, am separat faptele care erau de natură penală de faptele care erau de natură contravenţională, şi anume schimbarea termenului de păstrare în cazierul fiscal: cele care erau de natură contravenţională erau păstrate până la un termen de un an, iar cele de natură penală erau păstrate într-o perioadă de 5 ani. Nu era normal să le tratăm la fel. Sigur, în ordonanţa supusă dezbaterii, s-a păstrat acest principiu.

Sigur că mai sunt unele lucruri importante, extinderea faptelor înscrise în cazierul fiscal, mă refer la reprezentanţii unor firme intrate în insolvenţă sau considerate inactive.

Deci vom vota pentru acest proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Iacoban.

Domnul Sorin-Avram Iacoban:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Şi Grupul PSD din Camera Deputaţilor va vota acest proiect de lege privind aprobarea ordonanţei de urgenţă, care de fapt are ca obiect instituţia juridică a cazierului fiscal.

Motivele care au stat la elaborarea acestui act normativ au fost: îmbunătăţirea comportamentului fiscal al contribuabililor şi creşterea conformării voluntare; îmbunătăţirea colectării veniturilor la bugetul general consolidat; eficientizarea administrării impozitelor, taxelor, contribuţiilor şi a altor sume datorate de contribuabili; extinderea sferei de aplicare, precum şi creşterea eficienţei Codului fiscal.

S-a prevăzut extinderea domeniului de aplicare pentru toate veniturile bugetare pe care le administrează Ministerul Finanţelor Publice, prin ANAF, iar obiectul principal, colectarea veniturilor la bugetul de stat şi pe celelalte bugete componente ale bugetului naţional.

Această extindere este în acord cu prevederile noului Cod de procedură fiscală.

Şi prin prezenta propunere de lege pentru aprobarea ordonanţei de urgenţă se reglementează mai multe instituţii cu specific fiscal, şi anume: atragerea răspunderii solidare, patrimoniale, cu debitorul declarat insolvent; înscrierea inactivităţii fiscale în cazierul fiscal; stabilirea prin ordin al preşedintelui ANAF a unităţilor teritoriale ANAF care urmează să organizeze cazierul fiscal; scoaterea avertismentului contravenţional din cazierul fiscal; obligativitatea organizării de către ANAF a istoricului contribuabililor care au fost scoşi din evidenţa cazierului fiscal şi păstrarea datelor pentru o perioadă de 10 ani de zile.

Prin urmare, vă propun să votaţi acest Proiect de Lege pentru aprobarea Ordonanţei nr. 39.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Alte intervenţii? Nu sunt.

Proiectul merge la votul final.

Vă rog... amendamente 1-18, dacă sunt intervenţii? Nu.

Vă rog, liderii, liderii de grup, vă rog, vă invit până la prezidiu.

Domnule Nicolăescu, nu vă mai recunoaşteţi lider? V-am invitat.

(Discuţii la prezidiu cu liderii de grup.)

O.K.

23. Raportul privind condiţiile de detenţie în unităţile de penitenciar din subordinea Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.

Vă rog, doamnă deputat.

Doamna Luminiţa-Pachel Adam:

Domnule preşedinte,

Vă solicit retrimiterea la comisie pentru două săptămâni, pentru a putea discuta cu noua doamnă ministru al justiţiei, pe tema raportului.

Noi, în principiu, raportul l-am făcut, dar considerăm necesar să discutăm şi cu dânsa asupra lui. Deci două săptămâni retrimitere la comisie, vă rog.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Vot pentru? 72.

Împotrivă? Abţineri?

Două săptămâni la comisie.

24. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea art. 8 din Legea nr. 198/2008 privind serviciile consulare pentru care se percep taxe şi nivelul taxelor consulare la misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României în străinătate, cu propunere de respingere din partea comisiei.

Vă rog, iniţiatorii? Nu.

Raportul comisiei?

Vă rog.

Domnul Dan-Laurenţiu Tocuţ:

Comisia pentru politică externă a fost sesizată spre dezbatere în fond cu Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea art. 8 din Legea nr. 198/2008 privind serviciile consulare pentru care se percep taxe şi nivelul taxelor consulare la misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României în străinătate, Pl-x 232/2015.

Propunerea legislativă a fost respinsă de Senat în şedinţa din 4 martie 2015, Guvernul nu susţine adoptarea acestei propuneri legislative, Consiliul Legislativ a avizat favorabil, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a Camerei Deputaţilor a avizat favorabil, Comisia pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării a avizat negativ iniţiativa legislativă.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea art. 8 din Legea nr. 198/2008 privind serviciile consulare pentru care se percep taxe şi nivelul taxelor consulare la misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României în străinătate, cu modificările şi completările ulterioare, în sensul creării unui fond de solidaritate pentru cetăţenii români plecaţi la muncă în străinătate, decedaţi, ale căror familii nu-şi permit repatrierea acestora.

Totodată, se propune ca acest fond să fie constituit prin reţinerea unui euro din orice taxă consulară încasată de la persoanele fizice şi juridice care beneficiază de servicii consulare şi să fie evidenţiată în mod separat.

Din numărul total de 22 de membri au fost prezenţi 15 membri ai comisiei.

În urma examinării propunerii legislative şi a opiniilor exprimate, membrii comisiei au hotărât cu unanimitate de voturi să propună plenului Camerei Deputaţilor, spre dezbatere şi adoptare, un raport de respingere a propunerii legislative.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Dezbateri?

Domnul Mihai.

Fiind reprezentantul diasporei, daţi-mi voie să vă spun că Legea votului prin corespondenţă a fost declarată constituţională.

Domnul Aurelian Mihai:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Cu siguranţă, vom avea acest vot pentru anul următor. Românii din diasporă se vor bucura de această posibilitate de a-şi vota, bineînţeles, partidele politice şi nu numai, politicienii preferaţi, la anul, fiind departe de casă, repet.

Cu privire la proiectul de lege pe care îl discutăm, de modificare a Legii nr. 198/2008, a articolului 8, cu siguranţă ar fi fost o iniţiativă legislativă foarte bună, dacă iniţiatorul ar fi prevăzut înfiinţarea, deci un act normativ prin care să se înfiinţeze şi să se organizeze acest fond de solidaritate. Din păcate, nu avem această componentă legislativă, ca atare, obiectul modificării legislative nu este pertinent.

Însă pentru că vorbim de o iniţiativă legislativă datorată diasporei, PNL se va abţine de la acest vot.

Şi, cu siguranţă, în cadrul actualei sesiuni legislative vom avea de discutat, pe la comisii, prevederi cu privire la modificarea acestei legi, în beneficiul repatrierii celor morţi departe de casă.

Deci ne abţinem, ca opoziţie.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Alte intervenţii? Nu sunt.

Vot final.

25. Proiectul de Lege privind folosirea limbajului semnelor române şi limbajului mimico-gestual oficial prin interpret autorizat. Cu propunere de respingere din partea comisiei.

Din partea iniţiatorilor? Nu.

Comisia? Vă rog.

Domnul Virgil Delureanu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Membrii comisiei au hotărât cu unanimitate de voturi menţinerea soluţiei iniţiale de respingere a proiectului de lege, considerându-se că legislaţia în vigoare este acoperitoare, existând cadrul legal pentru autorizarea interpreţilor şi folosirea limbajului mimico-gestual oficial.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

La lucrările comisiei şi-au înregistrat prezenţa 23 de deputaţi din totalul de 24 de membri ai comisiei.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Dezbateri?

Domnul Iane.

Domnul Ovidiu-Cristian Iane:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Aici, cu limbajul acesta mimico-gestual, vreau să vă spun că există o mică disensiune între Asociaţia Interpreţilor şi Asociaţia Surzilor din România.

După cum ştiţi, Asociaţia Surzilor este una dintre cele mai vechi asociaţii ale persoanelor cu dizabilităţi - a fost fondată undeva pe la 1918 sau 1920, dacă nu mă înşel - şi reuneşte, practic, toţi oamenii cu deficienţe de auz.

Acum, în ceea ce priveşte limbajul acesta mimico-gestual, de ce vă spun că sunt disensiuni? Pentru că Asociaţia Surzilor spune că cel mai bine ar fi ca această Asociaţie a Interpreţilor să fie cumva subsidiară, şi nu neapărat în subordinea, dar în coordonarea Asociaţiei Surzilor, pentru că aceşti interpreţi practic pentru aceşti oameni profesează.

Însă există, pe de altă parte, o altă abordare care spune: "Nu, domnule, că noi ştim ce trebuie să facem şi nu este nevoie de Asociaţia Surzilor în ceea ce priveşte competenţele noastre de interpreţi în limbaj mimico-gestual."

Vreau să vă spun că, la ora actuală, există persoane care sunt de profesie interpret mimico-gestual, care dacă merg undeva la o adunare de persoane cu dizabilităţi de auz nu pot fi, cum să vă spun, nu reuşesc să fie... să se facă înţelese, pentru că folosesc nişte semne care nu sunt în concordanţă cu ceea ce surzii folosesc de când sunt, mă rog, persoanele cu deficienţe de auz folosesc în şcolile de formare şi în şcolile speciale.

De ce vă spun acest lucru? Pentru că în colegiul pe care îl conduc, la Vicovu de Sus, există o şcoală specială foarte veche, pentru persoane cu dizabilităţi de auz şi cunosc aceste probleme chiar de acolo, din teritoriu.

De fapt, de acolo a plecat şi ideea prin care am făcut acea modificare în Legea audiovizualului. Şi aţi văzut acel pătrăţel albastru, cu interpretul în limbaj mimico-gestual, care vreau să vă spun că nu sunt sigur că într-adevăr acel interpret care este angajat de televiziuni reuşeşte să transmită corect toate informaţiile de acolo.

De aceea, ar trebui ca acest limbaj mimico-gestual să fie subsidiar sau mai bine zis coordonat de către Asociaţia Surzilor.

Vă mulţumesc.

Vom respinge acest proiect de lege.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Alte intervenţii? Nu sunt.

26. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 198/2008 privind serviciile consulare pentru care se percep taxe şi nivelul taxelor consulare la misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României în străinătate. Cu propunere de respingere din partea comisiei.

Iniţiatorul?

Mihai. Domnul Mihai, mă scuzaţi.

Sunteţi iniţiator?

Domnul Aurelian Mihai:

Încă o dată, bine v-am găsit, domnule preşedinte de şedinţă.

Sunt iniţiatorul acestui proiect de lege încă din primăvara anului 2013. Nu înţeleg de ce a durat doi ani şi jumătate să ajungem astăzi să-l discutăm, aceasta este o mare lipsă a actualului legislativ. Proiectele de lege trebuie depuse şi discutate, nu trebuie să zacă prin sertare doi ani, doi ani şi jumătate, un an. Pur şi simplu va trebui să muncim cu rapiditate.

Însă cu privire la propunerea de modificare a Legii nr. 198/2008 privind serviciile consulare şi nivelul taxelor consulare la oficiile consulare şi misiunile diplomatice din afara ţării, tot ceea ce voiam să spun, ca iniţiator al acestei legi, axându-mă pe faptul că în România cetăţenii nu plătesc pentru certificatele de naştere sau pentru certificatele de căsătorie, nu înţeleg de ce această discrepanţă, ca, o dată, un cetăţean român care alege să trăiască departe de casă şi peste graniţe trebuie să facă faţă acestor taxe consulare.

Nu este normal şi nu este constituţional să existe o taxă pentru cetăţenii români care trăiesc în afara României, pentru plata acestor servicii, atâta vreme cât, în România, un certificat de naştere este gratuit şi un certificat de căsătorie se obţine gratuit, nu văd de ce trebuie să plătim. Suntem cetăţeni ai statului, avem drepturi constituţionale şi trebuie să fim egali în faţa legii, oriunde ne-am afla.

Cu privire la eliberarea titlului de călătorie, încă nivelul la care se percep aceste taxe în afara ţării este unul destul de ridicat. Cu siguranţă, aveţi rude, aveţi cunoştinţe, aveţi prieteni care trăiesc în afara ţării. Este anormal să plăteşti 65 sau, mai nou, 40 de euro, după Ordonanţa nr. 64, pentru obţinerea unei simple foi valabile câteva zile. Este o taxă exagerată. Şi, mai mult decât atât, fac trimitere la prevederile Ordonanţei nr. 64 din 6 octombrie anul trecut, unde, discriminatoriu, s-a inclus în textul ordonanţei ca cetăţenii români până în vârsta de 6 ani să aibă gratuitate, iar restul minorilor să plătească la fel ca orice alt adult.

Sper ca actualul legislativ... şi în şedinţa de vot final să gândim, cu multă celeritate, să acordăm votul de încredere acestei iniţiative legislative, motiv pentru care noi vom vota împotriva respingerii ei.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Alte...?

Comisia.

Şi acum, domnule deputat, ca să fac o precizare, uitaţi-vă în... legea a avut un traseu, e a doua oară când vine cu raport de respingere. Da, îmi pare rău. Susţineţi-v-o la comisie, nu plenul hotărăşte.

Domnul Dan-Laurenţiu Tocuţ:

Comisia pentru politică externă a fost sesizată spre dezbatere în fond cu Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 198/2008 privind serviciile consulare pentru care se percep taxe şi nivelul taxelor consulare la misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României în străinătate.

Comisia pentru politică externă a redactat un raport de respingere a propunerii legislative mai sus menţionate în data de 28 mai 2014.

În temeiul art. 70 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Camera Deputaţilor a hotărât, în data de 30 septembrie 2014, retrimiterea Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Legii nr. 198/2008, Comisiei pentru politică externă, în vederea reexaminării şi depunerii unui nou raport.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Propunerea legislativă a fost respinsă de Senat.

Guvernul nu susţine adoptarea acestei propuneri legislative.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil, cu observaţii şi propuneri, iniţiativa legislativă.

Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a avizat negativ, Comisia pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării, a Camerei Deputaţilor, a avizat favorabil.

În conformitate cu prevederile art. 61 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, membrii comisiei au examinat propunerea legislativă, amendamentele şi avizele aferente, în şedinţa din data de 28 aprilie 2015.

Din totalul de 22 de membri ai comisiei au fost prezenţi 15.

În urma examinării iniţiativei legislative şi a opiniilor exprimate, membrii comisiei au hotărât cu majoritate de voturi să propună plenului Camerei Deputaţilor, spre dezbatere şi adoptare, un raport suplimentar de respingere a Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Legii nr. 198/2008 privind serviciile consulare pentru care se percep taxe şi nivelul taxelor consulare la misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României în străinătate, precum şi amendamentele, deoarece nu se specifică sursa de finanţare, astfel încât este încălcat art. 138 alin. (5) din Constituţia României, conform căruia nicio cheltuială bugetară nu poate fi aprobată fără stabilirea sursei de finanţare.

De asemenea, nu se justifică modificarea perioadei de referinţă pentru stabilirea cursului mediu de schimb valutar, de la o lună la o săptămână, şi nici limitele variaţiilor care impun modificarea acestui curs de la 10% la 5%, cum se propune la art. 5 alin. (1) şi (2), întrucât atunci când apar fluctuaţii apar şi reactualizări.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Domnul Iane, dezbateri generale.

Domnul Ovidiu-Cristian Iane:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Mi-aduc aminte - acum o să vorbesc în calitate de membru al Comisiei românilor de pretutindeni -, mi-aduc aminte de această iniţiativă a colegului nostru, când a venit să o susţinem şi noi, să fim cosemnatari, şi atunci am refuzat pe următorul motiv: nu pentru că nu aş fi vrut să se reducă aceste taxe, ci pentru că eram deja în nişte discuţii destul de avansate cu Guvernul, să găsească o plajă de taxe, de micşorare a taxelor, astfel încât să putem să facem în nişte paşi această micşorare de taxe.

Pe de altă parte, odată cu paşii pe care îi facem, Guvernul trebuia să imagineze mecanisme prin care să suplimenteze, să zicem aşa, deficitul bugetar respectiv.

Vreau să vă spun că... să ne amintim că, acum nici o lună parcă, am votat în Parlament o lege care exact asta a făcut, a fost ordonanţa guvernului, care a venit şi a modificat destul de mult şi structural, dar şi în ceea ce priveşte tarifele, nivelurile acestor taxe. Şi am obţinut atunci promisiunea ca în următorul an ce vine - şi sper ca noul Guvern să se ţină de cuvânt - să mai venim cu o corectare la micşorarea acestor taxe şi cu o egalizare, ceea ce înseamnă nediscriminarea pe anumite categorii, aşa cum este ea prezentă încă acum.

Sunt de acord cu colegul nostru, însă în materie de taxe consulare trebuie să spunem că aceşti bani trebuie să-i luăm, pentru că - chiar dacă Ministerul de Externe nu beneficiază direct de taxele consulare şi ele vin la Ministerul de Finanţe - ele, venind acolo, se pot întoarce înapoi către Ministerul de Externe, pentru plata aparatului diplomatic respectiv.

De aceea, nu putem fi de acord cu această propunere şi vom vota pentru menţinerea raportului de respingere.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Mihai.

Domnul Aurelian Mihai:

Vă mulţumesc.

Se impune să ofer câteva explicaţii.

Una: această propunere de modificare legislativă, la fel cum au existat 3, 4 alte propuneri pe Legea nr. 198/2008 cu privire la reducerea taxelor consulare - nu numai a PNL-ului sau a altor colegi, ci şi a PSD-ului -, nu a fost luată în calcul şi a primit un aviz negativ din partea Guvernului şi prin Ordonanţa nr. 64 totuşi s-au eliminat şi redus anumite taxe, pur şi simplu din ambiţia fostului Guvern Ponta de a confisca imaginea aceasta în străinătate. Se pregăteau, bineînţeles, alegerile prezidenţiale şi Guvernul avea nevoie într-adevăr de o susţinere la nivel guvernamental, trecând încă o dată peste ceea ce înseamnă legislativ, prin acele ordonanţe ale Guvernului cu care suntem obişnuiţi.

Aduc încă o dată în vederea tuturor colegilor din sală şi a celor care vor veni la votul final: este anormal ca pentru un certificat de căsătorie, care este gratuit în România, doi oameni care se căsătoresc în străinătate să plătească taxe cât pentru un sejur pentru luna de miere, este inuman - doi.

Trei: prin ceea ce fac românii, an de an, vacanţă de vacanţă, prin banii pe care îi trimit s-au convertit de 10-12 ani în cel mai mare investitor din România. Anual trimitem peste 3 miliarde de euro acasă. Faceţi dumneavoastră calculul.

Cred că în momentul de faţă nu ar fi trebuit să discutăm despre nicio taxă consulară care să fie percepută. Oricum, acei bani nu merg la bugetul MAE, ci pur şi simplu merg la bugetul consolidat.

Încă o dată, numai pentru ceea ce fac românii din străinătate pentru această ţară, şi trimiţând bani, şi având grijă de familia din România, şi acolo unde se află, eu cred că va trebui să ne gândim la modul serios ca aceste taxe să fie foarte mult diminuate. Şi, mai mult decât atât, să oferim un vot de respingere a acestei respingeri.

Deci PNL şi opoziţia vor vota astăzi împotriva respingerii proiectului de lege.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă rog, domnule...

Domnul Petru Movilă:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Primul lucru, principiu pe care ar trebui să-l statuăm: că cetăţenii români, indiferent unde se află, sunt trataţi egal de lege şi plătesc aceleaşi taxe pentru toate documentele statului român.

Din acest punct de vedere, este oarecum josnic că statul face bani pe o obligaţie pe care o are, de a elibera la acelaşi preţ documente cetăţenilor români, oriunde s-ar afla, cu specificaţia că, indiferent dacă oficiile consulare eliberează sau nu documente, ele sunt finanţate din bugetul de stat, iar niciun ban din sumele colectate ca urmare a serviciilor prestate nu se întoarce în întreţinerea acestor servicii.

Un alt lucru important este faptul că nu este prima oară când Guvernul - şi aici, ipotetic, vorbim generic de guvern - vine şi ia, preia iniţiative ale parlamentarilor, indiferent de culoarea politică, le transpune în ordonanţe de urgenţă pentru a-şi face imagine. Iar principiul prin care se resping proiecte de lege este diferit atunci când este vorba de ordonanţele Guvernului, pentru că acest proiect de lege este respins pe explicaţia generală că nu este precizată sursa de finanţare sau că, pe evaluările Ministerului Afacerilor Externe, se creează un deficit major, care în cazul de faţă cred că este de câteva milioane de euro. Suma pentru serviciile consulare prestate într-un an de zile, de regulă, ajunge la câteva milioane de euro.

Or, din acest punct de vedere, cred că ar trebui să avem noi, Parlamentul, puterea, tăria să impunem proiecte de lege serioase, proiecte de lege pe care să le aplicăm corect pentru cetăţeni.

Guvernul, de regulă, îşi aplică şi elaborează acte normative care îi sunt în favoare.

Din acest punct de vedere, eu şi colegii mei din Mişcarea Populară vom vota respingerea acestui act normativ.

Şi dacă tot colegul meu antevorbitor a precizat că s-a făcut promisiunea de către Executiv - tot generic vorbind - că se va corela legislaţia în domeniu şi că vor fi reduse taxele până la ajungerea la nivelul celor din România, pentru cetăţenii români, să aşteptăm ca într-un timp foarte scurt să vină această iniţiativă a Guvernului.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Alte intervenţii? Nu.

27. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea lit. b) a art. 3 din Ordonanţa de urgenţă nr. 34/2008 privind organizarea şi funcţionarea Sistemului naţional unic pentru apeluri de urgenţă, cu propunere de respingere din partea comisiei.

Iniţiatorul?

Comisia? Domnul Oajdea.

Domnul Daniel Vasile Oajdea:

Raport comun asupra Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea lit. b) a art. 3 din Ordonanţa de urgenţă nr. 34/2008 privind organizarea şi funcţionarea Sistemului naţional unic pentru apeluri de urgenţă.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Comisia pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor şi Comisia pentru industrii şi servicii au fost sesizate, pentru dezbatere în fond, cu Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea lit. b) a art. 3 din Ordonanţa de urgenţă nr. 34/2008 privind organizarea şi funcţionarea Sistemului naţional unic pentru apeluri de urgenţă, Pl-x 88/2015.

Senatul a respins propunerea legislativă în şedinţa din 24 februarie 2015.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil propunerea legislativă.

Guvernul nu susţine adoptarea acestei iniţiative legislative.

Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională a avizat negativ propunerea legislativă, iar Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a avizat favorabil iniţiativa legislativă.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea art.3 lit.b) din OUG nr. 34/2008 privind organizarea şi funcţionarea sistemului naţional unic pentru apeluri de urgenţă, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 160/2008, în sensul includerii serviciului public Salvamont în sfera noţiunii de "agenţii specializate de intervenţie", definită prin norma supusă intervenţiei legislative.

În conformitate cu prevederile art. 61 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, membrii Comisiei pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor au dezbătut propunerea legislativă pe parcursul mai multor şedinţe, votul final fiind dat în data de 28 aprilie 2015, iar membrii Comisiei pentru industrii şi servicii au examinat propunerea legislativă în şedinţa din data de 17 martie 2015.

La şedinţa Comisiei pentru industrii şi servicii a participat, în calitate de invitat, domnul Bogdan Tohăneanu, secretar de stat în cadrul Ministerului Afacerilor Interne, iar la şedinţa Comisiei pentru tehnologia informaţiilor şi comunicaţiilor au participat, în calitate de invitaţi: din partea Serviciului de Telecomunicaţii Speciale, domnul General Marcel Opriş - director; din partea Ministerului pentru Societatea Informaţională, doamna Carmen Elian - director şi doamna Ionela Dobrică, subsecretar de stat; din partea ANCOM, domnul Marius Săceanu - director, Direcţia juridică şi domnul Eduard Lovin - director, Direcţia executivă de reglementare.

În urma examinării propunerii legislative şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi a membrilor prezenţi, două voturi împotrivă şi o abţinere, să propună plenului Camerei Deputaţilor respingerea Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea lit. b) a art. 3 din Ordonanţa de urgenţă nr. 34/2008 privind organizarea şi funcţionarea sistemului naţional unic pentru apeluri de urgenţă, din următoarele considerente: art. 3 lit. b) din OUG nr. 34/2008 prevede "agenţii specializate de intervenţie - structurile autorităţilor administraţiei publice, care au rolul de intervenţie imediată la soluţionarea urgenţelor în domeniul ambulanţei, Serviciilor Mobile de Urgenţă, Reanimare şi Descarcerare, Poliţiei, Jandarmeriei, serviciilor publice profesioniste şi voluntare pentru situaţii de urgenţă, inclusiv SMURD, contra terorismului, precum şi alte structuri abilitate prin hotărârea Guvernului". În acest sens, au fost nominalizate prin hotărâri ale Guvernului, ca agenţii specializate, şi alte structuri, precum Autoritatea Feroviară Română, Inspecţia Muncii etc. Prin urmare, este suficientă completarea art. 23 din HG nr. 77/2003 privind instituirea unor măsuri pentru prevenirea accidentelor montane şi organizarea activităţii de salvare în munţi, în sensul desemnării Agenţiei Naţionale a Salvatorilor Montani din România ca agenţie specializată de intervenţie.

Conform HG nr. 77/2003, Asociaţia Naţională a Salvatorilor Montani din România coordonează, din punct de vedere tehnic, activitatea de salvare montană din întreaga ţară.

În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Potrivit art. 75 alin.(1) din Constituţia României, republicată, şi a art. 92 alin.(9) pct. 1 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Dezbateri.

Vă rog.

Domnul Mircea Roşca:

Stimaţi colegi,

Am iniţiat această lege, alături de alţi colegi liberali, convins fiind că prin includerea Serviciului Public Salvamont în rândul agenţiilor specializate de intervenţii şi alertare pe Serviciul de apel 112, se pot salva mai multe vieţi în caz de accidente, mai ales în zonele montane.

Consider că nu putem avea un sistem eficient de intervenţii în cazuri de urgenţă, mai ales în zonele de munte, fără cooptarea Serviciului Salvamont în rândul acestor instituţii specializate.

Expertiza celor ce deservesc acest serviciu public nu poate fi pusă la îndoială, iar, ca atare, instituţiile statului sunt obligate să o folosească şi să întărească rolul Salvamontului în acest ansamblu instituţional. Dar cum să se realizeze acest lucru, dacă din partea Guvernului au existat doar piedici şi dacă acest serviciu cu o utilitate publică uriaşă este reglementat doar printr-o hotărâre de Guvern, iar finanţarea lui rămâne la mâna autorităţilor publice locale.

De aceea, mă aştept ca actualul Guvern să conştientizeze rolul crucial al Salvamontului şi să contribuie decisiv la transformarea acestuia într-o structură puternică, finanţată corespunzător, cu atât mai mult cu cât este vorba despre recunoaşterea valorii unei entităţi care şi-a câştigat deja renumele şi respectul populaţiei prin succesul nenumăratelor acţiuni de salvare de vieţi.

Fac un apel, aşadar, stimaţi colegi, să votaţi această iniţiativă legislativă alături de Grupul PNL. În acest fel, să responsabilizăm Guvernul în legătură cu necesitatea desemnării Serviciului Public Salvamont din România, ca agenţie specializată de intervenţie.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Iacoban.

Domnul Sorin-Avram Iacoban:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Dragi colegi şi colege,

Grupul PSD din Camera Deputaţilor nu susţine acest proiect de lege, din mai multe motive: pentru că este reglementată prin Hotărâre de Guvern, pe de o parte; pe de altă parte, creăm un paralelism legislativ, pentru că prin Ordonanţa nr. 1 din 2014 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei nr. 21/2004 privind sistemul naţional de management al situaţiilor de urgenţă s-a stabilit foarte clar că Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă din cadrul Ministerului Afacerilor Interne coordonează operaţional şi Salvamontul. Deci există reglementare în sensul ăsta. După care, serviciile medicale pe care le furnizează Salvamontul cu personal medical autorizat se subcontractează cu Serviciul de ambulanţă.

Pe de altă parte, Asociaţia Naţională a Salvatorilor Montani, care coordonează din punct de vedere tehnic activităţile de Salvamont, are încheiat un protocol de cooperare cu STS-ul în acest domeniu.

Prin urmare, vă propun şi eu şi susţin, aşa cum am susţinut şi în Comisia pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor un raport de respingere.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Alte intervenţii? Nu sunt.

Aţi vorbit, domnule Iane.

Domnul Ovidiu-Cristian Iane:

Stimaţi colegi,

O precizare scurtă, pentru că mi-am adus de această lege de la Comisia de industrii. Argumentele au fost următoarele: nu se pot organiza, pentru că salvamontiştii sunt organizaţi într-o formă asociativă, pe când Serviciul 112 este organizat de STS sub o formă aproape militarizată. Şi nu există centru de comandă unitar al salvamontiştilor şi tot echipamentul şi aparatura necesară, astfel încât să poată să preia apelul de la 112 prin Serviciul STS.

Ăsta a fost argumentul principal.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Da. Doamna Cherecheş.

Vă rog, doamnă deputat.

Doamna Florica Cherecheş:

Vă mulţumesc.

Grupul Partidului Naţional Liberal va vota împotriva respingerii acestei iniţiative legislative, pentru a se asigura o reacţie imediată, uniformă şi unitară pentru soluţionarea urgenţelor, prin includerea Serviciului public Salvamont în rând instituţiilor specializate în intervenţii în cazul unor situaţii de urgenţă.

În prezent, organizarea Serviciului public Salvamont este în sarcina consiliilor judeţene, în a căror rază administrativ-teritorială se află trasee montane şi pârtii de schi. Totodată, este prevăzută posibilitatea ca un astfel de serviciu să poată fi organizat şi la nivel local de consiliile locale, în acele localităţi pe teritoriul cărora există trasee turistice montane şi pârtii de schi.

Serviciul public Salvamont este un serviciu public profesionist, iar prezenţa lui în arhitectura instituţională care acţionează în situaţii de urgenţă trebuie stabilită la nivelul legii în mod explicit, fără a se lăsa loc interpretărilor celor ce aplică legea.

În cazul apelurilor de urgenţă prin Serviciul 112, în indexul instituţiilor abordate, trebuie să se regăsească şi Serviciul Salvamont.

Din aceste motive, membrii Grupului PNL vor vota împotriva raportului de respingere.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Horia Cristian:

Voiam doar să subliniez că, aşa cum ne-am obişnuit deja, există o fractură logică în funcţionarea unor instituţii din România, se spune că sistemul de Salvamont nu poate intra în 112, pentru că este structură asociativă. Dar, pe de altă parte, SMURD-ul poate intra în 112, deşi în jumătate din ţară SMURD-ul este tot structură asociativă, este Fundaţia pentru SMURD care este tot o structură asociativă nonguvernamentală.

Deci pentru unii e logic, pentru alţii nu e logic, ca de obicei.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

28. Propunerea legislativă privind instituirea sistemului de marcare pentru anumite produse petroliere.

Propunere de respingere din partea comisiei.

Iniţiatorii? Nu.

Dezbateri generale.

Comisia, pardon.

Domnul Gheorghe Marin:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Raport asupra Propunerii legislative privind instituirea sistemului de marcare pentru anumite produse petroliere.

Comisia pentru industrii şi servicii a fost sesizată în fond cu această propunere legislativă.

Guvernul nu susţine propunerea legislativă.

Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi au dat aviz negativ.

Propunerea legislativă are ca obiect instituirea sistemelor de marcare a benzinelor cu şi fără plumb, a motorinelor şi a petrolului turboreactor, în funcţie de destinaţia acestora, în scopul combaterii eficiente a fenomenelor de evaziune fiscală, precum şi a creşterii încrederii consumatorilor în produsele oferite de către producători ca urmare a adaptării legislaţiei naţionale la exigenţele europene în materie.

Comisia pentru industrii, în urma dezbaterii, a hotărât respingerea propunerii legislative privind instituirea sistemului de marcare pentru anumite produse petroliere.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Dezbateri generale.

Domnul Iane.

Domnul Ovidiu-Cristian Iane:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Iau cuvântul în calitate de vicepreşedinte al Comisiei pentru industrii, nu din motivul de a vorbi la microfon neapărat. Vreau să vă spun că am analizat această propunere, dar propunerea nu întruneşte obiectul propunerii, adică legea nu...dac-ar fi să fie făcută, nu ar rezolva problema pentru care a fost făcută. Pentru că dacă ne uităm foarte bine în corpul iniţiativei, o să vedem acolo o serie de chestiuni care sunt cel puţin ciudate. Probabil că iniţiatorii au avut în vedere refacerea sau, mai bine zis, refacerea practicilor de pe la unele instituţii de stat care-şi "vopseau", îşi colorau motorina, ca să nu poată să fie vândută şi vehiculată. Şi aici mă refer la CFR unde motorina care era dată pentru locomotivele Diesel era vopsită într-o anumită culoare.

Deci nu putem să fim de acord cu această propunere, pentru că presupune folosirea unor substanţe care sunt solvenţi, care, ulterior, se spune că de fapt sunt, dar nu sunt, care în amestec cu respectiva motorină produce un marcaj de identificare pe diferitele categorii de combustibil, ceea ce este puţin ciudat, pentru că, dacă ne referim la furt, eu ştiu că motivul iniţial era acela de combatere a evaziunii fiscale. Eu zic că dac-ar fi să combatem evaziunea fiscală, ar fi s-o facem printr-o acciză mai mică sau prin nişte taxe, până la urmă, care se răsfrâng asupra carburantului, care să fie mai mici, astfel încât nu cred că o măsură de genul acesta, de colorare a combustibilului, poate să ducă într-adevăr la eradicarea evaziunii fiscale în domeniu.

De aceea, PSD va vota pentru menţinerea respingerii.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Alte intervenţii? Nu sunt.

Mulţumesc.

Legea merge la votul final.

29. Şi ultima, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 148/2000 privind publicitatea.

Iniţiatori? Nu.

Comisia, vă rog. Iniţiatorul...

Domnul Traian Dobrinescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport asupra Propunerii legislative pentru modificarea Legii nr. 148/2000 privind publicitatea.

Comisia pentru cultură, artă şi mijloace de informare în masă a fost sesizată în fond cu această propunere legislativă, spre avizare, fiind transmisă Comisiei pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale şi Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, care au transmis avize favorabile.

În raport de obiectul şi conţinutul reglementării, iniţiativa legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

În calitate de primă Cameră sesizată, Senatul a respins iniţiativa legislativă în şedinţa din 11 martie 2015.

Propunerea legislativă a fost dezbătută în şedinţa comisiei din 21 aprilie 2015.

La lucrările comisiei au fost prezenţi 20 de deputaţi, din totalul de 23 de membri ai comisiei.

Raportul comisiei a fost adoptat cu unanimitate de voturi a celor prezenţi în sală în momentul votării.

Potrivit prevederilor art. 75 din Constituţie, republicată, şi a art.92 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

În urma dezbaterii şi a punctelor de vedere exprimate, Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă propune respingerea Propunerii legislative pentru modificarea Legii nr.148/2000 privind publicitatea.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Dezbateri generale.

Domnul Pâslaru.

Domnul Florin-Costin Pâslaru:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Voi fi foarte scurt. Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat va vota cu toată convingerea pentru respingerea acestui raport de respingere, pentru că legea de bază, Legea nr. 148 privind publicitatea, este o lege care stipulează care sunt condiţiile în care se poate face publicitate. Dar de fiecare dată, la un ciclu de patru ani, când vin alegerile, întotdeauna trebuie să facem modificări. Nu, Legea nr. 148, legea de bază, stipulează tot ce trebuie sau ce este voie şi ce nu este voie să se facă în domeniul publicităţii.

Deci vom vota acest raport de respingere.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Alte intervenţii la dezbateri generale?

Vă rog.

Domnul Traian Dobrinescu:

Şi Partidul Naţional Liberal va vota pentru respingerea acestui proiect, întrucât modificările propuse nu aduc nimic nou faţă de reglementări, aşa cum spunea şi domnul Pâslaru.

Ba, mai mult, se pot crea interpretări absolut subiective, cum sunt toate interpretările, asupra unor forme de publicitate interzise de actul normativ în vigoare, Legea nr. 148, şi care ar putea să permită în anumite condiţii şi alte forme de publicitate care să favorizeze anumite părţi implicate în acest proces al publicităţii.

Aşadar, Partidul Naţional Liberal va vota împotriva acestui proiect legislativ.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Alte intervenţii la dezbateri generale? Nu sunt.

Mulţumesc.

Legea merge la votul final.

Închidem şedinţa.

Ora 13,30 vot final.

După pauză

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Stimaţi colegi,

Vă rog, liderii de grup, invitaţi-vă colegii în sală pentru începerea sesiunii de vot final şi vă rog să luaţi loc în bănci pentru verificare.

Vă rog să luaţi loc în bănci. Domnule Chiriţoiu...

Domnule Pambuccian, vă rog să luaţi loc în bancă.

Stimaţi colegi,

Vă rog să luaţi loc în bănci.

Domnule Andea, vă rog... v-am rugat, am spus de cinci ori.

Declar deschisă şedinţa consacrată votului final.

Proiecte de Hotărâri ale Camerei Deputaţilor.

1. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea comună a Comisiei Europene şi a Înaltului reprezentant pentru afaceri externe şi politica de securitate către Parlamentul European şi Consiliu - UE şi ASEAN -: un parteneriat cu un obiectiv strategic - JOIN(2015)22.

Vot. Pentru? 197.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Adoptat.

2. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European şi Consiliu - Acţiuni de pregătire a reuniunii mondiale la nivel înalt privind ajutorul umanitar: un parteneriat global pentru acţiuni umanitare eficace, bazate pe principii - COM (2015)

Voturi pentru? 196.

Împotrivă?

Abţineri? Nu sunt.

Adoptat.

3. Proiectul de Hotărâre privind eliberarea din funcţie a unui secretar general adjunct al Camerei Deputaţilor, ca urmare a cererii de demisie şi numirea unui secretar general adjunct interimar.

Voturi pentru? 199.

Împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Adoptat.

4. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 61/2014 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 47/2013 privind unele măsuri în domeniul instrumentelor structurale care privesc beneficiarii direcţi finanţaţi din fonduri externe nerambursabile, precum şi unele măsuri financiare în domeniul ex-ISPA din sectorul transporturi.

Voturi pentru? 97.

Împotrivă?

Abţineri?

Adoptat.

Am întrebat câte voturi împotrivă.

Voturi împotrivă? 40.

(Domnul deputat Remus-Florinel Cernea doreşte să intervină.)

Suntem în procedură de vot, domnule, vă rog.

5. Proiectul de Lege pentru ratificarea Protocolului adiţional la Convenţia europeană pentru protecţia drepturilor omului şi a demnităţii fiinţei umane faţă de aplicaţiile biologiei şi medicinei, referitor la transplantul de organe şi ţesuturi de origine umană, semnat la Strasbourg la 20 februarie 2015.

Voturi pentru? 201.

Împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Adoptat.

Vă rog. Procedură.

Domnul Remus-Florinel Cernea:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Cu tot respectul. Înţelegem, se schimbă sistemul electronic de vot, dar, totuşi, trebuie să avem respect pentru votul fiecărui deputat. Trebuie numărat fiecare vot în mod corect. Nu puteţi număra într-o secundă, 90, 40... E un joc din ăsta, care mai degrabă... oricum nu are legătură cu realitatea. De aceea, vă rog foarte mult să numărăm corect fiecare vot, din respect pentru cetăţenii care ne-au votat să-i reprezentăm aici.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

6. Proiectul de Lege pentru ratificarea Convenţiei Consiliului Europei privind prevenirea şi combaterea violenţei împotriva femeilor şi a violenţei domestice, adoptată la Istanbul, la 11 mai 2011.

Voturi pentru? 204.

Împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Explicarea votului. Doamna Birchall.

Doamna Ana Birchall:

Mulţumesc mult, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimate colege, stimaţi colegi,

Vreau să vă mulţumesc foarte mult pentru votul dumneavoastră de astăzi, pentru că, uitaţi, împreună şi prin acest vot am spus un nu hotărât violenţei de orice fel. Şi-mi exprim speranţa că şi Senatul o să ratifice această convenţie extrem de importantă, astfel încât România să aibă o reglementare legislativă care realmente să combată violenţa de orice fel.

Eu vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

7. Proiectul de Lege pentru modificarea art. 23 din Legea nr. 143/2000 privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri.

Voturi pentru? 205.

Împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Adoptat.

8. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 36/2015 privind aprobarea participării Ministerului Afacerilor Interne, prin Jandarmeria Română, la Centrul de Excelenţă NATO pentru Operaţii de Stabilitate.

Voturi pentru? 205.

Împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Adoptat.

9. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 23/2015 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 83/2001 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea serviciilor publice comunitare pentru eliberarea şi evidenţa paşapoartelor simple şi serviciilor publice comunitare regim permise de conducere şi înmatriculare a vehiculelor.

Voturi pentru? 203.

Împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Adoptat.

10. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul.

Voturi pentru? 203.

Împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? O abţinere.

Mulţumesc.

Adoptat.

11. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 18/2015 privind prorogarea unor termene prevăzute la art.XII din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 2/2015 pentru modificarea şi completarea unor acte normative, precum şi alte măsuri.

Voturi pentru? 206.

Împotrivă? Un vot împotrivă.

Abţineri? Nicio abţinere.

Adoptat.

12. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 39/2015 privind cazierul fiscal.

Voturi pentru? 205.

Împotrivă? Patru.

Abţineri? Nu sunt.

Adoptat.

Legi ordinare. Respingeri.

13. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea art. 8 din Legea nr. 198/2008 privind serviciile consulare pentru care se percep taxe şi nivelul taxelor consulare la misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României în străinătate.

Comisia propune respingerea propunerii legislative.

Vot pentru respingere? 130 pentru.

Împotrivă? Cinci.

Abţineri? 60.

Propunerea legislativă a fost respinsă.

14. Proiectul de Lege privind folosirea limbajului...

Vă rog, domnule Mihai.

Domnul Aurelian Mihai:

Vă mulţumesc.

Aşa cum spuneam mai devreme în această sală, ar fi fost o propunere de lege foarte bună dacă ar fi existat prevederea în actul normativ de înfiinţare a fondului de solidaritate pentru repatrierea românilor. Din păcate, nu există această prevedere în textul propunerii de lege.

Ca atare, Partidul Naţional Liberal s-a abţinut de la acest vot.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

14. Proiectul de Lege privind folosirea limbajului semnelor române şi limbajului mimico-gestual oficial prin interpret autorizat.

Comisia pentru muncă propune respingerea proiectului de lege.

Vot pentru respingere? 201.

Împotrivă? Nouă.

Abţineri? Cinci.

Proiectul de lege a fost respins.

15. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 198/2008 privind serviciile consulare pentru care se percep taxe şi nivelul taxelor consulare la misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României în străinătate.

Comisia pentru politică externă propune respingerea propunerii legislative.

Vă rog, vot pentru respingere? 128.

Împotrivă? 70.

Abţineri? Una.

Propunerea a fost respinsă.

Domnul deputat Mihai. Vă rog, explicaţia votului.

Domnul Aurelian Mihai:

Mulţumesc.

Domnilor colegi,

Cred că nu am cerut altceva de când mă aflu în această legislatură decât reducerea taxelor consulare. Din păcate, n-aţi vrut să ascultaţi şi vocea românilor din afara ţării.

Mulţumesc, totuşi, tuturor celor care sunt iniţiatori şi n-au uitat de acest proiect de lege şi sper ca, în această legislatură, să apuc ziua în care românii din afara ţării să nu mai plătească pentru certificatele de căsătorie, pentru că odată ce există o taxă aici, în România, va trebui să luăm în considerare că cetăţenii sunt egali, oriunde s-ar afla.

Încă o dată, mă aşteptam la altfel de gest din partea dumneavoastră, dar aştept cu tărie ziua, repet, când veţi asculta şi vocea românilor din afara ţării.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Márton Árpád.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Domnule vicepreşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Domnule preşedinte,

Acest proiect de lege a fost respins, cu susţinerea din comisia respectivă, evident, nefiind susţinut de guvernul vechi. Dar nu există niciun impediment. Avem un guvern nou, care poate să se uite pe acest proiect de lege foarte susţinut de dumneavoastră, să găsească banii şi noi vom fi pentru reducerea acestor taxe.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

16. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea lit. b) a art. 3 din Ordonanţa de urgenţă nr. 34/2008 privind organizarea şi funcţionarea Sistemului naţional unic pentru apeluri de urgenţă.

Comisia pentru industrii şi Comisia pentru IT propun respingerea propunerii legislative.

Vot pentru respingere? 142 pentru.

Împotrivă? 58.

Abţineri? Una.

Propunerea legislativă a fost respinsă.

17. Propunerea legislativă privind instituirea sistemului de marcare pentru anumite produse petroliere.

Comisia pentru industrii propune respingerea propunerii legislative.

Vot pentru respingere? 201.

Împotrivă? Unu.

Abţineri? Una.

Propunerea legislativă a fost respinsă.

18. Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr. 148/2000 privind publicitatea.

Comisia pentru cultură propune respingerea propunerii legislative.

Vă rog, vot pentru respingere? 201.

Împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Propunerea legislativă a fost respinsă.

Legi organice. Adoptări.

19. Propunerea legislativă pentru modificarea art. 133 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011.

Vot. Pentru? 201.

Împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Adoptată.

20. Proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.

Vot. Pentru? 200.

Împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Adoptat.

Legi organice. Respingeri.

21. Propunerea legislativă pentru modificarea alin. (1) al art. 9 din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 93/2012 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Autorităţii de Supraveghere Financiară.

Comisia pentru politică economică şi Comisia pentru buget propun respingerea propunerii legislative. Organică.

Vă rog, vot pentru respingere? 199.

Împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Propunerea legislativă a fost respinsă.

22. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 215/2001 a administraţiei publice locale.

Comisia pentru administraţie şi Comisia juridică propun respingerea propunerii legislative.

Vot pentru respingere? 199.

Împotrivă? Patru.

Abţineri? Două.

Mulţumesc.

Propunerea a fost respinsă.

23. Propunerea legislativă privind modificarea şi completarea Legii nr. 215 din 23 aprilie 2001 a administraţiei publice locale, publicată în M.Of. nr. 123 din 20 februarie 2007, cu modificările şi completările ulterioare.

Comisia pentru administraţie publică şi Comisia juridică propun respingerea propunerii legislative.

Vot pentru respingere? 199.

Împotrivă? Cinci.

Abţineri? Trei.

Propunerea legislativă a fost respinsă.

Vă mulţumesc.

Şedinţa se suspendă.

Membrii Biroului permanent, la sala de Birou permanent.

Stimaţi colegi,

Vă informez că următoarea şedinţă de plen va avea loc în sala Cuza, deci veţi fi anunţaţi de Departamentul tehnic.

Şedinţa s-a încheiat la ora 13,58.