Parliamentary debates

Şedinţa a început la ora 10.10.

Lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Valeriu Ştefan Zgonea, preşedintele Camerei Deputaţilor, şi domnul senator Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu, preşedintele Senatului, asistaţi de domnul deputat Ion-Marcel Ciolacu, secretar al Camerei Deputaţilor, şi domnul senator Mario-Ovidiu Oprea, secretar al Senatului.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Bună dimineaţa!

Rog liderii grupurilor parlamentare să-şi invite colegii în sală.

O să rog şi un vicepreşedinte al Senatului. (Discuţii la prezidiu.)

Dragi colegi,

Prezenţa parlamentarilor în această săptămână este zdrobitoare: 100 de colegi au reuşit să ajungă la Camera Deputaţilor pentru această şedinţă de plen reunit! (Discuţii la prezidiu.)

Noi mai aşteptăm. (Discuţii în sală.)

Majoritatea sunt colegii din Camera Deputaţilor, trebuie să recunosc. (Discuţii în sală.)

Dar să nu ne grăbim. Domnul Firczak are dreptate.

Eu vă spun "Christos a înviat!" şi să aveţi o săptămână luminată!

Liderii grupurilor parlamentare, o să-i rog frumos să-şi invite colegii măcar în Parlamentul României şi să treacă şi pe la semnătură. (Discuţii la prezidiu.)

Şi dacă se poate, din partea Senatului, un vicepreşedinte măcar. (Discuţii în sală.)

Dragi colegi,

În conformitate cu prevederile Regulamentului şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, utilizând cea mai favorabilă prevedere, deschid şedinţa de astăzi a Camerei Deputaţilor şi Senatului cu ordinea de zi care a fost aprobată de către Birourile permanente, la propunerea liderilor grupurilor parlamentare, şi vă întreb dacă sunt obiecţii, comentarii.

Nu sunt.

Programul de lucru - până la finalizare, da? (Discuţii în sală.)

Pentru ordinea de zi, cine este pentru? Vă rog să votaţi.

Secretarii să numere, vă rog frumos.

101 voturi pentru.

Abţineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Deputaţi prezenţi sau senatori prezenţi care nu doresc să-şi exercite votul? Nu sunt.

Aprobată în unanimitate.

Programul de lucru - până la finalizarea ordinii de zi.

Voturi pentru? 105 voturi pentru.

Abţineri? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Deputaţi sau senatori prezenţi care nu doresc să-şi exercite votul? Nu sunt.

Aprobat în unanimitate.

Primul punct al ordinii de zi.

Invit preşedintele... unul dintre cei doi preşedinţi ai Comisiilor pentru învăţământ - sau din partea celor două comisii - să prezinte Raportul Ministerului Educaţiei Naţionale asupra stării sistemului naţional de învăţământ pe anul 2009.

Domnul deputat Diaconu.

Aveţi cuvântul.

Domnul Adrian-Nicolae Diaconu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Raport comun privind Raportul asupra stării sistemului naţional de învăţământ - 2009.

Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport din Camera Deputaţilor şi Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport din Senat au fost sesizate cu Raportul asupra stării sistemului naţional de învăţământ - 2009, pentru a întocmi raportul necesar prezentării acestuia în şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului.

Conform art. 94 alin. (2) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului înaintează Parlamentului raportul anual asupra stării sistemului naţional de învăţământ. Concomitent, sunt prezentate direcţiile şi priorităţile de dezvoltare a învăţământului preuniversitar şi superior.

Raportul pe anul 2009 este structurat în trei capitole distincte:

I. Analiza sistemului de învăţământ din perspectiva indicatorilor de bază;

II. Programe şi proiecte ale Ministerului Educaţiei şi Inovării;

III. Priorităţi şi direcţii de dezvoltare pentru perioada 2009 - 2012.

În capitolul "Analiza sistemului de învăţământ... (Discuţii la prezidiu.)

Comisiile, reunite în şedinţa din 24 mai 2011, au luat act de conţinutul Raportului asupra stării sistemului naţional de învăţământ - 2009.

La dezbatere au participat ca invitaţi domnul Petru Daniel Funeriu, ministrul educaţiei, şi doamna Oana Adriana Badea, secretar de stat în cadrul Ministerului Educaţiei şi Cercetării.

În urma dezbaterilor, comisiile au hotărât să supună spre prezentare Camerelor reunite ale Parlamentului Raportul asupra stării sistemului naţional de învăţământ - 2009.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc.

Dezbateri? Nu sunt.

Am luat act de raportul Ministerului Educaţiei pe 2009.

Domnule preşedinte,

Raportul Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului asupra stării sistemului naţional de învăţământ pe anul 2010.

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu (de la prezidiu):

Domnule preşedinte, staţi aici, nu mai plecaţi, până nu vă spunem.

Domnul Adrian-Nicolae Diaconu:

Raport comun privind Raportul privind starea sistemului naţional de învăţământ în anul 2010.

Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport din Camera Deputaţilor şi Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport din Senat au fost sesizate cu Raportul privind starea sistemului naţional de învăţământ în anul 2010.

Raportul pe anul 2010 este structurat în cinci capitole distincte:

I. Sinteza analizei asupra stării sistemului de învăţământ;

II. Analiza sistemului de învăţământ din perspectiva indicatorilor de bază;

III. Proiecte finanţate din fonduri europene derulate de către minister;

IV. Priorităţi şi direcţii de acţiune pentru perioada 2010 - 2012;

V. Proiectul Legii educaţiei naţionale.

Comisiile, reunite în şedinţa din 24 mai 2011, au luat act de conţinutul Raportului privind starea sistemului naţional de învăţământ în 2010.

În urma dezbaterilor, comisiile au hotărât să supună spre prezentare Camerelor reunite ale Parlamentului Raportul privind starea sistemului naţional de învăţământ în anul 2010.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Dezbateri, cine doreşte să ia cuvântul?

Doamna senator, aveţi cuvântul, vă rog frumos.

Discutăm Raportul Ministerului Educaţiei şi Cercetării cu privire la starea sistemului naţional de învăţământ pe anul 2010.

Aveţi cuvântul, doamna senator. (Discuţii în sală.)

Domnul Mircea-Nicu Toader (din sală):

Apăsaţi pe buton.

Doamna Cristiana-Irina Anghel:

"Speak", na!

Ei, nu ştiu. Trebuie să vin mai des aici şi să iau cuvântul mai des.

Păi, în primul rând, din ce an îl dezbatem?! Pe cel din 2009 - 2010?!

La art. 99 alin. (4) din Regulamentul activităţilor comune se specifică: "Dezbaterile asupra rapoartelor ce se prezintă Parlamentului de către autorităţile publice care au această obligaţie legală trebuie finalizate în cel mult 6 luni de la depunerea lor la cele două birouri permanente."

Şase ori cât am făcut noi din 2009 până acum? Ce lege respectăm, în momentul în care eu discut acum raportul de activitate al domnului Funeriu, împotriva căruia n-am încetat să spun că n-avea ce să caute la acel minister?

(Intervenţie neinteligibilă din sală.)

Stimate domn, tot Regulamentul comun al Camerelor vă interzice să faceţi lucrul acesta, iar mie îmi interzice să vă răspund.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Doamna senator, vă rog frumos să continuaţi.

Doamna Cristiana-Irina Anghel:

Da, mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă rog frumos.

Doamna Cristiana-Irina Anghel:

Chestiunea este aceasta. Este vorba despre închiderea a 2 000 de şcoli - nu cred că este trecut în raport, pentru că n-am avut PDF-urile să citesc rapoartele comisiilor, ceea ce este aberant - şi vom avea 78 de astfel de situaţii, ne vom pronunţa, la unele vom şi vota, iar noi nu avem rapoartele pe site. Avem numai titlul, şi acela obţinut cu greu, pentru că pe site nu există.

Eu cred că ar trebui mai multă seriozitate.

Mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Doamna senator,

Sunt pe site şi la Cameră, şi la Senat, în format PDF.

Mai sunt alte intervenţii la acest punct? Nu.

Am luat act de raportul comun al Comisiilor pentru învăţământ ale celor două Camere ale Parlamentului asupra Raportului Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului cu privire la starea sistemului naţional de învăţământ pe 2010.

Domnule preşedinte al comisiei,

Acelaşi raport, dar pe anul 2011, vă rog frumos.

Aveţi cuvântul.

Domnul Adrian-Nicolae Diaconu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Comisiile pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport din Camera Deputaţilor şi Senat au fost sesizate pentru a întocmi raportul necesar prezentării acestuia în şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului.

Raportul privind starea învăţământului preuniversitar în 2011 este structurat pe şase capitole distincte:

I. Sinteza analizei asupra stării sistemului de învăţământ preuniversitar din România;

II. Analiza sistemului de învăţământ preuniversitar din perspectiva indicatorilor de bază;

III. Stadiul aplicării Legii educaţiei naţionale;

IV. Proiecte finanţate din fonduri europene;

V. Rezultate şi acţiuni relevante desfăşurate în anul şcolar 2010 - 2011;

VI. Priorităţi şi direcţii de acţiune pentru perioada 2011 - 2012.

Comisiile au luat act de conţinutul Raportului privind starea învăţământului preuniversitar în anul 2011.

În urma dezbaterilor, comisiile au hotărât să supună spre prezentare Camerelor reunite ale Parlamentului Raportul privind starea învăţământului preuniversitar în anul 2011.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Dezbateri?

Domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Radu Zlati:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Nu ştiu dacă preşedintele comisiei de la Cameră, la Comisia pentru învăţământ, tineret şi sport mă refer, va mai avea de citit rapoarte. Totuşi, este de remarcat că pentru guvernarea aceea mult condamnată, şi poate şi condamnabilă, în care la portofoliul educaţiei a fost domnul Funeriu, avem totuşi nişte rapoarte, care au ajuns la comisii. Este adevărat, au ajuns în faţa plenului comun de-abia acum, cu o mare întârziere. Dar, din 2012, niciun ministru al educaţiei naţionale nu s-a obosit să facă un raport. La noi la comisie - nu mai vorbesc despre comisia reunită - nu au mai ajuns rapoarte nici pentru 2012, 2013, 2014 şi 2015. Avem o gaură de patru ani.

Grupul parlamentar al PNL a atras atenţia asupra acestui fapt, domnul ministru Curaj a promis că vine să facă un raport pentru anul precedent - nu s-a prezentat - şi nu putem decât să constatăm că mai mulţi miniştri ai educaţiei naţionale, dintre care unii sunt astăzi parlamentari, nu şi-au făcut fişa postului, nu au prezentat către Parlament raportul de activitate.

Este, zic eu, mai mult decât ruşinos şi mă opresc aici în comentarii, că este Săptămâna Luminată şi nu are rost să condamnăm nişte oameni în termeni mai duri decât atât.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Alte luări de cuvânt? Nu sunt.

Am luat act şi de acest raport.

Domnule preşedinte, raportul pe 2011.

Domnule preşedinte Diaconu...

Din sală: Nu mai are. (Discuţii în sală.)

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Gata, mergem mai departe.

Raportul de activitate al Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM) pentru anul 2010.

Raportul este comun, al Comisiei pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor din Camera Deputaţilor şi al Comisiei economice, industrii şi servicii din Senat.

Domnule deputat Iacoban, aveţi cuvântul. (Discuţii la prezidiu.)

Domnul Sorin-Avram Iacoban:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Dragi colegi,

Raport comun asupra Raportului de activitate al Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii pentru anul 2010.

La analiza raportului de activitate au participat din partea ANCOM: domnul Cătălin Marinescu - preşedinte, domnul Bogdan Iana, domnul Eduard Lovin, domnul Marius Săceanu şi doamna Alina Şumudică.

În anul 2010, ANCOM a luat o serie de decizii importante pentru piaţa telecom din România. Astfel, pe parcursul anului, ANCOM a adoptat decizia prin care permite operatorilor să furnizeze în paralel, în benzile 900 MHz şi 1800 MHz, servicii de comunicaţii electronice de generaţia a treia cu servicii de comunicaţii de generaţia a doua, a stabilit noi tarife de acces la bucla locală şi a modificat tarifele de portare. Totodată, Autoritatea s-a consultat cu industria privind revizuirea pieţelor relevante corespunzătoare serviciilor de acces la elementele de infrastructură, a tarifelor pentru portarea numerelor şi a reglementărilor cu privire la resursele de numerotaţie.

În şedinţa din 7 iunie 2011, cele două comisii reunite au hotărât, cu majoritate de voturi a membrilor prezenţi, să supună plenului celor două Camere reunite aprobarea Raportului de activitate al Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii pentru anul 2010.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc.

Luări de cuvânt? Nu sunt.

Am luat act şi de acest raport.

Următorul raport, 2011, domnule preşedinte.

Domnule Iacoban, 2011.

Domnul Sorin-Avram Iacoban:

Mulţumesc.

Raport comun asupra Raportului de activitate al Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii pentru anul 2011.

În anul 2011 s-a schimbat tot cadrul legislativ din domeniu, transpunându-se directivele adoptate de Comisia Europeană în 2009. Tot în anul 2011 a fost pregătită licitaţia de spectru care a fost organizată în anul 2012, s-a elaborat strategia de dezvoltare a serviciilor BWA în benzile de frecvenţe 2500 - 2690 MHz, a fost demarată consultarea prin extinderea valabilităţii dreptului de utilizare a frecvenţelor radio în benzile GSM 900, GSM 1800 şi a fost elaborată strategia de dezvoltare a serviciilor BWA în benzile 3400 - 3800 MHz.

În urma dezbaterilor care au avut loc în cele două comisii, s-a hotărât, cu majoritate de voturi a membrilor prezenţi, să se supună plenului celor două Camere reunite aprobarea Raportului de activitate al Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii pentru anul 2011.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Dezbateri? Nu sunt.

Am luat act de acest raport.

Următorul raport.

Domnul Sorin-Avram Iacoban:

Raport comun asupra Raportului de activitate al Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii pentru anul 2012.

Anul 2012 a fost un an important din punct de vedere al activităţii de reglementare atât pentru sectorul comunicaţiilor electronice, cât şi pentru sectorul serviciilor poştale.

Acţiunile din domeniul reglementării comunicaţiilor electronice au vizat menţinerea şi stimularea concurenţei prin reducerea semnificativă a tarifelor maxime pentru terminarea apelurilor telefonice în propriile reţele pentru telefonia fixă şi mobilă, stabilirea unui nou regulament privind realizarea evidenţei contabile separate a Romtelecom, care a fost identificat drept operator cu putere semnificativă pe mai multe pieţe.

În urma dezbaterilor care au avut loc în cele două comisii, s-a hotărât, cu unanimitate de voturi a membrilor prezenţi, să se supună plenului celor două Camere reunite aprobarea Raportului de activitate al Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii pentru anul 2012.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Dezbateri? Nu sunt.

Am luat act şi de acest raport.

Următorul raport, domnule deputat.

Domnul Sorin-Avram Iacoban:

Vă mulţumesc.

Raport comun asupra Raportului de activitate al Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii pentru anul 2013.

Pe plan naţional a fost iniţiată aplicaţia care permite compararea tarifelor de telefonie şi internet şi s-a desfăşurat o amplă campanie de informare a Autorităţii pe subiectul Legii infrastructurii.

Referitor la sectorul serviciilor poştale, ANCOM a modificat regimul de autorizare generală şi a desemnat furnizorul de serviciu universal.

Pe plan internaţional, anul 2013 rămâne în istoria ANCOM pentru că a deţinut, în numele României, după mai bine de 30 de ani, preşedinţia Consiliului Uniunii Internaţionale a Telecomunicaţiilor, precum şi alte funcţii de conducere în structurile internaţionale din domeniu.

În urma dezbaterilor care au avut loc în cele două comisii, s-a hotărât, cu unanimitate de voturi a membrilor prezenţi, să se supună plenului celor două Camere reunite aprobarea Raportului de activitate al Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii pentru anul 2013.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc foarte mult.

Dezbateri? Nu sunt.

Am luat act şi de acest raport.

Următorul raport, domnule deputat.

Domnul Sorin-Avram Iacoban:

Raport comun asupra Raportului de activitate al Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii pentru anul 2014.

În anul 2014, România a atins printre cele mai mari acoperiri cu internet fix ultrarapid din Europa. Măsurile de reglementare adoptate în 2014 au vizat stimularea competitivităţii şi eficienţei sectoriale şi a concurenţei pe bază de servicii în scopul dezvoltării durabile.

În comunicaţiile electronice, s-au introdus noi standarde de eficienţă, furnizarea unor servicii cu caracter de monopol natural, s-au revizuit plafoanele tarifare pentru o serie de servicii reglementate şi s-au continuat investiţiile în vederea creşterii puterii utilizatorilor dezvoltând Netograf.ro, instrument de monitorizare a calităţii serviciilor de internet, complementar cu Veritel.ro, comparatorul de oferte.

În sectorul poştal, presiunile concurenţiale au condus la implementarea obligaţiilor de serviciu universal într-un mod mai eficient şi sustenabil.

În urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, să se supună plenului celor două Camere reunite aprobarea Raportului de activitate al Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM) pentru anul 2014.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Luări de cuvânt? Nu sunt.

Am luat act.

Trecem la următoarea parte.

Raportul privind starea justiţiei pentru anul 2006, elaborat de Consiliul Superior al Magistraturii.

- Raportul privind activitatea Consiliului Superior al Magistraturii în anul 2006.

Raportul este comun, al Comisiilor juridice.

Domnule deputat, aveţi cuvântul. (Discuţii la prezidiu.)

Aveţi 2006, 2008, 2009, 2010, da? (Discuţii la prezidiu.)

Luaţi-le pe toate. Dacă sunt intervenţii... (Discuţii în sală.)

Domnul Vasile Varga:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Cu privire la Raportul privind activitatea Consiliului Superior al Magistraturii pe 2006:

• plenul Consiliului Superior al Magistraturii a exercitat atribuţiile prevăzute de legea organică şi alte reglementări legale;
• plenul Consiliului Superior al Magistraturii, în 2006, s-a întrunit în 42 de şedinţe şi a adoptat 806 hotărâri;
• Inspecţia Judiciară a urmărit, prin modul de realizare a atribuţiilor sale, responsabilizarea judecătorilor şi procurorilor în realizarea actului de justiţie, cu respectarea principiului independenţei judecătorilor şi procurorilor;
• secţiile Consiliului Superior al Magistraturii, respectiv Secţia pentru judecători şi Secţia pentru procurori, au exercitat atribuţiile prevăzute de Legea nr. 317/2004 şi de art. 21 - 24 din Regulamentul Consiliului Superior al Magistraturii, privind: delegarea, detaşarea, transferul judecătorilor şi procurorilor; examinarea recomandărilor primite de la colegiul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie privind numirea judecătorilor;
• eforturile Consiliului Superior al Magistraturii s-au identificat în cursul anului 2006 având în vedere data fixată a aderării României la Uniunea Europeană;
• în cursul anului 2006 au fost înregistrate 16 500 de petiţii, fiind soluţionate 16 363 dintre ele;
• a fost evidenţiată preocuparea permanentă a Consiliului Superior al Magistraturii atât pentru formarea profesională a viitorilor magistraţi, cât şi pentru optimizarea formării profesionale continue a judecătorilor şi procurorilor, concretizată prin sprijinirea efortului Institutului Naţional al Magistraturii.

Cu privire la Raportul privind starea justiţiei pentru 2006:

• asigurarea unei justiţii independente şi eficiente este condiţionată de eliminarea sentimentului de neîncredere dintre cetăţean şi sistemul judiciar;
• în 2006 au fost adoptate unele acte care au avut un impact puternic atât asupra actului de justiţie, cât şi, în unele cazuri, asupra competenţelor de soluţionare a unor tipuri de cauze: Legea nr. 356/2006 pentru modificarea şi completarea Codului de procedură penală, precum şi pentru modificarea altor legi; Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei; Legea nr. 278/2006 pentru modificarea şi completarea Codului penal, precum şi pentru modificarea şi completarea altor legi; Legea nr. 224/2006 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală; Ordonanţa de urgenţă nr. 50/2006 privind unele măsuri pentru asigurarea bunei funcţionări... Legea nr. 275/2006 privind executarea pedepselor şi a măsurilor dispuse...;
• programul de formare continuă pe 2006 a avut ca obiect pregătirea judecătorilor şi procurorilor care îşi schimbă specializarea;
• în 2006 a continuat pregătirea magistraţilor în vederea asigurării cunoştinţelor necesare pentru sistemul judiciar românesc, ca acesta să fie compatibil cu sistemele judiciare ale altor state europene;
• în 2006 Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a soluţionat 37 de recursuri în interesul legii, 31 fiind admise, 6 fiind respinse;
• în 2006 România a fost al doilea stat după numărul cauzelor aflate pe rolul Curţii Europene a Drepturilor Omului, însumând 11,8% din numărul total al cauzelor înregistrate;
• pe parcursul anului 2006 au fost intensificate relaţiile cu alte instituţii, reprezentanţii statelor membre ale Uniunii Europene şi organismelor internaţionale.

Precizăm că prezentarea rapoartelor Consiliului Superior al Magistraturii în faţa Parlamentului nu se finalizează cu o calificare prin exprimarea unui vot, avându-se în vedere şi principiul constituţional al separaţiei şi echilibrului puterilor în stat.

Raport comun pentru 2011...

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Numai o secundă. Să întrebăm, să întrebăm, să nu se supere cineva.

Raport comun pentru 2011 al CSM?! Aveţi 2006, 2008, 2009 şi 2010. Eu nu-l văd pe cel de pe 2011.

2011 aveţi la Avocatul Poporului.

Domnul Vasile Varga:

Am trecut direct la ele, domnule preşedinte.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă rog?

Domnul Vasile Varga:

Am vrut să trec direct la celelalte.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Nu, nu, nu, haideţi să ne oprim la CSM.

La aceste rapoarte, cel privind starea justiţiei pe 2006 şi Raportul de activitate al CSM pe 2006, sunt intervenţii? Nu sunt.

Parlamentul României a luat act. (Discuţii la prezidiu.)

La cel din 2008 elaborat de CSM şi Raportul de activitate al CSM sunt obiecţii, comentarii? Nu sunt.

Am luat act de el.

Cel pe 2009.

Obiecţii, comentarii? Nu.

Am luat act.

Cel de pe 2010.

Obiecţii, comentarii? Nu...

Vă rog frumos, doamna senator. Pe 2010, da?

Doamna senator are cuvântul.

Domnule deputat, lăsaţi-le acolo, doamna senator ia cuvântul şi reveniţi. Începem cu Avocatul Poporului, da?

(Replică neinteligibilă din sală.)

Mai aveţi? Pe 2011 eu nu-l am. (Discuţii la prezidiu.)

Nu există pe 2011. N-am primit.

(Replică neinteligibilă din sală.)

Nu există pe 2011. Nu-l avem pe ordinea de zi.

Doamna Cristiana-Irina Anghel:

În 2010 s-au întâmplat nişte lucruri cumplite. S-a spus că este criză şi n-a fost criză. Au fost tăiate salarii, deşi nu trebuia să fie tăiate salariile respective. Totodată, în anul respectiv s-a furat la greu. Deci unii au tăiat ca să aibă alţii ce fura.

Vreau să ştiu dacă în raportul acesta se spune ceva despre activitatea justiţiei în privinţa prevenirii sau pedepsirii respectivelor acte de rapt, pur şi simplu, din averea poporului român. Nu se spune.

Este posibil să discutăm la modul acesta rapoarte de activitate ale CSM-ului, CSM-ul reprezentând, de fapt şi de drept, independenţa justiţiei în această ţară?! Este posibil să ne batem joc de aceste lucruri în halul acesta?!

Păi, avem ceea ce merităm: un CSM de care abia aşteptăm să scăpăm şi o justiţie cum nu şi-ar dori nimeni într-o ţară europeană.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc.

Alte intervenţii? Nu mai sunt.

Am luat act şi de acesta.

Deci cu toate rapoartele CSM-ului am încheiat.

Domnul deputat a citit două rapoarte ale Avocatului Poporului, 2008 şi 2011, da? Şi sunteţi la...

(Replică neinteligibilă din sală.)

Nu, aţi citit 2008 şi 2010. Sunteţi la 2011.

Aveţi cuvântul şi la 2011. Citiţi şi 2012 şi după aceea luăm intervenţii.

Domnul Vasile Varga:

Da, mă rezum la 2012, domnule preşedinte.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

2011.

Domnul Vasile Varga:

2010, 2008, da? Şi am 2011.

Capitolul I - Cadrul juridic de organizare şi funcţionare a instituţiei;

- Volumul general de activitate...

Raportul înaintat de Avocatul Poporului, transmis cu adresa nr. 829 din 31 ianuarie 2013, înregistrat la Camera Deputaţilor în 13 ianuarie 2013, prezintă în detaliu problemele care au stat în atenţia instituţiei în 2012:

• domeniul drepturile omului, egalitate de şanse între bărbaţi şi femei;
• domeniul dreptului copilului, ale familiei, tinerilor, pensionarilor, persoanelor cu handicap;
• domeniul armată, justiţie, poliţie, penitenciare;
• proprietate, muncă, protecţie socială, impozite;
• activitatea birourilor teritoriale ale instituţiei Avocatul Poporului;
• probleme juridice ale instituţiei...

În finalul Raportului de activitate al instituţiei Avocatul Poporului sunt supuse atenţiei membrilor Parlamentului două teme: una de ordin legislativ şi alta de ordin constituţional, respectiv finalizarea unui proiect de lege privind modificarea Legii nr. 35/1997 în vederea preluării atribuţiilor Mecanismului naţional de prevenire a torturii în locurile de detenţie şi propunerea de a fi introdus în cuprinsul Constituţiei, cu prilejul revizuirii acesteia...

Referitor la procedura de verificare a constituţionalităţii legilor şi ordonanţelor, se propune ca implicarea instituţiei Avocatului Poporului să fie legată doar de rolul său constituţional privind apărarea drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti şi să nu fie generalizată la orice aspect de neconstituţionalitate.

Faţă de cele prezentate, Comisiile juridice ale Camerei Deputaţilor şi Senatului au aprobat un raport comun favorabil, cu unanimitate de voturi.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Aveţi şi 2012, da?

Domnul Vasile Varga:

Da, cu totul. Am citit 2012 complet, cu totul, domnule preşedinte.

Mai am CNSC.

De la prezidiu: Nu vă întrerupem, domnule preşedinte. Desfăşuraţi-vă.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Acuma vine.

Domnul Vasile Varga:

Avem un Raport pe 2010 al Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Nu, nu, nu, nu intrăm acolo. Staţi o secundă, nu intrăm. Ne oprim la Avocatul Poporului.

Pe 2008, intervenţii din partea colegilor, la raportul pe 2008? Nu sunt.

Am luat act de el.

Pe 2009, intervenţii? Nu sunt.

Am luat act de el.

Pe 2011, raportul Avocatului Poporului, intervenţii? Nu sunt.

Am luat act de el.

Pe 2012, intervenţii? Nu sunt.

Am luat act de el.

Intrăm în pachetul cu Raportul de activitate al Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor pe anii 2009, 2010.

Aveţi cele două rapoarte.

Vă rog frumos, domnule deputat.

Domnul Vasile Varga:

Potrivit dispoziţiilor art. 12 din Regulamentul şedinţelor comune, raportul de... am analizat Raportul de activitate pe anul 2009 al Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, prezentat de domnul preşedinte Bogdan Lehel Lorand.

Defalcat pe luni, numărul dosarelor depuse la CNSC pe parcursul anului 2009 a evoluat după cum urmează: ianuarie - 307, februarie - 445, martie - 531, aprilie - 650. Comparativ cu perioada similară a anului precedent, sunt în procente de: 45,50% pe ianuarie, 39,94% pe februarie, 21,23% pe martie şi 9,24% pe aprilie.

De la înfiinţare şi până la 31 decembrie 2009, la CNSC a fost înregistrat un număr de 21 384 de dosare. Deci astea sunt, de fapt, contestaţii.

Deşi numărul contestaţiilor depuse pe parcursul anului 2009 a fost extrem de mare, totuşi cele 11 complete de soluţionare a contestaţiilor din cadrul Consiliului au reuşit să emită 7 360 de decizii.

Ca urmare a activităţii de soluţionare a contestaţiilor, din cele 7 360 de decizii emise în anul 2009 s-au constatat următoarele:

• 2 549, respectiv 33,41%, au fost decizii în favoarea autorităţilor contractante;
• 2 228 de decizii în favoarea contestatarilor, respectiv 30,99%;
• 1 472 de decizii prin care s-au respins contestaţiile pe excepţii: tardive, fără obiect, inadmisibile, lipsite şi fără obiect;
• 1 148 de decizii au fost date ca urmare a luării la cunoştinţă de renunţarea la contestaţii de către contestatari.

După încheierea dezbaterilor, a fost supusă la vot propunerea de întocmire a unui raport favorabil în cadrul celor două comisii, un raport favorabil asupra Raportului de activitate pe 2009 al Consiliului Naţional al Soluţionării Contestaţiilor.

Din sală: Vezi că 2010 nu este!

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc.

Deci avem două rapoarte ale CNSC, pe 2009 şi 2010.

Doreşte cineva, la 2009, să intervină?

Nu. Am luat act de el.

La 2010?

Nu. Am luat act de el.

Mergem mai departe.

Punctul 19, Raportul de activitate şi Execuţia bugetului de venituri şi cheltuieli ale Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private pe anul 2009..., 2010, 2011, 2012.

Cine le prezintă din partea Comisiei pentru buget şi Comisiei pentru muncă? Bugetul şi munca?!

Avem Execuţia bugetului de venituri şi cheltuieli al Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private pe 2009, Raportul de activitate - după aceea - al Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private pe 2010, pe 2011 şi pe 2012.

Domnul preşedinte al Comisiei pentru buget din Camera Deputaţilor, domnul deputat Viorel Ştefan.

Aveţi cuvântul.

Domnul Viorel Ştefan:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor parlamentari,

Comisiile de specialitate din Senat şi Camera Deputaţilor au fost sesizate de Birourile permanente reunite cu adresa nr. 890/11 iunie 2010 în vederea elaborării raportului comun asupra activităţii Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private pe anul 2009.

Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private a transmis Parlamentului, în conformitate cu prevederile art. 18 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 50/9.06.2005 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 313/2005, Raportul său anual de activitate, Raportul anual de audit financiar şi Execuţia bugetului de venituri şi cheltuieli pe 2009 în vederea dezbaterii acestora în şedinţă comună a celor două Camere ale Parlamentului.

Raportul anual cuprinde activitatea Comisiei în anul 2009, incluzând şi execuţia bugetului de venituri şi cheltuieli, precum şi piaţa pensiilor private din România în 2009.

Comisiile pentru buget, finanţe şi Comisiile pentru muncă din Senat şi Camera Deputaţilor propun plenului Parlamentului, spre dezbatere, Raportul de activitate pe 2009 al Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private, inclusiv Execuţia bugetului de venituri şi cheltuieli şi Raportul anual de audit financiar.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

L-aţi citit pe cel pe 2009, da?

Domnul Viorel Ştefan:

2009 a fost.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Sunt intervenţii din partea colegilor?

Nu sunt. Am luat act.

Domnule preşedinte, următorul, vă rog frumos.

Domnul Viorel Ştefan:

Raportul de activitate al Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private pe anul 2010.

Comisiile de specialitate din Senat şi Cameră au fost sesizate de Birourile permanente reunite în vederea elaborării raportului comun asupra activităţii Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private pe anul 2010.

Comisia a transmis Parlamentului, în conformitate cu prevederile art. 18 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 50/2005, Raportul său anual de activitate în vederea dezbaterii în şedinţă comună a celor două Camere ale Parlamentului.

Raportul cuprinde activitatea Comisiei pe anul 2010, incluzând şi execuţia bugetului de venituri şi cheltuieli, precum şi evoluţia pieţei pensiilor private din România în 2010.

Analizând raportul prezentat, Comisiile pentru buget, finanţe şi Comisiile pentru muncă din Senat şi Camera Deputaţilor propun plenului Parlamentului, spre dezbatere, Raportul de activitate pe 2010 al Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private.

În conformitate cu prevederile Legii nr. 289/2010 pentru modificarea şi completarea unor acte normative, "în numele Consiliului Comisiei, preşedintele acesteia prezintă Parlamentului, până la data de 30 iunie a anului următor, Raportul anual al Comisiei, care cuprinde activităţile acesteia, situaţiile financiare anuale şi raportul de audit, ce vor fi dezbătute, fără a fi supuse votului, în şedinţa comună a celor două Camere ale Parlamentului".

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Luări de cuvânt?

Nu sunt din partea colegilor. Am luat act.

Mai departe, domnule preşedinte.

Domnul Viorel Ştefan:

Raportul aceleiaşi comisii pe anul 2011.

Comisiile de specialitate din cele două Camere au fost sesizate în vederea elaborării raportului comun asupra activităţii acestei comisii.

În temeiul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 50/2005, Raportul anual al Comisiei a fost prezentat Parlamentului în vederea dezbaterii în şedinţă comună a celor două Camere.

Raportul cuprinde inclusiv execuţia bugetului de venituri şi cheltuieli, precum şi evoluţia pieţei pensiilor private în 2011.

Comisiile, respectiv Comisia pentru buget, finanţe şi Comisia pentru muncă din Senat şi Camera Deputaţilor, propun plenului Parlamentului, spre dezbatere, Raportul de activitate pe 2011 al Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private.

Fac aceeaşi precizare, precum că, în conformitate cu prevederile Legii nr. 289/2010, "în numele Consiliului Comisiei, preşedintele acesteia prezintă Parlamentului, până la data de 30 iunie a anului următor, Raportul anual al Comisiei, care cuprinde activităţile acesteia, situaţiile financiare şi raportul de audit, ce vor fi dezbătute, fără a fi supuse votului, în şedinţa comună a celor două Camere ale Parlamentului".

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Luări de cuvânt din partea colegilor?

Nu sunt. Aprobat. Am luat act de el.

Următorul.

Domnul Viorel Ştefan:

Raportul de activitate al Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private pe anul 2012.

Comisia a transmis acest raport, în conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 50/2005, în vederea dezbaterii în şedinţă comună a celor două Camere.

Raportul anual cuprinde inclusiv execuţia bugetului de venituri şi cheltuieli, activitatea Comisiei, precum şi evoluţia pieţei pensiilor private din România în 2012.

Comisiile pentru buget, Comisiile pentru muncă din Senat şi Camera Deputaţilor propun plenului Parlamentului, spre dezbatere, Raportul de activitate pe 2012 al Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private.

Vă mulţumesc. (Discuţii la prezidiu.)

Comisia de Supraveghere a Asigurărilor.

Raportul asupra pieţei de asigurări şi a activităţii desfăşurate de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor în anul 2010.

Comisia pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital din Senat şi Comisia pentru buget, finanţe şi bănci din Camera Deputaţilor au fost sesizate de Birourile permanente reunite în vederea dezbaterii Raportului asupra pieţei de asigurări şi a activităţii Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor în anul 2010.

Comisia de Supraveghere a Asigurărilor a transmis Parlamentului, în conformitate cu prevederile Legii nr. 32/2000 privind activitatea de asigurare şi supraveghere a asigurărilor, Raportul asupra pieţei de asigurări şi a activităţii Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor în 2010 în vederea dezbaterii acestuia în şedinţă comună a celor două Camere ale Parlamentului.

Raportul cuprinde activitatea CSA în 2010 şi evoluţia pieţei de asigurări din România.

Comisia pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital din Senat, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci din Camera Deputaţilor propun plenului Parlamentului dezbaterea Raportului asupra pieţei de asigurări şi a activităţii Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor în anul 2010.

Fac precizarea că, în conformitate cu prevederile Legii nr. 289/2010 pentru modificarea şi completarea unor acte normative, "în numele Consiliului Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor, preşedintele acesteia prezintă Parlamentului, până la data de 30 iunie a anului următor, Raportul anual al Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor, care cuprinde activităţile acesteia, situaţiile financiare anuale şi raportul de audit, ce vor fi dezbătute, fără a fi supuse votului, în şedinţa comună a celor două Camere ale Parlamentului".

Vă mulţumesc.

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

Vă mulţumesc.

La punctele 19 până la 22, referitoare la rapoartele de activitate ale Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private, sunt doritori pentru a participa la dezbateri?

Dacă nu sunt, atunci luăm act de prezentarea rapoartelor şi de dezbaterea lor.

La punctele 23 până la 25, inclusiv, rapoartele asupra pieţei de asigurări şi a activităţii desfăşurate de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor, sunt doritori de a participa la dezbateri? (Discuţii în sală.)

De la prezidiu: Mai sunt 24 şi 25 necitite.

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

A! Nu le-a citit pe 24 şi 25? (Discuţii la prezidiu.)

Le-ai citit pe 2011 şi 2012?

Domnul Viorel Ştefan (din sală):

Nu, doar 2010.

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

Nu. Atunci, te rog, citeşte-le.

Domnul Viorel Ştefan:

Raportul asupra pieţei de asigurări şi a activităţii desfăşurate de Comisia de Supraveghere a Asigurărilor în anul 2011.

Comisiile de specialitate din Senat şi Cameră au fost sesizate în vederea dezbaterii Raportului asupra pieţei de asigurări şi a activităţii Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor în 2011.

Comisia a transmis Parlamentului, în conformitate cu prevederile Legii nr. 32/2000, acest raport în vederea dezbaterii acestuia în şedinţă comună a celor două Camere.

Raportul cuprinde activitatea CSA în 2011 şi evoluţia pieţei de asigurări în 2011 în România.

Comisia pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital din Senat şi Comisia pentru buget, finanţe şi bănci din Camera Deputaţilor propun plenului Parlamentului dezbaterea Raportului asupra pieţei de asigurări şi a activităţii Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor pe 2011.

Vă mulţumesc.

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

Da. Şi pentru 2012.

Domnul Viorel Ştefan:

2012.

Aceleaşi comisii de specialitate din Senat şi Cameră au fost sesizate pentru dezbaterea raportului.

De această dată, urmare a reorganizării autorităţilor de supraveghere a pieţelor financiare, raportul a fost prezentat, în conformitate cu Legea nr. 32/2000, de către Autoritatea de Supraveghere Financiară şi el vizează activitatea de asigurare şi supraveghere a asigurărilor, cu modificările şi completările ulterioare, prezentat Parlamentului în vederea dezbaterii acestuia în şedinţă comună a celor două Camere.

Raportul cuprinde activitatea CSA pe 2012 şi evoluţia pieţei de asigurări.

Comisiile noastre propun plenului dezbaterea raportului, fără a fi supus votului.

Vă mulţumesc.

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

Da. Mulţumesc.

Doreşte cineva să ia cuvântul la dezbateri?

Dacă nu este nimeni, atunci luăm act de prezentarea şi dezbaterea rapoartelor.

Trecem la punctul 26, Raportul de activitate pe anul 2010 al Consiliului Legislativ.

Domnule preşedinte Varga, aveţi cuvântul pentru prezentarea raportului de activitate.

Domnul Vasile Varga:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Aici este vorba despre un raport comun şi al Senatului.

Din Raportul de activitate, cele două comisii au constatat că această instituţie publică şi-a concentrat atenţia pe următoarele probleme şi priorităţi:

1. Avizarea proiectelor de acte normative.

Consiliul Legislativ, de altfel, a fost sesizat cu 1916 proiecte de acte normative transmise spre avizare atât către Senat, cât şi către Camera Deputaţilor.

2. Avizarea republicării şi rectificării actelor normative.

Au fost examinate 19 cereri de republicare a unor acte normative.

3. Armonizarea legislaţiei interne cu reglementările comunitare.

În 2010 s-au formulat puncte de vedere sau avize în perspectiva compatibilităţii cu dreptul comunitar asupra unui important număr de proiecte de acte normative.

4. Evidenţa oficială a legislaţiei şi Repertoriul legislaţiei României.

Consiliul Legislativ şi-a îndeplinit obligaţiile constituţionale şi legale de a ţine evidenţa oficială a legislaţiei României şi de a întocmi Repertoriul legislaţiei, precum şi de a furniza informaţiile necesare.

5. Informatizarea activităţii şi evidenţei legislative.

A fost o sarcină principală de a aplica elemente noi ale tehnologiei informaţiei, ca suport pentru activitatea de avizare a proiectelor şi actelor normative.

6. Activitatea de informare şi documentare legislativă.

În acest sens, în sprijinul activităţii de avizare s-au elaborat studii, documentare de legislaţie comparată, precum şi prezentări bibliografice şi numeroase traduceri care au fost publicate în Buletinul de informare.

Membrii celor două comisii au apreciat în mod deosebit activitatea desfăşurată de Consiliul Legislativ, cu precădere eficienţa şi profesionalismul acestuia în condiţiile unui volum apreciabil de muncă.

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

Doreşte cineva să ia cuvântul la dezbateri?

Dacă nu, luăm act de prezentarea şi dezbaterea raportului.

Vă mulţumesc.

Punctul 27, Raportul de activitate pe anul 2010 al Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare.

Avem, în continuare, trei rapoarte, şi pe anul 2011, şi pe anul 2012.

Pentru operativitate, vă propun să fie prezentate toate aceste rapoarte de activitate şi apoi să fie prezentate rapoartele comune ale Comisiilor pentru buget ale celor două Camere şi ale Comisiei economice de la Senat şi Comisiei pentru politică economică de la Cameră, iar dezbaterile să se refere la toate rapoartele prezentate.

Sunteţi de acord?

Vă mulţumesc.

Are cuvântul domnul Viorel Ştefan pentru a prezenta Rapoartele de activitate pe anii 2010, 2011 şi 2012 ale CNVM.

Domnul Viorel Ştefan:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Comisiile de specialitate din Senat şi Cameră au fost sesizate de Birourile permanente reunite în vederea dezbaterii Raportului de activitate al Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare pe anul 2010.

Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare a transmis Parlamentului, în conformitate cu prevederile art. 16 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 25/2002 privind Statutul Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 514/2002, cu modificările şi completările ulterioare aduse de Legea nr. 289/2010 pentru modificarea şi completarea unor acte normative, Raportul său de activitate în vederea dezbaterii acestuia în şedinţă comună a celor două Camere.

Raportul cuprinde activitatea CNVM în anul 2010, evoluţia pieţei de capital din România, precum şi execuţia bugetului de venituri şi cheltuieli şi raportul de audit asupra execuţiei bugetului de venituri şi cheltuieli al Comisiei Naţionale de Valori Mobiliare.

Comisiile pentru buget, finanţe, Comisiile economice din Senat şi Camera Deputaţilor propun plenului Parlamentului dezbaterea Raportului anual de activitate pe 2010 al Comisiei Naţionale de Valori Mobiliare, fără a fi supus votului.

Vă mulţumesc.

Pentru 2011.

Aceleaşi comisii de specialitate din cele două Camere au fost sesizate în vederea dezbaterii Raportului Comisiei Naţionale al Valorilor Mobiliare pe 2011.

Comisia a trimis raportul, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, în vederea dezbaterii acestuia în şedinţă comună a celor două Camere ale Parlamentului.

Raportul cuprinde activitatea comisiei, evoluţia pieţei, precum şi execuţia bugetului de venituri şi cheltuieli, precum şi raportul de audit asupra veniturilor şi cheltuielilor Comisiei Naţionale de Valori Mobiliare în 2011.

Comisiile pentru buget, Comisiile economice din Senat şi Camera Deputaţilor propun plenului Parlamentului dezbaterea Raportului de activitate pe 2011 al CNVM, fără a fi supus votului.

Vă mulţumesc.

Pentru 2012.

Aceleaşi comisii de specialitate, în temeiul prevederilor legale în vigoare, au fost sesizate cu dezbaterea Raportului de activitate al Comisiei pe 2012.

Raportul cuprinde activitatea, evoluţia pieţei, execuţia bugetului de venituri şi cheltuieli, precum şi raportul de audit asupra execuţiei bugetului de venituri şi cheltuieli al Comisiei Naţionale de Valori Mobiliare.

Comisiile sesizate propun plenului Parlamentului dezbaterea Raportului pe 2012 al Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare, fără a fi supus votului.

Vă mulţumesc. (Discuţii la prezidiu.)

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

Doreşte cineva să ia cuvântul la dezbateri?

Dacă nu, luăm act de prezentarea şi dezbaterea rapoartelor.

La punctele 30, 31, 32, 33 şi 34 avem Rapoartele de activitate ale Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei.

Îl invit pe domnul Iancu la microfon...

Din sală: La toate? La primul raport sau la toate?

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

... să prezinte rapoartele..., da?!

Domnul Iulian Iancu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Avem în dezbatere şi analiză trei rapoarte, respectiv Rapoartele de activitate pentru anii 2012, 2013 şi 2014 ale Autorităţii Naţionale de Reglementare în Energie, precum şi Raportul anual al Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei privind determinarea preţurilor şi tarifelor reglementate pentru anii 2013 şi 2014.

Stimaţi colegi,

Activitatea Autorităţii Naţionale de Reglementare în Energie este o activitate autonomă, independentă. Activitatea este desfăşurată de către această autoritate în conformitate cu legislaţia în vigoare, respectiv Legea-cadru nr. 123/2012 privind energia electrică şi gazele naturale, autoritatea fiind obligată să prezinte o informare plenului, care informare este susţinută în fiecare an de către preşedintele autorităţii. Plenul ia la cunoştinţă şi dezbate atunci când..., dacă consideră, elementele de detaliu privind aceste rapoarte.

Cu permisiunea dumneavoastră, am să vă aduc la cunoştinţă doar câteva elemente reper din activitatea Autorităţii Naţionale de Reglementare, rezultate din rapoartele acesteia, respectiv: începând cu anul 2012, autoritatea a prezentat comisiilor parlamentare şi în dezbateri publice în Parlament, organizate de comisiile noastre, elementele-cheie privind cadrul legislativ ce a permis, pe de o parte, consumatorului să-şi aleagă separat operatorul de transport, operatorul de sistem atât pentru sectorul de gaze naturale, cât şi pentru cel al energiei electrice, de asemenea, posibilitatea de renunţare la tarifele reglementate pentru consumatorii finali şi, în paralel, s-a luat la cunoştinţă despre etapele privind dezvoltarea pieţelor concurenţiale în zona energiei electrice şi gazelor naturale, precum şi cea de protecţie a consumatorului, prin înfiinţarea unor comisii de soluţionare a disputelor pe pieţele en-gros şi cu amănuntul, şi care au condus la consolidarea pieţelor concurenţiale de energie electrică şi gaze naturale.

Stimaţi colegi, faţă de aceste rapoarte şi etapele care au fost aduse la cunoştinţă, noutatea o reprezintă decizia Comisiei Europene, respectiv de a-şi redesena politicile energetice începând cu decembrie 2015, urmare a reuniunii COP 21 de la Paris, în urma căreia Uniunea Europeană a definit consumatorul ca fiind un "pilon-cheie" în noile strategii şi politici energetice.

Ca urmare, consumatorul capătă un rol-cheie în zona de piaţă de energie, actor în piaţa de energie, precum şi actor în piaţa şi în zona de producere a energiei electrice. Acest statut oferit de Uniunea Europeană trebuie transpus de către Autoritatea Naţională de Reglementare în Energie şi modifică, oarecum, întreg traseul din 2012 până astăzi, în sensul că autoritatea capătă un rol esenţial în procesul de informare a consumatorului, de educare a consumatorului şi de prezentare a ofertei pentru acesta în vederea, pe de o parte, a identificării echipamentelor şi aparaturii necesare privind producţia proprie de energie, modalităţii de conectare la sistem, vânzare-cumpărare de energie din sistem şi, de asemenea, a ofertei privind aparatura şi echipamentele pe care le poate utiliza în calitate de consumator casnic în vederea creşterii eficienţei energetice; ţara noastră având, pe de o parte, un obiectiv triplu: acela de a reduce consumul de energie cu 20% până în 2020, dar, în paralel, şi de creştere a aportului surselor regenerabile de energie cu 20% tot până în 2020, în paralel cu reducerea emisiilor cu 20%.

Aceste aspecte fac parte din, dacă vreţi, dispoziţia pe care Camerele reunite o adresează Autorităţii Naţionale de Reglementare, autoritate care, în urma analizei noastre, are şi o parte din actele normative prevăzute în Legea-cadru nr. 123 încă neoperate în legislaţia secundară. De asemenea, există o prevedere expresă, modificată, faţă de aceste rapoarte, de către noi în decembrie 2014, prin care am extins calendarul privind consumatorul casnic din 2018 până în 2021, având în vedere faptul că cel mai important, cea mai importantă vulnerabilitate a întregului proces legislativ secundar al Autorităţii de Reglementare a reprezentat-o, în fapt, suportabilitatea de către consumator - şi, în special, consumatorul casnic - a preţurilor şi a trendului de creştere a preţurilor la energie electrică şi gaze naturale.

De asemenea, o noutate absolută, care reiese din aceste rapoarte şi care trebuie transpusă însă în legislaţie secundară, este cea de transparentizare a preţului la consumatorul final, respectiv consumatorul casnic. Adică, preţul la energie electrică şi preţul la gaze naturale trebuie, în structura lui, să conţină în detaliu toate elementele de cost, astfel încât consumatorul să cunoască cu exactitate ce aport are fiecare tehnologie din mixul energetic, dar şi ce cost trebuie să suporte pentru transportul energiei, pentru distribuţia energiei, pentru furnizarea energiei şi cât îl costă subvenţiile pe diferite tipuri de tehnologii.

La aceste elemente, care sunt, pe de o parte, prevăzute în aceste rapoarte, dar sunt, pe de altă parte, elemente pe care noi le propunem pentru desfăşurarea în continuare a activităţii Autorităţii de Reglementare, aş vrea să vă mai aduc la cunoştinţă faptul că, în ceea ce priveşte tarifele, respectiv rapoartele comisiei privind tarifele, aş vrea să scot în evidenţă doar faptul că ultimul raport, cel din 2014, scoate..., subliniază faptul - şi e bine să ne reamintim cu toţii - că eliminarea preţurilor reglementate pentru consumatorii noncasnici, pentru consumatorii casnici, atât în sectorul energiei electrice, cât şi în sectorul gazelor naturale, a fost, pe de o parte, inclusă în Memorandumul de înţelegere semnat cu Comisia Europeană, în Scrisorile de intenţie semnate cu Fondul Monetar Internaţional, sunt parte a Acordului de înţelegere de tip preventiv semnat cu Fondul Monetar şi Comisia Europeană.

De asemenea, în baza studiilor efectuate cu privire la evaluarea impactului acestor măsuri asupra consumatorilor finali, autoritatea, precum şi celelalte autorităţi şi instituţii române au avut în atenţie o abordare de creştere graduală a preţurilor, urmând ca această creştere graduală să se desfăşoare pe o plajă între 2012 şi 2018, aşa cum am prevăzut şi în Legea nr. 123.

Însă, aşa cum bine ştiţi, creşterea fiind pe un calendar administrat, cu preţuri stabilite arbitrar, viaţa ne-a demonstrat că piaţa poate să joace un rol exact invers decât cel estimat prin administrarea unor preţuri. Respectiv, în 2016, la sfârşit de 2015 şi 2016, adică acum, ceea ce noi am administrat prin preţuri şi am stabilit ca limită minimă de preţ, acum piaţa a demonstrat că preţurile sunt mult mai mici. Adică, noi am prevăzut la gaze naturale 72 de lei pe MWh preţ, astăzi este în jur de 60, iar la Baumgarten este 53 de lei. Este o răsturnare de situaţie care n-a putut fi prevăzută în legislaţia secundară de către Autoritatea de Reglementare. Şi trebuie să fie în continuare în atenţia noastră şi să solicităm Autorităţii de Reglementare să preia această modificare, pentru că ea vizează direct, are un aport direct asupra bunăstării la nivelul populaţiei, dar şi al competitivităţii economiei româneşti.

Stimaţi colegi,

Închei prin a vă spune că prăbuşirea preţurilor la petrol determină o răsturnare de situaţie şi în preţurile la energie electrică şi gaze naturale. De asemenea, utilizarea surselor regenerabile, aşa cum cele două Camere au susţinut în toţi aceşti ani, a determinat o prăbuşire a preţului de energie electrică în Europa. În Germania s-a ajuns la 21,6 euro pe megawatt oră, faţă de 53 de euro pe megawatt oră.

În Cehia, producătorii au cerut sprijinul... producătorii de energie clasică, adică cei pe cărbune, pe gaze naturale, au cerut sprijinul Guvernului, pentru că, de asemenea, preţul a ajuns în jur de 21 - 22 de euro, adică beneficiul estimat de noi pentru consumator s-a produs în zona de producţie a energiei. De asemenea, răsturnarea de situaţie la preţul petrolului este iarăşi un avantaj pentru consumator şi pentru economie. Dar acest lucru trebuie să se resimtă cu adevărat şi la nivelul consumatorului. El acum este absorbit pe traseu, de la producţie până la consumatorul final, pe zona de transport, de distribuţie şi de furnizare. Sunt elementele pe care eu cred că trebuie să le avem cu toţii în atenţie în continuare în ceea ce priveşte activitatea Autorităţii de Reglementare în Energie.

Vă mulţumesc.

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

Mulţumesc.

Doamna Cristiana Anghel.

Imediat. Da, vă dau cuvântul după aceea.

Doamna Cristiana-Irina Anghel:

Sună frumos. Dar hai să ne amintim. Acum o săptămână, două, trei, o lună, Curtea de Conturi a venit cu un raport şi a făcut vorbire despre jaful... jaful din banii cetăţeanului pe preţul energiei electrice. Şi noi cosmetizăm totul şi spunem: vai, ce bine este!

Vai, ce bine că băieţii deştepţi au reuşit să-şi ia energie ieftină, iar cetăţeanul prost a plătit, săracul, din banii şi din sudoarea lui, toate aceste preţuri enorme!

Vai, ce bine că în preţul energiei electrice cetăţeanul plăteşte energia verde care, pe urmă, este dusă la export, culmea, subvenţionată din banii cetăţeanului! Vai, ce bine este totul! Şi ce vom face? Vom spune că am luat act de raport, cei de la ANRE vor rămâne în continuare şi vor abuza în continuare acest popor amărât şi prăpădit care plăteşte toate greşelile şi ale lor, şi ale noastre, că le admitem astfel de abuzuri.

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

Domnul deputat Cernea.

Domnul Remus-Florinel Cernea:

Vă mulţumesc foarte mult, domnule preşedinte.

Îi mulţumesc domnului Iancu, pentru că a încercat să ne explice conţinutul acestor rapoarte şi, la discuţia pe fond, eu mă bucur foarte mult că a scăzut preţul energiei, graţie surselor regenerabile de energie. Acestea reprezintă viitorul şi pe ele trebuie mizat, întrucât, într-adevăr, preţul pe care-l aduc ele este unul scăzut, iar impactul asupra mediului, de asemenea, spre deosebire de sursele clasice de energie.

Însă motivul principal pentru care am dorit să iau cuvântul ţine de modul în care se desfăşoară această şedinţă.

Ordinea de zi a fost publicată pe site abia în această dimineaţă. Avem 45 de rapoarte, care nu se supun votului, dar scrie pe site că, după dezbateri, Parlamentul ia act. Or, vedem că sunt rapoarte din 2009, 2010, 2011, 2012, deci pe mai mulţi ani.

Această şedinţă, pe lângă faptul că este derulată cu un număr foarte mic - deplorabil de mic - de parlamentari, arată o gravă deficienţă a Parlamentului.

De ce aceste rapoarte nu au fost discutate la momentul la care ele au fost - presupun - realizate, adică în anii 2010, 2011, 2012, 2013 şi aşa mai departe?

De ce sunt îngrămădite 45 de rapoarte într-o singură şedinţă la care vin foarte puţini colegi?

Conţinutul acestora ne-a fost necunoscut până azi-dimineaţă. Oricum, n-avem timp pe parcursul şedinţei să citim aceste rapoarte, să vedem despre ce e vorba. Am văzut că la rapoartele privind SRI-ul sunt zeci de pagini de text. N-avem cum să luăm act sau n-avem cum să dezbatem, dacă ne sunt aduse, brusc, zeci de rapoarte în timpul şedinţei, practic, sau în această dimineaţă.

Aşadar, sper foarte mult pentru a respecta prestanţa acestei instituţii să nu repetăm o asemenea situaţie în... să nu... şi să dezbatem rapoartele la momentul la care ele sunt realizate. Pentru că, altfel, nu avem nicio dezbatere reală, doar ne prefacem că avem o dezbatere, şi asta nu are cum să se răsfrângă asupra imaginii instituţiei noastre şi asupra calităţii muncii pe care o desfăşurăm.

Mulţumesc.

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

Vă mulţumesc pentru remarcile pe care le-aţi făcut.

Altcineva mai doreşte să participe la dezbaterea rapoartelor? Dacă nu, luăm act de prezentarea lor şi trecem mai departe la punctul 20... Scuzaţi-mă, la punctul 35.

Raportul de activitate pe anul 2012 al Institutului de Drept Public şi Ştiinţe Administrative al României.

Domnul deputat Varga.

Domnul Vasile Varga :

Mulţumesc, domnule preşedinte,

E un raport comun al celor patru comisii, două de la Senat şi două de la Camera Deputaţilor.

L-am avut ca invitat pe domnul Ion Dragoman, vicepreşedintele Institutului.

Cu această ocazie, s-au prezentat dificultăţile de ordin financiar cu care s-a confruntat instituţia, faptul că activităţile care s-au desfăşurat au fost posibile doar prin eforturile proprii celor din conducerea institutului. Lipsa resurselor bugetare împiedică fundamental exercitarea competenţelor legate de activitatea institutului. Fără personalul şi suportul logistic necesar, orice îndeplinire a prerogativelor funcţiilor de conducere devine iluzorie, activitatea fiind, practic, suspendată.

În aceste condiţii, dimensiunea ştiinţifică şi cea mai mare parte a celei instituţionale, sunt, practic, suspendate desfăşurându-se doar activitate minimă, în principal de conservare a terenului şi imobilului din proprietate publică, primite în administrare.

Faţă de cele prezentate, cele patru comisii au hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună în conformitate cu prevederile tezei finale alin. (2) art. 8 din legea menţionată anterior spre informare Camerelor reunite ale Parlamentului raportul de activitate pe 2012 al Institutului de Drept Public şi Ştiinţe Administrative.

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

Mulţumesc.

Cineva doreşte să ia cuvântul la dezbateri?

Dacă nu, luăm act de prezentarea raportului.

La punctele 36, 37, 38, avem rapoartele anuale ale Băncii Naţionale ale României pentru anii 2012, 2013, 2014.

Domnul deputat Viorel Ştefan.

Aveţi cuvântul.

Domnul Viorel Ştefan:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Comisia pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital din Senat şi Comisia pentrtu buget, finanţe şi bănci din Camera Deputaţilor au fost sesizate de către Birourile permanente reunite în vederea întocmirii raportului comun asupra Raportului Băncii Naţionale a României pe 2012.

Raportul a fost transmis Parlamentului în conformitate cu prevederile art. 35 alin. (4) din Legea nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Naţionale a României, care prevede: "În numele consiliului de administraţie, guvernatorul prezintă Parlamentului, până la data de 30 iunie a anului următor, raportul anual al Băncii Naţionale a României, care cuprinde activităţile Băncii Naţionale, situaţiile financiare anuale şi raportul de audit, care vor fi dezbătute, fără a fi supuse votului, în şedinţa comună a celor două Camere ale Parlamentului."

Potrivit Legii nr. 312/2004, Banca Naţională a României este o instituţie publică independentă al cărei obiectiv fundamental este asigurarea şi menţinerea stabilităţii preţului.

Raportul prezintă sinteza principalelor evoluţii economice şi financiare din anul 2012, acţiunile Băncii Naţionale a României privind menţinerea stabilităţii financiare, activitatea de autorizare, reglementare şi supraveghere prudenţială a instituţiilor financiare, politicile în domeniul monetar, emisiunea de numerar, sistemele de plăţi şi decontări, administrarea rezervelor internaţionale, balanţa de plăţi şi poziţia investiţională internaţională a României, activitatea internaţională, convergenţa economiei româneşti şi noul cadru de guvernanţă economică în Uniunea Europeană, pregătirea procesului de adoptare a euro, precum şi situaţiile financiare ale băncii la 31decembrie 2012.

Comisiile de specialitate prezintă plenului Parlamentului, spre dezbatere, Raportul anual 2012 al Băncii Naţionale a României, care, în conformitate cu prevederile art. 35 alin. (4) din Statutul Băncii Naţionale, este prezentat în numele Băncii Naţionale de către guvernator, este dezbătut în Parlament, fără a fi supus votului.

Vă mulţumesc.

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

Mulţumesc.

Cineva doreşte să ia ...

Domnul Viorel Ştefan:

Nu pentru că mai am 2013, 2014.

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

A! Mai aveţi 2013, 2014.

Vă rog. Scuzaţi!

Domnul Viorel Ştefan:

Raportul Băncii Naţionale a României pe 2013.

In şedinţa din 17 septembrie 2014, Birourile permanente au sesizat Comisiile pentru buget din cele două Camere ale Parlamentului în vederea întocmirii raportului comun asupra Raportului Băncii Naţionale a României pe 2013.

Raportul prezintă sinteza principalelor evoluţii macroeconomice şi financiare în 2013, acţiunile Băncii Naţionale pentru menţinerea stabilităţii financiare, activitatea de autorizare, reglementare şi supraveghere prudenţială a instituţiilor financiare, politicile în domeniul monetar, emisiune de numerar, sisteme de plăţi şi decontări, administrarea rezervelor internaţionale, balanţa de plăţi şi poziţia investiţională internaţională a României, activitatea internaţională, convergenţa economiei şi noul cadru de guvernanţă economică în Uniunea Europeană, pregătirea procesului de adoptare a euro, precum şi situaţiile financiare la 31 decembrie 2013.

Ca urmare, comisiile de specialitate din cele două Camere supun, spre dezbatere, plenului Parlamentului Raportul anual pe 2013, fără a fi supus votului.

Vă mulţumesc.

Raportul Băncii Naţionale a României pe anul 2014.

Aceleaşi comisii au fost sesizate de către Birourile permanente reunite, în şedinţa din 9 septembrie 2015, în legătură cu prezentarea în plenul celor două Camere a raportului comun asupra Raportului Băncii Naţionale a României pe 2014.

Ca şi în anii precedenţi, raportul prezintă sinteza principalelor evoluţii economice şi financiare în 2014, acţiunile BNR privind menţinerea stabilităţii financiare, activitatea de autorizare, reglementare, supraveghere prudenţială a instituţiilor financiare, politicile în domeniul monetar, emisiunea de numerar, sistemele de plăţi şi decontări, administrarea rezervelor internaţionale ale României, balanţa de plăţi şi poziţia investiţională internaţională a României, activitatea economică în Uniunea Europeană, pregătirea procesului de adoptare a euro, precum şi situaţiile financiare ale băncii la 31 decembrie 2014.

Comisiile supun acest raport, spre dezbatere, plenului comun al Parlamentului, cu menţiunea că raportul nu va fi supus votului.

Vă mulţumesc.

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

Da, doamna Anghel. La dezbateri.

Doamna Cristiana-Irina Anghel:

Probabil că acesta este şi motivul pentru care am depus iniţiativa legislativă de modificare a Legii de funcţionare a Băncii Naţionale, în care am propus ca aceste rapoarte să fie votate şi, în cazul în care vor cădea la vot, să cadă şi Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale.

Şi am şi eu o întrebare. Două, de fapt.

Vorbeşte domnul în numele comisiilor şi în numele Băncii Naţionale despre supravegherea prudenţială. Da?

Păi, în perioada aceasta despre care discutăm s-au dat credite în franci elveţieni la greu. Şi acum venim şi spunem că n-avem ce să le facem cetăţenilor! Mai mult decât atât, domnul Isărescu, şeful Consiliului de administraţie şi guvernatorul Băncii Naţionale, el însuşi a avut un credit în franci eleveţieni. Când a simţit că umblă pe nisipuri mişcătoare, şi-a transformat creditul din franci eleveţieni în lei, şi acum nu recunoaşte şi nu spune nimic. Cetăţenii ceilalţi au rămas ca proştii, dumnealui este un deştept, ca de obicei. (Râsete în sală.) Ei, nu! Rapoartele acestea trebuie aprobate, nu discutate doar, şi momentul în care Parlamentul spune: nu se poate aiasta, dumnealor să plece acasă. (Discuţii la prezidiu.) Pentru că nu ştiu câţi ştiţi dintre dumneavoastră că, dacă, spre exemplu, Parlamentul, deşi l-a numit pe un membru al consiliului de administraţie, vrea să-i retragă sprijinul, domnul se duce la Înalta Curte, vine cu o decizie şi înfrânge, înfrânge voinţa Parlamentului, care este expresia suveranităţii poporului. (Discuţii la prezidiu.)

Deci poţi să-l numeşti, nu mai poţi să-l dai la o parte din locul în care l-ai numit, ceea ce este o aberaţie în lege.

Şi încă o întrebare, apropo de rapoartele acestea: a vorbit domnul Golban parcă sau cum îl cheamă despre datoria istorică pe care o are Germania. E aproape 19 miliarde. A făcut ceva Banca Naţională pentru recuperarea acestor sume sau suntem atât de bogaţi, încât ne permitem să împrăştiem banii şi la unii, şi la alţii?

Avem din Orientul Mijlociu, avem din Africa de recuperat, avem din Germania. Dar de unde n-avem? Ce a făcut Banca Naţională? Nimic.

În schimb îşi ia salariile lună de lună şi vine şi ne bate obrazul nouă, parlamentarilor, dacă îndrăznim să-i tragem de mânecă şi să-i întrebăm de sănătate.

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

Mai doreşte cineva să ia cuvântul la dezbateri?

Luăm act de prezentarea rapoartelor Băncii Naţionale a României pentru 2012, 2013, 2014.

Punctul 39, Raportul de activitate al Agenţiei Naţionale Anti-Doping.

La punctele 40 şi 41 la fel. Pentru anii 2013, 2014, 2015.

Raportul comun al Comisiilor pentru învăţământ şi sănătate ale celor două Camere ale Parlamentului.

Domnule deputat, aveţi...

Domnul Dragoş Gabriel Zisopol:

Vă mulţumesc, stimate domn preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Stimaţi invitaţi,

Comisiile de specialitate din Camera Deputaţilor şi Senat - mă refer aici la Comisiile pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport şi, respectiv la Comisiile pentru sănătate şi familie - au fost sesizate în fond cu rapoartele de activitate ale Agenţiei Naţionale Anti-Doping pe anii 2013, 2014 şi 2015.

Raportul de activitate pe anul 2013 cuprinde date şi informaţii despre organizarea instituţională, activităţile şi rezultatele obţinute, activitatea internaţională, precum şi despre resursele umane şi financiare de care a beneficiat în anul 2013.

Raportul de activitate pe anul 2014 cuprinde date şi informaţii despre Programul de educaţie, informare şi prevenire, Programul de testare şi analiză doping, Programul de cercetare ştiinţifică, Programul de prevenire şi combatere a producerii şi traficului ilicit de substanţe dopante, cooperarea şi dezvoltarea internaţională, precum şi despre perspectivele viitoare în acest domeniu.

Raportul de activitate pe anul 2015 cuprinde date şi informaţii despre Programul de dezvoltare instituţională, Programul de educaţie, informare, prevenire, testare doping, Programul de analiză doping, Programul de cercetare ştiinţifică, Programul de cooperare internaţională, precum şi perspectivele viitoare, aşa cum am amintit anterior, în acest domeniu.

Membrii comisiilor au luat act de conţinutul rapoartelor de activitate ale Agenţiei Naţionale Anti-Doping pe anii 2013, 2014, respectiv 2015, şi au apreciat în mod deosebit activităţile desfăşurate, precum şi profesionalismul de care a dat dovadă personalul agenţiei în combaterea fenomenului de dopaj în sport.

În consecinţă, comisiile au hotărât, cu majoritate de voturi, să prezinte Camerelor reunite ale Parlamentului raportul comun asupra activităţii Agenţiei Naţionale Anti-Doping pentru anii 2013, 2014, respectiv 2015.

Vă mulţumesc.

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

Vă mulţumesc.

Doreşte cineva să ia cuvântul la dezbateri?

Dacă nu, luăm act de prezentarea rapoartelor.

Punctul 42, Raportul de activitate pentru anul 2013 al Autorităţii de Supraveghere Financiară.

Şi la punctul 43 acelaşi raport, pentru anul 2014.

Domnule Viorel Ştefan, domnule deputat, vă rog. Aveţi cuvântul.

Domnul Viorel Ştefan:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Comisia pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital şi Comisia economică, industrii şi servicii din Senat, împreună cu Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare din Camera Deputaţilor, au fost sesizate de Birourile permanente reunite în vederea întocmirii raportului comun asupra Raportului Autorităţii de Supraveghere Financiară pe 2013. (Discuţii la prezidiu.)

Raportul ASF prezintă analiza evoluţiei pieţelor supravegheate, activitatea autorităţii, precum şi execuţia bugetară, situaţiile financiare ale ASF în 2013.

Comisiile sesizate, luând în dezbatere raportul Autorităţii de Supraveghere Financiară, supun plenului Parlamentului pentru dezbatere, raportul anual pe 2013 al ASF-ului, cu precizarea că procedura nu presupune a fi supus votului acest raport.

Vă mulţumesc.

Pentru 2014, raportul de activitate al Autorităţii de Supraveghere Financiară.

Aceleaşi comisii de specialitate au fost sesizate în vederea întocmirii raportului comun asupra Raportului Autorităţii de Supraveghere Financiară pe 2014.

Raportul a fost transmis Parlamentului, conform prevederilor art. 17 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 93/2012.

Potrivit ordonanţei menţionate, ASF s-a înfiinţat ca autoritate administrativă autonomă de specialitate, cu personalitate juridică independentă autofinanţată, care exercită atribuţii de autorizare, reglementare, supraveghere şi control asupra pieţelor, instituţiilor, activităţilor şi instrumentelor financiare nebancare. S-a înfiinţat prin preluarea activităţilor... activelor şi pasivelor instituţionale, funcţiilor şi atribuţiilor Comisiei Naţionale de Valori Mobiliare, a Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor şi a Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private.

Raportul pe 2014 reflectă încheierea unui proces de redefinire a structurii şi a modelului operaţional, ca urmare a fuziunii celor trei entităţi, care au compus ASF, proces de reformă care s-a desfăşurat pe parcursul a trei etape, care au vizat structura organizaţională şi guvernanţa, alinierea salariilor din toate structurile autorităţii la nivelul unor poziţii şi funcţii similare din piaţa financiară, precum şi încadrarea personalului în noul stat de funcţii, prin concursuri interne organizate atât pentru funcţiile de conducere, cât şi pentru cele de execuţie.

Impactul procesului de restructurare s-a concretizat în reducerea cheltuielilor cu personalul atât în sume absolute, cât şi ca pondere în total venituri.

Raportul anual este structurat pe următoarele componente: analiza evoluţiei pieţelor supravegheate de ASF, raportul de activitate al ASF, execuţia bugetară, situaţiile financiare, raportul de audit, obiectivele asumate şi strategia pentru 2015.

Comisiile sesizate, luând act de prezentul raport, îl supun, spre dezbatere, plenului reunit al Parlamentului, cu precizarea că raportul nu va fi supus votului.

Vă mulţumesc.

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

Vă mulţumesc.

Doreşte cineva să ia cuvântul la dezbateri? Nu.

Luăm act de prezentarea rapoartelor.

Vă mulţumesc.

Trecem la punctele 44, 45 ale ordinii de zi. Avem rapoartele privind activitatea desfăşurată de Serviciul Român de Informaţii în anii 2013 şi 2014, rapoartele referitoare la constatările şi concluziile şi propunerile rezultate din examinarea şi dezbaterea în Comisia comună permanentă a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii Serviciului Român de Informaţii şi rapoartele privind activitatea desfăşurată de SRI în anii 2013, 2014, cu precizarea că raportul privind activitatea SRI din 2014 a fost completat, de asemenea, rapoartele privind activitatea desfăşurată de Comisia comună permanentă a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii SRI în anii 2013 şi 2014. (Discuţii la prezidiu.)

Dau cuvântul domnului Cezar Preda.

Domnul Cezar-Florin Preda:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

... preşedintele... Pardon.

Da, vă rog.

Domnul Cezar-Florin Preda:

Raportul privind concluziile şi propunerile Comisiei comune permanente a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii Serviciului Român de Informaţii în legătură cu raportul privind activitatea desfăşurată de Serviciul Român de Informaţii în 2013. (Discuţii la prezidiu.)

În şedinţa din data de 11 iunie 2014, în conformitate cu Hotărârea nr. 30/1993 a Parlamentului României, Comisia comună permanentă a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii SRI a luat în dezbatere raportul de activitate al Serviciului Român de Informaţii pe 2013.

În urma dezbaterii din comisie, a rezultat că raportul îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege pentru a fi supus dezbaterii în plenul celor două Camere ale Parlamentului. (Discuţii la prezidiu.)

În contextul celor prezentate, comisia a înaintat Birourilor permanente ale celor două Camere propunerea de a fi depus pe ordinea de zi în prima şedinţă şi de a fi aprobat.

(Intervenţie neinteligibilă din sală. )

Mariane, Mariane!

Raport privind concluziile şi propunerile Comisiei comune permanente asupra activităţii Serviciului Român de Informaţii în legătură cu raportul privind activitatea Serviciului Român de Informaţii în anul 2014, care este completat prin decizia Birourilor permanente reunite. (Discuţii în sală.) Imediat.

În şedinţa din 8.09.2015, în conformitate cu Hotărârea Parlamentului nr. 30/1993, Comisia comună permanentă a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii Serviciului Român de Informaţii a luat în dezbatere raportul de activitate al Serviciului pe anul 2014.

În urma dezbaterii din comisie, a rezultat că raportul îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege pentru a fi supus dezbaterii în plenul celor două Camere ale Parlamentului.

Comisia înaintează propunerea de a fi pus pe ordinea de zi şi aprobat în plenul celor două Camere ale Parlamentului României.

Dacă-mi permiteţi, domnule preşedinte, aş da citire şi raportului privind activitatea desfăşurată de Comisia comună pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii Serviciului Român de Informaţii. În temeiul art. 8 din Hotărârea Parlamentului ...

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă rog.

Domnul Cezar-Florin Preda:

Da?

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Da, da, da.

Domnul Cezar-Florin Preda:

În temeiul art. 8 din Hotărârea Parlamentului nr. 30/1993, Comisia comună permanentă a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru exercitarea controlului asupra activităţii Serviciului Român de Informaţii a elaborat prezentul raport privind activitatea desfăşurată în 2013. (Discuţii la prezidiu.)

În exercitarea atribuţiunilor, comisia a verificat în perioada de referinţă dacă Serviciul Român de Informaţii a respectat prevederile constituţionale şi celelalte acte normative în domeniu, a examinat cazurile care s-au încălcat... s-au semnalat încălcări ale prevederilor legale şi a analizat sesizările comisiilor de specialitate din Parlamentul României şi sesizările cetăţenilor, care s-au considerat lezaţi în drepturile şi libertăţile lor.

Comisia parlamentară, în temeiul art. 5 din Hotărârea Parlamentului nr. 30, a verificat şi dacă au fost respectate prevederile constituţionale şi a celorlalte acte normative în vigoare, solicitând Serviciului Român de Informaţii informări şi explicaţii scrise pentru aceste sesizări.

Şi mai este, dacă-mi permiteţi, raportul pentru 2014 al comisiei.

În temeiul art. 8 din Hotărârea nr. 30/1993 a Parlamentului României, Comisia comună permanentă a Camerei Deputaţilor şi Senatului a elaborat prezentul raport privind activitatea din 2000... efectuată în 2014.

În acest raport sunt menţionate toate... întreaga activitate a comisiei şi rezolvarea solicitărilor pe care cetăţenii României sau instituţiile statului le-au depus la această comisie.

Aş vrea să dau numai câteva exemple care vizează rezultatele discuţiilor directe cu reprezentanţi ai Serviciului, asigurând un control aplicat asupra activităţii desfăşurate de personalul direcţiilor centrale şi teritoriale.

În 2014, au avut loc întâlniri între membrii comisiei şi conducerea Serviciului Român de Informaţii cu privire la dezbaterea şi avizarea Proiectului bugetului de stat şi al asigurărilor sociale, prezentarea raportului de activitate al Serviciului.

Respectarea prevederilor hotărârii Parlamentului... În respectarea prevederilor Parlamentului, comisia a întocmit trei rapoarte: un coraport la raportul de activitate al Serviciului Român de Informaţii, un raport de activitate al comisiei şi un raport la sesizarea Biroului permanent al Serviciului, fiind înaintate Birourilor permanente.

În aceste condiţii, solicităm conducerii Camerelor reunite aprobarea raportului de activitate al Comisiei comune de control al activităţii Serviciului Român de Informaţii din Cameră şi Senat.

Vă mulţumesc. (Discuţii la prezidiu.)

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

Sunt intervenţii la dezbateri?

Dacă nu, luăm act de prezentarea şi dezbaterea rapoartelor. (Discuţii la prezidiu.)

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Comitetul liderilor, la prezidiu. Vă rugăm frumos. Comitetul liderilor, vă rog frumos la prezidiu. (Discuţii la prezidiu.)

PAUZĂ

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Bun. Deci, dragi colegi, liderii grupurilor parlamentare spun că să ne oprim aici, să nu le mai facem şi pe celelalte proiecte. (Discuţii la prezidiu.)

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

Spunem... Constatăm că este lipsă de cvorum?

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Nu are legătură cvorumul cu chestia asta.

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

Dar nu poţi să faci votul. Da, da...(Discuţii la prezidiu.)

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Bun. Explicaţia este foarte simplă. Dacă am merge pe procedura standard, după fiecare proiect de hotărâre, pe execuţie, ar trebui să facem vot de la B - 46, aşa încât eu suspend şedinţa de astăzi a plenului reunit şi convoc plenul Camerei Deputaţilor, în zece minute. Un sfert de oră? Un sfert de oră.

Din sală: Cinci minute.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Între cinci şi un sfert - zece minute ca să poată să vină colegii. Este bine? Zece minute.

Şedinţa s-a încheiat la ora 11.45.