Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 16,15.

Lucrările au fost conduse în prima parte de domnul deputat Florin Iordache, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnii deputaţi Laurenţiu Chirvăsuţă şi Niculae Mircovici, secretari ai Camerei Deputaţilor.

A doua parte a şedinţei a fost condusă de doamna deputat Rodica Nassar, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

Domnul Florin Iordache:

Bună ziua, stimaţi colegi.

Domnule prim-ministru,

Doamnelor şi domnilor miniştri,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Declar deschisă şedinţa Camerei Deputaţilor şi vă anunţ că, din totalul celor 379 de deputaţi, până în acest moment şi-au înregistrat prezenţa un număr de 198 de deputaţi.

În conformitate cu prevederile art. 94 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, vă informez că au fost distribuite deputaţilor următoarele documente: ordinea de zi pentru şedinţele Camerei Deputaţilor din zilele de luni, 14, şi miercuri, 16 martie; programul de lucru pentru perioada 14-19 martie 2016; lista rapoartelor depuse în perioada 8-14 martie 2016 de comisiile permanente sesizate în fond; lista cu legile pentru care se poate exercita dreptul de sesizare a Curţii Constituţionale; informare cu privire la iniţiativele legislative înregistrate la Camera Deputaţilor şi care urmează să fie avizate de comisiile permanente.

În conformitate cu art. 206 din Regulament şi potrivit ordinii de zi şi programului de lucru, în şedinţa de astăzi, între orele 16-17, în cadrul Orei prim-ministrului, avem organizate dezbateri politice, la solicitarea Grupului parlamentar al ALDE, cu tema: "Criteriile în desemnarea noilor prefecţi".

Având în vedere prevederile regulamentare şi propunerile Biroului permanent şi Comitetului liderilor grupurilor parlamentare, vă prezint procedura de desfăşurare a dezbaterilor şi timpul maxim de desfăşurare alocat, după cum urmează: prezentarea temei de reprezentantul Grupului parlamentar al ALDE, timp alocat 5 minute; prezentarea, de domnul prim-ministru, a punctului de vedere al Guvernului, timp alocat 5 minute; dezbateri din partea grupurilor politice parlamentare şi a reprezentantului deputaţilor neafiliaţi - 5 minute pentru fiecare grup parlamentar şi două minute pentru reprezentantul deputaţilor neafiliaţi; iar în finalul dezbaterii dăm cuvântul domnului prim-ministru, pentru a răspunde intervenţiilor, 5 minute.

Dacă sunt observaţii sau obiecţii? Nu.

Supun, în aceste condiţii, votului...

Cine este pentru? Rog secretarii...

Cine este pentru, vă rog, secretarii? Vă rog să anunţaţi. 196 de voturi pentru.

Cine este împotrivă? Nu.

Abţineri? Nu.

Înainte de a începe dezbaterile, avem informare...

Domnul deputat Ciuhodaru Tudor ne informează că va activa în Grupul parlamentar al PSD.

Domnul Liviu Codîrlă, deputat în Colegiul nr. 2, Circumscripţia electorală nr. 38, ne informează că va activa în Grupul parlamentar al PSD.

Domnul deputat Dalca Ştefan-Petru, deputat în Circumscripţia electorală nr. 2, Arad, ne informează că va activa în Grupul parlamentar al PSD.

Domnul deputat Diaconu Adrian-Nicolae, deputat în Colegiul nr. 8 din Circumscripţia electorală nr. 37, Timiş, ne informează că va activa în Grupul parlamentar al PSD.

Doamna deputat Mincă Liliana, deputat în Circumscripţia electorală nr. 7, Botoşani, ne informează că va activa în Grupul parlamentar al PSD.

Domnul deputat Pârgaru Ion, deputat în Circumscripţia nr. 16, Dâmboviţa, ne informează că va activa în Grupul parlamentar al PSD.

Domnul deputat Popeangă Vasile, deputat în Circumscripţia electorală nr. 20, Gorj, va activa, începând din data de 9 martie, ca deputat independent în grupul neafiliaţilor, reprezentând Partidul Mişcarea Populară.

Şi domnul deputat Stroe Radu, ales în Circumscripţia Ilfov, ne informează că va activa în Grupul parlamentar al PSD.

Alte intervenţii din partea colegilor dacă sunt? Nu.

2. Următoarea, avem o hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 48/2012 pentru aprobarea componenţei nominale a comisiilor permanente.

Dacă la preambul sunt observaţii? Nu.

La articolul unic dacă sunt observaţii? Nu.

Doamna deputat Gabriela-Maria Podaşcă, domnul deputat Mihai Sorin Grindeanu, domnul deputat Călin-Vasile-Andrei Matei şi domnul deputat Eugen Constantin Uricec, desemnaţi ca membri ai Comisiei pentru cultură.

Dacă sunt observaţii? Nu.

Supun votului dumneavoastră această hotărâre.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri? Nu.

Cu 195 de voturi pentru... Dalca, bun, şi Mincă Liliana, da.

Încep dezbaterile, dau cuvântul domnului deputat Daniel Constantin, reprezentant al Grupului parlamentar al ALDE, pentru prezentarea temei dezbaterii politice.

Domnule deputat, aveţi 5 minute. Vă rog.

Domnul Daniel Constantin:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Domnule prim-ministru,

Stimaţi colegi,

În primul rând, aş vrea să vă spun că mă bucur să avem astăzi o discuţie despre o chestiune care ţine de activitatea Guvernului, dar ca orice altă decizie pe care Executivul o ia nu numai în această perioadă, când avem un Guvern de tehnocraţi, dar în general, în conformitate cu Regulamentul Camerei Deputaţilor, aşa cum s-a spus în art. 206, toate aceste decizii sunt supuse controlului parlamentar.

Mă bucur şi-i mulţumesc domnului prim-ministru că a decis să vină astăzi în faţa plenului Camerei Deputaţilor, de altfel, o obligaţie, de asemenea, prevăzută în mod foarte clar, explicit, de Regulamentul Camerei Deputaţilor.

Aş vrea, domnule prim-ministru, să vă spun, încă de la începutul dezbaterii de astăzi, că motivul pentru care Grupul ALDE a solicitat prezenţa dumneavoastră în plen ţine nu neapărat de schimbările operate la nivelul prefecţilor, ci de numirile pe care Executivul le-a făcut în această perioadă şi, mai ales, de criteriile necunoscute pentru noi care au stat la baza acestor decizii.

Vreau să vă spun, de asemenea, de la început, că îmi dau seama, este atributul Guvernului să-şi nominalizeze în teritoriu reprezentanţii, astfel încât să aibă o colaborare foarte bună, de aceea n-am vrut să comentez foarte mult schimbările pe care le-aţi făcut. E normal să aduceţi oamenii pe care dumneavoastră îi consideraţi potriviţi, deşi şi aici ar trebui să reamintim publicului şi Camerei Deputaţilor, Parlamentului, câteva lucruri pe care dumneavoastră şi colegii dumneavoastră le-aţi declarat în această perioadă, şi care contrazic ideea de tehnocraţie pe baza căreia dumneavoastră aţi fost instalat în fruntea executivului.

Aşadar, purtătorul de cuvânt al Guvernului spunea, dacă-mi amintesc bine, în luna ianuarie, faptul că aceste schimbări s-au făcut ca urmare a unei evaluări pe care Ministerul de Interne a realizat-o, evaluare care, în baza transparenţei pe care aţi invocat-o aproape de fiecare dată, considerăm că ar trebui să fie o informaţie publică, astfel încât să ne dăm seama de ce şi cum aţi schimbat prefecţii respectivi.

Am apreciat, de asemenea, în primele zile ale Guvernului dumneavoastră, dar şi înainte, faptul că domnul prim-ministru nu părea că intenţionează ca, după ce va fi votat Guvernul, să înceapă o acţiune brutală, aşa cum se spunea atunci, de schimbare a administraţiei, schimbare pur şi simplu cantitativă. Atunci se prezenta cu atitudine corectă şi normală, din punctul nostru de vedere, şi mărturie a acestui lucru stă chiar declaraţia dumneavoastră, cred, făcută într-o deplasare în judeţul Argeş, atunci când aţi spus în felul următor: "Este esenţial ca prefecţii care sunt în funcţie sau rămân în funcţie...", deci şi cei care vor fi numiţi de dumneavoastră, "...să nu fie membri de partid". O să mă opresc aici cu declaraţia, pentru că aceasta este practic esenţa discuţiei pe care ar trebui s-o avem astăzi în faţa plenului Camerei Deputaţilor.

Am constatat cu surprindere că numirile făcute, din păcate, au o puternică influenţă politică. Constatăm că au fost instalaţi în funcţie prefecţi şi subprefecţi, foşti membri ai PNL-PDL, actuali membri ai PNL-PDL, care sunt suspendaţi din funcţie sau apropiaţi ai Partidului Naţional Liberal, sau, mai bine spus, ai Partidului Democrat Liberal. Şi vreau să vă dau doar câteva exemple.

O să încep cu judeţul din care provin şi eu, şi anume judeţul Argeş, acolo unde domnul prefect Soare este membru suspendat în conformitate cu propria declaraţie, membru suspendat al Partidului Naţional Liberal.

La Vaslui, despre domnul Daniel Olteanu, preşedinta, copreşedinta PNL declara anul trecut că ar putea fi un candidat al PNL foarte bun la Primăria Bârlad. Deci lucrurile cred că sunt elocvente din acest punct de vedere.

Dan Nechifor, prefect al judeţului Botoşani, a mai fost prefect susţinut tot de acelaşi Partid Naţional Liberal. Cochino Mădălina, prefect al judeţului Brăila, de asemenea cu sprijinul PNL. Jijie Antonel, la Dâmboviţa, susţinut în funcţia de subprefect, în trecut, de PDL.

Nu vreau să mai comentez foarte multe despre Radu Bud de la Satu Mare, un cunoscut membru al PNL, fost prefect, chiar şi candidat pentru funcţia de senator sau deputat din partea aceluiaşi partid.

La fel de problematică, deşi aceasta este esenţa discuţiei de astăzi, mi se pare şi activitatea, domnule prim-ministru, a celor care au fost numiţi recent în funcţia de prefect.

Şi aş vrea să vă dau şi aici doar câteva exemple.

Încep cu judeţul Neamţ, acolo unde sunt convins că sunteţi la curent, în ultimele zile am avut o criză a apei potabile, pe care prefectul, împreună cu celelalte autorităţi, credem noi, că puteau s-o gestioneze mai bine. Criza a durat destul de mult, timp în care prefectura, instituţie care are un rol major în cazuri de impact asupra siguranţei cetăţenilor, din păcate, a ţinut-o din comunicate în comunicate.

Mai mult decât atât, am constatat că, la prima conferinţă de presă, doamna prefect a anunţat că mai are nevoie de timp pentru a se documenta cu privire la problemele din judeţ şi că nu şi-a pregătit o agendă pentru discuţiile cu presa. Asta se întâmpla nu mai târziu de miercuri, săptămâna trecută.

Tot săptămâna trecută, mai grav decât atât, noul prefect numit de dumneavoastră nu ştie nici măcar ce semnează, declară pur şi simplu într-o conferinţă de presă că a luat act de demisia unui primar, a primit în mod cert demisia unui primar, a semnat-o, dar nu-şi aminteşte despre ce primar este vorba.

Al doilea caz la care vreau să fac, de asemenea, o scurtă referire, pentru că e important, din punctul de vedere al imaginii Guvernului României - reprezentanţii executivului în teritoriu - şi cred că ar trebui să ne preocupe pe toţi, fie că suntem în Guvern sau în Parlament, cum este văzută această instituţie extrem de importantă.

Domnul Soare, ca şi restul reprezentanţilor Guvernului, în criza bebeluşilor, din păcate, n-a făcut nimic. Ba mai mult, pe 25 februarie, adică la o săptămână după ce a fost învestit de Guvern în această funcţie, a cerut demisia de onoare a şefei Direcţiei de Sănătate Publică, doamna Sorina Honţaru, pentru proastă comunicare, în loc să ceară demisia ministrului sănătăţii, pentru faptul că nu comunică, pentru faptul că a comunicat foarte târziu, pentru faptul că probele pentru a depista cauza îmbolnăvirilor au fost prelevate prea târziu. Ca atare, nu cred că vom putea identifica prea curând sursa îmbolnăvirii bebeluşilor.

V-aş întreba, în acest context, pentru a mă apropia de final, cum v-aţi propus să depolitizaţi, aşa cum aţi susţinut, posturile de prefect, ce criterii a avut Guvernul în vedere? Cel puţin la Argeş, cred că nu a fost niciun criteriu, atâta timp, cum vă spuneam mai devreme, cât declaraţia prefectului este următoarea: "Categoric mă întorc în PNL", o declaraţie pe care a făcut-o în anul 2014.

Domnule prim-ministru, de ce am insistat, alături de colegii din ALDE, să veniţi să explicaţi aceste schimbări din Guvern?

În primul rând, suntem îngrijoraţi de această decizie luată de Guvern, deoarece pare că are un vizibil substrat politicianist, prin care se urmăreşte obţinerea de beneficii electorale pentru cei din PDL - PNL.

Prima întrebare în legătură cu tema ridicată, vă întreb foarte sincer, domnule prim-ministru, şi cred că e o întrebare adresată Guvernului în ansamblu: sunteţi presat de cuplul PNL-PDL să le numiţi oameni în funcţie? Şi întrebarea mea este fundamentată pe declaraţiile celor din PNL-PDL care spuneau, în luna ianuarie, vă somau public, cei doi copreşedinţi, să schimbaţi toţi prefecţii, motivând că aceştia au fost numiţi de Guvernul Ponta. Sigur că aş fi apreciat acest demers, în ideea de depolitizare, dacă el nu era urmat de numirea unor apropiaţi din partidul Domniilor Lor.

Este foarte important ca dumneavoastră, în calitate de prim-ministru, să discutaţi astăzi în Camera Deputaţilor de ce un Guvern tehnocrat care şi-a propus să trateze echidistant ciclurile electorale din acest an, face numiri cu un puternic substrat politic. N-aş vrea să insist, vreau doar să vă spun, din punctul meu de vedere, care este imaginea ...

Domnul Florin Iordache:

Vă rog să concluzionaţi, domnule deputat.

Domnul Daniel Constantin:

... care este imaginea... termin într-un minut.

Care este imaginea Guvernului în momentul de faţă? Ne ocupăm de schimbări de prefecţi, de a numi oameni pentru PNL-PDL, în timp ce probleme importante pe care le are Guvernul, pe care le are ţara, nu sunt tratate corespunzător.

Şi închei, doar enumerând o parte dintre aceste probleme: criza bebeluşilor din Argeş, acolo unde, într-un puseu de incompetenţă, nimeni nu pare să găsească soluţia la problema sau cauza îmbolnăvirilor; Legea salarizării, de care nu mai ştie nimeni nimic, domnule prim-ministru, de câteva luni de zile, nu mai pun la socoteală faptul că pe 10 februarie trebuia să venim în Parlament cu această lege; fondurile europene, din păcate, sunt blocate. Sunt blocate şi marea problemă...

Domnul Florin Iordache:

Da, mulţumesc, domnule deputat.

Domnul Daniel Constantin:

Închei imediat, domnule preşedinte.

... Este legată de faptul că v-aţi bazat investiţiile publice din anul 2016 pe atragerea de fonduri europene, iar acestea sunt puse în pericol.

Aş vrea să închei, sigur că mai sunt multe de spus, poate că este momentul astăzi, odată cu dezbaterea, şi de aceea am vrut să avem această discuţie, să pornim o nouă reformă în ceea ce înseamnă administraţia publică românească. Poate că este cazul ca împreună, într-un consens politic, să ne dăm seama că nu se poate, într-un sistem în care nu avem o susţinere politică, să ne dăm seama că numirile de tehnocraţi, din păcate, nu aduc lucruri productive pentru ţară. Ele nu sunt parte a democraţiei şi poate că ar fi bine să începem o reformă în ceea ce înseamnă instituţia prefectului, poate că ar trebui să ne întoarcem, aşa cum cred că este normal, ca prefectul să aibă rang de secretar de stat. Poate că astăzi avem un început de discuţie, putere şi opoziţie, cei care susţin Guvernul şi cei care nu susţin, pe această temă.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Da. Vă mulţumesc.

Domnule prim-ministru Dacian Cioloş, vă rog să prezentaţi punctul de vedere al Guvernului.

Aveţi cuvântul.

Domnul Dacian Julien Cioloş (prim-ministrul Guvernului României):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Vă mărturisesc că, văzând titlul temei de dezbatere politică propusă, am ezitat să vin în faţa dumneavoastră, astăzi, pentru a participa la dezbaterea pe care aţi propus-o.

În lectura pe care eu o dau art. 206 din Regulamentul Camerei Deputaţilor nu văd în ce măsură criteriile în desemnarea prefecţilor intră în categoria problemelor de interes major pentru viaţa politică, economică sau socială, fiind o problemă administrativă a Guvernului, conform legislaţiei actuale.

Numirea şi eliberarea din funcţie a prefecţilor sunt de competenţa exclusivă a Guvernului, iar criteriile avute în vedere la numirea noilor prefecţi sunt doar o componentă a unui proces de analiză care s-a realizat la nivelul Guvernului prin intermediul Ministerului de Interne. Nu înţeleg să detaliez de la caz la caz rezultatele analizei efectuate, care cade în sfera prerogativelor executive. Aşa cum ne arată experienţa ultimelor guvernări, eventualele critici punctuale pe acest palier au fost clarificate la nivelul instanţelor de judecată, atunci când au fost contestaţii, în unele cazuri Guvernul a câştigat, în altele a pierdut. Dar această analiză s-a făcut întotdeauna pe baza legislaţiei şi a fost o prerogativă exclusivă a Guvernului, pentru că prefecţii sunt reprezentanţii Guvernului în teritoriu.

În cazul actualului Guvern, niciun prefect sau subprefect, fixat definitiv pe funcţie, prin concurs, nu a fost schimbat. Schimbările au vizat exclusiv prefecţi sau subprefecţi pe care Guvernul precedent i-a numit temporar, subliniez, temporar, prin exceptare de la regulile prevăzute de lege. Mai doresc să subliniez că prefecţii sau subprefecţii ce au fost numiţi de guvernele precedente, respectând procedura normală prevăzută de lege, sunt doar în număr de nouă prefecţi şi trei subprefecţi. Toţi ceilalţi, zeci de prefecţi sau subprefecţi, în total în jur de 90, au fost numiţi prin excepţie de la procedura normală, evitându-se astfel concursul pentru definitivarea pe post, aceştia putând fi demişi şi înlocuiţi oricând.

În consecinţă, ceea ce reprezintă, din punctul meu de vedere, o problemă, într-adevăr, de interes major, în sensul art. 206 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, pentru care vin astăzi în faţa dumneavoastră cu toată deschiderea, este situaţia înalţilor funcţionari publici.

După cum cunoaşteţi, funcţiile de prefect sau subprefect fac parte din această categorie, alături de cele de inspector guvernamental, secretar general sau secretar general adjunct din ministere sau din agenţii. Teoretic, cei care fac parte din această categorie ar trebui să reprezinte o resursă umană de calitate, testată în mod corespunzător, pe care să o folosim ca atare. Aceasta cred că a fost intenţia iniţială a legislatorului, atunci când s-a definit cadrul de recrutare şi de numire a înalţilor funcţionari şi a inspectorilor guvernamentali.

Am constatat însă că avem de-a face cu o legislaţie al cărei spirit iniţial a fost deturnat prin numeroase modificări. Mă refer la Legea nr. 188 din 1999 privind Statutul funcţionarilor publici şi Hotărârea de Guvern nr. 341 din 2007 privind intrarea în categoria înalţilor funcţionari publici, precum şi managementul carierei şi mobilitatea înalţilor funcţionari publici.

La început, categoria înalţilor funcţionari publici a fost gândită unitar, în care să se acceadă pe baza unui concurs naţional, pe o funcţie vacantă de inspector guvernamental. Ulterior, prin aplicarea mobilităţii, puteau fi ocupate funcţii publice de nivel superior, inclusiv de prefect sau subprefect, dar după ce se trecea printr-un concurs de evaluarea competenţelor şi doar după ce inspectorii guvernamentali îndeplineau anumite criterii de vechime şi de performanţă.

Vă îndemn să recitiţi forma iniţială a Hotărârii de Guvern nr. 341/2007 la care m-am referit mai sus şi care, din păcate, nu a fost aplicată niciodată ca atare, în opoziţie cu forma actuală şi veţi constata deturnarea intenţiei iniţiale, logice şi unitare spre situaţia actuală în care se fac concursuri pe post, nu unul naţional care să ofere posibilitatea intrării în categoria înalţilor funcţionari publici, de unde apoi, meritocratic, să se acceadă la poziţii superioare, inclusiv la cea de prefect sau subprefect.

În opinia noastră, nu este normal acest lucru şi de aceea, în prezent, analizăm care este cea mai bună soluţie pentru a reveni cel puţin la spiritul reglementărilor iniţiale, dacă nu chiar să le îmbunătăţim în parametri care să asigure un profesionalism sporit pentru ansamblul administraţiei publice româneşti.

Pentru a nu vă lăsa impresia că evit să mă refer la recentele schimbări de prefecţi, doresc să vă împărtăşesc logica în care le-am operat, fără să fac referiri la cazuri particulare.

În primul rând, de ce au fost schimbaţi de Guvern cei care au fost schimbaţi?

Ca urmare a unei analize permanente pe care Ministerul de Interne o face, am ajuns la concluzia că cei vizaţi până în prezent, ca şi cei care vor urma, fie nu au performat anterior, fie nu au reuşit să susţină corespunzător politica Guvernului în teritoriu, fie nu au respectat echidistanţa politică. Să nu fim ipocriţi, sistemul de numire a prefecţilor şi subprefecţilor a permis numirea aproape sistematică a unor oameni cu simpatii politice sau chiar membri de partid, pentru că acesta a fost sistemul. În ultimii ani, toţi cei recrutaţi pe posturi de conducere de deconcentrate sau prefecţi aveau foarte puţine şanse să fie numiţi dacă nu aveau o susţinere politică sau chiar dacă nu erau membri de partid.

Desigur, nimeni nu trăieşte într-un glob de cristal. Problema apare atunci când aceste simpatii politice afectează calitatea activităţii desfăşurate, imparţialitatea din perspectivă politică, de care prefectul ar trebui să dea dovadă. Tocmai datorită faptului că nu am înţeles ca acest Guvern să exercite prerogativa schimbării prefecţilor de o manieră arbitrară, am cerut şi am aşteptat analiza Ministerului de Interne. Analiza ministerului este un proces continuu, astfel încât inclusiv cei numiţi recent ar putea fi schimbaţi în perioada următoare, în cazul în care nu performează sau în cazul în care se constată probleme în desfăşurarea activităţii lor. Acest proces de evaluare, de urmărire a activităţii prefecţilor, este unul permanent şi, aşa cum Guvernul are această atribuţie, să numească şi să demită prefecţi, o va face în funcţie de performanţa pe care aceştia o vor dovedi.

În al doilea rând, cum au fost selectaţi cei care au fost proaspăt numiţi?

Ne-am uitat atât la inspectorii guvernamentali disponibili, cât şi la funcţionari publici cu experienţă pe plan local şi în general cu experienţă managerială. Dorim să folosim resursa umană reprezentată de inspectorii guvernamentali, acolo unde Guvernul îi consideră potriviţi. Şi în acest sens, a avut loc o întâlnire de lucru cu aceştia, la nivelul Secretariatului General al Guvernului, şi din ceea ni s-a comunicat de acesta, a fost una dintre puţinele, dacă nu singura întâlnire de acest gen, pentru a se discuta cu ei şi pentru a putea fi selectaţi dintre ei candidaţi care să fie apoi numiţi ca şi prefect.

Acolo unde am apelat la funcţionari publici, pentru că nu am identificat inspectori guvernamentali care să corespundă pe acele poziţii, ne-am orientat spre persoane care să îmbine experienţa, dar şi probitatea profesională.

În al treilea rând, cum am făcut numirile, pe scurt, folosind două instrumente imperfecte, dar disponibile la acest moment în legislaţie. E vorba de mobilitate şi de numirile temporare.

Dacă în cazul prefecţilor numiţi din rândul inspectorilor guvernamentali am aplicat mobilitatea, pentru cei care au fost numiţi dintre funcţionarii publici am apelat la numirea temporară, aşa cum fuseseră numiţi, de altfel, marea majoritate, dacă nu în totalitatea prefecţilor în funcţie, la momentul la care acest Guvern a început să lucreze. Nu am fost şi nu sunt confortabil la nivel principial cu faptul că a trebuit ca parte din numirile de noi prefecţi să fie temporare, urmând un sistem care, ridicat în mod incorect în trecut de la rangul de excepţie la cel de regulă, am dorit să-l evităm şi pe care sper ca în viitorul apropiat să-l pot limita cât mai mult.

Vă reamintesc cele spuse anterior, că legislaţia actuală a fost deturnată de la sensul iniţial, astfel încât ar fi trebuit organizate concursuri pentru fiecare post de prefect sau subprefect. Dar, din păcate, cum vă spun, în ultimii ani, din 2009 încoace n-a mai fost organizat niciun concurs pentru intrarea în rândul inspectorilor guvernamentali şi numirile au fost făcute, în general, utilizând excepţiile pe care legea le prevedea.

Îmi doresc însă în perioada imediat următoare, aşa cum ne-am angajat şi în Programul de guvernare, să clarificăm şi să îmbunătăţim cadrul normativ aplicabil funcţiilor de prefect şi subprefect, inclusiv din perspectiva numirilor şi eliberărilor din funcţii, ca parte a pachetului de reformă administrativă pe care îl pregătim şi care în câteva săptămâni va fi disponibil pentru consultare publică.

A organiza deci un concurs de numiri definitive pe post, în baza unei legislaţii pe care o găsesc necorespunzătoare şi ineficientă şi pe care dorim să o schimbăm, a părut Guvernului o soluţie de evitat. De aceea, n-am organizat concursuri, ci am preferat să facem numiri prin mobilitate sau numiri temporare, aşteptând ca împreună să venim şi să adaptăm legislaţia la noile condiţii.

În momentul implementării noului cadru legislativ pe care îl proiectăm în prezent, toţi prefecţii şi subprefecţii, inclusiv cei care au fost numiţi temporar în aceste săptămâni, vor fi reevaluaţi.

Doresc să închei prin câteva remarci cu privire la reperele cele mai importante ale reformei funcţiei publice.

În continuarea celor menţionate anterior, cu privire la Hotărârea Guvernului nr. 341/2007 şi în ceea ce priveşte Legea nr. 188 din 1999, am constatat că, prin numeroase modificări, s-a introdus un sistem complex şi confuz de excepţii şi situaţi excepţionale care au deformat, din păcate, atât litera, cât şi spiritul legislaţiei iniţiale. În special, sistemul confuz de exercitare temporară a funcţiilor publice de conducere şi a celor corespunzătoare înalţilor funcţionari publici a condus la dependenţa prefecţilor de diferite conjuncturi, la vulnerabilizarea poziţiei acestora şi la riscul pierderii neutralităţii politice.

O simplă dată statistică este elocventă: în anul 2014, ANFP, Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici, a acordat avize pentru exercitarea temporară a unui număr de 3447 de funcţii publice de conducere şi corespunzătoare categoriei de înalţi funcţionari publici, atât în administraţia centrală, cât şi în administraţia locală.

Deci, peste 3000 de numiri au fost făcute cu caracter temporar, ca excepţie de la regulile prevăzute de lege.

Guvernul va lansa în curând liniile directoare ale reformei funcţiei publice ce se vor regăsi în strategia de dezvoltare a funcţiei publice care va fi dezbătută public, aşa cum vă spuneam, în câteva săptămâni. Ne dorim ca până la finalul acestui an să găsim şi să putem adopta împreună cu cadru normativ nou care să permită un nou sistem de recrutare, promovare, mobilitate şi evaluare cu proceduri clare şi transparente, astfel încât să asigurăm stabilitatea şi eficienţa administraţiei publice. Pentru că, din păcate, în momentul de faţă, tocmai din cauza acestei instabilităţi, avem de-a face şi cu un anumit grad de ineficienţă în funcţia publică şi, iată, şi de acuze vizavi de apropierea politică de o parte sau de alta.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Urmează dezbateri din partea grupurilor parlamentare.

Din partea Grupului PSD, domnul deputat Adrian Solomon.

Vă rog, domnule deputat, aveţi cinci minute.

Domnul Adrian Solomon:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Domnule prim-ministru,

Ce întreabă poporul şi ce răspunde tehnocratul...

Aţi fost întrebat punctual de către domnul preşedinte Constantin de ce aţi schimbat nişte prefecţi, mulţi dintre ei câştigători de concurs, dar oricum mai bine pregătiţi, cu nişte oameni politici. Şi vi s-a dat exemplul clar de la Vaslui, domnul Olteanu. Domnul Olteanu, până acum mai trei săptămâni, făcea propagandă liberală, împrăştia ziare peste tot prin municipiul Bârlad, şi spunea că va candida la primărie. Făcând sondaj, s-a dovedit că nu se ridică peste pragul electoral în simpatia şi intenţiile de vot, şi v-aţi decis să-l puneţi prefect, că tot nu contează în opţiunile electoratului, putând fi socotit, prin urmare, apolitic.

Dar problema nu este că e membru de partid liberal, că a fost secretarul organizaţiei judeţene, vicepreşedinte al acestei organizaţii, că a fost ani de-a rândul şoferul şi cărătorul de servietă al domnului David, şi probabil că ştiţi cu ce erau pline servietele domnului David, fost ministru de interne. Important este că nu prea are şcoală omul ăsta.

Dacă dumneavoastră veniţi şi-mi spuneţi că două facultăţi făcute la casa de cultură reprezintă o înaltă calificare a actualului prefect, eu pot să mă duc acasă şi să nu mai vin niciodată la tribuna aceasta.

Asta este singura dumneavoastră problemă, domnule prim-ministru, nu că i-aţi schimbat pe prefecţii care erau puşi de fostul guvern. Este atributul dumneavoastră, este dreptul dumneavoastră să vă numiţi colaboratorii în teritoriu şi nimeni nu are, de aici, pretenţia să vă numească colaboratorii în teritoriu altfel decât cum doriţi dumneavoastră, dar nu-i numiţi pe cei mai proşti dintre liberali, domnule prim-ministru, şi pe urmă să veniţi să ni-i prezentaţi nouă ca fiind cei mai pregătiţi, cei mai tehnocraţi, cei mai... ca soarele sfânt de pe cer, pentru că nu este aşa. Nu poţi să fii şofer o viaţă, să fii fochist, să fii absolvent de facultăţi de-astea de buzunar, pe la casa de cultură. Noroc c-a făcut Ceauşescu case de cultură în ţară, să aibă unde să înveţe liberalii dumneavoastră... Şi apoi să veniţi să ni-i prezentaţi aici ca fiind indispensabili actului de guvernare.

Ce-a făcut în trei luni fostul prefect de n-a implementat politica guvernului dumneavoastră? Dar ce-aţi făcut dumneavoastră în actul de guvernare şi n-a implementat ăla? Că trei luni de zile nici nu v-aţi dezmeticit. V-aţi asumat tot felul de termene, tot felul de, ştiu eu, memorandumuri cu grafice clare pe anumite legi, vi le-aţi asumat prin guvern, le-aţi transferat în spaţiul public, apoi şi la instituţiile abilitate, şi nici pe alea pe care vi le autoimpuneţi nu vi le respectaţi, de-apoi ce vă mai cere Parlamentul să respectaţi!.

N-aţi făcut nimic. Nu puteţi să-i reproşaţi fostului prefect că n-a făcut nimic, pentru că nu există un astfel de reproş în lumea civilizată. Veniţi aici şi ne daţi lecţii de administraţie. Vi le-au scris probabil consilierii dumneavoastră, şefi de cancelarie, care sunt şcoliţi pe la Bruxelles. Foarte bine, foarte frumos. Dar nu ne luaţi de proşti, domnule prim-ministru. Eu atâta lucru vă rog frumos aici, la tribuna Parlamentului. Nu ne luaţi de proşti, nu pe noi, ăştia, din faţa dumneavoastră, pentru că ne-aţi prostit o dată când v-am dat votul. Nu-i luaţi de proşti pe cei care ne-au trimis în Parlament şi care sunt milioane de oameni.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

În continuare, reprezentantul Grupului PNL, domnul deputat Ludovic Orban.

Vă rog, domnule deputat. Aveţi cinci minute.

Domnul Ludovic Orban:

Cred că s-ar bucura unii să nu apăs pe butonul care porneşte microfonul. Deşi pot să vorbesc şi fără microfon.

Domnule prim-ministru,

Stimate colege, stimaţi colegi deputaţi,

Sunt desemnat să iau cuvântul la această dezbatere din partea Grupului Partidului Naţional Liberal.

Domnule prim-ministru,

Nu vă lăsaţi influenţat de strigătele de luptă şi de criticile celor din fosta coaliţie majoritară care acum plâng după membrii lor de partid pe care i-au numit în funcţie. De exemplu, Grupul ALDE sigur că plânge probabil după prefectul de Bistriţa, domnul Oltean, pentru că, în perioada Ordonanţei nr.55, domnul Oltean era la cumpărături cu fonduri din Ordonanţa nr. 28 ca să-i treacă pe primarii Partidului Naţional Liberal să-i treacă la ALDE şi la PSD. E normal să plângă acum cei din ALDE.

Să nu vă pară rău de niciun prefect schimbat.

Vă dau câteva exemple: domnul Sitterli de la Sibiu, celebrul prefect care a refuzat să înceteze mandatul preşedintelui Consiliului judeţean din partea PSD, domnul Cindrea. Acelaşi domn Sitterli care şi-a şi anunţat candidatura la primăria municipiului Sibiu. Cum să nu-l schimbaţi pe domnul Sitterli, care este evident un reprezentant al PSD, un om care este implicat politic în PSD.

Vă dau alte exemple: domnul Eugen Avram, care este implicat în dosarul care este cercetat de DNA, alături de domnul Govor, pentru utilizarea de presiuni asupra oamenilor în campania electorală de la prezidenţiale. Este normal şi firesc că l-aţi schimbat din funcţie.

Vă mai dau alte exemple: la Dâmboviţa, aţi schimbat din funcţie un prefect care fusese înainte de a fi prefect vicepreşedinte al Consiliului judeţean din partea PSD şi care, ca să fie numit prefect din funcţia de vicepreşedinte al Consiliului Judeţean din partea PSD, a fost angajat o zi sau două la Corpul de Control al Primului-Ministru dacă nu mă-nşel, după care a fost numit cu delegaţie prefect de Dâmboviţa din partea PSD.

Vă dau un exemplu legat de Sălaj, cu domnul Ciunt, după care, evident, plâng PSD-iştii, care a fost, înainte de a fi prefect, a fost secretar general al Partidului Social Democrat, iar după ce l-aţi eliberat din funcţia de prefect, a ajuns nici mai mult, nici mai puţin, decât administrator public al Consiliului judeţean Sălaj, care este condus de domnul Tiberiu Marc, preşedinte PSD din partea consiliului judeţean.

Despre ce vorbim? Sunt nişte politruci care au fost puşi în funcţie, care au făcut campanie în prezidenţiale, care au fost implicaţi în ordonanţa ruşinoasă a traseismului şi care au folosit toate pârghiile de putere în mod abuziv pentru a împiedica desfăşurarea activităţii autorităţilor locale conduse de opoziţie.

Am să vă spun, tot apropo de Dâmboviţa: nu-l jigniţi pe prefectul actual. Este singurul înalt funcţionar public din judeţul Dâmboviţa, un funcţionar de carieră, care nu a fost membru al Partidului Naţional Liberal.

Nu mai daţi astfel de exemple, sunteţi dezinformat, domnule Daniel Constantin, şi nu mai jigniţi nişte oameni care au avut o carieră de funcţionar în spate.

În privinţa domnului Radu Bud, de asemenea, trebuie să vă spun, domnule Daniel Constantin, că este inspector guvernamental şi înalt funcţionar public de 10 ani. Nu mai este membru al Partidului Naţional Liberal de 10 ani. Nu mai încercaţi să aduceţi pe tapet nişte informaţii care nu au niciun fel de legătură cu realitatea.

Nu vă opriţi, domnule prim-ministru, mai aveţi mulţi prefecţi de schimbat. Vă dau exemplul teroristului politic Silviu Neacşu de la Olt, care a fost implicat masiv în migraţia primarilor, care a folosit toate pârghiile de putere ale funcţiei de prefect în mod abuziv pentru a-i obliga pe primarii Partidului Naţional Liberal să treacă la PSD şi să facă campanie pentru Victor Ponta la preşedinţie.

Şi, în fine, închei cu Bucureştiul, în care vă rog să schimbaţi şi prefectul de Bucureşti. Şi am să vă dau un caz extrem de grav ca să ştiţi ce nu a făcut prefectul de Bucureşti, şi cu asta mă opresc.

La ora actuală, sectorul 4 este condus de un reprezentant al Partidului Social Democrat, domnul Băluţă, care a ajuns în funcţia de primar interimar după ce fusese anterior viceprimar, iar ca să fie viceprimar trebuia să fie consilier local. Acest domn Băluţă şi-a dat demisia din funcţia de consilier local în noiembrie, iar consiliul local a luat act de încetarea mandatului. Cu toate astea, prefectul municipiului Bucureşti a aşteptat să se emită o altă hotărâre din partea consiliului local...

Domnul Florin Iordache:

Vă rog să concluzionaţi.

Domnul Ludovic Orban:

...ilegală, abuzivă, pentru a-l menţine în funcţie pe acest domn Băluţă care, în conformitate cu legea, nu mai este consilier local, nu mai poate fi viceprimar şi implicit nu poate să fie primar interimar.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Drept la replică...Numai puţin.

Domnul Daniel Constantin, drept la replică. Şi apoi domnul Ioan Oltean.

Vă rog, domnule Daniel Constantin, aveţi două minute.

Domnul Daniel Constantin:

Mulţumesc.

N-o să pomenesc niciun nume, dar pentru că mi-a fost pomenit numele de către o persoană pentru care cred că e prea dimineaţă acum, vreau doar să spun câteva lucruri.

Stimaţi colegi,

Cred că ne-am atins obiectivul dezbaterii pe care am propus-o astăzi. Astăzi, practic, am văzut susţinerea PNL-PDL pentru schimbări politice într-un guvern de tehnocraţi. Asta este realitatea pe care o traversăm. (Aplauze.) Şi aţi făcut lucrul acesta, schimbări politice, îndemnaţi la numiri politice într-un guvern pe care şi dumneavoastră l-aţi propus să fie de tehnocraţi.

Eu aş vrea doar, domnule prim-ministru, am văzut răspunsul dumneavoastră şi apreciez anumite date pe care le-aţi prezentat, dar cred că nu s-a răspuns... (Vociferări.) ...Am două minute, îmi cer scuze. Nu cred că s-a răspuns la întrebarea mea.

N-am o problemă pentru colegul trezit mai târziu, n-am o problemă cu schimbările. Problema mea este legată de numiri, domnule Orban, că vă spun şi numele acum, ca s-aveţi posibilitatea să daţi dreptul la replică. Problema noastră este legată de numiri, pentru că, la numiri, din păcate, n-aţi avut aceleaşi criterii pe care le-aţi propus la început, şi anume să numiţi oameni independenţi din punct de vedere politic. Dacă nu s-au găsit astfel de oameni, cred că ar trebui să recunoaştem cu toţii că nu se poate şi în faţa tuturor românilor, că tehnocraţia nu poate să funcţioneze în România, lucru pe care şi domnul prim-ministru l-a spus de câteva ori. Asta este realitatea pe care trebuie s-o...

N-am o problemă că se numesc oameni care au fost în PNL sau care sunt în PNL, însă trebuie să recunoaştem, pentru că PNL-ul vrea astăzi să fie şi în opoziţie, şi la putere. Vrea să-şi asume numai bunele lucruri pe care-l realizează guvernarea şi atât, nu şi lucrurile rele. Realitatea este următoarea: avem un guvern de tehnocraţi care numeşte pentru Partidul Naţional Liberal oameni în funcţii, iar Partidul Naţional Liberal este în opoziţie atunci când nu-i convine o decizie, şi la putere atunci când îi convine.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Da. Drept la replică, domnul Ioan Oltean. Vă rog.

Domnul Ioan Oltean:

Da. Mulţumesc, domnule preşedinte.

E mai puţin un drept la replică, cât şi o informare corectă pentru stenogramă: prefectul de Bistriţa care a fost schimbat acum se numeşte Ioan Ţintean, şi nu Ioan Oltean, aşa cum distinsul nostru coleg a menţionat de la acest microfon. Pentru reţinerea corectă, am simţit nevoia să fac această precizare.

Fiindcă mă aflu aici, mi-aş permite o frază să mai adaug: că de la acest microfon e regretabil că nu se spune întotdeauna adevărul şi numai jumătăţi de adevăr. Pentru că, pe lângă numele de prefecţi care au fost numiţi, probabil aparţinând unei formaţiuni politice sau cu o anumită apartenenţă politică, există şi prefecţi numiţi nou care aparţin fostului partid aflat la guvernare, Partidul Social Democrat. Adică, haideţi să spunem lucrurilor pe nume. La Bistriţa, de exemplu, în locul prefectului schimbat, a fost numit subprefectul, care a fost înainte de a fi subprefect, membru marcant al Partidului Social Democrat.

Deci, domnilor colegi, haideţi să spunem adevărul, măcar de aici de la această tribună, atunci când ne adresăm naţiunii şi primului-ministru.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

În continuare, din partea Grupului parlamentar al UNPR, domnul deputat Florin Gheorghe.

Aveţi cinci minute, domnule deputat.

Domnul Florin Gheorghe:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Domnule prim-ministru,

S-au scurs deja aproape patru luni de la învestitura guvernului pe care-l conduceţi nemijlocit, iar astăzi, chiar dacă tema impusă de grupul parlamentar este legată de un anumit aspect din administraţia publică românească, m-aş fi aşteptat ca Domnia Voastră să prezentaţi, dacă nu realizări, măcar începuturi ale unor demersuri concrete care să conducă la o amplă reformă în administraţia publică românească.

Am observat că în spaţiul public au apărut diverse intenţii ale guvernului cu privire la reorganizarea administrativ-teritorială, cu privire la descentralizarea financiară reală, însă deocamdată nu am văzut niciun act supus dezbaterii publice. Cunoaşteţi foarte bine că procesul de consultare şi dezbatere publică trebuie să fie larg, concret, pe un termen rezonabil şi care să conducă în final la consensul politic şi al societăţii pe marginea unor transformări sistemice.

Luând în calcul că ne apropiem cu paşi repezi de finalul acestei legislaturi, personal, am puternice rezerve că astfel de reforme se vor mai putea concretiza. Aşadar, vom rămâne cu imaginea că tehnocraţia înseamnă vorbe frumoase, iar reforma tehnocratică înseamnă schimbarea unor prefecţi politici cu alţi prefecţi la fel de coloraţi în opţiunile lor politice.

Domnule prim-ministru,

Consider că un prim-ministru, atunci când este chemat în faţa Parlamentului, cel care l-a învestit în baza unui program de guvernare, trebuie să răspundă strict unor chestiuni legate de programul de guvernare. Eu mă voi referi strict la programul dumneavoastră de guvernare unde, la capitolul transporturi, figurează o singură propoziţie şi aceea poate fi tradusă succint: ca să fie bine, ca să nu fie rău.

În acest context, vă rog, domnule prim-ministru, să precizaţi dacă sub aspect... sub acest vid de preocupare faţă de sectorul transporturilor, se ascund intenţiile guvernului de a oferi cadouri de nesperat unor membri ai Uniunii Europene care în trecut s-au opus aderării României la spaţiul Schengen. Ştiţi foarte bine la ce mă refer şi anume la Portul Constanţa, pe care, potrivit presei din străinătate, aţi fost dispus să-l oferiţi cadou unui guvern permanent ostil aderării noastre la spaţiul Schengen.

Este uimitor că aflăm din presa străină astfel de lucruri, şi nu de la guvernul nostru, nu de la prim-ministrul nostru, sau măcar de la purtătorul său de cuvânt.

Mai mult decât atât, nu cred că în această perioadă, în contextul crizei refugiaţilor, este cel mai propice moment să redeschidem discuţiile asupra aderării României la spaţiul Schengen, atâta vreme cât chiar membrii fondatori ai acestuia joacă ruleta rusească cu spaţiul Schengen, fie îl suspendă, fie vor să renunţe definitiv la el.

Aşadar, ca deputat constănţean, aş dori să-mi confirmaţi sau infirmaţi dacă ceea ce a apărut în presa germană şi olandeză este adevărat.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Da. Şi eu vă mulţumesc.

Din partea Grupului UDMR, domnul Máté András-Levente.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Máté András-Levente:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Domnule prim-ministru,

Stimate doamne, stimaţi domni deputaţi,

Înainte de a mă înscrie la cuvânt mă tot gândeam: oare chiar astăzi să iau cuvântul sau nu, mai ales că sunt şi lider de grup. Şi m-am gândit că da, am acest drept să iau cuvântul.

Oare colegii noştri din PSD au sau nu dreptul de a propune o temă? Da. Au acest drept.

Colegii din opoziţie sau din alt partid au dreptul să propună vreo temă? Da, au acest drept.

Dar activitatea unui prefect, într-adevăr, e de competenţa guvernului. Guvernul, prin premier, are acest drept de a schimba prefecţii şi de a numi alţii. Dar nu cred ca un ministru al justiţiei să aibă dreptul să spună - şi citez ce a apărut în presă -: "Cu o urmărire penală şi o combatere a infracţiunilor slabă, discuţia despre drepturi e un lux teoretic."

Păi dacă dreptul în România, dreptul persoanelor este un lux, eu renunţ să-mi mai continui alocuţiunea şi nu mai iau cuvântul.

Domnul Florin Iordache:

Da. Mulţumesc.

Domnul deputat Ovidiu Ganţ, din partea Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale.

Aveţi cinci minute, domnule deputat.

Domnul Ovidiu Victor Ganţ:

Vă mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Stimate domnule prim-ministru,

Stimaţi domni miniştri,

Stimate colege, stimaţi colegi,

Nu ne interesează să intrăm într-o dezbatere politică, cu atât mai mult cu cât avem convingerea că e atributul guvernului să-şi numească colaboratorii în teritoriu, aşa cum au făcut-o guvernele anterioare şi o vor face guvernele ulterioare.

Domnule prim-ministru,

Credem că, aşa cum aţi prezentat dumneavoastră situaţia, e un mod corect de a vedea lucrurile, şi faptul că am votat învestirea Guvernului este pentru că şi astăzi intenţionăm să ne exprimăm susţinerea pentru Executiv, inclusiv în sensul unei reforme administrative pe care aţi anunţat-o.

Nu ne interesează X sau Y, nu ne interesează despre ce partid e vorba. Important este să discutăm în principiu chestiunea şi să constatăm că un angajament pe care ni l-am luat în procesul de aderare, acela de a crea un corp independent de experţi, înalţi funcţionari publici, care să ocupe astfel de funcţii, a fost pervertit, ocolit, ignorat şi, aşa cum bine spuneaţi, hotărârea de Guvern din 2007 emisă de Guvernul Tăriceanu este cu totul şi cu totul altceva decât ceea ce trăim astăzi.

Problema care se pune este dacă, acum, la 10 ani aproape de la intrarea noastră în Uniunea Europeană, această intenţie şi-a atins scopul, dacă nu cumva ar trebui revăzută definirea funcţiei prefectului, atribuţiile acestuia, dacă nu cumva ar fi cazul ca - dincolo de campania electorală, care îşi pune amprenta inclusiv asupra dezbaterii parlamentare, cu accente care câteodată depăşesc o anumită limită şi pentru care simt un anumit sentiment de jenă că se produc aici, în plenul Parlamentului -, dacă nu cumva, domnule prim-ministru, am putea găsi o modalitate de dialog transpartinic, în rândul tuturor grupurilor parlamentare, pentru că noi nu suntem un partid, pentru redefinirea funcţiei respective, a prefectului, pentru ca astfel de discuţii să nu mai aibă loc în perspectivă. E posibil să fie o himeră, dar eu zic că merită încercat.

Este de notorietate faptul că şi astăzi percepţia largă a prefectului este aceea de prim-secretar al judeţului, omniprezent, omnipotent, omniscient, care în virtutea unor atribuţii pe care deseori le încalcă, pe care şi le arogă, deşi nu le are, se prezintă de această factură. Se întâmplă frecvent ca, în conformitate cu atribuţia de control asupra legalităţii actelor administrative, să folosească acest instrument pentru a şicana administraţiile locale, atacă în contencios hotărâri de consiliu local, vorbesc din experienţa pe care o avem şi noi la nivelul unor administraţii pe care le conducem, doar pentru a trage de timp, pentru a împiedica aceste administraţii de a-şi realiza intenţiile în administrarea comunităţilor respective.

Deci, cred, domnule prim-ministru, şi vă rugăm, dacă e posibil, să avem o discuţie largă pe acest subiect pentru redefinirea funcţiei prefectului, a întregului cadru administrativ, să vedem câte structuri administrative - aşa-numite deconcentrate, care sunt moştenite din administraţia de dinainte de '89 şi încă persistă, deşi am intrat în Uniunea Europeană de aproape 10 ani - mai sunt necesare sau ar trebui desfiinţate. Cred că asta este esenţa discuţiei: transferarea atribuţiilor către structurile alese, către consiliile judeţene şi consiliile administrative, în sensul aplicării principiului subsidiarităţii unei administraţii europene, a unei descentralizări şi, desigur, atunci când va fi posibil, a regionalizării pe care tot nu suntem în stare de atâta timp s-o începem în România.

Acestea sunt aşteptările noastre, domnule prim-ministru, şi am dori să vă asigurăm în continuare de susţinerea noastră în acest sens.

Vă mulţumesc frumos.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Din partea deputaţilor neafiliaţi, domnul deputat Clement Negruţ.

Aveţi două minute, domnule deputat.

Domnul Clement Negruţ:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Domnule prim-ministru,

Domnilor miniştri,

Stimaţi colegi,

Poate n-aş fi intervenit în această seară de la acest microfon, însă ipocrizia şi neadevărurile de la acest microfon trebuie să dispară. Şi fac trimitere la unele luări de cuvânt ale colegilor de la ALDE, care văd că plâng de mila unor prefecţi pe care, chipurile, i-au pierdut. Şi fac doar o mică referire la judeţul Alba: prefectul de Alba a fost un promotor politic consecvent, fiind prefect, prin consilierii personali. Culmea, la nici 24 de ore de la debarcarea din funcţia de prefect, este copreşedinte ALDE. Păi, despre ce vorbim aici, dragii mei? Până când, până unde poate să meargă ipocrizia?

Domnule prim-ministru,

Vă vorbesc şi în calitate de înalt funcţionar public.

Am avut o şansă, deşi îmi aduc aminte cu tristeţe de un drum bun pe care s-a plecat în 2006, dar ştiţi cum e, drumul spre Iad e pavat cu bune intenţii. S-a uitat de depolitizarea instituţiei prefectului, e mai politică ca niciodată.

Din păcate, dumneavoastră, domnule prim-ministru, v-aţi ratat menirea din start, pentru că prin programul dumneavoastră de guvernare aţi dat dovadă de inconsecvenţă.

În primul rând, ne-aţi amăgit cu un program de guvernare în care la capitolul administraţie ne spuneaţi că vom avea alegeri din două tururi de scrutin, am audiat miniştrii pe acest program, v-am validat pe un alt program. Aceasta e o problemă.

A doua. Din punctul de vedere al funcţiei prefecturale, cred, domnule prim-ministru, că dumneavoastră dacă, la momentul învestirii, procedaţi imediat la schimbarea întregii garnituri de prefecţi, poate nu ajungeaţi în situaţia de astăzi. Dar acum, din păcate, daţi apă la moară celor care într-un fel sau altul se bazau pe aceşti prefecţi, că vor avea un ajutor în alegerile locale care vin.

Domnul Florin Iordache:

Vă rog să concluzionaţi.

Domnul Clement Negruţ:

Păi, mă opresc, că nu ştiu ce ar mai trebui să spun decât faptul că această politizare a unei instituţii publice de anvergură trebuie să dispară.

Mulţumesc mult.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Şi ultimul vorbitor, domnul deputat Iacob Puşcaş.

Vă rog, aveţi un minut şi 30 de secunde, vă rog, domnule deputat.

Domnul Iacob Puşcaş:

Mulţumesc.

Domnule preşedinte,

Domnule prim-ministru,

Stimaţi membri ai Guvernului,

Stimaţi colegi,

Guvernul nu este în slujba unui grup de interese, Guvernul este în slujba României. Dacă va fi bun sau rău, manualele de istorie - dacă vor mai exista - vor consemna aceasta. Noi însă avem dreptul de a analiza măsurile pe care le întreprinde, cerând sau nu explicaţii şi lămuriri suplimentare, acolo unde se impune.

Numirea prefecţilor este o chestiune deosebită pentru ţară şi nu mă îndoiesc că dumneavoastră, domnule prim-ministru, aţi găsit soluţiile cele mai bune. Prefectul este - metaforic vorbind - ochiul cu care vede, mâna cu care lucrează, piciorul cu care merge Guvernul în teritoriu.

Un guvern nu poate avea în teritoriu un prefect care vede doar anumite culori, care merge doar într-o anumită direcţie, care lucrează doar pentru anumite interese de partid şi nu de ţară, sau care se află într-o barcă, departe de limanul prevederilor legale în vigoare.

Înlocuirea prefecţilor survine în urma unor derapaje ale acestora, iar noile criterii de numire - cel puţin aşa cum rezultă din unele judeţe şi pe care domnul Ludovic Orban le-a enumerat - reprezintă o soluţie bine-venită pentru ţară prin promovarea unor profesionişti.

Astăzi şi doar pentru problema dezbătută, să dăm Cezarului ce este al Cezarului. Consider că Guvernul a procedat corect luând măsuri prompte şi inspirate, fără să ezite, pentru înlocuirea prefecţilor care nu şi-au mai putut îndeplini misiunea din diferite motive.

Sper ca astfel de măsuri clare şi precise să fie luate şi în alte sectoare de activitate.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Şi în final, domnule prim-ministru Dacian Cioloş, vă rog, aveţi cuvântul pentru a răspunde intervenţiilor grupurilor parlamentare.

Domnul Dacian Julien Cioloş:

Da. Câteva lucruri punctuale.

Niciun prefect, în momentul de faţă, nu este membru de partid. Şi orice tendinţă sau anunţ public că doreşte să candideze a fost clar taxată, prin demiterea lor, pentru că le-am pus clar în vedere tuturor că aceia care doresc să facă politică pot să o facă, dar nu de pe funcţia de prefect.

În al doilea rând. Toţi prefecţii pe care i-am moştenit, cum v-am spus, au fost patru excepţii, patru prefecţi care au fost numiţi prin concurs, dar şi aceia cu susţinere politică, la vremea respectivă, în rest, toţi ceilalţi prefecţi au fost numiţi temporar, cu susţinere politică, fiind membri de partid sau simpatizanţi de partid. Deci toţi, fără excepţie.

În al treilea rând: simpatia declarată de partid. El a fost susţinut de un partid sau de altul, pentru că altfel nu era numit prefect acolo, ştiţi foarte bine.

Dintre cei la care ne-am uitat în momentul de faţă pentru a-i numi, obiectivul a fost să luăm dintre inspectorii guvernamentali, respectând legea şi nu făcând excepţie de la ea, respectând legea, deci am luat inspectori guvernamentali. O mare parte şi dintre cei care au ajuns inspectori guvernamentali au ajuns în această poziţie pentru că au fost numiţi prefecţi tot cu susţinere politică, au fost, probabil, atunci, în 2005-2006, când s-a constituit Corpul Înalţilor Funcţionari, unii care au intrat prin concurs.

Marea majoritate a celor care au ocupat în ultimii ani funcţii de conducere în deconcentrate sau în administraţia publică centrală - funcţii de directori, de directori generali -, marea majoritate au ocupat aceste funcţii tot pentru că au avut susţinere politică, haideţi să nu fim ipocriţi, este o realitate.

Ceea ce doresc să vă propun - şi aceasta o să facem în săptămânile următoare - este să venim să punem cărţile pe masă şi să alegem împreună - şi Guvernul se angajează să vină cu propuneri legislative coerente din acest punct de vedere -, să ne asumăm împreună: vrem prefecţi independenţi, care să fie înalţi funcţionari, sau vrem prefecţi politici, care să fie dublaţi de înalţi funcţionari, pentru a asigura valoarea instituţională la nivel de prefecturi.

Dar important este să alegem şi să ne asumăm această alegere pentru următorii ani, pentru că aceste ezitări şi aceste excepţii de la regulă ne fac rău tuturor şi fac rău mai ales încrederii pe care oamenii o au în administraţia publică.

Aceasta ne dorim şi noi: o dezbatere onestă, o dezbatere deschisă care, dacă e posibil, să treacă dincolo de tensiunile inerente apropierii de o campanie electorală.

Nu am venit în primele săptămâni - pentru că nu aveam cum - cu propuneri legislative în această direcţie, dar am lucrat în aceste ultime luni, analizând ceea ce e bun în funcţionarea administraţiei şi în legislaţie, în momentul de faţă, analizând ceea ce a fost bun şi bine gândit, dar nu a fost respectat, din diferite motive, pentru că aşteptările, profilul nostru în România este diferit şi vrem să luăm aceste lucruri bune, să venim cu alte câteva idei noi, dar important va fi să avem o dezbatere onestă şi să ne asumăm, cel puţin pentru anii care vin, anumite decizii de reformare a administraţiei, pe care să le şi respectăm.

Pentru că, într-adevăr, şi în perioada 2006-2008 au fost câteva reforme care au fost făcute, care, teoretic, erau bune, dar, din păcate, nu s-au respectat şi excepţia prevăzută în lege, prin modificări ulterioare, a devenit regulă.

Deci vă asigur că, aşa cum ne-am angajat în programul de guvernare, reforma administraţiei este o prioritate. Am lucrat în aceste patru luni de când suntem la guvernare şi în câteva săptămâni, până la sfârşitul lunii, vom lansa în dezbatere publică câteva propuneri, atât în ceea ce priveşte definirea funcţiei publice, delimitarea responsabilităţilor administrative în funcţia publică şi a numirilor cu influenţă politică, dar transparentă şi clar asumată şi a numirilor prin concurs, pe anumite criterii obiective, câteva principii în ceea ce priveşte intrarea în funcţia publică şi cariera şi progresul în funcţia publică, pentru că de aceea nu avem de multe ori posibilitatea să atragem oameni competenţi, pentru că neavând o perspectivă clară în funcţia publică, ştiind că pot să fie schimbaţi pe criterii politice, imprevizibile, oricând, mulţi tineri sau mulţi oameni competenţi nu vin în administraţie.

Şi cred că ar trebui să fie interesul tuturor, al tuturor partidelor politice care se gândesc la un moment dat să ajungă la guvernare, să aibă o administraţie performantă şi să aibă o administraţie care să poată să asigure o memorie instituţională, pentru eficienţă în actul public, în actul administrativ şi în deciziile administrative şi în cele din urmă pentru ca cetăţenii să aibă încredere în stat.

Acestea au fost intenţiile cu care am venit în faţa dumneavoastră astăzi.

M-am aşteptat la o dezbatere mai degrabă politică pe aceste numiri, care prefect e al PSD-ului, care e al PNL-ului sau al unui alt partid.

Eu cred că dacă ne asumăm o anumită realitate cu onestitate, pornind de la această asumare a realităţii, putem să mergem înainte şi să ne asumăm împreună o reformă a administraţiei publice care să poată să fie pusă în aplicare până la sfârşitul acestui an şi pe care s-o moştenească un viitor guvern politic, dar care să poată să se bazeze pe o administraţie performantă.

Aceasta este intenţia pe care o am şi cu această intenţie am venit în faţa dumneavoastră. Şi nu doar cu intenţie, ci şi cu idei, cu propuneri voi veni la următoarea întâlnire - din câte ştiu, pentru Ora premierului, în Parlament, şi Guvernul poate să facă propuneri - vă fac astăzi această propunere, ca pentru o următoare intervenţie, să vin cu astfel de propuneri, pe care le-am lucrat şi să avem o dezbatere aplicată pe aceste propuneri, să vedem pe care idei, pe care scenarii, pe care alternative ne putem baza, ca să venim ulterior în termenul cel mai scurt şi cu propunerile legislative pe care să le punem în faţa dumneavoastră.

Vă mulţumesc şi sper ca, cel puţin din acest punct de vedere, să tragem cu toţii la aceeaşi căruţă, în lunile care vin.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnule prim-ministru,

Domnilor miniştri,

Cu acestea, dezbaterile s-au încheiat.

Vă reamintesc că următoarea şedinţă cu Ora prim-ministrului e la începutul fiecărei luni, deci ne putem vedea în prima săptămână din aprilie.

Vom continua cu dezbaterile privind rapoartele de respingere din partea comisiilor.

Continuăm, stimaţi colegi, avem dezbateri.

Domnule Pâslaru, vă rog, aveţi o propunere?

Vă rog.

Domnul Florin-Costin Pâslaru:

Da, am o propunere.

Mulţumesc mult, domnule preşedinte.

Vă propun să supuneţi votului plenului retrimiterea la comisie a proiectului de la poziţia 23, PL-x 192, este Proiectul de Lege privind completarea Ordonanţei Guvernului nr. 27, este vorba de microbuzele şcolare. Sunt nişte amendamente care nu s-au pus în acord şi cred eu că priveşte pe toată lumea, indiferent de spectrul politic, ca acest proiect de lege să fie adoptat aşa cum trebuie.

Deci vă propun retrimiterea la comisie pentru o săptămână a Proiectului de Lege 192, poziţia 23.

Vă mulţumesc

Domnul Florin Iordache:

Da.

Mulţumesc.

Supun votului dumneavoastră. Îl rog pe domnul Mircovici să ia loc. Dacă nu sunt observaţii?

Aşa cum a hotărât Biroul permanent, până la ora 18,00 vom avea dezbateri la proiectele care au raport de respingere.

Liderul Grupului PSD propune retrimiterea proiectului de la poziţia 23.

Cine este pentru? Vă rog să votaţi.

96 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri?

O abţinere. Cu o abţinere a fost retrimis.

Următoarea.

Poziţia... vă rog domnule Pâslaru, o altă retrimitere, înţeleg.

Domnul Florin-Costin Pâslaru:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Este vorba de poziţia 29, PL-x 782, este o Lege privind sistemul de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale. Pentru o săptămână. E vorba de Legea avocaţilor.

Vă mulţumesc mult.

PL-x 782.

Domnul Florin Iordache:

Deci poziţia 29, de la 782. Se solicită retrimiterea pentru o săptămână.

Cine este pentru? Să înceapă votul.

Mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

97 de voturi pentru.

Domnul Máté, vă rog.

Domnul Máté András-Levente:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Am reuşit să vorbesc cu câţiva dintre colegi. V-aş ruga să retrimitem la comisie, de la poziţia 248, PL-x 542/2011, două săptămâni. Este vorba despre acordarea de stimulente pentru culturile de plante energetice. Şi comisia a venit cu propunere de respingere, deşi în România nu există niciun fel de stimulent pentru creşterea unor asemenea plante.

Domnul Florin Iordache:

Da, înţeleg, este vorba de PL-x 542, 542/2011, lege ordinară. Este o propunere de retrimitere la comisie pentru două săptămâni.

Cine este pentru?

Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri? Nu sunt.

76 de voturi pentru, niciun vot împotrivă, nicio abţinere.

Alte observaţii, dacă mai sunt? Nu mai sunt. Bun.

Revenim atunci la poziţia 38 pe ordinea de zi.

38. Avem Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea art. 42 din Legea nr. 571 privind Codul fiscal - PL-x 256.

Iniţiatorul, dacă doreşte să ia cuvântul? Nu.

Din partea Comisiei pentru buget?

Vă rog, prezentaţi raportul, domnule deputat.

Domnul Florin Gheorghe:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Raport suplimentar asupra Propunerii legislative pentru completarea şi modificarea art. 42 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal.

În şedinţa din 29 aprilie 2015, Camera Deputaţilor a hotărât retrimiterea Propunerii legislative pentru completarea şi modificarea art. 42, în vederea reexaminării şi întocmirii unui nou raport, Camera Deputaţilor fiind Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins propunerea legislativă în şedinţa din 28 aprilie 2014.

La întocmirea raportului suplimentar, s-au avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ şi avizul negativ al Comisiei pentru învăţământ.

În conformitate cu prevederile art. 61 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, membrii comisiei au reexaminat propunerea legislativă menţionată mai sus în şedinţa din 8 septembrie 2015.

În urma reexaminării propunerii, deputaţii prezenţi la lucrări au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor respingerea acesteia, deoarece începând cu anul 2016 intră în vigoare noul Cod fiscal.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, propunerea face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

La dezbateri generale.

Grupul PNL, doamna Andreea Paul, vă rog.

Doamna Maria-Andreea Paul:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Partidul Naţional Liberal va vota pentru raportul de respingere a acestei legi. Şi nu doar pentru că este vorba de modificarea vechiului Cod fiscal şi a faptului că a intrat deja un nou Cod fiscal în vigoare, ci şi pentru că există foarte multe sincope tehnice în redactarea acestei propuneri de lege. Şi daţi-mi voie să mă raportez la câteva dintre ele.

În primul rând, drepturile de autor, din punctul de vedere al legislaţiei fiscale, sunt tratate ca redevenţe şi nu pot face obiectul unui premiu primit în urma unei competiţii interne sau internaţionale. De pildă, dacă un student nerezident participă la un concert sau la un concurs, nu este necesară încheierea unui contract.

Totodată, din al doilea punct de vedere, propunerea legislativă nu cuprinde elemente care să definească foarte clar participarea elevilor sau studenţilor la evenimente de profil. Sintagma "evenimente de profil" este supusă unor dificultăţi majore de administrare.

În al treilea rând. Apare la un moment dat formularea "inclusiv elevi şi studenţi nerezidenţi". Or, aici fac menţiunea că tratamentul fiscal al nerezidenţilor se regăseşte într-un alt titlu al Codului fiscal.

Şi aş putea continua cu argumentele tehnice, dar nu cred că este nevoie, suntem în acord că trebuie respins acest proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Alte intervenţii? Nu mai sunt alte intervenţii, rămâne la votul final, are raport de respingere.

Următorul.

39. Proiectul de Lege pentru completarea art. 141 alin. (2) din Legea nr. 571 privind Codul fiscal - PL-x 747.

Dacă iniţiatorii doresc să ia cuvântul? Nu.

Tot comisia.

Vă rog succint, domnule deputat.

Domnul Florin Gheorghe:

Raport suplimentar asupra Proiectului de Lege pentru completarea art. 141 alin. (2).

În şedinţa din 11 septembrie 2012, Camera Deputaţilor a hotărât retrimiterea proiectului de lege la comisie pentru reexaminare, Camera Deputaţilor fiind Cameră decizională.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat în şedinţa din data de 28 noiembrie 2011.

La întocmirea prezentului raport suplimentar s-au avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ şi avizele negative ale Comisiei pentru politică economică şi Comisiei pentru învăţământ.

În şedinţa comisiei s-au exprimat părerile deputaţilor şi s-a hotărât, cu majoritate de voturi, să se supună plenului Camerei respingerea acestui proiect, deoarece începând cu anul 2016 intră în vigoare noul Cod fiscal.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Intervenţii, dacă sunt?

Da, vă rog.

Doamna... Grupul PNL, Andreea Paul.

Vă rog, doamna deputat.

Doamna Maria-Andreea Paul:

Şi la acest proiect de lege, Partidul Naţional Liberal va vota în favoarea raportului de respingere a proiectului de lege. Şi este foarte straniu că un fost premier, ca Victor Ponta, nu reuşeşte, în peste trei ani de mandat, să operaţionalizeze această scutire de la plata TVA a drepturilor de proprietate intelectuală, dar depune un proiect de lege pentru care este incapabil să-şi obţină suportul, nici măcar din partea propriilor săi colegi.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Alte intervenţii? Nu mai sunt alte intervenţii. Rămâne la votul final, cu propunere de respingere.

40. Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea art. 140 alin. (2) din Legea nr. 571 privind Codul fiscal.

Dacă iniţiatorii doresc să ia cuvântul? Nu.

Comisia pentru buget.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Florin Gheorghe:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Raport suplimentar asupra Proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea art. 140 din Legea nr. 571.

Plenul Camerei a hotărât retrimiterea acestui proiect la Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, în vederea reexaminării, Camera Deputaţilor fiind Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră, a adoptat proiectul acesta în şedinţa din 2 aprilie 2012.

La întocmirea raportului suplimentar, s-au avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ, punctul de vedere negativ al Guvernului, avizul negativ al Comisiei juridice şi avizul negativ al Comisiei pentru politică economică.

În şedinţa din 8 septembrie 2015 s-a discutat proiectul de lege menţionat, deputaţii prezenţi la lucrările şedinţei comisiei au hotărât cu majoritate de voturi să respingă acest proiect de lege, deoarece începând cu anul 2016 intră în vigoare noul Cod fiscal.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Dezbateri generale?

Grupul PNL, doamna Andreea Paul, vă rog.

Doamna Maria-Andreea Paul:

Din nou, da pentru respingerea raportului din partea Grupului Partidului Naţional Liberal.

Dar haideţi să discutăm pe fond ce spune această propunere de lege: reducerea TVA-ului de la 24% la 9% pentru energia electrică.

Dragii mei,

Pe scurt. Orice facilitate fiscală este bine-venită, în condiţii de sustenabilitate. Din nou este regretabil că un fost premier nu reuşeşte să facă ceea ce propune în acest proiect de lege, dar vine să promită o relaxare fiscală pentru anii care vin.

Şi acum trag un semnal de alarmă bugetară: pe condiţiile actuale de relaxare fiscală, în anul curent, deficitul structural este de -3% din Produsul Intern Brut, iar pentru anul viitor este de -4% din Produsul Intern Brut.

Lucrurile stau foarte grav din acest punct de vedere şi orice angajament suplimentar pentru majorarea cheltuielilor bugetare sau pentru diminuarea veniturilor bugetare ataşează noi presiuni pentru ajustarea bugetară.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Da.

Mulţumesc.

Alte intervenţii? Nu. Rămâne la votul final, cu propunere de respingere.

41. Propunerea legislativă pentru modificarea art. 152 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva? Nu doreşte.

Tot Comisia pentru buget.

Vă rog să prezentaţi raportul de respingere.

Domnul Florin Gheorghe:

Raport asupra Propunerii legislative pentru modificarea art. 152 din Legea nr. 571/2003.

Comisia pentru buget a fost sesizată spre dezbatere în fond cu propunerea aceasta, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră, a respins propunerea legislativă.

La dezbaterea propunerii s-au avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ şi punctul de vedere negativ al Guvernului.

Membrii comisiei au examinat propunerea legislativă în şedinţa din 8 septembrie 2015.

În urma examinării propunerii legislative, deputaţii prezenţi au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei respingerea propunerii legislative.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, propunerea face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Dezbateri generale?

Da, doamna Andreea Paul.

Sunteţi de serviciu astăzi, doamnă.

Vă rog.

Doamna Maria-Andreea Paul:

Din nou, vom vota pentru raportul de respingere. Ideea era bună în acest proiect de lege, dar pragul pentru clasificarea întreprinderilor mici şi mijlocii a fost deja reglat prin Codul fiscal anterior.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Alte intervenţii? Nu sunt.

Rămâne la votul final, cu propunere de respingere, da.

42. Propunerea legislativă pentru modificarea alin. (2) al art. 285 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal.

Dacă iniţiatorii doresc? Nu.

Comisia.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Florin Gheorghe:

Raport asupra Propunerii legislative pentru modificarea alin. (2) al art. 285 din Legea nr. 571/2003.

Comisia pentru buget a fost sesizată în fond cu propunerea legislativă.

Senatul, în calitate de primă Cameră, a respins propunerea aceasta.

Conform prevederilor art. 75, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Propunerea legislativă a fost avizată favorabil de către Consiliul Legislativ şi avizată negativ de către Guvern.

În conformitate cu prevederile art. 61, membrii comisiei au examinat propunerea în şedinţa din 8 septembrie 2015.

În urma examinării propunerii, membrii Comisiei pentru buget au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor respingerea.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, propunerea face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

La dezbateri generale?

Mulţumesc.

Nu mai sunt alte dezbateri, rămâne la votul final.

43. Propunerea legislativă pentru completarea art. 140 alin. (2) din Legea nr. 571 Codul fiscal.

Dacă iniţiatorii? Nu.

Comisia.

Domnul Florin Gheorghe:

Raport asupra Propunerii legislative pentru completarea art. 140 alin (2) din Legea nr. 571/2003.

Comisia pentru buget a fost sesizată spre dezbatere în fond cu propunerea respectivă.

În conformitate cu art. 75 din Constituţie, Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră, a respins propunerea legislativă.

În conformitate cu prevederile art. 61 din Regulamentul Camerei, comisia a dezbătut în şedinţa din 8 septembrie 2015 acest proiect.

În urma examinării, membrii comisiei au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei respingerea propunerii legislative.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, propunerea face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

La dezbateri generale?

Doamna Andreea Paul, vă rog.

Aţi ratat-o pe cea de dinainte.

Da, vă rog, da.

Doamna Maria-Andreea Paul:

Este o iniţiativă a unui grup de parlamentari liberali, dar pentru că prevederile au fost deja introduse în noul Cod fiscal, privind reducerea TVA-ului la alimente, considerăm că este corectă decizia de respingere a actualului proiect de lege.

Dar e bine de ştiut că este o iniţiativă liberală.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Alte intervenţii?

Nu mai sunt alte intervenţii, rămâne la votul final, cu propunere de respingere.

44. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal.

Dacă iniţiatoarea, doamna Stoica, doreşte? Nu doreşte.

Comisia.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Florin Gheorghe:

Raport asupra Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003.

Comisia pentru buget a fost sesizată în fond cu Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003.

Senatul, în calitate de primă Cameră, a respins propunerea legislativă.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Propunerea legislativă a fost avizată favorabil de Consiliul Legislativ şi avizată negativ de Guvern, Comisia pentru politică economică şi Comisia juridică.

În conformitate cu prevederile art. 61, membrii comisiei au dezbătut în şedinţa din 8 septembrie propunerea legislativă.

În urma examinării propunerii, deputaţii prezenţi la lucrări au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor respingerea acestei iniţiative.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, propunerea face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Dezbateri generale? Doamnă Andreea Paul, vă rog.

Doamna Maria-Andreea Paul:

În acest proiect se propune indexarea nivelului deducerilor personale din venitul net lunar, acordate persoanelor fizice care realizează venituri din salarii sub un anumit prag valoric, dar şi majorarea pragului salarial pentru care se acordă deducerile personale. Tot sistemul de deduceri personale a fost revizitat semnificativ în noul Cod fiscal.

Aşadar, Partidul Naţional Liberal votează pentru raportul de respingere.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Alte intervenţii? Nemaifiind alte intervenţii, rămâne la votul final cu propunere de respingere.

45. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea art. 70 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal.

Dacă iniţiatorii doresc? Nu doresc.

Comisia? Vă rog, domnule deputat.

Domnul Florin Gheorghe:

Raport asupra Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea art. 70.

Comisia pentru buget a fost sesizată în fond cu propunerea legislativă.

Senatul, în calitate de primă Cameră, a respins această propunere.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Propunerea legislativă a fost avizată favorabil de Consiliul Legislativ şi avizată negativ de Guvern şi Comisia juridică.

În şedinţa din 8 septembrie membrii comisiei au dezbătut propunerea legislativă.

În urma examinării şi exprimării opiniilor, deputaţii prezenţi la lucrări au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor respingerea acestei propuneri.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, propunerea face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

La dezbateri generale? Nu doreşte nimeni.

Mulţumesc.

Rămâne la votul final. Are caracter ordinar.

46. Următoarea, Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, Pl-x 271/2014.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva? Da, vă rog, domnule Guran. Sunt 60 de deputaţi ai PNL iniţiatori.

Domnul Virgil Guran:

Mulţumesc.

Sunt cel care a iniţiat această lege. Prevederile respective sunt prinse în noul Cod fiscal, dar altceva vreau să spun şi ne-am lovit toţi parlamentarii de acest lucru. În 2013, când am iniţiat legea, a venit aviz negativ de la Guvern, dar nu pe motivul că ar fi prins în Codul fiscal, că nici nu se discuta atunci de Codul fiscal, ci pe motiv că nu sunt bani. Era vorba doar de un lucru: 2% din impozitul pe venitul pensionarilor să poată să meargă către ONG-uri, cum se întâmplă şi la celelalte venituri, pentru că pensionarii au sesizat că vor şi ei să se organizeze în ONG-uri, dar nu au fonduri... să aibă acest drept.

Ce vreau să subliniez aici? Când vii cu o iniţiativă ca parlamentar îţi dă imediat peste nas Guvernul că nu se poate. După aceea, când se gândeşte Guvernul că ar trebui făcut, se poate. Cu alte cuvinte, încă o dată se demonstrează un lucru, un lucru care văd că nu deranjează pe mulţi dintre noi. Pe mine mă deranjează. Faptul că, de fapt, nu Parlamentul conduce acest proces legislativ, ci Guvernul. Deci în continuare s-a demonstrat - mă refer la Guvernul Ponta atunci, probabil şi celelalte guverne, dacă le luăm în urmă, nu are rost să politizăm, să spunem că doar PSD-ul face sau ..., dar în speţă vorbim acum de Guvernul Ponta. Deci Guvernul Ponta a nesocotit şi bănuiesc că în viitor se va întâmpla la fel cu celelalte guverne, să sperăm că nu, a nesocotit, de fapt, prerogativele noastre de parlamentari, de a putea să legiferăm.

Eu fac un apel la dumneavoastră, la colegi, să nu mai permitem ca anumite iniţiative corecte şi bune să fie respinse, nici măcar de către un ministru, de nu ştiu ce funcţionar dintr-un minister, pe nu ştiu ce motive care nu sunt reale. Uitaţi, aşa nu putem să progresăm, aşa nu putem să ne afirmăm poziţia noastră de parlamentar şi poziţia noastră de Parlament, de legiuitor.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Comisia? Vă rog, domnule deputat, prezentaţi raportul de respingere.

Domnul Florin Gheorghe:

Raport asupra Propunerii legislative pentru modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003.

Comisia pentru buget a fost sesizată spre dezbatere în fond cu propunerea legislativă.

Senatul, în calitate de primă Cameră, a respins propunerea legislativă în data de 27 mai 2014.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Propunerea legislativă a fost avizată favorabil de Consiliul Legislativ şi negativ de Guvern şi Comisia juridică.

Propunerea a fost dezbătută în şedinţa din 8 septembrie 2015.

În urma examinării şi exprimării opiniilor, deputaţii au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului respingerea acestei propuneri.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, propunerea face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

La dezbateri generale dacă sunt intervenţii? Nu sunt.

Rămâne la votul final cu propunere de respingere.

47. Propunerea legislativă pentru completarea alin. (2) al art. 160 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, Pl-x 436/2015.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva? Nu doreşte.

Comisia? Vă rog, domnule deputat, raportul.

Domnul Florin Gheorghe:

Raport asupra Propunerii legislative pentru completarea alin. (2) al art. 160.

Comisia pentru buget a fost sesizată spre dezbatere în fond cu propunerea legislativă.

Senatul, în calitate de primă Cameră, a respins această propunere.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Propunerea legislativă a fost avizată favorabil de Consiliul Legislativ şi avizată negativ de Guvern, Comisia pentru politică economică, Comisia pentru agricultură şi Comisia juridică.

În şedinţa din 8 septembrie această propunere a fost dezbătută de către membrii comisiei.

În urma examinării propunerii şi a opiniilor exprimate, deputaţii prezenţi au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului respingerea acestei propuneri.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, propunerea face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Dezbateri generale? Nu sunt.

Vă rog. Semnalizaţi cumva, ridicaţi mâna.

Vă rog, doamnă Andreea Paul, Grupul PNL.

Doamna Maria-Andreea Paul:

Este o propunere legislativă liberală, în rândul iniţiatorilor sunt şi eu, iar prin acest proiect noi vizam, de fapt, diminuarea evaziunii fiscale în zona lanţului alimentar şi taxarea inversă pe TVA în sectorul alimentar. Dar pentru că lucrurile în noul Cod fiscal au fost reglate aşa cum au fost reglate deja, considerăm că într-adevăr este justificat raportul de respingere al actualului proiect de lege. Aceasta nu înseamnă însă că problema evaziunii fiscale în zona sectorului alimentar a fost rezolvată. Nici pe departe!

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Alte intervenţii? Nemaifiind alte intervenţii, rămâne la votul final cu propunere de respingere.

48. Următoarea, Propunerea legislativă pentru completarea art. 70 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, Pl-x 561/2013.

Iniţiatorii? Nu.

Comisia? Vă rog, domnule deputat.

Domnul Florin Gheorghe:

Raport asupra Propunerii legislative pentru completarea art. 70.

Comisia pentru buget a fost sesizată spre dezbatere în fond cu această propunere.

Senatul, în calitate de primă Cameră, a respins propunerea legislativă.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Membrii Comisiei pentru buget au dezbătut această propunere legislativă în data de 8 septembrie 2015.

În urma examinării propunerii şi a opiniilor exprimate s-a hotărât, cu majoritate de voturi, respingerea acestei propuneri.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, propunerea face parte din categoria legilor organice.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Dezbateri generale?

Doamnă Paul, vă rog.

Doamna Maria-Andreea Paul:

Este al treilea proiect de lege respins astăzi, pe acelaşi obiectiv, şi anume redirecţionarea a 2% din veniturile pensionarilor. Şi aici considerăm că raportul de respingere este justificat, la fel ca celelalte două propuneri de lege, nu mai intru în detalii tehnice decât dacă doreşte colegul din faţă.

Domnul Florin Iordache:

Nu doreşte.

Alte intervenţii? Nu sunt.

Rămâne la votul final cu propunere de respingere.

49. Propunerea legislativă pentru modificarea art. 21 alin. (4) lit. g) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, Pl-x 500/2014.

Iniţiatorii? Nu.

Comisia? Vă rog, domnule deputat, prezentaţi raportul.

Domnul Florin Gheorghe:

Raport asupra Propunerii legislative pentru modificarea art. 21 alin. (4) lit. g) din Legea nr. 571/2003.

Comisia pentru buget a fost sesizată spre dezbatere în fond cu această propunere.

Senatul, în calitate de primă Cameră, a respins propunerea legislativă în şedinţa din 24 noiembrie 2014.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

La dezbaterea propunerii s-au avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ, avizele negative ale Comisiei pentru agricultură, Comisiei pentru politică economică şi punctul de vedere negativ al Guvernului.

În şedinţa din 8 septembrie 2015 deputaţii prezenţi la lucrările şedinţei au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor respingerea acestei propuneri.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, propunerea face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Dezbateri generale? Nu sunt.

Rămâne la votul final cu propunere de respingere.

50. Următorul, Proiectul de Lege pentru modificarea alin. (2) al art. 285 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal.

Iniţiatorul, domnul Trifon Belacurencu? Nu.

Comisia? Vă rog, domnule deputat.

Domnul Florin Gheorghe:

Raport asupra Proiectului de Lege pentru modificarea alin. (2) al art. 285.

Comisia pentru buget a fost sesizată spre dezbatere în fond cu proiectul de lege.

Senatul, în calitate de primă Cameră, a adoptat proiectul de lege în şedinţa din 25 februarie 2015.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

La dezbaterea proiectului de lege s-au avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ şi avizele negative ale Comisiei juridice şi Comisiei pentru industrii.

În şedinţa din 8 septembrie 2015 membrii Comisiei pentru buget au dezbătut acest proiect şi au înaintat plenului Camerei Deputaţilor hotărârea care a fost adoptată cu majoritate de voturi, să respingă acest proiect de lege.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Dezbateri generale?

Doamnă Andreea Paul, vă rog, Grupul PNL.

Doamna Maria-Andreea Paul:

Este al doilea proiect de lege cu aceeaşi propunere, de a reduce cu jumătate impozitul pe clădirile şi impozitul pe terenurile acestora pentru acele imobile care sunt situate în zona Mării Negre, deţinute de către persoane juridice, şi care sunt utilizate pentru prestarea de servicii turistice pe o durată de minimum şase luni, în cursul unui an calendaristic.

Le respingem pe ambele - şi n-am intervenit la prima dintre ele, care avea acelaşi obiect de reglementare, din simplul motiv că în noul Cod fiscal am dezbătut cam două zile şi jumătate doar nivelul de impozitare al activităţii turistice din zona montană şi de litoral şi consider că este just reglementată în noul Cod fiscal.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Alte intervenţii? Nu mai sunt.

Rămâne la votul final cu propunere de respingere.

51. Propunerea legislativă privind aprobarea unor măsuri fiscale pentru stimularea consumului şi relansarea activităţilor economice, Pl-x 544/2014.

Dacă iniţiatorii...? Da.

Domnul deputat de Braşov, vă rog. Domnul Ialomiţianu.

Domnul Gheorghe Ialomiţianu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Sunt iniţiator al acestei iniţiative legislative. Ea a fost propusă prin 2014, în primăvară, se referea la reducerea TVA-ului în două etape, să avem o taxă pe valoarea adăugată la alimente de 9%, dar în două etape, şi cota standard să se reducă de la 24% la 19%, tot în două etape, şi să aplicăm pentru anumite operaţiuni taxarea inversă. Aceste lucruri sunt în Codul fiscal.

Dar vreau să vă spun un lucru: această iniţiativă a fost blocată de fosta majoritate, pentru a nu fi discutată, pentru că se ştia că dacă vine în plen trebuie votată. Sigur, a fost blocată până acum şi toate lucrurile acestea sunt în Codul fiscal. Totuşi, mă bucur că n-a fost plagiată în totalitate de Victor Ponta, pentru că era vorba de reducerea TVA-ului în două etape. Şi aţi văzut la Codul fiscal, în 2015, că toţi au spus că ne-am grăbit să facem o reducere masivă a fiscalităţii şi unele măsuri au fost amânate.

Sigur că această iniţiativă nu mai are obiect, dar dovedeşte că a fost o iniţiativă gândită. Sigur că TVA-ul ar fi intrat... reducerea ar fi intrat de la 1 ianuarie 2015, prima parte, şi a doua etapă în 2016. Cred că rezultatele ar fi fost mult mai bune, măsurile ar fi fost sustenabile.

Sigur că, acum, cu ce ne confruntăm? Cu o creştere a deficitului la 2,95, prin faptul că măsurile acelea n-au fost gândite, ale Guvernului Ponta, şi s-ar putea să se sară de 3%. Dacă s-ar fi aplicat această iniţiativă, ar fi fost sustenabilă şi într-adevăr ar fi fost o reducere a preţurilor şi o stimulare a consumului în mod sustenabil.

Sigur că nu poate fi susţinută acum această iniţiativă, pentru că toate acele reduceri sunt în Codul fiscal.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu mulţumesc.

Comisia? Vă rog.

Domnul Florin Gheorghe:

Raport asupra Propunerii legislative privind aprobarea unor măsuri fiscale.

Comisia pentru buget a fost sesizată spre dezbatere în fond cu această propunere legislativă.

Senatul, în calitate de primă Cameră, a respins propunerea în şedinţa din 2 decembrie 2014.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

La întocmirea raportului s-a avut în vedere avizul negativ al Comisiei juridice, avizul favorabil al Comisiei pentru agricultură, avizul negativ al Comisiei pentru industrii şi avizul favorabil al Consiliului Legislativ.

În şedinţa din 8 septembrie 2015 membrii Comisiei pentru buget au dezbătut acest proiect de lege şi au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor respingerea acestuia.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

La dezbateri generale?

Doamna Andreea Paul. Este şi iniţiatoarea acestui proiect de lege. Vă rog. Grupul PNL.

Doamna Maria-Andreea Paul:

Nu doar că am iniţiat, alături de colegii mei, acest proiect de lege, dar am şi fost consecventă şi am înfăptuit deja ceea ce am scris în proiectul de lege. Prin amendamentul pe care l-am depus la Codul fiscal, în vigoare de la 1 ianuarie 2016, TVA s-a redus la 20%, şi tot prin amendamentul pe care personal l-am depus la Codul fiscal, de la 1 ianuarie 2017 TVA este şi va fi 19%. Este deja în lege. Ceea ce am spus, am şi făcut. Am spus că diminuăm TVA şi că trebuie revenit la nivelul de 19% şi am şi făcut acest lucru.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Alte intervenţii dacă sunt? Nemaifiind alte intervenţii, rămâne la votul final cu propunere de respingere.

52. Următoarea, Propunerea legislativă pentru modificarea art. 19⁴ alin. (1) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, Pl-x 112/2015.

Dacă iniţiatorii doresc? Nu doresc.

Comisia? Vă rog, prezentaţi raportul, Comisia pentru buget.

Domnul Florin Gheorghe:

Raport asupra Propunerii legislative pentru modificarea art. 19⁴ alin. (1).

Comisia pentru buget a fost sesizată spre dezbatere în fond cu această propunere legislativă.

Senatul, în calitate de primă Cameră, a respins propunerea în şedinţa din 25 februarie.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

La întocmirea raportului s-a avut în vedere avizul negativ al Comisiei juridice şi avizul negativ al Comisiei pentru politică economică şi, de asemenea, avizul favorabil al Consiliului Legislativ.

În şedinţa din 8 septembrie 2015 membrii Comisiei pentru buget au dezbătut acest proiect de lege şi în urma voturilor exprimate au trimis plenului Camerei Deputaţilor propunerea de respingere a acestei propuneri legislative.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Dezbateri generale?

Doamnă Andreea Paul, vă rog. Ultima. Mai avem una.

Vă rog.

Doamna Maria-Andreea Paul:

Impactul bugetar al acestei propuneri legislative este de minus 0,03% din produsul intern brut pe anul 2015 şi de minus 0,04 din PIB pentru anul 2016.

Aşadar, Partidul Naţional Liberal este în acord cu raportul de respingere a actualului proiect de lege.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Alte intervenţii? Nu sunt.

Rămâne la votul final.

53. Şi ultimul, Proiectul de Lege pentru completarea art. 296²³ din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal.

Iniţiatorii? Nu.

Comisia?

Domnul Florin Gheorghe:

Raport asupra Proiectului de Lege pentru completarea art. 296²³ din Legea nr. 571.

Comisia pentru buget a fost sesizată spre dezbatere în fond cu proiectul de lege.

Senatul, în calitate de primă Cameră, a adoptat proiectul de lege în şedinţa din 11 mai 2015.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

La dezbaterea proiectului s-a avut în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ.

În şedinţa din 8 septembrie 2015 membrii Comisiei pentru buget au hotărât, cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor respingerea acestui proiect.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Florin Iordache:

Intervenţii la dezbateri generale? Nu sunt.

Rămâne la votul final.

Acestea fiind spuse, încheiem aici prima parte a şedinţei noastre. Urmează sesiunea care vizează primirea de răspunsuri la interpelări.

O invit pe doamna vicepreşedinte Rodica Nassar.

Mulţumesc mult.

După o scurtă pauză

(În continuare, şedinţa a fost condusă de doamna deputat Rodica Nassar, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.)

Doamna Rodica Nassar:

Bună seara!

Deschid şedinţa noastră de astăzi, consacrată răspunsurilor orale la interpelări şi pentru început am să-i dau cuvântul domnului ministru Victor Vlad Grigorescu, pentru a răspunde interpelării adresate de către colegul nostru, domnul deputat Nistor Laurenţiu, cu tema "Insolvenţa Societăţii Complexului Energetic Hunedoara S.A.".

Aveţi cuvântul, domnule ministru.

Domnul Victor Vlad Grigorescu (ministrul energiei):

Bună seara, doamnelor şi domnilor parlamentari.

Stimate domnule deputat,

Referitor la interpelarea dumneavoastră, având ca obiect Insolvenţa Societăţii Complexului Energetic Hunedoara S.A., măsură curajoasă a ministrului tehnocrat al energiei în Termoelectrica - bazată pe huilă, daţi-mi voie să vă fac următoarele precizări şi să mă refer la următorul aspect: încă din prima zi a preluării portofoliului la Ministerul Energiei, în luna noiembrie a anului 2015, m-am aplecat asupra situaţiei extrem de grave a Complexului Energetic Hunedoara, un subiect deosebit de sensibil şi deosebit de complex. La acel moment am cerut o analiză de detaliu a problemelor cu care se confruntă complexul, încă de la înfiinţare, a stadiului măsurilor adoptate deja, cât şi a rezultatelor acestora.

Voi vorbi în continuare doar de fapte şi cifre, evitând să formulez opinii asupra altor implicaţii sau a unor chestiuni politice.

Aş începe prin a mă referi la situaţia financiară a complexului în perioada 2013-2015, care se prezintă în felul următor: la sfârşitul anului 2013 societatea înregistra o cifră de afaceri de circa 835 de milioane de lei şi o pierdere în jur de 148 de milioane de lei.

Un an mai târziu cifra de afaceri se diminuase la 670-671 de milioane de lei, în timp ce pierderea se adâncise la 352 de milioane de lei.

La sfârşitul anului 2015 rezultatele preliminare arătau o cifră de afaceri în continuare în scădere, în jur de 552 de milioane de lei, în timp ce pierderea era de aproape un miliard de lei, 909 milioane de lei, mai precis.

Este evident faptul că situaţia complexului a suferit o depreciere continuă, cu repercusiuni asupra fluxului de numerar, conducând la înregistrarea unor datorii colosale atât către furnizori, cât şi către bugetul de stat.

O situaţie a datoriilor, cifrate la momentul respectiv la 1,6 miliarde de lei, arăta în felul următor - şi mă refer la o situaţie defalcată - societatea datora furnizorilor circa 166 de milioane, băncilor circa 437 de milioane, bugetului de stat aproape 500 de milioane de lei, salariaţilor, circa 13 milioane, penalităţi pentru certificate de emisii cu gaze de seră, circa 540 de milioane de lei, şi alţi creditori, în jur de 21 de milioane de lei.

La data preluării mandatului figurau pe rolul Tribunalului Hunedoara circa 15 cereri de deschidere a procedurii de insolvenţă, cereri care urmau să fie soluţionate în data de 7 ianuarie 2016, după circa cinci amânări succesive.

Amintesc faptul că în această situaţie iniţiativa debitorului, adică a Complexului Energetic Hunedoara, de a cere insolvenţa, deci punerea sub protecţia instanţei şi reorganizarea judiciară, îi permitea menţinerea dreptului de administrare şi evita posibilitatea ca societatea să ajungă pe mâinile oricui, aşa cum poate şi-ar fi dorit unii.

Ceea ce dumneavoastră numiţi o decizie gata pregătită nu a fost altceva decât o măsură luată după o atentă analiză a situaţiei de fapt, a riscurilor care pot decurge din aceasta, mai ales a posibilităţii care la acea vreme se contura extrem de puternic, şi anume de intrare într-o procedură simplificată a falimentului, posibilitate care ar fi fost cea mai gravă.

Am cerut tuturor celor care conduceau destinele societăţii la acel moment să-şi asume responsabilitatea pentru situaţia în care se găsea complexul şi să aibă în vedere continuarea activităţii şi menţinerea locurilor de muncă.

Fără o asumare a responsabilităţilor la acel moment, complexul nu ar mai fi fost astăzi funcţional, Valea Jiului nu ar fi avut căldură în lunile de iarnă, iar România s-ar fi găsit într-o situaţie extrem de complicată din punct de vedere al securităţii energetice, mai ales al continuităţii aprovizionării cu energie.

Faptul că am avut tenacitatea de a aborda o astfel de soluţie nu o consider nici un gest de curaj, nici o subtilitate de comunicare. Cei îndrituiţi nu au făcut altceva decât să îşi facă datoria.

Şi mi-aş permite să reamintesc că, potrivit art.240 din Codul penal, nedeschiderea procedurii de insolvenţă sau introducerea tardivă a unei cereri de insolvenţă de către debitor se pedepseşte inclusiv cu închisoarea.

Remarc opinia dumneavoastră cu privire la serviciile tehnologice de sistem. Această măsură este una salutară şi este o măsură care ţine, cu siguranţă, de necesităţile de siguranţă ale sistemului energetic naţional.

Pe de altă parte, măsura acordării unor servicii de sistem către CEF nu poate, în niciun fel, acoperi lipsa de performanţă a producţiei sau participarea neeficientă a societăţii în piaţa de energie electrică.

Doresc, de asemenea, să precizez că imediat după preluarea mandatului am continuat demersurile, alături de Consiliul Concurenţei, pentru a transforma ajutorul de stat individual de salvare acordat complexului într-un ajutor de restructurare. Şi este important să facem câteva precizări. Este important de reţinut că, potrivit primei decizii a Comisiei Europene din 2015, complexul a fost obligat să returneze un ajutor de stat de circa 37 de milioane de lei şi că această măsură condiţiona acordarea subsecventă a unui ajutor de salvare şi restructurare apropiat cifrei de 167 de milioane de lei.

Întrucât CEF nu a dispus de surse financiare pentru a rambursa ajutorul incompatibil printr-o ordonanţă de guvern în cursul anului 2015, Ministerul de Finanţe a acordat un împrumut de circa 40 de milioane, rambursabile în termen de 90 de zile. Din nefericire, Complexul Energetic Hunedoara nu şi-a putut îndeplini, la vremea respectivă, obligaţiile, nu a putut returna în totalitate ajutorul de stat ilegal sau împrumuturile primite în acel moment şi, de asemenea, nu a notificat - aşa cum cerea Comisia Europeană încă de la sfârşitul toamnei - un plan de restructurare care ar fi trebuit să prevadă, potrivit înţelegerii din cursul verii cu Comisia Europeană, o separare a activităţilor de minerit de activităţile termocentralei şi, cum spuneam, o notificare a unui plan de restructurare în termen de şase luni de zile, consecinţa acestor lipsuri fiind posibilitatea ca Comisia Europeană să ceară lichidarea companiei.

În vederea elaborării unui plan de restructurare, complexul făcuse ceva totuşi în cursul anului 2015, respectiv angajase un consultant care a pus în plan câteva măsuri de restructurare care făceau, de asemenea, referire - la momentul respectiv - la o serie de soluţii tehnice şi financiare care presupuneau şi ele la rândul lor un ajutor de stat.

Pentru a accelera posibilitatea de analizare a planului de restructurare de către Comisia Europeană, Ministerul Energiei a solicitat Consiliului Concurenţei să trimită o prenotificare către instituţiile comunitare, astfel încât să rămânem în termen şi posibilitatea ca acest complex să primească, până la urmă, ajutorul de stat să nu se piardă.

De asemenea, am solicitat şi colegilor de la Ministerul Finanţelor să elaboreze şi să supună Guvernului un memorandum privind încadrarea măsurilor în politicile economice bugetare şi financiare ale statului român care să ne permită acordarea celei de a doua tranşe din acest ajutor de stat, însă acest lucru nu s-a întâmplat, deoarece Ministerul de Finanţe a avut o serie de observaţii tehnice destul de complexe la acest plan de restructurare.

Am avut întâlniri cu reprezentanţii Direcţiei Generale de Competiţie din cadrul Comisiei Europene, am avut întâlniri cu colegii de la alte ministere şi urmează să avem, în zilele următoare, o întâlnire importantă - credem noi - iarăşi cu Comisia Europeană pentru a discuta pe marginea acestui ajutor şi pe marginea situaţiei de la Complexul Energetic Hunedoara în general.

Având în vedere cele mai sus prezentate, pentru o corectă şi reală informare, apreciez că nu putem vorbi, în acest caz, de acţiuni premeditate, nu putem vorbi despre o acţiune orientată către deschiderea unei proceduri de insolvenţă şi nici de desanturi sau manifestări de forţă.

Practic, vorbim despre acţiuni care au fost adoptate în urma unei analize, acţiuni care au fost adoptate de consiliul de administraţie de la acea vreme a Complexului Energetic Hunedoara, acţiuni care erau, la vremea respectivă, necesare, având în vedere gravitatea cu totul excepţională în care se găsea acest complex la momentul respectiv.

O altă situaţie care prezintă îngrijorări este situaţia neachiziţionării certificatelor de CO2, situaţie în urma căreia complexul a încasat, în 2015, o amendă consistentă şi deşi s-au făcut demersuri şi Ministerul de Finanţe a acordat sume cu împrumut complexului acestea au ajuns târziu. Complexul nu a putut achiziţiona în timp acele certificate şi a fost amendat, cum spuneam, cu o sumă consistentă.

Având în vedere că îmi expiră timpul, am să vă rog să-mi permiteţi să trec direct la final, nespunând decât că situaţia de la Complexul Energetic Hunedoara este una deosebit de complicată şi că singura soluţie pe care noi o vedem şi care credem că este rezonabilă este una tehnică.

Complexul trebuie să treacă printr-o perioadă de restructurare, trebuie să închidă risipa, trebuie să închidă contractele care l-au adus într-o situaţie dezastruoasă, trebuie să rezolve şi să găsească o soluţie optimă pentru a rezolva chestiunile apărute în discordanţă, până în momentul de faţă, cu Comisia Europeană.

Şi, la sfârşit, trebuie să reuşim să repunem pe picioare această companie, pentru că un lucru este cert: Complexul Energetic Hunedoara este o piesă extrem de importantă în sistemul energetic naţional. Fie că ne place, fie că nu, cărbunele furnizează astăzi 30% din consumul nostru de energie. Nu avem cu ce să-l înlocuim. Este cert că acolo trebuie luate nişte măsuri serioase. Aceste măsuri s-ar putea să fie măsuri complicate, s-ar putea să ceară sacrificii. O să ceară probabil şi curaj şi anduranţă, dar ele sunt absolut necesare. Ele trebuie să fie tehnice, trebuie să fie bazate pe profesionalism şi trebuie să aibă în vedere două lucruri: că acest complex trebuie să continue într-o formă sau alta să funcţioneze, trebuie să îl îndreptăm către o activitate eficientă. Şi eu cred că dacă aceste două obiective le vom atinge, implicit vom salva şi locurile de muncă din Valea Jiului.

Vă mulţumesc tare mult.

Doamna Rodica Nassar:

Mulţumim şi noi, domnule ministru, pentru răspunsul amplu pe care l-aţi dat interpelării colegului nostru.

Doriţi să interveniţi? Domnul deputat Nistor Laurenţiu. Scurt, vă rog.

Domnul Laurenţiu Nistor:

Bună ziua, doamna preşedinte!

Bună ziua, domnule ministru!

Bună ziua, stimaţi colegi!

Domnule ministru,

Sincer vă spun şi vă mărturisesc că interpelarea mea nu s-a dorit a fi o moţiune simplă împotriva dumneavoastră.

Modul cum aţi prezentat astăzi răspunsul la interpelare, aproape că aţi considerat că este o moţiune simplă, ceea ce eu nu mă gândeam că va fi aşa ceva.

Dar, vreau să vă spun, stimate domnule ministru, că încă de la învestitura dumneavoastră am avut bucuria să constat şi să aud de la dumneavoastră că veţi depune toată puterea de muncă a dumneavoastră pentru ca acest Complex Energetic Hunedoara să fie menţinut în viaţă şi nici măcar să nu folosim cuvântul "insolvenţă".

Dar, încă de la învestitură şi până acum, constat că nu s-a întreprins nimic nici de către dumneavoastră, domnule ministru, nici de către Cabinetul dumneavoastră, nici măcar în Guvern, nici măcar pe la Comisia Europeană, nici măcar pentru faptul - aşa cum aţi pomenit şi dumneavoastră - că la sfârşitul anului trecut Complexul Energetic trebuia să plătească o amendă extraordinar de mare şi nemeritată.

Vreau să vă mulţumesc pentru faptul că veniţi în faţa noastră, a Parlamentului, şi spuneţi că România ar fi într-o stare extrem de periculoasă dacă ar fi închis producţia de cărbune. Dar să vă ţineţi şi de cuvânt şi să nu închidem complexul, fiindcă măsurile care nu se iau şi aşa cum aţi spus-o şi dumneavoastră, chiar dacă sunt dureroase, trebuie să fie luate şi în cât mai scurt timp.

Cred că era necesar ca înainte de intrare în insolvenţă să faceţi ceea ce ni s-a spus şi de la Uniunea Europeană, să facem divizarea. Nu ştiu de ce nu s-a făcut, şi acum este prea târziu. Dar am convingerea că, aşa cum aţi prezentat lucrurile, domnule ministru, şi cred că săptămâna aceasta poate vom mai avea o discuţie, dumneavoastră reuşiţi să vă gândiţi pentru cele 6500 de locuri de muncă de la Complexul Energetic Hunedoara şi să vă gândiţi că, pe lângă cele 6500, mai sunt încă vreo 2 mii şi ceva de locuri de muncă pe orizontală, în aşa fel încât Valea Jiului să nu fie vitregită - şi Deva - de circa 10 mii de locuri de muncă.

Sper că veţi face tot ce este posibil şi vă stă în putinţa dumneavoastră şi a Cabinetului pe care îl aveţi de la Ministerul Energiei şi, împreună cu specialiştii de la Complexul Energetic Hunedoara, să găsiţi soluţiile cele mai bune.

Încă mai sper că veţi face tot ce este posibil pentru salvarea Complexului Energetic Hunedoara.

Vă mulţumesc.

Doamna Rodica Nassar:

Mulţumim şi noi.

Domnul deputat Neacşu Marian a adresat o interpelare cu titlul: "Necesitatea intervenţiei urgente a Guvernului pentru a preveni pierderea din fonduri publice a sumei de 2 miliarde de euro".

Interpelarea este adresată Ministerului Finanţelor Publice şi Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice.

Răspunsul îl va primi din partea domnului secretar de stat Cezar Radu Soare.

Aveţi cuvântul, domnule secretar de stat.

Domnul Cezar Radu Soare (secretar de stat, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice):

Mulţumesc, doamna preşedinte.

Domnule deputat Marian Neacşu,

Ca urmare a interpelării formulate de dumneavoastră cu privire la necesitatea intervenţiei urgente a Guvernului pentru a preveni pierderea din fondurile publice a sumei de 2 miliarde de euro, vă comunicăm următoarele.

Proiectele la care faceţi referire sunt cele care nu s-au finalizat în perioada de eligibilitate a Programului operaţional regional 2007-2013, respectiv, la data de 31.12.2015, potrivit art.56 alin.(1) din Regulamentul general, şi nu 30.06.2016, aşa cum este menţionat în interpelare.

În acest context, precizăm că toate contractele finanţate în cadrul acestui program reglementează clauza potrivit căreia, în cazul în care beneficiarul nu finanţează proiectul şi nu-l finalizează în perioada de eligibilitate a cheltuielilor, acesta va suporta, din bugetul propriu, sumele necesare finalizării proiectelor după încheierea perioadei de eligibilitate a cheltuielilor.

Astfel, încă de la data semnării, beneficiarii contractelor de finanţare cunoşteau consecinţele nefinalizării acestora în perioada limită de eligibilitate a programului respectiv, 31.12.2015.

Beneficiarii trebuie să fie conştienţi că repercusiunile ulterioare nefinalizării proiectelor în termenele asumate la momentul semnării contractelor, termene asumate şi prin hotărârile consiliilor locale şi declaraţiile de angajament - documente anexate la depunerea cererilor de finanţare. Cu toate acestea, autoritatea de management a Programului Operaţional Regional, AM POR, a fost de acord cu încheierea de acte adiţionale de prelungire a duratei contractelor de finanţare nefinalizate în termen, în vederea asigurării funcţionării acestora, îndeplinirii obiectivelor şi a indicatorilor pe cheltuiala beneficiarilor, oferind astfel o soluţie celor care, din diferite motive, independente de AM POR, nu au reuşit să finalizeze implementarea proiectelor până la data limită de eligibilitate.

Această posibilitate a fost reglementată prin Hotărârea Guvernului nr.678/2015 privind încheierea programelor operaţionale finanţate, din perioada 2007-2013, prin Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul Social European, Fondul de Coeziune şi Fondul European pentru Pescuit.

Menţionăm că prelungirile acordate s-au întemeiat pe solicitările beneficiarilor, asumate de aceştia prin documente care susţin capacitatea tehnică şi financiară, de a finaliza din resurse proprii proiectele neimplementate integral, hotărâri de consilii, declaraţii de angajament ale conducătorilor autorităţilor locale.

Astfel, considerăm că beneficiarii îşi cunosc responsabilităţile ce le revin şi şi-au asumat integral obligaţia de a asigura finanţarea necesară finalizării proiectelor.

Cu toate acestea, Ministerul Dezvoltării este conştient de dificultăţile financiare pe care le au unele autorităţi locale beneficiare ale proiectelor finanţate prin POR 2007-2013 şi depune toate eforturile pentru găsirea unor surse de finanţare adaptate nevoilor acestora, în condiţiile în care finalizarea proiectelor ar asigura o mai bună absorbţie a fondurilor acordate prin program.

Precizăm că MDRAP a înaintat Ministerului Finanţelor Publice o propunere de act normativ similar cu Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.2/2015 pentru modificarea şi completarea unor acte normative, precum şi alte măsuri pentru evitarea unor blocaje financiare la nivelul autorităţilor administraţiei publice locale, cauzate de insuficienţa fondurilor necesare asigurării contribuţiei proprii şi a cheltuielilor neeligibile aferente proiectelor finanţate din fondurile externe nerambursabile.

Acest proiect de act normativ urmează a fi aprobat în şedinţa Guvernului din data de 16 martie 2016 - deci săptămâna aceasta - astfel, asigurarea fondurilor necesare realizării unei investiţii de interes local, în conformitate cu prevederile art.61-63 din Legea nr.273/2006 privind finanţele publice locale, cu modificările şi completările ulterioare, se asigură din bugetul propriu sau din împrumuturi contractate numai cu avizul Comisiei de autorizare a împrumuturilor locale.

Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice îşi exprimă şi pe această cale totala deschidere şi sincerul interes faţă de solicitările formulate de către membrii Parlamentului României, ca importantă resursă pentru optimizarea politicilor sale.

Cu stimă, în numele viceprim-ministrului, ministrul dezvoltării regionale, domnul Vasile Dîncu.

Vă mulţumesc frumos.

Doamna Rodica Nassar:

Mulţumim, domnule secretar de stat.

Domnule deputat Marian Neacşu, doriţi să interveniţi?

Aveţi cuvântul.

Domnul Marian Neacşu:

Mulţumesc, doamna preşedinte de şedinţă.

Cred că ar fi fost suficient dacă domnul secretar de stat îmi prezenta ultimele două fraze din alocuţiunea Domniei Sale, pentru că, până la urmă, acestea erau cu adevărat importante. Toate celelalte lucruri care ţineau de procedurile interne ale ministerului şi de procedurile interne sau interministeriale între Ministerul Dezvoltării şi Administraţiei şi respectiv Ministerul de Finanţe, acestea erau lucruri cunoscute.

De altminteri, nu pot să ascund că şi cunoşteam despre actul normativ pe care Domnia Sa l-a amintit aici şi pe care-l aşteptam cu multă nerăbdare, trebuie să recunosc că tocmai acesta a fost demersul care a determinat, care a generat această interpelare pe care am făcut-o, pentru că proiectul de ordonanţă - dacă nu mă înşel eu - este deja transmis de vreo trei săptămâni sau de vreo patru săptămâni la Ministerul de Finanţe. La un moment dat - iarăşi, dacă nu mă-nşel - a şi fost luat în lectură în şedinţa mică a Guvernului, dar el nu s-a finalizat până acum.

Printre cele 504 proiecte cu risc de dezangajare, că de ele este vorba, evident că cel mai tare sunt interesat de proiectul pe POR 2007-2013 prin programul integrat de dezvoltare urbană de la Slobozia, "Reabilitarea centrului comunităţii". Este un proiect din care autoritatea... şi care n-are nicio vină că n-a fost finalizat până acum pentru că, din nefericire - şi poate că aici nu e numai vina ministerului, poate că e şi vina noastră, ca Parlament - n-am prevăzut în legislaţia privind achiziţiile sau în legislaţia privind contractele publice faptul că este foarte posibil ca, la un moment dat, cei care câştigă proiecte, mai ales lucrări pe fonduri europene, să între în insolvenţă. Şi atunci, respectivele proiectele nu mai pot fi alocate altora decât prin reluarea procedurilor, ceea ce în cazul de la Slobozia n-a mai fost de actualitate.

Dar, aşa cum am spus, acesta este unul din cele 504 proiecte.

Eu sper că această ordonanţă, pe modelul Ordonanţei nr.2/2015 care a fost amintită aici de domnul secretar de stat, a reuşit să defluiască fluxurile financiare necesare pentru ca o bună parte din aceste 504 proiecte să fie finalizate până la termenul maximal stabilit, aşa cum a amintit şi Domnia Sa prin respectiva hotărâre de guvern care este, în acest caz, 30 iunie.

Aştept cu interes, domnule secretar de stat, ca miercuri să fie aprobată această ordonanţă de guvern în şedinţă şi evident că în măsura în care lucrul acesta nu se va face, asta vă rog, să vă amintiţi că de la acest microfon al Parlamentului, dumneavoastră aţi anunţat acest lucru.

Vă mulţumesc.

Doamna Rodica Nassar:

Mulţumim şi noi.

Având în vedere că lipseşte domnul deputat Taloş Gheorghe-Mirel, care a adresat două interpelări Ministerului Afacerilor Interne, precum şi Ministerului Sănătăţii, propun ca domnul deputat să primească răspunsurile în scris.

Şi mulţumim pentru prezenţă.

În continuare am să dau cuvântul domnului secretar de stat Cezar Radu Soare, care va răspunde interpelării colegului nostru, domnul deputat Gheorghe Florin, cu titlul "Soluţii pentru urgentarea reabilitării Cazinoului din Constanţa".

Aveţi cuvântul, domnule ministru.

Domnul Cezar Radu Soare:

Mulţumesc, doamna preşedinte.

Stimate domnule deputat Gheorghe Florin,

Răspunsul are vreo trei pagini. O să spicuiesc din el.

Ca urmare a interpelării formulate de dumneavoastră, care ne-a fost transmisă de la Departamentul pe relaţia cu Parlamentul prin adresa nr.1595/24.02.2016, prin care ne solicitaţi informaţii cu privire la reabilitarea Cazinoului din Constanţa, vă comunicăm următoarele.

Procedura de achiziţie publică privind contractul de proiectare, asistenţă tehnică şi execuţie pentru obiectivul de investiţii "Consolidare şi restaurare Cazino Constanţa" a fost demarată în anul 2015, având deschiderea ofertelor în data de 29.06.2015.

Însă, din cauza numeroaselor contestaţii înregistrate, aceasta nu a fost finalizată nici până în momentul de faţă.

Aici sunt nişte explicaţii. Vă spun câteva lucruri.

La data de 28.08.2015 şi respectiv 04.09.2015, pe rolul Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor au fost înregistrate două contestaţii depuse de către asocierea SC Aedificia Carpaţi SA şi SC Polar Design SRL şi de asocierea Euromateria SRL, Rico SRL şi Princer SA.

Dintre acestea, a fost admisă contestaţia formulată de asocierea Euromateria SRL, Rico SRL şi Princer SA, iar prin decizia nr.1619 a Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor din data de 28.09.2015, autoritatea contractantă, respectiv SC Compania Naţională de Investiţii SA, a fost obligată să solicite clarificări, lucru care s-a şi întâmplat.

În urma primirii răspunsului la clarificările solicitate, asocierea Euromateria SRL, Rico SA SRL şi Princer SA au modificat documentele de clarificare, respectiv specialiştii propuşi iniţial, fapt ce a determinat Comisia de evaluare să respingă oferta ca fiind inacceptabilă, întrucât ofertantul nu a îndeplinit una sau mai multe din cerinţele stabilite în documentaţia de atribuire.

Urmează alte contestaţii făcute de ei, urmează tot parcursul.

Vreau să vă menţionez câteva lucruri. Unul din membrii asocierii, respectiv SC Rico SRL, se află în insolvenţă şi este urmărit penal sub aspectul săvârşirii infracţiunii de spălare de bani şi complicitate la abuz în serviciu.

De asemenea, SC Euromateria SRL, alt membru al asocierii, este o societate comercială înfiinţată de puţin timp, însă legislaţia în vigoare permite accesul unor astfel de societăţi în asociere în cadrul unor proceduri de achiziţie publică, chiar şi pentru lucrări de asemenea anvergură şi complexitate precum este obiectivul Cazinoul din Constanţa.

SC Compania de Investiţii SA, în calitate de autoritate contractantă, a respectat prevederile şi termenele legale în vigoare. Până la soluţionarea acestei noi contestaţii, procedura în cauză nu poate fi finalizată, respectiv anulată, şi deci nu se poate comunica un termen la care procedura de achiziţii pentru obiectivul de investiţii avut în discuţie va putea fi reluată.

În ciuda dorinţei de consolidare şi reabilitare a acestui obiectiv de investiţii şi de redare a lui în circuitul turistic, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, respectiv SC Compania Naţională de Investiţii SA, nu poate, din punct de vedere legal, să întreprindă niciun alt demers, până la finalizarea definitivă a tuturor contestaţiilor.

Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice îşi exprimă şi pe această cale totala deschidere şi sincerul interes faţă de solicitările formulate de către membrii Parlamentului României, ca importantă resursă pentru optimizarea politicilor sale.

Cu stimă, domnule deputat.

Îmi pare deosebit de rău, e un obiectiv reprezentativ pentru Constanţa, dar acestea sunt procedurile.

Doamna Rodica Nassar:

Domnul deputat Gheorghe Florin, doriţi să aveţi o intervenţie. Vă rog.

Domnul Florin Gheorghe:

Mulţumesc, doamna preşedinte de şedinţă.

Este un răspuns foarte complet.

Îi mulţumesc domnului secretar pentru acest răspuns.

Din păcate, să sperăm că nu se va demola acest cazinou până va începe procedura de refacere.

Mulţumesc.

Doamna Rodica Nassar:

Domnul secretar de stat Dumitru Daniel Botănoiu este prezent la şedinţa noastră de astăzi şi-i mulţumim pentru asta. În schimb, colegul nostru, care a formulat interpelarea adresată Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, nu este prezent, aşa că va primi răspunsul în scris. Vă mulţumim mult.

În continuare, domnul secretar de stat Alexandru Victor Micula va răspunde interpelării colegului nostru, domnul deputat Doboş Anton, cu titlul "Efectele recentului acord între Uniunea Europeană şi Marea Britanie".

Aveţi cuvântul, domnule ministru.

Domnul Alexandru Victor Micula (secretar de stat, Ministerul Afacerilor Externe):

Vă mulţumesc foarte mult, doamna preşedinte.

La Consiliul European din 17-18 februarie 2016, a fost adoptată în unanimitate decizia privind o nouă înţelegere pentru Regatul Unit în cadrul Uniunii Europene.

Rolul deciziei a fost cel de a crea condiţii favorabile unui rezultat pozitiv la referendumul care va avea loc în Regatul Unit pe tema apartenenţei la Uniunea Europeană, la data de 23 iunie 2016.

Decizia cuprinde patru capitole referitoare la guvernanţă economică, competitivitate, suveranitate şi prestaţii sociale şi liberă circulaţie.

Adoptarea deciziei a presupus un proces complex de negociere în cadrul căruia România a participat şi şi-a susţinut activ interesele, inclusiv cele legate de respectarea drepturilor şi libertăţilor pe care se fundamentează piaţa internă a Uniunii Europene.

În negocieri, s-a avut în vedere şi poziţia conform căreia este necesară menţinerea Regatului Unit în Uniunea Europeană, fapt pentru care România a acţionat, alături de celelalte state membre, în vederea facilitării unui rezultat pozitiv în referendumul menţionat.

Această poziţionare este atât una principială, în vederea evitării unor efecte greu de anticipat asupra Uniunii Europene în ansamblu, cât şi concretă, având în vedere interesele României şi mai ales ale cetăţenilor români care lucrează sau intenţionează să lucreze în Marea Britanie.

Un eventual rezultat negativ al referendumului - situaţie care sperăm că nu se va concretiza - ar prezenta o serie de neconoscute, inclusiv privind circulaţia lucrătorilor şi drepturile persoanelor deja stabilite în Regatul Unit.

În context, trebuie precizat cu claritate că decizia adoptată de Consiliul European va produce efecte doar în cazul unui rezultat pozitiv al referendumului britanic.

România a urmărit cu atenţie în negocieri cel de-al patrulea domeniu al deciziei Consiliului European, cel privind prestaţiile sociale şi libera circulaţie. În acest sens, România a urmărit ca măsurile să aibă un impact cât mai restrâns, să fie nediscriminatorii la adresa cetăţenilor europeni, să fie conforme tratatelor şi neretroactive.

Principalele aspecte privind forţa de muncă provenind din Uniunea Europeană, conform secţiunii a IV-a a deciziei, privesc indexarea alocaţiilor copiilor nerezidenţi şi posibilitatea impunerii temporar şi condiţionat a unor măsuri de tip salvgardare cu privire la acordarea unui număr limitat de beneficii.

Discuţii suplimentare sunt prevăzute după un viitor rezultat pozitiv al referendumului britanic, aceste propuneri necesitând modificări subsecvente ale legislaţiei secundare a Uniunii Europene.

Astfel, posibilitatea indexării alocaţiilor copiilor nerezidenţi presupune modificări ale Regulamentului nr. 883 din 2004 privind coordonarea sistemelor de securitate socială din statele membre.

Aria persoanelor afectate este cea a copiilor nerezidenţi care locuiesc în ţările de origine, ai lucrătorilor mobili europeni care sunt angajaţi în state membre, ce optează pentru indexare.

Trebuie precizat că alocaţiile urmează a fi plătite integral, în cazul copiilor care se află deja alături de părintele respectiv. Indexarea se poate face în funcţie de condiţiile din ţara în care copilul îşi are reşedinţa.

La solicitarea României şi a altor state membre, decizia precizează că Executivul european nu va propune şi indexarea altor tipuri de beneficii transferabile, ceea ce limitează suplimentar aria de aplicare a măsurii.

De asemenea, ca urmare a negocierilor, indexarea va privi, într-o primă etapă, exclusiv solicitările viitoare de alocaţii pentru copiii nerezidenţi, exportul alocaţiilor aflate în plată la momentul intrării în vigoare a modificărilor Regulamentului nr. 883, neputând fi limitat până în anul 2020.

În ceea ce priveşte mecanismul de salvgardare, acesta presupune amendarea Regulamentului nr. 492 din 2011 privind libera circulaţie a lucrătorilor în cadrul Uniunii. Aria de aplicare a salvgardării este limitată la acordarea beneficiilor necontributive de tip in-work, ceea ce în legislaţia britanică defineşte un număr redus de astfel de beneficii, în principal destinate atingerii unui venit minim.

De altfel, România a insistat ca beneficiile eventual restricţionate să fie bine delimitate şi exclusiv de natură necontributivă, respectiv, să nu fie conexate plăţii unor taxe sau impozite de beneficiari, în caz contrar, măsura putând fi discriminatorie.

Activarea mecanismului la nivel de ţară se poate face pentru o perioadă de maximum şapte ani şi presupune existenţa unui flux de o magnitudine excepţională de lucrători din alte state membre, precum şi dovedirea unor dificultăţi sistemice, inclusiv în privinţa sistemului naţional de beneficii sociale.

Faţă de un lucrător individual, limitarea ar urma să vizeze accesul la prestaţii cu caracter necontributiv, condiţionate de încadrarea în muncă, pentru o perioadă totală de până la patru ani de la data începerii activităţii.

Conform deciziei Consiliului European, aplicarea limitărilor va fi graduală, practic recesivă. Mecanismul este complet neretroactiv, precizându-se că aplicarea restricţiilor va privi exclusiv lucrătorii europeni nou sosiţi în spaţiul respectiv, cei deja prezenţi nefiind afectaţi.

Conform solicitărilor României şi ale altor state membre, decizia Consiliului European precizează că cele două măsuri citate nu vor putea conduce la un tratament mai favorabil acordat lucrătorilor din state terţe.

Vă mulţumesc foarte mult, doamnă preşedinte.

Doamna Rodica Nassar:

Mulţumim şi noi, domnule ministru.

Are cuvântul domnul deputat Doboş Anton.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Anton Doboş:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Domnule ministru,

Răspunsul dumneavoastră, în linii mari, mă mulţumeşte, dar aş vrea să atrag atenţia că avem o problemă cu faptul că România încă neglijează misiunea diplomatică din Marea Britanie şi încă, după aproape cinci luni, nu avem numit un ambasador, ceea ce îmi creează unele dificultăţi, vizavi de ce aţi spus dumneavoastră.

Aş vrea să vă reamintesc că de pe Aeroportul Internaţional Iaşi, săptămânal, sunt curse către Marea Britanie, cu cetăţeni care au job-uri în acest stat al Uniunii Europene, şi s-au creat anumite disconforturi, să le spunem aşa, vizavi de cetăţenii care lucrează şi cei care vor lucra. Şi, totodată, vrem să ne asigurăm că nu sunt discriminatorii raporturile dintre cetăţenii români şi cetăţenii din alte state ale Uniunii Europene sau nu.

De aceea este foarte important, consider, să avem la misiunea diplomatică un ambasador care să ne reprezinte, pentru că avem o populaţie numeroasă care lucrează în acest stat.

Mulţumesc.

Doamna Rodica Nassar:

Mulţumim şi noi.

Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice solicită amânarea răspunsului formulat către domnul deputat Gheorghe Andrei Daniel.

Am încheiat şedinţa noastră de astăzi, aşa că o declar închisă.

Mulţumesc pentru prezenţă.

Şedinţa s-a încheiat la ora 18,43.