Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 8,44.

Lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Ludovic Orban, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

Domnul Ludovic Orban:

Bună dimineaţa!

Începem sesiunea de declaraţii politice.

Astăzi fiind zi de doliu naţional, să transmitem condoleanţe familiilor victimelor atentatului de la Bruxelles.

Dau cuvântul, în ordinea venirii, domnului deputat Gabriel Zisopol.

Domnul Dragoş Gabriel Zisopol:

Vă mulţumesc, stimate domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Stimaţi invitaţi,

Pentru început, doresc să-mi manifest cu sinceritate regretul pentru cele întâmplate zilele acestea la Bruxelles şi să le transmit condoleanţe familiilor îndoliate.

Doamnelor şi domnilor,

În data de 25 martie, se împlinesc 195 de ani de la declanşarea Revoluţiei renaşterii naţionale a poporului grec, revoluţia antiotomană desfăşurată sub deviza "Libertate sau Moarte".

În acest context, cu ocazia Zilei naţionale a Greciei, am deosebita onoare să vă aduc la cunoştinţă mesajul Excelenţei Sale, domnul Grigorios Vassiloconstandakis, Ambasadorul Republicii Elene în România.

"25 martie, aniversarea Renaşterii Naţionale a Greciei, reprezintă o zi istorică pentru greci şi pentru toţi cei care i-au fost alături în lupta pentru independenţă.

Idealurile de libertate, democraţie, cultură, independenţă politică, prosperitate economică, drepturi ale omului şi educaţie sunt astăzi mai actuale ca oricând.

În acest context, Grecia şi România împărtăşesc aceleaşi principii pentru care au luptat strămoşii noştri şi pentru care muncim cu toţii astăzi.

Sărbătoarea Renaşterii Naţionale a Greciei este foarte importantă în România, pentru că Revoluţia Elenă a pornit din Principatele Dunărene. Alexandru Ipsilanti şi Eteria au contribuit la renaşterea naţiunii elene, la crearea unui stat liber şi suveran. Mai mult decât atât, au muncit, au luptat şi au murit pentru libertate. În acest sens, un rol hotărâtor l-a avut sprijinul diasporei elene şi legăturile istorice dintre popoarele grec şi român.

Astăzi în România elenismul se dezvoltă şi excelează, avându-i ca exemplu pe strămoşii noştri.

Minoritatea greacă din ţara dumneavoastră este o parte inseparabilă a României, integrată în viaţa social-politică, ce se constituie într-o punte de legătură eleno-română.

Îmi doresc ca şi în viitor ţările noastre să conlucreze în slujba idealurilor de libertate, iar popoarele noastre să rămână unite de trecutul comun pentru construirea unui viitor pe măsură.

Trăiască 25 Martie!"

Doamnelor şi domnilor.

Recunoştinţa membrilor Uniunii Elene din România se îndreaptă către cei care, în Grecia şi în afara ei, au suferit martiriul, dar şi către cei care duc mai departe cu demnitate făclia elenismului, contribuind esenţial la consolidarea democraţiei participative.

De la tribuna Parlamentului, le urez grecilor şi filoelenilor de pretutindeni un călduros la mulţi ani!

La mulţi ani, Grecia!

Vă mulţumesc.

Domnul Ludovic Orban:

Mulţumim, domnule deputat.

Îi dau cuvântul domnului deputat Guran, Virgil Guran.

Domnul Virgil Guran:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Se dezbate, în momentul de faţă, Legea privind sprijinul producătorilor români şi relaţia pe care trebuie să o aibă cu hipermarketurile.

Cred că, în sfârşit, noi, Parlamentul, începem să ne facem datoria şi să judecăm cum trebuie agricultura românească.

Greşeli s-au făcut de la negocierea capitolului agricultură cu Uniunea Europeană, când n-am obţinut cele mai avantajoase soluţii pentru România, greşeli s-au făcut în momentul în care am permis marilor hipermarketuri să pătrundă în România şi să vândă preponderent produse aduse de afară, neavând grijă de producătorii noştri, negăsind acele scheme de stat care să sprijine producătorii. Pentru că dacă ne uităm la ce se întâmplă în Uniunea Europeană, cei care lucrează în agricultură au condiţii de lucru, au sprijinul statului.

Vă dau un singur exemplu. În Germania, carnea de porc, în momentul în care a existat o criză de supraproducţie, odată cu interzicerea exporturilor în Rusia, statul a intervenit imediat, a subvenţionat refrigerarea, iar în momentul în care s-a dat drumul din nou la vânzare, au ieşit cu nişte preţuri care i-au terminat pe producătorii români.

La noi ce a făcut statul? N-a făcut nimic, i-a lăsat pe producători în bătaia vântului. Şi de aceea nici măcar pentru consumul intern nu asigurăm necesarul, suntem sub 50% din necesarul... din consumul din România, importând şi ajutând, de fapt, ce? Producătorii străini.

Cred că ceea ce văd că se întâmplă acum la Comisia pentru agricultură şi, în general, în Parlament, în acest sens este un lucru bun. Sperăm să se ia şi măsurile necesare, să terminăm cu acea idee că suntem de fapt o piaţă de desfacere pentru Uniunea Europeană şi să transformăm, de fapt, această bogăţie naturală a României, pământul, într-un producător care să aducă atât venituri statului, cât şi prosperitate celor care lucrează în domeniu.

Cu câteva măsuri simple, suntem competitivi în Europa şi excludem ideea unora că am fi o colonie a Uniunii Europene.

Producătorii români merită acest lucru, iar noi trebuie să fim fermi, pentru că suntem parlamentari români.

Vă mulţumesc.

Deputat PNL, Guran Virgil.

Domnul Ludovic Orban:

Mulţumesc, domnule deputat.

Îi dau cuvântul domnului deputat Ioan Sorin Roman. Se pregăteşte domnul deputat Daniel Gheorghe.

Domnul Ioan Sorin Roman:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Drepturi suspendate".

În declaraţia politică de astăzi vreau să vă vorbesc despre drepturile omului, inspirat fiind de ultimele declaraţii ale doamnei europarlamentar Monica Macovei şi ale doamnei ministru al justiţiei, Raluca Prună.

Aşa cum bine ştiţi, doamna Macovei ne-a explicat recent că: "Trebuie să găsim un echilibru între respectarea drepturilor omului şi reducerea criminalităţii. Într-o ţară în care criminalitatea este ridicată, drepturile omului nu pot fi exercitate pe deplin".

Deci, după ce ani de zile s-a străduit să pozeze în "Doamna de Fier" a României, urlând pe toate holurile Parlamentului European că în România nu este respectat statul de drept, că Parlamentul încalcă Constituţia şi dă lovituri de stat, doamna Macovei este dispusă acum să taie din drepturile şi libertăţile cetăţenilor români. Păcat că nu a întrebat-o nimeni care drepturi consideră că ar trebui să fie suspendate, pe ce perioadă şi ce trebuie să facem pentru a le redobândi. Sunt convins că avea răspunsurile pregătite.

Din fericire pentru noi, planurile doamnei Macovei nu sunt uşor de pus în practică. România este din 1994 parte la Convenţia europeană pentru drepturile omului şi libertăţilor fundamentale şi se supune jurisdicţiei Curţii Europene a Drepturilor Omului de la Strasbourg.

Nici nu am apucat bine să ne dezmeticim după declaraţia doamnei Macovei, că a simţit şi doamna ministru al justiţiei, Raluca Prună, nevoia să comenteze acest subiect şi ne-a informat că drepturile omului sunt un lux. Iar această doamnă, culmea, încă mai este ministru al justiţiei, pentru că domnul Cioloş nu a avut bunul-simţ să o demită. Pesemne că şi dânsul gândeşte ca doamna Prună, din moment ce această doamnă încă mai este ministru al justiţiei.

Recunosc că după aceste declaraţii monstruoase ale celor două distinse doamne, mă aşteptam ca societatea civilă, în special tinerii frumoşi şi deştepţi, să le ceară demisiile din Parlamentul European, respectiv din Guvernul României, dar acest lucru nu s-a întâmplat.

Drept urmare, eu, simplu parlamentar al acestei ţări, membru al Comisiei pentru drepturile omului din Camera Deputaţilor, le cer astăzi demisiile.

Vă mulţumesc.

Sorin Ioan Roman, deputat PSD.

Domnul Ludovic Orban:

Mulţumim, domnule deputat.

Îl invit pe domnul deputat Daniel Gheorghe. Se pregăteşte domnul deputat Ion Eparu.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia mea de astăzi vorbeşte despre România şi Europa, din perspectiva atentatelor tragice care au avut loc în ultima perioadă.

Recent, am fost confruntaţi, la nivel internaţional, cu un val de atentate deosebit de violente, organizate de reţelele teroriste islamiste, mai întâi în Turcia, iar acum, mai nou, la Bruxelles, în Belgia, după ce, anul trecut, Parisul a fost însângerat de aceleaşi reţele criminale.

Este un fenomen deosebit de complicat, un fenomen care ne duce cu gândul la un război asimetric, un război între lumea liberă şi lumea închisă, dar şi un război între civilizaţii. Din păcate, asta este şi trebuie s-o recunoaştem ca atare. Sunt oameni care comit aceste gesturi, care atacă alţi oameni, absolut necugetat şi fără niciun pretext, pur şi simplu pentru că le resping valorile, le resping ideile şi refuză modul lor de viaţă.

Din păcate, aceste atentate ar trebui să ne pună şi pe noi pe gânduri şi să ne facă să regândim toată această politică în ceea ce priveşte migraţia şi gestionarea valului de migranţi care afectează astăzi Europa. Eu cred că România ar trebui să renunţe definitiv la orice înseamnă cotă obligatorie în materie de migranţi, să suspende pe termen nelimitat mecanismul de relocare a migranţilor pe teritoriul naţional, să renunţe la construcţia de noi centre de primire a migranţilor, precum acel centru de la Vama Veche, despre care s-a auzit recent. Stau şi mă întreb unde vor fi cazaţi migranţii: lângă plaja de nudişti? Şi bineînţeles, să filtreze într-un mod extrem orice persoană care vine din acest spaţiu al Orientului Mijlociu şi Orientului Apropiat, pe teritoriul României. Trebuie o filtrare mult mai strictă şi trebuie renunţat la orice gând cu privire la strămutarea unor grupuri de cetăţeni din acest spaţiu pe teritoriul României.

De aceea, eu cred că România trebuie să se gândească, în primul rând, la ce are de făcut: îşi apără viaţa, interesele şi libertatea propriilor săi cetăţeni sau serveşte directivele trasate de doamna Merkel, domnul Juncker şi ceilalţi responsabili înalţi ai Uniunii Europene?

Aceste atentate sunt, din păcate, rezultatul imigraţiei musulmane necontrolate în Europa, o imigraţie pe care foarte multe state occidentale nu au reuşit să o gestioneze şi nu au reuşit să o încadreze. Să o încadreze într-un sistem de viaţă occidental, într-o societate liberă în care fiecare persoană îşi păstrează propriile sale valori şi credinţe, dar aderă la un mecanism liber de gândire şi de manifestare în spaţiul public.

Marile oraşe occidentale, precum este şi cazul Bruxelles-ului, trăiesc un fenomen de ghetoizare islamistă şi putem găsi acolo numeroase puncte fierbinţi în care islamul politic fuzionează cu crima organizată.

Este foarte important ca noi să înţelegem că această politică multiculturalistă, care nu poate să producă decât segregări, care nu poate să ducă decât la tragedii, cât şi discriminarea pozitivă a unor grupuri de cetăţeni din afara spaţiului european şi din afara civilizaţiei creştine trebuie să se încheie. Acesta este unul din elementele care au dus la această tragedie şi nu trebuie să neglijăm realitatea.

De asemenea, valul de migranţi pe care îl cunoaştem cu toţii, pe lângă persoane care s-au refugiat din motive de război, pe lângă oameni cu adevărat necăjiţi şi pe care trebuie să-i ajutăm, şi a căror viaţă a fost pusă în pericol de către grupări teroriste sau de către alte grupuri aflate în războaie, în afara Europei, în ţări din Asia, Africa şi Orient, acest val a adus cu sine jihadişti, a adus persoane certate cu legea, cât şi oameni care au misiunea de a înfiinţa reţele islamiste în Europa şi de a pune în aplicare proiecte de acest tip, unele dintre ele având drept obiectiv chiar însăşi atacarea valorilor fundamentale ale civilizaţiei.

Oprirea acestui tip de migraţie necontrolată în Europa şi reafirmarea identităţii şi valorilor creştine fundamentale pentru spaţiul european este mai urgentă decât niciodată. Europa s-a depărtat de rădăcinile sale, s-a lepădat de Hristos, a renunţat la propriile sale principii, care au creat din civilizaţia europeană cea mai puternică civilizaţie a omenirii din ultimele două milenii, şi, pur şi simplu, în numele unei ideologii, îşi sapă propria cursă în care va cădea, va fi prinsă şi îi va fi foarte greu să se ridice acestei Europe îmbătrânite, obosite şi terminate de acest tip de ideologie a corectitudinii politice, a multiculturalismului şi a relativismului moral şi social.

De aceea, eu cred că statul român are obligaţia şi datoria faţă de cetăţenii săi să nu preia acest model eşuat al multiculturalismului, şi să nu încerce să creeze în România anumite falii civilizaţionale care, în timp, nu pot duce decât la dezastre. Imigranţii trebuie filtraţi, trebuie integraţi şi trebuie să se supună regulilor fundamentale de conduită dintr-o ţară liberă şi civilizată şi din spaţiul democratic european.

Daniel Gheorghe, deputat PNL de Ilfov.

Domnul Ludovic Orban:

Mulţumim, domnule deputat.

Şi îi dau cuvântul domnului deputat Ion Eparu.

Domnul Ion Eparu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Mai întâi de toate, aş vrea să mă alătur şi eu celor care şi-au exprimat gânduri de compasiune faţă de victimele atentatelor de la Bruxelles şi să constat că, din nefericire, cu o frecvenţă tot mai mare, de la Bruxelles aşteptăm nu numai veştile bune, referitoare la fondurile alocate pe diverse programe României, ci, iată, aşteptăm cu teamă veşti legate de atentate.

Declaraţia mea politică de astăzi am intitulat-o "Examenul de bacalaureat, probă de maturitate?"

Stimaţi colegi,

Aşa cum declaram în urmă cu o săptămână, sunt preocupat cu adevărat de rezultatele simulărilor, atât la evaluarea naţională, cât şi la bacalaureat, nu atât pentru rezultatele, ca atare, cât mai ales pentru interpretările şi concluziile statistice.

Rezultatele în sine nu m-au surprins, poate că am fost doar puţin dezamăgit. Cred că, undeva, în sufletul meu, tot mai speram. Nu, nici măcar titlurile din ziare, care s-au învârtit în jurul sintagmei "dezastru la simulare" nu m-au surprins şi nici cifrele seci: 38,39%, pentru elevii de clasa a XII-a şi 25,76%, pentru cei de clasa a XI-a, ca procente de promovabilitate.

Am încercat să mă aplec cu mai multă atenţie asupra rezultatelor din Prahova, judeţul din care vin, cumva interesat. În calitatea mea de cadru didactic la "UPG Ploieşti", voi lucra, sper eu, cu unii dintre absolvenţii de anul acesta, deci cei de clasa a XII-a şi, probabil, cu cei de clasa a XI-a, anul viitor.

Mai întâi am constatat că dintre elevii care, anul trecut, fiind în clasa a XI-a, nu au promovat simularea examenului de bacalaureat, iar acum, fiind în clasa a XII-a, au promovat-o, doar 8,46% şi-au schimbat atitudinea faţă de această simulare. Anul trecut, dintre elevii de clasa a XI-a, au promovat 30,79%, iar anul acesta, din clasa a XII-a, au promovat 39,25%. Deci a fost pentru această generaţie de tineri simularea bacalaureatului un test util sau nu?

Primul impuls a fost să spun că nu. Nu cred că acţiunea şi-a atins scopul, acela de a-i familiariza pe tineri cu rigorile examenului. Şi atunci, este sau nu este util acest test? Eu cred, finalmente, că da. Problema, în consecinţă, este alta: cum facem sau ce ar trebui să facem pentru ca participarea, dar şi calitatea prestaţiei tinerilor să se ridice la un nivel corespunzător?

La nivel naţional, rezultatul este relativ egal cu cel de anul trecut: 38,39%, faţă de 38,77%. În Prahova, 45,02% anul trecut, 39,25% anul acesta. Deci, la noi, în Prahova, e vorba de o scădere cu aproape 6 procente şi, atenţie, vorbim despre judeţul aflat pe locul 4 în topul naţional.

Cred că rezultatele de la simularea bacalaureatului prefigurează un rezultat slab la bacalaureat, în vară. Pot afirma că generaţia de liceeni a ratat repetiţia generală pentru examenul maturităţii. Este nevoie de măsuri radicale, cred, şi nu doar să vorbim de ele, ci să trecem la implementarea lor. Tinerii, dascălii, părinţii şi instituţiile - şcoală, inspectorat, minister -, iată patru factori care, în corelaţie, trebuie să ofere soluţii practice pentru a creşte performanţa în domeniu. Cine oare îi aşază la aceeaşi masă, astfel încât, într-un timp cât mai scurt, tinerii să stea la coadă la porţile universităţilor, şi nu la cele ale agenţiilor de şomaj?

Profesor universitar Ion Eparu, deputat în Colegiul nr. 10 de Prahova.

Vă mulţumesc foarte mult pentru atenţie.

Domnul Ludovic Orban:

Mulţumim, domnule deputat.

Îl invit pe domnul deputat Aurelian Mihai. Şi se pregăteşte domnul deputat Paul Dumbrăvanu.

Apăsaţi, vă rog, pe...

Domnul Aurelian Mihai:

O să apăs. Spuneam...

Bună dimineaţa, domnule preşedinte.

Bună dimineaţa, stimaţi colegi.

Nu este nimic mai trist ca atunci când o naţiune trăieşte divizată în mai multe ţări. Avem multe exemple în istorie: două Corei, două Irlande, două Românii. Istoria a trădat, de-a lungul timpului, voinţa unui neam şi încrederea în viitorul şi destinul pe care un neam binecuvântat îl merită.

Vreau să spun că pentru a face politică trebuie mult curaj. Pentru a avea încredere în viitor, cum spuneam, trebuie ca oamenii politici să-şi asume un proiect, iar proiectul unionist este unul din proiectele care trebuie să aibă prioritate zero.

Acum 98 de ani, la Chişinău, o mână de oameni patrioţi au avut curajul de a face pasul către Unirea cu Ţara-mamă. 27 martie 1918 a rămas şi va rămâne întotdeauna în istoria neamului românesc. Ţara s-a reîntregit.

Nu se va întâmpla niciodată ca noi, politicienii care vrem ca România să aibă un loc acolo unde merită, între naţiunile lumii, să ignorăm acest fapt istoric.

De aceea am încredere că, în viitorul Legislativ, Unirea va deveni realitate. Moldova, Basarabia, Bucovina trebuie să facă parte integrantă din corpul naţiunii române, trebuie să facă parte din teritoriul unei Românii mari, aşa cum o merităm cu toţii.

Nu ne-am scos poporul la mezat şi la masa de poker a istoriei lui Stalin. Acei oameni suferă încă, tânjesc după limba română, tânjesc după România. Ceea ce aparţine astăzi Ucrainei a fost făcut un cadou. Acele daruri sunt darurile neamului românesc.

Vom spune întotdeauna, cu tot curajul, cu toată promptitudinea, aşa cum trebuie să existe, acele pământuri sunt româneşti şi vor rămâne româneşti. Avem datoria morală să luptăm pentru aşa ceva. Avem datoria de a nu uita acele suflete care au pierit, inclusiv în Siberia, acei oameni pe care războiul şi fructele războiului au făcut în aşa fel încât să fie duşi departe de locurile unde s-au născut.

Basarabia e România! Aşa va fi pretutindeni.

Vă aştept la Chişinău, duminică, 27 martie 2016, peste câteva zile. Acolo vom cere Unirea. Este dreptul nostru.

În încheiere:

"Se urcă Basarabia pe cruce
Şi cuie pentru ea se pregătesc
Şi primăvara jertfe noi aduce
Şi plânge iarăşi neamul românesc.

Noi n-avem nici un drept la fericire,
Mereu în casă moare cineva
Şi n-are ţara dreptul să respire
Şi nici pe-acela, simplu, de-a visa.

De-acolo unde s-a sfârşit pământul,
Vin triburi, să ne ia pământ şi fraţi
Şi-n faţa lor abia rostim cuvântul
Şi, prin tăcere, suntem vinovaţi.

Ce cale poate ţara să apuce?
În tragica, neconvertita zi,
Se urcă Basarabia pe cruce
Şi nu ştim învierea când va fi".

Adrian Păunescu.

Domnul Ludovic Orban:

Mulţumim, domnule deputat.

Îl invit pe domnul deputat Paul Dumbrăvanu şi se pregăteşte domnul Mihai Deaconu.

Domnul Paul Dumbrăvanu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Doamnelor şi domnilor,

Vă supun atenţiei o problemă foarte importantă. În prezent, în România se realizează cinci tipuri de transplant: de rinichi, inimă, ficat, pancreas şi cornee. Un alt şaselea tip de transplant, extrem de important pentru pacienţii din ţară, este cel de plămâni, anual, în România, peste 200 de pacienţi având nevoie urgentă de transplant, din cei peste 12.000 de români care suferă de o boală cronică pulmonară. Din păcate, o astfel de intervenţie nu este posibilă în niciun centru medical din ţară, deşi pregătirea pentru o astfel de intervenţie a început încă din anul 2009.

În anul 2015, Ministerul Sănătăţii a alocat fonduri pentru renovarea unei clădiri din cadrul Institutului "Marius Nasta", însă nu şi pentru dotarea sălilor de operaţie. Nici până în prezent, în România anului 2016, stat membru al Uniunii Europene, nu există dotările necesare prelevării de plămâni ori transplantului de plămâni. În această situaţie, singura şansă a românilor ce au nevoie de transplant de plămâni rămâne o clinică din Austria.

Problema cu care pacienţii din România se confruntă este una cu atât mai gravă, cu cât nu suntem membri Eurotransplant, organizaţia care gestionează şi intermediază prelevarea şi acordarea de organe în Europa. Din acest motiv, începând cu luna februarie a acestui an, operaţiile de transplant de plămâni pentru pacienţii din România au fost sistate, iar pacienţii aflaţi pe listele de aşteptare pentru transplant la acea clinică au fost scoşi de pe liste. Nici până în acest moment situaţia nu a fost remediată. Am solicitat Ministerului Sănătăţii informaţii cu privire la costurile estimate pentru dotarea sălilor de operaţie în vederea realizării transplantului de plămâni, precum şi data până la care vor fi alocate fondurile necesare realizării acestei investiţii. Voi urmări cu mare atenţie evoluţia acestei situaţii.

Independent de apartenenţa la Eurotransplant, România are obligaţia de a respecta drepturile fundamentale ale cetăţenilor săi. Lipsa unui centru medical adecvat prelevării de plămâni şi transplantului de plămâni echivalează cu încălcarea flagrantă a dreptului la viaţă, integritate fizică şi psihică şi a dreptului la ocrotirea sănătăţii.

Deşi salut colaborarea pe care am avut-o, de-a lungul timpului, cu Eurotransplant, cred cu tărie că un stat nu poate să se bazeze integral pe sprijinul sistemului de sănătate ori al instituţiilor altor state.

Consider că acest sprijin este mai mult decât bine-venit, în situaţia în care sistemul de sănătate din România nu are capacitatea de a gestiona un număr mare de cazuri ori cazuri de o complexitate sporită. Însă nu trebuie să reprezinte unica soluţie a acestei ţări.

Îmi doresc să fiu martorul unei reacţii imediate a Ministerului Sănătăţii şi a instituţiilor ce au atribuţii în acest domeniu, în vederea găsirii unei soluţii, şi sper ca această soluţie să nu fie doar una de moment, ci o soluţie pe termen lung, care să asigure dreptul la viaţă şi la sănătate tuturor cetăţenilor României.

Vă mulţumesc.

Deputat Paul Dumbrăvanu.

Domnul Ludovic Orban:

Mulţumesc, domnule deputat.

Îl invit pe domnul deputat Mihai Deaconu.

Se pregăteşte domnul deputat Radu Zlati.

Domnul Mihai Deaconu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Valea Vâlsanului - arie protejată, dar nedezvoltată!".

Stimaţi colegi,

În judeţul Argeş, de unde provin eu, se regăseşte o rezervaţie naturală întinsă pe o suprafaţă de 10.000 ha, care a fost declarată arie protejată prin Legea nr. 5 din 6 martie 2000 privind aprobarea planului de amenajare a teritoriului naţional, Secţiunea a III-a - Zone protejate, care prezintă o arie naturală cu o diversitate floristică şi faunistică ridicată, exprimată atât la nivel de specii, cât şi la nivel de ecosisteme terestre şi acvatice, fiind singurul loc din lume unde supravieţuieşte peştele numit asprete, ce reprezintă un relict terţiar, care este singura specie de peşte ce poate fi considerată simbol naţional, după cum îi spune şi numele ştiinţific - Romanichthys valsanicola, cu o vechime de 65 de milioane de ani.

Valea Vâlsanului, căci despre ea este vorba, este zonă protejată prin Directiva Habitate (SCI) a Uniunii Europene, pentru cele 300 de specii de plante şi animale ocrotite.

Situl Valea Vâlsanului cuprinde trei zone funcţionale: zona de maximă protecţie, care cuprinde albia minoră a râului Vâlsan şi zona Cheile Vâlsanului; zona tampon, formată din albia majoră pe o lungime de 50 km şi Poienile Vâlsanului; zona economică, cu o suprafaţă de 8.000 ha.

Valea Vâlsanului este o zonă puternic antropizată. Zona este populată cu peste 10.000 de locuitori, concentraţi mai ales în marile comune Mălureni, Muşăteşti şi Brăduleţ, iar principala sursă o reprezintă exploatările forestiere, uneori necontrolate, precum şi modalitatea în care societăţile din zonă înţeleg să depoziteze rumeguşul. Pentru asprete, cea mai importantă specie de peşte din zonă, principalul pericol îl reprezintă nerespectarea debitului de servitute de la barajul Vâlsan.

Am dorit să vă ofer aceste date exacte, preluate de pe site-ul de prezentare a zonei, tocmai pentru a vă crea o imagine de ansamblu asupra unei moşteniri naturale pe care nu reuşim nici să o protejăm în totalitate, dar nici să o dezvoltăm, fiind încadrată în reţeaua de arii protejate la nivel european, Natura 2000, care a elaborat un plan de management al ariei naturale protejate, de interes comunitar, Rosci 0268 "Valea Vâlsanului".

În acest plan, pe parcursul a 61 de pagini, se prezintă situaţia actuală a ariei protejate, dar şi o serie de măsuri pentru menţinerea unui statut favorabil de conservare a speciilor şi habitatelor, iar monitorizarea reprezintă o parte integrantă a planului de management al unui sit, dar şi cel mai fezabil indicator al eficienţei acţiunilor de management, motiv pentru care sunt evaluate adecvat toate planurile şi proiectele localizate în interiorul unui sit, dar şi situate în afara acestuia, dacă acestea pot avea efecte semnificative asupra sitului. Sunt acceptate de Agenţia judeţeană pentru Protecţia Mediului doar acele proiecte care, deşi prezintă un risc necuantificat de efecte negative, nu au alternative şi nu sunt necesare din motive de interes public major, inclusiv de natură socială sau economică.

Din păcate, aceste măsuri sunt doar pe hârtie, neexistând nicio acţiune concretă desfăşurată de fundaţia coordonatoare a proiectului, dar nici de către autorităţile administrativ-teritoriale care ar trebui să fie în mod direct interesate de dezvoltarea zonei.

Cunoscând realitatea din teren, înţeleg că agenţia judeţeană nu a dat prea multe avize pentru proiecte în această zonă, pentru că nu există multe surse economice în comunele şi satele din rezervaţie, drept dovadă e şi faptul că, de la vărsarea Vâlsanului în Râul Argeş şi până în localitatea Galeşu din comuna Brăduleţ, nu există nicio pensiune turistică sau vreun alt obiectiv de importanţă turistică. Cetăţenii acestora nu au şanse la un trai mai bun, deoarece nici măcar din turism nu îşi pot asigura condiţii financiare suficiente, deoarece zona nu este îngrijită conform standardelor de mediu, albia râului fiind lăsată în paragină, Administraţia Bazinală de Apă Argeş-Vedea nereuşind să pună în aplicare nici până acum Proiectul de regularizare a segmentului Mălureni-Brădet de pe Râul Vâlsan.

Stimaţi colegi,

Trebuie să devenim cu toţii, autorităţi publice centrale şi locale, cetăţeni, turişti, mult mai responsabili în protejarea mediului, dar să milităm în acelaşi timp şi pentru aplicarea unor soluţii comunitare concrete, astfel încât populaţia din zonă să fie direct implicată în activităţi economice menite să aducă plusvaloare turismului local şi naţional şi în activităţi conexe care să conducă la dezvoltarea economico-socială a zonei.

Vă mulţumesc.

Deputat Mihai Deaconu, Colegiul nr. 3, Circumscripţia nr. 3, Argeş.

Domnul Ludovic Orban:

Îi dau cuvântul domnului deputat Radu Zlati.

Se pregăteşte doamna deputat Ana Birchall.

Domnul Radu Zlati:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

De la ultima şedinţă de declaraţii politice a dispărut dintre noi academicianul Solomon Marcus, o figură luminoasă nu doar a cercetării ştiinţifice, ci şi a învăţământului românesc.

Îi aduc acum şi aici piosul meu omagiu şi invoc numele Domniei Sale pentru a sublinia, pentru a nu ştiu câta oară, o slăbiciune a ministerului de resort - mă refer la Ministerul Educaţiei Naţionale.

Academicianul Solomon Marcus, într-unul dintre ultimele sale articole, pleda, el, care venea dinspre partea ştiinţelor exacte, pentru un rol mai apăsat şi mai marcat al părţii umaniste în învăţământul gimnazial. El pleda pentru păstrarea limbii latine în curricula de gimnaziu şi sublinia cu tărie că fără a implanta în tânărul care încă este în proces de formare, în viitorul cetăţean, valorile umaniste, acesta nu va fi decât un zombi, bun de oferit pe tavă corporaţiilor multinaţionale sau întreprinzătorilor români, la rigoare.

Spun toate acestea deoarece, iată, deşi au trecut două săptămâni de la termenul final pe care chiar Ministerul Educaţiei Naţionale şi l-a propus, curricula pentru gimnaziu nu a fost încă dată publicităţii. Mă tem că acest lucru se face doar pentru a amâna un scandal, un scandal intern, pe care dispariţia latinei şi reducerea numărului de ore de istorie îl va produce.

Solicit încă o dată ministrului Adrian Curaj să-şi respecte propriile termene pe care nimeni nu i le-a impus, ci doar Domnia Sa le-a dat publicităţii, astfel încât o treabă care trebuia făcută solid pentru următorii 12 ani a fost făcută pe repede înainte.

Îi solicit domnului Adrian Curaj să-şi respecte cuvântul, arătând astfel, poate, că este ceea ce numele Domniei Sale îl recomandă, un om de onoare.

Vă mulţumesc.

Radu Zlati, deputat de Cluj.

Domnul Ludovic Orban:

Îi mulţumim domnului deputat.

O invit pe doamna deputat Ana Birchall.

Doamna Ana Birchall:

Mulţumesc mult, domnule preşedinte de şedinţă.

Prizonieri ai problemelor zilnice care ne asaltează din toate părţile, uităm adesea, ca părinţi sau ca oameni politici, de responsabilităţile noastre faţă de viitorul neamului românesc. În general căutăm să rezolvăm situaţiile care se ivesc la fiecare pas şi neglijăm elaborarea unor strategii pe termen mediu şi lung.

În declaraţia politică de astăzi vreau să vă vorbesc despre responsabilitatea noastră de a construi proiecte pe perioade mai mari de timp, mai ales în ceea ce priveşte o problemă sensibilă, precum scăderea alarmantă a natalităţii din România.

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

România se confruntă cu o problemă tot mai vizibilă şi mai stringentă, cu repercusiuni asupra vieţii economice, sociale şi politice, şi anume scăderea continuă şi constantă a populaţiei României. Pentru al doilea an consecutiv, în România numărul bătrânilor îl depăşeşte pe cel al tinerilor. Conform statisticilor recente, fenomenul de îmbătrânire demografică s-a accentuat, populaţia vârstnică de 65 de ani şi peste 65 de ani depăşind populaţia tânără cu vârste până în 14 ani. Procesul de îmbătrânire demografică s-a aprofundat, comparativ cu 1 ianuarie 2015, remarcându-se o scădere uşoară a ponderii persoanelor tinere, între 0 şi 14 ani şi o creştere de 0,4 puncte procentuale a ponderii populaţiei vârstnice de 65 de ani şi peste 65 de ani.

Toate aceste cifre ne pun în faţă o realitate sumbră, căreia suntem chemaţi să îi găsim răspunsuri cât mai rapid. Cu fiecare an care trece suntem tot mai puţini şi mai bătrâni, iar această realitate ne afectează viitorul nostru ca neam. Nu putem vorbi despre dezvoltarea economică, creşterea calităţii vieţii sau strategii de dezvoltare, dacă nu investim în forţa umană, în generaţiile care vin.

Întotdeauna am considerat că statul român trebuie să promoveze politici publice ţintite pentru a ajuta tinerii, pentru a sprijini familia tânără la început de drum. O familie nou formată are nevoie de ajutor la început de drum pentru a sparge cercul vicios în care este prins un tânăr, în care este prinsă o familie tânără: primul loc de muncă, prima casă, primul copil. Pe lângă politicile menite să îi facă pe românii plecaţi în străinătate să se întoarcă acasă, tinerii noştri trebuie să fie încurajaţi să îşi întemeieze familii şi să aducă pe lume copii. Este nevoie ca mamele din România să fie susţinute, sprijinite şi încurajate, fără teama că şi-ar putea pierde locul de muncă sau că nu vor mai avea resursele necesare pentru a asigura chiar din primii ani un trai decent copiilor lor.

În acest sens, sunt o susţinătoare a proiectului legislativ aflat acum în dezbatere, care propune eliminarea pragurilor limitative ale indemnizaţiilor pentru mamele aflate în concediul pentru creşterea copilului, precum şi eliminarea opţiunii pentru perioada în care mama stă alături de puiuţul său. Mamele trebuie să beneficieze de posibilitatea de a sta alături de copiii lor până la vârsta de doi ani şi trebuie să se bucure de o indemnizaţie cât mai mare pentru a avea liniştea şi confortul de care este nevoie pentru a se dedica educaţiei viitorilor adulţi de care depinde destinul nostru, ca naţiune. Investiţia în astfel de măsuri este o investiţie în prezent, dar mai ales este o investiţie în viitor, pentru că numai promovând politici de susţinere a familiei şi creând condiţii pentru ca tinerii să se dezvolte la noi acasă vom avea o şansă, ca naţiune.

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Eu reprezint în Parlamentul României un colegiu din judeţul Vaslui, înzestrat cu o frumuseţe aparte, cu oameni minunaţi, care din păcate se confruntă şi cu foarte multe probleme. Mulţi tineri din aceste zone au ales să plece la muncă în străinătate, lăsându-şi familiile acasă, pe frumoasa Vale a Tutovei, în grija rudelor sau chiar emigrând definitiv în ţările în care muncesc. În această situaţie, judeţul Vaslui, mai ales în zona sa rurală, are o populaţie îmbătrânită, iar din cauza lipsei forţei de muncă tinere, care să lucreze de exemplu pământul, poate fi o zonă care pe viitor să fie, în continuare, condamnată la sărăcie, să fie o zonă care să aibă în continuare mari probleme. Tocmai de aceea este nevoie de politici care să sprijine familiile, să ajute tinerii să se întoarcă acasă sau să rămână aici şi să îşi întemeieze familii în România. Fără politici de repatriere a tinerilor sau de încurajare în planning-ul familial, riscăm ca anumite zone din România să fie masiv depopulate.

Copiii reprezintă viitorul nostru. Avem nevoie de politici care să susţină o creştere a natalităţii în România, tocmai pentru ca resursele umane inepuizabile ale neamului românesc să continue să fie puse în valoare. Este datoria noastră să permitem ca visurile tinerilor şi încrederea într-un viitor mai bun să fie posibile la noi acasă. Acestea sunt cu putinţă doar dacă asigurăm României o generaţie de mâine care să se bucure de condiţii de viaţă decente aici, în România.

Stă în puterea noastră să construim acest "mâine" mai bun, începând cu politici pe termen mediu şi lung de creştere, susţinere şi încurajare a familiei, de asigurare a unui loc de muncă şi a unui nivel de trai decent aici, în România. Investiţia în copii şi în tineri reprezintă un cec în alb pentru a oferi o şansă în plus României şi românilor şi vă rog şi pe dumneavoastră să vă alăturaţi demersului nostru şi să susţineţi această lege când va veni la votul plenului Camerei Deputaţilor.

Vă mulţumesc.

Deputat Ana Birchall, Colegiul nr. 5, Vaslui.

Domnul Ludovic Orban:

Mulţumim, doamnă deputat.

Declar închise lucrările şedinţei de astăzi.

Şedinţa s-a încheiat la ora 9,30.