Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 16,08.

Lucrările şedinţei au fost conduse în prima parte de domnul deputat Valeriu Ştefan Zgonea, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistat de domnii deputaţi Niculae Mircovici şi Cristian Buican, secretari ai Camerei Deputaţilor.

A doua parte a şedinţei a fost condusă de domnul deputat Florin Iordache, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Dragi colegi, câteva grupuri parlamentare m-au rugat să întârzii câteva minute până îşi termină şedinţa de grup. Având în vedere că Biroul permanent a fost până aproape de ora 15,00, sunt câteva grupuri care nu şi-au terminat şedinţa şi au zis că... Şedinţa ştiţi foarte bine că începe la ora 14,00, dar noi am amânat, că am avut un Birou permanent reunit făcut astăzi şi după aceasta a fost şedinţa Biroului permanent al Camerei Deputaţilor.

O să rog stafful tehnic să-mi prezinte şi mie câţi au semnat.

Conform deciziei Biroului permanent şi Comitetului liderilor, astăzi discutăm numai respingeri, după cum ştiţi.

Până vin şi ceilalţi, este şi o chestiune a staffului tehnic, nu au pus toate proiectele de lege despre care trebuie să vă informez astăzi, aşa încât să avem un pic de răbdare.

Dragi colegi, doar două minute.

Liderii grupurilor parlamentare, avem o ordine de zi, declar deschisă şedinţa de azi a Camerei Deputaţilor. 106 au semnat prezent din cei 381 de parlamentari.

Vă informez că, în conformitate cu prevederile art. 94 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, au fost distribuite deputaţilor următoarele documente: ordinea de zi de astăzi şi de miercuri - o să vă informez ce au decis liderii; programul de lucru pentru perioada 7-12 martie; lista rapoartelor depuse în perioada 29 februarie - 7 martie 2016; lista cu legile pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Curţii Constituţionale; informarea cu privire la iniţiativele legislative înregistrate la Camera Deputaţilor şi care urmează să fie avizate de comisiile permanente.

Liderii, aveţi modificări la ordinea de zi? Mutăm anumite proiecte de pe un punct pe altul?

Domnul Máté. Să-mi spuneţi Pl-x-ul, de unde, unde? Apăsaţi pe microfon.

Domnul Máté András-Levente:

Mulţumesc. Acum merge.

Încercam să discut cu fiecare lider.

Domnule preşedinte,

Eu v-aş solicita ca punctul 203 de pe ordinea de zi, de la respingeri, să fie adus în faţă la punctul 1 şi solicit retrimiterea la comisie, termen două săptămâni, dacă sunteţi de acord. Este vorba despre Pl-x 749/2010. Sunt iniţiatorul acestui proiect de lege.

Mulţumesc mult.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Perfect!

Secretarii? Votăm cu mâna ridicată.

Pl-x 749/2010 ajunge pe poziţia 6.

Cine este pentru? Rog număraţi, secretarii.

87 de voturi pentru.

Abţineri? Nicio abţinere.

Voturi împotrivă? Niciun vot împotrivă.

Deputaţi care sunt prezenţi în sală, dar nu doresc să-şi exprime votul? Nu sunt.

Cu 87 de voturi pentru, nicio abţinere, niciun vot împotrivă a fost aprobată mutarea de pe poziţia 203 pe poziţia 6.

Acum, următoarea chestiune. Retrimiterea la comisie, termen două săptămâni. Vă propun ca Pl-x 749/2010 să fie retrimis la comisie, termen două săptămâni.

Vot pentru? 91 de voturi pentru.

Abţineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Deputaţi care sunt prezenţi, dar nu şi-au exprimat sau nu doresc să-şi exprime votul? Mulţumesc. Nu sunt.

Cu 91 de voturi pentru, din tot atâţia prezenţi, a fost retrimis la comisie. Termen: două săptămâni.

Domnul vicelider al Grupului parlamentar al PSD.

Domnule Munteanu, aveţi cuvântul.

Domnul Ioan Munteanu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Vă solicit retrimiterea la comisie a următoarelor proiecte de lege: Pl-x 559/2015, aflat la poziţia 118, Pl-x ... Scuze! Punem câte unul, e în regulă!

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Pl-x 559, da? Spuneţi-le pe toate, că le facem pe toate odată!

Domnul Ioan Munteanu:

Pl-x 616/2015, aflat pe poziţia 25, primul proiect de la respingeri.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Este primul proiect de la respingeri 616?

Domnul Ioan Munteanu:

Aici a apărut o decizie a Curţii Constituţionale, prin care se schimbă, de fapt, poziţia avizului Comisiei juridice şi ei m-au rugat.

Domnul Tinel Gheorghe (din sală):

Procedură!

Domnul Ioan Munteanu:

N-aţi înţeles! Eu le citesc şi domnul preşedinte le supune la vot pe rând.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Le supun la vot regulamentar.

Retrimitere la comisie, punere în concordanţă cu decizia Curţii Constituţionale, de pe poziţia 25, când ajungem la ea, da? Termen, două săptămâni.

Domnul Ioan Munteanu:

Pl-x 334/2014, retrimis la comisie.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Dar unde se află el, pe ce poziţie?

Domnul Ioan Munteanu:

Nu ştiu cât are poziţia, n-am găsit-o acum.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Pl-x 334/2014. Bun.

Domnul Ioan Munteanu:

Vă mai rog, domnule preşedinte, să aducem de pe poziţia 264 pe poziţia 25, respectiv pe cea pe care am trimis-o la comisie, Pl-x 722/2015.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

264 aţi spus, da?

Domnul Ioan Munteanu:

Da.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

O secundă, vă rog frumos.

264, Pl-x 722.

Domnul Ioan Munteanu:

Corect!

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

264.

Dragi colegi, prima dată Pl-x 559/2015, de la poziţia nr. 118 la poziţia 6. Aceasta este prima propunere.

Voturi pentru? Mulţumesc.

91 de voturi pentru.

Abţineri? O abţinere.

Voturi împotrivă? Niciunul.

Deputaţi care sunt prezenţi şi nu doresc să-şi exercite votul? Nu.

Din 92 prezenţi, 91 pentru. Cu majoritate, se aduce pe poziţia 6.

Acum, Pl-x-ul de pe poziţia 6, adică 559/2015, se retrimite la comisie, termen două săptămâni. Adică acesta! (Vociferări.)

Cum să nu fie, domnule? Haideţi, vă rog frumos!

Voturi pentru? Vă rog frumos.

Domnul Tinel Gheorghe (din sală):

Pe procedură!

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Numai o secundă, aveţi răbdare, că suntem în procedură de vot. Aveţi răbdare!

Domnul Tinel Gheorghe:

Domnule preşedinte, pe procedură...

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Suntem în procedură de vot, aveţi răbdare!

66 cu 37... 100 voturi pentru.

Abţineri? O abţinere.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Deputaţi care nu doresc să-şi exprime votul? Nu sunt.

Din 101, 100 prezenţi, Pl-x 559/2015 este retrimis la comisie. Termen, două săptămâni.

Spuneţi-mi care este procedura, vă rog frumos.

Domnul Tinel Gheorghe:

Procedura este, domnule preşedinte, că la poziţia 6 tocmai a ieşit prima dată domnul Máté András şi a cerut poziţia 203 retrimitere la comisie; aducerea de pe poziţia 203 pe poziţia 6 şi retrimiterea la comisie şi aţi votat o dată.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnilor colegi,

Poziţia 6 a fost ocupată de proiectul de pe poziţia 203. Acesta a fost primul vot.

Al doilea vot a fost să eliminăm de pe poziţia 6 proiectul de pe poziţia 203...

Domnul Ioan Munteanu:

Corect!

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

... şi l-am trimis la comisie două săptămâni.

Deci la poziţia 6 nu aveam niciun proiect.

Domnul Ioan Munteanu:

Corect!

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnul Munteanu a cerut poziţia 118 să fie introdusă la poziţia 6. Cum să fac să explic că procedurile parlamentare sunt cele pe care le-am explicat?

Aţi înţeles, da? Bun.

Am retrimis şi Pl-x 559/2015 la comisie. Termen: două săptămâni.

Următoarea cerere. Pl-x 334/2014, nu ştiu unde este. Stafful tehnic, vă rog frumos să mi-l căutaţi. Până îl căutaţi, mergem la următorul.

De pe poziţia 264 - Pl-x 722 se repune pe poziţia 6, mai în faţă urmând ca după aceea să vă supun la vot retrimiterea la comisie, termen două săptămâni.

Deci Pl-x 722/2015, de pe poziţia 264 pe poziţia 6.

Voturi pentru? Se dezbate acesta? 107 voturi pentru.

Abţineri? O abţinere.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Deputaţi care sunt prezenţi în sală şi nu doresc să-şi exprime votul? Nu sunt.

Din 108 parlamentari prezenţi, 107 sunt pentru, poziţia 264 devine poziţia 6.

Vreau să-mi aduceţi şi mie proiectul de lege, vă rog frumos, stafful tehnic.

Următorul. La poziţia 246 aveţi Pl-x 334/2014. Domnul Munteanu cere aducerea lui pe poziţia 7 şi retrimiterea la comisie, da? Este o decizie a Curţii Constituţionale, pe care trebuie să o punem în concordanţă.

Poziţia 246 pe poziţia 7.

Voturi pentru? Vă rog, număraţi.

111 voturi pentru.

Abţineri? O abţinere.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Deputaţi prezenţi care nu doresc să-şi exercite votul? Nu sunt.

Din 112 deputaţi prezenţi, 111 sunt pentru.

Proiectul de lege de pe poziţia 246 a ajuns pe poziţia 7.

Domnul Munteanu cere retrimiterea la comisie. Termen? Două săptămâni?

Voturi pentru? 111 voturi pentru.

Abţineri?

Deputaţi care nu doresc să-şi exprime votul? Nu sunt.

Tot la fel, 112 prezenţa, 111 pentru.

Mulţumesc foarte mult.

Pl-x 722 îl vom discuta când ajungem la respingeri.

Daţi-mi voie să citesc mai departe.

Domnul Teju Sorin, deputat în Circumscripţia electorală nr. 31, Prahova, Colegiul uninominal nr. 5, vă aduce la cunoştinţă că începând cu 1 martie îşi încetează activitatea în Grupul parlamentar al ALDE şi activează în Grupul parlamentar al PNL.

La fel, domnul deputat Ştefan Băişanu informează Biroul permanent că, deputat ales în Circumscripţia electorală nr. 35, Suceava, începând cu 29 martie îşi încetează activitatea în Grupul parlamentar al PNL şi se afiliază Grupului parlamentar al ALDE.

Plenul Camerei Deputaţilor a luat act.

2. Următoarea. Scrisoarea Agenţiei Naţionale de Integritate nr. 16580/2015 cu privire la încetarea de drept a mandatului de deputat al domnului Adăscăliţei Constantin, ca urmare a stării de incompatibilitate constatate prin Raportul de evaluare nr. 30369/G/II/15 iunie 2012, al Agenţiei Naţionale de Integritate, rămas definitiv şi irevocabil la data de 23 martie 2015, potrivit Deciziei nr. 1315/23 martie 2015 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

În temeiul Statutului deputaţilor şi al senatorilor, art. 7 alin. (4), Camera Deputaţilor ia act de această chestiune. O să rugăm Comisia juridică să facă proiectul de hotărâre de vacantare a acestui loc de deputat, astfel încât să fie publicat în Monitorul Oficial.

Mergem mai departe.

Proiectul de Hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 48/2012 pentru aprobarea componenţei nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor.

Vă informez că proiectul de pe poziţia 3 nu a fost primit de la Comisia juridică - Proiectul de Hotărâre privind vacantarea unui loc de deputat, ca urmare a demisiei domnului deputat Popescu Florin Aurelian, nu a întocmit raportul şi proiectul de hotărâre, astfel încât să putem vacanta acest post.

Mergem mai departe.

4. Proiectul de Hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 48/2012 pentru aprobarea componenţei nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor.

Hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 48/2012.

În temeiul prevederilor art. 46 alin. (6) şi (11) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, aprobat prin Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 8/1994, republicat, Camera Deputaţilor adoptă prezenta hotărâre:

Articol unic - Anexa la Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 48/2012 privind aprobarea componenţei nominale a comisiilor permanente ale Camerei Deputaţilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 872 din 20 decembrie 2012, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică după cum urmează:

- domnul deputat Eugen Nicolicea, aparţinând Grupului parlamentar al UNPR, este desemnat în calitate de membru al Comisiei pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor.

Dacă sunt obiecţii la titlul acestui proiect de hotărâre? Nu. Aprobat.

Dacă sunt obiecţii la preambul? Nu. Aprobat.

Dacă sunt obiecţii la articolul unic? Nu. Aprobat.

Merge la votul final de miercuri, la ora 12,30.

Proiectele de la poziţia 5 până la poziţia 9 şi procedurile de urgenţă plus priorităţile legislative, prima Cameră sesizată, alte iniţiative cu propunere de adoptare, reexaminările vor fi discutate miercuri, începând cu ora 10,00.

Ajungem la iniţiative cu propunere de respingere, poziţia 25, conform cererii Grupului parlamentar al PSD.

Discutăm PL-x 616/2015, caracter ordinar, Proiectul de Lege pentru abrogarea art. 120 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2006 privind instituţiile de credit şi adecvarea capitalului.

Iniţiatorii, dacă doresc să ia cuvântul? Nu.

Din partea Comisiei pentru buget, finanţe? Cine prezintă raportul? Comisia pentru buget?

Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Florin Gheorghe:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport asupra Proiectului de Lege pentru abrogarea art. 120 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2006 privind instituţiile de credit şi adecvarea capitalului.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia pentru buget a fost sesizată spre dezbatere pe fond cu Proiectul de Lege pentru abrogarea art. 120 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2006.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în şedinţa din data de 22 septembrie 2015.

Conform prevederilor art. 75 ...

Domnul Ioan Munteanu (din sală):

L-am retrimis la comisie!

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă rog frumos să mă iertaţi, nu mi-a luat-o nimeni de la stafful tehnic. Aveţi dreptate! 722 a fost retrimisă la comisie ... 616, scuzaţi-mă, 616 a fost retrimisă la comisie. Domnul vicelider Munteanu are dreptate.

Îmi cer scuze eu! Aveţi dreptate, domnule Munteanu. Eu trebuia să fiu atent.

Mergem la Pl-x 722/2015, poziţia 25.

Iniţiatorii? Nu doresc să ia cuvântul.

Din partea comisiilor reunite, agricultură şi sănătate, domnul preşedinte Buicu.

Aveţi cuvântul.

Domnul Corneliu-Florin Buicu:

Mulţumesc.

Raport comun asupra propunerii legislative privind organizarea şi exercitarea profesiei de medic veterinar, Pl-x 722/2015.

Am avut în vedere la întocmirea prezentului raport comun: avizul favorabil al Consiliului Legislativ şi al Comisiei de învăţământ, al Comisiei juridice, negativ al Comisiei pentru muncă.

Membrii Comisiilor pentru agricultură şi pentru sănătate au dezbătut, în şedinţe separate, la Comisia de sănătate au participat 18 din 19 membri la Comisia pentru agricultură au participat 33 din 35.

În urma examinării propunerii legislative, membrii celor două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, au fost înregistrate doar două abţineri, să propună plenului Camerei Deputaţilor respingerea propunerii legislative, întrucât cadrul legislativ actual, Legea nr. 160 din 1998 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de medic veterinar este acoperitor şi suficient.

În raport de obiectul şi conţinutul reglementării, propunerea face parte din categoria legilor organice.

Mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc şi eu.

Luări de cuvânt? (Vociferări.) Punctul 25, la cererea domnului Munteanu a venit în faţă, de pe poziţia 264. Prima de la respingeri.

Deci nu doreşte nimeni să intervină?

Domnule doctor, vă rog frumos. Domnule deputat, îmi cer scuze. Aveţi cuvântul.

Domnul Horia Cristian:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Suntem de acord să se schimbe, dar numai pe ici, pe colo, prin locurile neesenţiale. De fapt, dezbaterea acestui proiect de lege a atras după sine foarte multe întrebări legate în special de - şi aici am să mă refer doar la partea care ne interesează - legate de eliberarea medicamentelor de uz veterinar, care teoretic ar trebui să fie foarte bine reglementată, să fie legată de cabinetul medicului veterinar, adică medicul veterinar este cel care răspunde pentru ceea ce eliberează din farmacia veterinară. Doar că, aşa cum îi stă bine românului, ele pot fi eliberate şi din farmaciile umane, unde nu mai există niciun control al medicului veterinar, nu există obligaţia unei prescripţii a medicului veterinar.

Şi atunci ne întrebăm dacă producătorul de lapte, de exemplu, sau de carne de vacă poate să cumpere antibiotice fără număr, fără număr, fără număr de la o farmacie umană şi să le administreze la văcuţa lui, după aceea laptele ajunge în consum sau carnea ajunge în consum şi este contaminată cu floră microbiană rezistentă. Ne întrebăm de ce avem rezistenţă la antibiotice în România, de ce ne trezim că în consumul uman ajung antibiotice, de ce se selectează floră rezistentă şi de ce pot să apară cazuri, cum este cel de la Argeş. Să ştiţi că nimic din acestea nu este întâmplător şi nimic nu rămâne fără consecinţă. Este adevărat că pot să treacă ani de zile în care nu se întâmplă nimic, sunt perfect de acord, dar uitaţi că odată şi odată se întâmplă ceva şi nimeni nu ştie dacă problema care a apărut în Argeş este chiar consecinţa unei asemenea automedicaţii, pe care fermierul o face în afara controlului medicului veterinar. Distribuitorul de medicamente veterinare îi duce găletuşa cu antibiotice direct la uşa grajdului şi primeşte doar nişte hârtiuţe, cum că a scos dintr-o farmacie de uz uman.

Lucrurile acestea ar trebui să fie controlate şi ar trebui să fie reglementate foarte clar, pentru că ele până la urmă ajung în farfuria dumneavoastră şi în cana de lapte a copiilor noştri.

Din păcate, legea aceasta a eşuat să facă acest lucru şi a ajuns pe respingeri.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc, Excelenţă.

Dacă mai sunt şi alte intervenţii? Nu mai sunt alte intervenţii.

Atunci merge la votul final. Nu are niciun amendament admis sau respins. Are caracter organic.

Poziţia 27. Pl-x 79/2012. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 178/2010 a parteneriatului public-privat.

Iniţiatorul? Nu doreşte să ia cuvântul.

Din partea Comisiilor reunite de disciplină şi imunităţi şi Comisia pentru industrii şi servicii? Domnul vicepreşedinte Varga.

Domnul Vasile Varga:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Cele două comisii au fost sesizate spre dezbatere, în fond, cu acest proiect de lege.

Senatul a adoptat proiectul de lege.

Consiliul Legislativ a dat un aviz favorabil, de asemenea.

Guvernul nu susţine adoptarea acestei iniţiative legislative.

Iar Comisia pentru administraţie publică şi Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare au dat un aviz negativ.

Proiectul de lege are ca obiect modificarea art. 20 a Legii parteneriatului public-privat nr. 178/2010, intervenţiile legislative vizând reglementarea unitară, la nivelul întregii ţări, a procedurii de selecţie a investitorilor privaţi şi de atribuire a contractului de parteneriat public-privat.

În urma dezbaterilor, cele două comisii au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor respingerea proiectului de lege.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc foarte mult.

Intervenţii ale grupurilor politice?

Domnul deputat Andronache.

Domnul Gabriel Andronache:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Partidul Naţional Liberal va susţine raportul de respingere, din două motive: în circuitul legislativ se află mai multe iniţiative care vizează modificarea reglementărilor privitoare la parteneriatul public-privat şi, în al doilea rând, această iniţiativă legislativă, dacă ar fi adoptată, ar putea genera proceduri de infringement.

Pentru aceste motive, vom susţine raportul de respingere.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc.

Domnul Iane, Grupul parlamentar al PSD.

Domnul Ovidiu-Cristian Iane:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Şi noi vom vota pentru menţinerea raportului de respingere.

De fapt, avem în lucru la Senat, pe circuitul parlamentar, Directiva nr. 23/2014 care efectiv vine şi transpune toată legislaţia europeană privind atribuirea contractelor de concesiune şi în urma adoptării acestei legi, care va veni ulterior şi la Cameră, cu siguranţă că vom avea legislaţia naţională aliniată la cea europeană.

De aceea nu susţinem.

Mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc.

Alte intervenţii, dacă mai sunt? Nu mai sunt.

Merge la votul final. Are caracter ordinar.

28. Proiectul de Lege privind modificarea şi completarea Legii parteneriatului public-privat.

Iniţiatorii? Nu doresc să ia cuvântul.

Tot din partea comisiilor reunite. Cine prezintă raportul? Domnul Iancu, preşedintele Comisiei pentru industrii.

Aveţi cuvântul.

Domnul Iulian Iancu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Comisiile au fost sesizate pentru dezbatere în fond cu proiectul de lege menţionat.

Aş vrea să le prezint colegilor faptul că acest proiect îşi propune să reglementeze parteneriatul public-privat, respectiv să modifice Legea nr.178 şi să definească anumite expresii, precum "transferul bunurilor publice rezultate din executarea contractului de parteneriat public-privat" şi cele referitore la finalizarea acestui contract.

Deputaţii cu majoritate de voturi, în urma dezbaterilor, propun plenului respingerea proiectului de lege.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Dezbateri generale.

Domnul deputat Andronache.

Domnul Gabriel Andronache:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

De asemenea, Partidul Naţional Liberal va susţine raportul de respingere, deoarece reglementarea propusă prin iniţiativa legislativă a rămas fără obiect ca urmare a modificărilor intervenite în cadrul legislativ privind obiectul de reglementare avut în vedere. Din păcate, aceste reglementări însă nu au intrat în vigoare. Sperăm să intre în vigoare cât mai curând posibil.

Mulţumim.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Alte intervenţii? Nu sunt.

Merge la votul final. Are raport de respingere.

29. PL-x 773/2010, Propunerea legislativă pentru completarea art.6 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.18/2009 privind creşterea performanţei energetice a blocurilor de locuinţe.

Iniţiatorii? Nu doresc să ia cuvântul.

Domnul preşedinte Iancu din partea comisiilor reunite, industrii şi administraţie.

Domnul Iulian Iancu:

Domnule preşedinte,

Comisiile pentru industrii şi pentru administraţie au fost sesizate pentru dezbaterea în fond cu propunerea legislativă.

Guvernul nu susţine.

Senatul a respins această propunere.

Comisia pentru buget, finanţe şi bănci a avizat negativ propunerea, propunere care îşi dorea să reglementeze şi să completeze art.6 din Ordonanţa nr.18/2009, în sensul prevederii şi a altor lucrări ce ar trebui efectuate odată cu lucrările de intervenţie pentru izolarea termică a blocurilor de locuinţe construite după proiectele elaborate în perioada 1950-1990 în acelaşi cuantum al sumelor stabilite pentru aceste lucrări de intervenţie.

În urma dezbaterilor, membrii celor două comisii au hotărât să propună plenului, cu unanimitate de voturi, respingerea propunerii legislative.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Bun.

Dezbateri generale? Nu sunt.

Atunci merge la votul final. Are raport de respingere din partea comisiilor reunite.

30. Proiectul de Lege privind declararea zilei de început de an şcolar - zi liberă pentru părinţi.

Iniţiatorul? Nu doreşte să ia cuvântul.

Din partea Comisiei pentru învăţământ şi a Comisiei pentru muncă, domnul deputat Zisopol.

Domnule deputat, aveţi cuvântul pentru a prezenta raportul celor două comisii.

Domnul Dragoş Gabriel Zisopol:

Vă mulţumesc, stimate domnule preşedinte.

Dragi colegi,

Comisiile de specialitate au fost sesizate spre dezbatere în fond cu Proiectul de Lege privind declararea zilei de început de an şcolar - zi liberă pentru părinţi.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

În urma finalizării dezbaterii, membrii celor două comisii au hotărât cu majoritate de voturi să propună plenului Camerei Deputaţilor respingerea iniţiativei legislative.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc şi eu foarte mult.

Sunt două amendamente respinse.

Scuzaţi-mă! Dezbateri generale.

Domnule Iacoban, aveţi cuvântul.

Domnul Sorin-Avram Iacoban:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Ne aflăm în faţa unui proiect de lege prin care se vrea declararea ca zi liberă a primei zile de şcoală, zic eu, poate obiectul n-ar fi rău, dar conţinutul lasă de dorit. Şi v-aş spune şi din ce cauză.

Dacă declarăm prima zi de şcoală zi liberă, bineînţeles că şi o bună parte din cadrele didactice au calitatea de părinte şi, prin urmare, vor trebui să fie alături de copiii dumnealor la prima zi de şcoală. Dacă vom excepta cadrele didactice din această lege, putem intra într-o zonă de neconstituţionalitate a legii, pe o discriminare pe motiv de profesie şi ocupaţie a cadrelor didactice.

Pe de altă parte, nu ştiu cum se va recupera prima zi de şcoală în termen de 30 de zile. Nu ştiu dacă prima zi de şcoală poate fi recuperată.

Pe de altă parte, e o discuţie despre ce se întâmplă în privat, pentru că sunt angajaţi care nu pot părăsi locul de muncă la momentul respectiv.

Prin urmare, propunem şi noi respingerea acestui proiect de lege. Probabil că pot fi soluţii, o înţelegere în cadrul contractului colectiv de muncă şi aşa mai departe.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc.

Domnul Dolha la dezbateri generale.

Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Mircea Dolha:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Partidul Naţional Liberal va vota pentru adoptarea raportului comun al Comisiei pentru învăţământ.

Suntem de acord cu punctul de vedere al Guvernului în care se precizează foarte clar că pentru promovarea unei astfel de reglementări nu este necesară elaborarea şi votarea unui act normativ, o astfel de prevedere putând fi negociată între partenerii sociali şi introdusă în cadrul contractului colectiv de muncă. De altfel, suntem de acord şi noi, Partidul Naţional Liberal, cu respingerea acestui amendament.

Mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Bun. Dacă există colegi care susţin amendamentele respinse? Nu.

Atunci vă reamintesc că proiectul are raport de respingere de la cele două comisii.

Merge la votul final. Caracter ordinar.

31. Proiectul de Lege pentru completarea Legii nr.283/2010 privind camerele pentru agricultură, industrie alimentară, piscicultură, silvicultură şi dezvoltare rurală.

Iniţiatorii? Nu doresc să ia cuvântul.

Din partea Comisiei pentru agricultură, domnul vicepreşedinte Munteanu. Domnul secretar al Comisiei de agricultură.

Domnule Munteanu, aveţi cuvântul pentru a prezenta raportul.

Domnul Ioan Munteanu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

La întocmirea raportului s-a avut în vedere avizul negativ al Consiliului Legislativ, al Comisiei juridice şi al Comisiei pentru administraţie publică.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare stabilirea unui nou termen pentru constituirea camerelor agricole în judeţele în care acestea nu s-au înfiinţat.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

În urma dezbaterilor, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi să supună, spre dezbatere şi adoptare, plenului Camerei Deputaţilor raportul de respingere.

Proiectul de lege a fost adoptat în şedinţa Senatului din 12 mai 2015.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă mulţumesc.

Dezbateri generale?

Domnul deputat Daea, după care domnul deputat Tinel Gheorghe.

Domnul Petre Daea:

Mulţumesc, domnule preşedinte al Camerei Deputaţilor.

Mă folosesc de această intervenţie cu rugămintea ca la solicitarea mea vizavi de intervenţia la microfon, au fost unele ezitări, nu aloc timp mai mult acestor ezitări. Însă aş vrea să tuşez puţin faptul că e bine să nu facem aserţiuni, uneori să ne lansăm în afirmaţii care pot aduce atingere producţiei agricole, fermierilor agricoli, şi-l rog pe domnul doctor pe care-l preţuiesc foarte mult, i-am înţeles logica şi nici nu vreau să intru în intimitatea fenomenului, am înţeles perfect, dar cu rugămintea să nu trecem dincolo de înţelegerea că fenomenul este complex, complicat şi că, de fiecare dată când aducem în discuţie această temă, fermierii ţării româneşti au de pierdut.

Vizavi de actul normativ, sunt de acord cu raportul pe care l-am întocmit în cadrul comisiei şi acolo mi-am dat votul, acelaşi vot îl voi menţine şi în plenul Camerei Deputaţilor.

Vă rog să mă scuzaţi, domnule preşedinte, c-am intervenit şi cu elemente care au vizat intervenţia mea care n-a putut fi ascultată la microfon.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnul deputat Tinel Gheorghe.

Domnul Tinel Gheorghe:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Iniţiativa legislativă pe care noi o dezbatem acum cu raport de respingere la momentul respectiv era corectă. Pe Legea nr.283/2010 privind înfiinţarea camerelor pentru agricultură, industrie alimentară, piscicultură, silvicultură şi dezvoltare rurală, cu modificările ulterioare, prin Ordonanţa nr.59/2013, din varii motive, care au ţinut fie de modul defectuos de organizare, fie din lipsa de susţinere financiară a statului, fie dintr-o proastă înţelegere a fenomenului şi a aplicării legii, nu s-au înfiinţat decât 14 camere agricole judeţene.

În momentul de faţă avem la nivel naţional un mix: Camere agricole care funcţionează conform prevederilor Legii nr.283 pe alte principii, cele generate de Legea nr. 283, şi camere agricole care funcţionează pe o cu totul şi cu totul altă prevedere legală, cea veche, pe lângă consiliile judeţene, şi care sunt cele moştenite de la fostul sistem comunist.

Ce făcea iniţiativa legislativă? Proroga termenul de organizare a alegerilor şi pentru celelalte judeţe cu încă 9 luni de zile de la adoptarea prezentului act normativ.

Din considerente care mai degrabă cred că au ţinut cont de rigurozitatea parlamentară decât de necesitatea de a rezolva o problemă, şi anume de faptul că s-a prorogat termenul, vezi Doamne, de foarte multe ori în aceşti cinci ani de zile, am adoptat o poziţie de respingere a acestui act normativ. Dar problema în teritoriu rămâne şi va trebui lămurită, pentru că actul în sine se încadrează la categoria respingeri, dar ce facem cu celelalte judeţe care n-au camerele agricole înfiinţate conform prevederilor Legii nr. 283.

Deci, indiferent care este soluţia acestei iniţiative legislative, problema modului de organizare a camerelor agricole pe alte principii decât cele pe care le-am moştenit de la sistemul comunist va trebui rezolvată.

Mulţumesc.

Susţinem acest raport de respingere cu rugămintea, însă, ca măcar în această sesiune legislativă să ne aplecăm asupra problemei, să analizăm foarte atent problema şi să găsim o soluţie împreună cu actualul guvern, care e de tehnocraţi şi care cred eu că n-are parti-pris-uri politice.

Mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc.

Alte intervenţii? Nu sunt.

Este raport de respingere. Merge la votul final.

32. Propunerea legislativă privind etichetarea produselor alimentare care conţin gluten şi/sau lactoză, Pl-x 342/2015.

Caracter ordinar.

Am şi eu o rugăminte la dumneavoastră: puteţi să staţi şi dumneavoastră unde vă este locul? Că am impresia că am devenit deputat peste noapte!

Din partea iniţiatorilor, vă rog frumos.

Nu doreşte nimeni să ia cuvântul?

Din partea Comisiei pentru agricultură, tot secretarul comisiei, domnul vicelider, deputat Munteanu.

Domnule Munteanu, aveţi cuvântul.

Domnul Ioan Munteanu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Această propunere legislativă a fost dezbătută în comisia noastră. Guvernul nu susţine adoptarea propunerii legislative, prin punctul de vedere nr.506 din 27 martie 2015.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare instituirea unor reguli privind etichetarea produselor alimentare în scopul asigurării informării consumatorului asupra existenţei glutenului şi/sau a lactozei în respectivele produse.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

În urma examinării propunerii legislative şi a opiniilor exprimate de către membrii comisiei, s-a hotărât cu majoritate de voturi, 28 de voturi pentru respingere şi 6 voturi împotriva respingerii, să se supună plenului raportul de respingere. Totul pleacă de la evitarea unui paralelism între legislaţia europeană şi cea românească.

Propunerea legislativă a fost respinsă de Senat în şedinţa din 31 martie 2015.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Bun. Dezbateri generale.

Domnul deputat Iane.

Domnul Ovidiu-Cristian Iane:

Stimaţi colegi,

Avem deja o legislaţie şi este preluată din legislaţia europeană care prevede înscrierea pe etichetă a tuturor substanţelor care produc alergii şi a substanţelor care sunt în componenţa respectivului produs.

Deci, vă spun că, în calitate de membru al Comisiei de industrii şi servicii, există legislaţie şi acest proiect va fi pentru respingere.

Mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc.

Alte intervenţii, vă rog frumos?

Vă reamintesc că pentru astfel de proiecte sunt două intervenţii de grup parlamentar.

Dezbateri generale.

Domnule Iacoban, aveţi cuvântul.

Domnul Sorin-Avram Iacoban:

Referitor la directivele europene, pot spune că modalitatea de etichetare a alimentelor care conţin gluten şi lactoză, modalitatea este stabilită deja prin Directiva 2000/13/C a Parlamentului European şi a Consiliului, transpusă în legislaţia românească prin hotărârea de Guvern nr.106/2002, iar modalitatea de etichetarea alimentelor care nu conţin gluten este stabilită prin Directiva 2009/39/C a Parlamentului European şi a Consiliului, precum şi de Directiva 2006/125/C a comisiei.

Deci orice alte modificări în legislaţia internă, începând cu 1 ianuarie 2012, ne-ar putea duce la procedura de infringement.

Prin urmare, propun şi eu aprobarea unui raport de respingere.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc mult de tot.

Alte intervenţii? Nu sunt.

Merge la votul final.

33. Propunerea legislativă privind organizarea şi exercitarea profesiei de dietetician.

Caracter organic. Propunere de respingere.

Iniţiatorii? Nu doresc să ia cuvântul.

Din partea Comisiei pentru sănătate, preşedintele acesteia, domnul deputat Buicu.

Aveţi cuvântul.

Domnul Corneliu-Florin Buicu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Am avut în vedere la întocmirea prezentului raport avizul favorabil al Consiliului Legislativ, al Comisiei juridice, al Comisiei pentru muncă, avizul negativ al Comisiei pentru egalitate de şanse.

Propunerea are ca obiect de reglementare stabilirea cadrului juridic privind exercitarea profesiei de dietetician, precum şi înfiinţarea Colegiului Dieteticienilor din România.

În urma dezbaterilor, Comisia pentru sănătate şi familie a hotărât cu unanimitate de voturi respingerea Propunerii legislative privind organizarea şi exercitarea profesiei de dietetician, deoarece a rămas fără obiect, soluţiile preconizate fiind preluate în raportul 4C8/247 din 23 iunie 2015 asupra Propunerii legislative privind organizarea şi exercitarea profesiei de dietetician, în PL-x 188/2014.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc foarte mult.

Intervenţii.

Domnilor deputaţi, aveţi cuvântul. Grupul parlamentar al PNL, după care Grupul minorităţilor naţionale.

Domnule Crăciunescu, aveţi cuvântul.

Domnul Grigore Crăciunescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

În prezent activitatea profesională din domeniul nutriţiei şi dieteticii la nivel clinic este delegată adesea integral sau parţial unor asistenţi medicali cu rol de dieteticieni. În ultima perioadă, au apărut medicii specialişti în diabet, boli de nutriţie şi metabolism, care se ocupă de dietetica clinică, dar în principal numai pentru cazurile patologice specifice.

Astăzi, există o preocupare crescută pentru aspectele de sănătate publică nutriţională, în special din cauza proliferării obezităţii şi a riscurilor de sănătate generate de abundenţa de produse alimentare şi a răspândirii multor obiceiuri alimentare nesănătoase.

La ora actuală, profesia de dietetician nutriţionist este consacrată legal indirect prin existenţa unei specializări în acest domeniu la nivel de studii universitare. Dar, în rest, profesia nu beneficiază de un cadru propriu specific, cu atât mai puţin de reglementare ca profesie liberală, deşi toate celelalte profesii din sfera sănătăţii sunt reglementate cu acest caracter.

La nivel european, există Federaţia Asociaţiilor Dieteticienilor din Europa, la care sunt afiliate peste 10 ţări din Uniunea Europeană.

Considerăm că această profesie trebuie reglementată prin lege şi în ţara noastră.

Ca atare, Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal va vota împotriva respingerii acestui proiect de lege.

Mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnul preşedinte Buicu, Grupul parlamentar al PSD, aveţi cuvântul.

Domnul Corneliu-Florin Buicu:

Stimate colege şi stimaţi colegi,

Aş vrea ca toată lumea să înţeleagă: Legea nr. 256 pe care Camera Deputaţilor a votat-o, pe care Preşedintele Iohannis a promulgat-o este în vigoare, reglementează acelaşi lucru. Raportul de respingere este pentru o iniţiativă similară şi de aceea este de respingere.

Mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă rog frumos, sunt doi deputaţi de fiecare grup parlamentar. S-a stabilit prin regulament, după modificare.

Doamna deputat Drăghici, aveţi cuvântul.

Doamna Sonia-Maria Drăghici:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Aş vrea să completez spusele domnului preşedinte al Comisiei de sănătate, Buicu.

Avem... ne-am aplecat cu toată atenţia, întreaga Comisie pentru sănătate şi familie, asupra problemei legate de profesia de dietetician şi, într-adevăr, eforturile şi străduinţele noastre sunt ca această profesie să fie corect legiferată, corect ancorată în directivele şi construcţiile europene. Tot ceea ce vrem este ca, majoritatea fiind medici acolo, regimul igieno-dietetic să aibă prioritatea pe care de obicei o acordăm în toată patologia medicală, chirurgicală, neurologică şi aşa mai departe, alături de tratamentul simptomatic, patogenetic, etiologic.

Cunoaştem cu toţii că vindecarea unui bolnav depinde în cea mai mare măsură de aportul nutriţional, de aportul în vitamine, glucide, lipide, protide şi raportul corect între aceste principii alimentare, şi aceste lucruri nu le pot stabili decât adevăraţii profesionişti.

Deci, din punct de vedere medical, noi suntem promotorii unei astfel de legi, dar faptul că se găseşte o dublare legislativă ne face să respingem această iniţiativă şi o vom perfecţiona, chiar şi legea existentă, prin lucruri moderne, aplicabile şi care să aibă cu adevărat consecinţe asupra stării de sănătate a populaţiei, fie sănătoasă, fie bolnavă.

De aceea, suntem de acord cu respingerea acestei iniţiative legislative.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc foarte mult.

Alte intervenţii? Nu mai sunt.

Proiectul de lege merge la votul final. Nu are nici un amendament respins sau aprobat. Are caracter organic.

34. Pl-x 466/2015, Propunerea legislativă pentru reducerea consumului băuturilor carbogazoase de către minorii cu vârsta de până la 16 ani. Caracter ordinar.

Iniţiatorul? Nu doreşte să ia cuvântul.

Din partea comisiilor reunite cine prezintă raportul? Domnul Zisopol prezintă, din partea Comisiilor pentru sănătate şi pentru învăţământ.

Aveţi cuvântul.

Domnul Dragoş Gabriel Zisopol:

Vă mulţumesc, stimate domnule preşedinte.

Dragi colegi,

Stimaţi invitaţi,

Comisiile de specialitate au fost sesizate cu dezbaterea în fond a Propunerii legislative pentru reducerea consumului băuturilor carbogazoase de către minorii cu vârsta de până la 16 ani.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare. Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

În urma finalizării dezbaterii, membrii celor două comisii au hotărât să propună plenului Camerei Deputaţilor respingerea propunerii legislative.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Dezbateri generale.

Domnul Dolha.

Domnul Mircea Dolha:

Domnule preşedinte,

Distinşi colegi,

Mă bucură că astăzi pe ordinea de zi la dezbateri avem câteva proiecte de lege extrem de importante pentru sănătatea oamenilor, a românilor.

De asemenea, în calitate de parlamentar şi părinte, nu pot să nu fiu atent nici la ceea ce se întâmplă cu dezbaterea cu privire la PL-x 466.

Prin Legea nr.123/2008 pentru o alimentaţie sănătoasă, în unităţile de învăţământ preuniversitar şi prin Ordinul ministrului sănătăţii publice nr.1563/2008 privind aprobarea listei alimentelor nerecomandate şcolarilor şi preşcolarilor, precum şi a principiilor care stau la baza unei alimentaţii sănătoase pentru copii şi adolescenţi, este stabilit cadrul legal privind informarea, protejarea şi avertizarea consumatorilor cu privire la consumul unor anumite ingrediente alimentare, astfel încât aceştia să fie în deplină cunoştinţă de cauză la cumpărarea şi la consumul produselor alimentare.

De asemenea, textul iniţiativei legislative nu respectă prevederile Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă privind elaborarea actelor normative, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în sensul că aceasta conţine prevederi incomplete, norme ce trebuie reformulate pentru a putea fi aplicabile şi trebuie utilizate şi expresii care nu se pot include într-un text de act normativ sau nu sunt conforme cu domeniul reglementărilor în vigoare.

Totodată, propunerea legislativă, prin prevederile sale, contravine Regulamentului Uniunii Europene nr.1169/2011, instituind o barieră suplimentară în circulaţia bunurilor, constând în interzicerea comercializării şi obligativitatea etichetării altor produse decât cele prevăzute în regulamentele Uniunii Europene.

Cunoaştem cu toţii, stimaţi colegi, cât de dificil şi cât de delicat este a încerca să introduci interdicţii în ceea ce-i priveşte pe copii şi pe tineri, iar de multe ori prin astfel de acţiuni nu facem altceva decât să le stârnim şi mai mult curiozitatea, dar şi ulterior, printr-un consum excesiv, dependenţa de produsele care se încearcă a le fi interzise.

De aceea, consider că reprezintă obligaţia părinţilor să fie direct responsabili în privinţa obiceiurilor alimentare ale copiilor şi cred că noi, ca parlamentari, poate că ar trebui să fim mai activi în privinţa combaterii altor pericole care pândesc viitorul copiilor noştri.

Partidul Naţional Liberal va vota pentru adoptarea raportului comun al Comisiei pentru învăţământ din Camera Deputaţilor şi recomand respingerea Propunerii legislative pentru reducerea consumului băuturilor carbogazoase de către minorii cu vârste de până la 16 ani.

Mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnule Iacoban, aveţi cuvântul.

Domnul Sorin-Avram Iacoban:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Dragi colegi şi colege,

Propunerea legislativă a colegului meu de partid are o intenţie foarte bună, doar că în conţinut sunt ceva probleme. Susţin şi eu ceea ce susţinea colegul meu, că există un paralelism legislativ dacă adoptăm această lege, dar, mai mult, iniţiatorul precizează faptul că este strict interzisă comercializarea băuturilor carbogazoase, cu excepţia apei minerale îmbuteliate.

Cu siguranţă că aici se face o confuzie în ceea ce priveşte apa minerală, care şi ea poate fi atât plată, cât şi carbogazoasă, carbogazificată, decarbogazificată parţial.

Dacă apa minerală carbogazoasă ar putea constitui o excepţie de la regulă, deoarece este luată în acest fel din mediul natural, cu siguranţă nu putem accepta exceptarea apei minerale carbogazificate, deoarece procesul de alimentare cu dioxid de carbon este identic cu cel de alimentare a băuturilor răcoritoare.

Înţelegem că băuturile răcoritoare ar trebui interzise, pentru că au E-uri. E-uri care nu s-ar regăsi în apa minerală.

Însă nu înţelegem raţiunea pentru care se propun spre exceptare doar băuturile carbogazoase. De fapt, corect sunt carbogazificate, de vreme ce şi băuturile necarbogazoase, sau necarbogazificate au în componenţă aceleaşi E-uri.

Dacă nu E-urile au fost motivul iniţierii acestei legi, indiferent de forma prezentată - carbogazoasă, carbogazificată sau decarbogazificată parţial, atunci nici acestea n-ar trebui exceptate.

În ceea ce priveşte informaţiile de pe etichetă, considerăm că, în cazul apei minerale, ele trebuie să fie prevăzute ca obligaţie, deoarece şi categoria apelor minerale are în componenţă nitraţi şi nitriţi care pot afecta sănătatea umană.

Prin urmare, dragi colegi, propun adoptarea unui raport de respingere pentru această lege. Din păcate, conţinutul nu este în conformitate cu procedura legislativă.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc foarte mult.

Domnul secretar Mircovici, o intervenţie scurtă, vă rog frumos.

Din partea Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale.

Domnul Niculae Mircovici:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Sigur că şi grupul nostru parlamentar va vota respingerea, din moment ce comisiile au propus în unanimitate acest lucru.

Dar ţinând cont de faptul că toate actele normative care se referă la sănătate sunt atât de importante, eu v-aş face o propunere legată de sănătatea politică a activităţii noastre desfăşurate aici.

Mai avem‚ în momentul de faţă, pe ordinea de zi 263 de proiecte cu raport de respingere. Noi am reuşit să facem, într-o oră şi un sfert, 9, până în momentul de faţă. Aş propune celor care vin la microfon să vorbească în general cu argumente împotriva raportului comisiei, pentru că în favoarea raportului comisiei au discutat la comisie toţi, şi din moment ce avem rapoarte în unanimitate exprimate de toate grupurile politice, la ce e nevoie să vorbim aici, mai ales la subiecte care sunt delicate?

Credeţi că presa va relua preocuparea şi interesul nostru fantastic pentru sănătatea tinerilor de 16 ani? Hai să fim serioşi!

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnul Tinel Gheorghe, după care domnul Cernea.

Aveţi cuvântul, Excelenţă.

Domnul Tinel Gheorghe:

Îmi pare rău, sincer, că aud astfel de poziţii exprimate de la tribuna Parlamentului. Dreptul la a lua cuvântul şi de a exprima un punct de vedere este reglementat prin Regulamentul nostru de organizare şi funcţionare şi nu se precizează acolo că, eu ştiu, cu privire la exprimarea poziţiei rapoartelor cu propunere de respingere nu trebuie să vorbim sau nu trebuie să avem un punct de vedere.

Domnule secretar, nu încercaţi să impuneţi o anumită conduită sau o anumită atitudine parlamentarilor, în contradicţie cu propriul nostru regulament. Lăsaţi oamenii să-şi exprime punctele de vedere, aşa cum le au ei pregătite.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Am o singură rugăminte la dumneavoastră.

Dragi colegi, atâta timp cât un deputat al Parlamentului României intervine de la microfon şi îşi exprimă o poziţie politică personală, vă reamintesc ce scrie în regulament. S-ar părea că unii scăpăm anumite pagini sau le rupem. Nu interveniţi la microfon ca să îl criticaţi pe cel dinaintea dumneavoastră, da?

Pentru că eu v-am dat cuvântul, mai ales dacă sunteţi vicelider, în numele grupului parlamentar, pentru dezbateri generale, nu să-l criticaţi pe domnul deputat Mircovici. Este poziţia sa, opinia sa personală, cum domnul Cernea are o opinie personală, cum eu am o opinie personală, cum domnul Buican, se exprimă de la microfonul de la tribuna Parlamentului. Pentru că altfel sunt nevoit să aplic acel articol din regulament care spune că pot să opresc şi să sistez dezbaterile, în care vă dau cuvântul, dreptul la replică, la dreptul la replică, la dreptul la replică. Este rugămintea mea personală, dacă vrem să respectăm această instituţie.

Domnul deputat Cernea.

Domnule deputat, aveţi cuvântul la dezbateri generale, da?

Domnul Remus-Florinel Cernea:

Pe procedură.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Pe procedură, vă rog frumos.

Domnul Remus-Florinel Cernea:

Vă mulţumesc foarte mult, domnule preşedinte.

Desigur, nu vreau să intru într-o polemică, nu e loc de polemici, dar eu cred că soluţia pentru faptul că avem foarte multe proiecte pe ordinea de zi este să extindem programul, nu să restrângem dezbaterea politică. Dezbaterea este necesară şi absolut utilă democraţiei din România, indiferent ce opinii exprimăm, în favoarea rapoartelor de respingere sau împotriva acestor rapoarte de respingere. De aceea, domnule...

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Care e procedura pe care aţi ridicat-o, domnule deputat?

Domnul Remus-Florinel Cernea:

Procedura este că nu este un lucru de dorit să fim...

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Care e procedura?

Domnul Remus-Florinel Cernea:

... să nu mai luăm cuvântul chiar şi la proiectele cu raport de respingere.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Eu n-am înţeles nimic din ce aţi spus, să ştiţi. Aţi venit la microfon doar ca să aveţi şi dumneavoastră o intervenţie, astăzi. Procedura înseamnă că citezi un articol din regulament şi spui ce s-a încălcat sau ce este pe cale să se încalce în Camera Deputaţilor şi dumneavoastră sesizaţi. Această chestiune poate s-o facă orice deputat în limita celor două minute.

Bun.

Mulţumesc.

Mai sunt alte intervenţii la acest proiect de lege? Dacă nu, merge la votul final, nu are niciun amendament respins sau admis.

Vă reamintesc că raportul comisiilor sesizate în fond... este de respingere a acestei iniţiative legislative.

Mergem mai departe.

35. Proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr. 241/2006.

Iniţiatorii? Nu doresc să ia cuvântul.

Comisiile reunite pentru industrii şi pentru mediu?

Domnule deputat Marin Gheorghe, aveţi cuvântul.

Domnul Gheorghe Marin:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Raport comun asupra Proiectului de Lege pentru modificarea Legii nr. 241/2006 privind serviciul de alimentare cu apă şi de canalizare.

Comisia pentru mediu şi echilibru ecologic şi Comisia pentru industrii şi servicii au fost sesizate spre dezbatere în fond cu Proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr. 241/2006.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege. Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea alin. (2) al art. 27 din Legea serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare nr. 241/2006, în vederea introducerii dreptului de servitute cu titlu gratuit, pe toată durata existenţei sistemelor de alimentare cu apă şi de canalizare publice de interes local, judeţean sau regional şi pentru investiţiile publice aferente, de interes local sau regional.

În urma examinării proiectului de lege, a avizelor transmise şi a opiniilor exprimate, membrii comisiilor au hotărât, cu majoritate de voturi, să propună plenului Camerei respingerea proiectului de lege, întrucât propunerile din această iniţiativă au fost preluate ca amendamente în raportul comun asupra PL-x 134/2015, Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea art. 31 din Legea serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare.

În raport de obiectul şi conţinutul reglementării, legea face parte din categoria legilor organice.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă mulţumesc.

Dezbateri generale.

Domnule deputat Iane, aveţi cuvântul, Grupul parlamentar al PSD.

Domnul Ovidiu-Cristian Iane:

Dacă-mi permiteţi, domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Am să vorbesc în calitate de membru al Comisiei pentru industrii şi servicii. Noi am avut acest proiect la comisie şi am decis întocmirea raportului de respingere, tocmai pentru că anul trecut am avut în dezbatere, după ce a venit de la Senat, în februarie, timp de mai bine de patru luni, un proiect de lege în care am preluat aceste modificări şi am făcut această modificare.

Ce vreau să mai spun este că tot anul trecut am avut, mai bine de 5 luni de zile, la Comisia pentru industrii şi servicii, a fost şi pe la plen şi s-a întors la comisie, şi un proiect de lege care prevedea modificarea Legii nr. 51/2006 cu privire la serviciile de utilităţi publice. Proiect de lege care era extraordinar de bun pentru cetăţean şi pentru omul de rând, pentru că venea să pună în acord şi venea să pună în actualitate anumite chestiuni care ţineau de contractul individual, în ceea ce priveşte serviciile comunitare.

Însă din păcate, acel proiect, stimaţi colegi, a picat pentru că noi trebuia să avem voturi pentru legea organică şi nu am avut numărul necesar de voturi.

Sper ca anul acesta să reuşim să trecem totuşi acel proiect, ca să venim în sprijinul cetăţeanului.

Vom vota totuşi pentru respingerea acestui proiect.

Mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Alte intervenţii? Nu sunt. Merge la votul final. Are caracter organic.

36. Proiectul de Lege pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2007 - caracter ordinar. Dacă iniţiatorii doresc să ia cuvântul? Nu.

Din partea Comisiei pentru mediu? Cine prezintă raportul? Comisia pentru mediu? La Ordonanţa nr. 59 există un singur raport, al Comisiei pentru mediu şi echilibru ecologic. Cine prezintă raportul?

Vă rog frumos, domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Cezar Cioată:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport asupra Proiectului de Lege pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2007 privind instituirea Programului naţional de îmbunătăţire a calităţii mediului prin realizarea de spaţii verzi în localităţi.

În şedinţa plenului Camerei Deputaţilor din 18 iunie 2013 s-a hotărât, în temeiul art. 70 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, retrimiterea Proiectului de Lege pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2007 privind instituirea Programului naţional de îmbunătăţire a calităţii mediului prin realizarea de spaţii verzi în localităţi, PL-x 198/2012, la Comisia pentru mediu şi echilibru ecologic, în vederea reexaminării şi depunerii unui nou raport.

Pentru acest proiect de lege s-au întocmit anterior de către Comisia pentru mediu şi Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului, două rapoarte, şi s-a propus respingerea acestora, raportul nr. 26/140 din 6.03.2013, respectiv 26/170 din 14.05.2013.

Senatul a adoptat proiectul de lege la data de 21 mai 2012, ca urmare a depăşit termenul de adoptare, potrivit art. 75 alin. (2), teza a treia din Constituţia României.

La întocmirea prezentului raport suplimentar, comisia a avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ, avizul negativ al Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci, precum şi avizul favorabil al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi.

În urma examinării proiectului de lege şi a opiniilor exprimate de către membrii comisiei, s-a hotărât, cu unanimitate de voturi, să se supună plenului Camerei Deputaţilor respingerea Proiectului de Lege pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2007.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Dezbateri generale.

Doamna deputat Lucia Varga.

Doamna Lucia-Ana Varga:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Situaţia privind poluarea aerului este îngrijorătoare şi în Europa, şi în ţara noastră. Efectele poluării aerului asupra sănătăţii cetăţenilor sunt grave. Calitatea aerului în marile oraşe din lume continuă să se deterioreze, generând temeri cu privire la riscul asupra sănătăţii cetăţenilor.

Anul trecut, Organizaţia Mondială a Sănătăţii a realizat un studiu în 1600 de oraşe din 91 de ţări şi doar 12% din populaţia acestor oraşe respiră aer curat.

Iar un raport al Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică avertizează că, dacă nu se iau măsuri, în 2050, poluarea aerului va fi principala cauză a mortalităţii.

România este pe locul al II-lea în topul celor mai poluate ţări din Europa, conform unui clasament al Agenţiei Europene de Mediu.

Comisia Europeană a declanşat, în 2014, procedura de infringement pentru România, afirmând că nu îşi protejează cetăţenii de poluarea cu particule fine. Aceste particule pot cauza astm, afecţiuni cardio-vasculare, cancer pulmonar şi decese premature.

Ministerul Mediului a confirmat că în prezent sunt depăşite valorile la pulberi în suspensie în Bucureşti, Braşov şi Iaşi. Cu alte cuvinte, că poluarea aerului poate afecta grav sănătatea populaţiei şi că noi riscăm, ca ţară, să plătim amenzi usturătoare.

Prin urmare, este necesară adoptarea de măsuri de reducere a poluării aerului în marile oraşe, pentru scăderea riscului îmbolnăvirii populaţiei. Creşterea suprafeţelor de spaţii verzi este o soluţie, ştiindu-se foarte bine importanţa parcurilor pentru îmbunătăţirea calităţii aerului pe care îl respirăm.

De asemenea, se constată că oraşele României se confruntă cu un deficit de spaţiu verde pe cap de locuitor cu mult sub suprafaţa recomandată de Organizaţia Mondială a Sănătăţii. Exemplu este chiar Bucureştiul, care are 16 metri pătraţi pe cap de locuitor, faţă de 24 de metri pătraţi pe cap de locuitor, recomandaţi de Organizaţia Mondială a Sănătăţii.

În 2012, am depus în Parlament, împreună cu parlamentarii PNL, un proiect de lege ce prevedea realizarea unui program naţional de îmbunătăţire a calităţii mediului, prin realizarea de spaţii verzi în mediul urban, program ce urma să se desfăşoare pe o perioadă de 10 ani, cu o alocare financiară anuală de la Fondul pentru mediu, astfel încât oraşele din România să ajungă, ca spaţiu verde, la 24 de metri pătraţi pe cap de locuitor, conform recomandărilor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii şi conform legislaţiei româneşti existente.

Din păcate, astăzi avem un raport de respingere a acestui proiect de lege şi, din păcate, în condiţiile în care Comisia Europeană a adoptat, a aprobat un nou pachet de măsuri pentru aer mai curat, până în acest moment, Ministerul Mediului nu are o politică publică prin care să reducă calitatea poluării şi să îmbunătăţească calitatea aerului, prin extinderea de spaţii verzi.

Prin urmare, noi am propus soluţii, am iniţiat acest act normativ, şi acum vom vota împotriva respingerii proiectului de lege, pentru că, considerăm că un astfel de program ar fi îmbunătăţit calitatea vieţii românilor din marile oraşe şi ar fi redus cu mult riscul de îmbolnăvire a acestora.

Vă mulţumesc.

Prin urmare, PNL va vota împotriva respingerii.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Florin Gheorghe:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

O să fiu foarte scurt. Grupul parlamentar al UNPR va vota pentru respingerea acestui proiect, doar pentru simplul fapt că nu mai are obiect de reglementare, deoarece au apărut noi modificări la Ordonanţa de urgenţă nr. 196 din 22 decembrie 2005, privind Fondul pentru mediu.

Cu toate acestea, nu trebuie să pierdem din vedere intenţia iniţiatorilor cu privire la pierderea constantă a spaţiilor vezi, mai ales că în marile concentrări urbane se întâmplă acest lucru foarte frecvent. Ştim foarte bine că fiecare metru pătrat de iarbă este ameninţat de antreprenorii imobiliari, cel mai grăitor exemplu în acest sens fiind chiar municipiul Constanţa, de unde provin şi eu.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Cum să vă dau... o informare, că nu scrie nicăieri în Regulament că trebuie să vă dau drumul la informări în timpul plenului?

Doamna Lucia-Ana Varga (din sală):

O informare numai...

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Doamna deputat,

Informările se scriu către Biroul permanent şi se distribuie la căsuţele parlamentarilor. Nu facem informări în plen. Membrii comisiei pot să facă informări în plen... preşedintele de comisie, în numele unei comisii, altfel, care e articolul din Regulament care... să pot să mă duc să fac?

Dacă mai sunt alte intervenţii la dezbateri generale? Nu sunt. Merge la votul final, are caracter ordinar.

37. Propunerea legislativă pentru modificarea alin. (3) al art. 43 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul şi acvacultura.

Iniţiatorii?

Domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Liviu Laza-Matiuţa:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul şi acvacultura reglementează conservarea, administrarea şi exploatarea resurselor acvatice vii, activitatea de acvacultură, procesarea şi comercializarea produselor obţinute din pescuit şi acvacultură. Capacitatea de producţie a sectorului piscicol românesc cuprinde circa 400.000 de hectare luciu de apă. România se poate lăuda cu ultimul loc în Uniunea Europeană, locul 27 la consumul de peşte pe cap de locuitori - 3,9 kg/locuitor.

La nivel mondial, consumul de peşte este de circa 12 kg pe cap de locuitor, iar în Uniunea Europeană de 21,5 kg/locuitor. Capacitatea de producţie a multor ferme din România se bazează, în mare parte, pe productivitatea naturală a acestora. Suprafeţele bazinelor piscicole din fermele sus-menţionate sunt mari, fapt care duce la costuri mari de întreţinere, exploatare şi modernizare.

Dacă în alte ţări din Uniunea Europeană, producţia se calculează în funcţie de numărul de kilograme de peşte obţinut la un metru cub de apă, ajungându-se la 60-70 kg/metru cub, în România producţia se calculează în funcţie de numărul de kilograme de peşte la hectar de amenajare, obţinându-se astfel o producţie de peste o tonă la hectar, circa 1 kg/metru cub.

Având în vedere situaţia din sector şi criza financiară şi economică care au cuprins şi sectorul piscicol, precum şi împovărarea pescarilor cu multe taxe şi impozite, prin iniţiativa legislativă propun ca folosirea apei pentru activitatea de piscicultură să se facă cu titlu gratuit, prin derogare de la prevederile Legii apelor nr. 107/1996.

Faţă de cele prezentate, am iniţiat propunerea legislativă pe care o supun spre dezbatere şi adoptare.

Având în vedere faptul că are raport de respingere, vă rog să votaţi împotriva respingerii.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc.

Raportul comisiei? Comisia pentru agricultură şi comisia pentru mediu au un raport comun.

Aveţi cuvântul, să-l prezentaţi.

Domnul Cezar Cioată:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Guvernul nu susţine adoptarea propunerii legislative, prin punctul de vedere nr. 506 din 27.03.2015.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare instituirea unor reguli privind etichetarea produselor alimentare, în scopul asigurării informării consumatorului asupra existenţei glutenului şi/sau a lactozei în respectivele produse. Au... scuzaţi.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Auziţi, aş vrea să luăm raportul cu pescuitul şi acvacultura, 243/2014.

Mulţumesc.

Domnul Cezar Cioată:

Scuzaţi, aveam mai multe, îmi cer scuze, eu sunt vinovat.

Modificarea alin. (3) al art. 43 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul şi acvacultura.

Senatul României, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins propunerea legislativă, în şedinţa din 22 aprilie 2014.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea art. 43 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul şi acvacultura, cu modificările şi completările ulterioare, în sensul instituirii posibilităţii ca folosirea apei pentru activitatea de acvacultură în amenajările piscicole să se facă cu titlu gratuit, prin derogare de la prevederile art. 81 alin. (1) şi (3) din Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările şi completările ulterioare.

În urma examinării propunerii legislative şi a opiniilor exprimate de membrii celor două comisii, s-a hotărât, în unanimitate de voturi, să se propună plenului Camerei, spre dezbatere şi adoptare, raportul de respingere a Propunerii legislative pentru modificarea alin. (3) al art. 43 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul şi acvacultura, întrucât prin promovarea acesteia s-ar putea crea precedente şi solicitări din partea altor producători, de acordare a unor facilităţi care ar putea genera nerespectarea legislaţiei naţionale, pusă de acord cu Uniunea Europeană.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc.

Dezbateri generale? Nu sunt.

Proiectul de lege merge la votul final, are raportul comisiilor sesizate în fond, de respingere.

38. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 248/2005 privind regimul liberei circulaţii a cetăţenilor români în străinătate.

Iniţiatorii? Nu doresc să ia cuvântul. Din partea Comisiei pentru politică externă şi Comisiei pentru apărare, cine prezintă raportul?

Secretarul Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, domnul deputat Benga, aveţi cuvântul.

Domnul Ioan Benga:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia pentru politică externă şi Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională au fost sesizate spre dezbatere în fond cu Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 248/2005 privind regimul liberei circulaţii a cetăţenilor români în străinătate.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională. Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins propunerea legislativă. Guvernul nu susţine propunerea legislativă. Consiliul Legislativ a avizat favorabil iniţiativa legislativă. Comisia pentru drepturile omului a avizat favorabil, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a avizat favorabil, Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului a avizat negativ.

Obiectul de reglementare îl constituie modificarea şi completarea Legii nr. 248/2005 privind regimul liberei circulaţii a cetăţenilor români în străinătate, în sensul modificării termenelor de valabilitate a paşapoartelor, precum şi al stabilirii unor termene referitoare la soluţionarea cererilor privind eliberarea unor paşapoarte simple electronice, ori a unui paşaport simplu temporar.

Astfel, se propune modificarea valabilităţii paşaportului, după cum urmează: 3 ani - până la vârsta de 12 ani; 5 ani - până la vârsta de 18 ani şi 10 ani - pentru vârstele între 18 şi 70 de ani şi fără nicio limită de vârstă - peste 70 de ani.

Deputaţii membri ai Comisiei pentru politică externă şi ai Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională au fost prezenţi la lucrările comisiei, conform listelor de prezenţă.

În urma dezbaterii propunerii legislative, membrii Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, reuniţi în şedinţa din 4 iunie 2015, au transmis Comisiei pentru politică externă raportul preliminar de respingere a Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Legii nr. 248/2005 privind regimul liberei circulaţii a cetăţenilor români în străinătate.

În urma opiniilor formulate şi a finalizării dezbaterilor, membrii celor două comisii sesizate în fond au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor respingerea Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Legii nr. 248/2005 privind regimul liberei circulaţii a cetăţenilor români.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Sunteţi iniţiator, ştiu, aveţi...

Domnul Tinel Gheorghe:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Sunt unul dintre co-iniţiatorii acestui act normativ. Până la urmă, propunerea legislativă se referea la faptul ca durata de valabilitate a paşaportului să nu mai fie de 5 ani, să fie de 10 ani.

Eu, din raportul, sincer să fiu, de respingere, n-am înţeles de ce s-a respins această iniţiativă legislativă. Ea a fost discutată şi cu reprezentanţii diasporei, ştiam doleanţa lor, venea în întâmpinarea lor, dar n-am înţeles de ce în cele două comisii - pentru apărare şi pentru politică externă - s-a luat decizia să se respingă. Şi aş fi vrut să văd motivul.

Să ni se spună, domnule, ştiţi, au venit firmele respective şi au spus, domnule, e mai bine să le facem la 5 ani, că luăm şi noi mai mulţi bani de la Guvern, dar dacă facem la 10 ani, se înjumătăţeşte. Sau eu ştiu, poate o fi un alt argument pe care îl au cele două comisii, nu? Să ni-l spună public aici. De ce s-a respins acest act normativ?

Nu-i corect aşa, nu e bine să ştim toţi? Nu, lasă votul, domnule, deci una-i votul şi alta e motivarea votului. Motivarea votului e foarte importantă, pentru că, după părerea mea, iniţiativa legislativă venea în sprijinul celor care ne-au mandatat să facem o astfel de propunere.

Vom vota împotriva respingerii, să ştiţi.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnule deputat, aş vrea să vă spun... comisiile reunite au votat în unanimitate respingerea.

Domnul Tinel Gheorghe:

Despre ce vorbim aici?

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Adică n-aş vrea să planeze o situaţie de suspiciune asupra colegilor care sunt din partidul dumneavoastră sau din alte partide, colegii au votat în unanimitate. Decizia aparţine comisiei permanente, este un vot de recomandare, da, în unanimitate. Da?

Alte intervenţii la dezbateri generale? Nu mai doreşte nimeni.

Domnul Calimente Mihăiţă?

Păi, sunt două intervenţii de grup parlamentar, domnule...

Nicio problemă, nu mai doriţi.

Mulţumesc foarte mult.

Bun, nefiind amendamente admise sau respinse, merge la votul final, are caracter ordinar.

39. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea art. 229 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii.

Iniţiatorii? Nu doresc să ia cuvântul.

Din partea Comisiei pentru muncă, preşedintele acesteia, domnul deputat Adrian Solomon.

Aveţi cuvântul.

Domnul Adrian Solomon:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Pl-x 117/2015 are ca obiect de reglementare completarea art. 229 din Legea nr. 53 din 2003 - Codul muncii, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, propunându-se ca negocierea contractelor colective de muncă să se facă după aprobarea bugetului de stat şi a bugetelor locale.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

A fost respinsă de Senat în şedinţa din 25 februarie 2015.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Comisia propune plenului respingerea iniţiativei legislative.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Dezbateri generale? Nu sunt.

Merge la votul final. Caracter organic. Are propunere de respingere.

40. Propunerea legislativă pentru modificarea art. 87 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.

Iniţiatorul? Domnul senator nu este aici.

Domnule preşedinte Solomon, prezentaţi raportul.

Domnul Adrian Solomon:

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea art. 87 din Legea nr. 263 din 2010 privind sistemul unitar de pensii publice, în sensul prelungirii perioadei de acordare a pensiei de urmaş, de la 6 luni la 12 luni, de la data decesului susţinătorului, pentru soţul supravieţuitor care nu a împlinit vârsta standard de pensionare, dacă în această perioadă nu realizează venituri lunare sau dacă acestea sunt mai mici de 35% din câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat.

Legea este în categoria legilor organice.

A fost respinsă de Senat în 24 februarie 2015.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Comisia propune respingerea iniţiativei legislative.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Dezbateri generale.

Domnule deputat, aveţi cuvântul. Cinci minute de intervenţie; pentru fiecare grup parlamentar două intervenţii.

Aveţi cuvântul.

Domnul Daniel Iane:

Stimaţi colegi,

Propunerea de faţă, chiar dacă are un scop nobil, în sensul acordării pentru o perioadă mai mare a pensiei de urmaş, nu poate fi susţinută fără o argumentare solidă şi din punct de vedere al sustenabilităţii sistemului de pensii.

Mai mult decât atât, trebuie să ţinem seama de faptul că, începând de anul trecut, deficitul la bugetul pensiilor creşte de la an la an.

Considerăm că trebuie să susţinem şi să promovăm politici pentru sustenabilitatea sistemului de pensii, nu să luăm şi să promovăm măsuri cu iz electoral.

Sper ca strategia naţională cu privire la promovarea îmbătrânirii active şi protecţia persoanelor vârstnice să fie implementată şi astfel să ajungem la o sustenabilitate de lungă durată a sistemului unitar de pensii.

Având în vedere aceste considerente, Partidul Naţional Liberal se va abţine de la adoptarea acestei iniţiative.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Alte intervenţii? Nu mai sunt.

Merge la votul final. Are raport de respingere.

41. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 277/2010 privind alocaţia pentru susţinerea familiei.

Iniţiatorii? Sunt de faţă şi nu doresc să ia cuvântul.

Din partea Comisiei pentru muncă, preşedintele, domnul deputat Adrian Solomon.

Domnul Adrian Solomon:

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii nr. 277 din 2010 privind alocaţia pentru susţinerea familiei, în sensul majorării cuantumului lunar al alocaţiei pentru susţinerea familiei, începând cu drepturile aferente lunii octombrie 2014.

Propunerea face parte din categoria legilor organice. A fost respinsă de Senat în 25 februarie 2015.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Comisia propune respingerea iniţiativei, pentru că aceasta a rămas fără obiect, odată cu adoptarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 65 din 2014, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 125 din 2015.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Dezbateri generale? Nu sunt.

Merge la votul final. Raportul comisiei sesizate în fond este de respingere.

42. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea art. 106 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.

Iniţiatorii? Nu doresc să ia cuvântul.

Domnul preşedinte Solomon. Vă rog frumos să prezentaţi raportul.

Domnul Adrian Solomon:

Obiectul de reglementare este completarea art. 106 din Legea nr. 263 din 2010 privind sistemul unitar de pensii publice, în sensul introducerii unui alineat nou, care să prevadă anexarea la decizia de pensionare a copiilor documentelor care au stat la baza calculului pensiei.

Iniţiativa face parte din categoria legilor organice.

A fost adoptat de Senat în şedinţa din 3 martie 2015, în condiţiile art. 75 alin. (2) din Constituţia României.

Camera decizională este Camera Deputaţilor.

Comisia propune respingerea iniţiativei legislative.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Dezbateri generale.

Domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Daniel Iane:

Stimaţi colegi,

În prezent, conform legislaţiei actuale, anexarea la decizia de pensionare a documentelor care au stat la baza calculului pensiei se poate face la cerere. Deşi poate că este necesară o mai mare transparenţă în privinţa acestor decizii de pensionare, o prevedere legislativă nouă, care doar ar îngreuna activitatea birocratică şi ar genera costuri suplimentare, nu se justifică.

Totodată, trebuie să ţinem seama de faptul că personalul care lucrează în sistemul de pensii este deja solicitat la maximum şi nu cred că toţi pensionarii s-ar bucura să pregătească teancuri de hârtii pe care eventual să le mai şi plătească, întrucât iniţiatorii au omis acest aspect şi proiectul nu specifică cine suportă aceste costuri suplimentare.

Având în vedere aceste considerente, Partidul Naţional Liberal se va abţine de la adoptarea acestei iniţiative.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Alte intervenţii? Nu sunt.

Merge la votul final. Caracter organic. Raport de respingere.

43. Propunerea legislativă pentru modificarea alin. (1) al art. 3 din Legea nr. 61/1993 privind alocaţia de stat pentru copii.

Iniţiatorii? Nu doresc să ia cuvântul.

Domnule preşedinte, tot dumneavoastră prezentaţi raportul Comisiei pentru muncă şi protecţie socială. Vă rog frumos.

Domnul Adrian Solomon:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea alin. (1) al art. 3 din Legea nr. 61/1993 privind alocaţia de stat pentru copii, în sensul majorării cuantumului alocaţiei de stat pentru copii cu vârsta de până la doi ani, respectiv trei ani, în cazul copilului cu handicap, pentru copiii cu vârsta cuprinsă între 2 şi 18 ani, precum şi pentru tinerii care au împlinit vârsta de 18 ani şi urmează cursurile învăţământului liceal şi profesional organizate, potrivit legii, până la terminarea acestora.

Legea face parte din categoria legilor organice.

A fost respinsă de Senat în 25 februarie 2015.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Comisia propune plenului respingerea iniţiativei deoarece, prin Legea nr. 125/2015, alocaţia de stat pentru copii cu vârsta între 2 şi 18 ani a fost dublată.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Intervenţii? Nu mai sunt.

Proiectul de lege merge la votul final. Are raport de respingere. Caracter organic.

44. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 263 din 16 decembrie 2010 privind sistemul unitar de pensii publice.

Iniţiatorii? Nu doresc să ia cuvântul.

Domnule preşedinte, azi este ziua dumneavoastră.

Aveţi cuvântul.

Domnul Adrian Solomon:

Ziua Comisiei pentru muncă.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea alin. (1) al art. 169 din Legea nr. 263 din 2010, în sensul că, pensionarilor sistemului public de pensii ale căror drepturi de pensii au fost stabilite potrivit legislaţiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, care au desfăşurat activităţi încadrate în grupa I şi/sau a II-a de muncă, să li se acorde o creştere a punctajelor anuale, indiferent de durata stagiului complet de cotizare stabilită conform legislaţiei în vigoare la data deschiderii dreptului de pensie.

Iniţiativa este lege organică. A fost respinsă de Senat în 18 martie 2015.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Comisia propune respingerea iniţiativei, întrucât aceasta a rămas fără obiect, ca urmare a adoptării Legii nr. 192 din 2015 pentru completarea Legii nr. 263 din 2010.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Intervenţii? Nu sunt.

Merge la votul final. Are caracter organic. Raportul este de respingere.

45. Următorul proiect. La fel, PL-x 184/2015, modifică aceeaşi Lege nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii.

Iniţiatorii? Nu doresc să ia cuvântul.

Domnule preşedinte Solomon, vă rog frumos să prezentaţi raportul comisiei.

Domnul Adrian Solomon:

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea art. 92 din Legea nr. 263 din 2010 privind sistemul unitar de pensii, în sensul ca soţul supravieţuitor să aibă dreptul la o sumă egală cu 50% din pensia soţului decedat, cumulată cu propria pensie.

Iniţiativa este lege organică.

A fost adoptată tacit de Senat.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Comisia propune respingerea proiectului de lege.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc.

Intervenţii? Nu sunt.

Merge la votul final. Caracter organic. Proiect de respingere din partea Comisiei pentru muncă.

46. Următoarea. Aceeaşi lege, PL-x 182/2015 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 263/2010.

Iniţiatorul? Nu doreşte să ia cuvântul.

Domnule preşedinte Solomon, vă rog frumos să prezentaţi raportul.

Domnul Adrian Solomon:

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea art. 158 din Legea nr. 263 din 2010, în sensul ca perioadele mai mici de şase ani realizate în grupele I şi a II-a de muncă, anterior datei de 1 aprilie 2001, să fie considerate stagiu de cotizare în condiţii deosebite de muncă, astfel încât persoanele să poată beneficia de reducerea vârstei standard de pensionare.

Face parte din categoria legilor organice.

A fost adoptată tacit de Senat în 3 martie 2015.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Se propune respingerea proiectului de lege, întrucât aceasta a rămas fără obiect, prin apariţia Legii nr. 155/2015.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc.

Dezbateri generale? Nu sunt.

Nu are niciun amendament respins. Merge la votul final.

47. Propunerea legislativă privind modificarea şi completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul de pensii, Pl-x 101/2015.

Iniţiatorii? Nu doresc să ia cuvântul.

Domnule Solomon, vă rog frumos să prezentaţi raportul comisiei.

Domnul Adrian Solomon:

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare completarea Legii nr. 263/2010, în sensul reducerii stagiului de cotizare realizat în grupa I de muncă de la 6 la 2 ani, iar stagiul realizat sub 2 ani în grupa I să se cumuleze cu perioada lucrată în grupa a II-a.

Legea face parte din categoria legilor organice.

A fost respinsă de Senat în şedinţa din 25 februarie 2015.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Comisia propune respingerea iniţiativei legislative, întrucât aceasta a rămas fără obiect, ca urmare a adoptării Legii nr. 37/2013, Legii nr. 155/2015 şi a Legii nr. 192 din 2015.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă mulţumesc foarte mult.

Intervenţii? Nu sunt.

Merge la votul final, cu raport de respingere.

48. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive etnice.

Iniţiatorul? Nu doreşte să intervină.

Domnule Solomon, preşedintele Comisiei pentru muncă, vă rog frumos să prezentaţi raportul.

Domnul Adrian Solomon:

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 105 din 1999, în sensul majorării indemnizaţiei lunare la 250 de lei pentru fiecare an de persecuţie politică pentru categoriile de persoane persecutate din motive etnice, prevăzute la art. 1 alin. (1) lit. c), d) şi e), respectiv pentru persoanele care au fost refugiate, expulzate sau strămutate în altă localitate, care au făcut parte din detaşamentele de muncă forţată, cele care au supravieţuit trenului morţii.

De asemenea, se propune majorarea indemnizaţiei la 200 de lei pe lună în cazul soţului supravieţuitor, al celui decedat, din categoria persoanelor care au fost supravieţuitoare categoriilor mai sus menţionate.

Legea este organică. A fost respinsă de Senat în şedinţa din 23 iunie 2015.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Comisia propune plenului respingerea iniţiativei legislative, deoarece cuantumul acestor indemnizaţii au fost deja mărite prin Legea nr. 143 din 2014 pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 105 din 1999.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Intervenţii?

Domnul deputat Ovidiu Ganţ, viceliderul Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale.

Domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Ovidiu Victor Ganţ:

Vă mulţumesc.

Stimate domnule preşedinte,

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Sigur că argumentul este în favoarea respingerii iniţiativei, dar vreau să insist asupra faptului că această majorare este un lucru foarte bun care s-a produs şi îl salutăm.

În consecinţă, este foarte greu pentru grupul nostru parlamentar să voteze în favoarea respingerii pe fond pentru că ideea ca atare e una cât se poate de normală, dar, având în vedere situaţia ca atare şi faptul că această indemnizaţie a fost crescută, ar fi absurd să votăm împotriva respingerii.

Vă mulţumesc frumos.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Alte luări de cuvânt nu sunt.

Merge la votul final. Caracter ordinar.

49. Propunerea legislativă privind modificarea Legii nr. 571 din 22 decembrie 2003, Codul fiscal.

Iniţiatorii? Nu doresc să ia cuvântul.

Din partea Comisiei pentru buget?

Domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Florin Gheorghe:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport suplimentar asupra Propunerii legislative privind modificarea Legii nr. 571 din 2003, Codul fiscal.

În conformitate cu prevederile art. 70 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, în şedinţa din 5 martie 2015 plenul Camerei Deputaţilor a hotărât retrimiterea propunerii legislative la comisie.

Conform prevederilor art. 75 din Constituţie, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins propunerea legislativă în şedinţa din 2 aprilie 2012.

La întocmirea prezentului raport suplimentar s-au avut în vedere: avizul favorabil al Consiliului Legislativ; punctul de vedere negativ al Guvernului; avizul negativ al Comisiei pentru industrii şi avizul negativ al Comisiei pentru agricultură.

Propunerea legislativă supusă reexaminării are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii nr. 571, în sensul exceptării de la plata accizelor sau al reducerii cuantumului acestora pentru activităţi de producere şi comercializare a băuturilor alcoolice tradiţionale româneşti.

În conformitate cu prevederile art. 61 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, membrii comisiei au reexaminat propunerea în şedinţa din 8 septembrie 2015.

În urma reexaminării, membrii Comisiei pentru buget au votat în unanimitate pentru respingerea acestui act normativ.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, propunerea face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Intervenţii?

Doamnă deputat Paul, aveţi cuvântul cinci minute.

Doamna Maria-Andreea Paul:

Mulţumesc.

Partidul Naţional Liberal va vota pentru acest raport la lege, dar daţi-mi voie să fac câteva menţiuni vizavi de acest proiect.

Pentru prima dată, băuturile tradiţionale româneşti aferente tăriilor, pălinci, ţuici, rachiuri şi aşa mai departe, sunt atestate în comuna Turţ, încă din 1570, adică în Ţara Oaşului. Este o zonă dependentă de producţia autohtonă de pălincă, într-un cuantum semnificativ al gospodăriilor.

Tot în această zonă se perindă succesiv lideri politici ai fostului Guvern şi promit diminuarea, ba chiar anularea completă a accizelor la produsele tradiţionale româneşti.

Acest proiect de lege vine în întâmpinarea solicitărilor producătorilor autohtoni de pălincă, ţuică, rachiu şi aşa mai departe.

Nu primeşte avizul Guvernului, nu primeşte avizul comisiilor de specialitate, ba mai mult decât atât, din ianuarie 2012 acciza creşte de la 500 la 750 de euro pe hectolitru, la 1 septembrie 2013 creşte la 1.000 de euro pe hectolitru, la 1 ianuarie 2015 mai creşte încă o dată prin aplicarea unui curs artificial de 4,7 lei per euro şi acciza se ridică la 4.738 de lei pe hectolitrul de alcool pur şi abia la 1 ianuarie 2016, prin noul Cod fiscal, am reuşit diminuarea acestei accize la 3.306 lei pe hectolitru.

Dar vă reamintesc, premierul Ponta, vicepremierul de la vremea aceea, Dragnea, Daniel Constantin, toţi au venit în Ţara Oaşului şi au promis la "Sâmbra Oilor" eliminarea acestei accize. Nu doar că au minţit, au majorat succesiv acciza la băuturile tradiţionale româneşti.

Acum mai este de făcut un pas. Termenul 2014-2015 este pentru renegocierea cu Comisia Europeană a acestei măsuri de includere a pălincii şi ţuicii în rândul băuturilor tradiţionale româneşti.

Cer Ministerului de Finanţe Publice să demareze negocierile cu Comisia Europeană în acest sens, conform promisiunilor fostului comisar pe agricultură şi actualul premier Dacian Cioloş.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc.

Alte intervenţii? Nu mai sunt.

Proiectul de lege merge la votul final. Are raport de respingere.

Dragi colegi,

Ne oprim aici. Îl rog pe domnul Florin Iordache să preia de aici conducerea pentru sesiunea dedicată răspunsurilor orale ale Guvernului.

Vă urez o seară frumoasă, ne vedem miercuri în plen, succes mâine în comisiile permanente.

După o scurtă pauză

(În continuare şedinţa a fost condusă de domnul deputat Florin Iordache, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.)

Domnul Florin Iordache:

Începem a doua parte a şedinţei noastre, cea consacrată răspunsurilor la întrebările orale.

Pentru început, îl avem pe domnul secretar de stat Dumitru Daniel Botănoiu, la întrebarea adresată de doamna Cristina Nichita.

Mulţumesc, domnule secretar de stat.

Vă rog să-i înaintaţi... văd că doamna deputat Nichita nu este. Vă rog să-i înaintaţi dumneavoastră răspunsul la întrebarea: "Realizarea unui demers de culegere de date cu privire la veniturile din accize pe tutun".

Mulţumesc mult, domnule secretar de stat. Da, l-aţi înaintat.

Mulţumesc mult.

Din partea Ministerului Economiei avem o întrebare din partea doamnei deputat Ana Birchall. Este prezentă doamna secretar de stat Anca Magdalena Chiser.

Vă rog să vă referiţi, doamnă secretar de stat, la întrebarea doamnei deputat "Strategii pentru promovarea României în spaţiul european prin valorificarea tradiţiilor naţionale". Vă rog.

Doamna Anca Magdalena Chiser (secretar de stat, Ministerul Economiei, Comerţului şi Relaţiilor cu Mediul de Afaceri):

Bună ziua!

Stimată doamnă deputat,

În prezent, deşi turismul din ţara noastră deţine o pondere redusă din produsul intern brut, considerăm că are un potenţial sănătos de dezvoltare, astfel încât România să se transforme într-o destinaţie regională puternică, pe termen mediu, şi într-o destinaţie cu adevărat internaţională, pe termen lung.

Proiectele-cheie din turismul românesc, Masterplanul turistic, precum şi strategiile de promovare a brandului turismului românesc au subliniat importanţa procesului de construire a competitivităţii pe termen lung pentru o prosperitate viitoare a industriei turistice.

Într-o ţară cu o economie încă emergentă, cooperarea în vederea competitivităţii este singura cale de a îndepărta rapid barierele rămase în calea investiţiilor.

În acest moment, Guvernul şi sectorul privat sunt mult mai aproape de a stabili criterii fezabile, pentru ca România să aibă o industrie hotelieră eficientă şi orientată pe termen lung, precum şi pentru identificarea şi eliminarea unor obstacole din domenii ce încă restrâng competitivitatea turismului naţional.

Nu putem să nu menţionăm un alt element important aflat în permanenţă pe agenda majorităţii guvernelor şi instituţiilor internaţionale, dezvoltarea durabilă, care s-a constituit în opţiunea strategică globală a ultimelor decenii şi care impune schimbarea mentalităţilor, responsabilizarea acţiunilor sau nonacţiunilor noastre.

De asemenea, conştientizarea turismului reprezintă o cerinţă de bază pentru succesul dezvoltării durabile a turismului. Această conştientizare trebuie dezvoltată şi îmbunătăţită în rândul operatorilor din sectorul privat, prin înţelegerea regulilor jocului din industria ospitalităţii, prin modul de primire a vizitatorilor, prin gradul de satisfacţie al acestora, raportat la serviciile oferite, creşterea competitivităţii şi calităţii serviciilor. Înţelegerea comportamentului consumatorului reprezintă factori critici în succesul dezvoltării durabile a turismului.

Dacă aşteptările create prin activitatea de marketing şi promovare a turismului nu pot fi satisfăcute, ca urmare a lipsei de forţă de muncă calificată, turismul nu se poate dezvolta durabil.

Există acum o nouă abordare în ceea ce priveşte strategia de marketing, în contextul în care şi pe plan internaţional se remarcă o sofisticare a gustului turiştilor, aflaţi în căutare de experienţe deosebite.

De aceea, prin acţiunile noastre de promovare, ne adresăm cu precădere celor care optează pentru vacanţe în care arta, cultura, istoria, educaţia şi spiritualitatea joacă un rol important.

Ne dorim cu toţii îmbunătăţirea poziţionării României în cadrul pieţelor internaţionale, precum şi atragerea de noi segmente şi pieţe pentru dezvoltarea exportului de servicii turistice româneşti, prin promovarea produselor turistice româneşti competitive: turismul de sănătate, turismul cultural, turismul rural, turismul activ şi de aventură, turismul în natură şi city break.

Potenţialul de piaţă extern este foarte interesant, deoarece mai mult de jumătate din populaţia ce călătoreşte în străinătate nu ar exclude să aleagă România pentru vacanţă, iar mai mult de un sfert, 29%, nu are niciun dubiu în privinţa efectuării unei vacanţe în ţara noastră. Aceştia din urmă sunt consideraţi grupul de potenţial principal pentru România. În piaţă sursa se ridică la aproximativ 94 de milioane de călători.

Cele mai mari grupuri de potenţiali principali sunt în pieţe mari, ca Statele Unite, Marea Britanie, Germania.

În toate cele opt ţări pieţe ţintă, cel puţin 20% dintre călători îşi imaginează că ar putea vizita România. În Austria, procentul este de 36%, iar în Ungaria 60%. Potenţialul intern este, de asemenea, mare. 83% din români îşi petrec cu precădere vacanţele în România, iar jumătate dintre ei toate concediile.

Se estimează că aproximativ 60% dintre români consideră că încă nu au văzut destul din ţara lor, iar 80% dintre cei care călătoresc cu precădere afară ar dori să vadă mai multe locuri din ţară înainte de a încerca o destinaţie în străinătate.

Propuneri de îmbunătăţire a incoming-ului sunt: intenţia de a propune Ministerului Finanţelor să aplice TVA zero pentru cazarea turiştilor străini, participarea la numeroase târguri internaţionale organizate prin intermediul reprezentanţilor de promovare şi informare turistică din principalele pieţe ţintă sau de oportunitate, precum şi continuarea participării la principalele manifestări expoziţionale interne, dezvoltarea unor parteneriate de promovare a brandului, prin organizarea de evenimente şi misiuni pe plan intern, cu rol de creştere a circulaţiei turistice în ţară şi în străinătate, promovarea în mediul on-line; de asemenea, dezvoltarea turismului medical, prin promovarea şi a altor regiuni ale ţării noastre care beneficiază de expunere mai scăzută pe plan intern şi extern, dar în care pot fi găsite principalele valori ale brandului de turism; implicarea diasporei româneşti, dezvoltarea de parteneriate cu diferite instituţii centrale, gen Ministerul Afacerilor Externe sau Institutul Cultural Român pentru realizarea de evenimente comune în străinătate sau asigurarea calităţii resurselor umane, ceea ce va transpune în creşterea calităţii serviciilor turistice; de asemenea, corelarea programelor şcolare, universitare şi de formare profesională cu nevoile angajatorilor din domeniul turismului pentru formarea de personal competent şi calificat în acest sector.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc, doamnă secretar de stat.

Doamnă deputat Birchall, vă rog, aveţi trei minute.

Doamna Ana Birchall:

Mulţumesc mult, domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnă secretar de stat,

Vă mulţumesc pentru răspuns. Vă mărturisesc că sunt dezamăgită pentru că domnul vicepremier nu se află astăzi aici. Eu ştiam că o abordare europeană este să respecţi Parlamentul şi să vii în faţa Parlamentului, mai ales atunci când vorbim de strategii pentru promovarea României în spaţiul european prin valorificarea tradiţiilor naţionale.

V-am ascultat. Vă mărturisesc că mă voi uita cu mare interes la răspunsul dumneavoastră pe care mi-l prezentaţi şi în scris, dar nu prea a rezultat, din ce aţi prezentat dumneavoastră, cum promovaţi România în spaţiul european prin valorificarea tradiţiilor naţionale. Eu îmi exprim speranţa că dumneavoastră veţi face demersurile necesare pentru ca strategia privind promovarea României în spaţiul european să includă într-adevăr tradiţiile şi obiceiurile atât de frumoase ale ţării noastre. Şi-mi mai exprim speranţa, în calitate de deputat dintr-un colegiu din Vaslui, care poate este puţin mai dezavantajat din punct de vedere socio-economic, dar vă asigur că este extrem de bogat în tradiţii şi obiceiuri şi sper ca şi zona atât de frumoasă, a Văii Tutovei, să fie inclusă în strategia dumneavoastră.

Cred că o strategie coerentă pentru promovarea României nu poate face abstracţie de minunatul tezaur de tradiţii pe care spiritualitatea le-a produs. Şi dumneavoastră, în răspunsul dumneavoastră, n-aţi făcut de loc referire la acest minunat tezaur. Fie că vorbim despre locuri de vis, binecuvântate de Dumnezeu, fie că vorbim de talentul oamenilor sau creaţia lor folclorică, sunt sigură, doamnă secretar de stat, că îi veţi transmite domnului ministru că România are ce să ofere turiştilor din Europa şi din lume.

Eu cred că este momentul ca ţara noastră să fie cunoscută la adevăratul ei potenţial, astfel încât apelativul dat ţării noastre - probabil că ştiţi că România este cunoscută ca "Grădina Maicii Domnului" - să devină şi pentru străini o realitate palpabilă şi vă rog foarte mult să reveniţi cu un răspuns la această întrebare în care să-mi spuneţi exact cum aveţi dumneavoastră de gând să promovaţi România în spaţiul european prin valorificarea tradiţiilor şi obiceiurilor naţionale.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

În continuare, avem o întrebare din partea domnului deputat Gheorghe Florin. Aceasta se referă la implementarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.109/2011.

O rog pe doamna secretar de stat Anca Magdalena Chiser să prezinte răspunsul.

Vă rog, doamnă secretar de stat.

Doamna Anca Magdalena Chiser:

La întrebarea având ca obiect implementarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.109/2011 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice.

Stimate domnule deputat,

În conformitate cu prevederile Programului de guvernare pe anul 2016, unul dintre obiectivele principale ale Ministerului Economiei, Comerţului şi Relaţiilor cu Mediul de Afaceri constă în implementarea principiilor de guvernanţă corporativă, prin aplicarea prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.109/2011 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice, cu modificările şi completările ulterioare, în scopul eficientizării funcţionale, dezvoltării şi valorificării potenţialului operatorilor economici cu capital integral sau majoritar de stat, inclusiv la filialele acestora.

Ordonanţa de urgenţă nr.109 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice, cu modificările şi completările ulterioare, instituie obligativitatea unei selecţii profesioniste a conducerii întreprinderilor publice, precum şi a unor criterii pertinente şi transparente de evaluare şi selecţie.

Contractele de mandat ale administratorilor şi directorilor întreprinderilor publice trebuie să stabilească obiective şi criterii de performanţă în sarcina acestora, inclusiv obiective cuantificate privind creşterea cifrei de afaceri, creşterea profitului, creşterea productivităţii muncii.

În vederea implementării prevederilor acestei ordonanţe, ministerul în calitate de autoritate publică tutelară derulează în prezent procedura de achiziţii de servicii şi de asistenţă pentru recrutarea şi plasarea de personal, de administrare în vederea selectării membrilor consiliilor de administraţie, a membrilor consiliilor de supraveghere la societăţile comerciale cu capital integral sau majoritar de stat aflate în portofoliul ministerului şi care se încadrează în prevederile acestei ordonanţe.

Procedura de achiziţii de servicii şi de asistenţă pentru recrutare şi plasare de personal de administrare a fost declanşată prin transmiterea invitaţiilor de participare la ofertare a celor patru asocieri, parte a acordului-cadru semnat în anul 2012, în vederea încheierii unui contract subsecvent la acesta.

În prima etapă, achiziţia de servicii de asistenţă pentru recrutare şi plasare de personal a fost iniţiată pentru selectarea unor membri ai consiliului de administrare de la Societatea PLAFAR SA, Societatea Naţională a Sării SA, Societatea CupruMin SA, Societatea Naţională Apele Minerale SA, şi a membrilor în Consiliul de Supraveghere a Companiei Naţionale Transelectrica SA.

Urmează ca pentru societăţile rămase în portofoliul ministerului să fie declanşate procedurile privind atribuirea contractelor subsecvente şi încheierea contractelor de prestări servicii aferente recrutării de membrii în consiliile de administraţie şi/sau supraveghere.

Mulţumesc frumos.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Îl rog pe domnul deputat Gheorghe Florin, dacă vrea să intervină.

Domnul Gheorghe Florin:

Da. Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnă secretar de stat, îmi puteţi spune exact o dată când veţi finaliza de implementat acest sistem?

Domnul Florin Iordache:

Nu. E în dezbatere publică.

Domnul Gheorghe Florin:

Unele lucruri le dezbatem de ani de zile. Nu v-aţi impus un termen? N-aveţi un orizont de timp când credeţi că veţi finaliza... da.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Se află în dezbatere la cele două comisii şi în aceste condiţii... în funcţie de cum vor fi finalizate.

Trecem mai departe.

Următoarea întrebare vine din partea doamnei deputat Lucia-Ana Varga. Întrebarea dumneaei se referă la gestionarea deşeurilor din ambalaje.

Este prezent domnul Viorel Traian Lascu.

Vă rog, domnule...

Dumneavoastră sunteţi prezent? Dar aţi venit totuşi la Parlament, domnule secretar de stat.

Domnul Viorel Traian Lascu (din banca Guvernului):

Sunt în timpul muncii.

Domnul Florin Iordache:

În timpul muncii, dar totuşi puţin respect pentru Parlament, ca instituţie.

Vă mulţumesc.

Vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Viorel Traian Lascu (secretar de stat, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor):

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Stimată doamnă deputat Lucia Varga,

V-am comunicat, aşa cum v-am comunicat adresa.

Ca urmare a întrebărilor dumneavoastră privind gestionarea deşeurilor din ambalaje, vă transmitem: conform listei disponibile la Agenţia Naţională de Protecţia Mediului, la nivelul anului 2014, existau 9 operatori economici autorizaţi pentru preluarea obligaţiilor privind valorificarea şi reciclarea deşeurilor de ambalaje, organizaţii de transfer, OTR-uri, pentru ca în 2015 să mai fie înregistrat cu licenţă încă un operator. În anul 2014, ca urmare a împuternicirii primite de Administraţia Fondului de Mediu pentru realizarea de controale, a rezultat faptul că din 9 OTR-uri controlate numai 13 au îndeplinit integral obligaţiile legale. În consecinţă, au fost demarate o serie de demersuri legate de licenţierea acestora. Ca urmare a controalelor, OTR-urile au contestat rapoartele de inspecţie şi deciziile de impunere, au cerut suspendarea executării actului administrativ trimis de Administraţia Fondului de Mediu în urma controalelor şi au întreprins acţiuni pentru suspendarea deciziei de impunere înaintată de Curtea de Apel Galaţi.

Ca urmare, în cazul unor OTR-uri, în privinţa cărora a rezultat nu şi-au îndeplinit obiectivele legale, ce le revin pentru anul 2014, Comisia de acordare a licenţelor a decis retragerea unei serii de licenţe. Pe lângă demersurile menţionate mai sus, a fost deschisă procedura de insolvenţă pentru două OTR-uri.

În ce priveşte demersurile întreprinse de Ministerul Mediului pe această temă, vă precizăm că în 21 ianuarie a avut loc la sediul Autorităţii o întâlnire cu principalii producători, cu OTR-urile, cu organizaţiile neguvernamentale. În 3 februarie a avut loc la sediul Autorităţii o întâlnire cu toţi factorii instituţionali, cu ministerele implicate, respectiv Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Ministerul Finanţelor Publice, Ministerul Economiei, Comerţului şi Relaţiilor cu Mediul de Afaceri, ai Gărzii Naţionale de Mediu, ai Administraţiei Fondului pentru Mediu, ai Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului, precum şi cu Cancelaria Primului Ministru. La întâlnirile în cauză au fost abordate probleme legate de gestionarea până în 2015 şi propuneri pentru 2016.

La iniţiativa Guvernului României, pe 17 februarie, a avut loc un prim grup de lucru extins care a avut ca obiectiv identificarea principalelor teme precizate la întâlnirea din 3 februarie şi s-au stabilit subgrupuri de lucru specifice.

O altă întâlnire a avut loc pe 8 februarie la sediul Guvernului, în care au fost luate în discuţie negocieri între producători şi importatori, tot pentru ameliorarea cadrului legislativ.

Menţionăm că în cadrul întâlnirii din 8 februarie s-a luat decizia organizării la sediul Ministerului Finanţelor a unei întâlniri care să aibă ca scop găsirea de soluţii pentru producătorii autohtoni care au probleme cu deşeurile de ambalaje din sticlă.

O parte din aceşti producători au decis să părăsească grupurile de lucru, invocând faptul că aşteaptă soluţii întâi pentru anul 2015 pentru a continua discuţiile pe 2016.

În completare la răspunsul pe care vi l-am transmis, legat de evenimentele care au avut loc săptămâna trecută, pot să vă spun că au început discuţii deja pe Ordonanţa de urgenţă privind funcţionarea AFM, pentru îmbunătăţirea deficienţelor constatate în anul 2015 şi, de asemenea, este în fază avansată finalizarea bazei de date cu producătorii care nu şi-au îndeplinit obligaţiile de plată pentru 2015.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Doamna deputat Varga Lucia-Ana.

Vă rog, doamnă deputat. Aveţi trei minute, doamnă deputat.

Doamna Lucia-Ana Varga:

Mulţumesc, domnule secretar de stat.

Am înţeles c-aţi moştenit o situaţie de gestionare necorespunzătoare a deşeurilor din ambalaje. Eu v-aş propune să identificaţi cine se face vinovat de această gestionare proastă a deşeurilor de ambalaje.

Înţeleg, de asemenea, că împreună cu societatea civilă şi cu mediul de afaceri căutaţi soluţii pentru o gestionare a deşeurilor din ambalaje, astfel încât să asigurăm un procent mare de reciclare a acestora. Desigur, în cadrul Comisiei de mediu ne-am exprimat disponibilitatea de a sprijini ministerul în găsirea unei soluţii şi cred că această soluţie trebuie găsită în aşa fel încât să nu creştem costurile produselor finale, dar, pe de altă parte, să ne asigurăm ţintele de reciclare a deşeurilor de ambalaje, pentru că altfel riscăm infringement din partea Uniunii Europene şi, practic, riscăm tot o cheltuială care, până la urmă, va fi suportată de cetăţean.

Mulţumesc.

Ne arătăm în continuare, Comisia de mediu, eu, personal, disponibilitatea să vă sprijinim în găsirea unei soluţii.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Da.

Şi eu vă mulţumesc.

Mai sunt două întrebări adresate tot Ministerului Mediului, apelor şi Pădurilor, cea din partea domnului deputat Drăguşanu Vasile-Cătălin, care vizează contaminarea râului Bistriţa şi, tot din partea domnului deputat Drăguşanu Vasile-Cătălin, "Bacteria Clostridius în apele din Neamţ". Pentru cele două se solicită amânarea.

Cu acestea, partea consacrată răspunsurilor la întrebări a fost finalizată.

Trecem acum la lista colegilor care vor prezenta interpelări pe scurt: doamna Raluca Turcan, 4 interpelări au fost depuse; domnul deputat Liviu-Bogdan Ciucă, 2 interpelări; domnul deputat Mirel Taloş, 4 interpelări; Ovidiu Silaghi, o interpelare; Cristian Buican, o interpelare; Adrian-Miroslav Merka, o interpelare; Octavian-Marius Popa, 2 interplări; domnul deputat Viorel Blăjuţ, 2 interpelări; Dorin Silviu Petrea, o interpelare; o interpelare comună din partea domnilor deputaţi Radu Zlati, Ion Eparu, Tudor Ciuhodaru şi Petru Movilă; domnul deputat Viorel Palaşcă, o interpelare.

Luaţi cuvântul? Nu. Aţi depus-o în scris.

Vreţi s-o susţineţi?

Vă rog, domnule deputat.

Eu vă-ntreb, dintre colegii prezenţi, care vor să susţină.

Aveţi două minute, vă rog, prezentaţi pe scurt.

Domnul Viorel Palaşcă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Aş dori să prezint o interpelare adresată ministrului energiei, domnul Victor Vlad Grigorescu. Ea se referă la situaţia de obiective economice aflate sub autoritatea ministerului, aflate în judeţul Mehedinţi. Este vorba de RAAN Drobeta Turnu Severin şi Unitatea minieră de carieră Izbicioara, aflată în cadrul Complexului energetic Oltenia.

Având în vedere situaţia deosebit de dificilă în care se află RAAN Drobeta Turnu Severin, vă rog, domnule ministru, să aveţi în vedere luarea unor măsuri urgente privind gestionarea apei grele aflată pe Platforma RAAN şi protecţia socială adecvată a actualilor şi foştilor salariaţi.

Din discuţiile pe care le-am avut cu sindicatele şi conducerea RAAN, s-au desprins următoarele:

1. Înfiinţarea şi finanţarea de la bugetul de stat a unităţii de management a apei grele, stocul rezervă de stat, proprietatea ANRPS, aflată în custodie la RAAN, Sucursala ROMAG-PROD, conform OUG nr. 20/2015; 2. Finanţarea şi preluarea totală sau parţială, în mod eşalonat, a stocului de apă grea proprietatea RAAN, de ANRSPS, în conformitate cu OUG nr. 118/2011 şi OUG nr. 20/2015; 3. Modificarea datei celei de-a doua etape de disponibilizare a celor 520 de salariaţi, de la data de 31 august 2016, la data de 15 aprilie 2016, conform Ordonanţei de urgenţă nr. 36/2013 şi Ordonanţei de urgenţă nr. 19/2015, ca urmare a încetării furnizării agentului termic în Municipiul Drobeta Turnu Severin, începând cu această dată.

De asemenea, împreună cu conducerea Complexului energetic Oltenia, să luaţi toate măsurile corespunzătoare, astfel încât producţia de lignit de la UMC Izbicioara să aibă desfacere şi după data de 31 martie 2016, atunci când ROMAG-TERMO îşi va înceta activitatea.

Menţionez faptul că la această exploatare minieră există toate condiţiile pentru a continua producţia, fiind efectuate decopertări, investiţii necesare şi personal calificat. Dacă această exploatare minieră îşi va înceta activitatea, vă informez că pe piaţa forţei de muncă din judeţul Mehedinţi nu există capacitatea de a absorbi eventuale disponibilizări.

În încheiere, vă rog, domnule ministru, să aveţi toată disponibilitatea de a vă implica direct în rezolvarea problemelor mai sus menţionate, deoarece acestea depăşesc limitele de competenţă ale conducerii RAAN şi UMC Izbicioara.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc, domnule deputat.

În continuare, domnul deputat Vasile Horga.

A depus două interpelări. Vreţi să susţineţi una dintre ele?

Vă rog, domnule deputat, chiar pe amândouă. Aveţi două minute, aveţi timp să le prezentaţi pe scurt. Vă rog, domnule deputat.

Domnul Vasile Horga:

Mulţumesc.

Prima interpelare se adresează doamnei ministru Anca Paliu Dragu, ministrul finanţelor publice.

Doamnă ministru,

Ordonanţa Guvernului nr. 10/2015 pentru organizarea Loteriei Bonurilor Fiscale a avut ca scop reducerea evaziunii fiscale. La mai bine de un an de funcţionare a legii, cred că Ministerul Finanţelor Publice a determinat impactul real al acestui act normativ asupra reducerii evaziunii fiscale în rândul contribuabililor care eliberează la vânzare bonuri fiscale.

Vă rog, doamnă ministru, să ne detaliaţi modalitatea prin care acest act normativ a contribuit la reducerea evaziunii fiscale în sectorul vânzărilor cu amănuntul, care eliberează bonuri fiscale la vânzare şi care este nivelul veniturilor fiscalizate suplimentar, ca urmare a aplicării acestui act normativ în perioada lui de aplicare.

Vă rugăm, totodată, să ne transmiteţi strategia Ministerului Finanţelor Publice în ce priveşte reducerea evaziunii fiscale în creştere în România pentru perioada următoare.

Aştept răspuns scris şi oral.

Deputat Vasile Horga, Circumscripţia electorală nr. 16, Dâmboviţa.

A doua interpelare se adresează Ministerului Transporturilor, domnului ministru Dan Marian Costescu.

Domnule ministru,

Având în vedere importanţa DN 71 pentru legătura judeţului Dâmboviţa cu Transilvania, ţinând seama de volumele mari de produse industrializate produse aici, printre care amintim oţelurile speciale şi inoxidabile, oţelul beton, cimenturile, produsele din ciment, frigiderele şi produsele electrocasnice, utilajele şi produsele zootehnice etc., care sunt transportate în marea lor majoritate cu mijloace auto, vă semnalăm că starea actuală a acestei căi rutiere este deosebit de proastă pe porţiunea cuprinsă între Târgovişte şi Sinaia, drumul fiind aproape desfundat pe porţiuni destul de mari.

Se impune urgent ca acest drum să fie cuprins în Programul de reabilitare pe anul 2016, pentru a putea servi în continuare scopului şi destinaţiei sale.

Vă întreb, domnule ministru, dacă aveţi intenţia să contractaţi reabilitarea în acest an a DN 71, iar în caz afirmativ, când se va produce acest eveniment şi care este durata sa în timp.

Doresc răspuns scris şi oral.

Mulţumesc.

Deputat Vasile Horga, Circumscripţia electorală nr. 16, Dâmboviţa.

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Mergem mai departe.

Domnul deputat Florin Ciurariu, o interpelare depusă. Domnul deputat Slavomir Gvozdenovici, o interpelare.

Vă rog, domnule deputat, aveţi cuvântul.

Aveţi două minute pentru a prezenta interpelarea pe scurt.

Domnul Slavomir Gvozdenovici:

Interpelarea mea este adresată domnului ministru al afacerilor interne şi îl informez în primul rând că, în perioada crizei din anii '90, au venit în mai multe etape în România cetăţeni din republicile fostului stat iugoslav. Unii dintre ei au trecut numai prin ţara noastră, iar un număr însemnat au devenit rezidenţi în România.

Deci adresez rugămintea, stimate domnule ministru, de a ne pune la dispoziţie datele despre numărul rezidenţilor din Iugoslavia şi câţi dintre ei sunt cetăţeni ai Serbiei, pentru că în Germania se pregăteşte un volum enciclopedic despre aceşti cetăţeni ai Iugoslaviei din Europa, respectiv ai Serbiei.

Vă rog să dispuneţi că răspunsul să-mi parvină în scris.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Mergem mai departe.

Domnul deputat Florin Gheorghe.

Domnule deputat, vă rog să prezentaţi pe scurt. Aveţi o interpelare.

Domnul Florin Gheorghe:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Am o interpelare către ministrul economiei, comerţului şi relaţiilor cu mediul de afaceri, domnul Costin Grigore Borc.

Obiectul întrebării: "Investiţii străine directe în domeniul construcţiei de autovehicule".

Domnule viceprim-ministru,

Sectorul construcţiei de autovehicule reprezintă unul dintre principalii generatori de valoare adăugată brută în România, contribuind în mod covârşitor la formarea brută a PIB-ului. După succesul RENAULT la Piteşti, investiţiile Ford la Craiova, un alt mare producător, a dezvoltat o fabrică de componente auto la Sebeş, mai precis producătorul german Daimler.

Recent, preşedintele Grupului Daimler, Dieter Zetsche, şi-a exprimat intenţia expresă de a lărgi investiţiile directe în România, chiar şi prin dezvoltarea unei uzine de asamblare, adică o investiţie mult mai mare decât cea deja în funcţiune la Sebeş.

Cunoscând efectele economico-sociale favorabile pe care le-ar avea o astfel de investiţie pentru România, vă rog, domnule viceprim-ministru, să aduceţi următoarele precizări: în condiţiile în care Guvernul poate utiliza o serie de stimulente care nu vor fi încadrate de comisie în categoria ajutorului de stat, vă rog să precizaţi dacă intenţionaţi să sprijiniţi intenţia Grupului Daimler, în vederea dezvoltării unei noi investiţii străine directe în România şi, de asemenea, vă rog să precizaţi care sunt obiectivele dumneavoastră în anul 2016 în legătură cu atragerea unor mari investitori străini de talia celui amintit mai sus.

Vă solicit răspuns în scris.

Deputat al UNPR, Florin Gheorghe.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc, domnule deputat.

Următorul. Domnul deputat Dumitru Niculescu, o interpelare. Nu este prezent.

Doamna deputat Ana Birchall, două interpelări depuse.

Domnul deputat Cătălin-Marian Rădulescu, o interpelare.

Domnul deputat Simona Bucura-Oprescu, două interpelări.

Doamna deputat Aurelia Cristea, o interpelare.

Domnul Victor Cristea, o interpelare.

Domnul Ion Eparu, o interpelare.

Domnul Laurenţiu Nistor, 4 interpelări.

Doamna Natalia Intotero, o interpelare.

Domnul Cornel Itu, o interpelare.

Domnul Constantin Rădulescu, o interpelare.

Domnul Sorin-Avram Iacoban, 11 interpelări.

Vă rog, prezentaţi una dintre ele. Aveţi două minute.

Domnul Sorin-Avram Iacoban:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Dragi colegi,

O primă interpelare, adresată domnului ministru Petre Tobă, cu stadiul desfăşurării expertizei legale în cazul tragediei de la Clubul Colectiv.

Domnule ministru,

Sfârşitul anului 2015 a adus, din păcate, cel mai tragic accident din ultimii ani, soldat cu 63 de decese şi 186 de persoane rănite, şi anume tragedia de la Colectiv.

În urma anchetei desfăşurate, s-au formulat acuzaţii în ceea ce priveşte săvârşirea infracţiunilor de ucidere din culpă şi vătămare corporală din culpă, operându-se în acest caz un număr de 12 arestări.

Însă, teoria accidentului tragic nu a fost confirmată de toţi specialiştii în materie, lăsând semne de întrebare chiar şi la unii factori decizionali sau experţi criminalişti de anvergură. Odată cu apariţia scenariilor de crimă cu premeditare, îndoiala publică a sporit cu severitate, fapt care a determinat ca o parte din societatea românească să se gândească la o veritabilă a teoriei conspiraţiei. Unii au contestat cu vehemenţă primele concluzii ale organelor de anchetă în ce priveşte calitatea materialelor care antifonau sala respectivă. În această ordine de idei au existat păreri, unele dintre ele avizate, care au negat posibilitatea răspândirii focului într-un timp atât de scurt prin intermediul materialelor ignifugate necorespunzător, concluzia finală fiind că în speţă focul ucigător a fost canalizat şi de alte elemente, posibil chimice, care sunt deocamdată necunoscute.

Situaţia de incertitudine a fost sporită şi de faptul că expertiza desfăşurată la Laboratorul de specialitate din Târgu Jiu întârzie inexplicabil de mult sub aspectul precizării concluziei acesteia.

Având în vedere cele precizate, vă rog să-mi răspundeţi la următoarele întrebări:

1. A fost efectuată expertiza legală necesară pentru lămurirea cauzei tragicului accident sub toate aspectele?
2. De ce se întârzie aducerea la cunoştinţa publicului larg, a concluziilor acestei expertize?
3. Au fost respectate pe bază de simulare toate condiţiile existente în seara fatidicului accident din Clubul Colectiv sub aspectul materialelor folosite pentru ignifugarea artificiilor folosite la spectacolul de muzică rock, a găurilor de aerisire şi a suprafeţei identice cu cea de la Clubul Colectiv?
4. Care sunt costurile pentru desfăşurarea acestei expertize legale şi care este stadiul anchetei în acest moment?

Solicit răspuns scris şi oral pentru fiecare întrebare în parte.

Şi, o altă interpelare pe scurt, domnule preşedinte, adresată domnului ministru Adrian Curaj, ministrul educaţiei naţionale şi cercetării ştiinţifice, privitor la finanţarea olimpiadelor şcolare naţionale. Din păcate, finanţarea olimpiadelor şcolare naţionale este necorespunzătoare. Nu trebuie să ne uităm că la aceste concursuri participă spuma inteligenţei româneşti, copii de excepţie care urmează să-şi pregătească o carieră la cel mai înalt nivel. Sunt copii pe care se sprijină atât generaţiile viitoare, cât şi statul român care investeşte în ei. Doar 50 de lei de copil pe zi, din care să se acopere masa şi cazarea este o sumă care poate fi considerată nu numai insuficientă, cât şi batjocoritoare. Acesta este modul în care ne tratăm elitele, domnule ministru Curaj?

Prin urmare, vă supun atenţiei dumneavoastră următoarele întrebări: consideră ministerul pe care-l conduceţi că 50 de lei pe zi de copil este o sumă care să asigure bunele condiţii de concurs şi condiţii decente? 2. Are în plan ministerul pe care-l conduceţi iniţierea unui act normativ prin care să se mărească fondul alocat pentru desfăşurarea concursului olimpiadelor şcolare naţional?

Solicit răspuns scris şi oral, în termenul prevăzut de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc. Pe celelalte le depuneţi în scris.

Următorul coleg este domnul deputat Daniel Andrei Gheorghe.

Dumneavoastră aţi depus trei interpelări. Aveţi două minute. Vă rog să vă încadraţi în cele două minute, pentru a prezenta pe scurt.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

O interpelare se adresează domnului ministru al agriculturii, Achim Irimescu, şi vizează cotele de producţie la lapte.

O altă interpelare, domnului ministru al afacerilor interne, Petre Tobă, şi are drept subiect siguranţa stradală a cetăţenilor.

Iar o altă interpelare, pe care o voi expune, se adresează domnului ministru al culturii, Vlad Alexandrescu, şi are în vedere Casa Brătianu de la Florica - Ştefăneşti Argeş.

În cursul anului 2013 Centrul Cultural Brătianu de la Florica şi întreg domeniul pe care este amplasat a fost retrocedat unui grup de persoane format din unii urmaşi ai glorioasei familii politice şi câteva rude colaterale ori survenite prin diverse alianţe. Vestea bună a fost însă că moştenitorii şi-au arătat disponibilitatea de a vinde întregul domeniul statului român sau oricărei entităţi culturale ce aparţine acestuia. Moştenitorii au anunţat acest lucru încă din 2013.

Din păcate, în special din lipsa fondurilor, dar şi ca rezultat al dezinteresului arătat de guvernarea anterioară în ceea ce priveşte patrimoniul cultural naţional, Ministerul Culturii nu a reuşit să exercite dreptul de preempţiune asupra Casei Brătianu, drept stabilit la suma de două milioane euro.

De asemenea, nici Consiliul Judeţean Argeş nu s-a putut ridica la nivelul pretenţiilor noilor proprietari, care au cerut trei milioane de euro de la autorităţile locale în vederea răscumpărării acestui bun de patrimoniu esenţial pentru orice român care nu-şi uită istoria şi înaintaşii.

Recent, din păcate, am avut oribila senzaţie de furie şi adânc dezgust văzând Conacul Brătianu de la Florica scos la licitaţie pe internet, asemenea unui produs banal, de către o societate specializată în tranzacţionarea bunurilor de artă de mare valoare.

Domnule ministru, cred că anumite valori sunt esenţiale pentru poporul român. Noi avem datoria de a le păstra şi de a le transmite mai departe înaintaşilor, aşa cum le-am primit şi noi. Avem această datorie morală, atât în faţa înaintaşilor, cât şi în faţa predecesorilor noştri. Importanţa acestui spaţiu astăzi deosebit de îngrijit şi primitor, în care au trăit şi creat pentru naţiunea română personalităţi politice precum Ion C. Brătianu, Ion I.C. Brătianu, Vintilă Brătianu, ori Constantin I. C. Brătianu este colosală pentru înţelegerea şi aprecierea a ceea ce a însemnat efortul de construcţie a României moderne.

Supranumit "Mecca liberalismului românesc", domeniul de la Florica adăposteşte mormintele familiei Brătianu şi este în sine un obiectiv de patrimoniu naţional, de importanţă deosebită pentru istoria românilor. Consider, ca român şi liberal, că istoria neamului românesc nu e de vânzare şi nu poate fi scoasă la mezat, precum o maşină de mâna a doua dusă la târg, de către absolut nimeni. De aceea, cer intervenţia de urgenţă a Ministerului Culturii şi a Guvernului României în vederea păstrării Casei Brătianu în circuitul cultural naţional, ca şi până acum.

Domnule ministru, vă rog să salvaţi Casa Brătianu.

Cer răspuns verbal şi în scris.

Daniel Gheorghe, deputat al Partidului Naţional Liberal, Ilfov.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Domnul deputat Tinel Gheorghe, o interpelare depusă în scris.

Domnul deputat Ionel Arsene, o interpelare depusă în scris.

La fel şi domnul Radu Zlati, o interpelare.

O invit în continuare pe doamna deputat Marioara Nistor, care are o interpelare.

Vă rog s-o prezentaţi, aveţi două minute, doamnă deputat.

Doamna Marioara Nistor:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Interpelarea mea de astăzi este adresată Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi a Persoanelor Vârstnice, doamna Claudia Ana Costea.

Obiectul interpelării: problema îmbătrânirii populaţiei.

Stimată doamnă ministru, supun atenţiei dumneavoastră o problemă cu care se confruntă România în ultima perioadă şi care ne poate afecta pe viitor. Este vorba despre îmbătrânirea accelerată a populaţiei României. Conform Institutului Naţional de Statistică, procesul de îmbătrânire demografică s-a adâncit în ultimul an în România, populaţia vârstnică de 65 de ani şi peste depăşind cu 210 mii de persoane populaţia tânără de 0 - 14 ani, 3,48 milioane faţă de 3,27 milioane de persoane.

De asemenea, indicele de îmbătrânire demografică a crescut de la 103, la 1 ianuarie 2015, la 106,4 persoane vârstnice la 100 persoane tinere, la 1 ianuarie 2016. Situaţia aceasta trebuie să fie un motiv de îngrijorare pentru autorităţile române, deoarece este afectată atât forţa de muncă a ţării, dar şi contribuţiile la pensie.

Factorii principali care pot influenţa procesul de îmbătrânire sunt migraţia şi rata scăzută a natalităţii. Noi, ca reprezentanţi ai instituţiilor statului român, avem responsabilitatea să gândim acele programe sociale care să contribuie la întinerirea populaţiei şi să le oferim posibilitatea să rămână în ţara lor celor care îşi propun să plece în străinătate la muncă.

Doamnă ministru, asigurându-vă de întreaga consideraţie, solicit să-mi comunicaţi strategia pe care o are Guvernul, din care şi dumneavoastră faceţi parte, cu privire la întinerirea populaţiei României, având în vedere creşterea natalităţii şi reducerea migraţiei.

Solicit răspunsul în scris.

Vă mulţumesc.

Deputat UNPR, Colegiul nr. 9, Brăila.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc, doamnă deputat.

În continuare dau cuvântul domnului deputat Costel Alexe.

Aveţi o interpelare, vă rog s-o prezentaţi. Aveţi două minute, domnule deputat.

Domnul Costel Alexe:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Interpelarea mea de astăzi este adresată domnului ministru al sănătăţii şi are ca obiect lipsa medicamentelor de pe piaţa din România.

Domnule ministru,

Recent mi-au fost aduse la cunoştinţă situaţii din ce în ce mai frecvente în care pacienţii acuză lipsa medicamentelor din farmacii.

Din sesizările primite de la pacienţi, înţeleg că fenomenul s-a agravat în ultima perioadă foarte mult, limitând accesul acestora la medicamente pe fondul eliminării restricţiilor de export paralel şi a scăderii de preţuri aplicate la medicamente de la 1 iunie 2015.

Prin urmare, pentru analizarea şi evaluarea necesităţii şi oportunităţii unor noi reglementări cu privire la iniţierea unei politici publice în domeniu şi din perspectiva impactului asupra disponibilităţii medicamentelor în piaţă şi a sănătăţii pacienţilor, vă solicit următoarele date oficiale:

1. Pentru câte medicamente, exprimate în număr de denumiri comerciale şi forme farmaceutice, s-a solicitat cererea de retragere de pe piaţă, defalcate pe: numărul de medicamente inovative, generice şi biosimilare, precum şi numărul de medicamente inovative pentru care nu există alternativă terapeutică.
2. Cantităţile lunare de medicamente exprimate în număr de unităţi şi valoare declarate pentru export paralel, conform reglementării privind exportul medicamentelor de uz uman din 24 noiembrie 2010, aprobat prin Ordinul nr.894/2006 pentru aprobarea reglementărilor privind exportul medicamentelor de uz uman, cu modificările şi completările ulterioare.

Vă rog ca pentru ambele solicitări, de la pct.1 şi pct.2 de mai sus, să-mi oferiţi datele solicitate pentru fiecare lună pe perioadele 1 iunie 2014 - 1 iunie 2015 şi, respectiv, 1 iunie 2015 - 1 februarie 2016.

Aştept răspuns în scris, cu stimă, deputat PNL Costel Alexe, deputat de Iaşi.

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc, domnule deputat.

În continuare, domnul deputat Virgil Guran, o interpelare depusă, domnul deputat Aurelian Mihai, o interpelare depusă.

O invit în continuare la cuvânt pe doamna deputat Lucreţia Roşca, o interpelare. Doamna Lucreţia Roşca, deputat de Galaţi.

Aveţi două minute, doamnă doctor.

Doamna Lucreţia Roşca:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Interpelarea mea se adresează doamnei Anca Dana Dragu, ministrul finanţelor publice, şi are drept subiect, sau titlu, Codul fiscal 2016 versus Codul fiscal 2011.

Doamnă ministru, în urma mai multor sesizări adresate de beneficiarii reducerii cu 50% a impozitului pe clădiri pentru cei cu activităţi turistice sezoniere, am realizat că la nivelul administraţiilor publice locale nu este clar cum se va calcula impozitul aferent anului 2015.

Conform Codului fiscal din 2016, art. 456 alin. (4): "Impozitul pe clădiri aflate în proprietatea persoanelor fizice şi juridice care sunt utilizate pentru prestarea de servicii turistice cu caracter sezonier, pe o durată de cel mult 6 luni în cursul unui an calendaristic, se reduce cu 50%. Reducerea se aplică în anul fiscal următor celui în care este îndeplinită această condiţie."

Conform Codului fiscal din 2011, art. 285, beneficiarii acestei scutiri de 50% trebuia să folosească, să funcţioneze pe o perioadă de maximum 6 luni dintr-un an calendaristic. Codul fiscal 2016 precizează la norme că reducerea de impozit prevăzută în 2016 se acordă pe baza cererii contribuabililor, la care se anexează documente justificative aferente activităţii pentru care au fost autorizaţi. Dacă în 2015 au activat pe o perioadă de 6 luni şi măcar o zi minimum ca să întrunească condiţiile art. 285, multe administraţii locale consideră că au depăşit perioada de 6 luni cerută de articolul 4 din Codul fiscal în vigoare.

Probabil că la Ministerul Finanţelor Publice problema este deja cunoscută şi poate că aţi luat şi măsurile care se impun.

Pentru a răspunde celor care mi s-au adresat, doresc răspuns scris din partea Domniei Voastre.

Deputat Lucreţia Roşca.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Lucreţia Roşca de la Galaţi. Mulţumesc.

În continuare domnul deputat Călin-Vasile Matei, o interpelare depusă în scris.

Şi ultimul vorbitor, domnul deputat Mihai Tararache, are două interpelări.

Vă rog, domnule deputat, vă rog să le prezentaţi.

Domnul Mihai Tararache:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Prima interpelare este adresată ministrului finanţelor publice, doamna Anca Dana Dragu, de către Mihai Tararache, deputat ales în Circumscripţia electorală nr.14, Constanţa, şi tema este viziunea ministrului finanţelor publice privind creşterea nivelului de trai al românilor.

Doamnă ministru, dumneavoastră aţi afirmat, în urmă cu câteva zile, prezentă fiind la dezbaterile ce au avut loc în Camera Deputaţilor, astfel: "Creşterea economică peste potenţial este cea mai periculoasă. Consumăm mai mult decât producem. Acum avem o creştere de invidiat, dar trebuie să fim atenţi la aceste provocări, să canalizăm creşterea economică în sensul creşterii investiţiilor şi a exporturilor şi cumva consumul care este deja la un nivel ridicat să nu mai crească prea mult. Această situaţie în care consumul excede producţia duce la dezechilibre". Şi închei citatul.

Doamnă ministru, pot înţelege perfect că statele dezvoltate, care după decenii de creştere economică şi, implicit, creşterea bunăstării cetăţenilor care le compun, gândesc astfel de politici publice care să nu conducă la dezechilibre care să strice acest statu quo în care se simt confortabil.

Este firesc, nu înţeleg, dar poate ne explicaţi dumneavoastră cum poate România, astăzi, cu decalajele de la infrastructură la nivel de trai care o despart de statele occidentale, cum poate adopta aceleaşi politici macroprudenţiale?! Pot fi de acord că un analist economic poate să vină cu argumente solide în sensul acestor teorii, pentru că această viziune reprezintă o teorie, pe care dumneavoastră o îmbrăţişaţi. Dar oare de asta are nevoie România astăzi? Oare îşi doreşte cea mai mare parte a românilor o stagnare a realităţii, aşa cum o trăiesc astăzi? Oare nu tocmai în perioada în care statele occidentale, puternic dezvoltate, adoptă astfel de teorii, şansa României de a recupera decalajele este tocmai creşterea economică, creşterea consumului şi acoperirea unei mari părţi a nevoilor cetăţenilor ei? Dar cred că doamna ministru de finanţe, o persoană căreia nu-i pot fi contestate experienţa dobândită şi calităţile care au propulsat-o în această demnitate a statului român are răspunsul la toate aceste întrebări, cât şi la următoarele.

Şi o să enumăr întrebările: 1. Care este viziunea dumneavoastră pentru a creşte nivelul de trai în România în următorii 5 ani? 2. Care este viziunea dumneavoastră pentru creşterea PIB-ului potenţial în următorii 5 ani? 3. Care sunt pieţele de export pe care România le poate dezvolta în următorii 5 ani în viziunea dumneavoastră? Consideraţi că societatea românească a atins astăzi un nivel acceptabil de consum? 5. Consideraţi că după 1-2 ani de excedent de cerere, în care am putea importa mai mult de pe piaţa Uniunii Europene al cărei stat membru suntem, România îşi poate crea pieţe interne sau creşte volumele de pe pieţele interne existente pentru a acoperi deficitul de ofertă?

Solicit răspuns scris în termenul prevăzut de lege.

Vă mulţumesc.

Deputat de Constanţa, Mihai Tararache.

Şi a doua interpelare este adresată ministrului dezvoltării regionale şi administraţiei publice, domnul Vasile Dâncu, de către Mihai Tararache deputat de Constanţa, şi tema este finanţările Ministerului Dezvoltării.

Domnule ministru, atât eu, cât şi o mare parte a publicului român am aflat zilele trecute despre o finanţare care a surprins - dar de asta ne aflăm astăzi aici, ca să punem întrebări şi dumneavoastră să ne răspundeţi -, o finanţare pe care ministerul o duce către modernizarea a două stadioane în judeţul Teleorman. 16 milioane de euro pentru modernizarea stadioanelor din Alexandria şi Turnu Măgurele.

Desigur, pot fi nenumărate motive, aici putem enumera cluburile ASTRA, Plosca, Atletic Orbeasca, Metalul, Peretul şi FCM Alexandria. Acestea sunt echipe de fotbal din judeţul Teleorman. Nimic de adăugat aici.

Pot fi şi alte motive, dar, eu pot să vă aduc la cunoştinţă că, în antiteză cu finanţarea acestor obiective şi cu aceste cluburi de fotbal din Teleorman, pot să vă spun că, la Constanţa, marele fotbalist, regele fotbalului românesc, Gică Hagi, după ce a renunţat la cariera de fotbalist, a decis să investească o parte din bani într-un proiect de suflet. Nu l-a ajutat nimeni.

În prezent, Academia "Hagi" a devenit cel mai mare centru sportiv de gen din sud-estul Europei. Repet, fără niciun ajutor din partea statului. Întreaga investiţie s-a ridicat acolo la 11 milioane de euro.

Domnul Florin Iordache:

Vă rog să concluzionaţi.

Domnul Mihai Tararache:

Da, imediat, domnule preşedinte. E foarte interesantă discuţia, de asta vreau să punctez foarte bine.

Domnul Florin Iordache:

Păi, nu, dar dumneavoastră ... două minute... sunt 7 minute deja.

Domnul Mihai Tararache:

Un minut, un minut! Repet, nu l-a ajutat nimeni şi astăzi rezultatele se văd. Clubul Viitorul este un club de succes în România, a fost pe primul loc în campionat. E o investiţie privată, nefiind ajutat de nimeni.

Domnule ministru, aş vrea să vă întreb, având în vedere toate aceste finanţări pe care ministerul le derulează, pentru că e un semn de întrebare şi din partea mea, şi din partea unei mari părţi a populaţiei României, care au fost motivele, care au fost argumentele solide ce au stat la baza luării acestei decizii de a finanţa aceste stadioane în judeţul Teleorman.

Aş vrea să vă întreb care este stadiul proiectului Sala Polivalentă din Constanţa, pentru că este un proiect de foarte mulţi ani, care există şi se află la ministerul dumneavoastră.

Aş vrea să vă întreb dacă aveţi în vedere modernizarea Sălii sporturilor din Constanţa şi aş vrea să vă spun aici că noi am avut o echipă de handbal care a fost, a jucat în Cupa campionilor şi nu a putut să joace la Constanţa, a trebuit să meargă la Buzău, din câte ştiu, pentru că sala nu era omologată conform standardelor europene.

Şi, o ultimă întrebare, aş vrea să vă întreb dacă aveţi în vedere modernizarea Stadionului Farul, din Constanţa.

Solicit răspuns scris în termenul prevăzut de lege.

Deputat de Constanţa, Mihai Tararache.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc. Dacă e regulament, totuşi, haideţi să-l respectăm.

Vă mulţumesc.

Cu acestea fiind spus, declar şedinţa închisă.

Şedinţa s-a încheiat la ora 19,00.